8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/2

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/1171 AL COMISIEI

din 22 martie 2022

de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului în scopul adăugării unor materii recuperate cu un grad mare de puritate sub forma unei categorii de materii componente în produsele fertilizante UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 (1), în special articolul 42 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) 2019/1009 stabilește norme privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE. Produsele fertilizante UE conțin materii componente dintr-una sau mai multe dintre categoriile enumerate în anexa II la regulamentul respectiv.

(2)

În conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1009, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 44 în scopul adaptării anexei II la progresul tehnic. În temeiul articolului 42 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/1009, coroborat cu articolul 6 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), Comisia poate include în categoriile de materii componente materii care încetează să fie deșeuri în urma unei operațiuni de recuperare dacă materiile respective urmează să fie utilizate în scopuri specifice, dacă există o piață sau o cerere pentru ele și dacă utilizarea lor nu conduce la efecte negative globale asupra mediului sau a sănătății umane.

(3)	Centrul Comun de Cercetare („JRC”) al Comisiei a identificat anumite materii cu un grad mare de puritate care ar putea fi recuperate din deșeuri și utilizate ca materii componente în produsele fertilizante UE (3).

(4)

Materiile cu un grad mare de puritate identificate de JRC sunt săruri de amoniu, săruri de sulfat, săruri fosfatice, sulf elementar, carbonat de calciu și oxid de calciu. Toate aceste materii sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (4), au o cerere semnificativă pe piață și s-a dovedit valoarea lor agronomică mare de-a lungul unui lung istoric de utilizare în domeniu.

(5)

Ca o primă măsură pentru a asigura atât siguranța, cât și eficiența agronomică, este necesar să fie stabilită o cerință minimă în materie de puritate pentru materiile cu un grad mare de puritate. Conform informațiilor disponibile în raportul de evaluare întocmit de JRC, o puritate de 95 %, exprimată în substanța uscată a materiei, va asigura o eficiență agronomică mare, cu riscuri mici pentru mediu, sănătate și siguranță. Deși, pentru unele materii, această puritate mare este stabilită la niveluri mai ambițioase decât cele necesare în baza Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, se estimează că o astfel de puritate mai mare se poate obține pe baza practicilor existente.

(6)

În plus, este necesar să se precizeze că materiile cu un grad mare de puritate sunt recuperate din deșeuri în urma a două tipuri de procese: procese care izolează sărurile sau alte elemente prin (o combinație de) metode avansate de purificare, cum ar fi cristalizarea, centrifugarea sau extracția lichid-lichid, aplicate adesea în industriile (petro-)chimice; și procese de purificare a gazelor sau de control al emisiilor menite să elimine nutrienții din gazele reziduale.

(7)

Prin urmare, potrivit raportului de evaluare întocmit de JRC, este necesar să fie limitat conținutul de anumite impurități, agenți patogeni sau contaminanți care sunt specifici materiilor respective sau conținutul de carbon organic. Este necesar ca astfel de criterii să se aplice în plus față de criteriile privind siguranța prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) 2019/1009 pentru categoria funcțională de produse corespunzătoare și fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(8)

În consecință, este necesar să fie stabilite valori-limită suplimentare pentru contaminanții crom total și taliu. Unele dintre materiile cu un grad mare de puritate pot conține astfel de contaminanți ca urmare a materiilor prime și a proceselor prin care sunt obținute. Este necesar ca valorile-limită propuse pentru acești contaminanți să asigure faptul că utilizarea produselor fertilizante UE care conțin materii cu un grad mare de puritate și cu astfel de contaminanți nu determină acumularea lor în sol. În plus, este necesar să fie introduse cerințe privind conținutul de agenți patogeni pentru toate produsele fertilizante UE care conțin sau constau în materii cu un grad mare de puritate, având în vedere marea varietate de procese prin care ar putea fi obținute și fluxurile de deșeuri permise ca materii prime. Este necesar ca valorile-limită, atât pentru contaminanți, cât și pentru agenții patogeni, să fie stabilite ca o concentrație în produsul finit, în mod similar cu cerințele stabilite în anexa I la Regulamentul (UE) 2019/1009. Această necesitate este justificată de faptul că criteriile de siguranță introduse ca răspuns la orice riscuri specifice identificate se referă, de regulă, la produsul finit și nu la o materie componentă. Astfel, s-ar facilita și supravegherea pieței acestor produse, deoarece testele se efectuează numai pe produsul finit.

(9)

În plus, este necesar să fie stabilite criterii de siguranță suplimentare pentru a limita conținutul a 16 hidrocarburi aromatice policiclice (HAP16) (6) și al dibenzo-p-dioxinelor policlorurate și dibenzofuranilor policlorurați (PCDD/PCDF) (7). Regulamentul (UE) 2019/1021 stabilește reduceri ale emisiilor de HAP16 și de PCDD/PCDF ca substanțe produse neintenționat în timpul proceselor de fabricație, dar nu introduce o valoare-limită în astfel de cazuri. Având în vedere riscurile mari generate de prezența unor astfel de poluanți în produsele fertilizante, se consideră adecvată introducerea unor cerințe mai stricte decât cele prevăzute în regulamentul menționat. Este necesar ca astfel de valori-limită să fie stabilite la nivel de materie componentă și nu ca o concentrație în produsul finit, pentru a se asigura coerența cu Regulamentul (UE) 2019/1021.

(10)

Este posibil ca aceste valori-limită să nu fie relevante pentru toate materiile cu un grad mare de puritate care trebuie incluse ca o nouă categorie de materii componente. Prin urmare, este necesar ca producătorii să aibă posibilitatea de a presupune conformitatea produsului fertilizant cu o anumită cerință fără a mai fi nevoie de verificare, de exemplu, prin testare, ori de câte ori, din natura sau din procesul de recuperare al respectivei materii cu un grad mare de puritate sau din procesul de fabricație al produsului fertilizant UE rezultă în mod sigur și incontestabil că este asigurată conformitatea cu cerința menționată.

(11)

Ca măsură de siguranță suplimentară, este necesar ca materiile cu un grad mare de puritate să fie înregistrate pe baza Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (8), în condițiile extinse deja prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1009 pentru substanțele chimice din alte categorii de materii componente. Este necesar ca acest aspect să asigure faptul că producătorii iau în considerare utilizarea ca produs fertilizant atunci când efectuează evaluarea riscurilor în temeiul regulamentului respectiv și că înregistrarea se efectuează și pentru materiile în cantități mici.

(12)

În plus, unele dintre materiile cu un grad mare de puritate pot fi disponibile pe piețele locale în cantități care depășesc cererea. Pentru a se asigura că pe piață există cerere de materii cu un grad mare de puritate și că depozitarea lor pe termen lung în condiții sub nivelul optim nu determină efecte negative asupra mediului, este adecvat să se limiteze perioada de timp în care ele pot fi utilizate ca materii componente pentru produsele fertilizante UE după ce au fost generate. Este necesar ca producătorii să aibă obligația de a semna declarația de conformitate UE pentru produsul fertilizant UE care conține materia respectivă în perioada respectivă.

(13)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că materiile cu un grad mare de puritate, dacă sunt recuperate în conformitate cu normele privind recuperarea sugerate în raportul de evaluare întocmit de JRC, asigură eficiența agronomică în sensul articolului 42 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2019/1009. Mai mult, ele respectă criteriile prevăzute la articolul 6 din Directiva 2008/98/CE. În fine, dacă sunt conforme cu celelalte cerințe din Regulamentul (UE) 2019/1009 în general și din anexa I la regulamentul respectiv în special, ele nu ar prezenta un risc pentru sănătatea oamenilor, a animalelor sau a plantelor, pentru siguranță sau pentru mediu în sensul articolului 42 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2019/1009. Astfel de materii ar avea, de asemenea, un scop util, deoarece ar înlocui alte materii prime utilizate în producția de produse fertilizante UE. Prin urmare, este necesar ca materiile recuperate cu un grad mare de puritate să fie incluse în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009.

(14)

Mai mult, având în vedere faptul că materiile cu un grad mare de puritate sunt deșeuri recuperate în sensul Directivei 2008/98/CE, este necesar ca ele să fie excluse din categoriile 1 și 11 de materii componente din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 în temeiul articolului 42 alineatul (1) al treilea paragraf din regulamentul respectiv.

(15)

Unele materii cu un grad mare de puritate pot conține seleniu, care poate fi toxic dacă este prezent în concentrație mare. Unele pot conține, de asemenea, clor, ceea ce poate prezenta motive de îngrijorare cu privire la salinitatea solului. Ori de câte ori substanțele respective sunt prezente în concentrații care depășesc o anumită limită, este necesară indicarea conținutului lor pe etichetă, astfel încât utilizatorii produsului fertilizant să fie informați în mod corespunzător. Este necesar ca anexa III la Regulamentul (UE) 2019/1009 să fie modificată în consecință.

(16)

Este important să se asigure faptul că, atunci când produsele fertilizante conțin materii cu un grad mare de puritate, ele fac obiectul unei proceduri adecvate de evaluare a conformității, inclusiv al unui sistem de calitate evaluat și aprobat de un organism notificat. Prin urmare, este necesar să se modifice anexa IV la Regulamentul (UE) 2019/1009, pentru a prevedea o evaluare adecvată a conformității pentru astfel de produse fertilizante.

(17)

Având în vedere că cerințele prevăzute în anexele II și III la Regulamentul (UE) 2019/1009 și procedurile de evaluare a conformității prevăzute în anexa IV la regulamentul respectiv urmează să se aplice de la 16 iulie 2022, este necesar să se amâne aplicarea prezentului regulament până la aceeași dată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2019/1009 se modifică după cum urmează:

1.	Anexa II se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

2.	Anexa III se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

3.	Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 16 iulie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 170, 25.6.2019, p. 1.

(2) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(3) Huygens D, Saveyn HGM, Technical proposals for by-products and high purity materials as component materials for EU Fertilising Products (Propuneri tehnice pentru subproduse și materiale cu un grad mare de puritate utilizate ca materii componente pentru produsele fertilizante UE), JRC128459, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022.

(4) Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele (JO L 304, 21.11.2003, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25.6.2019, p. 45).

(6) Sumă de naftalină, acenaftilenă, acenaftenă, fluorenă, fenantrenă, antracenă, fluorantenă, pirenă, benz[a]antracenă, crisenă, benz[b]fluorantenă, benz[k]fluorantenă, benz[a]pirenă, inden[1,2,3-cd]pirenă, dibenz[a,h]antracenă și benz[ghi]perilenă.

(7) Sumă de 2,3,7,8-TCDD, 1,2,3,7,8-PeCDD; 1,2,3,4,7,8-HxCDD; 1,2,3,6,7,8-HxCDD; 1,2,3,7,8,9-HxCDD; 1,2,3,4,6,7,8-HpCDD; OCDD; 2,3,7,8-TCDF; 1,2,3,7,8-PeCDF; 2,3,4,7,8-PeCDF; 1,2,3,4,7,8-HxCDF; 1,2,3,6,7,8-HxCDF; 1,2,3,7,8,9-HxCDF; 2,3,4,6,7,8-HxCDF; 1,2,3,4,6,7,8-HpCDF; 1,2,3,4,7,8,9-HpCDF; și OCDF.

(8) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

ANEXA I

Anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 se modifică după cum urmează:

1.	În partea I, se adaugă următorul punct: „CMC 15: Materii recuperate cu un grad mare de puritate”.

Partea II se modifică după cum urmează:

(a)

La CMC 1, punctul 1 se modifică după cum urmează:

(i)	la sfârșitul literei (j), cuvântul „sau” se elimină;

(ii)	la litera (k), „.” se înlocuiește cu „, sau”;

(iii)

se adaugă următoarea literă (l):

„(l)	sărurilor de amoniu, sărurilor de sulfat, sărurilor fosfatice, sulfului elementar, carbonatului de calciu și oxidului de calciu, care sunt recuperate din deșeuri în sensul articolului 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE.”

(b)

La CMC 11, punctul 1 se modifică după cum urmează:

(i)	la sfârșitul literei (f), cuvântul „sau” se elimină;

(ii)	la litera (g), „.” se înlocuiește cu „, sau”;

(iii)

se adaugă următoarea literă (h):

„(h)	sărurilor de amoniu, sărurilor de sulfat, sărurilor fosfatice, sulfului elementar, carbonatului de calciu și oxidului de calciu, care sunt recuperate din deșeuri în sensul articolului 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE.”

(c)

Se adaugă următoarea CMC 15:

„CMC 15: MATERII RECUPERATE CU UN GRAD MARE DE PURITATE

Un produs fertilizant UE poate conține o materie recuperată cu un grad mare de puritate, și anume sare de amoniu, sare de sulfat, sare fosfatică, sulf elementar, carbonat de calciu sau oxid de calciu sau amestecuri ale acestora, cu un grad de puritate de cel puțin 95 % din substanța uscată a materiei.

Materia cu un grad mare de puritate se recuperează din deșeurile generate în urma:

(a)	unui proces de producție care utilizează ca materii prime substanțe și amestecuri, altele decât subprodusele de origine animală sau produsele derivate care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 (1), sau

(b)

unui proces de purificare a gazelor sau de control al emisiilor menit să elimine nutrienții din gazele reziduale derivate din una sau mai multe din următoarele materii prime și provenite de la una sau mai multe din următoarele unități:

(i)	substanțe și amestecuri, altele decât deșeurile în sensul articolului 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE;

(ii)	plante sau părți din plante;

(iii)

biodeșeuri în sensul articolului 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE, provenite din colectarea separată la sursă a biodeșeurilor;

(iv)	ape urbane reziduale și ape menajere uzate în sensul articolului 2 punctele 1 și, respectiv, 2 din Directiva 91/271/CEE (2);

(v)	nămoluri în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 86/278/CEE (3), care nu prezintă proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE;

(vi)

deșeuri în sensul articolului 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE și combustibili utilizați într-o instalație de coincinerare a deșeurilor, astfel cum este definită în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și care funcționează în conformitate cu condițiile prevăzute în directiva respectivă, cu condiția ca acești combustibili să nu prezinte proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE;

(vii)

materii de categoria 2 sau 3 sau produse derivate din acestea, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 32 alineatele (1) și (2) și în măsurile menționate la articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu condiția ca gazele reziduale să provină dintr-un proces de compostare sau de digestie în conformitate cu CMC 3 și, respectiv, CMC 5 din anexa II la prezentul regulament;

(viii)

gunoi de grajd (dejecții animaliere) în sensul articolului 3 punctul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 sau produse derivate din acesta; sau

(ix)	unități de adăpostire a șeptelului.

Materiile prime menționate la punctele (i)-(vi) nu conțin subproduse de origine animală sau produse derivate care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

Materia cu un grad mare de puritate are un conținut de carbon organic (Corg) de maximum 0,5 % din substanța uscată a materiei.

Materia cu un grad mare de puritate conține cel mult:

(a)	6 mg hidrocarburi aromatice policiclice (HAP16)/kg de substanță uscată (5);

(b)	20 ng echivalenți de toxicitate OMS (6) de dibenzo-para-dioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați (PCDD/PCDF) (7)/kg de substanță uscată.

Un produs fertilizant UE care conține sau constă în materii cu un grad mare de puritate conține cel mult:

(a)	400 mg/kg de substanță uscată de crom total (Cr); și

(b)	2 mg/kg de substanță uscată de taliu (Tl).

Atunci când, din natura sau din procesul de recuperare a materiei cu un grad mare de puritate sau din procesul de fabricație a produsului fertilizant UE, rezultă în mod cert și incontestabil că este asigurată conformitatea cu o anumită cerință prevăzută la punctele 4 și 5 (cum ar fi absența unui anumit contaminant), în cadrul procedurii de evaluare a conformității, se poate presupune îndeplinirea acelei cerințe fără a mai fi nevoie de verificare (de exemplu, prin testare), pe răspunderea producătorului.

În cazul în care, pentru categoria funcțională de produse corespunzătoare unui produs fertilizant UE care conține sau constă în materiile cu un grad mare de puritate menționate la punctul 2 litera (b), nu au fost prevăzute, în anexa I, cerințe privind Salmonella spp., Escherichia coli sau Enterococcaceae, agenții patogeni respectivi din produsul fertilizant UE trebuie să nu depășească limitele stabilite în următorul tabel:

Microorganisme de testat	Planuri de eșantionare			Limită
Microorganisme de testat	n	c	m	M
Salmonella spp.	5	0	0	Absență în 25 g sau 25 ml
Escherichia coli sau Enterococcaceae	5	5	0	1 000 în 1 g sau 1 ml

unde:

n	=	numărul de eșantioane de analizat;
c	=	numărul de eșantioane în care numărul de bacterii, exprimat în unități formatoare de colonii (UFC), este cuprins între m și M;
m	=	valoarea-prag pentru numărul de bacterii, exprimat în UFC, care este considerată ca fiind satisfăcătoare;
M	=	valoarea maximă pentru numărul de bacterii exprimat în UFC.

Conformitatea unui produs fertilizant UE care conține sau constă în materiile cu un grad mare de puritate menționate la punctul 2 litera (b) cu cerințele de la punctul 7 sau cu cerințele pentru Salmonella spp., Escherichia coli sau Enterococcaceae prevăzute în anexa I pentru CFP corespunzătoare produsului fertilizant UE se verifică prin testare, în conformitate cu punctul 5.1.3.1 din Modulul D1 – Asigurarea calității procesului de producție, din partea II a anexei IV.

Cerințele de la punctul 7 și cerințele pentru Salmonella spp., Escherichia coli sau Enterococcaceae prevăzute în anexa I pentru CFP corespunzătoare unui produs fertilizant UE care constă numai în materiile cu un grad mare de puritate menționate la punctul 2 litera (b) nu se aplică atunci când materiile cu un grad mare de puritate sau toate materiile prime biogene utilizate au fost supuse unuia dintre următoarele procese:

(a)	sterilizare sub presiune prin încălzire la o temperatură internă mai mare de 133 °C timp de cel puțin 20 de minute la o presiune absolută de cel puțin 3 bari, presiunea fiind produsă prin evacuarea întregului aer din camera de sterilizare și înlocuirea aerului cu abur („abur saturat”);

(b)	prelucrarea într-o unitate de pasteurizare sau igienizare care atinge o temperatură de 70 °C timp de cel puțin o oră.

Cerințele de la punctul 7 și cerințele pentru Salmonella spp., Escherichia coli sau Enterococcaceae prevăzute în anexa I pentru CFP corespunzătoare unui produs fertilizant UE care constă numai în materiile cu un grad mare de puritate menționate la punctul 2 litera (b) nu se aplică atunci când gazele reziduale provin dintr-un proces de incinerare, astfel cum a fost definit în Directiva 2010/75/UE.

Materiile cu un grad mare de puritate care sunt depozitate într-un mod care nu le protejează împotriva precipitațiilor și a luminii solare directe pot fi adăugate unui produs fertilizant UE numai dacă au fost fabricate cu maximum 36 de luni înainte de semnarea declarației de conformitate UE pentru respectivul produs fertilizant UE.

10.

Materiile cu un grad mare de puritate trebuie să fi fost înregistrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, pe baza unui dosar care conține:

(a)	informațiile prevăzute în anexele VI, VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; și

(b)	un raport de securitate chimică în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, care să vizeze utilizarea lor ca produs fertilizant,

cu excepția cazului în care substanța este exceptată în mod explicit de la obligația de înregistrare prevăzută în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau la punctul 6, 7, 8 sau 9 din anexa V la regulamentul menționat.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1)."

(2) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40)."

(3) Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6)."

(4) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17)."

(5) Sumă de naftalină, acenaftilenă, acenaftenă, fluorenă, fenantrenă, antracenă, fluorantenă, pirenă, benz[a]antracenă, crisenă, benz[b]fluorantenă, benz[k]fluorantenă, benz[a]pirenă, inden[1,2,3-cd]pirenă, dibenz[a,h]antracenă și benz[ghi]perilenă."

(6) van den Berg M., L.S. Birnbaum, M. Denison, M. De Vito, W. Farland, et al. (2006) The 2005 World Health Organization Re-evaluation of Human and Mammalian Toxic Equivalency Factors for Dioxins and Dioxin-like Compounds (Reevaluarea din 2005 de către Organizația Mondială a Sănătății a factorilor de echivalență de toxicitate la om și la mamifere pentru dioxine și compuși de tipul dioxinelor). Toxicological sciences: an official journal of the Society of Toxicology 93:223-241. doi:10.1093/toxsci/kfl055."

(2) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(4) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

ANEXA II

În partea I a anexei III la Regulamentul (UE) 2019/1009 se introduce următorul punct 7b:

„7b.

În cazul în care produsul fertilizant UE conține sau constă în materiile cu un grad mare de puritate menționate în CMC 15 din partea II a anexei II și:

(a)	are un conținut de seleniu (Se) mai mare de 10 mg/kg substanță uscată, se indică conținutul de seleniu;

(b)

are un conținut de clor (Cl-) mai mare de 30 g/kg de substanță uscată, se indică conținutul de clor, cu excepția cazului în care produsul fertilizant UE este fabricat printr-un proces de fabricație în care au fost utilizate substanțe sau amestecuri cu conținut de clor cu intenția de a produce sau a include săruri metalice alcaline sau săruri alcalino-pământoase, iar informațiile privind aceste săruri sunt furnizate în conformitate cu anexa III.

Atunci când conținutul de seleniu sau de clor este indicat în conformitate cu literele (a) și (b), el se separă în mod clar de declarația privind nutrienții și poate fi exprimat ca interval de valori.

Atunci când, din natura sau din operațiunea de recuperare a materiei cu un grad mare de puritate sau din procesul de producție a produsului fertilizant UE care conține o astfel de materie, după caz, rezultă în mod cert și incontestabil că un astfel de produs fertilizant UE conține seleniu sau clor sub valorile-limită prevăzute la literele (a) și (b), eticheta poate să nu conțină informații cu privire la acești parametri, fără a mai fi nevoie de verificare (de exemplu, prin testare), pe răspunderea producătorului.”.

ANEXA III

În partea II a anexei IV la Regulamentul (UE) 2019/1009, modulul D1 (Asigurarea calității procesului de producție) se modifică după cum urmează:

La punctul 2.2, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

desene, scheme, descrieri și explicații necesare pentru înțelegerea procesului de fabricație a produsului fertilizant UE și, în ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 sau 15, astfel cum sunt definite în anexa II, o descriere în scris și o diagramă a procesului de producție sau de recuperare, în care fiecare tratament, recipient și zonă de depozitare sunt identificate în mod clar,”.

La punctul 5.1.1.1, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„5.1.1.1.

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, personalul cu funcții superioare de conducere din cadrul organizației producătorului:”.

Punctul 5.1.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„5.1.2.1.

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, sistemul de calitate asigură conformitatea cu cerințele specificate în anexa respectivă.”.

Punctul 5.1.3.1 se modifică după cum urmează:

(a)

Partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„5.1.3.1.

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, examinările și testele cuprind următoarele elemente:”.

(b)

Literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)	Personalul calificat efectuează o inspecție vizuală a fiecărui transport de materii prime și verifică compatibilitatea cu specificațiile privind materiile prime prevăzute la CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15 din anexa II [SAU: astfel cum sunt definite în anexa II].

(c)

Producătorul refuză orice transport de orice materie primă dacă, în urma inspecției vizuale, există suspiciuni cu privire la oricare dintre următoarele situații:

—	prezența unor substanțe nocive sau periculoase pentru procesul sau pentru calitatea produsului fertilizant UE final;

—	incompatibilitatea cu specificațiile prevăzute la CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15 din anexa II [SAU: astfel cum sunt definite în anexa II], în special prin prezența unor materiale plastice care duce la depășirea valorii-limită pentru impuritățile macroscopice.”.

(c)

Litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

Se prelevă eșantioane din materiile rezultate, pentru a se verifica dacă acestea respectă specificațiile prevăzute în CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, și dacă proprietățile materiilor rezultate nu pun în pericol produsul fertilizant UE din punctul de vedere al conformității cu cerințele relevante din anexa I.”.

(d)

La litera (fa), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(fa)

Pentru materiile care fac parte din CMC 12, 13, 14 și 15, eșantioanele de materii rezultate se prelevă cel puțin cu următoarea frecvență implicită sau mai devreme decât au fost programate dacă are loc vreo modificare semnificativă care ar putea afecta calitatea produsului fertilizant UE:”.

(e)

Litera (fb) se înlocuiește cu următorul text:

„(fb)

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 12, 13, 14 și 15, fiecărui lot sau fiecărei porțiuni de producție i se atribuie un cod unic în scopul gestionării calității. Cel puțin un eșantion la 3 000 de tone din aceste materii sau un eșantion la două luni, oricare dintre acestea survine mai devreme, se depozitează în stare bună timp de cel puțin doi ani.”.

(f)

Litera (g) punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:

„(iv)

în ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 12, 13, 14 și 15, se măsoară eșantioanele de referință menționate la litera (fb) și se iau măsurile corective necesare pentru a se evita ca aceste materii să fie transportate și utilizate ulterior.”.

La punctul 5.1.4.1, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„5.1.4.1.

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, dosarele referitoare la calitate demonstrează un control eficient al materiilor prime, al producției, al depozitării și conformității materiilor prime și a materiilor care rezultă din procesul de producție cu cerințele corespunzătoare ale prezentului regulament. Fiecare document este lizibil și disponibil la locul (locurile) de utilizare, iar orice versiune ieșită din uz este retrasă rapid de la toate locurile în care este utilizată sau, cel puțin, este identificată ca fiind ieșită din uz. Documentația privind managementul calității conține cel puțin următoarele informații:”.

La punctul 5.1.5.1, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„5.1.5.1.

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, producătorul întocmește un program anual de audit intern, în scopul de a verifica conformitatea cu sistemul de calitate, cu următoarele componente:”.

La punctul 6.3.2, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.2.

În ceea ce privește materiile care fac parte din CMC 3, 5, 12, 13, 14 și 15, astfel cum sunt definite în anexa II, organismul notificat prelevă și analizează eșantioane din materiile care rezultă din procesul de producție în cursul fiecărui audit, iar auditurile respective se efectuează cu următoarea frecvență:”.

8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/12

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/1172 AL COMISIEI

din 4 mai 2022

de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (1), în special articolul 74, articolul 85 alineatul (7) și articolul 105,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/2116 prevede normele de bază referitoare, printre altele, la sistemul integrat de administrare și control („sistemul integrat”) și la aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității. Pentru a se asigura funcționarea fără probleme a noului cadru juridic, trebuie adoptate anumite norme în completarea dispozițiilor prevăzute de regulamentul respectiv în domeniile în cauză.

(2)

Normele referitoare la sistemul integrat și la aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității trebuie să asigure un sistem eficient de control al aplicării de către statele membre și de către beneficiari a normelor în cadrul politicii agricole comune (PAC) și, prin urmare, normele trebuie prevăzute într-un singur act delegat. Noile norme trebuie să înlocuiască dispozițiile relevante din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei (2).

(3)

În special, trebuie stabilite norme pentru completarea anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului (UE) 2021/2116 în ceea ce privește funcționarea sistemului integrat menționat la articolul 65 din regulamentul respectiv, norme privind evaluările calității menționate la articolul 68 alineatul (3), la articolul 69 alineatul (6) și la articolul 70 alineatul (2) din regulamentul respectiv, norme privind sistemul de identificare a parcelelor agricole menționat la articolul 68 din regulamentul respectiv și norme detaliate privind aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității menționate la articolul 85 din același regulament.

(4)

Sistemul de identificare a parcelelor agricole trebuie să furnizeze informații valoroase, cuprinzătoare și fiabile, relevante pentru raportarea referitoare la performanța politicii, să contribuie la punerea în aplicare în mod eficient a intervențiilor bazate pe suprafață și să sprijine beneficiarii în ceea ce privește depunerea unor cereri de ajutor corecte. Pentru a se asigura îndeplinirea acestor obiective, sunt necesare norme care să clarifice cerințele tehnice pe care trebuie să le respecte statele membre și modul în care trebuie structurate și actualizate informațiile disponibile.

(5)

Pentru ca statele membre să poată identifica în mod proactiv eventualele puncte slabe ale sistemului integrat și să poată lua măsurile de remediere adecvate atunci când este necesar, trebuie să se prevadă norme referitoare la evaluarea anuală a calității sistemului de identificare a parcelelor agricole, a calității sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a calității sistemului de monitorizare a suprafețelor. Experiența în ceea ce privește evaluarea calității sistemului de identificare a parcelelor agricole în temeiul Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 a arătat că elaborarea de către Comisie a unor orientări tehnice este deosebit de utilă. Astfel de orientări tehnice ajută statele membre să aplice o metodologie adaptată pentru a-și efectua evaluările. Deoarece evaluările calității sunt importante pentru un sistem integrat care să funcționeze în mod corespunzător, furnizând date fiabile și verificabile în cadrul raportării anuale cu privire la performanță, Comisia trebuie să ajute statele membre în mod similar să efectueze evaluările calității prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116.

