|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 66 |
|
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
* |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/685 al Comisiei din 27 martie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane ( 1 ) |
|
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
|
* |
|
|
|
Rectificări |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
28.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/685 AL COMISIEI
din 27 martie 2023
de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 71 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porcine deținute și sălbatice și care poate avea un impact mare asupra populațiilor de animale în cauză și asupra profitabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale circulației transporturilor de aceste animale și de produse provenite de la ele în interiorul Uniunii, precum și ale exporturilor către țări terțe. |
|
(2) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei (2) a fost adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește măsuri speciale de combatere a pestei porcine africane care trebuie aplicate într-o perioadă limitată de timp de către statele membre menționate în anexa sa I (statele membre în cauză), în zonele de restricții I, II și III menționate în anexa respectivă. |
|
(3) |
Zonele menționate ca zone de restricții I, II și III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 sunt definite pe baza situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune. Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 a fost modificată cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/506 al Comisiei (3) ca urmare a modificărilor situației epidemiologice a bolii respective în Germania, Grecia și Italia. De la data adoptării respectivului regulament de punere în aplicare, situația epidemiologică a bolii respective în anumite state membre în cauză a evoluat. |
|
(4) |
Este necesar ca orice fel de modificări vizând zonele de restricții I, II și III din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 să fie bazate pe situația epidemiologică a pestei porcine africane în zonele afectate de această boală și pe situația epidemiologică generală a pestei porcine africane în statul membru în cauză, pe nivelul de risc de răspândire suplimentară a bolii respective, precum și pe principiile și criteriile științifice pentru definirea geografică a zonelor ca urmare a prezenței pestei porcine africane și pe orientările Uniunii convenite cu statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care sunt disponibile public pe site-ul de internet al Comisiei (4). Este necesar ca astfel de modificări să țină seama și de standardele internaționale, cum ar fi Codul sanitar pentru animale terestre (5) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), precum și de justificările pentru stabilirea zonelor puse la dispoziție de autoritățile competente ale statelor membre în cauză. |
|
(5) |
De la data adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/506 au apărut câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Italia și Polonia, iar situația epidemiologică din anumite zone menționate ca zone de restricții I, II și III din Bulgaria, Polonia și Slovacia s-a îmbunătățit în ceea ce privește porcinele deținute și sălbatice, ca urmare a măsurilor de control al bolilor aplicate de statele membre respective în conformitate cu legislația Uniunii. |
|
(6) |
În martie 2023 au fost observate două focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunile Podlaskie și Zachodniopomorskie din Polonia, în zone menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca respectivele zone din Polonia, menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa respectivă, afectate de respectivele focare recente de pestă porcină africană, să fie menționate de acum în anexa respectivă ca zone de restricții II în loc de zone de restricții I, iar limitele actuale ale zonelor de restricții I necesită să fie redefinite pentru a se ține seama de aceste focare recente. |
|
(7) |
De asemenea, în martie 2023 au fost observate câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunea Pomorskie din Polonia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605, situată în imediata apropiere a unei zone menționate în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Polonia menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă, aflată în imediata apropiere a zonei menționate ca zonă de restricții II, afectată de aceste focare recente de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum în anexa respectivă ca zonă de restricții II, în loc de zonă de restricții I, iar limitele actuale ale zonei de restricții I necesită la rândul lor să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivele focare recente. |
|
(8) |
În plus, în martie 2023 au fost observate câteva focare de pestă porcină africană la porcine sălbatice din regiunea Piemonte din Italia, într-o zonă menționată în prezent ca zonă de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605, situată în imediata apropiere a unei zone menționate în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă. Respectivele noi focare de pestă porcină africană apărute la porcine sălbatice reprezintă un nivel crescut de risc care necesită să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, este necesar ca această zonă din Italia menționată în prezent ca zonă de restricții I în anexa respectivă, aflată în imediata apropiere a zonei menționate ca zonă de restricții II, afectată de aceste focare recente de pestă porcină africană, să fie inclusă de acum în anexa respectivă ca zonă de restricții II, în loc de zonă de restricții I, iar limitele actuale ale zonei de restricții I necesită la rândul lor să fie redefinite pentru a se ține seama de respectivele focare recente. |
|
(9) |
Ca urmare a apariției respectivelor focare recente de pestă porcină africană la porcine sălbatice din Italia și Polonia și ținând seama de situația epidemiologică actuală în ceea ce privește pesta porcină africană în Uniune, stabilirea zonelor în aceste state membre a fost reevaluată și actualizată în conformitate cu articolele 5, 6 și 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. În plus, au fost reevaluate și actualizate și măsurile existente de gestionare a riscurilor. Este necesar ca aceste modificări să fie reflectate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. |
|
(10) |
În plus, având în vedere eficacitatea măsurilor de combatere a pestei porcine africane vizând porcinele sălbatice din zonele de restricții II menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 care se aplică în Polonia în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei (6), în special a celor prevăzute la articolele 64, 65 și 67, și în conformitate cu măsurile de reducere a riscurilor vizând pesta porcină africană prezentate în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din regiunile Lubuskie, Mazowieckie și Świętokrzyskie din Polonia, menționate în prezent ca zone de restricții II în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 să fie menționate de acum ca zone de restricții I în respectiva anexă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la animalele porcine deținute și sălbatice din respectivele zone de restricții II în ultimele doisprezece luni. Este necesar ca zonele de restricții II să fie incluse de acum ca zone de restricții I, ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane. |
|
(11) |
În plus, pe baza informațiilor și elementelor justificative furnizate de autoritatea competentă din Polonia, având în vedere eficacitatea măsurilor de combatere a pestei porcine africane vizând porcinele sălbatice din anumite zone de restricții I și din zonele de restricții învecinate cu acele zone de restricții I, menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 care se aplică în Polonia în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 64, 65 și 67, și în conformitate cu măsurile de reducere a riscurilor vizând pesta porcină africană prezentate în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din regiunea Świętokrzyskie din Polonia, menționate în prezent ca zone de restricții I în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 să fie eliminate de acum din respectiva anexă datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la porcinele deținute și sălbatice din respectivele zone de restricții I și din zonele învecinate cu acele zone de restricții I în ultimele doisprezece luni. |
|
(12) |
De asemenea, având în vedere eficacitatea măsurilor de control al pestei porcine africane vizând porcinele deținute din zonele de restricții III menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 care se aplică în Slovacia în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 22, 25 și 40, și în conformitate cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prezentate în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din regiunile Medzilaborce, Humenné, Sropkov, Michalovce și Sobrance din Slovacia, menționate în prezent ca zone de restricții III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605, să fie menționate de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la porcinele deținute din respectivele zone de restricții III în ultimele trei luni, deși boala este încă prezentă la porcine sălbatice. Este necesar ca zonele de restricții III să fie incluse de acum ca zone de restricții II, ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane. |
|
(13) |
În final, având în vedere eficacitatea măsurilor de control al pestei porcine africane vizând porcinele deținute din zonele de restricții III menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 care se aplică în Bulgaria în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în special a celor prevăzute la articolele 22, 25 și 40, și în conformitate cu măsurile de atenuare a riscurilor vizând pesta porcină africană prezentate în Codul WOAH, este necesar ca anumite zone din regiunile Varna, Blagoevgrad, Pazardzhik și Plovdid din Bulgaria, menționate în prezent ca zone de restricții III în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605, să fie menționate de acum ca zone de restricții II în anexa respectivă, datorită absenței focarelor de pestă porcină africană la porcinele deținute din respectivele zone de restricții III în ultimele douăsprezece luni, deși boala este încă prezentă la porcine sălbatice. Este necesar ca zonele de restricții III să fie incluse de acum ca zone de restricții II, ținând seama de situația epidemiologică actuală a pestei porcine africane. |
|
(14) |
Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate riscurile asociate răspândirii bolii respective într-un mod proactiv, este necesar să fie delimitate noi zone de restricții cu o suprafață suficientă în Bulgaria, Italia, Polonia și Slovacia, care să fie menționate ca zone de restricții I și II, precum și să fie eliminate anumite părți ale zonelor de restricții I din lista pentru Polonia din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605. Întrucât situația pestei porcine africane în Uniune este foarte dinamică, la delimitarea acestor noi zone de restricții s-a ținut seama de situația epidemiologică existentă în zonele înconjurătoare. |
|
(15) |
Având în vedere caracterul urgent al situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește răspândirea pestei porcine africane, este important ca modificările anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 efectuate prin prezentul regulament de punere în aplicare să intre în vigoare cât mai curând posibil. |
|
(16) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27 martie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 al Comisiei din 7 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 129, 15.4.2021, p. 1).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/506 al Comisiei din 6 martie 2023 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (JO L 70, 8.3.2023, p. 7).
(4) Documentul de lucru SANTE/7112/2015/Rev. 3 „Principles and criteria for geographically defining ASF regionalisation” (Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA). https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en
(5) OIE Terrestrial Animal Health Code (Codul sanitar pentru animale terestre al OIE), ediția a 29-a, 2021. Volumele I și II ISBN 978-92-95115-40-8; https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/terrestrial-code-online-access/
(6) Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate (JO L 174, 3.6.2020, p. 64).
ANEXĂ
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/605 se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA I
ZONE DE RESTRICȚII
PARTEA I
1. Germania
Următoarele zone de restricții I din Germania:
|
Bundesland Brandenburg:
|
|
Bundesland Sachsen:
|
|
Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:
|
2. Estonia
Următoarele zone de restricții I din Estonia:
|
— |
Hiiu maakond. |
3. Letonia
Următoarele zone de restricții I din Letonia:
