(1)

De la adoptarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (4), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), evenimentele geopolitice fără precedent declanșate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care au agravat în mod direct și indirect consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, au afectat în mod considerabil societatea și economia Uniunii, populația sa, precum și coeziunea sa economică, socială și teritorială. În special, este mai clar ca niciodată faptul că securitatea energetică a Uniunii, precum și independența sa energetică sunt indispensabile pentru o redresare de succes, durabilă și incluzivă de pe urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, dat fiind că acestea reprezintă totodată factori majori care contribuie la reziliența economiei Uniunii.

(2)

Având în vedere legăturile directe existente între o redresare durabilă, consolidarea rezilienței Uniunii și securitatea energetică a acesteia, reducerea dependenței Uniunii de combustibilii fosili, îndeosebi cei proveniți din Rusia, precum și rolul pe care Uniunea îl are pentru o tranziție justă și incluzivă, mecanismul este un instrument adecvat pentru a contribui la răspunsul Uniunii la încercările respective nou-apărute. Acest lucru este valabil și din perspectiva legislației Uniunii în domeniul climei și al mediului și a angajamentelor internaționale ale Uniunii, în special a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5).

(3)

Prin Declarația de la Versailles din 10 și 11 martie 2022, șefii de stat și de guvern au invitat Comisia să propună, până la sfârșitul lunii mai a aceluiași an, un plan REPowerEU de eliminare treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia, invitație care a fost ulterior reiterată în concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2022. Respectivul obiectiv ar trebui să fie atins cu mult înainte de anul 2030, într-un mod care să fie în concordanță cu Pactul verde european, prevăzut în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 și cu obiectivele climatice pentru 2030 și 2050 consacrate în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(4)

Capacitatea mecanismului de a sprijini reformele și investițiile dedicate diversificării aprovizionării cu energie, în special în cazul combustibililor fosili, precum și pentru a spori reziliența, securitatea și sustenabilitatea sistemului energetic al Uniunii, contribuind astfel la asigurarea unor prețuri accesibile la energie și consolidând autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă, ar trebui să fie consolidată. Pentru a îndeplini respectivele obiective, este necesar ca Uniunea să sporească eficiența energetică și fiabilitatea și reziliența rețelelor de transport și de distribuție, să promoveze flexibilitatea sistemului, să reducă la minimum congestiile, inclusiv prin creșterea capacității rețelelor și a capacității de stocare a energiei electrice, să promoveze digitalizarea, și să asigure lanțuri de aprovizionare reziliente, securitatea cibernetică și protecția tuturor infrastructurilor, precum și adaptarea tuturor infrastructurilor la schimbările climatice, reducând în același timp dependențele energetice strategice.

(5)

Pentru a maximiza complementaritatea, consecvența și coerența politicilor și acțiunilor întreprinse de Uniune și de statele membre în vederea promovării independenței, securității și sustenabilității aprovizionării cu energie a Uniunii, reformele și investițiile respective legate de energie ar trebui prevăzute într-un capitol dedicat REPowerEU din cadrul planurilor de redresare și reziliență.

(6)

Tranziția efectivă către energia verde și reducerea rapidă a dependenței de energia din combustibilii fosili într-un mod incluziv necesită măsuri de stimulare a eficienței energetice și a economiilor de energie pentru clădiri și pentru infrastructurile energetice critice aferente și de decarbonizare mai rapidă a sectoarelor industriale. Este imperativ să crească rapid investițiile în măsuri de eficiență energetică, cum ar fi adoptarea de soluții de încălzire și de răcire durabile și eficiente, care să constituie o modalitate eficace de a aborda unele dintre cele mai presante probleme legate de aprovizionarea cu energie și de costul energiei. Prin urmare, ar trebui să se acorde sprijin și pentru reformele și investițiile menite să sporească eficiența energetică, să decarbonizeze industria, inclusiv prin utilizarea combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin adoptarea hidrogenului din surse regenerabile și a altor combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică și prin creșterea economiilor de energie la nivelul statelor membre, în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de energie și climă și cu cadrul juridic al Uniunii. Comisia ar trebui în special să încurajeze statele membre să includă în capitolele lor privind REPowerEU măsuri de sprijinire a decarbonizării industriei.

(7)

Se estimează că eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili din Rusia va duce la o reducere a dependenței energetice globale a Uniunii. Capitolele privind REPowerEU ar trebui să contribuie la creșterea și întărirea autonomiei strategice a Uniunii, fără a crește în mod excesiv dependența acesteia de importurile de materii prime din țări terțe.

(8)

La elaborarea planurilor de redresare și reziliență, precum și a capitolelor privind REPowerEU, statele membre ar trebui să își coordoneze politicile economice astfel încât să îndeplinească obiectivele privind coeziunea economică, socială și teritorială prevăzute la articolul 174 din tratat, cu scopul de a reduce decalajele dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și rămânerea în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, acordând o atenție deosebită zonelor îndepărtate, periferice și izolate, precum și insulelor, care se confruntă deja cu constrângeri suplimentare.

(9)

Pentru a maximiza domeniul de aplicare al răspunsului Uniunii, toate statele membre care transmit, după intrarea în vigoare a prezentului regulament, un plan de redresare și reziliență solicitând utilizarea de finanțare suplimentară sub formă de împrumuturi, sau în conformitate cu normele noi ce urmează să fie instituite în temeiul prezentului regulament de modificare, din licitarea certificatelor din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) sau din transferuri din rezerva de ajustare la Brexit instituită prin Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului (8), ar trebui să aibă obligația de a include în planurile lor de redresare și reziliență un capitol privind REPowerEU. În conformitate cu posibilitatea existentă, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, de a transmite un plan de redresare și reziliență și pentru a asigura elaborarea corespunzătoare a capitolelor privind REPowerEU, statele membre pot prezenta un proiect de capitol privind REPowerEU înainte de a prezenta un plan modificat de redresare și reziliență. Ar trebui evitate sarcinile administrative inutile.

