ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 130

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 66
16 mai 2023


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060

1

 

*

Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră ( 1 )

52

 

*

Regulamentul (UE) 2023/957 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 pentru includerea activităților de transport maritim în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentare și a emisiilor de la alte tipuri de nave ( 1 )

105

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva (UE) 2023/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește contribuția sectorului aviației la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii și punerea în aplicare în mod corespunzător a unei măsuri globale bazate pe piață ( 1 )

115

 

*

Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ( 1 )

134

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

16.5.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 130/1


REGULAMENTUL (UE) 2023/955 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 mai 2023

de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (2) și articolul 322 alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Respectivul angajament a fost consolidat prin adoptarea, în temeiul CCONUSC, la 13 noiembrie 2021, a Pactului climatic de la Glasgow, în care Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, recunoaște că impactul schimbărilor climatice va fi mult mai scăzut în cazul unei creșteri a temperaturii cu 1,5 °C, comparativ cu o creștere de 2 °C, și se angajează să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.

(2)

Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (denumit în continuare „Pactul verde european”) stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate durabilă, echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră cel târziu până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să refacă, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În cele din urmă, acesta consideră că tranziția ar trebui să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(3)

Prin adoptarea Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și obiectivul de a obține ulterior un bilanț negativ al emisiilor. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Se preconizează că toate sectoarele economice vor contribui la atingerea acestui obiectiv.

(4)

Concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 au aprobat obiectivul obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, subliniind, în același timp, importanța considerentelor de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Concluziile respective au fost reafirmate în concluziile Consiliului European din 24-25 mai 2021, în care Consiliul European a invitat Comisia să își prezinte rapid pachetul legislativ, împreună cu o analiză aprofundată a impactului economic, social și de mediu la nivelul statelor membre.

(5)

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, aprobat prin concluziile Consiliului European din 24-25 iunie 2021, subliniază necesitatea de a consolida drepturile sociale și dimensiunea socială europeană la nivelul tuturor politicilor Uniunii. Principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”.

(6)

Declarația de la Porto din 8 mai 2021 a reafirmat angajamentul Consiliului European de a acționa în direcția unei Europe sociale consolidând o tranziție echitabilă, precum și hotărârea sa de a continua aprofundarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama în mod corespunzător de competențele respective și de principiile subsidiarității și proporționalității.

(7)

În vederea punerii în aplicare a angajamentului asumat în direcția neutralității climatice, legislația Uniunii în domeniul climei și al energiei a fost revizuită și modificată pentru a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(8)

Aceste modificări au efecte economice și sociale diferite asupra diferitelor sectoare ale economiei, asupra cetățenilor și a statelor membre. În special, includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul clădirilor, al transportului rutier și de alte sectoare care corespund activităților industriale, care nu sunt incluse în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), în domeniul de aplicare al directivei menționate ar trebui să ofere un stimulent economic suplimentar pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili, accelerând astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu alte măsuri, acest lucru ar trebui, pe termen mediu și lung, să contribuie la reducerea sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, să reducă costurile pentru clădiri și transportul rutier și, după caz, să ofere noi oportunități pentru crearea de locuri de muncă de calitate și pentru investiții durabile, aliniate pe deplin la obiectivele Pactului verde european.

(9)

Cu toate acestea, sunt necesare resurse pentru finanțarea acestor investiții. În plus, este probabil ca, înaintea realizării unor astfel de investiții, costurile suportate de gospodării și de utilizatorii de transport pentru încălzire, răcire, gătit și transportul rutier să crească, pe măsură ce furnizorii de combustibili care sunt supuși obligațiilor care decurg din schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier transferă costurile carbonului către consumatori.

(10)

Tranziția climatică va avea un impact economic și social greu de evaluat ex ante. Atingerea obiectivelor mai ambițioase în materie de climă va necesita resurse publice și private substanțiale. Investițiile în măsuri care vizează eficiența energetică, precum și în sisteme de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile, cum ar fi încălzirea cu pompe de căldură electrice, încălzire și răcire centralizată și în participarea la comunități de energie din surse regenerabile sunt o metodă eficace de a reduce dependența de importuri și emisiile, sporind în același timp reziliența Uniunii. Este necesară o finanțare specifică pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.

(11)

Creșterea prețului la combustibilii fosili poate afecta în mod disproporționat gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care cheltuiesc o parte mai mare a venitului lor pentru energie și transporturi, care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile și care ar putea să nu dispună de capacitatea financiară necesară pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili. Particularitățile geografice, cum ar fi insulele, regiunile și teritoriile ultraperiferice, zonele rurale sau îndepărtate, periferiile mai puțin accesibile, zonele montane sau zonele rămase în urmă, pot avea un impact specific în contextul sărăciei din perspectiva transporturilor asupra vulnerabilității gospodăriilor, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de transport. Prin urmare, respectivele particularități geografice ar trebui să fie luate în considerare atunci când se pregătesc măsuri și investiții în sprijinul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili, dacă este cazul și relevant.

(12)

O parte din veniturile generate de includerea clădirilor, a transportului rutier și a unor sectoare suplimentare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE ar trebui să fie utilizate pentru a aborda impactul social al acestei includeri, astfel încât tranziția să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Cuantumul total al Fondului social pentru climă instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să reflecte nivelul de ambiție privind decarbonizarea al includerii în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri, de transportul rutier și de unele sectoare suplimentare.

(13)

Utilizarea unei părți a veniturilor pentru a aborda impactul social al includerii clădirilor, a transportului rutier și a unor sectoare suplimentare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE este și mai relevantă având în vedere nivelurile existente de sărăcie energetică. Sărăcia energetică este o situație în care gospodăriile nu pot avea acces la servicii energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, cum ar fi căldura adecvată prin încălzire, răcirea, pe măsură ce temperaturile cresc, iluminatul și energia necesară funcționării aparatelor. Într-un sondaj realizat în 2021 la nivelul Uniunii, aproximativ 34 de milioane de europeni, reprezentând aproape 6,9 % din populația Uniunii, au declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința. Sărăcia energetică este, prin urmare, o provocare majoră pentru Uniune. Deși tarifele sociale sau sprijinul temporar direct pentru venit pot oferi ajutor imediat gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică pe termen scurt, numai măsurile structurale specifice, în special renovările clădirilor, inclusiv prin accesul la energie din surse regenerabile și promovarea activă a surselor regenerabile de energie prin intermediul unor măsuri de informare și de sensibilizare care vizează gospodăriile, și renovările clădirilor care contribuie la obiectivele stabilite în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) pot oferi soluții durabile și pot contribui în mod eficace la combaterea sărăciei energetice. Ar trebui să fie posibilă actualizarea definiției sărăciei energetice în temeiul prezentului regulament pentru a reflecta rezultatul negocierilor referitoare la o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare).

(14)

O abordare holistică a renovărilor clădirilor, care să țină seama într-un mod mai eficient de persoanele expuse riscului de excluziune, și anume persoanele care suferă cel mai mult de pe urma sărăciei energetice în Uniune, ar putea duce la o scădere a cererii de energie. Prin urmare, sprijinul în cadrul fondului acordat sectorului clădirilor ar trebui să vizeze îmbunătățirea eficienței energetice, conducând la o reducere a consumului de energie pentru fiecare gospodărie care s-ar reflecta în economiile financiare realizate și, astfel, ar oferi un mijloc de combatere a sărăciei energetice. Revizuirea Directivei 2010/31/UE ar pune bazele realizării acestor obiective și, prin urmare, ar trebui să fie luată în considerare la punerea în aplicare a prezentului regulament.

(15)

Întrucât sărăcia din perspectiva transporturilor nu a fost încă definită la nivelul Uniunii, ar trebui să fie introdusă o astfel de definiție în sensul prezentului regulament. Sărăcia din perspectiva transporturilor ar putea deveni o problemă și mai stringentă, astfel cum se recunoaște în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (8), și ar putea avea ca rezultat un acces limitat la activități și servicii socioeconomice esențiale, cum ar fi ocuparea forței de muncă, educația sau asistența medicală, în special pentru persoanele și gospodăriile vulnerabile. Sărăcia din perspectiva transporturilor este cauzată, de obicei, de un factor sau de o combinație de factori, cum ar fi veniturile mici, cheltuielile ridicate cu combustibilul sau lipsa soluțiilor de transport privat sau public accesibil sau la prețuri accesibile. Sărăcia din perspectiva transporturilor poate afecta în special persoanele și gospodăriile din zonele rurale, insulare, periferice, montane, îndepărtate și mai puțin accesibile sau din regiunile sau teritoriile mai puțin dezvoltate, inclusiv din zonele periurbane mai puțin dezvoltate și din regiunile ultraperiferice.

(16)

Fondul ar trebui instituit pentru a furniza fonduri statelor membre în vederea sprijinirii politicilor lor de abordare a impactului social avut de introducerea schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectoarele clădirilor și transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili. Acest lucru ar trebui realizat în special prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, indiferent de cine sunt proprietarii clădirilor respective, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și prin acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili. Este necesar să se acorde atenție diferitelor tipuri de locuințe de închiriat, inclusiv celor de pe piața privată a închirierilor. Sprijinul financiar sau stimulentele fiscale, cum ar fi deductibilitatea din chirie a costurilor de renovare, ar putea fi incluse printre măsuri pentru a ține seama de chiriași și de persoanele care trăiesc în locuințe sociale.

(17)

Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei un plan social pentru climă (denumit în continuare „planul”). Planurile ar trebui prezentate până la 30 iunie 2025, astfel încât să poată fi examinate cu atenție și în timp util. Planurile ar trebui să aibă o componentă de investiții care să promoveze soluția pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili și ar putea avea în vedere alte măsuri, inclusiv sprijin temporar direct pentru venit, pentru a atenua efectele negative asupra veniturilor pe termen scurt. Planurile ar trebui să urmărească două obiective. În primul rând, ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv prin intermediul cupoanelor, al subvențiilor sau al împrumuturilor cu dobândă zero. În al doilea rând, ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor în perioada de tranziție, până la realizarea unor astfel de investiții. Planurile ar putea sprijini accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale. Atunci când pun în aplicare măsuri în sprijinul utilizatorilor de transport vulnerabili, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda prioritate sprijinului acordat vehiculelor cu emisii zero în planurile lor, cu condiția ca aceasta să fie o soluție accesibilă ca preț și care poate fi implementată.

(18)

Statele membre, în consultare cu autoritățile de la nivel local și regional, cu partenerii economici și sociali și organizațiile relevante ale societății civile, sunt cele mai în măsură să elaboreze, să pună în aplicare și, după caz, să modifice planuri adaptate și orientate către circumstanțele lor locale, regionale și naționale, politicile lor existente în domeniile relevante și utilizarea planificată a altor fonduri relevante ale Uniunii. Ar trebui să aibă loc o consultare publică a părților interesate de fiecare dată când Comisia trebuie să evalueze un plan. Acest lucru permite ca marea diversitate a situațiilor, cunoștințele specifice ale autorităților locale și regionale, ale partenerilor economici și sociali, ale organizațiilor relevante ale societății civile, ale instituțiilor de cercetare și inovare, ale părților interesate industriale și ale reprezentanților dialogului social, precum și circumstanțele naționale să fie cel mai bine reflectate și să contribuie la eficacitatea și eficiența sprijinului global acordat persoanelor vulnerabile.

(19)

Planurile ar trebui să fie concepute în strânsă cooperare cu Comisia și elaborate în conformitate cu modelul furnizat. Pentru a evita sarcinile administrative excesive, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua ajustări minore sau de a corecta erorile materiale din planuri printr-o simplă notificare adresată Comisiei cu privire la modificările respective. Ajustările minore ar trebui să reprezinte o creștere sau o scădere cu mai puțin de 5 % a unei ținte prevăzute în plan.

(20)

Asigurarea faptului că măsurile și investițiile vizează în special gospodăriile afectate de sărăcia energetică sau gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili este esențială pentru o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Măsurile de sprijin pentru promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajute statele membre să abordeze impactul social al comercializării emisiilor în sectoarele clădirilor și transportului rutier.

(21)

Până când aceste investiții vor avea un impact asupra reducerii costurilor și a emisiilor, un sprijin direct pentru venit, care să fie bine orientat către gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili ar contribui la o reducere a costurilor energiei și mobilității și ar sprijini tranziția justă. Sprijinul direct pentru venit ar trebui înțeles ca o măsură temporară care însoțește decarbonizarea sectoarelor locuințelor și transporturilor. Acesta nu ar fi permanent, deoarece nu abordează cauzele profunde ale sărăciei energetice și ale sărăciei din perspectiva transporturilor. Un astfel de sprijin ar trebui să fie utilizat numai pentru a viza impactul direct al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și nu ar trebui să fie utilizat pentru a viza costurile energiei electrice sau ale încălzirii legate de includerea producției de energie electrică și termică în domeniul de aplicare al directivei respective. Eligibilitatea pentru acest sprijin direct pentru venit ar trebui să fie limitată în timp. Destinatarii sprijinului direct pentru venit ar trebui să fie vizați, ca membri ai unui grup general de beneficiari, de măsuri și investiții menite să scoată în mod eficace beneficiarii respectivi din sărăcia energetică și din sărăcia din perspectiva transporturilor. Prin urmare, planurile ar trebui să includă sprijinul direct pentru venit, cu condiția ca acestea să conțină, de asemenea, măsuri sau investiții cu impact de durată care să vizeze gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care beneficiază de sprijin direct pentru venit.

(22)

Statele membre ar trebui să sensibilizeze gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin furnizarea de informații, educație și consiliere specifice, accesibile și la prețuri abordabile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, și sprijin disponibil, inclusiv prin audituri energetice ale clădirilor, precum și consultări adaptate în domeniul energiei sau servicii adaptate de gestionare a mobilității.

(23)

Ținând seama de importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și de angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, măsurile și investițiile întreprinse în temeiul prezentului regulament sunt menite să fie în concordanță cu obiectivul potrivit căruia cel puțin 30 % din cuantumul total al bugetului Uniunii din cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (9) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”) și din cuantumul total al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (10), și cel puțin 37 % din cuantumul total al Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (11), ar trebui să fie destinate integrării obiectivelor climatice. Totodată, măsurile și investițiile întreprinse în temeiul prezentului regulament sunt menite să fie în conformitate cu obiectivul ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare totodată suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate.

În acest scop, metodologia prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (12) ar trebui utilizată pentru a urmări cheltuielile fondului. Fondul ar trebui să sprijine măsuri și investiții care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Numai astfel de măsuri și investiții ar trebui incluse în planuri. Măsurile de sprijin direct pentru venit ar trebui, de regulă, să fie considerate ca având un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu și, ca atare, ar trebui să fie considerate a fi conforme cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Comisia ar trebui să emită orientări tehnice pentru statele membre cu mult timp înainte de elaborarea planurilor. Orientările ar trebui să explice modul în care măsurile și investițiile urmează să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

(24)

Femeile sunt afectate în mod disproporționat de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor, în special mamele singure, care reprezintă 85 % din familiile monoparentale, precum și femeile singure, femeile cu handicap și femeile în vârstă care locuiesc singure. În plus, femeile au modele de mobilitate diferite și mai complexe. Familiile monoparentale cu copii aflați în întreținere prezintă un risc deosebit de ridicat de sărăcie în rândul copiilor. Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți și integrarea acestor obiective, precum și drepturile de accesibilitate ale persoanelor cu handicap ar trebui să fie susținute și promovate pe parcursul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

(25)

Clienții activi, comunitățile de energie ale cetățenilor și tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile pot ajuta statele membre să realizeze obiectivele prezentului regulament printr-o abordare ascendentă inițiată de cetățeni. Respectivele comunități capacitează și implică consumatorii și le permit anumitor grupuri de clienți casnici să participe la măsuri și investiții care vizează eficiența energetică, să sprijine utilizarea energiei din surse regenerabile în gospodării și, în același timp, să contribuie la combaterea sărăciei energetice. Statele membre ar trebui, prin urmare, să promoveze rolul comunităților de energie ale cetățenilor și al comunităților de energie din surse regenerabile și să le considere beneficiari eligibili ai fondului.

(26)

Statele membre ar trebui să includă în planuri măsurile și investițiile care urmează să fie finanțate, costurile estimate ale măsurilor și investițiilor respective și contribuția națională. Atunci când își transmit planurile, statele membre ar trebui să prezinte costurile totale estimate, excluzând taxa pe valoarea adăugată (TVA), pentru a permite comparabilitatea între planuri. Planurile ar trebui să includă, de asemenea, jaloane și ținte esențiale astfel încât punerea în aplicare efectivă a măsurilor și a investițiilor să poată fi evaluată.

(27)

Fondul și planurile ar trebui să fie coerente și încadrate în reformele planificate și în angajamentele asumate de statele membre în cadrul planurilor lor naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în temeiul Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare), în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în cadrul programelor politicii de coeziune în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, în cadrul planurilor teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (15), în cadrul planurilor de redresare și reziliență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, în cadrul Fondului pentru modernizare, astfel cum este prevăzut la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE, și în cadrul strategiilor pe termen lung ale statelor membre de renovare a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE. Pentru a asigura eficiența administrativă, dacă este cazul, informațiile incluse în planuri ar trebui să fie în concordanță cu actele legislative și planurile respective.

(28)

Pentru o planificare mai eficientă, statele membre ar trebui să indice în planurile lor consecințele amânării schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE, în temeiul articolului 30k din directiva respectivă. În acest scop, toate informațiile relevante care trebuie să fie incluse în plan ar trebui să fie diferențiate în detaliu, prin separarea lor în două scenarii, și anume prin descrierea și cuantificarea ajustărilor necesare ale măsurilor, ale investițiilor, ale jaloanelor, ale țintelor, ale cuantumului contribuției naționale și ale oricărui alt element relevant al planului.

(29)

Uniunea ar trebui să sprijine statele membre cu mijloace financiare pentru a-și pune în aplicare planurile prin intermediul fondului. Plățile din fond ar trebui să fie condiționate de atingerea jaloanelor și a țintelor incluse în planuri. Acest lucru ar permite luarea în considerare a circumstanțelor și a priorităților naționale, simplificând totodată finanțarea și facilitând integrarea finanțării din fond cu alte programe naționale de cheltuieli și garantând, totodată, impactul și integritatea cheltuielilor Uniunii.

(30)

Fondul ar trebui să fie finanțat, în mod excepțional și temporar, din veniturile provenite din licitarea a 50 de milioane de certificate în temeiul articolului 10a alineatul (8b) din Directiva 2003/87/CE, a 150 de milioane de certificate în temeiul articolului 30d alineatul (3) din directiva respectivă și a unui volum de certificate suplimentare în temeiul articolului 30d alineatul (4) din directiva respectivă, care ar trebui să constituie venituri alocate externe. În principiu, ar trebui să se pună la dispoziție un cuantum maxim de 65 000 000 000 EUR pentru execuția fondului pentru perioada 2026-2032. Comisia urmează să asigure licitarea certificatelor care fac obiectul capitolului IVa din directiva respectivă. În cazul în care schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită în conformitate cu capitolul respectiv este amânată până în 2028 în temeiul articolului 30k din directiva respectivă, cuantumul maxim disponibil pentru execuția fondului ar trebui să fie de 54 600 000 000 EUR. Respectivul cuantum și cuantumurile anuale reflectă o nevoie mai mare de finanțare la începutul fondului. Alocarea financiară maximă ar trebui calculată pentru fiecare stat membru în conformitate cu o metodologie de alocare care oferă, în special, sprijin suplimentar statelor membre afectate în măsură mai mare de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Având în vedere că veniturile alocate externe urmează să fie puse la dispoziție în urma licitării certificatelor în temeiul articolului 10a alineatul (8b), al articolului 30d alineatul (3) și al articolului 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, este necesar să se prevadă o derogare de la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16) pentru a permite Uniunii să angajeze în fiecare an cuantumurile necesare efectuării plăților către statele membre în conformitate cu prezentul regulament în scopul de a include creditele corespunzătoare veniturilor alocate.

(31)

Statele membre ar trebui să contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.

(32)

Angajamentele bugetare ar trebui să poată fi defalcate în tranșe anuale, după caz. Acordurile cu statele membre care constituie angajamente juridice individuale ar trebui să țină seama, printre altele, de evenimentul menționat la articolul 30k din Directiva 2003/87/CE, care ar putea determina o întârziere de un an a începerii comercializării certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și sectoare suplimentare. Acordurile respective ar trebui, de asemenea, să țină seama de orice risc financiar potențial pentru Uniune, ceea ce ar putea necesita o modificare a angajamentelor juridice individuale, având în vedere particularitățile finanțării temporare și excepționale a fondului din veniturile alocate externe generate de certificatele din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

(33)

Pentru a asigura resurse suplimentare pentru fond, statele membre ar trebui să poată solicita un transfer de resurse către fond din programele politicii de coeziune care fac obiectul gestiunii partajate, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1060, sub rezerva condițiilor prevăzute în regulamentul respectiv. Pentru a oferi statelor membre suficientă flexibilitate în execuția alocărilor lor în cadrul fondului, ar trebui să fie posibil să se transfere resurse din alocarea lor financiară anuală către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060, până la un plafon de 15 %. În vederea reducerii sarcinii administrative care rezultă din transferuri succesive de resurse din alocarea lor financiară anuală din fond către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2021/1060, modificarea corespunzătoare a unuia sau mai multor programe ar trebui, în principiu, să fie necesară o singură dată, sub rezerva anumitor condiții pentru a asigura un control financiar eficace. Ar trebui să fie posibil să se efectueze transferuri suplimentare în anii următori prin notificarea tabelelor financiare către Comisie, cu condiția ca modificările să se refere exclusiv la o creștere a resurselor financiare, fără alte schimbări ale programului în cauză.

(34)

Fondul ar trebui să sprijine măsuri care respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii. Fondul nu ar trebui să înlocuiască cheltuielile naționale recurente, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, inclusiv pentru plata costurilor pentru acțiunile de asistență tehnică indicate în planuri.

(35)

Pentru a se asigura alocarea eficientă, transparentă și coerentă a fondurilor și pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii, precum și cu programele naționale și, după caz, regionale aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure o coordonare eficace în toate etapele procesului, în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul acordat în cadrul fondului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile finanțate în cadrul fondului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(36)

Plățile ar trebui efectuate pe baza unei decizii a Comisiei de autorizare a plății către statul membru în cauză. Prin urmare, este necesar să se deroge de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, astfel încât termenul de plată să poată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat de către Comisie decizia respectivă, și nu de la data primirii unei cereri de plată.

(37)

După analizarea tuturor cererilor de plată primite într-o anumită rundă și în cazul în care veniturile alocate fondului în conformitate cu articolul 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile de plată transmise de statele membre, Comisia ar trebui să efectueze plățile către statele membre pe bază proporțională, pentru a asigura un tratament egal al statelor membre. În următoarea rundă de cereri de plată, Comisia ar trebui să acorde prioritate statelor membre cu plăți întârziate din runda anterioară de cereri de plată și abia apoi să plătească noile cereri de plată transmise.

(38)

Pentru a facilita pregătirea planurilor și pentru a asigura norme transparente de monitorizare și evaluare, lista indicatorilor comuni și modelul pentru planuri ar trebui să fie incluse în anexele la prezentul regulament. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza indicatori comuni relevanți pentru a stabili jaloanele și țintele în planurile lor. Lista indicatorilor comuni ar trebui să conțină indicatorii comuni pentru raportarea progreselor înregistrate și în scopul monitorizării și al evaluării punerii în aplicare a planurilor și a execuției fondului.

(39)

Fondul ar trebui executat în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, asigurând inclusiv prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției și a conflictelor de interese. Fondul face obiectul unui regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în cazul încălcării principiilor statului de drept în statele membre, stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(40)

În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, cu respectarea caracterului bazat pe performanțe al fondului, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, suspendarea și recuperarea fondurilor, precum și privind încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de fond respectă dreptul aplicabil al Uniunii și cel intern. Statele membre ar trebui să se asigure că acest sprijin este acordat în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat, dacă este cazul. În special, ele ar trebui să se asigure că frauda, corupția și conflictele de interese sunt prevenite, depistate și corectate și că finanțarea dublă din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii este evitată. Suspendarea și încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar, precum și reducerea și recuperarea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost implementat în mod satisfăcător de către statul membru în cauză sau în cazul unor nereguli grave, și anume fraudă, corupție și conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de fond sau o încălcare gravă a unei obligații în temeiul acordurilor referitoare la sprijinul financiar. În cazul încetării unui acord referitor la sprijinul financiar sau în cazul reducerii și recuperării unei alocări financiare, sumele respective ar trebui alocate statelor membre până la 31 decembrie 2033, în conformitate cu normele de distribuire a certificatelor prevăzute la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii adecvate pentru a se asigura faptul că deciziile Comisiei în legătură cu suspendarea și recuperarea sumelor plătite sau cu încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

(41)

Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace. Deși este în primul rând responsabilitatea statului membru să se asigure că fondul este executat în conformitate cu normele relevante din dreptul Uniunii și din dreptul intern, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea statului membru în această privință. În acest scop, la execuția fondului, statele membre ar trebui să asigure funcționarea unui sistem de control intern concret și eficient și ar trebui să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să se poată baza în acest sens pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului. Statele membre ar trebui să colecteze, să înregistreze și să stocheze într-un sistem electronic categorii standardizate de date și informații care să le permită să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave privitoare la măsurile și investițiile sprijinite de fond, și anume frauda, corupția și conflictele de interese. Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru accesarea și analizarea acestor date și informații. Comisia ar trebui să încurajeze utilizarea sistemului de informare și monitorizare respectiv în vederea aplicării sale generalizate de către statele membre.

(42)

Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și, după caz, Parchetul European (EPPO) ar trebui să poată utiliza sistemul de informare și monitorizare în limitele competențelor și drepturilor lor.

(43)

Statele membre și Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prelucra date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea descărcării de gestiune, efectuării unui audit și a unui control, informării, comunicării și vizibilității în ceea ce privește utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile care se pun în aplicare în temeiul fondului. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European sau al Consiliului (18) sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (19), în funcție de care dintre cele două regulamente este aplicabil.

(44)

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (21), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (22) și (UE) 2017/1939 (23) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă au avut loc o fraudă, un act de corupție, conflicte de interese sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

EPPO este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal cazuri de fraudă, de corupție, de conflicte de interese și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (24). În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată, ai EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(45)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului Uniunii prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(46)

Regulamentul (UE) 2021/1060 ar trebui să fie modificat în consecință.

(47)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament instituie Fondul social pentru climă (denumit în continuare „fondul”) pentru perioada 2026-2032.

Fondul oferă sprijin financiar statelor membre pentru măsurile și investițiile incluse în planurile lor sociale pentru climă (denumite în continuare „planurile”).

Măsurile și investițiile sprijinite de fond sunt în beneficiul gospodăriilor, al microîntreprinderilor și al utilizatorilor de transport, care sunt vulnerabili și afectați în mod deosebit de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, în special al gospodăriilor afectate de sărăcie energetică sau de sărăcia din perspectiva transporturilor.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„sărăcie energetică” înseamnă lipsa accesului unei gospodării la serviciile energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, printre care încălzirea, răcirea și iluminatul adecvate, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor, în contextul național relevant, în contextul politicii sociale existente și al altor politici relevante;

2.

„sărăcie din perspectiva transporturilor” înseamnă incapacitatea sau dificultatea persoanelor și a gospodăriilor de a face față costurilor transportului privat sau public sau lipsa transportului ori accesul limitat al acestora la transportul necesar pentru accesul lor la servicii și activități socioeconomice esențiale, ținând seama de contextul național și spațial;

3.

„costurile totale estimate ale planului” înseamnă costurile totale estimate ale măsurilor și investițiilor incluse în plan;

4.

„alocare financiară” înseamnă sprijinul financiar nerambursabil acordat în cadrul fondului care este disponibil pentru alocare sau care a fost alocat unui stat membru;

5.

„jalon” înseamnă o realizare calitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri sau a unei investiții;

6.

„țintă” înseamnă o realizare cantitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri sau a unei investiții;

7.

„energie din surse regenerabile” sau „energie regenerabilă” înseamnă energie din surse regenerabile astfel cum este definită la articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (25);

8.

„gospodărie” înseamnă o gospodărie privată astfel cum este definită la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (26);

9.

„microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau al cărei bilanț anual nu depășește 2 milioane EUR, calculate în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (27);

10.

„gospodării vulnerabile” înseamnă gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

11.

„microîntreprinderi vulnerabile” înseamnă microîntreprinderi care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri sau de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care, în scopul activității lor, nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă sau pentru achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru trecerea la moduri de transport alternative durabile, inclusiv la transportul public, după caz;

12.

„utilizatori de transport vulnerabili” înseamnă persoane și gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor, dar și persoane și gospodării, inclusiv cele cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a achiziționa vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru a trece la moduri de transport alternative durabile, inclusiv la transportul public;

13.

„renovarea clădirilor” înseamnă orice tip de renovare a clădirilor cu impact energetic care are scopul de a spori performanța energetică a clădirilor, cum ar fi izolarea anvelopei clădirii, și anume pereții, acoperișul, podeaua și înlocuirea ferestrelor, precum și instalarea de sisteme tehnice ale clădirilor, în conformitate cu orice standarde naționale de siguranță relevante, inclusiv prin contribuția la cerințele de renovare stabilite în Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare);

14.

„sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, automatizarea și controlul clădirii, generarea și stocarea de energie din surse regenerabile in situ sau o combinație a acestor echipamente tehnice, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

15.

„client activ” înseamnă un client activ, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 8 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (28);

16.

„comunitate de energie a cetățenilor” înseamnă o comunitate de energie a cetățenilor, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2019/944;

17.

„comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă comunitate de energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Directiva (UE) 2018/2001;

18.

„tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile” înseamnă tranzacție inter pares cu energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Directiva (UE) 2018/2001;

19.

„vehicul cu emisii zero și cu emisii scăzute” înseamnă vehicul cu emisii zero și cu emisii scăzute, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

Articolul 3

Obiective

(1)   Obiectivul general al fondului este de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(2)   Obiectivele specifice ale fondului sunt de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv prin integrarea în clădiri a generării și stocării de energie din surse regenerabile, și de a acorda un acces îmbunătățit la mobilitate și transporturi cu emisii zero și cu emisii scăzute.

CAPITOLUL II

Planurile sociale pentru climă

Articolul 4

Planurile sociale pentru climă

(1)   Fiecare stat membru prezintă Comisiei planul său. Planul conține un set coerent de măsuri și de investiții existente sau noi la nivel național menite să abordeze impactul stabilirii prețului carbonului asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili, astfel încât să asigure încălzirea, răcirea și mobilitatea la prețuri accesibile, însoțind și accelerând totodată măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii.

(2)   Fiecare stat membru asigură coerența dintre planul său și planul său național integrat actualizat privind energia și clima menționat la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(3)   Planul poate include măsuri naționale care să ofere sprijin temporar direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili, pentru a reduce impactul creșterii prețului combustibililor fosili care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(4)   Planul include măsuri și investiții la nivel național și, după caz, la nivel local și regional, în conformitate cu articolul 8, pentru:

(a)

renovarea clădirilor și decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea generării și stocării de energie din surse regenerabile;

(b)

intensificarea utilizării mobilității și a transporturilor cu emisii zero și cu emisii scăzute.

(5)   În cazul în care un stat membru dispune deja de o schemă națională de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier sau de o taxă pe carbon, măsurile naționale deja în vigoare pentru atenuarea impacturilor și a provocărilor sociale pot fi incluse în plan, cu condiția ca acestea să fie conforme cu prezentul regulament.

Articolul 5

Consultare publică

(1)   Fiecare stat membru prezintă Comisiei un plan în urma unei consultări publice cu autoritățile locale și regionale, cu reprezentanții partenerilor economici și sociali, cu organizațiile relevante ale societății civile, cu organizațiile de tineret și cu alte părți interesate. Fiecare stat membru efectuează consultarea respectivă în conformitate cu cerințele articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu cadrul juridic național al statului membru respectiv.

(2)   Fiecare stat membru include în planul său un rezumat al următoarelor elemente:

(a)

consultarea organizată în temeiul alineatului (1); și

(b)

modul în care contribuțiile părților interesate care au participat la consultarea se reflectă în plan.

(3)   În sensul articolului 16 alineatul (3), Comisia evaluează dacă planul a fost elaborat în consultare cu părțile interesate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4)   Comisia sprijină statele membre oferind exemple de bune practici în materie de consultări cu privire la planuri, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4).

Articolul 6

Conținutul planurilor sociale pentru climă

(1)   Planul conține următoarele elemente:

(a)

măsuri și investiții concrete în conformitate cu articolele 4 și 8 pentru a reduce efectele menționate la litera (d) de la prezentul alineat, împreună cu o explicație a modului în care măsurile și investițiile respective ar contribui în mod eficace la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cadrul general de stabilire a politicilor relevante ale unui stat membru;

(b)

după caz, măsuri de însoțire concrete, reciproc coerente și consolidate pentru realizarea măsurilor și a investițiilor și pentru reducerea efectelor menționate la litera (d);

(c)

informații privind finanțarea existentă sau planificată a măsurilor și a investițiilor din alte surse ale Uniunii, internaționale, publice sau, după caz, private care contribuie la măsurile și investițiile prevăzute în plan, inclusiv informații privind sprijinul temporar direct pentru venit;

(d)

o estimare a efectelor probabile ale creșterii prețurilor care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE asupra gospodăriilor, în special asupra incidenței sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, precum și asupra microîntreprinderilor; efectele respective trebuie analizate la nivelul teritorial corespunzător, astfel cum este definit de fiecare stat membru, ținând seama de particularitățile naționale și de elemente precum accesul la transportul public și la serviciile de bază și identificând zonele cele mai afectate;

(e)

un număr estimat de gospodării vulnerabile, de microîntreprinderi vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili, precum și identificarea acestora;

(f)

o explicație a modului în care definițiile sărăciei energetice și sărăciei din perspectiva transporturilor trebuie să fie aplicate la nivel național;

(g)

în cazul în care planul prevede măsurile menționate la articolul 4 alineatul (3), criteriile de identificare a destinatarilor finali eligibili, termenul preconizat pentru măsurile în cauză și justificarea acestora pe baza unei estimări cantitative și a unei explicații calitative a modului în care se preconizează că măsurile respective vor reduce sărăcia energetică, sărăcia din perspectiva transporturilor și vulnerabilitatea gospodăriilor în situația creșterii prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire;

(h)

jaloanele și țintele preconizate și un calendar orientativ cuprinzător pentru punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor care trebuie finalizate până la 31 iulie 2032;

(i)

dacă este cazul, un calendar pentru reducerea treptată a sprijinului pentru vehiculele cu emisii scăzute;

(j)

costurile totale estimate ale planului, însoțite de o justificare adecvată și de explicații privind modul în care acestea respectă principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și sunt proporționale cu impactul preconizat al planului;

(k)

contribuția națională preconizată la costurile totale estimate ale planului, calculată în conformitate cu articolul 15;

(l)

cu excepția măsurilor menționate la articolul 4 alineatul (3) din prezentul Regulament, o explicație a modului în care planul garantează că niciuna dintre măsuri sau investiții nu ar prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852;

(m)

modalitățile pentru monitorizarea și punerea în aplicare eficace a planului de către statul membru în cauză, în special a jaloanelor și a țintelor propuse, a indicatorilor comuni relevanți menționați în anexa IV și, dacă niciunul dintre indicatorii respectivi nu este relevant pentru o anumită măsură sau investiție, a indicatorilor individuali suplimentari propuși de statul membru în cauză;

(n)

pentru pregătirea și, după caz, pentru punerea în aplicare a planului, un rezumat al procesului de consultare publică menționat la articolul 5;

(o)

o explicație a sistemului statului membru de prevenire, depistare și corectare a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese la utilizarea alocării financiare puse la dispoziție în cadrul fondului, precum și a măsurilor care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii;

(p)

dacă este cazul și dacă este relevant, o explicație cu privire la modul în care în plan s-a ținut seama de particularitățile geografice, cum ar fi insule, regiuni și teritorii ultraperiferice, zone rurale sau îndepărtate, periferii mai puțin accesibile, zone montane sau zone rămase în urmă;

(q)

după caz, o explicație a modului în care măsurile și investițiile vizează abordarea inegalității de gen.

