14.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2447 AL COMISIEI

din 30 septembrie 2022

de completare a Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea numărului și a titlului variabilelor colectate o dată la opt ani în domeniul forței de muncă pentru „tineri pe piața muncii”, „nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată” și „concilierea vieții profesionale cu cea familială”

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului (1), în special articolul 6 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Pentru a acoperi nevoile identificate în ceea ce privește subiectele detaliate relevante din domeniul forței de muncă, Comisia trebuie să precizeze numărul și titlul variabilelor colectate o dată la opt ani care urmează să fie colectate pentru prima dată în anii 2024 și 2025.

(2)

Comisia trebuie să precizeze numărul și titlul variabilelor colectate o dată la opt ani pentru subiectele detaliate din domeniul forței de muncă „tineri pe piața muncii”, „nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată” și „concilierea vieții profesionale cu cea familială”,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Numărul și titlul variabilelor colectate o dată la opt ani pentru subiectele detaliate din domeniul forței de muncă „tineri pe piața muncii”, „nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată” și „concilierea vieții profesionale cu cea familială” sunt cele prevăzute în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 septembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 261 I, 14.10.2019, p. 1.

ANEXĂ

Numărul și titlul variabilelor colectate o dată la opt ani în domeniul forței de muncă care trebuie să fie colectate pentru „tineri pe piața muncii”, „nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată” (prima punere în aplicare în 2024) și „concilierea vieții profesionale cu cea familială” (prima punere în aplicare în 2025)

Subiect	Subiect detaliat	Identificatorul variabilei	Denumirea variabilei
03e. Participarea pe piața muncii – 3 variabile colectate (3 colectate o dată la opt ani)	Tineri pe piața muncii	LEVMATCH	Concordanța dintre nivelul de instruire și actualul sau ultimul loc de muncă principal
		FIELDMATCH	Concordanța dintre domeniul celui mai înalt nivel de studii încheiat cu succes și actualul sau ultimul loc de muncă principal
		SKILLMATCH	Concordanța dintre competențe și actualul sau ultimul loc de muncă principal
04b. Nivelul de instruire și studiile urmate – 4 variabile colectate (4 colectate o dată la opt ani)	Nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată	DROPEDUC	Formare sau educație formală abandonată
		DROPEDUCLEVEL	Nivelul formării sau al educației formale abandonate
		DROPEDUCREAS	Principalul motiv pentru nefinalizarea programului de educație formală menționat în DROPEDUCLEVEL
		MEDLEVQUAL	Calificări corespunzând unui nivel de educație mediu
03f. Participarea pe piața muncii – 11 variabile colectate (11 colectate o dată la opt ani)	Concilierea vieții profesionale cu cea familială	CHCARRES	Existența unor responsabilități regulate de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 14 ani
		CHCARAGE	Vârsta celui mai mic copil sau a celui mai mic nepot aflat în îngrijire
		CHCARUSE	Utilizarea serviciilor de îngrijire a copiilor
		CHCAROBS	Principalul motiv pentru neutilizarea serviciilor de îngrijire a copiilor
		ELCARRES	Existența unor responsabilități regulate de îngrijire a rudelor cu vârsta de cel puțin 15 ani care sunt bolnave, fragile sau cu handicap
		ELCARINT	Intensitatea îngrijirii rudelor bolnave, fragile sau cu handicap
		CAREFFEM	Efectul responsabilităților de îngrijire asupra locului de muncă
		WORKOBS	Principalul obstacol la locul de muncă în calea concilierii vieții profesionale cu cea familială
		CHNUMBER	Numărul propriilor copii crescuți de persoana în cauză
		PARLEAV	Utilizarea concediului din motive familiale
		PARLENG	Durata concediului din motive familiale utilizat

14.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/4

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2448 AL COMISIEI

din 13 decembrie 2022

de stabilire a unor orientări operaționale privind dovezile pentru demonstrarea conformității cu criteriile de durabilitate aplicabile biomasei forestiere, prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (1), în special articolul 29 alineatul (8),

întrucât:

(1)

Directiva (UE) 2018/2001 stabilește noi criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră utilizată pentru producerea de energie, astfel încât aceasta din urmă să fie contabilizată în raport cu obiectivele europene și contribuțiile naționale, să facă parte din obligațiile privind energia din surse regenerabile care decurg din articolele 23 și 25 și să fie eligibilă pentru sprijin public. În plus, Directiva (UE) 2018/2001 impune statelor membre să aibă în vedere rezerva disponibilă durabilă de biomasă și să țină cont în mod adecvat de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) atunci când elaborează scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile, pentru a evita denaturarea inutilă a piețelor materiilor prime.

(2)

În acest context, biomasa forestieră utilizată pentru producerea de energie trebuie considerată durabilă dacă îndeplinește criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din Directiva (UE) 2018/2001, care se referă la recoltarea de biomasă forestieră și, respectiv, la emisiile provenite din exploatarea terenurilor, din schimbarea destinației terenurilor și din silvicultură (LULUCF).

(3)

Pentru a asigura coerența între obiectivele Directivei (UE) 2018/2001 și legislația Uniunii în domeniul mediului și o implementare robustă și armonizată a noilor criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră de către statele membre și operatorii economici, Directiva (UE) 2018/2001 impune Comisiei să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a orientărilor operaționale cu privire la dovezile care permit demonstrarea conformității cu aceste criterii.

(4)

Pentru a reduce la minimum riscul utilizării de biomasă forestieră care nu respectă criteriile de recoltare durabilă, operatorii economici ar trebui să efectueze o evaluare bazată pe riscuri, pornind de la legislația existentă privind gestionarea durabilă a pădurilor, care să includă sistemele de monitorizare și de aplicare a legii, aflată în vigoare în țara de aprovizionare cu biomasă forestieră. În acest scop, biomasa forestieră recoltată trebuie să facă obiectul unor acte cu putere de lege și norme administrative naționale și subnaționale care îndeplinesc criteriile de recoltare prevăzute la articolul 29 alineatul (6) litera (a) din Directiva (UE) 2018/2001. Operatorii economici trebuie, de asemenea, să evalueze dacă există sisteme de monitorizare și de aplicare a legii și dacă nu există dovezi ale unei lipse semnificative de aplicare a legislației naționale sau subnaționale relevante. În acest scop, operatorii economici trebuie să utilizeze evaluări și rapoarte juridice elaborate de Comisia Europeană (3), de organizații guvernamentale internaționale sau naționale, inclusiv informații furnizate de organizațiile neguvernamentale și de organizațiile științifice formate din experți în silvicultură. Evaluarea bazată pe riscuri ar trebui, de asemenea, să țină seama de orice proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în curs, lansate de Comisie, care se reflectă în baza de date a Comisiei privind încălcările, aflată la dispoziția publicului, și să ia în considerare orice hotărâre relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind încălcarea dreptului comunitar drept dovadă a lipsei de aplicare a legii.

(5)

În cazul în care nu există nicio dovadă a conformității la nivel național cu unul sau mai multe dintre criteriile de recoltare prevăzute la articolul 29 alineatul (6) litera (a) din Directiva (UE) 2018/2001, biomasa forestieră trebuie considerată ca prezentând un grad ridicat de risc. În astfel de cazuri, operatorii economici trebuie să furnizeze dovezi mai detaliate în sprijinul faptului că criteriile de recoltare prevăzute la articolul 29 alineatul (6) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001 sunt respectate, prin intermediul sistemelor de gestionare la nivelul zonei de aprovizionare. În acest sens, este necesar să se stabilească mai în detaliu dovezile durabilității, care trebuie furnizate de operatorii economici prin intermediul sistemelor de gestionare la nivelul zonelor de aprovizionare cu biomasă forestieră, în comparație cu cele impuse în cadrul evaluării conformității la nivel național și subnațional. Acest lucru va asigura îndeplinirea efectivă a criteriilor de recoltare, în special a criteriilor privind regenerarea pădurilor, conservarea zonelor protejate, reducerea la minimum a impactului recoltării asupra calității solului și a biodiversității, precum și privind menținerea sau îmbunătățirea capacității de producție pe termen lung a pădurii.

(6)

Pentru a se asigura că emisiile și absorbțiile din surse biogene aferente recoltării biomasei forestiere sunt contabilizate în mod corect, este necesar ca biomasa forestieră să îndeplinească criteriile LULUCF la nivel național. În special, țara sau organizația de integrare economică regională din care provine biomasa trebuie să fie parte la Acordul de la Paris. În plus, țara sau organizația de integrare economică regională relevantă ar fi trebuit să prezinte o contribuție stabilită la nivel național (CSN), în contextul Acordului de la Paris, care să acopere emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, din agricultură și din silvicultură și care să garanteze că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt luate în considerare în angajamentul țării sau al organizației de integrare economică regională de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră, astfel cum se specifică în CSN. În mod alternativ, aceasta trebuie să dispună de o legislație națională sau subnațională, aplicabilă zonei de recoltare, care să vizeze conservarea și îmbunătățirea stocurilor și absorbanților de carbon. În plus, trebuie furnizate dovezi că emisiile raportate din sectorul LULUCF nu depășesc absorbțiile și că absorbanții de carbon din păduri sunt menținuți sau consolidați pe parcursul unei perioade de referință relevante.

(7)

În cazul în care nu poate fi demonstrată respectarea criteriilor LULUCF prevăzute la articolul 29 alineatul (7) litera (a) din Directiva (UE) 2018/2001, este necesar ca operatorii economici să furnizeze dovezi suplimentare privind existența unor sisteme de gestionare la nivelul zonei de aprovizionare, pentru a se asigura menținerea sau consolidarea pe termen lung atât a nivelurilor stocurilor de carbon din păduri, cât și a nivelurilor absorbanților de carbon din păduri. Astfel de sisteme trebuie să includă, cel puțin, informații din planificarea prospectivă și din monitorizarea periodică a dezvoltării stocurilor și a absorbanților de carbon din păduri la nivelul zonei de aprovizionare.

(8)

Pentru a asigura o verificare solidă a noilor criterii de durabilitate privind biomasa forestieră, informațiile furnizate de operatorii economici trebuie să fie transparente, exacte, fiabile și protejate împotriva fraudelor, iar operatorii economici trebuie să se poată baza pe norme de certificare fiabile. Aceste norme trebuie să țină seama de rolul sistemelor voluntare de certificare naționale sau internaționale, recunoscute de Comisie, în temeiul articolului 30 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001.

(9)	Pentru a reduce la minimum povara administrativă, statele membre ar trebui să faciliteze activitatea operatorilor economici prin punerea la dispoziție a datelor, inclusiv a datelor spațiale și a inventarelor, în scopuri de planificare și monitorizare.

