(1)

Pentru a se asigura o aprovizionare suficientă și neîntreruptă cu anumite produse agricole și industriale care nu sunt produse în Uniune și pentru a se evita astfel orice perturbare a pieței acestor produse, taxele vamale prevăzute în Tariful vamal comun de tipul celor menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (denumite în continuare „taxele TVC”) pentru produsele respective au fost suspendate prin Regulamentul (UE) 2021/2278 al Consiliului (2). Prin urmare, produsele enumerate în anexa la Regulamentul (UE) 2021/2278 pot fi importate în Uniune cu un nivel redus sau un nivel zero al taxelor vamale.

(2)

Producția din Uniune a anumitor produse care nu sunt enumerate în anexa la Regulamentul (UE) 2021/2278 este inadecvată pentru a îndeplini cerințele specifice ale industriilor utilizatoare din Uniune. Întrucât este în interesul Uniunii să asigure o aprovizionare adecvată cu anumite produse și având în vedere faptul că produsele identice, echivalente sau de substituție nu sunt fabricate în cantități suficiente în Uniune, este necesar să se acorde o suspendare completă a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal comun pentru produsele respective.

(3)

În vederea promovării producției integrate de baterii în Uniune, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 17 mai 2018 intitulată „Europa în mișcare – Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”, ar trebui să fie acordată o suspendare parțială a taxelor TVC pentru anumite produse asociate producției de baterii care nu sunt incluse în anexa la Regulamentul (UE) 2021/2278. Data pentru revizuirea obligatorie a suspendărilor respective ar trebui să fie 31 decembrie 2022, pentru ca revizuirea respectivă să țină seama de evoluția pe termen scurt a sectorului bateriilor din Uniune.

(4)

În cazul anumitor suspendări ale taxelor TVC care figurează în anexa la Regulamentul (UE) 2021/2278 este necesar să fie modificată descrierea și clasificarea produselor pentru a se ține cont de evoluția tehnică a produselor și de tendințele economice ale pieței.

(5)

Menținerea suspendării taxelor TVC pentru anumite produse care figurează în anexa la Regulamentul (UE) 2021/2278 nu mai este în interesul Uniunii. Așadar, este necesar ca suspendările pentru respectivele produse să fie eliminate începând cu 1 iulie 2022.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2021/2278 ar trebui să fie modificat în consecință.

(7)

Pentru a se evita orice întrerupere a aplicării sistemului de suspendări tarifare autonome și a se respecta orientările stabilite prin Comunicarea Comisiei din 13 decembrie 2011 privind suspendările și contingentele tarifare autonome, modificările prevăzute în prezentul regulament referitoare la suspendările tarifare pentru produsele în cauză ar trebui să se aplice de la 1 iulie 2022. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,

(1)

La 18 iulie 2005, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1183/2005.

(2)

Ca urmare a hotărârii Tribunalului în cauza T-108/21 (2), o rubrică ar trebui să fie eliminată de pe lista persoanelor, entităților și organismelor care figurează în anexa Ia la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005.

(3)

Prin urmare, anexa Ia la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 ar trebui modificată în consecință,

(1)

La 23 martie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 267/2012.

(2)

Pe baza unei reexaminări a anexei II la Decizia 2010/413/PESC a Consiliului (2), măsurile restrictive împotriva tuturor persoanelor și entităților care figurează pe lista prevăzută în aceasta ar trebui să fie menținute, în măsura în care numele acestora nu sunt menționate în anexa VI la decizia respectivă, iar 17 rubrici incluse în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 ar trebui să fie actualizate.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 267/2012 ar trebui să fie modificat în consecință,

(1)

Determinarea valorilor expunerii indirecte față de un client care provine din contracte derivate și contracte derivate de credit în scopul expunerilor mari ar trebui să difere de metoda de calcul a valorii expunerii utilizată pentru cerințele de capital bazate pe risc prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, deoarece o stare de nerambursare a instrumentului-suport ar putea duce la profit în locul unei pierderi. Prin urmare, valoarea expunerii indirecte ar trebui să depindă de pierderea (mai exact, valoarea pozitivă a expunerii) sau de câștigul (mai exact, valoarea negativă a expunerii) care ar rezulta dintr-o potențială stare de nerambursare a instrumentului său suport. În cadrul regimului expunerilor mari prevăzut în partea a patra din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în cazul expunerilor din portofoliul de tranzacționare, instituțiile pot compensa pozițiile pozitive și negative pe aceleași instrumente financiare sau, în anumite condiții, pe instrumente financiare diferite, emise de un anumit client. Expunerea netă globală față de un client individual este luată în considerare numai dacă este pozitivă. În mod similar, expunerea netă globală față de un anumit client, după includerea expunerilor indirecte față de clientul respectiv care provin din contracte derivate sau contracte derivate de credit alocate portofoliului de tranzacționare, ar trebui luată în considerare numai dacă este pozitivă. Pentru a evita orice compensare a expunerilor indirecte care provin din contracte derivate sau contracte derivate de credit alocate în afara portofoliului de tranzacționare, orice valoare negativă a expunerii indirecte care provine din pozițiile respective ar trebui stabilită la zero.

(2)

Pentru a se asigura că riscul de nerambursare este reflectat în mod corespunzător, valoarea expunerii indirecte a opțiunilor, indiferent dacă sunt alocate portofoliului de tranzacționare sau în afara portofoliului de tranzacționare, ar trebui, prin urmare, să depindă de modificările prețurilor opțiunilor care ar rezulta din nerambursarea respectivului instrument-suport, de exemplu valoarea de piață a opțiunii pentru opțiunile call și valoarea de piață a opțiunii minus prețul său de exercitare pentru opțiunile put.

(3)

Scopul derivatelor de credit este de a transfera riscul de credit în legătură cu debitorii fără a transfera activele propriu-zise. Rolul pe care îl joacă instituțiile în calitate de vânzător al protecției sau cumpărător al protecției și tipul de derivat de credit la care participă ar trebui să fie luate în considerare pentru determinarea valorii expunerii indirecte a instrumentului-suport. Prin urmare, expunerea indirectă ar trebui să fie egală cu valoarea de piață a contractului derivat de credit, care ar trebui ajustată cu suma datorată sau preconizată a fi primită de la contraparte în cazul în care emitentul instrumentului de datorie suport intră în stare de nerambursare.