(10)

Capitolele privind REPowerEU ar trebui să includă noile reforme și investiții, începând cu 1 februarie 2022, care contribuie la obiectivele REPowerEU și combat criza cauzată de evenimentele geopolitice recente. Cu toate acestea, măsurile incluse în deciziile de punere în aplicare ale Consiliului deja adoptate care contribuie la obiectivele REPowerEU pot fi incluse în capitolul privind REPowerEU dacă, în urma actualizării contribuției financiare maxime, statul membru în cauză face obiectul unei scăderi a contribuției sale financiare maxime. În acest caz, statul membru ar trebui să poată include aceste măsuri în capitolul său privind REPowerEU până la o valoare a costurilor estimate egală cu scăderea contribuției financiare maxime.

(11)

Un stat membru ar trebui să poată include în capitolul său privind REPowerEU partea extinsă a unor măsuri prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată, împreună cu jaloanele și țintele corespunzătoare. O astfel de extindere ar trebui să aducă o îmbunătățire substanțială nivelului de ambiție al respectivelor măsuri, astfel cum se reflectă în proiectarea sau nivelul jaloanelor și al țintelor corespunzătoare, pe baza măsurilor incluse în decizia de punere în aplicare a Consiliului deja adoptată.

(12)

Un stat membru ar trebui să transmită capitolul său privind REPowerEU sub forma unui addendum la planul său de redresare și reziliență. Un capitol privind REPowerEU ar trebui să cuprindă o explicație a modului în care măsurile pe care le include sunt coerente cu eforturile statului membru în cauză de a realiza obiectivele REPowerEU, ținând seama de măsurile incluse în deciziile de punere în aplicare ale Consiliului deja adoptate, precum și o explicație a contribuției globale la obiectivele REPowerEU a măsurilor respective și a altor măsuri complementare sau conexe finanțate la nivel național și finanțate de Uniune.

(13)

Capitolele privind REPowerEU ar trebui, printre altele, să contribuie la creșterea ponderii în mixul energetic a energiei durabile și a celei provenite din surse regenerabile și la remedierea blocajelor de la nivelul infrastructurii energetice. În ceea ce privește infrastructura de gaze naturale, reformele și investițiile din capitolele privind REPowerEU ce vizează diversificarea aprovizionării prin orientarea către alți furnizori în afară de Rusia ar trebui să se bazeze pe nevoile identificate în prezent prin evaluarea efectuată și convenită de Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale și stabilite în spiritul solidarității în ceea ce privește securitatea aprovizionării și să țină seama de nevoile strategice în materie de securitate energetică ale statului membru în cauză și de măsurile de pregătire consolidate, inclusiv stocarea energiei, luate în vederea adaptării la noile amenințări geopolitice, fără a submina contribuția pe termen lung la tranziția verde.

(14)

Ar trebui adăugat un criteriu de evaluare corespunzător care să servească drept bază pentru evaluarea de către Comisie a reformelor și a investițiilor din capitolele privind REPowerEU și care să asigure faptul că reformele și investițiile respective sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor specifice legate de REPowerEU. Pentru a fi evaluat pozitiv de către Comisie, ar trebui ca planul de redresare și reziliență relevant să obțină o notă A conform acestui nou criteriu de evaluare.

(15)

Efectuarea doar a unor investiții în infrastructură și tehnologii nu este suficientă pentru a asigura reducerea dependenței de combustibilii fosili, având în vedere deficitele existente în materie de forță de muncă și de competențe. În acest context, este deja posibil să fie alocate resurse pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă, astfel încât aceasta să dobândească în mai mare măsură competențe verzi, precum și pentru cercetarea în domeniul tranziției verzi și pentru elaborarea de soluții inovatoare legate de tranziția verde. Statele membre sunt încurajate să investească în continuare în recalificare și perfecționare, în special pentru competențele și tehnologiile verzi și digitale conexe, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă pe parcursul tranziției verzi. În cazul în care un stat membru include în capitolul său privind REPowerEU măsuri legate de recalificarea și perfecționarea persoanelor, Comisia ar trebui să analizeze dacă astfel de măsuri contribuie în mod semnificativ la sprijinirea recalificării forței de muncă în direcția competențelor verzi și digitale conexe.

(16)

Având în vedere impactul economic și social al actualei crize energetice, în contextul căreia prețurile persistent ridicate și volatile ale energiei agravează impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 crescând suplimentar sarcina financiară pentru consumatori, în special pentru cei mai vulnerabili, inclusiv pentru gospodăriile cu venituri mici și pentru întreprinderile vulnerabile, inclusiv microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și recunoscând principiile Pilonului european al drepturilor sociale, ar trebui să fie posibil să se includă în capitolele privind REPowerEU măsuri care să contribuie la abordarea structurală a cazurilor de sărăcie energetică, prin reforme și investiții de lungă durată. Reformele și investițiile care vizează combaterea sărăciei energetice ar trebui să furnizeze un nivel mai ridicat de sprijin financiar pentru schemele de eficiență energetică, inclusiv prin intermediul unor instrumente financiare specifice, și pentru politicile și schemele privind energia curată, astfel încât să se reducă cererea de energie pentru gospodăriile și întreprinderile, inclusiv microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii, care se confruntă cu dificultăți grave din cauza facturilor ridicate la energie.

(17)

Măsurile de reducere a cererii de energie luate de statele membre ar trebui să stimuleze investițiile în economiile de energie.

(18)

Aplicarea unui nou regim referitor la capitolele privind REPowerEU nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte cerințe juridice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(19)

Planul de redresare și reziliență, inclusiv capitolul privind REPowerEU, ar trebui să contribuie la abordarea eficace a tuturor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările specifice fiecărei țări adoptate în cadrul ciclului semestrului european din 2022, care se referă, printre altele, la provocările energetice cu care se confruntă statele membre.