(10)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind durabilitatea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește orientările operaționale care trebuie aplicate de statele membre pentru a asigura o implementare robustă și armonizată a criteriilor de durabilitate bazate pe riscuri pentru producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasa forestieră prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din Directiva (UE) 2018/2001.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

—	„criterii de recoltare la nivel național sau subnațional” înseamnă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatul (6) litera (a) din Directiva (UE) 2018/2001;

—	„criterii de recoltare la nivelul zonei de aprovizionare” înseamnă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatul (6) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001;

—	„țara de recoltare” înseamnă țara sau teritoriul în care a fost recoltată materia primă de biomasă forestieră;

—

„pădure plantată” înseamnă o pădure formată în principal din arbori, creată prin plantare și/sau însămânțare deliberată, cu condiția să se preconizeze că arborii plantați sau însămânțați vor constitui mai mult de cincizeci la sută din arborii în picioare la maturitate; include crângurile de arbori care au fost plantați sau însămânțați inițial;

—

„plantație forestieră” înseamnă o pădure plantată care este gestionată intensiv și care, la plantare și la maturitatea arboretului, îndeplinește toate criteriile următoare: una sau două specii, clasă de vârstă omogenă și spațiere regulată. Aceasta include plantațiile cu ciclu scurt de producție pentru lemn, fibre și energie electrică și exclude pădurile plantate în scopul protejării sau al refacerii ecosistemelor, precum și pădurile create prin plantare sau însămânțare care, la maturitatea arboretului, seamănă sau se apropie de pădurile care se regenerează în mod natural;

—	„cioate și rădăcini” înseamnă părți din volumul total al copacilor, excluzând volumul biomasei lemnoase de deasupra ciotului, luându-se în considerare înălțimea ciotului ca fiind nivelul la care arborii ar fi tăiați în conformitate cu practicile normale de tăiere din țara sau din regiunea în cauză;

—	„lemn mort” înseamnă toată biomasa lemnoasă nevie care nu este conținută în litieră, aflată pe sol sau în sol, inclusiv lemnul aflat la suprafață, resturile grosiere, rădăcinile moarte și cioatele mai mari sau egale cu 10 cm în diametru sau cu orice alt diametru utilizat de țara în cauză;

—

„capacitate de producție pe termen lung” înseamnă sănătatea pădurilor și capacitatea lor de a livra în mod continuu și durabil bunuri cum ar fi lemnul de diferite grade de calitate, precum și produse și servicii ecosistemice forestiere nelemnoase, inclusiv purificarea aerului și a apei, menținerea habitatului faunei sălbatice, recreere sau capital cultural, pe o perioadă lungă de timp și, după caz, pe durata mai multor rotații forestiere succesive;

—

„sistem de gestionare” înseamnă informațiile colectate cu privire la suprafața forestieră la nivelul zonei de aprovizionare, inclusiv sub formă de text, hărți, tabele și grafice, precum și strategii sau activități de gestionare planificate și implementate pentru atingerea obiectivelor de gestionare sau de dezvoltare a resurselor forestiere;

—	„perturbări naturale” are sensul care i se atribuie la articolul 3 alineatul (1) punctul 9 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (4);

—	„creștere anuală netă” înseamnă creșterea anuală a volumului stocului de arbori vii disponibili, minus mortalitatea naturală medie a stocului respectiv;

—	„criterii LULUCF la nivel național” înseamnă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatul (7) litera (a) din Directiva (UE) 2018/2001;

—	„criterii LULUCF la nivelul zonei de aprovizionare” înseamnă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001;

—	„stoc de carbon” are sensul care i se atribuie la articolul 3 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841;

—	„absorbant” are sensul atribuit la articolul 3 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) 2018/841;

—	„primul punct de colectare” are sensul atribuit la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei (5);

—	„audit de primă parte” înseamnă o declarație pe proprie răspundere a unui operator economic care aprovizionează primul punct de colectare;

—	„audit de secundă parte” înseamnă auditarea unui furnizor de către operatorul economic care gestionează primul punct de colectare;

—	„audit de terță parte” înseamnă auditarea unui operator economic, efectuată de un terț independent de organizația care face obiectul auditului;

—	„operator economic” are sensul atribuit la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996.

Articolul 3

Evaluarea conformității cu criteriile de recoltare la nivel național sau subnațional

(1) Statele membre solicită operatorilor economici să furnizeze informații auditate care să stabilească respectarea criteriilor de recoltare la nivel național sau subnațional. În acest scop, operatorii economici efectuează o evaluare bazată pe riscuri, care să ofere dovezi exacte, actualizate și verificabile cu privire la toate elementele următoare:

(a)	țara de recoltare și, după caz, regiunea subnațională în care a fost recoltată biomasa forestieră; și

(b)

asigurarea de către legislația națională sau subnațională aplicabilă în domeniul recoltării a următoarelor elemente:

(i)	legalitatea operațiunilor de recoltare, care se demonstrează prin furnizarea dovezilor de conformitate a recoltării cu legislația aplicabilă în țara de recoltare, astfel cum se prevede la articolul 2 litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6);

(ii)

regenerarea pădurilor, care poate fi demonstrată prin furnizarea de dovezi că legislația aplicabilă impune regenerarea naturală sau artificială ori o combinație a celor două, cu scopul de a crea o nouă pădure în aceeași zonă și într-o perioadă de timp adecvată, în conformitate cu legislația națională relevantă;

(iii)

protecția efectivă a zonelor desemnate de dreptul internațional sau național sau de autoritatea competentă relevantă, în scopul protecției naturii, inclusiv a zonelor umede și a turbăriilor;

(iv)

recoltarea forestieră se efectuează într-un mod care reduce la minimum impactul negativ asupra calității solului și a biodiversității, fapt care poate fi demonstrat prin furnizarea de dovezi că legislația aplicabilă sau normele relevante de gestionare a pădurilor:

impun ca pădurile primare și zonele protejate în temeiul articolului 1 litera (b) punctul (iii) să nu fie degradate sau înlocuite cu plantații forestiere, ceea ce poate include garantarea faptului că suprafața forestieră regenerată asigură o cantitate corespunzătoare și adecvată, la nivel local, de plante și specii de arbori;

2.	asigură protecția solurilor și a speciilor și habitatelor, inclusiv a celor protejate de dreptul internațional sau național. Pentru a facilita activitatea operatorilor economici, statele membre depun eforturi pentru a furniza date privind caracteristicile de mediu specifice sitului; și

3.	reduc la minimum, după caz, îndepărtarea cioatelor, a rădăcinilor și a lemnului mort;

(v)

menținerea sau creșterea capacității de producție pe termen lung a pădurii, care poate fi demonstrată prin furnizarea de dovezi că legislația aplicabilă la nivel național sau subnațional garantează că, pe baza datelor medii anuale, tăierile nu depășesc creșterea netă pe o perioadă adecvată în conformitate cu legislația națională relevantă, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat temporar din cauza unor dăunători forestiere, furtuni sau alte perturbări naturale documentate. Acest lucru poate fi dovedit prin:

1.	rapoartele de inventariere forestieră națională,

2.	furnizarea dovezilor menționate la articolul 5 punctul (ii) sau

3.	rapoartele de inventariere similare la nivel subnațional;

(c)

existența unor sisteme pentru a asigura monitorizarea punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației naționale și subnaționale menționate la litera (b), inclusiv informații cu privire la următoarele elemente: autoritățile competente pentru monitorizarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, sancțiunile pentru neconformitate, sistemele de contestare a deciziilor și accesul public la informații;

(d)	inexistența unei lipse semnificative la nivelul aplicării actelor cu putere de lege și a normelor administrative naționale și/sau subnaționale menționate la litera (b).

(2) În ceea ce privește dovezile solicitate la alineatul (1) litera (d), operatorii economici iau în considerare orice evaluări și rapoarte juridice întocmite de organizații guvernamentale naționale sau internaționale, care detaliază lipsa aplicării legislației naționale sau subnaționale menționate la alineatul (1) litera (b). Este, de asemenea, luată în considerare orice procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, aflată în desfășurare și inițiată de Comisia Europeană împotriva unui stat membru și aflată în desfășurare, pe baza legislației relevante a Uniunii. Existența unei hotărâri a Curții de Justiție împotriva unui stat membru pentru încălcarea legislației relevante a Uniunii, cum ar fi Regulamentul (UE) nr. 995/2010, se consideră dovadă a unei astfel de lipse a aplicării.

(3) Pentru a reduce la minimum povara administrativă suportată de operatorii economici, statele membre pot crea baze de date publice cu informații actualizate privind elementele menționate la prezentul articol și facilitează accesul operatoriilor la informații, inclusiv la datele spațiale publice și la inventarele publice. Statele membre pot furniza formare relevantă în acest sens.

(4) Operatorii economici pot decide să demonstreze în mod direct respectarea criteriilor de recoltare la nivelul zonei de aprovizionare, în conformitate cu articolul 4.

Articolul 4

Evaluarea conformității cu criteriile de recoltare la nivelul de zonei aprovizionare forestieră

În cazul în care nu sunt disponibile dovezi privind respectarea unuia sau mai multor criterii de recoltare la nivel național sau subnațional, statele membre solicită operatorilor economici să furnizeze informații auditate care să ateste că respectivele criterii au fost respectate prin intermediul unor sisteme de gestionare care sunt instituite și implementate la nivelul zonei de aprovizionare. În acest scop, operatorii economici furnizează dovezi exacte, actualizate și verificabile cu privire la următoarele elemente:

(a)	limitele spațiale ale zonei de aprovizionare pentru care trebuie demonstrată conformitatea și pentru care se aplică sistemele de gestionare menționate la litera (b), inclusiv prin intermediul coordonatelor geografice sau al parcelelor;

(b)

sisteme de gestionare aplicabile zonei de aprovizionare, care să asigure că:

(i)	operațiunile de recoltare sunt legale, fapt care se demonstrează prin furnizarea dovezilor privind asigurarea conformității recoltării cu sistemul de due diligence definit la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010;

(ii)

această regenerare forestieră se realizează într-un mod care menține cel puțin calitatea și cantitatea suprafețelor forestiere recoltate, ceea ce poate fi demonstrat prin furnizarea de dovezi privind înființarea unei noi păduri în aceeași zonă în termen de maximum zece ani de la recoltare. Acest lucru poate fi dovedit prin utilizarea, printre altele, a planurilor de gestionare a pădurilor, a protocoalelor operaționale, a evaluărilor impactului asupra mediului și a rezultatelor auditurilor și inspecțiilor de conformitate relevante;

(iii)

biomasa forestieră nu provine din zone desemnate de legislația internațională sau națională sau de către autoritatea competentă pentru protecția naturii, inclusiv din zone umede și turbării, cu excepția cazului în care există dovezi că activitățile de recoltare a materiei prime nu interferează cu obiectivele de protecție ale zonelor desemnate. Acest lucru poate fi dovedit prin utilizarea bazelor de date internaționale și naționale, a hărților oficiale, a planurilor de gestionare a pădurilor, a protocoalelor operaționale, a protocoalelor de recoltare, a imagisticii prin satelit, a evaluărilor impactului asupra mediului și a autorizațiilor oficiale de exploatare, inclusiv a condițiilor sau restricțiilor care garantează că nu există niciun conflict cu obiectivele relevante de protecție a naturii, precum și a rezultatelor auditurilor și inspecțiilor de conformitate relevante;

(iv)

recoltarea forestieră se realizează într-un mod care vizează cel puțin prevenirea efectelor negative asupra calității solului și a biodiversității. Acest lucru poate fi dovedit prin furnizarea de dovezi că au fost identificate în prealabil riscurile relevante asociate recoltării biomasei forestiere pentru producerea de energie; și că au fost puse în aplicare măsuri de atenuare adecvate, cum ar fi:

1.	pădurile primare și zonele protejate în temeiul literei (b) punctul (iii) nu sunt degradate sau înlocuite cu plantații forestiere;

2.	recoltarea cioatelor și a rădăcinilor este redusă la minimum;

3.	nu se efectuează nicio recoltare pe soluri vulnerabile;

4.	recoltarea se realizează prin intermediul unor sisteme de exploatare forestieră care reduc la minimum impactul asupra calității solului, inclusiv compactarea solului;

5.	recoltarea se realizează într-un mod care reduce la minimum impactul asupra caracteristicilor și habitatelor biodiversității, inclusiv asupra plantelor și animalelor protejate în temeiul legislației internaționale sau naționale;

6.	în pădure se lasă anumite tipuri și cantități de lemn mort, adecvate la nivel local; și

7.	defrișările mari sunt reduse la minimum, cu excepția cazurilor în care acest lucru este justificat temporar din cauza dăunătorilor forestieri documentați, a furtunilor sau a altor perturbări naturale.

Aceste acțiuni de atenuare pot fi demonstrate prin utilizarea bazelor de date internaționale și naționale, a hărților oficiale și a imagisticii prin satelit, a planurilor de gestionare a pădurilor, a protocoalelor operaționale și a protocoalelor de recoltare, precum și a rezultatelor auditurilor și inspecțiilor de conformitate relevante;

(v)

recolta menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii. Aceasta poate fi demonstrată prin furnizarea de dovezi că tăierile anuale nu depășesc creșterea anuală netă în zona de aprovizionare relevantă, în medie, în perioada de zece ani anterioară intervenției de recoltare, cu excepția cazului în care, pentru a spori capacitatea de producție viitoare a pădurii, sunt justificate în mod corespunzător cantități diferite sau din cauza prezenței documentate a dăunătorilor forestieri, a furtunilor sau a altor perturbări naturale. Acest lucru se poate dovedi prin utilizarea datelor privind inventarul forestier public sau privat.

