ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 65 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte legislative
REGULAMENTE
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2036 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește tratamentul prudențial al instituțiilor de importanță sistemică globală, cu o strategie de rezoluție cu mai multe puncte de intrare, și metode pentru subscrierea indirectă de instrumente eligibile în vederea îndeplinirii cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Regulamentul (UE) 2019/877 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului (6) au modificat cadrul de rezoluție al Uniunii pentru instituțiile de credit și firmele de investiții prin modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7), Regulamentului (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și, respectiv, Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9). Respectivele modificări au fost necesare pentru a pune în aplicare în Uniune „lista internațională a termenilor și condițiilor privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC)” publicată de Consiliul pentru Stabilitate Financiară la 9 noiembrie 2015 (denumită în continuare „standardul TLAC”) pentru băncile de importanță sistemică globală, denumite în cadrul Uniunii instituții de importanță sistemică globală (G-SII) și pentru a consolida aplicarea cerinței minime de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL) pentru toate băncile. Cadrul revizuit de rezoluție bancară al Uniunii ar trebui să garanteze mai bine faptul că absorbția pierderilor și recapitalizarea băncilor se realizează prin mijloace private atunci când aceste bănci devin neviabile din punct de vedere financiar și intră ulterior în procedura de rezoluție. |
(2) |
Articolul 12a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede că G-SII cu o strategie de rezoluție în cadrul căreia mai multe entități din grup ar putea face obiectul rezoluției (denumită în continuare „strategia de rezoluție cu mai multe puncte de intrare” sau „strategia de rezoluție MPE”) trebuie să își calculeze cerința de fonduri proprii și pasive eligibile bazată pe risc pornind de la ipoteza teoretică potrivit căreia o singură entitate din grup ar urma să facă obiectul rezoluției, iar pierderile și nevoile de recapitalizare ale oricăror filiale ale grupului respectiv ar urma să fie transferate entității de rezoluție (denumită în continuare „strategia de rezoluție cu un singur punct de intrare” sau „strategia de rezoluție SPE”). O obligație similară este prevăzută la articolul 45d alineatul (4) din Directiva 2014/59/UE privind cerința suplimentară de fonduri proprii și pasive eligibile pe care autoritățile de rezoluție o pot impune în temeiul alineatului (3) de la articolul respectiv. În conformitate cu standardul TLAC, calculele respective ar trebui să țină seama de toate entitățile din țări terțe care fac parte dintr-o G-SII care ar fi entități de rezoluție în cazul în care ar fi stabilite în Uniune. |
(3) |
În conformitate cu articolul 45h alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 2014/59/UE și cu standardul TLAC, suma cerințelor efective de fonduri proprii și pasive eligibile ale unei G-SII cu o strategie de rezoluție MPE nu trebuie să fie mai mică decât cerința teoretică aplicabilă grupului respectiv în cadrul unei strategii de rezoluție SPE. Pentru a alinia dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 575/2013 cu cele ale Directivei 2014/59/UE și a asigura faptul că autoritățile de rezoluție acționează întotdeauna în conformitate cu directiva respectivă și țin seama atât de cerințele de fonduri proprii și pasive eligibile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cât și de orice cerință suplimentară de fonduri proprii și pasive eligibile stabilită în conformitate cu articolul 45d din Directiva 2014/59/UE, articolul 12a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să fie modificat și articolul 92a alineatul (3) din regulamentul respectiv ar trebui să fie eliminat. Acest lucru nu ar trebui să împiedice autoritățile de rezoluție să concluzioneze că orice ajustare menită să reducă la minimum sau să elimine diferența dintre suma cerințelor efective de fonduri proprii și pasive eligibile ale unei G-SII cu o strategie de rezoluție MPE și cerința teoretică aplicabilă grupului respectiv în baza unei strategii de rezoluție SPE, atunci când cea dintâi este mai mare decât cea de a doua, ar fi inadecvată sau incompatibilă cu strategia de rezoluție a G-SII. Pentru a asigura consecvența între articolul 12a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și articolul 45h alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE, calculul menționat la articolul 45h alineatul (2) din directiva respectivă ar trebui să țină cont și de toate entitățile din țări terțe care sunt parte a unei G-SII și care, dacă ar fi stabilite în Uniune, ar fi entități de rezoluție. |
(4) |
Articolul 92b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede că cerința de fonduri proprii și pasive eligibile pentru filialele semnificative ale G-SII din afara UE care nu sunt entități de rezoluție poate fi îndeplinită, printre altele, cu instrumente de pasive eligibile. Cu toate acestea, criteriile pentru instrumentele de pasive eligibile prevăzute la articolul 72b alineatul (2) literele (c), (k), (l) și (m) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se bazează pe ipoteza că entitatea emitentă este o entitate de rezoluție. Ar trebui să se asigure faptul că respectivele filiale semnificative pot emite instrumente de datorie care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, conform intenției inițiale. |
(5) |
În conformitate cu articolul 72e alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, este posibil ca autoritățile de rezoluție să permită unei G-SII cu o strategie de rezoluție MPE să deducă anumite dețineri de instrumente de fonduri proprii și de instrumente de pasive eligibile ale filialelor sale care nu aparțin aceluiași grup de rezoluție prin deducerea unui cuantum ajustat mai mic, specificat de autoritatea de rezoluție. Articolul 72e alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul respectiv prevede că, în astfel de cazuri, diferența dintre cuantumul ajustat și cuantumul inițial se deduce din capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a filialelor în cauză. În conformitate cu standardul TLAC, această abordare ar trebui să țină seama de cerințele de fonduri proprii și pasive eligibile bazate pe risc, dar și de cele nebazate pe risc ale filialei relevante. În plus, această abordare ar trebui să se aplice tuturor filialelor din țări terțe care fac parte din respectiva G-SII, în măsura în care filialele respective fac obiectul unui regim de rezoluție a cărui respectare, potrivit autorității de rezoluție relevante din Uniune, poate fi impusă prin lege și care implementează standardele convenite la nivel internațional, mai precis documentul „Atributele-cheie ale regimurilor eficace de rezoluție a instituțiilor financiare” al Consiliului pentru Stabilitate Financiară, publicat în octombrie 2011, și standardul TLAC. |
(6) |
Directiva (UE) 2019/879 a modificat Directiva 2014/59/UE pentru a introduce norme specifice privind subscrierea indirectă de resurse eligibile pentru MREL internă, mai exact, de fonduri proprii și datorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 45f alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE, în cadrul grupurilor de rezoluție. Pentru a operaționaliza respectivele norme și pentru a se asigura că subscrierea indirectă este efectuată într-un mod adecvat din punct de vedere prudențial, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (10) a fost mandatată, în temeiul articolului 45f alineatul (6) din Directiva 2014/59/UE să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare în scopul de a specifica metode pentru o astfel de subscriere indirectă de resurse eligibile. Cu toate acestea, astfel cum a subliniat ABE în scrisoarea sa către Comisie din 25 ianuarie 2021, au existat mai multe neconcordanțe între cerințele în materie de delegare prevăzute în Directiva 2014/59/UE și normele prudențiale existente prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care nu au permis aplicarea tratamentului prudențial necesar pentru îndeplinirea mandatului, conform intenției inițiale. Mai precis, ABE a remarcat că Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu permite deducerea resurselor eligibile pentru MREL internă și, ulterior, pentru aplicarea unei ponderi de risc corespunzătoare în toate cazurile relevante pentru mandatul încredințat în temeiul Directivei 2014/59/UE. Probleme similare au fost identificate în ceea ce privește cerința privind indicatorul efectului de levier prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Având în vedere respectivele constrângeri juridice, metodele elaborate de ABE ar trebui să fie încorporate direct în Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Prin urmare, articolul 45f alineatul (6) din Directiva 2014/59/UE ar trebui să fie eliminat. |
(7) |
În contextul subscrierii indirecte de resurse eligibile pentru MREL internă de către entitățile de rezoluție în temeiul cadrului revizuit de rezoluție bancară al Uniunii, entitățile intermediare ar trebui să aibă obligația de a deduce deținerea integrală a resurselor eligibile pentru MREL internă emise de entități care nu sunt ele însele entități de rezoluție și care aparțin aceluiași grup de rezoluție. Acest lucru asigură buna funcționare a mecanismelor interne de absorbție a pierderilor și de recapitalizare în cadrul unui grup și evită dubla contabilizare a resurselor eligibile pentru MREL internă a respectivelor entități în scopul respectării de către entitatea intermediară a propriei MREL interne. Fără aceste deduceri, punerea în aplicare corespunzătoare a strategiei de rezoluție alese ar putea fi compromisă, întrucât entitatea intermediară ar putea epuiza nu numai propria capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare, ci și pe cea a altor entități care nu sunt ele însele entități de rezoluție și care aparțin aceluiași grup de rezoluție, înainte ca entitatea intermediară sau acele alte entități să nu mai fie viabile. Pentru a se asigura că obligația de deducere este aliniată la domeniul de aplicare al entităților care pot fi utilizate de entitatea de rezoluție pentru subscrierea indirectă de resurse eligibile pentru MREL internă și pentru a evita arbitrajul de reglementare, entitățile intermediare ar trebui să deducă deținerile de resurse eligibile pentru MREL internă emise de toate entitățile care aparțin aceluiași grup de rezoluție și care pot fi supuse obligației de respectare a MREL interne, și nu doar deținerile de resurse emise de filialele lor. Aceleași obligații ar trebui să se aplice în cazul emisiunii indirecte de resurse eligibile pentru respectarea cerinței de fonduri proprii și pasive eligibile pentru filialele semnificative ale G-SII din afara UE, prevăzută la articolul 92b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după caz. |
(8) |
Pentru ca regimul de deducere să poată rămâne proporțional, entitățile intermediare ar trebui să aibă posibilitatea de a alege combinația de instrumente constând în fonduri proprii sau pasive eligibile, cu care finanțează achiziționarea dreptului de proprietate asupra resurselor eligibile pentru MREL internă. Acest lucru ar permite entităților intermediare să evite complet orice deduceri legate de fondurile proprii atât timp cât au emis suficiente pasive eligibile. De aceea, deducerile ar trebui să se aplice mai întâi elementelor de pasive eligibile ale entităților intermediare. Dacă entitatea intermediară este obligată să respecte MREL internă în temeiul Directivei 2014/59/UE pe bază individuală, deducerile ar trebui să se aplice datoriilor eligibile care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 45f alineatul (2) din directiva respectivă. În cazul în care cuantumul care urmează să fie dedus depășește cuantumul elementelor de pasive eligibile ale entităților intermediare, cuantumul rămas ar trebui dedus din elementele lor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, de nivel 1 suplimentar și de nivel 2, începând cu elementele de nivel 2, în conformitate cu articolul 66 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Într-un astfel de caz, deducerile corespunzătoare cuantumului rămas ar trebui să fie aplicate și la calcularea fondurilor proprii pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11). În caz contrar, există riscul de a supraestima ratele de solvabilitate ale entităților intermediare care au emis mai degrabă fonduri proprii decât pasive eligibile pentru a finanța achiziționarea de drepturi de proprietate asupra resurselor eligibile pentru MREL internă. În plus, prin menținerea unui tratament uniform al deținerilor de resurse eligibile pentru MREL internă în scopuri prudențiale și de rezoluție, se evită o creștere nejustificată a complexității, deoarece instituțiile vor putea în continuare să calculeze, să raporteze și să publice un singur set cuprinzând cuantumul total al expunerii la risc și indicatorul de măsurare a expunerii totale atât în scopuri prudențiale, cât și în scopuri de rezoluție. Prin urmare, articolul 49 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să fie modificat în consecință. |
(9) |
Pentru a crește proporționalitatea regimului de deducere, acesta nu ar trebui să se aplice în cazurile excepționale în care, în temeiul articolului 45f alineatul (1) al treilea paragraf și al articolului 45f alineatul (4) din Directiva 2014/59/UE, MREL internă se aplică numai pe bază consolidată, în ceea ce privește deținerile de resurse eligibile pentru MREL internă emise de entități incluse în perimetrul de consolidare. Aceeași excepție ar trebui să se aplice și atunci când respectarea cerinței privind fondurile proprii și pasivele eligibile pentru filialele semnificative ale G-SII din afara UE, prevăzută la articolul 92b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se face pe bază consolidată, în temeiul articolului 11 alineatul (3a) din regulamentul menționat. |
(10) |
Subscrierea indirectă de resurse eligibile pentru MREL internă ar trebui să asigure faptul că, atunci când o filială ajunge la punctul de neviabilitate, pierderile sale sunt efectiv transferate entității de rezoluție, iar filiala în cauză este recapitalizată de entitatea de rezoluție. Așadar, aceste pierderi nu ar trebui să fie absorbite de entitatea intermediară, care ar trebui să devină un simplu vehicul prin care se transferă pierderile respective entității de rezoluție. În consecință, și pentru a se asigura faptul că rezultatul subscrierii indirecte este echivalent cu cel al subscrierii directe complete, astfel cum se prevede în mandatul stabilit la articolul 45f alineatul (6) din Directiva 2014/59/UE, în scopul calculării cuantumului total al expunerii la risc a entității intermediare, nu ar trebui să se aplice ponderi de risc expunerilor deduse în temeiul noului regim de deduceri care urmează a fi introdus la articolul 72e din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În același sens, expunerile respective ar trebui să fie excluse din calculul indicatorului de măsurare a expunerii totale a entității intermediare. Tratamentul constând în neaplicarea ponderilor de risc și excluderea expunerilor respective din indicatorul de măsurare a expunerii totale ar trebui să se limiteze strict la expunerile deduse în conformitate cu noul regim de deduceri care urmează a fi introdus la articolul 72e din regulamentul respectiv, pentru a operaționaliza abordarea care constă în subscrierea indirectă de resurse eligibile pentru MREL internă. |
(11) |
Modelele pentru publicarea de informații armonizate cu privire la MREL și cu privire la cerința privind fondurile proprii și pasivele eligibile care se aplică în cazul filialelor semnificative ale G-SII din afara UE, prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/763 al Comisiei (12), ar trebui să fie modificate pentru a reflecta noul regim de deducere aplicabil resurselor eligibile pentru MREL internă. Modelele de publicare ar trebui modificate și pentru a include cuantumul total al expunerii la risc și indicatorul de măsurare a expunerii totale pe care entitățile intermediare le-ar avea dacă nu ar fi excluse expunerile deduse în temeiul noului regim de deducere. |
(12) |
Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume armonizarea deplină a tratamentului prudențial aplicat deținerilor de către entitățile intermediare de resurse eligibile pentru MREL internă ale entităților din același grup de rezoluție și revizuirea punctuală a cerințelor de fonduri proprii și pasive eligibile pentru G-SII și pentru filialele semnificative ale G-SII din afara UE, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective. |
(13) |
Pentru a evalua în mod corespunzător potențialele consecințe nedorite ale subscrierii indirecte de resurse eligibile pentru MREL internă, inclusiv noul regim de deducere, și pentru a asigura un tratament proporțional și condiții de concurență echitabile pentru diferitele tipuri de structuri de grupuri bancare, în special instituțiile care au o societate operațională între societatea holding și filialele sale, precum și pentru entitățile al căror plan de rezoluție prevede lichidarea lor prin procedura obișnuită de insolvență în cazul intrării în dificultate, Comisia ar trebui să reexamineze, cât mai curând posibil, punerea în aplicare a subscrierii indirecte de resurse eligibile pentru MREL internă de către diferitele tipuri de structuri de grupuri bancare. Comisia ar trebui să evalueze în mod corespunzător soluțiile structurale posibile la orice probleme identificate, cum ar fi extinderea posibilității pentru entitățile care nu sunt ele însele entități de rezoluție de a respecta MREL care li se aplică pe bază consolidată. Propunerea legislativă însoțitoare pe care o poate adopta Comisia ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător data aplicării tratamentului specific pentru subscrierea indirectă de resurse eligibile pentru MREL internă, astfel încât să poată fi implementat înainte ca articolul 72e alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 să devină aplicabil. Această propunere legislativă ar trebui, de preferință, să fie una specifică. |
(14) |
Pentru a se asigura faptul că instituțiile dispun de suficient timp pentru a pune în aplicare tratamentul specific pentru subscrierea indirectă de resurse eligibile pentru MREL internă, inclusiv noul regim de deducere, și pentru ca piețele să poată absorbi emisiunile suplimentare de resurse eligibile pentru MREL internă, dacă este necesar, dispozițiile care prevăd tratamentul respectiv ar trebui să devină aplicabile la 1 ianuarie 2024, în concordanță cu termenul stabilit pentru respectarea MREL. |
(15) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și Directiva 2014/59/UE ar trebui să fie modificate în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 575/2013
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 4 alineatul (1), se introduce următorul punct:
|
2. |
Articolul 12a se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 12a Calculul consolidat pentru G-SII cu mai multe entități de rezoluție În cazul în care cel puțin două entități G-SII care fac parte din aceeași G-SII sunt entități de rezoluție sau entități dintr-o țară terță care ar fi entități de rezoluție dacă ar fi stabilite în Uniune, instituția-mamă din UE a respectivei G-SII calculează cuantumul fondurilor proprii și al pasivelor eligibile menționat la articolul 92a alineatul (1) litera (a):
Calculul menționat la litera (b) de la primul paragraf se efectuează pe baza situației consolidate a instituției-mamă din UE. Autoritățile de rezoluție acționează în conformitate cu articolul 45d alineatul (4) și articolul 45h alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE.” |
3. |
La articolul 49 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „Prezentul alineat nu se aplică deducerilor prevăzute la articolul 72e alineatul (5).” |
4. |
La articolul 72b alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „În sensul articolului 92b, trimiterile la entitatea de rezoluție de la literele (c), (k), (l) și (m) de la primul paragraf din prezentul alineat sunt, de asemenea, înțelese ca trimiteri la o instituție care este o filială semnificativă a unei G-SII din afara UE.” |
5. |
Articolul 72e se modifică după cum urmează:
|
6. |
La articolul 92a, alineatul (3) se elimină. |
7. |
La articolul 113, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Pentru a calcula cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor, se aplică ponderi de risc tuturor expunerilor, cu excepția cazului în care respectivele expuneri sunt deduse din fondurile proprii sau sunt supuse tratamentului prevăzut la articolul 72e alineatul (5) primul paragraf, în conformitate cu dispozițiile din secțiunea 2. Ponderile de risc aplicate depind de clasa în care este încadrată fiecare expunere și, în conformitate cu secțiunea 2, de calitatea creditului. Calitatea creditului poate fi stabilită prin raportare la evaluările de credit emise de ECAI sau la evaluările de credit emise de agențiile de creditare a exportului, în conformitate cu secțiunea 3.” |
8. |
La articolul 151, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit în cazul expunerilor încadrate în una dintre clasele de expuneri menționate la articolul 147 alineatul (2) literele (a)-(e) și litera (g) se calculează în conformitate cu subsecțiunea 2, cu excepția cazului în care respectivele expuneri sunt deduse din fondurile proprii sau sunt supuse tratamentului prevăzut la articolul 72e alineatul (5) primul paragraf.” |
9. |
La articolul 429a alineatul (1), se adaugă următoarea literă:
|
10. |
În partea a zecea titlul I capitolul I secțiunea 3, se adaugă următoarea subsecțiune: „Subsecțiunea 3a Deduceri din elementele de pasive eligibile Articolul 477a Deduceri din elementele de pasive eligibile (1) Prin derogare de la articolul 72e alineatul (4) și până la 31 decembrie 2024, autoritatea de rezoluție a unei instituții-mamă, după ce ia în considerare în mod corespunzător avizul autorităților de rezoluție sau al autorităților relevante din țări terțe ale oricărei filiale în cauză, poate aproba calcularea cuantumului ajustat mi prin utilizarea următoarei definiții a ri, precum și a wi:
(2) Autoritatea de rezoluție poate acorda aprobarea menționată la alineatul (1) în cazul în care filiala este stabilită într-o țară terță care nu dispune încă de un regim de rezoluție local aplicabil dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
|
Articolul 2
Modificări aduse Directivei 2014/59/UE
Directiva 2014/59/UE se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 45d, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) În sensul articolului 45h alineatul (2), în cazul în care mai multe entități din categoria G-SII care fac parte din aceeași G-SII sunt entități de rezoluție sau entități dintr-o țară terță care ar fi entități de rezoluție dacă ar fi stabilite în Uniune, autoritățile de rezoluție relevante calculează cuantumul menționat la alineatul (3) de la prezentul articol:
|
2. |
La articolul 45f, alineatul (6) se elimină. |
3. |
La articolul 45h, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) În cazul în care mai multe entități din categoria G-SII care fac parte din aceeași G-SII sunt entități de rezoluție sau entități dintr-o țară terță care ar fi entități de rezoluție dacă ar fi stabilite în Uniune, autoritățile de rezoluție menționate la alineatul (1) discută și, după caz și în concordanță cu strategia de rezoluție a G-SII, convin asupra aplicării articolului 72e din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și asupra oricărei ajustări menite să reducă la minimum sau să elimine diferența dintre suma cuantumurilor menționate la articolul 45d alineatul (4) litera (a) din prezenta directivă și la articolul 12a litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru entitățile individuale de rezoluție sau entitățile dintr-o țară terță și suma cuantumurilor menționate la articolul 45d alineatul (4) litera (b) din prezenta directivă și la articolul 12a litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. O astfel de ajustare se poate aplica în următoarele condiții:
Suma cuantumurilor menționate la articolul 45d alineatul (4) litera (a) din prezenta directivă și la articolul 12a litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru entitățile individuale de rezoluție sau entitățile dintr-o țară terță care ar fi entități de rezoluție dacă ar fi stabilite în Uniune nu este mai mică decât suma cuantumurilor menționate la articolul 45d alineatul (4) litera (b) din prezenta directivă și la articolul 12a litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.” |
4. |
La articolul 129, se adaugă următorul paragraf: „Până la 31 decembrie 2022, Comisia reexaminează impactul subscrierii indirecte de instrumente eligibile pentru îndeplinirea cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile asupra condițiilor de concurență echitabile între diferitele tipuri de structuri de grupuri bancare, inclusiv în cazul în care grupurile au o societate operațională între societatea holding identificată drept entitate de rezoluție și filialele sale. Comisia evaluează în special următoarele:
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în această privință. După caz, raportul este însoțit de o propunere legislativă, ținând seama de data aplicării articolului 72e alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.” |
Articolul 3
Transpunere
(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolului 2 punctele 1 și 3 până la 15 noiembrie 2023. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.
Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezentul regulament sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de articolul 2 punctele 1 și 3 din prezentul regulament.
Articolul 4
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 14 noiembrie 2022.
Cu toate acestea, articolul 1 punctul 3, punctul 5 litera (b) și punctele 7, 8 și 9 se aplică de la 1 ianuarie 2024.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) JO C 122, 17.3.2022, p. 33.
(2) JO C 152, 6.4.2022, p. 111.
(3) Poziția Parlamentului European din 13 septembrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 4 octombrie 2022.
(4) Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) 2019/877 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (JO L 150, 7.6.2019, p. 226).
(6) Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și a Directivei 98/26/CE (JO L 150, 7.6.2019, p. 296).
(7) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(8) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).
(9) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).
(10) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
(11) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/763 al Comisiei din 23 aprilie 2021 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere și publicarea cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile (JO L 168, 12.5.2021, p. 1).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/11 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2037 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului (UE) 2019/833 de instituire a unor măsuri de conservare și executare care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) 2019/833 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost adoptat în vederea punerii în aplicare în dreptul Uniunii a celor mai actualizate norme privind măsurile de conservare și executare care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO). Respectivul regulament a fost modificat ulterior prin Regulamentul (UE) 2021/1231 al Parlamentului European și al Consiliului (4) pentru a pune în aplicare în dreptul Uniunii măsurile NAFO adoptate în cadrul reuniunilor sale anuale din 2019 și 2020. |
(2) |
Ulterior, în cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din septembrie 2021, NAFO a adoptat o serie de decizii obligatorii privind conservarea resurselor piscicole din domeniul său de competență în ceea ce privește păstrarea la bord a capturilor pentru cota „altele”, inspectarea în port a debarcărilor de cod din diviziunea 3M și de halibut negru, precum și dispoziții consolidate privind monitorizarea, încălcările și executarea (denumite în continuare „deciziile NAFO”). |
(3) |
Deciziile NAFO sunt adresate părților contractante la NAFO, dar includ și obligații pentru operatori. În urma intrării lor în vigoare la 2 decembrie 2021, măsurile de conservare și executare ale NAFO (denumite în continuare „MCE”) sunt obligatorii pentru toate părțile contractante la NAFO. Prin urmare, acestea urmează să fie încorporate în dreptul Uniunii în măsura în care nu sunt deja prevăzute de dreptul Uniunii. |
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) 2019/833 ar trebui adaptat pentru a aplica respectivele noi MCE navelor de pescuit ale Uniunii. |
(5) |
Este posibil ca anumite dispoziții ale MCE să fie modificate în cadrul viitoarelor reuniuni anuale ale NAFO ca urmare a introducerii unor noi măsuri tehnice referitoare la biomasa în schimbare a stocurilor și a revizuirii restricțiilor zonale pentru activitățile de pescuit de fund. Prin urmare, pentru a încorpora rapid în dreptul Uniunii aceste viitoare modificări ale MCE înainte de începerea sezonului de pescuit, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește măsurile de debarcare și inspectare a halibutului negru și măsurile de control pentru codul din diviziunea 3M. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (5). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
(6) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) 2019/833 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificarea Regulamentului (UE) 2019/833
Regulamentul (UE) 2019/833 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 7 alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
La articolul 9a alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
3. |
Ia articolul 10 alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:
|
4. |
La articolul 29, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
|
5. |
La articolul 35 alineatul (1), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:
|
6. |
Articolul 36 se modifică după cum urmează:
|
7. |
La articolul 40, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Statul membru trimite Comisiei informațiile de contact ale autorității competente care acționează ca punct de contact în scopul primirii solicitărilor în conformitate cu articolul 39 alineatul (5) și al comunicării confirmării în conformitate cu articolul 39 alineatul (6). Comisia transmite aceste informații secretarului executiv al NAFO.” |
8. |
La articolul 50, alineatul (2) se modifică după cum urmează:
|
Articolul 2
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) JO C 290, 29.7.2022, p. 149.
(2) Poziția Parlamentului European din 13 septembrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 4 octombrie 2022.