(6)

Evaluările calității trebuie să constate dacă sistemul integrat își îndeplinește scopul de a furniza informații fiabile și cuprinzătoare relevante pentru raportarea anuală cu privire la performanță, conform cerințelor de la articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, în special numărul corect de hectare pentru indicatorii de realizare și ponderea corectă a suprafețelor pentru indicatorii de rezultat aferenți intervențiilor bazate pe suprafață. În acest scop, va fi necesară combinarea rezultatelor relevante ale evaluării calității sistemului de monitorizare a suprafețelor și ale evaluării calității sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale, într-un efort de a se evita supraestimarea acestui impact din cauza suprafețelor în cazul cărora au fost făcute erori de măsurare și au fost luate decizii incorecte în privința condițiilor de eligibilitate. În acest scop, verificarea suprafeței declarate în cadrul evaluării calității sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale trebuie să se bazeze pe același eșantion de parcele ca cel din cadrul evaluării calității sistemului de monitorizare a suprafețelor.

(7)

În plus, evaluarea calității sistemului de monitorizare a suprafețelor trebuie să garanteze că rezultatele tuturor statelor membre sunt comparabile, indiferent de posibilitatea amânării în timp a punerii în aplicare cu operaționalitate completă a unui sistem de monitorizare a suprafețelor. Așadar, această evaluare a calității trebuie să vizeze toate intervențiile bazate pe suprafață și condițiile de eligibilitate relevante, chiar și în cazul în care decizia statului membru este de a avea un sistem de monitorizare a suprafețelor pe deplin operațional doar din 1 ianuarie 2024, după cum se menționează la articolul 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Evaluarea calității sistemului de monitorizare a suprafețelor trebuie să furnizeze informații de diagnosticare, atât la nivelul intervențiilor, cât și la nivelul condițiilor de eligibilitate, pe baza cărora statele membre trebuie să adopte măsuri de remediere adecvate, dacă este necesar.

(8)	Din motive de claritate și în scopul stabilirii unei baze armonizate pentru calcularea și aplicarea sancțiunilor administrative aferente condiționalității, este necesar să se stabilească definiții comune și principii generale referitoare la neconformitate.

(9)

Regulamentul (UE) 2021/2116 prevede că sancțiunile administrative aferente condiționalității trebuie stabilite ținându-se seama de principiul proporționalității. Prin urmare, reducerile și excluderile trebuie stabilite în trepte, în funcție de gravitatea neconformității, și trebuie să se ajungă, în caz de neconformitate intenționată, până la excluderea totală a beneficiarului de la toate plățile și de la tot sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din regulamentul menționat. În scopul securității juridice a beneficiarilor, trebuie stabilită o limită de timp pentru aplicarea sancțiunilor administrative.

(10)

În conformitate cu articolul 85 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității trebuie să se facă pe baza plăților care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în cauză în legătură cu cererile de ajutor sau de plată care au fost transmise sau urmează să fie transmise în cursul anului calendaristic în care a avut loc neconformitatea. Așadar, pentru a se asigura legătura dintre comportamentul fermierului și sancțiune și pentru a se garanta tratamentul egal al fermierilor, este necesar să se prevadă că, dacă aceeași neconformitate se repetă continuu pe parcursul mai multor ani calendaristici, trebuie aplicată și calculată o sancțiune administrativă pentru fiecare an calendaristic în care se poate constata că a avut loc neconformitatea.

(11)

Pentru a se garanta că sancțiunile administrative pot fi aplicate și imputate cu eficacitate, este necesar să se prevadă că, dacă în anul calendaristic al constatării sancțiunea depășește cuantumul total al plăților care au fost sau urmează a fi acordate beneficiarului sau beneficiarul nu transmite o cerere de ajutor, sancțiunea trebuie aplicată sau imputată prin intermediul recuperării.

(12)

În temeiul articolului 85 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116, indiferent dacă o neconformitate este detectată prin intermediul sistemului de monitorizare a suprafețelor sau prin alte mijloace, nu trebuie să fie impuse sancțiuni administrative dacă neconformitatea neintenționată nu are consecințe sau are doar consecințe nesemnificative asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză. Datorită caracterului minor al neconformităților care nu au consecințe sau au doar consecințe nesemnificative asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză și pentru a se reduce sarcina administrativă, astfel de neconformități nu trebuie luate în calcul în scopul determinării caracterului repetat sau persistent al unei neconformități.

(13)

În conformitate cu articolul 85 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2116, în cazul în care utilizează sistemul de monitorizare a suprafețelor pentru a detecta cazurile de neconformitate, un stat membru poate decide să aplice o reducere procentuală mai mică. Este necesară stabilirea unui procentaj minim de reducere.

(14)	Trebuie stabilite norme privind calcularea sancțiunilor administrative pentru mai multe neconformități care au loc în același an calendaristic.

(15)

În scopul asigurării tranziției line de la măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), este considerată adecvată prevederea unor norme tranzitorii referitoare la aplicarea articolului 104 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) 2021/2116, pentru a se evita costurile și sarcinile administrative excesive legate de controalele referitoare la condiționalitate și la ecocondiționalitate aplicate beneficiarilor care primesc plăți pe suprafață atât în cadrul unui plan strategic PAC în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (4), cât și în cadrul unui program de dezvoltare rurală pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) până la 31 decembrie 2025. În acest scop, trebuie să se considere că controalele privind condiționalitatea legate de suprafață includ și controalele privind ecocondiționalitatea menționate la articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Acest lucru este justificat de faptul că, în cazul plăților pe suprafață, normele privind condiționalitatea sunt, în general, mai stricte decât normele privind ecocondiționalitatea, atât prin prisma obligațiilor, cât și prin prisma sancțiunilor. Așadar, se poate presupune că, dacă beneficiarul îndeplinește obligațiile prevăzute în normele privind condiționalitatea, sunt respectate și normele privind ecocondiționalitatea. Dacă controalele privind condiționalitatea relevă însă neconformități, statul membru nu mai poate presupune că este respectată ecocondiționalitatea și, prin urmare, trebuie să efectueze controalele menționate la articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și, în contextul respectiv, trebuie să aplice normele privind calcularea și aplicarea sancțiunilor administrative, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în regulamentul respectiv.

(16)

Din motive de claritate și de securitate juridică, Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 trebuie abrogat. Totuși, regulamentul respectiv trebuie să se aplice în continuare în ceea ce privește cererile de ajutoare pentru plăți directe depuse înainte de 1 ianuarie 2023, cererile de plată depuse în legătură cu măsurile de sprijin puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 și sistemele de control și sancțiunile administrative aferente normelor privind ecocondiționalitatea.

(17)	În ceea ce privește articolul 104 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 106 din Regulamentul (UE) 2021/2116, prezentul regulament trebuie să se aplice intervențiilor lansate începând cu 1 ianuarie 2023 și puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115.

(18)

În sfârșit, în ceea ce privește punctul 31 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, Comisia consideră că există o legătură de fond între delegările de competențe prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116 în ceea ce privește normele referitoare la sistemul integrat și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative pentru condiționalitate, precum și că există o interconexiune între ele. Prin urmare, este necesar ca normele respective să fie prevăzute în același act delegat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește dispoziții care completează anumite elemente neesențiale ale Regulamentului (UE) 2021/2116 în ceea ce privește:

(a)

evaluarea calității sistemului de identificare a parcelelor agricole, menționată la articolul 68 alineatul (3), a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale, menționată la articolul 69 alineatul (6), și a sistemului de monitorizare a suprafețelor, menționată la articolul 70 alineatul (2) din regulamentul respectiv;

(b)	sistemul de identificare a parcelelor agricole, menționat la articolul 68 din regulamentul respectiv;

(c)	aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității, menționate la articolul 85 din regulamentul respectiv.

CAPITOLUL II

SISTEMUL INTEGRAT

Articolul 2

Sistemul de identificare a parcelelor agricole

(1) Sistemul de identificare a parcelelor agricole, menționat la articolul 68 din Regulamentul (UE) 2021/2116, funcționează la nivel de parcelă de referință și include informații care permit schimbul de date cu sistemul de depunere a cererilor cu informații geospațiale, menționat la articolul 69 din același regulament și cu sistemul de monitorizare a suprafețelor, menționat la articolul 70 din același regulament.

(2) În sensul prezentului regulament, „parcelă de referință” înseamnă o suprafață delimitată geografic și identificată în mod unic, astfel cum este înregistrată în sistemul de identificare a parcelelor agricole menționat la articolul 68 din Regulamentul (UE) 2021/2116. O parcelă de referință conține o unitate de teren care constituie suprafață agricolă, astfel cum este definită la articolul 4 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2021/2115. După caz, o parcelă de referință conține și suprafețe neagricole considerate eligibile de statele membre pentru primirea sprijinului pentru intervențiile bazate pe suprafață menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(3) Parcelele de referință servesc drept bază de sprijin pentru beneficiari la depunerea cererilor cu informații geospațiale pentru intervențiile bazate pe suprafață menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4) Statele membre delimitează parcelele de referință în așa fel încât să se asigure că fiecare parcelă este stabilă în timp și măsurabilă și permite localizarea unică și fără echivoc a fiecărei parcele agricole și unități de teren de suprafață neagricolă declarate anual și considerate eligibile de către statele membre pentru primirea de sprijin pentru intervențiile bazate pe suprafață menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(5) Statele membre asigură actualizarea informațiilor referitoare la toate parcelele de referință din sistemul de identificare cel puțin o dată la 3 ani. În plus, în fiecare an, statele membre țin seama de toate informațiile disponibile din sistemul de depunere a cererilor cu informații geospațiale, din sistemul de monitorizare a suprafețelor sau din orice altă sursă fiabilă.

(6) Statele membre se asigură că sistemul de identificare a parcelelor agricole conține informațiile necesare pentru extragerea datelor relevante pentru raportarea corectă cu privire la indicatori menționată la articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(7) În sistemul de identificare, pentru fiecare parcelă de referință, statele membre fac cel puțin următoarele:

(a)

stabilesc o suprafață eligibilă maximă în scopul intervențiilor bazate pe suprafață în cadrul sistemului integrat. Pentru a stabili suprafața eligibilă maximă, statele membre deduc elementele neeligibile din parcelă prin delimitare, dacă este posibil. Statele membre definesc în prealabil criteriile și procedurile utilizate pentru evaluarea, cuantificarea și, după caz, delimitarea părților eligibile și neeligibile ale parcelei. Când stabilesc suprafața eligibilă maximă, statele membre pot stabili o marjă rezonabilă pentru cuantificarea corectă, pentru a se ține seama de conturul și starea parcelei;

(b)

identifică suprafața agricolă, astfel cum este menționată la articolul 4 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2021/2115. După caz, statele membre asigură diferențierea suprafeței agricole în teren arabil, culturi permanente și pajiști permanente, inclusiv când acestea formează sisteme agrosilvice pe suprafața în cauză, astfel cum sunt determinate, prin delimitare, în conformitate cu articolul 4 punctul 3 din regulamentul respectiv;

(c)

înregistrează toate informațiile relevante în ceea ce privește pajiștile permanente cu elemente disparate neeligibile, atunci când decid să aplice coeficienți ficși de reducere pentru a stabili suprafața considerată eligibilă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (b) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(d)

includ elemente și/sau angajamente care sunt relevante pentru eligibilitatea intervențiilor bazate pe suprafață și pentru cerințele referitoare la condiționalitate și care sunt stabile în timp. Aceste informații se înregistrează ca atribute sau straturi în sistemul de identificare a parcelelor agricole și se indică cel puțin următoarele:

(i)	localizarea turbăriilor sau a zonelor umede, dacă este cazul, în conformitate cu standardul GAEC 2 enumerat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115;

(ii)	tipul și localizarea elementelor de peisaj de pe parcelă relevante pentru condiționalitate sau pentru intervențiile menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(e)	dacă este cazul, localizează elementele de peisaj și determină dimensiunile acestora în conformitate cu standardul GAEC 8 enumerat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, relevante pentru procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive.

(f)

determină dacă parcelele se află în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, astfel cum sunt menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2021/2115, sau dacă se aplică dezavantajele specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii, astfel cum sunt menționate la articolul 72 din același regulament;

(g)

determină dacă parcelele se află în zone Natura 2000, în zone vizate de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), pe terenuri agricole autorizate pentru producția de bumbac în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115, pe suprafețe care fac obiectul practicilor locale consacrate menționate la articolul 4 alineatul (3) litera (c) al doilea paragraf punctul (i) din regulamentul respectiv, pe suprafețe acoperite cu pajiști permanente desemnate drept pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic în conformitate cu standardul GAEC 9 enumerat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115 sau în zone vizate de Directiva 92/43/CEE a Consiliului (7) sau de Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8).

(8) În ceea ce privește intervențiile legate de sectorul forestier pentru care se acordă sprijin în temeiul articolelor 70 și 72 din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre pot institui sisteme alternative adecvate pentru identificarea în mod unic a terenurilor vizate de sprijin în cazul în care terenurile respective sunt acoperite de păduri.

(9) Sistemul de informații geografice funcționează pe baza unui sistem de coordonate de referință național, astfel cum este definit în Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), care permite măsurarea standardizată și identificarea în mod unic a parcelelor agricole pe întreg teritoriul statului membru în cauză. Dacă se utilizează sisteme de coordonate de referință diferite, sistemele respective trebuie să se excludă reciproc, iar fiecare dintre ele trebuie să asigure coerența între informațiile referitoare la același loc.

Articolul 3

Evaluarea calității sistemului de identificare a parcelelor agricole

(1) Statele membre efectuează anual evaluarea calității menționată la articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116, în vederea acordării sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității. Respectiva evaluare a calității vizează următoarele elemente:

(a)	cuantificarea corectă a suprafeței eligibile maxime;

(b)	proporția și repartizarea parcelelor de referință a căror suprafață eligibilă maximă ține cont de suprafețele neeligibile sau a căror suprafață eligibilă maximă nu ține cont de suprafața agricolă;

(c)	existența unor parcele de referință cu defecte critice;

(d)	clasificarea corectă a suprafeței agricole ca teren arabil, pajiște permanentă sau cultură permanentă în cadrul fiecărei parcele de referință;

(e)	proporția suprafețelor declarate din parcela de referință;

(f)	împărțirea pe categorii a parcelelor de referință a căror suprafață eligibilă maximă ține cont de suprafețele neeligibile, a căror suprafață eligibilă maximă nu ține cont de suprafața agricolă sau care prezintă un defect critic;

(g)	procentajul parcelelor de referință care au făcut obiectul unor modificări, acumulat pe parcursul ciclului de actualizare periodică.

De asemenea, statele membre se asigură că tuturor solicitărilor de actualizare a sistemului de identificare a parcelelor agricole li se dă curs în așa fel încât să fie posibil să se stabilească dacă actualizările respective au rezultat din sistemul de monitorizare a suprafețelor, dintr-o acțiune a beneficiarului sau din orice altă sursă.

(2) Statele membre efectuează evaluarea menționată la alineatul (1) pe baza unui eșantion de parcele de referință. Statele membre utilizează date care permit evaluarea situației reale de pe teren.

(3) Dacă rezultatele evaluării calității relevă deficiențe, statul membru propune acțiuni de remediere adecvate.

Articolul 4

Evaluarea calității sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale

(1) Evaluarea anuală a calității menționată la articolul 69 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/2116 vizează fiabilitatea informațiilor din sistemul de depunere a cererilor cu informații geospațiale și corectitudinea informațiilor utilizate pentru raportarea cu privire la indicatorii menționați la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/2115. Mai exact, evaluarea calității vizează caracterul complet și corect al informațiilor precompletate în cererea cu informații geospațiale, caracterul complet și corect al alertelor de orientare oferite beneficiarilor în timpul procesului de depunere a cererilor și trasabilitatea tuturor modificărilor înregistrate în cererile cu informații geospațiale după depunerea lor.

(2) Evaluarea calității cuprinde următoarele niveluri:

(a)	verificarea faptului că informațiile utilizate de statul membru la precompletarea cererii cu informații geospațiale erau complete, corecte și actualizate;

(b)	verificarea de către statul membru a faptului că suprafața declarată de beneficiar pentru o intervenție bazată pe suprafață a fost stabilită corect din punctul de vedere al condițiilor de eligibilitate aplicabile;

(c)

verificarea faptului că, în măsura posibilului, toate condițiile de eligibilitate aferente intervențiilor și, după caz, cerințele referitoare la condiționalitate, au fost luate în considerare la emiterea de către statele membre a alertelor de orientare către beneficiari în timpul procesului de depunere a cererilor;

(d)

verificarea faptului că toate modificările aduse cererii cu informații geospațiale după depunerea ei au fost înregistrate de statul membru în așa fel încât să fie posibil să se stabilească dacă modificările respective au fost rezultatul unei avertizări din sistemul de monitorizare a suprafețelor sau al unei acțiuni a beneficiarului sau au provenit din orice altă sursă.

(3) Evaluarea calității prevăzută la alineatul (2) literele (a), (c) și (d) se efectuează prin teste IT și prin parcurgerea din nou a procesului de depunere a cererilor cu un eșantion reprezentativ de cereri de ajutor.

(4) În ceea ce privește verificarea prevăzută la alineatul (2) litera (b), evaluarea calității se efectuează prin intermediul unor vizite la fața locului sau prin analizarea unor imagini din același an calendaristic și cu o calitate de cel puțin același nivel ca cel necesar pentru evaluarea calității menționată la articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Verificarea respectivă se efectuează prin măsurarea suprafeței declarate în vederea unei intervenții, asupra unui eșantion selectat în vederea evaluării calității sistemului de monitorizare a suprafețelor, menționate la articolul 5 din prezentul regulament.

(5) Statele membre se asigură că toate intervențiile bazate pe suprafață gestionate prin sistemul integrat sunt incluse în eșantioanele menționate la alineatele (3) și (4) și verificate în procesul de evaluare a calității.

(6) Dacă rezultatele evaluării calității relevă deficiențe, statul membru propune acțiuni de remediere adecvate.

Articolul 5

Evaluarea calității sistemului de monitorizare a suprafețelor

(1) Evaluarea anuală a calității menționată la articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 vizează fiabilitatea punerii în aplicare a sistemului de monitorizare a suprafețelor, furnizează informații de diagnosticare privind sursele deciziilor incorecte la nivelul intervențiilor și al condițiilor de eligibilitate și, în special, vizează corectitudinea informațiilor furnizate în scopul raportării cu privire la indicatorii menționați la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2) Evaluarea calității se efectuează prin intermediul unor vizite la fața locului sau prin analizarea unor imagini din același an calendaristic și, dacă este cazul, cu o calitate de cel puțin același nivel ca cel necesar pentru evaluarea calității menționată la articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Vizitele la fața locului pot fi efectuate în orice moment al anului și, pe cât posibil, vizează, în timpul aceleiași vizite, toate condițiile de eligibilitate relevante pentru un anumit beneficiar. Imaginile utilizate de statele membre în scopul evaluării calității trebuie să poată oferi rezultate concludente și fiabile în ceea ce privește situația reală de pe teren. Dacă utilizează fotografii cu identificare geografică pentru observarea, urmărirea și evaluarea activităților agricole drept date cu valoare cel puțin echivalentă cu cea a datelor satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus, statele membre pot efectua evaluarea calității deciziilor pe baza fotografiilor cu identificare geografică prin intermediul unei analize neautomate a fotografiilor cu identificare geografică, însă doar cu condiția ca acestea să ofere rezultate concludente și fiabile.

(3) La nivelul intervențiilor, evaluarea calității cuprinde următoarele:

(a)

cuantificarea erorilor apărute din cauza deciziilor incorecte în privința condițiilor de eligibilitate în cazul unor parcele vizate de o intervenție bazată pe suprafață, indiferent dacă decizia relevantă rezulta din sistemul de monitorizare a suprafețelor sau nu. Rezultatul trebuie exprimat în hectare;

(b)

cuantificarea numărului de parcele în cazul cărora sistemul de monitorizare a suprafețelor a constatat o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate și cuantificarea numărului de parcele care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate după cea mai recentă dată la care puteau fi modificate cererile de ajutor.

(4) Rapoartele care trebuie prezentate până la 15 februarie 2025 și 15 februarie 2027 trebuie să se refere și la verificarea faptului că toate condițiile de eligibilitate aferente intervențiilor bazate pe suprafață care sunt considerate monitorizabile au făcut obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor în 2024 și, respectiv, în 2026. În urma evaluării rezultatelor acestor rapoarte pot fi necesare acțiuni de remediere.

(5) Evaluarea calității se efectuează asupra unui eșantion reprezentativ de parcele, prin verificarea tuturor condițiilor de eligibilitate aferente tuturor intervențiilor pentru care au fost depuse cereri.

(6) În scopuri de simplificare și având în vedere faptul că eșantionul pentru evaluarea calității sistemului de monitorizare a suprafețelor oferă un nivel adecvat de asigurare în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de eligibilitate per intervenție, statele membre pot decide să țină seama de evaluările calității menționate la articolele 4 și 5 din prezentul regulament în contextul îndeplinirii obligației de a institui un sistem de control prevăzute la articolul 72 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(7) Statele membre se asigură că toate intervențiile bazate pe suprafață gestionate prin sistemul integrat sunt incluse în eșantionul de parcele și verificate în cadrul procesului de evaluare a calității, indiferent de posibilitatea instituirii treptate a sistemului de monitorizare a suprafețelor, menționată la articolul 70 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(8) Dacă rezultatele cuantificărilor menționate la alineatul (3) literele (a) și (b) relevă deficiențe, statul membru propune acțiuni de remediere adecvate.

(9) Acțiunile de remediere în cazul condițiilor de eligibilitate nemonitorizate sau neconcludent monitorizate pot include efectuarea unor vizite la fața locului. În cazurile în care, în urma rezultatelor evaluării calității pentru anul calendaristic în cauză, sunt necesare acțiuni de remediere, ar putea fi necesară includerea în raportul de evaluare a calității aferent anului următor a unor detalii suplimentare referitoare la deficiențele care trebuie remediate.

CAPITOLUL III

APLICAREA ȘI CALCULAREA SANCȚIUNILOR ADMINISTRATIVE AFERENTE CONDIȚIONALITĂȚII

Articolul 6

Definiții

În sensul prezentului capitol, se aplică definițiile din titlul IV capitolul IV din Regulamentul (UE) 2021/2116.

De asemenea, se aplică următoarele definiții:

(a)

„neconformitate” înseamnă nerespectarea cerințelor legale în materie de gestionare în temeiul legislației Uniunii, menționate la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2115, sau a standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 13 din regulamentul respectiv;

(b)	„standarde” înseamnă oricare dintre standardele stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(c)	„anul constatării” înseamnă anul calendaristic în care a fost efectuat controlul administrativ sau controlul la fața locului;

(d)	„domeniu de condiționalitate” înseamnă oricare dintre cele trei domenii diferite menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Articolul 7

Principii generale privind neconformitățile

(1) În scopul stabilirii caracterului repetitiv al unei neconformități, se ține seama de cazurile de neîndeplinire a obligațiilor în materie de ecocondiționalitate constatate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

(2) „Amploarea” unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă neconformitatea are un impact de anvergură sau dacă este limitată la ferma în cauză.

(3) „Gravitatea” unei neconformități depinde în special de importanța consecințelor acesteia, ținând seama de obiectivele cerinței sau ale standardului în cauză.

(4) Caracterul „persistent” al unui caz de neconformitate depinde în special de lungimea perioadei în care se manifestă efectele acestuia sau de posibilitățile de a se pune capăt efectelor respective prin mijloace rezonabile.

(5) În sensul prezentului capitol, neconformitățile sunt considerate „constatate” dacă sunt stabilite în urma oricărui tip de controale efectuate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2116 sau după ce au fost aduse la cunoștința autorității de control competente ori, după caz, a agenției de plăți, în orice alt mod.

Articolul 8

Principii generale privind sancțiunile administrative

(1) Sancțiunea administrativă prevăzută la articolul 84 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 este impusă numai dacă este constatată o neconformitate în termen de 3 ani calendaristici consecutivi, calculați începând cu și incluzând anul în care a avut loc neconformitatea.

(2) Dacă aceeași neconformitate se repetă continuu pe parcursul mai multor ani calendaristici, se aplică o sancțiune administrativă pentru fiecare an calendaristic în care a avut loc neconformitatea. Sancțiunile administrative sunt calculate pe baza plăților care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în cauză în legătură cu cererile de ajutor sau de plată care au fost transmise sau urmează să fie transmise în cursul anilor calendaristici în care a avut loc neconformitatea.

(3) Dacă, în anul calendaristic în care a avut loc constatarea, beneficiarul nu transmite o cerere de ajutor sau sancțiunea administrativă depășește cuantumul total al plăților care au fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în legătură cu cererile de ajutor pe care beneficiarul le-a transmis sau urmează să le transmită în cursul anului calendaristic în care a avut loc constatarea, sancțiunea administrativă se recuperează în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/128 al Comisiei (10).

Articolul 9

Procentajele reducerilor în caz de neconformitate neintenționată

(1) În cazul neconformităților neintenționate constatate, pe baza evaluării neconformității de către autoritatea de control competentă, care a ținut seama de criteriile menționate la articolul 85 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116, agenția de plăți poate decide o reducere cu până la 1 % a procentajului prevăzut la articolul 85 alineatul (2) din regulamentul menționat.

(2) Dacă o neconformitate neintenționată constatată are consecințe grave asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză ori constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor, agenția de plăți poate decide, pe baza evaluării neconformității de către autoritatea de control competentă, care a ținut seama de criteriile menționate la articolul 85 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116, să majoreze cu până la 10 % procentajul menționat la articolul 85 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

(3) În cazul în care o neconformitate neintenționată cu aceeași cerință sau același standard este constatată și persistă pe parcursul a 3 ani calendaristici consecutivi, procentajul reducerii prevăzut la articolul 85 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116 este aplicat doar dacă beneficiarul a fost informat în privința precedentei constatări a neconformității. Dacă aceeași neconformitate persistă în continuare fără un motiv justificat din partea beneficiarului, cazul respectiv este considerat un caz de neconformitate deliberată.

(4) Dacă o neconformitate constatată nu are consecințe sau are doar consecințe nesemnificative asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză și nu se impune nicio sancțiune administrativă în conformitate cu articolul 85 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116, neconformitatea respectivă nu este luată în calcul în scopul determinării caracterului repetat sau persistent al unei neconformități.

(5) Dacă un stat membru utilizează sistemul de monitorizare a suprafețelor menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116 pentru a detecta cazurile de neconformitate, reducerea de aplicat pentru neconformitățile neintenționate constatate poate fi mai mică decât reducerea prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, dar de cel puțin 0,5 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din regulamentul respectiv.

Articolul 10

Procentajele reducerilor în caz de neconformitate deliberată

Procentajul reducerii în cazul unei neconformități deliberate constatate este de cel puțin 15 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Pe baza evaluării neconformității de către autoritatea de control competentă, care a ținut seama de criteriile menționate la articolul 85 alineatul (1) al doilea paragraf din același regulament, agenția de plăți poate decide majorarea procentajului respectiv până la 100 %.

Articolul 11

Calcularea reducerilor pentru mai multe neconformități care au avut loc în același an calendaristic

(1) Dacă o neconformitate constatată cu un standard este, de asemenea, o neconformitate cu o cerință, neconformitatea este considerată o singură neconformitate. În scopul calculării reducerilor, neconformitatea este considerată parte a domeniului de condiționalitate al cerinței.

(2) Dacă în același an calendaristic au avut loc mai multe neconformități neintenționate nerecurente constatate, procedura de stabilire a reducerii se aplică individual fiecărei neconformități, iar procentajele rezultate se adună. Totuși, reducerea totală nu depășește:

(a)

5 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116, dacă niciuna dintre neconformități nu are consecințe grave asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză și nu constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor; sau

(b)

10 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116, dacă cel puțin o neconformitate are consecințe grave asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză ori constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor.

(3) Dacă în același an calendaristic au avut loc mai multe neconformități neintenționate recurente constatate, procedura de stabilire a reducerii se aplică individual fiecărei neconformități, iar procentajele reducerilor rezultate se adună. Totuși, reducerea nu depășește 20 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4) Dacă în același an calendaristic au avut loc mai multe neconformități deliberate constatate, procedura de stabilire a reducerii se aplică individual fiecărei neconformități, iar procentajele reducerilor rezultate se adună. Totuși, reducerea nu depășește 100 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(5) Dacă în același an calendaristic au avut loc mai multe neconformități neintenționate, recurente și deliberate, procentajele reducerilor rezultate și, dacă este cazul, procentajele reducerilor rezultate după aplicarea alineatelor (2), (3) și (4) din prezentul articol se adună. Totuși, reducerea nu depășește 100 % din cuantumul total care rezultă din plățile și sprijinul menționate la articolul 83 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 12

Dispoziții tranzitorii

Prin derogare de la articolul 104 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) 2021/2116, controalele referitoare la respectarea normelor privind condiționalitatea, menționate la articolul 83 din regulamentul respectiv, se efectuează în privința suprafețelor pentru care se acordă sprijin în temeiul articolelor 28, 29 și 30 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, prin intermediul programelor de dezvoltare rurală puse în aplicare până la 31 decembrie 2025 în temeiul regulamentului respectiv, atunci când beneficiarul în cauză primește plăți pe suprafață și în cadrul planului strategic PAC, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115.