Articolul 5

Evaluarea conformității cu criteriile LULUCF la nivel național

Statele membre impun operatorilor economici să furnizeze informații auditate care să confirme conformitatea cu criteriile privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) la nivel național. În acest scop, operatorii economici furnizează dovezi exacte, actualizate și verificabile care să ateste că țara sau organizația de integrare economică regională din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris și îndeplinește oricare dintre cele două seturi de condiții de mai jos:

(i)

a prezentat o contribuție stabilită la nivel național (CSN), în temeiul Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care îndeplinește următoarele cerințe:

(a)	CSN include sectoarele agriculturii, silviculturii și exploatării terenurilor, fie combinate ca un singur sector care să cuprindă agricultura, silvicultura și alte destinații ale terenurilor (AFOLU), fie ca un sector agricol și un sector LULUCF separat;

(b)	CSN explică modul în care agricultura, silvicultura și exploatarea terenurilor au fost luate în considerare în cadrul CSN;

(c)	CSN contabilizează emisiile și absorbțiile din sectorul agricol, din cel forestier și din cel de exploatare a terenurilor în raport cu obiectivul general național de reducere a emisiilor, inclusiv a emisiilor asociate recoltării de biomasă forestieră; sau

(ii)

există legi naționale sau subnaționale, aplicabile zonei de recoltare, care vizează conservarea și îmbunătățirea stocurilor și a absorbanților de carbon din păduri. În plus, trebuie furnizate dovezi că emisiile din sectorul LULUCF raportate nu depășesc absorbțiile, fapt care poate fi demonstrat prin furnizarea de dovezi că emisiile din sectorul LULUCF raportate nu depășesc media absorbțiilor din cei zece ani anteriori recoltării biomasei forestiere și că stocurile și absorbanții de carbon sunt conservați sau intensificați între ultimele două perioade succesive de zece ani care precedă recoltarea biomasei forestiere.

Pentru a reduce la minimum povara administrativă suportată de operatorii economici, statele membre pot furniza operatorilor informații actualizate privind elementele menționate la prezentul articol.

Articolul 6

Evaluarea conformității cu criteriile LULUCF la nivelul zonei de aprovizionare forestieră

În cazul în care nu sunt disponibile dovezi privind respectarea criteriilor LULUCF la nivel național, statele membre impun operatorilor economici să furnizeze informații auditate care să confirme existența și implementarea sistemelor de gestionare la nivelul zonei de aprovizionare forestieră, pentru a se asigura că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung. În acest scop, operatorii economici furnizează dovezi exacte, actualizate și verificabile în conformitate cu următoarele cerințe:

(a)

identifică limitele spațiale ale zonei de aprovizionare pentru care trebuie demonstrată conformitatea, de exemplu prin intermediul coordonatelor geografice, al loturilor sau al parcelelor, inclusiv al arboreturilor și suprafețelor de teren, și identifică rezervoarele de carbon forestier relevante, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, deșeurile, lemnul mort și carbonul organic din sol;

(b)

calculează media stocurilor și a absorbanților de carbon din păduri pe parcursul unei perioade istorice de referință, în scopul stabilirii unei valori de referință pentru a permite o comparație între menținerea sau consolidarea stocurilor și a absorbanților de carbon din pădurile dintr-o zonă de aprovizionare. Operatorii economici utilizează perioada de referință 2000-2009 sau o altă perioadă de durată similară și cât mai apropiată posibil de perioada 2000-2009 pentru a facilita utilizarea datelor din inventarul forestier sau pentru a atenua impactul perturbărilor naturale sau al altor evenimente extreme. Operatorii economici motivează corespunzător alegerea perioadei lor de referință. Operatorul economic estimează valorile de referință pentru toate rezervoarele de carbon relevante identificate individual în temeiul literei (a);

(c)

descriu scenariul practicilor de gestionare a pădurilor preconizate într-o zonă de aprovizionare pentru o perioadă estimată pe termen lung, care acoperă cel puțin 30 de ani de la evenimentul de recoltare din care provine biomasa. Scenariul respectiv este construit pe baza practicilor de gestionare a pădurilor într-o zonă de aprovizionare documentată pentru perioada de referință istorică sau pe baza planurilor de gestionare a pădurilor existente sau a altor dovezi verificabile;

(d)

estimează stocurile și absorbanții medii de carbon din zona de aprovizionare pe perioada preconizată pe termen lung, care acoperă cel puțin 30 de ani, în funcție de rata de creștere a pădurilor, după recoltarea biomasei forestiere. Pentru a asigura comparabilitatea cu perioada de referință istorică, estimările respective utilizează aceleași rezervoare de carbon, aceleași date și aceleași metode menționate la literele (a) și (b). În cazul în care nu sunt în măsură să cuantifice una sau mai multe rezerve identificate în temeiul literei (a), operatorii economici furnizează o justificare adecvată;

(e)

compară media stocului și a absorbanților de carbon din zona de aprovizionare forestieră relevantă a perioadei previzionate pe termen lung cu stocurile și absorbanții de carbon din păduri din perioada de referință istorică. În cazul în care media stocurilor și a absorbanților de carbon din păduri din perioada preconizată pe termen lung este mai mare sau egală cu media stocurilor și a absorbanților de carbon din păduri din perioada de referință istorică, biomasa forestieră respectă criteriile LULUCF la nivelul zonei de aprovizionare forestieră. Operatorii economici instituie sisteme adecvate de monitorizare și de verificare a evoluției efective a stocului și a absorbanților de carbon, în conformitate cu cerințele prevăzute la prezentul articol.

Articolul 7

Auditare și verificare

(1) Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici:

(a)

prezintă informații fiabile în sprijinul afirmațiilor lor de durabilitate, demonstrând că cerințele prevăzute la articolele 3-6 au fost îndeplinite în mod corespunzător, și pun la dispoziție, la cerere, datele detaliate care au fost utilizate pentru compilarea informațiilor respective. În cazul în care se furnizează alte dovezi pentru a demonstra conformitatea cu criteriile de recoltare și cu criteriile LULUCF, aceste dovezi trebuie să îndeplinească un standard ridicat de fiabilitate și de verificabilitate;

(b)	utilizează sistemul de echilibrare a masei menționat la articolul 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001;

(c)

asigură un standard adecvat de audit de terță parte independentă a informațiilor transmise, cu excepția respectării, la nivel național și subnațional, a criteriilor de recoltare și a criteriilor LULUCF, pentru care poate fi furnizat un audit de primă parte sau de secundă parte până la primul punct de colectare a biomasei forestiere;

(d)	asigură un nivel adecvat de transparență, ținând seama de necesitatea controlului public al abordării auditului;

(e)	furnizează dovezi că auditurile relevante sunt efectuate în mod regulat, inclusiv prin inspecții periodice, dacă este cazul.

(2) Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că auditul menționat la alineatul (1) litera (c) evaluează frecvența și metodologia eșantionării și robustețea datelor și verifică dacă informațiile transmise de operatorii economici sunt exacte, fiabile și protejate împotriva fraudelor.

(3) Operatorii economici pot utiliza scheme naționale sau sisteme voluntare internaționale recunoscute de Comisie în temeiul articolului 30 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001 pentru a demonstra conformitatea cu criteriile stabilite la articolele 3-6 din prezentul regulament.

(4) Auditarea în grup poate fi efectuată în condițiile prevăzute la articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996 pentru a contribui la reducerea poverii administrative, în special a celei exercitate asupra micilor operatori economici.

Articolul 8

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 328, 21.12.2018, p. 82.

(2) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(3) Cum ar fi proiectul „REDIIBIO. Asistență tehnică pentru pregătirea orientărilor pentru punerea în aplicare a noilor criterii de durabilitate a bioenergiei stabilite în Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile, 2021”.

(4) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor (JO L 168, 27.6.2022, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23).

14.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/12

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2449 AL COMISIEI

din 13 decembrie 2022

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 în ceea ce privește datele înregistrate în mesajele referitoare la înregistrarea operatorilor economici implicați în deplasările de produse accizabile eliberate pentru consum într-un stat membru și deplasate către un alt stat membru pentru a fi livrate acolo în scopuri comerciale

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2004 (1), în special articolul 22,

întrucât:

(1)

Articolul 1 din Decizia (UE) 2020/263 a Parlamentului European și a Consiliului (2) se aplică în prezent pentru a supraveghea deplasările de produse accizabile în regim suspensiv de accize în sensul articolului 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului (3). Directiva menționată extinde utilizarea sistemului informatizat menționat la articolul 1 din Decizia (UE) 2020/263 (denumit în continuare „sistem informatizat”) la supravegherea produselor accizabile eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și apoi deplasate către teritoriul unui alt stat membru pentru a fi livrate acolo în scopuri comerciale. Aceste deplasări trebuie să aibă loc pe baza unui document administrativ electronic simplificat care trebuie prezentat de expeditor prin intermediul sistemului informatizat, cu efect de la 13 februarie 2023. Până la acea dată, se aplică Regulamentul (CEE) nr. 3649/92 al Comisiei (4), în conformitate cu care aceste deplasări au loc pe baza unui document pe suport de hârtie, și anume al documentului de însoțire simplificat.

(2)	Regulamentul delegat (UE) 2022/1636 al Comisiei (5) stabilește structura și conținutul documentului administrativ electronic simplificat care face obiectul schimbului prin intermediul sistemului informatizat și abrogă Regulamentul (CEE) nr. 3649/92 începând cu 13 februarie 2023.

(3)

Structura și conținutul documentelor administrative electronice schimbate prin intermediul sistemului informatizat au fost reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 684/2009 al Comisiei (6) de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului (7) în ceea ce privește deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize. Structura și conținutul documentelor administrative electronice stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2022/1636, precum și normele și procedurile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1637 al Comisiei (8) le înlocuiesc pe cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 684/2009. Din motive de claritate, trebuie modificate trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 684/2009 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 al Comisiei (9).

(4)	Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012 prevede obligația statelor membre de a menține registre electronice ale autorizațiilor deținute de operatorii economici și de antrepozitele fiscale implicate în deplasarea produselor accizabile.

(5)

Regulamentul (UE) 2020/261 al Consiliului (10) extinde domeniul de aplicare al articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012, cu efect de la 13 februarie 2023, pentru a include două noi categorii de operatori economici, și anume expeditorii certificați și destinatarii certificați care deplasează produse accizabile deja eliberate pentru consum.

(6)

Regulamentul (UE) 2021/774 al Consiliului (11) extinde domeniul de aplicare al articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012, cu efect de la 13 februarie 2023, pentru a include două noi categorii de operatori economici, și anume expeditorii certificați și destinatarii certificați care deplasează doar ocazional produse accizabile deja eliberate pentru consum.

(7)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 stabilește informațiile care trebuie înregistrate în mesajele referitoare la înregistrarea operatorilor economici și a antrepozitelor fiscale implicate în deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize. Domeniul de aplicare al respectivului regulament de punere în aplicare trebuie extins pentru a include informațiile care trebuie înregistrate în mesajele referitoare la înregistrarea operatorilor economici implicați în deplasarea produselor accizabile deja eliberate pentru consum.

(8)	Directiva (UE) 2020/262 înlocuiește și abrogă Directiva 2008/118/CE începând cu data de 13 februarie 2023. Din motive de claritate, trebuie modificate trimiterile la Directiva 2008/118/CEE din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013.

(9)

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 stabilește structura și conținutul mesajelor referitoare la înregistrarea operatorilor economici și a antrepozitelor fiscale în registrele naționale și în registrul central, în domeniul produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de accize. Domeniul de aplicare al acestor mesaje trebuie modificat pentru a include noile categorii de operatori economici implicați în deplasarea produselor accizabile deja eliberate pentru consum.

(10)	Mai multe actualizări tehnice ale sistemului informatizat nu au fost încă reflectate în tabelul 3 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013. Prin urmare, respectivul tabel trebuie modificat în consecință.

(11)

Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 stabilește codurile necesare pentru completarea anumitor câmpuri de date din mesajele referitoare la autorizarea operatorilor economici și a antrepozitelor fiscale din registrele naționale și din registrul central, menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012. Autoritățile competente furnizează operatorilor economici autorizații de deplasare a produselor accizabile, iar fiecărei autorizații i se atribuie un cod unic de acciză, menționat la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012. Unui operator economic i se pot acorda mai multe tipuri de autorizații. Statele membre pot grupa mai multe coduri unice de acciză ale unui operator economic sub un singur identificator global al operatorilor plătitori de accize în scopul controlului și al analizei riscurilor. Din acest motiv, la anexa respectivă trebuie adăugată o listă de coduri.

(12)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 trebuie modificat în consecință.

(13)	Întrucât extinderea utilizării sistemului informatizat urmează să se aplice de la 13 februarie 2023, aplicarea prezentului regulament trebuie amânată până la acea dată.

(14)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru accize,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 se modifică după cum urmează:

La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Atunci când sunt necesare coduri pentru completarea anumitor câmpuri de date din mesajele menționate la alineatul (1), se utilizează codurile enumerate în anexa II la prezentul regulament sau în anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636 al Comisiei (*1).