(2)   Planul poate include acțiuni de asistență tehnică necesare pentru administrarea și punerea în aplicare eficace a măsurilor și a investițiilor.

(3)   Planul este în concordanță cu informațiile incluse și cu angajamentele asumate de statul membru în cadrul:

(a)

Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale;

(b)

programelor sale din cadrul politicii de coeziune în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060;

(c)

planului său de redresare și reziliență în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241;

(d)

planului său de renovare a clădirilor în temeiul Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare);

(e)

planului său național integrat actualizat privind energia și clima în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999; și

(f)

planurilor sale teritoriale pentru o tranziție justă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056.

(4)   În cursul elaborării planurilor, Comisia organizează un schimb de bune practici, inclusiv cu privire la măsurile și investițiile eficiente din punctul de vedere al costurilor care urmează să fie incluse în plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic în cadrul inițiativei intitulate „Asistență europeană pentru energie locală” (ELENA), instituită printr-un acord al Comisiei cu Banca Europeană de Investiții în 2009, sau în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (30).

(5)   În sensul alineatului (1) litera (l) de la prezentul articol, Comisia oferă statelor membre orientări tehnice, adaptate domeniului de aplicare al fondului, cu privire la conformitatea măsurilor și a investițiilor cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

(6)   Pentru a ajuta statele membre să furnizeze informațiile menționate la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol, Comisia prevede o valoare comună care trebuie luată în considerare ca estimare pentru prețul carbonului care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri, de transportul rutier și de alte sectoare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(7)   Fiecare stat membru utilizează modelul prevăzut în anexa V pentru plan.

CAPITOLUL III

Sprijin din partea fondului pentru planurile sociale pentru climă

Articolul 7

Principiile care guvernează fondul

(1)   Fondul oferă sprijin financiar statelor membre pentru a finanța măsurile și investițiile prevăzute în planurile lor.

(2)   Plata sprijinului financiar în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol către fiecare stat membru este condiționată de atingerea de către statul membru respectiv a jaloanelor și a țintelor pentru măsuri și investiții în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament. Aceste jaloane și ținte sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii, precum și cu obiectivul stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1119, și vizează în special:

(a)

eficiența energetică;

(b)

renovarea clădirilor;

(c)

mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute;

(d)

reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră;

(e)

reducerea numărului gospodăriilor vulnerabile, în special a gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.

(3)   Fondul sprijină numai măsurile și investițiile care respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

(4)   Măsurile și investițiile sprijinite de fond reduc dependența de combustibilii fosili și, după caz, contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, precum și la crearea de locuri de muncă durabile și de calitate în domeniile vizate de măsurile și investițiile fondului.

Articolul 8

Măsuri și investiții eligibile de inclus în planurile sociale pentru climă

(1)   Statele membre pot include în costurile totale estimate ale planului următoarele măsuri și investiții cu impact pe termen lung, cu condiția ca acestea să vizeze în principal gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili și să fie menite:

(a)

să sprijine renovarea clădirilor, în special pentru gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile vulnerabile care ocupă clădirile cu cea mai slabă performanță, inclusiv pentru chiriași și persoanele care trăiesc în locuințe sociale;

(b)

să sprijine accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale;

(c)

să contribuie la decarbonizare, de exemplu prin intermediul electrificării încălzirii și răcirii clădirilor și a gătitului în clădiri prin asigurarea accesului la sisteme la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic și prin integrarea generării și stocării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile, al comunităților de energie ale cetățenilor și al altor clienți activi, pentru a promova adoptarea autoconsumului de energie din surse regenerabile, cum ar fi partajarea energiei și tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile, conectarea la rețele inteligente și la rețelele de termoficare, care contribuie la realizarea de economii de energie sau la reducerea sărăciei energetice;

(d)

să asigure informații, educație, acțiuni de sensibilizare și recomandări specifice, accesibile și la prețuri accesibile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, la sprijinul disponibil pentru renovările clădirilor și pentru eficiența energetică, precum și la alternative durabile și la prețuri accesibile în ceea ce privește mobilitatea și transporturile;

(e)

să sprijine entitățile publice și private, inclusiv furnizorii de locuințe sociale, mai ales cooperativele public-private, în elaborarea și furnizarea unor soluții în materie de eficiență energetică la prețuri accesibile și a unor instrumente de finanțare adecvate, în conformitate cu obiectivele sociale ale fondului;

(f)

să asigure accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, menținând în același timp neutralitatea tehnologică, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și pentru infrastructuri publice și private adecvate, în special, după caz, achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, infrastructura de reîncărcare și realimentare și dezvoltarea unei piețe a vehiculelor de ocazie cu emisii zero; statele membre urmăresc să se asigure că, în cazul în care vehiculele cu emisii zero reprezintă o soluție accesibilă ca preț și care poate fi implementată, sprijinul pentru astfel de vehicule ocupă un loc prioritar în planurile lor;

(g)

să stimuleze utilizarea transportului public accesibil și la prețuri accesibile și să sprijine entitățile publice și private, inclusiv cooperativele, în dezvoltarea și furnizarea unei mobilități durabile la cerere, a unor servicii de mobilitate partajată și a unor opțiuni de mobilitate activă.

(2)   Statele membre pot include în costurile totale estimate ale planurilor costurile măsurilor care oferă sprijin direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili pentru a reduce impactul creșterii prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire. Un astfel de sprijin este temporar și se reduce în timp. Statele membre pot acorda sprijin temporar direct pentru venit în cazul în care planurile lor conțin măsuri sau investiții care vizează gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament. Un astfel de sprijin se limitează la impactul direct al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Costurile măsurilor care furnizează sprijin temporar direct pentru venit nu reprezintă mai mult de 37,5 % din costul total estimat al planului, astfel cum este menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (j) din prezentul regulament.

(3)   Statele membre pot include în costurile totale estimate ale planurilor costurile asistenței tehnice pentru a acoperi cheltuielile legate de activitățile de formare, programare, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea fondului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, de exemplu studii, cheltuieli legate de tehnologia informației (IT), consultarea publică a părților interesate, acțiuni de informare și comunicare. Costurile asistenței tehnice respective reprezintă până la 2,5 % din costurile totale estimate ale planului, astfel cum este menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (j).

Articolul 9

Transferul beneficiilor către gospodării, microîntreprinderi și utilizatorii de transport

(1)   Statele membre pot include în planuri sprijinul acordat prin intermediul entităților publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, cu condiția ca aceste entități să pună în aplicare măsuri și să realizeze investiții de care beneficiază în cele din urmă gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili.

(2)   Statele membre prevăd garanțiile legale și contractuale necesare pentru a se asigura că întregul beneficiu este transferat gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile sau utilizatorilor de transport vulnerabili.

Articolul 10

Resursele fondului

(1)   În conformitate cu articolul 10a alineatul (8b) și cu articolul 30d alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE, pentru execuția fondului se pune la dispoziție un cuantum maxim de 65 000 000 000 EUR pentru perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2032, în prețuri curente. Cuantumul respectiv constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

Cuantumurile anuale alocate fondului, în limita cuantumului maxim prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat, nu depășesc cuantumurile menționate la articolul 30d alineatul (4) al patrulea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

În cazul în care schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE este amânat până în 2028 în temeiul articolului 30k din directiva respectivă, cuantumul maxim care urmează să fie pus la dispoziția fondului este de 54 600 000 000 EUR, iar cuantumurile anuale alocate fondului nu depășesc cuantumurile respective menționate la articolul 30d alineatul (4) al cincilea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

(2)   Prin derogare de la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și fără a aduce atingere articolului 19 din prezentul regulament, creditele de angajament care acoperă cuantumul maxim relevant menționat la alineatul (1) de la prezentul articol se pun la dispoziție în mod automat la începutul fiecărui exercițiu financiar, începând cu 1 ianuarie 2026, până la cuantumurile anuale relevante aplicabile menționate la alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf.

(3)   Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea fondului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, consultarea părților interesate, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv acțiunile incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de IT și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea fondului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile aferente consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a acțiunilor eligibile.

Articolul 11

Resursele din și pentru programele care fac obiectul gestiunii partajate și utilizarea resurselor

(1)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către fond, sub rezerva condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060. Comisia execută aceste resurse în mod direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Resursele respective sunt utilizate exclusiv în beneficiul statului membru în cauză.

(2)   În planurile lor prezentate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament, statele membre pot solicita transferarea a până la 15 % din alocarea lor financiară anuală maximă către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. Resursele transferate finanțează măsurile și investițiile menționate la articolul 8 din prezentul regulament și sunt executate în conformitate cu normele fondurilor către care sunt transferate resursele. Resursele sunt transferate de statele membre prin modificarea unuia sau mai multor programe, cu excepția programelor din cadrul obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg), în conformitate cu articolul 26a din Regulamentul (UE) 2021/1060, și sunt executate în conformitate cu normele stabilite în regulamentul respectiv și cu normele fondurilor către care sunt transferate resursele.

(3)   Statele membre pot încredința autorităților de management ale programelor din cadrul politicii de coeziune în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060 punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor care beneficiază de fond, dacă este cazul, având în vedere sinergiile cu respectivele programe ale politicii de coeziune și în conformitate cu obiectivele fondului. Statele membre își declară intenția de a încredința, prin urmare, aceste sarcini autorităților respective în planurile lor. În astfel de cazuri, sistemele de gestiune și control existente instituite de statele membre, astfel cum au fost notificate Comisiei, sunt considerate conforme cu cerințele prezentului regulament.

(4)   Statele membre pot include în planurile lor, în cadrul costurilor totale estimate, plățile pentru sprijin tehnic suplimentar în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/240 și cuantumul contribuției în numerar pentru compartimentul pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante ale Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (31). Aceste costuri nu depășesc 4 % din alocarea financiară maximă a planului, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în plan, respectă cerințele prezentului regulament.

Articolul 12

Execuție

Fondul este executat de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu normele relevante adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE, în special cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

Articolul 13

Adiționalitatea și finanțarea complementară

(1)   Sprijinul acordat în cadrul fondului se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor fonduri, programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile sprijinite în cadrul fondului pot beneficia de sprijin din partea altor fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(2)   Sprijinul din partea fondului, inclusiv sprijinul temporar direct pentru venit menționat la articolul 4 alineatul (3), este suplimentar și nu se substituie cheltuielilor bugetare naționale recurente.

(3)   Pentru asistența tehnică acordată statelor membre, costurile administrative asociate în mod direct cu punerea în aplicare a planului nu sunt considerate cheltuieli bugetare naționale recurente.

Articolul 14

Alocare financiară maximă

(1)   Alocarea financiară maximă se calculează pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolul 10 și astfel cum se specifică în anexele I și II.

(2)   Fiecare stat membru poate depune o cerere în limitele alocării financiare maxime pentru punerea în aplicare a planului său.

Articolul 15

Contribuția națională la costurile totale estimate

Statele membre contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.

Articolul 16

Evaluarea Comisiei

(1)   Comisia evaluează planul și, după caz, orice modificare a planului respectiv prezentată de un stat membru în conformitate cu articolul 18, din punctul de vedere al conformității cu prezentul regulament. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau poate solicita informații suplimentare în termen de două luni de la data prezentării planului de către statul membru. Statul membru furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul, dacă este necesar, inclusiv după transmiterea acestuia. Statul membru și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul pentru evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

(2)   Comisia evaluează dacă transferurile solicitate în conformitate cu articolul 11 sunt în conformitate cu obiectivele prezentului regulament.

(3)   Comisia evaluează relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului, ținând seama de provocările specifice și de alocarea financiară a statului membru, după cum urmează:

(a)

în scopul evaluării relevanței, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i)

dacă planul reprezintă un răspuns adecvat la impactul social asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili din statul membru în cauză și la provocările cu care se confruntă aceste categorii ca urmare a includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, în special gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau gospodăriile afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor, ținând seama în mod corespunzător de provocările identificate în evaluările Comisiei privind actualizarea planului național integrat privind energia și clima al statului membru în cauză și de progresele înregistrate de acesta în temeiul articolului 9 alineatul (3) și al articolelor 13 și 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în recomandările Comisiei către statele membre, emise în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999, în perspectiva obiectivelor Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050;

(ii)

dacă se preconizează că planul va garanta că măsurile și investițiile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 și dacă planul contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili;

(iii)

dacă planul conține măsuri și investiții care contribuie la tranziția verde, inclusiv la abordarea impactului social și a provocărilor rezultate din aceasta, și, în special, la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050, precum și a etapelor principale pentru 2030 ale Strategiei Uniunii pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă;

(b)

în scopul evaluării eficacității, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i)

dacă se preconizează că planul va avea un impact de durată în statul membru asupra provocărilor abordate de plan, în conformitate cu obiectivele Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și cu obiectivul pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050, și în special asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili, în special a gospodăriilor afectate de sărăcie energetică sau a gospodăriilor afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor;

(ii)

dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru vor asigura o monitorizare și o punere în aplicare eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți;

(iii)

dacă măsurile și investițiile propuse de statul membru sunt coerente și conforme cu cerințele prevăzute în Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare), în Directiva (UE) 2018/2001, în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului, în Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (32) și în Directiva 2010/31/UE; și

(iv)

dacă măsurile și investițiile propuse de statul membru promovează complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența cu instrumentele Uniunii menționate la articolul 6 alineatul (3);

(c)

în scopul evaluării eficienței, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i)

dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului este rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțională cu impactul de mediu și social național preconizat, ținând seama și de particularitățile naționale care ar putea afecta costurile prevăzute în plan;

(ii)

dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea alocării financiare puse la dispoziție în cadrul fondului, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii;

(iii)

dacă jaloanele și țintele propuse de statul membru sunt eficiente din punctul de vedere al domeniului de aplicare, al obiectivelor și al acțiunilor eligibile ale fondului;

(d)

în scopul evaluării coerenței, Comisia analizează dacă planul conține măsuri și investiții care reprezintă acțiuni coerente.

Articolul 17

Decizia Comisiei

(1)   Pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 16, Comisia decide cu privire la planul unui stat membru, printr-un act de punere în aplicare, în termen de maximum cinci luni de la data prezentării planului respectiv în temeiul articolului 4 alineatul (1).

(2)   În cazul în care Comisia evaluează pozitiv un plan, actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) stabilește:

(a)

măsurile și investițiile care urmează să fie puse în aplicare de statul membru, cuantumul costurilor totale estimate ale planului, precum și jaloanele și țintele;

(b)

alocarea financiară maximă repartizată în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), care trebuie plătită în tranșe, în conformitate cu articolul 20, odată ce statul membru a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în legătură cu punerea în aplicare a planului;

(c)

contribuția națională;

(d)

măsurile și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a planului, inclusiv, după caz, măsurile necesare pentru respectarea articolului 21;

(e)

indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate; și

(f)

măsurile prin care se asigură accesul Comisiei la datele subiacente relevante.

(3)   Alocarea financiară maximă menționată la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol se stabilește pe baza costurilor totale estimate ale planului propus de statul membru, astfel cum au fost evaluate în temeiul criteriilor stabilite la articolul 16 alineatul (3).

Cuantumul alocării financiare maxime menționate la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol se stabilește după cum urmează:

(a)

în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului minus contribuția națională este mai mare sau egal cu alocarea financiară maximă pentru statul membru respectiv menționată la articolul 14 alineatul (1), alocarea financiară repartizată statului membru este egală cu cuantumul total al alocării financiare maxime menționate la articolul 14 alineatul (1);

(b)

în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului minus contribuția națională este mai mic decât alocarea financiară maximă pentru statul membru respectiv menționată la articolul 14 alineatul (1), alocarea financiară repartizată statului membru respectiv este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului minus contribuția națională;

(c)

în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile prevăzute la articolul 16 alineatul (3), dar evaluarea identifică deficiențe ale sistemelor de control intern, Comisia poate solicita includerea în plan a unor măsuri suplimentare care să vizeze remedierea acestor deficiențe și punerea lor în aplicare de către statul membru înainte de prima plată;

(d)

în cazul în care planul nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), statului membru nu i se repartizează nicio alocare financiară.

(4)   În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan, decizia menționată la alineatul (1) include motivele acestei evaluări negative. Statul membru prezintă din nou planul, după ce ia în considerare evaluarea Comisiei.

Articolul 18

Modificarea planurilor sociale pentru climă

(1)   În cazul în care un plan, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi realizat sau trebuie să fie ajustat în mod semnificativ, integral sau parțial, de către un stat membru din cauza unor circumstanțe obiective, în special din cauza efectelor directe reale ale includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, statul membru în cauză prezintă Comisiei un plan modificat pentru a include modificările necesare și justificate în mod corespunzător. Statele membre pot solicita sprijin tehnic, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4), pentru pregătirea planului modificat.

(2)   Comisia evaluează planul modificat în conformitate cu articolul 16.

(3)   În cazul în care Comisia evaluează pozitiv planul modificat, aceasta adoptă, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), o decizie în care prezintă motivele pentru evaluarea sa pozitivă, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1), Comisia adoptă decizia menționată la prezentul alineat în termen de trei luni de la data prezentării planului modificat de către statul membru în cauză.

(4)   În cazul în care evaluează negativ planul modificat, Comisia respinge planul modificat în termenul menționat la alineatul (3), după ce a acordat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de trei luni de la data comunicării de către Comisie a evaluării planului modificat.

(5)   Până la 15 martie 2029, fiecare stat membru evaluează caracterul adecvat al planului său având în vedere efectele directe reale ale includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Aceste evaluări sunt prezentate Comisiei împreună cu raportul național intermediar integrat privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(6)   În cazul unor ajustări minore ale planului reprezentând o creștere sau o scădere cu mai puțin de 5 % a unei ținte stabilite în plan, cum ar fi actualizări minore ale măsurilor și investițiilor prevăzute în plan sau corectarea unor erori materiale, statul membru notifică astfel de modificări Comisiei.

Articolul 19

Angajamentul privind alocarea financiară

(1)   După ce a adoptat o decizie pozitivă, astfel cum se menționează la articolul 17 din prezentul Regulament, Comisia încheie în timp util un acord cu statul membru în cauză care constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 pentru perioada 2026-2032, fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) și articolelor 30i și 30k din Directiva 2003/87/CE. Acest acord se încheie cel mai devreme cu un an înainte de anul de începere a licitațiilor în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, sau cu doi ani înainte de respectivul an, în cazurile în care se aplică articolul 10 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament.

(2)   Angajamentele bugetare se pot baza pe angajamente globale și, după caz, pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.

Articolul 20

Norme privind plățile, suspendarea și încetarea acordurilor privind alocările financiare

(1)   Plățile alocărilor financiare către statul membru în temeiul prezentului articol se efectuează la atingerea jaloanelor și a țintelor relevante convenite și indicate în plan, astfel cum au fost aprobate în conformitate cu articolul 17 și sub rezerva disponibilității finanțării. După atingerea lor, statul membru transmite Comisiei o cerere de plată justificată în mod corespunzător. Statul membru transmite Comisiei astfel de cereri de plată o dată sau de două ori pe an, până la 31 iulie sau până la 31 decembrie.

(2)   La primirea unei cereri de plată din partea unui stat membru, Comisia evaluează dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia Comisiei menționată la articolul 17. Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză.

(3)   În cazul în care Comisia face o evaluare pozitivă a unei cereri de plată individuale, aceasta adoptă o decizie individuală de autorizare a plății alocării financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, sub rezerva disponibilității finanțării și cu asigurarea egalității de tratament a statelor membre. Comisia adoptă decizia individuală nu mai devreme de două luni și nu mai târziu de trei luni de la termenul relevant pentru depunerea cererii de plată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4)   În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol, Comisia stabilește că jaloanele și țintele stabilite în decizia Comisiei menționată la articolul 17 nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă plata părții din alocarea financiară proporțională cu jalonul sau ținta care nu a fost atinsă. Statul membru își poate prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.

Suspendarea se revocă numai atunci când jaloanele și țintele au fost atinse în mod satisfăcător, astfel cum se prevede în decizia Comisiei menționată la articolul 17.

(5)   Prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, termenul de plată începe să curgă de la data la care Comisia a comunicat statului membru în cauză decizia de autorizare a plății alocării financiare în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol sau de la data la care i s-a comunicat revocarea unei suspendări în temeiul alineatului (4) al doilea paragraf de la prezentul articol.

(6)   În cazul în care jaloanele și țintele nu sunt atinse în mod satisfăcător în termen de nouă luni de la suspendarea menționată la alineatul (4) primul paragraf, Comisia reduce în mod proporțional cuantumul alocării financiare după ce i-a dat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor sale referitoare la atingerea jaloanelor și a țintelor.

(7)   În cazul în care, în termen de 15 luni de la data încheierii acordurilor relevante menționate la articolul 19, statul membru nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește atingerea oricăror jaloane sau ținte relevante, Comisia denunță acordurile respective și dezangajează cuantumul alocării financiare, fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Comisia adoptă o decizie privind încetarea acordurilor respective după ce a dat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării Comisiei, potrivit căreia nu au fost înregistrate progrese concrete.

(8)   Toate plățile se efectuează până la 31 decembrie 2033.

(9)   Prin derogare de la articolul 116 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și de la alineatul (5) de la prezentul articol, în cazul în care, într-o anumită rundă de cereri de plată, astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol, veniturile alocate fondului în conformitate cu articolul 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile de plată transmise, Comisia plătește statelor membre pe bază proporțională, determinată ca procent de disponibilități de plată în raport cu totalul plăților aprobate. În următoarea rundă de cereri de plată, Comisia acordă prioritate statelor membre cu plăți întârziate din runda anterioară de cereri de plată și abia apoi noilor cereri de plată transmise.

(10)   Prin derogare de la articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE, Comisia alocă statelor membre cuantumurile corespunzătoare creditelor neutilizate până la 31 decembrie 2033 în conformitate cu normele de distribuire a certificatelor definite la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, în vederea realizării obiectivelor menționate la articolul 3 din prezentul regulament.

Articolul 21

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   La punerea în aplicare a planurilor, statele membre, în calitate de beneficiari ai fondurilor din cadrul fondului, iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea alocărilor financiare în legătură cu măsurile și investițiile sprijinite de fond, inclusiv cele puse în aplicare de entități publice sau private altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, în conformitate cu articolul 9, respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În acest scop, statele membre prevăd un sistem de control intern eficace și eficient, astfel cum se detaliază în anexa III, precum și recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect. Statele membre se pot baza pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului.

(2)   Acordurile menționate la articolul 19 prevăd următoarele obligații ale statelor membre:

(a)

de a verifica periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile și dacă toate măsurile și investițiile din cadrul planului au fost puse în aplicare în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese;

(b)

de a lua măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția și conflictele de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, care afectează interesele financiare ale Uniunii, și de a introduce acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură sau investiție pusă în aplicare în cadrul planului;

(c)

de a atașa la orice cerere de plată:

(i)

o declarație de gestiune care să menționeze că alocările financiare au fost utilizate în scopul preconizat, că informațiile prezentate împreună cu cererea de plată sunt complete, exacte și fiabile și că sistemele de control intern instituite oferă asigurările necesare că alocările financiare au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cele privind evitarea conflictelor de interese și prevenirea fraudei, a corupției și a dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și

(ii)

un rezumat al auditurilor efectuate în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, inclusiv domeniul de aplicare al respectivelor audituri în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor acoperite și perioada acoperită, precum și o analiză a deficiențelor identificate și a eventualelor măsuri corective luate;

(d)

în scopul auditării și controlării și pentru a furniza informații comparabile privind utilizarea alocărilor financiare în ceea ce privește măsurile și investițiile puse în aplicare în cadrul planului, de a colecta, înregistra și stoca într-un sistem electronic următoarele categorii de date standardizate și de a asigura accesul la acestea:

(i)

numele destinatarilor finali ai alocărilor financiare, numerele de înregistrare în scopuri de TVA sau numerele de identificare fiscală ale acestora și cuantumul alocărilor financiare din fond;

(ii)

numele contractantului (contractanților) și al subcontractantului (subcontractanților) și numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau numărul (numerele) de identificare fiscală al(e) acestuia (acestora) și valoarea contractului (contractelor) în cazul în care destinatarul final al alocărilor financiare este o autoritate contractantă în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu legislația națională privind achizițiile publice;

(iii)

prenumele, numele și data (datele) nașterii, precum și numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau numărul (numerele) de identificare fiscală al(e) beneficiarului (beneficiarilor) real(i) al (ai) destinatarului alocărilor financiare sau al (ai) contractantului, în înțelesul articolului 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (33);

(iv)

o listă a tuturor măsurilor și investițiilor puse în aplicare în cadrul fondului, indicând valoarea totală a finanțării publice a acestor măsuri și investiții, precum și cuantumul fondurilor plătite în cadrul altor fonduri finanțate de la bugetul Uniunii;

(e)

de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, în cazul statelor membre care participă la o formă de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și de a impune tuturor destinatarilor finali ai alocărilor financiare plătite pentru punerea în aplicare a măsurilor și investițiilor incluse în plan sau tuturor celorlalte persoane sau entități implicate în punerea în aplicare a acestora, obligația de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, dacă este cazul, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, precum și de a impune obligații similare tuturor beneficiarilor finali ai fondurilor plătite;

(f)

de a ține o evidență în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, punctul de referință fiind operațiunea de plată relevantă pentru măsura sau investiția respectivă.

Informațiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) de la prezentul articol sunt necesare numai în cazul în care valoarea achizițiilor publice este mai mare decât pragurile Uniunii stabilite la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (34). În ceea ce privește subcontractanții, aceste informații sunt necesare numai:

(a)

pentru primul nivel de subcontractare;

(b)

în cazul în care informațiile în cauză sunt înregistrate cu privire la contractantul respectiv; și

(c)

pentru subcontracte cu o valoare totală mai mare de 50 000 EUR.

(3)   Datele cu caracter personal menționate la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt prelucrate de către statele membre și de către Comisie în scopul și pe durata corespunzătoare a procedurilor de descărcare de gestiune, de audit și de control și a activităților de informare, comunicare și vizibilitate legate de utilizarea alocărilor financiare în legătură cu punerea în aplicare a acordurilor menționate la articolul 19. Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725, în funcție de aplicabilitatea acestora. În cadrul procedurii de descărcare de gestiune către Comisie, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, fondul face obiectul raportării în temeiul rapoartelor financiare și de răspundere integrate menționate la articolul 247 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și, în special, separat în cadrul raportului anual privind gestiunea și performanța.

(4)   Acordurile menționate la articolul 19 prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul fondului și de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii, în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de statul membru sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din astfel de acorduri.

Atunci când decide în ceea ce privește cuantumul recuperării și al reducerii, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea fraudei, a actului de corupție și a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea unei încălcări a unei obligații. Comisia oferă statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii.

CAPITOLUL IV

Complementaritate, monitorizare și evaluare

Articolul 22

Coordonare și complementaritate

Comisia și statele membre în cauză, într-o manieră direct proporțională cu responsabilitățile lor, încurajează sinergiile și asigură o coordonare eficace între fond și programele și instrumentele Uniunii menționate la articolul 6 alineatul (3) din prezentul Regulament și Fondul pentru modernizare menționat la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE. În scopul menționat, acestea:

(a)

asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel local sau regional, atât în faza de planificare, cât și în timpul punerii în aplicare;

(b)

optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea eforturilor; și

(c)

asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu punerea în aplicare și controlul la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel local sau regional pentru a îndeplini obiectivele fondului.

Articolul 23

Informare, comunicare și vizibilitate

(1)   Statele membre pun datele menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (d) punctele (i), (ii) și (iv) din prezentul regulament la dispoziția publicului și le actualizează pe un site internet unic, în formate deschise și prelucrabile automat, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului (35), care permit sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor. Informațiile menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (d) punctele (i) și (ii) din prezentul regulament nu se publică în cazurile menționate la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 sau în cazul sprijinului temporar direct pentru venit acordat gospodăriilor vulnerabile.

(2)   Destinatarii sprijinului din partea fondului sunt informați cu privire la originea fondurilor respective, inclusiv în cazul în care beneficiază de fondurile respective prin intermediari. Informațiile respective includ emblema Uniunii și o mențiune corespunzătoare privind finanțarea, cu textul „finanțat de Uniunea Europeană – Fondul social pentru climă” pe documentele și materialele de comunicare referitoare la punerea în aplicare a măsurii care se adresează destinatarilor. Destinatarii fondurilor din partea fondului, cu excepția sprijinului pentru persoane fizice sau a cazurilor în care există un risc de divulgare a unor informații sensibile din punct de vedere comercial, asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, eficace și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

(3)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind fondul, precum și acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament și rezultatele obținute, inclusiv, după caz și cu acordul autorităților naționale, prin activități de comunicare comune cu autoritățile naționale, precum și cu birourile de reprezentare ale Parlamentului European și ale Comisiei în statul membru în cauză.

Articolul 24

Monitorizarea punerii în aplicare

(1)   Fiecare stat membru prezintă Comisiei, o dată la doi ani, un raport privind punerea în aplicare a planului său, împreună cu raportul său național intermediar integrat privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și în conformitate cu articolul 28 din același regulament. Monitorizarea punerii în aplicare este orientată către activitățile desfășurate în cadrul planului și este proporțională cu aceste activități. Statele membre includ indicatorii prevăzuți în anexa IV la prezentul Regulament în raportul lor intermediar.

(2)   Comisia monitorizează execuția fondului și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor sale. Monitorizarea execuției este orientată către activitățile desfășurate în cadrul fondului și este proporțională cu aceste activități.

(3)   Sistemul Comisiei de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor sprijinului din partea fondului li se impun cerințe de raportare proporționale.

(4)   Comisia utilizează indicatorii comuni prevăzuți în anexa IV pentru raportarea intermediară și pentru monitorizarea și evaluarea fondului din perspectiva atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 3.

Articolul 25

Transparență

(1)   Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, fără întârzieri nejustificate, simultan și în condiții de egalitate, planurile prezentate de statele membre și deciziile, astfel cum au fost făcute publice de către Comisie.

(2)   Informațiile transmise de către Comisie Consiliului în contextul prezentului regulament sau al punerii sale în aplicare sunt puse în mod simultan la dispoziția Parlamentului European, sub rezerva dispozițiilor privind confidențialitatea, dacă este cazul.

(3)   Comisiile competente ale Parlamentului European pot invita Comisia să furnizeze informații cu privire la stadiul evaluării planurilor de către Comisie.

Articolul 26

Dialogul social pentru climă

(1)   Pentru a consolida dialogul între instituțiile Uniunii, în special între Parlamentul European și Comisie, precum și pentru a asigura un nivel mai ridicat de transparență și responsabilitate, comisiile competente ale Parlamentului European pot invita Comisia, de două ori pe an, să discute următoarele chestiuni:

(a)

planurile prezentate de statele membre;

(b)

evaluarea de către Comisie a planurilor prezentate de statele membre;

(c)

stadiul atingerii jaloanelor și țintelor prevăzute în planurile prezentate de statele membre;

(d)

procedurile de plată, suspendare și încetare, inclusiv orice observație prezentată și măsurile de remediere luate de statele membre pentru a asigura atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor prevăzute în planurile prezentate de acestea.

(2)   Comisia ia în considerare toate elementele care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului social pentru climă, inclusiv, dacă sunt disponibile, din rezoluțiile Parlamentului European.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Articolul 27

Evaluarea și reexaminarea fondului

(1)   La doi ani de la demararea punerii în aplicare a planurilor, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare privind execuția și funcționarea fondului, ținând seama de rezultatele primelor rapoarte transmise de statele membre în conformitate cu articolul 24 și transmite, dacă este cazul, orice propunere de modificare a prezentului regulament.

(2)   Raportul de evaluare menționat la alineatul (1) analizează în special:

(a)

în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele fondului prevăzute la articolul 3, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată a Uniunii;

(b)

pentru fiecare țară în parte, eficiența măsurilor și a investițiilor și utilizarea sprijinului direct pentru venit, din perspectiva atingerii jaloanelor și țintelor stabilite în planuri;

(c)

modul în care definițiile sărăciei energetice și sărăciei din perspectiva transporturilor sunt aplicate în statele membre, pe baza informațiilor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (f), precum și dacă sunt necesare modificări ale acestor definiții;

(d)

în ce măsură toate obiectivele, precum și măsurile și investițiile prevăzute la articolul 8 din prezentul Regulament sunt în continuare relevante, ținând seama de impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și al măsurilor naționale luate pentru a realiza reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (36), precum și în ce măsură veniturile alocate rămân relevante având în vedere posibilele evoluții în ceea ce privește licitarea certificatelor de emisii în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și alte sectoare, în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, precum și alte considerente relevante.

(3)   Până la 31 decembrie 2033, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă ex post. Raportul de evaluare ex post constă într-o evaluare globală a fondului și include informații privind impactul acestuia.

(4)   Fără a aduce atingere cadrului financiar multianual care urmează să fie adoptat după 2027, în cazul în care veniturile provenite din licitarea certificatelor menționată la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE sunt considerate ca fiind resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din TFUE, Comisia prezintă, după caz, propunerile necesare pentru a asigura, în cadrul financiar multianual care urmează să fie adoptat după 2027, eficacitatea și continuitatea execuției fondului, care este finanțat temporar și excepțional din venituri alocate externe generate de certificatele din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

Articolul 28

Modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060

Se introduce următorul articol în Regulamentul (UE) 2021/1060:

„Articolul 26a

Resurse transferate din Fondul social pentru climă

(1)   Resursele transferate din Fondul social pentru climă, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), sunt executate în conformitate cu prezentul regulament și cu dispozițiile care reglementează fondul către care sunt transferate resursele respective, iar aceste transferuri sunt definitive. Astfel de resurse constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și se adaugă resurselor menționate la articolul 110 din prezentul regulament.

(2)   În cazul în care statele membre execută resursele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol în cadrul gestiunii partajate, acestea prezintă modificări ale programelor în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament privind unul sau mai multe programe. Statele membre planifică utilizarea acestor resurse pentru a-și îndeplini obiectivele climatice stabilite pentru bugetul Uniunii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele respective contribuie la atingerea obiectivelor relevante ale Fondului social pentru climă, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2023/955 și sunt utilizate pentru a sprijini măsurile și investițiile prevăzute la articolul 8 din regulamentul respectiv. Acestea sunt programate în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice corespunzătoare unuia sau mai multor obiective specifice ale fondului către care sunt transferate resursele, precum și pentru una sau mai multe categorii de regiuni, după caz, cu indicarea defalcării anuale a resurselor. Acestea nu se iau în considerare la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică, astfel cum sunt prevăzute în normele specifice fondurilor.