|
— |
Dienvidkurzemes novada, Grobiņas pagasts, Nīcas pagasta daļa uz ziemeļiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Otaņķu pagasts, Grobiņas pilsēta, |
|
— |
Ropažu novada Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes. |
4. Lituania
Următoarele zone de restricții I din Lituania:
|
— |
Kalvarijos savivaldybė, |
|
— |
Klaipėdos rajono savivaldybė: Agluonėnų, Dovilų, Gargždų, Priekulės, Vėžaičių, Kretingalės ir Dauparų-Kvietinių seniūnijos, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė išskyrus Šumskų ir Sasnavos seniūnijos, |
|
— |
Palangos miesto savivaldybė, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Pajevonio, Virbalio, Vištyčio seniūnijos. |
5. Ungaria
Următoarele zone de restricții I din Ungaria:
|
— |
Békés megye 950950, 950960, 950970, 951950, 952050, 952750, 952850, 952950, 953050, 953150, 953650, 953660, 953750, 953850, 953960, 954250, 954260, 954350, 954450, 954550, 954650, 954750, 954850, 954860, 954950, 955050, 955150, 955250, 955260, 955270, 955350, 955450, 955510, 955650, 955750, 955760, 955850, 955950, 956050, 956060, 956150 és 956160 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Bács-Kiskun megye 600150, 600850, 601550, 601650, 601660, 601750, 601850, 601950, 602050, 603250, 603750 és 603850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Budapest 1 kódszámú, vadgazdálkodási tevékenységre nem alkalmas területe, |
|
— |
Csongrád-Csanád megye 800150, 800160, 800250, 802220, 802260, 802310 és 802450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Fejér megye 400150, 400250, 400351, 400352, 400450, 400550, 401150, 401250, 401350, 402050, 402350, 402360, 402850, 402950, 403050, 403450, 403550, 403650, 403750, 403950, 403960, 403970, 404650, 404750, 404850, 404950, 404960, 405050, 405750, 405850, 405950, |
|
— |
406050, 406150, 406550, 406650 és 406750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Győr-Moson-Sopron megye 100550, 100650, 100950, 101050, 101350, 101450, 101550, 101560 és 102150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750260, 750350, 750450, 750460, 754450, 754550, 754560, 754570, 754650, 754750, 754950, 755050, 755150, 755250, 755350 és 755450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Komárom-Esztergom megye 250150, 250250, 250450, 250460, 250550, 250650, 250750, 251050, 251150, 251250, 251350, 251360, 251650, 251750, 251850, 252250, kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 571550, 572150, 572250, 572350, 572550, 572650, 572750, 572850, 572950, 573150, 573250, 573260, 573350, 573360, 573450, 573850, 573950, 573960, 574050, 574150, 574350, 574360, 574550, 574650, 574750, 574850, 574860, 574950, 575050, 575150, 575250, 575350, 575550, 575650, 575750, 575850, 575950, 576050, 576150, 576250, 576350, 576450, 576650, 576750, 576850, 576950, 577050, 577150, 577350, 577450, 577650, 577850, 577950, 578050, 578150, 578250, 578350, 578360, 578450, 578550, 578560, 578650, 578850, 578950, 579050, 579150, 579250, 579350, 579450, 579460, 579550, 579650, 579750, 580250 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
6. Polonia
Următoarele zone de restricții I din Polonia:
|
w województwie kujawsko - pomorskim:
|
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
|
w województwie łódzkim:
|
|
w województwie pomorskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
|
w województwie opolskim:
|
|
w województwie zachodniopomorskim:
|
|
w województwie małopolskim:
|
|
w województwie śląskim:
|
7. Slovacia
Următoarele zone de restricții I din Slovacia:
|
— |
in the district of Nové Zámky, Sikenička, Pavlová, Bíňa, Kamenín, Kamenný Most, Malá nad Hronom, Belá, Ľubá, Šarkan, Gbelce, Bruty, Mužla, Obid, Štúrovo, Nána, Kamenica nad Hronom, Chľaba, Leľa, Bajtava, Salka, Malé Kosihy, |
|
— |
in the district of Veľký Krtíš, the municipalities of Ipeľské Predmostie, Veľká nad Ipľom, Hrušov, Kleňany, Sečianky, |
|
— |
in the district of Levice, the municipalities of Keť, Čata, Pohronský Ruskov, Hronovce, Želiezovce, Zalaba, Malé Ludince, Šalov, Sikenica, Pastovce, Bielovce, Ipeľský Sokolec, Lontov, Kubáňovo, Sazdice, Demandice, Dolné Semerovce, Vyškovce nad Ipľom, Preseľany nad Ipľom, Hrkovce, Tupá, Horné Semerovce, Hokovce, Slatina, Horné Turovce, Veľké Turovce, Šahy, Tešmak, Plášťovce, Ipeľské Uľany, Bátovce, Pečenice, Jabloňovce, Bohunice, Pukanec, Uhliská, Kalná nad Hronom, Nový Tekov, Malé Kozmálovce, Veľké Kozmálovce, Tlmače, Rybník, Hronské Kosihy, Čajkov, Nová Dedina, Devičany, |
|
— |
in the district of Krupina, the municipalities of Dudince, Terany, Hontianske Moravce, Sudince, Súdovce, Lišov, |
|
— |
the whole district of Ružomberok, |
|
— |
the whole district of Turčianske Teplice, except municipalities included in zone II, |
|
— |
in the district of Martin, municipalties of Blatnica, Folkušová, Necpaly, Belá-Dulice, Ďanová, Karlová, Laskár, Rakovo, Príbovce, Košťany nad Turcom, Socovce, Turčiansky Ďur, Kláštor pod Znievom, Slovany, Ležiachov, Benice, |
|
— |
in the district of Dolný Kubín, the municipalities of Kraľovany, Žaškov, Jasenová, Vyšný Kubín, Oravská Poruba, Leštiny, Osádka, Malatiná, Chlebnice, Krivá, |
|
— |
in the district of Tvrdošín, the municipalities of Oravský Biely Potok, Habovka, Zuberec, |
|
— |
in the district of Prievidza, the municipalities of Handlová, Cígeľ, Podhradie, Lehota pod Vtáčnikom, Kamenec pod Vtáčnikom, Bystričany, Čereňany, Oslany, Horná Ves, Radobica, Ráztočno, |
|
— |
in the district of Partizánske, the municipalities of Veľké Uherce, Pažiť, Kolačno, Veľký Klíž, Ješkova Ves, Klátová Nová Ves, |
|
— |
in the district of Topoľčany, the municipalities of Krnča, Prázdnovce, Solčany, Nitrianska Streda, Čeľadince, Kovarce, Súlovce, |
|
— |
in the district of Zlaté Moravce, the municipalities of Zlatno, Mankovce, Velčice, Kostoľany pod Tríbečom, Ladice, Sľažany, Neverice, Beladice, Choča, Vieska nad Žitavou, Slepčany, Červený Hrádok, Nevidzany, Malé Vozokany, |
|
— |
the whole district of Žiar nad Hronom, except municipalities included in zone II. |
8. Italia
Următoarele zone de restricții I din Italia:
|
Piedmont Region:
|
|
Liguria Region:
|
|
Emilia-Romagna Region:
|
|
Lombardia Region:
|
|
Lazio Region:
|
|
Sardinia Region
|
9. Republica Cehă
Următoarele zone de restricții I din Republica Cehă:
|
Liberecký kraj:
|
10. Grecia
Următoarele zone de restricții I din Grecia:
|
— |
in the regional unit of Drama:
|
|
— |
in the regional unit of Xanthi:
|
|
— |
in the regional unit of Rodopi:
|
|
— |
in the regional unit of Evros:
|
|
— |
in the regional unit of Serres:
|
|
— |
in the regional unit of Kilkis:
|
PARTEA II
1. Bulgaria
Următoarele zone de restricții II din Bulgaria:
|
— |
the whole region of Haskovo, |
|
— |
the whole region of Yambol, |
|
— |
the whole region of Stara Zagora, |
|
— |
the whole region of Pernik, |
|
— |
the whole region of Kyustendil, |
|
— |
the whole region of Plovdiv, |
|
— |
the whole region of Pazardzhik, excluding the areas in Part III, |
|
— |
the whole region of Smolyan, |
|
— |
the whole region of Dobrich, |
|
— |
the whole region of Sofia city, |
|
— |
the whole region of Sofia Province, |
|
— |
the whole region of Blagoevgrad, |
|
— |
the whole region of Razgrad, |
|
— |
the whole region of Kardzhali, |
|
— |
the whole region of Burgas, |
|
— |
the whole region of Varna, |
|
— |
the whole region of Silistra, |
|
— |
the whole region of Ruse, |
|
— |
the whole region of Veliko Tarnovo, |
|
— |
the whole region of Pleven, |
|
— |
the whole region of Targovishte, |
|
— |
the whole region of Shumen, |
|
— |
the whole region of Sliven, |
|
— |
the whole region of Vidin, |
|
— |
the whole region of Gabrovo, |
|
— |
the whole region of Lovech, |
|
— |
the whole region of Montana, |
|
— |
the whole region of Vratza. |
2. Germania
Următoarele zone de restricții II din Germania:
|
Bundesland Brandenburg:
|
|
Bundesland Sachsen:
|
|
Bundesland Mecklenburg-Vorpommern:
|
3. Estonia
Următoarele zone de restricții II din Estonia:
|
— |
Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond). |
4. Letonia
Următoarele zone de restricții II din Letonia:
|
— |
Aizkraukles novads, |
|
— |
Alūksnes novads, |
|
— |
Augšdaugavas novads, |
|
— |
Ādažu novads, |
|
— |
Balvu novads, |
|
— |
Bauskas novads, |
|
— |
Cēsu novads, |
|
— |
Dienvidkurzemes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Durbes, Dunalkas, Tadaiķu, Vecpils, Bārtas, Sakas, Bunkas, Priekules, Gramzdas, Kalētu, Virgas, Dunikas, Vaiņodes, Gaviezes, Rucavas, Vērgales, Medzes pagasts, Nīcas pagasta daļa uz dienvidiem no apdzīvotas vietas Bernāti, autoceļa V1232, A11, V1222, Bārtas upes, Embūtes pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz rietumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz dienvidiem no autoceļa A9, uz rietumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz rietumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, Aizputes, Durbes, Pāvilostas, Priekules pilsēta, |
|
— |
Dobeles novads, |
|
— |
Gulbenes novads, |
|
— |
Jelgavas novads, |
|
— |
Jēkabpils novads, |
|
— |
Krāslavas novads, |
|
— |
Kuldīgas novada Alsungas, Gudenieku, Kurmāles, Rendas, Kabiles, Vārmes, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Ēdoles, Īvandes, Rumbas, Padures pagasts, Laidu pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa V1296, Kuldīgas pilsēta, |
|
— |
Ķekavas novads, |
|
— |
Limbažu novads, |
|
— |
Līvānu novads, |
|
— |
Ludzas novads, |
|
— |
Madonas novads, |
|
— |
Mārupes novads, |
|
— |
Ogres novads, |
|
— |
Olaines novads, |
|
— |
Preiļu novads, |
|
— |
Rēzeknes novads, |
|
— |
Ropažu novada Garkalnes, Ropažu pagasts, Stopiņu pagasta daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, Vangažu pilsēta, |
|
— |
Salaspils novads, |
|
— |
Saldus novads, |
|
— |
Saulkrastu novads, |
|
— |
Siguldas novads, |
|
— |
Smiltenes novads, |
|
— |
Talsu novads, |
|
— |
Tukuma novads, |
|
— |
Valkas novads, |
|
— |
Valmieras novads, |
|
— |
Varakļānu novads, |
|
— |
Ventspils novads, |
|
— |
Daugavpils valstspilsētas pašvaldība, |
|
— |
Jelgavas valstspilsētas pašvaldība, |
|
— |
Jūrmalas valstspilsētas pašvaldība, |
|
— |
Rēzeknes valstspilsētas pašvaldība. |
5. Lituania
Următoarele zone de restricții II din Lituania:
|
— |
Alytaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Alytaus rajono savivaldybė, |
|
— |
Anykščių rajono savivaldybė, |
|
— |
Akmenės rajono savivaldybė, |
|
— |
Birštono savivaldybė, |
|
— |
Biržų miesto savivaldybė, |
|
— |
Biržų rajono savivaldybė, |
|
— |
Druskininkų savivaldybė, |
|
— |
Elektrėnų savivaldybė, |
|
— |
Ignalinos rajono savivaldybė, |
|
— |
Jonavos rajono savivaldybė, |
|
— |
Joniškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Juodaičių, Seredžiaus, Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos, |
|
— |
Kaišiadorių rajono savivaldybė, |
|
— |
Kauno miesto savivaldybė, |
|
— |
Kauno rajono savivaldybė, |
|
— |
Kazlų rūdos savivaldybė: Kazlų Rūdos seniūnija, išskyrus vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, Plutiškių seniūnija, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kražių, Liolių, Tytuvėnų, Tytuvėnų apylinkių, Pakražančio ir Vaiguvos seniūnijos, |
|
— |
Kėdainių rajono savivaldybė, |
|
— |
Klaipėdos rajono savivaldybė: Judrėnų, Endriejavo ir Veiviržėnų seniūnijos, |
|
— |
Kupiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Kretingos rajono savivaldybė, |
|
— |
Lazdijų rajono savivaldybė, |
|
— |
Mažeikių rajono savivaldybė, |
|
— |
Molėtų rajono savivaldybė: Alantos, Balninkų, Čiulėnų, Inturkės, Joniškio, Luokesos, Mindūnų, Suginčių ir Videniškių seniūnijos, |
|
— |
Pagėgių savivaldybė, |
|
— |
Pakruojo rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio miesto savivaldybė, |
|
— |
Pasvalio rajono savivaldybė, |
|
— |
Radviliškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Rietavo savivaldybė, |
|
— |
Prienų rajono savivaldybė, |
|
— |
Plungės rajono savivaldybė, |
|
— |
Raseinių rajono savivaldybė, |
|
— |
Rokiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Skuodo rajono savivaldybė, |
|
— |
Šakių rajono savivaldybė: Kriūkų, Lekėčių ir Lukšių seniūnijos, |
|
— |
Šalčininkų rajono savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių miesto savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių rajono savivaldybė: Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kužių, Meškuičių, Raudėnų, Šakynos ir Šiaulių kaimiškosios seniūnijos, |
|
— |
Šilutės rajono savivaldybė, |
|
— |
Širvintų rajono savivaldybė: Čiobiškio, Gelvonų, Jauniūnų, Kernavės, Musninkų ir Širvintų seniūnijos, |
|
— |
Šilalės rajono savivaldybė, |
|
— |
Švenčionių rajono savivaldybė, |
|
— |
Tauragės rajono savivaldybė, |
|
— |
Telšių rajono savivaldybė, |
|
— |
Trakų rajono savivaldybė, |
|
— |
Ukmergės rajono savivaldybė: Deltuvos, Lyduokių, Pabaisko, Pivonijos, Siesikų, Šešuolių, Taujėnų, Ukmergės miesto, Veprių, Vidiškių ir Žemaitkiemo seniūnijos, |
|
— |
Utenos rajono savivaldybė, |
|
— |