(3) Regulamentul (UE) 2019/833 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de instituire a unor măsuri de conservare și executare care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1627 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2115/2005 și (CE) nr. 1386/2007 ale Consiliului (JO L 141, 28.5.2019, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) 2021/1231 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2019/833 de instituire a unor măsuri de conservare și executare care se aplică în zona de reglementare a Organizației de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (JO L 274, 30.7.2021, p. 32).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/14 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2038 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 95/93 al Consiliului în ceea ce privește reducerea temporară a obligațiilor de utilizare a sloturilor orare pe aeroporturile din Uniune ca urmarea a unei situații epidemiologice sau a unei agresiuni militare
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CEE) nr. 95/93 al Consiliului (3) a fost modificat de mai multe ori de la începutul crizei provocate de COVID-19, întrucât, având în vedere nivelurile foarte scăzute ale traficului aerian, transportatorii aerieni nu au mai putut respecta cerința stabilită prin regulamentul respectiv de a opera cel puțin 80 % dintr-o serie de sloturi pentru a păstra drepturile asupra aceleiași serii de sloturi în următoarea perioadă de planificare orară echivalentă. |
(2) |
Cifrele publicate de Eurocontrol, care este administratorul de rețea pentru funcțiile de rețea de trafic aerian ale Cerului unic european, indică o redresare puternică a traficului aerian de la începutul perioadei de planificare orară pentru sezonul de vară 2022 și se preconizează că nivelul traficului aerian la începutul perioadei de planificare orară pentru iarna 2022/2023 va fi de aproximativ 90 % din cel înregistrat în 2019, conform scenariului de bază. Aceste cifre justifică revenirea la cerința de utilizare a 80 % din sloturi ca regulă generală pentru planificarea orară de vară 2023, cu aplicarea unor excepții specifice în cazul neutilizării justificate a sloturilor. |
(3) |
Cu toate acestea, din cauza crizei provocate de COVID-19, situația din sectorul aviației rămâne deosebit de incertă. Astfel cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2021, este posibil să apară noi variante ale COVID-19, iar acestea pot provoca reacții bruște atât din partea autorităților naționale, cât și a consumatorilor, care pot afecta negativ traficul aerian. În plus, anumite piețe de transport pe distanțe lungi continuă să fie afectate de măsuri sanitare care au un impact substanțial asupra traficului aerian. |
(4) |
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are, la rândul său, un impact asupra traficului aerian și asupra capacității transportatorilor aerieni de a-și utiliza sloturile orare, întrucât transportatorii aerieni din Uniune sunt împiedicați să intre în spațiul aerian al Belarusului, al Rusiei și al Ucrainei. |
(5) |
Restricțiile de călătorie impuse de state din motive sanitare și imposibilitatea de a intra în spațiul aerian al regiunilor devenite zonă de război sunt factori aflați în afara controlului transportatorilor aerieni. Aceste circumstanțe pot duce la anularea voluntară sau obligatorie a serviciilor lor aeriene sau la ajustarea orarelor. Anulările voluntare protejează în mod special soliditatea financiară a transportatorilor aerieni și permit, în același timp, evitarea impactului negativ asupra mediului provocat de operarea unor zboruri doar cu scopul de a-și menține sloturile orare. |
(6) |
În aceste circumstanțe, transportatorii aerieni care nu reușesc să își utilizeze sloturile în conformitate cu rata de utilizare a sloturilor prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 95/93 nu ar trebui să își piardă automat drepturile în privința seriilor de sloturi, prevăzute la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 10 alineatul (2) din respectivul regulament, de care ar putea beneficia altminteri. Prezentul regulament ar trebui să stabilească norme specifice în acest sens. |
(7) |
În același timp, este important să se reamintească obiectivele Regulamentului (CEE) nr. 95/93, și anume asigurarea utilizării eficace a capacității aeroportuare și a accesului echitabil al tuturor transportatorilor aerieni la o capacitate aeroportuară limitată, promovând astfel concurența. Ajustarea cerințelor obișnuite privind utilizarea sloturilor orare prin reducerea ratei de utilizare sau prin extinderea excepțiilor privind neutilizarea justificată a sloturilor ar trebui să fie strict limitată la situațiile în care reducerea obligației de utilizare a sloturilor orare este necesară și nu ar trebui să creeze avantaje concurențiale neloiale pentru transportatorii aerieni care dețin sloturi istorice. |
(8) |
În special, este necesar să se asigure că transportatorilor aerieni pregătiți să furnizeze servicii li se permite să preia capacitatea neutilizată și că aceștia au perspectiva menținerii sloturilor respective pe termen lung. Ar trebui să se mențină astfel motivația transportatorilor aerieni de a utiliza capacitatea aeroportuară, ceea ce ar aduce, la rândul său, beneficii consumatorilor în ceea ce privește conectivitatea. |
(9) |
Prin urmare, este necesar să se prevadă, în conformitate cu aceste principii și pentru o perioadă limitată în timp, condițiile în care transportatorii aerieni își păstrează drepturile asupra seriilor de sloturi în temeiul articolului 8 alineatul (2) și al articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93 și să se stabilească cerințe pentru transportatorii aerieni vizați în ceea ce privește eliberarea capacității neutilizate. Perioada în cauză ar trebui să înceapă la 30 octombrie 2022 și să se încheie la 28 octombrie 2023, în concordanță cu previziunile Eurocontrolului privind redresarea traficului aerian. |
(10) |
Pentru perioada respectivă, definiția termenului „nou operator” ar trebui să rămână extinsă pentru a se mări numărul de transportatori aerieni vizați, oferindu-se astfel mai multor transportatori aerieni ocazia de a-și începe și de a-și extinde operațiunile. |
(11) |
În perioada 30 octombrie 2022–28 octombrie 2023, sistemul de alocare a sloturilor ar trebui să recunoască în continuare eforturile transportatorilor aerieni care au efectuat zboruri utilizând sloturi care fac parte dintr-o serie asupra căreia deține drepturi un alt transportator aerian în temeiul articolului 8 alineatul (2) și al articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93, dar care au fost puse la dispoziția coordonatorului de sloturi în vederea unei realocări temporare. Prin urmare, transportatorilor aerieni care au utilizat cel puțin cinci sloturi dintr-o serie ar trebui să li se acorde prioritate la alocarea seriei respective în următoarea perioadă de planificare orară echivalentă, sub rezerva disponibilității capacității aeroportuare. |
(12) |
Pentru a face față impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a sprijini restabilirea conectivității dintre Uniune și Ucraina, este necesar să se prelungească perioada în care operatorii pot invoca motivul prevăzut la articolul 10 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93 pentru a justifica neutilizarea seriei de sloturi pe rutele dintre Uniune și Ucraina. |
(13) |
Fără a aduce atingere obligației statelor membre de a respecta dreptul Uniunii, în special normele prevăzute în tratate și în Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4), consecințele negative asupra capacității de a călători a pasagerilor ca urmare a posibilelor restricții adoptate de autoritățile publice ale statelor membre sau ale țărilor terțe pentru a face față unor situații epidemiologice, dezastre naturale sau tulburări politice, cum ar fi rebeliunile, revoltele sau dezordinea publică de amploare, nu pot fi atribuite transportatorilor aerieni și ar trebui, prin urmare, să fie atenuate atunci când măsurile respective au un impact semnificativ asupra viabilității sau a posibilității de a călători ori asupra cererii pe rutele în cauză. Măsurile de atenuare ar trebui să garanteze că transportatorii aerieni nu sunt sancționați pentru neutilizarea sloturilor atunci când neutilizarea respectivă este urmarea unor astfel restricții. |
(14) |
Pentru a reduce riscul de denaturare a concurenței și pentru a asigura utilizarea eficientă a capacității aeroportuare, reducerea specifică a obligației de utilizare a sloturilor acordată pentru atenuarea efectelor impunerii restricțiilor respective ar trebui să aibă o durată și un domeniu de aplicare limitate, asigurând astfel faptul că efectul măsurilor de atenuare este limitat la perioada pentru care acestea au fost justificate. Sloturile orare care fac obiectul unor astfel de măsuri de atenuare a efectului restricțiilor ar trebui considerate ca fiind utilizate în sensul Regulamentului (CEE) nr. 95/93. |
(15) |
Este necesar să se clarifice faptul că dispozițiile referitoare la excepțiile privind neutilizarea justificată a sloturilor orare nu se aplică transportatorilor aerieni care fac obiectul măsurilor restrictive adoptate în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) sau al articolului 215 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sau celor care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Uniunii enumerați în anexa A sau B la Regulamentul (CE) nr. 474/2006 al Comisiei (5). Pentru a asigura aplicarea eficace a acestor măsuri, nici transportatorii aerieni care fac deja obiectul unor astfel de măsuri restrictive aplicabile la data intrării în vigoare a prezentului regulament nu ar trebui să poată invoca dispozițiile referitoare la excepțiile privind neutilizarea justificată a sloturilor orare. |
(16) |
Cooperarea dintre coordonatori ar trebui consolidată pentru a se asigura punerea în aplicare uniformă a Regulamentului (CEE) nr. 95/93 în întreaga Uniune. |
(17) |
Coordonatorii ar trebui să facă schimb de bune practici privind punerea în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 95/93, inclusiv prin intermediul Asociației europene a coordonatorilor de aeroporturi (EUACA). EUACA este încurajată să elaboreze în continuare orientări pentru a asigura punerea în aplicare armonioasă a normelor Uniunii, în special în ceea ce privește dispoziția privind măsurile de atenuare a restricțiilor. În plus, aplicarea sau nu a măsurilor de atenuare este o informație importantă pentru transportatorii aerieni în vederea planificării orare. Prin urmare, este necesar să se asigure o comunicare transparentă din partea coordonatorilor. |
(18) |
Deși măsurile de atenuare a restricțiilor ar trebui interpretate în mod strict, întrucât reprezintă o excepție de la cerințele obișnuite de utilizare a sloturilor orare, în anumite cazuri ar trebui să fie posibil să se impună o acțiune comună din partea tuturor coordonatorilor pentru a asigura condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune. În anumite condiții și pe baza unei decizii unanime, coordonatorii ar trebui să poată aplica această dispoziție tuturor sloturilor orare deținute pe aeroporturile coordonate. |
(19) |
Fiabilitatea previziunilor privind traficul pentru perioada de planificare orară pentru iarna 2022/23 este afectată de incertitudinea privind evoluția diferitelor crize, în special a situației din Ucraina și a crizei provocate de COVID-19. În consecință, transportatorii aerieni ar trebui să fie scutiți, în măsura în care este necesar, de cerințele de utilizare a sloturilor pentru a-și menține dreptul la aceleași sloturi în următoarea perioadă de planificare orară echivalentă. Acest lucru le-ar permite transportatorilor aerieni să sporească furnizarea de servicii atunci când circumstanțele permit acest lucru, în vederea aplicării normelor obișnuite pentru exploatarea sloturilor orare începând cu perioada de planificare orară pentru vara anului 2023, sub rezerva adaptărilor efectuate de Comisie în circumstanțe specifice pentru a reacționa la anumite provocări cu care se confruntă sectorul transportului aerian. |
(20) |
Pentru a aborda evoluția impactului crizei provocate de COVID-19 sau al altor situații epidemiologice, precum și impactul direct și devastator al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra traficului aerian, pentru a sprijini conectivitatea către sau dinspre Ucraina, precum și pentru a se răspunde în mod flexibil, dacă este strict necesar și justificat, la provocările cu care se confruntă în consecință sectorul transportului aerian, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea valorilor procentuale ale ratei de utilizare minime într-un interval specific și pentru orice perioadă de planificare orară din intervalul 30 octombrie 2022–28 octombrie 2023, în concordanță cu previziunile Eurocontrolului privind redresarea traficului aerian, precum și în ceea ce privește modificarea valorilor procentuale ale ratei de utilizare minime într-un interval specific pentru rutele dintre Uniune și Ucraina și pentru orice perioadă de planificare orară din intervalul 30 octombrie 2022–28 octombrie 2023. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (6). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
(21) |
Este necesar ca aeroporturile, furnizorii de servicii aeroportuare și transportatorii aerieni să aibă informații despre capacitatea disponibilă în scopul unei planificări adecvate. Transportatorii aerieni ar trebui să pună în continuare la dispoziția coordonatorului orice slot pe care nu intenționează să îl utilizeze, pentru a fi realocat altor transportatori aerieni, în cel mai scurt timp posibil și cu cel puțin trei săptămâni înainte de data planificată a utilizării slotului respectiv. În cazul în care transportatorii aerieni nu respectă în mod repetat respectiva cerință, aceștia nu ar trebui să beneficieze de o rată redusă de utilizare a sloturilor. |
(22) |
Dacă s-a asigurat că un transportator aerian și-a încetat operațiunile pe un aeroport, coordonatorul ar trebui să îi retragă sloturile respectivului transportator aerian și să le plaseze în gruparea de sloturi pentru a fi realocate altor transportatori. |
(23) |
Interdicția impusă transportatorilor aerieni de a zbura în spațiul aerian al Uniunii în contextul aplicării măsurilor restrictive adoptate în temeiul articolului 29 din TUE sau al articolului 215 din TFUE sau a unei interdicții de exploatare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 474/2006 ar putea duce la blocarea nejustificată a sloturilor orare pe aeroporturile din Uniune. Deși sloturile utilizate anterior de acești transportatori aerieni pot fi realocate ad-hoc în timpul perioadei de planificare orară, acest lucru nu încurajează suficient utilizarea eficientă a sloturilor care să permită creșterea concurenței pe termen lung între companiile aeriene și a conectivității în beneficiul consumatorilor. Prin urmare, sloturile orare ar trebui retrase imediat de la transportatorii aerieni în cauză. |
(24) |
Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea de norme specifice și reducerea obligației generale de utilizare a sloturilor pentru o perioadă limitată în scopul de a atenua în special efectele unei crize epidemiologice și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra traficului aerian, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii propuse, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv. |
(25) |
Având în vedere urgența impusă de circumstanțele excepționale legate de criza provocată de COVID-19 și de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se consideră adecvat să se invoce o excepție de la termenul de opt săptămâni prevăzut la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniune, anexat la TUE, la TFUE și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice. |
(26) |
Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență, în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CEE) nr. 95/93 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 2 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Articolul 8 se modifică după cum urmează:
|
3. |
Articolul 10 se modifică după cum urmează:
|
4. |
Articolul 10a se modifică după cum urmează:
|
5. |
La articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fără a aduce atingere căilor de atac în temeiul dreptului intern, plângerile referitoare la aplicarea articolului 7 alineatul (2), a articolelor 8, 8a și 10, a articolului 10a alineatul (7) și a articolului 14 alineatele (1)-(4) și (6) se prezintă comitetului de coordonare. Comitetul analizează obiectul plângerii în termen de o lună de la prezentare și, dacă este posibil, formulează propuneri coordonatorului în încercarea de a rezolva problema. În cazul în care nu se poate găsi o soluție, statul membru responsabil poate, în termen de alte două luni, să asigure o mediere de către o organizație reprezentantă a operatorilor de transport aerian sau a aeroporturilor sau de către o altă parte terță.” |
6. |
La articolul 12a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10a se conferă Comisiei până la 28 octombrie 2023.” |
7. |
La articolul 14, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text: „(6) Fără a aduce atingere articolului 10 alineatele (4) și (4a), în cazul în care un transportator aerian nu poate să realizeze rata de utilizare de 80 % definită la articolul 8 alineatul (2), coordonatorul, după ce îl ascultă pe respectivul transportator aerian, poate să decidă retragerea de la acesta a seriei de sloturi în cauză pentru perioada de planificare orară rămasă și să le plaseze în gruparea de sloturi.. Fără a aduce atingere articolului 10 alineatele (4) și (4a), în cazul în care după o perioadă alocată reprezentând 20 % din perioada de valabilitate a seriei nu s-a utilizat niciun slot din seria respectivă, coordonatorul plasează seria de sloturi în grupare pentru perioada de planificare orară rămasă, după ce l-a ascultat pe respectivul transportator aerian. În perioada 30 octombrie 2022-28 octombrie 2023, atunci când un coordonator stabilește, pe baza informațiilor de care dispune, că un transportator aerian și-a încetat operațiunile pe un aeroport și nu mai poate utiliza sloturile care i-au fost alocate, coordonatorul, după ce l-a ascultat pe respectivul transportator aerian, îi retrage acestuia seria de sloturi în cauză pentru perioada de planificare orară rămasă și o plasează în gruparea de sloturi. În perioada 30 octombrie 2022-28 octombrie 2023, atunci când un coordonator stabilește, pe baza informațiilor de care dispune, că un transportator aerian care face obiectul unor măsuri restrictive adoptate în temeiul articolului 29 din TUE sau al articolului 215 din TFUE, inclusiv al celor în vigoare la 26 octombrie 2022, sau că un transportator aerian care face obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Uniunii și figurează pe lista din anexa A sau B la Regulamentul (CE) nr. 474/2006 nu își poate utiliza sloturile pe parcursul unei părți substanțiale a perioadei de planificare orară, coordonatorul, după ce l-a ascultat pe respectivul transportator aerian, îi retrage acestuia seria de sloturi în cauză pentru perioada de planificare orară rămasă și o plasează în gruparea de sloturi. Cu toate acestea, în cazul în care un transportator aerian face obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Uniunii și figurează pe lista din anexa A sau B la Regulamentul (CE) nr. 474/2006 și este autorizat să opereze aeronave închiriate cu echipaj ale unui transportator aerian ale cărui operațiuni nu sunt împiedicate de astfel de măsuri restrictive și care nu face obiectul unei astfel de interdicții de exploatare, al patrulea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică sloturilor respectivului transportator aerian, cu condiția respectării normelor de siguranță aplicabile în Uniune.” |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) Avizul din 22 septembrie 2022 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) Poziția Parlamentului European din 6 octombrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 13 octombrie 2022.
(3) Regulamentul (CEE) nr. 95/93 al Consiliului din 18 ianuarie 1993 privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile comunitare (JO L 14, 22.1.1993, p. 1).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3).
(5) Regulamentul (CE) nr. 474/2006 al Comisiei din 22 martie 2006 de stabilire a listei comunitare a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității menționate la capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 84, 23.3.2006, p. 14).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/23 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2039 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) 2021/1060 în ceea ce privește o flexibilitate suplimentară FAST (Asistență flexibilă pentru teritorii) – CARE pentru a aborda consecințele agresiunii militare a Federației Ruse
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
după consultarea Comitetului Economic și Social European,
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),
întrucât:
(1) |
Statele membre, în special regiunile centrale și estice ale Uniunii Europene, au fost grav afectate de consecințele agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, într-un moment în care economiile statelor membre sunt încă în curs de redresare în urma impactului pandemiei de COVID-19. Confruntate cu un aflux continuu de persoane care fug din calea agresiunii ruse, multe state membre sunt afectate în același timp și de un deficit de forță de muncă, de dificultăți la nivelul lanțurilor de aprovizionare și de creșterea prețurilor și a costurilor energiei. Pe de o parte, acest lucru generează provocări pentru bugetele publice și, pe de altă parte, întârzie implementarea investițiilor. Circumstanțele respective au creat o situație excepțională, care trebuie abordată prin măsuri specifice și bine orientate, astfel încât să nu fie nevoie de modificări ale plafoanelor anuale ale cadrului financiar multianual pentru angajamente și plăți stabilite în anexa I la Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (2) precum și să se evite subminarea redresării verzi, digitale și reziliente a economiei, aflate în curs. |
(2) |
În vederea reducerii sarcinii tot mai mare asupra bugetelor naționale, Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului și al Consiliului (3) a adus o serie de modificări specifice Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 (4) și (UE) nr. 223/2014 (5) ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru a facilita utilizarea de către statele membre a alocărilor rămase din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) în cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, precum și a resurselor REACT-EU, pentru a răspunde cât mai eficient și mai rapid posibil provocărilor legate de migrație generate de agresiunea Federației Ruse. |
(3) |
În plus, Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a oferit posibilități suplimentare de mobilizare rapidă a resurselor pentru a compensa costurile bugetare imediate suportate de statele membre și a stabilit un cost unitar pentru a facilita finanțarea nevoilor de bază și sprijinul acordat persoanelor fugind din calea agresiunii ruse care au primit protecție temporară. |
(4) |
Cu toate acestea, având în vedere caracterul extins al invaziei ruse, în special operațiunile care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse, statelor membre ar trebui să li se permită aranjamente excepționale suplimentare care să le permită să se concentreze asupra răspunsului necesar la situația socio-economică fără precedent. |
(5) |
Având în vedere presiunea suplimentară asupra bugetelor publice cauzată de agresiunea militară a Federației Ruse, flexibilitatea în ceea ce privește utilizarea FEDR și a FSE prevăzută la articolul 98 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru astfel de operațiuni ar trebui extinsă pentru a acoperi și Fondul de coeziune, astfel încât resursele acestuia să poată fi utilizate pentru a sprijini și operațiuni care intră în domeniul de aplicare al FEDR sau al FSE, în conformitate cu normele aplicabile fondurilor respective. În plus, este oportun să se extindă cerințele simplificate de monitorizare prevăzute la articolul 98 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la operațiunile sprijinite de FSE care vizează abordarea provocărilor legate de migrație, în cazul în care aceste operațiuni sunt programate în cadrul unei axe prioritare care vizează numai provocările respective. De asemenea, ar trebui introdusă posibilitatea ca prioritățile care promovează integrarea socioeconomică a resortisanților din țările terțe, inclusiv cele dedicate operațiunilor care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea Rusiei, să beneficieze de o rată de cofinanțare de până la 100 % în ambele perioade de programare, pentru a sprijini statele membre să răspundă, atât în prezent, cât și în viitor, nevoilor persoanelor strămutate. În mod similar, cuantumul costului unitar pentru facilitarea finanțării nevoilor de bază și a sprijinului acordat refugiaților ar trebui majorat, iar aplicarea sa ar trebui prelungită. |
(6) |
În plus, stabilirea datei de începere a perioadei de eligibilitate la 24 februarie 2022 pentru operațiunile care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse nu s-a dovedit suficientă pentru a asigura faptul că toate operațiunile relevante care vizează aceste provocări ar putea fi sprijinite de fonduri. Prin urmare, este oportun să se permită, în mod excepțional, selectarea unor astfel de operațiuni înainte de aprobarea unei modificări conexe a programului și eligibilitatea cheltuielilor pentru astfel de operațiuni care sunt încheiate în mod fizic sau implementate integral, extinzând aceste flexibilități și la operațiunile sprijinite de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) care vizează consecințele agresiunii ruse asupra sectorului pescuitului și acvaculturii. De asemenea, având în vedere finanțarea limitată disponibilă în regiunile cele mai afectate, ar trebui să fie posibil ca astfel de operațiuni să fie sprijinite și dincolo de limitele zonei vizate de program de pe teritoriul unui stat membru dat, întrucât situația persoanelor care fug din calea agresiunii ruse și se deplasează te teritoriul statelor membre și între acestea reprezintă o provocare pentru coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii în ansamblu. Prin urmare, astfel de operațiuni ar trebui să fie eligibile indiferent de locul în care sunt puse în aplicare într-un anumit stat membru, deoarece localizarea lor nu este, în ultimă instanță, un criteriu decisiv în satisfacerea nevoilor imediate. |
(7) |
În plus, având în vedere nivelul ridicat al sarcinii care le-a revenit autorităților locale și organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în comunitățile locale privind abordarea provocărilor legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse, ar trebui să li se aloce acestor organisme un nivel minim de sprijin de 30 % în contextul resurselor utilizate pentru a sprijini operațiuni care intră în domeniul de aplicare al FEDR sau al FSE, în conformitate cu articolul 98 alineatul (4) primul și al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. |
(8) |
În vederea reducerii sarcinii administrative a statelor membre pentru a ține seama de evoluția nevoilor și de respectarea alocărilor financiare în cadrul unui program operațional, ar trebui eliminată cerința din perioada de programare 2014-2020 privind o modificare formală a unui program, referitoare la transferurile între obiectivele tematice în cadrul unei priorități a aceluiași fond și a aceleiași categorii de regiuni. |
(9) |
În cele din urmă, pentru a optimiza utilizarea alocărilor pentru perioada 2014-2020 în contextul încheierii programelor din cadrul perioadei de programare 2014-2020, ar trebui majorat plafonul de flexibilitate între priorități pentru calcularea soldului final al contribuției din partea fondurilor. |
(10) |
Anumite flexibilități pentru abordarea situației fără precedent ar trebui prevăzute și în cadrul juridic care reglementează programele pentru perioada de programare 2021-2027. Tot în vederea reducerii sarcinii asupra bugetelor naționale, ar trebui majorate plățile de prefinanțare pentru programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”. În plus, având în vedere provocările generate de strămutarea persoanelor și răspunsurile integrate de care au nevoie din partea statelor membre, în cazul în care un stat membru dedică o prioritate în cadrul unuia dintre programele sale de coeziune pentru perioada 2021-2027 sprijinirii operațiunilor de promovare a integrării socioeconomice a resortisanților din țările terțe, ar trebui să fie posibilă utilizarea unei rate de cofinanțare de până la 100 % pentru prioritatea respectivă până la 30 iunie 2024, cu condiția ca un nivel adecvat de sprijin să fie direcționat către autoritățile locale și organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în comunitățile locale, iar cuantumul total programat în cadrul acestei priorități într-un stat membru să nu depășească 5 % din alocarea națională inițială a statului membru respectiv din FEDR și Fondul social european plus (FSE+) combinate. Acest lucru nu aduce atingere posibilității statelor membre de a programa cuantumuri suplimentare pentru aceste priorități, cu rate de cofinanțare regulate. De asemenea, având în vedere perturbările de la sfârșitul perioadei de programare 2014-2020 cauzate de agresiunea militară a Federației Ruse, pe lângă consecințele de lungă durată ale pandemiei de COVID-19 asupra implementării proiectelor și perturbările continue ale lanțurilor valorice, ar trebui să se prevadă, de asemenea, o flexibilitate suplimentară pentru a permite acordarea directă de sprijin și finalizarea operațiunilor a căror punere în aplicare a început în conformitate cu cadrul legislativ pentru perioada 2014-2020, înainte de data propunerii legislative pentru prezentul regulament, chiar și în cazul în care aceste operațiuni nu ar intra în domeniul de aplicare al fondului vizat în perioada de programare 2021-2027, cu excepția cazurilor în care fondurile au fost utilizate în temeiul articolului 98 alineatul (4) primul și al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Pentru a se asigura faptul că aceste operațiuni pot fi atribuite unor tipuri de intervenții, anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (7) ar trebui adaptată în consecință. Sprijinul pentru aceste operațiuni nu trebuie să afecteze obligațiile statelor membre de a respecta cerințele privind concentrarea tematică și obiectivele privind contribuția la combaterea schimbărilor climatice. |
(11) |
Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume sprijinirea statelor membre pentru a răspunde provocărilor create de sosirea unui număr excepțional de mare de persoane care fug din calea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei și sprijinirea eforturilor continue ale statelor membre în vederea unei redresări reziliente a economiei în urma pandemiei de COVID-19, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii propuse, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective. |
(12) |
Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 și (UE) 2021/1060 ar trebui să fie modificate în consecință. |
(13) |
Având în vedere necesitatea de a oferi un ajutor rapid bugetelor publice în vederea menținerii capacității statelor membre de a sprijini procesul de redresare economică, precum și necesitatea de a permite programarea rapidă a etapizării operațiunilor până în perioada de programare 2021-2027, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1303/2013
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 30 se introduc următoarele alineate: „(6) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), pentru programele sprijinite de FEDR, FSE sau Fondul de coeziune, statul membru poate transfera alocări financiare între diferite obiective tematice în cadrul aceleiași priorități a aceluiași fond și a aceleiași categorii de regiuni din același program. Astfel de transferuri sunt considerate a fi nesubstanțiale și nu necesită o decizie de modificare a programului din partea Comisiei. Cu toate acestea, transferurile respective trebuie să respecte toate cerințele de reglementare și se aprobă în prealabil de comitetul de monitorizare. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite. (7) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), aplicarea unei rate de cofinanțare de până la 100 % în temeiul articolului 120 alineatul (9) pentru o axă prioritară care promovează integrarea socioeconomică a resortisanților din țările terțe și care a fost stabilită în cadrul unui program, inclusiv pentru cele consacrate operațiunilor care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse, nu necesită o decizie de modificare a programului din partea Comisiei. Modificarea se aprobă în prealabil de comitetul de monitorizare. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite.” |
2. |
La articolul 65 se introduce următorul alineat: „(10a) Alineatul (6) nu se aplică operațiunilor care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse. De asemenea, alineatul (6) nu se aplică operațiunilor care beneficiază de sprijin din partea FEPAM și care vizează consecințele acestei agresiuni asupra sectorului pescuitului și acvaculturii. Prin derogare de la articolul 125 alineatul (3) litera (b), astfel de operațiuni pot fi selectate pentru sprijin din partea FEDR, a FSE, a Fondului de coeziune sau a FEPAM înainte de aprobarea programului modificat.” |
3. |
La articolul 68c, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Pentru implementarea operațiunilor care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse, statele membre pot include în cheltuielile declarate în cererile de plată un cost unitar legat de nevoile de bază și de sprijinul acordat persoanelor care au primit protecție temporară sau altă protecție adecvată în temeiul dreptul intern, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (*1) și cu Directiva 2001/55/CE a Consiliului (*2). Acest cost unitar este de 100 EUR pe săptămână pentru fiecare săptămână completă sau parțială în care persoana se află în statul membru în cauză. Costul unitar poate fi utilizat pentru maximum 26 de săptămâni în total, începând cu data sosirii persoanei în Uniune. (*1) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare (JO L 71, 4.3.2022, p. 1)." (*2) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).”" |
4. |
La articolul 70 alineatul (2) se introduce următorul paragraf: „În cazul în care operațiunile care beneficiază de sprijin din partea FEDR, a FSE sau a Fondului de coeziune și care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse sunt implementate în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul statului membru, se aplică numai primul paragraf litera (d).” |
5. |
La articolul 70, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. Alineatele (2) și (3) nu se aplică operațiunilor sprijinite de FSE, cu excepția alineatului (2) al patrulea paragraf.” |
6. |
La articolul 96, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text: „(10) Fără a aduce atingere articolului 30 alineatele (5), (6) și (7), Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, prin care aprobă toate elementele programului operațional, inclusiv orice modificări viitoare, care intră sub incidența prezentului articol, cu excepția celor care intră sub incidența alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi), litera (c) punctul (v) și litera (e), a alineatelor (4) și (5), a alineatului (6) literele (a) și (c) și a alineatului (7), care rămân în responsabilitatea statelor membre.” |
7. |
La articolul 98, alineatul (4) se modifică după cum urmează:
|
8. |
La articolul 120 se adaugă următorul alineat: „(9) În cadrul unui program operațional poate fi stabilită o axă prioritară separată care să promoveze integrarea socioeconomică a resortisanților din țările terțe, cu o rată de cofinanțare de până la 100 %. Această axă prioritară poate fi dedicată în întregime operațiunilor care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse, inclusiv axa prioritară specifică menționată la articolul 98 alineatul (4) al treilea paragraf.” |
9. |
La articolul 130 alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Prin derogare de la alineatul (2), contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM prin plăți ale soldului final pentru fiecare prioritate per fond și per categorie de regiuni în ultimul an fiscal nu depășește cu mai mult de 15 % contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM pentru fiecare prioritate per fond și per categorie de regiuni astfel cum este stabilită în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional.” |
Articolul 2
Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1060
Regulamentul (UE) 2021/1060 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 90 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf: „O prefinanțare suplimentară de 0,5 % se plătește în 2022, imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, și o prefinanțare suplimentară de 0,5 % se plătește în 2023 pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+ sau Fondul de coeziune în cadrul obiectivului «Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică». În cazul în care un program este adoptat după data de 31 decembrie 2022, tranșa pentru 2022 se plătește în anul adoptării.” |
2. |
La articolul 90 alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „(5) Cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare pentru anii 2021 și 2022, cu excepția prefinanțării suplimentare menționate la alineatul (2) al treilea paragraf de la prezentul articol, sunt lichidate din conturile Comisiei în fiecare an. Toate celelalte cuantumuri plătite cu titlu de prefinanțare sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul an fiscal, în conformitate cu articolul 100.” |
3. |
La articolul 112 se adaugă următorul alineat: „(7) În cazul în care în cadrul unui program se stabilește o prioritate separată pentru sprijinirea operațiunilor de promovare a integrării socioeconomice a resortisanților din țările terțe, se aplică o rată de cofinanțare de până la 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată până la sfârșitul anului fiscal care se încheie la 30 iunie 2024. După această dată, se aplică rata de cofinanțare stabilită în program în conformitate cu ratele maxime de cofinanțare prevăzute la alineatele (3) și (4). Cuantumul total programat în cadrul acestor priorități într-un stat membru nu depășește 5 % din alocarea națională inițială din FEDR și FSE+ combinate. Comisia revizuiește rata de cofinanțare până la 30 iunie 2024. Cel puțin 30 % din alocarea financiară a unei astfel de priorități separate se atribuie operațiunilor ai căror beneficiari sunt autorități locale sau organizații ale societății civile care își desfășoară activitatea în comunitățile locale. Statele membre raportează cu privire la îndeplinirea acestei condiții în raportul final privind performanța prevăzut la articolul 43. În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, rambursarea de către Comisie în cadrul priorității în cauză se reduce proporțional pentru a se asigura că această condiție este respectată la calcularea soldului final care urmează să fie plătit programului.” |
4. |
Se introduce următorul articol: „Articolul 118a Condiții aplicabile operațiunilor care fac obiectul unei implementări etapizate și care au fost selectate pentru sprijin înainte de 29 iunie 2022 în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 (1) Fără a aduce atingere articolului 118, în cazul în care o operațiune cu un cost total de peste 1 000 000 EUR care a fost selectată pentru sprijin și care a început înainte de 29 iunie 2022 în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 și al Regulamentelor specifice fiecărui fond, (UE) nr. 1301/2013 (*3), (UE) nr. 1304/2013 (*4), (UE) nr. 1300/2013 (*5), (UE) nr. 1299/2013 (*6) și (UE) nr. 508/2014 (*7) ale Parlamentului European și ale Consiliului, operațiunea respectivă este considerată eligibilă pentru sprijin în temeiul prezentului regulament și al regulamentelor corespunzătoare specifice fiecărui fond în perioada de programare 2021-2027. Prin derogare de la articolul 73 alineatele (1) și (2), autoritatea de management poate decide să acorde sprijin direct unei astfel de operațiuni în temeiul prezentului regulament, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(2) Prezentul articol nu se aplică operațiunilor care vizează provocările legate de migrație generate de agresiunea militară a Federației Ruse și care sunt sprijinite prin utilizarea posibilității prevăzute la articolul 98 alineatul (4) primul și al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. (*3) Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 289)." (*4) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470)." (*5) Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 281)." (*6) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (JO L 347, 20.12.2013, p. 259)." (*7) Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).”" |
5. |
În anexa I, la sfârșitul tabelului 1 se adaugă următoarele rânduri:
|
Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) Poziția Parlamentului European din 4 octombrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 octombrie 2022.