Cu excepția cazului în care relevă nerespectarea normelor privind condiționalitatea, se consideră că controalele privind condiționalitatea menționate la primul paragraf cuprind controalele privind ecocondiționalitatea menționate la articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Dacă normele privind condiționalitatea nu sunt respectate, statul membru efectuează controale în conformitate cu articolul menționat în ceea ce privește măsurile bazate pe suprafață din cadrul programelor de dezvoltare rurală și, dacă se constată nereguli, statul membru aplică normele privind calcularea și aplicarea sancțiunilor administrative prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 13

Abrogare

Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2023.

Totuși, regulamentul menționat continuă să se aplice:

(a)	cererilor de ajutor pentru plăți directe depuse înainte de 1 ianuarie 2023;

(b)	cererilor de plată prezentate în legătură cu măsurile de sprijin puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013;

(c)	sistemului de control și sancțiunilor administrative, în ceea ce privește normele privind ecocondiționalitatea.

Articolul 14

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 mai 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 435, 6.12.2021, p. 187.

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității (JO L 181, 20.6.2014, p. 48).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(4) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(6) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(7) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(8) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(9) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/128 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, controalele, garanțiile și transparența (JO L 20, 31.1.2022, p. 131).

8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/23

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1173 AL COMISIEI

din 31 mai 2022

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

Având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (1), în special articolul 26 primul paragraf litera (c), articolul 60 alineatul (4) primul paragraf litera (b), articolul 75 și articolul 92,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/2116 prevede normele de bază referitoare, printre altele, la obligațiile statelor membre de a proteja interesele financiare ale Uniunii și de a prezenta rapoarte privind performanța politicii. Pentru a se asigura funcționarea fără probleme a noului cadru juridic, trebuie adoptate anumite norme referitoare la rapoartele de evaluare a calității a trei elemente (sistemul de identificare a parcelelor agricole, sistemul de depunere a cererilor cu informații geospațiale și sistemul de monitorizare a suprafețelor) din cadrul sistemului integrat de administrare și control („sistemul integrat”) și la măsurile de remediere aferente, precum și norme referitoare la cerințele aplicabile cererilor de ajutor și sistemului de monitorizare a suprafețelor, la cadrul care reglementează achiziționarea datelor satelitare în scopul sistemului de monitorizare a suprafețelor și la controalele care vizează organizațiile interprofesionale aprobate în ceea ce privește plata specifică pentru cultura de bumbac. Noile norme trebuie să înlocuiască dispozițiile relevante din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei (2).

(2)

Rapoartele de evaluare privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor trebuie să fie cuprinzătoare, pentru a permite evaluarea fiabilității informațiilor generate de aceste elemente ale sistemului integrat. Conținutul acestor rapoarte trebuie să permită să se stabilească dacă se oferă o asigurare suficientă privind calitatea informațiilor utilizate în legătură cu obligația statelor membre de a raporta performanțele în raport cu indicatorii de realizare și de rezultat aferenți intervențiilor bazate pe suprafață gestionate în cadrul sistemului integrat. Prin urmare, aceste rapoarte trebuie să conțină, în special, informații referitoare la activitățile desfășurate în cadrul evaluării calității și la deficiențele detectate, precum și informații privind posibilele cauze profunde ale deficiențelor respective. Mai exact, rapoartele trebuie să includă informații referitoare la datele și imaginile utilizate pentru evaluările privind calitatea, precum și rezultatele testelor efectuate. Experiența referitoare la schimburile de informații dintre statele membre și Comisie în legătură cu evaluarea privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole a arătat că utilizarea unor sisteme electronice de informații dedicate este deosebit de utilă. Pentru a se facilita activitatea statelor membre și comunicarea lor cu Comisia, astfel de sisteme de informații trebuie să fie utilizate în continuare și dezvoltate suplimentar, atunci când este necesar, în scopul raportării referitoare la cele trei evaluări privind calitatea prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2116.

(3)

Pentru a-și îndeplini scopul de a furniza date fiabile pentru raportul anual privind performanța, rezultatele celor trei evaluări privind calitatea, în special ale celor privind sistemul depunere a cererilor cu informații geospațiale și sistemul de monitorizare a suprafețelor, trebuie combinate pentru a se estima eroarea referitoare la suprafață a datelor raportate în legătură cu indicatorii de realizare și de rezultat, derivată din deficiențele sistemelor. Trebuie stabilite norme privind măsurile de remediere care pot fi necesare pentru rezolvarea deficiențelor într-un interval de timp definit. În plus, rapoartele elaborate în ceea ce privește anii 2024 și 2026 trebuie să permită verificarea faptului că sistemul de monitorizare a suprafețelor este instituit în mod adecvat în toate statele membre și că punerea treptată în aplicare a sistemului de monitorizare a suprafețelor s-a încheiat cu succes, cuprinzând toate condițiile de eligibilitate și toate intervențiile care pot fi monitorizate. În acest scop, rapoartele trebuie să conțină o listă a tuturor criteriilor de eligibilitate pentru toate intervențiile bazate pe suprafață din cadrul sistemului integrat, împreună cu informații privind sursele de date utilizate pentru analiză.

(4)

Statele membre trebuie să instituie un sistem fiabil și modern de gestionare a cererilor de ajutor, care să permită comunicarea prin mijloace electronice și care să funcționeze pe baza unui ciclu anual. Statele membre trebuie să vizeze simplificarea pentru beneficiari și administrația națională, de exemplu prevăzând că o cerere poate cuprinde mai multe intervenții sau mai mulți beneficiari care depun o cerere comună sau că este examinată o singură cerere per exploatație într-un anumit an, în cazul transferului exploatației respective. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura gestionarea corespunzătoare a intervențiilor în cazul în care mai multe agenții de plăți sunt responsabile pentru același beneficiar.

(5)

Statele membre trebuie să profite de beneficiile digitalizării, utilizând, de regulă, mijloacele electronice pentru toate comunicările cu beneficiarii. În plus, pentru a se încuraja simplificarea, statele membre trebuie, în măsura posibilului, să preia informațiile necesare pentru gestionarea intervențiilor din surse de date aflate la dispoziția administrației publice.

(6)

Pentru a facilita procesul de depunere a cererilor de ajutor, statele membre trebuie să ofere formulare precompletate, care să conțină toate informațiile relevante pentru beneficiari și, totodată, informațiile cel mai recent actualizate. Statele membre trebuie să prevină neregulile, permițând modificarea formularelor precompletate și oferind alerte de orientare care să ajute beneficiarul să identifice potențialele neconformități și să depună cereri corecte. La actualizarea informațiilor din bazele de date ale administrației naționale, statele membre trebuie să țină seama de modificările introduse de beneficiari. În scopul tratamentului egal al beneficiarilor, dacă un stat membru decide să aplice sistemul automat de cereri, respectivul sistem trebuie să garanteze același nivel de detaliu ca cel necesar pentru depunerea cererilor de ajutor în temeiul prezentului regulament.

(7)

Cererile de ajutor din cadrul sistemului integrat trebuie să furnizeze, în măsura posibilului, toate informațiile necesare pentru gestionarea adecvată și fiabilă a intervențiilor vizate și pentru raportarea corectă a indicatorilor de realizare și de rezultat. În scopul gestionării adecvate a intervențiilor, beneficiarii trebuie să rămână responsabili pentru cererile de ajutor depuse, astfel încât toate drepturile și responsabilitățile aferente să poată fi asumate în mod clar.

(8)

Prevenirea neregulilor trebuie asigurată prin posibilitatea de a modifica sau a retrage cererile de ajutor până la un anumit termen. Efectul de descurajare al sancțiunilor nu este necesar dacă toți beneficiarii unei anumite intervenții fac obiectul controalelor administrative și/sau al aplicării sistemului de monitorizare a suprafețelor. Așadar, trebuie să se permită modificări sau retrageri în orice moment înaintea unui termen care este necesar pentru gestionarea corespunzătoare a intervențiilor. Totuși, nu trebuie permise modificări și retrageri în cazul neconformităților legate de condiții de eligibilitate nemonitorizabile relevate de alte surse decât sistemul de monitorizare a suprafețelor și controalele administrative. În alte situații, posibilitatea modificării sau a retragerii nu trebuie acordată dacă beneficiarul a fost informat despre un control la fața locului planificat sau dacă un astfel de control, efectuat fără preaviz, a detectat deja nereguli. În plus, în scopul unei mai bune fiabilități a informațiilor necesare pentru intervențiile în temeiul articolului 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (3), pentru bovine, oi și capre, termenul pentru efectuarea de modificări trebuie stabilit în așa fel încât să se permită efectuarea de modificări în cererea de ajutor și actualizări în baza de date electronică pentru animale înainte de data stabilită de statul membru pentru îndeplinirea cerinței referitoare la identificare și înregistrare.

(9)

Statele membre trebuie să se asigure că cererea cu informații geospațiale include informațiile necesare pentru gestionarea intervențiilor bazate pe suprafață din cadrul sistemului integrat și, în măsura în care este necesar, a intervențiilor bazate pe suprafață din sectorul vitivinicol, precum și pentru cerințele din cadrul condiționalității. Trebuie furnizată o listă neexhaustivă a elementelor cererii cu informații geospațiale, pentru a oferi orientări utile statelor membre. În ceea ce privește informațiile referitoare la utilizarea produselor de protecție a plantelor pe care trebuie să le furnizeze beneficiarul când informațiile respective sunt pertinente în scopul unei intervenții gestionate prin sistemul integrat pentru care se solicită sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), statele membre pot decide să folosească informațiile respective în legătură cu obligația de înregistrare a utilizării acestor produse, menționată în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(10)

În scopul gestionării adecvate a intervențiilor bazate pe animale, trebuie stabilite anumite norme referitoare la conținutul cererilor de ajutor aferente. Pentru a se asigura transparența și tratamentul egal al beneficiarilor, trebuie să se precizeze, de asemenea, că, atunci când este utilizat sistemul automat de cereri, toate animalele pe care le deține beneficiarul și care sunt potențial eligibile pentru a primi ajutor în cadrul unei anumite intervenții trebuie considerate declarate pentru intervenția respectivă.

(11)

Regulamentul (UE) 2021/2116 a introdus sistemul de monitorizare a suprafețelor ca element obligatoriu al sistemului integrat. Pentru a se asigura că această obligație este îndeplinită în mod corespunzător și uniform, sistemul de monitorizare a suprafețelor trebuie să aibă același domeniu de aplicare în toate statele membre, cuprinzând astfel toți beneficiarii și toate intervențiile bazate pe suprafață gestionate în cadrul sistemului integrat și toate condițiile monitorizabile. Trebuie să se acorde prioritate automatizării analizei datelor în cadrul sistemului de monitorizare a suprafețelor, pentru a se sprijini îndeplinirea obiectivului transversal de modernizare a PAC. Din aceste motive, trebuie mărit treptat numărul condițiilor de eligibilitate care pot fi considerate monitorizabile utilizând datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu o valoare cel puțin echivalentă. În acest scop, statele membre trebuie să se asigure că, în 2023 și 2024, toate condițiile de eligibilitate care pot fi considerate monitorizabile prin prelucrarea automată a datelor satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor. Totuși, statele membre pot decide dacă aceste condiții de eligibilitate monitorizabile sunt monitorizate efectiv prin prelucrarea datelor satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau a altor date cu o valoare cel puțin echivalentă. În cazul în care condițiile de eligibilitate nu pot fi considerate monitorizabile utilizând datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus, statele membre pot decide să le abordeze prin prelucrarea altor date cu o valoare cel puțin echivalentă sau, în caz contrar, le pot considera nemonitorizabile. Începând din 2025, statele membre trebuie să se asigure că toate condițiile de eligibilitate care pot fi considerate monitorizabile prin prelucrarea automată fie a datelor satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus, fie a fotografiilor cu identificare geografică fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor. Totuși, având în vedere efortul și investițiile necesare pentru a include fotografiile cu identificare geografică în categoria datelor cu o valoare cel puțin echivalentă pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor, statelor membre trebuie să li se acorde o perioadă de timp pentru a desfășura activitățile pregătitoare necesare. Din acest motiv, statele membre trebuie să se asigure că condițiile de eligibilitate care pot fi considerate monitorizabile cu ajutorul fotografiilor cu identificare geografică sunt incluse treptat, pe parcursul întregii perioade de programare. Aceste eforturi trebuie să asigure un ritm constant al progreselor începând cu 2025. Statele membre trebuie să decidă care dintre condițiile de eligibilitate care pot fi considerate monitorizabile cu ajutorul fotografiilor cu identificare geografică ajung în fiecare an să facă obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor. În plus, pentru ca statelor membre să le fie mai ușor să integreze această nouă tehnologie în sistemul de monitorizare a suprafețelor, statele membre trebuie să supună sistemului de monitorizare a suprafețelor, înainte de 1 ianuarie 2027, cel puțin un procentaj din intervențiile în cazul cărora condițiile de eligibilitate pot fi considerate monitorizabile numai cu ajutorul fotografiilor cu identificare geografică. Statele membre trebuie să aibă flexibilitatea de a decide care dintre intervențiile care au cel puțin o condiție de eligibilitate ce va fi monitorizată cu ajutorul fotografiilor cu identificare geografică în sistemul de monitorizare a suprafețelor sunt incluse în procentajul respectiv. Totuși, când iau această decizie, statele membre trebuie să se asigure că toate intervențiile bazate pe suprafață fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor prevăzut la articolul 70 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(12)

În plus, trebuie stabilit, de asemenea, un set comun de cerințe pentru a se asigura că suprafețele declarate în cadrul unei intervenții nu conțin terenuri neeligibile, o utilizare neeligibilă a terenurilor și modificări ale categoriei de suprafață agricolă care ar putea avea un impact asupra analizei condițiilor de eligibilitate specifice intervenției utilizând sistemul de monitorizare a suprafețelor. Pe parcursul anului de cerere, aceste cerințe trebuie evaluate prin prisma condițiilor de eligibilitate ale intervențiilor incluse într-o anumită cerere de ajutor, astfel încât să fie posibilă o analiză ulterioară semnificativă de către sistemul de monitorizare a suprafețelor. Utilizarea terenurilor trebuie evaluată în cadrul unei suprafețe delimitate pentru a se stabili dacă a avut loc comportamentul spațial sau temporal preconizat pe baza unei anumite cereri de ajutor și a intervenției în cauză. În timp ce dezvoltă sistemul de monitorizare a suprafețelor, statele membre trebuie să beneficieze pe deplin de potențialul acestuia, utilizând informațiile disponibile în scopul actualizării sistemului de identificare a parcelelor agricole și în scopul comunicării cu beneficiarii pentru a permite modificarea cererilor de ajutor. Atunci când statul membru trebuie să informeze beneficiarul cu privire la neconformități ca urmare a rezultatelor sistemului de monitorizare a suprafețelor în cazurile de prezență a unor suprafețe neeligibile sau de utilizare neeligibilă a terenurilor, informațiile privind neconformitatea trebuie comunicate de îndată ce sunt detectate, pentru ca beneficiarul să aibă posibilitatea de a modifica cererea de ajutor cât mai curând posibil și pentru ca analiza de către sistemul de monitorizare a suprafețelor să se efectueze din nou cu eficacitate și în timp util. De asemenea, trebuie să se clarifice modul în care se aplică în practică posibilitatea punerii treptate în aplicare a sistemului, prin specificarea intervențiilor care trebuie să fie incluse în 2023.

(13)

Pentru ca sistemul de monitorizare a suprafețelor să poată cuprinde toate condițiile de eligibilitate aferente tuturor intervențiilor bazate pe suprafață gestionate în cadrul sistemului integrat care pot fi monitorizate utilizând date satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu o valoare cel puțin echivalentă, este necesar să se extindă tipurile de date și să se furnizeze standardele necesare pentru asigurarea echivalenței acestora cu datele satelitare. Pentru a se evita lacunele în eforturile de modernizare ale statelor membre, fotografiile cu identificare geografică trebuie considerate date cu o valoare cel puțin echivalentă în scopul sistemului de monitorizare a suprafețelor.

(14)	Este necesar să se stabilească norme specifice pentru o procedură obiectivă și eficientă prin care să se efectueze achiziționarea datelor satelitare în scopul sistemului de monitorizare a suprafețelor.

(15)	Pentru o gestionare adecvată a intervențiilor referitoare la bumbac, trebuie prevăzute anumite norme privind conținutul controalelor pe care le efectuează statele membre referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate.

(16)

Din motive de claritate și de securitate juridică, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 trebuie abrogat. Totuși, regulamentul respectiv trebuie să se aplice în continuare în ceea ce privește cererile de ajutor pentru plăți directe depuse înainte de 1 ianuarie 2023 și cererile de plată depuse în legătură cu măsurile de sprijin puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(17)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru fondurile agricole, al Comitetului pentru politica agricolă comună și al Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2021/2116 în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control („sistemul integrat”) menționat la articolul 65 din Regulamentul (UE) 2021/2116, în legătură cu:

(a)

forma, conținutul și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia:

(i)	a rapoartelor de evaluare privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor;

(ii)	a măsurilor de remediere menționate la articolele 68, 69 și 70 din Regulamentul (UE) 2021/2116;

(b)

caracteristicile și normele de bază privind sistemul de depunere a cererilor de ajutor în temeiul articolului 69 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și sistemul de monitorizare a suprafețelor menționat la articolul 70 din același regulament, inclusiv parametrii creșterii treptate a numărului de intervenții din cadrul sistemului de monitorizare a suprafețelor;

(c)	procedura în temeiul căreia se realizează achiziționarea datelor satelitare menționată la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/2116, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite;

(d)	cadrul care reglementează achiziționarea, îmbunătățirea și utilizarea datelor satelitare, precum și termenele aplicabile; precum și

(e)	un sistem de controale referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate în ceea ce privește plata specifică pentru cultura de bumbac menționată în titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Articolul 2

Rapoarte de evaluare privind calitatea

(1) Statele membre furnizează Comisiei evaluarea privind calitatea menționată la articolul 68 alineatul (3), la articolul 69 alineatul (6) și la articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 sub formă de rapoarte transmise prin intermediul sistemelor electronice de informații care permit schimburile de informații, documente și date justificative.

(2) Rapoartele menționate la alineatul (1) furnizează informații referitoare la activitatea subiacentă în cadrul evaluărilor privind calitatea, în special în ceea ce privește rezultatele vizitelor la fața locului și/sau analiza imaginilor care oferă informații fiabile și concludente referitoare la situația reală de pe teren, și cuantifică deficiențele detectate în cadrul respectivei evaluări privind calitatea. Rezultatele evaluărilor privind calitatea menționate la alineatul (1) sunt combinate în scopul cuantificării erorii în ceea ce privește numărul de hectare sau ponderea suprafețelor raportat(ă) în raportul anual privind performanța.

(3) În cazul în care rezultatele evaluărilor privind calitatea relevă deficiențe în conformitate cu evaluările privind calitatea menționate la alineatul (1), statul membru indică în mod clar, în raportul de evaluare privind calitatea, măsurile de remediere care abordează deficiențele respective. În cazul în care consideră că progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de remediere propuse în anul precedent sunt insuficiente, Comisia poate solicita statului membru să prezinte un plan de acțiune în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4) În cazul deficiențelor recurente relevate în cadrul evaluării privind calitatea menționată la alineatul (1), Comisia solicită un plan de acțiune în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 dacă aceleași deficiențe sunt relevate fără nicio îmbunătățire în al doilea an consecutiv și sunt considerate grave în conformitate cu articolul 2 litera (d) din regulamentul respectiv.

(5) Raportul de evaluare privind calitatea sistemului de monitorizare a suprafețelor prezentat în ceea ce privește anii 2024 și 2026 enumeră toate condițiile de eligibilitate pentru toate intervențiile care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor, împreună cu informații privind sursele de date utilizate pentru analiză.

Articolul 3

Norme generale privind sistemul de depunere a cererilor de ajutor

(1) Statele membre instituie un sistem electronic pentru cererile de ajutor, acestea fiind depuse anual de către beneficiari și conținând toate informațiile necesare pentru ca statele membre să poată verifica îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru sprijin cel puțin pentru intervențiile menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116, precum și îndeplinirea condițiilor și cerințelor relevante pentru condiționalitate și drepturile la plată, dacă este necesar. Sistemul permite identificarea clară și fără echivoc a beneficiarilor, în special în cazul în care se utilizează sistemul automat de cereri menționat la articolul 65 alineatul (4) litera (f) din regulamentul respectiv. Sistemul include sistemul de depunere a cererilor cu informații geospațiale și, dacă este cazul, sistemul de depunere a cererilor de ajutor pentru animale, menționat la articolul 66 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.

(2) Cererile de ajutor se depun până la un termen stabilit de statul membru și se referă la anul calendaristic în care sunt depuse.

(3) Statele membre pot prevedea o singură cerere de ajutor care să cuprindă mai multe intervenții menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116, drepturile la plată și condiționalitatea.

(4) Statele membre pot decide că un grup de beneficiari poate depune o cerere de ajutor comună, cu condiția să se asigure tratamentul egal al tuturor beneficiarilor.

(5) Dacă o exploatație este transferată de la un beneficiar la altul, statele membre examinează o singură cerere de ajutor pentru exploatația respectivă în anul transferului.

(6) În cazul intervențiilor bazate pe animale în temeiul articolelor 31, 34 și 70 din Regulamentul (UE) 2021/2115, dacă un animal este transferat de la un beneficiar la altul, statele membre pot examina mai multe cereri de ajutor pentru respectivul animal în anul transferului, cu condiția ca statele membre să poată asigura nediscriminarea între beneficiarii în cauză, eficiența controalelor, aplicarea corectă a eventualelor sancțiuni și respectarea anualității sistemului integrat.

(7) În scopul gestionării corespunzătoare a intervențiilor într-un stat membru în cazul în care mai multe agenții de plăți sunt responsabile cu gestionarea cererii de ajutor a aceluiași beneficiar, statul membru în cauză ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că toate agențiile de plăți implicate dispun de toate informațiile necesare.

Articolul 4

Simplificarea procedurilor legate de sistemul de depunere a cererilor de ajutor

(1) Statele membre stabilesc mijloace electronice de comunicare între beneficiar și autorități, asigurându-se că datele transmise sunt fiabile în vederea gestionării corespunzătoare a intervențiilor în cadrul sistemului integrat de administrare și control. Dacă documentele justificative nu pot fi transmise electronic, statele membre stabilesc aceleași termene pentru transmiterea lor prin alte mijloace decât cele electronice.

(2) Statele membre pot prevedea proceduri simplificate în cazul în care datele sunt deja la dispoziția autorităților, în special în cazul în care situația nu s-a schimbat de la ultima depunere a unei cereri de ajutor. Statele membre pot decide să utilizeze date obținute din surse de date aflate la dispoziția autorităților naționale în scopul gestionării cererilor de ajutor. Statele membre se asigură că respectivele surse de date oferă nivelul de asigurare necesar pentru gestionarea corespunzătoare a datelor, în vederea garantării fiabilității, integrității și securității datelor respective.

(3) După caz, statele membre pot solicita ca informațiile care trebuie incluse în eventualele documente justificative să fie prezentate împreună cu cererea de ajutor, direct din sursa de informații.

Articolul 5

Cerințe legate de sistemul de depunere a cererilor de ajutor

(1) Prin mijloace electronice, statele membre pun la dispoziția beneficiarilor formulare precompletate, astfel cum se menționează la articolul 69 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(2) În cazul intervențiilor bazate pe suprafață menționate la articolul 65 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116, formularele precompletate conțin materialul grafic corespunzător cel mai recent actualizat, furnizat prin intermediul unei interfețe bazate pe sistemul de informații geografice, pentru a se facilita declararea geospațială a suprafețelor în scopul acestor intervenții și al condiționalității.

(3) Formularele precompletate menționate la alineatul (1) indică:

(a)	identificarea în mod unic a tuturor parcelelor agricole și a tuturor unităților de teren care conțin suprafețe neagricole considerate eligibile de către statul membru în care se află exploatația;

(b)	suprafața, precum și localizarea suprafețelor declarate ale acestor parcele și suprafața eligibilă corespunzătoare determinată pentru plată pentru anul precedent în scopul intervențiilor bazate pe suprafață;

(c)	informațiile relevante pentru condiționalitate.

(4) Beneficiarilor le pot fi furnizate, de asemenea, informațiile care reies din sistemul de monitorizare a suprafețelor, dacă sunt relevante pentru cererea de ajutor.

(5) În cazul intervențiilor bazate pe animale care vizează bovine sau oi și capre, statele membre se bazează pe o bază de date electronică actualizată, definită la articolul 2 punctul 25 din Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 al Comisiei (6), pentru a furniza în formularele precompletate cele mai recente informații din baza de date respectivă, care trebuie să fie actualizată conform termenelor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/520 al Comisiei (7).

(6) Statele membre le oferă beneficiarilor posibilitatea de a corecta formularele precompletate, până la un termen care urmează să fie stabilit de statul membru în conformitate cu condițiile referitoare la termenul de depunere a cererilor de ajutor prevăzut la articolul 3 și la termenul pentru modificarea sau retragerea cererilor de ajutor prevăzut la articolul 7.

(7) Modificările efectuate de beneficiari în formularele precompletate sunt luate în considerare pentru actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole, pentru aplicarea sistemului de monitorizare a suprafețelor și pentru baza de date electronică menționate la alineatul (5), după caz.

(8) Pentru a se facilita depunerea de către beneficiari, sistemul de depunere a cererilor de ajutor prevede alerte de orientare pe parcursul procesului de depunere a cererilor.

(9) Statele membre care aplică sistemul automat de cereri menționat la articolul 65 alineatul (4) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2116 asigură un nivel de detaliere echivalent cu cel stabilit în prezentul regulament.

Articolul 6

Conținutul cererilor de ajutor

(1) Cerere de ajutor înseamnă o cerere de sprijin în cadrul oricăreia dintre intervențiile gestionate prin sistemul integrat sau, după caz, o cerere de sprijin sau o cerere de plată.

(2) Cererea de ajutor trebuie să conțină cel puțin:

(a)	identitatea beneficiarului;

(b)	detaliile referitoare la intervenția (intervențiile) pentru care se solicită ajutor;

(c)	după caz, eventualele documente justificative necesare pentru stabilirea condițiilor de eligibilitate și a altor cerințe relevante pentru intervenția în cauză;

(d)	informațiile relevante pentru condiționalitate.

Beneficiarul rămâne responsabil pentru cererea de ajutor și pentru corectitudinea informațiilor transmise. Acest lucru este valabil și atunci când un stat membru aplică un sistem automat de cereri.

(3) Statele membre se asigură că cererea de ajutor conține toate informațiile necesare pentru extragerea datelor relevante pentru raportarea corectă cu privire la indicatorii de realizare și de rezultat menționați la articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 în ceea ce privește intervențiile care fac obiectul cererii de ajutor.

Articolul 7

Modificări sau retrageri ale cererilor de ajutor

(1) Cererile de ajutor pot fi modificate sau retrase total sau parțial de către beneficiar în următoarele condiții:

(a)

în cazul intervențiilor care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor, în orice moment înainte de un termen care urmează să fie stabilit de statul membru și care trebuie să fie cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de data la care trebuie să se plătească prima tranșă sau avansurile în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul (UE) 2021/2116. Totuși, nu sunt permise modificări sau retrageri în cazul unor neconformități legate de condițiile de eligibilitate nemonitorizabile relevate prin alte mijloace decât sistemul de monitorizare a suprafețelor sau controalele administrative sau după ce beneficiarul a fost informat cu privire la intenția statului membru de a efectua un control la fața locului;

(b)

în cazul intervențiilor bazate pe animale în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2021/2115, referitor la bovine sau oi și capre, în orice moment înainte de un termen care urmează să fie stabilit de statul membru și care trebuie să fie cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de data la care trebuie să se plătească prima tranșă sau avansurile în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul (UE) 2021/2116. Totuși, în ceea ce privește condiția de eligibilitate referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor, modificările sau retragerile sunt permise numai înainte de data stabilită de statul membru în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul (UE) 2021/2115 și dacă nu a expirat termenul menționat în prima teză a prezentei litere. În plus, modificările sau retragerile nu sunt permise după ce beneficiarul a fost informat cu privire la intenția statului membru de a efectua un control la fața locului sau după ce beneficiarul devine conștient de o neconformitate ca urmare a unui control la fața locului neanunțat. Cu toate acestea, modificările sau retragerile sunt autorizate în ceea ce privește partea care nu este afectată de neconformitatea detectată în cadrul controlului la fața locului;

(c)

în cazul altor intervenții, în orice moment înainte de un termen care urmează să fie stabilit de statul membru și care trebuie să fie cel târziu cu 15 zile calendaristice înainte de data la care trebuie să se plătească prima tranșă sau avansurile în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul (UE) 2021/2116. Totuși, modificările sau retragerile nu sunt permise după ce beneficiarul a fost informat cu privire la intenția statului membru de a efectua un control la fața locului sau după ce beneficiarul devine conștient de o neconformitate ca urmare a unui control la fața locului neanunțat. Cu toate acestea, modificările sau retragerile sunt autorizate în ceea ce privește partea care nu este afectată de neconformitatea detectată în cadrul controlului la fața locului.