Varėnos rajono savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus rajono savivaldybė: Avižienių, Bezdonių, Buivydžių, Dūkštų, Juodšilių, Kalvelių, Lavoriškių, Maišiagalos, Marijampolio, Medininkų, Mickūnų, Nemenčinės, Nemenčinės miesto, Nemėžio, Pagirių, Riešės, Rudaminos, Rukainių, Sudervės, Sužionių, Šatrininkų ir Zujūnų seniūnijos, |
|
— |
Visagino savivaldybė, |
|
— |
Zarasų rajono savivaldybė. |
6. Ungaria
Următoarele zone de restricții II din Ungaria:
|
— |
Békés megye 950150, 950250, 950350, 950450, 950550, 950650, 950660, 950750, 950850, 950860, 951050, 951150, 951250, 951260, 951350, 951450, 951460, 951550, 951650, 951750, 952150, 952250, 952350, 952450, 952550, 952650, 953250, 953260, 953270, 953350, 953450, 953550, 953560, 953950, 954050, 954060, 954150, 956250, 956350, 956450, 956550, 956650 és 956750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Borsod-Abaúj-Zemplén megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
|
— |
Fejér megye 403150, 403160, 403250, 403260, 403350, 404250, 404550, 404560, 404570, 405450, 405550, 405650, 406450 és 407050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Hajdú-Bihar megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
|
— |
Heves megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750250, 750550, 750650, 750750, 750850, 750970, 750980, 751050, 751150, 751160, 751250, 751260, 751350, 751360, 751450, 751460, 751470, 751550, 751650, 751750, 751850, 751950, 752150, 752250, 752350, 752450, 752460, 752550, 752560, 752650, 752750, 752850, 752950, 753060, 753070, 753150, 753250, 753310, 753450, 753550, 753650, 753660, 753750, 753850, 753950, 753960, 754050, 754150, 754250, 754360, 754370, 754850, 755550, 755650 és 755750 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Komárom-Esztergom megye: 250350, 250850, 250950, 251450, 251550, 251950, 252050, 252150, 252350, 252450, 252460, 252550, 252650, 252750, 252850, 252860, 252950, 252960, 253050, 253150, 253250, 253350, 253450 és 253550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Nógrád megye valamennyi vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 570150, 570250, 570350, 570450, 570550, 570650, 570750, 570850, 570950, 571050, 571150, 571250, 571350, 571650, 571750, 571760, 571850, 571950, 572050, 573550, 573650, 574250, 577250, 580050 és 580150 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye valamennyi vadgazdálkodási egységének teljes területe. |
7. Polonia
Următoarele zone de restricții II din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie małopolskim:
|
|
w województwie pomorskim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
|
w województwie lubuskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
|
w województwie łódzkim:
|
|
w województwie zachodniopomorskim:
|
|
w województwie opolskim:
|
|
w województwie śląskim:
|
8. Slovacia
Următoarele zone de restricții II din Slovacia:
|
— |
the whole district of Gelnica, |
|
— |
the whole district of Poprad |
|
— |
the whole district of Spišská Nová Ves, |
|
— |
the whole district of Levoča, |
|
— |
the whole district of Kežmarok, |
|
— |
the whole district of Michalovce, except municipalities included in zone III, |
|
— |
the whole district of Medzilaborce |
|
— |
the whole district of Košice-okolie, |
|
— |
the whole district of Rožnava, |
|
— |
the whole city of Košice, |
|
— |
the whole district of Sobrance, except municipalities included in zone III, |
|
— |
the whole district of Vranov nad Topľou, |
|
— |
the whole district of Humenné, |
|
— |
the whole district of Snina, |
|
— |
the whole district of Prešov, |
|
— |
the whole district of Sabinov, |
|
— |
the whole district of Svidník, |
|
— |
the whole district of Stropkov, |
|
— |
the whole district of Bardejov, |
|
— |
the whole district of Stará Ľubovňa, |
|
— |
the whole district of Revúca, |
|
— |
the whole district of Rimavská Sobota, |
|
— |
in the district of Veľký Krtíš, the whole municipalities not included in part I, |
|
— |
the whole district of Lučenec, |
|
— |
the whole district of Poltár, |
|
— |
the whole district of Zvolen, |
|
— |
the whole district of Detva, |
|
— |
the whole district of Krupina, except municipalities included in zone I, |
|
— |
the whole district of Banska Stiavnica, |
|
— |
the whole district of Žarnovica, |
|
— |
in the district of Žiar nad Hronom the municipalities of Hronská Dúbrava, Trnavá Hora, Ihráč, Nevoľné, Kremnica, Kremnické Bane, Krahule, |
|
— |
the whole district of Banska Bystica, |
|
— |
the whole district of Brezno, |
|
— |
the whole district of Liptovsky Mikuláš, |
|
— |
the whole district of Trebišov’, |
|
— |
in the district of Zlaté Moravce, the whole municipalities not included in part I, |
|
— |
in the district of Levice the municipality of Kozárovce, |
|
— |
in the district of Turčianske Teplice, municipalties of Turček, Horná Štubňa, Čremošné, Háj, Rakša, Mošovce. |
9. Italia
Următoarele zone de restricții II din Italia:
|
Piedmont Region:
|
|
Liguria Region:
|
|
Emilia-Romagna Region:
|
|
Lazio Region:
|
|
Sardinia Region:
|
10. Republica Cehă
Următoarele zone de restricții II din Republica Cehă:
|
Liberecký kraj:
|
11. Grecia
Următoarele zone de restricții II din Grecia:
|
— |
in the regional unit of Serres:
|
|
— |
in the regional unit of Kilkis:
|
PARTEA III
1. Bulgaria
Următoarele zone de restricții III din Bulgaria:
|
the Pazardzhik region:
|
2. Italia
Următoarele zone de restricții III din Italia:
|
Sardinia Region:
|
3. Letonia
Următoarele zone de restricții III din Letonia:
|
— |
Dienvidkurzemes novada Embūtes pagasta daļa uz ziemeļiem autoceļa P116, P106, autoceļa no apdzīvotas vietas Dinsdurbe, Kalvenes pagasta daļa uz austrumiem no ceļa pie Vārtājas upes līdz autoceļam A9, uz ziemeļiem no autoceļa A9, uz austrumiem no autoceļa V1200, Kazdangas pagasta daļa uz austrumiem no ceļa V1200, P115, P117, V1296, |
|
— |
Kuldīgas novada Rudbāržu, Nīkrāces, Raņķu, Skrundas pagasts, Laidu pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa V1296, Skrundas pilsēta. |
4. Lituania
Următoarele zone de restricții III din Lituania:
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Jurbarko miesto seniūnija, Girdžių, Jurbarkų Raudonės, Skirsnemunės, Veliuonos ir Šimkaičių seniūnijos, |
|
— |
Molėtų rajono savivaldybė: Dubingių ir Giedraičių seniūnijos, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė: Sasnavos ir Šunskų seniūnijos, |
|
— |
Šakių rajono savivaldybė: Barzdų, Gelgaudiškio, Griškabūdžio, Kidulių, Kudirkos Naumiesčio, Sintautų, Slavikų, Sudargo, Šakių, Plokščių ir Žvirgždaičių seniūnijos. |
|
— |
Kazlų rūdos savivaldybė: Antanavos, Jankų ir Kazlų Rūdos seniūnijos: vakarinė dalis iki kelio 2602 ir 183, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės apylinkių, Kukečių, Šaukėnų ir Užvenčio seniūnijos, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė: Gižų, Kybartų, Klausučių, Pilviškių, Šeimenos ir Vilkaviškio miesto seniūnijos. |
|
— |
Širvintų rajono savivaldybė: Alionių ir Zibalų seniūnijos, |
|
— |
Šiaulių rajono savivaldybė: Bubių, Kuršėnų kaimiškoji ir Kuršėnų miesto seniūnijos, |
|
— |
Ukmergės rajono savivaldybė: Želvos seniūnija, |
|
— |
Vilniaus rajono savivaldybė: Paberžės seniūnija. |
5. Polonia
Următoarele zone de restricții III din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie wielkopolskim:
|
|
w województwie dolnośląskim:
|
6. România
Următoarele zone de restricții III din România:
|
— |
Zona orașului București, |
|
— |
Județul Constanța, |
|
— |
Județul Satu Mare, |
|
— |
Județul Tulcea, |
|
— |
Județul Bacău, |
|
— |
Județul Bihor, |
|
— |
Județul Bistrița Năsăud, |
|
— |
Județul Brăila, |
|
— |
Județul Buzău, |
|
— |
Județul Călărași, |
|
— |
Județul Dâmbovița, |
|
— |
Județul Galați, |
|
— |
Județul Giurgiu, |
|
— |
Județul Ialomița, |
|
— |
Județul Ilfov, |
|
— |
Județul Prahova, |
|
— |
Județul Sălaj, |
|
— |
Județul Suceava |
|
— |
Județul Vaslui, |
|
— |
Județul Vrancea, |
|
— |
Județul Teleorman, |
|
— |
Judeţul Mehedinţi, |
|
— |
Județul Gorj, |
|
— |
Județul Argeș, |
|
— |
Judeţul Olt, |
|
— |
Judeţul Dolj, |
|
— |
Județul Arad, |
|
— |
Județul Timiș, |
|
— |
Județul Covasna, |
|
— |
Județul Brașov, |
|
— |
Județul Botoșani, |
|
— |
Județul Vâlcea, |
|
— |
Județul Iași, |
|
— |
Județul Hunedoara, |
|
— |
Județul Alba, |
|
— |
Județul Sibiu, |
|
— |
Județul Caraș-Severin, |
|
— |
Județul Neamț, |
|
— |
Județul Harghita, |
|
— |
Județul Mureș, |
|
— |
Județul Cluj, |
|
— |
Județul Maramureș. |
7. Slovacia
Următoarele zone de restricții III din Slovacia:
|
— |
In the district of Michalovce: Iňačovce, Čečehov, Hažín, Hnojné, Lastomír, Lúčky, Michalovce, Palín, Pavlovce nad Uhom, Senné, Sliepkovce, Stretava, Stretavka, Vysoká nad Uhom, Zálužice, Závadka, Zemplínska Široká, Budkovce, Žbince, Jastrabie pri Michalovciach, Hatalov, |
|
— |
In the district of Sobrance: Blatné Remety, Blatné Revištia, Blatná Polianka, Bunkovce, Fekišovce, Ostrov, Porostov, Svätuš, Veľké Revištia, Bežovce, Tašuľa, Kristy, Nižná Rybnica. |
8. Germania
Următoarele zone de restricții III din Germania:
|
Bundesland Brandenburg:
|
DECIZII
|
28.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/42 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/686 A COMISIEI
din 24 martie 2023
privind neacordarea unei autorizații a Uniunii pentru produsul biocid unic „Insecticide Textile Contact”
[notificată cu numărul C(2023) 1853]
(Numai textul în limba franceză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 44 alineatul (5) primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
La 24 aprilie 2016, societatea DAKEM a transmis Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”), în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o cerere de autorizare a unui produs biocid unic denumit „Insecticide Textile Contact” aparținând tipului de produse 18, astfel cum este descris în anexa V la regulamentul respectiv, punând la dispoziție o confirmare scrisă din care reiese că autoritatea competentă din Belgia a fost de acord să evalueze cererea. Cererea a fost înregistrată în Registrul produselor biocide cu numărul de caz BC-JR023293-31. |
|
(2) |
„Insecticide Textile Contact” conține permetrin ca substanță activă, care este inclusă în lista Uniunii de substanțe active aprobate menționată la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru tipul de produse 18. |
|
(3) |
La 5 decembrie 2019, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, autoritatea competentă responsabilă de evaluare a transmis agenției un raport de evaluare și concluziile evaluării sale. Înainte de transmiterea acestor documente către agenție, la 7 octombrie 2019, DAKEM a avut posibilitatea de a prezenta observații scrise cu privire la raportul de evaluare și la concluziile evaluării, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Autoritatea competentă responsabilă de evaluare a ținut seama în mod corespunzător de observațiile primite din partea DAKEM la elaborarea evaluării sale finale. În cursul procesului de formulare a avizului agenției cu privire la respectivul raport de evaluare, acesta a fost actualizat de autoritatea competentă responsabilă de evaluare, iar la 25 mai 2020 DAKEM a avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la raportul de evaluare actualizat și la proiectul de aviz al agenției înainte de adoptarea avizului final de către Comitetul pentru produse biocide al agenției la 17 iunie 2020. |
|
(4) |
La 2 iulie 2020, agenția a prezentat Comisiei avizul său (2) privind cererea de autorizare la nivelul Uniunii a produsului „Insecticide Textile Contact”, în conformitate cu articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. În avizul respectiv, agenția concluzionează că produsul biocid „Insecticide Textile Contact” nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
|
(5) |
În conformitate cu avizul agenției, se consideră că utilizarea preconizată a produsului biocid „Insecticide Textile Contact” conduce la riscuri inacceptabile pentru utilizatorii neprofesioniști, și anume pentru adulții care aplică produsul și pentru publicul larg expus la articolele tratate, precum și la riscuri inacceptabile pentru mediu, și anume pentru apele de suprafață și sedimente, și, prin urmare, produsul nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
|
(6) |
Comisia este de acord cu avizul agenției și consideră că produsul „Insecticide Textile Contact” nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Prin urmare, este oportun să nu se acorde o autorizație a Uniunii pentru produsul „Insecticide Textile Contact”. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Societății DAKEM nu i se acordă o autorizație a Uniunii pentru punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid unic „Insecticide Textile Contact”.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează societății DAKEM, 69 rue Victor Hugo, 92400 Courbevoie, Franța.
Adoptată la Bruxelles, 24 martie 2023.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membră a Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Avizul ECHA din 17 iunie 2020 privind autorizarea la nivelul Uniunii a produsului biocid „Insecticide Textile Contact” (ECHA/BPC/263/2020), https://echa.europa.eu/ro/opinions-on-union-authorisation.