(20)

Tranziția eficace către energia verde și reducerea dependenței energetice implică investiții digitale semnificative. În lumina Regulamentului (UE) 2021/241, statele membre ar trebui să ofere o explicație a modului în care se preconizează că măsurile din planul de redresare și reziliență, inclusiv cele din capitolul privind REPowerEU, vor contribui la tranziția digitală și la abordarea provocărilor generate de aceasta și o indicare a faptului dacă respectivele măsuri corespund sau nu unui cuantum care contribuie la obiectivul digital pe baza metodologiei de marcare digitală. Cu toate acestea, având în vedere caracterul urgent și gravitatea fără precedent ale provocărilor energetice cu care se confruntă Uniunea, reformele și investițiile din capitolul privind REPowerEU nu ar trebui să fie luate în considerare la calcularea sumei totale alocate planului în scopul aplicării cerinței privind obiectivul digital, stabilită în Regulamentul (UE) 2021/241. Totuși, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a include în capitolele privind REPowerEU, în cea mai mare măsură posibilă, măsuri care să contribuie la obiectivul digital bazat pe metodologia de marcare digitală.

(21)

Procedurile administrative îndelungate reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea implementării energiei din surse regenerabile. Respectivele obstacole constau, printre altele, în complexitatea normelor aplicabile pentru selectarea amplasamentelor și pentru autorizațiile administrative pentru proiecte, complexitatea și durata evaluării impactului de mediu al proiectelor, problemele legate de racordarea la rețea și constrângerile în materie de personal în cadrul autorităților care acordă autorizațiile sau în cadrul operatorilor de rețea. Este necesar să se simplifice și să se accelereze suplimentar procesele administrative de acordare a autorizațiilor pentru sursele regenerabile de energie și infrastructura aferentă a rețelei electrice, pentru a se asigura că Uniunea își îndeplinește obiectivele în materie de energie și climă. În contextul semestrului european 2022 au fost formulate recomandări către statele membre pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile. Astfel cum s-a anunțat în comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „Planul REPowerEU”, Comisia a propus modificarea Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (9) privind energia din surse regenerabile, în vederea instituirii unui proces mai rapid de autorizare pentru sursele regenerabile de energie. În plus, Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului (10), care stabilește un cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, a introdus norme temporare cu caracter urgent.

(22)

În temeiul articolului 18 alineatul (4) litera (q) din Regulamentul (UE) 2021/241, statele membre ar trebui să furnizeze un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul lor juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante implicate în punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Respectiva consultare ar trebui completată prin includerea abordării reformelor și investițiilor care urmează să fie cuprinse într-un potențial capitol privind REPowerEU, într-un mod care să acorde părților interesate suficient timp pentru a reacționa, asigurând totodată o finalizare rapidă a capitolului privind REPowerEU de către statul membru în cauză. Rezumatul actualizat ar trebui să prevadă părțile interesate consultate, să explice rezultatul consultării complementare și să prezinte modul în care au fost reflectate în capitolele privind REPowerEU contribuțiile primite de la părțile interesate.

(23)

Aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (11) (denumit în continuare principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”) este esențială pentru a se asigura faptul că reformele și investițiile întreprinse ca parte a redresării de pe urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 sunt implementate în mod durabil. Acesta ar trebui să se aplice în continuare reformelor și investițiilor sprijinite de mecanism, cu o singură exceptare specifică care să vizeze protejarea Uniunii în contextul provocărilor imediate cu care se confruntă în materie de securitate energetică. Având în vedere obiectivul diversificării aprovizionării cu energie prin orientarea către alți furnizori în afară de Rusia, ar trebui ca reformele și investițiile prevăzute în capitolele privind REPowerEU care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu gaze naturale să fie eligibile pentru sprijin financiar în cadrul mecanismului, chiar dacă nu respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. De regulă, infrastructura și instalațiile petroliere sunt excluse din capitolul privind REPowerEU. Prin derogare, un stat membru care a făcut obiectul derogării temporare excepționale prevăzute la articolul 3m alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului (12) până la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare, ca urmare a dependenței sale specifice de țiței și a situării sale geografice, ar trebui să poată include în capitolul privind REPowerEU infrastructura și instalațiile petroliere necesare pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării.

Comisia ar trebui să evalueze dacă măsurile preconizate pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de securitate a aprovizionării cu energie sunt eligibile pentru derogarea de la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. În scopul respectivei evaluări, Comisia ar trebui să ia în considerare, printre alte condiții, riscul privind efectele de blocare și indisponibilitatea unor alternative mai curate, fezabile din punct de vedere tehnologic și economic, care ar putea fi implementate în cadrul unui calendar comparabil. O astfel de evaluare ar trebui să fie proporțională, ținând seama de caracterul urgent al atingerii obiectivelor REPowerEU. În caz de îndoieli, Comisia ar trebui să poată solicita statelor membre să furnizeze informații relevante pentru a sprijini evaluarea. Evaluarea alternativelor mai curate ar trebui efectuată în limite rezonabile.

(24)

Toate măsurile din planurile de redresare și reziliență ar trebui să fie întreprinse în conformitate cu acquis-ul Uniunii și cu dreptul național aplicabile în domeniul mediului, în special în ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului și protecția naturii. Pentru măsurile care beneficiază de derogarea de la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, statele membre ar trebui să depună eforturi satisfăcătoare pentru a limita prejudiciul potențial adus obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, acolo unde este posibil, și pentru a atenua prejudiciul prin intermediul altor măsuri, inclusiv măsuri incluse în capitolele privind REPowerEU.

(25)

Capitolele privind REPowerEU ar trebui să fie în concordanță cu planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre și cu obiectivele climatice ale Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.