(3)   În cazul în care Comisia a aprobat deja cererea unui stat membru de modificare a unui program referitor la un transfer de resurse din Fondul social pentru climă, pentru orice transfer suplimentar de resurse în anii următori, statul membru poate transmite o notificare a tabelelor financiare în locul unei modificări a unui program, cu condiția ca modificările propuse să se refere exclusiv la o creștere a resurselor financiare, fără a fi aduse alte modificări programului.

(4)   Prin derogare de la articolul 18 și de la articolul 86 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament, resursele transferate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/955 nu se iau în considerare pentru revizuirea intermediară și cuantumul de flexibilitate.

(5)   Prin derogare de la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, termenul după care Comisia dezangajează cuantumurile în conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din prezentul regulament începe din anul în care sunt efectuate angajamentele bugetare corespunzătoare. Resursele nu se transferă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).

Articolul 29

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 30 iunie 2024, data până la care statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului (37) de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 10 mai 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL


(1)  JO C 152, 6.4.2022, p. 158.

(2)  JO C 301, 5.8.2022, p. 70.

(3)  Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 25 aprilie 2023.

(4)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(7)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(8)  JO C 243, 27.6.2022, p. 35.

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(10)  Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).

(11)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(12)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(13)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(14)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(18)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(19)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(20)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(21)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(22)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(23)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(24)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(25)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(26)  Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului (JO L 261 I, 14.10.2019, p. 1).

(27)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(28)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(29)  Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

(30)  Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(31)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(32)  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

(33)  Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(34)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(35)  Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(36)  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(37)  Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și Decizia (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (a se vedea pagina 134 din prezentul Jurnal Oficial).


ANEXA I

METODOLOGIA DE CALCUL A ALOCĂRII FINANCIARE MAXIME PENTRU FIECARE STAT MEMBRU ÎN CADRUL FONDULUI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 14

Prezenta anexă stabilește metodologia de calcul a alocării financiare maxime disponibile pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolele 10 și 14.

Metodologia ține seama, în ceea ce privește fiecare stat membru, de următoarele variabile:

populația expusă riscului de sărăcie care trăiește în zone rurale (2019);

emisiile de dioxid de carbon generate de arderea combustibililor de către gospodării (media pentru perioada 2016-2018);

procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități (2019);

populația totală (2019);

venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor al statului membru, măsurat în funcție de standardul puterii de cumpărare (2019);

cota-parte din emisiile de referință în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru sursele de emisii 1A3b, 1A4a și 1A4b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (media pentru perioada 2016-2018), astfel cum au fost revizuite în mod cuprinzător în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

Alocarea financiară maximă a unui stat membru în cadrul fondului (MFAimaximum financial allocation) este stabilită după cum urmează:

Formula

unde:

MA este cuantumul maxim pentru execuția fondului, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1), iar α i este cota-parte care îi revine statului membru i din cuantumul maxim, determinată parcurgând următoarele etape:

Formula

unde

Formula

Formula

Formula

Formula

fi  = 1 dacă

Formula
; fi  = 2,5 dacă
Formula

Unde, pentru fiecare stat membru i:

pop rurală i este populația expusă riscului de sărăcie care trăiește în zonele rurale ale statului membru i;

pop rurală UE este suma populației expuse riscului de sărăcie care trăiește în zonele rurale ale statelor membre ale UE-27;

pop i este populația statului membru i;

pop UE este suma populației statelor membre ale UE-27;

HCO2 i reprezintă emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor de către gospodăriile din statul membru i;

HCO2 UE reprezintă suma emisiilor de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor de către gospodăriile din statele membre ale UE-27;

restanțe la plată i este procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități din statul membru i;

restanțe la plată UE este procentul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie care au restanțe la plata facturilor la utilități din UE-27;

Formula
este VNB-ul pe cap de locuitor al statului membru i;

Formula
este VNB-ul pe cap de locuitor al UE-27.

βi în cazul statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor este sub valoarea de la nivelul UE-27 și în cazul cărora

Formula
este componenta minimă sunt ajustate proporțional pentru a se asigura că suma βi pentru toate statele membre este egală cu 100 %. Toate λi sunt ajustate proporțional pentru a se asigura că suma lor este egală cu 100 %.

Pentru toate statele membre, α i nu poate fi mai mic de 0,07 % din cuantumul maxim menționat la articolul 10 alineatul (1). α i ale tuturor statelor membre cu α i mai mare de 0,07 % sunt ajustate proporțional pentru a se asigura că suma tuturor α i este egală cu 100 %.

Pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din valoarea de la nivelul UE-27, α i nu poate fi mai mic decât cota-parte din emisiile de referință în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 pentru sursele de emisii 1A3b, 1A4a și 1A4b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (media pentru perioada 2016-2018), astfel cum au fost revizuite în mod cuprinzător în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv. α i ale statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare decât valoarea de la nivelul UE-27 sunt ajustate proporțional pentru a se asigura că suma tuturor α i este egală cu 100 %.


ANEXA II

Alocarea financiară maximă pentru fiecare stat membru în cadrul fondului în temeiul articolului 10 și al articolului 14

Aplicarea metodologiei din anexa I la sumele menționate la articolul 10 alineatul (1) duce la obținerea următoarei cote-părți și a următoarei alocări financiare maxime pentru fiecare stat membru.

Orice sume care intră sub incidența articolului 10 alineatul (3) vor fi acoperite în limitele alocării financiare maxime pentru fiecare stat membru, pe bază proporțională.

Alocarea financiară maximă pentru fiecare stat membru

Stat membru

Cota-parte în % din total

TOTAL

2026-2032

(în EUR, în prețuri curente)

În temeiul articolului 10 alineatul (1) primul și al doilea paragraf

În temeiul articolului 10 alineatul (1) al treilea paragraf

Belgia

2,55

1 659 606 425

1 394 069 397

Bulgaria

3,85

2 499 490 282

2 099 571 836

Cehia

2,40

1 562 617 717

1 312 598 882

Danemarca

0,50

324 991 338

272 992 724

Germania

8,18

5 317 778 511

4 466 933 949

Estonia

0,29

186 244 570

156 445 439

Irlanda

1,02

663 390 868

557 248 329

Grecia

5,52

3 586 843 608

3 012 948 631

Spania

10,52

6 837 784 631

5 743 739 090

Franța

11,19

7 276 283 944

6 112 078 513

Croația

1,94

1 263 071 899

1 060 980 395

Italia

10,81

7 023 970 924

5 900 135 577

Cipru

0,20

131 205 466

110 212 591

Letonia

0,71

463 676 528

389 488 284

Lituania

1,02

664 171 367

557 903 948

Luxemburg

0,10

66 102 592

55 526 177

Ungaria

4,33

2 815 968 174

2 365 413 267

Malta

0,07

45 500 000

38 220 000

Țările de Jos

1,11

720 463 632

605 189 451

Austria

0,89

578 936 189

486 306 399

Polonia

17,60

11 439 026 446

9 608 782 215

Portugalia

1,88

1 223 154 017

1 027 449 374

România

9,25

6 012 677 290

5 050 648 923

Slovenia

0,55

357 971 733

300 696 256

Slovacia

2,35

1 530 553 074

1 285 664 582

Finlanda

0,54

348 132 328

292 431 155

Suedia

0,62

400 386 447

336 324 616

UE27

100  %

65 000 000 000

54 600 000 000


ANEXA III

Cerințe-cheie pentru sistemul de control intern al statului membru

1.

Statul membru instituie un sistem de control intern eficace și eficient, în conformitate cu propriul său cadru instituțional, juridic și financiar, care include separarea funcțiilor și modalități de raportare, supraveghere și monitorizare.

Acesta include:

(a)

desemnarea autorităților însărcinate cu punerea în aplicare a planului și alocarea responsabilităților și funcțiilor aferente;

(b)

desemnarea autorității sau a autorităților responsabile cu semnarea declarației de gestiune care însoțește cererile de plată;

(c)

proceduri care să garanteze că autoritatea sau autoritățile în cauză vor obține asigurarea că au fost atinse jaloanele și țintele stabilite în plan și că fondurile au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cu normele privind evitarea conflictelor de interese și prevenirea fraudei, a corupției și a dublei finanțări;

(d)

o separare adecvată între funcțiile de gestionare și cele de audit.

2.

Statul membru pune în aplicare în mod eficace măsuri proporționale de combatere a fraudei și a corupției, precum și orice măsuri necesare pentru a evita în mod eficace conflictele de interese.

Acestea includ:

(a)

măsuri adecvate privind prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, corupției și conflictelor de interese, precum și evitarea dublei finanțări și inițierea de acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate;

(b)

o evaluare a riscului de fraudă și definirea unor măsuri adecvate de combatere a fraudei.

3.

Statul membru dispune de proceduri adecvate pentru întocmirea declarației de gestiune și a rezumatului auditurilor efectuate la nivel național.

Acestea includ:

(a)

o procedură eficace pentru întocmirea declarației de gestiune, pentru documentarea rezumatului auditurilor și pentru păstrarea informațiilor de la baza acestora pentru pista de audit;

(b)

proceduri eficace pentru a se asigura că toate cazurile de fraudă, corupție și conflict de interese sunt raportate și corectate în mod corespunzător prin recuperări.

4.

Pentru a furniza informațiile necesare, statul membru asigură controale de gestiune adecvate, inclusiv proceduri de verificare a atingerii jaloanelor și a țintelor, precum și a respectării principiilor orizontale ale bunei gestiuni financiare.

Acestea includ:

(a)

controale de gestiune adecvate prin care autoritățile de punere în aplicare vor verifica atingerea jaloanelor și a țintelor fondului (de exemplu, verificări documentare, controale la fața locului);

(b)

controale de gestiune adecvate prin care autoritățile de punere în aplicare vor verifica absența neregulilor grave, și anume fraudă, corupție și conflicte de interese, și a dublei finanțări (de exemplu, verificări documentare, controale la fața locului).

5.

Statul membru efectuează audituri adecvate și independente ale sistemelor și operațiunilor în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional.

Acestea includ:

(a)

desemnarea organismului sau organismelor care vor efectua auditurile sistemelor și operațiunilor și modul în care este asigurată independența funcțională a acestora;

(b)

alocarea unor resurse suficiente organismului sau organismelor respective în scopul fondului;

(c)

abordarea eficace de către organismul sau organismele în cauză a riscului de fraudă, corupție, conflicte de interese și dublă finanțare, atât prin audituri de sistem, cât și prin audituri ale operațiunilor.

6.

Statul membru menține un sistem eficace care să asigure că sunt păstrate toate informațiile și documentele necesare pentru pista de audit.

Acesta include:

(a)

colectarea, înregistrarea și stocarea eficace într-un sistem electronic a datelor privind destinatarii finali ai măsurilor sau ai investițiilor necesare pentru atingerea jaloanelor și a țintelor;

(b)

accesul Comisiei, al OLAF, al Curții de Conturi a Uniunii Europene și, în cazul statelor membre care participă la o formă de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al EPPO la datele privind destinatarii finali.


ANEXA IV

Indicatori comuni pentru jaloanele și țintele orientative aferente planurilor sociale pentru climă ale statelor membre, astfel cum sunt menționați la articolul 6 alineatul (1) litera (m), monitorizarea de către statul membru a punerii în aplicare a planului său, menționată la articolul 24 alineatul (1), evaluarea de către Comisie a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor fondului, menționată la articolul 24 alineatul (4)

Măsurile și investițiile pot contribui la mai mulți dintre indicatorii comuni. În cazul în care planul unui stat membru nu conține nicio măsură sau investiție care să contribuie la unii dintre indicatori, statul membru poate indica „nu se aplică”.

Nr.

Indicator comun referitor la sprijinul acordat prin fond

Explicație

Unitate

Sectorul clădirilor

Indicatori de context

1.

Numărul de gospodării vulnerabile

În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 10.

Numărul de gospodării

2.

Numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică

În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 1.

Numărul de gospodării

Indicatori de realizare

3.

Numărul de gospodării vulnerabile care au beneficiat de cel puțin o măsură structurală de reducere a emisiilor lor din sectorul clădirilor

În conformitate cu articolul 2 punctul 10 și cu articolul 8 alineatul (1). Numai măsurile datorate sprijinului din partea fondului.

Numărul de gospodării

4.

Numărul de clădiri care au făcut obiectul unor renovări aprofundate [respectiv, o renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire (a) înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (b) începând cu 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero]

Indicatorul contabilizează numărul de clădiri și suprafața corespunzătoare care sunt renovate integral sau parțial pe baza sprijinului acordat prin măsuri și investiții în cadrul fondului, „renovarea clădirilor” fiind definită la articolul 2 punctul 13. În plus, indicatorul face distincția între clădiri pe baza clasei certificatelor lor de performanță energetică și identifică în mod specific numărul de clădiri cu cea mai slabă performanță care au fost renovate.

Unități de clădire

5.

Suprafața utilă totală a clădirilor care au făcut obiectul unor renovări aprofundate [respectiv, o renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire (a) înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (b) începând cu 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero]

Suprafața renovată (m2/an)

6.

Numărul de clădiri care au făcut obiectul altor renovări energetice (respectiv, toate renovările energetice, cu excepția renovărilor aprofundate, care trebuie raportate mai sus)

Unități de clădire

7.

Suprafața utilă totală a clădirilor care au făcut obiectul altor renovări energetice (respectiv, toate renovările energetice, cu excepția renovărilor aprofundate, care trebuie raportate mai sus)

Suprafața renovată (m2/an)

8.

Înlocuirea instalației de încălzire pe bază de combustibili fosili cu un sistem pe bază de energie din surse regenerabile și/sau cu o instalație de înaltă eficiență pe baza clasei etichetei energetice, astfel cum este stabilită în actul juridic relevant.

Aceste acțiuni îndeplinesc criteriul de referință al UE privind energia din surse regenerabile și ponderea orientativă a energiei din surse regenerabile (în consumul final de energie) stabilită la nivel național în sectorul clădirilor în temeiul dispozițiilor relevante din Directiva (UE) 2018/2001. Atât sistemele de încălzire și răcire din surse regenerabile, cât și energia electrică din surse regenerabile pot contribui la acest criteriu de referință. Aceste acțiuni ar contribui, de asemenea, la obiectivul privind încălzirea și răcirea din surse regenerabile în temeiul dispoziției relevante din directiva respectivă. Acesta se referă numai la înlocuirea suplimentară a unor instalații de încălzire pe bază de combustibili fosili datorată sprijinului din partea fondului.

Numărul de unități de instalație de încălzire pe bază de combustibili fosili înlocuite (de exemplu, cu o pompă de căldură sau cu o instalație termică solară)

9.

Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile

Numărul și capacitatea colectoarelor fotovoltaice și solare de acoperiș sau a panourilor termice fotovoltaice ( PVT); numărul și capacitatea pompelor de căldură; numărul și capacitatea altor tehnologii de încălzire și răcire a spațiilor din surse regenerabile, inclusiv cazanele pe bază de energie din surse regenerabile. Se referă numai la capacitatea operațională suplimentară datorată sprijinului din partea fondului.

MW

10.

număr de unități

Indicatori de rezultat

11.

Reducere a numărului de gospodării vulnerabile

Reducere a numărului de gospodării vulnerabile ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.

%

12.

Reducere estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor

Reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor declanșată de măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Emisiile din sectorul clădirilor sunt stabilite ca fiind cele reglementate de capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE (pentru sectorul clădirilor, sursele de emisii 1A4a și 1A4b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră).

ktCO2e

13.

Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică

Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.

Statele membre vizate de articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999 includ, în temeiul articolului 24 litera (b) din regulamentul respectiv, în raportul lor național intermediar integrat privind energia și clima, informații cantitative cu privire la numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică. Statele membre pot utiliza indicatorii disponibili la Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) identificați ca fiind relevanți în Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică (1), enumerați în modelul de raportare pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, fără a trebui să se limiteze la aceștia.

Indicatorul nu include locuințele colective cum ar fi spitalele, centrele de îngrijire, închisorile, cazărmile militare, instituțiile religioase, internatele, căminele pentru muncitori etc.

%

14.

Economii în consumul anual de energie primară

Economiile de energie realizate se calculează, în acest scop, numai pe baza sprijinului financiar din partea fondului.

Statele membre raportează cu privire la reducerea anuală a consumului de energie finală/primară realizată în rândul gospodăriilor vulnerabile, al persoanelor afectate de sărăcia energetică și, după caz, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale în temeiul dispozițiilor relevante din Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare) datorată sprijinului din partea fondului care este complementar Fondului național pentru eficiență energetică în temeiul dispozițiilor relevante ale directivei respective, incluzând sprijinul canalizat prin scheme de obligații în materie de eficiență energetică și prin măsuri de politică alternative în temeiul dispoziției relevante din directiva respectivă și incluzând intervențiile efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanță energetică în temeiul dispozițiilor relevante din directiva menționată.

MWh/an

15.

kWh/m2 (dacă suprafața totală este disponibilă)

16.

Economii în consumul anual de energie finală

Nivelul de referință se referă la consumul anual de energie finală și primară înainte de intervenție, iar valoarea obținută se referă la consumul anual de energie finală și primară pentru anul următor intervenției.

Economiile de energie ale clădirilor individuale sunt documentate pe baza certificatelor de performanță energetică sau a altor criterii pentru determinarea economiilor de energie vizate sau realizate prevăzute în dispoziția relevantă din Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare).

kWh/m2 (dacă suprafața totală este disponibilă)

17.

MWh/an

Sectorul transportului rutier

Indicatori de context

18.

Numărul de utilizatori de transport vulnerabili

În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 12.

Numărul de gospodării

19.

Numărul de gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor

În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 2.

Numărul de gospodării

Indicatori de realizare

20.

Numărul de utilizatori de transport vulnerabili care au beneficiat de cel puțin o măsură structurală de reducere a emisiilor lor din sectorul transportului rutier

În conformitate cu articolul 2 punctul 12 și cu articolul 8 alineatul (1). Numai măsurile datorate sprijinului din partea fondului.

Numărul de gospodării

21.

Achiziții de vehicule cu emisii zero

Numărul de vehicule cu emisii zero sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Numărul de vehicule cu emisii zero

22.

Achiziții de vehicule cu emisii scăzute

Numărul de vehicule cu emisii scăzute sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Numărul de vehicule cu emisii scăzute

23.

Achiziții de biciclete și vehicule de micromobilitate

Numărul de biciclete și vehicule de micromobilitate sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Numărul de biciclete și vehicule de micromobilitate

24.

Infrastructură suplimentară pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)

Numărul de puncte de realimentare și de reîncărcare (noi sau modernizate) pentru vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului, cu un accent suplimentar pe zonele îndepărtate.

Termenii „combustibil alternativ”, „punct de reîncărcare” și „punct de realimentare” au același înțeles ca definițiile acestor termeni din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru (i) punctele de reîncărcare și (ii) punctele de realimentare.

Ca parte a acestora din urmă, (iii) punctele de realimentare cu hidrogen se raportează separat.

Numărul de puncte de realimentare și de reîncărcare

25.

Bilete de transport public cu preț redus sau gratuite

Numărul de utilizatori ai transportului public sprijiniți prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru (i) biletele cu preț redus și (ii) biletele gratuite.

Numărul de utilizatori

26.

Soluții suplimentare de mobilitate partajată și de mobilitate la cerere

Numărul de utilizatori ai soluțiilor de mobilitate partajată și de mobilitate la cerere sprijiniți prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Numărul de utilizatori

27.

Unități

28.

Infrastructura specifică pentru biciclete sprijinită

Lungimea infrastructurii specifice pentru biciclete nou construite sau modernizate în mod semnificativ prin proiecte sprijinite în cadrul fondului. Infrastructura specifică pentru biciclete include infrastructura ciclabilă separată de drumurile pentru traficul vehiculelor sau separată de alte părți ale aceluiași drum prin mijloace structurale (de exemplu, borduri și bariere), străzile pentru biciclete, tunelurile ciclabile etc. Pentru infrastructura pentru biciclete cu benzi separate cu sens unic (de exemplu, pe fiecare parte a unui drum), lungimea este măsurată ca lungime a benzii.

Număr de km

Indicatori de rezultat

29.

Reducere a numărului de utilizatori de transport vulnerabili

Reducere a numărului de utilizatori de transport vulnerabili ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.

%

30.

Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor

Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.

%

31.

Reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transportului rutier

Statele membre raportează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transportului rutier declanșată de măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.

Emisiile din sectorul transportului rutier sunt definite ca fiind cele reglementate de capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE (pentru sectorul transportului rutier, sursele de emisii 1A3b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră).

ktCO2e

Microîntreprinderi (atât sectorul clădirilor, cât și cel al transportului rutier)

Indicatori de context

32.

Numărul de microîntreprinderi vulnerabile

În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 11.

Numărul de microîntreprinderi

Indicatori de realizare

33.

Numărul de microîntreprinderi vulnerabile care au beneficiat de cel puțin o măsură structurală de reducere a emisiilor lor din sectorul clădirilor și din sectorul transportului rutier

În conformitate cu articolul 2 punctul 11 și cu articolul 8 alineatul (1). Numai măsurile datorate sprijinului din partea fondului.

Numărul de microîntreprinderi

Indicatori de rezultat

34.

Reducere a numărului de microîntreprinderi vulnerabile

Reducere a numărului de microîntreprinderi vulnerabile ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.

%

Sprijin temporar direct pentru venit

Indicatori de context

35.

Ponderea sprijinului temporar direct pentru venit în costurile totale ale planurilor sociale pentru climă

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și cu articolul 10.

%

Indicatori de realizare

36.

Numărul gospodăriilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili care au primit temporar sprijin direct pentru venit

Indicatorul precizează numărul gospodăriilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili care au primit sprijin temporar direct pentru venit, numărând astfel toți destinatarii finali ai sprijinului temporar direct pentru venit plătit în cadrul fondului.

Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru gospodăriile vulnerabile și pentru utilizatorii de transport vulnerabili, în conformitate cu articolul 2 punctele 10 și 12 și articolul 4 alineatul (3).

Numărul de gospodării vulnerabile

(unitate: gospodării)

37.

Numărul de utilizatori de transport vulnerabili

(unitate: gospodării)

Indicatori de rezultat

38.

Cuantum mediu al sprijinului direct pentru venit acordat temporar pentru fiecare gospodărie vulnerabilă și utilizator de transport vulnerabil

Indicatorul precizează cuantumul mediu al sprijinului temporar direct pentru venit primit pentru fiecare gospodărie vulnerabilă și pentru fiecare utilizator de transport vulnerabil în cadrul fondului.

EUR/gospodărie (sectorul clădirilor)

39.

EUR/gospodărie (sectorul transportului rutier)


(1)  JO L 357, 27.10.2020, p. 35.


ANEXA V

Model pentru planurile sociale pentru climă menționate la Articolul 6 Alineatul (7)

Cuprins

1.

PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI SOCIAL PENTRU CLIMĂ 43

1.1.

Sinteză 43

1.2.

Prezentare generală a situației actuale din punctul de vedere al politicii 43

1.3.

Procesul de consultare 43

2.

DESCRIEREA MĂSURILOR ȘI A INVESTIȚIILOR, A JALOANELOR ȘI A ȚINTELOR 44

2.1.

COMPONENTA [1][2]: [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor] 44

(i)

Descrierea componentei 44

(ii)

Descrierea măsurilor și a investițiilor din cadrul componentei 44

(iii)

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” 44

(iv)

Jaloane, ținte și calendar 45

(v)

Finanțarea și costurile 45

(vi)

Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul) 45

(vii)

Costurile totale estimate ale componentei 46

(viii)

Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii 46

2.2.

COMPONENTA [3]: sprijinul direct pentru venit 46

(i)

Descrierea componentei 46

(ii)

Descrierea măsurilor din cadrul componentei 46

(iii)

Jaloane și ținte pentru măsurile de sprijin direct pentru venit 47

(iv)

Justificarea măsurilor 47

(v)

Costurile măsurilor 47

(vi)

Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul) 47

(vii)

Costul estimat al planului pentru componenta de sprijin direct pentru venit 48

(viii)

Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii 48

2.3.

Asistența tehnică 48

2.4.

Transferuri către programe cu gestiune partajată 48

2.5.

Costuri totale 48

3.

ANALIZĂ ȘI IMPACT GENERAL 49

3.1.

Definiții 49

3.2.

Impactul preconizat asupra grupurilor vulnerabile 49

3.3.

Impactul preconizat al măsurilor și al investițiilor planificate 49

4.

COMPLEMENTARITATE, ADIȚIONALITATE ȘI PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI 50

4.1.

Monitorizarea și punerea în aplicare a planului 50

4.2.

Coerența cu alte inițiative 50

4.3.

Complementaritatea finanțării 50

4.4.

Adiționalitatea 50

4.5.

Particularități geografice 51

4.6.

Prevenirea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese 51

4.7.

Informare și comunicare 51

1.   PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI SOCIAL PENTRU CLIMĂ

1.1.   Sinteză

Contextul tranziției verzi în statul membru, cu un accent deosebit pe principalele provocări care decurg din impactul social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul construcțiilor și al transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și modul în care planul va răspunde acestor provocări.

Tabel recapitulativ care sintetizează principalele obiective ale planului, împreună cu costurile totale estimate ale planului, inclusiv contribuția din fond, contribuția națională și resursele din programele cu gestiune partajată care urmează să fie transferate către fond, împărțite în trei domenii de intervenție: măsuri și investiții pentru sectorul clădirilor, pentru sectorul transportului rutier și măsuri pentru sprijinul direct pentru venit, pe baza modelului de mai jos:

Domeniu de intervenție

Costuri totale (absolute și % din finanțarea totală) în funcție de sursa de finanțare

Prezentare generală a principalelor măsuri și investiții planificate

Obiectivele măsurilor și ale investițiilor

Impactul măsurilor și al investițiilor

Reducere în materie de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili (unitate: gospodării)

Reducere a emisiilor de CO2

Sectorul clădirilor

 

 

 

 

 

Sectorul transportului rutier

 

 

 

 

 

Sprijin temporar direct pentru venit

 

 

 

 

 

Asistență tehnică [articolul 8 alineatul (3)]

 

 

 

 

 

Contribuția la Instrumentul de sprijin tehnic [articolul 11 alineatul (3)]

 

 

 

 

 

Contribuția la compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU [articolul 11 alineatul (3)]

 

 

 

 

 

1.2.   Prezentare generală a situației actuale din punctul de vedere al politicii

Informații privind politicile naționale actuale în domeniul energiei și al climei, modul în care acestea sunt aplicate în contextul național, cu un accent deosebit pe sectorul clădirilor și al transporturilor și în ceea ce privește grupurile cele mai vulnerabile.

1.3.   Procesul de consultare

O sinteză a procesului de consultare a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, astfel cum a fost pus în aplicare în conformitate cu cadrul juridic național, pentru pregătirea și, dacă este cazul, punerea în aplicare a planului, acoperind sfera, tipul și momentul organizării activităților de consultare, precum și modul în care punctele de vedere ale părților interesate se reflectă în plan.

2.   DESCRIEREA MĂSURILOR ȘI A INVESTIȚIILOR, A JALOANELOR ȘI A ȚINTELOR

Informații pentru fiecare componentă, separat pentru cele trei domenii ale planului:

sectorul clădirilor;

sectorul transportului rutier;

sprijinul temporar direct pentru venit.

O componentă poate include mai multe subcomponente care vizează o provocare sau o necesitate specifică. Fiecare componentă sau subcomponentă poate include una sau mai multe măsuri sau investiții strâns legate sau reciproc dependente.

2.1.   COMPONENTA [1][2]: [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

Informații privind componenta:

(i)   Descrierea componentei

Casetă recapitulativă:

Casetă recapitulativă pentru componenta [1] [2] [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

Domeniul de intervenție: [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

Obiectiv:

Măsuri și investiții:

Costuri totale estimate: xx EUR, din care

Costuri pentru care s-a solicitat acoperirea din fond: xx EUR

Costuri care urmează să fie acoperite de contribuția națională: xx EUR

(ii)   Descrierea măsurilor și a investițiilor din cadrul componentei

Descrierea detaliată a componentei și a măsurilor și investițiilor sale specifice, precum și a interconexiunilor și sinergiilor dintre acestea, acoperind următoarele:

o analiză clară și bazată pe dovezi a provocărilor existente și a modului în care acestea sunt abordate de măsuri și de investiții;

natura, tipul și dimensiunea măsurii sau a investiției, care poate include măsuri suplimentare de sprijin tehnic în conformitate cu articolul 11 alineatul (4), indicând dacă aceasta este nouă sau dacă este o măsură sau o investiție existentă care urmează să fie extinsă cu sprijin din partea fondului;

informații detaliate cu privire la obiectivul măsurii sau al investiției și cu privire la ce anume și cine este vizat de aceasta; o explicație a modului în care măsura și investiția ar urma să contribuie în mod eficace la îndeplinirea obiectivelor fondului în cadrul stabilirii generale a politicilor relevante ale unui stat membru și a modului în care aceasta va reduce dependența de combustibilii fosili;

descrierea modului în care măsura sau investiția este pusă în aplicare (mijloace de punere în aplicare), cu referire la capacitatea administrativă a statului membru la nivel central și, după caz, la nivel regional și local, cu o explicație a modului în care resursele vor fi absorbite în timp util și a modului în care acestea sunt direcționate către nivelurile subnaționale, dacă este cazul;

o explicație a modului în care măsura sau investiția va urmări să abordeze inegalitatea de gen, dacă este cazul;

calendarul măsurii sau al investiției; în ceea ce privește sprijinul pentru vehiculele cu emisii scăzute, un calendar pentru reducerea treptată a sprijinului respectiv.

(iii)   Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

Informații privind modul în care măsurile și investițiile incluse în componentă respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Comisia va furniza orientări tehnice, în temeiul articolului 6 alineatul (5) din prezentul regulament.

(iv)   Jaloane, ținte și calendar

Informații cu privire la fiecare jalon și țintă care vor reflecta progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor din cadrul acestei componente, după cum urmează:

de ce a fost ales acest jalon sau această țintă anume;

ce măsoară jalonul sau ținta;

în ce fel va fi măsurat acest lucru, metodologia și sursa care vor fi utilizate și modul în care atingerea corespunzătoare a jalonului sau a țintei va fi verificată în mod obiectiv;

care este nivelul de referință (punctul de plecare) și care este nivelul sau punctul specific care trebuie atins;

până când va fi acesta atins (pe trimestru și an);

cine și ce instituție va fi responsabil(ă) cu punerea în aplicare, măsurarea și raportarea.

Tabel care conține jaloanele, țintele și calendarul pentru componente, cu următoarele informații:

Numărul de ordine

Denumirea măsurii/investiției

Jalon sau țintă

Denumirea jalonului/țintei

Indicatori calitativi

(jaloane)

Indicatori cantitativi (ținte)

Calendarul de atingere

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitatea pentru măsură/investiție

Nivel de referință

Obiectiv

Trimestru

An

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(v)   Finanțarea și costurile

Informații și explicații privind costurile totale estimate ale componentei și pentru fiecare măsură și investiție, însoțite de o justificare corespunzătoare, inclusiv:

metodologia utilizată, premisele care stau la bază (de exemplu, cu privire la costurile unitare, costurile factorilor de producție) și justificarea acestor premise;

calendarul orientativ cuprinzător în care se preconizează că vor fi suportate aceste costuri;

informații privind contribuția națională la costurile totale ale măsurilor și investițiilor;

orice informații privind finanțarea din alte instrumente ale Uniunii care este sau ar putea fi avută în vedere în legătură cu aceeași componentă;

orice informații privind finanțarea preconizată din surse private și nivelul efectului de levier vizat, dacă este cazul;

justificarea plauzibilității și a caracterului rezonabil al costurilor estimate, acolo unde este necesar, ținând seama de particularitățile naționale.

(vi)   Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul)

în cazul în care sprijinul din fond este furnizat prin intermediul unor entități publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili, o explicație a măsurilor sau a investițiilor pe care le vor pune în practică entitățile respective și a modului în care măsurile și investițiile respective vor fi, în cele din urmă, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili;

în cazul în care sprijinul din fond este furnizat prin intermediari financiari, o descriere a măsurilor pe care statul membru intenționează să le adopte pentru a se asigura că intermediarii financiari transferă întregul beneficiu destinatarilor finali.

(vii)   Costurile totale estimate ale componentei

Completarea tabelului privind costul estimat al măsurilor și investițiilor incluse în componentă, în conformitate cu modelul următor:

Numărul de ordine

Măsură conexă (măsură sau investiție)

Perioada de timp relevantă

Costuri estimate pentru care se solicită finanțare din partea fondului

Cuantum total solicitat

Dacă datele sunt disponibile: defalcare pe an

De la data de

La data de

Suma (în milioane de EUR)

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2032

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(viii)   Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii

O descrierea și cuantificare a ajustărilor necesare aduse măsurilor, investițiilor, jaloanelor, țintelor, cuantumului contribuției naționale și oricărui alt element relevant al planului care rezultă din amânarea demarării schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE în conformitate cu articolul 30k din directiva respectivă.

O versiune separată a casetei recapitulative, tabelul privind jaloanele, țintele și calendarul și tabelul privind costurile estimate.

2.2.   COMPONENTA [3]: sprijinul direct pentru venit

Informații privind componenta sprijinului direct pentru venit:

(i)   Descrierea componentei

Casetă recapitulativă:

Casetă recapitulativă pentru componenta 3 – sprijinul direct pentru venit

Domeniul de intervenție: sprijinul direct pentru venit

Obiectiv:

Măsuri:

Costuri totale estimate: xx EUR, din care

Costuri pentru care s-a solicitat acoperirea din fond: xx EUR

Costuri care urmează să fie acoperite de contribuția națională: xx EUR

(ii)   Descrierea măsurilor din cadrul componentei

O descriere detaliată a componentei și a măsurilor sale specifice, precum și a interconexiunilor și sinergiilor dintre acestea, inclusiv:

o analiză clară și bazată pe dovezi a provocărilor existente și a modului în care acestea sunt abordate și a obiectivelor sprijinului;

natura, tipul și dimensiunea sprijinului;

informații detaliate privind destinatarii finali ai sprijinului și criteriile utilizate pentru identificarea acestora;

calendarul pentru reducerea sprijinului direct pentru venit în conformitate cu calendarul fondului, inclusiv o dată concretă de încheiere a sprijinului;

o explicație a modului în care sprijinul va urmări să abordeze inegalitatea de gen, dacă este cazul;

descrierea modului în care este pus în aplicare sprijinul;

informații privind contribuția națională la costurile măsurilor.

(iii)   Jaloane și ținte pentru măsurile de sprijin direct pentru venit

Informații cu privire la fiecare jalon și țintă care vor reflecta progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei componente, după cum urmează:

de ce a fost ales acest jalon sau această țintă anume;

ce măsoară jalonul sau ținta;

în ce fel va fi măsurat acest lucru, metodologia și sursa care vor fi utilizate și modul în care atingerea corespunzătoare a jalonului sau a țintei va fi verificată în mod obiectiv;

care este nivelul de referință (punctul de plecare) și care este nivelul sau punctul specific care trebuie atins;

până când va fi atins;

cine și ce instituție va fi responsabil(ă) cu punerea în aplicare, măsurarea și raportarea.