(2) În cazul unor neconformități cu condițiile de eligibilitate detectate în cadrul controalelor administrative sau de sistemul de monitorizare a suprafețelor, statele membre informează beneficiarii, oferindu-le posibilitatea de a modifica sau de a retrage cererea de ajutor în ceea ce privește partea afectată de neconformitate, în conformitate cu alineatul (1) literele (a), (b) și (c). Cu toate acestea, în ceea ce privește intervențiile bazate pe animale în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2021/2115, referitor la bovine sau oi și capre, în cazul unor neconformități în ceea ce privește condiția de eligibilitate referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor, modificările sau retragerile sunt permise numai înainte de data stabilită de statul membru pentru îndeplinirea acestor cerințe, astfel cum se menționează la alineatul (2) din articolul respectiv. Pentru a se facilita procesul pentru beneficiar, statele membre pot efectua corecturile necesare în cererea de ajutor în ceea ce privește partea afectată de neconformitate. Totuși, în acest caz, statele membre se asigură că beneficiarul este conștient de modificările introduse de statul membru și are posibilitatea de a reacționa în caz de dezacord.

(3) În ceea ce privește intervențiile bazate pe animale în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2021/2115, referitor la bovine sau oi și capre, statele membre pot prevedea că notificările către baza de date electronică, menționată la articolul 5 alineatul (5) din prezentul regulament, cu privire la un animal care a părăsit exploatația, pot înlocui retragerea în scris a animalului.

(4) În cazul statelor membre care aplică, pentru intervențiile bazate pe animale, un sistem automat de cereri, menționat la articolul 65 alineatul (4) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2116, beneficiarii își pot retrage cererea numai în ceea ce privește toate animalele relevante pentru intervenție care sunt înregistrate în baza de date electronică.

(5) Modificările sau retragerile se efectuează prin utilizarea canalelor oficiale de comunicare stabilite de statul membru.

(6) Statele membre informează beneficiarii cu privire la data-limită pentru modificarea sau retragerea cererii de ajutor. Statele membre asigură tratamentul egal al beneficiarilor care fac obiectul unui sistem automat de cereri, menționat la articolul 65 alineatul (4) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Articolul 8

Cererea cu informații geospațiale

(1) Cererea cu informații geospațiale se utilizează pentru toate intervențiile bazate pe suprafață din cadrul sistemului integrat și pentru informațiile relevante legate de condiționalitate, inclusiv în cazul beneficiarilor care fac obiectul condiționalității, dar care nu solicită sprijin în cadrul intervențiilor bazate pe suprafață.

(2) Cererea cu informații geospațiale poate fi utilizată, de asemenea, pentru intervențiile bazate pe suprafață din sectorul vitivinicol, în conformitate cu titlul III capitolul III secțiunea 4 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(3) Fără a se aduce atingere articolului 6, cererea cu informații geospațiale conține cel puțin următoarele informații:

(a)	identificarea fără echivoc a parcelelor agricole și a unităților de teren care conțin suprafețe neagricole considerate eligibile de către statul membru în care se află exploatația;

(b)

delimitarea clară a suprafeței declarate pentru ajutor în cadrul fiecărei intervenții ce vizează parcelele agricole și unitățile de teren care conțin suprafețe neagricole considerate eligibile de către statul membru, în special dacă suprafața care face obiectul cererii este mai mică decât suprafața totală a parcelei agricole;

(c)	tipul, amplasarea și, după caz, dimensiunea elementelor de peisaj relevante pentru condiționalitate sau intervenții;

(d)	culturile de pe parcelele agricole, dacă este cazul;

(e)

dacă este cazul, dacă parcela face obiectul agriculturii ecologice și, în special, al conversiei la practicile și metodele agriculturii ecologice sau al menținerii acestora, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului (8), relevante pentru sprijinul acordat pentru intervențiile menționate la articolele 31 și 70 din Regulamentul (UE) 2021/2115 sau pentru condiționalitate;

(f)

după caz, informații privind utilizarea produselor de protecție a plantelor pentru parcelele care fac obiectul intervențiilor pentru utilizarea durabilă și redusă a pesticidelor în temeiul articolelor 31 și 70 din Regulamentul (UE) 2021/2115. Statele membre pot decide să utilizeze aceste informații în scopul îndeplinirii cerinței de a ține evidența privind produsele de protecție a plantelor prevăzută la articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

(g)	identificarea drepturilor la plată, în conformitate cu sistemul de identificare și înregistrare prevăzut la articolul 73 din Regulamentul (UE) 2021/2116, în vederea acordării sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității;

(h)	în cazul suprafețelor pentru care se solicită plata specifică pentru cultura de bumbac, soiul semințelor de bumbac utilizate și, după caz, identificarea organizației interprofesionale aprobate din care face parte beneficiarul;

(i)

în cazul suprafețelor utilizate pentru producția de cânepă, soiul semințelor utilizate, indicarea cantităților de semințe utilizate, exprimate în kilograme la hectar, precum și etichetele oficiale utilizate pe ambalajul semințelor, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului (9), în special articolul 12, sau orice alt document recunoscut ca echivalent de către statul membru. Dacă etichetele trebuie să fie prezentate și altor autorități naționale, statele membre pot prevedea ca etichetele respective să le fie restituite beneficiarilor. Etichetele restituite sunt marcate ca utilizate pentru o cerere.

Articolul 9

Cereri pentru intervențiile bazate pe animale

(1) Fără a se aduce atingere articolului 6, cererile pentru intervențiile bazate pe animale conțin cel puțin următoarele:

(a)	numărul de animale sau, după caz, numărul de unități vită mare, din fiecare tip, pentru care se solicită o intervenție bazată pe animale;

(b)	dacă este cazul, informații privind locul în care vor fi ținute animalele în anul calendaristic vizat de cererea de ajutor;

(c)	în cazul în care sprijinul se referă la bovine sau oi și capre, informații actualizate relevante pentru intervenția bazată pe animale, în legătură cu sistemul de identificare și înregistrare a animalelor, în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2) Statele membre care aplică un sistem automat de cereri, menționat la articolul 65 alineatul (4) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2116, asigură un nivel de detaliere echivalent cu cel prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol, pe baza informațiilor disponibile în baza de date electronică oficială, care trebuie să fie actualizată pentru toate animalele, în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115. În cadrul sistemului automat de cereri, toate animalele beneficiarului relevante pentru o intervenție sunt considerate incluse în cerere.

Articolul 10

Sistemul de monitorizare a suprafețelor

(1) Sistemul de monitorizare a suprafețelor se aplică tuturor cererilor de ajutor pentru intervențiile bazate pe suprafață din cadrul sistemului integrat depuse în fiecare stat membru și este utilizat pentru observarea, urmărirea și evaluarea activităților și practicilor agricole desfășurate pe hectarele care fac obiectul acestor intervenții bazate pe suprafață și cel puțin în scopul raportării anuale cu privire la performanță.

(2) În cazul tuturor intervențiilor bazate pe suprafață, statele membre veghează ca condițiile de eligibilitate, care pot fi monitorizate utilizând date satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu o valoare cel puțin echivalentă, să facă obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor și comunică aceste informații beneficiarilor în cauză.

(3) În scopul sistemului de monitorizare a suprafețelor, o condiție de eligibilitate este considerată monitorizabilă atunci când poate fi monitorizată utilizând date satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus. Pentru a monitoriza condițiile de eligibilitate considerate monitorizabile, statele membre pot decide să utilizeze datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau orice alte date cu o valoare cel puțin echivalentă, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11. Totuși, începând cu 1 ianuarie 2025, o condiție de eligibilitate este considerată monitorizabilă atunci când poate fi monitorizată utilizând datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus sau fotografiile cu identificare geografică menționate la articolul 11. Pentru a gestiona condițiile de eligibilitate considerate monitorizabile începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre pot decide să utilizeze datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus, fotografiile cu identificare geografică sau orice alte date cu o valoare cel puțin echivalentă.

(4) În ceea ce privește condițiile de eligibilitate care pot fi monitorizate utilizând fotografii cu identificare geografică, statele membre pot decide să le includă treptat în sistemul de monitorizare a suprafețelor. Statele membre se asigură că cel puțin 70 % dintre intervențiile cu condiții de eligibilitate care pot fi monitorizate numai utilizând fotografii cu identificare geografică vor face obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor cel târziu înainte de 1 ianuarie 2027. Statele membre decid care dintre condițiile de eligibilitate care pot fi monitorizate cu ajutorul fotografiilor cu identificare geografică ajung în fiecare an să facă obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor.

(5) În scopul analizării condițiilor de eligibilitate monitorizabile în cadrul sistemului de monitorizare a suprafețelor, statele membre pot alege să combine datele satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus și/sau alte tipuri de date cu o valoare cel puțin echivalentă, în conformitate cu criteriile specificate la articolul 11, pentru a acoperi întreaga populație de cereri de ajutor în cauză. Statele membre pot decide, de asemenea, să efectueze o analiză în cascadă a datelor satelitare obținute cu ajutorul sateliților Sentinel din cadrul programului Copernicus și/sau a altor tipuri de date cu o valoare cel puțin echivalentă, în scopul reducerii numărului de cazuri monitorizate neconcludent. În ceea ce privește condițiile de eligibilitate care pot fi monitorizate numai utilizând fotografii cu identificare geografică, în cazul absenței unei contribuții din partea beneficiarului, statul membru consideră că această condiție de eligibilitate nu a fost îndeplinită.

(6) Statele membre se asigură că hectarele care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate relevante în ultima zi în care este permisă modificarea cererilor de ajutor în conformitate cu articolul 7 sunt excluse din raportul anual privind performanța.

(7) Pentru a se permite observarea, urmărirea și evaluarea fiabile a activităților și practicilor agricole, sistemul de monitorizare a suprafețelor asigură, la nivelul parcelei agricole sau al unităților de teren care conțin suprafețe neagricole considerate eligibile de către statul membru, detectarea:

(a)	prezenței unor suprafețe neeligibile, în special din cauza structurilor permanente;

(b)	prezenței unei utilizări neeligibile a terenurilor;

(c)	modificării categoriei suprafeței agricole, indiferent dacă este vorba despre terenuri arabile, culturi permanente sau pajiști permanente.

Dacă este cazul, statele membre utilizează informațiile menționate la prezentul alineat în scopul actualizării sistemului de identificare a parcelelor agricole.

(8) Statele membre comunică beneficiarilor informațiile privind hectarele în cazul cărora nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate relevante și privind prezența detectată a unor suprafețe neeligibile, utilizarea neeligibilă a terenurilor sau schimbarea categoriei suprafeței agricole, astfel încât beneficiarii să își poată modifica cererile de ajutor în conformitate cu articolul 7 sau să poată furniza dovezi suplimentare. De asemenea, statele membre pot decide să le comunice beneficiarilor orice alt rezultat provizoriu, inclusiv cazurile monitorizate neconcludent, permițându-le beneficiarilor, dacă este necesar, să își modifice cererile în conformitate cu articolul 7 alineatul (1).

(9) Prin derogare de la alineatul (1) și pentru a se permite o creștere treptată a numărului intervențiilor care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafețelor, în 2023 sistemul trebuie să furnizeze informații cel puțin cu privire la următoarele:

(a)	toate condițiile de eligibilitate relevante pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, menționat la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(b)	toate condițiile de eligibilitate relevante pentru intervențiile pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone, menționate la articolul 71 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Articolul 11

Date cu o valoare cel puțin echivalentă pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor

În scopul sistemului de monitorizare a suprafețelor, statele membre pot decide să utilizeze alte date cu o valoare cel puțin echivalentă, dacă acestea sunt în format digital, permit prelucrarea automată, sunt disponibile în mod sistematic pentru beneficiarii în cauză sau pentru categoriile de suprafețe ale statului membru, sunt nediscriminatorii și sunt adecvate pentru stabilirea îndeplinirii unei anumite condiții de eligibilitate sau a unei anumite obligații privind suprafața care face obiectul condiției relevante. În contextul respectiv, fotografiile cu identificare geografică sunt considerate alte date cu o valoare cel puțin echivalentă, astfel cum sunt menționate la articolul 65 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Articolul 12

Achiziționarea datelor satelitare

(1) În sensul articolului 24 din Regulamentul (UE) 2021/2116, înainte de data de 1 noiembrie a anului calendaristic care precedă anul în care se efectuează evaluarea privind calitatea sistemului de monitorizare a suprafețelor, fiecare stat membru informează Comisia cu privire la specificațiile sale privind achiziționarea datelor satelitare în ceea ce privește:

(a)	populația de parcele per intervenție din care va fi selectat eșantionul pentru evaluarea privind calitatea;

(b)	calendarul pentru obținerea datelor satelitare pentru condițiile de eligibilitate ale intervenției ce vizează parcelele selectate.

(2) În sensul alineatului (1) litera (a), statele membre stabilesc populația de parcele pentru eșantionul pentru evaluarea privind calitatea pe baza cererilor de ajutor din anul care precedă anul calendaristic în care se efectuează evaluarea privind calitatea. Populația de parcele pentru care se solicită date satelitare poate fi actualizată în anul calendaristic al evaluării privind calitatea în cazul parcelelor care, în urma cererilor de ajutor din anul calendaristic în cauză, nu mai sunt relevante pentru o anumită intervenție sau în cazul parcelelor care fac obiectul unor intervenții pentru care nu s-a solicitat ajutor pentru anul precedent.

(3) Comisia finalizează acordul cu statul membru în cauză cu privire la informațiile menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) înaintea datei de 15 ianuarie care urmează comunicării informațiilor menționate la alineatul (1).

(4) Autoritățile competente sau organismele care le reprezintă, menționate la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/2116, trebuie să respecte dispozițiile privind drepturile de autor prevăzute în contractele cu furnizorii.

(5) Dacă totalul solicitărilor primite de statele membre depășește bugetul disponibil pentru aplicarea articolului 24 din Regulamentul (UE) 2021/2116, Comisia decide cu privire la o limitare a datelor satelitare care urmează să fie furnizate, urmărind cea mai eficientă utilizare a resurselor disponibile. În plus, dacă, în cursul anului calendaristic, statele membre adaugă parcele la populația pentru evaluarea privind calitatea sistemului de monitorizare a suprafețelor, este posibil ca Comisia să nu poată achiziționa toate imaginile relevante.

Articolul 13

Controale referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate în ceea ce privește plata specifică pentru cultura de bumbac

În conformitate cu prezentul articol, statele membre efectuează controale administrative referitoare la organizațiile interprofesionale aprobate în ceea ce privește plata specifică pentru cultura de bumbac.

Dacă este necesar să verifice eligibilitatea pentru majorarea ajutorului prevăzută la articolul 40 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre verifică încrucișat declarația beneficiarului privind apartenența sa la o organizație interprofesională aprobată, din cererea cu informații geospațiale, cu informațiile transmise de organizația în cauză.

Cel puțin o dată la 5 ani, statele membre verifică îndeplinirea criteriilor de aprobare a organizațiilor interprofesionale și lista membrilor acestora.

Articolul 14

Abrogare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2023.

Totuși, regulamentul menționat continuă să se aplice:

(a)	cererilor de ajutor pentru plăți directe depuse înainte de 1 ianuarie 2023;

(b)	cererilor de plată prezentate în legătură cu măsurile de sprijin puse în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013;

(c)	sistemului de control și sancțiunilor administrative, în ceea ce privește normele privind ecocondiționalitatea.

Articolul 15

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică cererilor de ajutor referitoare la intervențiile puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/2115 începând cu 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 mai 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 435, 6.12.2021, p. 187.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea (JO L 227, 31.7.2014, p. 69).

(3) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(4) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(6) Regulamentul delegat (UE) 2019/2035 al Comisiei din 28 iunie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație (JO L 314, 5.12.2019, p. 115).

(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/520 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește trasabilitatea anumitor animale terestre deținute (JO L 104, 25.3.2021, p. 39).

(8) Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1).

(9) Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre (JO L 193, 20.7.2002, p. 74).

8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/35

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1174 AL COMISIEI

din 7 iulie 2022

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 în ceea ce privește anumite măsuri detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 (1), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)	Experiența dobândită în cursul punerii în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei (2) a demonstrat necesitatea efectuării unor modificări minore ale modalităților de implementare a anumitor standarde de bază comune.

(2)

Pentru îmbunătățirea clarității juridice, standardizarea interpretării comune a legislației și asigurarea implementării optime a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, este necesar ca anumite măsuri detaliate de securitate a aviației să fie clarificate, armonizate sau simplificate. În plus, anumite modificări au devenit necesare pentru a ține pasul cu schimbarea situației amenințărilor și a riscurilor și cu evoluțiile recente din domeniul operațiunilor aeroportuare și aeriene, al tehnologiei și al politicii internaționale. Modificările respective se referă la securitatea aeroportuară, transportul în condiții de siguranță și securitate al armelor de foc la bord, pregătirea personalului, securitatea mărfurilor și a poștei destinate transportului aerian, furnizorii cunoscuți de provizii de aeroport, verificarea antecedentelor, câinii dresați pentru detectarea explozibililor (Explosive Detection Dogs, EDD) și standardele de detectare pentru porțile de detectare a metalelor (Walk-Through Metal Detection Equipment, WTMD).

(3)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 trebuie modificat în consecință.

(4)

Întrucât este necesară o perioadă rezonabilă pentru a permite membrilor echipajului de zbor și de cabină care implementează măsuri de securitate în zbor să urmeze pregătirea prevăzută la punctul 38 din anexa la prezentul regulament, aplicarea punctului respectiv trebuie amânată până la 1 ianuarie 2023.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2022. Cu toate acestea, punctele 32 și 38 din anexă se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 97, 9.4.2008, p. 72.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (JO L 299, 14.11.2015, p. 1).

ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 se modifică după cum urmează:

La punctul 1.1.2.2 se adaugă următorul paragraf:

„Persoanele care efectuează o examinare de securitate în alte zone decât cele utilizate la debarcare de pasagerii care nu au fost supuși unui control de securitate în conformitate cu standardele de bază comune trebuie să urmeze o pregătire în conformitate cu punctele 11.2.3.1, 11.2.3.2, 11.2.3.3, 11.2.3.4 sau 11.2.3.5.”

Punctul 1.4.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„1.4.4.2.

Vehiculele examinate care părăsesc temporar părțile critice pot fi exceptate de la examinare la reîntoarcere, cu condiția să fi fost ținute sub observație constantă de către persoane autorizate, suficient pentru a se asigura, în mod rezonabil, faptul că în vehiculele respective nu au fost introduse articole interzise.”

Se adaugă următorul punct 1.4.4.3:

„1.4.4.3.

Exceptările și procedurile speciale de examinare fac, de asemenea, obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.”

Se adaugă punctul 1.5.5, cu următorul conținut:

„1.5.5.

Trebuie să se stabilească proceduri pentru tratarea bagajelor neidentificate și a obiectelor suspecte în conformitate cu o evaluare a riscurilor de securitate efectuată sau aprobată de autoritățile naționale competente.”

5.	La punctul 3.1.1.3, se adaugă următoarea frază: „Examinarea nu poate începe decât după ce aeronava a ajuns în poziția finală de parcare.”

Punctul 3.1.3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.3. Informații privind examinarea de securitate a unei aeronave

Următoarele informații privind examinarea de securitate a unei aeronave efectuată pentru un zbor de plecare trebuie înregistrate și păstrate într-un loc aflat în afara aeronavei, timp de 24 de ore sau pe toată durata zborului, dacă aceasta este mai lungă:

(a)	numărul zborului;

(b)	originea zborului precedent;

(c)	data și ora la care a fost finalizată examinarea de securitate a aeronavei;

(d)	numele și semnătura persoanei responsabile cu efectuarea examinării de securitate a aeronavei.

Înregistrarea informațiilor enumerate la primul paragraf poate fi realizată în format electronic.”

La punctul 5.4.2 se adaugă următorul paragraf:

„Un transportator aerian trebuie să se asigure că transportul armelor de foc în bagaje de cală este permis numai după ce o persoană autorizată și calificată în mod corespunzător a stabilit că acestea nu sunt încărcate. Aceste arme de foc trebuie depozitate într-un loc care să nu fie accesibil niciunei persoane în timpul zborului.”

8.	La punctul 6.1.1, litera (c) se elimină.

Se adaugă punctul 6.1.3, cu următorul conținut:

„6.1.3.

Un agent abilitat care respinge o expediere din motive de risc ridicat trebuie să se asigure că expedierea și documentele însoțitoare sunt marcate ca mărfuri și poștă cu risc ridicat înainte ca expedierea să fie returnată persoanei reprezentând entitatea care o livrează. O astfel de expediere nu se încarcă pe o aeronavă decât dacă este tratată de un alt agent abilitat în conformitate cu punctul 6.7.”

10.	La punctul 6.3.1.2 litera (a), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Declarația semnată trebuie să indice în mod clar amplasamentul punctului sau punctelor de lucru la care se referă și să fie păstrată de autoritatea competentă în cauză;”.

11.

Punctul 6.3.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.2.1.

Atunci când acceptă expedieri, un agent abilitat trebuie să stabilească dacă entitatea de la care primește expedierile are calitatea de agent abilitat sau de expeditor cunoscut sau niciuna dintre acestea.”

12.

La punctul 6.3.2.3, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	supuse controlului de securitate în conformitate cu punctul 6.2 sau 6.7, după caz; sau”.

13.

Punctul 6.3.2.6 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

statutul de securitate al expedierii, printr-una dintre următoarele mențiuni:

—	«SPX», însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de marfă și de poștă;

—	«SHR», însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranță pe aeronave de pasageri, de marfă și de poștă, în conformitate cu cerințele pentru nivel ridicat de risc;”;

(b)	la litera (e), punctul (ii) se elimină.

14.

La punctul 6.3.2.9, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Un agent abilitat trebuie să se asigure că toți membrii personalului sunt recrutați în conformitate cu cerințele capitolului 11 și sunt pregătiți în mod corespunzător în conformitate cu specificațiile relevante ale postului. În scopul pregătirii, membrii personalului cu acces nesupravegheat la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare trebuie să fie considerați membri ai personalului care implementează măsuri de securitate. Competențele persoanelor care au urmat o pregătire anterioară în conformitate cu punctul 11.2.7 trebuie să fie actualizate conform celor menționate la punctul 11.2.3.9, cel târziu până la 1 ianuarie 2023.”

15.

La punctul 6.4.2.1 primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

toți membrii personalului care implementează măsuri de securitate și toți membrii personalului cu acces nesupravegheat la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare sunt recrutați în conformitate cu cerințele capitolului 11 și au beneficiat de pregătire în domeniul securității în conformitate cu punctul 11.2.3.9. Competențele persoanelor care au urmat o pregătire anterioară în conformitate cu punctul 11.2.7 trebuie să fie actualizate conform celor menționate la punctul 11.2.3.9, cel târziu până la 1 ianuarie 2023; și”.

16.	Punctul 6.5 se înlocuiește cu următorul text: „6.5. TRANSPORTATORI RUTIERI DE MĂRFURI APROBAȚI Nu există dispoziții în prezentul regulament.”

17.

Punctul 6.6.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.6.1.1.

Pentru a se asigura faptul că expedierile cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare sunt protejate împotriva intervențiilor neautorizate în timpul transportului, se aplică toate cerințele următoare:

(a)

expedierile trebuie să fie ambalate sau sigilate de către agentul abilitat sau expeditorul cunoscut, astfel încât să se asigure faptul că orice violare a integrității ar fi vizibilă; dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri alternative de protecție care să asigure integritatea expedierii;

(b)

compartimentul de mărfuri al vehiculului în care urmează să fie transportate expedierile trebuie să fie încuiat sau sigilat, iar vehiculele cu prelată trebuie să fie securizate cu corzi TIR astfel încât să se asigure faptul că orice violare a integrității acestora ar fi vizibilă, iar suprafața de încărcare a vehiculelor cu platformă plată trebuie să fie ținută sub observație;

(c)

declarația transportatorului rutier de mărfuri prevăzută în apendicele 6-E trebuie să fie agreată de transportatorul rutier de mărfuri care a încheiat un contract de transport cu agentul abilitat sau cu expeditorul cunoscut, cu excepția cazului în care însuși transportatorul rutier de mărfuri este aprobat ca agent abilitat.

Declarația semnată trebuie să rămână în păstrarea agentului abilitat sau a expeditorului cunoscut în numele căruia se efectuează transportul. La cerere, o copie a declarației semnate trebuie să fie pusă, de asemenea, la dispoziția agentului abilitat sau a transportatorului aerian care primește expedierea sau a autorității competente în cauză.

Ca alternativă la litera (c) de la primul paragraf, transportatorul rutier de mărfuri poate să prezinte agentului abilitat sau expeditorului cunoscut căruia îi asigură transportul dovada faptului că a fost certificat sau aprobat de o autoritate competentă.

Această dovadă trebuie să satisfacă cerințele prevăzute în apendicele 6-E, iar agentul abilitat sau expeditorul cunoscut trebuie să păstreze copii ale respectivei dovezi. La cerere, o copie trebuie să fie pusă și la dispoziția agentului abilitat sau a transportatorului aerian care primește expedierea, ori la dispoziția altei autorități competente.”

18.

Punctul 6.8.3.1 se modifică după cum urmează:

(a)	la primul paragraf, se elimină litera (c);

(b)	al doilea paragraf se elimină.

19.

Se adaugă următorul punct 6.8.3.10:

„6.8.3.10.

Măsurile de securitate privind mărfurile și poșta care sosesc dintr-o țară terță trebuie să facă și ele obiectul dispozițiilor suplimentare prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.”

20.	La punctul 6.8.5.4, al doilea paragraf se elimină.

21.

În apendicele 6-A al doilea paragraf a patra liniuță, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

modificările minore planificate ale programului său de securitate, cum ar fi numele societății, adresa societății, numele sau datele de contact ale persoanei responsabile cu securitatea, schimbarea persoanei care solicită accesul la «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare», cu promptitudine și cel târziu cu șapte zile lucrătoare înainte de modificarea planificată; și”.

22.

În tabelul din apendicele 6-C partea 3, punctul 3.4 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.

Membrii personalului cu acces nesupravegheat la mărfurile sau poșta identificabile ca mărfuri sau poștă destinate transportului aerian și personalul care implementează măsuri de securitate beneficiază de pregătire în materie de securitate în conformitate cu punctul 11.2.3.9 înainte de a li se permite accesul nesupravegheat la mărfurile sau poșta identificabile ca mărfuri sau poștă destinate transportului aerian?”

23.	Apendicele 6-D se elimină.

24.

În apendicele 6-E al doilea paragraf, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

toți membrii personalului care efectuează transport de mărfuri sau poștă vor fi beneficiat de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate, în conformitate cu punctul 11.2.7. În plus, dacă acestor membri ai personalului li se acordă, de asemenea, acces nesupravegheat la mărfurile și poșta cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare, aceștia vor fi beneficiat de pregătire în domeniul securității în conformitate cu punctul 11.2.3.9;”.

25.

La punctul 8.1.1.1, fraza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Proviziile de bord trebuie să fie supuse controlului de securitate de către sau în numele unui transportator aerian, al unui furnizor abilitat sau al unui operator aeroportuar înainte de a fi introduse într-o zonă de securitate cu acces restricționat, cu excepția cazului în care:”.

26.	La punctul 8.1.3.2 litera (a), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Declarația semnată trebuie să indice în mod clar amplasamentul punctului sau punctelor de lucru la care se referă și să fie păstrată de autoritatea competentă în cauză;”.

27.

La punctul 8.1.4.2, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	„declarația-angajament – furnizor cunoscut de provizii de bord” stipulată în apendicele 8-B. Această declarație trebuie să menționeze clar amplasamentul punctului sau punctelor de lucru la care se referă și să fie semnată de reprezentantul legal; și”.

28.

La punctul 8.1.5.1, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

să se asigure că persoanele care au acces la proviziile de bord beneficiază de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu punctul 11.2.7 înainte de a li se permite accesul la respectivele provizii. În plus, ei trebuie să se asigure că persoanele care implementează controlul de securitate al proviziilor de bord beneficiază de pregătire în conformitate cu punctul 11.2.3.3 și că persoanele care implementează alte măsuri de securitate în ceea ce privește proviziile de bord beneficiază de pregătire în conformitate cu punctul 11.2.3.10; și”.

29.

În apendicele 8-B al doilea paragraf prima liniuță, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

se va asigura că persoanele care au acces la proviziile de bord beneficiază de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu punctul 11.2.7 înainte de a li se permite accesul la respectivele provizii. În plus, ea se va asigura că persoanele care implementează măsuri de securitate, altele decât controlul de securitate, în ceea ce privește proviziile de bord beneficiază de pregătire în conformitate cu punctul 11.2.3.10; și”.

30.

La punctul 9.1.1.1, fraza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Proviziile de aeroport trebuie să fie supuse controlului de securitate de către sau în numele unui operator aeroportuar sau al unui furnizor abilitat înainte de a fi introduse într-o zonă de securitate cu acces restricționat, cu excepția cazului în care:”.

31.