|
28.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/44 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/687 A COMISIEI
din 24 martie 2023
privind prelungirea măsurii luate de Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos, prin care se autorizează punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produsului biocid Biobor JF, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2023) 1865]
(Numai textul în limba neerlandeză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf,
întrucât:
|
(1) |
La 19 octombrie 2022, Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos (denumit în continuare „autoritatea competentă din Țările de Jos”) a adoptat, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, o decizie de autorizare până la data de 2 martie 2023 a punerii la dispoziție pe piață și a utilizării de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratamentul antimicrobian al rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor (denumită în continuare „măsura”). Autoritatea competentă din Țările de Jos a informat Comisia și autoritățile competente din celelalte state membre în legătură cu măsura și cu justificarea acesteia, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Potrivit informațiilor furnizate de autoritatea competentă din Țările de Jos, măsura a fost necesară pentru a proteja sănătatea publică. Contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor este cauzată de microorganisme, cum ar fi bacteriile, mucegaiul și drojdiile, care cresc în apa decantată și se hrănesc cu hidrocarburile din combustibil la interfața dintre combustibil și apă. Dacă nu este tratată, contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor poate duce la defecțiuni ale motoarelor aeronavelor și la punerea în pericol a navigabilității acestora, punând astfel în pericol siguranța pasagerilor și a echipajului. Prevenirea și tratarea contaminării microbiologice, atunci când este detectată, sunt, prin urmare, esențiale pentru evitarea problemelor operaționale ale aeronavelor. |
|
(3) |
Biobor JF conține 2,2’-(1-metiltrimetilendioxi)bis-(4-metil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 2665-13-6) și 2,2’-oxibis (4,4,6-trimetil-1,3,2-dioxaborinan) (număr CAS 14697-50-8) ca substanțe active. Biobor JF este un produs biocid din tipul de produs 6, și anume „conservant pentru produse în timpul depozitării”, astfel cum este definit în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Substanțele 2,2’-(1-metiltrimetilendioxi)bis-(4-metil-1,3,2-dioxaborinan) și 2,2’-oxibis (4,4,6-trimetil-1,3,2-dioxaborinan) nu au fost evaluate în vederea utilizării în produsele biocide din tipul de produs 6. Întrucât nu sunt enumerate în anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2), substanțele respective nu sunt incluse în programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Prin urmare, articolul 89 din regulamentul respectiv nu se aplică în cazul respectivelor substanțe active, iar acestea trebuie să fie evaluate și aprobate înainte ca produsele biocide care le conțin să poată fi autorizate, de asemenea, la nivel național. |
|
(4) |
La 28 octombrie 2022, Comisia a primit o cerere motivată din partea autorității competente din Țările de Jos, prin care se solicita să se permită prelungirea măsurii în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Cererea motivată s-a bazat pe preocupările cu privire la continuarea periclitării siguranței transportului aerian prin contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor, precum și pe argumentul potrivit căruia Biobor JF este esențial pentru ținerea sub control a acestei contaminări microbiologice. |
|
(5) |
În conformitate cu informațiile furnizate de autoritatea competentă din Țările de Jos, singurul produs biocid alternativ recomandat de către producătorii de aeronave și de motoare de aeronave pentru tratamentul contaminării microbiologice (Kathon™ FP 1.5) a fost retras de pe piață în martie 2020, având în vedere anomaliile grave legate de comportamentul motorului aeronavelor observate după tratamentul cu produsul respectiv. Prin urmare, Biobor JF este singurul produs disponibil pentru această utilizare recomandat de producătorii de aeronave și motoare de aeronave. |
|
(6) |
După cum indică autoritatea competentă din Țările de Jos, procedura alternativă pentru tratarea unei contaminări microbiologice existente, și anume îndepărtarea manuală în rezervor, nu este întotdeauna posibilă. În plus, această procedură ar expune lucrătorii la emanații toxice și, prin urmare, ar trebui să fie evitată. |
|
(7) |
Potrivit informațiilor furnizate Comisiei, producătorul Biobor JF a luat măsuri în vederea autorizării obișnuite a produsului. Se preconizează că o cerere de aprobare a substanțelor active pe care le conține Biobor JF va fi depusă la jumătatea anului 2023. Aprobarea substanțelor active și autorizarea ulterioară a produsului biocid ar reprezenta o soluție permanentă pentru viitor, dar va fi nevoie de o perioadă de timp destul de lungă pentru finalizarea procedurilor respective. |
|
(8) |
Dacă nu se ține sub control contaminarea microbiologică a rezervoarelor de combustibil și a sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor s-ar putea pune în pericol siguranța transportului aerian, iar pericolul respectiv nu poate fi limitat în mod adecvat prin utilizarea unui alt produs biocid sau prin alte mijloace. Prin urmare, este oportun să se permită autorității competente din Țările de Jos să prelungească măsura. |
|
(9) |
Având în vedere că măsura a expirat la 2 martie 2023, este necesar ca prezenta decizie să se aplice retroactiv. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos poate prelungi până la 3 septembrie 2024 măsura prin care se permite punerea la dispoziție pe piață și utilizarea de către utilizatorii profesioniști a produsului biocid Biobor JF pentru tratamentul antimicrobian al rezervoarelor de combustibil și al sistemelor de alimentare cu combustibil ale aeronavelor.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Ministerului Infrastructurii și Gospodăririi Apelor din Țările de Jos.
Se aplică de la 3 martie 2023.
Adoptată la Bruxelles, 24 martie 2023.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membră a Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
RECOMANDĂRI
|
28.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/46 |
RECOMANDAREA (UE) 2023/688 A COMISIEI
din 20 martie 2023
privind măsurarea numărului de particule în cadrul inspecției tehnice periodice a vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
|
(1) |
În interesul sănătății publice, al protecției mediului și al concurenței loiale este important să se asigure întreținerea și inspecția corespunzătoare a vehiculelor aflate în funcțiune, pentru ca acestea să își mențină performanța în conformitate cu omologarea de tip, fără o deteriorare excesivă, de-a lungul întregului lor ciclu de viață. |
|
(2) |
Metodele de încercare prevăzute de Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1) în ceea ce privește emisiile de gaze de evacuare ale autovehiculelor, în special încercarea privind opacitatea aplicabilă motoarelor cu aprindere prin compresie, nu sunt adaptate la vehiculele mai recente care sunt dotate cu filtre de particule. Testele de laborator indică faptul că și vehiculele cu filtre de particule diesel (diesel particulate filters – DPF) defecte sau falsificate pot trece cu succes încercarea de opacitate, fără ca defecțiunea să fie observată. |
|
(3) |
Pentru a putea detecta vehiculele care au DPF defecte, anumite state membre au introdus sau vor introduce în curând metode de măsurare a numărului de particule (particle number – PN) în cadrul inspecției tehnice periodice a vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie. Deși aceste metode sunt similare, ele diferă în anumite privințe. În loc să se introducă metode de măsurare diferite în Uniune, ar trebui introdus un set comun de cerințe minime pentru măsurarea PN pe baza unor orientări. |
|
(4) |
Metodele existente elaborate de anumite state membre, rezultatele testelor de laborator efectuate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (2), precum și rezultatele consultării Grupului de experți privind inspecția tehnică au fost luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea acestor orientări. |
|
(5) |
Întrucât aplicabilitatea unor astfel de orientări nu a fost testată pentru vehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie, domeniul de aplicare al orientărilor ar trebui să se limiteze la cele echipate cu motoare cu aprindere prin compresie și care au o limită a numărului de particule solide la omologarea lor de tip. Aceasta înseamnă vehicule ușoare cu motor diesel înmatriculate pentru prima dată la 1 ianuarie 2013 (Euro 5b și mai noi) (3) și vehicule grele cu motor diesel înmatriculate pentru prima dată la 1 ianuarie 2014 (Euro VI și mai noi) (4). De îndată ce se atinge același nivel de încredere în ceea ce privește o metodă de măsurare a PN aplicabilă vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie, ar trebui elaborate orientări corespunzătoare. |
|
(6) |
Pentru a fi eficiente, orientările ar trebui să includă cerințe referitoare la echipamentul de măsurare, controalele metrologice, procedura de măsurare, cerințele metrologice și tehnice, precum și o limită de admitere/respingere. |
|
(7) |
Prezenta recomandare reprezintă un prim pas în direcția unei măsurări armonizate a PN în timpul inspecțiilor tehnice auto în cadrul Uniunii, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
Statele membre ar trebui să aplice măsurarea numărului de particule în timpul inspecției tehnice periodice a vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin compresie și filtre de particule diesel, în conformitate cu orientările stabilite în anexă.
Adoptată la Bruxelles, 20 martie 2023.
Pentru Comisie
Adina-Ioana VĂLEAN
Membră a Comisiei
(1) Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE (JO L 127, 29.4.2014, p. 51).
(2) Comparații între ciclurile de omologare de tip de laborator și pe șosea cu emisii la turația de mers la ralanti. Implicații pentru senzorii de inspecție tehnică periodică (ITP), doi.org/10.3390/s20205790 și Evaluarea procedurilor de măsurare pentru măsurarea numărului de particule solide (Solid Particle Number – SPN) în timpul inspecției tehnice periodice a vehiculelor, doi.org/10.3390/ijerph19137602.
(3) Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 171, 29.6.2007, p. 1).
(4) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE (JO L 188, 18.7.2009, p. 1).
ANEXĂ
Cuprins
|
1. |
Domeniu de aplicare | 49 |
|
2. |
Termeni și definiții | 49 |
|
3. |
Descrierea instrumentului și a inscripției | 50 |
|
3.1. |
Descrierea instrumentului PN-PTI | 50 |
|
3.2. |
Inscripționări | 51 |
|
3.3. |
Instrucțiuni de utilizare | 51 |
|
4. |
Cerințe metrologice | 52 |
|
4.1. |
Indicarea rezultatului măsurătorilor | 52 |
|
4.2. |
Domeniul de măsurare | 52 |
|
4.3. |
Rezoluția dispozitivului de afișare (numai pentru instrumentele indicatoare digitale) | 52 |
|
4.4. |
Timpul de răspuns | 52 |
|
4.5. |
Timpul de încălzire | 53 |
|
4.6. |
Eroarea maximă admisă („MPE”) | 53 |
|
4.7. |
Cerințe privind eficiența | 53 |
|
4.8. |
Cerințe privind liniaritatea | 54 |
|
4.9. |
Nivelul zero | 54 |
|
4.10. |
Eficiența separării particulelor volatile | 54 |
|
4.11. |
Stabilitate în timp sau deviație | 55 |
|
4.12. |
Repetabilitate | 55 |
|
4.13. |
Mărimi de influență | 55 |
|
4.14. |
Perturbații | 56 |
|
5. |
Cerințe tehnice | 57 |
|
5.1. |
Construcție | 57 |
|
5.2. |
Cerințe pentru asigurarea funcționării corecte | 58 |
|
6. |
Controale metrologice | 59 |
|
6.1. |
Examinarea de tip | 59 |
|
6.2. |
Verificarea inițială | 59 |
|
6.3. |
Verificarea ulterioară | 60 |
|
7. |
Procedură de măsurare | 61 |
|
8. |
Limita PN-ITP | 62 |
|
9. |
Lista surselor | 63 |
Orientări pentru măsurarea numărului de particule
1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul document prezintă orientările pentru încercarea de stabilire a concentrației numărului de particule („PN”) în timpul inspecției tehnice periodice („ITP”). Măsurătorile concentrației de PN în timpul ITP pot fi aplicate tuturor vehiculelor din categoriile M și N echipate cu motoare cu aprindere prin compresie și filtre de particule diesel. Prezentele orientări ar trebui să se aplice vehiculelor ușoare înmatriculate pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 2013 (Euro 5b și mai noi) și vehiculelor grele înmatriculate pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 2014 (Euro VI și mai noi).