(4)

Pentru alte tipuri de contracte derivate care constituie o combinație de poziții lungi și scurte, pentru a se asigura că se reflectă riscul exact de nerambursare, instituțiile ar trebui să descompună aceste contracte derivate pe segmente cu tranzacții individuale. Numai segmentele cu risc de nerambursare, în cazul în care instituțiile prezintă un risc de pierdere în caz de nerambursare, ar trebui să fie relevante pentru calcularea valorii expunerii indirecte care provine din contractele derivate respective. Cu toate acestea, în cazul în care instituțiile nu sunt în măsură să aplice această metodologie și să asigure un tratament prudent, ar trebui să li se permită instituțiilor să determine valoarea expunerii indirecte a instrumentelor-suport ca fiind pierderea maximă pe care ar putea să o suporte în urma intrării în stare de nerambursare a emitentului instrumentului-suport la care se referă contractul derivat.

(5)

Contractele derivate pot fi subscrise pe instrumente cu mai multe nume de referință suport. În ceea ce privește aceste instrumente derivate cu mai multe elemente-suport, atunci când o instituție poate aplica abordarea de tip look through la numele de referință suport, și pentru a se asigura că se utilizează metoda cea mai exactă, valoarea expunerii indirecte ar trebui calculată prin analizarea variației prețului instrumentului derivat în cazul intrării în stare de nerambursare a fiecăruia dintre numele de referință suport ale instrumentului cu mai multe elemente-suport. Pentru a asigura coerența cu cadrul privind expunerile mari aplicabil tranzacțiilor în care există o expunere la active-suport, articolul 6 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1187/2014 al Comisiei (2) ar trebui să se aplice pentru a atribui expunerile clientului identificat, unui client distinct sau clientului necunoscut. În cazurile în care instituțiile nu sunt în măsură să aplice abordarea de tip look-through sau în cazul în care aplicarea unei abordări de tip look-through la un instrument derivat cu mai multe nume de referință este excesiv de împovărătoare pentru instituții și pentru a se asigura un tratament prudent, instituțiile ar trebui să calculeze valoarea expunerii indirecte analizând variația prețului instrumentului derivat în cazul intrării în stare de nerambursare a tuturor acestor nume de referință suport. În mod similar, pentru a se asigura coerența cu cadrul privind expunerile mari aplicabil tranzacțiilor în care există o expunere la active-suport, articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1187/2014 ar trebui să se aplice pentru a atribui expunerea unui client distinct sau clientului necunoscut. În toate cazurile în care instrumentele-suport sunt atribuite clientului necunoscut, pentru a se evita riscul ca valorile negative ale expunerilor indirecte să fie compensate cu valori pozitive ale expunerilor indirecte, instituțiile ar trebui să stabilească la zero orice valoare negativă a expunerilor indirecte.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(7)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat eventualele costuri și beneficii aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),

(1)

în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, conducătorii auto din sectorul transportului rutier trebuie să efectueze perioade de repaus zilnic și săptămânal. Unele dintre aceste perioade de repaus sunt frecvent petrecute pe șosea, în special în cazurile în care conducătorii auto desfășoară operațiuni de transport internațional pe distanțe lungi. Prin urmare, este extrem de important ca conducătorii auto să aibă acces la spații de parcare unde se pot odihni în condiții de siguranță, cu instalații adecvate pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie.

(2)

Articolul 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 stabilește o listă de cerințe pe care spațiile de parcare accesibile conducătorilor auto implicați în transportul rutier de mărfuri și de călători trebuie să le îndeplinească pentru a fi certificate ca spații de parcare sigure și securizate, în ceea ce privește nivelurile de servicii și de securitate ale acestor spații de parcare.

(3)

Un studiu al Comisiei din 2019 privind spațiile de parcare sigure și securizate din Uniune (2) a recunoscut deficitul semnificativ de astfel de instalații. De asemenea, Comisia a prezentat o serie de propuneri, inclusiv în ceea ce privește standardele pentru spațiile de parcare sigure și securizate și procedurile de certificare.

(4)

Având în vedere deficitul actual de spații de parcare sigure și securizate din Uniune, dezvoltarea unor astfel de facilități ar trebui încurajată la nivelul Uniunii pentru a se asigura că conducătorii auto din sectorul transportului rutier au acces la acestea oriunde s-ar opri pe drumurile Uniunii.

(5)

Pentru a stimula dezvoltarea unor spații de parcare sigure și securizate, este necesar să se dezvolte un cadru comun la nivelul Uniunii pentru a se asigura că sectorul are acces la informații clare și armonizate privind spațiile de parcare sigure și securizate din întreaga Uniune.

(6)

Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale conducătorilor auto din sectorul transportului rutier în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006, ar trebui să fie disponibil un nivel minim comun de servicii în toate spațiile de parcare sigure și securizate, indiferent de nivelul lor de securitate.

(7)

Având în vedere numărul tot mai mare de incidente legate de infracțiunile în domeniul transportului de mărfuri care îi afectează pe conducătorii auto din sectorul transportului rutier, ar trebui consolidată securitatea conducătorilor auto din acest sector, pentru a se asigura că aceștia nu sunt afectați de stres și nu acumulează oboseală. Asigurarea unor condiții bune de odihnă pentru conducătorii auto în spații de parcare sigure și securizate este esențială pentru siguranța rutieră și pentru reducerea riscului de accidente cauzate de oboseală.

(8)

Spațiile de parcare sigure și securizate sunt fundamentale pentru ca atât conducătorii auto, cât și întreprinderile de transport să își protejeze încărcăturile împotriva infracțiunilor legate de transportul de mărfuri. Având în vedere diversitatea întreprinderilor și a mărfurilor transportate, este posibil ca operatorii de transport și conducătorii auto să aibă nevoie de spații de parcare cu diferite niveluri de securitate, în funcție de mărfurile pe care le transportă. Prin urmare, standardele Uniunii ar trebui să țină seama de diferitele tipuri de întreprinderi, iar spațiile de parcare ar trebui să asigure niveluri minime de securitate diferite.