La punctul 9.1.3.2, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	„declarația-angajament – furnizor cunoscut de provizii de aeroport” stipulată în apendicele 9-A. Această declarație trebuie să menționeze clar amplasamentul punctului sau punctelor de lucru la care se referă și să fie semnată de reprezentantul legal; și”.

32.

Punctul 9.1.3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„9.1.3.3.

Toți furnizorii cunoscuți trebuie să fie desemnați pe baza validării:

(a)	pertinenței și exhaustivității programului de securitate în ceea ce privește punctul 9.1.4; și

(b)	implementării programului de securitate fără deficiențe.

Ca dovadă legală a desemnării, autoritatea competentă poate solicita operatorilor aeroportuari să introducă în «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare», cel târziu în următoarea zi lucrătoare, informațiile necesare referitoare la furnizorii cunoscuți pe care îi desemnează. La înregistrarea în baza de date, operatorul aeroportuar trebuie să atribuie fiecărui punct de lucru desemnat un cod de identificare alfanumeric unic în formatul standard.

Accesul proviziilor de aeroport în zonele de securitate cu acces restricționat poate fi acordat numai după ce s-a stabilit statutul furnizorului. Acest lucru se face, după caz, prin verificarea în «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare» sau prin utilizarea unui mecanism alternativ care îndeplinește același obiectiv.

Dacă autoritatea competentă sau operatorul aeroportuar nu mai are convingerea că furnizorul cunoscut respectă cerințele de la punctul 9.1.4, operatorul aeroportuar trebuie să îi retragă acestuia statutul de furnizor cunoscut, fără întârziere.”

33.

La punctul 9.1.4.1, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

să se asigure că persoanele care au acces la proviziile de aeroport beneficiază de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu punctul 11.2.7 înainte de a li se permite accesul la respectivele provizii; În plus, el trebuie să se asigure că persoanele care implementează controlul de securitate al proviziilor de aeroport beneficiază de pregătire în conformitate cu punctul 11.2.3.3 și că persoanele care implementează alte măsuri de securitate în ceea ce privește proviziile de aeroport beneficiază de pregătire în conformitate cu punctul 11.2.3.10; și”.

34.

În apendicele 9-A al doilea paragraf prima liniuță, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

să va asigura că persoanele care au acces la proviziile de aeroport beneficiază de pregătire generală de conștientizare în materie de securitate în conformitate cu punctul 11.2.7 înainte de a li se permite accesul la aceste provizii. În plus, ea se va asigura că persoanele care implementează măsuri de securitate, altele decât controlul de securitate, în ceea ce privește proviziile de aeroport beneficiază de pregătire în conformitate cu punctul 11.2.3.10; și”.

35.

Punctul 11.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„11.1.1.

Următorul personal trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare aprofundată a antecedentelor:

(a)	persoanele recrutate pentru a implementa sau a fi responsabile cu implementarea controlului de securitate, a controlului accesului sau a altor măsuri de securitate într-o zonă de securitate cu acces restricționat;

(b)	persoanele cu responsabilități generale la nivel național sau local legate de asigurarea faptului că programele de securitate și implementarea acestora respectă prevederile legale (manageri de securitate);

(c)	instructorii, astfel cum se menționează în capitolul 11.5;

(d)	validatorii UE de securitate a aviației, astfel cum se menționează în capitolul 11.6.

Litera (b) de la primul paragraf se aplică de la 1 ianuarie 2023. Înainte de această dată, persoanele respective trebuie să fi trecut printr-o verificare aprofundată sau standard a antecedentelor, fie în conformitate cu punctul 1.2.3.1, fie astfel cum a stabilit autoritatea competentă în conformitate cu normele naționale aplicabile.”

36.	La punctul 11.1.5, se adaugă următorul paragraf: „Înainte ca persoana să urmeze pregătirea menționată la punctele 11.2.3.1-11.2.3.5, aceasta trebuie să fi trecut printr-o verificare aprofundată a antecedentelor.”

37.

La punctul 11.2.3.9, fraza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Pregătirea persoanelor cu acces nesupravegheat la mărfurile destinate transportului aerian identificabile sau la poșta destinată transportului aerian identificabilă cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare și a persoanelor care implementează măsuri de securitate pentru mărfurile și poșta destinate transportului aerian, altele decât controlul de securitate, trebuie să aibă ca rezultat dobândirea tuturor competențelor următoare:”.

38.

Se adaugă următorul punct 11.2.3.11:

„11.2.3.11.

Pregătirea membrilor echipajului de zbor și de cabină care implementează măsuri de securitate în zbor trebuie să aibă ca rezultat dobândirea tuturor competențelor următoare:

(a)	cunoașterea actelor precedente de intervenție ilicită în domeniul aviației civile, a actelor teroriste și a amenințărilor actuale;

(b)	cunoașterea cerințelor legale aplicabile și cunoașterea elementelor care contribuie la crearea unei culturi a securității robuste și reziliente la locul de muncă și în domeniul aviației, inclusiv, printre altele, amenințările interne și radicalizarea;

(c)	cunoașterea obiectivelor și a organizării din domeniul securității aviației, inclusiv a obligațiilor și responsabilităților membrilor echipajului de zbor și de cabină;

(d)	cunoașterea modalităților de protejare a aeronavelor și de împiedicare a accesului neautorizat la acestea;

(e)	cunoașterea procedurilor de sigilare a aeronavelor, dacă acest lucru este aplicabil persoanei care va urma pregătirea;

(f)	capacitatea de a identifica articolele interzise;

(g)	cunoașterea modalităților în care pot fi disimulate articolele interzise;

(h)	capacitatea de a implementa examinări de securitate ale aeronavelor la un standard suficient pentru a asigura, în mod rezonabil, detectarea articolelor interzise disimulate;

(i)	cunoașterea configurației tipului sau tipurilor de aeronavă pe care sunt duse la îndeplinire atribuțiile;

(j)	capacitatea de a proteja cabina de pilotaj în timpul zborului;

(k)	cunoașterea procedurilor relevante pentru transportul pasagerilor potențial turbulenți la bordul unei aeronave, dacă acest lucru este aplicabil persoanei care va urma pregătirea;

(l)	cunoștințe privind tratamentul aplicat persoanelor autorizate să poarte arme de foc la bord, dacă acest lucru este aplicabil persoanei care va urma pregătirea;

(m)	cunoașterea procedurilor de raportare;

(n)	capacitatea de a răspunde în mod corespunzător la incidente și urgențe legate de securitate la bordul unei aeronave.”

39.

Punctul 12.0.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„12.0.3.2.

«Marca UE» se aplică de către producători pe echipamentele de securitate aprobate de Comisie și trebuie să fie vizibilă pe lateral sau pe ecran.”

40.

Punctul 12.1.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„12.1.2.1.

Există patru standarde aplicabile WTMD. Cerințele detaliate cu privire la aceste standarde sunt prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005.”

41.

Se adaugă următorul punct 12.1.2.4:

„12.1.2.4.

Toate WTMD instalate începând cu 1 iulie 2023 trebuie să corespundă standardului 1.1 sau standardului 2.1.”

42.	Punctul 12.2.4 se elimină.

43.	La punctul 12.5.1.1, al șaptelea paragraf se elimină.

44.	Punctul 12.6.3 se elimină.

45.	Punctul 12.7.3 se elimină.

46.

Punctul 12.9.1.7 se înlocuiește cu următorul text:

„12.9.1.7.

Un cuplu chinotehnic pentru detectarea explozibililor trebuie să fie aprobat de autoritatea competentă sau în numele acesteia, în conformitate cu apendicele 12-E și 12-F la Decizia de punere în aplicare C(2015) 8005. Autoritatea competentă poate permite introducerea și utilizarea cuplurilor chinotehnice pentru detectarea explozibililor pregătite și/sau aprobate de autoritatea competentă a unui alt stat membru, cu condiția să fi convenit în mod oficial cu autoritatea de aprobare cu privire la rolurile și responsabilitățile respective în ceea ce privește asigurarea îndeplinirii tuturor cerințelor capitolului 12.9 din prezenta anexă, în conformitate cu apendicele 12-P la prezenta anexă. În absența unui astfel de acord, responsabilitatea deplină pentru îndeplinirea tuturor cerințelor capitolului 12.9 din prezenta anexă revine autorității competente a statului membru în care este introdus și utilizat cuplul chinotehnic pentru detectarea explozibililor.”

47.

Punctul 12.9.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„12.9.3.2.

Conținutul cursurilor de pregătire trebuie să fie stabilit sau aprobat de autoritatea competentă. Pregătirea teoretică a conductorului trebuie să includă dispozițiile prevăzute în capitolul 11.2 referitoare la controlul de securitate al zonei sau zonelor specifice pentru care este aprobat cuplul chinotehnic pentru detectarea explozibililor.”

48.

Se adaugă următorul apendice 12-P:

„APENDICELE 12-P

SCRISOARE DE ÎNȚELEGERE ÎNTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE CARE SPRIJINĂ INTRODUCEREA CUPLURILOR CHINOTEHNICE PENTRU DETECTAREA EXPLOZIBILILOR

Prezenta scrisoare de înțelegere este întocmită între următoarele părți:

Autoritatea competentă care primește sprijin pentru introducerea cuplurilor chinotehnice pentru detectarea explozibililor:

…

Autoritatea sau autoritățile competente care furnizează sprijin pentru introducerea cuplurilor chinotehnice pentru detectarea explozibililor:

…

Pentru identificarea următoarelor roluri (*1), în vederea asigurării faptului că introducerea cuplurilor chinotehnice pentru detectarea explozibililor îndeplinește cerințele UE:

Autoritatea competentă responsabilă cu specificarea sau aprobarea conținutului cursurilor de pregătire:

…

Autoritatea competentă responsabilă cu aprobarea cuplurilor chinotehnice pentru detectarea explozibililor:

…

Autoritatea competentă responsabilă cu controlul extern al calității:

…

Pentru perioada de valabilitate următoare:

Data:

Semnături:

(*1) Dacă este necesar, prezenta scrisoare de înțelegere poate fi completată cu informații suplimentare și poate fi modificată conform necesităților, pentru a se preciza rolurile autorităților competente și pentru a se defini domeniul său de aplicare.”"

8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/43

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1175 AL COMISIEI

din 7 iulie 2022

de supunere la înregistrare a importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, ca urmare a redeschiderii investigației în vederea punerii în aplicare a hotărârilor din 4 mai 2022 în cauzele conexate T-30/19 și T-72/19, în ceea ce privește Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul antidumping de bază”), în special articolul 14,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2) („regulamentul antisubvenție de bază”), în special articolul 24,

întrucât:

1. PROCEDURĂ

1.1. Adoptarea măsurilor

(1)

La 4 mai 2018, Comisia (denumită în continuare „Comisia”) a adoptat Regulamentul (UE) 2018/683 (3) de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(2)

La 18 octombrie 2018, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 (4) de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză.

(3)

La 9 noiembrie 2018, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 (5) de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579.

1.2. Hotărârile Tribunalului Uniunii Europene

(4)

Asociația industriei cauciucului din China (China Rubber Industry Association – CRIA) și Camera de comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (China Chamber of Commerce of Metals, Minerals & Chemicals Importers & Exporters – CCCMC) au introdus acțiuni în anulare în fața Tribunalului, contestând legalitatea regulamentelor în cauză.

(5)

CRIA și CCCMC au ridicat mai multe obiecții împotriva regulamentelor în cauză, iar Tribunalul s-a pronunțat cu privire la două dintre acestea: (i) neefectuarea de către Comisie a unei comparații echitabile a prețurilor la calcularea subcotării prețurilor și a marjelor de prejudiciu și (ii) anumite plângeri pretinzând, în esență, existența unor incoerențe și încălcarea drepturilor la apărare în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu și ponderarea datelor din eșantionul de producători din Uniune.

(6)	La 4 mai 2022, Tribunalul a pronunțat hotărârea sa în cauzele T-30/19 și T-72/19, anulând atât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 (antidumping), cât și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 (antisubvenție).

(7)

În ceea ce privește calcularea marjelor de subcotare, Tribunalul a constatat că Comisia a realizat o comparație inechitabilă atunci când a efectuat o ajustare a prețului de export – deducerea costurilor VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale) ale importatorului afiliat și a unui profit teoretic – atunci când vânzările au avut loc prin intermediul unui comerciant afiliat din Uniune. Tribunalul a observat că producătorii din Uniune au efectuat, de asemenea, unele vânzări prin intermediul unor entități afiliate, iar prețurile lor de vânzare nu au fost ajustate. Tribunalul a concluzionat că procesul de calculare a marjelor de subcotare a prețurilor efectuat de Comisie în regulamentele contestate a fost afectat de o eroare de drept și de o eroare vădită de apreciere și că, în consecință, acest calcul a încălcat articolul 3 alineatele (2) și (3) din regulamentul antidumping de bază, precum și articolul 8 alineatele (1) și (2) din regulamentul antisubvenție de bază. În plus, Tribunalul a constatat că erorile au avut un impact asupra constatărilor generale referitoare la prejudiciu, cauzalitate și marjele de prejudiciu, precum și că nu era posibil să se determine cu precizie în ce măsură taxele antidumping și compensatorii definitive în cauză au rămas în parte bine întemeiate. Prin urmare, regulamentele care impun respectivele taxe reclamantelor au fost anulate.

(8)

În ceea ce privește al doilea aspect, Tribunalul a constatat că examinarea efectuată de Comisia nu a fost obiectivă [astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază și la articolul 8 alineatul (1) din regulamentul antisubvenție de bază], întrucât, prin faptul că nu a revizuit calculele tuturor indicatorilor microeconomici, alții decât profitabilitatea, și nu a prezentat cifrele revizuite în regulamentul contestat, Comisia nu a utilizat toate datele relevante de care dispunea. În plus, Tribunalul a constatat o încălcare a dreptului la apărare al solicitanților. În particular, Tribunalul nu a fost de acord cu faptul că unele informații care nu au fost divulgate părților puteau fi considerate confidențiale și a constatat că toate datele în cauză erau „legate de constatările de fapt din regulamentul contestat”. Prin urmare, acestea erau „fapte și considerații esențiale” care ar fi trebuit să fie divulgate părților.

(9)	Având în vedere cele de mai sus, Tribunalul a anulat regulamentul antidumping în cauză în ceea ce privește societățile reprezentate de CRIA și CCCMC (enumerate în anexa I).

(10)	În plus, Tribunalul a anulat regulamentul antisubvenție în cauză în ceea ce privește societățile reprezentate de CRIA și CCCMC (enumerate în anexa II).

2. Motive pentru înregistrare

(11)	Comisia a analizat dacă ar fi necesară supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză. În contextul respectiv, Comisia a ținut seama de următoarele considerații.

(12)

Articolul 266 din TFUE prevede că instituțiile trebuie să ia măsurile necesare pentru executarea hotărârilor Curții de Justiție și ale Tribunalului. În caz de anulare a unui act adoptat de instituții în contextul unei proceduri administrative, cum ar fi o investigație antidumping sau antisubvenție, executarea hotărârii Tribunalului constă în înlocuirea actului anulat cu un nou act, în care este eliminată ilegalitatea identificată de către Tribunal (6).

(13)

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, procedura de înlocuire a actului anulat poate fi reluată chiar din punctul în care a intervenit ilegalitatea (7). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, cum ar fi deschiderea procedurii antidumping. Într-o situație în care, de exemplu, un regulament de instituire a unor măsuri antidumping definitive este anulat, aceasta înseamnă că, ulterior anulării, procedura antidumping este încă deschisă, deoarece actul de încheiere a procedurii antidumping a dispărut din ordinea juridică a Uniunii (8), cu excepția cazului în care ilegalitatea s-a produs în etapa de deschidere.

(14)

Astfel cum s-a explicat în avizul de redeschidere și întrucât ilegalitatea nu s-a produs în etapa de deschidere, ci în etapa de investigație, Comisia a decis să redeschidă investigațiile antidumping și antisubvenție în ceea ce privește societățile enumerate în secțiunea 1.2 de mai sus și le-a reluat din punctul în care s-a produs neregula.

(15)

Conform jurisprudenței Curții de Justiție, reluarea procedurii administrative și eventuala reinstituire a taxelor nu pot fi considerate a fi contrare principiul neretroactivității (9). Avizul de redeschidere a informat părțile interesate, inclusiv importatorii, că orice datorie viitoare, în cazul în care se justifică, ar decurge din constatările reexaminării.

(16)

Pe baza noilor sale constatări și a rezultatului investigațiilor redeschise, care este necunoscut în această etapă, Comisia poate adopta regulamente de revizuire, după caz, a nivelurilor taxei aplicabile. Nivelurile revizuite respective, după caz, vor intra în vigoare de la data la care au intrat în vigoare regulamentele în cauză.

(17)

În acest scop, Comisia a solicitat autorităților vamale naționale să aștepte rezultatul reexaminării înainte de a decide cu privire la orice cerere de rambursare referitoare la taxele antidumping și/sau compensatorii anulate de Tribunal. Autoritățile vamale sunt îndemnate, astfel, să suspende orice cereri de rambursare a taxelor anulate până la data publicării rezultatului reexaminării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(18)	În plus, în cazul în care redeschiderea investigațiilor ar conduce la reinstituirea măsurilor, taxele vor trebui să fie percepute inclusiv pentru perioada în care se desfășoară investigațiile redeschise.

(19)

În această privință, Comisia remarcă faptul că înregistrarea este un instrument prevăzut la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și la articolul 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază, astfel încât măsurile să poată fi aplicate, ulterior, importurilor începând de la data înregistrării (10). În cazul de față, Comisia consideră că este adecvat să se înregistreze importurile în ceea ce privește societățile enumerate în secțiunea 1.2 de mai sus în vederea facilitării perceperii taxelor antidumping și compensatorii odată ce nivelurile acestora sunt revizuite în conformitate cu hotărârea Tribunalului (11).

(20)

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție (12), spre deosebire de înregistrarea ce are loc în cursul perioadei dinaintea adoptării măsurilor provizorii, condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și la articolul 16 alineatul (4) din regulamentul antisubvenție de bază nu sunt aplicabile în cazul de față. Într-adevăr, scopul înregistrării în contextul punerii în aplicare a hotărârilor Tribunalului nu este de a permite eventuala percepere retroactivă a măsurilor de apărare comercială, astfel cum se prevede în dispozițiile respective. Scopul este mai degrabă acela de a proteja eficacitatea măsurilor în vigoare, fără întreruperi necuvenite, începând de la data intrării în vigoare a regulamentelor în cauză și până la reinstituirea taxelor corectate, asigurându-se că, în viitor, este posibilă perceperea măsurilor în cuantumul corect.

(21)	În lumina observațiilor de mai sus, Comisia a considerat că există motive pentru înregistrare în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 24 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază.

3. ÎNREGISTRAREA

(22)	Pe baza celor de mai sus, importurile de produs în cauză fabricat de societățile enumerate în secțiunea 1.2 de mai sus trebuie să fie supuse înregistrării (13).

(23)	Astfel cum se indică în avizul de redeschidere, datoriile finale aferente plății taxelor antidumping și taxelor compensatorii, după caz, începând de la data intrării în vigoare a regulamentelor antidumping și antisubvenție în cauză vor decurge din constatările reexaminării.

(24)	Nu se percep taxe mai mari decât taxele stabilite în regulamentele în cauză pentru perioada cuprinsă între publicarea avizului de redeschidere și data intrării în vigoare a rezultatelor investigațiilor redeschise,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) În temeiul articolului 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036, autoritățile vamale iau măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 20 90 și ex 4012 12 00 (cod TARIC 4012120010), originare din Republica Populară Chineză și fabricate de societățile enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(2) În temeiul articolului 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1037, autoritățile vamale iau măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 20 90 și ex 4012 12 00 (cod TARIC 4012120010), originare din Republica Populară Chineză și fabricate de societățile enumerate în anexa II la prezentul regulament.

(3) Înregistrarea expiră la nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(4) Nivelurile taxelor antidumping și compensatorii care pot fi percepute pentru anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, încadrate în prezent la codurile NC 4011 20 90 și ex 4012 12 00 (cod TARIC 4012120010) și fabricate de societățile enumerate în anexa I și în anexa II la prezentul regulament între redeschiderea investigațiilor și data intrării în vigoare a rezultatelor investigațiilor redeschise nu depășesc nivelurile instituite prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2018/1579 și (UE) 2018/1690.

(5) Autoritățile vamale naționale așteaptă publicarea regulamentului de punere în aplicare relevant al Comisiei de reinstituire a taxelor înainte de a lua o decizie cu privire la cereri de rambursare sau de remitere a taxelor antidumping și/sau a taxelor compensatorii în ceea ce privește importurile societăților enumerate în anexa I și în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(3) Regulamentul (UE) 2018/683 al Comisiei din 4 mai 2018 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 116, 7.5.2018, p. 8).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei din 18 octombrie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 263, 22.10.2018, p. 3).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690 al Comisiei din 9 noiembrie 2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 283, 12.11.2018, p. 1).

(6) Cauzele conexate 97, 193, 99 și 215/86 Asteris AE și alții și Republica Elenă/Comisia, Rec. 1988, p. 2181, punctele 27 și 28; și cauza T-440/20 Jindal Saw/Comisia Europeană, EU:T:2022:318.

(7) Cauza C-415/96 Spania/Comisia, Rec. 1998, p. I-6993, punctul 31; cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, Rec. 2000, p. I-8147, punctele 80-85; cauza T-301/01 Alitalia/Comisia, Rec. 2008, p. II-1753, punctele 99 și 142; cauzele conexate T-267/08 și T-279/08 Région Nord-Pas de Calais/Comisia, Rec. 2011, p. II-0000, punctul 83.

(8) Cauza C-415/96 Spania/Comisia, Rec. 1998, p. I-6993, punctul 31; cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, Rec. 2000, p. I-8147, punctele 80-85.

(9) Cauza C-256/16 Deichmann SE/Hauptzollamt Duisburg, hotărârea Tribunalului din 15 martie 2018, punctul 79 și cauza C-612/16 C & J Clark International Ltd/Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs, hotărârea din 19 iunie 2019, punctul 5.

(10) Cauza T-440/20 Jindal Saw/Comisia Europeană, EU:T:2022:318 punctele 154 – 159.

(11) A se observa că, în ceea ce privește producătorul-exportator Zhongce Rubber Group Co., Ltd, acest aspect se aplică numai taxei compensatorii datorate în cauză. Tribunalul nu a anulat regulamentul antidumping în ceea ce privește această societate și, prin urmare, taxele antidumping trebuie să fie percepute în continuare în ceea ce privește Zhongce Rubber Group Co.

(12) Cauza C-256/16 Deichmann SE/Hauptzollamt Duisburg, punctul 79 și cauza C-612/16 C & J Clark International Ltd/Commissioners for Her Majesty’s Revenue & Customs, hotărârea din 19 iunie 2019, punctul 58.

(13) A se observa că, în ceea ce privește producătorul-exportator Zhongce Rubber Group Co., Ltd, acest aspect se aplică numai taxei compensatorii datorate în cauză. Tribunalul nu a anulat regulamentul antidumping în ceea ce privește această societate și, prin urmare, taxele antidumping trebuie să fie percepute în continuare în ceea ce privește Zhongce Rubber Group Co.

ANEXA I

Lista societăților afectate de anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 (antidumping):

Denumirea societății	Cod adițional TARIC
Chaoyang Long March Tyre Co., Ltd	C338
Triangle Tyre Co., Ltd	C375
Shandong Wanda Boto Tyre Co., Ltd	C366
Qingdao Doublestar Tire Industrial Co., Ltd	C347
Ningxia Shenzhou Tire Co., Ltd	C345
Guizhou Tyre Co., Ltd	C340
Aeolus Tyre Co., Ltd	C877 (1)
Shandong Huasheng Rubber Co., Ltd	C360
Chongqing Hankook Tire Co., Ltd	C334
Prinx Chengshan (Shandong) Tire Co., Ltd	C346
Jiangsu Hankook Tire Co., Ltd	C334
Shandong Linglong Tire Co., Ltd	C363
Shandong Jinyu Tire Co., Ltd	C362
Sailun Group Co., Ltd	C351
Shandong Kaixuan Rubber Co., Ltd	C353
Weifang Yuelong Rubber Co., Ltd	C875 (2)
Weifang Shunfuchang Rubber And Plastic Products Co., Ltd	C377
Shandong Hengyu Science & Technology Co., Ltd	C358
Jiangsu General Science Technology Co., Ltd	C341
Double Coin Group (Jiang Su) Tyre Co., Ltd	C878 (3)
Hefei Wanli Tire Co., Ltd	C876 (4)
Giti Tire (Anhui) Company Ltd	C332
Giti Tire (Fujian) Company Ltd	C332
Giti Tire (Hualin) Company Ltd	C332
Giti Tire (Yinchuan) Company Ltd	C332
Qingdao GRT Rubber Co., Ltd	C350

(1) În regulamentele în cauză, codul adițional TARIC C333 identifică următorii producători-exportatori:

Aeolus Tyre Co., Ltd;

Aeolus Tyre (Taiyuan) Co., Ltd;

Qingdao Yellow Sea Rubber Co., Ltd;

Pirelli Tyre Co., Ltd

Un nou cod adițional TARIC este atribuit societății Aeolus Tyre Co., Ltd pentru înregistrare.

(2) În regulamentele în cauză, societatea Weifang Yuelong Rubber Co., Ltd este legată de codul adițional TARIC C999.

(3) În regulamentele în cauză, codul adițional TARIC C371 identifică următorii producători-exportatori:

Shanghai Huayi Group Corp. Ltd

Double Coin Group (Jiang Su) Tyre Co., Ltd.

Un nou cod adițional TARIC este atribuit societății Double Coin Group (Jiang Su) Tyre Co., Ltd pentru înregistrare.

(4) În regulamentele în cauză, societatea Hefei Wanli Tire Co. Ltd este legată de codul adițional TARIC C999.

ANEXA II

Lista societăților afectate de anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1690 (antisubvenție):

Denumirea societății	Cod adițional TARIC
Chaoyang Long March Tyre Co., Ltd	C338
Triangle Tyre Co., Ltd	C375
Shandong Wanda Boto Tyre Co., Ltd	C366
Qingdao Doublestar Tire Industrial Co., Ltd	C347
Ningxia Shenzhou Tire Co., Ltd	C345
Guizhou Tyre Co., Ltd	C340
Aeolus Tyre Co., Ltd	C877 (1)
Shandong Huasheng Rubber Co., Ltd	C360
Chongqing Hankook Tire Co., Ltd	C334
Prinx Chengshan (Shandong) Tire Co., Ltd	C346
Jiangsu Hankook Tire Co., Ltd	C334
Shandong Linglong Tire Co., Ltd	C363
Shandong Jinyu Tire Co., Ltd	C362
Sailun Jinyu Group Co., Ltd	C351
Shandong Kaixuan Rubber Co., Ltd	C353
Weifang Yuelong Rubber Co., Ltd	C875 (2)
Weifang Shunfuchang Rubber And Plastic Products Co., Ltd	C377
Shandong Hengyu Science & Technology Co., Ltd	C358
Jiangsu General Science Technology Co., Ltd	C341
Double Coin Group (Jiang Su) Tyre Co., Ltd	C878 (3)
Hefei Wanli Tire Co., Ltd	C876 (4)
Giti Tire (Anhui) Company Ltd	C332
Giti Tire (Fujian) Company Ltd	C332
Giti Tire (Hualin) Company Ltd	C332
Giti Tire (Yinchuan) Company Ltd	C332
Qingdao GRT Rubber Co., Ltd	C350
Zhongce Rubber Group Co., Ltd	C379

(1) În regulamentele în cauză, codul adițional TARIC C333 identifică următorii producători-exportatori:

Aeolus Tyre Co., Ltd;

Aeolus Tyre (Taiyuan) Co., Ltd;

Qingdao Yellow Sea Rubber Co., Ltd;

Pirelli Tyre Co., Ltd

Un nou cod adițional TARIC este atribuit societății Aeolus Tyre Co., Ltd pentru înregistrare.

(2) În regulamentele în cauză, societatea Weifang Yuelong Rubber Co., Ltd este legată de codul adițional TARIC C999.

(3) În regulamentele în cauză, codul adițional TARIC C371 identifică următorii producători-exportatori:

Shanghai Huayi Group Corp. Ltd

Double Coin Group (Jiang Su) Tyre Co., Ltd

Un nou cod adițional TARIC este atribuit societății Double Coin Group (Jiang Su) Tyre Co. Ltd pentru înregistrare.

(4) În regulamentele în cauză, societatea Hefei Wanli Tire Co., Ltd este legată de codul adițional TARIC C999.

8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/54

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1177 AL COMISIEI

din 7 iulie 2022

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/683 prin introducerea și actualizarea, în modelele fișei de informații și ale certificatului de conformitate pe suport de hârtie, a rubricilor referitoare la anumite sisteme de siguranță și prin ajustarea sistemului de numerotare pentru certificatele de omologare pentru un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (1), în special articolul 24 alineatul (4), articolul 28 alineatul (3), articolul 36 alineatul (4) și articolul 38 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (2) prevede un format standardizat al documentelor utilizate pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, prin stabilirea modelelor pentru fișa de informații, certificatele de omologare UE pentru vehicule individuale și certificatul de conformitate pe suport de hârtie.

