(1)

La 18 ianuarie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 36/2012.

(2)

Rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată.

(3)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

La 18 mai 2006, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 765/2006.

(2)

Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2012/642/PESC a Consiliului (2), Consiliul a hotărât ca măsurile restrictive prevăzute de aceasta să fie reînnoite până la 28 februarie 2023.

(3)

Ar trebui să fie modificate expunerile de motive sau informațiile referitoare la 27 de persoane fizice și șapte persoane juridice incluse pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive care figurează în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006.

(4)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 765/2006 ar trebui să fie modificată în consecință,

(1)

În iunie 2020, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei (2), Comisia a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă („MFS”) originare din RPC și din Egipt (denumită în continuare „ancheta antisubvenție inițială”). Măsurile antisubvenție au luat forma unei taxe vamale ad valorem cuprinse între 17 % și 30,7 % pentru importurile originare din RPC și a unei taxe vamale ad valorem de 10,9 % pentru importurile originare din Egipt.

(2)

Comisia a primit o cerere în temeiul articolului 23 alineatul (4) și al articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază prin care i se solicita să ancheteze posibila circumvenție a măsurilor compensatorii instituite la importurile de MFS originare din Republica Populară Chineză și din Egipt și să supună aceste importuri înregistrării.

(3)

Cererea a fost depusă la data de 19 mai 2021 de către TECH-FAB Europe e.V, o asociație de producători de MFS din UE (denumit în continuare „solicitantul”).

(4)

Cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China, Egipt și Maroc către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind MFS. Modificarea configurației schimburilor comerciale pare să fie rezultatul unor practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei.

(5)

Mai mult, cererea conținea suficiente elemente de probă care indică faptul că practicile, operațiunile sau prelucrările au subminat efectele corective ale măsurilor compensatorii existente în ceea ce privește cantitatea și prețurile. Se pare că volume semnificative de importuri de produs care face obiectul anchetei au pătruns pe piața UE. În plus, au existat suficiente elemente de probă conform cărora importurile de MFS au fost efectuate la prețuri prejudiciabile.

(6)

În cele din urmă, cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau că produsul care face obiectul anchetei și/sau componente ale acestui produs beneficiază în continuare de subvenție. Într-adevăr, produsul care face obiectul anchetei și componentele acestui produs au fost produse și exportate către Maroc de către societăți din China și Egipt despre care s-a constatat că au beneficiat de subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii pentru producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei în cadrul măsurilor existente.

(7)

Produsul în cauză este reprezentat de materiale țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080) originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (denumit în continuare „produsul în cauză”). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare.

(8)

Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel definit în considerentul anterior, încadrat în prezent la codurile NC ex 7019 61 00, ex 7019 62 00, ex 7019 63 00, ex 7019 64 00, ex 7019 65 00, ex 7019 66 00, ex 7019 69 10, ex 7019 69 90, ex 7019 72 00, ex 7019 73 00, ex 7019 80 10, ex 7019 80 90 și ex 7019 90 00, dar expediat din Maroc, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Maroc (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 62 00 81, 7019 63 00 81, 7019 64 00 81, 7019 65 00 81, 7019 66 00 81, 7019 69 10 81, 7019 69 90 81, 7019 72 00 81, 7019 73 00 81, 7019 80 10 81, 7019 80 90 81 și 7019900081) (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) (3).

(9)

Ancheta a arătat că MFS exportate în Uniune din China și din Egipt și cele expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, și, prin urmare, sunt considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(10)

Stabilind, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 23 din regulamentul de bază, Comisia a deschis o anchetă privind o posibilă circumvenție a măsurilor compensatorii prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/863 al Comisiei din 28 mai 2021 (4) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”). În conformitate cu articolul 23 alineatul (4) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia, prin regulamentul de deschidere, a solicitat, de asemenea, autorităților vamale să înregistreze importurile de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc.

(11)

LM Wind Power, un producător de palete pentru turbine eoliene stabilit în Uniune, a susținut că deschiderea anchetei privind circumvenția măsurilor compensatorii nu a fost justificată din cauza lipsei unor elemente de probă suficiente cu privire la factorii menționați la articolul 23 alineatele (1), (2) și (3) din regulamentul de bază.

(12)

Acesta a susținut că, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf, trebuie să existe dovezi suficiente cu privire la existența unei practici, a unei operațiuni sau a unei prelucrări care sunt definite astfel:

(13)

LM Wind Power a remarcat, în special, că cererea, astfel cum este menționată în considerentul 2, conținea în special afirmații privind operațiuni de asamblare și transbordări, pe baza cărora Comisia a inițiat ancheta. Principalul său argument a fost că afirmațiile privind operațiunile de asamblare care au avut loc în Maroc nu au fost relevante pentru deschiderea unei anchete antisubvenție privind circumvenția. Potrivit acestui utilizator, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază, spre deosebire de articolul 13 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul antidumping de bază (5), nu enumeră operațiunile de asamblare ca practici, operațiuni sau prelucrări care constituie o circumvenție. Prin urmare, LM Wind Power a solicitat Comisiei să închidă imediat această anchetă.

(14)

Autoritățile egiptene au susținut că au fost implicate în mod inechitabil în prezenta anchetă, deoarece nu a avut loc nicio practică de circumvenție care să implice Egiptul. În această privință, autoritățile egiptene au susținut că, de la ancheta antidumping inițială, în Egipt au fost luate toate procedurile necesare pentru a împiedica circumvenția. Ele au susținut, de asemenea, în mod similar celor afirmate de LM Wind Power, că nu existau elemente de probă care să dovedească circumvenția fie sub formă de:

(15)

Autoritățile marocane au solicitat Comisiei să concluzioneze că societatea PGTEX Morocco SARL nu eludează măsurile instituite de Uniune și să închidă ancheta în curs de desfășurare. Acestea au declarat că stabilirea sediului societății PGTEX Morocco SARL în Maroc a fost rezultatul unui parteneriat autentic și pe termen lung, la care au participat Grupul PGTEX (6) și Morocco. Ele au afirmat, de asemenea, că procesul de producție al PGTEX Morocco SARL a implicat investiții semnificative și operațiuni extinse și a contribuit la economia marocană. Prin urmare, chiar dacă s-ar putea stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale, aceasta nu pare să fie cauzată de o practică de circumvenție. În sfârșit, autoritățile marocane au susținut că statisticile lor oficiale au respins afirmația solicitantului potrivit căreia PGTEX Morocco SARL a eludat măsurile în vigoare prin intermediul transbordării.

(16)

În ceea ce privește afirmațiile legate de deschiderea anchetei menționată mai sus, Comisia a reamintit că ancheta a fost deschisă pe baza elementelor de probă furnizate în cerere. Deși ancheta nu a putut confirma existența transbordării fără operațiuni de asamblare, aceasta a găsit dovezi ale operațiunilor de asamblare sau de încheiere (finisare). În această privință, Comisia a reamintit că articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază utilizează în mod explicit formularea „printre altele”, acoperind astfel practicile de circumvenție, cum ar fi operațiunile de asamblare, care nu sunt enumerate în mod explicit în articol. Cererea a furnizat suficiente elemente de probă (7) cu privire la existența unor operațiuni de asamblare și a faptului că aceste operațiuni de asamblare au fost efectuate utilizând semitorturi din fibră de sticlă din RPC și din Egipt (8).

(17)

Cererea a furnizat, de asemenea, suficiente elemente de probă cu privire la lipsa altor justificări economice, alta decât evitarea taxelor, cum ar fi Raportul anual pe 2019 al PGTEX China. Conform acestui raport, scopul principal al înființării PGTEX Morocco SARL a fost „de a răspunde în mod activ la ancheta antidumping a UE împotriva Chinei, de a-și optimiza și adapta în continuare strategia sa de internaționalizare, de a consolida și de a crește cota de piață a produselor în Europa și Statele Unite, de a satisface cererea clienților și de a proteja aprovizionarea clienților” și, în special, faptul că PGTEX „a decis să construiască o filială deținută integral în Maroc pentru a reuși să treacă de anchetele antidumping ale UE, pentru a prospecta clienți, pentru a satisface cererea de pe piață și pentru a se adapta la dezvoltarea durabilă” (9). Ancheta antidumping separată menționată în mod explicit a fost efectuată în paralel cu ancheta antisubvenție, care a condus la instituirea taxelor compensatorii. Prin urmare, această declarație demonstrează o intenție de a eluda taxele care rezultă din ancheta Comisiei.

(18)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile prezentate de LM Wind Power și de autoritățile marocane și egiptene conform cărora cererea nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea anchetei.

(19)

Ancheta s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Înainte de 2019, nu existau volume semnificative de exporturi de MFS din Maroc către Uniune. Au fost colectate date pentru perioada de anchetă pentru a cerceta, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum și existența unei practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu exista un alt motiv întemeiat sau o altă justificare economică suficiente decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”) au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența subvenționării.

(20)

Comisia a informat oficial autoritățile din China, Egipt și Maroc, producătorii-exportatori din aceste țări, industria din Uniune și președintele Consiliului de asociere UE-Maroc cu privire la deschiderea anchetei.

(21)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Marocului pe lângă Uniunea Europeană să îi comunice numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să participe la anchetă, altele decât PGTEX Morocco SARL, singurul producător al produsului care face obiectul anchetei conform cererii. Autoritățile marocane au trimis un răspuns, enumerând alte trei societăți. Două dintre aceste societăți nu s-au manifestat, iar a treia a declarat că nu exporta MFS către Uniune.

(22)

Formularele de cerere de scutire pentru producătorii/exportatorii din Maroc, chestionarele pentru producătorii/exportatorii din China și Egipt și pentru importatorii din Uniune au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG COMERȚ.

(23)

Numai PGTEX Morocco SARL a prezentat un formular de cerere de scutire și a solicitat, de asemenea, o audiere care a avut loc la 21 iunie 2021. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 45, grupul PGTEX a solicitat și a fost invitat la o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și la o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022.

(24)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile.

(25)

La 20 decembrie 2021 (ziua comunicării constatărilor), Comisia a primit o comunicare (datată 16 decembrie 2021) din partea autorităților marocane, care a sosit prea târziu pentru a fi luată în considerare în faza de informare. În urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane au trimis o a doua observație, rezumând observațiile sale din 16 decembrie 2021. În esență, autoritățile marocane și-au reiterat solicitarea de a închide ancheta și au prezentat următoarele argumente.

(26)

În primul rând, autoritățile marocane au susținut că MFS este fabricat de PGTEX Morocco SARL prin activități care nu pot fi calificate drept operațiuni de încheiere (finisare) sau asamblare. În al doilea rând, ele au susținut că aceste produse sunt „originare” din Maroc în sensul articolului 29 (10) din Acordul de asociere UE-Maroc (11) și că sunt detaliate mai amplu în conformitate cu regulile de listă cuprinse în anexa II la Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc. În plus, în conformitate cu articolul 9 din Acordul de asociere UE-Maroc, „produsele originare din Maroc se importă în Comunitate fără taxe vamale și taxe cu efect echivalent” și că Acordul de asociere UE-Maroc prevede doar unele excepții. Această origine preferențială a fost confirmată și de administrația vămilor din Maroc, care a eliberat certificate de origine preferențiale (EUR.1) pentru exporturile de MFS ale PGTEX către UE în temeiul articolului 17 din Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc.

(27)

Comisia a respins afirmația potrivit căreia prelucrarea în Maroc a semitorturilor importate din fibră de sticlă în MFS nu putea fi calificată drept operațiune de asamblare sau de încheiere (finisare). Astfel cum se menționează în considerentul 16, standardele juridice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pot fi utilizate, prin analogie, în evaluarea cazului antisubvenție în contextul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. În acest context, articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază nu se referă numai la operațiunile de asamblare a (mai multor) componente într-un produs finit, ci și la operațiunile de încheiere/transformare a produselor intermediare în produsul în cauză. Acest lucru rezultă în special din articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază, care prevede că „… valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere este mai mare de …”. În plus, faptul că autoritățile vamale marocane au eliberat certificate EUR.1 către PGTEX Morocco SARL, confirmând originea lor preferențială în temeiul acordului de asociere, este irelevant, întrucât temeiul juridic aplicabil pentru prezenta anchetă anticircumvenție este regulamentul de bază, în special articolul 23 (12).

(28)

În plus, în urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane, sprijinite de PGTEX Morocco SARL, au susținut că ancheta anticircumvenție nu este permisă în temeiul articolului 24 din Acordul de asociere UE-Maroc, deoarece acest articol permite impunerea de măsuri antidumping asupra produselor marocane doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț.

(29)

Comisia a respins această afirmație, deoarece articolul 24 din Acordul de asociere UE-Maroc nu exclude anchetele anticircumvenție, având în vedere, de asemenea, faptul că acest articol se referă și la legislația internă aferentă. Atunci când Marocul și UE au ratificat Acordul de asociere în 2000, regulamentul de bază aplicabil conținea deja dispoziții anticircumvenție.