(9)

Securitatea spațiilor de parcare ar trebui realizată prin asigurarea faptului că există echipamente și proceduri de securitate adecvate în jurul perimetrului său, în zona de parcare în sine și la punctele de intrare și de ieșire. De asemenea, ar trebui să existe proceduri privind personalul pentru a se asigura că sunt adoptate măsuri de prevenire a riscurilor și pentru a atenua consecințele incidentelor atunci când acestea se produc.

(10)

Pentru a oferi transparență și siguranță utilizatorilor de spații de parcare sigure și securizate, spațiile de parcare ar trebui să fie certificate de un organism de certificare independent, în conformitate cu procedurile definite la nivelul Uniunii. Ar trebui specificate în mod clar procedurile de certificare privind auditurile, reauditurile și auditurile neanunțate pentru spațiile de parcare sigure și securizate, pentru a se asigura că operatorii spațiilor de parcare știu cum să solicite certificarea sau recertificarea. De asemenea, ar trebui să se asigure aplicarea unor proceduri adecvate atunci când se constată că un spațiu de parcare sigur și securizat nu mai respectă nivelul de servicii sau de securitate pentru care a fost certificat.

(11)

Utilizatorii spațiilor de parcare sigure și securizate ar trebui să dispună de mecanisme de depunere a plângerilor pentru a raporta cazurile de neconformitate.

(12)

Organismele de certificare ar trebui să fie în măsură să elibereze certificate de audit operatorilor și, de asemenea, să comunice aceste informații Comisiei, astfel încât lista spațiilor de parcare sigure și securizate de pe site-ul oficial relevant să poată rămâne actualizată.

(13)

Pentru a ține seama de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale și pentru a îmbunătăți în permanență condițiile de muncă ale conducătorilor auto, Comisia ar trebui să evalueze relevanța revizuirii standardelor armonizate și a procedurilor de certificare în termen de cel mult patru ani de la adoptarea prezentului act,

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 119/97 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă cuprinsă între 32,5 % și 39,4 % la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) și o taxă antidumping definitivă de 10,5 % la importurile originare din Malaysia. Aceste niveluri ale taxei s-au aplicat mecanismelor de îndosariere altele decât cele cu 17 sau 23 de inele, în timp ce mecanismele de îndosariere cu 17 și 23 de inele au fost supuse unei taxe egale cu diferența dintre prețul minim de import (PMI de 325 EUR per 1 000 de bucăți) și prețul franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, atunci când cel din urmă era mai mic decât PMI.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2100/2000 (3), Consiliul a mărit taxele menționate anterior pentru mecanismele de îndosariere cu inele din China, altele decât cele cu 17 sau 23 de inele, în urma unei investigații privind absorbția măsurilor, desfășurate în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2016/1036. Taxele modificate aplicabile acestor importuri din RPC s-au situat între 51,2 % și 78,8 %.

(3)

În urma unei investigații anticircumvenție, efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Consiliul a extins, prin Regulamentul (CE) nr. 1208/2004 (4), măsurile antidumping definitive la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele expediate din Vietnam, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Vietnam.

(4)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2074/2004 (5), Consiliul a extins măsurile antidumping definitive la importurile de mecanisme de îndosariere cu inele originare din RPC, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Nu s-a primit nicio cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în ceea privește măsurile aplicabile Malaysiei, care, prin urmare, au expirat în ianuarie 2002.

(5)

În urma unei investigații anticircumvenție efectuate în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Consiliul a extins, prin Regulamentul (CE) nr. 33/2006 (6), măsurile antidumping definitive la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele expediate din Republica Democrată Populară Laos (denumită în continuare „Laos”), indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Laos.

(6)

Prin Regulamentul (CE) nr. 818/2008 (7) și în urma unei investigații anticircumvenție, Consiliul a extins domeniul de aplicare al măsurilor la anumite mecanisme de îndosariere cu inele ușor modificate.

(7)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, taxele antidumping la importurile de anumite mecanisme de îndosariere cu inele au fost extinse cu cinci ani în februarie 2010 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 157/2010 al Consiliului (8) și, în urma unei alte reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, cu încă cinci ani, în mai 2016, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/703 al Consiliului (9) (denumite în continuare „măsurile în vigoare”).

(8)

Taxele antidumping în vigoare în prezent sunt de 51,2 % pentru un producător-exportator și respectiv de 78,8 % pentru toți ceilalți producători-exportatori.

(9)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor în vigoare (10), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(10)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 12 februarie 2021 de către producătorul din Uniune Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH (denumit în continuare „solicitantul”), care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de mecanisme de îndosariere cu inele. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(11)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 11 mai 2021, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de mecanisme de îndosariere cu inele originare din Republica Populară Chineză, extinse la Vietnam și la Republica Democrată Populară Laos, pe baza articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (11) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(12)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(13)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat, în mod expres, solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți din RPC, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la investigație.

(14)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că cei trei producători cunoscuți din Uniune, IML Industria Meccanica Lombarda SRL, Koloman Handler Fémárugyár Magyarország Kft și Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH., trebuiau să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere. De asemenea, Comisia a invitat alți producători din Uniune și asociațiile reprezentative, dacă există, să se facă cunoscute și să solicite un chestionar. Niciun alt producător sau asociație reprezentativă din Uniune nu s-a manifestat.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(19)

Niciun producător-exportator din RPC nu a furnizat informațiile solicitate și/sau a fost de acord să fie inclus în eșantion. Prin urmare, producătorii chinezi nu au cooperat, iar constatările privind importurile din RPC sunt realizate pe baza datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(20)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(21)

Comisia a transmis chestionarul producătorilor din Uniune, importatorilor neafiliați și producătorilor-exportatori. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție pe site-ul web al DG Comerț (12) în ziua deschiderii investigației.