(2) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).
(3) Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) (JO L 109, 8.4.2022, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(5) Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).
(6) Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 aprilie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește majorarea prefinanțării din resursele REACT-EU și stabilirea unui cost unitar (JO L 115, 13.4.2022, p. 38).
(7) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/30 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2040 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 805/2004 în ceea ce privește utilizarea procedurii de reglementare cu control în vederea adaptării acestuia la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),
întrucât:
(1) |
Tratatul de la Lisabona a modificat cadrul juridic referitor la competențele conferite Comisiei de către legiuitor, introducând o distincție între competențele delegate Comisiei de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ (acte delegate) și competențele conferite Comisiei de a adopta acte pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii (acte de punere în aplicare). |
(2) |
Actele legislative adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona conferă Comisiei competența de a adopta măsuri în cadrul procedurii de reglementare cu control stabilite la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului (2). |
(3) |
Propunerile anterioare privind alinierea legislației în care se face referire la procedura de reglementare cu control la cadrul juridic introdus de Tratatul de la Lisabona au fost retrase (3) din cauza stagnării negocierilor interinstituționale. |
(4) |
Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit ulterior asupra unui nou cadru pentru actele delegate în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (4) și au recunoscut necesitatea de a alinia întreaga legislație existentă la cadrul juridic introdus de Tratatul de la Lisabona. În special, cele trei instituții au convenit asupra necesității de a acorda o prioritate deosebită alinierii rapide a tuturor actelor de bază care fac în continuare referire la procedura de reglementare cu control. Comisia și-a luat angajamentul de a elabora o propunere privind această aliniere până la sfârșitul anului 2016. |
(5) |
Împuternicirea acordată Comisiei de a modifica formularele tip prevăzute în anexele la Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (5) prevede utilizarea procedurii de reglementare cu control. Întrucât această împuternicire îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ea ar trebui să fie adaptată la dispoziția respectivă. |
(6) |
În vederea actualizării Regulamentului (CE) nr. 805/2004, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei pentru ca aceasta să poată modifica anexele la regulamentul menționat în scopul actualizării formularelor tip. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
(7) |
Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze procedurile în curs în cadrul cărora un comitet a emis deja un aviz în conformitate cu articolul 5a din Decizia 1999/468/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. |
(8) |
În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE, Irlanda a notificat intenția sa de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament. |
(9) |
În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. |
(10) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 805/2004 ar trebui să fie modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 805/2004
Regulamentul (CE) nr. 805/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 31 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 31 Modificarea anexelor Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 31a pentru modificarea anexelor în vederea actualizării formularelor tip.” |
2. |
Se introduce următorul articol: „Articolul 31a Exercitarea delegării de competențe (1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol. (2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 31 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la data de 26 octombrie 2022. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. (3) Delegarea de competențe menționată la articolul 31 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. (4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (*1). (5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. (6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
3. |
Articolul 32 se elimină. |
Articolul 2
Procedurile în curs
Prezentul regulament nu afectează procedurile în curs în cadrul cărora un comitet a emis deja un aviz în conformitate cu articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.
Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019 (JO C 158, 30.4.2021, p. 832) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 28 iunie 2022 (JO C 280, 21.7.2022, p. 14). Poziția Parlamentului European din 18 octombrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(2) Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).
(4) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(5) Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanțele necontestate (JO L 143, 30.4.2004, p. 15).
DIRECTIVE
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/33 |
DIRECTIVA (UE) 2022/2041 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 19 octombrie 2022
privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2) litera (b) coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (b),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), obiectivele Uniunii sunt, printre altele, să promoveze bunăstarea popoarelor sale și să acționeze pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, cu scopul de a asigura ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului, promovând în același timp justiția socială și egalitatea între femei și bărbați. În conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Uniunea trebuie să țină seama, printre altele, de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și de combaterea excluziunii sociale. |
(2) |
Articolul 151 din TFUE prevede că Uniunea și statele membre, conștiente de drepturile sociale fundamentale precum cele enunțate în Carta socială europeană (CSE), au ca obiective, printre altele, promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată și dialogul social. |
(3) |
Articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (4) (denumită în continuare „Carta”) prevede dreptul fiecărui lucrător la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa. Articolul 27 din Cartă prevede dreptul lucrătorilor la informare și la consultare. Articolul 28 din Cartă prevede că lucrătorii și angajatorii sau organizațiile lor au dreptul, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale, de a negocia și de a încheia convenții colective la nivelurile corespunzătoare. Articolul 23 din Cartă prevede dreptul la egalitatea între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea. |
(4) |
CSE stabilește că toți lucrătorii au dreptul la condiții de muncă corecte. Aceasta recunoaște dreptul tuturor lucrătorilor la o remunerație echitabilă, suficientă ca să asigure un nivel de trai decent pentru ei și familiile lor. De asemenea, ea recunoaște rolul convențiilor colective încheiate în mod liber, precum și pe cel al mecanismelor de stabilire a salariului minim legal, în a asigura exercitarea efectivă a acestui drept, dreptul tuturor lucrătorilor și al angajatorilor de a se asocia în organizații locale, naționale și internaționale pentru protecția intereselor lor economice și sociale și dreptul la negociere colectivă. |
(5) |
Capitolul II al Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”), proclamat la Göteborg la 17 noiembrie 2017, stabilește un set de principii destinate să servească drept ghid pentru asigurarea unor condiții de muncă echitabile. Principiul nr. 6 al pilonului reafirmă dreptul lucrătorilor la salarii echitabile care să asigure un nivel de trai decent. Acesta prevede de asemenea că trebuie asigurate salarii minime adecvate, care să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. În plus, acesta reamintește că sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie să fie preîntâmpinată și că toate salariile trebuie să fie stabilite într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali. Principiul nr. 8 al pilonului prevede consultarea partenerilor sociali cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu practicile naționale, precum și că partenerii sociali trebuie să fie încurajați să negocieze și să încheie acorduri colective în chestiuni relevante pentru ei, respectându-le în același timp autonomia și dreptul la acțiune colectivă. |
(6) |
Orientarea 5 din anexa la Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului (5) solicită statelor membre care au mecanisme naționale de stabilire a salariului minim legal să asigure o implicare efectivă a partenerilor sociali în stabilirea salariilor, asigurând salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent, ținând seama în mod special de grupurile cu venituri medii și mai mici, în vederea unei convergențe ascendente. Orientarea respectivă solicită de asemenea statelor membre să promoveze dialogul social și negocierile colective în vederea stabilirii salariilor. Aceasta solicită totodată statelor membre și partenerilor sociali să se asigure că toți lucrătorii primesc salarii adecvate și echitabile, beneficiind de convenții colective sau de salarii minime legale adecvate și ținând seama de impactul acestora asupra competitivității, a creării de locuri de muncă și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă, respectând în același timp practicile naționale. Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Strategia anuală privind creșterea durabilă 2021” stipulează că statele membre ar trebui să adopte măsuri pentru a asigura condiții de muncă echitabile. În plus, comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2019 intitulată „Strategia anuală privind creșterea durabilă 2020” a reamintit că, în contextul adâncirii diviziunilor sociale, este important să se asigure faptul că fiecare lucrător primește un salariu echitabil. Au fost adresate recomandări specifice în funcție de țară anumitor state membre în domeniul salariilor minime cu scopul de a îmbunătăți stabilirea și actualizarea salariilor minime. |
(7) |
Condițiile de trai și de muncă îmbunătățite, inclusiv prin salarii minime adecvate, sunt în avantajul lucrătorilor și al întreprinderilor din Uniune, precum și al societății și economiei în general, și constituie o premisă a realizării unei creșteri echitabile, incluzive și sustenabile. Abordarea diferențelor mari în ceea ce privește acoperirea și gradul de adecvare al protecției salariului minim contribuie la îmbunătățirea echității pieței muncii din Uniune, la prevenirea și reducerea inegalităților salariale și sociale și la promovarea progresului economic și social și a convergenței ascendente. Concurența pe piața internă ar trebui să se bazeze pe standarde sociale ridicate, inclusiv pe un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor și pe crearea unor locuri de muncă de calitate, precum și pe inovare și pe îmbunătățiri ale productivității sustenabile, asigurând condiții de concurență echitabile. |
(8) |
Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, salariile minime, astfel cum sunt prevăzute în dreptul intern sau în convențiile colective, protejează veniturile lucrătorilor, în special ale lucrătorilor defavorizați, contribuie la asigurarea unui trai decent, astfel cum se urmărește prin Convenția nr. 131 (1970) a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind fixarea salariilor minime. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent și ating astfel un prag de decență pot contribui la reducerea sărăciei la nivel național, la susținerea cererii interne și a puterii de cumpărare, îmbunătățesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalitățile salariale, diferența de remunerare între femei și bărbați și sărăcia persoanelor încadrate în muncă și limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice. |
(9) |
Sărăcia persoanelor încadrate în muncă din Uniune a crescut în ultimul deceniu și tot mai mulți lucrători sunt confruntați cu sărăcia. În timpul recesiunilor economice, rolul unor salarii minime adecvate în protecția lucrătorilor cu salarii mici este deosebit de important, întrucât aceștia sunt mai vulnerabili la consecințele unor astfel de recesiuni, și este esențial pentru a sprijini o redresare economică durabilă și incluzivă, care să conducă la mai multe locuri de muncă de calitate. Pentru o redresare durabilă, este vital ca întreprinderile să prospere, în special microîntreprinderile și întreprinderile mici. Având în vedere efectele pandemiei de COVID-19, este important să se evalueze adecvarea salariilor în sectoarele cu salarii mici, care s-au dovedit a fi esențiale și de mare valoare socială în timpul crizei. |
(10) |
Femeile, lucrătorii tineri, lucrătorii migranți, părinții singuri, lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu dizabilități și în special persoanele care sunt afectate de forme multiple de discriminare sunt în continuare mai susceptibile decât alte grupuri de a primi salariul minim sau salarii mici. Având în vedere suprareprezentarea femeilor în locuri de muncă slab remunerate, ameliorarea caracterului adecvat al salariilor minime contribuie la egalitatea de gen, la eliminarea diferențelor de remunerare și de pensii între femei și bărbați, precum și la eliminarea sărăciei pentru femei și familiile acestora și contribuie la creșterea economică durabilă în Uniune. |
(11) |
Criza cauzată de pandemia COVID-19 are un impact semnificativ asupra sectorului serviciilor, asupra microîntreprinderilor și a firmelor mici, care au un procent ridicat de lucrători cu salarii mici sau salariul minim. Salariile minime sunt, prin urmare, importante și din perspectiva tendințelor structurale care remodelează piețele muncii și care se caracterizează tot mai mult prin procente ridicate ale formelor de muncă precare și atipice, printre care de multe ori se află munca cu fracțiune de normă, sezonieră, prin intermediul platformelor sau prin agenții de muncă temporară. Respectivele tendințe au condus, în multe cazuri, la o polarizare sporită a locurilor de muncă, având ca rezultat un procent tot mai mare al ocupațiilor și sectoarelor care sunt remunerate cu salarii mici și necesită o calificare redusă în majoritatea statelor membre, precum și la o inegalitate salarială sporită în unele dintre acestea. Este mai dificil pentru lucrătorii cu contracte atipice să se organizeze și să negocieze convenții colective. |
(12) |
Chiar dacă protecția salariului minim există în toate statele membre, în unele dintre ele, protecția provine din dispoziții legislative sau administrative și din convenții colective, în timp ce în altele aceasta este asigurată exclusiv prin convenții colective. Diferitele tradiții naționale din statele membre ar trebui să fie respectate. |
(13) |
Protecția salariului minim asigurată prin convenții colective în cazul ocupațiilor remunerate cu salarii mici este adecvată și asigură astfel un nivel de trai decent în majoritatea cazurilor și s-a dovedit a fi un mijloc eficace de reducere a sărăciei persoanelor încadrate în muncă. În numeroase state membre salariile minime legale sunt, de obicei, scăzute în comparație cu alte salarii din economie. În 2018, salariul minim legal nu a oferit venituri suficiente pentru ca un salariat singur remunerat cu salariul minim să atingă pragul riscului de sărăcie în nouă state membre. |
(14) |
Nu toți lucrătorii din Uniune sunt protejați efectiv prin salarii minime deoarece, în unele state membre, unii lucrători, cu toate că sunt acoperiți, primesc în practică o remunerație inferioară salariului minim legal, din cauza nerespectării normelor existente. S-a constatat că o astfel de nerespectare afectează, în special, femeile, lucrătorii tineri, lucrătorii slab calificați, lucrătorii migranți, părinții singuri, persoanele cu dizabilități, lucrătorii cu forme atipice de ocupare a forței de muncă, cum ar fi lucrătorii temporari și lucrătorii cu fracțiune de normă, și lucrătorii din agricultură și din sectorul ospitalității, ceea ce are drept consecință scăderea salariilor. În statele membre în care protecția salariului minim este asigurată exclusiv prin convenții colective, se estimează că procentul lucrătorilor care nu sunt acoperiți variază între 2 % și 55 % din totalul lucrătorilor. |
(15) |
Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități prevede că lucrătorii cu dizabilități, inclusiv cei care au un loc de muncă protejat, primesc o remunerație egală pentru muncă de valoare egală. Principiul respectiv este relevant și în ceea ce privește protecția salariului minim. |
(16) |
În timp ce purtarea unor negocieri colective puternice, în special la nivel sectorial sau intersectorial, contribuie la asigurarea unei protecții adecvate a salariului minim, structurile tradiționale de negociere colectivă s-au erodat în ultimele decenii, printre altele din cauza tranzițiilor structurale din economie către sectoare mai puțin sindicalizate și a unui declin al apartenenței la sindicate, în special ca urmare a practicilor antisindicale și a creșterii numărului formelor de muncă precare și atipice. În plus, în urma crizei financiare din 2008, negocierile colective la nivel sectorial și intersectorial au fost supuse presiunilor în anumite state membre. Cu toate acestea, negocierea colectivă la nivel sectorial și intersectorial constituie un mijloc esențial pentru asigurarea unei protecții adecvate a salariului minim și, prin urmare, este necesar să fie promovată și consolidată. |
(17) |
Comisia s-a consultat cu partenerii sociali în cadrul unui proces în două etape cu privire la posibile acțiuni de abordare a provocărilor legate de o protecție adecvată a salariului minim în Uniune, în conformitate cu articolul 154 din TFUE. Nu a existat un acord între partenerii sociali pentru deschiderea de negocieri cu privire la aceste chestiuni. Cu toate acestea, este important să se ia măsuri la nivelul Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, pentru a îmbunătăți condițiile de trai și de muncă în Uniune, în special caracterul adecvat al salariilor minime, ținând seama de rezultatele consultării partenerilor sociali. |
(18) |
În vederea îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă și a convergenței sociale ascendente în Uniune, prezenta directivă stabilește cerințe minime la nivelul Uniunii și stabilește obligații procedurale privind caracterul adecvat al salariilor minime legale și consolidează accesul efectiv al lucrătorilor la o protecție a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal în statele în care acesta există sau este prevăzut în convențiile colective, astfel cum sunt definite în sensul prezentei directive. Prezenta directivă promovează, de asemenea, negocierile colective pentru stabilirea salariilor. |
(19) |
În conformitate cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE, prezenta directivă nu urmărește nici să armonizeze nivelul salariilor minime pe teritoriul Uniunii, nici să instituie un mecanism uniform de stabilire a salariilor minime. Aceasta nu interferează cu libertatea statelor membre de a stabili salarii minime legale sau de a promova accesul la protecția salariului minim asigurată prin convențiile colective, în conformitate cu dreptul intern, practica națională și particularitățile fiecărui stat membru în parte și cu respectarea deplină a competențelor naționale și a dreptului partenerilor sociali de a încheia acorduri. Prezenta directivă nu impune și nu ar trebui să fie interpretată ca și cum ar impune statelor membre în care formarea salariului este asigurată exclusiv prin intermediul convențiilor colective obligația de a introduce un salariu minim legal și nici obligația de a declara aplicabilitatea generală a convențiilor colective. În plus, prezenta directivă nu stabilește nivelul de remunerare, care ține de dreptul partenerilor sociali de a încheia acorduri la nivel național și de competența relevantă a statelor membre. |
(20) |
Prezenta directivă ia în considerare faptul că, în conformitate cu Convenția privind munca în domeniul maritim (2006) a OIM (6), astfel cum a fost modificată, statele membre care au ratificat convenția respectivă au obligația de a stabili proceduri de stabilire a salariilor minime pentru navigatori, după consultarea organizațiilor reprezentative ale proprietarilor de nave și ale navigatorilor. Organizațiile reprezentative ale proprietarilor de nave și ale navigatorilor au obligația să participe la astfel de proceduri. Având în vedere natura lor specifică, actele statelor membre care rezultă din astfel de proceduri nu ar trebui să facă obiectul normelor privind salariile minime legale prevăzute în capitolul II din prezenta directivă. Astfel de acte nu ar trebui să interfereze cu negocierile colective libere dintre proprietarii de nave sau organizațiile lor și organizațiile navigatorilor. |
(21) |
În condițiile respectării Regulamentului (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (7), prezenta directivă ar trebui să se aplice lucrătorilor care au un contract de muncă sau un raport de muncă definit în dreptul, convențiile colective sau practicile în vigoare în fiecare stat membru, ținând seama de criteriile stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Curtea de Justiție) pentru determinarea statutului de lucrător. Cu condiția îndeplinirii acestor criterii, lucrătorii, atât din sectorul privat, cât și din cel public, lucrătorii casnici, lucrătorii la cerere, lucrătorii intermitenți, lucrătorii pe bază de tichete, lucrătorii prin intermediul platformelor, stagiarii, ucenicii și alți lucrători cu contracte atipice, precum și falșii lucrători independenți și lucrătorii nedeclarați ar putea intra sub incidența prezentei directive. Persoanele care desfășoară în mod real activități independente nu intră sub incidența prezentei directive întrucât nu îndeplinesc criteriile respective. Utilizarea abuzivă a statutului de persoană care desfășoară activități independente, astfel cum este definit în dreptul intern, la nivel național sau în situații transfrontaliere, este o formă de muncă declarată în mod fals, care este adesea asociată cu munca nedeclarată. Falsa activitate independentă apare atunci când, pentru a eluda anumite obligații legale sau fiscale, o persoană este declarată ca desfășurând activități independente, deși aceasta îndeplinește, de fapt, condițiile caracteristice unui raport de muncă. Astfel de persoane ar trebui să intre sub incidența prezentei directive. Existența unui raport de muncă ar trebui să fie stabilită pe baza faptelor care descriu desfășurarea efectivă a muncii, și nu pe baza descrierii pe care o dau părțile raportului în cauză. |
(22) |
Buna funcționare a negocierilor colective pentru stabilirea salariilor constituie un mijloc important prin care se asigură protecția lucrătorilor prin salarii minime adecvate, care asigură la rândul lor un nivel de trai decent. În statele membre în care există salarii minime legale, negocierile colective sprijină evoluția generală a salariilor și, prin urmare, contribuie la îmbunătățirea gradului de adecvare a salariilor minime, precum și a condițiilor de trai și de muncă ale lucrătorilor. În statele membre în care protecția salariului minim este asigurată exclusiv prin negocieri colective, nivelul acestora, precum și procentul lucrătorilor protejați sunt determinate direct de funcționarea sistemului de negociere colectivă și de acoperirea negocierilor colective. Existența unor negocieri colective puternice și funcționale, alături de o acoperire ridicată a convențiilor colective sectoriale sau intersectoriale sporesc gradul de adecvare și acoperirea salariilor minime. |
(23) |
Protecția salariului minim prin convențiile colective este benefică atât pentru lucrători și angajatori, cât și pentru întreprinderi. În unele state membre nu există salarii minime legale. În respectivele state membre, salariile, inclusiv protecția salariului minim, sunt asigurate exclusiv prin negocieri colective între partenerii sociali. Salariile medii din statele membre respective se numără printre cele mai ridicate din Uniune. Sistemele respective sunt caracterizate de o acoperire foarte ridicată a negocierilor colective, precum și de afilierea ridicată atât la organizațiile patronale, cât și la sindicate. Salariile minime stabilite prin convenții colective, care au fost declarate ca fiind general aplicabile fără nicio intervenție din partea autorității de declarare în ceea ce privește conținutul dispozițiilor aplicabile, nu ar trebui să fie considerate a fi salarii minime legale. |
(24) |
În contextul declinului acoperirii negocierilor colective, este esențial ca statele membre să promoveze negocierile colective, să faciliteze exercitarea dreptului la negociere colectivă pentru stabilirea salariilor și, astfel, să consolideze stabilirea salariilor prevăzută în convențiile colective pentru a îmbunătăți protecția salariului minim al lucrătorilor. Statele membre au ratificat Convenția nr. 87 (1948) a OIM privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical și Convenția nr. 98 (1949) a OIM privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă. Dreptul la negociere colectivă este recunoscut în temeiul respectivelor convenții ale OIM, al Convenției nr. 151 (1978) a OIM privind relațiile de muncă (servicii publice) și al Convenției nr. 154 (1981) a OIM privind negocierile colective, precum și în temeiul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și al CSE. Articolele 12 și 28 din Cartă garantează libertatea de întrunire și de asociere și, respectiv, dreptul de negociere și de acțiune colectivă. În conformitate cu preambulul său, Carta reafirmă respectivele drepturi, astfel cum acestea rezultă în special din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și din Cartele sociale adoptate de Uniune și de Consiliul Europei. Statele membre ar trebui să ia, după caz și în conformitate cu dreptul intern și practica națională, măsuri de promovare a negocierilor colective privind stabilirea salariilor. Astfel de măsuri ar putea include, printre altele, măsuri de facilitare a accesului reprezentanților sindicatelor la lucrători. |
(25) |
Statele membre cu o acoperire mare a negocierilor colective tind să aibă un procent scăzut al lucrătorilor cu salarii mici și salarii minime ridicate. Statele membre cu un procent scăzut al persoanelor cu salarii mici au o rată de acoperire a negocierilor colective de peste 80 %. În mod similar, majoritatea statelor membre cu niveluri ridicate ale salariului minim în raport cu salariul mediu au o acoperire a negocierilor colective de peste 80 %. Prin urmare, fiecare stat membru cu o rată de acoperire a negocierilor colective sub 80 % ar trebui să adopte măsuri în vederea consolidării acestor negocieri colective. Fiecare stat membru cu o acoperire a negocierilor colective sub un prag de 80 % ar trebui să ofere un cadru de condiții favorabile negocierilor colective și să stabilească un plan de acțiune pentru a promova negocierile colective în vederea creșterii treptate a ratei de acoperire a negocierilor colective. Pentru a respecta autonomia partenerilor sociali, care include dreptul la negociere colectivă, dar exclude orice obligație de a încheia convenții colective, pragul de 80 % pentru acoperirea negocierilor colective ar trebui să fie interpretat doar ca un indicator care declanșează obligația de a stabili un plan de acțiune. Respectivul plan de acțiune ar trebui să fie reexaminat periodic, cel puțin o dată la cinci ani, și, dacă este necesar, să fie revizuit. Planul de acțiune și eventualele sale actualizări ar trebui să fie notificate Comisiei și puse la dispoziția publicului. Fiecare stat membru ar trebui să poată decide cu privire la forma adecvată a planului său de acțiune. Un plan de acțiune care a fost adoptat de un stat membru înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive poate să fie considerat a fi un plan de acțiune în temeiul prezentei directive, cu condiția să conțină acțiuni menite să promoveze în mod eficace negocierile colective și să îndeplinească cerințele prevăzute de prezenta directivă. Fiecare stat membru ar trebui să stabilească un astfel de plan de acțiune după consultarea partenerilor sociali sau prin acord cu aceștia sau ca urmare a unei solicitări comune a partenerilor sociali, cu respectarea acordului dintre aceștia. Rata de acoperire a negocierilor colective variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul din cauza mai multor factori, printre care tradiția și practica națională, precum și contextul istoric. Acest aspect ar trebui luat în considerare atunci când se analizează progresele înregistrate în direcția unei acoperiri mai mari a negocierilor colective, în special în ceea ce privește planul de acțiune prevăzut în prezenta directivă. |
(26) |
Sunt necesare norme clare, proceduri și practici eficace pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, pentru a asigura salarii minime adecvate, protejând în același timp locurile de muncă existente și creând altele noi, condiții de concurență echitabile și competitivitatea firmelor, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Respectivele norme, proceduri și practici includ o serie de componente care să contribuie la gradul de adecvare al salariilor minime legale, inclusiv criterii care să îndrume statele membre în stabilirea și actualizarea salariilor minime și indicatori pentru evaluarea gradului lor de adecvare, actualizări periodice și în timp util, existența unor organe consultative și implicarea partenerilor sociali. O implicare eficace și în timp util a acestora din urmă în stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, precum și în stabilirea sau modificarea mecanismelor de indexare automată, acolo unde acestea există, constituie un alt element de bună guvernanță, care permite existența unui proces decizional informat și incluziv. Statele membre ar trebui să furnizeze partenerilor sociali informații relevante privind stabilirea și actualizarea salariului minim legal. Acordarea posibilității partenerilor sociali de a emite avize și de a primi un răspuns motivat la avizele exprimate înainte de prezentarea propunerilor privind stabilirea și actualizarea salariului minim legal și înainte de luarea oricărei decizii ar putea contribui la implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali în respectivul proces. |
(27) |