2. TERMENI ȘI DEFINIȚII
Ajustare: Set de operații efectuate asupra unui sistem de măsurare, astfel încât acesta să furnizeze indicații stabilite, corespunzătoare valorilor date ale unei cantități de măsurat (VIM 3.11)
Eficiență a numărării: Raportul dintre valoarea indicată de instrumentul PN-ITP și valoarea indicată de un instrument sau de un dispozitiv de referință cu trasabilitate
Corecție: Compensarea unui efect sistematic estimat (VIM 2.53)
Perturbație: Mărime de influență având o valoare în limitele specificate în prezentele orientări, dar în afara valorilor corespunzătoare condițiilor nominale de funcționare a mijlocului de măsurare (OIML D 11)
Incertitudine extinsă: Produsul dintre incertitudinea de măsurare standard, obținută pe baza incertitudinilor de măsurare standard individuale asociate cantităților de intrare dintr-un model de măsurare, și un factor mai mare decât numărul unu (VIM 2.35 și VIM 2.31);
Filtru HEPA (filtru de particule de aer de înaltă eficiență): Un dispozitiv care îndepărtează particulele din aer cu o eficiență mai mare de 99,95 % (și anume clasa H13 sau mai mare în conformitate cu EN 1822-1:2019)
Indicații: Valoarea cantitativă furnizată de un instrument de măsurare sau de un sistem de măsurare (VIM 4.1)
Mărime de influență: Cantitate care, în cadrul unei măsurători directe, nu afectează cantitatea măsurată efectiv, dar afectează relația dintre indicație și rezultatul măsurătorii (VIM 2.52)
Software relevant din punct de vedere juridic: Orice parte a software-ului, inclusiv parametrii stocați, care influențează rezultatul măsurătorii calculat, afișat, transmis sau stocat (OIML R 99)
Întreținere: Întreținere periodică și ajustare periodică definite cu precizie pentru a menține un instrument de măsurare în stare de funcționare
Eroare maximă admisă (Maximum permissible error – MPE): Valoarea extremă a erorii de măsurare, în raport cu o valoare cunoscută a cantității de referință, permisă de specificații sau reglementări pentru o anumită măsurare, un anumit mijloc de măsurare sau sistem de măsurare (VIM 4.26)
Eroare de măsurare: Valoarea măsurată a cantității minus o valoare a cantității de referință (VIM 2.16)
Rezultat al măsurătorii: Set de valori cantitative atribuite unei măsurători, împreună cu orice alte informații relevante disponibile (VIM 2.9)
Domeniu de măsurare: Set de valori ale cantităților de același tip care pot fi măsurate cu ajutorul unui mijloc de măsurare sau a unui sistem de măsurare dat, cu o incertitudine de măsurare instrumentală specificată, în condiții definite (VIM 4.7)
Institutul național de metrologie (INM): Institutul de metrologie responsabil cu examinarea de tip a instrumentelor PN-ITP dintr-un stat membru
Detector de particule: Dispozitiv sau instrument care indică prezența particulelor atunci când se depășește valoarea limită a concentrației de PN
Particulă (particule): Particule solide (stabile termic) cu dimensiuni cuprinse între 23 nm și cel puțin 200 nm emise de vehicul și măsurate în faza aeropurtată în conformitate cu metodele specificate în prezentele orientări
|
— |
Particule monodispersate: Particule cu ale căror dimensiuni au o distribuție foarte restrânsă în jurul unei anumite dimensiuni |
|
— |
Particule polidispersate: Particule cu o plajă largă de dimensiuni |
Dimensiune a particulelor: Dimensiunea de mobilitate electrică, adică diametrul unei sfere cu aceeași viteză de migrare într-un câmp electric constant ca și particula de interes
Instrument PN-ITP: Instrument pentru măsurarea concentrației de PN din gazele de evacuare ale motoarelor cu ardere internă eșantionate în timpul ITP din țeava de evacuare a unui vehicul
Tip de instrument PN-ITP: Toate instrumentele provenite de la același producător, cu același principiu de funcționare, cu același hardware și aceiași algoritmi software de calcul și corectare
Condiții nominale de funcționare: Condiții de funcționare care trebuie asigurate în timpul măsurătorii pentru ca un mijloc de măsurare sau un sistem de măsurare să funcționeze astfel cum a fost proiectat (VIM 4.9)
Condiții de funcționare de referință: Condiții de funcționare prevăzute pentru evaluarea performanței unui mijloc de măsurare sau a unui sistem de măsurare sau pentru compararea rezultatelor măsurătorilor (VIM 4.11)
Rezoluție a dispozitivului de afișare: Cea mai mică diferență între indicațiile afișate care poate fi observată în mod semnificativ (VIM 4.15)
Timp de reacție: Durata dintre momentul în care o valoare a cantității de intrare a unui mijloc de măsurare sau a unui sistem de măsurare este supusă unei modificări bruște între două valori cantitative constante specificate și momentul în care o indicație corespunzătoare se stabilizează în limitele specificate în jurul valorii constante finale [VIM 4.23; a se vedea OIML V 2-200 (2012) Vocabular internațional de metrologie – Concepte de bază și generale și termeni asociați în lista surselor de la sfârșitul prezentelor orientări]
Dispozitiv de condiționare prealabilă a eșantionului: Dispozitiv pentru diluarea și/sau eliminarea particulelor volatile
Sondă de eșantionare: Tub care este introdus în țeava de evacuare a unui vehicul pentru a preleva eșantioane de gaz (OIML R 99)
Defect semnificativ: Defect care are o magnitudine mai mare decât cea a erorii maxime admise (MPE) la verificarea inițială (OIML R 99)
Rezultat al încercării: Rezultatul final al măsurătorii pentru un vehicul supus încercării cu procedura de măsurare PN-ITP descrisă în secțiunea 7
Trasabilitate: Trasabilitate metrologică, adică proprietatea unui rezultat al măsurătorii prin care rezultatul poate fi asociat unei referințe printr-un lanț documentat și neîntrerupt de calibrări, fiecare contribuind la incertitudinea de măsurare (VIM 2.41)
Verificare: Furnizarea de dovezi obiective potrivit cărora un anumit articol îndeplinește cerințele specificate, în contextul examinării și marcării și/sau al eliberării unui certificat de verificare pentru un sistem sau mijloc de măsurare (VIM 2.44)
Timp de încălzire: Timpul scurs între momentul alimentării unui instrument și momentul în care instrumentul este capabil să respecte cerințele metrologice (OIML R 99)
Funcție sau procedură de aducere la zero: Funcție sau procedură de aducere la zero a indicației instrumentului (OIML R99)
3. DESCRIEREA INSTRUMENTULUI ȘI A INSCRIPȚIEI
3.1. Descrierea instrumentului PN-PTI
Principalele componente ale instrumentului PN-ITP ar trebui să fie următoarele:
|
— |
o sondă de eșantionare introdusă în țeava de evacuare a unui vehicul în funcțiune pentru a colecta eșantionul de gaze de evacuare; |
|
— |
o linie de eșantionare pentru transportarea eșantionului la instrument (opțional); |
|
— |
un dispozitiv de condiționare prealabilă a eșantionului pentru diluarea concentrației mari de particule cu un factor de diluare constant și/sau pentru eliminarea particulelor volatile din eșantion (opțional); |
|
— |
dispozitiv(e) de detectare pentru măsurarea concentrației de PN a eșantionului de gaz; este permis ca detectorul de particule să realizeze și condiționarea prealabilă a gazului; |
|
— |
dispozitiv(e) pentru transportarea gazelor prin instrument. În cazul în care particulele trec prin filtru (filtre) înainte de dispozitivul de detectare, criteriile de eficiență a numărării în conformitate cu prezentele orientări ar trebui să fie îndeplinite în continuare; |
|
— |
dispozitiv(e) pentru prevenirea apariției condensului în linia de eșantionare și în instrument; alternativ, acest lucru poate fi realizat, de asemenea, prin încălzirea la o temperatură mai ridicată și/sau diluarea eșantionului sau prin oxidarea particulelor (semi)volatile; |
|
— |
filtru (filtre) pentru îndepărtarea particulelor care ar putea cauza contaminarea diferitelor părți sensibile ale instrumentului PN-ITP. În cazul în care particulele trec printr-un astfel de filtru (filtre) înainte de dispozitivul de detectare, criteriile de eficiență a numărării (a se vedea secțiunea 4.7) în conformitate cu prezentele orientări ar trebui să fie îndeplinite în continuare; |
|
— |
filtru (filtre) HEPA pentru furnizarea de aer curat pentru procedurile stabilire a nivelului zero și, după caz, de aducere la zero (opțional în ambele cazuri); |
|
— |
racorduri pentru verificare pe teren, în vederea introducerii de aer ambiant și eșantioane de particule de referință, atunci când tehnologia utilizată impune acest lucru; |
|
— |
un software pentru prelucrarea semnalului, inclusiv un dispozitiv de indicare pentru afișarea rezultatelor unei măsurători și un dispozitiv de înregistrare pentru captarea și stocarea datelor; |
|
— |
o funcție de control pentru inițierea și verificarea funcționării instrumentului și o funcție de reglare semiautomată sau automată pentru stabilirea în limitele prescrise a parametrilor de funcționare a instrumentului. |
3.2. Inscripționări
În conformitate cu anexa I la Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1), instrumentul PN-ITP ar trebui să aibă o etichetă sau etichete permanente, netransferabile și ușor de citit. Eticheta (etichetele) trebuie să includă următoarele informații:
|
(1) |
denumirea, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată a producătorului; |
|
(2) |
anul fabricației; |
|
(3) |
numărul certificatului de examinare de tip; |
|
(4) |
marcajul de identificare; |
|
(5) |
detalii privind alimentarea cu energie electrică:
|
|
(6) |
debitul minim și (dacă este cazul) debitul nominal; |
|
(7) |
domeniul de măsurare; |
|
(8) |
intervalul de temperatură, presiune și umiditate de funcționare. |
În cazul în care dimensiunile instrumentului nu permit includerea tuturor inscripțiilor, acestea ar trebui incluse în manualul instrumentului. Se recomandă, de asemenea, includerea intervalelor aplicabile pentru condițiile de depozitare (temperatură, presiune, umiditate).
O etichetă suplimentară ar trebui să indice data ultimei verificări a instrumentului PN-ITP.
Pentru instrumentele PN-ITP cu funcții metrologice computerizate, identificarea software-ului relevant din punct de vedere juridic trebuie inclusă pe etichetă sau trebuie să poată fi afișată pe dispozitivul indicator.
3.3. Instrucțiuni de utilizare
Producătorul ar trebui să furnizeze instrucțiuni de utilizare pentru fiecare instrument în limba (limbile) țării în care va fi utilizat. Instrucțiunile de utilizare ar trebui să includă:
|
— |
instrucțiuni clare pentru instalare, întreținere, reparații și pentru reglajele permise; |
|
— |
intervalele de timp și procedurile de întreținere, reglare și verificare care sunt urmate pentru respectarea erorii maxime admise; |
|
— |
o descriere a procedurii de încercare cu aer curat și/sau pentru scurgeri; |
|
— |
dacă este cazul, procedura de „aducere la zero”; |
|
— |
procedura de măsurare a aerului ambiant sau a concentrației mari de PN (opțional); |
|
— |
temperaturile maxime și minime de depozitare; |
|
— |
o declarație privind condițiile nominale de funcționare (enumerate în secțiunea 4.13) și ale condițiilor de mediu mecanice și electromagnetice relevante; |
|
— |
intervalul de temperaturi ambiante de funcționare, în cazul în care depășește intervalul prevăzut în condițiile nominale de funcționare (secțiunea 4.13); |
|
— |
dacă este cazul, detalii privind compatibilitatea cu echipamentele auxiliare; |
|
— |
orice condiții specifice de funcționare, de exemplu o limitare a lungimii circuitului de semnal sau de date sau intervale speciale pentru temperatura ambiantă și presiunea atmosferică; |
|
— |
dacă este cazul, specificațiile bateriei; |
|
— |
o listă a mesajelor de eroare cu explicații. |
4. CERINȚE METROLOGICE
4.1. Indicarea rezultatului măsurătorilor
Instrumentul ar trebui să garanteze că:
|
— |
PN per volum este exprimat ca număr de particule pe cm3; |
|
— |
inscripțiile pentru această unitate sunt atribuite fără echivoc indicației; sunt permise „#/cm3 ”, „cm3 ”, „particule/cm3 ”, „1/cm3 ”. |
4.2. Domeniul de măsurare
Instrumentul ar trebui să garanteze că:
|
— |
intervalul minim de măsurare, care poate fi subdivizat, este cuprins între 5 000 1/cm3 (valoare maximă pentru intervalul inferior) și dublul valorii limită a PN-ITP (valoare minimă pentru intervalul superior); |
|
— |
depășirea intervalului este indicată vizibil de instrument (de exemplu, printr-un mesaj de avertizare sau printr-un număr afișat intermitent); |
|
— |
domeniul de măsurare este declarat de producătorul instrumentului PN-ITP și respectă intervalul minim definit la prezentul punct. Se recomandă ca intervalul de afișare al instrumentului PN-ITP să fie mai mare decât intervalul de măsurare, variind de la zero până la cel puțin de cinci ori valoarea limită a PN-ITP. |
4.3. Rezoluția dispozitivului de afișare (numai pentru instrumentele indicatoare digitale)
Instrumentul ar trebui să garanteze că:
|
— |
concentrațiile de PN, ca rezultate ale măsurătorilor, sunt lizibile, clare și prezentate utilizatorului fără ambiguitate, împreună cu unitatea lor; |
|
— |
cifrele digitale au o înălțime de cel puțin 5 mm; |
|
— |
afișajul oferă o rezoluție minimă de 1 000 1/cm3. În cazul în care INM impune acest lucru, în timpul examinării de tip/verificării inițiale/verificării ulterioare, este disponibil accesul la o rezoluție minimă de 100 1/cm3 pentru intervalul 0-50 000 1/cm3. |
4.4. Timpul de răspuns
Instrumentul ar trebui să garanteze că:
|
— |
pentru măsurarea concentrației de PN, instrumentul PN-ITP, inclusiv linia de eșantionare și dispozitivul de condiționare prealabilă a eșantionului (dacă există) indică 95 % din valoarea finală a unui eșantion PN de referință în 15 s după comutarea de la aerul filtrat cu ajutorul unui filtru HEPA sau de la aerul ambiant; |
|
— |
opțional, această încercare poate fi efectuată cu două concentrații de PN diferite; |
|
— |
instrumentul PN-ITP poate fi prevăzut cu un dispozitiv de înregistrare pentru a verifica această cerință. |
4.5. Timpul de încălzire
Instrumentul ar trebui să garanteze că:
|
— |
instrumentul PN-ITP nu indică concentrația de PN măsurată pe durata timpului de încălzire; |
|
— |
după trecerea timpului de încălzire, instrumentul PN-ITP îndeplinește cerințele metrologice indicate în prezenta secțiune. |
4.6. Eroarea maximă admisă („MPE”)
Eroarea maximă admisă se raportează la valoarea reală a concentrației (MPErel) sau la o valoare absolută a concentrației (MPEabs), reținându-se valoarea cea mai mare a erorii.
|
— |
Condiții de funcționare de referință (a se vedea secțiunea 4.13): MPErel este de 25 % din concentrația reală, dar nu mai mică decât MPEabs |
|
— |
Condiții nominale de funcționare (a se vedea secțiunea 4.13): MPErel este de 50 % din concentrația reală, dar nu mai mică decât MPEabs |
|
— |
Perturbații (a se vedea secțiunea 4.14): MPErel este de 50 % din concentrația reală, dar nu mai mică decât MPEabs |
Se recomandă ca MPEabs să fie mai mică sau egală cu 25 000 1/cm3.