(22)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la producătorii din Uniune Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH și Koloman Handler Kft., două părți care aparțin de același grup cu o instalație de producție și care sunt denumite în continuare în mod colectiv „Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH”, și de la M.L. Industria Meccanica Lombarda S.r.l.

(23)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

—

Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH, Oroszlany, Ungaria,

—

I.M.L. Industria Meccanica Lombarda S.r.l., Offanengo, Italia.

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul din investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, respectiv anumite mecanisme de îndosariere cu inele originare din RPC, compuse din două plăci sau sârme din oțel pe care sunt montate cel puțin patru semi-inele din sârmă din oțel, totul fiind susținut de o placă de acoperire din oțel. Acestea se deschid fie prin depărtarea semi-inelelor, fie cu ajutorul unui mic dispozitiv de declanșare din oțel fixat pe mecanismul de îndosariere cu inele (produsul care face obiectul reexaminării). La intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/703, mecanismele de îndosariere cu inele se încadrau la codul NC ex 8305 10 00 (codurile TARIC 8305100011, 8305100013, 8305100019, 8305100021, 8305100023, 8305100029, 8305100034 și 8305100035).

(25)

Mecanismele de îndosariere cu inele sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, de exemplu pentru producerea de manuale de software, cataloage și broșuri, manuale tehnice, dosare de birou, precum și pentru dosare de prezentare și alte dosare legate și albume pentru fotografii și timbre.

(26)

Un număr mare de tipuri diferite de mecanisme de îndosariere cu inele au fost vândute în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Diferențele între aceste tipuri de produs au fost determinate de lățimea bazei, tipul de mecanism, numărul de inele, sistemul de deschidere, numărul de coli care pot fi îndosariate, diametrul și forma inelelor sau lungimea și distanța dintre inele. Având în vedere că toate aceste tipuri de produs prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și că sunt interschimbabile, într-o anumită măsură, s-a hotărât ca toate mecanismele de îndosariere cu inele să constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri. Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect.

(27)

Astfel cum s-a demonstrat în investigația care a condus la instituirea măsurilor în vigoare (13), următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(28)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din RPC au continuat, deși la un nivel mult mai scăzut decât în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor (și anume, din ianuarie 2014 până în decembrie 2014). Conform statisticilor Comext (Eurostat), cota de piață a importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele din RPC a fost de aproximativ 0,7 % pe piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu cota de piață de 2,3 % înregistrată în cursul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor.

(29)

Astfel cum se prevede în considerentul 19, niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat GC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Republica Populară Chineză. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(30)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, pe datele disponibile public cu privire la cele două societăți turce a căror activitate se încadrează la codul 2599 din NACE Rev2, pe informațiile furnizate de solicitant, pe informațiile furnizate de Oficiul național de statistică din Turcia, pe baza de date Comext a Eurostat, pe Global Trade Atlas, pe site-ul web al OCDE privind costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri (International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade – ITIC) și pe site-ul web „Doing business” al Băncii Mondiale.

(31)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(32)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(33)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(34)

La data de 20 octombrie 2021, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia) utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat o țară reprezentativă adecvată, și anume Turcia. Comisia a primit o observație din partea solicitantului cu privire la prima notă.

(35)

La data de 7 februarie 2022, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Turcia ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a utiliza cele două societăți turce (D S C Otomotiv și Samet Kalip ve Madeni) a căror activitate se încadrează la codul 2599 din NACE Rev2 și fabrică produse din aceeași categorie generală ca și mecanismele de îndosariere cu inele ca bază pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului pentru construirea valorii normale.

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(37)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(38)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor-exportatori, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(39)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (14) – oțelul fiind principalul factor de producție pentru mecanismele de îndosariere cu inele –, Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este, de asemenea, adecvată.

(40)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (15). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (16), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (17). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (18). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, generând astfel distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (19). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (20), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (21).

(41)

Cererea conținea informații cu privire la distorsiunile din sectorul siderurgic, în special la constatările recente ale investigațiilor antidumping conduse de Comisia Europeană, care au confirmat existența unor distorsiuni în sectorul siderurgic. Cererea conținea informații suplimentare privind distorsiunile din sectorul metalelor neferoase, în special în ceea ce privește nichelul, care este o materie primă importantă pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, cererea a făcut trimitere la raportul Comisiei privind distorsiunile semnificative din China (22) (denumit în continuare „raportul”), subliniind în special denaturările de pe piața forței de muncă și de la nivelul accesului la finanțare.

(42)

În investigația actuală, Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile de pe piața internă din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(43)

Sectorul siderurgic, oțelul fiind principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, continuă, în mod special, să se afle în mare parte în proprietatea GC. Mulți dintre cei mai mari producători de oțel se află în proprietatea statului. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. De exemplu, societatea chineză deținută de stat Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. (denumită în continuare „Tisco”) menționează pe site-ul său web că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (23). Baosteel este o altă întreprindere chineză majoră deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului și care face parte din grupul consolidat recent China Baowu Steel Group Co. Ltd. (anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel) (24). Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de întreprinderi deținute de stat și numărul de societăți private este aproape egal, dintre cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt întreprinderi deținute de stat (25). Totodată, în timp ce primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a concentra până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (26). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (27). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (28).

(44)

În plus, în sectorul siderurgic, mulți dintre cei mai mari producători sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. De exemplu, Tisco menționează pe site-ul său web că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (29).

(45)

Întrucât sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele este foarte fragmentat și majoritatea producătorilor sunt întreprinderi deținute de stat, a fost imposibil să se stabilească în cursul investigației raportul exact dintre producătorii de stat ai mecanismelor de îndosariere cu inele și producătorii privați de astfel de mecanisme.

(46)

Cu o pondere ridicată a întreprinderilor deținute de stat în sectorul siderurgic, oțelul fiind principala materie primă pentru producerea de mecanisme de îndosariere cu inele, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din domeniul mecanismelor de îndosariere cu inele fac inclusiv obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în considerentele 47-53 de mai jos.

(47)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, investigația nu a analizat societăți individuale, deoarece sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele este foarte fragmentat și este constituit în principal din IMM-uri.