(*1) Regulamentul delegat (UE) 2022/1636 al Comisiei din 5 iulie 2022 de completare a Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului prin stabilirea structurii și conținutului documentelor schimbate în contextul deplasării de mărfuri accizabile și prin stabilirea unui prag pentru pierderile cauzate de natura mărfurilor (JO L 247, 23.9.2022, p. 2).”"

La articolul 6, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)

litera (a) se modifică după cum urmează:

partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	în cazul în care codul unic de acciză prezentat corespunde unei înregistrări de antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat, destinatar certificat sau expeditor certificat, extrasul conține oricare dintre următoarele elemente:”;

punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:

„(iv)

informații privind codul pentru rolul operatorului care să indice dacă un destinatar înregistrat sau un antrepozitar autorizat este autorizat în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului (*2) să i se deplaseze produsele accizabile către un loc de livrare directă (grupul de date 2.3 prevăzut în tabelul 2 din anexa I);

(*2) Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (JO L 58, 27.2.2020, p. 4).”;"

(b)

la litera (c), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„în cazul în care codul unic de acciză prezentat corespunde unui destinatar înregistrat, unui destinatar certificat sau unui expeditor certificat care se încadrează la articolul 19 alineatul (2) literele (h), (l) și (m) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012, extrasul trebuie să conțină, în plus față de datele prevăzute la litera (a) de la prezentul alineat, următoarele informații:”.

3.	Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

4.	Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 13 februarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 121, 8.5.2012, p. 1.

(2) Decizia (UE) 2020/263 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2020 privind informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile (JO L 58, 27.2.2020, p. 43).

(3) Directiva (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (JO L 58, 27.2.2020, p. 4).

(4) Regulamentul (CEE) nr. 3649/92 al Comisiei din 17 decembrie 1992 privind documentul de însoțire simplificat pentru circulația intracomunitară a produselor supuse accizelor și care au fost eliberate pentru consum în statul membru de expediere (JO L 369, 18.12.1992, p. 17).

(5) Regulamentul delegat (UE) 2022/1636 al Comisiei din 5 iulie 2022 de completare a Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului prin stabilirea structurii și conținutului documentelor schimbate în contextul deplasării de mărfuri accizabile și prin stabilirea unui prag pentru pierderile cauzate de natura mărfurilor (JO L 247, 23.9.2022, p. 2).

(6) Regulamentul (CE) nr. 684/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize (JO L 197, 29.7.2009, p. 24).

(7) Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, 14.1.2009, p. 12).

(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1637 al Comisiei din 5 iulie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului în ceea ce privește utilizarea documentelor în contextul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize și al deplasării produselor accizabile după eliberarea pentru consum, precum și a formularului care trebuie utilizat pentru certificatul de scutire (JO L 247, 23.9.2022, p. 57).

(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 privind funcționarea registrului operatorilor economici și al antrepozitelor fiscale, statisticile conexe și raportarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor (JO L 173, 26.6.2013, p. 9).

(10) Regulamentul (UE) 2020/261 al Consiliului din 19 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrelor electronice (JO L 58, 27.2.2020, p. 1).

(11) Regulamentul (UE) 2021/774 al Consiliului din 10 mai 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrelor electronice (JO L 167, 12.5.2021, p. 1).

„ANEXA I

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 se modifică după cum urmează:

La punctul 2 se adaugă următoarea literă (aa):

„(aa)

e-SAD: document administrativ electronic simplificat;”.

Punctul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	«data de începere a autorizației» înseamnă data de la care un operator economic este autorizat de către statul membru responsabil să producă, să stocheze, să trimită sau să primească produse accizabile în sensul capitolului IV și al capitolului V secțiunea 2 din Directiva (UE) 2020/262;”;

(b)

litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

«data de începere a valabilității» înseamnă data de la care sediul unui operator economic a fost declarat de către statul membru responsabil ca fiind valid ca loc pentru a produce, a trimite sau a primi produse accizabile în sensul capitolului IV și al capitolului V secțiunea 2 din Directiva (UE) 2020/262;”.

Tabelele 1-4 se înlocuiesc cu următorul text:

„Tabelul 1

Cerere obișnuită

[menționată la articolul 4 alineatul (5), la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (2)]

ATRIBUTE

Tipul cererii

Valorile posibile sunt:

1	=	(rezervat)
2	=	Cerere de date de referință
3	=	(rezervat)
4	=	(rezervat)
5	=	Cerere de resincronizare a registrului operatorilor economici
6	=	Cerere de recuperare a unei liste de e-AD-uri/e-SAD-uri
7	=	Cerere de statistici SEED
8	=	Cerere de recuperare a unei liste de e-AD-uri
9	=	Cerere de recuperare a unei liste de e-SAD-uri

Denumirea mesajului cererii

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «2»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

Valorile posibile sunt:

«C_COD_DAT»	=	Listă comună de coduri
«C_PAR_DAT»	=	Parametrii comuni ai sistemului
«ALL»	=	Pentru o structură completă

a..9

Biroul solicitant

[a se vedea lista de coduri 4 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

an8

Identificator de corelare a cererii

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «2», «5», «6», «7», «8» sau «9»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

Valoarea câmpului <Identificator de corelare a cererii> este unică pentru fiecare stat membru.

an..44

Data de începere

Pentru 1 e și f:

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «2» sau «5»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

date

Data de încetare

date

Data unică

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «2» sau «5»

—	Nu se aplică în alte cazuri

—	(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

date

CEREREA LISTEI DE e-AD/e-SAD

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «6», «8» sau «9»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

Codul statului membru

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

2.1

AC_CRITERIU PRIMAR

99x

Codul tipului de criteriu primar

Valorile posibile sunt:

1	=	ARC
2	=	Marca comercială a produsului
3	=	Categorii de produse accizabile care fac obiectul deplasării
4	=	(rezervat)
5	=	(rezervat)
6	=	(rezervat)
7	=	(rezervat)
8	=	Orașul destinatarului
9	=	Orașul expeditorului
10	=	Orașul garantului
11	=	(rezervat)
12	=	Orașul locului de livrare
13	=	Orașul antrepozitului fiscal de expediere
14	=	Orașul transportatorului
15	=	Codul NC al produsului
16	=	Data facturii
17	=	Codul de acciză al destinatarului
18	=	Codul de acciză al expeditorului
19	=	Codul de acciză al garantului
20	=	(rezervat)
21	=	(rezervat)
22	=	Codul de acciză al antrepozitului fiscal de destinație
23	=	Codul de acciză al antrepozitului fiscal de expediere
24	=	(rezervat)
25	=	Codul produsului accizabil
26	=	Durata călătoriei
27	=	Statul membru de destinație
28	=	Statul membru de expediere
29	=	Denumirea destinatarului
30	=	Denumirea expeditorului
31	=	Denumirea garantului
32	=	(rezervat)
33	=	Denumirea locului de livrare
34	=	Denumirea antrepozitului fiscal de expediere
35	=	Denumirea transportatorului
36	=	Numărul facturii
37	=	Codul poștal al destinatarului
38	=	Codul poștal al expeditorului
39	=	Codul poștal al garantului
40	=	(rezervat)
41	=	Codul poștal al locului de livrare
42	=	Codul poștal al antrepozitului fiscal de expediere
43	=	Codul poștal al transportatorului
44	=	Cantitatea de produse (în corpul e-AD/e-SAD)
45	=	Numărul de referință local, adică un număr de serie atribuit de expeditor
46	=	Tipul de transport
47	=	(rezervat)
48	=	(rezervat)
49	=	Codul de TVA al destinatarului
50	=	(rezervat)
51	=	Codul de TVA al transportatorului
52	=	Schimbarea destinației (numărul de ordine ≥ 2)

n..2

2.1.1

AC_VALOARE PRIMARĂ

99x

Valoare

Dacă <Codul tipului de criteriu primar> este «46» (Tipul de transport), se va utiliza un <Cod al modului de transport> existent din lista <MODURI DE TRANSPORT>.

an..255

CERERE_STA

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «7»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

Tip de statistică

Valorile posibile sunt:

1	=	Operatori economici activi/ inactivi și eliminați
2	=	Expirări iminente
3	=	Operatori economici pe tip și antrepozite fiscale
4	=	Activitate legată de accize
5	=	Modificări ale autorizațiilor de accize

3.1

Codul LISTA STATELOR MEMBRE

99x

Codul statului membru

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

PERIOADĂ_STA

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «7»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

Anul

Semestrul

Pentru 4 b, c și d:

Următoarele trei câmpuri de date sunt opționale și exclusive:

—	<Semestru>

—	<Trimestru>

—

<Lună>

Și anume, dacă unul dintre aceste câmpuri de date este completat, atunci celelalte două câmpuri de date nu se aplică.

Valorile posibile sunt:

1	=	Primul semestru
2	=	Al doilea semestru

Trimestru

Valorile posibile sunt:

1	=	Primul trimestru
2	=	Al doilea trimestru
3	=	Al treilea trimestru
4	=	Al patrulea trimestru

Lună

Valorile posibile sunt:

1	=	Ianuarie
2	=	Februarie
3	=	Martie
4	=	Aprilie
5	=	Mai
6	=	Iunie
7	=	Iulie
8	=	August
9	=	Septembrie
10	=	Octombrie
11	=	Noiembrie
12	=	Decembrie

n..2

REF_CERERE

—	«R» dacă <Tipul cererii> este «2»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul cererii din caseta 1a)

Indicatorul «Criterii comune de evaluare a riscurilor»

Valorile posibile sunt:

0	=	Nu sau Fals
1	=	Da sau Adevărat

5.1

Codul LISTA CODURILOR

99x

Lista codurilor solicitată

Valorile posibile sunt:

1	=	Unități de măsură
2	=	Tipuri de evenimente
3	=	Tipuri de dovezi
4	=	(rezervat)
5	=	(rezervat)
6	=	Coduri lingvistice
7	=	Administrații naționale
8	=	Coduri de țară
9	=	Coduri de ambalaje
10	=	Motivele raportului de primire sau ale raportului de control nesatisfăcător
11	=	Motive de întrerupere
12	=	(rezervat)
13	=	Moduri de transport
14	=	Unități de transport
15	=	Zone vitivinicole
16	=	Coduri de manipulare a vinului
17	=	Categorii de produse accizabile
18	=	Produse accizabile
19	=	Coduri NC
20	=	Corespondențe cod NC– produs accizabil
21	=	Motivele anulării
22	=	Motivele alertei sau respingerii privind e-AD/e-SAD
23	=	Justificările întârzierii
24	=	(rezervat)
25	=	Persoane care semnalează evenimentul
26	=	Motive de refuz
27	=	Motivele întârzierii rezultatului
28	=	Acțiuni solicitate
29	=	Motivele cererii
30	=	(rezervat)
31	=	(rezervat)
32	=	(rezervat)
33	=	(rezervat)
34	=	Motivele care împiedică acțiunea de cooperare administrativă
35	=	(rezervat)
36	=	Tipul documentului
37	=	(rezervat)
38	=	(rezervat)
39	=	Motivele cererii de închidere manuală
40	=	Motivele respingerii închiderii manuale
41	=	Administrație națională – grade Plato

n..2

Tabelul 2

Operațiuni în registrul operatorilor economici

[menționate la articolul 3 alineatul (3), la articolul 4 alineatele (2) și (3) și la articolul 6 alineatul (3)]

ATRIBUTE

Tipul mesajului

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Actualizarea operatorilor economici (notificarea modificărilor în DC/DR)
—	=	2	=	Difuzarea actualizărilor referitoare la operatorii economici
—	=	3	=	Recuperarea operatorilor economici
—	=	4	=	Extragerea operatorilor economici

Identificator de corelare a cererii

—	«R» dacă <Tipul mesajului> este «3» sau «4»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Tipul mesajului din caseta 1a)

Valoarea câmpului <Identificator de corelare a cererii> este unică pentru fiecare stat membru.

an..44

AUTORIZAȚIA OPERATORULUI

999999x

Codul de acciză al operatorului

(a se vedea lista de coduri 1 din anexa II) <Codul de acciză al operatorului> trebuie să fie unic în lista <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>.

an13

Numărul VAT

an..14

Data de începere a autorizației

date

Data de încetare a autorizației

date

Codul tipului de operator

Valorile posibile sunt:

2	=	Destinatar înregistrat
1	=	Antrepozitar autorizat
3	=	Expeditor înregistrat
4	=	Expeditor certificat
5	=	Destinatar certificat

Valoarea elementului de date <codul tipului de operator> nu poate fi modificată după crearea atributului AUTORIZAȚIA OPERATORULUI.