Statele membre care utilizează un mecanism de indexare automată, inclusiv mecanisme semiautomate în care este garantată cel puțin o creștere minimă obligatorie a salariului minim legal, ar trebui, de asemenea, să aplice procedurile de actualizare a salariului minim legal, cel puțin o dată la patru ani. Respectivele actualizări periodice ar trebui să constea într-o evaluare a salariului minim, ținând seama de criteriile directoare, urmată, dacă este necesar, de o modificare a cuantumului. Frecvența ajustărilor indexării automate, pe de o parte, și actualizările salariilor minime legale, pe de altă parte, ar putea să difere. Statele membre în care nu există mecanisme de indexare automată sau semiautomată ar trebui să își actualizeze salariul minim legal cel puțin o dată la doi ani. |
(28) |
Salariile minime sunt considerate a fi adecvate dacă sunt echitabile în raport cu distribuția salariilor în statul membru relevant și oferă un nivel de trai decent lucrătorilor pe baza unui contract de muncă cu normă întreagă. Gradul de adecvare al salariilor minime legale este determinat și evaluat de fiecare stat membru având în vedere condițiile sale socioeconomice naționale, inclusiv creșterea ocupării forței de muncă, competitivitatea și evoluțiile regionale și sectoriale. În scopul determinării respective, statele membre ar trebui să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelurile și evoluțiile productivității naționale pe termen lung, precum și nivelul salariilor, distribuția și creșterea lor. Printre alte instrumente, un coș de bunuri și servicii la prețuri reale stabilite la nivel național poate fi esențial pentru determinarea costului vieții în scopul atingerii unui nivel de trai decent. Pe lângă necesitățile materiale, cum ar fi hrana, îmbrăcămintea și locuințele, ar putea fi luată în considerare și necesitatea de a participa la activități culturale, educaționale și sociale. Este oportun să se ia în considerare stabilirea și actualizarea salariilor minime legale separat de mecanismele de sprijin pentru venit. Statele membre ar trebui să utilizeze indicatori și valori de referință asociate pentru a-și ghida evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale. Statele membre ar putea alege dintre indicatorii utilizați în mod obișnuit la nivel internațional și/sau indicatori utilizați la nivel național. Respectiva evaluare s-ar putea baza pe valori de referință utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi raportul dintre salariul minim brut și 60 % din salariul median brut și raportul dintre salariul minim brut și 50 % din salariul mediu brut, care în prezent nu sunt îndeplinite de toate statele membre, sau raportul dintre salariul minim net și 50 % sau 60 % din salariul mediu net. Evaluarea s-ar putea baza, de asemenea, pe valori de referință asociate indicatorilor utilizați la nivel național, cum ar fi compararea salariului minim net cu pragul de sărăcie și puterea de cumpărare a salariilor minime. |
(29) |
Fără a aduce atingere competenței statelor membre de a stabili salariul minim legal și de a permite variații și deduceri, este important să se evite utilizarea pe scară largă a variațiilor și deducerilor deoarece acestea riscă să aibă un impact negativ asupra gradului de adecvare al salariilor minime. Ar trebui să se asigure că variațiile și deducerile respectă principiile nediscriminării și proporționalității. Variațiile și deducerile ar trebui, prin urmare, să urmărească un obiectiv legitim. Exemple de asemenea deduceri ar putea fi recuperarea sumelor plătite supraevaluate sau deducerile dispuse de o autoritate judiciară sau administrativă. Alte deduceri, cum ar fi deducerile legate de echipamentul necesar pentru îndeplinirea unei activități profesionale sau deducerile alocațiilor în natură, de exemplu cazarea, prezintă un risc ridicat să fie disproporționate. În plus, nicio dispoziție din prezenta directivă nu ar trebui să fie interpretată ca impunând statelor membre obligația de a introduce variații ale salariilor minime sau deduceri din acestea. |
(30) |
Este necesar un sistem eficace de aplicare a legii, care să includă monitorizare, controale și inspecții pe teren fiabile, pentru a se asigura funcționarea și respectarea cadrelor naționale ale salariilor minime legale. Pentru a consolida eficacitatea autorităților de aplicare a legii, este necesară de asemenea o cooperare strânsă cu partenerii sociali, inclusiv pentru soluționarea provocărilor critice, precum cele legate de subcontractarea abuzivă, de falsa activitate independentă sau de orele suplimentare neînregistrate sau riscurile pentru sănătate și siguranță legate de o creștere a intensității muncii. Capacitățile autorităților de aplicare a legii ar trebui, de asemenea, dezvoltate, în special prin formare și orientare. Vizitele de rutină și neanunțate, procedurile judiciare și administrative și sancțiunile în caz de încălcare sunt mijloace importante pentru a-i descuraja pe angajatori să comită încălcări. |
(31) |
Punerea efectivă în aplicare a unei protecții a salariului minim, stabilită prin dispoziții legale sau asigurată prin convențiile colective, este esențială în acordarea și executarea contractelor de achiziții publice și de concesiune. Nerespectarea convențiilor colective care asigură protecția salariului minim poate într-adevăr apărea în contextul executării unor astfel de contracte sau în cel al lanțului de subcontractare ulterior, ceea ce duce la plata către lucrători a unor salarii mai mici decât nivelul salariului convenit în convențiile colective sectoriale. Pentru a preveni astfel de situații, în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) și articolul 42 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8), cu articolul 18 alineatul (2) și articolul 71 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și cu articolul 36 alineatul (2) și articolul 88 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10), autoritățile contractante și entitățile contractante din domeniul achizițiilor publice au obligația să ia măsurile corespunzătoare, inclusiv posibilitatea de a introduce condiții de executare a contractului, și să se asigure că operatorii economici aplică lucrătorilor lor salariile stabilite prin convenții colective pentru sectorul și zona geografică relevantă și respectă drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor în temeiul Convenției nr. 87 (1948) a OIM privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical și al Convenției nr. 98 (1949) a OIM privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și de negociere colectivă, astfel cum se menționează în directivele respective, pentru a respecta obligațiile aplicabile în domeniul dreptului muncii. Cu toate acestea, prezenta directivă nu creează nicio obligație suplimentară în legătură cu directivele respective. |
(32) |
Pentru solicitanții de sprijin financiar din fondurile și programele Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și al condițiilor favorizante prevăzute în cadrul acestuia, normele privind achizițiile publice și concesiunile ar trebui să se aplice în mod adecvat, inclusiv în ceea ce privește respectarea dispozițiilor convențiilor colective de muncă. |
(33) |
Monitorizarea și colectarea fiabilă a datelor sunt esențiale pentru protecția eficace a salariului minim. În scopul colectării datelor, statele membre se pot baza pe anchete prin sondaj suficient de reprezentative, pe baze de date naționale, pe date Eurostat armonizate și pe alte surse accesibile publicului, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În cazuri excepționale în care nu sunt disponibile date exacte, statele membre ar putea utiliza estimări. Angajatorii, în special microîntreprinderile și alte IMM-uri, nu ar trebui să suporte o sarcină administrativă inutilă în ceea ce privește implementarea cerințelor privind colectarea datelor. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, propria analiză asupra nivelurilor și evoluției gradului de adecvare și a acoperirii salariilor minime legale, precum și acoperirea negocierilor colective, pe baza datelor și a informațiilor care trebuie furnizate de statele membre. În plus, progresele ar trebui să fie monitorizate în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă la nivelul Uniunii. În acest context, Consiliul și Comisia pot solicita Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și Comitetului pentru protecție socială, în conformitate cu articolele 150 și, respectiv, 160 din TFUE, să examineze, în domeniul lor respectiv de competență, evoluția acoperirii negocierilor colective și gradul de adecvare al salariilor minime în statele membre, pe baza raportului elaborat de Comisie și a altor instrumente de supraveghere multilaterale, cum ar fi analiza comparativă. În cursul unei asemenea examinări, comitetele au obligația să implice partenerii sociali de la nivelul Uniunii, inclusiv partenerii sociali transsectoriali, în conformitate cu articolele 150 și, respectiv, 160 din TFUE. |
(34) |
Lucrătorii ar trebui să aibă acces cu ușurință la informații cuprinzătoare privind salariile minime legale, precum și privind protecția salariului minim asigurată de convențiile colective cu aplicabilitate generală, pentru a asigura transparența și previzibilitatea în ceea ce privește condițiile lor de muncă, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (12). |
(35) |
Lucrătorii și reprezentanții lor, inclusiv cei care sunt membri ai sindicatelor sau reprezentanți ai acestora, ar trebui să fie în măsură să își exercite dreptul la apărare atunci când le sunt încălcate drepturile referitoare la protecția salariului minim prevăzute în dreptul intern sau în convențiile colective. Pentru a preveni privarea lucrătorilor de drepturile lor prevăzute în dreptul intern sau în convențiile colective și fără a aduce atingere formelor specifice de reparație și de soluționare a litigiilor prevăzute în convențiile colective, inclusiv sistemelor de soluționare a conflictelor colective, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că lucrătorii au acces la o soluționare eficace, în timp util și imparțială a litigiilor și au dreptul la reparații, precum și la o protecție juridică și/sau administrativă eficace împotriva oricărei forme de prejudiciu, în cazul în care decid să își exercite dreptul la apărare. Implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea permanentă a unor mecanisme imparțiale de soluționare a litigiilor în statele membre poate fi benefică. Lucrătorii ar trebui să fie informați cu privire la mecanismele de reparație în scopul exercitării dreptului lor la o cale de atac. |
(36) |
Comisia ar trebui să efectueze o evaluare care să ofere baza unei examinări a punerii efective în aplicare a prezentei directive. Parlamentul European și Consiliul ar trebui să fie informate cu privire la rezultatele respectivei examinări. |
(37) |
Deși reformele și măsurile adoptate de statele membre pentru a promova o protecție adecvată a salariului minim pentru lucrători reprezintă pași în direcția corectă, acestea nu sunt întotdeauna cuprinzătoare și sistematice. În plus, măsurile luate la nivelul Uniunii pentru a crește gradul de adecvare și acoperirea salariilor minime pot contribui la îmbunătățirea în continuare a condițiilor de trai și de muncă în Uniune și la atenuarea preocupărilor legate de posibilele efectele economice negative care rezultă din măsurile izolate ale statelor membre. Întrucât obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective. |
(38) |
Prezenta directivă stabilește obligații procedurale ca cerințe minime, ceea ce nu aduce atingere prerogativelor statelor membre de a introduce și de a menține dispoziții mai favorabile. Drepturile dobândite în temeiul cadrului juridic existent la nivel național ar trebui să se aplice în continuare, cu excepția cazului în care prezenta directivă introduce dispoziții mai favorabile. Punerea în aplicare a prezentei directive nu poate fi utilizată pentru a reduce drepturile existente ale lucrătorilor și nu poate constitui un motiv valabil pentru reducerea nivelului general de protecție acordat lucrătorilor în domeniul reglementat de prezenta directivă, inclusiv, mai ales, în ceea ce privește reducerea sau eliminarea salariilor minime. |
(39) |
La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare și juridice inutile, în special, dacă acestea îngreunează crearea și dezvoltarea IMM-urilor. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să evalueze impactul pe care măsurile lor de transpunere îl vor avea asupra IMM-urilor, pentru a se asigura că acestea nu sunt afectate în mod disproporționat, acordând o atenție deosebită microîntreprinderilor și sarcinii administrative, și să publice rezultatele unor asemenea evaluări. Dacă statele membre constată că IMM-urile sunt afectate în mod disproporționat de măsurile de transpunere, acestea ar trebui să ia în considerare introducerea de măsuri pentru a sprijini IMM-urile în a-și adapta structurile de remunerare la noile cerințe. |
(40) |
Regulamentele (UE) 2021/240 (13) și (UE) 2021/1057 (14) ale Parlamentului European și ale Consiliului se află la dispoziția statelor membre pentru a le ajuta să dezvolte sau să îmbunătățească aspectele tehnice ale cadrelor salariului minim, inclusiv în ceea ce privește evaluarea gradului de adecvare, monitorizarea și colectarea datelor, extinderea accesului, precum și în ceea ce privește aplicarea legii și consolidarea capacităților generale legate de implementarea cadrelor menționate. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1057, statele membre au obligația să aloce o sumă adecvată pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
(1) În vederea îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă în Uniune, în special a gradului de adecvare al salariilor minime pentru lucrători, pentru a contribui la convergența socială ascendentă și a reduce inegalitatea salarială, prezenta directivă instituie un cadru pentru:
(a) |
un grad corespunzător de adecvare a salariilor minime legale, cu scopul de a asigura condiții de trai și de muncă decente; |
(b) |
promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor; |
(c) |
îmbunătățirea accesului efectiv al lucrătorilor la drepturile de protecție a salariului minim în cazurile prevăzute de dreptul național și/sau de convenții colective. |
(2) Prezenta directivă nu aduce atingere respectării depline a autonomiei partenerilor sociali, și nici dreptului acestora de a negocia și de a încheia convenții colective.
(3) În conformitate cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE, prezenta directivă nu aduce atingere competenței statelor membre de a stabili nivelul salariilor minime și nici posibilității statelor membre de a alege să stabilească salarii minime legale, să promoveze accesul la o protecție a salariului minim prevăzută în convențiile colective sau ambele.
(4) Aplicarea prezentei directive respectă pe deplin dreptul la negociere colectivă. Nicio dispoziție a prezentei directive nu poate fi interpretată ca impunând oricărui stat membru:
(a) |
obligația de a introduce un salariu minim legal în cazul în care formarea salariului este asigurată exclusiv prin intermediul convențiilor colective; sau |
(b) |
obligația de a declara aplicabilitatea generală a vreunei convenții colective. |
(5) Actele prin care un stat membru pune în aplicare măsurile privind salariile minime ale navigatorilor stabilite periodic de Comitetul mixt maritim sau de un alt organism autorizat de Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii nu fac obiectul capitolului II din prezenta directivă. Astfel de acte nu aduc atingere dreptului la negociere colectivă și nici posibilității de a adopta niveluri mai ridicate ale salariului minim.
Articolul 2
Domeniu de aplicare
Prezenta directivă se aplică lucrătorilor din Uniune care au un contract de muncă sau un raport de muncă definit de dreptul, convențiile colective sau practicile în vigoare în fiecare stat membru, ținând seama de jurisprudența Curții de Justiție.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
1. |
„salariu minim” înseamnă remunerația minimă stabilită prin lege sau prin convenții colective pe care un angajator, inclusiv din sectorul public, trebuie să o plătească lucrătorilor pentru munca prestată într-o anumită perioadă; |
2. |
„salariu minim legal” înseamnă un salariu minim stabilit prin lege sau prin alte dispoziții juridice obligatorii, cu excepția salariilor minime stabilite prin convenții colective care au fost declarate ca având aplicabilitate generală, fără nicio intervenție în ceea ce privește conținutul dispozițiilor aplicabile din partea autorității de declarare; |
3. |
„negocieri colective” înseamnă toate negocierile care au loc în conformitate cu dreptul intern și practica națională din fiecare stat membru între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și unul sau mai multe sindicate, pe de altă parte, pentru stabilirea condițiilor de muncă și a condițiilor de angajare; |
4. |
„convenție colectivă” înseamnă un acord scris referitor la dispozițiile privind condițiile de muncă și condițiile de angajare, încheiat de partenerii sociali care au capacitatea de a negocia în numele lucrătorilor și, respectiv, al angajatorilor, în conformitate cu dreptul intern și practica națională, inclusiv convențiile colective care au fost declarate ca având aplicabilitate generală; |
5. |
„acoperirea negocierilor colective” înseamnă procentul, la nivel național, al lucrătorilor cărora li se aplică o convenție colectivă, calculat ca raport între numărul lucrătorilor acoperiți prin convenții colective și numărul lucrătorilor ale căror condiții de muncă pot fi reglementate prin convenții colective în conformitate cu dreptul intern și practica națională. |
Articolul 4
Promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor
(1) Cu scopul de a extinde acoperirea negocierilor colective și de a facilita exercitarea dreptului la negociere colectivă pentru stabilirea salariilor, statele membre, cu implicarea partenerilor sociali, în conformitate cu dreptul intern și practica națională:
(a) |
promovează consolidarea și creșterea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective pentru stabilirea salariilor, în special la nivel sectorial sau intersectorial; |
(b) |
încurajează negocieri constructive, semnificative și informate, purtate de pe poziții de egalitate, între partenerii sociali în ceea ce privește salariile, în cadrul cărora ambele părți să aibă acces la informații adecvate pentru a-și exercita funcțiile legate de negocierile colective pentru stabilirea salariilor; |
(c) |
iau măsuri, după caz, pentru a proteja exercitarea dreptului la negociere colectivă pentru stabilirea salariilor și pentru a proteja lucrătorii și reprezentanții sindicatelor împotriva actelor care îi discriminează în ceea ce privește angajarea pe motiv că participă sau doresc să participe la negocieri colective pentru stabilirea salariilor; |
(d) |
în scopul promovării negocierilor colective pentru stabilirea salariilor, iau măsuri, după caz, pentru a proteja sindicatele și organizațiile patronale care participă sau doresc să participe la negocieri colective împotriva oricărui act de interferență din partea celeilalte părți sau a reprezentanților sau membrilor celeilalte părți în înființarea, funcționarea sau administrarea acestora. |
(2) În plus, fiecare stat membru în care rata de acoperire a negocierilor colective este sub pragul de 80 % creează un cadru de condiții favorabile negocierilor colective, fie prin lege, după consultarea partenerilor sociali, fie printr-un acord cu aceștia. Un astfel de stat membru stabilește și un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Statul membru stabilește un astfel de plan de acțiune după consultarea partenerilor sociali sau prin acord cu aceștia sau, ca urmare a unei solicitări comune a partenerilor sociali, cu respectarea acordului dintre aceștia. Planul de acțiune stabilește un calendar clar și măsuri concrete pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective, cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali. Statul membru revizuiește planul de acțiune periodic și îl actualizează dacă este necesar. În cazul în care un stat membru își actualizează planul de acțiune, o face după consultarea partenerilor sociali sau prin acord cu aceștia, sau ca urmare a unei solicitări comune a partenerilor sociali, cu respectarea acordului dintre aceștia. În orice caz, un astfel de plan de acțiune este revizuit cel puțin o dată la cinci ani. Planul de acțiune și orice actualizare a acestuia sunt făcute publice și notificate Comisiei.
CAPITOLUL II
SALARIILE MINIME LEGALE
Articolul 5
Procedura de stabilire a unor salarii minime legale adecvate
(1) Statele membre cu salarii minime legale instituie procedurile necesare pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime legale. Procesele de stabilire și actualizare sunt ghidate de criterii stabilite pentru a contribui la gradul lor corespunzător de adecvare, în scopul atingerii unui nivel de trai decent, al reducerii sărăciei persoanelor încadrate în muncă, precum și al promovării coeziunii sociale și a unei convergențe sociale ascendente și al reducerii diferenței de remunerare între femei și bărbați. Statele membre definesc aceste criterii în conformitate cu practicile lor naționale în dreptul intern relevant, în decizii ale organismelor competente sau în acorduri tripartite. Criteriile trebuie să fie definite într-un mod clar. Statele membre pot decide cu privire la ponderea relativă a respectivelor criterii, inclusiv a elementelor menționate la alineatul (2), ținând seama de condițiile lor socioeconomice de la nivel național.
(2) Criteriile naționale menționate la alineatul (1) trebuie să includă cel puțin următoarele elemente:
(a) |
puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții; |
(b) |
nivelul general al salariilor și distribuția acestora; |
(c) |
rata de creștere a salariilor; |
(d) |
nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung. |
(3) Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la prezentul articol, statele membre pot folosi, în plus, un mecanism automat de ajustare a indexării salariilor minime legale, bazat pe orice criterii adecvate și în conformitate cu dreptul intern și practicile naționale, cu condiția ca aplicarea mecanismului respectiv să nu conducă la o scădere a salariului minim legal.
(4) Statele membre folosesc valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale. În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național.
(5) Statele membre se asigură că se efectuează actualizări periodice și în timp util ale salariilor minime legale cel puțin o dată la doi ani sau, în cazul statelor membre care folosesc un mecanism de indexare automată, astfel cum se menționează la alineatul (3), cel puțin o dată la patru ani.
(6) Fiecare stat membru desemnează sau înființează unul sau mai multe organisme consultative pentru a consilia autoritățile competente cu privire la aspectele legate de salariile minime legale și facilitează funcționarea operațională a organismelor respective.
Articolul 6
Variații și deduceri
(1) Atunci când statele membre permit niveluri diferite ale salariului minim legal pentru categorii specifice de lucrători sau permit deduceri care reduc remunerația plătită la un nivel inferior celui al salariului minim legal relevant, ele se asigură că respectivele variații și deduceri respectă principiile nediscriminării și proporționalității, cel din urmă incluzând urmărirea unui scop legitim.
(2) Nicio dispoziție din prezenta directivă nu poate fi interpretată ca impunând statelor membre obligația de a introduce variații ale salariilor minime legale sau deduceri din acestea.
Articolul 7
Implicarea partenerilor sociali în stabilirea și actualizarea salariilor minime legale
Statele membre iau măsurile necesare pentru a implica partenerii sociali în stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, în timp util și într-un mod eficace, prevăzând participarea lor voluntară la discuții pe parcursul întregului proces decizional, inclusiv participarea la organismele consultative menționate la articolul 5 alineatul (6) și în special în ceea ce privește:
(a) |
selectarea și aplicarea criteriilor de stabilire a nivelului salariului minim legal și stabilirea unei formule de indexare automată și modificarea sa în cazul în care există o astfel de formulă, menționate la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3); |
(b) |
selectarea și aplicarea valorilor de referință orientative menționate la articolul 5 alineatul (4) pentru evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale; |
(c) |
actualizările salariilor minime legale menționate la articolul 5 alineatul (5); |
(d) |
stabilirea variațiilor salariului minim legal și a deducerilor din acesta, menționate la articolul 6; |
(e) |
deciziile privind atât colectarea de date, cât și efectuarea de studii și analize pentru a furniza informații autorităților și altor părți relevante implicate în stabilirea salariului minim legal. |
Articolul 8
Accesul efectiv al lucrătorilor la salariile minime legale
Statele membre, cu implicarea partenerilor sociali, adoptă următoarele măsuri pentru a spori accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim legal, după caz, inclusiv, dacă este cazul, prin consolidarea aplicării sale:
(a) |
prevăd controale și inspecții pe teren eficace, proporționale și nediscriminatorii efectuate de inspectoratele muncii sau de organismele responsabile cu asigurarea respectării salariilor minime legale; |
(b) |
dezvoltă capabilitatea autorităților de aplicare a legii, în special prin formare și orientare, de a viza și a urmări în mod proactiv angajatorii neconformi. |
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII ORIZONTALE
Articolul 9
Achiziții publice
În conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE, statele membre iau măsurile adecvate pentru a se asigura că, în atribuirea și executarea contractelor de achiziții publice sau de concesiune, operatorii economici și subcontractanții acestora respectă obligațiile aplicabile privind salariile, dreptul de organizare și negociere colectivă pentru stabilirea salariilor, în domeniul dreptului social și al muncii, stabilite prin dreptul Uniunii, dreptul național, convențiile colective sau prin dispozițiile dreptului internațional social și al muncii, inclusiv prin Convenția nr. 87 (1948) a OIM privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical și Convenția nr. 98 (1949) a OIM privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă.
Articolul 10
Monitorizare și colectarea datelor
(1) Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că există instrumente eficace de colectare a datelor pentru a monitoriza protecția salariului minim.
(2) Statele membre raportează o dată la doi ani Comisiei următoarele date și informații, înaintea datei de 1 octombrie a anului de raportare:
(a) |
rata de acoperire al negocierilor colective și evoluția acesteia; |
(b) |
în ceea ce privește salariile minime legale:
|
(c) |
în ceea ce privește protecția salariului minim legal asigurată exclusiv prin convenții colective:
|
Statele membre care trebuie să respecte obligațiile de raportare menționate la litera (c) de la primul paragraf au obligația de a raporta datele menționate la punctul (i) de la litera menționată cel puțin în ceea ce privește convențiile colective sectoriale, geografice și alte convenții colective care implică mai mulți angajatori, inclusiv cele declarate ca având aplicabilitate generală.
Statele membre furnizează statisticile și informațiile menționate la prezentul alineat, defalcate în funcție de gen, vârstă, dizabilitate, dimensiunea companiei și sector, în măsura în care sunt disponibile.
Primul raport trebuie să acopere anii 2021, 2022 și 2023 și trebuie să fie prezentat până la 1 octombrie 2025. Statele membre pot omite statisticile și informațiile care nu sunt disponibile înainte de 15 noiembrie 2024.
(3) Comisia analizează datele și informațiile transmise de statele membre în rapoartele menționate la alineatul (2) de la prezentul articol și în planurile de acțiune menționate la articolul 4 alineatul (2). Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, o dată la doi ani, rapoarte în acest sens și publică în același timp datele și informațiile transmise de statele membre.
Articolul 11
Informații privind protecția salariului minim
Statele membre se asigură că informațiile privind salariile minime legale și protecția salariului minim asigurată prin convenții colective cu aplicabilitate generală, inclusiv informațiile privind mecanismele de reparație, sunt puse la dispoziția publicului, dacă este necesar în limba cea mai relevantă, astfel cum stabilește statul membru, într-un mod cuprinzător și ușor accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
Articolul 12
Dreptul la reparații și protecția împotriva tratamentului sau a consecințelor nefavorabile
(1) Statele membre se asigură că, fără a aduce atingere formelor specifice de reparație și de soluționare a litigiilor prevăzute, după caz, în convențiile colective, lucrătorii, inclusiv cei a căror relație de muncă s-a încheiat, au acces la o soluționare eficace, în timp util și imparțială a litigiilor și au dreptul la reparații în cazul încălcării drepturilor legate de salariile minime legale sau de protecția salariului minim, atunci când astfel de drepturi sunt prevăzute în dreptul național sau în convenții colective.
(2) Statele membre iau măsurile necesare pentru a proteja lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor, inclusiv pe cei care sunt membri de sindicat sau reprezentanți ai sindicatelor, împotriva oricărui tratament nefavorabil din partea angajatorului și împotriva oricăror consecințe nefavorabile care ar rezulta în urma depunerii unei plângeri la angajator sau în urma oricărei proceduri inițiate în scopul aplicării legii în cazul încălcării drepturilor legate de protecția salariului minim, atunci când astfel de drepturi sunt prevăzute în dreptul intern sau în convenții colective.
Articolul 13
Sancțiuni
Statele membre stabilesc normele referitoare la sancțiunile aplicabile în cazul încălcării drepturilor și obligațiilor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, atunci când respectivele drepturi și obligații sunt prevăzute în dreptul intern sau în convențiile colective. În statele membre în care nu sunt stabilite salarii minime legale, respectivele norme pot conține sau s-ar putea limita la o trimitere la despăgubirile și/sau sancțiunile contractuale prevăzute, după caz, în normele privind executarea convențiilor colective. Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 14
Diseminarea informațiilor
Statele membre se asigură că măsurile naționale de transpunere a prezentei directive, împreună cu dispozițiile relevante aflate deja în vigoare referitoare la obiectul prevăzut la articolul 1, sunt aduse la cunoștința lucrătorilor și a angajatorilor, inclusiv a IMM-urilor.