(30)

În cele din urmă, autoritățile marocane, precum și PGTEX Morocco SARL, au susținut că ancheta anticircumvenție a Comisiei nu era permisă în temeiul normelor OMC, în special în temeiul articolului VI din GATT și al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VI.

(31)

Comisia a respins afirmația și a făcut trimitere la punctul 18 din preambulul regulamentului de bază (13), care stabilește abordarea Comisiei în această privință. Pe această bază, la fel ca mulți alți membri ai OMC, legislația Uniunii conține dispoziții de combatere a practicilor de circumvenție.

(32)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unei eventuale circumvenții s-a efectuat analizându-se în mod succesiv:

(33)

Articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază nu enumeră operațiunile de asamblare în mod specific ca practici, operațiuni sau prelucrări care constituie o circumvenție. Cu toate acestea, articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază utilizează în mod explicit formularea „printre altele”, ceea ce înseamnă că oferă o listă neexhaustivă a posibilelor practici de circumvenție. Prin urmare, acesta acoperă și alte practici de circumvenție, care nu sunt enumerate în mod explicit în articolul în cauză, cum ar fi operațiunile de asamblare. Prin urmare, întrucât elementele de probă furnizate de solicitant în cerere au atras atenția asupra operațiunilor de asamblare efectuate în Maroc, Comisia a analizat, de asemenea, prin analogie, dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume:

(34)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că nu există niciun temei pentru a aplica „prin analogie” standardul de la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pentru a evalua dacă a avut loc o circumvenție în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază. Acesta a susținut în special că, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca practicile, operațiunile sau prelucrările menționate la articolul 23 alineatul (3) primul paragraf din regulamentul de bază să acopere operațiunile de asamblare, ar fi menționat în mod expres acest lucru, astfel cum a procedat la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază. În plus, în ceea ce privește obiectivul normelor din care face parte articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, acesta are scopul de a „… a compensa orice subvenție acordată, direct sau indirect, la fabricarea, producția, exportul sau transportul oricărui produs a cărui punere în liberă circulație în Uniune cauzează un prejudiciu (14)”. Articolul 2 litera (a) din regulamentul de bază prevede în mod clar că un produs este considerat subvenționat numai dacă a fost acordată o subvenție „fie de către autoritățile publice ale țării de origine a produsului importat, fie de către autoritățile publice ale unei țări intermediare din care produsul este exportat către Uniune”. În acest sens, grupul PGTEX a considerat că Marocul este atât țara de origine, cât și țara de export.

(35)

Comisia a respins această afirmație. Astfel cum se menționează deja în considerentul 16, Comisia a recunoscut că articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul de bază nu enumeră operațiunile de asamblare în mod specific ca practici, operațiuni sau prelucrări care constituie o circumvenție, ci utilizează în mod explicit formularea „printre altele”. În absența unei limitări explicite, articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază ar trebui să vizeze alte practici de circumvenție, care nu sunt enumerate în mod explicit în articolul în cauză, cum ar fi operațiunile de asamblare. Într-adevăr, în caz contrar, taxele compensatorii ar putea fi eludate cu ușurință.

(36)

Numai PGTEX Morocco SARL a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază. PGTEX Morocco SARL aparține grupului chinez PGTEX și este situat într-o zonă de comerț liber din Tanger, Maroc.

(37)

În plus, cele două societăți chineze afiliate Chongqing Polycomp International Corporation (denumită în continuare „CPIC”) și PGTEX China Co., Ltd (denumită în continuare „PGTEX China”) au răspuns, de asemenea, la chestionar. PGTEX Morocco SARL este o filială deținută integral de PGTEX China, care face obiectul unei taxe compensatorii de 17 % instituită prin Regulamentul (UE) 2020/776.

(38)

Răspunsurile la chestionar, inclusiv răspunsul la o cerere de clarificare, din partea PGTEX Morocco SARL și a celor două societăți chineze afiliate („grupul PGTEX”) au fost considerate deficitare din următoarele motive:

(39)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 28 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a informat grupul PGTEX, la 5 octombrie 2021, cu privire la faptul că lista neexhaustivă a elementelor descrise în considerentul anterior ar putea duce la aplicarea articolului 28 din regulamentul de bază și la utilizarea datelor disponibile. De asemenea, Comisia a invitat Grupul PGTEX să prezinte observații cu privire la posibila aplicare a articolului 28 din regulamentul de bază.

(40)

La 12 octombrie 2021, grupul PGTEX a susținut că aplicarea datelor disponibile nu era justificată din punct de vedere juridic în cazul de față din următoarele motive:

(41)

Comisia a analizat informațiile și documentele pe care grupul PGTEX le-a transmis prin scrisoarea sa din 12 octombrie 2021. Aceasta a concluzionat că nu au fost furnizate nici răspunsuri satisfăcătoare, nici documente justificative convingătoare cu privire la majoritatea elementelor care au fost menționate în scrisoarea sa din 5 octombrie 2021.

(42)

În consecință, Comisia a considerat că informațiile furnizate de grupul PGTEX erau parțial incomplete și contradictorii și, prin urmare, nu puteau fi utilizate în totalitate de Comisie. Datele prezentate de grupul PGTEX nu au fost ignorate în totalitate, iar Comisia a utilizat atât datele privind vânzările, cât și pe cele privind costurile prezentate de grupul PGTEX ca punct de plecare al analizei sale.

(43)

În conformitate cu articolul 28 alineatul (1) prima teză și cu articolul 28 alineatul (5) din regulamentul de bază, informațiile furnizate de grupul PGTEX au fost completate cu date extrase din baze de date precum Global Trade Atlas („GTA”) (15) și Eurostat, astfel cum se detaliază la punctul 2.3 de mai jos. Datele privind importurile au fost extrase din Eurostat, iar baza de date GTA a fost utilizată pentru determinarea volumelor de exporturi de semitorturi din fibră de sticlă din RPC și Egipt către Maroc.

(44)

În cele din urmă, având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază la sediile entităților juridice cooperante. Comisia a analizat informațiile transmise de Grupul PGTEX, cum ar fi răspunsurile la chestionare și răspunsurile la scrisorile de clarificare, în conformitate cu Avizul din 16 martie 2020 privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenție (16). Având în vedere aspectele expuse în considerentele anterioare, nu a fost considerată necesară nicio verificare încrucișată de la distanță a informațiilor.

(45)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și-a reiterat afirmația potrivit căreia aplicarea datelor disponibile a fost în mod evident nefondată și nejustificată având în vedere informațiile furnizate de grupul PGTEX. În plus, grupul PGTEX a solicitat și i s-a acordat o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și o audiere ulterioară cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022 cu privire la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază.

(46)

În cursul audierii din 12 ianuarie 2022, Comisia a furnizat explicații suplimentare cu privire la constatarea sa potrivit căreia răspunsul la scrisoarea privind aplicarea articolului 28 nu a înlăturat preocupările Comisiei. Astfel cum se explică în considerentul 42, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia informațiile furnizate de grupul PGTEX nu au putut fi utilizate în totalitate de către Comisie. În plus, consilierul-auditor pentru proceduri comerciale a declarat în cadrul audierii din 12 ianuarie 2022 că Comisia a respectat dreptul la apărare al grupului PGTEX.

(47)

Tabelul 1 de mai jos prezintă evoluția importurilor de MFS din China, Egipt și Maroc în perioada 2019-2020. Întrucât codurile TARIC au fost create abia la 21 februarie 2019, Comisia a extrapolat datele pentru perioada 1 ianuarie 2019-20 februarie 2019 pentru a utiliza exact aceeași perioadă (12 luni) pentru ambii ani 2019 și 2020.

Tabelul 1

Importurile de MFS pentru anii 2019 și 2020 (tone)

(48)

Tabelul 1 arată că importurile de MFS din Maroc au crescut substanțial, de la 277 de tone în 2019 la 2 809 tone în 2020. Creșterea semnificativă din 2020 comparativ cu 2019 a coincis în timp cu începerea producției de către PGTEX Morocco SARL. Deși societatea a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019, aceasta a susținut în formularul său de cerere de scutire că nu a început producția și vânzările la export decât începând din aprilie 2020. În acest sens, datele privind importurile au arătat că media importurilor lunare pentru perioada aprilie-decembrie 2020 a fost de aproximativ cincisprezece ori mai mare decât media importurilor lunare din ianuarie 2019 până în martie 2020.

(49)

Comisia a observat, de asemenea, că vânzările la export raportate de PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât totalul importurilor din Maroc în Uniune. Având în vedere că PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a cooperat cu Comisia în cadrul prezentei anchete și volumul nesemnificativ de exporturi de MFS din Maroc către Uniune înainte de înființarea sa, Comisia a considerat că este rezonabil să concluzioneze că PGTEX Morocco SARL era singurul producător din Maroc care a exportat MFS către Uniune în cursul perioadei de raportare (PR).

(50)

Astfel cum se arată în tabelul 1, importurile de MFS din China au crescut de la 13 720 de tone în 2019 la 19 315 tone în 2020, în timp ce importurile de MFS din Egipt au crescut de la 146 de tone în 2019 la 4 302 tone în 2020. Astfel cum s-a menționat în considerentul 48, volumul mediu lunar al importurilor societății PGTEX Morocco SARL a crescut considerabil începând din aprilie 2020, comparativ cu perioadele anterioare.

(51)

Tabelul 2 de mai jos prezintă evoluția importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt de către Maroc pe baza statisticilor marocane privind importurile obținute din baza de date GTA în perioada 2019-2020.

Tabelul 2

Importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt efectuate de către Maroc pentru anii 2019 și 2020 (tone)

(52)

Principalele materii prime pentru producția de MFS sunt semitorturile din fibră de sticlă. Această materie primă este apoi prelucrată ulterior pentru a produce MFS. Elementele de probă de care dispune Comisia au arătat că MFS exportate în Uniune din Maroc au fost produse în principal din semitorturi din fibră de sticlă.

(53)

Tabelul 2 arată că importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc au crescut substanțial, de la 2 378 de tone în 2019 la 7 839 de tone în 2020. De asemenea, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc au crescut substanțial, de la 1 297 de tone în 2019 la 3 687 de tone în 2020. Atât importurile din China, cât și cele din Egipt reprezintă aproximativ 90 % din totalul importurilor marocane de semitorturi din fibră de sticlă pentru ambii ani 2019 și 2020.

(54)

PGTEX Morocco SARL a susținut că toate semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza pentru a produce MFS au fost achiziționate din China (niciunul din Egipt), în special de la societatea-mamă, PGTEX China. Aceasta a susținut, de asemenea, că a importat aceste semitorturi încadrate la codul SA 7019 12. Importurile încadrate la acest cod au indicat cea mai semnificativă creștere a importurilor din China efectuate de Maroc.

(55)

Creșterea semnificativă a volumului importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China, precum și din Egipt către Maroc a indicat o creștere a cererii de astfel de materii prime în Maroc, care poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de MFS în Maroc și din Maroc în cursul perioadei de raportare. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de informațiile furnizate de PGTEX Morocco SARL.

(56)

Având în vedere că PGTEX Morocco SARL, singurul exportator aparent de MFS către Uniune (a se vedea considerentul 49), a achiziționat toate semitorturile sale din fibră de sticlă din China, Comisia nu a găsit nicio dovadă că semitorturile din fibră de sticlă din Egipt au fost utilizate fie de PGTEX Morocco SARL, fie de orice alt producător de MFS din Maroc pentru exportul către Uniune. În acest sens, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China au început să crească începând cu ultimul trimestru al anului 2019, care a fost trimestrul în care a fost înființată PGTEX Morocco SARL. Volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China în ultimul trimestru al anului 2019 a fost considerabil mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din perioadele anterioare. În plus, volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă în cursul anului 2020 (anul în care PGTEX Morocco SARL și-a început producția) a fost de asemenea mult mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din ultimul trimestru al anului 2019. În pofida creșterii importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc în cursul anului 2020, Comisia nu a găsit nicio dovadă că aceste importuri au fost utilizate pentru prelucrare ulterioară în MFS în Maroc pentru a fi exportate ulterior în Uniune. Prin urmare, elementele de probă de care dispune Comisia nu au susținut afirmația potrivit căreia modificarea configurației schimburilor comerciale care implică Egiptul a rezultat dintr-o practică al cărei scop a fost evitarea măsurilor antidumping asupra MFS din Egipt.

(57)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX, precum și LM Wind Power au susținut că nu a existat nicio modificare a configurației schimburilor comerciale. Grupul PGTEX a susținut că apariția importurilor de MFS din Maroc nu s-a făcut în detrimentul importurilor de MFS din China. Dimpotrivă, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost mai puțin substanțială decât creșterea paralelă a importurilor de MFS din China.

(58)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 47-56 de mai sus, Comisia a observat o creștere a exporturilor de MFS din Maroc către Uniune, precum și o creștere semnificativă a importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc în 2020, comparativ cu 2019. Aceasta constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale.

(59)

În plus, deși exporturile globale de MFS din China către Uniune au crescut, într-adevăr, tabelele de sinteză furnizate de PGTEX China în cadrul prezentei anchete anticircumvenție au arătat că volumele exporturilor către Uniune ale PGTEX China – societatea-mamă a PGTEX Morocco SARL și singurul său furnizor de semitorturi din fibră de sticlă – au fost de peste 2 ori mai mici în 2020 față de 2018 și chiar de peste 3 ori mai mici în 2020 decât în 2019.