(2)

Modelele pentru fișa de informații, cuprinse în anexele I și II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683, trebuie modificate pentru a ține seama de noile cerințe introduse prin Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și de actele de reglementare adoptate în temeiul acestuia.

(3)

Pentru a permite o abordare coerentă în ceea ce privește numerotarea certificatelor de omologare, este necesar, de asemenea, să se modifice sistemul de numerotare prevăzut în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 pentru a reflecta evoluția reglementărilor în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2144.

(4)	De asemenea, este necesar să se modifice anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683, stabilind modelul pentru marca de omologare UE de tip a componentelor și unităților tehnice separate, prin actualizarea trimiterii la Regulamentul (UE) 2019/2144.

(5)

Regulamentul (UE) 2019/2144 impune ca vehiculele noi să fie echipate cu sisteme avansate de siguranță, inclusiv asistență de urgență pentru menținerea benzii de circulație, asistență inteligentă pentru controlul vitezei, sisteme de avertizare cu privire la starea de somnolență și lipsa de atenție a conducătorului auto și dispozitivul de înregistrare a datelor privind evenimentele. Este necesar să se solicite ca certificatul de conformitate să indice ce sisteme sunt montate pe vehicul. Prin urmare, este necesar să se adauge rubricile relevante la modelele pentru certificatul de conformitate pe suport de hârtie care figurează în anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683.

(6)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 trebuie modificat în consecință.

(7)

Pentru a oferi autorităților de omologare, autorităților de supraveghere a pieței și autorităților de înmatriculare ale statelor membre, precum și producătorilor suficient timp pentru a pune în aplicare modificările certificatului de conformitate pe suport de hârtie în sistemele lor respective, data aplicării anexei V trebuie amânată.

(8)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic – autovehicule,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/683

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 se modifică după cum urmează:

1.	Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament;

2.	Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament;

3.	Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament;

4.	Anexa V se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament;

5.	Anexa VIII se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Anexa V se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 151, 14.6.2018, p. 1.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei din 15 aprilie 2020 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 163, 26.5.2020, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor (JO L 325, 16.12.2019, p. 1).

ANEXA I

Anexa I la Regulamentul (UE) 2020/683 se modifică după cum urmează:

Notele explicative se modifică după cum urmează:

(a)

nota explicativă (12) se înlocuiește cu următorul text:

„(12)

În conformitate cu definițiile din partea 2 secțiunea A punctele 1.24 (ampatament) și 1.25 (distanța dintre axe) din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 al Comisiei din 31 martie 2021 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește caracteristicile lor de construcție generale și siguranța generală a acestora (JO L 117, 6.4.2021, p. 1). În cazul unei remorci cu axă centrală, axa atelajului este considerată ca fiind axa situată cel mai în față.”;

(b)

nota explicativă (14) se înlocuiește cu următorul text:

„(14)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 al Comisiei din 31 martie 2021 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește caracteristicile lor de construcție generale și siguranța generală a acestora (JO L 117, 6.4.2021, p. 1)”;

(c)

nota explicativă (18) se înlocuiește cu următorul text:

„(18)

Termenul nr. 6.1 și pentru alte vehicule decât cele din categoria M1: Partea 2 secțiunea F din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535. În cazul remorcilor, lungimile se specifică astfel cum se menționează la punctul nr. 6.1.2 din standardul ISO 612: 1978.”;

(d)

notele explicative (20) și (21) se înlocuiesc cu următorul text:

„(20)

Termenul nr. 6.2 și pentru alte vehicule decât cele din categoria M1: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535, anexa XIII partea 2 secțiunea F.

(21)	Termenul nr. 6.3 și pentru alte vehicule decât cele din categoria M1: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535, anexa XIII partea 2 secțiunea F.”;

(e)

nota explicativă (30) se înlocuiește cu următorul text:

„(30)

Astfel cum este definit la punctul 1.3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535, anexa XIII partea 2 secțiunea A.”;

(f)

nota explicativă (122) se înlocuiește cu următorul text:

„(122)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 al Comisiei din 19 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS) ale acestora (JO L 133, 20.4.2021, p. 31).”;

(g)

nota explicativă (123) se înlocuiește cu următorul text:

„(123)

Regulamentul delegat (UE) 2021/1243 al Comisiei din 19 aprilie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea de norme detaliate privind facilitarea instalării sistemului antidemaraj cu etilotest în autovehicule și de modificare a anexei II la regulamentul respectiv (JO L 272, 30.7.2021, p. 11).”;

(h)

nota explicativă (124) se înlocuiește cu următorul text:

„(124)

Regulamentul nr. 13 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU), Cerințe uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N și O în ceea ce privește frânarea [2016/194] (JO L 42, 18.2.2016, p. 1).”;

(i)

nota explicativă (157) se înlocuiește cu următorul text:

„(157)

Rubricile 4 și 4.1 se completează în conformitate cu definițiile prevăzute la punctul 1.24 (ampatament) și, respectiv, la punctul 1.25 (distanța dintre axe) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535, anexa XIII partea 2 secțiunea A.”;

(j)

nota explicativă (174) se înlocuiește cu următorul text:

„(174)

Pentru termenul punct de cuplare «0», a se vedea punctul 1.3.1.2 din partea 2 secțiunea A a anexei II la Regulamentul (UE) 2021/535.”;

(k)	notele explicative (31), (55), (79), (89), (90) și (91) se elimină;

(l)

se adaugă următoarea notă explicativă (181):

„(181)

Sisteme omologate în conformitate cu cerințele prevăzute în actele de reglementare enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/858. Acronimele corespund sistemelor menționate la punctele 6.7.; 7.4., 8.12, 10.1.1., 12.2.4., 12.6.5., 12.8., 12.11., 12.12., 12.13., 12.16., 12.17. și 17.”

Punctul 2.2.1.3 se înlocuiește cu următorul text:

„2.2.1.3.

Ampatamentul de referință al semiremorcii [în conformitate cu punctul 3.2 secțiunea E partea 2 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535]:”.

Punctul 2.6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.6.2.

Masa echipamentelor opționale [a se vedea definiția de la punctul 1.4 secțiunea A partea 2 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535]:”.

Se introduc următoarele puncte 2.11.4.1 și 2.11.4.2:

„2.11.4.1.

Raportul maxim dintre lungimea consolei punctului de cuplare (34) și ampatament: ...

2.11.4.2.

Valoarea maximă a factorului V: … kN.”

Punctul 2.13 se înlocuiește cu următorul text:

„2.13.

Balansul posterior [secțiunea C punctul 8 și, respectiv, secțiunea D punctul 7 partea 2 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535]:”;

Punctul 2.14.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.14.1.

Raportul dintre puterea motorului și masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului [partea 2 secțiunea C punctul 6 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535]: … kW/kg”;

Punctul 3.2.18.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.18.1.

Numărul certificatului (certificatelor) UE de omologare de tip: ...”.

Punctul 4.11.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.11.2.

Informațiile menționate în partea 2 punctul 7.6 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 (valoarea declarată de producător):”.

Se introduc următoarele puncte 4.11.4, 4.11.5 și 4.11.6:

„4.11.4.

Informațiile menționate în partea 2 punctul 6.1.1 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535: ...

4.11.5.

Informațiile menționate în partea 2 punctul 6.1.2 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535: ...

4.11.6.

Informații privind GSI în manualul de utilizare al vehiculului: …”.

10.

Se introduc următoarele puncte 6.7, 6.7.1 și 6.7.2:

„6.7.

Sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri (TPMS)

6.7.1.

Prezent: da/nu (4)

6.7.2.

Descriere detaliată a sistemului de monitorizare a presiunii în pneuri: ...”.

11.

Se introduc următoarele puncte 7.4-7.6.3:

„7.4.

Sistem de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS)

7.4.1.

Prezent: da/nu (4)

7.4.2.

Descrierea tehnică și desene ale sistemului: ...

7.4.3.

Mijloace de dezactivare manuală a ELKS

7.4.4.

Descrierea dezactivării automate (dacă există): ...

7.4.5.

Descrierea sistemului de suprimare automată (dacă există): ...

7.5.	Sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (LDWS)

7.5.1.

Prezent: da/nu (4)

7.5.2

Intervalul de viteză al LDWS: ...

7.5.3.

Descrierea tehnică și desene ale LDWS: ...

7.6.	Funcția de ajustare a direcției (CDCF)

7.6.1.

Prezent: da/nu (4)

7.6.2.

Intervalul de viteză al CDCF: ...

7.6.3.

Descrierea tehnică și desene ale sistemului (în special dacă sistemul utilizează sistemul de direcție sau frânare): ...”.

12.

Punctul 8.6 se înlocuiește cu următorul text:

„8.6.

Calcule și curbe în conformitate cu Regulamentul nr. 13 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) (124), anexa 10 sau anexa 14, dacă este cazul, sau cu Regulamentul nr. 13-H al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) (125), anexa 5: ...”.

13.

Punctul 8.9 se înlocuiește cu următorul text:

„8.9.

Scurtă descriere a sistemului de frânare, astfel cum se menționează la punctul 12 din anexa 2 la Regulamentul ONU nr. 13 sau, respectiv, la punctul 14 din anexa 1 la Regulamentul ONU 13-H: ...”.

14.

Se introduc următoarele puncte 8.12, 8.12.1 și 8.12.2:

„8,12.

Sistem avansat de frânare de urgență (AEBS)

8.12.1.

Prezent: da/nu (4)

8.12.2.

Descrierea detaliată a AEBS: ...”;

15.

Punctele 9.14-9.14.4 se înlocuiesc cu următorul text:

„9.14.

Spațiu pentru montarea plăcilor de înmatriculare spate (se indică intervalul de dimensiuni, dacă este necesar; se pot utiliza schițe, după caz): ...

9.14.1.

Înălțimea de la suprafața drumului, extremitatea superioară și extremitatea inferioară: ...

9.14.2.

Amplasarea laterală, extremitatea stânga și extremitatea dreapta: ...

9.14.3.

Numărul de spații pentru plăci de înmatriculare standard: ...

9.14.4.

Numărul de spații pentru plăci de înmatriculare opționale sau alternative: ...”.

16.

Următoarele puncte se inserează după punctul 9.14.5:

„9.14.5.1.

Spațiu pentru placa de înmatriculare față: ...

9.14.5.2.

Spațiu pentru placa de înmatriculare spate: ...

9.14.5.3.

Spațiu pentru a doua placă de înmatriculare spate (în cazul vehiculelor din categoriile O2, O3 și O4): ...

9.14.5.4.

Spații pentru plăci de înmatriculare opționale sau alternative: ...”.

17.

Punctele 9.14.6 și 9.14.7 se înlocuiesc cu următorul text:

„9.14.6.

Unghiul plăcii față de planul vertical: ...

9.14.7.

Unghiurile de vizibilitate de la marginile superioară, inferioară, stângă și dreaptă: ...”.

18.

Punctul 9.16.2 se înlocuiește cu următorul text:

„9.16.2.

Desene detaliate ale apărătorilor de roți și ale poziției acestora pe vehicul, prezentându-se dimensiunile specificate în figura 1 din partea 2 anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 și luând în considerare extremele combinațiilor pneu/roată: ...”.

19.

Punctele 9.17.4 și 9.17.4.1 se înlocuiesc cu următorul text:

„9.17.4.

Declarația de conformitate a producătorului cu cerințele prevăzute în partea 2 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535: ...

9.17.4.1.

Se explică semnificația caracterelor din secțiunea de descriere a vehiculului (VDS) din numărul de identificare a vehiculului (VIN) și, dacă este cazul, din secțiunea privind identificarea vehiculului (VIS), pentru a respecta cerințele punctului 5.3. din standardul ISO 3779:2009: ...”.

20.

Se introduce următorul punct 9.17.4.3:

„9.17.4.3.

Plăcuța regulamentară a producătorului pentru vehicule produse în mai multe etape: da/nu (4)”.

21.

Punctul 9.20.2 se înlocuiește cu următorul text:

„9.20.2.

Desene detaliate ale sistemului antiîmproșcare care cuprind poziția acestuia în vehicul, în care se indică dimensiunile specificate în figurile din apendicele la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535, anexa VIII partea 2, luându-se în considerare combinațiile anvelope/roți extreme: ...”.

22.

Punctul 9.25.1. se înlocuiește cu următorul text:

„9.25.1.

Descrierea tehnică detaliată (inclusiv fotografii și desene, precum și descrierea materialelor) a pieselor vehiculului menționate în partea 2 secțiunea D punctul 1.4 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535: ...”.

23.

Se introduce următorul punct 10.1.1:

„10.1.1.

Semnal de oprire de urgență (ESS): da/nu (4)”.

24.

Se introduc următoarele puncte 12.2.4, 12.2.4.1 și 12.2.4.2:

„12.2.4.

Facilitarea instalării sistemului antidemaraj cu etilotest (AIF)

12.2.4.1.

Declarația de conformitate a producătorului cu partea B din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/1243 (123): ...;

12.2.4.2.

Document de instalare în ceea ce privește facilitarea instalării sistemului antidemaraj cu etilotest”.

25.

Se introduc următoarele puncte de la 12.6.5 la 12.6.5.5:

„12.6.5.

Sistemul de asistență inteligentă pentru controlul vitezei (ISA)

12.6.5.1.

Prezent: da/nu (4)

12.6.5.2.

Funcția de informare privind limita de viteză (SLIF)

12.6.5.2.1.

Descriere detaliată a interfeței SLIF: ...

12.6.5.2.2.

Metodologia și tehnologia de determinare a limitei de viteză percepute: ...

12.6.5.3.

Funcția de avertizare privind limita de viteză (SLWF)

12.6.5.3.1.

Descrierea detaliată a mecanismelor de feedback ale SLWF: ...

12.6.5.3.2.

Descrierea detaliată a avertizării vizuale SLWF, dacă este cazul: ...

12.6.5.4.

Descrierea detaliată a funcției de control al vitezei (SCF): ...

12.6.5.5.

Numărul omologării de tip a sistemului ISA omologat ca unitate tehnică separată, dacă este cazul: ...”.

26.

Se introduc următoarele puncte 12.11-2.17.3:

„12.11.

Sistemul de avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto (DDAW)

12.11.1.

Prezent: da/nu (4)

12.11.2.

Descrierea detaliată a sistemului DDAW: ...

12.11.3.

Descrierea detaliată a avertizării vizuale a sistemului DDAW: ...

12.12.

Sistem de avertizare privind starea avansată de distragere a atenției conducătorului auto (ADDW)

12.12.1.

Prezent: da/nu (4)

12.12.2.

Descriere detaliată a sistemului ADDW: ...

12.12.3.

Descrierea detaliată a mijloacelor tehnice de evitare a distragerii atenției, dacă este cazul: ...

12.13.

Sistem de informații pentru unghiul mort (BSIS)

12.13.1.

Prezent: da/nu (4)

12.13.2.

Descrierea detaliată a sistemului de informații pentru unghiul mort: ...

12.13.3.

Numărul omologării de tip a BSIS omologat ca unitate tehnică separată, dacă este cazul: ...

12.14.

Securitatea cibernetică

12.14.1.

Caracteristici generale de construcție ale tipului de vehicul, inclusiv privind:

(a)	sistemele vehiculelor care sunt relevante pentru securitatea cibernetică a tipului de vehicul;

(b)	componentele sistemelor care sunt relevante pentru securitatea cibernetică;

(c)	interacțiunile acestor sisteme cu alte sisteme din cadrul tipului de vehicul și cu interfețele externe.

12.14.2.

Reprezentare schematică a tipului de vehicul: ...

12.14.3.

Numărul certificatului de conformitate pentru sistemul de gestionare a securității cibernetice: ...

12.14.4.

Documente pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, care descriu rezultatul evaluării riscurilor și riscurile identificate: ...

12.14.5.

Documente pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat care descriu măsurile de atenuare puse în aplicare cu privire la sistemele enumerate sau pentru tipul de vehicul și modul în care acestea abordează riscurile declarate: ...

12.14.6.

Documente pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, care descriu protecția mediilor dedicate pentru software, servicii, aplicații sau date după introducerea pe piață: ...

12.14.7.

Documente pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat care descriu încercările utilizate pentru a verifica securitatea cibernetică a tipului de vehicul și a sistemelor sale și rezultatul acestor încercări: ...

12.14.8.

Descrierea modului în care s-a ținut cont de întregul lanț de aprovizionare în ceea ce privește securitatea cibernetică: ...

12.15.

Actualizarea software-ului

12.15.1.

Caracteristici generale de construcție ale tipului de vehicul: ...

12.15.2.

Numărul certificatului de conformitate pentru sistemul de gestionare a actualizării software-ului: ...

12.15.3.

Măsuri de securitate

12.15.3.1.

Documentele pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, care arată că procesul de actualizare va fi efectuat în condiții de siguranță: ...

12.15.3.2.

Documentele pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, care arată că numerele RXSWIN de pe un vehicul sunt protejate împotriva manipulării neautorizate: ...

12.15.4.

Actualizări wireless ale software-ului

12.15.4.1.

Documentele pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, care arată că procesul de actualizare va fi efectuat în condiții de siguranță: ...

12.14.4.2.

Descrierea mijloacelor de informare a utilizatorilor vehiculului cu privire la o actualizare înainte și după executarea acesteia: ...

12.15.5.

Declarația producătorului privind conformitatea cu cerințele pentru sistemul de gestionare a actualizării software-ului: ...

12.16.

Dispozitiv de înregistrare a datelor privind evenimentele (EDR)

12.16.1.

Prezent: da/nu (4)

12.16.2.

Desen(e) sau fotografii care indică amplasarea și metoda de fixare a EDR în vehicul: ....

12.16.3.

Descrierea parametrului declanșator: ...

12.16.4.

Descrierea oricărui alt parametru relevant (capacitatea de stocare, rezistența la decelerare ridicată și la stresul mecanic al unui impact grav etc.): ...

12.16.5

Elementele de date și formatul datelor stocate în EDR:

Elementul de date	Interval/timp de înregistrare(în raport cu timpul zero)	Rata de eșantionare a datelor (eșantioane pe secundă)	Interval minim	Acuratețe	Rezoluție

12.16.6.

Instrucțiuni pentru extragerea datelor din EDR: ...

12.16.6.1.

Descrierea metodei de raportare a informațiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2022/545 al Comisiei (*1): manuală/automată (4)

12.16.7.

Conformitatea cu cerințele tehnice din Regulamentul ONU nr. 160:

12.16.7.1

Numărul de omologare în temeiul Regulamentului ONU nr. 160: ...

12.16.8.

Numărul de omologare de tip al EDR omologat ca unitate tehnică separată, dacă este cazul (a se completa dacă nu se obține omologarea în temeiul Regulamentului ONU nr. 160 și nu este menționat la punctul 12.16.7.1): ...

12.17.

Sistemul de monitorizare a disponibilității conducătorului auto (DAM)

12.17.1.

Prezent: da/nu (4)

12.17.2.

Metode de detectare a disponibilității conducătorului auto: ...

12.17.3.

Descrierea scrisă și/sau schița informațiilor transmise conducătorului auto: ...

(*1) JO L 107, 6.4.2022, p. 18.”."

27.

Se adaugă următoarele puncte de la 17 la 17.11:

„17.	SISTEMUL AUTOMAT DE CONDUCERE (ADS): da/nu (4)

17.1.

Descrierea generală a ADS: ...

17.1.1.

Domeniul de proiectare operațională/condiții-limită: ...

17.1.2.

Performanță de bază [de exemplu, detectarea obiectelor și evenimentelor; reacția în urma detectării (OEDR), planificare etc.]: ...

17.2.

Descrierea funcțiilor ADS:

17.2.1.

Principalele funcții ADS (arhitectura funcțională): ...

17.2.1.1.

Funcții la bordul vehiculului: ...

17.2.1.2.

Funcții în exteriorul vehiculului (de exemplu, sistemul backend, infrastructura necesară în exteriorul vehiculului, măsuri operaționale necesare): ...

17.3.

Prezentare generală a principalelor componente ale ADS

17.3.1.

Unități de comandă: ...

17.3.2.

Senzori și instalarea senzorilor pe vehicul: ...

17.3.3.

Dispozitive de acționare: ...

17.3.4.

Hărți și poziționare: ...

17.3.5.

Alt hardware: ...

17.4.

Dispunerea schematică a sistemului ADS:

17.4.1.

Dispunerea schematică a sistemului (de exemplu, schemă sinoptică): ...

17.4.2.

Lista și prezentarea schematică a interconexiunilor: ...

17.5.

Specificații

17.5.1.

Specificații în condiții normale de funcționare: ...

17.5.2.

Specificații în condiții de funcționare de urgență: ...

17.5.3.

Criterii de acceptare: ...

17.5.4.

Demonstrarea conformității: ...

17.6.

Conceptul de siguranță

17.6.1.

Declarația producătorului conform căreia vehiculul nu prezintă riscuri nerezonabile: ...

17.6.2.

Descrierea arhitecturii software-urilor (de exemplu, schema sinoptică): ...

17.6.3.

Mijloacele prin care se determină realizarea logicii sistemului ADS: ...

17.6.4.

Explicație generală a principalelor dispoziții de proiectare încorporate în ADS astfel încât să genereze o funcționare sigură în condiții de defecțiune, în condiții de funcționare perturbate și în condiții care ar depăși ODD: ...

17.6.5.

Descriere generală a principalelor principii de gestionare a defecțiunilor, a strategiei de revenire la starea de funcționare și a strategiei de atenuare a riscurilor (manevră cu risc minim): ...

17.6.6.

Condițiile de declanșare a unei cereri către operatorul de la bord sau către operatorul de intervenție de la distanță: ...

17.6.7.

Conceptul de interacțiune om-mașină cu ocupanții vehiculului, operatorul de la bord și operatorul de intervenție de la distanță, inclusiv protecția împotriva activării/operării și intervențiilor neautorizate simple: ...

17.7.

Verificarea și validarea de către producător a cerințelor de performanță specificate, inclusiv în ceea ce privește detectarea de obiecte și evenimente și reacția în urma detectării, interacțiunea om-mașină, respectarea regulilor de circulație și concluzia că sistemul este conceput astfel încât să nu prezinte riscuri nerezonabile la adresa conducătorului auto, a ocupanților vehiculului și a altor utilizatori ai drumului: ...

17.7.1.

Descrierea abordării adoptate: ...

17.7.2.

Selectarea scenariilor nominale, critice și de avarie: ...

17.7.3.

Descrierea metodelor și instrumentelor utilizate (software, laborator, altele) și rezumatul evaluării credibilității: ...

17.7.4.

Descrierea rezultatelor: ...

17.7.5.

Incertitudinea rezultatelor: ...

17.7.6.

Interpretarea rezultatelor: ...

17.7.7.

Declarația producătorului:

Producătorul (producătorii) …. afirmă că ADS nu prezintă riscuri nerezonabile la adresa siguranței ocupanților vehiculului și a altor utilizatori ai drumului.

17.8.

Elemente de date ADS

17.8.1.

Tipul datelor stocate: ...

17.8.2.

Locul stocării: ...

17.8.3.

Evenimente înregistrate și elemente de date: ...

17.8.4.

Mijloace de asigurare a securității și protecției datelor: ...

17.8.5.

Mijloace de accesare a datelor: ...

17.9.

Securitate cibernetică și actualizarea programelor software:

17.9.1.

Numărul de omologare de tip pentru securitatea cibernetică: ...

17.9.2.

Numărul certificatului de conformitate pentru securitatea cibernetică: ...

17.9.3.

Numărul de omologare de tip pentru actualizarea software-ului: ...

17.9.4.

Numărul certificatului de conformitate pentru actualizarea software-ului: ...

17.9.4.1

Informații privind modul de citire a RxSWIN sau a versiunii/versiunilor de software, în cazul în care RxSWIN nu este prezent pe vehicul:

17.9.4.2

Dacă este cazul, enumerați parametrii relevanți care vor permite identificarea acelor vehicule care pot fi actualizate cu programul software reprezentat de RxSWIN conform punctului 17.9.4.1.

17.10.

Manualul de utilizare (a se anexa la fișa de informații)

17.10.1.

Descrierea funcțională a ADS și rolul preconizat al proprietarului, al operatorului de servicii de transport, al operatorului de la bord, al operatorului de intervenție la distanță etc.: ...

17.10.2.

Măsuri tehnice pentru funcționarea în condiții de siguranță (de exemplu, descrierea infrastructurii necesare în exteriorul vehiculului, calendarul, frecvența și modelul operațiunilor de întreținere): ...

17.10.3.

Restricții operaționale și de mediu: ...

17.10.4.

Măsuri operaționale (de exemplu, dacă este necesar un operator de la bord sau un operator de intervenție la distanță): ...

17.10.5.

Instrucțiuni în caz de defecțiuni și solicitarea sistemului ADS (măsuri de siguranță care trebuie luate de ocupanții vehiculului, operatorul de servicii de transport, operatorul de la bord, operatorul de intervenție de la distanță și de autoritățile publice în cazul funcționării defectuoase): ...

17.11.

Mijloace care permit efectuarea unei inspecții tehnice periodice: ...”.

(*1) JO L 107, 6.4.2022, p. 18.”.”

ANEXA II

Anexa II la Regulamentul (UE) 2020/683 se modifică după cum urmează:

Partea I (A. Categoriile M și N) se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 2.6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.6.2.

Masa echipamentelor opționale [a se vedea definiția de la punctul 1.4 secțiunea A partea 2 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535]:”;

(b)

punctul 4.11.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.11.2.

Informațiile menționate în partea 2 punctul 7.6 din anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 (valoarea declarată de producător).”;

(c)

se introduc următoarele puncte 6.7 și 6.7.1:

„6.7.

Sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri (TPMS)

6.7.1.

Prezent: da/nu (4).”;

(d)

se introduc următoarele puncte 7.4, 7.4.1, 7.5, 7.5.1, 7.6 și 7.6.1:

„7.4.

Sistem de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS)

7.4.1.

Prezent: da/nu (4)

7.5.	Sisteme de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (LDWS)

7.5.1.

Prezent: da/nu (4)

7.6.	Funcția de ajustare a direcției (CDCF)

7.6.1.

Prezent: da/nu (4)”;

(e)

se introduc următoarele puncte 8.12 și 8.12.1:

„8.12.

Sistem avansat de frânare de urgență (AEBS)

8.12.1.

Prezent: da/nu (4)”;

(f)

punctul 9.17.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„9.17.4.1.

(g)

se introduc următoarele puncte 12.2.4 și 12.2.4.1:

„12.2.4.

Facilitarea instalării sistemului antidemaraj cu etilotest (AIF)

12.2.4.1.

Declarația de conformitate a producătorului cu anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/1243 al Comisiei (123): ...;”

(h)

se introduc următoarele puncte 12.6.5 și 12.6.5.1:

„12.6.5.

Sistemul de asistență inteligentă pentru controlul vitezei (ISA)

12.6.5.1.

Prezent: da/nu (4)”;

(i)

se introduc următoarele puncte 12.11, 12.11.1, 12.12, 12.12.1, 12.13, 12.13.1, 12.16, 12.16.1, 12.17 și 12.17.1:

„12,11.

Sistemul de avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto (DDAW)

12.11.1.

Prezent: da/nu (4)

12.12.

Sistem de avertizare privind starea avansată de distragere a atenției conducătorului auto (ADDW)

12.12.1.

Prezent: da/nu (4)

12.13.

Sistem de informații pentru unghiul mort (BSIS)

12.13.1.

Prezent: da/nu (4)

12.16.

Dispozitiv de înregistrare a datelor privind evenimentele (EDR)

12.16.1.

Prezent: da/nu (4)

12.17.

Sistemul de monitorizare a disponibilității conducătorului auto (DAM)

12.17.1.

Prezent: da/nu (4)”;

(j)

se introduce următorul punct 17:

„17.	SISTEMUL AUTOMAT DE CONDUCERE (ADS): da/nu (4)”.

Partea I (B. Categoria O) se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 2.6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.6.2.

Masa echipamentelor opționale [a se vedea definiția de la punctul 1.4 secțiunea A partea 2 din anexa XIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535]:”;

(b)

se introduc următoarele puncte 6.7 și 6.7.1:

„6.7.

Sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri (TPMS)

6.7.1.

Prezent: da/nu (4)”;

(c)

punctul 9.17.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„9.17.4.1.

(d)

se adaugă următoarele puncte 12, 12.7.1, 16 și 16.1:

„12. DIVERSE

12.7.1.

Vehicul echipat cu sistem radar cu rază scurtă de acțiune în banda de frecvențe de 24 GHz: da/nu (4)

16. ACCESUL LA INFORMAȚIILE REFERITOARE LA REPARAREA ȘI ÎNTREȚINEREA VEHICULELOR

16.1.

Adresa principalului site web pentru accesul la informații referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor: ...”.

ANEXA III

Anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683 se modifică după cum urmează:

La punctul 2.2, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	numărul regulamentului Comisiei adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2144 și de stabilire a cerințelor aplicabile.

În sensul literei (c), în cazul în care un regulament (de bază) conține anexe separate cu cerințe și specificații tehnice care trebuie aplicate pentru diferite subiecte care acoperă sistemele, componentele și unitățile tehnice separate ale vehiculelor, trimiterea din secțiunea 2 trebuie urmată de o cifră romană care indică numărul din anexa la regulamentul respectiv.”