Numărul de referință al biroului pentru accize

[a se vedea lista de coduri 4 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

an8

Identificatorul global al operatorului plătitor de accize

(a se vedea lista de coduri 4 din anexa II)

an22

2.1

ACȚIUNE

Operațiune

Valorile posibile sunt:

—	=	C	=	Creare
—	=	U	=	Actualizare
—	=	I	=	Anulare
—	=	D	=	Eliminare

Pentru operațiunea D (Eliminare), <Data de activare> (a se vedea <Data de activare> din caseta 4.1b) este data curentă a cererii de eliminare.

Data de activare

date

Administratorul de date responsabil

an..35

2.2

NUMELE ȘI ADRESA

99x

Nume

an..182

NAD_LNG

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

2.2.1

ADRESĂ

Strada

an..65

Numărul

an..11

Codul poștal

an..10

Localitatea

an..50

Codul statului membru

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

2.3

Codul ROLUL OPERATORULUI

Codul Rolul operatorului

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Permisiune de a efectua livrări directe
—	=	2	=	Permisiune de a lăsa necompletate câmpurile cu destinația în conformitate cu articolul 22 din Directiva (UE) 2020/262.

Asocierile <Tip de operator/Codul Rolul operatorului> sunt următoarele:

TIP OP/OR / ROL OP/OR

ANTREPOZITAR AUTORIZAT

DEST. ÎNREGSITRAT

EXP. ÎNREGISTRAT

Permisiune de a efectua livrări directe

Permisiune de a lăsa necompletate câmpurile cu destinația în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2020/262.

2.4

Codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

999x

Codul categoriei de produse accizabile

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

<Codul categoriei de produse accizabile> trebuie să fie unic în lista <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> sau <ANTREPOZIT FISCAL>.

2.5

Codul PRODUSULUI ACCIZABIL

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

999x

Codul produsului accizabil

[a se vedea lista de coduri 10 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

<Codul categoriei de produse accizabile> de la <codul produsului accizabil> nu trebuie să existe în cadrul aceluiași atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> sau <ANTREPOZIT FISCAL>.

<Codul produsului accizabil> trebuie să fie unic în lista <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>, <ANTREPOZIT FISCAL> sau <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>.

<Codul produsului accizabil> S600 se aplică numai expeditorilor certificați și destinatarilor certificați (a se vedea caseta 2e) în temeiul articolului 27 alineatul (1) litera (a) din Directiva 92/83/CEE a Consiliului.

an..4

2.6

ANTREPOZIT FISCAL (UTILIZAT)

—	«R» dacă <Codul tipului de operator> este «Antrepozitar autorizat»

—	Nu se aplică în alte cazuri

(a se vedea Codul tipului de operator în căsuța 2e)

99x

Numărul de referință al antrepozitului fiscal

(a se vedea lista de coduri 1 din anexa II)

«Numărul de referință al antrepozitului fiscal» se regăsește în lista <ANTREPOZIT FISCAL. Numărul de referință al antrepozitului fiscal> pentru ca perioada de valabilitate a cel puțin unei versiuni active să coincidă cu perioada de valabilitate a <AUTORIZAȚIEI OPERATORULUI>, după data de activare a acestuia din urmă, pentru cel puțin o zi.

<Numărul de referință al antrepozitului fiscal> trebuie să fie unic în lista <ANTREPOZIT FISCAL>.

an13

ANTREPOZIT FISCAL

999999x

Numărul de referință al antrepozitului fiscal

(a se vedea lista de coduri 1 din anexa II)

<Numărul de referință al antrepozitului fiscal> trebuie să fie unic în lista <ANTREPOZIT FISCAL>.

«Numărul de referință al antrepozitului fiscal» este același ca cel al unui <ANTREPOZIT FISCAL (UTILIZAT). Numărul de referință al antrepozitului fiscal> din unul sau mai multe grupuri de date <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> de tipul «Antrepozitar autorizat» respectă de asemenea regula204

an13

Data de începere a valabilității

date

Data de încetare a valabilității

date

Numărul de referință al biroului pentru accize

[a se vedea lista de coduri 4 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

an8

3.1

ACȚIUNE

Operațiune

Valorile posibile sunt:

—	=	C	=	Creare
—	=	U	=	Actualizare
—	=	I	=	Anulare
—	=	D	=	Eliminare

Pentru operațiunea D (Eliminare), <Data de activare> (a se vedea <Data de activare> din caseta 4.1b) este data curentă a cererii de eliminare.

Data de activare

date

Administratorul de date responsabil

an..35

3.2

NUMELE ȘI ADRESA

99x

Nume

an..182

NAD_LNG

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

3.2.1

ADRESĂ

Strada

an..65

Numărul

an..11

Codul poștal

an..10

Localitatea

an..50

Codul statului membru

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

3.4

Codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

999x

Codul categoriei de produse accizabile

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

<Codul categoriei de produse accizabile> trebuie să fie unic în lista <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> sau <ANTREPOZIT FISCAL>.

an1

3.5

Codul PRODUSULUI ACCIZABIL

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

999x

Codul produsului accizabil

[a se vedea lista de coduri 10 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

<Codul categoriei de produse accizabile> de la <codul produsului accizabil> nu trebuie să existe în cadrul aceluiași atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> sau <ANTREPOZIT FISCAL>.

<Codul produsului accizabil> trebuie să fie unic în lista <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>, <ANTREPOZIT FISCAL> sau <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>.

an..4

AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ

999999x

Referința autorizației temporare

(a se vedea lista de coduri 2 din anexa II)

an13

Codul tipului de operator

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Destinatar înregistrat temporar
—	=	2	=	Expeditor certificat temporar
—	=	3	=	Destinatar certificat temporar

Numărul de referință al biroului care a eliberat-o

[a se vedea lista de coduri 4 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

an8

Data de expirare

date

Indicator al autorizației temporare reutilizabile

Valorile posibile sunt:

—	=	0	=	Nu sau Fals
—	=	1	=	Da sau Adevărat

Numărul VAT

an..14

Data de începere a autorizației

date

Indicator de mic producător de vin

Valorile posibile sunt:

—	=	0	=	Nu sau Fals
—	=	1	=	Da sau Adevărat

4.1

ACȚIUNE

Operațiune

Valorile posibile sunt:

—	=	C	=	Creare
—	=	U	=	Actualizare
—	=	I	=	Anulare
—	=	D	=	Eliminare

Pentru operațiunea D (Eliminare), <Data de activare> (a se vedea <Data de activare> din caseta 4.1b) este data curentă a cererii de eliminare.

Data de activare

date

Administratorul de date responsabil

an..35

4.2

OPERATOR asociat autorizației temporare

—	«O» pentru autorizațiile de destinatar certificat temporar care trebuie asociate cu o autorizație de expeditor certificat temporar

—	«R» în celelalte cazuri

Codul de acciză al operatorului

—	«R» dacă atributul <Autorizație temporară – Indicator de mic producător de vin> nu este completat sau este fals

—	«O» în celelalte cazuri

Un identificator existent <Codul de acciză al operatorului> în setul <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>

<Codul tipului de operator> de la atributul <OPERATOR> menționat trebuie să fie:

—	«Antrepozitar autorizat» SAU «Expeditor înregistrat» pentru autorizații <Destinatar înregistrat temporar> SAU;

—	«Expeditor certificat» pentru autorizații <Destinatar certificat temporar> SAU;

—	«Destinatar certificat» pentru autorizații <Expeditor certificat temporar>.

În plus, statul membru al atributului <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> trebuie să fie diferit de statul membru în care este înregistrată <AUTORIZAȚIA TEMPORARĂ>

Un identificator existent <Codul de acciză al operatorului> în setul <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>

<Codul tipului de operator> de la atributul <OPERATOR> menționat trebuie să fie:

—	«Expeditor certificat temporar» pentru autorizații <Destinatar certificat temporar> SAU;

—	«Destinatar certificat temporar» pentru autorizații <Expeditor certificat temporar>.

În plus, statul membru al atributului <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ> asociat trebuie să fie diferit de statul membru în care este înregistrată <AUTORIZAȚIA TEMPORARĂ>

an13

Denumirea operatorului

an..182

Strada

an..65

Numărul

an..11

Codul poștal

an..10

Localitatea

an..50

NAD_LNG

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

4.3

DETALII PRIVIND AUTORIZAȚIA TEMPORARĂ

999x

Codul produsului accizabil

[a se vedea lista de coduri 10 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

<Codul produsului accizabil> trebuie să fie unic în lista <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>, <ANTREPOZIT FISCAL> sau <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>.

<Codul produsului accizabil> S600 se aplică numai expeditorilor certificați și destinatarilor certificați (a se vedea caseta 4a1) în temeiul articolului 27 alineatul (1) litera (a) din Directiva 92/83/CEE a Consiliului.

Dacă atributul <Autorizație temporară – Mic producător de vin> este completat și este adevărat ATUNCI <Codul produsului accizabil> trebuie să fie:

—	«W200» SAU

—

«W300»

an..4

Cantitate

n..15,3

4.4

NUMELE ȘI ADRESA

99x

Nume

an..182

NAD_LNG

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

4.4.1

ADRESĂ

Strada

an..65

Numărul

an..11

Codul poștal

an..10

Localitatea

an..50

Codul statului membru

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

a2”

Tabelul 3

Refuz de actualizare a operatorilor economici

(menționat la articolul 4)

Prezentarea mesajului «Operațiuni în registrul operatorilor economici»

Pentru detalii, a se vedea tabelul 2

RESPINGERE

9999x

Data și ora respingerii

dateTime

Codul motivului de respingere

Valorile posibile sunt:

—	=	0	=	Altele
—	=	8	=	Autorizația operatorului există deja (creare)
—	=	9	=	Antrepozitul fiscal există deja (creare)
—	=	10	=	Autorizația temporară există deja (creare)
—	=	11	=	Autorizația operatorului negăsită (actualizare/eliminare)
—	=	12	=	Antrepozit fiscal negăsit (actualizare/eliminare)
—	=	13	=	Autorizație temporară negăsită (actualizare/eliminare)
—	=	26	=	Duplicat constatat
—	=	27	=	Inconsecvență între codul de acciză și biroul pentru accize
—	=	41	=	Numai un antrepozitar are dreptul de a folosi un antrepozit fiscal
—	=	42	=	Referință nevalabilă a antrepozitului fiscal
—	=	43	=	Referința antrepozitarului autorizat al antrepozitului fiscal lipsă
—	=	44	=	Codul de acciză al operatorului lipsește
—	=	45	=	Valoare nevalabilă pentru Codul produsului accizabil
—	=	46	=	Țara autorizației temporare și a expeditorului/destinatarului declarat este aceeași
—	=	112	=	Valoare incorectă (a codului)
—	=	115	=	Nu se acceptă în această poziție

n..2

Tabelul 4

Statistici SEED

[menționate la articolul 7 alineatul (2)]

ATRIBUTE

Identificator de corelare a cererii

Valoarea câmpului <Identificator de corelare a cererii> este unică pentru fiecare stat membru.

an..44

PERIOADĂ_STA

Anul

Semestrul

Pentru 2 b, c și d:

Următoarele trei câmpuri de date sunt opționale și exclusive:

—	<Semestru>

—	<Trimestru>

—

<Lună>

Și anume, dacă unul dintre aceste câmpuri de date este completat, atunci celelalte două câmpuri de date nu se aplică.