Tabel care conține jaloanele, țintele și calendarul pentru măsurile de sprijin temporar direct pentru venit, a se vedea modelul mai jos:

Numărul de ordine

Măsura

Jalon sau țintă

Denumirea jalonului/țintei

Indicatori calitativi

(jaloane)

Indicatori cantitativi (ținte)

Calendarul de atingere

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitatea de măsură

Nivel de referință

Obiectiv

Trimestru

An

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(iv)   Justificarea măsurilor

Justificarea necesității sprijinului temporar direct pentru venit pe baza criteriilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 8 alineatul (2):

o estimare cantitativă și o explicație calitativă a modului în care se preconizează că măsurile din plan vor reduce sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor, precum și vulnerabilitatea gospodăriilor și a utilizatorilor de transport la o creștere a prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire;

justificarea calendarului propus pentru diminuarea sprijinului temporar direct pentru venit și condițiile în care acesta nu se mai aplică;

descrierea modului în care grupurile de beneficiari ai sprijinului temporar direct pentru venit sunt, de asemenea, vizate de măsuri structurale și de investiții menite să le scoată în mod eficace din sărăcia energetică și din sărăcia din perspectiva transporturilor și descrierea complementarității sprijinului temporar direct pentru venit cu măsurile structurale și cu investițiile menite să sprijine gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili.

(v)   Costurile măsurilor

Informații și explicații privind costurile totale estimate ale componentei, însoțite de o justificare corespunzătoare, inclusiv:

metodologia utilizată, premisele care stau la bază și justificarea acestor premise;

datele comparative privind costurile referitoare la costurile reale, în cazul în care măsuri de sprijin similare au fost puse în aplicare în trecut;

orice informații privind finanțarea din alte instrumente ale Uniunii care este sau ar putea fi prevăzută în legătură cu același sprijin;

o justificare detaliată adecvată privind plauzibilitatea și caracterul rezonabil al costurilor estimate, inclusiv orice date sau elemente de probă utilizate anexate la plan.

(vi)   Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul)

În cazul în care sprijinul din partea fondului este furnizat prin intermediul unor entități publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili, o explicație a tipurilor de măsuri pe care le vor pune în practică entitățile respective și a modului în care măsurile respective vor fi, în cele din urmă, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile sau al utilizatorilor de transport vulnerabili.

În cazul în care sprijinul din fond este furnizat prin intermediari financiari, o descriere a măsurilor pe care statul membru intenționează să le adopte pentru a se asigura că intermediarii financiari transferă întregul beneficiu destinatarilor finali.

(vii)   Costul estimat al planului pentru componenta de sprijin temporar direct pentru venit.

Completarea tabelului privind costul estimat al sprijinului inclus în componentă, în conformitate cu modelul următor:

Numărul de ordine

Tip de sprijin

Perioada de timp relevantă

Costuri estimate pentru care se solicită finanțare din partea fondului

Cuantum total solicitat

Dacă datele sunt disponibile: defalcare pe an

De la data de

La data de

Suma (în milioane de EUR)

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2032

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(viii)   Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii

O descrierea și cuantificare a ajustărilor necesare aduse măsurilor, investițiilor, jaloanelor, țintelor, cuantumului contribuției naționale și oricărui alt element relevant al planului care rezultă din amânarea demarării schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE în conformitate cu articolul 30k din directiva respectivă.

O versiune separată a casetei recapitulative, tabelul privind jaloanele, țintele și calendarul și tabelul privind costurile estimate.

2.3.   Asistența tehnică

O descriere a acțiunilor de asistență tehnică care vor fi incluse pentru administrarea și punerea în aplicare eficace a măsurilor și a investițiilor prevăzute în plan, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3), inclusiv:

natura, tipul și dimensiunea acțiunilor de asistență tehnică;

costul estimat al acțiunilor de asistență tehnică.

2.4.   Transferuri către programe cu gestiune partajată

În cazul în care se intenționează ca anumite resurse să fie transferate din fond către fonduri care fac obiectul gestiunii partajate în temeiul articolului 11 alineatul (2), indicarea programelor către care vor fi transferate aceste resurse și calendarul aferent și indicarea modului în care măsurile și investițiile care urmează să fie puse în aplicare în cadrul programelor respective ar urma să respecte obiectivele menționate la articolul 3, inclusiv dacă acestea se înscriu în sfera măsurilor și investițiilor prevăzute la articolul 8.

2.5.   Costurile totale estimate ale planului

Costurile totale estimate ale planului, inclusiv eventualele cuantumuri puse la dispoziție pentru sprijin tehnic suplimentar în temeiul articolului 11 alineatul (4) din prezentul regulament, cuantumul contribuției în numerar în scopul compartimentului pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) 2021/523 și orice cuantum pus la dispoziție pentru asistență tehnică suplimentară în temeiul articolului 8 alineatul (3) din prezentul regulament.

O indicare a contribuției naționale la costurile totale ale planului său, inclusiv orice resurse care se intenționează să fie transferate către fond din programele cu gestiune partajată în temeiul articolului 11 alineatul (1) din prezentul regulament și orice resurse care se intenționează să fie transferate din fond către programele cu gestiune partajată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din prezentul regulament.

O descriere a modului în care costurile sunt în conformitate cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporționale cu impactul preconizat al planului.

Completarea tabelului care rezumă costul fondului în funcție de sursa de finanțare, în conformitate cu modelul următor:

Costurile totale ale planului social pentru climă

Scenariu de bază

În cazul articolului 30k din Directiva 2003/87/CE

COSTURILE TOTALE ESTIMATE ALE PLANULUI

din care

XX EUR

XX EUR

sumă acoperită de fond

XX EUR

XX EUR

contribuție națională

XX EUR

XX EUR

transferuri dinspre programe cu gestiune partajată

XX EUR

XX EUR

(transferuri către programe cu gestiune partajată)

-XX EUR

-XX EUR

3.   ANALIZĂ ȘI IMPACT GENERAL

3.1.   Definiții

O explicație a modului în care definițiile sărăciei energetice și sărăciei din perspectiva transporturilor trebuie să fie aplicate la nivel național.

3.2.   Impactul preconizat asupra grupurilor vulnerabile

O estimare a efectelor probabile ale creșterii prețurilor rezultate în urma schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE asupra gospodăriilor, în special în ceea ce privește incidența sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, precum și asupra microîntreprinderilor, cuprinzând în special un număr estimat de gospodării vulnerabile, de microîntreprinderi vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili, precum și identificarea acestora. Aceste efecte trebuie analizate la nivelul teritorial corespunzător, astfel cum este stabilit de fiecare stat membru, ținând seama de particularitățile naționale și de elemente precum accesul la transportul public și la serviciile de bază și identificând zonele cele mai afectate.

O descriere a metodologiei utilizate în estimări, asigurându-se, în același timp, că estimările sunt calculate la un nivel suficient de dezagregare regională.

3.3.   Impactul preconizat al măsurilor și al investițiilor planificate

O estimare a impactului preconizat al măsurilor și investițiilor planificate în secțiunea 2 asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, a sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, în comparație cu nivelul de referință descris mai sus.

O descriere a metodologiei utilizate în estimări.

Tabele calitative și cantitative privind impactul planului, a se vedea modelul mai jos:

Componenta

Descrierea impactului preconizat al componentei asupra:

(ținând seama de indicatorii cantitativi relevanți)

Eficiența energetică

Renovarea clădirilor

Mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute

Reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră

Reducere a numărului de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili (unitate: gospodării)

Planul în ansamblu

 

 

 

 

 

Sectorul clădirilor

 

 

 

 

 

Sectorul transportului rutier

 

 

 

 

 


Componenta

Cuantificarea impactului (dacă este disponibilă)

respectiv % reprezentând diferența față de nivelul de referință în absența politicii

Pe termen scurt (3 ani în viitor)

Pe termen mediu (sfârșitul planului)

Emisii de gaze cu efect de seră

Gospodării afectate de sărăcia energetică

Gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor

Emisii de gaze cu efect de seră

Gospodării afectate de sărăcia energetică

Gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor

Planul în ansamblu

 

 

 

 

 

 

Sectorul clădirilor

 

 

 

 

 

 

Sectorul transportului rutier

 

 

 

 

 

 

Tabelul calitativ și cantitativ privind impactul preconizat al măsurilor de sprijin temporar direct pentru venit asupra reducerii numărului de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili, precum și de gospodării afectate de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor, a se vedea modelul mai jos:

Componenta: sprijinul direct pentru venit

Reducerea numărului de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili

Descrierea impacturilor preconizate

Estimarea impacturilor preconizate; unitate: gospodării

Reducerea numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor

Descrierea impacturilor preconizate

Estimarea impacturilor preconizate; unitate: gospodării

4.   COMPLEMENTARITATE, ADIȚIONALITATE ȘI PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI

Această parte se referă la întregul plan. Diferitele criterii prevăzute mai jos trebuie să fie justificate pentru întregul plan.

4.1.   Monitorizarea și punerea în aplicare a planului

Explicații cu privire la modul în care statul membru intenționează să pună în aplicare măsurile și investițiile propuse, punând accentul pe modalitățile și calendarul de monitorizare și punere în aplicare, inclusiv, după caz, pe măsurile necesare pentru asigurarea conformității cu articolul 21.

4.2.   Coerența cu alte inițiative

Explicații cu privire la modul în care planul este în concordanță cu informațiile incluse și cu angajamentele asumate de statul membru în cadrul altor planuri și fonduri relevante, precum și la interacțiunea dintre diferitele planuri pe viitor, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 16 alineatul (3) litera (b) punctul (iii).

4.3.   Complementaritatea finanțării

Informații privind finanțarea existentă sau planificată a măsurilor și a investițiilor din alte surse ale Uniunii, internaționale, publice sau, după caz, private care contribuie la măsurile și investițiile prevăzute în plan, inclusiv în ceea ce privește sprijinul temporar direct pentru venit, în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c).

4.4.   Adiționalitatea

Explicarea și justificarea modului în care măsurile sau investițiile noi sau existente suplimentează și nu înlocuiesc cheltuielile bugetare naționale recurente, în temeiul articolului 13 alineatul (2), inclusiv o explicații și justificare în acest sens în ceea ce privește măsurile și investițiile incluse în plan în conformitate cu articolul 4 alineatul (5).

4.5.   Particularități geografice

Explicații cu privire la modul în care planul a ținut seama de particularitățile geografice, cum ar fi insulele, regiunile și teritoriile ultraperiferice, zonele rurale sau îndepărtate, periferiile mai puțin accesibile, zonele montane sau zonele rămase în urmă.

4.6.   Prevenirea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese

Un sistem de prevenire, detectare și corectare a corupției, a fraudei și a conflictelor de interese atunci când se utilizează fonduri puse la dispoziție în cadrul fondului, precum și măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din partea fondului și a altor programe ale Uniunii în conformitate cu articolul 21 și cu anexa III, inclusiv fondurile puse la dispoziție prin entități publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, în conformitate cu articolul 9.

4.7.   Informare, comunicare și vizibilitate

Respectarea dispozițiilor prevăzute la articolul 23 referitoare la accesul publicului la date, indicându-se site-ul web pe care vor fi publicate datele, precum și măsurile de informare, comunicare și vizibilitate.

Prezentarea strategiei naționale de comunicare avute în vedere pentru a asigura sensibilizarea publicului cu privire la finanțarea din partea Uniunii.


16.5.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 130/52


REGULAMENTUL (UE) 2023/956 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 mai 2023

privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (denumită în continuare „Pactul verde european”), Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere. Această strategie are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete (emisii după deducerea absorbțiilor) de gaze cu efect de seră (denumite în continuare „emisii de gaze cu efect de seră”) cel târziu până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această transformare trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Comisia a anunțat, de asemenea, în Comunicarea sa din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»”, promovarea instrumentelor și a stimulentelor relevante pentru o mai bună punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește”, astfel cum se prevede la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și, prin urmare, finalizarea eliminării treptate a „poluării gratuite”, în vederea maximizării sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.

(2)

Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. În temeiul Pactului climatic de la Glasgow, adoptat la 13 noiembrie 2021, Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, a recunoscut și că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială ar reduce considerabil riscurile și efectele schimbărilor climatice și s-a angajat să își consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, pentru a reduce decalajul legat de nivelul de ambiție.

(3)

Abordarea provocărilor legate de climă și a altor provocări legate de mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Pactului verde european. Valoarea Pactului verde european a crescut și mai mult în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.

(4)

Uniunea s-a angajat să își reducă emisiile nete la nivelul întregii economii cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, astfel cum se prevede în documentul transmis către CCONUSC, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, cu privire la actualizarea contribuției stabilite la nivel național a Uniunii Europene și a statelor sale membre.

(5)

Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5) a consacrat în legislație obiectivul de realizare a neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.

(6)

Raportul special din 2018 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul creșterii temperaturilor globale cu 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul respectiv confirmă faptul că, pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie limitate la o creștere a temperaturii globale cu 1,5 °C. În plus, dacă nu se transpun în realitate rapid scenarii de atenuare compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, vor trebui luate măsuri de adaptare mult mai costisitoare și mai complexe pentru a evita efectele unei încălziri globale mai mari. În contribuția Grupului de lucru I la Al șaselea raport de evaluare al IPCC intitulat „Climate Change 2021: The Physical Science Basis” (Schimbările climatice 2021: elementele științifice) se reamintește că schimbările climatice afectează deja fiecare regiune de pe Pământ și se anticipează că în deceniile următoare schimbările climatice se vor amplifica în toate regiunile. Raportul respectiv evidențiază că, dacă nu se fac reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, nu se va putea limita încălzirea la aproape 1,5 °C sau chiar la 2 °C.

(7)

Până în prezent, Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030. Printre actele legislative de punere în aplicare a obiectivului respectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), care instituie o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (denumită în continuare „EU ETS”) și prevede stabilirea unor prețuri armonizate pentru emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru sectoarele și subsectoarele mari consumatoare de energie, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (7), care introduce obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (8), care impune statelor membre să compenseze emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea terenurilor prin absorbția gazelor cu efect de seră din atmosferă.

(8)

Deși Uniunea și-a redus substanțial emisiile interne de gaze cu efect de seră, emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în importurile către Uniune sunt în creștere, subminând astfel eforturile Uniunii de a-și reduce amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global. Uniunea are responsabilitatea de a continua să joace un rol de lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel global.

(9)

Atât timp cât un număr semnificativ de parteneri internaționali ai Uniunii au abordări politice care nu ating același nivel de ambiție în materie de climă, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. Relocarea emisiilor de dioxid de carbon are loc în cazul în care, din motive legate de costurile aferente politicilor climatice, întreprinderile din anumite sectoare sau subsectoare industriale transferă producția către alte țări sau dacă importurile din țările respective înlocuiesc produse echivalente cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră. Această situație ar putea conduce la o creștere a emisiilor totale la nivel global, punând astfel în pericol reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care este imperios necesară pentru a se menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, precum și pentru a continua eforturile de a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Pe măsură ce Uniunea își stabilește obiective climatice mai ambițioase, acest risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea submina eficacitatea politicilor Uniunii de reducere a emisiilor.

(10)

Inițiativa privind un mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (denumit în continuare „CBAM”) face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”. CBAM urmează să servească drept element esențial al setului de instrumente al Uniunii pentru a îndeplini obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice cel târziu până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, prin combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon generat de creșterea nivelului de ambiție al Uniunii în materie de climă. Se preconizează că CBAM va contribui, de asemenea, la promovarea decarbonizării în țările terțe.

(11)

Mecanismele existente de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele sau subsectoarele în care există acest risc constau în alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și măsurile financiare menite să compenseze costurile emisiilor indirecte generate de costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Aceste mecanisme sunt prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și, respectiv, la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE. Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS la nivelul întreprinderilor cu cele mai bune performanțe a fost pentru anumite sectoare industriale un instrument de politică cu care să se combată riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, în comparație cu licitarea integrală, prețul este redus datorită acestei alocări cu titlu gratuit și, prin urmare, sunt afectate stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(12)

CBAM urmărește să înlocuiască în alt mod acele mecanisme existente prin combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, și anume prin asigurarea unor prețuri echivalente ale carbonului pentru importuri și pentru produsele interne. Pentru a asigura o tranziție treptată de la sistemul actual de certificate gratuite la CBAM, CBAM ar trebui să fie introdus treptat, în timp ce certificatele gratuite din sectoarele vizate de CBAM sunt eliminate treptat. Aplicarea combinată și tranzitorie a certificatelor EU ETS alocate cu titlu gratuit și a CBAM nu ar trebui să conducă în niciun caz la un tratament mai favorabil pentru mărfurile din Uniune în comparație cu mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(13)

Prețul carbonului este în creștere, iar întreprinderile au nevoie de vizibilitate, previzibilitate și securitate juridică pe termen lung pentru decide cu privire la investițiile în decarbonizarea proceselor industriale. Așadar, pentru a consolida cadrul juridic de combatere a relocării emisiilor de dioxid de carbon, ar trebui stabilită o cale clară de extindere treptată a domeniului de aplicare al CBAM la produsele, sectoarele și subsectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(14)

Deși obiectivul CBAM este de a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, prezentul regulament urmează să încurajeze, de asemenea, producătorii din țări terțe să utilizeze tehnologii mai eficiente din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât să se genereze mai puține emisii. Din acest motiv, se preconizează ca CBAM să sprijine în mod eficient reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe.

(15)

Ca instrument de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, CBAM ar trebui să asigure faptul că produsele importate fac obiectul unui sistem de reglementare care aplică costuri ale carbonului echivalente cu cele suportate în cadrul EU ETS, rezultând un preț al carbonului care este echivalent pentru importuri și produsele interne. CBAM este o măsură climatică care ar trebui să sprijine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și să prevină riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând în același timp compatibilitatea cu legislația Organizației Mondiale a Comerțului.

(16)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Uniunii din țări terțe, cu excepția cazului în care producția acestora a făcut deja obiectul EU ETS, prin aplicarea acesteia țărilor terțe sau teritoriilor terțe sau a unui mecanism de stabilire a prețului carbonului conectat pe deplin la EU ETS.

(17)

Pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al carbonului este însoțită în permanență de coeziune economică și socială, la viitoarea revizuire a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de caracteristicile și constrângerile speciale ale regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, precum și ale statelor insulare care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii, fără a submina integritatea și coerența ordinii juridice a Uniunii, nici a pieței sale interne și a politicilor comune.

(18)

Pentru a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în instalațiile offshore, prezentul regulament ar trebui să se aplice mărfurilor ce rezultă din regimul de perfecționare activă sau produselor prelucrate din aceste mărfuri, care sunt transportate pe o insulă artificială, pe o structură fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental al unui stat membru sau în zona economică exclusivă a unui stat membru în cazul în care respectivul platou continental sau respectiva zonă economică exclusivă se învecinează cu teritoriul vamal al Uniunii. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a stabili condițiile detaliate pentru aplicarea CBAM pentru astfel de mărfuri.

(19)

Emisiile de gaze cu efect de seră care ar trebui să facă obiectul CBAM ar trebui să corespundă emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate de anexa I la Directiva 2003/87/CE, și anume dioxidul de carbon (CO2), precum și, după caz, protoxidul de azot și perfluorocarburile. CBAM ar trebui să se aplice inițial emisiilor directe de gaze cu efect de seră provenite din producția de mărfuri până în momentul importului acelor mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, reflectând domeniul de aplicare al EU ETS. CBAM ar trebui să se aplice și emisiilor indirecte. Emisiile indirecte sunt emisiile care rezultă din generarea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor cărora li se aplică prezentul regulament. Includerea emisiilor indirecte ar consolida și mai mult eficacitatea CBAM din perspectiva mediului și obiectivul său ambițios de a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, nu ar trebui să se ia în considerare inițial emisiile indirecte în cazul mărfurilor pentru care în Uniune se aplică măsuri financiare care compensează costurile emisiilor indirecte suportate din costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Mărfurile respective sunt indicate în anexa II la prezentul regulament. Revizuirile viitoare ale EU ETS prevăzute de Directiva 2003/87/CE și, în special, revizuirile măsurilor de compensare a costurilor indirecte ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în domeniul de aplicare al CBAM. În perioada de tranziție datele ar trebui colectate cu scopul de a detalia metodologia de calcul al emisiilor indirecte. Metodologia respectivă ar trebui să țină seama de cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament, precum și de țara de origine, de sursa de generare și de factorii de emisie, aferenți acestei energii electrice. Metodologia respectivă ar trebui detaliată pentru a obține modul cel mai potrivit de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon și de a asigura integritatea de mediu a CBAM.

(20)

EU ETS și CBAM au obiectivul comun de a stabili prețul pentru emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în aceleași sectoare și mărfuri prin utilizarea unor certificate specifice. Ambele instrumente au un caracter de reglementare și sunt justificate de necesitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu obiectivul de mediu obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii, prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/1119, de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și obiectivul de a atinge neutralitatea climatică la nivelul întregii economii cel târziu până în 2050.

(21)

Cu toate acestea, deși EU ETS stabilește numărul total de certificate emise (denumit în continuare „plafonul”) pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile care intră în domeniul său de aplicare și permite comercializarea certificatelor (denumit în continuare „sistemul de limitare și tranzacționare”), CBAM nu ar trebui să stabilească limite cantitative pentru import, astfel încât să se asigure că fluxurile comerciale nu sunt restricționate. În plus, în timp ce EU ETS se aplică instalațiilor din Uniune, CBAM ar trebui să se aplice anumitor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(22)

Mecanismul CBAM prezintă unele caracteristici specifice în comparație cu EU ETS, inclusiv în ceea ce privește calcularea prețului certificatelor CBAM, posibilitățile de comercializare a certificatelor CBAM și perioada lor de valabilitate. Aceste caracteristici se datorează necesității de a menține eficacitatea CBAM ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon în timp. Acestea asigură, de asemenea, faptul că gestionarea mecanismului CBAM nu este excesiv de împovărătoare nici în ceea ce privește obligațiile impuse operatorilor, nici în ceea ce privește resursele pentru administrație, menținând în același timp un nivel echivalent de flexibilitate disponibil operatorilor în cadrul EU ETS. Asigurarea unui astfel de echilibru este deosebit de importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) în cauză.

(23)

Pentru a-și menține eficacitatea ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon, CBAM trebuie să reflecte îndeaproape prețul EU ETS. În timp ce pe piața EU ETS prețul certificatelor eliberate pe piață este stabilit prin licitații, prețul certificatelor CBAM ar trebui să reflecte în mod rezonabil prețul unor astfel de licitații prin intermediul unor medii calculate săptămânal. Aceste prețuri medii săptămânale reflectă îndeaproape fluctuațiile de preț ale EU ETS și permit importatorilor să beneficieze de o marjă rezonabilă pentru a profita de variațiile de preț ale EU ETS, asigurându-se și că sistemul rămâne ușor de gestionat de către autoritățile administrative.

(24)

În cadrul EU ETS, plafonul determină oferta de certificate de emisii și oferă certitudine cu privire la nivelul maxim de emisii de gaze cu efect de seră. Prețul carbonului este determinat de echilibrul dintre oferta respectivă și cererea pieței. Penuria este necesară pentru a exista un stimulent de preț. Prezentul regulament nu este destinat să impună un plafon pentru numărul de certificate CBAM disponibile importatorilor; dacă importatorii ar avea posibilitatea de a reporta și de a comercializa certificatele CBAM, această posibilitate ar putea duce la situații în care prețul certificatelor CBAM nu ar mai reflecta evoluția prețului în EU ETS. O astfel de situație ar slăbi stimulentul pentru decarbonizare, favorizând relocarea emisiilor de dioxid de carbon și afectând obiectivul global privind clima al CBAM. De asemenea, ar putea duce la prețuri diferite pentru operatorii din diferite țări. Limitele posibilităților de comercializare a certificatelor CBAM și de reportare a acestora sunt deci justificate de necesitatea de a evita subminarea eficacității și a obiectivului climatic al CBAM și de a asigura un tratament egal al operatorilor din diferite țări. Cu toate acestea, pentru a menține posibilitatea ca importatorii să își optimizeze costurile, prezentul regulament ar trebui să prevadă un sistem prin care autoritățile să poată răscumpăra de la importatori o anumită cantitate de certificate excedentare. Această cantitate ar trebui să fie stabilită la un nivel care permite importatorilor o marjă rezonabilă pentru ca aceștia să optimizeze costurile pe perioada de valabilitate a certificatelor, păstrând în același timp efectul global de transmitere a prețurilor, asigurând menținerea obiectivului de mediu al CBAM.

(25)

Având în vedere că CBAM s-ar aplica importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, mai degrabă decât instalațiilor, anumite adaptări și simplificări ar trebui să se aplice, de asemenea, în CBAM. Una dintre aceste simplificări ar trebui să constea în introducerea unui sistem declarativ simplu și accesibil, prin care importatorii să raporteze emisiile totale verificate de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile importate într-un anumit an calendaristic. De asemenea, ar trebui să se aplice un calendar diferit față de ciclul de conformitate al EU ETS, pentru a se evita orice blocaj potențial care ar putea rezulta din obligațiile verificatorilor acreditați în temeiul prezentului regulament și al Directivei 2003/87/CE.

(26)

Statele membre ar trebui să aplice penalități în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Mai exact, cuantumul penalității pentru nerestituirea de către un declarant autorizat în cadrul CBAM a certificatelor CBAM ar trebui să fie identic cu cuantumul prevăzut la articolul 16 alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE. Cu toate acestea, atunci când mărfurile au fost introduse în Uniune de către o altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, cuantumul penalităților respective ar trebui să fie mai mare pentru a fi eficace, proporțional și disuasiv, ținând seama și de faptul că o astfel de persoană nu este obligată să restituie certificate CBAM. Aplicarea de penalități în temeiul prezentului regulament nu aduce atingere sancțiunilor care pot fi impuse în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern pentru încălcarea altor obligații relevante, în special a celor aferente normelor vamale.

(27)

În timp ce EU ETS se aplică anumitor procese și activități de producție, CBAM ar trebui să vizeze importurile corespunzătoare de mărfuri. Acest lucru necesită identificarea clară a mărfurilor importate prin clasificarea lor în Nomenclatura combinată (NC) prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (9) și corelarea acestora cu emisiile încorporate.

(28)

Mărfurile sau produsele transformate vizate de CBAM ar trebui să reflecte activitățile vizate de EU ETS, întrucât schema respectivă se bazează pe criterii cantitative și calitative legate de obiectivul de mediu din Directiva 2003/87/CE și este cel mai cuprinzător sistem de reglementare a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune.

(29)

Definirea domeniului de aplicare al CBAM într-un mod care să reflecte activitățile vizate de EU ETS ar contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că produselor importate li se acordă un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine internă.

(30)

Deși obiectivul final al CBAM este acela de a viza o gamă largă de produse, ar fi prudent să se înceapă cu un anumit număr de sectoare cu mărfuri relativ omogene, în care există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Sectoarele Uniunii considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei (10).

(31)

Mărfurile cărora ar trebui să li se aplice prezentul regulament ar trebui selectate după o analiză atentă a relevanței lor în ceea ce privește emisiile cumulate de gaze cu efect de seră și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele corespunzătoare ale EU ETS, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă a operatorilor în cauză. În special, selecția ar trebui să țină seama de materialele de bază și de produsele de bază care fac obiectul EU ETS, cu obiectivul de a asigura faptul că emisiile încorporate în produsele cu emisii ridicate importate în Uniune sunt supuse unui preț al carbonului echivalent celui aplicat produselor din Uniune și de a atenua riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Criteriile relevante pentru a restrânge selecția ar trebui să fie: în primul rând, relevanța sectoarelor în ceea ce privește emisiile, și anume dacă sectorul reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii agregate de gaze cu efect de seră; în al doilea rând, expunerea sectorului la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum este definit în temeiul Directivei 2003/87/CE; și în al treilea rând, necesitatea de a echilibra acoperirea unei game largi de produse în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă.

(32)

Utilizarea primului criteriu ar permite enumerarea următoarelor sectoare industriale în ceea ce privește emisiile cumulate: fontă, fier și oțel, rafinării, ciment, aluminiu, substanțe chimice organice de bază, hidrogen și îngrășăminte.

(33)

Cu toate acestea, anumite sectoare enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 nu ar trebui să fie abordate în prezentul regulament în acest stadiu, din cauza caracteristicilor lor speciale.

(34)

În special, substanțele chimice organice nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament din cauza limitărilor tehnice care nu permit definirea clară a emisiilor încorporate ale mărfurilor importate în momentul adoptării prezentului regulament. Pentru mărfurile respective, valoarea de referință aplicabilă în cadrul EU ETS este un parametru de bază, care nu permite o alocare lipsită de ambiguitate a emisiilor încorporate în mărfurile individuale importate. O alocare mai specifică către substanțele chimice organice necesită mai multe date și analize.

(35)

Constrângeri tehnice similare se aplică produselor de rafinărie, pentru care nu este posibilă atribuirea fără echivoc a emisiilor de gaze cu efect de seră produselor individuale. În același timp, valoarea de referință relevantă din cadrul EU ETS nu se referă în mod direct la produse specifice, cum ar fi benzina, motorina sau kerosenul, ci la întreaga producție de rafinărie.

(36)

Produsele din aluminiu ar trebui incluse în CBAM, deoarece sunt foarte expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon. În plus, în mai multe aplicații industriale, acestea se află în concurență directă cu produsele siderurgice din cauza unor caracteristici foarte apropiate de cele ale produselor siderurgice.

(37)

În momentul adoptării prezentului regulament, importurile de hidrogen în Uniune sunt relativ scăzute. Totuși, se preconizează că această situație se va schimba considerabil în anii următori, întrucât pachetul „Pregătiți pentru 55” al Uniunii promovează utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. Pentru a decarboniza industria în ansamblu cererea de hidrogen din surse regenerabile va crește, ceea ce va face ca procesele de producție să nu fie integrate în cazul produselor din aval printre ale căror materiale precursoare se numără hidrogenul. Includerea hidrogenului în domeniul de aplicare al CBAM reprezintă mijlocul potrivit de a promova suplimentar decarbonizarea hidrogenului.

(38)

În mod similar, anumite produse ar trebui incluse în domeniul de aplicare al CBAM, în pofida nivelului lor scăzut de emisii încorporate generate în timpul procesului de producție, deoarece excluderea lor ar crește probabilitatea eludării includerii produselor siderurgice în CBAM prin modificarea configurației schimburilor comerciale către produsele din aval.

(39)

În schimb, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice inițial anumitor produse a căror producție nu implică emisii semnificative, cum ar fi deșeurile feroase, unele feroaliaje și anumite îngrășăminte.

(40)

Importul de energie electrică ar trebui inclus în domeniul de aplicare al prezentului regulament, întrucât acest sector este responsabil pentru 30 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Nivelul de ambiție mai mare al Uniunii în materie de climă ar mări decalajul dintre producția de energie electrică în Uniune și în țările terțe în ceea ce privește costurile carbonului. Acest decalaj, combinat cu progresele înregistrate în conectarea rețelei de energie electrică a Uniunii la cea a vecinilor săi, ar crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a creșterii importurilor de energie electrică, din care o parte semnificativă este produsă de centrale electrice pe bază de cărbune.

(41)

Pentru a evita sarcinile administrative excesive în privința autorităților naționale competente și a importatorilor, este oportun să se precizeze care sunt cele câteva cazuri în care obligațiile prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice. Cu toate acestea, respectiva dispoziție de minimis nu aduce atingere aplicării în continuare a dispozițiilor din dreptul Uniunii sau de drept intern necesare pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament precum și, în special, a legislației vamale, inclusiv prevenirea fraudelor.

(42)

Întrucât importatorii de mărfuri care intră sub incidența prezentului regulament nu ar trebui să fie obligați să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament la momentul importului, ar trebui să se aplice măsuri administrative specifice pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor respective într-o etapă ulterioară. Prin urmare, importatorii ar trebui să aibă dreptul de a importa mărfuri care fac obiectul prezentului regulament numai după ce li s-a acordat o autorizație de către autoritățile competente.

(43)

Autoritățile vamale nu ar trebui să permită ca importul de mărfuri să fie realizat de către altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM. În conformitate cu articolele 46 și 48 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11), autoritățile vamale pot efectua controale asupra mărfurilor, inclusiv în ceea ce privește identificarea declarantului autorizat în cadrul CBAM, codul NC format din opt cifre, cantitatea și țara de origine a mărfurilor importate, data declarației și regimul vamal. Comisia ar trebui să țină seama și de riscurile legate de CBAM atunci când elaborează criteriile și standardele comune de risc în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(44)

În cursul unei perioade de tranziție, autoritățile vamale ar trebui să informeze declaranții vamali despre obligația de a raporta informațiile, astfel încât să contribuie la colectarea de informații, precum și la conștientizarea cu privire la necesitatea de a solicita statutul de declaranți autorizați în cadrul CBAM, după caz. Aceste informații ar trebui să fie comunicate de către autoritățile vamale în mod adecvat, pentru a se asigura că declaranții vamali sunt informați despre această obligație.

(45)

CBAM ar trebui să se bazeze pe un sistem declarativ în care un declarant autorizat în cadrul CBAM, care ar putea reprezenta mai mulți importatori, ar depune anual o declarație privind emisiile încorporate în mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii și ar restitui numărul de certificate CBAM care corespund respectivelor emisii declarate. Prima declarație CBAM, referitoare la anul calendaristic 2026, ar trebui să fie depusă până la 31 mai 2027.

(46)

Declarantului autorizat în cadrul CBAM ar trebui să i se permită să solicite o reducere a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, corespunzătoare prețului carbonului deja plătit efectiv în țara de origine pentru emisiile încorporate declarate.

(47)

Emisiile încorporate declarate ar trebui să fie verificate de o persoană acreditată de un organism național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei (13).

(48)

CBAM ar trebui să le permită operatorilor instalațiilor de producție din țările terțe să se înregistreze în registrul CBAM și să pună la dispoziția declaranților autorizați în cadrul CBAM emisiile lor încorporate verificate, generate de producția de mărfuri. Un operator ar trebui să poată alege ca numele, adresa și datele sale de contact din registrul CBAM să nu fie puse la dispoziția publicului.

(49)

Certificatele CBAM ar diferi de certificatele EU ETS pentru care licitarea zilnică este o caracteristică esențială. Necesitatea de a stabili un preț clar pentru certificatele CBAM ar face ca publicarea zilnică să fie excesiv de împovărătoare și derutantă pentru operatori, deoarece prețurile zilnice riscă să devină depășite până la publicare. Astfel, publicarea săptămânală a prețurilor CBAM ar reflecta cu mai multă acuratețe tendința de stabilire a prețurilor certificatelor EU ETS eliberate pe piață și ar urmări același obiectiv climatic. Prin urmare, calcularea prețului certificatelor CBAM ar trebui stabilită pe baza unui interval de timp mai lung, și anume săptămânal, decât intervalul de timp stabilit de EU ETS, și anume zilnic. Comisia ar trebui să aibă sarcina de a calcula și de a publica acest preț mediu.

(50)

Pentru a oferi declaranților autorizați în cadrul CBAM flexibilitate în ceea ce privește respectarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și pentru a le permite să beneficieze de fluctuații ale prețului certificatelor EU ETS, certificatele CBAM ar trebui să fie valabile pe o perioadă limitată de la data achiziției lor. Declarantului autorizat în cadrul CBAM ar trebui să i se permită să revândă o parte din certificatele achiziționate în exces. În vederea restituirii certificatelor CBAM, declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să acumuleze numărul de certificate necesare în cursul anului, care corespunde pragurilor stabilite la sfârșitul fiecărui trimestru.