Articolul 15
Evaluare și examinare
Până la 15 noiembrie 2029, după consultarea statelor membre și a partenerilor sociali de la nivelul Uniunii, Comisia efectuează o evaluare a prezentei directive. Ulterior, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de examinare a punerii în aplicare a prezentei directive și propune, după caz, modificări legislative.
Articolul 16
Menținerea nivelului de protecție și dispoziții mai favorabile
(1) Prezenta directivă nu constituie un motiv valabil pentru reducerea nivelului general de protecție oferit deja lucrătorilor în statele membre, în special în ceea ce privește reducerea sau eliminarea salariilor minime.
(2) Prezenta directivă nu aduce atingere prerogativei statelor membre de a aplica sau de a adopta acte cu putere de lege sau acte administrative mai favorabile lucrătorilor ori de a încuraja sau de a permite aplicarea unor convenții colective care sunt mai favorabile lucrătorilor. Aceasta nu se poate interpreta ca împiedicând statele membre să mărească salariile minime legale.
(3) Prezenta directivă nu aduce atingere niciunui drept conferit lucrătorilor de alte acte juridice ale Uniunii.
Articolul 17
Transpunere și punere în aplicare
(1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 15 noiembrie 2024. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă măsurile respective, acestea trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă sau să fie însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Metodele de efectuare a acestei trimiteri sunt stabilite de statele membre.
(2) Statele membre comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă.
(3) Statele membre iau, în conformitate cu dreptul intern și practica lor națională, măsurile adecvate pentru a asigura implicarea efectivă a partenerilor sociali în vederea punerii în aplicare a prezentei directive. În acest scop, statele membre pot încredința partenerilor sociali punerea în aplicare a prezentei directive, în totalitate sau parțial, inclusiv în ceea ce privește elaborarea unui plan de acțiune în conformitate cu articolul 4 alineatul (2), atunci când partenerii sociali solicită în comun acest lucru. În situația respectivă, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că obligațiile impuse în prezenta directivă sunt respectate în orice moment.
(4) Comunicarea menționată la alineatul (2) include o descriere a implicării partenerilor sociali în punerea în aplicare a prezentei directive.
Articolul 18
Intrare în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 19
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Strasbourg, 19 octombrie 2022.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) Avizul din 25 martie 2021 (JO C 220, 9.6.2021, p. 106).
(2) Avizul din 19 martie 2021 (JO C 175, 7.5.2021, p. 89).
(3) Poziția Parlamentului European din 14 septembrie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 4 octombrie 2022.
(4) JO C 326, 26.10.2012, p. 391.
(5) Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 344, 19.10.2020, p. 22).
(6) Decizia 2007/431/CE a Consiliului din 7 iunie 2007 de autorizare a ratificării de către statele membre, în interesul Comunității Europene, a Convenției din 2006 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul maritim (JO L 161, 22.6.2007, p. 63).
(7) Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).
(8) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(9) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(10) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(11) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
(12) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(13) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).
(14) Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/48 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2042 AL CONSILIULUI
din 24 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1284/2009 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva Republicii Guineea
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 215,
având în vedere Decizia (PESC) 2022/2052 a Consiliului din 24 octombrie 2022 de modificare a Deciziei 2010/638/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Guineea (1),
având în vedere propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Prin Regulamentul (UE) nr. 1284/2009 al Consiliului (2) sunt puse în aplicare măsurile prevăzute în Decizia 2010/638/PESC a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Republicii Guineea. |
(2) |
Prin Decizia (PESC) 2022/2052 se modifică titlul Deciziei 2010/638/PESC. |
(3) |
Prin urmare, este necesară o acțiune de reglementare la nivelul Uniunii pentru punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2022/2052, în special în vederea asigurării aplicării sale uniforme de către operatorii economici din toate statele membre. |
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1284/2009 ar trebui să fie modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Titlul Regulamentului (UE) nr. 1284/2009 se înlocuiește cu următorul text:
„Regulamentul (UE) nr. 1284/2009 al Consiliului din 22 decembrie 2009 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Guineea”.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Luxemburg, 24 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. HUBÁČKOVÁ
(1) A se vedea pagina 74 din prezentul Jurnal Oficial.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1284/2009 al Consiliului din 22 decembrie 2009 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva Republicii Guineea (JO L 346, 23.12.2009, p. 26).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/50 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2043 AL CONSILIULUI
din 24 octombrie 2022
privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1755 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1755 al Consiliului din 1 octombrie 2015 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi (1), în special articolul 13 alineatul (4),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 1 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2015/1755. |
(2) |
Pe baza unei reexaminări de către Consiliu, trei persoane ar trebui eliminate de pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive, astfel cum figurează în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1755. |
(3) |
Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1755 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1755 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Luxemburg, 24 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. HUBÁČKOVÁ
ANEXĂ
În anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1755 (Lista persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor menționate la articolul 2, următoarele rubrici se elimină:
— |
rubrica 1 (Godefroid BIZIMANA); |
— |
rubrica 2 (Gervais NDIRAKOBUCA alias NDAKUGARIKA); |
— |
rubrica 4 (Léonard NGENDAKUMANA). |
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/52 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2044 AL COMISIEI
din 18 octombrie 2022
de aprobare a unor modificări ale caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [„Roero” (DOP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 99,
întrucât:
(1) |
Comisia a examinat cererea de aprobare a unor modificări ale caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Roero”, depusă de Italia în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(2) |
Comisia a publicat cererea de aprobare a modificărilor caietului de sarcini în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2), conform dispozițiilor de la articolul 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(3) |
Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(4) |
Modificările caietului de sarcini trebuie, prin urmare, aprobate în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se aprobă modificările caietului de sarcini publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Roero” (DOP).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2022.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Janusz WOJCIECHOWSKI
Membru al Comisiei
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/53 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2045 AL COMISIEI
din 18 octombrie 2022
de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Chianti Classico” (DOP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Italiei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Chianti Classico”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2446/2000 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 216/2011 (3) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 267/2013 (4). |
(2) |
Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv. |
(3) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini trebuie aprobată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Chianti Classico” (DOP).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2022.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Janusz WOJCIECHOWSKI
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) Regulamentul (CE) nr. 2446/2000 al Comisiei din 6 noiembrie 2000 de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 privind înscrierea anumitor denumiri în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (JO L 281, 7.11.2000, p. 12).
(3) Regulamentul (UE) nr. 216/2011 al Comisiei din 1 martie 2011 de aprobare a unor modificări care nu sunt minore ale caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Chianti Classico (DOP)] (JO L 59, 4.3.2011, p. 17).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 267/2013 al Comisiei din 18 martie 2013 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Chianti Classico (DOP)] (JO L 82, 22.3.2013, p. 38).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/55 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/2046 AL COMISIEI
din 24 octombrie 2022
de modificare a anexelor la Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 în ceea ce privește adaptarea acestora pentru a reflecta dispozițiile Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și ale Protocolului la acord privind Irlanda/Irlanda de Nord
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (1), în special articolul 2 alineatul (1),
după consultarea Comitetului consultativ privind ajutoarele de stat,
întrucât:
(1) |
Anexele I și II la Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei (2) stabilesc valorile cumulate maxime ale ajutoarelor de minimis acordate per stat membru întreprinderilor din sectorul producției primare de produse agricole pe o perioadă de trei exerciții financiare menționate la articolul 3 alineatul (3) și, respectiv, la articolul 3 alineatul (3a) din regulamentul respectiv. |
(2) |
Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (3) (denumit în continuare „Acordul de retragere”) și Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord („protocolul”), care face parte integrantă din Acordul de retragere, au intrat în vigoare la 1 februarie 2020. |
(3) |
Perioada de tranziție prevăzută la articolul 126 din Acordul de retragere, când dreptul Uniunii a rămas în mare măsură aplicabil Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, s-a încheiat la 31 decembrie 2020. |
(4) |
Cu toate acestea, articolul 10 din protocol prevede că anumite dispoziții din dreptul Uniunii enumerate în anexa 5 la protocolul respectiv se aplică Regatului Unit în ceea ce privește măsurile care afectează comerțul cu produse agricole dintre Irlanda de Nord și Uniune. |
(5) |
Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 figurează printre aceste dispoziții. |
(6) |
Pentru a se asigura respectarea dispozițiilor Acordului de retragere și ale protocolului, este necesar să se înlocuiască valorile cumulate maxime pentru întregul Regatul Unit prevăzute în anexele la Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 cu valorile corespunzătoare numai pentru Irlanda de Nord. |
(7) |
Pentru a asigura condiții de concurență echitabile, valorile cumulate maxime pentru Irlanda de Nord ar trebui să se bazeze pe aceeași metodă de calcul ca cea utilizată pentru statele membre la momentul stabilirii anexelor respective. |
(8) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1408/2013
Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 1 alineatul (1) litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
(*1) Întrucât, în conformitate cu articolul 10 și cu anexa 5 la protocolul la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO C 384I, 12.11.2019), anumite dispoziții din dreptul Uniunii referitoare la ajutoarele de stat acordate pentru măsuri care afectează schimburile comerciale dintre Irlanda de Nord și Uniune continuă să se aplice Regatului Unit, orice trimitere din prezentul regulament la un stat membru se interpretează ca trimitere la un stat membru sau la Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord”." |
2. |
În anexa I, rândul care stabilește valoarea cumulată maximă a ajutoarelor de minimis pentru Regatul Unit se înlocuiește cu următorul text: „Regatul Unit, în ceea ce privește Irlanda de Nord 29 741 417”. |
3. |
În anexa II, rândul care stabilește valoarea cumulată maximă a ajutoarelor de minimis pentru Regatul Unit se înlocuiește cu următorul text: „Regatul Unit, în ceea ce privește Irlanda de Nord 35 689 700.” |
Articolul 2
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 248, 24.9.2015, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/57 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2047 AL COMISIEI
din 24 octombrie 2022
de rectificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2325 în ceea ce privește recunoașterea anumitor autorități de control și organisme de control în scopul importului de produse ecologice în Uniune
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (1), în special articolul 48 alineatul (3) și articolul 57 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 al Comisiei (2) stabilește lista autorităților de control și a organismelor de control recunoscute în scopul echivalenței și care au competența de a efectua controale și de a elibera certificate în țări terțe. |
(2) |
Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei (3) recunoscuse inițial „Ecocert SA” pentru Bahrain în ceea ce privește categoria de produse D. Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 a lăsat necompletat, în mod eronat, rândul referitor la Bahrain pentru categoria de produse D. Această eroare trebuie corectată. |
(3) |
Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 a enumerat în mod eronat „Florida Certified Organic Growers and Consumers, Inc. (FOG), DBA as Quality Certification Services (QCS)” ca organism recunoscut în Costa Rica pentru categoria de produse A. În plus, organismul de control nu a furnizat detalii cu privire la tipul de produse pe care ar dori să le certifice pentru categoria de produse D în Costa Rica și, prin urmare, recunoașterea sa pentru această categorie de produse a fost acordată în mod eronat. Rubrica în cauză trebuie corectată. |
(4) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 trebuie rectificat în consecință. |
(5) |
Sfera geografică a recunoașterii „Ecocert SA” a fost limitată în mod eronat. Prin urmare, eroarea respectivă referitoare la Bahrain pentru categoria de produse D trebuie corectată retroactiv, de la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2325. Recunoașterea „Florida Certified Organic Growers and Consumers, Inc. (FOG), DBA as Quality Certification Services (QCS)” a fost extinsă în mod eronat la categoriile de produse A și D în Costa Rica. Prin urmare, eroarea respectivă trebuie corectată retroactiv, de la data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2325. |
(6) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru producția ecologică, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (UE) 2021/2325 se rectifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2022.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 150, 14.6.2018, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 al Comisiei din 16 decembrie 2021 de stabilire, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, a listei țărilor terțe și a listei autorităților de control și a organismelor de control care au fost recunoscute în temeiul articolului 33 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în scopul importului de produse ecologice în Uniune (JO L 465, 29.12.2021, p. 8).
(3) Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe (JO L 334, 12.12.2008, p. 25).
ANEXĂ
Anexa II la Regulamentul (UE) 2021/2325 se rectifică după cum urmează:
1. |
La punctul 3 din rubrica referitoare la „Ecocert SA”, rândul referitor la Bahrain se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
La punctul 3 din rubrica referitoare la „Florida Certified Organic Growers and Consumers, Inc. (FOG), DBA as Quality Certification Services (QCS)”, rândul referitor la Costa Rica se înlocuiește cu următorul text:
|
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/60 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2048 AL COMISIEI
din 24 octombrie 2022
de aprobare a acidului L-(+)-lactic ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produse 6 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 89 alineatul (1) al treilea paragraf,
întrucât:
(1) |
Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește o listă a substanțelor active existente care trebuie să fie evaluate în vederea unei eventuale aprobări pentru utilizare în produse biocide. Lista respectivă include acidul L-(+)-lactic. |
(2) |
Acidul L-(+)-lactic a fost evaluat în vederea utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produse 6, conservanți pentru produse în timpul depozitării, astfel cum se descrie în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
(3) |
Germania a fost desemnată stat membru raportor, iar autoritatea sa competentă responsabilă de evaluare a transmis Agenției Europene pentru Produse Chimice („agenția”), la 3 septembrie 2020, raportul de evaluare, însoțit de concluziile sale. |
(4) |
În conformitate cu articolul 75 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Comitetul pentru produse biocide pregătește avizul agenției cu privire la cererile de aprobare a substanțelor active. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, Comitetul pentru produse biocide a adoptat avizul agenției (3) la 15 iunie 2021, ținând seama de concluziile autorității competente responsabile de evaluare. |
(5) |
Conform avizului respectiv, este de așteptat ca produsele biocide aparținând tipului de produse 6 care conțin acid L-(+)-lactic să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 sub rezerva respectării condițiilor referitoare la utilizarea lor. |
(6) |
Ținând seama de avizul agenției, este adecvat să se aprobe utilizarea acidului L-(+)-lactic în produsele biocide aparținând tipului de produse 6 sub rezerva respectării anumitor condiții. |
(7) |
În particular, deoarece acidul L-(+)-lactic este clasificat din perspectiva corodării/iritării pielii în subcategoria 1C, iar din cea a lezării și iritării ochilor în categoria 1, astfel cum se specifică în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4), este necesar ca persoana responsabilă de introducerea pe piață a substanțelor sau a amestecurilor tratate cu sau care încorporează substanța activă în concentrații care conduc la clasificarea respectivă în ceea ce privește corodarea/iritarea pielii sau lezarea/iritarea ochilor să asigure faptul că expunerea publicului larg este redusă la minimum prin măsuri adecvate de reducere a riscurilor. |
(8) |
Întrucât acidul L-(+)-lactic îndeplinește criteriile de clasificare ca fiind coroziv pentru căile respiratorii, astfel cum se specifică în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, este necesar ca persoana responsabilă de introducerea pe piață a substanțelor sau a amestecurilor tratate cu sau care încorporează substanța activă într-o concentrație care duce la clasificarea ca fiind corozivă pentru căile respiratorii să asigure faptul că expunerea publicului larg este redusă la minimum prin măsuri adecvate de reducere a riscurilor. |
(9) |
Pentru a garanta utilizarea în condiții de siguranță a produselor biocide care conțin acid L-(+)-lactic în articole tratate și pentru a permite utilizatorilor articolelor tratate să facă alegeri în cunoștință de cauză, este necesar ca persoana responsabilă de introducerea pe piață a unui articol tratat cu sau care conține acid L-(+)-lactic să asigure faptul că eticheta articolului tratat respectiv conține informațiile menționate la articolul 58 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. În plus, este necesar ca autoritățile competente ale statelor membre sau, în cazul unei autorizații la nivelul Uniunii, Comisia, să specifice în rezumatul caracteristicilor unui produs biocid care conține acid L-(+)-lactic instrucțiunile de utilizare și precauțiile relevante care trebuie incluse pe eticheta articolelor tratate, în temeiul articolului 58 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
(10) |
Este necesar să se permită trecerea unei perioade de timp rezonabile până la aprobarea unei substanțe active, pentru a se permite părților interesate să se pregătească în vederea îndeplinirii noilor cerințe. |
(11) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Acidul L-(+)-lactic se aprobă ca substanță activă destinată utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produse 6, sub rezerva respectării condițiilor prevăzute în anexă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
(3) Aviz al Comitetului pentru produse biocide privind cererea de aprobare a substanței active: Acid L-(+)-lactic, Tip de produse: 6; ECHA/BPC/280/2021, adoptat la 15 iunie 2021.
(4) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
ANEXĂ
Denumire comună |
Denumire IUPAC Numere de identificare |
Gradul minim de puritate a substanței active (1) |
Data aprobării |
Data de expirare a aprobării |
Tip de produs |
Condiții specifice |
||||||||||||||||||
Acid L-(+)-lactic |
Denumire IUPAC: Acid (2S)-2-hidroxipropanoic Nr. CE: 201-196-2 Nr. CAS: 79-33-4 |
≥ 955 g/kg (greutate uscată) |
1 noiembrie 2023 |
31 octombrie 2033 |
6 |
Autorizarea produselor biocide este supusă următoarelor condiții:
Introducerea pe piață a articolelor tratate face obiectul următoarelor condiții:
|
(1) Puritatea indicată în această coloană a fost gradul minim de puritate a substanței active evaluate. Substanța activă din produsul introdus pe piață poate avea o puritate egală sau diferită dacă s-a demonstrat că este echivalentă din punct de vedere tehnic cu substanța activă evaluată.
(2) Aviz al Comitetului pentru produse biocide privind cererea de aprobare a substanței active: Acid L-(+)-lactic, Tip de produse: 6; ECHA/BPC/280/2021, adoptat la 15 iunie 2021.
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/64 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2049 AL COMISIEI
din 24 octombrie 2022
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2325 în ceea ce privește recunoașterea anumitor autorități de control și organisme de control în scopul importului de produse ecologice în Uniune
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (1), în special articolul 48 alineatul (3) și articolul 57 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 al Comisiei (2) stabilește lista țărilor terțe ale căror sisteme de producție și măsuri de control pentru producția ecologică a produselor agricole sunt recunoscute drept echivalente cu cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (3). |
(2) |
India a informat Comisia că autoritatea sa competentă a suspendat organismul de control „TQ Cert Services Private Limited” și, prin urmare, respectivul organism de control trebuie eliminat din lista organismelor de control recunoscute de India. |
(3) |
Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 stabilește lista autorităților de control și a organismelor de control recunoscute în scopul echivalenței și competente să efectueze controale și să elibereze certificate în țări terțe. Având în vedere noile informații și cereri primite de Comisie după adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2325, trebuie aduse anumite modificări listei respective. |
(4) |
În Sistemul de informații privind agricultura ecologică (OFIS) au fost efectuate notificări privind cazuri de neconformitate implicând „Control Union Certifications” (BIO-149), „Ecocert SA” (BIO-154), „Lacon GmbH” (BIO-134) și „OneCert International PVT Ltd” (BIO-152). Notificările respective se referă la contaminarea unui număr mare de loturi de produse care au fost produse în India și au fost certificate ca ecologice de respectivele organisme de control. Contaminările au fost cu produse și substanțe care nu sunt permise în producția ecologică și/sau convențională în Uniune, la niveluri care depășesc (uneori cu mult) limitele maxime de reziduuri prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Contaminările respective includ contaminările cu oxid de etilenă, care este cancerigen, mutagen și toxic pentru reproducere, dar nu sunt limitate la această substanță. |
(5) |
În plus, organismele de control respective nu au demonstrat că produsele ecologice importate pe baza controalelor lor au fost produse în conformitate cu normele de producție și au făcut obiectul unor măsuri de control echivalente cu cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și în Regulamentele (CE) nr. 889/2008 (5) și (CE) nr. 1235/2008 (6) ale Comisiei. |
(6) |
În plus, organismele de control în cauză nu au întreprins acțiuni corective ca răspuns la neregulile și încălcările constatate. |
(7) |
Pentru fiecare dintre aceste motive și în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (d) punctele (iv), (v) și (vii) din Regulamentul delegat (UE) 2021/1342 al Comisiei (7), organismele de control „Control Union Certifications”, „Ecocert SA”, „Lacon GmbH” și „OneCert International PVT Ltd” trebuie retrase din lista autorităților de control și a organismelor de control recunoscute pentru India în scopul echivalenței în temeiul articolului 33 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007. |
(8) |
„A CERT European Organization for Certification S.A.” a notificat Comisiei faptul că și-a schimbat adresa. |
(9) |
Comisia a primit și a examinat o cerere din partea „BioGro New Zealand Limited” de retragere a recunoașterii acesteia pentru toate țările terțe pentru care este recunoscută în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325. |
(10) |
„Bureau Veritas Certification France SAS” a notificat Comisiei faptul că și-a schimbat adresa de internet. |
(11) |
Comisia a primit și a examinat o cerere din partea „Ecocert SA” de modificare a denumirii sale. Pe baza informațiilor primite, Comisia a concluzionat că se justifică înlocuirea denumirii respectivului organism de control cu „Ecocert SAS”. |
(12) |
Organismul de acreditare IOAS a informat Comisia în legătură cu retragerea acreditării sale legate de organismul de control „FairCert Certification Services Pvt Ltd”. De asemenea, Comisia a invitat organismul de control să furnizeze un certificat de acreditare valabil și să întreprindă acțiuni de remediere adecvate și în timp util. „FairCert Certification Services Pvt Ltd” nu a răspuns însă în mod satisfăcător până la termenul-limită stabilit în acest scop. În sfârșit, „FairCert Certification Services Pvt Ltd” nu a comunicat Comisiei toate informațiile legate de dosarul său tehnic. Pentru fiecare dintre aceste trei motive și în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul delegat (UE) 2021/1342, „FairCert Certification Services Pvt Ltd” trebuie retrasă din lista autorităților de control și a organismelor de control prevăzută în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325, pentru toate țările terțe. |
(13) |
„Kiwa Sativa” a notificat Comisiei faptul că și-a schimbat adresa de internet. |
(14) |
Comisia a primit și a examinat o cerere din partea „Lacon GmbH” de retragere a recunoașterii acesteia pentru toate țările terțe pentru care este recunoscută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325. |
(15) |
Comisia a primit și a examinat o cerere din partea „LETIS S.A.” de retragere a recunoașterii acesteia pentru Afganistan, Azerbaidjan, Belarus, Côte d’Ivoire, Egipt, Etiopia, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Maroc, Pakistan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan. |
(16) |
Organismul de acreditare IOAS a informat Comisia în legătură cu retragerea acreditării sale legate de „LETIS S.A.” în Turcia. De asemenea, Comisia a invitat organismul de control să furnizeze un certificat de acreditare valabil referitor la Turcia și să întreprindă acțiuni de remediere adecvate și în timp util. „LETIS S.A.” nu a răspuns însă în mod satisfăcător până la termenul-limită stabilit în acest scop. Pentru fiecare dintre aceste două motive și în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul delegat (UE) 2021/1342, este justificată retragerea recunoașterii „LETIS S.A.” pentru Turcia. |
(17) |
„OneCert International PVT Ltd” a notificat Comisiei faptul că și-a schimbat adresa și adresa de internet. |
(18) |
Comisia a primit o cerere din partea „Oregon Tilth” de retragere a recunoașterii acesteia pentru Panama. |
(19) |
Comisia a primit o cerere din partea „Organic Standard” de retragere a recunoașterii acesteia pentru Rusia. |
(20) |
Comisia a primit și a examinat o cerere din partea „Soil Association Certification Limited” de încetare voluntară a activităților acesteia pentru toate țările terțe pentru care este recunoscută în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325. |
(21) |
„Tse-Xin Organic Certification Corporation” a notificat Comisiei faptul că și-a schimbat adresa. |
(22) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 trebuie modificat în consecință. |
(23) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru producția ecologică, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) 2021/2325 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. |
2. |
Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 150, 14.6.2018, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2325 al Comisiei din 16 decembrie 2021 de stabilire, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, a listei țărilor terțe și a listei autorităților de control și a organismelor de control care au fost recunoscute în temeiul articolului 33 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în scopul importului de produse ecologice în Uniune (JO L 465, 29.12.2021, p. 8).
(3) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).
(4) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).
(5) Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (JO L 250, 18.9.2008, p. 1).
(6) Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe (JO L 334, 12.12.2008, p. 25).
(7) Regulamentul delegat (UE) 2021/1342 al Comisiei din 27 mai 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme referitoare la informațiile care trebuie trimise de țările terțe și de autoritățile de control și organismele de control în scopul supravegherii recunoașterii acestora în temeiul articolului 33 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește produsele ecologice importate, precum și la măsurile care urmează să fie luate în cadrul exercitării supravegherii respective (JO L 292, 16.8.2021, p. 20).
ANEXA I
În anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2325, la punctul 5 al intrării referitoare la India, se elimină rândul referitor la numărul de cod IN-ORG-006.
ANEXA II
Anexa II la Regulamentul (UE) 2021/2325 se modifică după cum urmează:
1. |
În intrarea referitoare la „A CERT European Organization for Certification S.A.”, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
Intrarea referitoare la „BioGro New Zealand Limited” se elimină. |
3. |
În intrarea referitoare la „Bureau Veritas Certification France SAS”, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
4. |
În tabelul de la punctul 3 al intrării referitoare la „Control Union Certifications”, rândul referitor la India se elimină. |
5. |
Intrarea referitoare la „Ecocert SA” se modifică după cum urmează:
|
6. |
Intrarea referitoare la „FairCert Certification Services Pvt Ltd” se elimină. |
7. |
În intrarea referitoare la „Kiwa Sativa”, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
8. |
Intrarea referitoare la „Lacon GmbH” se elimină; |
9. |
În intrarea referitoare la „LETIS S.A.”, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
|
10. |
Intrarea referitoare la „OneCert International PVT Ltd” se modifică după cum urmează:
|
11. |
În tabelul de la punctul 3 al intrării referitoare la „Oregon Tilth”, rândul referitor la Panama se elimină. |
12. |
În tabelul de la punctul 3 al intrării referitoare la „Organic Standard”, rândul referitor la Rusia se elimină. |
13. |
Intrarea referitoare la „Soil Association Certification Limited” se elimină. |
14. |
În intrarea referitoare la „Tse-Xin Organic Certification Corporation”, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
DECIZII
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/70 |
DECIZIA (UE) 2022/2050 A CONSILIULUI
din 18 octombrie 2022
de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Republica Austria, în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerea guvernului austriac,
întrucât:
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
La 17 februarie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2020/235 (2) de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Austria, în cadrul Comitetului Regiunilor. La 21 iunie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2022/1000 (3) de numire a unui membru, propus de Republica Austria, în Comitetul Regiunilor. |
(3) |
Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Christopher DREXLER. |
(4) |
Un loc de supleant a devenit vacant ca urmare a numirii domnului Hannes WENINGER în calitatea de membru în Comitetul Regiunilor. |
(5) |
Guvernul austriac l-a propus pe domnul Werner AMON reprezentant al unei colectivități regionale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale, Landesrat, Steiermärkische Landesregierung (membru al guvernului landului Stiria), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025. |
(6) |
Guvernul austriac l-a propus pe domnul Thomas STEINER, reprezentant al unei colectivități locale care este titularul unui mandat electoral în cadrul unei autorități locale, Mitglied des Gemeinderats von Eisenstadt (membru al Consiliului municipal Eisenstadt), pentru calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următorii reprezentanți ai colectivităților regionale sau locale care sunt titulari ai unui mandat electoral sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:
(a) |
în calitatea de membru:
și |
(b) |
în calitatea de supleant:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Luxemburg, 18 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
M. BEK
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2020/235 a Consiliului din 17 februarie 2020 de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Republica Austria, în cadrul Comitetului Regiunilor (JO L 47 I, 20.2.2020, p. 7).