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Primul semestru
—	=	2	=	Al doilea semestru

Trimestru

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Primul trimestru
—	=	2	=	Al doilea trimestru
—	=	3	=	Al treilea trimestru
—	=	4	=	Al patrulea trimestru

Lună

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Ianuarie
—	=	2	=	Februarie
—	=	3	=	Martie
—	=	4	=	Aprilie
—	=	5	=	Mai
—	=	6	=	Iunie
—	=	7	=	Iulie
—	=	8	=	August
—	=	9	=	Septembrie
—	=	10	=	Octombrie
—	=	11	=	Noiembrie
—	=	12	=	Decembrie

n..2

STA_PER_SM

99x

Codul statului membru

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

Numărul de operatori economici activi

n..15

Numărul de operatori economici inactivi

n..15

Numărul de expirări iminente

n..15

Numărul de antrepozite fiscale

n..15

Numărul de modificări ale autorizației de accize

n..15

Numărul de operatori economici eliminați

n..15

3.1

TIP_OPERATOR

Codul tipului de operator

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Antrepozitar autorizat
—	=	2	=	Destinatar înregistrat
—	=	3	=	Expeditor înregistrat
—	=	4	=	Expeditor certificat
—	=	5	=	Destinatar certificat

Numărul de operatori economici

n..15

3.2

ACTIVITATE_CATEGORIE_PRODUS_ACCIZABIL

Codul categoriei de produse accizabile

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

Numărul de operatori economici

n..15

3.3

ACTIVITATE_PRODUS_ACCIZABIL

9999x

Codul produsului accizabil

[a se vedea lista de coduri 10 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

an..4

Numărul de operatori economici

n..15

STA_TOATE_SM

Numărul total de operatori economici activi

n..15

Numărul total de operatori economici inactivi

n..15

Numărul total de expirări iminente

n..15

Numărul total de antrepozite fiscale

n..15

Numărul total de modificări ale autorizației de accize

n..15

Numărul total de operatori economici eliminați

n..15

4.1

TIP_OPERATOR_TOATE_SM

Codul tipului de operator

Valorile posibile sunt:

—	=	1	=	Antrepozitar autorizat
—	=	2	=	Destinatar înregistrat
—	=	3	=	Expeditor înregistrat
—	=	4	=	Expeditor certificat
—	=	5	=	Destinatar certificat

Numărul total de operatori economici

n..15

4.2

ACTIVITATE_CATEGORIE_PRODUS_ACCIZABIL_TOATE_SM

Codul categoriei de produse accizabile

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

Numărul total de operatori economici

n..15

4.3

ACTIVITATE_PRODUS_ACCIZABIL_TOATE_SM

9999x

Codul produsului accizabil

[a se vedea lista de coduri 10 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636]

an..4

Numărul total de operatori economici

n..15”.

ANEXA II

Anexa II se modifică după cum urmează:

1.	În lista de coduri 1, nota la tabel pentru câmpul 1 se înlocuiește cu următorul text: -„Câmpul 1 este preluat din lista de <CODURI DE ȚARĂ> [punctul 3 din lista de coduri, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636].”

2.	În lista de coduri 2, nota la tabel pentru câmpul 1 se înlocuiește cu următorul text: -„Câmpul 1 este preluat din lista de <CODURI DE ȚARĂ> [punctul 3 din lista de coduri, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636].”

Se introduce următoarea listă de coduri 4:

„Lista de coduri 4: Identificatorul global al operatorului plătitor de accize

Câmp	Conținut	Tipul câmpului	Exemplu
1	Identificatorul administrației naționale în care este înregistrat operatorul economic sau antrepozitul fiscal	Alfabetic 2	PL
2	Cod unic atribuit la nivel național	Alfanumeric 20	2005764CL78232ERW123

Câmpul 1 este preluat din lista de <CODURI DE ȚARĂ> [punctul 3 din lista de coduri, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2022/1636].

Câmpul 2 trebuie completat cu un identificator unic care va permite corelarea diferitelor tipuri de autorizații (antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat, expeditor certificat și destinatar certificat) ale unui singur operator economic plătitor de accize.”

14.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/39

DECIZIA (UE) 2022/2450 A CONSILIULUI

din 8 decembrie 2022

prin care statele membre sunt autorizate să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Tunisiei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatul (3) coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Printre obiectivele pe care și le-a stabilit Uniunea se numără promovarea protecției drepturilor copilului, după cum se afirmă la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Măsurile de protecție a copiilor împotriva deplasării sau a reținerii ilicite reprezintă o parte esențială a acestei politici.

(2)

Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2019/1111 (2) (denumit în continuare „Regulamentul Bruxelles IIb”), prin care se urmărește protejarea copiilor împotriva efectelor dăunătoare ale unei deplasări sau rețineri ilicite și stabilirea unor proceduri pentru garantarea înapoierii imediate a copiilor în statul în care aceștia au reședința obișnuită, precum și în vederea garantării protecției drepturilor de vizitare și a drepturilor privind încredințarea.

(3)

Regulamentul Bruxelles IIb completează și consolidează Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (denumită în continuare „Convenția de la Haga din 1980”), prin care se stabilește, la nivel internațional, un sistem de obligații și de cooperare între statele contractante și între autoritățile centrale și are drept scop să asigure înapoierea imediată a copiilor deplasați sau reținuți ilicit.

(4)	Toate statele membre sunt parte la Convenția de la Haga din 1980.

(5)

Uniunea încurajează statele terțe să adere la Convenția de la Haga din 1980 și sprijină punerea în aplicare corectă a Convenției de la Haga din 1980, prin participarea alături de statele membre, printre altele, la comisiile speciale organizate periodic de Conferința de la Haga de Drept Internațional Privat.

(6)	Un cadru juridic comun aplicabil între statele membre și statele terțe ar putea fi cea mai bună soluție pentru cazurile delicate de răpire internațională de copii.

(7)	Convenția de la Haga din 1980 prevede că aceasta se aplică în raporturile dintre statul care aderă și statele contractante care vor fi declarat că acceptă aderarea.

(8)	Convenția de la Haga din 1980 nu permite organizațiilor de integrare economică regională, precum Uniunea, să devină parte la aceasta. Prin urmare, Uniunea nu poate să adere la Convenția de la Haga din 1980 și nici să depună o declarație de acceptare a unui stat care aderă.

(9)	Conform Avizului 1/13 al Curții de Justiție a Uniunii Europene (3), declarațiile de acceptare efectuate în conformitate cu Convenția de la Haga din 1980 sunt de competența externă exclusivă a Uniunii.

(10)	La 10 iulie 2017, Tunisia și-a depus instrumentul de aderare la Convenția de la Haga din 1980. Convenția de la Haga din 1980 a intrat în vigoare pentru Tunisia la 1 octombrie 2017.

(11)	O evaluare a situației din Tunisia a condus la concluzia că statele membre sunt în măsură să accepte, în interesul Uniunii, aderarea Tunisiei în conformitate cu dispozițiile Convenției de la Haga din 1980.

(12)	Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să își depună declarațiile de acceptare, în interesul Uniunii, a aderării Tunisiei, în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii.

(13)	Irlandei îi revin obligații în temeiul Regulamentului Bruxelles IIb și, prin urmare, participă la adoptarea și la aplicarea prezentei decizii.

(14)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) Prin prezenta decizie, statele membre sunt autorizate să accepte, în interesul Uniunii, aderarea Tunisiei la Convenția de la Haga din 1980.

(2) Până cel târziu la 9 decembrie 2023, statele membre depun o declarație de acceptare, în interesul Uniunii, a aderării Tunisiei la Convenția de la Haga din 1980, care urmează să fie formulată după cum urmează:

„[Denumirea completă a STATULUI MEMBRU] declară că acceptă aderarea Tunisiei la Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, în conformitate cu Decizia (UE) 2022/2450 a Consiliului.”

(3) Statele membre informează Consiliul și Comisia cu privire la depunerea declarațiilor lor de acceptare a aderării Tunisiei și îi notifică Comisiei textul respectivelor declarații în termen de două luni de la depunerea acestora.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie se aplică în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

V. RAKUŠAN

(1) JO C 224, 8.6.2022, p. 163.

(2) Regulamentul (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25 iunie 2019 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii (JO L 178, 2.7.2019, p. 1).

(3) ECLI:EU:C:2014:2303.

14.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/41

DECIZIA (UE) 2022/2451 A CONSILIULUI

din 8 decembrie 2022

privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Croația

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Actul de aderare din 2011, în special articolul 4 alineatul (2),

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

La articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011 se prevede că dispozițiile acquis-ului Schengen care nu sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din actul respectiv se aplică pe teritoriul Croației numai în temeiul unei decizii a Consiliului adoptate în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul Croației a condițiilor necesare aplicării tuturor părților din acquis-ul relevant, inclusiv aplicarea eficace a tuturor normelor Schengen în conformitate cu standardele comune convenite și cu principiile fundamentale.

(2)

Prin Decizia (UE) 2017/733 (2), Consiliul, în urma verificării îndeplinirii de către Croația a condițiilor necesare pentru aplicarea părții privind protecția datelor din cadrul acquis-ului Schengen în cauză, a stabilit că dispozițiile acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen (SIS) sunt aplicabile în Croația începând cu 27 iunie 2017.

(3)

Au fost efectuate evaluări pentru a se verifica dacă au fost îndeplinite în Croația condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în toate celelalte domenii ale acquis-ului Schengen, și anume gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, SIS, returnarea, vizele, cooperarea judiciară în materie penală și armele de foc, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile la data stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (3).

(4)

În Comunicarea sa din 22 octombrie 2019 privind verificarea aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către Croația, concluzia Comisiei a fost să considere că Croația a luat măsurile de care a fost nevoie pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen. În plus, Comisia a remarcat că Croația ar trebui să continue să acționeze în mod consecvent pentru punerea în aplicare a tuturor acțiunilor aflate în curs de desfășurare, în special în domeniul gestionării frontierelor externe, pentru a se asigura că condițiile respective vor continua să fie îndeplinite. Comisia a confirmat, de asemenea, că Croația a continuat să respecte angajamentele legate de acquis-ul Schengen asumate în cadrul negocierilor sale de aderare.

(5)	La 9 decembrie 2021, Consiliul a determinat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților din acquis-ul Schengen.

(6)	Prin urmare, este posibil să fie stabilite datele pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către Croația, date începând cu care ar trebui să fie eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele interne cu Croația.

(7)	Restricțiile privind utilizarea SIS prevăzute în Decizia (UE) 2017/733 ar trebui să fie eliminate începând cu cea mai apropiată dată pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către Croația.

(8)

Regimul simplificat pentru resortisanții țărilor terțe care dețin o viză națională de scurtă ședere emisă de Croația pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriul său pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, introdus prin Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), ar trebui să fie menținut astfel încât călătoriile să nu devină mai dificile pentru anumite categorii de persoane. În consecință, anumite dispoziții ale respectivei decizii ar trebui să continue să se aplice pentru o perioadă limitată de tranziție.

(9)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctele B, C, D și F din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(10)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența articolului 1 punctele B, C, D și F din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(11)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctele B, C, D și F din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) Începând cu 1 ianuarie 2023, se elimină controalele asupra persoanelor la frontierele terestre și maritime interne cu Croația și dispozițiile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Croației în relațiile sale cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană.

(2) În ceea ce privește controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene interne, acestea se elimină începând cu 26 martie 2023, iar dispozițiile menționate la alineatul (1), în măsura în care reglementează eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele aeriene interne, se aplică de la data respectivă.

(3) Toate restricțiile privind utilizarea Sistemului de Informații Schengen de către Croația se elimină începând cu 1 ianuarie 2023.

Articolul 2

Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Croația înainte de 1 ianuarie 2023 rămân valabile pe durata valabilității acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE. Se aplică condițiile stabilite în respectiva decizie.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

V. RAKUŠAN

(1) Avizul din 10 noiembrie 2022 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2) Decizia (UE) 2017/733 a Consiliului din 25 aprilie 2017 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen în Republica Croația (JO L 108, 26.4.2017, p. 31).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen (JO L 295, 6.11.2013, p. 27).

(4) Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile și de abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE (JO L 157, 27.5.2014, p. 23).

(5) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6) Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8) Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9) JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10) Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

ANEXĂ

Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011 care se aplică Croației în relațiile sale cu statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană

Următoarele dispoziții ale Convenției semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 19):

Articolul 1, în măsura în care se referă la alte dispoziții menționate la prezentul punct, articolul 18, articolul 19 alineatele (1), (3) și (4), articolele 20, 21 și 22, articolele 40-43 și articolele 126-130, în măsura în care se referă la alte dispoziții menționate la prezentul punct.

Următoarele alte acte legislative ale Uniunii, împreună cu actele de punere în aplicare a acestora:

1.	Directiva 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001 privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de îndepărtare a resortisanților țărilor terțe (JO L 149, 2.6.2001, p. 34);

Decizia 2004/191/CE a Consiliului din 23 februarie 2004 de stabilire a criteriilor și sistemelor practice de compensare a dezechilibrelor financiare care rezultă din aplicarea Directivei 2001/40/CE privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de expulzare a resortisanților țărilor terțe (JO L 60, 27.2.2004, p. 55);

3.	Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5);

Articolul 4 litera (b) și articolul 9 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen (JO L 405, 30.12.2006, p. 1);

5.	Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60);

Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind accesul la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave (JO L 218, 13.8.2008, p. 129), cu excepția articolului 6;

7.	Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1), cu excepția articolului 3;

Regulamentul (UE) nr. 265/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2010 de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește circulația persoanelor care dețin o viză de lungă ședere (JO L 85, 31.3.2010, p. 1);

Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză și privind un mecanism de creare a acestei liste (JO L 287, 4.11.2011, p. 9);

10.