(51)

Caracteristicile fizice ale energiei electrice ca produs justifică un concept ușor diferit în cadrul CBAM în comparație cu alte mărfuri. Valorile implicite ar trebui utilizate în condiții clar precizate, iar declaranții autorizați în cadrul CBAM ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita calcularea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament pe baza emisiilor reale. Comerțul cu energie electrică este diferit de comerțul cu alte mărfuri, în special deoarece energia electrică este comercializată prin intermediul rețelelor de energie electrică interconectate, utilizând burse de energie electrică și forme specifice de tranzacționare. Cuplarea piețelor este o formă foarte reglementată de tranzacționare a energiei electrice, care permite agregarea ofertelor de vânzare și a ofertelor de achiziție în întreaga Uniune.

(52)

Pentru a evita riscul de eludare și pentru a îmbunătăți trasabilitatea emisiilor reale de CO2 provenite din importul de energie electrică și din utilizarea acesteia în mărfuri, calcularea emisiilor reale ar trebui să fie permisă numai în anumite condiții stricte. În special, ar trebui să fie necesar să se demonstreze o nominalizare fermă a capacității de interconectare alocate și existența unei relații contractuale directe între cumpărătorul și producătorul de energie electrică din surse regenerabile sau între cumpărătorul și producătorul de energie electrică cu emisii mai mici decât valoarea implicită.

(53)

Pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a combate practicile de eludare. Comisia ar trebui să analizeze dacă există riscul de a se produce o astfel de eludare în toate sectoarele cărora li se aplică prezentul regulament.

(54)

Părțile contractante la Tratatul de instituire a Comunității Energiei încheiat în temeiul Decizia 2006/500/CE a Consiliului (14) și părțile la acordurile de asociere, inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, sunt angajate în procese de decarbonizare care ar trebui să conducă în cele din urmă la adoptarea unor mecanisme de stabilire a prețului carbonului similare sau echivalente cu EU ETS sau la participarea lor la EU ETS.

(55)

Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii este un factor important pentru ca aceste țări să își accelereze tranziția către sisteme energetice cu ponderi ridicate de energie din surse regenerabile. Cuplarea piețelor de energie electrică, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei (15), permite țărilor terțe să integreze mai bine energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei electrice, să facă schimb de astfel de energie electrică în mod eficient într-o zonă mai largă, să echilibreze cererea și oferta cu piața mai mare a Uniunii și să reducă intensitatea emisiilor de CO2 generate de producția lor de energie electrică. Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii contribuie, de asemenea, la securitatea aprovizionării cu energie electrică în țările respective și în statele membre învecinate.

(56)

Odată ce piețele energiei electrice din țările terțe vor fi integrate îndeaproape pe piața de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor, ar trebui găsite soluții tehnice pentru a asigura aplicarea CBAM la energia electrică exportată din aceste țări pe teritoriul vamal al Uniunii. În cazul în care nu pot fi găsite soluții tehnice, țările terțe ale căror piețe sunt cuplate la piața Uniunii ar trebui să beneficieze de o exonerare limitată de la CBAM până în 2030 în ceea ce privește exclusiv exportul de energie electrică, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. Țările terțe respective ar trebui, cu toate acestea, să elaboreze o foaie de parcurs și să se angajeze să pună în aplicare un mecanism de stabilire a prețului carbonului care să prevadă un preț echivalent cu cel al EU ETS și ar trebui să se angajeze să realizeze neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon cel târziu până în 2050, precum și să se alinieze la legislația Uniunii în domeniile mediului, climei, concurenței și energiei. Această exonerare ar trebui retrasă în orice moment în cazul în care există motive să se considere că țara în cauză nu își îndeplinește angajamentele sau nu a adoptat până în 2030 o schemă de comercializare a emisiilor echivalentă cu EU ETS.

(57)

Pe o durată limitată ar trebui să se aplice dispoziții tranzitorii. În acest scop, CBAM ar trebui să se aplice fără ajustare financiară, pentru a facilita punerea sa în aplicare fără probleme, reducând astfel riscul unor efecte perturbatoare asupra comerțului. Importatorii ar trebui să raporteze trimestrial emisiile încorporate în mărfurile importate în trimestrul precedent al acelui an calendaristic, detaliind emisiile directe și indirecte, precum și orice preț al carbonului plătit efectiv în străinătate. Ultimul raport CBAM, care este raportul care trebuie prezentat pentru ultimul trimestru al anului 2025, ar trebui să fie prezentat până la 31 ianuarie 2026.

(58)

Pentru a facilita și a asigura buna funcționare a CBAM, Comisia ar trebui să ofere sprijin autorităților competente în exercitarea funcțiilor și îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament. Comisia ar trebui să coordoneze, să prezinte orientări și să susțină schimbul de bune practici.

(59)

Pentru a aplica prezentul regulament într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, Comisia ar trebui să gestioneze registrul CBAM care conține date privind declaranții autorizați în cadrul CBAM, operatorii și instalațiile din țări terțe.

(60)

Ar trebui creată o platformă centrală comună pentru vânzarea și răscumpărarea certificatelor CBAM. Pentru a supraveghea tranzacțiile de pe platforma centrală comună, Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de informații și cooperarea între autoritățile competente, precum și între aceste autorități și Comisie. În plus, ar trebui stabilit un flux rapid de informații între platforma centrală comună și registrul CBAM.

(61)

Pentru a contribui la aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia ar trebui să efectueze controale în funcție de riscuri și să revizuiască conținutul declarațiilor CBAM în consecință.

(62)

Pentru a asigura în mai mare măsură aplicarea uniformă a prezentului regulament, ca o contribuție preliminară, Comisia ar trebui să pună la dispoziția autorităților competente propriile sale calcule privind certificatele CBAM care trebuie restituite, calcule bazate pe examinarea de către Comisie a declarațiilor CBAM. O astfel de contribuție preliminară ar trebui făcută numai în scopuri orientative și fără a aduce atingere calculului definitiv care urmează să fie realizat de autoritatea competentă. În special, nu ar trebui să poată exista niciun drept la o cale de atac, nici altă măsură de remediere împotriva unei astfel de contribuții preliminare a Comisiei.

(63)

Statele membre ar trebui și să poată examina fiecare declarație CBAM pentru a asigura aplicarea prezentului regulament. Concluziile examinărilor fiecărei declarații CBAM ar trebui comunicate Comisiei. Concluziile respective ar trebui să fie puse și la dispoziția altor autorități competente prin registrul CBAM.

(64)

Statele membre ar trebui să fie responsabile de stabilirea corectă și colectarea veniturilor rezultate din aplicarea prezentului regulament.

(65)

Comisia ar trebui să evalueze periodic aplicarea prezentului regulament și să prezinte rapoarte Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele respective ar trebui să se axeze în special pe posibilitățile de intensificare a acțiunilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivului Uniuni de realizare a neutralității climatice cel târziu până în 2050. Ca parte a raportării respective, Comisia ar trebui să colecteze informațiile necesare în vederea extinderii cât mai rapide a domeniului de aplicare al prezentului regulament la emisiile indirecte încorporate în mărfurile enumerate în anexa II, precum și la alte mărfuri și servicii care ar putea fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, cum ar fi produsele din aval, și în vederea elaborării metodelor de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu, așa cum se prevede în Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei (16) . Rapoartele respective ar trebui să conțină și o evaluare a impactului CBAM asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce privește exporturile, precum și a impactului său economic, social și teritorial la nivelul întregii Uniuni, ținând seama și de caracteristicile speciale și constrângerile regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE și ale statelor insulare care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii.

(66)

Comisia ar trebui să monitorizeze și să combată practicile de eludare a prezentului regulament, inclusiv în cazurile în care operatorii ar putea să-și modifice ușor mărfurile fără a le modifica caracteristicile esențiale sau ar putea diviza artificial transporturile pentru a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui monitorizate și situațiile în care mărfurile ar fi trimise către o țară terță sau o regiune dintr-o țară terță înainte de a fi importate pe piața Uniunii pentru a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament sau situațiile în care operatorii din țări terțe și-ar exporta în Uniune produsele cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră și și-ar păstra produsele cu emisii mai mari de gaze cu efect de seră pentru alte piețe sau reorganizarea de către exportatori sau producători a modelelor și canalelor lor de vânzare și producție sau orice alt tip de practici duble de vânzare și producție cu scopul de a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

(67)

Cu respectarea deplină a principiilor stabilite în prezentul regulament, extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament ar trebui să urmărească să includă până în 2030 toate sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE. Așadar, atunci când examinează și evaluează aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să păstreze o trimitere la acest calendar și să prioritizeze includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile cele mai expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon și cu cele mai mari emisii de carbon, precum și în produsele din aval care conțin o cantitate mare din cel puțin una dintre mărfurile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere legislativă privind extinderea în acest mod până în 2030 a domeniului de aplicare al prezentului regulament, aceasta ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul despre motive și să ia măsurile necesare pentru a realiza obiectivul de a include cât mai curând posibil toate sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE.

(68)

De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament la doi ani de la încheierea perioadei de tranziție și, ulterior, o dată la doi ani. Calendarul prezentării rapoartelor ar trebui să respecte calendarele de funcționare a pieței carbonului, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE. Rapoartele ar trebui să conțină o evaluare a impactului CBAM.

(69)

Pentru a face posibil să se dea un răspuns rapid și eficace la unele circumstanțe imprevizibile, excepționale și neprovocate care au consecințe distructive asupra infrastructurii economice și industriale a uneia sau mai multor țări terțe ce fac obiectul CBAM, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament, după caz. Propunerea legislativă respectivă ar trebui să stabilească măsurile cele mai adecvate în funcție de circumstanțele cu care se confruntă țara terță sau țările terțe, menținând totodată obiectivele prezentului regulament. Măsurile respective ar trebui să fie limitate în timp.

(70)

Ar trebui să se continue dialogul cu țările terțe și ar trebui să existe o marjă de cooperare și soluții care ar putea sta la baza alegerilor specifice care trebuie făcute cu privire la detaliile CBAM în timpul punerii în aplicare a acestuia, în special în perioada de tranziție.

(71)

Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a colabora într-un mod echitabil și în concordanță cu obligațiile internaționale ale Uniunii cu țările terțe al căror comerț cu Uniunea este afectat de prezentul regulament, pentru a analiza posibilitatea de dialog și cooperare cu privire la punerea în aplicare a elementelor specifice ale CBAM. De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea de a încheia acorduri care să țină seama de mecanismul de stabilire a prețului carbonului al țărilor terțe. Uniunea ar trebui să ofere asistență tehnică în acest scop țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cel mai puțin dezvoltate identificate de Organizația Națiunilor Unite.

(72)

Înființarea CBAM reclamă dezvoltarea unor forme de cooperare bilaterală, multilaterală și internațională cu țările terțe. În acest scop, ar trebui creat un forum al țărilor care dispun de instrumente de stabilire a prețului carbonului sau de alte instrumente comparabile (denumit în continuare „Clubul pentru climă”), pentru a se promova implementarea unor politici climatice ambițioase în toate țările și a se pregăti terenul pentru un cadru de stabilire a prețului carbonului la nivel global. Calitatea de membru al clubului ar trebui să fie deschisă, voluntară, neexclusivă și destinată mai ales țărilor care urmăresc să adopte obiective climatice ambițioase, în concordanță cu Acordul de la Paris. Clubul pentru climă ar putea funcționa sub auspiciile unei organizații internaționale multilaterale și ar trebui să faciliteze compararea și, după caz, coordonarea măsurilor relevante care influențează reducerea emisiilor. De asemenea, Clubul pentru climă ar trebui să facă mai ușor de comparat măsurile climatice relevante, asigurându-se că membrii săi practică o monitorizare, o raportare și o verificare de bună calitate în domeniul climei și punând la dispoziție mijloace de asigurare a dialogului și transparenței între Uniune și partenerii săi comerciali.

(73)

Pentru a susține și mai mult realizarea obiectivelor Acordului de la Paris în țările terțe, este de dorit ca Uniunea să continue să ofere sprijin financiar, prin bugetul său, pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv pentru eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor prelucrătoare. Respectivul sprijin al Uniunii ar trebui să contribuie și la facilitarea adaptării industriilor în cauză la noile cerințe de reglementare care decurg din prezentul regulament.

(74)

Întrucât CBAM urmărește să încurajeze producția mai curată, Uniunea se angajează să colaboreze cu țările cu venituri mici și medii și să le sprijine în vederea decarbonizării industriilor lor prelucrătoare, în cadrul dimensiunii externe a Pactului verde european și în concordanță cu Acordul de la Paris. Uniunea ar trebui să sprijine în continuare țările respective prin bugetul Uniunii, îndeosebi țările cel mai puțin dezvoltate, pentru a contribui la asigurarea adaptării acestora la obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Uniunea ar trebui și să susțină în continuare atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările respective, inclusiv în eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor prelucrătoare, în limita plafonului cadrului financiar multianual și a sprijinului financiar acordat de Uniune pentru finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Uniunea depune eforturi pentru a introduce o nouă resursă proprie bazată pe veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM.

(75)

Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 (17) și (UE) 2018/1725 (18) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(76)

Din motive de eficiență, prezentului regulament ar trebui să i se aplice mutatis mutandis Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului (19).

(77)

Pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește:

completarea prezentului regulament prin stabilirea unor cerințe și proceduri pentru țările terțe sau teritoriile care au fost eliminate de pe lista de la punctul 2 din anexa III, pentru a asigura aplicarea prezentului regulament în țările sau teritoriile respective în ceea ce privește energia electrică;

modificarea listei țărilor terțe și teritoriilor enumerate la punctul 1 sau 2 din anexa III, fie prin adăugarea acestor țări sau teritorii la lista respectivă, în scopul de a exclude de la CBAM țările terțe sau teritoriile terțe care sunt pe deplin integrate în sau legate de EU ETS în cazul unor acorduri viitoare, fie prin eliminarea unor țări terțe sau teritorii terțe de pe lista respectivă, făcând astfel obligatorie aplicarea CBAM în ceea ce le privește, în cazul în care nu facturează efectiv prețul EU ETS pentru mărfurile exportate către Uniune;

completarea prezentului regulament prin specificarea condițiilor de acordare a acreditării verificatorilor, de control și supraveghere a verificatorilor acreditați, de retragere a acreditării, de recunoaștere reciprocă și de evaluare colegială a organismelor de acreditare;

completarea prezentului regulament prin detalierea calendarului, a administrării și a altor aspecte ale vânzării și răscumpărării certificatelor CBAM; și

modificarea listei de mărfuri de la anexa I prin adăugarea, în anumite circumstanțe, a unor mărfuri care au fost ușor modificate, pentru a consolida măsurile care abordează practicile de eludare.

Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (20). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(78)

Aceste consultări ar trebui să se desfășoare în mod transparent și pot include consultări prealabile cu părțile interesate, cum ar fi organismele competente, industria (inclusiv IMM-urile), partenerii sociali, cum ar fi sindicatele, organizațiile societății civile și organizațiile de mediu.

(79)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (21).

(80)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare. Prin urmare, CBAM ar trebui să se bazeze pe mecanisme adecvate și eficace pentru a evita pierderile de venituri.

(81)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a preîntâmpina riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și de a reduce astfel emisiile de dioxid de carbon la nivel global, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(82)

Pentru a permite adoptarea în timp util a actelor delegate și a actelor de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul

(1)   Prezentul regulament instituie un mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (denumit în continuare „CBAM”) pentru a aborda emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile enumerate în anexa I, la importul acestora pe teritoriul vamal al Uniunii, în scopul de a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, reducând astfel emisiile de dioxid de carbon la nivel global și sprijinind obiectivele Acordului de la Paris, printre altele prin crearea unor stimulente vizând reducerea emisiilor de către operatorii din țările terțe.

(2)   CBAM completează schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii stabilită prin Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „EU ETS”) prin aplicarea unui set echivalent de norme importurilor pe teritoriul vamal al Uniunii de mărfuri menționate la articolul 2 din prezentul regulament.

(3)   CBAM are rolul de a înlocui mecanismele instituite în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, reflectând măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit, în conformitate cu articolul 10a din directiva respectivă.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică mărfurilor enumerate în anexa I originare dintr-o țară terță, în cazul în care mărfurile respective sau produsele prelucrate din aceste mărfuri care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sunt importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(2)   Prezentul regulament se aplică, de asemenea, mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament, originare dintr-o țară terță, în cazul în care mărfurile respective sau produsele prelucrate din aceste mărfuri care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sunt aduse pe o insulă artificială, pe o structură fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură de pe platoul continental sau din zona economică exclusivă a unui stat membru care se învecinează cu teritoriul vamal al Uniunii.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc condițiile detaliate pentru aplicarea CBAM în cazul unor astfel de mărfuri, în special în ceea ce privește noțiunile echivalente cu cele de import pe teritoriul vamal al Uniunii și de punere în liberă circulație, în ceea ce privește procedurile legate de depunerea declarației CBAM referitoare la astfel de mărfuri și controalele care trebuie efectuate de autoritățile vamale. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

(3)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2), prezentul regulament nu se aplică:

(a)

mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament care sunt importate pe teritoriul vamal al Uniunii, cu condiția ca valoarea intrinsecă a mărfurilor respective să nu depășească, pentru fiecare transport, valoarea specificată pentru mărfurile cu valoare neglijabilă, astfel cum se menționează la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului (22);

(b)

bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor care sosesc dintr-o țară terță, cu condiția ca valoarea intrinsecă a acestor bunuri să nu depășească valoarea specificată pentru bunurile cu valoare neglijabilă, astfel cum se menționează la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009;

(c)

mărfurilor destinate a circula sau a fi utilizate în contextul activităților militare în temeiul articolului 1 punctul 49 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (23).

(4)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2), prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din țările terțe și teritoriile enumerate la punctul 1 din anexa III.

(5)   Mărfurile importate sunt considerate ca fiind originare din țări terțe în conformitate cu normele privind originea nepreferențială a mărfurilor, astfel cum sunt menționate la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(6)   Țările terțe și teritoriile sunt enumerate la punctul 1 din anexa III, în cazul în care îndeplinesc toate condițiile de mai jos:

(a)

EU ETS se aplică țării terțe sau teritoriului terț respectiv sau a fost încheiat un acord între țara terță sau teritoriul terț respectiv și Uniune care leagă pe deplin EU ETS și schema de comercializare a certificatelor de emisii al țării terțe sau al teritoriului respectiv;

(b)

prețul carbonului plătit în țara în care mărfurile își au originea este efectiv perceput pentru emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile respective, fără nicio reducere în plus față de cele aplicate și în cadrul EU ETS.

(7)   În cazul în care o țară terță sau un teritoriu terț are o piață a energiei electrice care este integrată în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor și nu există o soluție tehnică pentru aplicarea CBAM la importul de energie electrică pe teritoriul vamal al Uniunii din țara terță sau teritoriul terț respectiv, importul de energie electrică din țara sau teritoriul respectiv este scutit de la aplicarea CBAM, dacă Comisia a evaluat că au fost îndeplinite toate condițiile următoare în conformitate cu alineatul (8):

(a)

țara terță sau teritoriul terț a încheiat un acord cu Uniunea care stabilește obligația de a aplica dreptul Uniunii în domeniul energiei electrice, inclusiv legislația privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie, precum și alte norme în domeniul energiei, al mediului și al concurenței;

(b)

legislația internă din țara terță sau teritoriul terț respectiv pune în aplicare principalele dispoziții ale legislației Uniunii privind piața energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea surselor regenerabile de energie și cuplarea piețelor de energie electrică;

(c)

țara terță sau teritoriul terț a prezentat Comisiei o foaie de parcurs care conține un calendar pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare a condițiilor prevăzute la literele (d) și (e);

(d)

țara terță sau teritoriul terț s-a angajat să realizeze neutralitatea climatică până în 2050 și, după caz, a formulat în consecință și a comunicat în mod oficial Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) o strategie de dezvoltare pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la jumătatea secolului, aliniată la obiectivul respectiv, și a pus în aplicare angajamentul respectiv în legislația sa internă;

(e)

țara terță sau teritoriul terț, atunci când a pus în aplicare foaia de parcurs menționată la litera (c), a demonstrat respectarea termenelor stabilite și progrese substanțiale în direcția alinierii legislației interne la dreptul Uniunii în domeniul acțiunilor climatice pe baza foii de parcurs respective, inclusiv în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului la un nivel echivalent cu cel al Uniunii, în special în ceea ce privește producerea de energie electrică; punerea în aplicare a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii pentru energia electrică, cu un preț echivalent cu EU ETS, urmează să se finalizeze până la 1 ianuarie 2030;

(f)

țara terță sau teritoriul terț a instituit un sistem eficace pentru a preveni importul indirect de energie electrică în Uniune din alte țări terțe sau teritorii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la literele (a)-(e).

(8)   O țară terță sau un teritoriu terț care îndeplinește toate condițiile prevăzute la alineatul (7) este inclus(ă) la punctul 2 din anexa III și prezintă două rapoarte privind îndeplinirea condițiilor respective, primul raport până la 1 iulie 2025 și al doilea raport până la 31 decembrie 2027. Până la 31 decembrie 2025 și până la 1 iulie 2028, Comisia evaluează, în special pe baza foii de parcurs menționate la alineatul (7) litera (c) și a rapoartelor primite din partea țării terțe sau a teritoriului terț, dacă țara terță sau teritoriul terț respectiv continuă să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatul (7).

(9)   O țară terță sau un teritoriu terț enumerat la punctul 2 din anexa III se elimină de pe lista respectivă dacă se aplică una sau mai multe dintre condițiile următoare:

(a)

Comisia are motive să considere că țara terță sau teritoriul respectiv nu a înregistrat progrese suficiente pentru a se conforma uneia dintre condițiile stabilite la alineatul (7) sau dacă țara terță sau teritoriul respectiv a luat măsuri care sunt incompatibile cu obiectivele stabilite în legislația Uniunii în domeniul climei și al mediului;

(b)

țara terță sau teritoriul terț respectiv a luat măsuri care sunt contrare obiectivelor sale de decarbonizare, cum ar fi furnizarea de sprijin public pentru crearea unei noi capacități de producție care emite mai mult de 550 de grame de dioxid de carbon (CO2) generat de combustibili fosili per kilowatt-oră de energie electrică;

(c)

Comisia are dovezi că, în urma creșterii exporturilor de energie electrică înspre Uniune, emisiile per kilowatt-oră de energie electrică produsă în țara terță sau teritoriul respectiv au crescut cu cel puțin 5 % față de 1 ianuarie 2026.

(10)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a completa prezentul regulament stabilind cerințe și proceduri pentru țările terțe sau teritoriile terțe care au fost eliminate de pe lista de la punctul 2 din anexa III, pentru a asigura aplicarea prezentului regulament în țările sau teritoriile respective în ceea ce privește energia electrică. Dacă, în astfel de cazuri, cuplarea piețelor rămâne incompatibilă cu aplicarea prezentului regulament, Comisia poate decide să excludă țările terțe sau teritoriile terțe respective de la cuplarea piețelor din Uniune și să solicite alocarea explicită a capacităților la frontiera dintre Uniune și țările terțe sau teritoriile respective, astfel încât CBAM să se poată aplica.

(11)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica listele cu țările terțe sau teritoriile terțe enumerate la punctul 1 sau 2 din anexa III prin adăugarea sau înlăturarea unei țări terțe sau a unui teritoriu terț, în funcție de îndeplinirea condițiilor stabilite la alineatul (6), (7) sau (9) de la prezentul articol în ceea ce privește țara terță sau teritoriul respectiv.

(12)   Uniunea poate încheia acorduri cu țări terțe sau teritorii terțe pentru a ține seama de mecanismele de stabilire a prețului carbonului din astfel de țări sau teritorii în scopul aplicării articolului 9.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„mărfuri” înseamnă mărfurile enumerate în anexa I;

2.

„gaze cu efect de seră” înseamnă gaze cu efect de seră, astfel cum se specifică în anexa I, în legătură cu fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa respectivă;

3.

„emisii” înseamnă eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră din producția de mărfuri;

4.

„import” înseamnă punerea în liberă circulație astfel cum se prevede la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

5.

„EU ETS” înseamnă schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii în ceea ce privește activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, altele decât activitățile de aviație;

6.

„teritoriul vamal al Uniunii” înseamnă teritoriul definit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

7.

„țară terță” înseamnă o țară sau un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii;

8.

„platou continental” înseamnă un platou continental astfel cum este definit la articolul 76 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

9.

„zonă economică exclusivă” înseamnă o zonă economică exclusivă astfel cum este definită la articolul 55 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și care a fost declarată zonă economică exclusivă de un stat membru în temeiul convenției respective;

10.

„valoare intrinsecă” înseamnă valoarea intrinsecă pentru mărfuri comerciale, în sensul definiției de la articolul 1 punctul 48 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

11.

„cuplarea piețelor” înseamnă alocarea capacității de transport prin intermediul unui sistem al Uniunii care corelează ofertele și alocă capacitățile interzonale în mod simultan, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222;

12.

„alocare explicită a capacității” înseamnă alocarea capacității de transport transfrontaliere separat de comerțul cu energie electrică;

13.

„autoritate competentă” înseamnă o autoritate desemnată de un stat membru în conformitate cu articolul 11;

14.

„autorități vamale” înseamnă administrațiile vamale ale statelor membre, astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

15.

„importator” înseamnă persoana care depune o declarație vamală de punere în liberă circulație a mărfurilor în nume propriu și pe cont propriu sau, în cazurile în care declarația vamală este depusă de un reprezentant vamal indirect în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, persoana în numele căreia se depune o astfel de declarație;

16.

„declarant vamal” înseamnă un declarant, astfel cum este definit la articolul 5 punctul 15 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, care depune o declarație vamală de punere în liberă circulație în nume propriu sau persoana în numele căreia se depune o astfel de declarație;

17.

„declarant autorizat în cadrul CBAM” înseamnă o persoană autorizată de o autoritate competentă în conformitate cu articolul 17;

18.

„persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern ca având capacitatea de a încheia acte juridice;

19.

„stabilit într-un stat membru” înseamnă:

(a)

în cazul unei persoane fizice, orice persoană a cărei reședință se află într-un stat membru;

(b)

în cazul unei persoane juridice sau al unei asocieri de persoane, orice persoană al cărei sediu social, sediu central sau sediu permanent se află într-un stat membru;

20.

„numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici” (numărul EORI) înseamnă numărul atribuit de autoritatea vamală când înregistrarea în scopuri vamale a fost efectuată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

21.

„emisii directe” înseamnă emisiile provenite din procesele de producție a mărfurilor, inclusiv emisiile provenite din producția de încălzire și răcire care este consumată în timpul proceselor de producție, indiferent de locul în care se produce încălzirea sau răcirea;

22.

„emisii încorporate” înseamnă emisii directe eliberate în timpul producerii de mărfuri și emisii indirecte provenite din producția de energie electrică care este consumată în timpul proceselor de producție, calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV și specificate în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7);

23.

„tonă de CO2 echivalent” înseamnă o tonă metrică de CO2 sau o cantitate din orice alt gaz cu efect de seră enumerat în anexa I cu potențial de încălzire globală echivalent;

24.

„certificat CBAM” înseamnă un certificat în format electronic care corespunde unei tone de emisii de CO2 echivalent încorporate în mărfuri;

25.

„restituire” înseamnă compensarea certificatelor CBAM cu emisiile încorporate declarate ale mărfurilor importate sau cu emisiile încorporate în mărfurile importate care ar fi trebuit declarate;

26.

„procese de producție” înseamnă procesele chimice și fizice efectuate pentru a produce mărfuri într-o instalație;

27.

„valoare implicită” înseamnă o valoare, calculată sau extrasă din date secundare, care reprezintă emisiile încorporate în mărfuri;

28.

„emisii reale” înseamnă emisiile calculate pe baza datelor primare din procesele de producție a mărfurilor și din producerea energiei electrice consumate în timpul proceselor respective, calculate conform metodelor stabilite în anexa IV;

29.

„prețul carbonului” înseamnă suma plătită într-o țară terță, în cadrul unui mecanism de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, sub forma unei taxe, a unei redevențe sau a unui impozit sau a unor certificate de emisii în cadrul unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, calculată pentru gazele cu efect de seră care fac obiectul unei astfel de măsuri și care sunt eliberate în timpul producerii de mărfuri;

30.

„instalație” înseamnă o unitate tehnică staționară în care se desfășoară un proces de producție;

31.

„operator” înseamnă orice persoană care operează sau controlează o instalație într-o țară terță;

32.

„organism național de acreditare” înseamnă un organism național de acreditare desemnat de fiecare stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

33.

„certificat EU ETS” înseamnă un certificat astfel cum este definit la articolul 3 litera (a) din Directiva 2003/87/CE pentru activitățile enumerate în anexa I la directiva respectivă, altele decât activitățile de aviație;

34.

„emisii indirecte” înseamnă emisii provenite din producția de energie electrică care sunt consumate în timpul proceselor de producție a mărfurilor, indiferent de locul de producție al energiei electrice consumate.

CAPITOLUL II

OBLIGAȚIILE ȘI DREPTURILE DECLARANȚILOR AUTORIZAȚI ÎN CADRUL CBAM

Articolul 4

Importul de mărfuri

Mărfurile se importă pe teritoriul vamal al Uniunii numai de către un declarant autorizat în cadrul CBAM.

Articolul 5

Cererea de autorizare

(1)   Înainte de a importa mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, orice importator stabilit într-un stat membru solicită statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM (denumită în continuare „cererea de autorizare”). În cazul în care un astfel de importator desemnează un reprezentant vamal indirect în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și în cazul în care reprezentantul vamal indirect este de acord să acționeze în calitate de declarant autorizat în cadrul CBAM, reprezentantul vamal indirect depune cererea de autorizare.

(2)   În cazul în care un importator nu este stabilit într-un stat membru, reprezentantul vamal indirect depune cererea de autorizare.

(3)   Cererea de autorizare se depune prin intermediul registrului CBAM înființat în conformitate cu articolul 14.

(4)   Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care capacitatea de transport pentru importul de energie electrică este alocată prin alocarea explicită a capacității, persoana căreia i-a fost alocată capacitatea pentru import și care desemnează această capacitate pentru import este considerată, în sensul prezentului regulament, un declarant autorizat în cadrul CBAM în statul membru în care persoana a declarat importul de energie electrică în declarația vamală. Importurile se măsoară per frontieră pentru perioade de timp care nu depășesc o oră și nu este posibilă deducerea exporturilor sau a tranzitului în aceeași oră.

Autoritatea competentă a statului membru în care a fost depusă declarația vamală înregistrează persoana în registrul CBAM.

(5)   Cererea de autorizare include următoarele informații privind solicitantul:

(a)

numele, adresa și datele de contact;

(b)

numărul EORI;

(c)

activitatea economică principală desfășurată în Uniune;

(d)

certificarea de către autoritatea fiscală din statul membru în care este stabilit solicitantul a faptului că solicitantul nu face obiectul unui ordin de recuperare a datoriilor fiscale naționale aflat în vigoare;

(e)

declarație pe propria răspundere conform căreia solicitantul nu a fost implicat în încălcări grave sau încălcări repetate ale legislației vamale, ale normelor fiscale sau ale normelor privind abuzul de piață în cursul celor cinci ani anteriori anului în care a fost depusă cererea, inclusiv faptul că nu are cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică;

(f)

informațiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară și operațională a solicitantului de a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament și, în cazul în care autoritatea competentă decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informații, cum ar fi contul de profit și pierdere și bilanțul pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare pentru care conturile au fost închise;

(g)

valoarea monetară și volumul estimate ale importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii în funcție de tipul de mărfuri, pentru anul calendaristic în care este depusă cererea, precum și pentru anul calendaristic următor;

(h)

numele și datele de contact ale persoanelor în numele cărora acționează solicitantul, dacă este cazul.

(6)   Solicitantul își poate retrage cererea în orice moment.

(7)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM informează fără întârziere autoritatea competentă, prin intermediul registrului CBAM, cu privire la orice modificare adusă informațiilor furnizate în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol, survenită după ce decizia de acordare a statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM a fost adoptată în temeiul articolului 17, care ar putea influența decizia respectivă sau conținutul autorizației acordate pe baza acesteia.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind comunicările dintre solicitant, autoritatea competentă și Comisie, privind formatul standard al cererii de autorizare și procedurile de depunere a unei astfel de cereri prin intermediul registrului CBAM, privind procedura care trebuie urmată de autoritatea competentă și termenele de prelucrare a cererilor de autorizare în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol și normele de identificare de către autoritatea competentă a declaranților autorizați în cadrul CBAM pentru importul de energie electrică. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 6

Declarația CBAM

(1)   Până la data de 31 mai a fiecărui an, și pentru prima dată în 2027 pentru anul 2026, fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM folosește registrul CBAM menționat la articolul 14 pentru a depune o declarație CBAM pentru anul calendaristic anterior.

(2)   Declarația CBAM conține următoarele informații:

(a)

cantitatea totală din fiecare tip de mărfuri importate în cursul anului calendaristic anterior, exprimată în megawați-oră pentru energie electrică și în tone pentru alte mărfuri;

(b)

emisiile totale încorporate în mărfurile menționate la litera (a) de la prezentul alineat, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe megawatt-oră de energie electrică sau, pentru alte mărfuri, în tone de emisii de CO2 echivalent per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu articolul 7 și verificate în conformitate cu articolul 8;

(c)

numărul total de certificate CBAM care urmează să fie restituite, corespunzătoare emisiilor totale încorporate menționate la litera (b) de la prezentul alineat, după reducerea datorată pe baza prețului carbonului plătit într-o țară de origine în conformitate cu articolul 9 și ajustarea necesară pentru a reflecta măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 31;

(d)

copii ale rapoartelor de verificare emise de verificatori acreditați în temeiul articolului 8 și al anexei VI.

(3)   În cazul în care produsele transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se importă, declarantul autorizat în cadrul CBAM raportează în declarația CBAM emisiile încorporate în mărfurile care au fost plasate sub regimul de perfecționare activă și au permis obținerea produselor transformate importate, chiar dacă produsele transformate nu sunt mărfuri enumerate în anexa I la prezentul regulament. Prezentul alineat se aplică și când produsele transformate rezultate din regimul de perfecționare activă sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 205 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)   În cazul în care mărfurile importate enumerate în anexa I la prezentul regulament sunt produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă menționat la articolul 259 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat în cadrul CBAM raportează în declarația CBAM numai emisiile rezultate din operațiunea de perfecționare efectuată în afara teritoriului vamal al Uniunii.

(5)   În cazul în care mărfurile importate sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat în cadrul CBAM raportează separat, în declarația CBAM, „zero” pentru emisiile totale încorporate corespunzătoare mărfurilor respective.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind formatul standard al declarației CBAM, inclusiv informațiile detaliate pentru fiecare instalație și țară de origine și tip de mărfuri care trebuie raportate care confirmă valorile totale menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, în special în ceea ce privește emisiile încorporate și prețul carbonului plătit, și procedura de depunere a declarației CBAM prin intermediul registrului CBAM și modalitățile de restituire a certificatelor CBAM menționate la alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1), în special în ceea ce privește procesul și selecția efectuată de declarantul CBAM în privința certificatelor care urmează să fie restituite. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 7

Calcularea emisiilor încorporate

(1)   Emisiile încorporate în mărfuri se calculează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV. Pentru mărfurile enumerate în anexa II, se calculează și se iau în considerare numai emisiile directe.