La punctul 3.1, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	în conformitate cu anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 (14):

e2*2021/535/XI*2021/535*00003*00”

La punctul 3.1, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)	în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/646 (122):

e2*2021/646*2021/646*00003*00”

La punctul 4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, prezenta anexă se aplică omologărilor UE de tip acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144 pe baza cerințelor stabilite în regulamentele ONU menționate în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/858, caz în care se aplică următorul sistem de numerotare:”.

Punctul 4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.

Secțiunea 2: Numărul Regulamentului (UE) 2019/2144 (și anume «2019/2144»)”

6.	În exemplul de la punctul 4.6.1, numărul certificatului de omologare de tip se înlocuiește cu următorul text: „e12019/214413-HR00/160000100”.

7.	În exemplul de la punctul 4.6.2, numărul certificatului de omologare de tip se înlocuiește cu următorul text: „e252019/214446R04/010012305”.

ANEXA IV

În anexa V la Regulamentul (UE) 2020/683, punctul 4 al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, prezenta anexă se aplică omologărilor UE de tip ale componentelor și unităților tehnice separate, acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144 pe baza cerințelor prevăzute în regulamentele ONU enumerate în anexa I la regulamentul menționat, în acest caz aplicându-se următoarele:”.

ANEXA V

În anexa VIII la Regulamentul (UE) 2020/683, apendicele se modifică după cum urmează:

Partea I (Vehicule complete și completate) se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 2 (categoria de vehicule M1) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS/ELKS/AEBS/ESS/AIF/ISA/DDAW/ADDW/EDR/DAM/ADS/eCall (4) (181)

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(b)

în partea 2 (categoria de vehicule M2) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS/AEBS/ESS/AIF/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(c)

în partea 2 (categoria de vehicule M3) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(d)

în partea 2 (categoria de vehicule N1) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS/ELKS/AEBS/ESS/AIF/ISA/DDAW/ADDW/EDR/DAM/ADS/eCall (4) (181)

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(e)

în partea 2 (categoria de vehicule N2) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(f)

în partea 2 (categoria de vehicule N3) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(g)

în partea 2 (categoriile de vehicule O3 și O4) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”.

Partea II (Vehicule incomplete) se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 2 (categoria de vehicule M1) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu sisteme avansate pentru vehicule: TPMS/ELKS/AEBS/ESS/AIF/ISA/DDAW/ADDW/EDR/DAM/ADS/eCall (4) (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(b)

în partea 2 (categoria de vehicule M2) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu sisteme avansate pentru vehicule: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(c)

în partea 2 (categoria de vehicule M3) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu sisteme avansate pentru vehicule: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(d)

în partea 2 (categoria de vehicule N1) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu sisteme avansate pentru vehicule: TPMS/ELKS/AEBS/ESS/AIF/ISA/DDAW/ADDW/EDR/DAM/ADS/eCall (4) (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(e)

în partea 2 (categoria de vehicule N2) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu sisteme avansate pentru vehicule: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(f)

în partea 2 (categoria de vehicule N3) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu sisteme avansate pentru vehicule: TPMS/ESS/AIF/AEBS/ISA/DDAW/ADDW/BSIS/EDR/DAM/ADS/Platooning (4) (181)”;

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”;

(g)

în partea 2 (categoriile de vehicule O3 și O4) se adaugă punctele 54, 55 și 56 următoare:

„54.	Vehicul echipat cu: TPMS (181).

55.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 155: da/nu (4)

56.	Vehicul certificat în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 156: da/nu (4)”.

8.7.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 183/71

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1178 A COMISIEI

din 7 iulie 2022

de a nu prelungi perioada de suspendare a taxelor antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 asupra importurilor de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 14 alineatul (4),

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1. PROCEDURA

(1)

La 14 august 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de produse laminate plate din aluminiu (denumite în continuare „AFRP” sau „produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) (2) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

(2)	La 12 aprilie 2021, Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/582 al Comisiei (3) („regulamentul provizoriu”).

(3)	La 11 octombrie 2021, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 al Comisiei (4) („regulamentul definitiv”), Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă asupra produsului în cauză. Nivelurile taxei antidumping variază între 14,3 % și 24,6 %.

(4)	La aceeași dată, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1788 a Comisiei (5) („decizia de suspendare”), Comisia a suspendat taxa antidumping definitivă asupra produsului în cauză pentru o perioadă de nouă luni, și anume până la 11 iulie 2022.

(5)

La 9 martie 2022, din proprie inițiativă, Comisia a trimis chestionare Asociației Europene a Aluminiului („EA”), producătorilor din Uniune incluși în eșantion și tuturor celorlalte părți interesate. Scopul chestionarului a fost de a furniza informații care să permită Comisiei să stabilească dacă să prelungească perioada de suspendare sau nu. Au fost primite observații de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la asociația acestora (EA), de la 14 utilizatori, inclusiv de la Asociația europeană a furnizorilor de componente pentru autovehicule (CLEPA), precum și de la șase importatori și de la asociația acestora (EURANIMI). De asemenea, producătorilor din Uniune incluși în eșantion și EA li s-a solicitat să furnizeze informații cu privire la anumiți indicatori de prejudiciu pentru cea mai recentă perioadă de după perioada analizată în decizia de suspendare (așa-numita „perioadă de analiză” de opt luni, și anume perioada cuprinsă între 1 iulie 2021 și 28 februarie 2022). Aceștia au furnizat informațiile solicitate referitoare la anumiți indicatori. Răspunsurile au fost transmise la sfârșitul lunii martie 2022.

(6)	În răspunsurile lor, mai mulți utilizatori au solicitat prelungirea perioadei de suspendare. În plus, la 25 aprilie 2022, EA a depus o cerere oficială de încetare imediată a suspendării.

(7)

La 24 mai 2022, Comisia și-a comunicat intenția de a nu prelungi perioada de suspendare a măsurilor și a solicitat părților să prezinte observații până la 2 iunie 2022. Șapte părți interesate au prezentat observații până la termenul stabilit: TDK Hungary Components Kft. („TDK Hungary”), Euranimi, Valeo Group („Valeo”), TitanX Holding („TitanX”), Airoldi Metalli S.p.a. („Airoldi”), SATMA și Lodec Metall-Handel („Lodec”). TDK Foil Italy SpA („TDK Italy”) a prezentat observații după expirarea termenului, acestea nefiind, prin urmare, luate în considerare.

(8)

După comunicarea constatărilor, Airoldi a susținut că i-a fost încălcat dreptul la apărare deoarece Comisia a utilizat datele EA, în special cele referitoare la evoluția pieței și la capacitate, care nu erau disponibile pentru alte părți. Totuși, Comisia a observat că datele EA se bazau pe informații oferite de toți membrii asociației și că EA a furnizat o versiune a acestor date care nu avea caracter confidențial. În consecință, toate părțile au putut să își exercite dreptul la apărare și să prezinte observații cu privire la datele furnizate. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(9)

Unele părți interesate au propus modificări ale măsurilor, cum ar fi excluderea anumitor produse din domeniul de aplicare al măsurii sau introducerea unui contingent pentru importuri scutite de taxe vamale. Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază, poate decide fie să prelungească suspendarea pentru o perioadă care să nu depășească un an, fie să nu prelungească suspendarea. În consecință, Comisia nu a putut reexamina măsurile instituite prin regulamentul definitiv. Articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede o procedură specifică pentru reexaminările intermediare. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

2. EXAMINAREA CONDIȚIILOR DE PIAȚĂ ȘI A OPERATORILOR DE PE PIAȚA UNIUNII ÎN CURSUL PERIOADEI DE ANALIZĂ

(10)	Articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că, în interesul Uniunii, măsurile antidumping pot fi suspendate în cazul în care condițiile de piață s-au schimbat temporar într-o asemenea măsură încât este puțin probabil ca prejudiciul să reapară ca urmare a unei astfel de suspendări.

(11)

La 12 octombrie 2021, măsurile au fost suspendate, deoarece Comisia a stabilit că a existat un dezechilibru temporar între cerere și ofertă în perioada de redresare după pandemia de COVID-19 și că situația economică a industriei Uniunii a evoluat favorabil în primul semestru al anului 2021 în comparație cu perioada de investigație („PI”, cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020) și cu anul 2017 (cel mai bun an din perioada examinată în cursul investigației inițiale). Se preconiza că tendințele pozitive ale situației economice a industriei Uniunii vor continua în cursul perioadei de suspendare de nouă luni și că, prin urmare, este puțin probabil ca prejudiciul să reapară ca urmare a suspendării. Cu toate acestea, s-a considerat că modificarea condițiilor de piață are un caracter temporar.

(12)

Articolul 14 alineatul (4) prevede că suspendarea poate fi prelungită pentru o perioadă suplimentară, care să nu depășească un an. Pentru a decide dacă să prelungească sau să nu prelungească suspendarea, Comisia a analizat condițiile de piață predominante în cursul perioadei de analiză, precum și situația economică a industriei Uniunii și punctele de vedere ale importatorilor și ale utilizatorilor.

2.1. Condițiile de piață

(13)	La nivelul Uniunii, consumul a scăzut semnificativ în comparație cu primul semestru al anului 2021, și anume cu 13,5 % (6). Cererea a atins un nivel maxim în primul semestru al anului 2021, când a crescut cu 27 % în comparație cu PI și a scăzut semnificativ în cursul perioadei de analiză.

(14)

În urma comunicării constatărilor, Valeo a susținut că documentul de informare nu a furnizat sursa cifrelor referitoare la consum sau explicații în acest sens și că aceste cifre contrazic datele prezentate de EA pentru perioada de analiză. Comisia a constatat că documentul de informare generală indica deja că datele au fost furnizate de EA. Comisia a calculat consumul pentru perioada de analiză prin adăugarea volumului total al importurilor la volumul vânzărilor industriei Uniunii. Pentru o comparație adecvată cu primul semestru al anului 2021, cifrele referitoare la consum prezentate în considerentul 12 au fost recalculate pe baza datelor prezentate semestrial de către EA (7). Prin urmare, Comisia s-a bazat pe datele prezentate de EA pentru perioada de analiză și, în consecință, a respins această afirmație.

(15)

După comunicarea constatărilor, Euranimi, Airoldi și Lodec au susținut că identificarea unei scăderi a cererii contrazice proiecția potrivit căreia, în conformitate cu un raport al CRU International, cererea globală de aluminiu va urma să crească cu 40 % până în 2030. Comisia a constatat totuși că studiul în cauză nu viza în mod exclusiv AFRP, ci toate tipurile de produse din aluminiu. În plus, Europa (nu numai UE, ci și alte țări europene) reprezintă doar o mică parte din creșterea totală (14 %) preconizată. În sfârșit, această proiecție nu a contrazis constatările Comisiei, care priveau perioada de analiză și perspectivele de creștere pe termen scurt, deși studiul viza perspectivele de creștere pentru următorii opt ani. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(16)

În primele luni ale anului 2022, s-au putut observa următoarele tendințe: potrivit unui raport CRU (8), cererea de produse laminate din aluminiu s-a situat la un nivel satisfăcător în Europa, ca urmare a constituirii de stocuri în urma războiului din Ucraina și a menținerii activității în sectorul construcțiilor. În schimb, în sectorul autovehiculelor, cererea s-a situat la un nivel scăzut din cauza deficitului de semiconductori care există în continuare și al celui de cablaje provenite din Ucraina. Se preconizează că această situație va mai dura câteva luni. În ceea ce privește sectorul construcțiilor, același raport menționează, de asemenea, riscul derulării unui număr mai mic de proiecte din cauza inflației ridicate.

(17)	În ceea ce privește oferta, industria Uniunii și-a mărit capacitatea după PI (+20 %), însă gradul de utilizare a capacității nu a crescut și a rămas la aproximativ 80 %. Prin urmare, industria Uniunii are posibilitatea de a crește producția.

(18)

Prețurile principalelor materii prime (aluminiu, magneziu) și ale energiei au crescut semnificativ pe parcursul întregii perioade de după PI, în principal din cauza redresării în urma pandemiei de COVID-19. Această creștere a fost exacerbată de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Este probabil ca această tendință să continue în lunile următoare. Acest lucru va avea un impact asupra prețului AFRP și, prin urmare, va reduce cererea generală pentru aceste produse.

(19)

În ceea ce privește importurile de metal din Rusia, inclusiv de aluminiu primar, industria Uniunii și-a redus importurile de la 22 % în 2015 la aproximativ 11 % în 2021. De asemenea, taxa la export de 15 % impusă de Rusia asupra aluminiului primar a expirat la 31 decembrie 2021 (9), în conformitate cu planificarea inițială. Potrivit industriei Uniunii, nu există un deficit de aluminiu primar sau semifinit, în pofida sancțiunilor impuse Rusiei, care, deși nu vizează în mod direct produsele din aluminiu, au un impact negativ puternic asupra comerțului cu Rusia în general.

(20)

Având în vedere cele de mai sus, se pare că cererea a atins un nivel maxim în primul semestru al anului 2021. Acest lucru este ilustrat de volumul comenzilor care, astfel cum se explică în considerentul 33 de mai jos, a scăzut cu 12 % în cursul perioadei de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021. În plus, termenele de execuție au revenit la normal în cursul perioadei de analiză: 5-7 săptămâni conform unui raport CRU din aprilie 2022 și 6-8 săptămâni conform EA (10). Acest termen este semnificativ mai scurt în comparație cu primul semestru al anului 2021, în care termenul de execuție a fost uneori de 6-10 luni. Reducerea termenelor de execuție a fost, de asemenea, confirmată de mulți utilizatori.

(21)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei de analiză, dezechilibrul dintre cerere și ofertă, care a caracterizat primul semestru al anului 2021, s-a redus în mod semnificativ. Deși viitorul rămâne incert, vârful de cerere în perioada de redresare de după pandemia de COVID-19 pare să fi fost atins și depășit, după cum o demonstrează scăderea semnificativă a volumului comenzilor și a termenelor de execuție. Există totuși un anumit grad de incertitudine în ceea ce privește cererea viitoare din partea celor două sectoare principale din aval, și anume sectorul autovehiculelor și cel al construcțiilor.

2.2. Situația industriei Uniunii

(22)	Volumul vânzărilor în UE a scăzut cu 12,8 % în cursul perioadei de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021, de la 1 056 668 de tone la 921 701 tone. În comparație cu perioada de investigație, volumul vânzărilor a crescut cu 36 % și cu 17 % în comparație cu 2017.

(23)

După comunicarea constatărilor, Valeo a susținut că datele prezentate de EA în cursul perioadei de analiză contrazic tendințele în domeniul vânzărilor și al producției prezentate în documentul de informare. Astfel cum s-a explicat în considerentul 14 de mai sus, pentru a permite o comparație adecvată cu primul semestru al anului 2021, Comisia a recalculat datele prezentate de EA pentru fiecare semestru și a aplicat o metodologie similară pentru celelalte perioade de comparație (2017 și PI). În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(24)

Prețurile AFRP au crescut constant în Uniune, de la o medie de 2 703 EUR/tonă în cursul PI la 2 879 EUR/tonă în primul semestru al anului 2021 și apoi, într-un ritm mai rapid, la 3 555 EUR/tonă în perioada de analiză. Aceasta reprezintă o creștere cu 23 % între primul semestru al anului 2021 și perioada de analiză. Creșterea prețurilor a rezultat ca urmare a creșterii cererii în contextul post-COVID și al creșterii prețurilor materiilor prime (aluminiu primar, magneziu) și ale energiei.

(25)

Utilizatorii, printre care Euranimi, Lodec și Airoldi Metalli, au subliniat, în observațiile lor inițiale, precum și după comunicarea constatărilor, că a avut loc o creștere abruptă a comisionului de conversie (+100 % și până la +160 %, potrivit acestor utilizatori). Estimările Comisiei au indicat o creștere a comisionului de conversie (11) cu 8 % între perioada ulterioară PI (al doilea semestru al anului 2020 și primul semestru al anului 2021) și perioada de analiză. În funcție de specificul vânzărilor (ce societate sau grup de societăți, dacă această vânzare face sau nu face parte dintr-un contract pe termen lung, ce tip de produs etc.) și de perioadele luate în considerare, comisionul de conversie poate varia foarte mult, dar, în ansamblu, a părut să existe o înțelegere generală în rândul tuturor părților interesate cu privire la faptul că acest comision de conversie a crescut într-adevăr. Această creștere ar putea fi explicată parțial prin creșterea costurilor de producție, altele decât costul aluminiului primar (prețurile energiei și ale materiilor prime, cum ar fi suprataxele pe aliaj, au crescut) și, în parte, prin creșterea profitului producătorilor din Uniune.

(26)

În ceea ce privește cota de piață, în anul următor PI, creșterea vânzărilor realizate de industria Uniunii a condus la creșterea cotei de piață a Uniunii (de la 64,8 % în PI la 79,4 % în primul semestru al anului 2021). În cursul perioadei de analiză, s-a menținut acest nivel al cotei de piață (80,1 %), deoarece scăderea volumului vânzărilor a fost însoțită de o scădere a consumului, astfel cum se arată în considerentul 13 de mai sus.

(27)	Volumul producției a înregistrat, în cursul perioadei de analiză, o scădere ușoară, de 2 %, în comparație cu primul semestru al anului 2021. În comparație cu perioada de investigație, producția a crescut cu 22 % și cu 9 % în comparație cu 2017.

(28)

În cursul perioadei de analiză, capacitatea a scăzut ușor, cu 1,3 %, în comparație cu primul semestru al anului 2021. Capacitatea a crescut semnificativ, cu 20,8 %, în comparație cu perioada de investigație, și cu 23 % în comparație cu 2017. În plus, capacitatea disponibilă nu a mai fost afectată de:

(i)	efectele reducerii anterioare a capacității active în timpul pandemiei de COVID-19, evidențiate în considerentele 29 și 36 ale deciziei de suspendare, care nu mai au fost observate în timpul perioadei de analiză; și

(ii)

deficitul temporar de aluminiu semifinit și primar înregistrat în perioada ulterioară PI (a se vedea considerentele 29 și 31 din decizia de suspendare). Astfel cum se indică în considerentul 18, chiar dacă prețurile aluminiului primar, ale magneziului și ale energiei au crescut în mod semnificativ, acestea sunt disponibile în continuare și nu ar putea afecta capacitatea reală.

(29)

Gradul de utilizare a capacității a rămas relativ stabil, situându-se la 80,8 % în cursul perioadei de analiză, față de 81,5 % în primul semestru al anului 2021 și 91,3 % în 2017. Volumul comenzilor pentru produsul în cauză înregistrat de societățile incluse în eșantion a scăzut cu 12 % în cursul perioadei de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021 și a fost ușor mai scăzut (cu 2 %) decât în cursul PI. Volumul comenzilor a fost mai scăzut decât cel înregistrat în cursul PI și chiar mai scăzut în comparație cu cel din 2017 (12). Acest lucru arată că industria Uniunii nu va fi rezervată integral în lunile următoare.

(30)

După comunicarea constatărilor, Valeo a susținut că scăderea capacității este în concordanță cu deficitul de aprovizionare și că industria Uniunii nu a ajuns niciodată la un nivel de utilizare a capacității de 100 %. Prin urmare, aceasta nu dispune de o capacitate neutilizată având în vedere nivelul de utilizare de 80,8 % din cursul perioadei de analiză. În cele din urmă, Valeo a susținut că constatările Comisiei au contrazis afirmațiile utilizatorului potrivit cărora industria Uniunii nu dispune de capacitate. În primul rând, contrar celor susținute de Valeo, Comisia a stabilit că capacitatea a crescut cu 20,8 % în perioada de analiză în comparație cu PI și cu 23 % în comparație cu anul 2017. În al doilea rând, argumentul potrivit căruia nivelul de utilizare a capacității de 80,8 % nu lasă loc pentru capacitatea neutilizată a contrazis constatările Comisiei din regulamentul definitiv (13) potrivit cărora industria Uniunii a funcționat la un nivel de utilizare a capacității de 91,3 % în 2017. În plus, Valeo nu a contestat constatările Comisiei potrivit cărora nu mai existau diferențe între capacitatea reală/activă și capacitatea declarată. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(31)

După comunicarea constatărilor, Euranimi, Airoldi și Lodec au susținut că industria Uniunii nu a investit suficient în capacități noi în ultimele decenii. Cu toate acestea, niciuna dintre părți nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații și nu a vizat în mod specific AFRP. În schimb, în regulamentul definitiv (14), Comisia a stabilit că respectiva capacitate a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate și cu 20 % în cursul perioadei de analiză. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(32)

Euranimi și Airoldi au susținut, de asemenea, că mulți producători din Uniune s-au văzut obligați să nu utilizeze capacitățile de laminare din cauza deficitului de aluminiu primar. Se presupune că acest deficit s-ar putea explica parțial prin scăderea producției de aluminiu primar în UE cu peste 30 % începând din 2000. Deficitul ar limita și mai mult capacitatea industriei Uniunii de a furniza AFRP. Cu toate acestea, EA a explicat că nu există un deficit de aluminiu primar și că industria Uniunii se poate aproviziona din țări terțe. Acest lucru a fost confirmat de faptul că importurile de aluminiu primar în UE au crescut în ianuarie-aprilie 2022 în comparație cu ianuarie-aprilie 2021. În plus, Comisia a observat că stocurile globale de aluminiu primar au ajuns în al doilea trimestru al anului 2022 la niveluri de [9,2-10,7] miliarde de tone (15), care s-au situat sub nivelurile din 2020-2021 ([10,1-11,4 miliarde de tone în medie), dar care sunt comparabile cu nivelurile din perioada anterioară pandemiei de COVID-2019 [9,1-10,5] miliarde de tone în medie). Stocul producătorilor europeni ([310 000-330 000] de tone) în primul trimestru al anului 2022 a fost, de asemenea, în concordanță cu media ultimilor 3 ani ([320 000-340 000] de tone pentru perioada 2019-2021). Comisia a concluzionat că, în pofida faptului că încă mai există tensiuni pe mai multe piețe de materii prime, inclusiv în ceea ce privește aluminiul primar, acesta este un fenomen global care nu are o legătură specifică cu piața Uniunii și că stocuri de aluminiu primar erau la dispoziția industriei Uniunii, deși, în general, la prețuri în creștere. Afirmația potrivit căreia această situație a pieței ar limita capacitatea de producție a industriei Uniunii, în special în comparație cu cea a concurenților săi din China, a fost, prin urmare, respinsă.

(33)

Rentabilitatea s-a îmbunătățit și a ajuns la 2,8 % în perioada de analiză. Nivelul de rentabilitate s-a situat între –1,8 % în PI și 1,9 % în primul semestru al anului 2021, dar a rămas încă, în perioada de analiză, sub nivelul marjei de profit de 3,1 % realizate în anul de referință 2017 și cu mult sub nivelul marjei minime de profit, de 6 %, prevăzută la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, care a fost utilizată în scopul calculării subcotării în cadrul regulamentului definitiv.

(34)

În concluzie, anumiți indicatori au scăzut în cursul perioadei de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021 (volumul vânzărilor, producția), în timp ce alți indicatori s-au îmbunătățit (prețuri, rentabilitate). În ansamblu, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de analiză.

2.3. Situația utilizatorilor

(35)	Utilizatorii au pledat în favoarea prelungirii perioadei de suspendare, pe motiv că sunt încă valabile condițiile suspendării.

(36)	Cu toate acestea, Comisia a constatat că situația temporară care prevala la momentul suspendării a evoluat astfel cum se indică în considerentele 13-23 de mai sus.

(37)

De asemenea, mai mulți utilizatori au susținut că au fost îndeplinite condițiile pentru suspendare în cazul specific al produselor laminate plate din aluminiu pe care le utilizează, deoarece se presupune că există încă un deficit în aprovizionarea cu produsele respective. Aceștia și-au reiterat afirmația după comunicarea constatărilor și au susținut că ar trebui extinsă perioada de suspendare pentru produsele în cauză. Totuși, aceste produse reprezentau doar o mică parte din totalul importurilor, iar articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede suspendarea măsurilor instituite asupra importurilor de produs în cauză în ansamblu, și nu asupra unei părți a acestora.

(38)

Utilizatorii au susținut, de asemenea, că persistă deficitul de aprovizionare în UE în general și, în special, în cazul specific al produselor laminate plate din aluminiu pe care le utilizează și că încetarea suspendării va agrava și mai mult acest deficit prin reducerea furnizării de produse originare din China.

(39)

Comisia a observat totuși că industria Uniunii încă mai dispune de o capacitate neutilizată semnificativă, care, astfel cum se explică în considerentul 28, corespunde deja capacității reale/active. A avut loc o extindere semnificativă a capacității industriei Uniunii după PI inițială. Industria Uniunii este, de departe, principalul furnizor al produsului în cauză pentru utilizatori. De asemenea, Comisia a observat că există surse alternative de aprovizionare, cum ar fi Turcia și alte țări terțe. În plus, numeroși utilizatori au confirmat că termenele de execuție sunt semnificativ mai scurte în comparație cu primul semestru al anului 2021, astfel cum s-a explicat în considerentul 20. În sfârșit, astfel cum se indică în considerentul 37, articolul 14 alineatul (4) nu permite doar o suspendare parțială. Comisia a constatat, de asemenea, că cererile de excludere au fost deja abordate în regulamentul definitiv (16).

(40)

În urma comunicării constatărilor, Valeo a susținut că volumul comenzilor nu a fost prezentat în versiunea deschisă a observațiilor furnizate de industria Uniunii și că acesta ar trebui să fie verificat de către Comisie. De asemenea, scăderea volumului comenzilor a contrazis faptul că, în cursul perioadei de analiză, cererea a fost mai mare decât cea din cadrul primului semestru al anului 2021 și al PI. Comisia a observat că cifrele privind volumul comenzilor în cauză constituie date confidențiale, specifice societăților, și nu fac obiectul unui raport. Cu toate acestea, Comisia a furnizat suficiente date în comunicarea constatărilor pentru a le permite părților să își exercite dreptul la apărare și să prezinte observații cu privire la tendința descrisă. De asemenea, Comisia a efectuat, în măsura în care a fost posibil, o verificare încrucișată a exactității informațiilor furnizate. În cele din urmă, contrar afirmațiilor Valeo, astfel cum s-a explicat în considerentul 13 de mai sus, consumul a scăzut cu 13,5 % în cursul perioadei de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021. Prin urmare, scăderea cu 12 % a volumului comenzilor este în concordanță cu scăderea cererii. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(41)

În ceea ce privește reducerea termenelor de execuție, Valeo a susținut, în urma comunicării constatărilor, că acest aspect trebuie să fie analizat ținându-se seama de faptul că mulți utilizatori nu pot să achiziționeze AFRP și că industria Uniunii a respins multe comenzi astfel încât să poată furniza cantitățile limitate pentru care are capacitate în termenele prevăzute. Comisia a observat, în primul rând, că această afirmație nu a fost susținută de niciun element de probă. În al doilea rând, aceasta contrazice afirmațiile anterioare ale aproape tuturor utilizatorilor, bazate pe surse independente (17), potrivit cărora creșterea termenelor de execuție a reprezentat un indiciu al unui dezechilibru între cerere și ofertă pe piața Uniunii. În consecință, faptul că termenele de execuție au scăzut în perioada de analiză la niveluri normale a fost un element care indica o îmbunătățire a echilibrului dintre cerere și ofertă. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(42)	După comunicarea constatărilor, utilizatorii au pus sub semnul întrebării constatările Comisiei în ceea ce privește disponibilitatea aprovizionării pe piața Uniunii cu anumite tipuri de produse și posibilitatea de a se aproviziona cu respectivele tipuri de produse din alte țări terțe.

(43)

În ceea ce privește problema legată de aprovizionarea cu schimbătoare de căldură din aluminiu AFRP („AHEX”), Comisia a constatat că ambii utilizatori care au formulat observații cu privire la comunicarea constatărilor, și anume TitanX și Valeo, obținuseră deja cantități semnificative de la industria Uniunii. În plus, o parte din corespondența dintre Valeo și producătorii din Uniune, astfel cum a fost pusă la dispoziție de către Valeo, a vizat negocierile privind viitoarele aprovizionări de la producătorii din Uniune, pentru perioada de după 2023. Cea mai mare parte din această corespondență părea să aibă legătură cu aspecte legate de negocierea de noi prețuri și nu neapărat cu probleme legate de capacitate sau de lipsa acesteia.