4.7. Cerințe privind eficiența
Cerințele privind eficiența numărării sunt enumerate mai jos:
|
|
Dimensiunea particulelor sau diametrul mediu geometric [nm] |
Eficiența numărării [-] |
|
Obligatoriu |
23 ± 5 % |
0,2 -0,6 |
|
Opțional |
30 ± 5 % |
0,3 -1,2 |
|
Obligatoriu |
50 ± 5 % |
0,6 -1,3 |
|
Obligatoriu |
70 sau 80 ± 5 % |
0,7 -1,3 |
|
Opțional |
100 ± 5 % |
0,7 -1,3 |
|
Opțional |
200 ± 10 % |
0,5 -3,0 |
|
— |
Eficiența numărării se determină cu particule monodispersate cu dimensiuni definite în prezenta secțiune sau cu particule polidispersate cu diametrul mediu geometric (geometric mean diameter – GMD) definit în prezenta secțiune și cu deviația standard geometrică (geometric standard deviation – GSD) mai mică sau egală cu 1,6. |
|
— |
Concentrația minimă utilizată pentru încercările efectuate pentru determinarea eficienței ar trebui să fie mai mare decât valoarea inferioară a intervalului de măsurare al instrumentului PN-ITP împărțită la eficiența de numărare inferioară definită pentru fiecare dimensiune a particulelor în prezenta secțiune. De exemplu, pentru o valoare inferioară a domeniului de măsurare de 5 000 1/cm3, la 23 nm, concentrația particulelor măsurată de sistemul de referință ar trebui să fie de cel puțin 25 000 1/cm3. |
|
— |
Încercarea pentru verificarea eficienței numărării se face în condiții de funcționare de referință (a se vedea secțiunea 4.13), cu particule stabile termic și asemănătoare funinginii. Dacă este necesar, orice neutralizare și/sau uscare a particulelor generate are loc înainte ca eșantionul să ajungă în separatorul care îl conduce către instrumentul(ele) de referință și cel(e) de încercare. În cazul încercării cu particule monodispersate, corecția pentru particule încărcate multiple nu este mai mare de 10 % (și este raportată). |
|
— |
Instrumentul de referință este un electrometru cu cușcă Faraday cu trasabilitate sau un contor de particule cu trasabilitate cu eficiență de numărare > 0,5 la 10 nm (combinat cu un dispozitiv de diluare cu trasabilitate dacă este necesar, pentru particule polidispersate). Incertitudinea extinsă a sistemului de referință, inclusiv a dispozitivului de diluare, dacă este cazul, este mai mică de 12,5 %, dar, de preferință, mai mică sau egală cu o treime din MPE în condiții de funcționare de referință. |
|
— |
Dacă instrumentul PN-ITP include un factor de ajustare intern de orice fel, acesta trebuie să rămână același (fix) pentru toate încercările descrise în acest paragraf. |
|
— |
Întregul instrument PN-ITP (adică inclusiv sonda de eșantionare și linia de eșantionare, dacă există) trebuie să îndeplinească cerințele privind eficiența de numărare. La cererea producătorului, eficiența de numărare a instrumentului PN-ITP poate fi supusă încercării în condiții reprezentative pentru părți separate din interiorul instrumentului. În acest caz, eficiența întregului instrument PN-ITP (adică multiplicarea eficienței tuturor părților) îndeplinește cerințele privind eficiența de numărare. |
4.8. Cerințe privind liniaritatea
Încercarea de verificare a liniarității ar trebui să asigure că:
|
— |
Întregul instrument PN-ITP este supus încercării pentru verificarea liniarității cu particule polidispersate stabile termic, asemănătoare funinginii, cu GMD 70 ± 10 nm și GSD mai mic sau egal cu 1,6. |
|
— |
Instrumentul de referință este un contor de particule cu trasabilitate, cu eficiență de numărare > 0,5 la 10 nm. Instrumentul de referință poate fi însoțit de un dispozitiv de diluare cu trasabilitate pentru măsurarea concentrațiilor mari, dar incertitudinea extinsă a întregului sistem de referință (dispozitiv de diluare + contor de particule) rămâne mai mică de 12,5 %, dar, de preferință, mai mică sau egală cu o treime din MPE în condiții de funcționare de referință. |
|
— |
Încercările de liniaritate sunt efectuate cu cel puțin 9 concentrații diferite în domeniul de măsurare, iar valoarea MPE în condiții de funcționare de referință (a se vedea secțiunea 4.6) este respectată. |
|
— |
Se recomandă includerea în concentrațiile de încercare a următoarelor valori: valoarea inferioară a domeniului de măsurare, valoarea limită aplicabilă PN-ITP (± 10 %), dublul valorii limită a PN-ITP (± 10 %) și valoarea limită a PN-ITP înmulțită cu 0,2. Cel puțin una dintre concentrații ar trebui să fie între valoarea limită a PN-ITP și valoarea superioară a domeniului de măsurare, iar alte cel puțin 3 concentrații ar trebui să fie distribuite în mod uniform între punctul în care referința MPE se schimbă de la valoarea absolută la cea relativă și limita PN-ITP. |
|
— |
Dacă dispozitivul este supus încercării pe piese, verificarea liniarității poate fi limitată la detectorul de particule, dar eficiența celorlalte piese ar trebui să fie luată în considerare pentru calcularea erorii. |
Cerințele privind liniaritatea sunt rezumate mai jos:
|
Locul de efectuare a verificării |
Referință |
Număr minim de concentrații testate |
MPE |
|
INM |
Contor de particule cu trasabilitate cu dispozitiv de diluare cu trasabilitate |
9 |
Condiții de funcționare de referință (a se vedea secțiunea 4.6) |
4.9. Nivelul zero
Punctul zero este testat cu ajutorul unui filtru HEPA. Nivelul zero este semnalul mediu al instrumentului PN-ITP echipat cu un filtru HEPA la admisie, pe o perioadă de cel puțin 15 s după o perioadă de stabilizare de cel puțin 15 s. Nivelul zero maxim admis este de 5 000 1/cm3.
4.10. Eficiența separării particulelor volatile
Încercarea pentru verificarea eficienței eliminării particulelor volatile ar trebui să garanteze că sistemul este capabil să elimine > 95 % din particulele de tetracontan (C40H82) cu dimensiune a mobilității electrice de 30 nm ± 5 % și cu concentrație între 10 000 și 30 000 1/cm3. Dacă este necesar, neutralizarea particulelor de tetracontan are loc înainte ca eșantionul să ajungă în separatorul care îl conduce către instrumentul(ele) de referință și cel(e) de încercare Alternativ, pot fi utilizate particulele de tetracontan polidispersate cu GMD între 30 și 35 nm și concentrație totală între 50 000 și 150 000 1/cm3. În ambele cazuri (încercare cu particule de tetracontan monodispersate sau polidispersate), sistemul de referință îndeplinește aceleași cerințe ca cele descrise în secțiunea 4.8.
Încercările pentru verificarea eficienței eliminării particulelor volatile efectuate cu particule de tetracontan cu dimensiune mai mare (monodispersate) sau cu GMD mai mare (polidispersate) și/sau cu concentrații de tetracontan mai mari decât cele descrise în această secțiune pot fi acceptate numai dacă instrumentul PN-ITP trece încercarea (> 95 % eficiență de eliminare).
4.11. Stabilitate în timp sau deviație
Pentru încercarea de stabilitate, instrumentul PN-ITP este utilizat în conformitate cu instrucțiunile de utilizare ale producătorului. Încercarea pentru verificarea stabilității instrumentului trebuie să asigure că măsurătorile efectuate de instrumentul PN-ITP în condiții de mediu stabile rămân în limitele MPE, în condiții de funcționare de referință (a se vedea secțiunea 4.6). În timpul încercării de stabilitate nu poate fi efectuată nicio ajustare a instrumentului PN-ITP.
Dacă instrumentul este echipat cu un mijloc de compensare a deviației, cum ar fi o ajustare automată la zero sau o ajustare internă automată, acțiunea acestor ajustări nu produce o indicație care poate fi confundată cu o măsurare a unui gaz extern. Măsurătorile de stabilitate se efectuează timp de cel puțin 12 ore (nu neapărat în mod continuu), cu o concentrație nominală de cel puțin 100 000 1/cm3. Comparația cu un instrument de referință (aceleași cerințe ca în cazul sistemului de referință descris în secțiunea 4.8) se face cel puțin o dată pe oră. Este permisă efectuarea unei încercări de stabilitate accelerate de 3 ore, cu o concentrație nominală de cel puțin 10 000 000 1/cm3. În acest caz, comparația cu instrumentul de referință se face din oră în oră, dar cu concentrația nominală 100 000 1/cm3.
4.12. Repetabilitate
Încercarea pentru verificarea repetabilității ar trebui să asigure că pentru 20 de măsurători consecutive ale aceluiași eșantion de PN de referință, efectuate de aceeași persoană, cu același instrument, la intervale de timp relativ scurte, abaterea standard experimentală a celor 20 de rezultate nu este mai mare de o treime din MPE (în condiții de funcționare de referință) pentru eșantionul relevant. Repetabilitatea este testată cu o concentrație nominală de cel puțin 100 000 1/cm3. Între fiecare două măsurători consecutive, instrumentului PN-ITP i se furnizează un flux de aer filtrat prin filtrul HEPA sau un flux de aer ambiant.
4.13. Mărimi de influență
|
— |
Condițiile de funcționare de referință sunt prezentate mai jos. Este aplicabilă valoarea MPE specificată pentru „Condiții de funcționare de referință” (a se vedea în secțiunea 4.6).
|
|
— |
Cerințele minime pentru testarea condițiilor nominale de funcționare sunt prezentate mai jos. Este aplicabilă valoarea MPE specificată pentru „Condiții de funcționare nominale” (a se vedea în secțiunea 4.6).
|
4.14. Perturbații
În cazul perturbațiilor, nu ar trebui să apară erori semnificative, așa cum sunt specificate în descrierea MPE (a se vedea în secțiunea 4.6) sau acestea ar trebui detectate și remediate prin intermediul instalațiilor de verificare în cazul următoarelor cerințe minime pentru perturbații descrise mai jos.
|
Șocuri mecanice (IEC 60068-2-31) |
Instrumente portabile: 1 cădere de 1 la un metru pe fiecare margine inferioară Instrumente transportabile: 1 cădere de la 25 mm pe fiecare margine inferioară (indice de nivel de încercare 1, conform OIML D11) |
|
Vibrații, numai pentru instrumente portabile (IEC 60068-2-47, IEC 60068-2-64, IEC 60068-3-8) |
Între 10 Hz și 150 Hz, 1,6 ms-2, 0,05 m2s-3, -3 dB/octavă (indice de nivel de încercare 1, conform OIML D11) |
|
Goluri de tensiune în rețeaua de curent alternativ, întreruperi scurte și variații ale tensiunii cu durată scurtă (IEC 61000-4-11, IEC 61000-6-1, IEC 61000-6-2) |
0,5 cicluri – reducere la 0 % 1 ciclu – reducere la 0 % 25/30 (*) cicluri – reducere la 70 % 250/300 (*) cicluri – reducere la 0 % (*) Pentru 50 Hz, respectiv 60 Hz (indice de nivel de încercare 1, conform OIML D11) |
|
Impulsuri rapide de tensiune (tensiuni tranzitorii) în rețeaua de curent alternativ (IEC 61000-4-4) |
Amplitudine 2 kV Rata de repetare 5 kHz (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) |
|
Impulsuri rapide de tensiune (tensiuni tranzitorii) pe circuitele de semnal, date și control (IEC 61000-4-4) |
Amplitudine 1 kV Rata de repetare 5 kHz (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) |
|
Supratensiuni pe liniile de alimentare cu curent alternativ (IEC 61000-4-5) |
Între segmente de circuit 1,0 kV Între un segment de circuit și pământ 2,0 kV (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) |
|
Supratensiuni pe circuitele de semnal, date și control (IEC 61000-4-5) |
Între segmente de circuit 1,0 kV Între un segment de circuit și pământ 2,0 kV (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) |
|
Descărcări electrostatice (IEC 61000-4-2) |
Descărcare de contact 6 kV Descărcare în aer 8 kV (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) |
|
Câmpuri electromagnetice și de radiofrecvență radiate (IEC 61000-4-3, IEC 61000-4-20) |
de la 80 (26*) MHz până la 6 GHz, 10 V/m (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) * Pentru un echipament în condiții de încercare, fără nicio cablare pentru efectuarea încercării, limita inferioară de frecvență este de 26 MHz |
|
Câmpuri de radiofrecvență conduse (IEC 61000-4-6) |
de la 0,15 MHz până la 80 GHz, 10 V/m (e.m.f.) (indice de nivel de încercare 3, conform OIML D11) |
|
Frecvența rețelei pentru câmpuri magnetice (IEC 61000-4-8) |
Continuu 100 A/m De durată scurtă 1 000 A/m timp de 1 s (indice de nivel de încercare 5, conform OIML D11) |
|
Pentru instrumentele alimentate de o baterie a unui vehicul rutier: |
|
|
Transmisia tensiunilor tranzitoriii prin conducție de-a lungul circuitelor de alimentare |
Impulsuri 2a, 2b, 3a, 3b, nivel de încercare IV (ISO 7637-2) |
|
Transmisia tensiunilor tranzitoriii prin conducție prin alte circuite decât cele de alimentare |
Impulsuri a și b, nivel de încercare IV (ISO 7637-3) |
|
Decuplarea sarcinii |
Încercarea B (ISO 16750-2) |
5. CERINȚE TEHNICE
5.1. Construcție
Instrumentul trebuie să respecte următoarele specificații:
|
— |
toate piesele, de la țeava de evacuare până la detectorul de particule, care sunt în contact cu gazele de evacuare brute și diluate, sunt realizate din material rezistent la coroziune și nu influențează compoziția eșantionului de gaz. Materialul sondei de eșantionare rezistă la temperatura gazelor de eșapament; |
|
— |
instrumentul PN-ITP încorporează bune practici de eșantionare a particulelor pentru reducerea la minimum a pierderilor de particule; |
|
— |
sonda de eșantionare este proiectată astfel încât să poată fi introdusă cel puțin 0,2 m (cel puțin 0,05 m în cazul unor derogări justificate) în țeava de evacuare a vehiculului și să fie fixată de un dispozitiv de reținere, indiferent de adâncimea de introducere și de forma, dimensiunea și grosimea peretelui țevii de evacuare. Modelul sondei de eșantionare facilitează prelevarea de eșantioane la orificiul de admisie al sondei, fără a atinge peretele țevii de evacuare; |