(2)   Emisiile încorporate în mărfuri, altele decât energia electrică, se determină pe baza emisiilor reale în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV punctele 2 și 3. În cazul în care emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat, precum și în cazul emisiilor indirecte, emisiile încorporate se determină prin trimitere la valorile implicite, în conformitate cu metodele prevăzute la punctul 4.1 din anexa IV.

(3)   Emisiile încorporate în energia electrică importată se determină prin trimitere la valorile implicite în conformitate cu metoda prevăzută la punctul 4.2 din anexa IV, cu excepția cazului în care declarantul autorizat în cadrul CBAM demonstrează că sunt îndeplinite criteriile în funcție de care se determină emisiile încorporate pe baza emisiilor reale enumerate la punctul 5 din anexa IV.

(4)   Emisiile indirecte încorporate se calculează în conformitate cu metoda prevăzută la punctul 4.3 din anexa IV și se detaliază în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (7) de la prezentul articol, cu excepția cazului în care declarantul autorizat în cadrul CBAM demonstrează că sunt îndeplinite criteriile în funcție de care se determină emisiile încorporate pe baza emisiilor reale care sunt enumerate la punctul 6 din anexa IV.

(5)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM ține evidența informațiilor necesare pentru calcularea emisiilor încorporate în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa V. Evidențele respective trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite verificatorilor acreditați în temeiul articolului 18 să verifice emisiile încorporate în conformitate cu articolul 8 și cu anexa VI și pentru a permite Comisiei și autorității competente să examineze declarația CBAM în conformitate cu articolul 19 alineatul (2).

(6)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează evidențele informațiilor menționate la alineatul (5), inclusiv raportul verificatorului, până la sfârșitul celui de-al patrulea an după anul în care a fost sau ar fi trebuit să fie depusă declarația CBAM.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind:

(a)

aplicarea elementelor metodelor de calcul prevăzute în anexa IV, inclusiv stabilirea limitelor sistemelor proceselor de producție și a materiilor prime (precursori) relevante, a factorilor de emisie, a valorilor emisiilor reale specifice instalației și a valorilor implicite și a aplicării acestora la mărfuri individuale, precum și stabilirea metodelor de asigurare a fiabilității datelor pe baza cărora se determină valorile implicite, inclusiv nivelul de detaliere și verificarea datelor, și inclusiv detalii suplimentare privind mărfurile care trebuie considerate „mărfuri simple” și „mărfuri complexe” în sensul punctului 1 din anexa IV; respectivele acte de punere în aplicare precizează, de asemenea, condițiile în care se consideră că emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat, precum și elementele de probă care demonstrează că sunt îndeplinite criteriile necesare pentru a justifica utilizarea emisiilor reale pentru energia electrică consumată în procesele de producție a mărfurilor în sensul alineatului (2) care sunt enumerate la punctele 5 și 6 din anexa IV; și

(b)

aplicarea elementelor metodelor de calcul în temeiul alineatului (4) în conformitate cu punctul 4.3 din anexa IV.

În cazuri justificate obiectiv, actele de punere în aplicare menționate în primul paragraf prevăd că valorile implicite pot fi adaptate anumitor zone, regiuni sau țări pentru a ține seama de factori obiectivi specifici care influențează emisiile, cum ar fi sursele de energie predominante sau procesele industriale. Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe legislația existentă privind monitorizarea și verificarea emisiilor și a datelor de activitate pentru instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE, în special pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (24), pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 și pe Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei (25). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 8

Verificarea emisiilor încorporate

(1)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM se asigură că emisiile totale încorporate declarate în declarația CBAM depusă în temeiul articolului 6 sunt verificate de un verificator acreditat în temeiul articolului 18, pe baza principiilor de verificare stabilite în anexa VI.

(2)   Pentru emisiile încorporate în mărfurile produse în instalații dintr-o țară terță înregistrate în conformitate cu articolul 10, declarantul autorizat în cadrul CBAM poate alege să utilizeze informațiile verificate care i-au fost prezentate în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) pentru a îndeplini obligația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru aplicarea principiilor de verificare stabilite în anexa VI în ceea ce privește:

(a)

posibilitatea de a exonera verificatorul, în circumstanțe justificate în mod corespunzător și fără a periclita o estimare fiabilă a emisiilor încorporate, de obligația de a vizita instalația în care sunt produse mărfurile relevante;

(b)

definirea pragurilor pentru a decide dacă inexactitățile sau neconformitățile sunt semnificative; și

(c)

documentația justificativă necesară pentru raportul de verificare, inclusiv formatul acesteia.

În cazul în care adoptă actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf, Comisia urmărește echivalența și coerența cu procedurile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 9

Prețul carbonului plătit într-o țară terță

(1)   Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate solicita în declarația CBAM o reducere a numărului de certificate CBAM care trebuie restituite pentru a fi luat în considerare prețul carbonului plătit în țara de origine pentru emisiile încorporate declarate. Reducerea poate fi solicitată numai dacă prețul carbonului a fost plătit efectiv în țara de origine. Într-un astfel de caz, se ia în considerare orice reducere sau altă formă de compensare disponibilă în țara respectivă care ar fi condus la o reducere a prețului carbonului în cauză.

(2)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM ține o evidență a documentației necesare pentru a demonstra că emisiile încorporate declarate au făcut obiectul unui preț al carbonului în țara de origine a mărfurilor care a fost efectiv plătit, astfel cum se menționează la alineatul (1). Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează, în special, dovezi legate de orice reducere sau altă formă de compensare disponibilă, îndeosebi trimiterile la legislația aplicabilă din țara respectivă. Informațiile incluse în documentația respectivă sunt certificate de o persoană care este independentă de declarantul autorizat în cadrul CBAM și independentă de autoritățile din țara de origine. Numele și datele de contact ale persoanei independente respective figurează în documentație. Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează, de asemenea, dovada plății efective a prețului carbonului.

(3)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM păstrează evidențele menționate la alineatul (2) până la sfârșitul celui de-al patrulea an după anul în care a fost sau ar fi trebuit să fie depusă declarația CBAM.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind conversia prețului mediu anual al carbonului plătit efectiv în conformitate cu alineatul (1) într-o reducere corespunzătoare a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, inclusiv conversia prețului carbonului plătit efectiv în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual, dovezile necesare privind plata efectivă a prețului carbonului, exemple de reduceri aplicabile sau de orice altă formă de compensare menționată la alineatul (1) de la prezentul articol și calificările persoanei independente menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, precum și condițiile de verificare a independenței persoanei respective. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 10

Înregistrarea operatorilor și a instalațiilor din țări terțe

(1)   La cererea unui operator al unei instalații situate într-o țară terță, Comisia înregistrează informațiile referitoare la operatorul respectiv și la instalația acestuia în registrul CBAM menționat la articolul 14.

(2)   Cererea de înregistrare menționată la alineatul (1) conține următoarele informații care trebuie incluse în registrul CBAM la înregistrare:

(a)

denumirea, adresa și datele de contact ale operatorului;

(b)

amplasarea fiecărei instalații, inclusiv adresa completă și coordonatele geografice exprimate în longitudine și latitudine, incluzând șase zecimale;

(c)

activitatea economică principală a instalației.

(3)   Comisia notifică operatorul cu privire la înregistrarea în registrul CBAM. Înregistrarea este valabilă pe o perioadă de cinci ani de la data notificării sale către operatorul instalației.

(4)   Operatorul informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (2) care survine după înregistrare, iar Comisia actualizează informațiile relevante în registrul CBAM.

(5)   Operatorul:

(a)

determină emisiile încorporate calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV, în funcție de tipul de mărfuri produse în instalația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol;

(b)

se asigură că emisiile încorporate menționate la litera (a) de la prezentul alineat sunt verificate în conformitate cu principiile de verificare prevăzute în anexa VI de către un verificator acreditat în temeiul articolului 18;

(c)

păstrează o copie a raportului de verificare, precum și evidențe ale informațiilor necesare pentru calcularea emisiilor încorporate ale mărfurilor în conformitate cu cerințele stabilite în anexa V, pe o perioadă de patru ani de la efectuarea verificării.

(6)   Evidențele menționate la alineatul (5) litera (c) de la prezentul articol sunt suficient de detaliate pentru a permite verificarea emisiilor încorporate în conformitate cu articolul 8 și cu anexa VI și pentru a permite examinarea, în conformitate cu articolul 19, a declarației CBAM întocmite de un declarant autorizat în cadrul CBAM căruia i-au fost prezentate informațiile relevante în conformitate cu alineatul (7) de la prezentul articol.

(7)   Un operator poate comunica unui declarant autorizat în cadrul CBAM informațiile privind verificarea emisiilor încorporate menționate la alineatul (5) de la prezentul articol. Declarantul autorizat în cadrul CBAM are dreptul să folosească respectivele informații prezentate pentru a îndeplini obligația menționată la articolul 8.

(8)   Operatorul poate solicita, în orice moment, radierea din registrul CBAM. La primirea unei astfel de solicitări și după notificarea autorităților competente, Comisia radiază operatorul și șterge informațiile referitoare la operatorul respectiv și la instalația acestuia din registrul CBAM, cu condiția ca aceste informații să nu fie necesare pentru examinarea declarațiilor CBAM depuse. După ce a acordat operatorului respectiv posibilitatea de a fi audiat și după consultarea autorităților competente relevante, Comisia poate, de asemenea, să radieze informațiile în cazul în care Comisia constată că informațiile privind operatorul în cauză nu mai sunt exacte. Comisia informează autoritățile competente cu privire la orice astfel de radiere.

CAPITOLUL III

AUTORITĂȚILE COMPETENTE

Articolul 11

Autoritățile competente

(1)   Fiecare stat membru desemnează autoritatea competentă pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament și informează Comisia cu privire la aceasta.

Comisia pune la dispoziția statelor membre o listă a tuturor autorităților competente și publică informațiile respective în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pune la dispoziție informațiile respective în registrul CBAM.

(2)   Autoritățile competente fac schimb de orice informații esențiale sau relevante pentru exercitarea funcțiilor și sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament.

Articolul 12

Comisia

Pe lângă alte sarcini pe care le exercită în temeiul prezentului regulament, Comisia asistă autoritățile competente în îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament și coordonează activitățile acestora, prin sprijinirea schimbului de bune practici și prin elaborarea de orientări privind bunele practici în cadrul prezentului regulament, precum și prin promovarea unui schimb de informații și a unei cooperări adecvate între autoritățile competente, precum și între autoritățile competente și Comisie.

Articolul 13

Secretul profesional și prezentarea de informații

(1)   Toate informațiile de natură confidențială sau furnizate cu titlu confidențial, obținute de autoritatea competentă sau de Comisie în cadrul îndeplinirii sarcinilor lor, intră sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional. Astfel de informații nu se divulgă de către autoritatea competentă sau de către Comisie fără permisiunea prealabilă expresă a persoanei sau a autorității care le-a furnizat ori în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente și Comisia pot face schimb de astfel de informații între ele, cu autoritățile vamale, cu autoritățile responsabile cu aplicarea de sancțiuni administrative sau penale și cu Parchetul European, în scopul asigurării respectării de către persoane a obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și al aplicării legislației vamale. Informațiile comunicate astfel intră sub incidența secretului profesional și nu pot fi comunicate niciunei alte persoane sau autorități decât în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.

Articolul 14

Registrul CBAM

(1)   Comisia înființează un registru CBAM al declaranților autorizați în cadrul CBAM sub forma unei baze de date electronice standardizate care conține datele privind certificatele CBAM ale declaranților autorizați în cadrul CBAM respectivi. Comisia pune informațiile din registrul CBAM la dispoziția autorităților vamale și a autorităților competente, în mod automat și în timp real.

(2)   Registrul CBAM menționat la alineatul (1) conține conturi cu informații despre fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM, în special:

(a)

numele, adresa și datele de contact ale declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(b)

numărul EORI al declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(c)

numărul contului CBAM;

(d)

numărul de identificare, prețul de vânzare, data achiziției și data restituirii, a răscumpărării sau a anulării certificatelor CBAM pentru fiecare declarant autorizat în cadrul CBAM.

(3)   Registrul CBAM conține, într-o secțiune separată a registrului, informațiile despre operatori și despre instalațiile din țara terță înregistrate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).

(4)   Informațiile din registrul CBAM menționate la alineatele (2) și (3) sunt confidențiale, cu excepția numelor, a adreselor și a datelor de contact ale operatorilor și a amplasării instalațiilor din țări terțe. Un operator poate alege ca numele, adresa și datele sale de contact să nu fie puse la dispoziția publicului. Informațiile publice din registrul CBAM sunt puse la dispoziția Comisiei într-un format interoperabil.

(5)   Comisia publică anual, pentru fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa I, emisiile agregate încorporate ale mărfurilor importate.

(6)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind infrastructura și procesele și procedurile specifice ale registrului CBAM, inclusiv analiza riscurilor menționată la articolul 15, bazele de date electronice care conțin informațiile menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol, datele conturilor din registrul CBAM menționate la articolul 16, transmiterea către registrul CBAM a informațiilor privind vânzarea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM menționate la articolul 20 și verificarea încrucișată a informațiilor menționată la articolul 25 alineatul (3). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 15

Analiza riscurilor

(1)   Comisia efectuează controale bazate pe riscuri asupra tranzacțiilor înregistrate în registrul CBAM, menționate la articolul 14, pentru a se asigura că nu există nereguli în achiziționarea, deținerea, restituirea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM.

(2)   În cazul în care constată nereguli în urma controalelor efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia informează autoritățile competente în cauză, astfel încât să se efectueze investigații suplimentare în vederea corectării neregulilor identificate.

Articolul 16

Conturi în registrul CBAM

(1)   Comisia atribuie fiecărui declarant autorizat în cadrul CBAM un număr unic de cont CBAM.

(2)   Fiecărui declarant autorizat în cadrul CBAM i se acordă acces la contul său din registrul CBAM.

(3)   Comisia deschide contul imediat după acordarea autorizației menționate la articolul 17 alineatul (1) și informează declarantul autorizat în cadrul CBAM în acest sens.

(4)   În cazul în care declarantul autorizat în cadrul CBAM și-a încetat activitatea economică sau autorizația sa a fost revocată, Comisia închide contul declarantului respectiv autorizat în cadrul CBAM, cu condiția ca acesta să fi respectat toate obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 17

Autorizarea

(1)   În cazul în care se depune o cerere de autorizare în conformitate cu articolul 5, autoritatea competentă din statul membru în care este stabilit declarantul acordă statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM în cazul în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol. Statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM este recunoscut în toate statele membre.

Înainte de a acorda statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, autoritatea competentă desfășoară o procedură de consultare cu privire la cererea de autorizare prin intermediul registrului CBAM. Procedura de consultare implică autoritățile competente din celelalte state membre și Comisia și nu depășește 15 zile lucrătoare.

(2)   Criteriile pentru acordarea statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM sunt următoarele:

(a)

solicitantul nu a fost implicat într-o încălcare gravă sau în încălcări repetate ale legislației vamale, ale normelor fiscale, ale normelor privind abuzul de piață sau ale prezentului regulament și ale actelor delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului regulament, și în special, solicitantul nu are cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică în cursul celor cinci ani anteriori cererii;

(b)

solicitantul demonstrează că are capacitatea financiară și operațională pentru a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament;

(c)

solicitantul este stabilit în statul membru în care s-a depus cererea; și

(d)

solicitantului i s-a atribuit un număr EORI în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(3)   În cazul în care autoritatea competentă constată că nu sunt îndeplinite criteriile stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol sau în cazul în care solicitantul nu a furnizat informațiile enumerate la articolul 5 alineatul (5), acordarea statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM este refuzată. O astfel de decizie de a refuza statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM prezintă motivele refuzului și include informații cu privire la posibilitatea de a introduce o cale de atac.

(4)   O decizie a autorității competente prin care se acordă statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM se înregistrează în registrul CBAM și conține următoarele informații:

(a)

numele și datele de contact ale declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(b)

numărul EORI al declarantului autorizat în cadrul CBAM;

(c)

numărul contului CBAM atribuit declarantului autorizat în cadrul CBAM în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);

(d)

garanția solicitată în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(5)   Pentru a respecta criteriile menționate la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol, autoritatea competentă solicită constituirea unei garanții în cazul în care solicitantul nu a fost stabilit pe parcursul celor două exerciții financiare anterioare anului în care a fost depusă cererea în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

Autoritatea competentă stabilește cuantumul unei astfel de garanții, calculat ca valoarea maximă a numărului de certificate CBAM pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să le restituie, în conformitate cu articolul 22 cu privire la importurile de mărfuri raportate în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) litera (g). Garanția constituită se face sub forma unei garanții bancare, plătibilă la prima cerere, de către o instituție financiară care își desfășoară activitatea în Uniune sau printr-o altă formă de garanție care oferă o asigurare echivalentă.

(6)   În cazul în care autoritatea competentă constată că garanția furnizată nu asigură sau nu mai este suficientă pentru a asigura capacitatea financiară și operațională a declarantului autorizat în cadrul CBAM de a îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament, aceasta solicită declarantului autorizat în cadrul CBAM să aleagă între a furniza o garanție suplimentară sau a înlocui garanția inițială cu o nouă garanție în conformitate cu alineatul (5).

(7)   Autoritatea competentă eliberează garanția imediat după data de 31 mai a celui de-al doilea an în care declarantul autorizat în cadrul CBAM a restituit certificatele CBAM în conformitate cu articolul 22.

(8)   Autoritatea competentă revocă statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM în cazul în care:

(a)

declarantul autorizat în cadrul CBAM solicită o revocare; sau

(b)

declarantul autorizat în cadrul CBAM nu mai îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (2) sau (6) de la prezentul articol sau a fost implicat într-o încălcare gravă sau repetată a obligației de restituire a certificatelor CBAM menționată la articolul 22 alineatul (1) sau a obligației de a asigura un număr suficient de certificate CBAM în contul său din registrul CBAM la sfârșitul fiecărui trimestru, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (2).

Înainte de a revoca statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, autoritatea competentă acordă declarantului autorizat în cadrul CBAM posibilitatea de a fi audiat și inițiază o procedură de consultare privind posibila revocare a unui astfel de statut. Procedura de consultare implică autoritățile competente din celelalte state membre și Comisia și nu depășește 15 zile lucrătoare.

Orice decizie de revocare conține motivele care stau la baza deciziei și informații cu privire la dreptul la o cale de atac.

(9)   Autoritatea competentă înregistrează în registrul CBAM informații despre:

(a)

solicitanții a căror cerere de autorizare a fost refuzată în temeiul alineatului (3); și

(b)

persoanele al căror statut de declarant autorizat în cadrul CBAM a fost revocat în temeiul alineatului (8).

(10)   Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, condițiile pentru:

(a)

aplicarea criteriilor menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, inclusiv a celui de a nu fi fost implicat într-o încălcare gravă sau repetată în temeiul alineatului (2) litera (a) de la prezentul articol;

(b)

aplicarea garanției menționate la alineatele (5), (6) și (7) de la prezentul articol;

(c)

aplicarea criteriilor privind o încălcare gravă sau repetată menționată la alineatul (8) de la prezentul articol;

(d)

consecințele revocării statutului de declarant autorizat în cadrul CBAM menționat la alineatul (8) de la prezentul articol; și

(e)

termenele specifice și formatul procedurii de consultare menționate la alineatele (1) și (8) de la prezentul articol.

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 18

Acreditarea verificatorilor

(1)   Orice persoană acreditată în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 pentru o grupă de activități relevantă este considerată verificator acreditat în temeiul prezentului regulament. Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a identifica grupele relevante de activități prin asigurarea alinierii calificărilor unui verificator acreditat, necesare pentru a efectua verificări în temeiul prezentului regulament, cu grupa de activități relevantă menționată în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 și indicată în certificatul de acreditare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)   Un organism național de acreditare poate, la cerere, acredita o persoană în calitate de verificator în temeiul prezentului regulament în cazul în care consideră, pe baza documentației depuse, că persoana respectivă are capacitatea de a aplica principiile de verificare menționate în anexa VI atunci când îndeplinește obligațiile de control al emisiilor încorporate prevăzute la articolele 8 și 10.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a completa prezentul regulament prin specificarea condițiilor pentru acordarea acreditării menționate la alineatul (2) de la prezentul articol, pentru controlul și supravegherea verificatorilor acreditați, pentru retragerea acreditării și pentru recunoașterea reciprocă și evaluarea colegială a organismelor de acreditare.

Articolul 19

Examinarea declarațiilor CBAM

(1)   Comisia are rolul de supraveghere în revizuirea declarațiilor CBAM.

(2)   Comisia poate examina declarațiile CBAM, în conformitate cu o strategie de examinare, care să includă factorii de risc, în perioada care se încheie cu al patrulea an după anul în care declarațiile CBAM ar fi trebuit depuse.

Examinarea poate consta în verificarea informațiilor furnizate în declarația CBAM și în rapoartele de verificare pe baza informațiilor comunicate de autoritățile vamale în conformitate cu articolul 25 și a oricăror alte dovezi relevante, precum și pe baza oricărui audit considerat necesar, inclusiv la sediul declarantului autorizat în cadrul CBAM.

Comisia comunică inițierea și rezultatele examinării autorității competente a statului membru în care este stabilit declarantul din cadrul CBAM, prin intermediul registrului CBAM.

Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM poate, de asemenea, să examineze o declarație CBAM în termenul menționat la primul paragraf de la prezentul alineat. Autoritatea competentă comunică Comisiei inițierea și rezultatele unei examinări, prin intermediul registrului CBAM.

(3)   Comisia stabilește periodic factori de risc specifici și aspecte importante, pe baza unei analize a riscurilor legate de punerea în aplicare a CBAM la nivelul Uniunii, luând în considerare informațiile conținute în registrul CBAM, datele comunicate de autoritățile vamale și alte surse de informații relevante, inclusiv controalele și verificările efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (2) și al articolului 25.

Comisia facilitează, de asemenea, schimbul de informații cu autoritățile competente cu privire la activitățile frauduloase și la penalitățile impuse în conformitate cu articolul 26.

(4)   În cazul în care un declarant autorizat în cadrul CBAM nu depune o declarație CBAM în conformitate cu articolul 6 sau în cazul în care Comisia consideră, pe baza examinării prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol, că numărul de certificate CBAM declarat nu este corect, Comisia evaluează obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament declarantului respectiv autorizat în cadrul CBAM pe baza informațiilor de care dispune. Comisia stabilește un calcul preliminar al numărului total de certificate CBAM care ar fi trebuit să fie restituite cel târziu până la data de 31 decembrie a anului care urmează anului în care ar fi trebuit depusă declarația CBAM sau cel târziu până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an care urmează anului în care declarația CBAM incorectă a fost depusă, după caz. Comisia furnizează autorităților competente un astfel de calcul preliminar, cu titlu orientativ și fără a aduce atingere calculului definitiv stabilit de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM.

(5)   În cazul în care autoritatea competentă decide că numărul declarat de certificate CBAM care urmează să fie restituite este incorect sau că nu a fost depusă nicio declarație CBAM în conformitate cu articolul 6, aceasta determină numărul de certificate CBAM care ar fi trebuit să fie restituite de declarantul autorizat în cadrul CBAM, ținând seama de informațiile trimise de Comisie.

Autoritatea competentă notifică declarantului autorizat în cadrul CBAM cu privire la decizia sa privind numărul de certificate CBAM stabilit și solicită ca declarantul autorizat în cadrul CBAM să restituie certificatele CBAM suplimentare în termen de o lună.

Decizia autorității competente conține motivele care au stat la baza deciziei și informații cu privire la dreptul la o cale de atac. Decizia se notifică, de asemenea, prin intermediul registrului CBAM.

Atunci când, după primirea calculului preliminar din partea Comisiei în temeiul alineatelor (2) și (4) de la prezentul articol, autoritatea competentă decide să nu ia nicio măsură, aceasta informează Comisia în consecință, prin intermediul registrului CBAM.

(6)   În cazul în care ajunge la concluzia că numărul de certificate CBAM restituite depășește numărul certificatelor care ar fi trebuit restituite, autoritatea competentă informează în acest sens Comisia, fără întârziere. Certificatele CBAM restituite în exces sunt răscumpărate în conformitate cu articolul 23.

CAPITOLUL IV

CERTIFICATELE CBAM

Articolul 20

Vânzarea certificatelor CBAM

(1)   Vânzarea de către statele membre a certificatelor CBAM se realizează pe o platformă centrală comună declaranților autorizați în cadrul CBAM stabiliți în statul membru respectiv.

(2)   Comisia instituie și gestionează platforma centrală comună în urma unei proceduri comune de achiziții publice între Comisie și statele membre.

Comisia și autoritățile competente au acces la informațiile de pe platforma centrală comună.

(3)   Informațiile privind vânzarea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM de pe platforma centrală comună se transferă în registrul CBAM la sfârșitul fiecărei zile lucrătoare.

(4)   Certificatele CBAM se vând declaranților autorizați în cadrul CBAM la prețul calculat în conformitate cu articolul 21.

(5)   Comisia se asigură că fiecărui certificat CBAM i se atribuie un număr unic de identificare la momentul creării sale. Comisia înregistrează numărul unic de identificare și prețul și data vânzării certificatului CBAM în registrul CBAM în contul declarantului autorizat în cadrul CBAM care achiziționează certificatul respectiv.

(6)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru completarea prezentului regulament prin detalierea calendarului, a administrării și a altor aspecte legate de gestionarea vânzării și răscumpărării certificatelor CBAM, urmărind coerența cu procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei (26).

Articolul 21

Prețul certificatelor CBAM

(1)   Comisia calculează prețul certificatelor CBAM ca medie a prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma de licitație în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 pentru fiecare săptămână calendaristică.

Pentru săptămânile calendaristice în care nu sunt programate licitații pe platforma de licitație, prețul certificatelor CBAM este media prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS din ultima săptămână în care au avut loc licitații pe platforma de licitație.

(2)   Comisia publică prețul mediu, astfel cum este menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, pe website-ul său sau în orice alt mod adecvat în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare. Prețul respectiv se aplică din prima zi lucrătoare următoare datei publicării sale până în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind aplicarea metodologiei de calculare a prețului mediu al certificatelor CBAM prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol și modalitățile practice de publicare a prețului respectiv. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 22

Restituirea certificatelor CBAM

(1)   Până la data de 31 mai a fiecărui an, și pentru prima dată în 2027 pentru anul 2026, declarantul autorizat în cadrul CBAM restituie prin intermediul registrului CBAM un număr de certificate CBAM care corespunde emisiilor încorporate declarate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (c) și verificate în conformitate cu articolul 8 pentru anul calendaristic anterior restituirii. Comisia elimină certificatele CBAM restituite din registrul CBAM. Declarantul autorizat în cadrul CBAM se asigură că numărul necesar de certificate CBAM este disponibil în contul său din registrul CBAM.

(2)   Declarantul autorizat în cadrul CBAM se asigură că numărul de certificate CBAM din contul său în registrul CBAM la sfârșitul fiecărui trimestru corespunde unui procent de cel puțin 80 % din emisiile încorporate, determinate prin trimitere la valorile implicite în conformitate cu metodele prevăzute în anexa IV, pentru toate mărfurile pe care le-a importat de la începutul anului calendaristic.

(3)   În cazul în care Comisia constată că numărul de certificate CBAM din contul unui declarant autorizat în cadrul CBAM nu respectă obligațiile prevăzute la alineatul (2), aceasta informează, prin intermediul registrului CBAM, autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM.

Autoritatea competentă notifică declarantului autorizat în cadrul CBAM necesitatea de a asigura un număr suficient de certificate CBAM în contul său în termen de o lună de la notificarea respectivă.

Autoritatea competentă înregistrează în registrul CBAM notificarea adresată declarantului autorizat în cadrul CBAM și răspunsul acestuia.

Articolul 23

Răscumpărarea certificatelor CBAM

(1)   La cererea unui declarant autorizat în cadrul CBAM, statul membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM răscumpără excedentul de certificate CBAM rămase în contul declarantului în registrul CBAM după restituirea certificatelor în conformitate cu articolul 22.

Comisia răscumpără excedentul de certificate CBAM prin intermediul platformei centrale comune menționate la articolul 20 în numele statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM. Declarantul autorizat în cadrul CBAM depune cererea de răscumpărare până la data de 30 iunie a fiecărui an în care au fost restituite certificate CBAM.

(2)   Numărul de certificate care fac obiectul răscumpărării menționate la alineatul (1) se limitează la o treime din numărul total al certificatelor CBAM achiziționate de declarantul autorizat în cadrul CBAM în cursul anului calendaristic precedent.

(3)   Prețul de răscumpărare pentru fiecare certificat CBAM este prețul plătit de declarantul autorizat în cadrul CBAM pentru certificatul respectiv în momentul achiziției.

Articolul 24

Anularea certificatelor CBAM

La data de 1 iulie a fiecărui an, Comisia anulează toate certificatele CBAM care au fost achiziționate în cursul anului anterior anului calendaristic precedent și care au rămas în contul unui declarant autorizat în cadrul CBAM din registrul CBAM. Certificatele CBAM respective sunt anulate fără nicio compensație.

În cazul în care numărul de certificate CBAM care urmează să fie restituite este contestat într-un litigiu pendinte într-un stat membru, Comisia suspendă anularea certificatelor CBAM în limita sumei contestate. Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM comunică fără întârziere Comisiei orice informație relevantă.

CAPITOLUL V

NORME APLICABILE IMPORTULUI DE MĂRFURI

Articolul 25

Norme aplicabile importului de mărfuri

(1)   Autoritățile vamale nu permit importul de mărfuri de către altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM.

(2)   Autoritățile vamale comunică periodic și în mod automat Comisiei, în special prin intermediul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, informații specifice privind mărfurile declarate la import. Informațiile respective includ numărul EORI și numărul contului CBAM al declarantului autorizat în cadrul CBAM, codul NC format din opt cifre al mărfurilor, cantitatea, țara de origine, data declarației vamale și regimul vamal.

(3)   Comisia comunică informațiile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol autorității competente a statului membru în care este stabilit declarantul autorizat în cadrul CBAM și, pentru fiecare declarant din cadrul CBAM, verifică încrucișat informațiile respective cu datele din registrul CBAM în temeiul articolului 14.

(4)   În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, autoritățile vamale pot comunica Comisiei și autorității competente din statul membru care a acordat statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM, informațiile confidențiale obținute de autoritățile vamale în cursul exercitării sarcinilor lor sau furnizate autorităților vamale cu titlu confidențial.

(5)   Regulamentul (CE) nr. 515/97 se aplică mutatis mutandis prezentului regulament.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să definească obiectul informațiilor și periodicitatea, calendarul și mijloacele de comunicare a informațiilor în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

ASIGURAREA RESPECTĂRII DISPOZIȚIILOR

Articolul 26

Penalități

(1)   Unui declarant autorizat în cadrul CBAM care nu restituie, până la data de 31 mai a fiecărui an, numărul de certificate CBAM care corespunde emisiilor încorporate în mărfurile importate în cursul anului calendaristic precedent i se aplică o penalitate. O astfel de penalitate este identică cu penalitatea pentru exces de emisii prevăzută la articolul 16 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, majorată în temeiul articolului 16 alineatul (4) din directiva respectivă, aplicabilă în anul importului mărfurilor. O astfel de penalitate se aplică pentru fiecare certificat CBAM pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM autorizat nu l-a restituit.

(2)   În cazul în care o persoană, alta decât declarantul autorizat în cadrul CBAM, introduce mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, persoanei respective i se aplică o penalitate. O astfel de penalitate trebuie să fie efectivă, proporțională și disuasivă și, în special în funcție de durata, gravitatea, amploarea, caracterul internațional și frecvența nerespectării, dar și de nivelul de cooperare al persoanei cu autoritatea competentă, are o valoare de trei până la cinci ori mai mare decât penalitatea menționată la alineatul (1), aplicabilă în anul introducerii mărfurilor, pentru fiecare certificat CBAM pe care persoana nu l-a restituit.

(3)   Plata penalității nu exonerează declarantul autorizat în cadrul CBAM de obligația de a restitui numărul restant de certificate CBAM dintr-un anumit an.

(4)   În cazul în care autoritatea competentă stabilește, inclusiv în urma calculelor preliminare efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 19, că un declarant autorizat în cadrul CBAM nu a respectat obligația de restituire a certificatelor CBAM, astfel cum se prevede la alineatul (1) de la prezentul articol, sau că o persoană a introdus mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, astfel cum se prevede la alineatul (2) de la prezentul articol, autoritatea competentă impune penalitatea în temeiul alineatului (1) sau (2) de la prezentul articol, după caz. În acest scop, autoritatea competentă notifică declarantului autorizat în cadrul CBAM sau, în cazul în care se aplică alineatul (2) de la prezentul articol, persoanei:

(a)

faptul că autoritatea competentă a concluzionat că declarantul autorizat în cadrul CBAM sau persoana menționată la alineatul (2) de la prezentul articol nu a respectat obligațiile prevăzute în prezentul regulament;

(b)

motivele care au stat la baza concluziei sale;

(c)

cuantumul penalității impuse declarantului autorizat în cadrul CBAM sau persoanei menționate la alineatul (2) de la prezentul articol;

(d)

data de la care se datorează penalitatea;

(e)

acțiunea pe care declarantul autorizat în cadrul CBAM sau persoana menționată la alineatul (2) de la prezentul articol trebuie să o întreprindă pentru a plăti penalitatea; și

(f)

dreptul declarantului autorizat în cadrul CBAM sau al persoanei menționate la alineatul (2) de la prezentul articol de a introduce o cale de atac.

(5)   În cazul în care penalitatea nu a fost plătită până la data scadenței menționată la alineatul (4) litera (d), autoritatea competentă asigură plata penalității respective prin toate mijloacele de care dispune în temeiul dreptului intern al statului membru în cauză.

(6)   Statele membre comunică Comisiei deciziile privind penalitățile menționate la alineatele (1) și (2) și înregistrează plata finală menționată la alineatul (5) în registrul CBAM.

Articolul 27

Eludare

(1)   Comisia ia măsuri în conformitate cu prezentul articol, pe baza unor date relevante și obiective, pentru a aborda practicile de eludare a prezentului regulament.

(2)   Practicile de eludare se definesc drept o modificare a configurației schimburilor comerciale de mărfuri, care derivă dintr-o practică, dintr-un proces sau dintr-o activitate care nu are altă motivație suficientă sau justificare economică decât evitarea, totală sau parțială, a oricăreia dintre obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Astfel de practici, procese sau activități pot consta în, dar nu se limitează la:

(a)

o ușoară modificare a mărfurilor în cauză pentru a face ca mărfurile respective să se încadreze la coduri NC care nu sunt enumerate în anexa I, cu excepția cazului în care modificarea afectează caracteristicile lor esențiale;

(b)

divizarea în mod artificial a transporturilor în loturi cu o valoare intrinsecă care să nu depășească pragul menționat la articolul 2 alineatul (3).

(3)   Comisia monitorizează permanent situația la nivelul Uniunii cu scopul de a identifica practicile de eludare, inclusiv prin supravegherea pieței sau pe baza oricărei surse de informații relevante, precum observațiile și semnalările organizațiilor societății civile.