(26)

Reflectând Pactul verde european ca strategia de creștere durabilă a Europei și importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, mecanismul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și a durabilității mediului și la atingerea unei ținte globale de 30 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor climatice. În acest scop, măsurile sprijinite de mecanism și incluse în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre ar trebui să contribuie la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție și să corespundă unui cuantum reprezentând cel puțin 37 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență și unui cuantum reprezentând cel puțin 37 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă, astfel cum este prevăzută în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. Metodologia respectivă ar trebui utilizată în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa respectivă. În cazul în care statul membru în cauză și Comisia sunt de acord, ar trebui să fie posibil să se majoreze coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor climatice la 40 % sau 100 % pentru investițiile individuale, astfel cum se explică în planul de redresare și reziliență, spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor climatice. În acest scop, ar trebui să fie posibil să se majoreze coeficienții pentru sprijinul destinat obiectivelor climatice până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare și reziliență pentru investiții individuale. Mecanismul ar trebui să sprijine activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

(27)

Statele membre ar trebui, după caz, să includă în capitolele privind REPowerEU măsuri care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, astfel cum au fost identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de către Comisie, contribuind, printre altele, la generarea de valoare adăugată europeană. De asemenea, ar trebui să se țină seama de faptul că măsurile luate într-un stat membru ar putea avea efecte de propagare asupra altor state membre. Comisia ar trebui să faciliteze cooperarea dintre statele membre într-o etapă cât mai timpurie în vederea dezvoltării de măsuri cu o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional care să fie incluse în capitolele privind REPowerEU. Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că respectivele măsuri corespund unui cuantum reprezentând cel puțin 30 % din costurile estimate ale măsurilor din capitolul privind REPowerEU. Pe lângă măsurile care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, măsurile la nivel național care contribuie la asigurarea aprovizionării cu energie în Uniune în ansamblul său, în conformitate cu obiectivele REPowerEU, în special în ceea ce privește remedierea blocajelor existente în legătură cu transportul, distribuția și stocarea energiei, astfel cum au fost identificate în cea mai recentă evaluare a nevoilor efectuată de către Comisie, și care sporesc astfel potențialul fluxurilor transfrontaliere între statele membre, ar trebui să fie considerate ca având o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional. Măsurile de reducere a dependenței de combustibilii fosili și a cererii de energie ar trebui, de asemenea, considerate ca având un efect transfrontalier pozitiv, deoarece eliberează în mod suplimentar capacități sau oportunități de aprovizionare pentru alte state membre.

(28)

Ar trebui adăugat un criteriu de evaluare corespunzător care să servească drept bază pentru evaluarea de către Comisie a dimensiunii sau a efectului transfrontalier sau multinațional al reformelor și al investițiilor din capitolele privind REPowerEU.

(29)

Ar trebui oferite stimulente suplimentare pentru ca statele membre să solicite sprijin sub formă de împrumut, pentru a se asigura absorbția de către acestea a fondurilor disponibile, respectându-se principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței. În acest scop, statele membre ar trebui să comunice cât mai clar posibil Comisiei, cel târziu la 30 de zile după intrarea în vigoare a prezentului regulament, dacă intenționează să transmită o cerere de sprijin sub formă de împrumut. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, simultan, în condiții egale și fără întârzieri nejustificate, o imagine de ansamblu a intențiilor exprimate de statele membre și calea de urmat propusă pentru repartizarea resurselor disponibile. Comunicarea intenției nu ar trebui să aducă atingere capacității statelor membre de a solicita sprijin sub formă de împrumut până la 31 august 2023, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2021/241, inclusiv în cazul cererilor de peste 6,8 % din venitul lor național brut (VNB), dacă se aplică condițiile relevante. Acest lucru nu ar trebui, de asemenea, să aducă atingere încheierii de către Comisie a acordului de împrumut corespunzător după adoptarea deciziei de punere în aplicare relevante a Consiliului.

(30)

Statele membre sunt încurajate să transmită capitolele privind REPowerEU cât mai curând posibil și, de preferință, în termen de două luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare. În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență modificat transmis de fiecare stat membru în termen de două luni și să prezinte o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului. Având în vedere caracterul urgent al provocărilor cu care se confruntă statele membre, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a finaliza evaluarea planurilor de redresare și reziliență modificate fără întârzieri nejustificate.

(31)

În plus, pentru a promova un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește reformele și investițiile care urmează să fie incluse în capitolul privind REPowerEU, ar trebui furnizate noi surse de finanțare specifice.

(32)

Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului (13) introduce o contribuție de solidaritate temporară pentru societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor aplicabilă în toate statele membre. Statele membre sunt invitate să utilizeze o parte din veniturile generate de respectiva contribuție temporară pentru a stimula sinergiile și complementaritățile cu reformele și investițiile din capitolele lor privind REPowerEU într-un mod coerent, pentru finanțarea măsurilor care urmează să fie implementate la nivel național în conformitate cu obiectivele REPowerEU.

(33)

Situația economică și geopolitică actuală impune Uniunii să mobilizeze resursele disponibile pentru a diversifica rapid aprovizionarea cu energie a Uniunii și pentru a reduce dependența de combustibilii fosili înainte de 2030. În acest context, Directiva 2003/87/CE ar trebui să permită în mod excepțional monetizarea prin licitare a unei părți din certificatele din fondul pentru inovare și din cele alocate statelor membre, cu excepția certificatelor distribuite în scopuri de solidaritate, creștere și interconectare, și ar trebui să direcționeze veniturile obținute către reforme și investiții care contribuie la obiectivele REPowerEU, în cadrul mecanismului. Licitarea certificatelor din fondul pentru inovare și a certificatelor alocate statelor membre ar trebui, de asemenea, să fie concentrată la începutul perioadei. O parte din certificatele din rezerva pentru stabilitatea pieței, care altfel ar fi invalidate, ar trebui utilizate pentru realimentarea fondului pentru inovare.

(34)

În contextul intervenției de urgență a Uniunii pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, care rezultă din impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, măsurile temporare excepționale și specifice, în temeiul Cadrului pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14), printr-o utilizare flexibilă a resurselor din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), din Fondul social european (FSE) și din Fondul de coeziune, ar trebui să ajute întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) afectate în mod deosebit de creșterile prețurilor la energie, precum și gospodăriile vulnerabile să acopere costurile legate de energie suportate și plătite, începând cu 1 februarie 2022. Acest sprijin este pe deplin în conformitate cu obiectivele REPowerEU.