|
— |
instrumentul include fie un dispozitiv care previne formarea condensului în componentele de eșantionare și măsurare, fie un detector care declanșează o alarmă și împiedică indicarea unui rezultat al măsurătorii. Câteva exemple de dispozitive sau tehnici care pot preveni apariția condensului sunt: încălzirea liniei de eșantionare sau diluarea cu aer ambiant în apropierea sondei de eșantionare; |
|
— |
dacă este necesară o referință de ajustare din cauza tehnicii de măsurare, la nivelul instrumentului, sunt disponibile mijloace simple pentru a furniza un astfel de eșantion (de exemplu, un racord de eșantionare/ajustare/verificare); |
|
— |
în cazul în care instrumentul PN-ITP include o unitate de diluare, factorul de diluare rămâne constant pe durata unei măsurători; |
|
— |
dispozitivul care transportă gazele de evacuare este montat în așa fel încât vibrațiile acestuia să nu afecteze măsurătorile. Acest dispozitiv poate fi pornit și oprit de către utilizator separat de celelalte componente ale instrumentului. Cu toate acestea, nu poate fi efectuată nicio măsurătoare când dispozitivul este oprit. Sistemul de manipulare a gazelor trebuie curățat automat cu aer ambiant înainte ca dispozitivul de transport al gazelor de evacuare să fie oprit; |
|
— |
instrumentul este echipat cu un dispozitiv care indică faptul că debitul de gaz este mai mic decât debitul minim și, ca urmare, debitul scade până la un nivel care ar face ca detectarea să depășească fie timpul de răspuns, fie valoarea MPE în condiții de funcționare de referință (a se vedea 4.f). În plus, și în funcție de tehnologia utilizată, detectorul de particule este echipat cu senzori de temperatură, curent, tensiune sau orice alți senzori relevanți care monitorizează parametrii critici pentru funcționarea instrumentului PN-ITP, astfel încât rezultatele măsurătorilor să se mențină în limitele MPE specificate în prezentele orientări; |
|
— |
dispozitivul de condiționare prealabilă a eșantionului (dacă este cazul) trebuie să fie etanș la aer în asemenea măsură încât influența aerului de diluare asupra rezultatelor măsurătorii să nu fie mai mare de 5 000 1/cm3; |
|
— |
instrumentul poate fi echipat cu o interfață care să permită cuplarea la orice dispozitiv(e) periferic(e) sau alt(e) instrument(e), atâta timp cât funcțiile metrologice ale instrumentului (instrumentelor) sau datele măsurate de acesta (acestea) nu sunt influențate de dispozitivele periferice, de alte instrumente interconectate sau prin perturbații care acționează la nivelul interfeței. Funcțiile care sunt efectuate sau inițiate printr-o interfață îndeplinesc cerințele și condițiile relevante. Dacă instrumentul este conectat la o imprimantă de date sau la un dispozitiv extern de stocare a datelor, atunci transmiterea datelor de la instrument la imprimantă este concepută astfel încât rezultatele să nu poată fi falsificate. Nu este posibil să se tipărească un document sau să se stocheze datele măsurate într-un dispozitiv extern (în scopuri legale) dacă instalația (instalațiile) de verificare a (ale) instrumentului detectează o eroare semnificativă sau un defect. Interfața instrumentului PN-ITP respectă cerințele OIML D 11 și OIML D 31; |
|
— |
instrumentul PN-ITP are o frecvență de raportare de 1 Hz sau mai mare; |
|
— |
instrumentul este proiectat conform bunelor practici de inginerie, pentru a se asigura stabilitatea eficienței numărării particulelor pe durata încercării; |
|
— |
instrumentul PN-ITP sau dispozitivul cu software relevant permite un timp de înregistrare definit de procedura de măsurare descrisă în secțiunea 7 și raportează măsurarea și rezultatul încercării, conform procedurii de măsurare; |
|
— |
instrumentul PN-ITP sau dispozitivul cu software relevant ghidează utilizatorul prin pașii descriși în procedura de măsurare descrisă în secțiunea 7; |
|
— |
opțional, instrumentul PN-ITP sau dispozitivul cu software relevant poate contoriza orele de funcționare în modul de măsurare. |
5.2. Cerințe pentru asigurarea funcționării corecte
|
— |
Dacă detectarea uneia sau a mai multor perturbații se realizează prin utilizarea instalațiilor automate de autoverificare, atunci ar trebui să fie posibilă verificarea funcționării corecte a acestor instalații; |
|
— |
instrumentul este controlat de o funcție de verificare automată care acționează în așa fel încât, înainte ca o măsurătoare să poată fi indicată sau imprimată, se confirmă valorile tuturor ajustărilor și ale tuturor celorlalți parametri ai instalației de verificare (încadrarea în limite) sau starea corespunzătoare a acestora; |
|
— |
sunt integrate următoarele verificări:
|
|
— |
opțional, instrumentul PN-ITP poate integra o verificare a procedurii de măsurare a aerului ambiant sau a concentrației mari de PN, efectuată înainte de procedura de încercare cu aer curat sau pentru scurgeri, în care instrumentul PN-ITP detectează mai multe particule decât o concentrație de PN predefinită; |
|
— |
instrumentele echipate cu o instalație de ajustare automată sau o instalație de ajustare semi-automată permit utilizatorului să efectueze o măsurătoare numai după ce au fost efectuate ajustările corecte; |
|
— |
instrumentele echipate cu o instalație de ajustare semiautomată nu permit utilizatorului să efectueze măsurători atunci când este necesară o ajustare; |
|
— |
un mijloc de avertizare cu privire la o ajustare necesară poate fi prevăzut atât pentru instalațiile de reglare automată, cât și pentru cele de reglare semiautomată; |
|
— |
sunt prevăzute dispozitive de etanșare eficiente la nivelul tuturor pieselor instrumentului care nu sunt protejate fizic în alt mod împotriva operațiilor care pot afecta acuratețea sau integritatea instrumentului. Această dispoziție se aplică, în special: (a) mijloacelor de ajustare, (b) integrității software-ului (a se vedea și cerințele OIML D 31 privind nivelul de risc normal sau cerințele WELMEC 7.2 pentru clasa de risc C); |
|
— |
software-ul relevant din punct de vedere legal este clar identificat. Identificarea este afișată sau tipărită: (a) la comandă sau (b) în timpul funcționării sau (c) la pornire, pentru un instrument de măsurare care poate fi oprit și pornit din nou. Sunt aplicabile toate prevederile relevante din OIML D 31, nivelul normal de risc, sau WELMEC 7.2 clasa de risc C; |
|
— |
software-ul este protejat în așa fel încât să fie disponibile dovezi ale oricărei intervenții (de exemplu, actualizări de software, modificări ale parametrilor). Sunt aplicabile toate prevederile relevante din OIML D 31, nivelul normal de risc, sau WELMEC 7.2 clasa de risc C; |
|
— |
caracteristicile metrologice ale unui instrument de măsurare nu trebuie să fie influențate în mod inadmisibil de conectarea altui dispozitiv, de nicio caracteristică a dispozitivului conectat și de niciun dispozitiv aflat la distanță și care comunică cu instrumentul de măsurare (anexa I la Directiva 2014/32/UE); |
|
— |
un instrument alimentat cu baterii funcționează corect cu baterii noi sau complet încărcate de tipul specificat și, ori de câte ori tensiunea este sub valoarea specificată de producător, fie continuă să funcționeze corect, fie nu indică nicio valoare. Limitele specifice de tensiune pentru bateriile vehiculelor rutiere sunt indicate în condițiile nominale de funcționare (a se vedea secțiunea 4.13). |
6. CONTROALE METROLOGICE
Cerințele metrologice sunt testate în trei etape diferite:
|
— |
Examinarea de tip |
|
— |
Verificarea inițială |
|
— |
Verificarea ulterioară |
6.1. Examinarea de tip
Verificarea conformității este efectuată pentru cerințele metrologice specificate în secțiunea 4 și cerințele tehnice specificate în secțiunea 5, pentru cel puțin un instrument PN-ITP care reprezintă tipul de instrument definitiv. Încercările sunt efectuate de un organism de tip INM.
6.2. Verificarea inițială
Pentru fiecare instrument PN-ITP produs, producătorul instrumentului sau un organism notificat ales de producător efectuează o verificare inițială.
Verificarea inițială include o încercare de verificare a liniarității cu particule polidispersate cu distribuție monomodală a dimensiunilor, GMD 70 ± 20 nm și GSD mai mic sau egal cu 2,1. Verificarea liniarității se efectuează cu 5 eșantioane PN de referință. Este aplicabilă valoarea MPE specificată pentru „Condiții de funcționare de referință” (a se vedea în secțiunea 4.6). Concentrația celor 5 eșantioane de PN de referință acoperă intervalul de la o cincime din limita PN-ITP până la de două ori limita PN-ITP (inclusiv aceste două concentrații ± 10 %) și include, de asemenea, limita PN-ITP (± 10 %).
Sistemul de referință constă într-un contor de particule trasabil cu o eficiență de numărare la 23 nm mai mare sau egală cu 0,5 sau care îndeplinește valorile definite în secțiunea 4.7. Contorul de particule poate fi însoțit de un dispozitiv de diluare cu trasabilitate. Incertitudinea extinsă a întregului sistem de referință continuă să fie sub 12,5 %, dar, de preferință, mai mică sau egală cu o treime din MPE în condiții de funcționare de referință.
Materialul folosit pentru verificarea inițială este stabil termic și asemănător funinginii. Pot fi utilizate alte materiale (de exemplu, particule de sare).
Întreaga configurație experimentală utilizată pentru verificarea inițială (generator de particule, instrument PN-ITP și sistem de referință) este supusă încercărilor de către organismul INM responsabil (de preferință, în timpul examinării de tip a instrumentului PN-ITP) și se determină un factor de corecție a configurației pentru încercările din cadrul examinării de tip efectuate de INM. Factorul de corecție a configurației ia în considerare diferențele dintre examinarea de tip și încercările de verificare inițială, care apar, de exemplu, din cauza materialului particulelor și distribuției dimensiunii particulelor, precum și a diferitelor instrumente de referință. Factorul de corecție a configurației trebuie să fie constant în intervalul de concentrație menționat mai sus (coeficient de variație mai mic de 10 %) și se recomandă să fie în intervalul 0,65-1,5. Când sistemul de referință sau generatorul de particule se schimbă, configurația experimentală de încercare inițială este supusă încercărilor din nou de către organismul INM responsabil.
Cerințele privind liniaritatea verificării inițiale sunt rezumate mai jos:
|
Locul de efectuare a verificării |
Instrument de referință |
Număr minim de concentrații |
MPE |
|
Producător sau un organism notificat ales de producător |
Contor de particule cu trasabilitate (opțional, cu dispozitiv de diluare cu trasabilitate) |
5 |
Condiții de funcționare de referință (a se vedea secțiunea 4.6) |
Încercările suplimentare efectuate în timpul verificării inițiale includ:
|
— |
o inspecție vizuală pentru determinarea conformității cu tipul de instrument PN-ITP omologat; |
|
— |
o verificare a tensiunii și a frecvenței sursei de alimentare la locul de utilizare pentru determinarea conformității cu specificațiile de pe eticheta instrumentului de măsurare; |
|
— |
o încercare cu aer curat sau de scurgeri (așa cum este descris în instrucțiunile de utilizare); |
|
— |
o încercare pentru determinarea nivelului zero (astfel cum este descris în secțiunea 4.9) dacă diferă de verificarea cu aer curat sau pentru scurgeri; |
|
— |
o verificare a funcționării la debit scăzut de gaz prin limitarea debitului de gaz furnizat sondei de eșantionare; |
|
— |
o verificare a timpului de răspuns. |
Opțional, pot fi efectuate încercări pentru concentrație mare de PN, eficiență de numărare și repetabilitate.
6.3. Verificarea ulterioară
Verificarea ulterioară a preciziei instrumentului PN-ITP ar trebui să aibă loc ori de câte ori este cerut de producătorul instrumentului, dar nu mai târziu de un an de la ultima verificare. Verificarea ulterioară este o încercare efectuată la 3 concentrații diferite cu particule polidispersate cu distribuție monomodală a dimensiunilor, GMD 70 ± 20 nm și GSD mai mic sau egal cu 2,1. Este aplicabilă valoarea MPE pentru condiții nominale de funcționare. Concentrațiile utilizate pentru încercare sunt: o cincime din limita PN-ITP, limita PN-ITP și de două ori limita PN-ITP (concentrații în limita a 20 %).
Încercarea pentru verificare ulterioară poate fi efectuată fie (i) la sediul producătorului sau al unui organism notificat ales de producător, fie (ii) la locul de utilizare a instrumentului PN-ITP.
Atunci când verificarea ulterioară se efectuează la sediul producătorului sau al unui organism notificat ales de producător, utilizând configurația aprobată pentru verificarea inițială, se aplică același factor de corecție a configurației.
Atunci când verificarea ulterioară este efectuată la locul de utilizare a instrumentului PN-ITP, configurația portabilă cuprinde un generator de particule portabil și un sistem de referință portabil (contor de particule cu trasabilitate și, opțional, un dispozitiv de diluare cu trasabilitate).
Distribuția dimensiunii particulelor produse de generatorul portabil de particule trebuie să corespundă valorilor GMD și GSD definite în secțiunea 6.2 pentru un total de minimum 3 ore repartizate pe trei zile diferite, în condiții identice cu cele de pe teren. Această încercare trebuie repetată cel puțin o dată pe an.