(60)

Prin urmare, Comisia a putut stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale și a respins afirmațiile.

(61)

Creșterea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Maroc și Uniune în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, împreună cu creșterea semnificativă în 2020 comparativ cu 2019 a exporturilor chineze de semitorturi din fibră de sticlă în Maroc, astfel cum se arată în tabelul 2. Pe de altă parte, nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la presupusa circumvenție a măsurilor compensatorii privind MFS care implică Egiptul.

(62)

Articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei.

(63)

Comisia a reamintit că practicile, operațiunile sau prelucrările includ expedierea produsului care face obiectul măsurilor existente via țări terțe, precum și operațiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o țară terță, astfel cum se explică în considerentul 16.

(64)

În conformitate cu informațiile prezentate de autoritățile marocane menționate în considerentul 15, primul contact cu grupul PGTEX pentru înființarea unei fabrici în Maroc datează din 20 martie 2019, la o lună de la deschiderea anchetei antidumping inițiale (17) și cu două luni înainte de deschiderea anchetei antisubvenție inițiale (18). PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ 5 luni de la deschiderea anchetei antisubvenție. Această coincidență temporală sugerează că posibila instituire a taxelor a fost cauza înființării PGTEX Morocco SARL.

(65)

Pe baza listei de vânzări prezentate de PGTEX Morocco SARL, în cursul anului 2020, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au ajuns pe piața Uniunii, în timp ce doar o mică parte din producția sa din 2020 a fost vândută pe piața internă. În plus, vânzările sale la export în cursul anului 2020 au fost vândute tuturor clienților din Uniune, care au fost aprovizionați în trecut de PGTEX China. Acest lucru sugerează din nou că posibila instituire a taxelor a fost cauza înființării PGTEX Morocco SARL. Supoziția a fost confirmată în mod explicit de raportul anual pe 2019 al PGTEX China (a se vedea considerentul 17).

(66)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că a existat un motiv întemeiat și o justificare economică pentru instituirea PGTEX Morocco SARL. Acesta a susținut că înființarea fabricii din Maroc a fost rezultatul unui proces îndelungat, care a inclus studii de fezabilitate, cereri de obținere a autorizațiilor necesare din partea guvernelor chinez și marocan și obținerea acestor autorizații.

(67)

Comisia a observat că documentația, prezentată de grupul PGTEX la 15 octombrie 2021, a arătat că grupul evaluase cu mult timp înainte de deschiderea anchetei în ce țară să înființeze o societate. Au fost luate în considerare diferite țări potențiale, inclusiv Marocul. PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ 7 luni după deschiderea anchetei antidumping inițială. Această coincidență temporală a sugerat că ancheta antidumping a constituit o cauză a înființării PGTEX Morocco SARL. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de o declarație a autorităților marocane în care se afirmă că contactele lor cu PGTEX pentru înființarea unei fabrici datează din 20 martie 2019 și, ca atare, imediat după deschiderea anchetei inițiale (19). Acest lucru a demonstrat că contactele oficiale cu autoritățile marocane pentru înființarea unei societăți în Maroc datează din martie 2019, imediat după deschiderea anchetei antidumping inițiale.

(68)

În urma comunicării constatărilor, LM Wind Power a susținut că PGTEX și-a înființat fabrica din Maroc pentru a deservi piețele marocane și din Orientul Mijlociu și, prin urmare, avea o justificare economică pentru înființarea sa, alta decât evitarea taxelor.

(69)

Comisia a respins această afirmație. Comisia a făcut referire la elemente de probă care demonstrează că nu a existat o justificare economică, alta decât evitarea taxelor (a se vedea în acest context Raportul anual pe 2019 al PGTEX China, astfel cum se menționează în considerentul 17). În plus, argumentul LM Wind Power potrivit căruia PGTEX Morocco SARL a fost înființată pentru a deservi piețele din Maroc și din Orientul Mijlociu nu a fost susținut de elemente de probă. În acest sens, astfel cum se explică în considerentul 65, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au fost efectuate către Uniune și doar o mică parte din producția sa a fost vândută pe piața internă din Maroc.

(70)

Având în vedere cele de mai sus, ancheta nu a evidențiat o motivație suficientă sau o justificare economică a înființării unui sit de producție a MFS în Maroc, alta decât evitarea plății taxelor în vigoare în prezent.

(71)

Articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping (20) prevede că operațiunea de asamblare trebuie să fi început sau să se fi intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de începerea anchetei antidumping și că piesele în cauză trebuie să provină din țara care face obiectul măsurilor antidumping. Astfel cum se menționează în considerentul 33, standardele juridice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pot fi utilizate, prin analogie, în evaluarea cazului antisubvenție în contextul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(72)

Ancheta antisubvenție inițială a fost deschisă în mai 2019, iar taxele compensatorii definitive au fost instituite în iunie 2020 (a se vedea considerentul 1). PGTEX Morocco SARL a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019 și a început producția începând din aprilie 2020, în conformitate cu formularul său de cerere de scutire. Aceasta coincide cu modificarea configurației schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.3.

(73)

PGTEX Morocco SARL a prezentat o listă a vânzărilor, arătând că toate vânzările sale la export de MFS din producția proprie au fost efectuate către Uniune în cursul perioadei de raportare. În plus, 100 % din materia primă principală (în principal semitorturile din fibră de sticlă) au fost achiziționate de la societatea-mamă afiliată din China. Aceasta nu a achiziționat semitorturi din fibră de sticlă din Egipt.

(74)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că operațiunea de asamblare a început de la deschiderea anchetei antisubvenție inițiale, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, în timp ce piesele în cauză provin în principal din China, una dintre cele două țări care fac obiectul măsurilor compensatorii inițiale.

(75)

Articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază prevede că, în ceea ce privește operațiunile de asamblare, o altă condiție pentru stabilirea circumvenției este ca piesele (de origine chineză, în acest caz) să constituie cel puțin 60 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat și ca valoarea adăugată a pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere (finisare) să fie mai mică de 25 % din costurile de fabricație. Standardele juridice prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază pot fi utilizate, prin analogie, pentru evaluarea cazului antisubvenție în contextul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(76)

Principala materie primă pentru producerea MFS este reprezentată de semitorturile din fibră de sticlă. PGTEX Morocco SARL a achiziționat 100 % din semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza de la societatea-mamă afiliată din China. Prin procesul de coasere-tricotare desfășurat, care este o operațiune de încheiere (finisare) în Maroc, aceste semitorturi din fibră de sticlă au fost transformate în MFS. Conform informațiilor prezentate de PGTEX Morocco SARL, semitorturile din fibră de sticlă reprezintă aproape 100 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat/finisat în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază.

(77)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că procesul care se desfășoară în Maroc este o operațiune de încheiere (operațiune de asamblare) și că criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază – aplicat prin analogie având în vedere formularea articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 33 – a fost îndeplinit.

(78)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și LM Wind Power și-au reiterat afirmația potrivit căreia fabricarea de MFS din semitorturi, principala materie primă importată, nu constituie „operațiuni de asamblare” în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază. În acest context, ei au susținut, în primul rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „piese” ale MFS, ci mai degrabă „mărfuri care fac obiectul unui proces de producție a unui alt produs” și, în al doilea rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „asamblate” în MFS, ci sunt transformate în MFS prin țeserea și coaserea împreună a diferitelor tipuri de semitorturi din fibră de sticlă, precum și a altor materiale, utilizând utilaje complexe.

(79)

Comisia a respins aceste afirmații. Practica descrisă în considerentul 76 de mai sus poate fi caracterizată ca o operațiune de încheiere care se încadrează în conceptul de operațiuni de asamblare în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 33 de mai sus.

(80)

PGTEX Morocco SARL a susținut că valoarea sa adăugată ar depăși pragul de 25 %. Principalele două elemente de cost utilizate la calcularea valorii adăugate au fost cheltuielile de amortizare și costurile de închiriere, care făceau parte din datele financiare din perioada de raportare prezentate de PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire.

(81)

În ceea ce privește cheltuielile de amortizare, PGTEX Morocco SARL a susținut că în spațiile sale de lucru erau instalate mai puțin de zece utilaje MFS (21) și că fiecare dintre aceste utilaje MFS a funcționat timp de 300 din cele 360 de zile în cursul anului 2020. Acesta a calculat valoarea aferentă amortizării pentru perioada de raportare pe baza următoarelor trei elemente:

(82)

Comisia nu a fost de acord cu acest mod de calcul al costului de amortizare în cadrul calculării valorii adăugate în sensul articolului 13 din regulamentul antidumping de bază. În special, utilizarea celor 300 de zile ca element pentru calcularea valorii amortizării poate fi acceptabilă conform standardelor internaționale de contabilitate, dar a condus la o supraestimare a valorii calculate a amortizării în cadrul calculului valorii adăugate de către PGTEX Morocco SARL din diverse motive. În primul rând, astfel cum a prezentat PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire, utilizarea capacității (producția efectivă în kg împărțită la capacitatea efectivă de producție în kg) a utilajelor MFS a fost scăzută (23) în anul 2020. Având în vedere gradul scăzut de utilizare a capacității de producție, s-a constatat, prin urmare, că costul de amortizare raportat a fost supraestimat. În al doilea rând, patru dintre utilajele MFS au fost expediate abia în noiembrie 2019 de la Shanghai la Tanger și nu ar fi putut funcționa consecutiv timp de 300 de zile în 2020, luând în considerare timpul de transport între Shanghai și Tanger, precum și perioada necesară pentru descărcarea, instalarea și testarea fiecăruia dintre cele 4 utilaje MFS. În al treilea rând, PGTEX Morocco SARL a susținut în formularul său de cerere de scutire că producția a început abia în aprilie 2020. Dacă acest lucru ar fi adevărat, timpul total de funcționare pentru fiecare dintre utilajele MFS instalate ar putea fi de maximum 270 de zile (din aprilie 2020 până în decembrie 2020), fără a lua în considerare nici măcar timpul de nefuncționalitate cauzat de opriri, ca urmare a întreținerii necesare, a zilelor libere și a sărbătorilor legale. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cheltuielile de amortizare care trebuie luate în considerare pentru calcularea valorii adăugate ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cheltuielile de amortizare, astfel cum au fost calculate de PGTEX Morocco SARL.

(83)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază atunci când a efectuat calcule referitoare la valoarea adăugată. În acest context, potrivit grupului PGTEX, ar trebui să se ia în considerare amortizarea totală, deoarece astfel de costuri au fost suportate efectiv în 2020 pentru producția de MFS.

(84)

Comisia a respins această afirmație din motivele prezentate în continuare.

(85)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a sugerat că, în măsura în care Comisia a persistat să ajusteze costul de amortizare pe baza utilizării capacității (astfel cum a fost comunicată de grupul PGTEX în anexa 7.2 la scrisoarea sa din 12 octombrie 2021) pentru a utiliza oricare dintre cele trei metodologii alternative pe care le-a propus în observațiile sale în urma comunicării constatărilor:

(86)

Comisia a respins utilizarea oricăreia dintre cele trei alternative propuse de grupul PGTEX, având în vedere o serie de incoerențe pe care Comisia le-a constatat, în anexa 7.2 la scrisoarea din 12 octombrie 2021, în ceea ce privește alternativele propuse:

(87)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că costul de amortizare a utilajelor MFS ar trebui să fie complet exclus din calculul valorii adăugate, întrucât aceste utilaje nu au fost achiziționate de la un furnizor independent, ci de la societatea-mamă.

(88)

Comisia a respins această afirmație. Cheltuielile cu amortizarea sunt, în general, acceptate în conformitate cu principiile contabile locale și internaționale. În special, principiul contabil al „corelării” prevede că cheltuielile trebuie înregistrate în aceeași perioadă în care se obțin venituri. Aceasta înseamnă că, prin utilizarea acestor utilaje pentru MFS, MFS-urile finisate pot fi vândute și se încasează venituri. Prin urmare, amortizările sunt porțiuni de active fixe (utilajele MFS) care au fost considerate consumate în perioada curentă și, prin urmare, sunt incluse la cheltuieli, indiferent de la cine au fost achiziționate utilajele. Intenția acestei cheltuieli este de a reduce treptat valoarea contabilă a activelor fixe pe măsură ce valoarea lor este consumată în timp.

(89)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut, de asemenea, că, în măsura în care Comisia nu ar elimina pur și simplu amortizarea totală a utilajelor MFS, PGTEX transferate de la societatea sa afiliată din China din calculele valorii adăugate, determinarea valorii amortizării trebuie să reflecte durata de viață utilă reală a acestor utilaje și a echipamentelor aferente. Solicitantul a invocat faptul că nu este neobișnuit ca astfel de utilaje să funcționeze mai mult de 20 de ani.

(90)

Comisia a respins această afirmație, deoarece solicitantul însuși a făcut referire la o durată de viață utilă a utilajelor pentru MFS de aproximativ 10 ani în cererea sa. Nu a fost furnizată nicio dovadă cu privire la declarațiile sale potrivit cărora nu este neobișnuit ca utilajele MFS să funcționeze mai mult de 20 de ani.