(35)

În special, FEDR ar trebui să fie utilizat în mod excepțional pentru a furniza sprijin sub formă de capital circulant IMM-urilor afectate în mod deosebit de creșterile prețurilor la energie. Sprijinul IMM-urilor afectate în mod deosebit de creșterile prețurilor la energie, ar trebui să fie proporțional și conform cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat. În plus, FSE ar trebui să fie utilizat în mod excepțional pentru a furniza sprijin gospodăriilor vulnerabile, astfel cum sunt definite în normele naționale, astfel încât acestea să își acopere costurile pentru consumul de energie chiar și în absența unor măsuri de creștere a capacității de inserție profesională a persoanelor sprijinite, cum ar fi măsurile active. Acestea sunt măsuri excepționale strict necesare pentru a aborda criza energetică rezultată din impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acestea se asigură faptul că persoanele sprijinite au acces la servicii esențiale, contribuind astfel și la condițiile ce favorizează o stare de sănătate bună care sunt necesare pentru a participa pe piața forței de muncă. Sprijinul poate fi acordat, în mod interschimbabil, din FEDR, FSE și Fondul de coeziune. În plus, pe lângă FSE, ar trebui să fie posibil să se utilizeze FEDR și Fondul de coeziune pentru a sprijini măsurile de menținere a locurilor de muncă prin scheme privind reducerea timpului de muncă și alte scheme echivalente, inclusiv prin sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Astfel de scheme vizează protejarea angajaților și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de șomaj. Resursele alocate unor astfel de scheme trebuie utilizate exclusiv pentru sprijinirea lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Sprijinul Uniunii pentru astfel de scheme privind reducerea timpului de muncă și alte scheme echivalente ar trebui să fie limitat în timp. De asemenea, ar trebui să fie posibilă utilizarea resurselor REACT-EU prevăzute la articolul 92a din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru aceste trei tipuri de sprijin, cu scopul de a consolida eforturile depuse în prezent de statele membre în direcția redresării reziliente a economiilor lor în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.

(36)

Ar trebui ca utilizarea unor modalități specifice de programare să permită programarea exclusivă a resurselor în cadrul unor axe prioritare specifice și să contribuie la prioritățile de investiții specifice. Pentru a se oferi un sprijin semnificativ statelor membre în eforturile lor de a limita consecințele crizei energetice, statele membre ar trebui, în mod excepțional, să beneficieze de o rată de cofinanțare de 100 % care să fie aplicată axelor prioritare specifice ale programelor operaționale care furnizează exclusiv un astfel de sprijin până la sfârșitul perioadei de programare 2014-2020. Aceste măsuri limitate și specifice ar trebui să completeze intervențiile structurale din cadrul politicii de coeziune care sprijină producția de energie curată și promovează eficiența energetică. Pentru a ține seama de constrângerile bugetare ale Uniunii, ar trebui ca plățile efectuate de Comisie pentru astfel de operațiuni în cadrul priorităților specifice să fie plafonate la 5 000 000 000 EUR în 2023.

(37)

Pentru a oferi statelor membre și regiunilor suficientă flexibilitate în abordarea provocărilor nou apărute, Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (15) ar trebui să ofere statelor membre posibilitatea de a solicita până la 7,5 % din resursele din FEDR, Fondul social european Plus și Fondul de coeziune pentru a contribui la obiectivele REPowerEU. Ar trebui să fie posibil ca respectivele fonduri să ofere sprijin pentru obiectivele REPowerEU în cazul în care un astfel de sprijin intră în domeniul de aplicare al fondului în cauză, contribuie la obiectivele sale specifice și este în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 și în regulamentul relevant specific fiecărui fond, inclusiv cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

(38)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a transfera, integral sau parțial, alocarea lor provizorie din resursele rezervei de ajustare la Brexit către mecanism. Criza provocată de pandemia de COVID-19, agravată de amenințarea la adresa securității energetice a Uniunii, a exacerbat consecințele negative ale retragerii Regatului Unit din Uniune în statele membre, inclusiv în regiunile și comunitățile locale ale acestora, precum și în sectoarele acestora, în special cele care sunt cel mai grav afectate de respectiva retragere. Măsurile care urmează să fie finanțate prin intermediul rezervei de ajustare la Brexit și reformele și investițiile care urmează să fie finanțate prin intermediul mecanismului pot servi unor scopuri similare și pot avea un conținut similar. Atât rezerva de ajustare la Brexit, cât și mecanismul vizează, în cele din urmă, atenuarea efectelor negative asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale. În acest context, deși reformele și investițiile din cadrul mecanismului vizează în primul rând abordarea consecințelor economice ale pandemiei, ele pot contribui și la contracararea consecințelor negative neprevăzute în statele membre și în sectoarele de activitate care sunt cel mai grav afectate de Brexit. În cele din urmă, creditele de angajament și creditele de plată din cadrul atât al rezervei de ajustare la Brexit, cât și al mecanismului sunt înscrise peste plafoanele cadrului financiar multianual. În respectivul scenariu și ținând seama de perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de cele mai recente evoluții geopolitice, este oportun să se ofere flexibilitate statelor membre prin autorizarea unor transferuri din rezerva de ajustare la Brexit către mecanism care va permite susținerea obiectivelor ambelor instrumente și, în ultimă instanță, va genera coeziune economică, socială și teritorială.

(39)

Plățile de fonduri suplimentare statelor membre care includ un capitol privind REPowerEU în planul lor de redresare și reziliență ar trebui să se efectueze în conformitate cu normele mecanismului până la sfârșitul anului 2026.

(40)

O cerere, depusă în cadrul unui plan de redresare și reziliență, de finanțare specifică, inclusiv o alocare din veniturile obținute în urma licitării certificatelor din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE, de transferuri de resurse din FEDR, Fondul social european Plus sau Fondul de coeziune care intră sub incidența articolului 26 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și de transferuri de resurse din rezerva de ajustare la Brexit, pentru măsuri incluse într-un capitol privind REPowerEU, ar trebui să reflecte o nevoie financiară mai mare legată de reformele și investițiile incluse în respectivul capitol.