(44)

De asemenea, Valeo a susținut că unul dintre cei mai importanți furnizori ai săi a refuzat să îi livreze cantități care erau deja convenite și că, recent, avusese loc un incendiu care i-a distrus noua fabrică. Cu toate acestea, furnizorul în cauză a oferit elemente de probă potrivit cărora Valeo ar fi societatea care nu și-a respectat obligațiile contractuale și a anulat volumele deja convenite. Având în vedere că este vorba despre un litigiu contractual specific între cele două societăți, Comisia nu a putut trage nicio concluzie cu privire la problema generală a aprovizionării cu AHEX pe piața Uniunii. În ceea ce privește incendiul, articolul de presă citat nu indica faptul că fabrica ar fi fost complet distrusă. Mai degrabă, se afirma că fabrica va începe să funcționeze cu o întârziere de câteva luni (în loc de a doua jumătate a anului 2022, aceasta va începe să funcționeze în 2023). În plus, astfel cum se menționează în același articol, acest lucru va afecta doar volumele noi, dar nu și volumele existente deja angajate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(45)

TitanX a susținut că cel mai mare furnizor al său a crescut prețurile și că nu a reușit să găsească furnizori suplimentari în Uniune. Cu toate acestea, TitanX nu a afirmat că avea probleme în materie de aprovizionare de la cel mai mare furnizor și nu a prezentat dovezi cu privire la refuzurile primite de la alți furnizori din Uniune în ceea ce privește aprovizionarea. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(46)

În ceea ce privește importurile de AHEX din țări terțe, Comisia a observat că importurile de AHEX din Turcia reprezentau o cotă importantă din consumul total al acelui tip de produs, iar importurile de AFRP de toate tipurile din Turcia reprezentau doar o cotă de piață de 2,2 % în cursul perioadei de analiză, în scădere de la [5,9-6,3] % în cursul PI. Nu există în dosar niciun element de probă care să demonstreze că Turcia nu poate să crească nivelul exporturilor sale astfel încât să ajungă la nivelurile anterioare. În această privință, corespondența electronică furnizată de Valeo și de un furnizor din Turcia nu a indicat nicio problemă cu care s-a confruntat în ceea ce privește aprovizionarea.

(47)

În sfârșit, AHEX sunt utilizate în sectorul automobilelor. Astfel cum se indică în considerentul 71 de mai jos, acest sector s-a confruntat cu blocaje și cu o scădere temporară a cererii, ceea ce a condus în mod necesar și la o scădere a cererii pentru AHEX. Acest lucru a fost confirmat de elementele de probă furnizate de EA conform cărora, în cursul perioadei de analiză, s-a înregistrat o scădere a volumului comenzilor de AHEX, care a fost mai mic decât volumul deja contractat de către utilizatorii Valeo, Mahle și Marelli, din cauza acestei scăderi a cererii (18).

(48)	Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a respins afirmațiile privind deficitul actual de aprovizionare cu AHEX.

(49)

În ceea ce privește AFRP destinate utilizării în producția de condensatoare electrolitice din aluminiu, după comunicarea constatărilor, SATMA și TDK Hungary au susținut că în Uniune nu există producători ai acestui tip de produs, că Turcia nu poate fi o sursă de aprovizionare întrucât acest tip de produs nu este fabricat acolo, iar producătorii japonezi și-au încetat producția în 2021. Cu toate acestea, SATMA nu a furnizat niciun element de probă că Japonia, care a fost întotdeauna o sursă majoră de aprovizionare cu acest tip de produs, și-a încetat producția. Comisia a constatat, de asemenea, că a existat un proiect în curs care viza reluarea producției în Uniune. În cele din urmă, acest tip de produs a reprezentat o parte foarte mică din consumul total de AFRP din Uniune și, astfel cum se explică în considerentul (39) de mai sus, în temeiul articolului 14 alineatul (4), suspendarea măsurilor nu poate fi aplicată doar pentru anumite tipuri de produse. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(50)	Utilizatorii au prezentat, de asemenea, dificultățile financiare cu care s-ar confrunta mai multe societăți din aval sau unități de producție în cazul reinstituirii taxelor. Aceștia au avertizat cu privire la posibila închidere a siturilor de producție din UE.

(51)

În acest sens, Comisia a făcut trimitere la constatările sale din considerentele 532-548 din regulamentul definitiv, în cadrul cărora a concluzionat că instituirea măsurilor nu ar afecta interesele utilizatorilor, deoarece impactul asupra situației financiare a utilizatorilor ar fi limitat. În plus, în perioada de suspendare, utilizatorii au avut timp să își adapteze unitățile de producție la alte surse de aprovizionare.

(52)

În plus, astfel cum se indică în considerentul 75 din decizia de suspendare, Comisia a considerat că perioada de suspendare de 9 luni a oferit utilizatorilor, în special celor care au solicitat excluderea anumitor produse, o perioadă suplimentară pentru (re)validarea producătorilor din Uniune. Redirecționarea utilizatorilor către industria Uniunii în vederea aprovizionării pare să fie confirmată de faptul că industria Uniunii a câștigat cotă de piață în perioada de vârf a cererii în primul semestru al anului 2021 și și-a menținut aceeași cotă de piață în perioada de analiză.

2.4. Situația importatorilor și a comercianților

(53)	EURANIMI, asociația europeană a importatorilor și a distribuitorilor independenți de aluminiu și/sau de oțel inoxidabil, precum și 6 dintre membrii acesteia au furnizat observații cu privire la evoluțiile pieței și la suspendare. Aceștia au pledat în favoarea continuării suspendării.

(54)	Ei au subliniat în principal situația actuală a deficitului acut de aluminiu, precum și riscul pentru producătorii din aval, care ar putea fi expuși riscului de a-și pierde competitivitatea. Comisia a abordat deja această afirmație în considerentul 51.

3. PROBABILITATEA DE REAPARIȚIE A PREJUDICIULUI CA URMARE A PRELUNGIRII PERIOADA DE SUSPENDARE

(55)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 34, industria Uniunii pare să se afle într-o situație în care mai multe tendințe pozitive au stagnat sau au fost inversate. Unii indicatori au scăzut în cursul perioadei de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021 (volumul vânzărilor, producția), în timp ce alții s-au îmbunătățit (prețuri, rentabilitate). În ansamblu, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de analiză. Comisia a evaluat măsura în care este probabilă reapariția prejudiciului ca urmare a prelungirii perioada de suspendare. Au fost analizați în special doi factori: evoluția importurilor din China și cele mai recente evoluții ale pieței.

3.1. Evoluția importurilor din China

(56)

Cota de piață a importurilor din China a scăzut, de la 8 % în cursul PI la 2,2 % în primul semestru al anului 2021, dar a crescut ulterior cu 49 %, ajungând la 3,2 % în cursul perioadei de analiză. Analiza importurilor din RPC în lunile februarie și martie 2022 a arătat, cu toate acestea, o creștere rapidă, care a condus la o cotă de piață de peste 6,0 % în lunile februarie și martie, apropiată de cota de piață din PI.

Tabelul 1

Importurile din China în cursul perioadei de analiză (în tone)

	Perioada de analiză								Perioada ulterioară perioadei de analiză
Volumul importurilor originare din țara în cauză	Iul. 2021	Aug. 2021	Sept. 2021	Oct. 2021	Nov. 2021	Dec. 2021	Ian. 2022	Feb. 2022	Mar. 2022	Apr. 2022
Volumul importurilor originare din țara în cauză	2 905	3 224	4 852	5 639	6 134	4 292	9 300	12 818	13 832	14 027
Indice	100	111	167	194	211	148	320	441	476	482
Sursă: Baza de date Eurostat (perioada de analiză) și Surveillance (perioada ulterioară perioadei de analiză).

(57)

Volumele au evoluat după cum urmează: importurile din China au scăzut semnificativ în perioada care a urmat PI, de la 171 240 de tone în cursul PI la 56 470 de tone în anul următor PI. Ulterior, importurile au crescut din nou în cursul perioadei de analiză, la 73 752 de tone (media pentru cele 8 luni, anualizate), situându-se încă sub nivelurile din PI și sub nivelurile din 2017 (aproximativ 100 000 de tone pentru acest an). La începutul anului 2022, importurile au continuat să crească (11 000 de tone lunar pentru ianuarie și februarie 2022, și anume 132 000 de tone pe an, și 14 027 de tone pentru aprilie 2022, peste 168 000 de tone pe an).

(58)

Prețurile importurilor din China au crescut semnificativ, în aim ult creșterii prețurilor factorilor de producție, precum și al costurilor de transport mai ridicate. Contrar celor susținute de unele părți interesate în urma comunicării constatărilor, această creștere a prețurilor nu a putut fi luată în considerare în mod izolat și trebuie să fie analizată în perspectivă și să fie comparată cu alte prețuri și costuri, cum ar fi prețurile de vânzare din Uniune.

(59)

Nivelul de subcotare aim ult în cursul PI a fost de 17,3 %. Diferența dintre prețurile de import din China și prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii a crescut treptat pe parcursul perioadei de analiză, astfel cum se ilustrează în tabelul 2 de mai jos. Cu toate acestea, prețurile de import au fost mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii (la nivelul de 4-5 %) în perioada ianuarie-februarie 2022.

(60)

Aspectele menționate mai sus au arătat că importurile din China nu au crescut imediat după PI, ci au crescut treptat în cursul perioadei de analiză și, chiar aim ult, în lunile de după încheierea perioadei de analiză, ajungând aproape să atingă volumele medii lunare din PI în aim ultunui consum în scădere în comparație cu primul semestru al anului 2021. Comisia a aim ultcă situația aim ul a sectorului de producție din China s-a caracterizat prin incertitudini legate de focarele de COVID-19, de politica de reducere la zero cazurilor de COVID-19 și de consecințele acesteia asupra economiei chineze. Prin urmare, lunile martie și aprilie 2022 au fost caracterizate printr-o reducere generală a activității fabricilor în China. Producția industrială, comenzile, nivelul de ocupare a forței de muncă au scăzut, în timp ce întârzierile și termenele de livrare au crescut în continuare. Cu toate acestea, în pofida acestor probleme, importurile de produs în cauză din China au crescut constant în cursul perioadei de analiză, în special în perioada ianuarie-aprilie 2022. În același timp, prețurile au scăzut, iar diferența față de prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii a crescut, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai jos. În consecință, în pofida reducerii activității sectorului de producție din China ca urmare a pandemiei de COVID-19, importurile din China s-au redresat în cursul perioadei de analiză și, după o perioadă de ajustare suplimentară, importurile din China în UE au crescut și aim ult.

Tabelul 2

Comparație a prețurilor în cursul perioadei de analiză (în EUR/tonă)

	Perioada de analiză								Perioada ulterioară perioadei de analiză
	Iul. 2021	Aug. 2021	Sept. 2021	Oct. 2021	Nov. 2021	Dec. 2021	Ian. 2022	Feb. 2022	Mar. 2022	Apr. 2022
Prețurile importurilor din țara în cauză	3 051	3 135	3 334	3 453	3 398	3 592	3 753	3 871	3 799	3 967
Indice	100	103	109	113	111	118	123	127	125	130
Prețurile de vânzare din Uniune	3 065	3 137	3 335	3 507	3 686	3 705	3 915	4 077	-	-
Indice	100	102	109	114	120	121	128	133
Sursă: Baza de date Eurostat (perioada de analiză) și Surveillance (perioada ulterioară perioadei de analiză), producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(61)

În urma comunicării constatărilor, Airoldi a susținut, în primul rând, că analiza Comisiei privind importurile din China nu a fost corectă, deoarece, în conformitate cu datele privind importurile furnizate în observațiile sale, importurile din China nu au crescut, în timp ce prețurile importurilor din China au crescut. În al doilea rând, Airoldi a susținut că tendința în ceea ce privește importurile ar trebui să fie analizată în raport cu cea înregistrată în 2021 și că creșterile importurilor din februarie și martie 2022 nu ar trebui să fie luate în considerare, având în vedere că au fost afectate de evenimentele extraordinare legate de criza din Ucraina. În al treilea rând, în ceea ce privește prețurile, Airoldi a susținut că prețurile din China sunt în concordanță cu prețurile de vânzare din UE și că analiza Comisiei ar trebui să aibă în vedere ajustarea importurilor din China la costurile de transport.

(62)

În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a constatat că afirmația formulată de Airoldi a fost eronată, deoarece s-a bazat pe nivelul mult mai extins al codului NC (8 cifre), în timp ce analiza Comisiei s-a bazat pe statistici de la nivelul TARIC (10 cifre), care includeau doar produsul în cauză.

(63)

În ceea ce privește perioadele comparate, Comisia a reamintit că, atât în anul ulterior PI (1 iulie 2020-30 iunie 2021), cât și în perioada de analiză, acestea au cuprins o parte a anului 2021. Prin urmare, orice comparație a evoluției între prima jumătate a anului 2021 și perioada de analiză nu permite stabilirea unei medii pentru întregul an 2021, întrucât cele două semestre din 2021 se încadrează în perioade de referință diferite. În consecință, orice comparație a tendințelor înregistrate în ceea ce privește importurile, între perioada de analiză și anul 2021, ar fi lipsită de sens și nu ar fi fiabilă. În ceea ce privește excluderea lunilor ianuarie și februarie 2022, Airoldi nu a furnizat nicio explicație sau justificare cu privire la impactul crizei din Ucraina, în afară de faptul că a susținut că aceasta a avut un caracter extraordinar.

(64)

În ceea ce privește prețurile, contrar celor afirmate de Airoldi, astfel cum s-a explicat în considerentul 60, diferența dintre prețurile importurilor din China și prețurile din Uniune a crescut în cursul perioadei de analiză. În cele din urmă, în ceea ce privește ajustările pentru transport, Comisia a reamintit că statisticile referitoare la importuri sunt colectate la nivelul CIF și că acestea includ, prin urmare, o parte substanțială a costurilor de transport în preț. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(65)

În urma comunicării constatărilor, EURANIMI a susținut că recenta creștere bruscă a importurilor din China a avut loc ca urmare a anticipării faptului că suspendarea va înceta și că aceste importuri au fost efectuate în condiții de preț similare cu cele ale producătorilor europeni. Comisia a observat că nivelul importurilor din China a fost influențat de mai mulți factori și că suspendarea măsurilor ar fi putut să fie unul dintre acești factori. În ceea ce privește nivelul prețurilor, Comisia a observat că, atunci când se compară prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și prețurile medii de import practicate de China, acestea din urmă au fost mai mici pe parcursul întregii perioade de analiză.

(66)

În urma comunicării constatărilor, Lodec a susținut că nivelul cotei de piață atins de importurile din China, împreună cu prețurile mai mici, nu reprezenta o amenințare la adresa industriei Uniunii, deoarece se presupune că acesta ar putea fi rezultatul unei piețe libere în care producătorii-exportatori din China sunt mai competitivi. În mod similar, SATMA a susținut că Comisia nu a reușit să demonstreze existența unui prejudiciu pentru industria Uniunii cauzat de importurile de folii de aluminiu utilizate pentru producția de condensatori din aluminiu, deoarece se presupune că acestea nu se produc la nivelul Uniunii.

(67)

Comisia a observat că în regulamentul definitiv a fost efectuată o analiză a legăturii de cauzalitate. Comisia a putut concluziona că prejudiciul suferit de industria Uniunii în cursul PI inițiale a fost cauzat de produsul în cauză. Nu a existat niciun element de probă care să sugereze că, în cazul în care nu mai erau întrunite condițiile care au determinat Comisia să suspende temporar colectarea taxelor definitive, ar fi încetat această relație de cauzalitate între produsele importate și vânzările Uniunii sau că respectivele constatări privind legătura de cauzalitate ar fi fost, altfel, invalidate între timp. În plus, Lodec ar fi trebuit să prezinte aceste afirmații în etapa investigației inițiale care a impus instituirea taxelor definitive. În sfârșit, această analiză a legăturii de cauzalitate a fost efectuată pentru întregul produs și nu exista nicio obligație de a efectua analiza pentru un anumit tip de produs. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(68)

Lodec și EURANIMI au susținut că, în cazul anumitor tipuri de produse, încetarea importurilor din Rusia ar crea deficite suplimentare pe piața Uniunii, care ar trebui abordate de Comisie prin intermediul unor măsuri de atenuare. Cu toate acestea, Comisia a observat că importurile de produs în cauză din Rusia au reprezentat o parte neglijabilă din consumul Uniunii, având o cotă de piață mai mică de 0,5 % în cursul perioadei ulterioare PI și al perioadei de analiză. În consecință, variațiile volumului importurilor din Rusia nu au fost considerate ca având un impact substanțial. În consecință, afirmația a fost respinsă.

3.2. Evoluții recente ale pieței

(69)

Viitorul este incert, fiind influențat de diverși factori care au un impact asupra pieței. Procesul de constituire a stocurilor nu va fi de durată, deoarece a constituit un răspuns temporar la incertitudinile legate de invazia din Ucraina. În plus, creșterile prețurilor materiilor prime și ale energiei, care au fost puternic afectate de redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și, începând din februarie 2022, de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, sunt, la rândul lor, variabile esențiale care trebuie să fie luate în considerare.

(70)

În ceea ce privește cererea de la nivelul sectorului construcțiilor, deși este în continuare puternică, există indicii că, din cauza creșterii prețurilor materiilor prime și a posibilelor creșteri ale ratelor dobânzii, noile proiecte ar putea fi încetinite și, prin urmare, cererea ar putea fi diminuată (19).

(71)

În ceea ce privește producția din industria autovehiculelor, este posibil ca aceasta să atingă din nou niveluri normale în viitorul apropiat. Totuși, pe termen scurt, cererea industriei autovehiculelor a fost afectată negativ de lipsa cablajelor din Ucraina și de un deficit de cipuri la nivel mondial (20). Se preconizează că această situație va persista cel puțin pentru o anumită perioadă în 2022 (21).

(72)

Potrivit previziunilor EA, piața globală va scădea în următoarele luni. EA a estimat o scădere a vânzărilor cu 3,8 % pentru primul semestru al anului 2022, comparativ cu perioada de analiză, și o scădere a producției cu 5,7 %. Aceste date au fost obținute pe baza unei combinații între scăderea consumului din industria autovehiculelor și creșterea semnificativă a importurilor din China. Comisia a observat că Eurofer a estimat că sectorul autovehiculelor va înregistra o creștere în 2022, dar că va stagna în 2023 (22). Cu toate acestea, Eurofer își condiționează previziunile pentru 2022 de o serie de variabile necunoscute: amploarea viitoare a riscurilor actuale de evoluție negativă generate de deficitul de semiconductori care există în continuare; scăderea potențială a cererii, având în vedere incertitudinile economice din ce în ce mai mari în cazul unui război prelungit în Ucraina; stagnarea veniturilor disponibile ale consumatorilor (în UE) și inflația ridicată în domeniul energiei și al materiilor prime; și cererea în creștere pe principalele piețe de export ale UE (Regatul Unit, SUA, China și Turcia), care este în prezent modestă. În consecință, cererea pentru sectorul autovehiculelor rămâne incertă.

(73)

Comisia a analizat, de asemenea, măsura în care agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și sancțiunile împotriva Rusiei au afectat lanțul de aprovizionare al industriei Uniunii. În prezent, niciuna dintre sancțiuni și nici alte măsuri nu împiedică exporturile de produse din aluminiu din Rusia către UE. În plus, industria Uniunii are, de asemenea, alte surse de aprovizionare decât Rusia. În consecință, Comisia nu a identificat nicio dovadă concretă care să demonstreze că sancțiunile împotriva Rusiei au avut un impact asupra lanțului de aprovizionare al industriei Uniunii în măsura în care acest lucru ar fi relevant pentru a analiza impactul pe care l-ar avea ridicarea suspendării. Cu toate acestea, sancțiunile care exclud unele bănci de la utilizarea sistemului de plată SWIFT pot reprezenta provocări, la fel ca faptul că unele întreprinderi de transport de marfă au încetat efectuarea oricărui transport containerizat către și dinspre Rusia. În plus, aplicarea de sancțiuni anumitor persoane din Rusia care au interese în acest sector poate avea un impact. Prin urmare, această situație crește gradul de incertitudine cu privire la modul în care poate evolua situația pieței pe termen scurt și mediu.

3.3. Concluzie privind improbabilitatea reapariției prejudiciului

(74)

După îmbunătățirea performanței industriei Uniunii în primul semestru al anului 2021 în comparație cu PI, situația economică a acesteia s-a menținut la un nivel destul de stabil în cursul perioadei de analiză, în pofida deteriorării unora dintre indicatorii de prejudiciu. Astfel, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a rămas stabilă, volumul vânzărilor a scăzut semnificativ, cu 12,8 %, în timp ce producția și capacitatea au scăzut ușor, cu 2 % și, respectiv, cu 1,3 %. Rentabilitatea s-a îmbunătățit și a ajuns la 2,8 % în perioada de analiză, fiind însă în continuare mai scăzută decât în anul de referință 2017 și cu mult sub marja minimă de profit de 6 % utilizată în scopul calculării subcotării.

(75)

În special, perspectivele industriei Uniunii după perioada de analiză nu sunt atât de pozitive. Consumul de produs în cauză a scăzut cu 12 % în perioada de analiză în comparație cu primul semestru al anului 2021 și cu 2 % în comparație cu PI (moment în care s-a constatat că industria Uniunii se afla într-o situație prejudiciabilă). În consecință, spre deosebire de constatările prezentate în considerentul 49 din decizia de suspendare, industria Uniunii nu mai este rezervată integral pentru lunile următoare, iar nivelul activității sale viitoare nu este asigurat. Consumul a atins nivelul maxim în primul semestru al anului 2021 și apoi a scăzut cu 13,5 % în cursul perioadei de analiză. Acest lucru a fost confirmat prin scăderea volumului comenzilor și, de asemenea, prin reducerea semnificativă a termenelor de execuție. Nu se preconizează o creștere a cererii în următoarele luni, având în vedere incertitudinile în ceea ce privește cererea în sectorul producției de automobile și al construcțiilor, precum și creșterea suplimentară preconizată a costurilor principalilor factorii de producție. În sfârșit, în contextul îmbunătățirii echilibrului dintre cerere și ofertă, puterea de negociere a industriei Uniunii pentru stabilirea prețurilor ar fi mai redusă, iar performanța sa economică ar fi astfel afectată în mod negativ.

(76)

În același timp, importurile din China au crescut în mod constant și semnificativ în cursul perioadei de analiză și chiar mai mult în cele două luni ulterioare perioadei de analiză, la prețuri mai mici decât prețurile medii practicate de industria Uniunii. În special, diferența dintre prețurile de import din China și prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii a crescut treptat pe parcursul perioadei de analiză. Acest lucru s-a întâmplat în pofida creșterii costurilor de transport internațional și a blocajelor semnalate de utilizatori în ceea ce privește livrările, precum și în pofida dificultăților legate de pandemia de COVID-19 care afectează, în general, producătorii din China. Este probabil ca această tendință recentă și semnificativă de creștere rapidă a importurilor din China să continue în viitor și să conducă la aceeași situație care a fost observată în cursul PI inițiale, în cazul în care măsurile rămân suspendate în continuare. Împreună cu creșterea suplimentară preconizată a costurilor și cu incertitudinile privind cererea, o creștere suplimentară a importurilor din China la prețuri mai mici ar avea în mod clar un impact negativ asupra performanței economice a industriei Uniunii.

(77)	Având în vedere analiza de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu se mai afla în situația în care prejudiciul suferit de aceasta să fie improbabil să reapară în cazul în care s-ar prelungi perioada actuală de suspendare a taxelor antidumping.

4. CONCLUZII

(78)

În urma examinării evoluțiilor pieței în cursul perioadei de analiză, a evoluțiilor probabile în viitorul apropiat, a situației industriei Uniunii și a punctelor de vedere ale importatorilor și ale utilizatorilor, Comisia a concluzionat că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru prelungirea perioadei de suspendare a măsurilor. Comisia a reamintit în această privință că suspendarea colectării taxelor antidumping este o măsură excepțională, având în vedere regula generală prevăzută în regulamentul de bază.

(79)

Prin urmare, în absența oricăror elemente necesare și ținând cont de punctele de vedere ale tuturor părților, Comisia a decis să nu prelungească perioada de suspendare a taxelor antidumping instituite asupra importurilor de AFRP originare din China. În consecință, ar trebui ca taxele să fie reinstituite după încheierea punerii în aplicare a deciziei de suspendare (începând cu 12 iulie 2022),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Perioada de suspendare a taxelor antidumping definitive instituite asupra importurilor de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză prin articolul 1 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1788 nu se mai prelungește.

Articolul 2

Taxa antidumping definitivă instituită prin articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 asupra importurilor de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză se reinstituie începând cu 12 iulie 2022.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 7 iulie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) JO C 268, 14.8.2020, p. 5.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/582 al Comisiei din 9 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 124, 12.4.2021, p. 40).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 al Comisiei din 8 octombrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 359, 11.10.2021, p. 6).

(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1788 a Comisiei din 8 octombrie 2021 de suspendare a taxelor antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 asupra importurilor de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 359, 11.10.2021, p. 105).

(6) De la 1 331 005 tone în primul semestru al anului 2021 la 1 150 832 de tone în cursul perioadei de analiză.

(7) Calculul se realizează prin împărțirea la 8 (numărul de luni acoperite de perioada de analiză) și înmulțirea cu 6.

(8) CRU Aluminium Products Monitor, raport din aprilie 2022.

(9) https://steelnews.biz/russia-lifts-aluminium-alloys-export-tax

(10) În decizia de suspendare (considerentul 30), termenul normal de execuție a fost definit ca fiind de 4-12 săptămâni.

(11) Comisionul de conversie reprezintă, cu aproximație, diferența dintre prețurile de vânzare și prețurile LME (la 3 luni) pentru aluminiul primar. Pentru a stabili prețurile de vânzare, Comisia a utilizat informațiile furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. A se vedea tabelul 2 de mai jos. Pentru a stabili prețurile LME (la 3 luni), Comisia a utilizat ca sursă Fastmarket. Datele au fost extrase zilnic și au fost utilizate pentru a calcula mediile pentru cele două perioade: iulie 2020-iunie 2021 și iulie 2021-februarie 2022 (perioada de analiză). Aceste medii au fost convertite din USD în EUR pe baza cursurilor de schimb oficiale (medii pentru perioadele corespunzătoare). Prețurile medii LME au fost, pentru cele două perioade, de 1 710 EUR și, respectiv, de 2 431 EUR.

(12) Cu toate acestea, datele din 2017 furnizate de EA au vizat unele produse din afara domeniului de aplicare.

(13) Considerentul 439 din regulament.

(14) Considerentul 438 din regulament.

(15) Sursa datelor referitoare la stocurile de aluminiu primar este CRU Aluminium Monitor din iunie 2022 (Stocuri).

(16) Toate cererile de excludere a produselor au fost tratate la punctul 2.2 din regulamentul definitiv. Pentru toate AFRP utilizate pentru producția de rulouri acoperite și de panouri compozite din aluminiu (punctul 2.2.2 din același regulament), Comisia a concluzionat că există o capacitate de producție suficientă pe piața Uniunii și, în consecință, a respins cererile de excludere a produselor.

(17) A se vedea considerentul 36 și nota de subsol 6 din decizia de suspendare.

(18) t21.006374.

(19) Raportul CRU din martie 2022.

(20) Potrivit ACEA, înmatricularea de autoturisme noi a scăzut cu 12,3 % în trimestrul 1 al anului 2022 https://www.acea.auto/pc-registrations/passenger-car-registrations-12-3-first-quarter-of-2022-20-5-in-march

(21) https://www.autocar.co.uk/car-news/business-tech%2C-development-and-manufacturing/latest-updates-semiconductor-chip-crisis; https://www.bbc.com/news/business-60313571

(22) https://www.eurofer.eu/assets/publications/economic-market-outlook/economic-and-steel-market-outlook-2022-2023-first-quarter-2/EUROFER_ECONOMIC_REPORT_Q2_2022-23_final.pdf

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 183

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 65 8 iulie 2022

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Aviz privind intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat privind relațiile și cooperarea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Noua Zeelandă, pe de altă parte	1
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2022/1171 al Comisiei din 22 martie 2022 de modificare a anexelor II, III și IV la Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului în scopul adăugării unor materii recuperate cu un grad mare de puritate sub forma unei categorii de materii componente în produsele fertilizante UE ( 1 )	2
	*	Regulamentul delegat (UE) 2022/1172 al Comisiei din 4 mai 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune și aplicarea și calcularea sancțiunilor administrative aferente condiționalității	12
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune	23
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1174 al Comisiei din 7 iulie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 în ceea ce privește anumite măsuri detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației ( 1 )	35
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1175 al Comisiei din 7 iulie 2022 de supunere la înregistrare a importurilor de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, ca urmare a redeschiderii investigației în vederea punerii în aplicare a hotărârilor din 4 mai 2022 în cauzele conexate T-30/19 și T-72/19, în ceea ce privește Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1690	43
	*	Regulamentul (UE) 2022/1176 al Comisiei din 7 iulie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea anumitor filtre UV în produsele cosmetice ( 1 )	51
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1177 al Comisiei din 7 iulie 2022 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/683 prin introducerea și actualizarea, în modelele fișei de informații și ale certificatului de conformitate pe suport de hârtie, a rubricilor referitoare la anumite sisteme de siguranță și prin ajustarea sistemului de numerotare pentru certificatele de omologare pentru un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată ( 1 )	54
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1178 a Comisiei din 7 iulie 2022 de a nu prelungi perioada de suspendare a taxelor antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1784 asupra importurilor de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză	71
	*	Decizia (PESC) 2022/1179 a Comitetului politic și de securitate din 7 iulie 2022 privind numirea comandantului forței UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei (Atalanta) și de abrogare a Deciziei (PESC) 2022/217 (ATALANTA/4/2022)	83