(91)

În ceea ce privește costul chiriei, PGTEX Morocco nu a furnizat contractele sale de închiriere în răspunsul său în formularul de cerere de scutire, în pofida costurilor importante de închiriere pe care le-a suportat în 2020 (26). În formularul său de cerere de scutire, aceasta a informat Comisia că a instalat toate utilajele sale MFS într-un singur loc (fabrică – faza 1). Inițial, aceasta a declarat că a închiriat doar această fabrică, afirmând că „dispune de un singur loc de producție”, în pofida întrebării din formularul de cerere de scutire de a indica adresele tuturor locurilor sale de producție. Ulterior, PGTEX Morocco SARL a furnizat totuși două contracte de închiriere ca răspuns la cererea de clarificare a Comisiei, indicând că PGTEX Morocco SARL a închiriat două spații separate de la doi proprietari diferiți în cursul perioadei de raportare. Întrucât PGTEX Morocco SARL a susținut anterior, în formularul său de cerere de scutire, că utilajele MFS care erau operaționale în cursul anului 2020 au fost instalate doar în una dintre aceste două fabrici închiriate, sumele chiriilor suportate în 2020 pentru a doua fabrică (fabrică – faza 2) ar fi trebuit să fie excluse din costurile de închiriere și din valoarea adăugată. În plus, din cauza gradului scăzut de utilizare a capacităților de producție, Comisia, în calculul valorii adăugate, nu a putut accepta nici costul total al chiriei pentru fabrică – faza 1, deoarece acesta nu a fost utilizat în totalitate din cauza faptului că utilajele MFS nu produceau în primul trimestru al anului 2020 și nu funcționau la capacitate maximă în celelalte trimestre ale anului 2020. Costul total al chiriilor, astfel cum a fost raportat, nu a fost acceptat de Comisie din cauza motivelor de mai sus.

(92)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, întrucât Comisia nu a luat în considerare costul total al închirierii.

(93)

Comisia a respins această afirmație, pe baza următoarelor declarații făcute de grupul PGTEX în cursul anchetei. În primul rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (27), grupul PGTEX s-a referit doar la fabrică – faza 1 pentru producția sa, depozitarea materiilor prime și a produselor finite și zona administrativă. În al doilea rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (28), grupul PGTEX a declarat că utilajele sale pentru MFS, care funcționau în 2020, erau toate situate în fabrică – faza 1. În consecință, Comisia a dedus că niciunul dintre aceste utilaje, care erau operaționale în 2020, nu a fost amplasat în fabrică – faza 2. Acest lucru a fost confirmat și de alte declarații ale grupului PGTEX în răspunsul său la scrisoarea de clarificare (29).

(94)

Prin ajustarea cheltuielilor de amortizare și a costurilor de închiriere raportate, luând în considerare aspectele explicate mai sus, valoarea adăugată medie astfel stabilită în cursul perioadei de raportare s-a dovedit a fi sub pragul de 25 % stabilit la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază. S-a constatat că și alte elemente de cost au fost supraestimate, dar nu au fost ajustate, deoarece astfel de ajustări ar fi trebuit să conducă doar la un procent și mai scăzut din valoarea adăugată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea care este adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o circumvenție.

(95)

Prin urmare, s-a concluzionat că al doilea criteriu prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul antidumping de bază – aplicat prin analogie având în vedere formularea articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, a fost, de asemenea, îndeplinit.

(96)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile de produs care face obiectul anchetei au compromis, atât în ceea ce privește cantitățile și prețurile, efectele corective ale măsurilor aflate în prezent în vigoare.

(97)

În ceea ce privește cantitățile, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost semnificativă, astfel cum se explică în considerentul 48 de mai sus. Importurile din Maroc din 2020 erau deja de zece ori mai mari, de la doar 277 de tone în 2019 la 2 809 de tone în 2020. În același timp, solicitantul a estimat că consumul Uniunii pentru anul 2020 se situează între 135 000 și 140 000 de tone. Cota de piață a importurilor din Maroc a reprezentat, ca atare, peste 2 %.

(98)

În ceea ce privește prețurile, Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în ancheta antisubvenții inițială, cu prețurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informațiilor furnizate de PGTEX Morocco SARL, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare vămuirii. Această comparație a prețurilor a arătat că importurile din PGTEX Morocco SARL au subcotat prețurile din Uniune cu peste 10 %.

(99)

Comisia a concluzionat că măsurile existente au fost compromise din punct de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Maroc care fac obiectul prezentei anchete.

(100)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că calculul de către Comisie al prețului neprejudiciabil reflecta doar situația existentă în 2018. Cu toate acestea, nu a furnizat nicio dovadă care să ateste că prețul neprejudiciabil utilizat de Comisie nu a fost exact și/sau a scăzut din 2018. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(101)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă produsul similar importat și/sau piesele acestui produs au beneficiat în continuare de subvenție.

(102)

Astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei, s-a constatat că producătorii exportatori chinezi beneficiază de o serie de sisteme de subvenții acordate de guvernul Republicii Populare Chineze, precum și de autorități locale și regionale din China. În acest sens, s-a constatat că PGTEX China și CPIC beneficiază, de asemenea, de o serie de sisteme de subvenționare, cum ar fi dobânzile preferențiale la împrumuturi, programele de granturi și beneficiile fiscale.

(103)

În cadrul prezentei anchete nu s-a primit nicio informație nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia anchetei inițiale privind circumvenția potrivit căreia astfel de sisteme de subvenționare nu mai sunt valabile.

(104)

PGTEX China este societatea-mamă a PGTEX Morocco SARL, prin care aceasta din urmă a achiziționat 100 % din semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza de la societatea-mamă afiliată, PGTEX China, care, la rândul său, le-a cumpărat de la CPIC, producătorul acestor semitorturi din fibră de sticlă.

(105)

Se poate presupune, din punct de vedere juridic că este vorba de un transfer al subvențiilor între părțile afiliate (30), în special atunci când societatea afiliată din aval se ocupa cu asamblarea și exportarea produsului final către Uniune. În acest caz, deoarece PGTEX China și PGTEX Morocco SARL produc și exportă MFS și utilizează semitorturi din fibră de sticlă fabricate de CPIC, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii acordate acestora ar trebui să țină seama de faptul că, datorită relației lor, sunt capabile să transfere avantajele respective către produsul în cauză exportat în Uniune, după cum consideră adecvat.

(106)

Prin urmare, se concluzionează că produsul similar importat și/sau piese ale acestui produs beneficiază în continuare de subvenție.

(107)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că nu există nicio dovadă că importurile de MFS din Maroc beneficiază în continuare de subvenții acordate producătorilor chinezi de MFS din următoarele motive. În primul rând, ancheta antisubvenție inițială (a se vedea considerentul 1) nu s-a referit la subvenționarea semitorturilor și a firelor din fibră de sticlă, ci a vizat numai subvenționarea MFS, care este un produs diferit. În al doilea rând, operațiunile de asamblare nu intră sub incidența regulamentului de bază, deoarece nu pot conduce la o subvenție, acordată nici de țara de origine, nici de țara exportatoare, în beneficiul produsului despre care se presupune că măsurile ar fi eludate. În al treilea rând, achizițiile efectuate de PGTEX Morocco de la PGTEX China și achizițiile efectuate de PGTEX China de la CPIC au fost efectuate în condiții de concurență deplină. În acest sens, grupul PGTEX a susținut că PGTEX China a plătit adesea un preț mai mare în comparație cu alți clienți ai CPIC. Prin urmare, CPIC nu a transferat niciun avantaj din subvenții către PGTEX China și, ulterior, către PGTEX Morocco.

(108)

Comisia respinge afirmațiile din următoarele motive. În primul rând, chiar dacă ancheta antisubvenție inițială a fost în primul rând legată de subvenționarea MFS, grupul PGTEX a cooperat pe deplin în cursul acestei anchete. În acest sens, ancheta antisubvenție inițială a arătat că atât CPIC, cât și PGTEX China, care sunt afiliate cu PGTEX Morocco SARL, au primit subvenții din partea guvernului chinez. În al doilea rând, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 33, articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază acoperă, de asemenea, alte practici de circumvenție, care nu sunt enumerate în mod explicit la articolul respectiv, cum ar fi operațiunile de asamblare. În al treilea rând, astfel cum se explică în considerentul 105, un transfer de subvenții între părțile afiliate poate fi prezumat din punct de vedere juridic, în special atunci când societatea afiliată din aval asamblează și exportă produsul final către Uniune. În plus, transferul către societățile afiliate poate avea loc în multe moduri (de exemplu, prin perceperea anumitor comisioane de administrare) și nu este neapărat limitat la nivelul prețurilor materiilor prime facturate clienților. În orice caz, o comparație a prețurilor semitorturilor și firelor din fibră de sticlă, pe baza răspunsului său la chestionar, a arătat că PGTEX China a perceput prețuri mai mici de la PGTEX Morocco SARL decât de la alți clienți în cursul perioadei de anchetă.

(109)

Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia a concluzionat că măsurile compensatorii definitive instituite la importurile de MFS originare din RPC au fost eludate de importurile produsului care face obiectul anchetei expediate din Maroc de către PGTEX Morocco SARL. Având în vedere că vânzările la export raportate ale PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât importurile totale din Maroc în Uniune și că nicio altă societate din Maroc nu s-a prezentat pentru a solicita o scutire, Comisia a considerat că PGTEX reprezenta totalitatea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune. Astfel, aceasta a concluzionat că respectivele constatări referitoare la practicile de circumvenție formulate în ceea ce privește PGTEX Morocco SARL ar trebui extinse la întreaga țară.

(110)

Nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la circumvenția măsurilor privind MFS care implică Egiptul. Astfel cum s-a menționat anterior, PGTEX Morocco SARL și-a achiziționat toate semitorturile din fibră de sticlă din China și niciunul din Egipt. Prin urmare, ancheta privind presupusa circumvenție a MFS originare din Egipt trebuie închisă.

(111)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de MFS originare din China trebuie să fie extinse la importurile produsului care face obiectul anchetei.

(112)

În temeiul articolului 23 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsura care urmează să fie extinsă trebuie să fie cea stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă compensatorie definitivă de 30,7 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale.

(113)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, care stipulează că orice măsuri extinse trebuie să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate ale produsului care face obiectul anchetei.

(114)

PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(115)

Astfel cum s-a descris mai sus, s-a constatat că PGTEX Morocco SARL era implicată în practici de circumvenție. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în temeiul articolului 23 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(116)

La 20 decembrie 2021, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații.

(117)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 25 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1037,

(1)

În aprilie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) și din Egipt prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei (3). Măsurile antidumping au luat forma unei taxe vamale ad valorem cuprinse între 34 % și 69 % pentru importurile originare din RPC și de 20 % pentru importurile originare din Egipt.

(2)

Comisia a primit, în temeiul articolului 13 alineatul (3) și al articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, o cerere de examinare a unei posibile circumvenții a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de MFS originare din RPC și din Egipt prin intermediul importurilor expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, și de supunere a acestor importuri la înregistrare.

(3)

Cererea a fost depusă la data de 19 mai 2021 de către TECH-FAB Europe e.V, o asociație de producători de MFS din UE (denumit în continuare „solicitantul”).

(4)

Cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China, Egipt și Maroc către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind MFS. Modificarea configurației schimburilor comerciale pare să fie rezultatul unor practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei.

(5)

Mai mult, cererea conținea suficiente elemente de probă care indică faptul că practicile, operațiunile sau prelucrările au subminat efectele corective ale măsurilor antidumping existente în ceea ce privește cantitatea și prețurile. Se pare că volume semnificative de importuri de produs care face obiectul anchetei au pătruns pe piața UE. În plus, au existat suficiente elemente de probă conform cărora importurile de MFS au fost efectuate la prețuri prejudiciabile.

(6)

În cele din urmă, cererea conținea suficiente elemente de probă conform cărora MFS expediate din Maroc au fost exportate la prețuri de dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru MFS.

(7)

Produsul în cauză este reprezentat de materiale țesute și/sau cusute din fibră de sticlă cu filament continuu și/sau din fire cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080) originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (denumite în continuare „produsul în cauză”). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare.

(8)

Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel definit în considerentul anterior, încadrat în prezent la codurile NC ex 7019 61 00, ex 7019 62 00, ex 7019 63 00, ex 7019 64 00, ex 7019 65 00, ex 7019 66 00, ex 7019 69 10, ex 7019 69 90, ex 7019 72 00, ex 7019 73 00, ex 7019 80 10, ex 7019 80 90 și ex 7019 90 00, dar expediat din Maroc, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Maroc (codurile TARIC 7019 61 00 81, 7019 62 00 81, 7019 63 00 81, 7019 64 00 81, 7019 65 00 81, 7019 66 00 81, 7019 69 10 81, 7019 69 90 81, 7019 72 00 81, 7019 73 00 81, 7019 80 10 81, 7019 80 90 81 și 7019900081) (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) (4).