(41)

Pentru a se asigura faptul că sprijinul financiar este concentrat la începutul perioadei pentru a răspunde mai bine actualei crize energetice, ar trebui să fie posibil ca, la cererea unui stat membru care trebuie transmisă împreună cu capitolul privind REPowerEU într-un plan de redresare și reziliență modificat, să se poată plăti, sub forma a două plăți de prefinanțare, o sumă din finanțarea suplimentară solicitată pentru a finanța măsurile din capitolul privind REPowerEU al statului membru respectiv.

Comisia ar trebui să efectueze, în măsura posibilului, prima plată de prefinanțare în termen de două luni de la încheierea de către Comisie a angajamentului juridic în înțelesul Regulamentului (UE) 2021/241, iar cea de a doua plată de prefinanțare în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului prin care se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență care include un capitol privind REPowerEU. Respectivele plăți ar trebui să fie executate sub rezerva disponibilității resurselor, în special a disponibilității fondurilor din contul NextGenerationEU, a fondurilor aprobate în bugetul anual al Uniunii și a veniturilor obținute în urma licitării certificatelor din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE și sub rezerva efectuării în prealabil a transferului efectiv al resurselor din cadrul programelor care fac obiectul gestiunii partajate, dacă se solicită acest lucru.

(42)

Pentru a respecta plafoanele de plăți ale cadrului financiar multianual, ar trebui stabilit un plafon în ceea ce privește plățile corespunzătoare prefinanțării pentru sumele transferate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060.

(43)

Comisia ar trebui să monitorizeze implementarea reformelor și a investițiilor din capitolul privind REPowerEU și contribuția acestora la obiectivele REPowerEU și să ofere informații cu privire la acestea, în special prin intermediul schimburilor pe parcursul dialogului privind redresarea și reziliența, prin intermediul raportării în tabloul de bord privind redresarea și reziliența și prin intermediul unei secțiuni dedicate din raportul anual care urmează să fie transmis Parlamentului European și Consiliului.

(44)

Evenimentele geopolitice recente au afectat în mod considerabil prețul energiei, al alimentelor și al materialelor de construcție și au cauzat, de asemenea, deficite în lanțurile de aprovizionare mondiale, au condus la o creștere a inflației și au generat noi provocări, inclusiv un risc de sărăcie energetică și un cost mai mare al vieții. Un răspuns la provocările respective ar putea fi necesar. Aceste evoluții ar putea avea un impact direct asupra capacității de a implementa măsurile din planurile de redresare și reziliență. În măsura în care statele membre pot demonstra că, din cauza unor astfel de evoluții, nu mai este posibilă atingerea, în totalitate sau parțial, a unui jalon sau a unei ținte specifice, astfel de situații ar putea fi invocate ca circumstanțe obiective în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241. În plus, în măsura în care statele membre pot demonstra că atingerea unui jalon sau a unei ținte specifice contravine îndeplinirii obiectivelor REPowerEU, astfel de situații ar putea fi invocate, de asemenea, ca circumstanțe obiective în temeiul regulamentului menționat. În plus, nicio cerere de modificare nu ar trebui să submineze implementarea globală a planurilor de redresare și reziliență, inclusiv eforturile în materie de reformă și de investiții ale statelor membre.

(45)

Prin urmare, Regulamentele (UE) 2021/241, (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și Directiva 2003/87/CE ar trebui să fie modificate în consecință.

(46)

Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

1.

La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

4.

La articolul 17, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

5.

La articolul 18, alineatul (4) se modifică după cum urmează:

6.

Articolul 19 alineatul (3) se modifică după cum urmează:

7.

La articolul 20 alineatul (5), se introduce următoarea literă:

8.

După capitolul III se introduce următorul capitol:

„ CAPITOLUL IIIa

REPowerEU

(*1)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32)"

(*2)  Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a rezervei de ajustare la Brexit (JO L 357, 8.10.2021, p. 1).” "

9.

La articolul 23, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

10.

Se introduce următorul articol:

11.

La articolul 26 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:

12.

La articolul 29, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

13.

La articolul 30, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

14.

Articolul 31 se modifică după cum urmează:

15.

La articolul 32, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

16.

Textul prevăzut în anexa I la prezentul regulament se introduce ca anexa IVa.

17.

Anexa V se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

1.

La articolul 22 alineatul (3) litera (g), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

(*3)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).’;"

2.

La articolul 24, se adaugă următorul alineat:

3.

Se introduce următorul articol:

4.

Anexa V se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

(1)

La 6 iunie 2019, Consiliul a autorizat Comisia să participe, în numele Uniunii, la negocierile privind Al doilea protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (CETS nr. 185) (denumită în continuare „Convenția privind criminalitatea informatică”).

(2)

Al doilea protocol adițional la Convenția privind criminalitatea informatică referitor la cooperarea consolidată și la divulgarea probelor electronice (denumit în continuare „protocolul”) a fost adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 17 noiembrie 2021 și se preconizează că acesta va fi deschis spre semnare la 12 mai 2022.

(3)

Dispozițiile protocolului se încadrează într-un domeniu reglementat în mare măsură de norme comune în înțelesul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv instrumente care facilitează cooperarea judiciară în materie penală și care asigură standarde minime privind drepturile procedurale, precum și protecția datelor și a vieții private.

(4)

De asemenea, Comisia a prezentat propuneri legislative referitoare la un regulament privind ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice în materie penală și la o directivă de stabilire a unor norme armonizate privind desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe în cadrul procedurilor penale, prin care se introduc ordinele europene obligatorii transfrontaliere de divulgare și de păstrare a probelor electronice care trebuie adresate direct unui reprezentant al unui prestator de servicii dintr-un alt stat membru.

(5)

Prin participarea sa la negocierile privind protocolul, Comisia a asigurat compatibilitatea acestuia cu normele comune relevante ale Uniunii.