(3) Decizia (UE) 2022/1000 a Consiliului din 21 iunie 2022 de numire a unui membru, propus de Republica Austria, în Comitetul Regiunilor (JO L 168, 27.6.2022, p. 78).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/72 |
DECIZIA (PESC) 2022/2051 A CONSILIULUI
din 24 octombrie 2022
de modificare a Deciziei (PESC) 2015/1763 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 1 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/1763 (1) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi. |
(2) |
Pe baza unei reexaminări de către Consiliu a Deciziei (PESC) 2015/1763, măsurile restrictive ar trebui reînnoite până la 31 octombrie 2023 și trei persoane ar trebui eliminate de pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsurile restrictive, astfel cum figurează în anexa la Decizia (PESC) 2015/1763. |
(3) |
Prin urmare, Decizia (PESC) 2015/1763 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia (PESC) 2015/1763 se modifică după cum urmează:
1. |
la articolul 6, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text: „Prezenta decizie se aplică până la 31 octombrie 2023.”; |
2. |
anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Luxemburg, 24 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. HUBÁČKOVÁ
(1) Decizia (PESC) 2015/1763 a Consiliului din 1 octombrie 2015 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi (JO L 257, 2.10.2015, p. 37).
ANEXĂ
În anexa la Decizia (PESC) 2015/1763 (Lista persoanelor fizice și juridice, entităților și organismelor menționate la articolele 1 și 2), următoarele rubrici se elimină:
— |
rubrica 1 (Godefroid BIZIMANA); |
— |
rubrica 2 (Gervais NDIRAKOBUCA alias NDAKUGARIKA); |
— |
rubrica 4 (Léonard NGENDAKUMANA). |
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/74 |
DECIZIA (PESC) 2022/2052 A CONSILIULUI
din 24 octombrie 2022
de modificare a Deciziei 2010/638/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Guineea
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 25 octombrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/638/PESC (1) privind măsuri restrictive împotriva Republicii Guineea. |
(2) |
Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2010/638/PESC, respectivele măsuri restrictive ar trebui prelungite până la 27 octombrie 2023. |
(3) |
Consiliul consideră că titlul Deciziei 2010/638/PESC ar trebui să fie modificat. |
(4) |
Prin urmare, Decizia 2010/638/PESC ar trebui să fie modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2010/638/PESC se modifică după cum urmează:
1. |
Titlul se înlocuiește cu următorul text: „Decizia 2010/638/PESC a Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Guineea”. |
2. |
La articolul 8, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Prezenta decizie se aplică până la 27 octombrie 2023. Aceasta face obiectul unei reexaminări permanente. Decizia se reînnoiește sau se modifică, după caz, în situația în care Consiliul consideră că obiectivele acesteia nu au fost îndeplinite.” |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Luxemburg, 24 octombrie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
A. HUBÁČKOVÁ
(1) Decizia 2010/638/PESC a Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Guineea (JO L 280, 26.10.2010, p. 10).
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/75 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2053 A COMISIEI
din 18 octombrie 2022
privind cererea de înregistrare a inițiativei cetățenești europene intitulate „Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană”, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2022) 7418]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană (1), în special articolul 6 alineatele (2) și (3),
întrucât:
(1) |
La 30 august 2022, Comisiei i-a fost prezentată o cerere de înregistrare a unei inițiative cetățenești europene intitulate „Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană”. |
(2) |
Obiectivul inițiativei, astfel cum a fost exprimat de organizatori, este ca „alternativele vegane să fie în mod explicit prezente întotdeauna în spațiile private și publice care vând alimente și băuturi în Europa. Este o inițiativă cetățenească a UE, în favoarea mâncării vegane, pentru persoanele vegane și pentru cele respectă dreptul la alternativa vegană și, de asemenea, în favoarea luării de măsuri de combatere a schimbărilor climatice prin facilitarea accesului consumatorilor din UE în viața lor de zi cu zi la produse alimentare de origine vegetală. Alimentația vegană fără cruzime nu implică nici exploatarea, nici uciderea animalelor, ceea ce răspunde conștientizării colective emergente cu privire la drepturile animalelor. În plus, alimentația vegană aduce schimbări în ceea ce privește alegerea activităților de producție și de ocupare a forței de muncă, a structurilor și a logisticii, care generează mai puțină poluare. Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană solicită introducerea prin lege a alternativei vegane în ceea ce privește vânzarea de alimente și băuturi către public în Europa, cu speranța că participarea cetățenilor europeni va duce la aprobarea unei legi a UE cu beneficii majore pentru planetă, și anume în ceea ce privește combaterea crizei climatice, a dispariției speciilor sălbatice și a despăduririlor, o mai bună utilizare a terenurilor, apărarea vieții marine, combaterea risipei de alimente și a malnutriției.” |
(3) |
În anexă și într-un document suplimentar sunt oferite mai multe informații cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei, expunând și detaliind motivele pentru sprijinirea acesteia. Organizatorii susțin că punerea la dispoziție a unor alternative vegane în spațiile private și publice de comercializare a alimentelor și băuturilor către public permite facilitarea accesului la alternativa vegană, contribuind la combaterea crizei climatice prin creșterea consumului de alimente de origine vegetală și reducerea costului alimentelor. Potrivit organizatorilor, „facilitarea disponibilității alimentelor vegane în sectorul public și în cel privat al comercializării de alimente și băuturi vizează reducerea poluării prin emisii de CO2, reducerea contaminării mediului, utilizarea mai redusă a apei și reducerea suferinței animalelor”. |
(4) |
În ceea ce privește obiectivul inițiativei de introducere a unei obligații legale pentru operatorii de pe piața cu amănuntul a produselor alimentare și a băuturilor de a oferi produse vegane, Comisia are competența de a prezenta o propunere de act juridic în temeiul articolului 114 din TFUE. În plus, în măsura în care inițiativa poate afecta sau impune măsuri specifice în cadrul politicii agricole comune, Comisia are competența de a prezenta propuneri de acte juridice în temeiul articolului 43 din TFUE. |
(5) |
Din aceste motive, niciuna dintre părțile inițiativei nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor. |
(6) |
Această concluzie nu aduce atingere evaluării efectuate pentru a se stabili dacă în acest caz ar fi îndeplinite condițiile concrete de fond necesare pentru o acțiune din partea Comisiei, inclusiv respectarea principiilor proporționalității, subsidiarității și compatibilității cu drepturile fundamentale. |
(7) |
Grupul de organizatori a furnizat toate documentele necesare pentru a dovedi că îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2019/788 și a desemnat persoanele de contact în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul menționat. |
(8) |
Inițiativa propusă nu este vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
(9) |
Prin urmare, inițiativa intitulată „Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană” ar trebui înregistrată. |
(10) |
Concluzia conform căreia sunt îndeplinite condițiile de înregistrare prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/788 nu atrage după sine confirmarea în vreun fel de către Comisie a exactității factuale a conținutului inițiativei, care este responsabilitatea exclusivă a grupului de organizatori ai acesteia. Conținutul inițiativei exprimă doar punctele de vedere ale grupului de organizatori și nu se poate considera, în niciun caz, că reflectă punctele de vedere ale Comisiei, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se înregistrează inițiativa cetățenească intitulată „Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană”.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează grupului de organizatori ai inițiativei cetățenești intitulate „Inițiativa cetățenească europeană pentru mâncarea vegană”, reprezentat de doamna Paola SGARBAZZINI și de doamna Nora PAGLIONICO, care acționează în calitate de persoane de contact.
Adoptată la Strasbourg, 18 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Věra JOUROVÁ
Vicepreședintă
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/77 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2054 A COMISIEI
din 21 octombrie 2022
privind obiecțiile nesoluționate referitoare la condițiile de acordare a unei autorizații pentru produsul biocid Preventol A 12 TK 50 în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
[notificată cu numărul C(2022) 7408]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 36 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
La 29 noiembrie 2016, societatea Lanxess Deutschland GmbH (denumită în continuare „solicitantul”) a depus o cerere adresată autorităților competente dintr-o serie de state membre, printre care Franța, Suedia și Germania, pentru recunoașterea reciprocă în paralel, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, a produsului biocid Preventol A 12 TK 50 (denumit în continuare „produsul biocid”). Produsul biocid, care conține substanța activă propiconazol, este un produs de protecție pentru pelicule, aparținând tipului de produs 7, destinat utilizării de către utilizatorii industriali pentru protejarea vopselelor și a materialelor de acoperire pe bază de apă și pe bază de solvenți. Țările de Jos sunt statul membru de referință responsabil cu evaluarea cererii, astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
(2) |
La 16 septembrie 2020, Germania a prezentat obiecții grupului de coordonare, în care afirma că condițiile de autorizare stabilite de Țările de Jos nu garantează că produsul biocid îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
(3) |
La 17 septembrie 2020, secretariatul grupului de coordonare a invitat celelalte state membre vizate și solicitantul să prezinte observații scrise cu privire la obiecțiile comunicate. Solicitantul a prezentat observații scrise la 29 septembrie 2020. Observațiile au fost discutate în cadrul grupului de coordonare la 21 octombrie 2020, cu participarea solicitantului. |
(4) |
Germania consideră că măsurile de reducere a riscurilor pentru introducerea pe piață a articolelor tratate care sunt tratate cu respectivul produs sau care îl conțin pot fi incluse într-o autorizație a unui produs biocid numai dacă au fost menționate în condițiile de aprobare a substanței active. Întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1609 al Comisiei (2) nu prevede măsurile necesare de reducere a riscurilor pentru introducerea pe piață a articolelor tratate care sunt tratate cu respectivul produs sau care îl conțin, Germania consideră că măsurile propuse de Țările de Jos de reducere a riscurilor pentru introducerea pe piață a articolelor tratate nu pot fi incluse în autorizarea produsului biocid. În consecință, potrivit Germaniei, întrucât efectele inacceptabile ale utilizării produsului biocid asupra sănătății umane și asupra mediului nu pot fi abordate în mod corespunzător în autorizarea produsului, produsul nu trebuie să fie autorizat. |
(5) |
Întrucât nu s-a ajuns la un acord, în cadrul grupului de coordonare, pe marginea obiecțiilor formulate de Germania, Țările de Jos au transmis Comisiei obiecția nesoluționată, la 16 decembrie 2021, în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. Comisiei i s-a pus la dispoziție o descriere detaliată a chestiunii în legătură cu care statele membre nu au putut ajunge la un acord și motivele acestui dezacord. Informarea respectivă a fost transmisă statelor membre vizate și solicitantului. |
(6) |
Articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 prevede că una dintre condițiile de acordare a unei autorizații este stabilirea, pe baza principiilor comune de evaluare a dosarelor pentru produse biocide, prevăzute în anexa VI la regulamentul respectiv, că produsul biocid nu are, în sine sau din cauza reziduurilor sale, niciun efect inacceptabil asupra sănătății umane și animale, precum și asupra mediului. |
(7) |
Articolul 19 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 prevede că evaluarea îndeplinirii de către un produs biocid a criteriilor stabilite la alineatul (1) litera (b) de la articolul respectiv trebuie să țină seama de modul în care se pot utiliza articolele tratate care sunt tratate cu respectivul produs biocid sau care conțin respectivul produs biocid. |
(8) |
Articolul 58 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 prevede că un articol tratat este introdus pe piață numai dacă toate substanțele active pe care le conțin produsele biocide cu care a fost tratat sau pe care le conține sunt incluse în lista stabilită în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din regulamentul respectiv, pentru tipul de produs și utilizarea relevante, sau în anexa I la regulamentul respectiv, și dacă sunt întrunite condițiile sau restricțiile specificate în anexă. Țările de Jos au concluzionat că utilizarea produsului biocid ar avea efecte inacceptabile asupra sănătății umane și asupra mediului care ar necesita includerea în autorizația produsului biocid a unor măsuri de reducere a riscurilor pentru introducerea pe piață și utilizarea articolelor tratate care sunt tratate cu respectivul produs biocid sau care îl conțin. Condițiile stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1609 nu includ măsuri specifice de reducere a riscurilor legate de introducerea pe piață a articolelor tratate care sunt tratate cu propiconazol sau care conțin propiconazol, iar regulamentul de punere în aplicare respectiv nu prevede posibilitatea ca autoritățile competente ale statelor membre să stabilească măsurile respective de reducere a riscurilor în autorizarea produselor biocide care conțin propiconazol pentru tipul de produs 7, care ar fi necesare pentru a aborda riscurile inacceptabile identificate pentru sănătatea umană și pentru mediu ca urmare a utilizării articolelor tratate care sunt tratate cu respectivul produs biocid sau care îl conțin. |
(9) |
După examinarea atentă a tuturor informațiilor, Comisia înțelege că îndeplinirea condițiilor pentru produsul biocid prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 nu poate fi asigurată prin impunerea unor condiții privind utilizarea produselor biocide în articolele tratate fără a impune în același timp obligații persoanelor care introduc pe piață articole tratate care conțin respectivele produse biocide. Cu toate acestea, întrucât condițiile sau restricțiile necesare pentru asigurarea unei utilizări în condiții de siguranță a produsului biocid, ținând seama de modul în care pot fi utilizate articolele tratate care sunt tratate cu respectivul produs biocid sau care îl conțin, nu au fost stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1609 și nu pot fi stabilite în autorizația produsului biocid, utilizarea produsului biocid în articolele tratate ar avea efecte inacceptabile asupra sănătății umane și asupra mediului. |
(10) |
În consecință, Comisia consideră că, având în vedere că utilizarea în condiții de siguranță a produsului biocid în articolele tratate nu poate fi asigurată numai prin impunerea unor condiții privind utilizarea produselor biocide în articolele tratate fără a impune în același timp obligații persoanelor care introduc pe piață articole tratate, produsul nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. |
(11) |
La 21 iunie 2022, Comisia a acordat solicitantului posibilitatea de a prezenta observații scrise în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. La 18 iulie 2022, solicitantul a prezentat observații scrise pe care Comisia le-a luat în considerare. |
(12) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Având în vedere că utilizarea în condiții de siguranță a produsului biocid în articolele tratate nu poate fi asigurată numai prin impunerea unor condiții privind utilizarea produselor biocide în articolele tratate, produsul biocid identificat cu numărul de caz BC-HH028132-58 în Registrul produselor biocide nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Stella KYRIAKIDES
Membră a Comisiei
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1609 al Comisiei din 24 septembrie 2015 privind aprobarea substanței propiconazol ca substanță activă existentă destinată utilizării în produsele biocide pentru tipul de produs 7 (JO L 249, 25.9.2015, p. 17).
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
25.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 275/80 |
Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale acestui regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibilă la adresa:
https://unece.org/status-1958-agreement-and-annexed-regulations
Regulamentul ONU nr. 147 – Dispoziții uniforme privind omologarea componentelor mecanice de cuplare a ansamblurilor de vehicule agricole [2022/2055]
Data intrării în vigoare: 2 ianuarie 2019
Prezentul document este strict un instrument de documentare. Textul autentic și obligatoriu din punct de vedere juridic este: ECE/TRANS/WP.29/2018/69.
CUPRINS
REGULAMENT
1. |
Domeniul de aplicare |
2. |
Definiții |
3. |
Cererea de omologare a unui dispozitiv sau a unei componente mecanice de cuplare |
4. |
Cerințe generale aplicabile dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare |
5. |
Cerere de omologare a unui vehicul echipat cu un dispozitiv sau cu o componentă mecanică de cuplare |
6. |
Cerințe generale aplicabile vehiculelor echipate cu un dispozitiv sau cu o componentă mecanică de cuplare |
7. |
Marcaje |
8. |
Omologarea |
9. |
Modificarea dispozitivului sau a componentei mecanice de cuplare ori a vehiculului și extinderea omologării |
10. |
Proceduri privind conformitatea producției |
11. |
Sancțiuni în cazul nerespectării conformității producției |
12. |
Încetarea definitivă a producției |
13. |
Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip |
ANEXE
1 |
Comunicare privind dispozitivele și componentele |
2 |
Comunicare privind vehiculele |
3 |
Exemplu de dispunere a mărcii de omologare |
4 |
Exemple de dispuneri ale marcajelor care indică valorile caracteristice |
5 |
Cerințe privind dispozitivele sau componentele mecanice de cuplare pentru vehiculele din categoriile T, R și S |
6 |
Încercări ale dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare a vehiculelor din categoriile T, R și S |
7 |
Cerințe de instalare și cerințe speciale |
1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. |
Prezentul regulament stabilește cerințele pe care trebuie să le îndeplinească dispozitivele și componentele mecanice de cuplare ale ansamblurilor de vehicule pentru a fi considerate reciproc compatibile și substituibile la nivel internațional. |
1.2. |
Prezentul regulament se aplică dispozitivelor și componentelor destinate vehiculelor din categoriile T, R sau S (1) (vehicule agricole) concepute pentru a forma un ansamblu de vehicule (2). |
1.3. |
Prezentul regulament se aplică: |
1.3.1. |
Dispozitivelor și componentelor standardizate definite la punctul 2.2; |
1.3.2. |
Dispozitivelor și componentelor nestandardizate definite la punctul 2.3; |
1.3.3. |
Dispozitivelor și componentelor diverse nestandardizate definite la punctul 2.4. |
1.4. |
Prezentul regulament nu se aplică mecanismelor hidraulice de suspendare (mecanisme de suspendare în trei puncte) sau tiranților inferiori ai vehiculului tractor și nici punctelor de cuplare a acestora cu vehiculul remorcat. |
2. DEFINIȚII
În sensul prezentului regulament:
2.1. |
„Dispozitive și componente mecanice de cuplare” înseamnă toate elementele fixate de structura, de părțile portante ale caroseriei și de șasiul autovehiculului și al remorcii, prin intermediul cărora acestea din urmă sunt conectate pentru a forma un ansamblu de vehicule sau un vehicul articulat. Componentele fixe, mobile sau detașabile necesare fixării sau manevrării dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare sunt incluse. |
2.1.1. |
Cuplarea automată este realizată dacă deplasarea vehiculului tractor înapoi către remorcă este suficientă pentru a determina cuplarea completă, pentru a o asigura în mod automat, precum și pentru a indica antrenarea corespunzătoare a dispozitivelor de securitate fără nicio intervenție exterioară. |
2.2. |
„Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare standardizate” sunt conforme cu dimensiunile și valorile caracteristice standardizate din prezentul regulament. Acestea trebuie să fie substituibile în cadrul clasei lor, indiferent de producător, în ceea ce privește dimensiunile de montare și pot fi conectate la dispozitive și componente mecanice standard de cuplare din clasa corespunzătoare, în conformitate cu tabelul 2 din anexa 5. |
2.3. |
„Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare nestandardizate” nu sunt conforme în orice privință cu dimensiunile și valorile standardizate din prezentul regulament, dar pot fi cuplate la dispozitive și componente standardizate din clasa relevantă. |
2.4. |
„Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare diverse nestandardizate” nu sunt conforme cu dimensiunile și valorile standardizate din prezentul regulament și nu pot fi conectate la dispozitive și componente de cuplare standardizate. Printre acestea se numără, de exemplu, dispozitive care nu corespund niciuneia dintre clasele de la a la r enumerate la punctul 2.6, dar care sunt conforme cu standarde naționale și internaționale în vigoare. |
2.5. |
Cadrele de remorcare pot avea mai multe componente și pot fi reglate rapid în înălțime sau reglate cu știfturi.
Prezentul regulament se aplică cadrelor de remorcare care sunt unități separate, dar nu sunt o parte structurală a vehiculului tractor. |
2.6. |
Dispozitivele și componentele mecanice de cuplare sunt clasificate în funcție de tip, după cum urmează:
|
2.7. |
„Sistemele de control la distanță” sunt dispozitive sau componente care permit manevrarea dispozitivului de cuplare din partea laterală a vehiculului sau din interiorul cabinei vehiculului. |
2.8. |
„Indicatorii la distanță” sunt dispozitive sau componente care indică faptul că remorca este cuplată și că dispozitivele de blocare sunt activate. |
2.9. |
„Tip de dispozitiv sau componentă de cuplare” înseamnă dispozitive sau componente care nu prezintă diferențe esențiale între ele în următoarele privințe: |
2.9.1. |
marca sau denumirea comercială a producătorului sau furnizorului; |
2.9.2. |
clasa dispozitivului de cuplare, astfel cum este definită la punctul 2.6; |
2.9.3. |
forma exterioară, dimensiunile principale sau diferențele fundamentale de proiectare, inclusiv în ceea ce privește materialele utilizate și |
2.9.4. |
valorile caracteristice D, Dc, S, Av și V astfel cum sunt definite la punctul 2.10. |
2.10. |
Valorile caracteristice D, Dc, S, Av și V sunt definite sau stabilite după cum urmează: |
2.10.1. |
valoarea D sau Dc reprezintă valoarea de referință teoretică a forțelor orizontale care se exercită între vehiculul tractor și remorcă și care servește la stabilirea forțelor orizontale cu ocazia încercărilor dinamice.
Pentru dispozitivele și componentele mecanice de cuplare care nu sunt proiectate pentru a suporta sarcini verticale, această valoare este următoarea:
Pentru dispozitivele și componentele mecanice de cuplare destinate remorcilor cu bară de tracțiune rigidă, astfel cum sunt definite la punctul 2.12, valoarea este:
unde
|
2.10.2. |
Valoarea S reprezintă masa verticală, exprimată în kilograme, aplicată asupra dispozitivului de cuplare, în condiții statice, de remorca cu bară de tracțiune rigidă, astfel cum este definită la punctul 2.12, având masa maximă tehnic admisibilă3. |
2.10.3. |
Valoarea Av reprezintă masa maximă admisă pe axa directoare, exprimată în tone, în cazul remorcilor cu bară de tracțiune articulată. |
2.10.4. |
Valoarea V reprezintă valoarea teoretică de referință a mărimii forței verticale exercitate asupra cuplajului de remorca cu bară de tracțiune rigidă având masa maximă tehnic admisibilă mai mare de 3,5 tone. Valoarea V servește la stabilirea forțelor verticale în cadrul încercărilor dinamice.
|
2.11. |
Simboluri și definiții utilizate în anexa 6 la prezentul regulament.
Indici:
|
2.12. |
„Remorcă cu bară de tracțiune rigidă” înseamnă un vehicul remorcat cu o axă sau un grup de axe, o bară de tracțiune care nu poate să se rotească în raport cu vehiculul sau care, din cauza prezenței unui sistem de suspensie (de exemplu), poate să se rotească doar într-o măsură limitată în jurul unei axe – paralel cu suprafața drumului și transversal pe direcția de deplasare – și, prin urmare, poate transmite forțe verticale vehiculului tractor. O parte din greutatea unei astfel de remorci este suportată de vehiculul tractor. O bară de tracțiune articulată reglabilă hidraulic este considerată a fi o bară de tracțiune rigidă (4). |
2.13. |
„Blocare mecanică pozitivă” înseamnă o construcție și o geometrie a unui dispozitiv și a componentelor acestuia care nu permit ca dispozitivul să se poată deschide sau debloca sub acțiunea niciunor forțe sau componente ale forțelor la care dispozitivul este supus în condiții normale de utilizare sau de încercare. |
2.14. |
„Tip de vehicul” înseamnă un grup de vehicule care nu prezintă între ele diferențe esențiale în ceea ce privește structura, dimensiunile, forma și materialele din zona în care sunt fixate dispozitivul sau componenta mecanică de cuplare. Această definiție se aplică atât vehiculului tractor, cât și remorcii. |
3. CEREREA DE OMOLOGARE A UNUI DISPOZITIV SAU A UNEI COMPONENTE MECANICE DE CUPLARE
3.1. |
Cererea de omologare se depune de către deținătorul mărcii de fabricație sau comerciale sau de către reprezentantul său acreditat în mod corespunzător. |
3.2. |
Pentru fiecare tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare, cererea de omologare trebuie să fie însoțită de următoarele informații, de exemplu, prin intermediul fișei de comunicare prezentate în anexa 1: |
3.2.1. |
Detaliile mărcilor sau denumirilor comerciale ale producătorului sau furnizorului care figurează pe dispozitiv sau pe componentele de cuplare; |
3.2.2. |
Desene suficient de detaliate pentru a permite identificarea dispozitivului sau a componentelor și care precizează modul în care acesta urmează să fie montat pe vehicul; desenele trebuie să indice poziția și spațiul prevăzute pentru numărul de omologare și alte marcaje prevăzute la punctul 7; |
3.2.3. |
Indicarea valorilor D, Dc, S, Av și V, după caz, astfel cum sunt definite la punctul 2.10. |
3.2.3.1. |
Valorile caracteristice ale dispozitivelor de cuplare trebuie să fie cel puțin egale cu cele aplicabile maselor maxime admisibile ale vehiculului tractor, remorcii și ansamblurilor de vehicule. |
3.2.4. |
O descriere tehnică detaliată a dispozitivului sau a componentei, precizând în special tipul de dispozitiv sau de componentă și materialele utilizate; |
3.2.5. |
Eșantioanele solicitate de autoritatea de omologare de tip sau de serviciul tehnic; |
3.2.6. |
Toate eșantioanele trebuie să fie complet finisate și să aibă aplicat tratamentul de suprafață final. Totuși, dacă tratamentul final este cu vopsea sau cu un strat de acoperire cu pulbere epoxidică, această cerință poate fi omisă. |
4. CERINȚE GENERALE APLICABILE DISPOZITIVELOR SAU COMPONENTELOR MECANICE DE CUPLARE
4.1. |
Fiecare eșantion trebuie să fie conform cu specificațiile dimensionale și de rezistență prevăzute în anexele 5 și 6. În urma încercărilor descrise în anexa 6, eșantionul nu trebuie să prezinte nicio fisură, ruptură și nicio deformare permanentă excesivă care să poată afecta buna funcționare a dispozitivului sau a componentelor. |
4.2. |
Toate părțile dispozitivului sau ale componentei mecanice de cuplare a căror defectare ar putea provoca separarea vehiculului tractor și a remorcii trebuie să fie din oțel sau fontă. Pot fi folosite alte materiale, cu condiția ca producătorul să aducă autorității de omologare de tip sau serviciului tehnic al părților contractante care aplică prezentul regulament dovada satisfăcătoare că aceste materiale oferă o rezistență echivalentă. |
4.3. |
Dispozitivele sau componentele mecanice de cuplare pot fi acționate în siguranță, iar cuplarea și decuplarea poate fi efectuată de o singură persoană fără ajutorul niciunei unelte. Dispozitivele de cuplare destinate remorcilor cu o masă maximă tehnic admisibilă mai mare de 3,5 tone trebuie să aparțină unuia dintre următoarele tipuri:
|
4.4. |
Dispozitivul sau componentele mecanice de cuplare trebuie să fie proiectate și fabricate astfel încât, în cazul în care sunt utilizate normal și întreținute corect, iar componentele uzate sunt înlocuite, să continue să funcționeze în mod satisfăcător și să își păstreze caracteristicile prescrise de prezentul regulament. |
4.5. |
Toate dispozitivele și componentele mecanice de cuplare trebuie proiectate astfel încât să se blocheze mecanic, iar în poziția închis, acestea trebuie să fie blocate cel puțin o dată prin intermediul unui dispozitiv mecanic suplimentar, cu excepția cazului în care sunt precizate alte cerințe în anexa 5. De asemenea, pot fi prevăzute două sau mai multe poziții independente pentru a garanta integritatea mecanismului, cu condiția ca fiecare dintre ele să fie proiectată pentru blocarea mecanică și să fie supusă individual la încercări în conformitate cu cerințele din anexa 6. Blocarea mecanică trebuie să fie conformă cu definiția de la punctul 2.13.