(4)   Un stat membru sau orice parte care a fost afectată sau favorizată de oricare dintre situațiile menționate la alineatul (2) poate notifica Comisia în cazul în care se confruntă cu practici de eludare. Comisia poate fi notificată și de părțile interesate, altele decât părțile direct afectate sau favorizate, cum ar fi organizațiile de protecție a mediului și organizațiile neguvernamentale, care găsesc dovezi concrete ale practicilor de eludare.

(5)   Notificarea menționată la alineatul (4) precizează motivele pe care se bazează și include date și statistici relevante în sprijinul declarației că a avut loc o eludare a prezentului regulament. Comisia inițiază o anchetă cu privire la o acuzație de eludare dacă a fost notificată de un stat membru sau de o parte afectată sau favorizată sau de altă parte interesată, cu condiția ca notificarea să îndeplinească cerințele menționate la prezentul alineat sau atunci când Comisia însăși stabilește că ancheta este necesară. La desfășurarea anchetei Comisia poate fi asistată de autoritățile competente și autoritățile vamale. Comisia încheie ancheta în termen de nouă luni de la data notificării. În cazul în care se inițiază o anchetă, Comisia notifică toate autoritățile competente.

(6)   În cazul în care Comisia, ținând seama de datele, rapoartele și statisticile relevante, inclusiv de cele furnizate de autoritățile vamale, are suficiente motive să considere că circumstanțele menționate la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol se produc într-unul sau mai multe state membre pe baza unei configurații stabilite, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica lista de mărfuri din anexa I prin adăugarea produselor ușor modificate relevante menționate la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol, în scopul combaterii eludării.

CAPITOLUL VII

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 28

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (6) și la articolul 27 alineatul (6) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data de 17 mai 2023. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 18 alineatul (3), la articolul 20 alineatul (6) și la articolul 27 alineatul (6) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.

(4)   O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(5)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(6)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(7)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatele (10) și (11), al articolului 18 alineatul (3), al articolului 20 alineatul (6) sau al articolului 27 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 29

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul CBAM. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VIII

RAPORTARE ȘI REEXAMINARE

Articolul 30

Reexaminarea și raportarea de către Comisie

(1)   Comisia colectează, în consultare cu părțile interesate relevante, informațiile necesare în vederea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament astfel cum se indică la alineatul (2) litera (a) și în conformitate cu alineatul respectiv, precum și în vederea elaborării de metode de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu.

(2)   Înainte de încheierea perioadei de tranziție menționate la articolul 32, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul conține o evaluare a:

(a)

posibilității de a extinde domeniul de aplicare la:

(i)

emisiile indirecte încorporate în mărfurile enumerate în anexa II;

(ii)

emisiile încorporate în transportul mărfurilor enumerate în anexa I și în serviciile de transport;

(iii)

mărfurile expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, altele decât cele enumerate în anexa I, în special produsele chimice organice și polimerii;

(iv)

alte materii prime (precursori) pentru mărfurile enumerate în anexa I;

(b)

criteriilor care trebuie utilizate pentru identificarea mărfurilor care trebuie să fie incluse în lista din anexa I la prezentul regulament pe baza sectoarelor expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon identificate în temeiul articolului 10b din Directiva 2003/87/CE; evaluarea respectivă este însoțită de un calendar care se încheie în 2030 pentru includerea treptată a mărfurilor în domeniul de aplicare al prezentului regulament, ținând seama în special de nivelul riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;

(c)

cerințelor tehnice pentru calcularea emisiilor încorporate pentru alte mărfuri care trebuie să fie incluse în lista din anexa I;

(d)

progreselor înregistrate în cadrul discuțiilor internaționale privind acțiunile climatice;

(e)

sistemului de guvernanță, inclusiv a costurilor administrative;

(f)

impactului prezentului regulament asupra mărfurilor enumerate în anexa I importate din țările în curs de dezvoltare, cu un interes special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, astfel cum sunt identificate de Organizația Națiunilor Unite, și asupra efectelor asistenței tehnice acordate;

(g)

metodologiei de calcul al emisiilor indirecte în temeiul articolului 7 alineatul (7) și al punctului 4.3 din anexa IV.

(3)   Cu cel puțin un an înainte de încheierea perioadei de tranziție, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport prin care identifică produsele situate în avalul lanțului valoric al mărfurilor enumerate în anexa I pe care le recomandă pentru a fi incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În acest scop, Comisia elaborează, în timp util, o metodologie care ar trebui să se bazeze pe relevanța în ceea ce privește emisiile cumulate de gaze cu efect de seră și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(4)   Rapoartele menționate la alineatele (2) și (3) sunt însoțite, dacă este cazul, de o propunere legislativă până la sfârșitul perioadei de tranziție, inclusiv de o evaluare detaliată a impactului, în special în vederea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament pe baza concluziilor formulate în rapoartele respective.

(5)   La fiecare doi ani după sfârșitul perioadei de tranziție, ca parte a raportului său anual către Parlamentul European și către Consiliu, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, Comisia evaluează eficacitatea CBAM în combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfuri produse în Uniune și destinate exportului către țări terțe care nu aplică EU ETS sau un mecanism similar de stabilire a prețului carbonului. Raportul evaluează, în special, evoluția exporturilor Uniunii în sectoarele care fac obiectul CBAM și evoluțiile fluxurilor comerciale și ale emisiilor încorporate ale mărfurilor respective pe piața mondială. În cazul în care raportul concluzionează că există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfuri produse în Uniune și destinate exportului către astfel de țări terțe care nu aplică EU ETS sau un mecanism similar de stabilire a prețului carbonului, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă de combatere a riscului respectiv într-un mod care respectă legislația Organizației Mondiale a Comerțului și care ține cont de decarbonizarea instalațiilor din Uniune.

(6)   Comisia monitorizează funcționarea CBAM în vederea evaluării impactului și a posibilelor ajustări legate de aplicarea acestuia.

Înainte de 1 ianuarie 2028 precum și ulterior, la fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament și funcționarea CBAM. Raportul conține cel puțin următoarele elemente:

(a)

o evaluare a impactului CBAM asupra:

(i)

relocării emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce privește exporturile;

(ii)

sectoarelor incluse;

(iii)

pieței interne, precum și o evaluare a impactului economic și teritorial în întreaga Uniune;

(iv)

inflației și prețului mărfurilor;

(v)

efectului asupra industriilor care utilizează mărfurile enumerate în anexa I;

(vi)

comerțului internațional, inclusiv asupra redistribuirii resurselor; și

(vii)

țărilor cel mai puțin dezvoltate;

(b)

o evaluare a:

(i)

sistemului de guvernanță, inclusiv o evaluare a implementării și a administrării autorizării declaranților din cadrul CBAM de către statele membre;

(ii)

domeniului de aplicare al prezentului regulament;

(iii)

practicilor de eludare;

(iv)

aplicării penalităților în statele membre;

(c)

rezultatele investigațiilor și penalităților aplicate;

(d)

informațiile agregate privind intensitatea emisiilor pentru fiecare țară de origine pentru diferitele mărfuri enumerate în anexa I.

(7)   Atunci când se produce un eveniment imprevizibil, excepțional și neprovocat care se află în afara controlului uneia sau mai multor țări terțe cărora li se aplică CBAM, iar evenimentul respectiv are consecințe distructive asupra infrastructurii economice și industriale a țării sau a țărilor în cauză, Comisia evaluează situația și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament prin stabilirea măsurilor provizorii necesare pentru a gestiona respectivele circumstanțe excepționale.

(8)   De la sfârșitul perioadei de tranziție menționate la articolul 32 din prezentul regulament, în cadrul raportării anuale în temeiul articolului 41 din Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (27), Comisia evaluează modul în care finanțarea în temeiul regulamentului respectiv a contribuit la decarbonizarea industriei prelucrătoare în țările cel mai puțin dezvoltate și prezintă un raport în acest sens.

CAPITOLUL IX

COORDONAREA CU ALOCAREA CU TITLU GRATUIT A CERTIFICATELOR ÎN CADRUL EU ETS

Articolul 31

Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor în cadrul EU ETS și obligația de a restitui certificatele CBAM

(1)   Certificatele CBAM care urmează să fie restituite în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament se ajustează pentru a reflecta măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 10a din Directiva 2003/87/CE instalațiilor care produc, în cadrul Uniunii, mărfurile enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate pentru calcularea ajustării, astfel cum este menționată la alineatul (1) de la prezentul articol. Normele detaliate respective se elaborează prin trimitere la principiile aplicate în EU ETS pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor către instalațiile care produc, în cadrul Uniunii, mărfurile enumerate în anexa I, ținând seama de diferitele valori de referință utilizate în EU ETS pentru alocarea cu titlu gratuit, în vederea combinării acestor valori de referință în valori corespunzătoare pentru mărfurile în cauză și ținând seama de materiile prime (precursori) relevante. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII TRANZITORII

Articolul 32

Domeniul de aplicare al perioadei de tranziție

Pe parcursul perioadei de tranziție dintre 1 octombrie 2023 și 31 decembrie 2025, obligațiile importatorului în temeiul prezentului regulament se limitează la obligațiile de raportare prevăzute la articolele 33, 34 și 35 din prezentul regulament. În cazul în care importatorul este stabilit într-un stat membru și desemnează un reprezentant vamal indirect în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar reprezentantul vamal indirect este de acord, obligațiile de raportare se aplică reprezentantului vamal indirect respectiv. În cazul în care importatorul nu este stabilit într-un stat membru, obligațiile de raportare se aplică reprezentantului vamal indirect.

Articolul 33

Importul de mărfuri

(1)   Autoritățile vamale informează importatorul sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, reprezentantul vamal indirect cu privire la obligația de raportare menționată la articolul 35 cel târziu la momentul punerii în liberă circulație a mărfurilor respective.

(2)   Autoritățile vamale comunică periodic și în mod automat Comisiei, mai ales prin intermediul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sau prin mijloace electronice de transmitere a datelor, informații privind mărfurile importate, inclusiv produsele prelucrate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă. Informațiile respective includ numărul EORI al declarantului vamal și al importatorului, codul NC format din opt cifre, cantitatea, țara de origine, data declarației vamale și regimul vamal.

(3)   Comisia comunică informațiile menționate la alineatul (2) autorităților competente ale statelor membre în care sunt stabiliți declarantul vamal și, după caz, importatorul.

Articolul 34

Obligația de raportare pentru anumite regimuri vamale

(1)   În cazul în care se importă produse prelucrate care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, obligația de raportare menționată la articolul 35 din prezentul regulament include informațiile referitoare la mărfurile care au fost plasate sub regimul de perfecționare activă și au avut ca rezultat produsele prelucrate importate, chiar dacă produsele prelucrate nu sunt incluse în anexa I la prezentul regulament. Prezentul alineat se aplică și în cazul în care produsele prelucrate rezultate din regimul de perfecționare activă sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 205 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(2)   Obligația de raportare menționată la articolul 35 din prezentul regulament nu se aplică importurilor de:

(a)

produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă menționat la articolul 259 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(b)

mărfuri care se califică drept mărfuri reintroduse în conformitate cu articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Articolul 35

Obligație de raportare

(1)   Fiecare importator sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, reprezentantul vamal indirect care a importat mărfuri într-un anumit trimestru al unui an calendaristic prezintă Comisiei, pentru trimestrul respectiv, un raport (denumit în continuare „raportul CBAM”) care conține informații privind mărfurile importate în cursul trimestrului respectiv, în termen de cel mult o lună de la încheierea trimestrului respectiv.

(2)   Raportul CBAM include următoarele informații:

(a)

cantitatea totală a fiecărui tip de mărfuri, exprimată în megawați-oră pentru energia electrică și în tone pentru alte mărfuri, specificată pentru fiecare instalație care produce mărfurile în țara de origine;

(b)

emisiile totale încorporate reale, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe megawatt-oră de energie electrică sau pentru alte mărfuri în tone de emisii de CO2 echivalent per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IV;

(c)

emisiile indirecte totale, calculate în conformitate cu actul de punere în aplicare menționat la alineatul (7);

(d)

prețul carbonului datorat într-o țară de origine pentru emisiile încorporate ale mărfurilor importate, ținând seama de orice reduceri sau de alte forme de compensare disponibile.

(3)   Comisia comunică periodic autorităților competente relevante o listă a importatorilor sau a reprezentanților vamali indirecți stabiliți în statul membru, inclusiv justificările corespunzătoare, în cazul cărora are motive să considere că nu au respectat obligația de a prezenta un raport CBAM în conformitate cu alineatul (1).

(4)   Atunci când consideră că un raport CBAM este incomplet sau incorect, Comisia comunică autorității competente a statului membru în care este stabilit importatorul sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, în care este stabilit reprezentantul vamal indirect informațiile suplimentare pe care le consideră necesare pentru a completa sau a corecta raportul respectiv. Astfel de informații se furnizează în scopuri orientative și nu aduc atingere evaluării definitive realizate de către autoritatea competentă respectivă. Autoritatea competentă respectivă inițiază procedura de corecție și notifică importatorului sau, în situațiile prevăzute la articolul 32, reprezentantului vamal indirect informațiile suplimentare necesare pentru corectarea raportului respectiv. Dacă este cazul, importatorul respectiv sau reprezentantul vamal indirect respectiv prezintă autorității competente în cauză și Comisiei un raport corectat.

(5)   În cazul în care autoritatea competentă a statului membru menționat la alineatul (4) de la prezentul articol inițiază o procedură de corecție, inclusiv având în vedere informațiile primite în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, și stabilește că importatorul sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect nu a luat măsurile necesare pentru a corecta raportul CBAM, sau în cazul în care autoritatea competentă în cauză stabilește, inclusiv având în vedere informațiile primite în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol, că importatorul, sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect nu a respectat obligația de a prezenta un raport CBAM în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, autoritatea competentă respectivă impune importatorului sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect o penalitate eficace, proporțională și disuasivă. În acest scop, autoritatea competentă notifică următoarele informații declarantului vamal sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect, și informează Comisia cu privire la următoarele:

(a)

concluzia și motivele acestei concluzii, potrivit căreia importatorul sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect nu a respectat obligația de a prezenta un raport pentru un anumit trimestru sau nu a luat măsurile necesare pentru corectarea raportului;

(b)

cuantumul penalității aplicate importatorului sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect;

(c)

data de la care se datorează penalitatea;

(d)

acțiunea pe care importatorul sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantul vamal indirect trebuie să o întreprindă pentru a plăti penalitatea; și

(e)

dreptul importatorului sau, dacă este cazul în conformitate cu articolul 32, reprezentantului vamal indirect de a introduce o cale de atac.

(6)   Atunci când, după primirea informațiilor din partea Comisiei în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă decide să nu ia nicio măsură, aceasta informează Comisia în consecință.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind:

(a)

informațiile care trebuie raportate, mijloacele și formatul raportării respective, inclusiv informații detaliate pentru fiecare țară de origine și fiecare tip de mărfuri pentru a sprijini totalurile menționate la alineatul (2) literele (a), (b) și (c), precum și exemple de reduceri relevante sau alte forme de compensare disponibile, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (d);

(b)

intervalul orientativ al penalităților care trebuie impuse în temeiul alineatului (5) și criteriile care trebuie luate în considerare pentru stabilirea cuantumului efectiv, inclusiv gravitatea și durata neraportării;

(c)

norme detaliate privind conversia prețului mediu anual al carbonului datorat menționat la alineatul (2) litera (d), exprimat în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual;

(d)

norme detaliate privind elementele metodelor de calcul prevăzute în anexa IV, inclusiv stabilirea limitelor sistemelor proceselor de producție, a factorilor de emisie, a valorilor emisiilor reale specifice instalației și a aplicării acestora la mărfuri individuale, precum și stabilirea metodelor de asigurare a fiabilității datelor, inclusiv nivelul de detaliere; și

(e)

mijloacele și formatul pentru cerințele de raportare a emisiilor indirecte aferente mărfurilor importate; formatul respectiv include cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I, precum și țara de origine, sursa de generare și factorii de emisie aferenți acestei energii electrice.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2) din prezentul regulament. Acestea se aplică mărfurilor importate pe parcursul perioadei de tranziție menționate la articolul 32 din prezentul regulament și se bazează pe legislația existentă pentru instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

CAPITOLUL XI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 36

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Acesta se aplică de la 1 octombrie 2023. Cu toate acestea:

(a)

articolele 5, 10, 14, 16 și 17 se aplică de la 31 decembrie 2024;

(b)

articolul 2 alineatul (2), articolul 4, articolele 6-9, 15 și 19, articolul 20 alineatele (1), (3), (4) și (5), articolele 21-27 și articolul 31 se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 10 mai 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL


(1)  JO C 152, 6.4.2022, p. 181.

(2)  JO C 301, 5.8.2022, p. 116.

(3)  Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 25 aprilie 2023.

(4)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(7)  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(8)  Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(9)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(10)  Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei din 15 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea sectoarelor și subsectoarelor considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru perioada 2021-2030 (JO L 120, 8.5.2019, p. 20).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(13)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind verificarea datelor și acreditarea verificatorilor în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 334, 31.12.2018, p. 94).

(14)  Decizia 2006/500/CE a Consiliului din 29 mai 2006 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Tratatului de instituire a Comunității Energiei (JO L 198, 20.7.2006, p. 15).

(15)  Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (JO L 197, 25.7.2015, p. 24).

(16)  Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(18)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).

(20)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(21)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(22)  Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale (JO L 324, 10.12.2009, p. 23).

(23)  Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(24)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (JO L 334, 31.12.2018, p. 1).

(25)  Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(26)  Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (JO L 302, 18.11.2010, p. 1).

(27)  Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).


ANEXA I

Lista mărfurilor și a gazelor cu efect de seră

1.   

În scopul identificării mărfurilor, prezentul regulament se aplică mărfurilor care se încadrează la codurile din Nomenclatura combinată (NC) ce figurează în tabelul următor. Codurile NC sunt cele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.

2.   

În sensul prezentului regulament, gazele cu efect de seră aferente mărfurilor menționate la punctul 1 sunt cele prevăzute în tabelul următor pentru mărfurile în cauză.

Ciment

Codul NC

Gaz cu efect de seră

2507 00 80 – Alte argile caolinitice

Dioxid de carbon

2523 10 00 – Cimenturi nepulverizate numite „clinkers”

Dioxid de carbon

2523 21 00 – Cimenturi Portland albe, chiar colorate artificial

Dioxid de carbon

2523 29 00 – Alte cimenturi Portland

Dioxid de carbon

2523 30 00 – Cimenturi aluminoase

Dioxid de carbon

2523 90 00 – Alte cimenturi hidraulice

Dioxid de carbon

Energie electrică

Codul NC

Gaz cu efect de seră

2716 00 00 – Energie electrică

Dioxid de carbon

Îngrășăminte

Codul NC

Gaz cu efect de seră

2808 00 00 – Acid nitric (azotic); acizi sulfonitrici

Dioxid de carbon și protoxid de azot

2814 – Amoniac, anhidru sau în soluție apoasă

Dioxid de carbon

2834 21 00 – Nitrați (azotați) de potasiu

Dioxid de carbon și protoxid de azot

3102 – Îngrășăminte minerale sau chimice azotate

Dioxid de carbon și protoxid de azot

3105 – Îngrășăminte minerale sau chimice care conțin două sau trei dintre elemente fertilizante azot, fosfor și potasiu; alte îngrășăminte; produse de la acest capitol prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o greutate brută de maximum 10 kg

Cu excepția următoarelor: 3105 60 00 – Îngrășăminte minerale sau chimice care conțin două elemente fertilizante, fosfor și potasiu

Dioxid de carbon și protoxid de azot

Fontă, fier și oțel

Codul NC

Gaz cu efect de seră

72

– Fontă, fier și oțel

Cu excepția următoarelor:

 

7202 2 – Ferosiliciu

 

7202 30 00 – Ferosilicomangan

 

7202 50 00 – Ferosiliciu-crom

 

7202 70 00 – Feromolibden

 

7202 80 00 – Ferotungsten și ferosiliciu-tungsten

 

7202 91 00 – Ferotitan și ferosiliciu-titan

 

7202 92 00 – Ferovanadiu

 

7202 93 00 – Feroniobiu

 

7202 99 – Altele:

 

7202 99 10 – Ferofosfor

 

7202 99 30 – Ferosiliciu-magneziu

 

7202 99 80 – Altele

 

7204 – Deșeuri și resturi de fontă, de fier sau de oțel (fier vechi); deșeuri lingotate din fier sau oțel

Dioxid de carbon

2601 12 00 – Minereuri de fier și concentratele lor, aglomerate, altele decât piritele de fier prăjite

Dioxid de carbon

7301 – Palplanșe din fier sau din oțel, chiar perforate sau confecționate din elemente asamblate; profile, obținute prin sudare, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7302 – Materiale de construcție pentru liniile ferate, din fontă, din fier sau din oțel: șine, contrașine și cremaliere, ace și inimi de macaz, macazuri și alte elemente de încrucișare sau de schimbare de cale, traverse, eclise de îmbinare, cuzineți, pene de fixare, plăci de bază, plăci de așezare, plăci de strângere, plăci și bare de ecartament și alte piese special concepute pentru așezarea, îmbinarea sau fixarea șinelor

Dioxid de carbon

7303 00 – Tuburi, țevi și profile tubulare, din fontă

Dioxid de carbon

7304 – Tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel:

Dioxid de carbon

7305 – Alte tuburi și țevi (de exemplu, sudate sau nituite), cu secțiunea circulară, cu diametrul exterior peste 406,4 mm, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7306 – Alte tuburi, țevi și profile tubulare (de exemplu sudate, nituite, fălțuite sau cu margini simplu apropiate), din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7307 – Accesorii de țevărie (de exemplu racorduri, coturi, manșoane) din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7308 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, porți de ecluze, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și tocurile lor, pervazuri și praguri, obloane, balustrade) din fontă, din fier sau din oțel, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, tole, tije, bare, profile, țevi și produse similare, din fontă, din fier sau din oțel, pregătite în vederea utilizării lor în construcții

Dioxid de carbon

7309 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate) din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7310 – Rezervoare, butoaie, bidoane, cutii și recipiente similare, pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7311 00 – Recipiente pentru gaze comprimate sau lichefiate, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7318 – Șuruburi, buloane, piulițe, tirfoane, cârlige filetate, nituri, știfturi, pene, șaibe (inclusiv șaibele elastice de siguranță) și articole similare, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7326 – Alte articole din fontă, fier sau oțel

Dioxid de carbon

Aluminiu

Codul NC

Gaz cu efect de seră

7601 – Aluminiu sub formă brută

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7603 – Pulberi și fulgi (paiete) din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7604 – Bare, tije și profile din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7605 – Sârmă din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7606 – Table și benzi de aluminiu, cu o grosime peste 0,2 mm

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7607 – Folii și benzi subțiri din aluminiu (chiar imprimate sau fixate pe hârtie, pe carton, pe materiale plastice sau pe alte suporturi similare) cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport)

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7608 – Tuburi și țevi din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7609 00 00 – Accesorii de țevărie (de exemplu, racorduri, coturi, manșoane) din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7610 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și ramele acestora, pervazuri, praguri, balustrade) din aluminiu, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, bare, profile, tuburi și similare, din aluminiu, pregătite în vederea utilizării în construcții

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7611 00 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate) din aluminiu, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7612 – Butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7613 00 00 - Recipiente din aluminiu pentru gaze comprimate sau lichefiate

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7614 – Toroane, cabluri, benzi împletite și articole similare, din aluminiu, neizolate electric

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7616 – Alte articole din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

Produse chimice

Codul NC

Gaz cu efect de seră

2804 10 00 – Hidrogen

Dioxid de carbon


ANEXA II

Lista mărfurilor în cazul cărora se iau în considerare numai emisii directe, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1)

Fontă, fier și oțel

Codul NC

Gaz cu efect de seră

72

– Fontă, fier și oțel

Cu excepția următoarelor:

 

7202  2 – Ferosiliciu

 

7202 30 00 – Ferosilicomangan

 

7202 50 00 – Ferosiliciu-crom

 

7202 70 00 – Feromolibden

 

7202 80 00 – Ferotungsten și ferosiliciu-tungsten

 

7202 91 00 – Ferotitan și ferosiliciu-titan

 

7202 92 00 – Ferovanadiu

 

7202 93 00 – Feroniobiu

 

7202 99 – Altele:

 

7202 99 10 – Ferofosfor

 

7202 99 30 – Ferosiliciu-magneziu

 

7202 99 80 – Altele

 

7204 – Deșeuri și resturi de fontă, de fier sau de oțel (fier vechi); deșeuri lingotate din fier sau oțel

Dioxid de carbon

7301 – Palplanșe din fier sau din oțel, chiar perforate sau confecționate din elemente asamblate; profile, obținute prin sudare, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7302 – Materiale de construcție pentru liniile ferate, din fontă, din fier sau din oțel: șine, contrașine și cremaliere, ace și inimi de macaz, macazuri și alte elemente de încrucișare sau de schimbare de cale, traverse, eclise de îmbinare, cuzineți, pene de fixare, plăci de bază, plăci de așezare, plăci de strângere, plăci și bare de ecartament și alte piese special concepute pentru așezarea, îmbinarea sau fixarea șinelor

Dioxid de carbon

7303 00 – Tuburi, țevi și profile tubulare, din fontă

Dioxid de carbon

7304 – Tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel:

Dioxid de carbon

7305 – Alte tuburi și țevi (de exemplu, sudate sau nituite), cu secțiunea circulară, cu diametrul exterior peste 406,4 mm, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7306 – Alte tuburi, țevi și profile tubulare (de exemplu sudate, nituite, fălțuite sau cu margini simplu apropiate), din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7307 – Accesorii de țevărie (de exemplu racorduri, coturi, manșoane) din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7308 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, porți de ecluze, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și tocurile lor, pervazuri și praguri, obloane, balustrade) din fontă, din fier sau din oțel, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, tole, tije, bare, profile, țevi și produse similare, din fontă, din fier sau din oțel, pregătite în vederea utilizării lor în construcții

Dioxid de carbon

7309 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate) din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7310 – Rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare, pentru orice fel de substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), din fontă, din fier sau din oțel, cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon

7311 00 – Recipiente pentru gaze comprimate sau lichefiate, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7318 – Șuruburi, buloane, piulițe, tirfoane, cârlige filetate, nituri, știfturi, pene, șaibe (inclusiv șaibele elastice de siguranță) și articole similare, din fontă, din fier sau din oțel

Dioxid de carbon

7326 – Alte articole din fontă, fier sau oțel

Dioxid de carbon

Aluminiu

Codul NC

Gaz cu efect de seră

7601 – Aluminiu sub formă brută

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7603 – Pulberi și fulgi (paiete) din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7604 – Bare, tije și profile din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7605 – Sârmă din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7606 – Table și benzi de aluminiu, cu o grosime de peste 0,2 mm

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7607 – Folii și benzi subțiri din aluminiu (chiar imprimate sau fixate pe hârtie, pe carton, pe materiale plastice sau pe alte suporturi similare), cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport)

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7608 – Tuburi și țevi din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7609 00 00 – Accesorii de țevărie (de exemplu, racorduri, coturi, manșoane) din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7610 – Construcții și părți de construcții (de exemplu, poduri și elemente de poduri, turnuri, piloni, stâlpi, coloane, șarpante, acoperișuri, uși și ferestre și ramele acestora, pervazuri, praguri, balustrade) din aluminiu, cu excepția construcțiilor prefabricate de la poziția 9406 ; table, bare, profile, tuburi și similare, din aluminiu, pregătite în vederea utilizării în construcții

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7611 00 00 – Rezervoare, cisterne, cuve și recipiente similare pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), din aluminiu, cu o capacitate de peste 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7612 – Butoaie, butii, bidoane, cutii și recipiente similare din aluminiu (inclusiv recipiente tubulare rigide sau flexibile), pentru orice substanțe (cu excepția gazelor comprimate sau lichefiate), cu o capacitate de maximum 300 l, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptușite sau izolate termic

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7613 00 00 – Recipiente din aluminiu pentru gaze comprimate sau lichefiate

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7614 – Toroane, cabluri, benzi împletite și articole similare, din aluminiu, neizolate electric

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

7616 – Alte articole din aluminiu

Dioxid de carbon și perfluorocarburi

Produse chimice

Codul NC

Gaz cu efect de seră

2804 10 00 – Hidrogen

Dioxid de carbon


ANEXA III

Țări terțe și teritorii terțe care nu intră sub incidența prezentului regulament în sensul articolului 2

1.   ȚĂRI TERȚE ȘI TERITORII CARE NU INTRĂ SUB INCIDENȚA PREZENTULUI REGULAMENT

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din următoarele țări:

Islanda

Liechtenstein

Norvegia

Elveția

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din următoarele teritorii:

Büsingen

Insula Helgoland

Livigno

Ceuta

Melilla

2.   ȚĂRI TERȚE ȘI TERITORII CARE NU INTRĂ SUB INCIDENȚA PREZENTULUI REGULAMENT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IMPORTUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PE TERITORIUL VAMAL AL UNIUNII

[Comisia urmează să adauge sau să elimine țări terțe sau teritorii în temeiul articolului 2 alineatul (11).]


ANEXA IV

Metode de calculare a emisiilor încorporate în sensul articolului 7

1.   DEFINIȚII

În sensul prezentei anexe și al anexelor V și VI, se aplică următoarele definiții:

(a)

„mărfuri simple” înseamnă mărfuri produse într-un proces de producție care necesită exclusiv materii prime (precursori) și combustibili cu emisii încorporate zero;

(b)

„mărfuri complexe” înseamnă mărfuri, altele decât mărfurile simple;

(c)

„emisii specifice încorporate” înseamnă emisiile încorporate ale unei tone de mărfuri, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe tonă de mărfuri;

(d)

„factor de emisie CO2” înseamnă media ponderată a intensității CO2 a energiei electrice produse din combustibili fosili într-o zonă geografică; factorul de emisie CO2 este rezultatul împărțirii datelor privind emisiile de CO2 ale sectorului energiei electrice la cantitatea brută de energie electrică generată din combustibili fosili în zona geografică relevantă; este exprimat în tone de CO2 per megawatt-oră;

(e)

„factor de emisie pentru energia electrică” înseamnă valoarea implicită, exprimată în CO2 echivalent, care reprezintă intensitatea emisiilor generate de energia electrică consumată pentru producția de mărfuri;

(f)

„contract de achiziție de energie electrică” înseamnă un contract în temeiul căruia o persoană este de acord să achiziționeze energie electrică direct de la un producător de energie electrică;

(g)

„operator de transport și de sistem” înseamnă un operator astfel cum este definit la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (1).

2.   DETERMINAREA EMISIILOR SPECIFICE REALE ÎNCORPORATE PENTRU MĂRFURILE SIMPLE

Pentru determinarea emisiilor reale specifice încorporate ale mărfurilor simple produse într-o instalație dată, se iau în considerare emisiile directe și, unde este cazul, emisiile indirecte. În acest scop, se aplică următoarea ecuație:

Formula

Unde:

SEEg

reprezintă emisiile specifice încorporate ale mărfurilor g, în CO2 echivalent pe tonă;

AttrEmg

reprezintă emisiile atribuite mărfurilor g; și

ALg

reprezintă nivelul de activitate al mărfurilor, fiind cantitatea de mărfuri produse în perioada de raportare în instalația respectivă.

„Emisii atribuite” înseamnă acea parte a emisiilor instalației din perioada de raportare care sunt cauzate de procesul de producție care generează mărfurile g atunci când se aplică limitele de sistem ale procesului de producție definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7). Emisiile atribuite se calculează folosind următoarea ecuație:

Formula

Unde:

DirEm

reprezintă emisiile directe, rezultate din procesul de producție, exprimate în tone de CO2 echivalent, în limitele sistemului menționate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7); și

IndirEm

reprezintă emisiile indirecte rezultate din producția de energie electrică consumată în procesele de producție a mărfurilor, exprimate în tone de CO2 echivalent, în limitele sistemului menționate în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7).

3.   DETERMINAREA EMISIILOR REALE ÎNCORPORATE PENTRU MĂRFURI COMPLEXE

Pentru determinarea emisiilor reale specifice încorporate ale mărfurilor complexe produse într-o instalație dată, se aplică următoarea ecuație:

Formula

Unde:

AttrEmg

reprezintă emisiile atribuite ale mărfurilor g;

ALg

reprezintă nivelul de activitate al mărfurilor, fiind cantitatea de mărfuri produse în perioada de raportare în instalația respectivă, iar

EEInpMat

reprezintă emisiile încorporate ale materiilor prime (precursori) consumate în procesul de producție. Trebuie luate în considerare numai materiile prime (precursori) enumerate ca fiind relevante pentru limitele de sistem ale procesului de producție, astfel cum se specifică în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (7). EEInpMat relevante se calculează după cum urmează:

Formula

Unde:

Mi

este masa materiilor prime (precursori) i utilizate în procesul de producție; și

SEEi

reprezintă emisiile specifice încorporate pentru materiile prime (precursori) i. Pentru SEEi, operatorul instalației utilizează valoarea emisiilor generate de instalația în care a fost produsă materia primă (precursor), cu condiția ca datele instalației respective să poată fi măsurate în mod adecvat.

4.   DETERMINAREA VALORILOR IMPLICITE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7 ALINEATELE (2) ȘI (3)

În scopul determinării valorilor implicite, se utilizează numai valorile reale pentru determinarea emisiilor încorporate. În absența datelor reale, pot fi utilizate valori din literatura de specialitate. Comisia publică orientări privind abordarea adoptată pentru corectarea gazelor reziduale sau a gazelor cu efect de seră utilizate drept contribuție la proces, înainte de colectarea datelor necesare pentru a determina valorile implicite relevante pentru fiecare tip de mărfuri enumerate în anexa I. Valorile implicite se determină pe baza celor mai bune date disponibile. Cele mai bune date disponibile se bazează pe informații fiabile și accesibile public. Valorile implicite sunt revizuite periodic prin actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7) pe baza celor mai recente și fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor furnizate de o țară terță sau de un grup de țări terțe.

4.1.   Valorile implicite menționate la articolul 7 alineatul (2)

În cazul în care emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat de către declarantul autorizat în cadrul CBAM, se utilizează valori implicite. Valorile respective se stabilesc la intensitatea medie a emisiilor pentru fiecare țară exportatoare și pentru fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa I, în afară de energia electrică, la care se adaugă o majorare stabilită la un nivel proporțional. Această majorare se stabilește în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7) și se stabilește la un nivel adecvat pentru a asigura integritatea de mediu a CBAM, pe baza celor mai recente și mai fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor colectate în cursul perioadei de tranziție. În cazul în care nu se pot aplica date fiabile pentru țara exportatoare pentru un tip de mărfuri, valorile implicite se bazează pe intensitatea medie a emisiilor a X % din instalațiile EU ETS cu cele mai slabe performanțe pentru tipul respectiv de mărfuri. Valoarea lui X se stabilește în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (7) și se stabilește la un nivel adecvat pentru a asigura integritatea de mediu a CBAM, pe baza celor mai recente și mai fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor colectate în cursul perioadei de tranziție.

4.2.   Valorile implicite pentru energia electrică importată menționate la articolul 7 alineatul (3)

Valorile implicite pentru energia electrică importată se determină pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță fie pe baza unor valori implicite specifice, în conformitate cu punctul 4.2.1, fie, în cazul în care aceste valori nu sunt disponibile, pe baza unor valori implicite alternative, în conformitate cu punctul 4.2.2.