(9)

Ancheta a arătat că MFS exportate în Uniune din China și din Egipt și MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, sunt destinate acelorași utilizări și, prin urmare, sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(10)

Stabilind, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta și a supus înregistrării importurile de MFS expediate din Maroc, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Maroc, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/864 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”).

(11)

LM Wind Power, un producător de palete pentru turbine eoliene stabilit în Uniune, a susținut că deschiderea anchetei nu a fost justificată din cauza lipsei unor elemente de probă suficiente și că, prin urmare, ancheta ar trebui imediat închisă.

(12)

Acesta a susținut că circumvenția nu a avut loc deoarece practicile, operațiunile sau prelucrările care au avut loc în Maroc nu s-au încadrat în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază. În special, practicile, operațiunile sau prelucrările nu pot fi calificate drept o ușoară modificare, deoarece produsul care face obiectul anchetei este un produs din aval și, ca atare, un produs diferit de materiile sale prime (în principal semitorturi din fibră de sticlă) sau o operațiune de asamblare, în special deoarece produsul care face obiectul anchetei și semitorturile din fibră de sticlă nu sunt clasificate la aceleași poziții tarifare.

(13)

De asemenea, conform acestuia, exista un motiv întemeiat și o justificare economică suficientă pentru practicile, operațiunile sau prelucrările care au avut loc în Maroc prin înființarea de către PGTEX China a unei fabrici de producție de MFS în Maroc (PGTEX Morocco SARL), în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În acest sens, a argumentat că există o cerere semnificativă de MFS în Maroc, întrucât un utilizator (6) de MFS stabilit în Maroc în 2017 are nevoie de aproximativ 5 000 de tone de MFS pe an. Există taxe vamale convenționale de până la 7 % la importurile de MFS din China, în timp ce exporturile în Uniune de MFS din Maroc nu fac obiectul taxelor vamale convenționale în temeiul Acordului euro-mediteraneean.

(14)

Autoritățile egiptene au susținut că au fost implicate în mod inechitabil în prezenta anchetă, deoarece nu a avut loc nicio practică de circumvenție care să implice Egiptul. În această privință, autoritățile egiptene au susținut că, de la ancheta antidumping inițială, în Egipt au fost întreprinse toate procedurile și măsurile necesare pentru a împiedica circumvenția. Ele au susținut, de asemenea, în mod similar celor susținute de LM Wind Power, că nu existau elemente de probă care să demonstreze circumvenția, fie sub forma unor operațiuni de asamblare în Maroc care implică exporturi de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt, fie a transbordării între Maroc și UE care implică MFS din Egipt.

(15)

Autoritățile marocane au solicitat Comisiei să concluzioneze că societatea PGTEX Morocco SARL nu eludează măsurile instituite de Uniune și să închidă ancheta în curs de desfășurare. Acestea au declarat că înființarea societății PGTEX Morocco SARL în Maroc a fost rezultatul unui parteneriat autentic și pe termen lung, la care au participat Grupul PGTEX (7) și Morocco. Acestea au afirmat, de asemenea, că procesul de producție al PGTEX Morocco SARL a implicat investiții semnificative și operațiuni extinse și a contribuit la economia marocană. Prin urmare, chiar dacă s-ar putea stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale, aceasta nu pare să fie cauzată de o practică de circumvenție. În sfârșit, autoritățile marocane au susținut că statisticile lor oficiale au respins afirmația solicitantului potrivit căreia PGTEX Morocco SARL a eludat măsurile în vigoare prin intermediul transbordării.

(16)

În ceea ce privește afirmațiile legate de deschiderea anchetei menționată mai sus, Comisia a reamintit că ancheta a fost deschisă pe baza elementelor de probă furnizate în cerere privind operațiunile de asamblare, nu transbordarea sau ușoara modificare. Cererea a furnizat suficiente elemente de probă (8) cu privire la existența unor operațiuni de asamblare, una dintre practicile menționate în mod specific în articolul 13 alineatul (1), în Maroc, și că aceste operațiuni de asamblare au fost efectuate utilizând semitorturi din fibră de sticlă din RPC și din Egipt (9). De asemenea, cererea conținea suficiente elemente de probă (10) care atestă că o astfel de practică constituia o circumvenție, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2). Clasificarea tarifară a produsului care face obiectul anchetei sau a principalelor sale materii prime este irelevantă pentru a stabili dacă o operațiune de asamblare constituie o circumvenție.

(17)

Cererea a furnizat, de asemenea, suficiente elemente de probă cu privire la lipsa altor justificări economice, alta decât evitarea taxelor, cum ar fi Raportul anual pe 2019 al PGTEX China. Conform acestui raport, scopul principal al înființării PGTEX Morocco a fost „de a răspunde în mod activ la ancheta antidumping a UE împotriva Chinei, de a-și optimiza și adapta în continuare strategia sa de internaționalizare, de a consolida și de a crește cota de piață a produselor în Europa și Statele Unite, de a satisface cererea clienților și de a proteja aprovizionarea clienților” și, în special, faptul că PGTEX „a decis să construiască o filială deținută integral în Maroc pentru a reuși să treacă de anchetele antidumping ale UE, pentru a prospecta clienți, pentru a satisface cererea de pe piață și pentru a se adapta la dezvoltarea durabilă” (11).

(18)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile prezentate de LM Wind Power, precum și de autoritățile marocane și egiptene conform cărora cererea nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea anchetei.

(19)

Ancheta s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Înainte de 2019, nu existau volume semnificative de exporturi de MFS din Maroc către Uniune. Au fost colectate date pentru perioada de anchetă pentru a cerceta, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum și existența unei practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există un alt motiv întemeiat sau o altă justificare economică suficiente decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”) au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența dumpingului.

(20)

Comisia a informat oficial autoritățile din China, Egipt și Maroc, producătorii-exportatori cunoscuți din aceste țări, industria din Uniune și președintele Consiliului de asociere UE-Maroc cu privire la deschiderea anchetei.

(21)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Marocului pe lângă Uniunea Europeană să îi comunice numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să participe la anchetă, altele decât PGTEX Morocco SARL, singurul producător al produsului care face obiectul anchetei, conform cererii. Autoritățile marocane au trimis un răspuns, enumerând alte trei societăți. Două dintre aceste societăți nu s-au manifestat, iar a treia s-a manifestat dar a declarat că nu exporta MFS către Uniune.

(22)

Formularele de cerere de scutire pentru producătorii/exportatorii din Maroc, chestionarele pentru producătorii/exportatorii din China și Egipt și pentru importatorii din Uniune au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Comerț.

(23)

Numai PGTEX Morocco SARL a prezentat un formular de cerere de scutire și a solicitat, de asemenea, o audiere care a avut loc la 21 iunie 2021. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 43, grupul PGTEX a solicitat și a fost invitat la o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și la o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022.

(24)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile.

(25)

La 20 decembrie 2021 (ziua comunicării constatărilor), Comisia a primit o comunicare (datată 16 decembrie 2021) din partea autorităților marocane, care a sosit prea târziu pentru a fi luată în considerare în faza de informare. În urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane au trimis o a doua observație, rezumând observațiile sale din 16 decembrie 2021. În esență, autoritățile marocane și-au reiterat solicitarea de a închide ancheta și au prezentat următoarele argumente.

(26)

În primul rând, autoritățile marocane au susținut că MFS este fabricat de PGTEX Morocco SARL prin activități care nu pot fi calificate drept operațiuni de încheiere (finisare) sau asamblare. În al doilea rând, ele au susținut că aceste produse sunt „originare” din Maroc în sensul articolului 29 (12) din Acordul de asociere UE-Maroc (13) și că sunt detaliate mai amplu în conformitate cu regulile de listă cuprinse în anexa II la Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc. În plus, în conformitate cu articolul 9 din Acordul de asociere UE-Maroc, „produsele originare din Maroc se importă în Comunitate fără taxe vamale și taxe cu efect echivalent” și că Acordul de asociere UE-Maroc prevede doar unele excepții. Această origine preferențială a fost confirmată și de administrația vămilor din Maroc care a eliberat certificate de origine preferențiale (EUR.1) pentru exporturile de MFS ale PGTEX către UE în temeiul articolului 17 din Protocolul nr. 4 la Acordul de asociere UE-Maroc.

(27)

Comisia a respins afirmația potrivit căreia prelucrarea în Maroc a semitorturilor importate din fibră de sticlă în MFS nu putea fi calificată drept operațiune de asamblare sau de încheiere (finisare). Articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază nu se referă numai la operațiunile de asamblare a (mai multor) componente într-un produs finit, ci și la operațiunile de încheiere/transformare a produselor intermediare în produsul în cauză. Acest lucru rezultă în special din articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, care prevede că „[…] valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere este mai mare de [...]”. În plus, faptul că autoritățile vamale marocane au eliberat certificate EUR.1 către PGTEX Morocco SARL, confirmând originea lor preferențială în temeiul acordului de asociere, este irelevant, întrucât temeiul juridic aplicabil pentru prezenta anchetă anticircumvenție este regulamentul de bază, în special articolul 13 (14).

(28)

În plus, în urma comunicării constatărilor, autoritățile marocane, sprijinite de PGTEX Morocco, au susținut că ancheta anticircumvenție nu este permisă în temeiul articolului 24 din Acordul de asociere UE-Maroc, deoarece acest articol permite impunerea de măsuri antidumping asupra produselor marocane numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț.

(29)

Comisia a respins această afirmație. Articolul 24 din Acordul de asociere UE-Maroc nu exclude anchetele anticircumvenție, având în vedere, de asemenea, faptul că acest articol se referă și la legislația internă aferentă. Atunci când Marocul și UE au ratificat Acordul de asociere în 2000, regulamentul de bază aplicabil conținea deja dispoziții anticircumvenție.

(30)

În cele din urmă, autoritățile marocane, precum și PGTEX Morocco au susținut că ancheta anticircumvenție a Comisiei nu era permisă în temeiul normelor OMC, în special în temeiul articolului VI din GATT și al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VI.

(31)

Comisia a respins afirmația și a făcut trimitere la punctul 20 din preambulul regulamentului de bază (15), care stabilește abordarea Comisiei în această privință. Pe această bază, la fel ca mulți alți membri ai OMC, legislația Uniunii conține dispoziții de combatere a practicilor de circumvenție.

(32)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, evaluarea unei eventuale circumvenții ar trebui să fie efectuată analizându-se următoarele:

(33)

Întrucât elementele de probă furnizate de solicitant în cerere au atras atenția asupra operațiunilor de asamblare efectuate în Maroc, Comisia a analizat mai precis dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume:

(34)

Numai PGTEX Morocco SARL a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. PGTEX Morocco SARL aparține grupului chinez PGTEX și este situat într-o zonă de comerț liber din Tanger, Maroc.

(35)

În plus, cele două societăți chineze afiliate Chongqing Polycomp International Corporation (denumită în continuare „CPIC”) și PGTEX China Co., Ltd (denumită în continuare „PGTEX China”) au răspuns, de asemenea, la chestionar. PGTEX Morocco SARL este o filială deținută integral de PGTEX China, care face obiectul unei taxe antidumping de 37,6 % instituită prin Regulamentul (UE) 2020/492, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776.

(36)

Răspunsurile la chestionar, inclusiv răspunsul la o cerere de clarificare, din partea PGTEX Morocco SARL și a celor două societăți chineze afiliate („grupul PGTEX”) au fost considerate deficitare din următoarele motive:

(37)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a informat grupul PGTEX, la 5 octombrie 2021, cu privire la faptul că lista neexhaustivă a elementelor descrise în considerentul anterior ar putea duce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la utilizarea datelor disponibile. De asemenea, Comisia a invitat Grupul PGTEX să prezinte observații cu privire la posibila aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază.

(38)

La 12 octombrie 2021, grupul PGTEX a susținut că aplicarea datelor disponibile nu era justificată din punct de vedere juridic în cazul de față din următoarele motive:

(39)

Comisia a analizat informațiile și documentele pe care grupul PGTEX le-a transmis prin scrisoarea sa din 12 octombrie 2021. Aceasta a concluzionat că nu au fost furnizate nici răspunsuri satisfăcătoare, nici documente justificative convingătoare cu privire la majoritatea elementelor care au fost menționate în scrisoarea sa din 5 octombrie 2021.

(40)

În consecință, Comisia a considerat că informațiile furnizate de grupul PGTEX erau parțial incomplete și contradictorii și, prin urmare, nu puteau fi utilizate în totalitate de Comisie. Totuși, datele prezentate de grupul PGTEX nu au fost ignorate în totalitate, iar Comisia a utilizat atât datele privind vânzările, cât și pe cele privind costurile prezentate de grupul PGTEX ca punct de plecare al analizei sale.

(41)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) prima teză și cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, informațiile furnizate de grupul PGTEX au fost completate cu date extrase din baze de date precum Global Trade Atlas [„GTA” (16)] și Eurostat, astfel cum se detaliază la punctul 2.3 de mai jos. Datele privind importurile au fost extrase din Eurostat, iar baza de date GTA a fost utilizată pentru determinarea volumelor de exporturi de semitorturi din fibră de sticlă din RPC și din Egipt către Maroc.