Regulamentul (UE) nr. 610/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, a Regulamentelor (CE) nr. 1683/95 și (CE) nr. 539/2001 ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (CE) nr. 810/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 1), în măsura în care se referă la alte dispoziții menționate în prezenta anexă;

11.

Articolul 1, articolul 6 alineatul (5) litera (a), titlul III și dispozițiile din titlul II și din anexe referitoare la Sistemul de informații Schengen și la Sistemul de informații privind vizele din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1);

12.

Regulamentul (UE) 2017/2225 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea Sistemului de intrare/ieșire (JO L 327, 9.12.2017, p. 1), în măsura în care nu este încă aplicabil în conformitate cu articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226;

13.

Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20), în măsura în care se referă la Sistemul de Informații privind Vizele, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 767/2008, și în măsura în care nu este încă aplicabil în conformitate cu articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2226;

14.

Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 (JO L 295, 21.11.2018, p. 99), în măsura în care se referă la Sistemul de Informații privind Vizele, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 767/2008, și la Sistemul de intrare/ieșire, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/2226 și este menționat în prezenta anexă;

15.

Regulamentul (UE) 2019/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor și al vizelor și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1726 și (UE) 2018/1861 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului (JO L 135, 22.5.2019, p. 27), în măsura în care se referă la Sistemul de Informații privind Vizele, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 767/2008, și la Sistemul de intrare/ieșire, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/2226 și este menționat în prezenta anexă;

16.

Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816 (JO L 135, 22.5.2019, p. 85), în măsura în care se referă la Sistemul de Informații privind Vizele, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 767/2008, și la Sistemul de intrare/ieșire, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/2226 și este menționat în prezenta anexă;

17.	Regulamentul (UE) 2019/1155 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 188, 12.7.2019, p. 25);

18.

Regulamentul (UE) 2021/1133 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 603/2013, (UE) 2016/794, (UE) 2018/1862, (UE) 2019/816 și (UE) 2019/818 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la celelalte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul de Informații privind Vizele (JO L 248, 13.7.2021, p. 1);

19.

Regulamentul (UE) 2021/1134 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (CE) nr. 810/2009, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861, (UE) 2019/817 și (UE) 2019/1896 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, în scopul reformării Sistemului de informații privind vizele (JO L 248, 13.7.2021, p. 11);

20.

Regulamentul (UE) 2021/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/818 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (JO L 249, 14.7.2021, p. 1);

21.

Regulamentul (UE) 2021/1152 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861 și (UE) 2019/817 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (JO L 249, 14.7.2021, p. 15).

14.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/47

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2452 A COMISIEI

din 8 decembrie 2022

de stabilire a unor specificații tehnice suplimentare pentru documentul de călătorie provizoriu al UE instituit prin Directiva (UE) 2019/997 a Consiliului (1)

[notificată cu numărul C(2022) 8938]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2019/997 a Consiliului din 18 iunie 2019 de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC (2), în special articolul 9 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Directiva (UE) 2019/997 stabilește norme privind condițiile care trebuie respectate și procedura care trebuie urmată de cetățenii nereprezentați în țări terțe pentru a obține un document de călătorie provizoriu al UE („DCP UE”) și stabilește un model uniform pentru un astfel de document, care constă într-un formular-tip DCP UE și un autocolant-tip DCP UE.

(2)

Anexele la Directiva (UE) 2019/997 stabilesc specificațiile pe care trebuie să le respecte formularul-tip DCP UE și autocolantul-tip DCP UE. Acum este necesar să se stabilească specificații tehnice suplimentare cu privire la designul, formatul și culorile formularului-tip DCP UE și ale autocolantului-tip DCP UE, cerințele privind materialul și tehnicile de imprimare ale formularului-tip DCP UE, precum și caracteristicile și cerințele de securitate, inclusiv standarde mai stricte care să asigure protecția împotriva falsificării și contrafacerii.

(3)	Pentru a preveni contrafacerea și falsificarea și având în vedere caracterul aparte al specificațiilor tehnice suplimentare prevăzute în partea II a anexei la prezenta decizie, specificațiile respective trebuie să rămână secrete și să nu fie publicate.

(4)	Pentru a asigura disponibilitatea documentelor de referință, statele membre ar trebui să își furnizeze reciproc și Comisiei specimene ale documentelor DCP UE produse și să păstreze specimene ale tirajelor ulterioare.

(5)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului (3),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Specificațiile tehnice suplimentare privind cerințele prealabile, instrucțiunile și standardele de producție aplicabile documentelor de călătorie provizorii ale UE („DCP UE”) sunt cele prevăzute în partea I a anexei.

Specificațiile tehnice suplimentare cu privire la designul, formatul și culorile formularului-tip DCP UE și ale autocolantului-tip DCP UE, cerințele privind materialele și tehnicile de imprimare ale formularului-tip DCP UE, precum și caracteristicile și cerințele de securitate, inclusiv standarde mai stricte care să asigure protecția împotriva falsificării și a contrafacerii, sunt prezentate în partea II a anexei. Partea II a anexei este clasificată SECRET UE/EU SECRET.

Articolul 2

Fiecare stat membru transmite Comisiei și celorlalte state membre un specimen de referință al DCP UE pe care l-a produs. Fiecare stat membru păstrează, de asemenea, specimene ale tirajelor ulterioare și le ține la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Didier REYNDERS

Membru al Comisiei

(1) SECRET UE/EU SECRET non classifiée en l’absence de la partie II de l’annexe/when detached from Part II of the Annex – non-classified.

(2) JO L 163, 20.6.2019, p. 1.

(3) Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (JO L 164, 14.7.1995, p. 1).

ANEXĂ

Specificații tehnice suplimentare pentru documentul de călătorie provizoriu al UE

Partea I

Cerințe prealabile, instrucțiuni și standarde de producție (1)

CUPRINS

INSTRUCȚIUNI REFERITOARE LA PRODUCĂTORI

SECURITATEA FIZICĂ

3.1.

CLĂDIRILE ÎN CARE ARE LOC PRODUCȚIA

3.2.

PERSONALUL DE SECURITATE

3.3.

SALA DE CONTROL DE SECURITATE

3.4.

ACCESUL VIZITATORILOR SAU AL TERȚILOR

3.5.

ACCESUL PERSONALULUI

3.6.

CONTROLUL SPAȚIILOR DE PRODUCȚIE

3.7.

MANIPULAREA MATERIALELOR CARE INTRĂ ȘI IES

3.8.

ASPECTE LEGATE DE LIVRARE

SECURITATEA METODELOR DE PRODUCȚIE ȘI A MATERIALELOR UTILIZATE

4.1.

PLĂCILE

4.2.

HÂRTIA

4.3.

ELEMENTUL DE DIFRACȚIE CU IMAGINE OPTIC VARIABILĂ

4.4.

CERNELURILE DE SECURITATE

4.5.

DEPOZITAREA

CONTROLUL CALITĂȚII

REFERINȚE

1. CUPRINS

Această parte a anexei stabilește normele pentru producerea documentelor de călătorie provizorii ale UE (DCP UE).

Această parte a anexei poate fi pusă la dispoziția întreprinderilor potențiale care vor efectua imprimarea de securitate, de exemplu în cadrul unei proceduri de achiziții.

2. INSTRUCȚIUNI REFERITOARE LA PRODUCĂTORI

Producția DCP UE se realizează numai de către imprimerii sau instituții publice sau private cărora statele membre le-au încredințat sarcina efectuării imprimării de securitate și care sunt capabile să producă documente de înaltă securitate.

Aceste întreprinderi sau instituții trebuie să poată să își demonstreze competența de a produce astfel de documente. Producătorii trebuie să își aibă sediul în Uniune, iar producerea DCP UE trebuie, de asemenea, să se realizeze pe teritoriul Uniunii.

Producția DCP UE nu trebuie să fie externalizată către terți (acest lucru nu se aplică materiilor prime și componentelor, cum ar fi fibrele și hârtia de securitate), cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat de statul membru care emite contractul pentru producția DCP UE și a fost notificat Comisiei. Întreprinderile terțe cărora le-a fost încredințată o parte a procesului de producere a DCP UE trebuie să respecte, la rândul lor, standardele și practicile de securitate enumerate în prezentul document.

Producătorii trebuie să fie certificați în conformitate cu standardul ISO 9001 „Sistem de management al calității” și cu standardul ISO/IEC 27001 „Sisteme de management al securității informațiilor”.

În plus, producătorii trebuie să dețină un certificat care să corespundă cel puțin nivelului „guvernamental”, eliberat în conformitate cu standardul ISO 14298 „Sistem de management al imprimării de securitate” (fostul standard CWA 14641) sau în conformitate cu reglementările naționale echivalente.

La cererea statului membru, producătorii trebuie să furnizeze informații detaliate cu privire la certificatele de audit de securitate.

Statele membre au obligația să se asigure că producătorii respectă aceste reguli și să informeze Comisia cu privire la întreprinderea care a fost selectată pentru producerea documentului.

Producătorii trebuie să raporteze statului membru în cauză orice încălcare a securității legată de DCP UE, de materialele de bază sau de securitatea fizică a instalațiilor survenită în etapa de producție, iar statul membru care trebuie să informeze Comisia cu privire la acest lucru fără întârzieri nejustificate.

3. SECURITATEA FIZICĂ

Cerințele stabilite în prezenta secțiune sunt suplimentare celor prevăzute de standardul ISO 14298 și au caracter obligatoriu în ceea ce privește producția DCP UE. Ele trebuie aplicate, de asemenea, în ceea ce privește materialele, produsele semifinite și depozitarea DCP UE.

Securitatea fizică a incintelor și a clădirilor în care se desfășoară procesul de producție trebuie asigurată în conformitate cu standardul ISO 14298 și cu Cerințele Intergraf privind certificarea (mai ales cu categoria de risc E „Riscul de intruziune fizică și riscul legat de acces”) sau cu reglementările naționale echivalente.

Toate persoanele (angajați, personal de securitate, vizitatori, terți etc.) care sunt prezente în incintele destinate producției sau în clădirile producătorului trebuie să fie controlate în conformitate cu standardul ISO 14298 și cu Cerințele Intergraf privind certificarea ori în conformitate cu reglementările naționale echivalente.

3.1. CLĂDIRILE ÎN CARE ARE LOC PRODUCȚIA

Toate clădirile în care sunt depozitate și prelucrate materiile prime, produsele semifinite și produsele finite trebuie să fie certificate cel puțin la nivel „guvernamental”, în conformitate cu standardul ISO 14298 sau cu reglementările naționale echivalente.

3.2. PERSONALUL DE SECURITATE

Producătorul trebuie să apeleze la un departament special separat sau la o societate de securitate certificată, cu o reputație bună și cu personal de securitate bine instruit, pentru a asigura securitatea incintelor și a spațiilor de producție. Se recomandă ca societatea de securitate externă să fie certificată în domeniul calității (de exemplu, în conformitate cu ISO 9001, DIN 77200).

3.3. SALA DE CONTROL DE SECURITATE

Producătorul trebuie să dispună în incintele sale de producție de o sală de control de securitate. Măsurile de securitate fizică trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de standardul EN 50518 (certificarea nu este necesară) sau în reglementările/standardele naționale. Prin derogare de la teza anterioară, sunt posibile abateri de la standardul EN 50518, cu condiția ca acestea să se bazeze pe o evaluare a riscurilor. Ușa de acces la sala de control de securitate trebuie să fie echipată la intrare și la ieșire cu un cititor de card sau cu un sistem biometric de control al accesului care să înregistreze toate intrările și ieșirile și să fie dotată cu o funcție de prevenire a utilizării legitimației de acces de către altă persoană decât titularul acesteia (anti-passback).

Se recomandă să fie prezenți în permanență la ușa de acces cel puțin doi operatori (gardieni) și se recomandă ca aceștia să fie angajați ai producătorului.

3.4. ACCESUL VIZITATORILOR SAU AL TERȚILOR

Accesul oricărui terț sau vizitator în spațiile de producție trebuie să fie strict controlat, în conformitate cu prevederile standardului ISO 14298. Persoanele respective trebuie să fie însoțite în permanență și trebuie să poarte întotdeauna, într-o manieră vizibilă, legitimația de acces.

3.5. ACCESUL PERSONALULUI

Accesul în spațiile de producție trebuie să fie permis doar angajaților autorizați în acest sens printr-un sistem strict de control al accesului, care asigură faptul că nu se dă acces decât câte unei persoane o dată. Trebuie să existe o procedură de control al accesului. Se recomandă ca accesul să fie acordat numai pe baza principiului necesității de a cunoaște.