(48)

În plus, în sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(49)

Industria siderurgică, întrucât oțelul este principala componentă pentru producția de mecanisme de îndosariere cu inele, este considerată de GC ca fiind o industrie esențială (30). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (31). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (32).

(50)

Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (33) prevede sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (34). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (35).

(51)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (36) (denumit în continuare „catalogul”) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate.

(52)

În plus, GC îndrumă dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materiile prime, investițiile, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin aceste mijloace, dar și prin altele, GC conduce și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (37). Problema actuală a supracapacității este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(53)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea mecanismelor de îndosariere cu inele. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(54)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul oțelului, menționată mai sus în considerentul 40, nu i-ar afecta pe producătorii de mecanisme de îndosariere cu inele.

(55)

Sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat și în considerentul 40 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării mecanismelor de îndosariere cu inele sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (38).

(56)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul mecanismelor de îndosariere cu inele nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat și în considerentul 40 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(57)

În final, Comisia reamintește că, pentru producerea mecanismelor de îndosariere cu inele, este necesară o serie de factori de producție. RPC este unul dintre principalii producători de oțel – principala materie primă în procesul de producție a mecanismelor de îndosariere cu inele. Atunci când producătorii de mecanisme de îndosariere cu inele cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate mai sus. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(58)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a mecanismelor de îndosariere cu inele pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(59)

Astfel cum se precizează în considerentul 29, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(60)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(61)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(62)

Astfel cum se explică în considerentele 34 și 35, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din data de 20 octombrie 2021 (denumită în continuare „prima notă”) și a doua notă privind factorii de producție din data de 7 februarie 2022 (denumită în continuare „a doua notă”). Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(63)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Turcia și Thailanda ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială, pe baza venitului național brut, drept țări cu „venituri medii-superioare” în care se cunoaște că are loc fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sau a unui produs din aceeași categorie și/sau sector general cu produsul care face obiectul reexaminării.

(64)

S-a primit o singură observație din partea solicitantului cu privire la prima notă. Solicitantul a fost de acord că ambele țări au fost clasificate ca țări cu venituri medii-superioare. Cu toate acestea, în răspunsul său la prima notă, solicitantul a afirmat că, pe baza experienței sale acumulate în deceniile de fabricație și de vânzare a produsului care face obiectul reexaminării, nu cunoștea societăți din Turcia și Thailanda care să producă mecanisme de îndosariere cu inele. În plus, solicitantul a susținut că a existat o confuzie între producția de bibliorafturi cu inele, care sunt un produs din aval, și producția de mecanisme de îndosariere cu inele, care constituie partea metalică a bibliorafturilor. În ceea ce privește societățile prezentate de Comisie ca producători din Turcia și din Thailanda, solicitantul a afirmat că toate societățile enumerate în nota din 20 octombrie erau societăți producătoare de articole de papetărie care fabrică produsul din aval. Solicitantul a explicat că, în cererea de reexaminare, a ales Turcia datorită dimensiunii sale și a dezvoltării sale economice, fiind conștient de absența producției de mecanisme de îndosariere cu inele în Turcia. Prin urmare, el a propus societăți cu metode de producție, factori de producție și elemente de producție similare, pe baza codului 2599 din NACE Rev2.

(65)

Întrucât toate țările în care se fabrică produsul care face obiectul reexaminării au un nivel de dezvoltare economică diferit de cel al RPC, Comisia a indicat că va utiliza producția unui produs din aceeași categorie generală de produse cu produsul care face obiectul reexaminării, și anume codul 2599 din NACE Rev2, pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(66)

Pentru țările avute în vedere și menționate mai sus, Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice și, în special, a datelor financiare publice de la producătorii produsului din categoria generală a codului 2599 din NACE Rev2.

(67)

Comisia a investigat în continuare datele financiare disponibile public ale societăților identificate de solicitant (codul 2599 din NACE Rev2). Deși aceste societăți nu fabrică produsul care face obiectul reexaminării, ele utilizează factori de producție similari în procesele lor de fabricație. Comisia a constatat că numai două dintre cele șase societăți identificate își desfășurau activitatea sub codul 2599 din NACE Rev2, și anume D S C Otomotiv și Samet Kalip ve Madeni, ambele din Turcia. Comisia a constatat că cele două societăți identificate au înregistrat profit în perioada investigației de reexaminare. Nivelurile comparativ ridicate ale costurilor VAG și ale profitului atunci când se utilizează media ponderată a celor două societăți pot fi explicate prin faptul că ambele societăți sunt producători majori în sectoarele lor respective. D S C Otomotiv aprovizionează sectorul automobilelor, în timp ce Samet Kalip este un actor major pe piața mondială a industriei accesoriilor de mobilier. În orice caz, Comisia nu a obținut nicio informație care să sugereze că nivelurile costurilor VAG și ale profitului societăților D S C Otomotiv și Samet Kalip nu ar fi rezonabile pentru sectorul în care acestea își desfășoară activitatea.

(68)

Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalilor factori de producție în Turcia. Analiza datelor privind importurile a arătat că importurile în Turcia ale principalilor factori de producție nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (41) și, prin urmare, Turcia ar putea fi utilizată ca țară reprezentativă adecvată.

(69)

În lumina considerațiilor de mai sus, în cea de-a doua notă, Comisia a informat părțile interesate că intenționa să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru calcularea valorii normale.

(70)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă. Nu s-au primit observații.

(71)

Selecția inițială a potențialelor țări reprezentative și a societăților adecvate pentru care există date disponibile public nu împiedică Comisia să își completeze sau să perfecționeze selecția și cercetările sale într-o etapă ulterioară, inclusiv prin formularea de noi sugestii în ceea ce privește țările reprezentative potențiale. Într-adevăr, scopul notelor privind factorii de producție este de a invita părțile interesate să transmită observațiile lor cu privire la cercetarea preliminară efectuată de serviciile Comisiei și, în cazul în care este necesar, să primească alternative care să facă obiectul analizării ulterioare de către serviciile Comisiei. Notele conțin o anexă specifică pentru a îndruma părțile în ceea ce privește transmiterea informațiilor cu privire la posibile alte țări reprezentative și/sau societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(72)

După ce a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(73)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(74)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(75)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime și al produselor secundare. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza datele Oficiului național de statistică din Turcia (42) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei.