(42)

În cele din urmă, având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile entităților juridice cooperante. Comisia a analizat informațiile transmise de Grupul PGTEX, cum ar fi răspunsurile la chestionare și răspunsurile la scrisorile de clarificare, în conformitate cu Avizul din 16 martie 2020 privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenție (17). Având în vedere aspectele expuse în considerentele anterioare, nu a fost considerată necesară nicio verificare încrucișată de la distanță a informațiilor.

(43)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și-a reiterat afirmația potrivit căreia aplicarea datelor disponibile a fost în mod evident nefondată și nejustificată având în vedere informațiile furnizate de grupul PGTEX. În plus, grupul PGTEX a solicitat și i s-a acordat o audiere cu Comisia la 10 ianuarie 2022 și o audiere ulterioară cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale la 12 ianuarie 2022 cu privire la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(44)

În cursul audierii din 12 ianuarie 2022, Comisia a furnizat explicații suplimentare cu privire la constatarea sa potrivit căreia răspunsul la scrisoarea privind aplicarea articolului 18 nu a înlăturat preocupările Comisiei. Astfel cum se explică în considerentul 40, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia informațiile furnizate de grupul PGTEX nu au putut fi utilizate în totalitate de către Comisie. În plus, consilierul-auditor pentru proceduri comerciale a declarat în cadrul audierii din 12 ianuarie 2022 că Comisia respectase dreptul la apărare al grupului PGTEX.

(45)

Tabelul 1 de mai jos prezintă evoluția importurilor de MFS din China, Egipt și Maroc în perioada 2019-2020. Întrucât codurile TARIC au fost create abia la 21 februarie 2019, Comisia a extrapolat datele pentru perioada 1 ianuarie 2019-20 februarie 2019 pentru a utiliza exact aceeași perioadă (12 luni) pentru ambii ani 2019 și 2020.

Tabelul 1

Importurile de MFS pentru anii 2019 și 2020 (tone)

(46)

Tabelul 1 arată că importurile de MFS din Maroc au crescut substanțial, de la 277 de tone în 2019 la 2 809 tone în 2020. Creșterea semnificativă din 2020 comparativ cu 2019 a coincis în timp cu începerea producției de către PGTEX Morocco SARL. Deși societatea a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019, aceasta a susținut în formularul său de cerere de scutire că nu a început producția și vânzările la export decât începând din aprilie 2020. În acest sens, datele privind importurile au arătat că media importurilor lunare pentru perioada aprilie-decembrie 2020 a fost de aproximativ cincisprezece ori mai mare decât media importurilor lunare din ianuarie 2019 până în martie 2020.

(47)

Comisia a observat, de asemenea, că vânzările la export raportate de PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât totalul importurilor din Maroc în Uniune. Având în vedere că PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a cooperat cu Comisia în cadrul prezentei anchete și volumul nesemnificativ de exporturi de MFS din Maroc către Uniune înainte de înființarea sa, Comisia a considerat că este rezonabil să concluzioneze că PGTEX Morocco SARL era singurul producător din Maroc care a exportat MFS către Uniune în cursul perioadei de raportare (PR).

(48)

Astfel cum se arată în tabelul 1, importurile de MFS din China au crescut de la 13 720 tone în 2019 la 19 315 tone în 2020, în timp ce importurile de MFS din Egipt au crescut de la 146 tone în 2019 la 4 302 tone în 2020. Astfel cum s-a menționat în considerentul 46, volumul mediu lunar al importurilor de PGTEX Morocco SARL a crescut considerabil începând din aprilie 2020, comparativ cu perioadele anterioare.

(49)

Tabelul 2 de mai jos prezintă evoluția importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China și din Egipt de către Maroc pe baza statisticilor marocane privind importurile obținute din baza de date GTA în perioada 2019-2020.

Tabelul 2

Importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China și Egipt efectuate de către Maroc pentru anii 2019 și 2020 (tone)

(50)

Principalele materii prime pentru producția de MFS sunt semitorturile din fibră de sticlă. Această materie primă este apoi prelucrată ulterior pentru a produce MFS. Elementele de probă de care dispune Comisia au arătat că MFS exportate în Uniune din Maroc au fost produse în principal din semitorturi din fibră de sticlă.

(51)

Tabelul 2 arată că importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc au crescut substanțial, de la 2 378 de tone în 2019 la 7 839 de tone în 2020. De asemenea, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc au crescut substanțial, de la 1 297 de tone în 2019 la 3 687 de tone în 2020. Atât importurile din China, cât și cele din Egipt reprezintă aproximativ 90 % din totalul importurilor marocane de semitorturi din fibră de sticlă pentru ambii ani 2019 și 2020.

(52)

PGTEX Morocco SARL a susținut că toate semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza pentru a produce MFS au fost achiziționate din China (niciunul din Egipt), în special de la societatea-mamă, PGTEX China. Aceasta a susținut, de asemenea, că a importat aceste semitorturi încadrate la codul SA 7019 12. Importurile încadrate la acest cod au indicat cea mai semnificativă creștere a importurilor din China efectuate de Maroc.

(53)

Creșterea semnificativă a volumului importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China, precum și din Egipt către Maroc a indicat o creștere a cererii de astfel de materii prime în Maroc, care poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de MFS în Maroc și din Maroc în cursul perioadei de raportare. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de informațiile furnizate de PGTEX Morocco SARL.

(54)

Având în vedere că PGTEX Morocco SARL, singurul exportator aparent de MFS către Uniune, a achiziționat toate semitorturile sale din fibră de sticlă din China, Comisia nu a găsit nicio dovadă că semitorturile din fibră de sticlă din Egipt au fost utilizate, fie de PGTEX Morocco SARL, fie de orice alt producător de MFS din Maroc pentru exportul către Uniune. În acest sens, importurile de semitorturi din fibră de sticlă din China au început să crească începând cu ultimul trimestru al anului 2019, care a fost trimestrul în care a fost înființată PGTEX Morocco SARL. Volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China în ultimul trimestru al anului 2019 a fost considerabil mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din perioadele anterioare. În plus, volumul mediu lunar al importurilor de semitorturi din fibră de sticlă în cursul anului 2020 (anul în care PGTEX Morocco SARL și-a început producția) a fost de asemenea mult mai mare decât volumul mediu lunar al importurilor din ultimul trimestru al anului 2019. În pofida creșterii importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din Egipt în Maroc în cursul anului 2020, Comisia nu a găsit nicio dovadă că aceste importuri au fost utilizate pentru prelucrare ulterioară în MFS în Maroc pentru a fi exportate ulterior în Uniune. Prin urmare, elementele de probă de care dispune Comisia nu au susținut afirmația potrivit căreia modificarea configurației schimburilor comerciale care implică Egiptul a rezultat dintr-o practică al cărei scop a fost evitarea măsurilor antidumping aplicabile MFS din Egipt.

(55)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX, precum și LM Wind Power au susținut că nu a existat nicio modificare a configurației schimburilor comerciale. Grupul PGTEX a susținut că apariția importurilor de MFS din Maroc nu s-a făcut în detrimentul importurilor de MFS din China. Dimpotrivă, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost mai puțin substanțială decât creșterea paralelă a importurilor de MFS din China.

(56)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 45-54 de mai sus, Comisia a observat o creștere a exporturilor de MFS din Maroc către Uniune, precum și o creștere semnificativă a importurilor de semitorturi din fibră de sticlă din China către Maroc în 2020, comparativ cu 2019. Aceasta constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale.

(57)

În plus, deși exporturile globale de MFS din China către Uniune au crescut, într-adevăr, tabelele de sinteză furnizate de PGTEX China în cadrul prezentei anchete anticircumvenție au arătat că volumele exporturilor către Uniune ale PGTEX China – societatea-mamă a PGTEX Morocco și singurul său furnizor de semitorturi din fibră de sticlă – au fost de peste două ori mai mici în 2020 față de 2018 și de peste trei ori mai mici în 2020 decât în 2019.

(58)

Prin urmare, Comisia a putut stabili o modificare a configurației schimburilor comerciale și a respins afirmațiile.

(59)

Creșterea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Maroc și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, împreună cu creșterea semnificativă în 2020 comparativ cu 2019 a exporturilor chineze de semitorturi din fibră de sticlă în Maroc, astfel cum se arată în tabelul 2. Pe de altă parte, nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la presupusa circumvenție a măsurilor privind MFS care implică Egiptul.

(60)

Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să decurgă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei. Aceste practici, operațiuni sau prelucrări includ expedierea via țări terțe a produsului care face obiectul măsurilor existente, precum și operațiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o țară terță, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(61)

În conformitate cu informațiile prezentate de autoritățile marocane menționate în considerentul 15, primul contact cu grupul PGTEX pentru înființarea unei fabrici în Maroc datează din 20 martie 2019, la o lună de la deschiderea anchetei antidumping inițiale (18). PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ șapte luni după deschiderea anchetei. Această coincidență temporală sugerează că ancheta antidumping și posibila instituire a unei taxe antidumping au constituit cauza înființării PGTEX Morocco SARL.

(62)

Pe baza listei de vânzări prezentate de PGTEX Morocco SARL, în cursul anului 2020, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au ajuns pe piața Uniunii, în timp ce doar o mică parte din producția sa din 2020 a fost vândută pe piața internă. În plus, toate vânzările sale la export din cursul anului 2020 au fost vândute clienților din Uniune, care au fost aprovizionați în trecut de PGTEX China. Acest lucru sugerează, de asemenea, că ancheta antidumping și posibila instituire a unei taxe antidumping au constituit cauza înființării PGTEX Morocco SARL. Supoziția a fost confirmată în mod explicit de raportul anual pe 2019 al PGTEX China (a se vedea considerentul 17).

(63)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că a existat un motiv întemeiat și o justificare economică pentru înființarea PGTEX Morocco. Acesta a susținut că înființarea fabricii din Maroc a fost rezultatul unui proces îndelungat, care a inclus studii de fezabilitate, cereri de obținere a autorizațiilor necesare din partea guvernelor chinez și marocan și obținerea acestor autorizații.

(64)

Comisia a observat că documentația prezentată de grupul PGTEX la 15 octombrie 2021 a arătat că grupul evalua cu mult timp înainte de deschiderea anchetei în ce țară să înființeze o societate. Au fost luate în considerare diferite țări potențiale, inclusiv Marocul. PGTEX Morocco SARL a fost înființată la 2 octombrie 2019, la aproximativ 7 luni după deschiderea anchetei antidumping inițială. Această coincidență temporală a sugerat că ancheta antidumping a constituit o cauză a înființării PGTEX Morocco SARL. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de o declarație a autorităților marocane în care se afirmă că contactele lor cu PGTEX pentru înființarea unei fabrici datează din 20 martie 2019 și, ca atare, imediat după deschiderea anchetei inițiale (19). Acest lucru a demonstrat că contactele oficiale cu autoritățile marocane pentru înființarea unei societăți în Maroc datează din martie 2019, imediat după deschiderea anchetei antidumping inițiale.

(65)

În urma comunicării constatărilor, LM Wind Power a susținut că PGTEX și-a înființat uzina din Maroc pentru a deservi piața din Maroc și din Orientul Mijlociu și, prin urmare, avea o justificare economică pentru înființarea sa, alta decât evitarea taxelor.

(66)

Comisia a respins această afirmație. Comisia a făcut referire la elemente de probă care demonstrează că nu a existat o justificare economică, alta decât evitarea taxelor (a se vedea în acest context Raportul anual pe 2019 al PGTEX China, astfel cum se menționează în considerentul 17). În plus, argumentul LM Wind Power potrivit căruia PGTEX Morocco a fost înființată pentru a deservi piețele din Maroc și din Orientul Mijlociu nu a fost susținut de elemente de probă. În acest sens, astfel cum se explică în considerentul 62, toate vânzările la export ale PGTEX Morocco SARL au fost efectuate către Uniune și doar o mică parte din producția sa a fost vândută pe piața internă din Maroc.

(67)

Având în vedere cele de mai sus, ancheta nu a evidențiat o motivație suficientă sau o justificare economică a înființării unui sit de producție a MFS în Maroc, alta decât evitarea plății taxelor antidumping în vigoare în prezent.

(68)

Articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază prevede că operațiunea de asamblare trebuie să fi început sau să se fi intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de începerea examinării antidumping și că piesele în cauză trebuie să provină din țara care face obiectul măsurilor.

(69)

Ancheta antidumping inițială a fost deschisă în februarie 2019, iar taxele antidumping definitive au fost instituite în aprilie 2020 (a se vedea considerentul 1). PGTEX Morocco SARL a fost înființată oficial la 2 octombrie 2019 și a început producția începând din aprilie 2020, în conformitate cu formularul său de cerere de scutire. Aceasta coincide cu modificarea configurației schimburilor comerciale descrisă la punctul 2.3.

(70)

PGTEX Morocco SARL a prezentat o listă a vânzărilor, arătând că toate vânzările sale la export de MFS din producția proprie au fost efectuate către Uniune în cursul perioadei de raportare. În plus, 100 % din materia sa primă principală (în principal semitorturile din fibră de sticlă) au fost achiziționate de la societatea-mamă afiliată din China. Aceasta nu a achiziționat semitorturi din fibră de sticlă din Egipt sau de altundeva.