Sistemul de referință portabil îndeplinește aceleași cerințe ca și sistemele de referință utilizate pentru încercările de verificare inițială a liniarității (a se vedea secțiunea 6.2), dar incertitudinea sa extinsă în condiții nominale de funcționare continuă să fie sub 20 %, dar preferabil mai mică sau egală cu o treime din eroarea maximă admisă în condiții nominale de funcționare.
Întreaga configurație experimentală portabilă utilizată pentru verificarea ulterioară (generator de particule portabil, instrument PN-ITP și sistem de referință) este supusă încercărilor de către organismul INM responsabil, determinându-se un factor de corecție a configurației pentru încercarea de examinare de tip efectuată de INM. Factorul de corecție a configurației ia în considerare diferențele dintre examinarea de tip și încercările de verificare ulterioară, care apar, de exemplu, din cauza materialului particulelor și a distribuției dimensiunii particulelor, precum și a diferitelor instrumente de referință. Factorul de corecție a configurației trebuie să fie constant pe durata încercărilor de verificare ulterioară (coeficient de variație mai mic de 10 %) și se recomandă să fie în intervalul 0,65-1,5. Când sistemul de referință portabil sau generatorul portabil de particule se schimbă, este necesară o nouă aprobare din partea INM.
Cerințe privind liniaritatea verificării ulterioare sunt rezumate mai jos:
|
Locul de efectuare a verificării |
Instrument de referință |
Număr minim de concentrații |
MPE |
|
La sediul producătorului sau al organismului notificat sau pe teren |
Contor de particule cu trasabilitate (opțional, cu dispozitiv de diluare cu trasabilitate) |
3 |
Condiții de funcționare nominale (a se vedea secțiunea 4.6) |
Încercările suplimentare efectuate în timpul verificării ulterioare includ:
|
— |
o inspecție vizuală pentru determinarea valabilității verificării anterioare și a prezenței tuturor ștampilelor, sigiliilor și documentelor necesare; |
|
— |
o încercare cu aer curat sau pentru scurgeri (astfel cum este descris în instrucțiunile de utilizare); |
|
— |
o încercare de verificare a nivelului zero (astfel cum este descris în secțiunea 4.9), dacă diferă de încercarea cu aer curat sau pentru scurgeri; |
|
— |
o verificare a funcționării la debit scăzut de gaz prin limitarea debitului de gaz furnizat sondei de eșantionare; |
|
— |
o verificare a timpului de răspuns; |
|
— |
o încercare pentru concentrație mare de PN (opțional). |
7. PROCEDURĂ DE MĂSURARE
Încercarea privind concentrația de PN este aplicabilă vehiculelor descrise în secțiunea 1 și determină numărul de particule pe centimetru cub de gaze de eșapament ale unui vehicul staționar cu motorul funcționând la ralanti redus. Încercarea nu este efectuată în timpul regenerării DPF-ului vehiculului.
Pregătirea vehiculului
La începutul încercării, vehiculul trebuie să fie:
|
— |
Cald, adică temperatura lichidului de răcire a motorului > 60 °C, preferabil > 70 °C. |
|
— |
Condiționat, prin funcționarea pentru o perioadă de timp la ralanti scăzut și/sau efectuarea de accelerații staționare până la turația motorului de maximum 2 000 rpm, sau prin conducerea vehiculului. Condiționarea se face pentru a exista siguranța că eficiența DPF nu este influențată de o regenerare recentă. Timpul de condiționare este considerat perioada în care motorul este pornit, inclusiv fazele preliminare încercării (de exemplu, faza de stabilizare). Timpul total de condiționare recomandat este de 300 s. |
Este posibilă efectuarea unei încercări rapide, cu lichidul de răcire a motorului la temperatură < 60 °C. Totuși, dacă vehiculul nu trece cu succes încercarea, atunci încercarea se repetă, iar vehiculul trebuie să îndeplinească cerințele stabilite pentru temperatura lichidului de răcire a motorului și condiționare.
Pregătirea instrumentului PN-ITP
|
— |
Instrumentul PN-ITP este pornit pentru un interval de timp cel puțin egal cu timpul de încălzire indicat de producător. |
|
— |
Funcțiile de autotestare definite în secțiunea 5 monitorizează funcționarea corectă a instrumentului pe durata încercării și declanșează afișarea unui avertisment sau a unui mesaj în caz de funcționare defectuoasă. |
Înaintea fiecărei încercări, se verifică starea corespunzătoare a sistemului de eșantionare, inclusiv prin verificarea tubului de eșantionare și a sondei pentru depistarea deteriorărilor.
Procedura de încercare
|
— |
Înainte de începerea unei măsurători, sunt înregistrate următoarele date:
|
|
— |
software-ul contorului de particule ghidează automat operatorul instrumentului pe parcursul procedurii de încercare; |
|
— |
sonda este introdusă la cel puțin 0,20 m în orificiul de evacuare al sistemului de evacuare. În cazul unor derogări justificate, când nu este posibilă prelevarea de eșantioane de la această adâncime, sonda se introduce la cel puțin 0,05 m. Sonda de eșantionare nu atinge pereții țevii de evacuare; |
|
— |
dacă sistemul de evacuare are mai multe orificii de evacuare, toate sunt supuse încercărilor, cu respectarea limitei PN-ITP respective la toate încercările. În acest caz, cea mai mare concentrație de PN măsurată la diferitele evacuări ale sistemului de evacuare este considerată a fi concentrația de PN a vehiculului; |
|
— |
vehiculul funcționează la ralanti redus. În cazul în care motorul unui vehicul nu este pornit în condiții statice, atunci sistemul de pornire/oprire este dezactivat de către operatorul care efectuează încercările. Pentru vehiculele hibride și vehiculele electrice hibrid reîncărcabile, este necesar ca motorul termic să fie pornit (de exemplu, prin pornirea sistemului de aer condiționat pentru vehicule hibride sau prin selectarea modului de încărcare a bateriei pentru vehiculele electrice hibride reîncărcabile); |
|
— |
după ce sonda a fost introdusă în țeava de evacuare, se parcurg următorii pași pentru efectuarea încercării PN-ITP:
|
După finalizarea procedurii de încercare, instrumentul PN-ITP creează un raport (și stochează sau tipărește) concentrația medie de PN a vehiculului, precum și un mesaj „PASS” (admis) sau „FAIL” (respins):
|
— |
dacă rezultatul încercării este mai mic sau egal cu limita PN-ITP, instrumentul raportează mesajul „PASS”; încercarea a fost trecută; |
|
— |
dacă rezultatul încercării este mai mare decât limita PN-ITP, instrumentul raportează mesajul „FAIL”; încercarea a eșuat. |
8. LIMITA PN-ITP
Vehiculele care sunt supuse încercării privind concentrația de PN descrise în secțiunea 1 ar trebui să respecte limita PN-ITP de 250 000 (1/cm3) după ce au fost supuse încercării cu un instrument PN-ITP care îndeplinește cerințele stabilite în prezentele orientări și urmând procedura de măsurare descrisă în secțiunea 7.
Aceste orientări pot fi aplicate unei singure limite PN-ITP de la 250 000 (1/cm3) până la 1 000 000 (1/cm3).
9. LISTA SURSELOR
Standarde ISO
ISO 16750-2 Ed. 4.0 (2012), Vehicule rutiere – Condiții de mediu și de încercare pentru echipamente electrice și electronice – Partea 2: Sarcini electrice
ISO 7637-2 (2011) Vehicule rutiere. Perturbații electrice transmise prin conducție și cuplaj. Partea 2: Perturbații electrice tranzitorii transmise prin conducție numai de-a lungul liniilor de alimentare
ISO 7637-3 (2007) Vehicule rutiere. Perturbații electrice transmise prin conducție și cuplaj. Partea 3: Vehicule de pasageri și vehicule comerciale ușoare cu sisteme electrice cu tensiunea nominală de 12 V și vehicule comerciale cu sisteme electrice cu tensiunea nominală de 24 V – Transmisia perturbațiilor electrice prin cuplaj capacitiv și inductiv prin alte linii decât liniile de alimentare
Standarde IEC
IEC 60068-2-1 Ed. 6.0 (2007-03), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 1: Încercarea A: Frig
IEC 60068-2-2 Ed. 5.0 (2007-07), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 1: Încercarea B: Căldură uscată
IEC 60068-3-1 Ed. 2.0 (2011-08), Încercări de mediu – Partea 3: Documentație ajutătoare și orientări – Secțiunea 1: Încercări la frig și la căldură uscată
IEC 60068-2-78 Ed. 2.0 (2012-10), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 78: Încercare Cab: Căldură umedă, continuă
IEC 60068-2-30 Ed. 3.0 (2005-08), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 30: încercare Db: Căldură umedă ciclică (ciclu de 12 h + 12 h)
IEC 60068-3-4 Ed. 1.0 (2001-08), Încercări de mediu – Partea 3: Documentație ajutătoare și orientări – Secțiunea 4: Încercări la căldură umedă
IEC 61000-2-1 Ed. 1.0 (1990-05), Compatibilitate electromagnetică (EMC) – Partea 2: Mediu înconjurător – Secțiunea 1: Descrierea mediului înconjurător. Mediu electromagnetic pentru perturbații de joasă frecvență propagate prin conducție și transmisia de semnale pe rețelele publice de alimentare
IEC 61000-4-1 Ed. 3.0 (2006-10), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 1: Vedere de ansamblu asupra seriei CEI 61000-4
IEC 61000-2-2 Ed. 1.0 (1990-05), Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 2: Mediu înconjurător – Secțiunea 2: Niveluri de compatibilitate pentru perturbațiile conduse de joasă frecvență și transmisia de semnale în rețelele publice de alimentare de joasă tensiune
IEC 60068-2-31 Ed. 2.0 (2008-05), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 31: Încercare Ec: Șocuri datorate manevrărilor brutale, încercare destinată în special probelor de tip echipament
IEC 60068-2-47 Ed. 3.0 (2005-4), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 47: Montarea componentelor, echipamentelor și a altor articole pentru încercări dinamice la vibrații, la impact și alte încercări similare
IEC 60068-2-64 Ed. 2.0 (2008-04), Încercări de mediu – Partea 2: Metode de încercare – Secțiunea 64: Încercare Fh: Vibrații aleatorii de bandă largă și orientări
IEC 60068-3-4 Ed. 1.0 (2003-08), Încercări de mediu – Partea 3: Documentație ajutătoare și orientări – Secțiunea 8: Alegerea dintre încercările la vibrații
IEC 61000-4-11 Ed. 2.0 (2004-03), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și de măsurare – Secțiunea 11: Încercări de imunitate la scăderi de tensiune, întreruperi de scurtă durată și variații de tensiune.
IEC 61000-6-1 Ed. 2.0 (2005-3), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 6: Standarde generice – Secțiunea 1: Imunitate pentru mediile rezidențiale, comerciale și ușor industrializate
IEC 61000-6-2 Ed. 2.0 (2005-01), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 6: Standarde generice – Secțiunea 2: Imunitate pentru medii industriale
IEC 61000-4-4 Ed. 3.0 (2012-04), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 4: Încercări de imunitate la trenuri de impulsuri rapide de tensiune
IEC 61000-4-5 Ed. 2.0 (2005-11) Corecția 1 la Ed. 2.0 (2009-10), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 5: Încercare de imunitate la supratensiune
IEC 61000-4-2 Ed. 2.0 (2008-12), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 2: Încercare de imunitate la descărcări electrostatice
IEC 61000-4-3 Ed. 3.2 (2010-04), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 3: Încercări de imunitate la câmpuri electromagnetice de radiofrecvență, radiate
IEC 61000-4-20 Ed. 2.0 (2010-08), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și de măsurare – Secțiunea 20: Încercări de emisie și de imunitate în ghiduri de undă cu mod transversal electromagnetic (TEM)
IEC 61000-4-6 Ed. 4.0 (2013-10), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 6: Imunitate la perturbații conduse, induse de câmpuri de radiofrecvență
IEC 61000-4-8 Ed. 2.0 (2009-09), Publicație EMC de bază – Compatibilitate electromagnetică (CEM) – Partea 4: Tehnici de încercare și măsurare – Secțiunea 8: Încercare de imunitate la câmp magnetic de frecvența rețelei
Standarde europene
EN 1822-1:2019-10, Filtre de aer de înaltă eficiență (EPA, HEPA și ULPA). Partea 1: Clasificare, încercări de performanță, marcaje
Publicații OIML
OIML R 99-1 &2 (2008) Instrumente pentru măsurarea emisiilor de gaze de evacuare ale vehiculelor
OIML V 2-200 (2012) Vocabular Internațional de Metrologie – Concepte de bază și generale și termeni asociați (VIM)
OIML D 11 (2013) Cerințe generale pentru instrumentele de măsură – Condiții de mediu
(1) Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare (JO L 96, 29.3.2014, p. 149).
Rectificări
|
28.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/65 |
Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/419 al Consiliului din 24 februarie 2023 privind punerea în aplicare a articolului 8a din Regulamentul (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 61 din 27 februarie 2023 )
La pagina 31, rubrica 125, coloana „Informații de identificare”:
în loc de:
„Data nașterii: 9.5.1958 ”,
se citește:
„Data nașterii: 9.3.1958 ”.
|
28.3.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/66 |
Rectificare la Decizia (PESC) 2023/421 a Consiliului din 24 februarie 2023 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 61 din 27 februarie 2023 )
La pagina 52, rubrica 125, coloana „Informații de identificare”
în loc de:
„Data nașterii: 9.5.1958 ”,
se citește:
„Data nașterii: 9.3.1958 ”.