(6)

O serie de rezerve, declarații, notificări și comunicări în legătură cu protocolul sunt necesare pentru a asigura compatibilitatea protocolului cu dreptul și politicile Uniunii. Altele sunt relevante pentru asigurarea aplicării uniforme a protocolului de către statele membre ale Uniunii care sunt părți la protocol (denumite în continuare „statele membre părți”) în relația acestora cu țările terțe care sunt părți la protocol (denumite în continuare „țările terțe părți”), precum și pentru asigurarea aplicării efective a protocolului.

(7)

Rezervele, declarațiile, notificările și comunicările pe baza cărora le sunt oferite orientări statelor membre în anexa la prezenta decizie, nu aduc atingere niciunei alte rezerve sau declarații pe care statele membre ar putea dori să o facă în mod individual, în cazul în care protocolul permite acest lucru.

(8)

Statele membre care nu formulează la momentul semnării rezerve, declarații, notificări și comunicări în conformitate cu anexa la prezenta decizie ar trebui să procedeze astfel atunci când depun instrumentul lor de ratificare, acceptare sau aprobare a protocolului.

(9)

După semnarea, ratificarea, acceptarea sau aprobarea protocolului, statele membre ar trebui, în plus, să respecte indicațiile prevăzute în anexa la prezenta decizie.

(10)

Protocolul prevede proceduri rapide care îmbunătățesc accesul transfrontalier la probele electronice și un nivel ridicat de garanții. Prin urmare, intrarea sa în vigoare va contribui la combaterea criminalității informatice și a altor forme de criminalitate la nivel mondial prin facilitarea cooperării dintre statele membre părți și țările terțe părți, va asigura un nivel ridicat de protecție a persoanelor și va soluționa conflictele de legi.

(11)

Protocolul prevede garanții adecvate în concordanță cu cerințele privind transferurile internaționale de date cu caracter personal în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și al Directivei (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (3). Prin urmare, intrarea sa în vigoare va contribui la promovarea standardelor Uniunii în materie de protecție a datelor la nivel mondial, va facilita fluxurile de date între statele membre părți și țările terțe părți și va asigura respectarea de către statele membre părți a obligațiilor care le revin în temeiul normelor Uniunii privind protecția datelor.

(12)

Intrarea rapidă în vigoare a protocolului va confirma, de asemenea, rolul Convenției privind criminalitatea informatică ca principal cadru multilateral pentru combaterea criminalității informatice.

(13)

Uniunea nu poate ratifica protocolul, deoarece numai statele pot fi părți la acesta.

(14)

Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să semneze protocolul, acționând împreună în interesul Uniunii.

(15)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și a emis un aviz la 21 ianuarie 2022.

(16)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(17)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(18)

Versiunile autentice ale protocolului sunt versiunile în limbile engleză și franceză ale textului, adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 17 noiembrie 2021,

(1)

La 30 decembrie 2022, Comisiei i-a fost prezentată o cerere de înregistrare a unei inițiative cetățenești europene intitulate „Asigurarea unei primiri în condiții demne a migranților în Europa”.

(2)

Obiectivele inițiativei, astfel cum au fost exprimate de organizatori, sunt următoarele: „Deseori, tratamentul aplicat migranților în Uniunea Europeană (UE) nu respectă principiile demnității umane, o valoare fundamentală a Uniunii. În opinia noastră, principalul motiv este inadecvarea persistentă a normelor europene și lipsa de solidaritate dintre statele membre. Întrucât Uniunea este „un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale”, noi, cetățenii europeni, solicităm UE să asigure o primire în condiții demne a migranților, de îndată ce aceștia intră pe teritoriu, compatibilă cu drepturile fundamentale recunoscute fiecărei ființe umane de Carta drepturilor fundamentale a UE și de dreptul internațional. Pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, solicităm, în cadrul dezvoltării unei politici comune în domeniul azilului, adoptarea de regulamente care: 1) să introducă un nou mecanism de repartizare a solicitanților de azil în UE, care să se bazeze pe libera alegere a acestora și pe solidaritatea efectivă dintre statele membre (revizuirea Regulamentului Dublin); 2) să confere caracter obligatoriu, în statele membre, unor standarde de primire în ceea ce privește alimentele, sănătatea, locuințele, educația și munca prin care să li se garanteze solicitanților de azil condiții de viață demne, comparabile în întreaga Uniune.”

(3)

O anexă la inițiativă oferă detalii suplimentare cu privire la obiectul, obiectivele și contextul acesteia. Organizatorii susțin că, în pofida dorinței constante a Comisiei de a îmbunătăți regimul disfuncțional de azil și migrație, trebuie să fie adoptate multe modificări legislative și de politică atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru a asigura tratamentul demn al tuturor migranților. În primul rând, organizatorii solicită Comisiei să instituie un nou mecanism de repartizare a solicitanților de azil în Uniune, prin revizuirea Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) pentru a echilibra modul de repartizare a solicitanților de azil primiți în UE, ținând seama de aspirațiile solicitanților de azil ca un nou criteriu și prevăzând un mecanism obligatoriu de transfer de solidaritate între statele membre pentru a corecta alocările disproporționate. În al doilea rând, organizatorii solicită adoptarea unui regulament privind condițiile de primire a solicitanților de azil în UE, pentru a le garanta un nivel de trai demn și condiții de viață comparabile în întreaga Uniune, impunând statelor membre să respecte pe deplin drepturile fundamentale, să asigure îndeplinirea condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil în conformitate cu standardele operaționale și indicatorii elaborați de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), să garanteze drepturile copilului, să faciliteze accesul la locuri de muncă și să prevadă planuri de primire de urgență.

(4)

De asemenea, a fost prezentat un document suplimentar care oferă informații cu privire la contextul inițiativei cetățenești propuse.

(5)

În ceea ce privește obiectivele inițiativei, Comisia are competența de a prezenta o propunere de act juridic care să introducă un nou mecanism de repartizare a solicitanților de azil și care să confere caracter obligatoriu în statele membre anumitor standarde de primire în temeiul articolului 78 alineatul (2) din tratat.

(6)

Din aceste motive, niciuna dintre părțile inițiativei nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

(7)

Această concluzie nu aduce atingere evaluării efectuate pentru a se stabili dacă în acest caz ar fi îndeplinite condițiile concrete de fond necesare pentru o acțiune din partea Comisiei, inclusiv respectarea principiilor proporționalității, subsidiarității și compatibilității cu drepturile fundamentale.