(71)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că operațiunea de asamblare a început de la deschiderea anchetei antidumping inițiale, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, în timp ce piesele în cauză provin în principal din China, una dintre cele două țări care fac obiectul măsurilor antidumping inițiale.

(72)

Articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază prevede că, în ceea ce privește operațiunile de asamblare, o altă condiție pentru stabilirea circumvenției este ca piesele (de origine chineză, în acest caz) să constituie 60 % sau mai mult din valoarea totală a pieselor produsului asamblat și ca valoarea adăugată a pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere să fie mai mică de 25 % din costul de fabricație.

(73)

Principala materie primă pentru producerea MFS este reprezentată de semitorturile din fibră de sticlă. PGTEX Morocco SARL a achiziționat 100 % din semitorturile din fibră de sticlă pe care le utiliza de la societatea-mamă afiliată din China. Prin procesul de coasere-tricotare desfășurat, care este o operațiune de încheiere în Maroc, aceste semitorturi din fibră de sticlă au fost transformate în MFS. Conform informațiilor prezentate de PGTEX Morocco SARL, semitorturile din fibră de sticlă reprezintă aproape 100 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat/finisat în sensul articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(74)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că procesul care se desfășoară în Maroc este o operațiune de încheiere (operațiune de asamblare) și că criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază a fost îndeplinit.

(75)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX și LM Wind Power și-au reiterat afirmația potrivit căreia fabricarea de MFS din semitorturi, principala materie primă importată, nu constituie „operațiuni de asamblare” în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. În acest context, ei au susținut, în primul rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „piese” ale MFS, ci mai degrabă „mărfuri care fac obiectul unui proces de producție a unui alt produs” și, în al doilea rând, că semitorturile din fibră de sticlă nu sunt „asamblate” în MFS, ci sunt transformate în MFS prin țeserea și coaserea împreună a diferitelor tipuri de semitorturi din fibră de sticlă, precum și a altor materiale, utilizând utilaje complexe.

(76)

Comisia a respins aceste afirmații. Practica descrisă în considerentul 73 de mai sus poate fi caracterizată ca o operațiune de încheiere care se încadrează în conceptul de operațiuni de asamblare în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 27 de mai sus.

(77)

PGTEX Morocco SARL a susținut că valoarea sa adăugată ar depăși pragul de 25 %. Principalele două elemente de cost utilizate la calcularea valorii adăugate au fost cheltuielile de amortizare și costurile de închiriere, care făceau parte din datele financiare din perioada de raportare prezentate de PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire.

(78)

În ceea ce privește cheltuielile de amortizare, PGTEX Morocco SARL a susținut că în spațiile sale de lucru erau instalate mai puțin de zece utilaje MFS (20) și că fiecare dintre aceste utilaje MFS a funcționat timp de 300 din cele 360 de zile în cursul anului 2020. Acesta a calculat valoarea aferentă amortizării pentru perioada de raportare pe baza următoarelor trei elemente:

(79)

Comisia nu a fost de acord cu acest mod de calcul al costului de amortizare în cadrul calculării valorii adăugate în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. În special, utilizarea celor 300 de zile ca element pentru calcularea valorii amortizării poate fi acceptabilă conform standardelor internaționale de contabilitate, dar a condus la o supraestimare a valorii calculate a amortizării în cadrul calculului valorii adăugate de către PGTEX Morocco SARL din diverse motive. În primul rând, astfel cum a prezentat PGTEX Morocco SARL în formularul său de cerere de scutire, utilizarea capacității (producția efectivă în kg împărțită la capacitatea efectivă de producție în kg) a utilajelor MFS a fost scăzută (22) în anul 2020. Având în vedere gradul scăzut de utilizare a capacității de producție, s-a constatat, prin urmare, că costul de amortizare raportat a fost supraestimat. În al doilea rând, patru dintre utilajele MFS au fost expediate abia în noiembrie 2019 de la Shanghai la Tanger și nu ar fi putut funcționa consecutiv timp de 300 de zile în 2020, luând în considerare timpul de transport între Shanghai și Tanger, precum și perioada necesară pentru descărcarea, instalarea și testarea fiecăruia dintre cele 4 utilaje MFS. În al treilea rând, PGTEX Morocco SARL a susținut în formularul său de cerere de scutire că producția a început abia în aprilie 2020. Dacă acest lucru ar fi adevărat, timpul total de funcționare pentru fiecare dintre utilajele MFS instalate ar putea fi de maximum 270 de zile (din aprilie 2020 până în decembrie 2020), fără a lua în considerare nici măcar timpul de nefuncționalitate cauzat de opriri, ca urmare a întreținerii necesare, a zilelor libere și a sărbătorilor legale. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cheltuielile de amortizare care trebuie luate în considerare pentru calcularea valorii adăugate ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cheltuielile de amortizare, astfel cum au fost calculate de PGTEX Morocco SARL.

(80)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază atunci când a efectuat calcule referitoare la valoarea adăugată. În acest context, potrivit grupului PGTEX, ar trebui să se ia în considerare amortizarea totală, deoarece astfel de costuri au fost suportate efectiv în 2020 pentru producția de MFS.

(81)

Comisia a respins această afirmație din motivele prezentate în continuare.

(82)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a sugerat că, în cazul în care Comisia ar ajusta totuși costul de amortizare pe baza utilizării capacității (astfel cum a fost comunicată de grupul PGTEX în anexa 7.2. la scrisoarea sa din 12 octombrie 2021) ea ar trebui să utilizeze oricare dintre cele trei metodologii alternative pe care le-a propus în observațiile sale în urma comunicării constatărilor:

(83)

Comisia a respins utilizarea oricăreia dintre cele trei alternative propuse de grupul PGTEX, având în vedere o serie de incoerențe pe care Comisia le-a constatat, în anexa 7.2. la scrisoarea din 12 octombrie 2021, în ceea ce privește alternativele propuse:

Prin urmare, Comisia a concluzionat că rata de utilizare a capacității pe parcursul întregului an 2020 a fost cel mai adecvat indicator pentru a reduce rata de amortizare contabilizată integral într-un mod rezonabil în cadrul calculării valorii adăugate.

(84)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că costul de amortizare a utilajelor MFS ar trebui să fie complet exclus din calculul valorii adăugate, întrucât aceste utilaje nu au fost achiziționate de la un furnizor independent, ci de la societatea-mamă.

(85)

Comisia a respins această afirmație. Cheltuielile cu amortizarea sunt, în general, acceptate în conformitate cu principiile contabile locale și internaționale. În special, principiul contabil al „corelării” prevede că cheltuielile trebuie înregistrate în aceeași perioadă în care se obțin venituri. Aceasta înseamnă că, prin utilizarea acestor utilaje pentru MFS, MFS-urile finisate pot fi vândute și se încasează venituri. Prin urmare, amortizările sunt porțiuni de active fixe (utilajele MFS) care au fost considerate consumate în perioada curentă și, prin urmare, sunt incluse la cheltuieli, indiferent de la cine au fost achiziționate utilajele. Intenția acestei cheltuieli este de a reduce treptat valoarea contabilă a activelor fixe pe măsură ce valoarea lor este consumată în timp.

(86)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut, de asemenea, că, în măsura în care Comisia nu ar elimina pur și simplu amortizarea totală a utilajelor MFS, PGTEX transferate de la societatea sa afiliată din China din calculele valorii adăugate, determinarea valorii amortizării trebuie să reflecte durata de viață utilă reală a acestor utilaje și a echipamentelor aferente. Solicitantul a invocat faptul că nu este neobișnuit ca astfel de utilaje să funcționeze mai mult de 20 de ani.

(87)

Comisia a respins această afirmație, deoarece solicitantul însuși a făcut referire la o durată de viață utilă a utilajelor pentru MFS de aproximativ 10 ani în cererea sa. Nu a fost furnizată nicio dovadă cu privire la declarațiile sale potrivit cărora nu este neobișnuit ca utilajele MFS să funcționeze mai mult de 20 de ani.

(88)

În ceea ce privește costul chiriei, PGTEX Morocco nu a furnizat contractele sale de închiriere în răspunsul său în formularul de cerere de scutire, în pofida costurilor importante de închiriere pe care le-a suportat în 2020 (25). În formularul său de cerere de scutire, aceasta a informat Comisia că a instalat toate utilajele sale MFS într-un singur loc (fabrică – faza 1). Inițial, aceasta a declarat că a închiriat doar această fabrică, afirmând că „dispune de un singur loc de producție”, în pofida întrebării din formularul de cerere de scutire de a indica adresele tuturor locurilor sale de producție. Ulterior, PGTEX Morocco SARL a furnizat totuși două contracte de închiriere ca răspuns la cererea de clarificare a Comisiei, indicând că PGTEX Morocco SARL a închiriat două spații separate de la doi proprietari diferiți în cursul perioadei de raportare. Întrucât PGTEX Morocco SARL a susținut anterior, în formularul său de cerere de scutire, că utilajele MFS care erau operaționale în cursul anului 2020 au fost instalate doar în una dintre aceste două fabrici închiriate, sumele chiriilor suportate în 2020 pentru a doua fabrică (fabrică – faza 2) ar fi trebuit să fie excluse din costurile de închiriere și din valoarea adăugată. În plus, din cauza gradului scăzut de utilizare a capacităților de producție, Comisia, în calculul valorii adăugate, nu a putut accepta nici costul total al chiriei pentru fabrică – faza 1, deoarece acesta nu a fost utilizat în totalitate din cauza faptului că utilajele MFS nu produceau în primul trimestru al anului 2020 și nu funcționau la capacitate maximă în celelalte trimestre ale anului 2020. Costul total de închiriere, astfel cum a fost raportat, nu a fost acceptat de Comisie din cauza motivelor de mai sus.

(89)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că Comisia a comis erori vădite de evaluare și a încălcat articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât Comisia nu a luat în considerare costul total al închirierii.

(90)

Comisia a respins această afirmație, pe baza următoarelor declarații făcute de grupul PGTEX în cursul anchetei. În primul rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (26), grupul PGTEX s-a referit doar la fabrică – faza 1 pentru producția sa, depozitarea materiilor prime și a produselor finite și zona administrativă. În al doilea rând, în răspunsul său la cererea de clarificare (27), grupul PGTEX a declarat că utilajele sale pentru MFS, care funcționau în 2020, erau toate situate în fabrică – faza 1. În consecință, Comisia a dedus că niciunul dintre aceste utilaje, care erau operaționale în 2020, nu a fost amplasat în fabrică – faza 2. Acest lucru a fost confirmat și de alte declarații ale grupului PGTEX în răspunsul său la scrisoarea de clarificare (28).

(91)

Prin ajustarea cheltuielilor de amortizare și a costurilor de închiriere raportate, luând în considerare aspectele explicate mai sus, valoarea adăugată medie astfel stabilită în cursul perioadei de raportare s-a dovedit a fi sub pragul de 25 % stabilit la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. S-a constatat că și alte elemente de cost au fost supraestimate, dar nu au fost ajustate, deoarece astfel de ajustări ar fi trebuit să conducă doar la un procent și mai scăzut din valoarea adăugată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea care este adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o circumvenție.

(92)

Prin urmare, s-a concluzionat că a fost îndeplinit al doilea criteriu prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(93)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile de produs care face obiectul anchetei au compromis, atât în ceea ce privește cantitățile și prețurile, efectele corective ale măsurilor aflate în prezent în vigoare.

(94)

În ceea ce privește cantitățile, creșterea importurilor de MFS din Maroc a fost semnificativă, astfel cum se explică în considerentul 46 de mai sus. Importurile din Maroc din 2020 erau deja de zece ori mai mari, de la doar 277 de tone în 2019 la 2 809 de tone în 2020. În același timp, solicitantul a estimat că consumul Uniunii pentru anul 2020 se situează între 135 000 și 140 000 de tone. Cota de piață a importurilor din Maroc a reprezentat, ca atare, peste 2 % în 2020.

(95)

În ceea ce privește prețurile, Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în ancheta antidumping inițială, cu prețurile CIF de export medii ponderate, stabilite pe baza informațiilor furnizate de PGTEX Morocco SARL, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare vămuirii. Această comparație a prețurilor a arătat că importurile din PGTEX Morocco SARL au subcotat prețurile din Uniune cu peste 10 %.

(96)

Comisia a concluzionat că măsurile existente au fost compromise din punct de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Maroc care fac obiectul prezentei anchete.

(97)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că calculul de către Comisie al prețului neprejudiciabil reflecta doar situația existentă în 2018. Cu toate acestea, nu a furnizat nicio dovadă care să ateste că prețul neprejudiciabil utilizat de Comisie nu a fost exact și/sau a scăzut din 2018. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(98)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar.

(99)

În acest scop, prețurile de export ale PGTEX Morocco SARL pe o bază franco fabrică au fost comparate cu valorile normale stabilite în cursul anchetei antidumping inițiale.

(100)

Comparația dintre valorile normale și prețurile de export arată că PGTEX Morocco SARL a importat MFS la prețuri de dumping în cursul perioadei de raportare.