(76)

Comisia a inclus în calcul un cuantum aferent cheltuielilor generale de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili acest cuantum, Comisia a utilizat datele financiare ale unuia dintre producătorii din Uniune care au cooperat la investigație și care au furnizat informații specifice în acest scop (43), Koloman Handler Kft (denumit în continuare „KH”). Metodologia este explicată pe larg la punctul 3.3.5.

(77)

În final, astfel cum se menționează în cea de a doua notă, Comisia a utilizat, pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului, datele financiare furnizate de societățile din Turcia selectate și menționate în considerentul 67.

(78)

Prin intermediul celor două note privind factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă inițială de factori de producție și de surse destinate să fie utilizate pentru a stabili o listă completă de factori de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii din RPC la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia nu a primit observații referitoare la lista factorilor de producție.

(79)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi în cadrul procedurii de reexaminare, Comisia a trebuit să se bazeze pe producătorul european KH pentru a stabili factorii de producție utilizați la fabricarea de mecanisme de îndosariere cu inele. Pe baza datelor strânse de la societățile chineze în cursul investigației inițiale și a informațiilor disponibile pe site-urile web ale producătorilor chinezi de mecanisme de îndosariere cu inele, procesul de producție al acestora și materialele utilizate par să fie similare celor furnizate de KH.

(80)

În absența cooperării, Comisia nu a dispus de coduri de mărfuri mai detaliate pentru fiecare factor de producție în afara codurilor cu șase cifre ale Sistemului armonizat (denumit în continuare „SA”).

(81)

Având în vedere toate informațiile prezentate de KH și absența observațiilor cu privire la cele două note privind sursele pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește factorii de producție, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri SA, după caz:

Factori de producție a mecanismelor de îndosariere cu inele

(82)

Pentru a stabili prețurile nedistorsionate ale materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază, pentru fiecare materie primă utilizată de KH pentru fabricarea mecanismelor de îndosariere cu inele, prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Comisia a verificat materiile prime utilizate raportate și ratele de consum relevante în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (44). Datele privind statisticile referitoare la importuri au rămas suficient de reprezentative după excluderea acestor importuri. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 60 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export.

(83)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii producătorului, Comisia a aplicat taxa la import din țara reprezentativă, la nivelurile respective, în funcție de țara de origine a volumelor importate (45). Comisia a adăugat costul transportului intern calculat per kg pe baza cotațiilor Istanbul-Kapikule pentru livrările la frontieră, astfel cum sunt menționate în Raportul Băncii Mondiale „Doing Business” (46).

(84)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi în cadrul procedurii de reexaminare, Comisia s-a bazat pe datele furnizate de KH pentru a preciza subprodusele obținute din fabricarea de mecanisme de îndosariere cu inele. Societatea a raportat un singur subprodus: deșeuri și resturi de fier sau de oțel cositorit.

(85)

În absența importurilor de produs menționat mai sus în Turcia, Comisia a căutat o sursă alternativă de referință. Pe baza unei extracții din GTA, Comisia a identificat cel mai mare exportator mondial al produsului în cauză – Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”). Valoarea de referință a fost ulterior calculată ca fiind prețul unitar franco vămuit mediu ponderat (CIF + taxele de import în țările cu importuri din SUA) pe baza exporturilor SUA către restul lumii în perioada investigației de reexaminare.

(86)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile forței de muncă, Comisia a utilizat statisticile naționale din Turcia disponibile public, care includ impozitele și celelalte taxe plătite de angajatori (47).

(87)

Comisia a utilizat ca bază pentru calcul statisticile de pe Portalul de date Turkstat, care a furnizat informații detaliate anuale privind costul orar al forței de muncă în diferite sectoare economice. Comisia a utilizat ca valoare de referință cifra raportată pentru codul C.25 din NACE Rev2 „Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații”.

(88)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat prețurile energiei electrice ale sectorului pe tranșe de consum, publicate pe site-ul web al Oficiului Național de Statistică din Turcia (denumit în continuare „Turkstat”) (48).

(89)

Comisia a utilizat cotația prețului energiei electrice disponibil pe Portalul de date Turkstat, care oferă medii semestriale ale prețurilor unitare ale energiei electrice. Comisia a utilizat ca valoare de referință o medie a ratelor industriale prevăzute pentru perioada investigației de reexaminare.

(90)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(91)

Pe lângă factorii de producție din considerentul 81 de mai sus, Comisia a calculat cheltuielile generale de producție. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, calculul acestor cheltuieli generale de producție s-a bazat pe raportul dintre cheltuielile generale de producție împărțite la costurile de fabricație raportate de KH. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(92)

În ceea ce privește costurile VAG și profitul, Comisia a utilizat datele financiare ale celor doi producători turci menționați în considerentul 67. Comisia a stabilit mai întâi procentul costurilor VAG și al profitului în raport cu costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) pentru fiecare producător. Apoi au fost stabilite costurile VAG și profiturile medii din țara reprezentativă (ponderate cu cifra de afaceri a societăților). Conturile auditate disponibile publicului aparținând acestor societăți au fost puse la dispoziția părților interesate ca anexă la cea de a doua notă.

(93)

Pe baza criteriilor de referință de mai sus, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu următoarea metodologie.

(94)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de KH privind consumul fiecărui factor de producție (materii prime, forța de muncă și energia) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste volume de consum au fost înmulțite cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Turcia, astfel cum se descrie în secțiunea 3.3.4.

(95)

În al doilea rând, pentru a obține costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat procentul cheltuielilor generale de producție, determinate astfel cum se descrie în considerentul 90, la costurile de fabricație nedistorsionate.