(8)

Grupul de organizatori a furnizat toate documentele necesare pentru a dovedi că îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul respectiv.

(9)

Inițiativa propusă nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană sau drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(10)

Prin urmare, inițiativa intitulată „Asigurarea unei primiri în condiții demne a migranților în Europa” ar trebui înregistrată.

(11)

Concluzia conform căreia sunt îndeplinite condițiile de înregistrare prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/788 nu atrage după sine confirmarea în vreun fel de către Comisie a faptului că, prin conținutul său, inițiativa prezintă cu exactitate situația de fapt, acest lucru fiind responsabilitatea exclusivă a grupului de organizatori ai inițiativei. Conținutul inițiativei exprimă doar punctele de vedere ale grupului de organizatori și nu se poate considera, în niciun caz, că reflectă punctele de vedere ale Comisiei,

(1)

Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că toate schimburile de informații dintre autoritățile vamale și dintre operatorii economici și autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații, în conformitate cu legislația vamală, se efectuează prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest scop și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Comisia elaborează cerințe comune în materie de date.

(2)

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede posibilitatea Comisiei de a adopta decizii în cazuri excepționale pentru a permite unuia sau mai multor state membre să deroge de la utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor pentru schimbul și stocarea informațiilor, dacă o astfel de derogare este justificată de situația specifică a statului membru solicitant și este acordată pentru o perioadă de timp specifică.

(3)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei (2) stabilește programul de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „programul de lucru”). Programul de lucru enumeră sistemele electronice care urmează să fie dezvoltate și datele la care se preconizează că aceste sisteme vor deveni operaționale. Printre altele, programul specifică implementarea și plaja de instalare a sistemului de control al importurilor 2 („ICS2”) în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) și cu articolele 16, 46, 47 și 127-132 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)

În plus, articolul 278 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 precizează termenul până la care pot fi utilizate, cu titlu tranzitoriu, alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la declarațiile sumare de intrare și la analiza de risc în legătură cu mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

(5)

În conformitate cu programul de lucru, începând cu 1 martie 2023, statele membre trebuie să fie pregătite să instaleze sistemul național de intrare ca o componentă națională a versiunii 2 a ICS2 pentru a face schimb și a stoca declarații sumare de intrare colectate de la operatorii economici pentru mărfuri transportate pe cale aeriană și trebuie să acorde operatorilor economici posibilitatea de a se conecta la sistem în cadrul plajei de instalare care durează până la 2 octombrie 2023 și, începând cu data la care s-au conectat, de a depune declarații sumare de intrare utilizând sistemul respectiv.

(6)

Cu toate acestea, au apărut trei situații majore și parțial neprevăzute, toate având un impact semnificativ asupra resurselor statelor membre și reprezentând provocări complementare pentru acestea: pandemia de COVID-19 a cauzat întârzieri substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea informatică în Austria, Franța, Grecia și Țările de Jos. Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și creșterea bruscă a numărului de declarații vamale au necesitat redistribuirea resurselor și rearanjarea priorităților în cazul Franței și al Țărilor de Jos. Consecințele financiare ale invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților vamale ale țărilor învecinate sau din imediata apropiere geografică au agravat și mai mult situația și au necesitat resurse suplimentare în Austria. În special, dificultățile legate de achiziții publice și de licitații, precum și problemele bugetare și de personal generate de circumstanțele menționate anterior au avut un impact semnificativ asupra capacității statelor membre de a respecta termenele, astfel cum au menționat Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Luxemburg, Polonia, România și Suedia.

(7)

Aceste circumstanțe specifice au cauzat întârzieri semnificative în dezvoltarea informatică în curs și au împiedicat anumite state membre să finalizeze instalarea mijloacelor informatice pentru sistemul național de intrare ca și componenta națională a versiunii 2 a ICS2 până la 1 martie 2023. Prin urmare, la 16 mai 2022 Estonia, la 19 mai 2022 Țările de Jos, la 25 mai 2022 România, la 3 iunie 2022 Grecia, la 7 iunie 2022 Franța, la 23 septembrie 2022 Danemarca, la 28 octombrie 2022 Austria, la 15 decembrie 2022 Suedia, la 19 decembrie 2022 Belgia, la 22 decembrie 2022 Luxemburg, la 23 decembrie 2022 Croația și la 23 ianuarie 2023 Polonia au solicitat să utilizeze alte mijloace pentru schimbul și stocarea de informații decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(8)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul menționat anterior, astfel de derogări nu ar trebui să afecteze schimbul de informații între statul membru căruia i se adresează și alte state membre și nici schimbul și stocarea de informații în alte state membre în scopul aplicării legislației vamale. Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia trebuie să notifice Comisiei progresele înregistrate la instalarea sistemului național de intrare al versiunii 2 a ICS2 în ceea ce privește mărfurile transportate pe cale aeriană, ca parte a procesului de raportare a progreselor prevăzut la articolul 278a din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Trebuie să se asigure comunicarea și schimbul de informații privind planificarea la nivel național, astfel cum se prevede la articolul 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151.

(9)

Având în vedere importanța sistemului ICS2 în stabilirea unei abordări integrate la nivelul UE pentru consolidarea gestionării riscurilor vamale și în asigurarea securității și siguranței înainte de sosire, facilitând totodată libera circulație a comerțului legitim, precum și având în vedere natura și complexitatea sistemului ICS2, modificările necesare alinierii la cerințele Codului vamal al Uniunii au repercusiuni și asupra altor sisteme informatice conexe sau dependente. Prin urmare, durata derogării ar trebui menținută la un nivel minim strict. În acest context și având în vedere impactul circumstanțelor excepționale care au cauzat întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea informatică în curs a versiunii 2 a ICS 2 în statele membre și stadiul actual al acestei dezvoltări, derogarea ar trebui să dureze cel mult până la 30 iunie 2023,