(101)

În urma comunicării constatărilor, grupul PGTEX a susținut că calculele Comisiei privind valoarea normală nu au fost suficient de clare pentru a formula observații asupra acestora și că acestea s-au bazat pe o valoare normală construită care reflectă costurile predominante în 2018, care nu au legătură cu costul marocan din 2020. Cu toate acestea, grupul nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că valoarea normală construită utilizată de Comisie nu era exactă.

(102)

Comisia a respins această afirmație. Dumpingul a fost calculat pe baza valorilor normale stabilite anterior, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază. Aceste valori normale au fost confidențiale, deoarece s-au bazat pe valorile normale ale producătorilor-exportatori cooperanți din ancheta inițială și, prin urmare, numai valoarea normală medie ponderată a putut fi comunicată grupului PGTEX.

(103)

Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia a concluzionat că taxa antidumping instituită la importurile de MFS originare din RPC este eludată de importurile produsului care face obiectul anchetei expediate din Maroc de către PGTEX Morocco SARL. Având în vedere că vânzările la export raportate ale PGTEX Morocco SARL au fost mai mari decât importurile totale din Maroc în Uniune și că nicio altă societate din Maroc nu s-a prezentat pentru a solicita o scutire, Comisia a considerat că PGTEX reprezenta totalitatea exporturilor de MFS din Maroc către Uniune. Astfel, aceasta a concluzionat că respectivele constatări referitoare la practicile de circumvenție formulate în ceea ce privește PGTEX Morocco SARL ar trebui extinse la întreaga țară.

(104)

Nu a fost găsit niciun element de probă cu privire la circumvenția măsurilor privind MFS care implică Egiptul. Astfel cum s-a menționat anterior, PGTEX Morocco SARL și-a achiziționat toate semitorturile din fibră de sticlă din China și niciunul din Egipt. Prin urmare, ancheta privind presupusa eludare a MFS originare din Egipt trebuie închisă.

(105)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare aplicabile importurilor de MFS originare din China trebuie să fie extinse la importurile produsului care face obiectul anchetei.

(106)

În temeiul articolului 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază, măsura care urmează să fie extinsă trebuie să fie cea stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă antidumping definitivă de 69 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale.

(107)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, care stipulează că orice măsuri extinse trebuie să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate ale produsului care face obiectul anchetei.

(108)

PGTEX Morocco SARL a fost singura societate din Maroc care a solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(109)

Astfel cum s-a descris mai sus, s-a constatat că PGTEX Morocco SARL era implicată în practici de circumvenție. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(110)

La 20 decembrie 2021, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații.

(111)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2019/1241, trebuie adoptate măsuri tehnice pentru a contribui la reducerea la minimum și, acolo unde este posibil, la eliminarea capturilor accidentale de specii marine sensibile, inclusiv a celor enumerate în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (2) și în Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), care sunt rezultatul pescuitului.

(2)

Marsuinul (Phocoena phocoena) este o specie strict protejată în conformitate cu anexa IV la Directiva 92/43/CEE, care enumeră toate cetaceele ca specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă și este inclus în anexa II la directiva respectivă ca specie de interes comunitar a cărei conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare.

(3)

Populația de marsuini de Marea Baltică centrală este semnificativ diferită din punct de vedere genetic de alte populații. Prin urmare, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) consideră că populația de marsuini rezidentă în Marea Baltică centrală trebuie gestionată ca o unitate separată a populației (4) (denumită în continuare „marsuinul de Marea Baltică centrală”).

(4)

Anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241 stabilește norme la nivel regional privind măsurile de atenuare pentru reducerea capturilor accidentale de specii sensibile, inclusiv de cetacee, prin detalierea zonelor cu acces restricționat, a perioadelor și a limitărilor uneltelor de pescuit.

(5)

În conformitate cu punctul 3 din anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241, statele membre prezintă recomandări comune privind măsurile suplimentare de atenuare pentru reducerea capturilor accidentale de specii sensibile, în temeiul articolului 15 din regulamentul menționat, în cazul în care dovezile științifice validate de ICES sau CSTEP indică efecte negative ale uneltelor de pescuit asupra speciilor în cauză.

(6)

Amenințarea gravă la adresa populației de marsuini de Marea Baltică centrală și necesitatea de a întreprinde acțiuni de remediere a fost recunoscută de părțile la Acordul privind conservarea micilor cetacee din Marea Baltică, Atlanticul de Nord-Est, Marea Irlandei și Marea Nordului (ASCOBANS) prin adoptarea planului de refacere pentru marsuinii de Marea Baltică centrală („planul Jastarnia”). Acest plan a fost elaborat în 2002 și revizuit în 2009 și în 2016 (5) și identifică capturile accidentale din cadrul pescuitului cu plase fixe drept principala amenințare pentru supraviețuirea populației de marsuini de Marea Baltică centrală.

(7)

Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Baltice (HELCOM) a raportat în lista sa roșie (6) că populația de marsuini de Marea Baltică centrală din Marea Baltică a scăzut dramatic în ultima sută de ani și că există indicii clare că această populație riscă dispariția.

(8)

Noile informații privind starea populației de marsuini de Marea Baltică centrală, furnizate prin proiectul SAMBAH în 2016 (7), au cuantificat dimensiunea populației de marsuini de Marea Baltică centrală la 497 de exemplare.

(9)

În urma unei cereri de consiliere din partea UE cu privire la măsurile de urgență pentru prevenirea capturilor accidentale de delfini comuni (Delphinus delphis) și de marsuini de Marea Baltică centrală (Phocoena phocoena) în Atlanticul de Nord-Est, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a calculat, în avizul său din 26 mai 2020 (8), nivelul capturilor accidentale de marsuini de Marea Baltică centrală care ar permite refacerea populației la 50 % din capacitatea sa de suport în 95 % din timp pe termen lung. Acest nivel a fost calculat ca 0,7 exemplare capturate accidental pe an. Pentru a îndeplini acest obiectiv de gestionare, ICES a declarat că toate activitățile de pescuit care prezintă motive de îngrijorare trebuie să fie interzise. Captura accidentală a unui exemplar pe an ar crește și mai mult riscul ca populația să dispară. ICES a declarat în avizul său că, având în vedere ciclul de viață al cetaceelor mici, măsurile de protecție pot fi eficace numai dacă sunt aplicate continuu pe o perioadă lungă de timp.

(10)

În avizul său din 26 mai 2020, ICES a recomandat o serie de măsuri de atenuare a capturilor accidentale care, dacă sunt puse în aplicare în ansamblu, trebuie să reducă imediat riscul de capturi accidentale de marsuini de Marea Baltică centrală. Aceste măsuri includ interzicerea, în zona Midsjöbank de nord, a tuturor activităților de pescuit, cu excepția activităților de pescuit cu vârșe, capcane și paragate, închiderea anumitor situri Natura 2000 și a altor zone pentru pescuitul cu plase fixe (de exemplu, cu setci cu sirec, setci simple și setci în semi-derivă). De asemenea, recomandă utilizarea obligatorie a dispozitivelor acustice de intimidare pe plasele fixe în zonele cu un număr redus sau potențial scăzut de marsuini de Marea Baltică centrală.

(11)

Pe baza avizului ICES (9), în decembrie 2020, Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia (grupul regional „BALTFISH”) au prezentat o recomandare comună care propune măsuri de atenuare pentru reducerea capturilor accidentale de marsuini de Marea Baltică centrală. În septembrie 2021, în conformitate cu același aviz ICES, BALTFISH a prezentat o nouă recomandare comună cu măsuri suplimentare de atenuare pentru situl Natura 2000 Sydvästskånes utsjövatten (SE0430187).

(12)

Recomandările comune au fost evaluate de Consiliul consultativ pentru Marea Baltică în octombrie 2020 și iulie 2021.

(13)

Recomandarea comună prezentată în decembrie 2020 de grupul regional BALTFISH propune interzicerea, în zona Midsjöbank de nord, o zonă esențială pentru marsuinul de Marea Baltică centrală în timpul sezonului de reproducere (10), a tuturor activităților de pescuit, cu excepția activităților de pescuit cu vârșe, capcane și paragate. Recomandarea propune totodată interzicerea, în zona Midsjöbank de sud și într-un număr de situri Natura 2000, a pescuitului cu plase fixe în conformitate cu avizul ICES din 26 mai 2020. Recomandarea comună prezentată în septembrie 2021 propune o perioadă de interzicere (de la 1 noiembrie la 30 aprilie) a pescuitului cu plase fixe în situl Natura 2000 Sydvästskånes utsjövatten, identificat, de asemenea, de ICES ca zonă de importanță pentru marsuinul de Marea Baltică centrală. Pe lângă zonele incluse în avizul ICES, recomandarea comună prezentată în decembrie 2020 a propus interzicerea pescuitului în Adler Grund și Rønne Bank (DK00VA261) între 1 noiembrie și 31 ianuarie, zonă în care marsuinii sunt prezenți ocazional în timpul lunilor de iarnă (11).

(14)

Recomandarea comună din decembrie 2020 propune în plus utilizarea obligatorie pe tot parcursul anului a dispozitivelor acustice de intimidare în interiorul și în afara siturilor Natura 2000 Zatoka Pucka și Półwysep Helski (PLH220032), acoperind întregul golf Puck (Polonia). ICES și-a limitat avizul la zona din interiorul acestui sit Natura 2000. Cu toate acestea, ICES a recomandat interzicerea activităților de pescuit cu plase fixe în zona situată la est de bancul de nisip Ryf Mew (partea exterioară a golfului Puck) din cauza probabilității mai mari de a detecta marsuini de Marea Baltică centrală. Recomandarea comună din septembrie 2021 propune utilizarea obligatorie sezonieră a dispozitivelor acustice de intimidare (de la 1 mai la 31 octombrie) pe plasele fixe în situl Natura 2000 Sydvästskånes utsjövatten. În plus, ICES a recomandat echiparea plaselor fixe cu dispozitive acustice de intimidare în zone suplimentare cu un număr redus sau potențial scăzut de marsuini de Marea Baltică centrală, care nu au fost luate în considerare în aceste recomandări comune.

(15)

Recomandarea comună prezentată în decembrie 2020 a fost evaluată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) în cadrul sesiunii sale plenare din martie 2021 (12). CSTEP a afirmat că, deși măsurile propuse în această recomandare comună sunt în mare măsură conforme celor propuse de ICES, ele nu o urmează în totalitate. Cu toate acestea, CSTEP a concluzionat, de asemenea, că, dacă sunt puse în aplicare în mod eficace, aceste măsuri vor contribui la reducerea capturilor accidentale neintenționate de marsuini de Marea Baltică centrală. Măsurile introduse în recomandarea comună din septembrie 2021, în conformitate cu avizul ICES, contribuie și mai mult la acest obiectiv.

(16)

Ambele recomandări comune prevăd că statele membre trebuie să asigure controlul activității navelor de pescuit pentru a pune în aplicare măsurile propuse. CSTEP a concluzionat (13) în evaluarea măsurilor propuse în recomandarea comună din decembrie 2020 că astfel de măsuri pot spori acuratețea înregistrării evenimentelor de capturi accidentale pentru speciile protejate, aflate în pericol și amenințate.

(17)

În ansamblu, CSTEP consideră că punerea în aplicare a măsurilor propuse în recomandarea comună din decembrie 2020 va contribui la reducerea capturilor accidentale neintenționate de marsuini de Marea Baltică centrală și ar reprezenta un pas în direcția atingerii obiectivelor Regulamentului (UE) 2019/1241. Prin urmare, măsurile propuse trebuie incluse în anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241.

(18)

Comisia ia act, de asemenea, de faptul că, în recomandarea comună prezentată în decembrie 2020, statele membre se angajează să lucreze cât mai curând posibil la măsuri suplimentare de atenuare, inclusiv la măsuri suplimentare în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor acustice de intimidare pe plasele fixe, în zone cu un nivel scăzut sau potențial scăzut de prezență a marsuinilor de Marea Baltică centrală, și să depună eforturi pentru a conveni asupra unor măsuri de control mai detaliate legate de controlul măsurilor de atenuare. În plus, pe lângă zonele deja vizate, statele membre se angajează, în recomandarea comună prezentată în septembrie 2021, să elaboreze măsuri suplimentare pentru a pune capăt activităților de pescuit cu plase fixe în zonele în care au fost detectați marsuini.

(19)

Prezentul regulament delegat nu aduce atingere măsurilor suplimentare de protecție a marsuinilor de Marea Baltică centrală pe care Comisia le poate adopta, inclusiv în cazul unor motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător legate de o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau a ecosistemului marin, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14), și nici măsurilor naționale mai stricte pe care statele membre le pot adopta în acest scop în apele lor în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1380/2013 și (UE) 2019/1241.

(20)

Din motive de urgență privind necesitatea de a proteja cu efect imediat populația de marsuini de Marea Baltică centrală, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat. Pentru a acorda pescarilor suficient timp pentru a-și dota navele cu dispozitive acustice de intimidare, aplicarea punctului 1.1 litera (b) din anexă trebuie să fie amânată,