Pot fi utilizate resorturi, dar numai pentru închiderea mecanismului și pentru a împiedica deplasarea elementelor acestuia din cauza vibrațiilor, deplasare care ar putea antrena deschiderea sau deblocarea acestora. Defectarea sau lipsa unui singur resort nu trebuie să ducă la deschiderea sau deblocarea întregului mecanism. Dacă sunt instalați în cabina vehiculului, indicatorii la distanță trebuie montați în câmpul de vizibilitate al conducătorului auto și trebuie să fie clar identificați. Când sunt instalați pe partea laterală a vehiculului, indicatorii la distanță trebuie să poată fi identificați în mod clar și permanent. Indicatorul la distanță trebuie să fie activat automat și resetat cu ocazia fiecărei manevre de deschidere sau de închidere a dispozitivului de cuplare. |
4.6. |
Toate dispozitivele sau componentele mecanice trebuie să fie însoțite de instrucțiuni de montare și de funcționare suficient de detaliate pentru ca o persoană competentă să le poată instala corect pe vehicul și să le pună în funcțiune în mod satisfăcător – a se vedea, de asemenea, anexa 7. Aceste instrucțiuni trebuie să fie redactate cel puțin în limba țării în care dispozitivul sau componenta este comercializată. În cazul dispozitivelor sau al componentelor de cuplare furnizate ca echipamente originale de un producător de vehicule sau de caroserii, instrucțiunile de montare nu sunt obligatorii, dar producătorul trebuie să se asigure că utilizatorul vehiculului dispune de instrucțiuni necesare unei bune utilizări a dispozitivului sau a componentei de cuplare. |
4.7. |
Dispozitivele de remorcare cu reglare rapidă a înălțimii, fără servoacționare, nu pot depăși o forță de acționare de 40 daN. |
5. CERERE DE OMOLOGARE A UNUI VEHICUL ECHIPAT CU UN DISPOZITIV SAU CU O COMPONENTĂ MECANICĂ DE CUPLARE
5.1. |
Cererea de omologare de tip a unui vehicul cu privire la montarea unui dispozitiv sau a unei componente mecanice de cuplare se înaintează de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia. |
5.2. |
Pentru a permite autorității de omologare de tip să completeze fișa de comunicare al cărei model este reprodus în anexa 2, cererea trebuie să fie însoțită de următoarele informații. |
5.2.1. |
Desene suficient de detaliate pentru a permite identificarea dispozitivului sau a componentelor și care precizează modul în care acestea urmează să fie montate pe vehicul; desenele trebuie să indice poziția și spațiul prevăzute pentru numărul de omologare și alte marcaje prevăzute la punctul 7; |
5.2.2. |
O descriere tehnică detaliată a dispozitivului sau a componentei, precizând în special tipul de dispozitiv sau de componentă și materialele utilizate; |
5.2.3. |
Indicarea valorilor D, Dc, S, Av și V, după caz, astfel cum sunt definite la punctul 2.10. |
5.2.3.1. |
Valorile caracteristice trebuie să fie cel puțin egale cu cele aplicabile maselor maxime admisibile ale vehiculului tractor, ale remorcii și ale ansamblului. |
5.2.4. |
Un vehicul reprezentativ pentru tipul care urmează a fi omologat și echipat cu un dispozitiv de cuplare mecanic trebuie prezentat autorității de omologare de tip sau serviciilor tehnice care pot, între altele, să ceară eșantioane suplimentare de dispozitive sau componente; |
5.2.5. |
Un vehicul care nu cuprinde toate componentele proprii tipului respectiv poate fi admis pentru a fi supus încercării cu condiția ca solicitantul să demonstreze în mod satisfăcător autorității de omologare de tip sau serviciului tehnic că lipsa componentelor omise nu va influența rezultatele încercărilor în ceea ce privește cerințele prezentului regulament. |
6. CERINȚE GENERALE APLICABILE VEHICULELOR ECHIPATE CU UN DISPOZITIV SAU CU O COMPONENTĂ MECANICĂ DE CUPLARE
6.1. |
Dispozitivul sau componenta mecanică de cuplare montată pe vehicul trebuie omologat(ă) în conformitate cu cerințele de la punctele 3 și 4 și din anexele 5 și 6 la prezentul regulament. |
6.2. |
Montarea dispozitivului sau a componentei mecanice de cuplare trebuie să fie conformă cu cerințele din anexa 7 la prezentul regulament. |
6.3. |
Dispozitivul sau componenta mecanică de cuplare trebuie să fie însoțit(ă) de orice instrucțiuni speciale de utilizare diferite de instrucțiunile normale de utilizare pentru acest tip de dispozitiv sau de componentă mecanică de cuplare, precum și de instrucțiuni pentru cuplarea și decuplarea în diferite modalități de utilizare, de exemplu, la diferite unghiuri între vehiculul tractor și vehiculul remorcat. Fiecare vehicul trebuie să fie însoțit de aceste instrucțiuni de utilizare, redactate cel puțin în limba țării în care acesta este comercializat. |
7. MARCAJE
7.1. |
Tipurile de dispozitive și componente mecanice de cuplare prezentate pentru omologare trebuie să poarte o placă de omologare tip cu denumirea sau marca comercială a producătorului, furnizorului sau solicitantului. |
7.2. |
Acestea trebuie să aibă un spațiu suficient de mare pentru aplicarea mărcii de omologare prevăzute la punctul 8.5 și reprezentate în anexa 3. Acest spațiu trebuie indicat în desenele prevăzute la punctul 3.2.2. |
7.3. |
Pe lângă marca de omologare prevăzută la punctele 7.2 și 8.5, dispozitivul sau componenta mecanică de cuplare trebuie să fie marcat(ă) cu clasa cuplajului, așa cum este definită la punctul 2.6, cu valorile caracteristice pertinente definite la punctul 2.10 și prevăzute în anexa 4, precum și cu viteza maximă prin construcție definită la punctul 2.11. Amplasarea acestor mărci este indicată în desenele menționate la punctul 3.2.2. |
7.4. |
Atunci când dispozitivul sau componenta mecanică de cuplare este omologată cu alte valori caracteristice în interiorul aceleiași clase de cuplaj sau de dispozitive, pot fi menționate cel mult două valori alternative pe dispozitiv sau pe componentă. |
7.5. |
În cazul în care utilizarea dispozitivului sau a componentei mecanice de cuplare este restricționată în orice mod, de exemplu, dacă utilizarea dispozitivului este limitată la o anumită viteză, atunci restricția respectivă se marchează pe dispozitiv sau pe componentă. |
7.6. |
Toate mărcile trebuie aplicate în mod permanent și trebuie să fie lizibile atunci când dispozitivul sau componenta este instalată pe vehicul. |
8. OMOLOGAREA
8.1. |
În cazul în care eșantionul sau eșantioanele unui tip de dispozitiv sau de componentă mecanică de cuplare îndeplinește (îndeplinesc) cerințele din prezentul regulament, omologarea este acordată cu condiția ca cerințele de la punctul 10 să fie respectate. |
8.2. |
Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre ale acestui număr (00 în prezent) indică seria de amendamente care cuprinde cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului cu ocazia acordării omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de dispozitiv sau de componentă care face obiectul prezentului regulament. |
8.3. |
Omologarea, extinderea omologării, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de dispozitiv sau de componentă mecanică de cuplare în temeiul prezentului regulament este comunicată părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 sau din anexa 2 la prezentul regulament. |
8.4. |
Pe lângă marca prevăzută la punctul 7.1, fiecare dispozitiv și fiecare componentă mecanică de cuplare omologate în conformitate cu prezentul regulament trebuie să aibă aplicată, în spațiul prevăzut la punctul 7.2, marca de omologare descrisă la punctul 8.5. |
8.5. |
Marca de omologare internațională este compusă din: |
8.5.1. |
un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (5); |
8.5.2. |
numărul de omologare în conformitate cu punctul 8.2; |
8.5.3. |
litera majusculă D, atunci când încercarea se face în conformitate cu punctul 3.1.3 din anexa 6 (încercarea de anduranță dinamică) sau |
8.5.4. |
litera majusculă S, atunci când încercarea se face în conformitate cu punctul 3.3.3.2 din anexa 6 (încercare statică); |
8.5.5. |
litera majusculă T pentru încercări cu două componente; |
8.5.6. |
marca și numărul de omologare trebuie să fie dispuse după cum este indicat în exemplul din anexa 3. |
9. MODIFICAREA DISPOZITIVULUI SAU A COMPONENTEI MECANICE DE CUPLARE ORI A VEHICULULUI ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII
9.1. |
Orice modificare a tipului de dispozitiv sau de componentă mecanică de cuplare sau a vehiculului, astfel cum este definit la punctul 2.9, trebuie semnalată autorității de omologare de tip sau serviciului tehnic care a acordat omologarea. Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic poate: |
9.1.1. |
Să considere că este improbabil ca modificările aduse să aibă un efect negativ semnificativ și că, în orice caz, dispozitivul, vehiculul sau componenta rămâne conform(ă) cu cerințele stabilite; sau |
9.1.2. |
Să solicite un nou raport de încercare. |
9.2. |
Confirmarea sau refuzul omologării, cu specificarea modificării, trebuie comunicată părților contractante care aplică prezentul regulament prin procedura stabilită la punctul 8.3 de mai sus. |
9.3. |
Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic care emite o extindere a omologării atribuie un număr de serie fiecărei extinderi și informează celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament în conformitate cu procedura prescrisă la punctul 8.3. |
10. PROCEDURI PRIVIND CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
Procedurile privind conformitatea producției trebuie să fie conforme cu cele prevăzute în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:
10.1. |
Titularul omologării trebuie să se asigure că rezultatele încercărilor de conformitate a producției sunt înregistrate și că documentele anexate rămân disponibile pentru o perioadă stabilită împreună cu autoritatea de omologare de tip sau cu serviciul tehnic. Această perioadă nu poate fi mai mare de 10 ani de la data încetării definitive a producției. |
10.2. |
Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic care a acordat omologarea de tip poate să verifice în orice moment conformitatea metodelor de control aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este de o dată la doi ani. |
11. SANCȚIUNI ÎN CAZUL NERESPECTĂRII CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI
11.1. |
Omologarea acordată pentru un tip de dispozitiv sau componentă mecanică de cuplare în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă nu se respectă cerințele sau dacă un dispozitiv sau o componentă care poartă marca de omologare nu este în conformitate cu tipul omologat. |
11.2. |
Dacă o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o inițial, partea respectivă informează celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 sau anexa 2 la prezentul regulament. |
12. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI
În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de dispozitiv sau de componentă mecanică de cuplare omologat(ă) în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează în acest sens autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic care a acordat omologarea. După primirea comunicării relevante, autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic trebuie să notifice celelalte părți contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1 sau din anexa 2 la prezentul regulament.
13. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP
13.1. |
Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și către care trebuie trimise formulare emise în alte țări care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării ori încetarea definitivă a producției. |
(1) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html.
(2) În sensul Convenției privind circulația rutieră [Viena, 1968, articolul 1 literele (t) și (u)].
(3) Masele T și R și masa maximă tehnic admisibilă pot fi mai mari decât masa maximă admisibilă prevăzută de legislația națională.
(4) Masele T și R și masa tehnic admisibilă pot fi mai mari decât masa maximă admisibilă prevăzută de legislația națională.
(5) Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 6, Anexa 3- www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html.
ANEXA 1
Comunicare privind dispozitivele și componentele
[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
(1) |
emisă de către: |
denumirea serviciului administrativ: … … … |
Privind (2): |
Acordarea omologării |
|
Extinderea omologării |
|
Refuzul omologării |
|
Retragerea omologării |
|
Încetarea definitivă a producției |
unui tip de unitate tehnică sau de componentă mecanică de cuplare în temeiul Regulamentului ONU nr. 147
Omologare nr. … Extindere nr. …
1.
Denumirea comercială sau marca unității tehnice sau a componentei:…
2.
Denumirea producătorului tipului de unitate tehnică sau de componentă: …
3.
Denumirea și adresa producătorului: …
4.
Numele și adresa reprezentantului producătorului, dacă este cazul: …
5.
Denumirile și mărcile comerciale ale altor furnizori care figurează pe unitatea tehnică sau pe componentă: …
6.
În cazul unei unități tehnice: tipul și marca vehiculului, în cazul în care unitatea tehnică este destinată …
7.
Denumirea și adresa societății sau a organismului însărcinat să verifice conformitatea producției: …
8.
Prezentat pentru omologare la data de: …
9.
Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare: …
10.
Descriere sumară: …
10.1.
Tipul și clasa unității tehnice sau componentei: …
10.2.
Valori caracteristice: …
10.2.1.
Valori de bază:D… kNDc…. kN S… kg
Av…tone vmax…km/h V… kN
Valori alternative:
D… kNDc… kN S… kg
Av….tone vmax….km/h V… kN
11.
Instrucțiuni privind montarea dispozitivului sau a componentelor de cuplare pe vehicul și fotografii sau desene ale punctelor de fixare indicate de producătorul vehiculului: …
12.
Informații privind montarea de suporți sau plăci de ranforsare speciale sau de antretoaze necesare fixării dispozitivului sau a componentelor de cuplare: …
13.
Data raportului de încercare: …
14.
Numărul raportului de încercare: …
15.
Poziția mărcii de omologare: …
16.
Motivul (motivele) extinderii omologării: …
17.
Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă: (2)
18.
Locul: …
19.
Data: …
20.
Semnătura: …
21.
Lista documentelor depuse la autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea este anexată prezentei fișe de comunicare și poate fi obținută la cerere. …
(1) Numărul distinctiv al țării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile regulamentului referitoare la omologare).
(2) A se tăia mențiunile necorespunzătoare.
ANEXA 2
Comunicare privind vehiculele
[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
(1) |
emisă de către: |
denumirea serviciului administrativ: … … … |
Privind (2): |
Acordarea omologării |
|
Extinderea omologării |
|
Refuzul omologării |
|
Retragerea omologării |
|
Încetarea definitivă a producției |
unui tip de vehicul în ceea ce privește montarea unui dispozitiv sau a unei componente mecanice de cuplare în temeiul Regulamentului ONU nr. 147
Omologare nr. … Extindere nr. …
1.
Marca sau denumirea comercială a vehiculului: …
2.
Tipul vehiculului: …
3.
Denumirea și adresa producătorului: …
4.
Numele și adresa reprezentantului producătorului, dacă este cazul:. …
5.
Categoria vehiculului, de exemplu, T, R (3): …
6.
Masa maximă admisibilă a vehiculului: …kgDistribuția masei maxime admisibile a vehiculului între axe: …
Masa maximă admisibilă a remorcii: …kg
Masa statică maximă admisibilă la punctul de cuplare: …kg
Masa maximă a vehiculului cu caroserie, în stare de funcționare, inclusiv lichidul de răcire, lubrifianții, combustibilul, uneltele și roata de rezervă (în cazul în care aceasta este furnizată), dar fără conducător: … kg
7.
Valori caracteristice necesareD …. kN Dc …. kN S … kg
Av … tone vmax ….km/h V … kN
8.
Instrucțiuni privind montarea tipului de dispozitiv sau componentă de cuplare pe vehicul și fotografii sau desene ale punctelor de fixare: …
9.
Informații privind montarea de suporți sau plăci de ranforsare speciale sau de antretoaze necesare fixării dispozitivului sau a componentelor de cuplare:…
10.
Marca sau denumirea comercială a dispozitivului sau a componentei mecanice de cuplare și numărul de omologare: …
11.
Clasa dispozitivului sau a componentei de cuplare: …
12.
Prezentat pentru omologare la data de: …
13.
Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare: …
14.
Data raportului de încercare: …
15.
Numărul raportului de încercare: …
16.
Poziția mărcii de omologare: …
17.
Motivul (motivele) extinderii omologării: …
18.
Omologare acordată/extinsă/refuzată/retrasă (2):
19.
Locul: …
20.
Data: …
21.
Semnătura: …
22.
Lista documentelor depuse la autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea este anexată la prezenta fișă de comunicare și poate fi obținută la cerere. …
(1) Numărul distinctiv al țării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile regulamentului referitoare la omologare).
(2) A se tăia mențiunile necorespunzătoare.
(3) Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html.
ANEXA 3
Exemplu de dispunere a mărcii de omologare
a = 8 mm minim
Marca de omologare de mai sus, aplicată pe un dispozitiv sau o componentă mecanică de cuplare sau pe un vehicul, indică faptul că dispozitivul sau componenta a fost omologat(ă) în Țările de Jos (E4), purtând numărul de omologare 2405, în conformitate cu cerințele seriei 00 de amendamente la prezentul regulament și a fost supus(ă) încercării statice (S).
Notă: Numărul de omologare și simbolurile suplimentare trebuie să fie plasate în apropierea cercului și să fie dispuse fie deasupra, fie sub litera E, fie la dreapta, fie la stânga acestei litere. Cifrele numărului de omologare trebuie să se afle de aceeași parte în raport cu litera E și să fie orientate în același sens. Trebuie evitată utilizarea cifrelor romane la scrierea numerelor de omologare, pentru a se elimina orice risc de confuzie cu alte simboluri.
ANEXA 4
Exemple de dispuneri ale marcajelor care indică valorile caracteristice
1.
Toate dispozitivele și componentele mecanice de cuplare trebuie să fie inscripționate cu clasa dispozitivului sau a componentei. De asemenea, trebuie să aibă indicată capacitatea în conformitate cu valorile caracteristice definite la punctul 2.10 din prezentul regulament.
1.1.
Înălțimea literelor și a cifrelor trebuie să fie cel puțin egală cu cea a numărului de omologare, adică a/3, a fiind egal cu minimum 8 mm.
1.2.
Valorile caracteristice aplicabile fiecărui dispozitiv sau fiecărei componente care trebuie să fie marcate sunt precizate în tabelul de mai jos – a se vedea, de asemenea, punctul 7.3 din prezentul regulament:Tabelul 1
Valori caracteristice relevante care trebuie marcate pe dispozitivele și componentele de cuplare
Descrierea dispozitivului sau componentei mecanice de cuplare |
Valori caracteristice relevante care trebuie marcate |
|
|||||
Categoria |
D |
Dc |
S |
V |
vmax |
T (*2) |
|
Bile de cuplare 80 (clasa a) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
- |
Cap de cuplare (clasa b) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
- |
Cuplaje de tip etrier (clasa c sau q) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
Cuplaje de tip cârlig (clasa g) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
- |
Bare de tracțiune ale vehiculului tractor (clasa i) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
Cadre de remorcare (clasa f) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
- |
Cuplaje cu bolț fix (clasa h) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
- |
Inele de cuplare pentru bare de tracțiune (clasa d sau r) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
Bare de tracțiune (clasa e) (*1) |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
★ |
- |
Exemple |
: |
a80 D130 Dc90 S2000 identifică o bilă de cuplare standard 80 din clasa a80 cu o valoare D maximă de 130 kN, o valoare Dc maximă admisă de 90 kN și o sarcină statică verticală maximă admisă de 2 000 kg. |
(*1) În plus, barele de tracțiune articulate trebuie să aibă marcată pe plăcuța de tip valoarea Av, dar nu valoarea S- sau V.
(*2) Masa remorcabilă la încercarea în conformitate cu punctul 3.3.3.2 din anexa 6 (încercare statică) (de definit în definiții, dacă este necesar).
ANEXA 5
Cerințe privind dispozitivele sau componentele mecanice de cuplare pentru vehiculele din categoriile T, R și S
1.
Bile de cuplare 80 și dispozitive de blocare (clasa a80)
1.1.
Cerințe generale privind bilele de cuplare 80
1.1.1.
Toate bilele de cuplare 80 și dispozitivele de blocare trebuie proiectate astfel încât bilele de cuplare să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.1 din anexa 6, iar dispozitivele de blocare să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.3.5 din anexa 6.
1.1.2.
Bilele de cuplare 80 din clasa a trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 1. Poziția dispozitivului de blocare este prezentată în figura 2.
Figura 1
Bilă de cuplare din clasa a (toate dimensiunile sunt în mm)
Figura 2
Dimensiunile dispozitivului de blocare (toate dimensiunile sunt în mm)
1.1.3.
Bilele de cuplare 80 trebuie să aibă cel puțin următoarele unghiuri de articulație, care nu trebuie să fie atinse simultan:
Figura 3
Unghiuri de articulație
2.
Cap de cuplare 80 (clasa b80)
2.1.
Cerințe generale pentru capul de cuplare 80
2.1.1.
Toate capetele de cuplare 80 trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.2 din anexa 6.
2.1.2.
Capetele de cuplare 80 din clasa b trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 4.
Figura 4
Dimensiunile capului de cuplare 80 din clasa b (toate dimensiunile sunt în mm)
3.
Cuplaje de tip etrier pentru bară de tracțiune (clasa c40)
3.1.
Cerințe generale pentru cuplajele de tip etrier pentru bară de tracțiune
3.1.1.
Toate cuplajele de tip etrier pentru bară de tracțiune trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.3.1 din anexa 6, iar dispozitivele de blocare trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.3.1.3 din anexa 6.
3.1.2.
Cuplajele de tip etrier pentru bară de tracțiune din clasa c trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figurile 5, 6 și 7. Pentru toate clasele, înălțimea maximă a etrierului trebuie să fie constantă pe cel puțin jumătate din lățimea acestuia.
3.1.3.
Cerințe:În cazul cuplajelor automate, poziția închis și blocat trebuie să fie clar și vizibil indicată extern după cuplare de către cel puțin un indicator.
3.1.4.
Cuplajele de tip etrier pentru bară de tracțiune trebuie să aibă următoarele unghiuri de articulare (a se vedea, de asemenea, figurile 5 și 6):
(a) |
Axa verticală: ± 70° min. |
(b) |
Axa transversală: ± 20° min. |
(c) |
Axa longitudinală: ± 20° min. |
3.1.5.
Etrierul trebuie să permită inelelor barelor de tracțiune să se rotească în plan longitudinal cu cel puțin 90° spre stânga și spre dreapta în jurul axei longitudinale a cuplajului, cu o forță de frânare staționară cuprinsă între 30 și 150 Nm.
Figura 5
Dispozitiv automat de cuplare cu bolț convex (stânga) și dispozitiv automat de cuplare cu bolț cilindric (dreapta) pentru remorcă (toate dimensiunile sunt în mm)
Figura 6
Cuplaj manual cu bolț cilindric pentru remorcă (toate dimensiunile sunt în mm)
4.
Inele de cuplare pentru bare de tracțiune (clasele d40-1 și d40-2)
4.1.
Inele de cuplare pentru bare de tracțiune d40-1
4.1.1.
Cerințe generale pentru inele de cuplare pentru bare de tracțiune d40-1Toate inelele de cuplare pentru bare de tracțiune din clasa d40-1 trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.4 din anexa 6. Inele de cuplare pentru bare de tracțiune d40-1 pot fi echipate cu priză sau nu.
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 7.
Figura 7
Principalele dimensiuni ale inelelor standard de cuplare pentru bare de tracțiune d40-1 (toate dimensiunile sunt în mm)
4.2.
Inele de cuplare pentru bare de tracțiune d40-2
4.2.1.
Cerințe generale pentru inele de cuplare pentru bare de tracțiune d40-2Toate inele de cuplare pentru bare de tracțiune din clasa d40-2 trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prezentate în anexa 6.
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 8.
Figura 8
Principalele dimensiuni ale inelului de cuplare standard d40-2
Dimensiuni în milimetri
4.3.
Inel de cuplare toroidal pentru bară de tracțiune (clasele d50-1 și d50-2)
4.3.1.
Cerințe generaleToate inelele de cuplare pentru bare de tracțiune din clasa d50 trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prezentate în anexa 6.
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune din clasa d50 trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 9.
Figura 9
Principalele dimensiuni ale inelului de cuplare toroidal pentru bare de tracțiune din clasa d50 (toate dimensiunile sunt în mm)
4.3.2.
În plus, inelul de cuplare toroidal pentru bare de tracțiune din clasa d50-1 trebuie să aibă dimensiunile în conformitate cu figura 10, iar inelul de cuplare toroidal pentru bare de tracțiune din clasa d50-2 trebuie să aibă dimensiunile în conformitate cu figura 11.
Figura 10
Dimensiunile inelului de cuplare toroidal pentru bare de tracțiune din clasa d50-1 (toate dimensiunile sunt în mm)
Figura 11
Dimensiunile inelului de cuplare toroidal pentru bare de tracțiune din clasa d50-2 (toate dimensiunile sunt în mm)
a |
Contur exterior alternativ: raza exterioară 22,5 max. și 15 min.; raza de racordare în partea superioară și inferioară sau raza minimă de racordare în partea superioară și inferioară la suprafața exterioară plană. |
b |
Contur interior. |
5.
Bare de tracțiune (clasa e)
5.1.
Barele de tracțiune din clasa e trebuie să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.7 din anexa 6.
5.2.
Pentru a asigura o conexiune la vehiculul tractor, barele de tracțiune pot fi echipate fie cu un cap de cuplare, fie cu inel de cuplare din clasele b, d sau s. Capul de cuplare și inelele de cuplare pot fi montate cu șuruburi, cu bolțuri sau prin sudură.
5.3.
Dispozitive de reglare a înălțimii barelor de tracțiune articulate
5.3.1.
Barele de tracțiune articulate trebuie echipate cu dispozitive care permit plasarea acestora la înălțimea dispozitivului de cuplare sau a etrierului. Aceste dispozitive trebuie proiectate astfel încât bara de tracțiune să poată fi reglată de o singură persoană, fără ajutorul uneltelor sau al accesoriilor.
5.3.2.
Dispozitivele de reglare a înălțimii trebuie să permită ridicarea sau coborârea inelului de cuplare sau a capului de cuplare 80 cu cel puțin 300 mm deasupra și dedesubtul planului orizontal. În acest interval, trebuie să fie posibilă reglarea înălțimii barei de tracțiune fie în mod continuu, fie în incremente de maxim 50 mm măsurate la nivelul inelului sau al capului de cuplare.
5.3.3.
Dispozitivele de reglare a înălțimii nu împiedică libera mișcare a barei de tracțiune după cuplare.
5.3.4.
Dispozitivele de reglare a înălțimii nu trebuie să împiedice funcționarea frânei inerțiale, în cazul în care aceasta există.
5.4.
În cazul barelor de tracțiune combinate cu frână inerțială, distanța dintre centrul inelului de cuplare și extremitatea tijei inelului nu trebuie să fie mai mică de 200 mm în poziția cu frâna aplicată. Atunci când tija este introdusă complet, această distanță nu trebuie să fie mai mică de 150 mm.
5.5.
Barele de tracțiune destinate utilizării pe remorcile cu bară de tracțiune rigidă trebuie să aibă o rezistență la forțe laterale egală cu cel puțin jumătate din rezistența la forțe verticale.
6.
Cadre de remorcare și suporturi cu șină (clasa f)
Figura 12
Exemplu de cadru de remorcare din clasa f
6.1.
Cadrele de remorcare din clasa f trebuie să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute la punctul 3.6 din anexa 6.
6.2.
În cazul în care cadrele de remorcare sunt destinate a fi montate pe anumite tipuri de vehicule, punctele de fixare și cuplajul trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile producătorului vehiculului sau transmisiei.
6.3.
Cadrele de remorcare pot fi proiectate pentru a fi reglate rapid în înălțime (qha), pentru a fi reglate în înălțime cu știfturi (pha) sau fără posibilitatea de reglare a înălțimii. Cele mai utilizate tipuri sunt cadrele qha pentru suporturi cu șine qha, așa-numitele cadre scară, astfel cum se arată în figura 12.
7.
Cârlige de remorcare și dispozitive de blocare (clasa g)
7.1.
Cerințe generale pentru cârligele de remorcareToate cârligele de remorcare din clasa g și dispozitivele de blocare trebuie proiectate astfel încât cârligele de remorcare să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute în anexa 6, iar dispozitivele de blocare să satisfacă cerințele încercărilor prevăzute în anexa 6.
Cârligele de remorcare din clasa g trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 13. Poziția dispozitivului de blocare este prezentată în figura 14.
Cârligul de remorcare trebuie să permită unghiuri de articulare în conformitate cu punctul 1.1.3.
Figura 13
Dimensiunile principale ale cârligului de remorcare (toate dimensiunile sunt în mm)
Figura 14
Poziția dispozitivului de blocare (toate dimensiunile sunt în mm)
8.
Cuplaje cu bolț fix și dispozitive de blocare (clasa h)
8.1.
Cerințe generale pentru cuplaje cu bolț fixToate cuplajele cu bolț fix din clasa h și dispozitivele de blocare trebuie proiectate astfel încât să satisfacă cerințele încercărilor prezentate în anexa 6.
Cuplajele cu bolț fix din clasa h trebuie să aibă forma exterioară și dimensiunile exterioare indicate în figura 15. Poziția dispozitivului de blocare este prezentată în figura 16.
Cuplajele cu bolț fix trebuie să permită unghiuri de articulare în conformitate cu punctul 1.1.3.
Figura 15
Dimensiunile principale ale cuplajului cu bolț fix (toate dimensiunile sunt în mm)
Figura 16
Poziția dispozitivului de blocare (toate dimensiunile sunt în mm)
9.
Cuplaje nepivotante în jurul axei longitudinale, montate pe vehiculul tractor, pentru conectarea barelor de tracțiune (clasa i).
9.1.
Cuplajele montate pe vehiculul tractor pentru conectarea barelor de tracțiune trebuie să aibă următoarele unghiuri de articulare (a se vedea, de asemenea, figura 17)
(a) |
Axa verticală: ± 90° min |
(b) |
Axa transversală: ± 20° min. (± 15° pt. cat. 4 și 5) |
(c) |
Axa longitudinală: ± 20° min. (± 15° pt. cat. 4 și 5) Aceste unghiuri de articulare nu trebuie să fie atinse simultan. |
9.2.
Unitatea de cuplare trebuie supusă încercărilor în conformitate cu punctul 3.3.3 din anexa 6.
9.3.