(96)

În final, pe lângă costul de producție stabilit astfel cum se descrie în considerentul 95, Comisia a aplicat costurile VAG și profiturile din țara reprezentativă, stabilite astfel cum se explică în considerentul 92. Costurile VAG și, respectiv, profiturile, exprimate ca procent din CMV și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 31,3 % și, respectiv, 24,7 %.

(97)

Din valoarea normală, calculată astfel cum se descrie în considerentele 93-96, s-a scăzut valoarea nedistorsionată a subprodusului. Valoarea nedistorsionată a subprodusului a fost stabilită prin înmulțirea cantității vândute în perioada investigației de reexaminare, astfel cum a fost raportată de KH, cu prețul său unitar nedistorsionat stabilit în Turcia, astfel cum se descrie în secțiunea 3.3.4.2 de mai sus.

(98)

Pentru anumite produse, RPC aplică doar parțial o politică de rambursare a TVA-ului la export. Pentru a se asigura că valoarea normală este exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, valoarea normală este ajustată în sens crescător cu partea din TVA percepută la exportul de produs care face obiectul reexaminării care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi. Datele statistice obținute de pe site-ul web al administrației fiscale și vamale chineze și din datele comunicate de Transcustoms (49) a reieșit că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, TVA-ul perceput asupra exporturilor de mecanisme de îndosariere cu inele nu a fost rambursat în totalitate. Prin urmare, valoarea normală finală a fost ajustată în sens crescător cu 3 %.

(99)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală este aplicabilă la nivel național.

(100)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, determinarea prețului de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(101)

Potrivit Eurostat, doar 356 de mii de bucăți de mecanisme de îndosariere cu inele au fost importate din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare. Acest volum este neglijabil nu numai având în vedere consumul total al Uniunii, ci și deoarece, astfel cum se explică în considerentul 26, un număr mare de tipuri diferite de mecanisme de îndosariere cu inele au fost vândute în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu are nicio indicație cu privire la gama de produse care constituie volume atât de mici de importuri. Din aceste motive, Comisia a concluzionat că aceste volume scăzute nu oferă o bază suficientă pentru o constatare privind continuarea dumpingului și a examinat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(102)

În urma concluziei din considerentul 101, Comisia a investigat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: existența dumpingului pe baza exporturilor către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(103)

Pe baza statisticilor GTA privind importurile, Comisia a identificat în cursul perioadei investigației de reexaminare primii patru importatori, ca mărime, de mecanisme de îndosariere cu inele din RPC: Mexic, SUA, Malaysia și Vietnam (50). Aceste patru țări au reprezentat 61 % din totalul importurilor „mondiale” de produs care face obiectul reexaminării din China.

(104)

În ceea ce privește exporturile din China de mecanisme de îndosariere cu inele către aceste patru piețe principale, calculele privind dumpingul au fost realizate pe baza metodologiei descrise mai jos.

(105)

Pentru a evalua dumpingul exercitat de RPC față de țări terțe, Comisia a utilizat valoarea normală calculată astfel cum se descrie în considerentele 93-99.

(106)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, prețul probabil de export către Uniune a fost estimat prin analizarea prețurilor chineze de export practicate către țările terțe în perioada investigației de reexaminare, pe baza statisticilor relevante din GTA privind importurile specifice fiecărei țări.

(107)

Malaysia și Vietnamul au raportat valorile lor de import numai la nivelul CIF. Prin urmare, Comisia a ajustat valorile raportate la nivelul FOB prin deducerea costurilor de transport maritim și de asigurare (51). Această ajustare nu a fost necesară pentru Mexic și SUA, deoarece au fost disponibile valori ale importurilor la nivelul FOB.

(108)

În a doua etapă, valorile importurilor FOB din toate cele patru țări au fost ajustate la nivelul franco fabrică prin deducerea costurilor de transport intern în China (52).

(109)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețurile de export către țările terțe la nivel franco fabrică.

(110)

Comparația de mai sus a arătat marje de dumping la nivel național pentru exporturile din China către cele patru țări, exprimate ca procent din valorile lor CIF respective (53), după cum urmează:

(111)

Prețul mediu de export constatat în cursul perioadei investigației de reexaminare pentru fiecare dintre țările de mai sus ar conduce la o marjă de dumping de peste 20 % în comparație cu valoarea normală stabilită la punctul 3.3.6. Acest lucru indică faptul că, în cazul în care importurile din RPC ar ajunge în Uniune la acest nivel, astfel de importuri ar face obiectul unui dumping.

(112)

Capacitatea neutilizată din China, estimată la 375 milioane de bucăți conform cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, depășește de peste 7 ori consumul total al Uniunii de 40-60 de milioane de bucăți în cursul perioadei investigației de reexaminare. Capacitatea chineză a fost consolidată semnificativ în ultimul deceniu, reprezentând în prezent aproximativ 830 de milioane de bucăți, ceea ce depășește cu mult producția sa actuală de 455 de milioane de bucăți.

(113)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce mecanisme de îndosariere cu inele în vederea exportului către Uniune în cazul expirării măsurilor.

(114)

Conform datelor din GTA, producătorii-exportatori chinezi au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri care erau cu 1,2 %-32,5 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Ținând seama de acest nivel al prețurilor, exportul către Uniune poate fi atractiv pentru exportatorii chinezi, întrucât expirarea măsurilor le-ar permite acestora să vândă la prețuri care ar fi mai mari decât cele la care exportă către alte țări, dar care ar fi, totuși, mai mici decât prețurile industriei UE.

(115)

Piața Uniunii este, de asemenea, atractivă pentru producătorii chinezi din punctul de vedere al dimensiunii, întrucât aceasta este cea mai mare piață la nivel mondial pentru anumite tipuri de mecanisme de îndosariere cu inele, conform cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(116)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că este foarte probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. În special, nivelul valorii normale stabilite pentru RPC, nivelul prețurilor de export practicate de RPC pe piețele țărilor terțe, atractivitatea pieței Uniunii și disponibilitatea unei capacități de producție semnificative în RPC indică toate o probabilitate mare de reapariție a dumpingului în cazul expirării măsurilor actuale.