În cazul în care energia electrică este produsă într-o țară terță, într-un grup de țări terțe sau într-o regiune dintr-o țară terță și tranzitează țări terțe, grupuri de țări terțe sau regiuni dintr-o țară terță sau state membre cu scopul de a fi importată în Uniune, valorile implicite care trebuie utilizate sunt cele din țara terță, grupul de țări terțe sau regiunea dintr-o țară terță în care a fost produsă energia electrică.

4.2.1.   Valori implicite specifice pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță

Valorile implicite specifice se stabilesc la nivelul factorului de emisie de CO2 din țara terță, grupul de țări terțe sau regiunea dintr-o țară terță, pe baza celor mai bune date aflate la dispoziția Comisiei.

4.2.2.   Valori implicite alternative

În cazul în care o valoare implicită specifică nu este disponibilă pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță, valoarea implicită alternativă pentru energia electrică se stabilește la nivelul factorului de emisie de CO2 din Uniune.

În cazul în care se poate demonstra, pe baza unor date fiabile, că factorul de emisie de CO2 pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță este mai mic decât valoarea implicită specifică determinată de Comisie sau este mai mic decât factorul de emisie de CO2 din Uniune, pentru țara respectivă, grupul de țări respectiv sau regiunea din țara terță respectivă poate fi utilizată o valoare implicită alternativă, bazată pe respectivul factor de emisie de CO2.

4.3.   Valori implicite pentru emisiile indirecte încorporate

Valorile implicite pentru emisiile indirecte încorporate în mărfuri produse într-o țară terță se determină în temeiul unei valori implicite calculate pe baza mediei, fie a factorului de emisie al rețelei de energie electrică a Uniunii, fie a factorului de emisie al rețelei de energie electrică din țara de origine, fie a factorului de emisie de CO2 al surselor de stabilire a prețurilor din țara de origine, ale energiei electrice utilizate pentru producerea mărfurilor respective.

Atunci când o țară terță sau un grup de țări terțe demonstrează Comisiei, pe baza unor date fiabile, că factorul mediu de emisie al mixului de energie electrică sau factorul de emisie de CO2 al surselor de stabilire a prețurilor din țara terță sau din grupul de țări terțe este mai mic decât valoarea implicită pentru emisiile indirecte, se stabilește o valoare implicită alternativă bazată pe respectivul factor mediu de emisie de CO2 pentru țara sau grupul de țări în cauză.

Comisia adoptă, până cel târziu la 30 iunie 2025, un act de punere în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (7), pentru a detalia care dintre metodele de calcul stabilite în conformitate cu primul paragraf se aplică la calcularea valorilor implicite. În acest scop, Comisia se bazează pe datele cele mai fiabile și actualizate, inclusiv pe datele colectate în perioada de tranziție, în ceea ce privește cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I, precum și țara de origine, sursa de generare și factorul de emisie aferent acestei energii electrice. Metoda specifică de calcul se determină pe baza celui mai adecvat mod de a respecta ambele criterii de mai jos:

prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon;

asigurarea integrității de mediu a CBAM.

5.   CONDIȚII DE APLICARE A EMISIILOR REALE ÎNCORPORATE ÎN ENERGIA ELECTRICĂ IMPORTATĂ

Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate să aplice emisii reale încorporate în locul valorilor implicite pentru calculul menționat la articolul 7 alineatul (3), dacă sunt îndeplinite următoarele criterii cumulative:

(a)

cantitatea de energie electrică pentru care se solicită emisiile reale încorporate face obiectul unui contract de achiziție de energie electrică între declarantul autorizat în cadrul CBAM și un producător de energie electrică situat într-o țară terță;

(b)

instalația producătoare de energie electrică este conectată direct la sistemul de transport al Uniunii sau se poate demonstra că, în momentul exportului, nu a existat nicio congestie fizică a rețelei în niciun punct al rețelei între instalație și sistemul de transport al Uniunii;

(c)

instalația producătoare de energie electrică nu emite mi mult de 550 g de CO2 generat de combustibili fosili per kilowatt-oră de energie electrică;

(d)

cantitatea de energie electrică pentru care se solicită utilizarea emisiilor reale încorporate a fost desemnată în mod ferm la capacitatea de interconectare alocată de către toți operatorii de transport și de sistem responsabili din țara de origine, din țara de destinație și, dacă este cazul, din fiecare țară de tranzit, iar capacitatea desemnată și producția de energie electrică de către instalație se referă la aceeași perioadă de timp, care nu trebuie să depășească o oră;

(e)

îndeplinirea criteriilor de mai sus este certificată de un verificator acreditat care primește cel puțin rapoarte interimare lunare care demonstrează modul în care sunt îndeplinite criteriile respective.

Cantitatea de energie electrică acumulată în temeiul contractului de achiziție de energie electrică și emisiile reale încorporate corespunzătoare sunt excluse din calculul factorului de emisie al țării sau, respectiv, al factorului de emisie de CO2 utilizat în scopul calculării emisiilor indirecte aferente energiei electrice încorporate în mărfuri, în conformitate cu punctul 4.3.

6.   CONDIȚII DE APLICARE A EMISIILOR REALE ÎNCORPORATE PENTRU EMISIILE INDIRECTE

Un declarant autorizat în cadrul CBAM poate aplica emisiile reale încorporate în locul valorilor implicite pentru calculul menționat la articolul 7 alineatul (4) dacă poate demonstra o legătură tehnică directă între instalația în care este produsă marfa importată și sursa de producere a energiei electrice sau dacă operatorul instalației respective a încheiat un contract de achiziție de energie electrică cu un producător de energie electrică situat într-o țară terță pentru o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea pentru care se solicită utilizarea unei valori specifice.

7.   ADAPTAREA VALORILOR IMPLICITE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 7 ALINEATUL (2) PE BAZA CARACTERISTICILOR SPECIFICE REGIUNII

Valorile implicite pot fi adaptate anumitor zone și regiuni ale țărilor terțe în care predomină caracteristici specifice în ceea ce privește factori de emisie obiectivi. Atunci când sunt disponibile date adaptate la aceste caracteristici locale specifice și pot fi determinate valori implicite mai bine orientate, pot fi utilizate acestea din urmă.

În cazul în care declaranții pentru mărfurile originare dintr-o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță pot demonstra, pe baza unor date fiabile, că adaptările alternative specifice regiunii ale valorilor implicite sunt mai mici decât valorile implicite determinate de Comisie, pot fi utilizate astfel de valori specifice regiunii.


(1)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).


ANEXA V

Cerințe de ținere a evidențelor pentru informațiile utilizate pentru calcularea emisiilor încorporate în sensul articolului 7 alineatul (5)

1.   DATELE MINIME CARE TREBUIE PĂSTRATE DE UN DECLARANT AUTORIZAT ÎN CADRUL CBAM PENTRU MĂRFURILE IMPORTATE:

1.

Date de identificare a declarantului autorizat în cadrul CBAM:

(a)

numele;

(b)

numărul contului CBAM.

2.

Date privind mărfurile importate:

(a)

tipul și cantitatea fiecărui tip de mărfuri;

(b)

țara de origine;

(c)

emisii reale sau valori implicite.

2.   DATELE MINIME CARE TREBUIE PĂSTRATE DE UN DECLARANT AUTORIZAT ÎN CADRUL CBAM PENTRU EMISIILE ÎNCORPORATE ALE MĂRFURILOR IMPORTATE CARE SUNT DETERMINATE PE BAZA EMISIILOR REALE

Pentru fiecare tip de mărfuri importate pentru care emisiile încorporate sunt determinate pe baza emisiilor reale, se păstrează următoarele date suplimentare:

(a)

identificarea instalației în care au fost produse mărfurile;

(b)

datele de contact ale operatorului instalației în care au fost produse mărfurile;

(c)

rapoartele de verificare, astfel cum este prevăzut în anexa VI;

(d)

emisiile specifice încorporate ale mărfurilor.


ANEXA VI

Principiile de verificare și conținutul rapoartelor de verificare în sensul articolului 8

1.   PRINCIPIILE DE VERIFICARE

Se aplică următoarele principii:

(a)

verificatorii efectuează verificări cu o atitudine de scepticism profesional;

(b)

emisiile totale încorporate care trebuie declarate în declarația CBAM sunt considerate ca fiind verificate numai în cazul în care verificatorul constată cu o asigurare rezonabilă că raportul de verificare nu conține inexactități semnificative și neconformități semnificative în ceea ce privește calcularea emisiilor încorporate în conformitate cu normele din anexa IV;

(c)

vizitele la instalații ale verificatorului sunt obligatorii, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criterii specifice pentru renunțarea la vizita la instalație;

(d)

pentru a decide dacă inexactitățile sau neconformitățile sunt semnificative, verificatorul utilizează pragurile prevăzute în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3).

Pentru parametrii pentru care nu sunt determinate astfel de praguri, verificatorul face o apreciere bazată pe cunoștințele sale de specialitate pentru a stabili dacă inexactitățile sau neconformitățile, în mod individual sau agregate cu alte inexactități sau neconformități, justificate de dimensiunea și natura lor, trebuie considerate semnificative.

2.   CONȚINUTUL RAPORTULUI DE VERIFICARE

Verificatorul pregătește un raport de verificare care stabilește emisiile încorporate ale mărfurilor, specificând toate aspectele relevante pentru activitatea desfășurată și incluzând cel puțin următoarele informații:

(a)

identificarea instalațiilor în care au fost produse mărfurile;

(b)

datele de contact ale operatorului instalațiilor în care au fost produse mărfurile;

(c)

perioada de raportare aplicabilă;

(d)

numele și datele de contact ale verificatorului;

(e)

numărul de acreditare al verificatorului și denumirea organismului de acreditare;

(f)

datele vizitelor la instalații, dacă este cazul, sau motivele pentru care nu s-a efectuat o vizită la instalație;

(g)

cantitățile din fiecare tip de mărfuri declarate produse în perioada de raportare;

(h)

cuantificarea emisiilor directe ale instalației în cursul perioadei de raportare;

(i)

o descriere a modului în care emisiile instalației sunt atribuite diferitelor tipuri de mărfuri;

(j)

informații cantitative privind mărfurile, emisiile și fluxurile de energie care nu sunt asociate mărfurilor respective;

(k)

în cazul mărfurilor complexe:

(i)

cantitățile din fiecare tip de materie primă (precursor) utilizată;

(ii)

emisiile specifice încorporate asociate cu fiecare dintre materiile prime (precursori) utilizate;

(iii)

dacă se utilizează emisiile reale: identificarea instalațiilor în care a fost produsă materia primă (precursor) și emisiile reale rezultate din producția materiei respective;

(l)

declarația verificatorului, care confirmă că acesta constată cu asigurări rezonabile că raportul nu conține inexactități semnificative și neconformități semnificative în ceea ce privește regulile de calcul din anexa IV;

(m)

informații privind inexactitățile semnificative constatate și corectate;

(n)

informații privind neconformitățile semnificative cu regulile de calcul prevăzute în anexa IV, constatate și corectate.


16.5.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 130/105


REGULAMENTUL (UE) 2023/957 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 mai 2023

de modificare a Regulamentului (UE) 2015/757 pentru includerea activităților de transport maritim în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentare și a emisiilor de la alte tipuri de nave

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Respectivul angajament a fost consolidat prin adoptarea, în temeiul CCONUSC, la 13 noiembrie 2021, a Pactului climatic de la Glasgow, în care Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, recunoaște că impactul schimbărilor climatice va fi mult mai scăzut în cazul unei creșteri a temperaturii cu 1,5 °C, comparativ cu o creștere de 2 °C și se angajează să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.

(2)

Nevoia urgentă de a menține obiectivul de 1,5 °C al încălzirii globale stabilit de Acordul de la Paris a devenit și mai stringentă ca urmare a constatărilor Grupului interguvernamental privind schimbările climatice din cel de-al șaselea raport de evaluare, conform cărora încălzirea globală poate fi limitată la 1,5 °C numai dacă se realizează imediat reduceri semnificative și susținute ale emisiilor globale de gaze cu efect de seră în acest deceniu.

(3)

Abordarea provocărilor legate de climă și mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (denumit în continuare „Pactul verde european”).

(4)

Pactul verde european combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Această tranziție afectează în mod diferit lucrătorii din diferite sectoare. În același timp, respectiva tranziție presupune aspecte legate de egalitatea de gen, precum și un impact deosebit asupra unor grupuri defavorizate și vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, membrii unei minorități rasiale sau etnice și persoanele și gospodăriile cu venituri medii inferioare și cu venituri reduse. De asemenea, tranziția implică provocări mai mari pentru anumite regiuni, în special pentru regiunile dezavantajate din punct de vedere structural și cele periferice, precum și pentru insule. Prin urmare, este necesar să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, precum și că nimeni nu este lăsat în urmă.

(5)

Necesitatea și valoarea realizării obiectivelor Pactului verde european au devenit și mai importante în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, a condițiilor de viață și de muncă și a bunăstării cetățenilor Uniunii. Respectivele efecte au demonstrat că societatea și economia noastră trebuie să își îmbunătățească reziliența la șocurile externe și să acționeze din timp pentru a preveni sau a atenua efectele șocurilor externe, într-un mod echitabil și care nu lasă pe nimeni în urmă, inclusiv pe cei supuși riscului de sărăcie energetică. Cetățenii europeni continuă să își exprime opiniile ferme cu privire la faptul că acest lucru se aplică în special schimbărilor climatice..

(6)

Uniunea s-a angajat să reducă până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii a Uniunii cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 1990, în cadrul contribuției actualizate stabilite la nivel național transmise secretariatului CCONUSC la 17 decembrie 2020.

(7)

Prin adoptarea Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și obiectivul de a obține ulterior un bilanț negativ al emisiilor. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și prevede obligația Comisiei de a depune eforturi pentru a alinia toate viitoarele proiecte de măsuri sau propuneri legislative, inclusiv propunerile bugetare, la obiectivele regulamentului respectiv și, în cazul unei eventuale nealinieri, de a prezenta motivele acestei nealinieri în evaluarea impactului care însoțește propunerile respective.

(8)

Toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la realizarea reducerilor emisiilor stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/1119. Prin urmare, Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) este modificată pentru a include activitățile de transport maritim în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), astfel încât să se asigure că respectivele activități contribuie echitabil la realizarea obiectivelor climatice mai ambițioase ale Uniunii și a obiectivelor Acordului de la Paris. Astfel, este necesar să se modifice și Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului (7) pentru a se ține seama de includerea activităților de transport maritim în EU ETS.

(9)

În plus, pentru a lua în calcul obiectivele climatice mai ambițioase ale Uniunii și obiectivele Acordului de la Paris, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2015/757 ar trebui să fie modificat. Un sistem fiabil de monitorizare, raportare și verificare reprezintă o condiție prealabilă pentru orice măsură bazată pe piață, orice standard de eficiență sau altă măsură relevantă, indiferent dacă se aplică la nivelul Uniunii sau la nivel mondial. Deși emisiile de dioxid de carbon (CO2) reprezintă marea majoritate a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim, emisiile de metan (CH4) și de protoxid de azot (N2O) reprezintă o parte relevantă din aceste emisii. Includerea emisiilor de CH4 și de N2O în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2015/757 ar fi benefică pentru integritatea mediului și ar încuraja bunele practici și ar trebui să se aplice începând cu 2024. Navele de transport general de mărfuri cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone, generează o parte semnificativă din emisiile de gaze cu efect de seră ale tuturor navelor de transport general de mărfuri. Pentru a spori eficacitatea de mediu a sistemului de monitorizare, raportare și verificare, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și pentru a reduce riscul de eludare a obligațiilor, navele de transport general de mărfuri cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone, ar trebui să intre sub incidența Regulamentului (UE) 2015/757 începând cu 2025. Navele de aprovizionare în larg generează o parte relevantă din emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, regulamentul respectiv ar trebui să se aplice, de asemenea, navelor de aprovizionare în larg cu un tonaj brut de cel puțin 400 de tone, începând din 2025. Comisia ar trebui să evalueze, înainte de 31 decembrie 2024, dacă ar trebui să intre sub incidența Regulamentului (UE) 2015/757 și alte tipuri de nave cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone.

(10)

Regulamentul (UE) 2015/757 ar trebui modificat pentru a obliga companiile să raporteze date agregate privind emisiile la nivel de companie și să transmită astfel de date autorității de administrare responsabile și să transmită spre aprobare autorității respective planurile lor de monitorizare verificate. Atunci când efectuează verificarea la nivel de companie, verificatorul nu ar trebui să verifice rapoartele privind emisiile la nivel de navă sau rapoartele la nivel de navă care urmează să fie trimise în cazul unei schimbări de companie, întrucât rapoartele respective la nivel de navă vor fi fost deja verificate. Pentru a se asigura coerența în ceea ce privește administrarea și punerea în aplicare, entitatea responsabilă de respectarea Regulamentului (UE) 2015/757 ar trebui să fie aceeași cu entitatea responsabilă de respectarea Directivei 2003/87/CE.

(11)

În vederea asigurării funcționării eficace a EU ETS la nivel administrativ și pentru a ține seama de includerea emisiilor de CH4 și de N2O și de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la navele de aprovizionare în larg în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2015/757, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește metodele și normele de monitorizare și normele de raportare a emisiilor reglementate de Regulamentul (UE) 2015/757, precum și pentru orice alte informații relevante prevăzute în regulamentul respectiv, normele privind aprobarea planurilor de monitorizare, precum și a modificărilor acestora, de către autoritățile de administrare responsabile, normele privind monitorizarea, raportarea și transmiterea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie și normele privind verificarea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie și privind emiterea de rapoarte de verificare cu privire la datele agregate privind emisiile la nivel de companie. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (8). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(12)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a prevedea norme de monitorizare, raportare și verificare care sunt necesare pentru extinderea EU ETS la activitățile de transport maritim și de a prevedea monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor suplimentare de gaze cu efect de seră și a emisiilor generate de alte tipuri de nave, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(13)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2015/757 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (UE) 2015/757

Regulamentul (UE) 2015/757 se modifică după cum urmează:

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE”.

2.

În întregul regulament, cu excepția articolului 2, a articolului 5 alineatul (2), a articolului 21 alineatul (5) și a anexelor I și II, termenul „CO2” se înlocuiește cu „gaze cu efect de seră” și se efectuează modificările gramaticale necesare.

3.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește norme pentru monitorizarea, raportarea și verificarea cu precizie a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante obținute de la navele care sosesc, se află în interiorul sau pleacă din porturile aflate sub jurisdicția unui stat membru, în scopul promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.”

4.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Prezentul regulament se aplică navelor cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 5 000 de tone în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul călătoriilor lor pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în scopuri comerciale, de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru spre următorul lor port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru.

(1a)   De la 1 ianuarie 2025, prezentul regulament se aplică, de asemenea, navelor de transport general de mărfuri cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone, în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul călătoriilor lor pentru transportul de mărfuri în scopuri comerciale de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru spre următorul lor port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru, precum și navelor de aprovizionare în larg cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul călătoriilor lor de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru spre următorul lor port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru.

(1b)   De la 1 ianuarie 2025, prezentul regulament se aplică navelor de aprovizionare în larg cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 5 000 de tone în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră generate în timpul călătoriilor lor de la ultimul lor port de escală la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru și de la un port de escală aflat sub jurisdicția unui stat membru spre următorul lor port de escală, precum și în interiorul porturilor de escală aflate sub jurisdicția unui stat membru.

(1c)   Gazele cu efect de seră care intră sub incidența prezentului regulament sunt:

(a)

dioxidul de carbon (CO2);

(b)

metanul (CH4), în ceea ce privește emisiile generate începând cu 2024; și

(c)

protoxidul de azot (N2O), în ceea ce privește emisiile generate începând cu 2024.

În cazul în care prezentul regulament se referă la emisiile totale agregate de gaze cu efect de seră sau la totalul agregat al gazelor cu efect de seră emise, aceasta se înțelege ca referindu-se la cantitățile totale agregate ale fiecărui gaz luat separat.”

5.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

literele (a)-(d) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

«emisii de gaze cu efect de seră» înseamnă eliberarea de către nave a gazelor cu efect de seră care intră sub incidența prezentului regulament, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1c) primul paragraf;

(b)

«port de escală» înseamnă un port de escală, în sensul definiției de la articolul 3 litera (z) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*1);

(c)

«călătorie» înseamnă orice deplasare a unei nave care începe sau se termină într-un port de escală;

(d)

«companie» înseamnă compania de transport maritim, în sensul definiției de la articolul 3 litera (w) din Directiva 2003/87/CE;

(*1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).”;"

(b)

litera (m) se înlocuiește cu următorul text:

„(m)

«perioadă de raportare» înseamnă perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a fiecărui an; în cazul călătoriilor care încep și se încheie în doi ani diferiți, datele respective se înregistrează pentru anul în cauză;”;

(c)

se adaugă următoarele litere:

„(p)

«autoritate de administrare responsabilă» înseamnă autoritatea de administrare a unei companii de transport maritim menționată la articolul 3gf din Directiva 2003/87/CE;

(q)

«date agregate privind emisiile la nivel de companie» înseamnă suma emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim în conformitate cu anexa I la directiva menționată și care trebuie raportate de către o companie în temeiul directivei respective, pentru toate navele aflate în responsabilitatea companiei respective în cursul perioadei de raportare.”

6.

La articolul 4, se adaugă următorul alineat:

„(8)   Companiile raportează datele agregate privind emisiile la nivel de companie în legătură cu navele aflate în responsabilitatea lor în cursul unei perioade de raportare în conformitate cu articolul 11a.”

7.

La articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 din prezentul Regulament pentru a modifica anexele I și II la prezentul regulament, pentru a lua în considerare includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de CH4 și de N2O și a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele de aprovizionare în larg, și pentru a modifica Directiva 2003/87/CE, precum și pentru a alinia anexele respective la actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 14 alineatul (1) din directiva respectivă, la normele internaționale relevante, precum și la standardele internaționale și europene. Comisia este împuternicită, de asemenea, să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 din prezentul Regulament pentru a modifica anexele I și II la prezentul regulament în scopul de a perfecționa elementele metodelor de monitorizare prevăzute în anexele respective din perspectiva progreselor tehnologice și științifice și de a asigura funcționarea eficace a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) stabilită în temeiul Directivei 2003/87/CE.

Până la 1 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate pentru a ține seama de includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de CH4 și de N2O și a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele de aprovizionare în larg, astfel cum se menționează la primul paragraf de la prezentul alineat. Metodele de monitorizare a emisiilor de CH4 și de N2O se bazează pe aceleași principii ca și metodele de monitorizare a emisiilor de CO2 prevăzute în anexa I din prezentul Regulament, cu ajustările necesare pentru a reflecta natura gazelor cu efect de seră respective. Metodele prevăzute în anexa I din prezentul Regulament și normele prevăzute în anexa II din prezentul Regulament se aliniază, după caz, la metodele și normele prevăzute într-un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.”

8.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

numele companiei și adresa, numărul de telefon și adresa de e-mail ale unei persoane de contact, precum și numărul unic de identificare OMI al companiei și al proprietarului înregistrat;”;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Companiile utilizează planuri de monitorizare standardizate, bazate pe formate-cadru și transmit planurile respective cu ajutorul unor sisteme automatizate și al unor formate pentru schimbul de date. Respectivele formate-cadru, inclusiv normele tehnice pentru aplicarea lor uniformă și normele tehnice pentru transmiterea lor automată, se stabilesc de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).”

;

(c)

se adaugă următoarele alineate:

„(6)   Până la 1 aprilie 2024, companiile, pentru fiecare dintre navele lor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, transmit autorității de administrare responsabile un plan de monitorizare care a fost evaluat mai întâi din perspectiva conformității cu prezentul regulament de către verificator și care reflectă includerea emisiilor de CH4 și N2O în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(7)   Fără a aduce atingere alineatului (6), în cazul navelor care intră sub incidența prezentului regulament pentru prima dată după 1 ianuarie 2024, companiile transmit autorității de administrare responsabile un plan de monitorizare în conformitate cu cerințele prevăzute de prezentul regulament, fără întârzieri nejustificate și în cel mult trei luni de la prima escală a fiecărei nave într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru.

(8)   Până la 6 iunie 2025, autoritățile de administrare responsabile aprobă planurile de monitorizare prezentate de companii în conformitate cu normele stabilite în actele delegate adoptate de Comisie în temeiul celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat. Pentru navele care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE pentru prima dată după 1 ianuarie 2024, autoritatea de administrare responsabilă aprobă planul de monitorizare prezentat în termen de patru luni de la prima escală a navei într-un port aflat sub jurisdicția unui stat membru în conformitate cu normele prevăzute în actele delegate adoptate de Comisie în temeiul celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat.

Până la 1 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a modifica articolele 6-10 în ceea ce privește normele din articolele respective privind planurile de monitorizare, pentru a ține seama de includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de CH4 și de N2O și a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la navele de aprovizionare în larg.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește normele de aprobare a planurilor de monitorizare de către autoritățile de administrare responsabile.”

9.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Modificările aduse planului de monitorizare în temeiul alineatului (2) literele (b), (c) și (d) de la prezentul articol sunt supuse unei evaluări din partea verificatorului, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1). În urma evaluării, verificatorul notifică compania dacă modificările respective sunt conforme. Compania își prezintă planul de monitorizare modificat autorității de administrare responsabile de îndată ce a fost înștiințată de către verificator cu privire la conformitatea planului de monitorizare.”

;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(5)   Autoritatea de administrare responsabilă aprobă modificările planului de monitorizare în temeiul alineatului (2) literele (a)-(d), în conformitate cu normele prevăzute în actele delegate adoptate de Comisie în temeiul celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește normele de aprobare a modificărilor aduse planurilor de monitorizare de către autoritățile de administrare responsabile.”

10.

La articolul 10 primul paragraf, se adaugă următoarea literă:

„(k)

emisiile totale agregate de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim în conformitate cu anexa I la directiva respectivă și care trebuie raportate în temeiul directivei respective, împreună cu informațiile necesare pentru a justifica aplicarea oricărei derogări relevante de la articolul 12 alineatul (3) din directiva respectivă care este prevăzută la articolul 12 alineatele (3-e)-(3-b).”

11.

Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Începând cu 2025, până la 31 martie în fiecare an, companiile prezintă, pentru fiecare navă aflată sub responsabilitatea lor, autorității de administrare responsabile, autorităților statelor de pavilion în cauză pentru navele care arborează pavilionul unui stat membru și Comisiei un raport privind emisiile pentru întreaga perioadă de raportare a anului anterior, raport care a fost verificat și considerat ca fiind satisfăcător de către un verificator, în conformitate cu articolul 13. Autoritatea de administrare responsabilă poate solicita companiilor să își prezinte rapoartele privind emisiile până la o dată anterioară datei de 31 martie, dar nu mai devreme de 28 februarie.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Atunci când se schimbă compania, compania anterioară transmite autorității de administrare responsabile, autorităților statelor de pavilion în cauză pentru navele care arborează pavilionul unui stat membru, noii companii și Comisiei, la o dată cât mai apropiată posibil de data finalizării schimbării și în termen de cel mult trei luni de la data respectivă, un raport verificat care cuprinde aceleași elemente ca și raportul menționat la alineatul (1), dar care este limitat la perioada corespunzătoare activităților desfășurate sub responsabilitatea sa.”

;

(c)

se adaugă următorul alineat:

„(4)   Până la 1 octombrie 2023, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a modifica articolele 11, 11a și 12 în ceea ce privește normele de raportare pentru a ține seama de includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de CH4 și de N2O și a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele de aprovizionare în larg.”

12.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 11a

Raportarea și transmiterea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie

(1)   Companiile determină datele agregate privind emisiile la nivel de companie în cursul unei perioade de raportare, pe baza datelor din raportul privind emisiile și din raportul menționat la articolul 11 alineatul (2) pentru fiecare navă care se afla în responsabilitatea lor în cursul perioadei de raportare, în conformitate cu normele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol.

(2)   Începând din 2025, companiile transmit autorității de administrare responsabile, până la data de 31 martie a fiecărui an, datele agregate privind emisiile la nivel de companie, care vizează emisiile din perioada de raportare a anului anterior care trebuie raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim, în conformitate cu normele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, și care au fost verificate în conformitate cu capitolul III din prezentul regulament.

(3)   Autoritatea de administrare responsabilă poate solicita companiilor să prezinte datele agregate verificate privind emisiile la nivel de companie menționate la alineatul (2) până la o dată anterioară datei de 31 martie, dar nu mai devreme de 28 februarie.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament cu normele de monitorizare și de raportare a datelor agregate privind emisiile la nivel de companie și de transmitere a datelor agregate privind emisiile la nivel de companie către autoritatea de administrare responsabilă.”

13.

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Formatul raportului privind emisiile și al raportării datelor agregate privind emisiile la nivel de companie”;

(b)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Raportul privind emisiile și raportarea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie se transmit cu ajutorul unor sisteme automatizate și al unor formate pentru schimbul de date, inclusiv al unor formate-cadru electronice.”

14.

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Verificatorul evaluează conformitatea raportului privind emisiile și a raportului menționat la articolul 11 alineatul (2) cu cerințele prevăzute la articolele 8-12 și în anexele I și II.”

;

(b)

se adaugă următoarele alineate:

„(5)   Verificatorul evaluează conformitatea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie cu cerințele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (6).

În cazul în care verificatorul concluzionează, oferind o asigurare rezonabilă în acest sens, că datele agregate privind emisiile la nivel de companie nu conțin inexactități materiale, verificatorul emite un raport de verificare în care declară că datele agregate privind emisiile la nivel de companie au fost considerate satisfăcătoare în conformitate cu normele prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (6).

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 pentru a completa prezentul regulament cu normele de verificare a datelor agregate privind emisiile la nivel de companie, inclusiv în ceea ce privește metodele și procedura de verificare, și normele de emitere a raportului de verificare.”

15.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

calculele care au dus la determinarea emisiilor totale de gaze cu efect de seră și a emisiilor totale agregate de gaze cu efect de seră reglementate de Directiva 2003/87/CE în legătură cu activitățile de transport maritim în conformitate cu anexa I la directiva respectivă și care trebuie raportate în temeiul directivei respective;”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(4)   Atunci când analizează verificarea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie, verificatorul evaluează caracterul complet al datelor raportate și coerența respectivelor date raportate cu informațiile furnizate de companie, inclusiv cu rapoartele sale privind emisiile verificate și cu rapoartele menționate la articolul 11 alineatul (2).”

16.

La articolul 15 se adaugă următorul alineat:

„(6)   În ceea ce privește verificarea datelor agregate privind emisiile la nivel de companie, verificatorul și compania trebuie să respecte normele de verificare prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 13 alineatul (6). Verificatorul nu verifică raportul privind emisiile și raportul menționat la articolul 11 alineatul (2) pentru fiecare navă aflată în responsabilitatea companiei.”

17.

La articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Verificatorii care evaluează planurile de monitorizare, rapoartele privind emisiile, rapoartele menționate la articolul 11 alineatul (2) din prezentul regulament și datele agregate privind emisiile la nivel de companie și care emit rapoartele de verificare menționate la articolul 13 alineatele (3) și (5) din prezentul regulament și documentele de conformitate menționate la articolul 17 alineatul (1) din prezentul regulament sunt acreditați pentru activități din domeniul de aplicare al prezentului regulament de către un organism național de acreditare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008.”

18.

Articolul 20 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În cazul unei nave care nu a respectat obligațiile de monitorizare și de raportare pentru două sau mai multe perioade de raportare consecutive și în cazul în care prin alte măsuri de executare nu s-a asigurat respectarea acestora, autoritatea competentă a statului membru din portul de intrare poate, după ce i-a acordat companiei în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile, să emită un ordin de expulzare, care este notificat Comisiei, Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), celorlalte state membre și statului de pavilion în cauză. Ca urmare a emiterii unui astfel de ordin de expulzare, orice stat membru, cu excepția statului membru al cărui pavilion îl arborează nava în cauză, refuză intrarea navei respective în oricare dintre porturile sale până la îndeplinirea de către companie a obligațiilor de monitorizare și de raportare ce îi revin în conformitate cu articolele 11 și 18. În cazul în care o astfel de navă arborează pavilionul unui stat membru și intră sau se află într-unul din porturile acestuia, statul membru respectiv reține nava, după ce i-a acordat companiei în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile, până când compania își îndeplinește obligațiile de monitorizare și de raportare.

În cazul în care o navă menționată la primul paragraf se află într-unul dintre porturile statului membru al cărui pavilion îl arborează, statul membru în cauză poate, după ce i-a acordat companiei în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile, să emită un ordin de reținere a pavilionului până când compania își îndeplinește obligațiile de monitorizare și de raportare. Statul membru informează Comisia, EMSA și celelalte state membre cu privire la această situație.

Respectarea obligațiilor de monitorizare și de raportare respective este confirmată prin notificarea unui document de conformitate valabil către autoritatea națională competentă care a emis ordinul de expulzare. Prezentul alineat nu aduce atingere normelor maritime internaționale aplicabile în cazul navelor aflate în pericol.”

;

(b)

la alineatul (5), se adaugă următorul paragraf:

„Posibilitatea de a obține o derogare în temeiul primului paragraf nu se aplică unui stat membru a cărui autoritate este autoritatea de administrare responsabilă.”

19.

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

identitatea navei (denumirea, compania, numărul de identificare OMI și portul de înmatriculare sau portul de origine);”;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Comisia evaluează la fiecare doi ani impactul global al activităților de transport maritim asupra climei planetei, inclusiv având în vedere emisiile și efectele gazelor cu efect de seră, altele decât CO2, și particulele cu potențial de încălzire globală care nu sunt reglementate de prezentul regulament.”

20.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 22a

Revizuirea

Până cel târziu la 31 decembrie 2024, Comisia revizuiește prezentul regulament, ținând seama în special de experiența suplimentară dobândită ca urmare a punerii sale în aplicare, printre altele cu scopul includerii în domeniul de aplicare al prezentului regulament a navelor cu un tonaj brut mai mic de 5 000 de tone, dar nu mai mic de 400 de tone și în vederea unei posibile includeri ulterioare a acestor nave în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE sau în vederea propunerii altor măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de astfel de nave. Revizuirea respectivă este însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.”

21.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (3) este conferită Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 iulie 2015.

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (8), la articolul 7 alineatul (5), la articolul 11 alineatul (4), la articolul 11a alineatul (4) și la articolul 13 alineatul (6) este conferită Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 5 iunie 2023.

Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei respective de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (8), la articolul 7 alineatul (5), la articolul 11 alineatul (4), la articolul 11a alineatul (4), la articolul 13 alineatul (6), la articolul 15 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.”

;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (2), al articolului 6 alineatul (8), al articolului 7 alineatul (5), al articolului 11 alineatul (4), al articolului 11a alineatul (4), al articolului 13 alineatul (6), al articolului 15 alineatul (5) sau al articolului 16 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Cu toate acestea, ultima teză de la primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică actelor delegate adoptate până la 1 octombrie 2023 în temeiul articolului 5 alineatul (2) al doilea paragraf, al articolului 6 alineatul (8) al doilea paragraf sau al articolului 11 alineatul (4).”

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 5 iunie 2023. Cu toate acestea, articolul 1 punctul 5 literele (a) și (b) din prezentul regulament, în ceea ce privește articolul 3 literele (b), (d) și (m) din Regulamentul (UE) 2015/757, se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 10 mai 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președi