Cuplajul de tip etrier nepivotant (pe axa longitudinală) pentru bare de tracțiune trebuie prevăzut cu un dispozitiv de prevenire a decuplării involuntare.
9.4.
Bara de tracțiune și cuplajul de tip etrier din clasa i trebuie să fie conforme cu figura 17 și tabelul 2.
Figura 17
Dimensiunile barei de tracțiune și ale cuplajului de tip etrier montate pe vehiculul tractor (clasa i) (toate dimensiunile sunt în mm)
Tabelul 2
Bara de tracțiune și cuplajul de tip etrier montate pe vehiculul tractor – dimensiuni
Dimensiuni în milimetri |
|||||||
Dimensiune |
Categoria barei de tracțiune |
||||||
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
||
Lățimea barei de tracțiune A (1) |
max. |
60 |
67 |
90 |
100 |
130 |
160 |
Grosimea barei de tracțiune B |
max. |
20 |
36 |
52 |
57 |
64 |
80 |
Diametrul orificiului pentru bolț C |
+ 1,00/– 0,25 |
20 |
33 |
33 |
41 |
52,5 |
72,5 |
Diametrul bolțului C1 |
+ 1,00/– 1,50 |
18,5 |
31 |
31 |
39 |
51 |
71 |
F |
max. |
30 |
45 |
45 |
55 |
70 |
80 |
G (2) |
min. |
140 |
210 |
210 |
210 |
210 |
210 |
Înălțime (H) |
min. |
50 |
70 |
70 |
90 |
90 |
100 |
Adâncimea etrierului J |
min. |
50 |
70 |
80 |
80 |
90 |
110 |
Raza extremității barei de tracțiune și a etrierului R (3) |
max. |
30 |
45 |
50 |
60 |
80 |
80 |
W (3) |
min. |
20 ° |
20 ° |
20 ° |
20 ° |
15 ° |
15 ° |
10.
Inele de cuplare montate pe barele de tracțiune ale remorcilor pentru conectarea la bara de tracțiune a unui vehiculul tractor (clasa j).
10.1.
Unitatea de cuplare se supune încercărilor în conformitate cu punctul 3.3.3 din anexa 6.
10.2.
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune din clasa j trebuie să fie conforme cu figura 18 și cu tabelul 3.
Figura 18
Inelul de cuplare al utilajului (clasa j)
Tabelul 3
Specificațiile inelului de cuplare (clasa j)
Dimensiune |
Categoria barei de tracțiune |
||||||
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
||
Orificiu E (4) |
min. |
23 |
38 |
38 |
47 |
56 |
78 |
Grosime F |
max. |
30 |
36 |
38 |
46 |
50 |
60 |
Distanța G |
max. |
40 |
55 |
55 |
75 |
85 |
100 |
Distanța H |
min. |
35 |
40 |
50 |
50 |
65 |
80 |
Lățimea J |
max. |
85 |
107 |
115 |
140 |
160 |
190 |
Raza M |
|
După cum este necesar pentru a asigura o articulație adecvată între tractor și dispozitiv Mmax = F/2 |
|||||
Diametrul bolțului |
min. |
În conformitate cu tabelul 2 |
11.
Cuplaje de tip etrier, nepivotante în jurul axei longitudinale, pentru conectarea barelor de tracțiune (clasa q)
11.1.
Forma unității de cuplare trebuie să permită inelului de cuplare următoarele unghiuri minime de libertate:
|
± 60° în plan orizontal (girație) |
|
± 20° în plan vertical (tangaj) |
|
± 20° în jurul axei longitudinale (ruliu) |
Unitatea de cuplare de tip etrier nepivotantă trebuie prevăzută cu un dispozitiv de prevenire a decuplării neintenționate.
11.2.
Unitatea de cuplare se supune încercărilor în conformitate cu punctul 3.3.3 din anexa 6.
11.3.
Cuplajul de tip etrier cu bară de tracțiune din clasa q trebuie să fie conform cu figura 19 și cu tabelul 4.
Figura 19
Cuplaj de tip etrier cu bară de tracțiune (clasa q)
Tabelul 4
Forme și dimensiuni ale cuplajelor de tip etrier ale remorcii sau utilajului
Formă |
Dimensiune (mm) |
||
D ±0,5 |
a min. |
b min. |
|
w |
18 |
50 |
40 |
x |
28 |
70 |
55 |
y |
43 |
100 |
80 |
z |
50 |
110 |
95 |
12.
Inel de cuplare, pivotant în jurul axei longitudinale, montat pe bara de tracțiune a remorcii pentru conectare la cuplaje de tip etrier nepivotante (clasa r)
12.1.
Unitatea de cuplare se supune încercărilor în conformitate cu punctul 3.3.3 din anexa 6.
12.2.
Inelele de cuplare pentru bară de tracțiune din clasa r trebuie să fie conforme cu figura 20 și cu tabelul 5.
Figura 20
Dimensiunile inelului de cuplare trebuie să fie cele indicate (clasa r)
Tabelul 5
Forme și dimensiuni (clasa r)
Formă |
Inel de cuplare (mm) |
||||||||||||||
Configurația inelului cilindric |
Configurația inelului toroidal |
||||||||||||||
d |
b |
c |
e |
i |
h |
d 1 |
t |
d |
b |
c |
e |
i |
t |
h |
|
± 0,5 |
min. |
min. |
max. |
max. |
± 1 |
± 3 |
min. |
± 0,5 |
min. |
min. |
max. |
max. |
min. |
±1 |
|
W |
28 |
50 |
80 |
30 |
30 |
20 |
70 |
44 |
22 |
40 |
80 |
30 |
30 |
44 |
20 |
X |
45 |
70 |
100 |
60 |
40 |
32 |
105 |
63 |
35 |
50 |
100 |
60 |
40 |
63 |
30 |
Y |
62 |
90 |
120 |
55 |
40 |
132 |
73 |
50 |
55 |
140 |
55 |
73 |
35 |
||
Z |
73 |
100 |
140 |
75 |
60 |
42 |
157 |
78 |
68 |
60 |
160 |
75 |
60 |
78 |
42 |
13.
Dispozitive de cuplare (clasa s)Pentru dispozitivele de cuplare din clasele s și p, se aplică cerințele din anexele 5 și 6 corespunzătoare celor mai asemănătoare dispozitive sau componente standardizate sau nestandardizate.
14.
Alocarea dispozitivelor mecanice de cuplare ale vehiculelor tractoare sau ale mașinilor autopropulsate și ale vehiculelor remorcateAlocarea dispozitivelor mecanice de cuplare ale vehiculelor tractoare sau ale mașinilor autopropulsate și ale vehiculelor remorcate este conform cu tabelul 6.
Tabelul 6
Alocarea dispozitivelor mecanice de cuplare ale vehiculelor tractoare sau ale mașinilor autopropulsate și ale vehiculelor remorcate
Dispozitiv de cuplare montat pe vehiculul tractor |
Dispozitiv de cuplare montat pe vehiculul remorcat |
Clasa a80 |
Clasa b80 |
Clasa c40 |
Clasa d40-1, d40-2 |
Clasa g |
Clasa d50-1, d50-2 |
Clasa h |
Clasa d50-2 |
Clasa i |
Clasa j |
Clasa q |
Clasa r |
15.
Cuplare comandată la distanță și/sau automatăDacă dispozitivul de cuplare este comandat de la distanță sau este automat, trebuie să existe întotdeauna un indicator la distanță vizibil pentru operator care să arate că s-a efectuat cuplarea și că dispozitivele de blocare au fost activate.
În cazul în care cuplarea se realizează fără a părăsi cabina vehiculului, indicatorul la distanță trebuie să se afle în cabina vehiculului.
(1) Mânerul bolțului de fixare a barei de tracțiune și dispozitivele de blocare a etrierului se pot extinde dincolo de lățimea A, dar nu trebuie să interfereze cu unghiurile de articulare ale utilajului specificate la linia 10 a tabelului.
(2) G reprezintă distanța pe care trebuie respectate dimensiunile specificate A și B.
(3) Profilul prezentat în figura 17 reprezintă anvelopa maximă a barei de tracțiune și a cuplajului de tip etrier. Raza R și unghiul W pot fi diferite de valorile date atât timp cât anvelopa maximă nu este depășită.
(4) Pentru utilizări speciale, orificiul E poate fi un orificiu alungit
ANEXA 6
Încercări ale dispozitivelor sau componentelor mecanice de cuplare a vehiculelor din categoriile T, R și S
1. Cerințe generale pentru încercări
1.1. |
Eșantioanele de dispozitive de cuplare trebuie supuse încercărilor de rezistență și încercărilor de funcționare. În cazul dispozitivelor de cuplare, rezistența trebuie verificată printr-o încercare dinamică. Rezistența mecanismului de cuplare trebuie stabilită prin tractare alternativă pe un banc de încercare. Dacă tipul de mecanism de cuplare nu permite efectuarea încercării cu o forță de încercare alternantă (de exemplu, din cauza unui joc excesiv sau a cârligului de remorcare), atunci forța de încercare se poate aplica progresiv pe direcția tracțiunii sau a presiunii exercitate, reținându-se cea mai mare valoare dintre acestea. În anumite cazuri, pot fi necesare încercări statice suplimentare. În locul încercării dinamice, cuplajele mecanice din clasele i, q și r destinate montării pe vehicule agricole cu o viteză maximă prin construcție care nu depășește 40 km/h pot fi supuse încercărilor în conformitate cu punctul 3.3.3.2 din prezenta anexă (încercare statică). Cuplajele mecanice din toate clasele destinate montării pe vehicule agricole cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h se supun încercărilor în conformitate cu anexa 6 la Regulamentul 55 seria 01 de amendamente. În plus, autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic poate renunța la încercarea dinamică sau statică dacă o componentă are o proiectare simplă care permite verificarea teoretică, în special în cazul cuplajelor din clasele d, e, f, i și j și a dispozitivelor similare din clasa s. Pot fi efectuate și controale teoretice pentru a stabili condițiile corespunzătoare scenariilor celor mai defavorabile. În toate cazurile, controalele teoretice trebuie să garanteze aceeași calitate a rezultatelor ca și încercările dinamice sau statice. În cazul în care există incertitudini, rezultatele încercărilor fizice sunt determinante. |
1.2. |
Încercarea dinamică se efectuează cu o sarcină aproximativ sinusoidală (alternantă și/sau pulsatorie) și cu un număr de cicluri de solicitare corespunzătoare materialului. Nu sunt permise fisuri sau fracturi care afectează funcționarea dispozitivului de cuplare. |
1.3. |
La încercările statice se admite doar o ușoară deformare permanentă. Dacă nu este specificat altfel, deformarea (plastică) permanentă măsurată după eliminarea sarcinii nu trebuie să fie mai mare de 10 % din deformarea maximă măsurată în timpul încercării. |
1.4. |
La încercările dinamice, ipotezele de sarcină sunt bazate pe componenta forței orizontale care se exercită în axa longitudinală a vehiculului și pe componenta forței verticale. Componentele forțelor orizontale transversale la axa longitudinală a vehiculului, precum și momentele acestora nu se iau în considerare, cu condiția să aibă o importanță marginală.
În cazul în care proiectarea dispozitivului de cuplare sau montajul acestuia pe vehicul sau montajul unor sisteme suplimentare (cum ar fi mecanismele de acționare a echipamentului, compensatoarele de forță, sistemele de direcție directă etc.) generează forțe sau momente suplimentare, acestea trebuie luate în considerare în timpul procedurii de omologare. De asemenea, autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic pot solicita încercări suplimentare. Componenta forței orizontale care se exercită pe axa longitudinală a vehiculului este reprezentată de o forță teoretică de referință, și anume valoarea D sau Dc. Componenta forței verticale, după caz, este reprezentată de sarcina statică verticală, S, în punctul de cuplare și de componenta forței verticale presupuse, V. |
1.5. |
Valorile caracteristice D, Dc, S, Av și vmax, pe care sunt bazate încercările prevăzute la punctul 2.10 din prezentul regulament, trebuie să fie cele comunicate de producător în cererea de omologare de tip – a se vedea fișele de comunicare din anexele 1 și 2. |
1.6. |
Orice dispozitiv de blocare menținut în poziție de un resort trebuie să rămână în poziția sa de siguranță atunci când este supus unei forțe exercitate în direcția cea mai puțin favorabilă și echivalentă cu de trei ori masa mecanismului de blocare. |
1.7. |
Ipoteze privind sarcinile
Încercare de anduranță dinamică la impulsuri cu forța de încercare rezultantă: (kN)
în intervalul pentru solicitările pulsatile de tracțiune sau de compresie (luând în considerare valoarea cea mai mare) unde Sarcina orizontală (kN): Fh = 1,0 · Dc Fh = 1,0 · D pentru remorci complete Sarcina verticală (kN) Fs = g · S + 0,3 · V |
2. Proceduri de încercare
2.1. |
Pentru încercările dinamice și statice, eșantionul trebuie plasat într-un mecanism corespunzător, având un mijloc de aplicare a forței, astfel încât acesta să nu fie sub incidența altor forțe sau momente în afara forței de încercare specificate. În cazul alternării încercărilor, direcția de aplicare a forței nu trebuie să devieze cu mai mult de ± 1° de la direcția specificată. În cazul încercărilor pulsatorii și statice, unghiul se stabilește pentru forța de încercare maximă. Această reglare necesită, în mod normal, o primă articulație la punctul de aplicare a forței (de pildă, la punctul de cuplare) și o a doua articulație la o distanță dată. |
2.2. |
Frecvența de încercare nu trebuie să depășească 35 Hz. Frecvența selectată trebuie total separată de frecvențele de rezonanță ale dispozitivului de încercare, inclusiv de cele ale dispozitivului supus încercării. La încercarea asincronă, frecvențele celor două componente ale forței trebuie să fie cuprinse între aproximativ 1 % și maximum 3 %. Pentru dispozitivele de cuplare din oțel, numărul de cicluri de solicitare este de 2 × 10 6. Pentru dispozitivele construite din alte materiale decât oțelul, poate fi necesar un număr mai mare de cicluri. Orice fisură apărută în timpul încercării trebuie pusă în evidență prin intermediul metodei de încercare a fisurii cu penetrarea vopselei sau cu orice alte metode echivalente. |
2.3. |
În cadrul încercărilor pulsatorii, forța de încercare variază între forța de încercare maximă și o forță de încercare minimă, care nu trebuie să fie mai mare de 5 % din forța maximă de încercare, cu excepția cazului în care procedura de încercare prevede altfel. |
2.4. |
În cazul încercărilor statice, forța de încercare trebuie aplicată rapid și fără șocuri și trebuie menținută timp de cel puțin 60 de secunde. |
2.5. |
Dispozitivele sau componentele de cuplare supuse încercărilor ar trebui în mod normal să fie montate cât mai rigid posibil pe un mecanism de încercare în poziția în care vor fi utilizate pe vehicul. Elementele de fixare trebuie să fie cele specificate de producător sau de solicitant și să fie cele prevăzute pentru fixarea dispozitivului sau a componentei de cuplare pe vehicul sau să aibă caracteristici mecanice identice. |
2.6. |
Dispozitivele sau componentele de cuplare trebuie supuse încercării în forma în care se prezintă atunci când sunt utilizate pe drum. Cu toate acestea, la latitudinea producătorului și cu acordul serviciului tehnic, componentele flexibile pot fi fixate dacă acest lucru este necesar pentru procedura de încercare și dacă această acțiune nu afectează în mod nerealist rezultatul încercării.
Componentele flexibile supraîncălzite în timpul acestor proceduri accelerate de încercare pot fi înlocuite în timpul încercării. Sarcinile de încercare pot fi aplicate prin intermediul dispozitivelor speciale fără joc. |
3. Cerințe de încercare specifice
3.1. |
Bile de cuplare 80 (clasa a) |
3.1.1. |
Încercarea de bază este o încercare de anduranță dinamică pulsatorie cu forța de încercare rezultantă. Alternativ, este permisă o încercare de anduranță dinamică sincronă cu două componente. Eșantionul de încercare cuprinde bila de cuplare și elementele de montare necesare pentru fixarea ansamblului pe vehicul. Bila de cuplare trebuie montată rigid, în poziția reală în care este destinată utilizării, pe un mecanism de încercare capabil să producă o forță alternantă sau pulsatorie. |
3.1.2. |
Se utilizează un cap de cuplare 80 ca mijloc de aplicare a forței. Eșantionul trebuie montat pe mecanismul de încercare cu elementele de cuplare aplicate și trebuie dispus astfel încât poziția sa relativă să corespundă celei din timpul utilizării prevăzute. Eșantionul nu trebuie supus altor forțe sau momente în afară de forța de încercare. Forța de încercare se aplică de-a lungul unei linii de acțiune care trece prin punctul de cuplare, îndreptat către un unghi rezultant derivat din ipotezele de sarcină orizontală și verticală. |
3.1.3. |
Ipoteze privind sarcinile
La fel ca la punctul 1.7 din prezenta anexă. |
3.2. |
Cap de cuplare 80 (clasa b) |
3.2.1. |
Încercarea de bază este o încercare de anduranță dinamică în care se aplică o forță de încercare alternativă sau pulsatorie. Alternativ, este permisă o încercare de anduranță dinamică sincronă cu două componente. |
3.2.2. |
Încercarea dinamică se efectuează utilizând un ansamblu separat cu o bilă de cuplare 80 cu o rezistență echivalentă sau mai mare.
Eșantionul trebuie montat pe mecanismul de încercare cu elementele de cuplare aplicate și trebuie dispus astfel încât poziția sa relativă să corespundă celei din timpul utilizării prevăzute. Eșantionul nu trebuie supus altor forțe sau momente în afară de forța de încercare. Forța de încercare trebuie aplicată de-a lungul unei linii de acțiune care trece prin punctul de cuplare, îndreptat către un unghi rezultant derivat din ipotezele de sarcină orizontală și verticală. |
3.2.3. |
Ipoteze privind sarcinile
La fel ca la punctul 1.7 din anexă. |
3.3. |
Cuplaje pentru bară de tracțiune |
3.3.1. |
Cuplaje de tip etrier (clasa c)
Se efectuează o încercare de anduranță dinamică pe un eșantion. Dispozitivul de cuplare trebuie să fie echipat cu toate elementele de fixare necesare montării acestuia pe vehicul. |
3.3.1.1. |
Pentru remorci cu bară de tracțiune rigidă
Încercare de anduranță dinamică cu forță pulsatilă, în intervalul necesar pentru solicitările de tracțiune pulsatorii cu forța de încercare rezultantă (direcția de tracțiune spre spate și în jos) La fel ca la punctul 1.7 din prezenta anexă. |
3.3.1.2. |
Cuplaje de tip etrier montate pe remorci
Se aplică ipoteze de încărcare luând în considerare valoarea D
. R1 și R2 conform specificațiilor producătorului (R2 · R1). Încercări de anduranță dinamică, în conformitate cu punctul 3.3.1.1 din prezenta anexă. |
3.3.1.3. |
Încercări statice asupra dispozitivului de blocare a bolțului de cuplare
În cazul cuplajelor de tip etrier cu bolțuri necilindrice, este necesar să fie încercate inclusiv dispozitivele de închidere și de blocare prin intermediul unei forțe statice egale cu 0,25 · D care acționează în direcția deschiderii. O forță de încercare de 0,1 · D este suficientă pentru bolțurile de cuplare cilindrice. Această forță trebuie adusă rapid și fără șocuri la valoarea de mai sus și trebuie aplicată timp de 10 secunde. Această încercare nu trebuie să ducă la deschiderea dispozitivelor și nici să provoace deteriorări de orice fel. |
3.3.2. |
Cârlige de remorcare (clasa g)
La fel ca la punctul 3.3.1 din prezenta anexă. |
3.3.3. |
Bare de tracțiune ale vehiculului tractor (clasa i) |
3.3.3.1. |
Fie ca la punctul 3.3.1, fie o încercare statică în locul încercării dinamice descrise la punctul 3.3.3.2, dacă bara de tracțiune este destinată montării pe vehicule agricole cu o viteză maximă prin construcție care nu depășește 40 km/h. |
3.3.3.2. |
Metoda de încercare statică |
3.3.3.2.1. |
Specificații pentru încercare |
3.3.3.2.1.1. |
Generalități
Sub rezerva unei verificări a caracteristicilor sale constructive, cuplajul mecanic trebuie supus unor încercări statice în conformitate cu cerințele de la punctele 3.3.3.2.1.2, 3.3.3.2.1.3 și 3.3.3.2.1.4. |
3.3.3.2.1.2. |
Pregătirea încercării
Încercările trebuie realizate pe o mașină specială, având mecanismul de cuplare și orice componentă care îl cuplează pe acesta de corpul vehiculului tractor atașate de o structură rigidă prin intermediul acelorași componente folosite la montarea mecanismului de cuplare pe vehiculul tractor. |
3.3.3.2.1.3. |
Instrumente de încercare
Instrumentele folosite pentru măsurarea sarcinilor aplicate și a deplasărilor trebuie să aibă următoarele grade de precizie:
|
3.3.3.2.1.4. |
Procedura de încercare |
3.3.3.2.1.4.1. |
Dispozitivul de cuplare trebuie supus mai întâi unei sarcini de pretracțiune care nu depășește 15 % din sarcina de încercare de tracțiune definită la punctul 3.3.3.2.1.4.2.
Operațiunea descrisă la punctul 3.3.3.2.1.4.1 trebuie repeattă cel puțin de două ori, începând cu o sarcină zero, care este mărită treptat până la atingerea valorii prescrise la punctul 3.3.3.2.1.4.1 și apoi redusă la 500 daN; sarcina statică trebuie menținută timp de cel puțin 60 de secunde. |
3.3.3.2.1.4.2. |
Sarcina aplicată, măsurată în raport cu centrul de referință al dispozitivului de cuplare, trebuie mărită progresiv începând de la 500 daN. Acest procedeu trebuie să fie reflectat de datele înregistrate pentru trasarea curbei de deformare la sarcină sub tracțiune sau de graficul aferent acestei curbe trasat de imprimanta conectată la mașina de tracțiune.
Sarcina trebuie mărită încontinuu până la valoarea sarcinii de încercare de tracțiune, aceasta fiind considerată a fi egală cu de 1,5 ori masa maximă tehnic admisibilă a remorcii; de asemenea, curba de deformare sub sarcină trebuie să indice o progresie continuă, fără variații, în intervalul cuprins între 500 daN și 1/3 din sarcina maximă de tracțiune. Deformarea permanentă trebuie notată pe curba sarcină/deformare pentru sarcina de 500 daN, după ce sarcina de încercare este readusă la această valoare. Deformarea permanentă înregistrată nu trebuie să depășească 25 % din deformarea elastică maximă constatată. |
3.3.3.2.1.5. |
Încercarea la care se face referire la punctul 3.3.3.2.1.4.2 trebuie precedată de o încercare în care se aplică, în centrul de referință al dispozitivului de cuplare, în mod crescător, o sarcină inițială de trei ori mai mare decât forța verticală maximă admisă (în daN, egală cu g · S/10) recomandată de producător, începând de la o sarcină inițială de 500 daN.
Pe durata încercării, deformarea dispozitivului de cuplare nu trebuie să depășească 10 % din deformarea elastică maximă constatată. Verificarea se realizează după îndepărtarea forței verticale (în daN, egală cu g · S/10) și revenirea la sarcina inițială de 500 daN. |
3.3.4. |
Cuplaje cu bolț fix (clasa h)
La fel ca la punctul 3.3.1 din prezenta anexă. |
3.3.5. |
Cuplaje de tip etrier, nepivotante în jurul axei longitudinale, pentru conectarea barelor de tracțiune (clasa q)
La fel ca la punctul 3.3.3 din prezenta anexă. |
3.3.6. |
Dispozitive de blocare (pentru toate cuplajele pentru bară de tracțiune din clasele a, g și h, dacă există)
În cazul cuplajelor cu bilă, cu cârlig și cu bolț fix și al dispozitivelor echivalente, dispozitivul de blocare trebuie supus încercării utilizând o forță statică Fs stat = 0,6 · D (vertical în sus). Nu sunt permise fisuri sau fracturi care afectează funcționarea dispozitivului de cuplare. |
3.4. |
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune (clasele d) |
3.4.1. |
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune (clasele d40-1 și d40-2) pentru cuplajele de tip etrier se supun acelorași încercări dinamice, cu aplicarea unor ipoteze echivalente privind sarcina (a se vedea punctul 3.3.1).
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune utilizate exclusiv pe remorci complete se supun încercării cu aplicarea ipotezelor privind sarcinile orizontale. Încercarea poate fi efectuată aplicând fie o forță alternantă, fie o forță pulsatorie, astfel cum se specifică la punctul 3.3.1. |
3.4.2. |
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune (clasa d50) pentru cârlige de remorcare, bare de remorcare ale vehiculelor tractor sau cuplaje cu bolț fix se supun acelorași încercări ca inelele de cuplare pentru bare de tracțiune pentru cuplaje de tip etrier. |
3.5. |
Inelele de cuplare pentru bare de tracțiune (clasa r)
La fel ca la punctul 3.3.3 din prezenta anexă. |
3.6. |
Cadre de remorcare (clasa f) |
3.6.1. |
În timpul încercării, cadrele de remorcare trebuie supuse acelorași forțe ca și cuplajul. Sarcina de încercare se aplică la o distanță orizontală și verticală corespunzătoare poziției în care dispozitivul de cuplare exercită cea mai mare forță asupra cadrului de remorcare. |
3.6.2. |
Pregătirea încercării
Încercările se efectuează în conformitate cu punctul 3.3.3.2.1.2. |
3.6.3. |
Instrumente de încercare
Instrumentele utilizate pentru înregistrarea sarcinilor aplicate și a deplasărilor trebuie să fie conforme cu punctul 3.3.3.2.1.3. |
3.6.4. |
Compararea cadrelor de remorcare
În locul încercărilor obligatorii, cadrele de remorcare pot fi evaluate prin compararea calculelor. În ceea ce privește principalele caracteristici de proiectare, cadrul comparat trebuie să fie similar cu un cadru care a fost deja supus încercărilor. |
3.7. |
Bare de tracțiune (clasa e) |
3.7.1. |
Barele de tracțiune se supun încercărilor în același mod ca și cuplajele pentru bare de tracțiune (a se vedea punctul 3.3.1). Autoritatea de omologare de tip sau serviciul tehnic poate decide să renunțe la încercarea de anduranță în cazul în care proiectarea simplă a unei componente permite o verificare teoretică a rezistenței acesteia.
Forțele de proiectare pentru verificarea teoretică se calculează după cum urmează:
unde V este mărimea forței indicată la punctul 3.3.1.1. Fsc este sarcina verticală calculată. Solicitările admise trebuie să fie în conformitate cu punctul 5.3 din ISO 7641-1:1983. Solicitarea admisibilă asupra sudurii nu trebuie să depășească 90 N/mm2. Pentru barele de tracțiune încovoiate (de exemplu, gât de lebădă) și pentru barele de tracțiune ale remorcilor complete, se ia în considerare componenta forței orizontale . |
3.7.2. |
În cazul barelor de tracțiune pentru remorcile complete cu mișcare liberă în plan vertical, în plus față de încercarea de anduranță sau de verificarea teoretică a rezistenței, se verifică rezistența la flambaj fie printr-un calcul teoretic cu o forță de proiectare , fie printr-o încercare de rezistență la flambaj cu o forță de .
Solicitările admise în cazul calculului trebuie să fie în conformitate cu punctul 3.7.1. |
3.7.3. |
În cazul axelor directoare, rezistența la încovoiere se verifică prin intermediul unui calcul teoretic sau al unei încercări la încovoiere. În centrul punctului de cuplare se aplică o forță statică laterală orizontală. Magnitudinea acestei forțe se alege astfel încât să producă un moment de (kNm) pe centrul axei față. Solicitările admise trebuie să fie în conformitate cu punctul 3.7.1. |
ANEXA 7
Cerințe de instalare și cerințe speciale
1.
Tractoare
1.1.
Un vehicul tractor poate fi echipat cu unul sau mai multe dispozitive mecanice de cuplare, în conformitate cu punctul 2.6 în conjuncție cu tabelul 6 din anexa 5.
1.2.
În cazul în care un vehicul tractor este echipat cu dispozitive mecanice de cuplare în conformitate cu punctul 2.6 în conjuncție cu tabelul 6 din anexa 5, cel puțin unul dintre aceste dispozitive trebuie să prezinte valorile caracteristice D, Dc, S, Av și vmax corespunzătoare valorilor caracteristice maxime admisibile ale vehiculului tractor indicate de producătorul acestuia.