3.6. CONTROLUL SPAȚIILOR DE PRODUCȚIE

Spațiile de producție trebuie controlate în permanență. Atunci când spațiile de producție nu sunt utilizate, acestea trebuie încuiate fizic și monitorizate.

În eventualitatea în care spațiile de producție trebuie accesate în afara perioadelor de producție, departamentul de securitate trebuie să fie informat cu privire la acest lucru și să fie prezent cu ocazia unui astfel de acces. În astfel de cazuri, în spațiile de producție trebuie să nu se poată intra fără ca departamentul de securitate să fie prezent fizic cu ocazia acestui acces (pentru deschiderea ușii trebuie să se utilizeze mai multe chei, care să fie diferite și să fie deținute de persoane diferite).

3.7. MANIPULAREA MATERIALELOR CARE INTRĂ ȘI IES

Producătorul trebuie să dispună de spații care să fie dedicate special expedierii și primirii de materiale, unde să se poată derula operațiunile de intrare și ieșire a materialelor și a produselor. Toate ușile prin care are loc expedierea și primirea materialelor, inclusiv gardul care înconjoară perimetrul, ușa intermediară și ușa internă către zona de expediere și primire, trebuie să fie acționate electronic, pe baza unui mecanism de interblocare, ceea ce înseamnă că, atunci când se deschide una dintre porți, cealaltă (celelalte) este (sunt) încuiată (încuiate) prin activarea unui mecanism electronic.

Trebuie să existe proceduri pentru verificarea vizitatorilor și a șoferilor vehiculelor de transport utilizate pentru intrările și ieșirile materialelor și produselor. Trebuie ținută evidența fiecărei livrări de materiale.

3.8. ASPECTE LEGATE DE LIVRARE

Livrarea DCP UE trebuie să fie reglementată de către statul membru care emite contractul, împreună cu producătorul. Întrucât se consideră că DCP UE finalizate, dar care nu au fost încă personalizate comportă un grad ridicat de risc de securitate, transportul lor trebuie să se desfășoare în condiții de maximă securitate.

Trebuie să se efectueze și să se documenteze, pentru fiecare tip de transport, o evaluare generică a riscului și trebuie să se ia orice măsură suplimentară de securitate care este considerată necesară (de exemplu, vehicule blindate, vehicule însoțitoare). Aceste evaluări trebuie să fie revizuite ori de câte ori intervine o schimbare a circumstanțelor relevante.

Toate activitățile de încărcare și descărcare – inclusiv livrarea către partea destinatară – trebuie monitorizate în baza unui sistem de dublu control, și anume un sistem care implică două sau mai multe persoane.

Numerele de serie ale DCP UE care fac obiectul transportului trebuie să fie înscrise în documentele de transport.

Se recomandă ca starea și poziția vehiculelor care transportă produse de imprimare de securitate să fie verificate la intervale regulate în timpul transportului. Trebuie să existe cel puțin două sisteme independente care să asigure o comunicare eficientă cu partenerii externi în eventualitatea oricărei probleme survenite în cursul transportului.

Orice neregulă (de exemplu, neîndeplinirea, de către oricare dintre părți, a acestor cerințe minime referitoare la transport, un atac asupra transportului sau pierderi survenite în timpul transportului, indiferent de cauza acestora) trebuie raportată imediat întreprinderii producătoare.

Nu trebuie să fie posibil ca produsele securizate să fie accesate din interiorul cabinei șoferului, iar compartimentul în care sunt transportate produsele trebuie să fie din metal și complet închis (excluzându-se astfel vehiculele cu prelată în lateral), accesul în vederea derulării operațiunilor de încărcare și descărcare făcându-se printr-o ușă încuiată cu cheie. Cheile de la încuietoare nu trebuie să fie ținute în vehiculul cu care se realizează transportul.

4. SECURITATEA METODELOR DE PRODUCȚIE ȘI A MATERIALELOR UTILIZATE

Prezenta secțiune stabilește informațiile de securitate necesare referitoare la articolele utilizate pentru producerea DCP UE. Producătorul trebuie să asigure o pistă de audit completă, care să vizeze întregul proces, de la sosirea materialelor de securitate la livrarea DCP UE către destinatar, inclusiv distrugerea materialelor nedorite, deteriorate sau semifinite.

În plus, alegerea furnizorilor de materii prime și asumarea responsabilității cu privire la aceștia îi revine producătorului și, dacă este necesar, aceasta trebuie să fie aprobată și de către statul membru relevant. Se recomandă ca furnizorii de materii prime de securitate să fie certificați la același nivel ca și producătorii, în special în ceea ce privește respectarea prevederilor standardului ISO 14298. Dacă un furnizor este considerat de către producător ca având o bună reputație și ca fiind demn de încredere (și dacă a fost verificat în mod corespunzător de către producător), dar nu este certificat, atunci trebuie obținută aprobarea statului membru relevant care emite contractul, iar Comisia trebuie informată în consecință de statul membru respectiv.

4.1. PLĂCILE

Se recomandă ca toate plăcile de imprimare utilizate pentru DCP UE să fie produse în incintele producătorului autorizat în care are loc producția DCP UE. Dacă plăcile de imprimare nu mai sunt necesare (de exemplu, din cauza uzurii, a unor defecte etc.), atunci trebuie procedat de așa manieră încât acestea să devină inutilizabile și să fie distruse în condiții de securitate adecvate.

Plăcile care pot fi necesare pentru producerea tirajelor ulterioare ale DCP UE trebuie să fie depozitate într-o zonă sigură din incinta întreprinderii în cauză.

În cazul în care producătorul nu este în măsură să producă plăcile în propriile unități de producție, plăcile de imprimare necesare pot fi comandate numai de la un producător de plăci cu o reputație bună, care, de exemplu, a mai produs în trecut plăci care au fost utilizate pentru imprimarea autocolantului de viză a UE. Respectivul producător de plăci trebuie să fie însă certificat conform standardului ISO 14298. Plăcile de imprimare în cauză nu pot fi furnizate altor producători autorizați decât după primirea autorizării necesare din partea statului membru. O notificare în acest sens trebuie, de asemenea, trimisă Comisiei Europene.

4.2. HÂRTIA

Hârtia produsă pentru DCP UE trebuie să fie strict controlată. Această obligație este valabilă atât pentru fabricarea hârtiei, cât și pentru etapele ulterioare necesare (adăugarea suportului adeziv). Toate rulourile și foile trebuie să fie supuse unui audit de securitate pentru a se asigura trasabilitatea acestora la nivelul lanțului de aprovizionare.

Toată hârtia care urmează să fie livrată producătorului DCP UE trebuie să fie numărată înainte de livrare. Foile furnizate producătorului și utilizate în etapa de producție trebuie să fie verificate și să facă obiectul unei evidențe stricte.

Trebuie să se recurgă la un transport securizat pentru livrarea hârtiei către producători. Trebuie să se efectueze și să se documenteze, pentru transport, o evaluare generică a riscului și trebuie să se ia orice măsură suplimentară de securitate care este considerată necesară (de exemplu, vehicule blindate, vehicule însoțitoare). Aceste evaluări trebuie să fie revizuite ori de câte ori intervine o schimbare a circumstanțelor relevante.

4.3. ELEMENTUL DE DIFRACȚIE CU IMAGINE OPTIC VARIABILĂ

Producerea și utilizarea elementului de difracție cu imagine optic variabilă (DOVID) pentru DCP UE trebuie să fie supuse unui proces de control și să facă obiectul unei evidențe stricte. Acest lucru este valabil nu numai pentru întregul element DOVID, ci și pentru produsele semifinite și pentru cele deteriorate sau pentru deșeurile rezultate.

Livrarea elementelor DOVID către producătorii autorizați trebuie să se facă cu un transport securizat. Numărul de elemente DOVID livrate trebuie să fie înscris într-un registru.

Elementele DOVID care urmează să fie folosite în incintele producătorilor trebuie, de asemenea, să fie controlate și să facă obiectul unei evidențe stricte. Orice deșeuri rezultate trebuie depozitate în condiții sigure și pot fi distruse în mod securizat la o dată ulterioară, în funcție de situație. Trebuie să se țină evidența elementelor DOVID, astfel încât să se poată produce o pistă de audit completă, dacă este necesar.

Comisia sau un stat membru poate comanda elementul DOVID anual printr-o comandă grupată, astfel încât prețul care trebuie plătit de fiecare stat membru în parte să fie mai mic. Statele membre au responsabilitatea de a pune în aplicare dispozițiile contractuale și financiare prevăzute în comanda grupată. Numai producătorii notificați pot participa la comenzi grupate de elemente DOVID.

4.4. CERNELURILE DE SECURITATE

Producerea DCP UE presupune folosirea de cerneluri de securitate, a căror utilizare este supusă unor restricții. Cernelurile respective pot fi comandate de la furnizori cu o bună reputație, pot fi comandate de la alți producători de DCP UE sau pot fi produse în incintele producătorilor. Un producător poate livra astfel de cerneluri unui alt producător autorizat numai după ce a primit dovada autorizării acestuia din urmă de a produce DCP UE.

Cernelurile de securitate trebuie depozitate într-o zonă securizată. Este necesar să se efectueze un audit pentru a ține evidența cernelurilor de securitate utilizate în procesul de producție.

4.5. DEPOZITAREA

Materialele utilizate pentru producerea autocolantelor de viză a UE pot fi clasificate după cum urmează:

—	materiale de bază (de exemplu, cerneluri, hârtie de securitate);

—	mijloace de bază (de exemplu, plăci de imprimare);

—	produse semifinite (formulare și/sau autocolante nefinalizate, care nu au trecut prin toate etapele de producție);

—	DCP UE finalizat – formularul și autocolantul.

Pentru depozitarea și manipularea produsului, trebuie aplicate în fiecare etapă măsuri adecvate de securitate, răspundere și control. Se recomandă ca zonele de depozitare să îndeplinească cerințele privind camerele tezaur (a se vedea ISO 14298).

5. CONTROLUL CALITĂȚII

Fiecare producător de DCP UE poate specifica, în consultare cu statul membru care autorizează procesul de producție, ce controale de calitate trebuie să aibă loc în fiecare etapă a procesului de producție. Aceste controale de calitate trebuie să asigure faptul că DCP UE produse sunt conforme cu specificațiile tehnice stabilite prin Directiva (UE) 2019/997 a Consiliului și cu actele de punere în aplicare adoptate pe baza acesteia – astfel încât calitatea DCP UE să varieze cât mai puțin posibil de la un lot de producție la altul.

În cazul în care au fost produse și puse în circulație DCP UE care nu respectă specificațiile tehnice, statul membru în cauză trebuie să informeze imediat celelalte state membre, precum și Comisia.

6. REFERINȚE

ISO 14298	Sistem de management al imprimării de securitate (fostul CWA 14641)
EN 50518	Dispecerat de monitorizare și transmitere a semnalelor de alarmă
ISO 9001	Sisteme de management al calității
ISO/IEC 27001	Sisteme de management al securității informațiilor

(1) SECRET UE/EU SECRET non classifiée en l’absence de la partie II de l’annexe/when detached from Part II of the Annex – non-classified.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 320

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 65 14 decembrie 2022

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2022/2447 al Comisiei din 30 septembrie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea numărului și a titlului variabilelor colectate o dată la opt ani în domeniul forței de muncă pentru tineri pe piața muncii, nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată și concilierea vieții profesionale cu cea familială ( 1 )	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2448 al Comisiei din 13 decembrie 2022 de stabilire a unor orientări operaționale privind dovezile pentru demonstrarea conformității cu criteriile de durabilitate aplicabile biomasei forestiere, prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 )	4
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2449 al Comisiei din 13 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 în ceea ce privește datele înregistrate în mesajele referitoare la înregistrarea operatorilor economici implicați în deplasările de produse accizabile eliberate pentru consum într-un stat membru și deplasate către un alt stat membru pentru a fi livrate acolo în scopuri comerciale	12
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2022/2450 a Consiliului din 8 decembrie 2022 prin care statele membre sunt autorizate să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Tunisiei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii	39
	*	Decizia (UE) 2022/2451 a Consiliului din 8 decembrie 2022 privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Croația	41
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2452 a Comisiei din 8 decembrie 2022 de stabilire a unor specificații tehnice suplimentare pentru documentul de călătorie provizoriu al UE instituit prin Directiva (UE) 2019/997 a Consiliului [notificată cu numărul C(2022) 8938]	47