(117)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei de investigație: Ring Alliance Ringbuchtechnik GmbH (Oroszlany, Ungaria) și I.M.L. Industria Meccanica Lombarda S.r.l. (Offanengo, Italia). Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(118)

Ambii producători (primul dintre aceștia fiind solicitantul) au cooperat la investigație. Având în vedere că ambele societăți au reprezentat împreună producția totală de mecanisme de îndosariere cu inele din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, se consideră că acestea reprezintă industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(119)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ [40 000-60 000] de bucăți (54). Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi producători. Întrucât cifrele micro- și macroeconomice au fost stabilite pe baza datelor a doi producători din Uniune, datele au fost furnizate sub formă de intervale pentru a asigura confidențialitatea.

(120)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (a) volumelor verificate ale vânzărilor produsului similar de către industria Uniunii pe piața Uniunii raportate în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune și (b) volumelor importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele (nivelul TARIC) pe piața Uniunii raportate de Eurostat și convertite în bucăți. În cadrul nomenclaturii TARIC valabile la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/703, Comisia a identificat două grupuri de mecanisme de îndosariere cu inele:

(121)

Eurostat utilizează greutatea (KG) ca unitate de măsură pentru mecanismele de îndosariere cu inele. Comisia a calculat un factor de conversie pentru fiecare dintre grupurile de mecanisme de îndosariere cu inele de mai sus, pe baza datelor de producție verificate ale industriei Uniunii. Ea a utilizat factorii de conversie astfel calculați pentru a stabili volumele relevante ale importurilor, în bucăți.

(122)

Calculul acestor factori de conversie a fost explicat în mod corespunzător într-o notă la dosar (55). În nota respectivă, Comisia a furnizat sursa datelor pe care le-a utilizat pentru a calcula cei doi factori de conversie (cifrele privind vânzările industriei Uniunii pentru perioada investigației de reexaminare, exprimate în greutate și în unități) și metodologia aplicată (ponderea totală a vânzărilor Uniunii pentru fiecare grup de produse, împărțită la numărul corespunzător de bucăți). Nu au fost primite observații cu privire la această notă la dosar.

(123)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul pe piața Uniunii

(124)

Reexaminarea a arătat că consumul la nivelul Uniunii de mecanisme de îndosariere cu inele a scăzut cu 31 % de-a lungul perioadei examinate, de la aproximativ 70-90 de milioane de bucăți în 2017, la 40-60 de milioane de bucăți în cursul perioadei investigației de reexaminare (56).

(125)

Scăderea continuă a consumului la nivelul Uniunii se explică prin digitalizare. Cu toate acestea, industria Uniunii consideră că impactul digitalizării se află în ultima sa etapă și că piața se va stabiliza treptat, în special pentru principalele piețe, și anume piața școlilor și piața eșantioanelor. În plus, epidemia de COVID-19 din 2020 a dus la o scădere temporară suplimentară a cererii în anul respectiv.

(126)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza statisticilor Eurostat, astfel cum s-a explicat pe larg în considerentul 120 de mai sus. Cota de piață a fost stabilită prin compararea importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în tabelul 1.

(127)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul și cota de piață ale importurilor

(128)

Volumul importurilor de mecanisme de îndosariere cu inele originare din RPC a rămas la un nivel foarte scăzut pe întreg parcursul perioadei examinate și a fluctuat în jurul unei cote de piață de 1 %.

(129)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC și cantitățile foarte mici importate în Uniune din RPC, astfel cum s-a explicat în considerentul 101, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în cursul perioadei investigației de reexaminare și, prin urmare, nu a fost posibil să se realizeze un calcul adecvat al nivelului subcotării prețurilor.

(130)

În aceste circumstanțe, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pentru importurile din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(131)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune din cursul perioadei investigației de reexaminare. Comparația a arătat o subcotare de până la 32,5 %, în funcție de prețurile practicate pe principalele piețe de export utilizate. În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, se preconizează niveluri de subcotare similare pe piața Uniunii.

(132)

Comisia a stabilit volumele și prețurile importurilor aplicând aceeași metodologie ca în cazul RPC (a se vedea considerentul 126).

(133)

Volumul importurilor din țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 3

Importurile din țări terțe

(134)

Pe parcursul întregii perioade examinate, principalele țări exportatoare de mecanisme de îndosariere cu inele în UE au fost India și Cambodgia. Importurile din aceste țări au deținut cote semnificative pe piața Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate, variind între 10 % și 16 %. Cu toate acestea, ar trebui remarcat, de asemenea, că volumele și cota de piață a importurilor din India și Cambodgia au scăzut puternic în cursul perioadei examinate. Prețurile acestor importuri au scăzut, de asemenea, iar industria Uniunii nu a furnizat nicio dovadă că importurile respective fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(135)

Importurile din alte țări terțe sunt neglijabile. Thailanda, care a fost la un moment dat al doilea cel mai mare exportator în Uniune, aproape a dispărut de pe piață.

(136)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(137)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 16, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria Uniunii nu s-a utilizat eșantionarea. În consecință, pentru determinarea prejudiciului, Comisia nu a făcut distincție între indicatorii macroeconomici și cei microeconomici de prejudiciu, deoarece toți producătorii din Uniune au cooperat la reexaminare.

(138)

Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, a fost necesară prezentarea sub formă de intervale a informațiilor referitoare la cei doi producători din Uniune. Prezentarea cifrelor exacte ar permite fiecărui producător din Uniune să calculeze cifrele exacte de producție ale celuilalt producător și ar exista riscul ca și alți operatori de pe piață care dețin date de piață să poată face acest calcul în mod similar.

(139)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(140)

Producția industriei Uniunii a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate. Această tendință a urmat tendința consumului, deși scăderea volumului de producție al industriei din Uniune a fost mai puțin accentuată decât scăderea consumului. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat aceeași scădere cu 22 % a ratei de utilizare a capacității, deoarece capacitatea, în sine, a rămas stabilă. Rata de utilizare a capacității a atins un nivel minim record de 50 %-60 % în termeni absoluți în perioada investigației de reexaminare.

(141)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață