ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 420

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 64
25 noiembrie 2021


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2021/2048 al Consiliului din 23 noiembrie 2021 privind suspendarea temporară a taxelor autonome din Tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale în Insulele Canare

1

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2049 al Comisiei din 24 noiembrie 2021 de reînnoire a aprobării substanței active cipermetrin, ca substanță susceptibilă de înlocuire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )

6

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2050 al Comisiei din 24 noiembrie 2021 privind autorizarea preparatului de Bacillus velezensis CECT 5940 ca aditiv în hrana curcanilor pentru îngrășare, a curcanilor crescuți pentru reproducție, a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și crescute pentru reproducție și a păsărilor ornamentale (cu excepția reproducerii) (titularul autorizației: Evonik Operations GmbH) ( 1 )

16

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2051 al Comisiei din 24 noiembrie 2021 privind autorizarea unui preparat de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104 ca aditiv în hrana curcanilor pentru îngrășare (titularul autorizației: Danisco Animal Nutrition, reprezentată de Genencor International B.V.) ( 1 )

19

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2052 al Comisiei din 24 noiembrie 2021 de specificare a aspectelor tehnice din seturile de date ale anchetei prin sondaj pentru domeniul venitului și condițiilor de viață în ceea ce privește piața muncii și locuințele, transmiterea între generații a avantajelor și a dezavantajelor și dificultățile legate de locuințe, precum și subiectul ad hoc pentru 2023 privind eficiența energetică a gospodăriilor în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

23

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2021/2053 a Comisiei din 8 noiembrie 2021 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

55

 

*

Decizia (UE) 2021/2054 a Comisiei din 8 noiembrie 2021 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

87

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2055 a Comisiei din 23 noiembrie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/182 pentru stabilirea repartizării pe stat membru a resurselor REACT-EU pentru anul 2022 [notificată cu numărul C(2021) 8271]

123

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2056 a Comisiei din 24 noiembrie 2021 de stabilire, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, a echivalenței certificatelor privind COVID-19 eliberate de Republica Togoleză cu certificatele eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

126

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2057 a Comisiei din 24 noiembrie 2021 de stabilire, în scopul de a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, a echivalenței certificatelor privind COVID-19 eliberate de Republica Singapore cu certificatele eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

129

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul (UE) 2021/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru securitate internă ( JO L 251, 15.7.2021 )

132

 

*

Rectificare la Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activităţii de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) ( JO L 335, 17.12.2009 )

136

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/1


REGULAMENTUL (UE) 2021/2048 AL CONSILIULUI

din 23 noiembrie 2021

privind suspendarea temporară a taxelor autonome din Tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale în Insulele Canare

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1386/2011 al Consiliului (3), suspendarea taxelor vamale pentru anumite echipamente cu destinație comercială sau industrială importate în Insulele Canare expiră la 31 decembrie 2021.

(2)

În aprilie 2021, Guvernul Spaniei a solicitat prelungirea suspendării taxelor vamale autonome din Tariful vamal comun pentru un număr de produse, în conformitate cu articolul 349 din tratat. Măsurile instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1386/2011 au avut o contribuție pozitivă la dezvoltarea economiei Insulelor Canare, în special în industrie și construcții, reducând astfel impactul grav al dezavantajelor economice și comerciale cauzate de depărtare, de insularitate și de dimensiunea redusă a insulelor respective.

(3)

Economia Insulelor Canare continuă să fie afectată de dimensiunea redusă a pieței insulelor, de fragmentarea și depărtarea acestora de Europa continentală, de nivelul deosebit de ridicat al șomajului și de costurile de producție și distribuție mai ridicate decât cele ale operatorilor economici din Europa continentală. În timp ce rata șomajului din Insulele Canare a înregistrat o oarecare îmbunătățire până în 2019, aceasta a crescut de la 20,5 % în 2019 la 22,6 % în 2020, cu mult peste media ratei șomajului în 2020 în Spania de 15,5 %, și de 7,1 % în statele membre, luate împreună (Eurostat, 2021).

(4)

În plus, pandemia de COVID-19 a oprit activitatea turistică în Insulele Canare, ceea ce a condus, în 2020, la o scădere estimată la aproximativ 20 % din PIB. Totodată, în sectorul construcțiilor și în sectorul industrial s-a înregistrat o scădere a activității cu aproximativ 13 % față de anul 2019.

(5)

Prin urmare, este oportun să se prelungească suspendarea taxelor din Tariful vamal comun pentru anumite mărfuri enumerate în anexele I și II la Regulamentul (UE) nr. 1386/2011, pentru a asigura sustenabilitatea efectelor pozitive ale Regulamentului (UE) nr. 1386/2011, a contribui la diversificarea economiei, a asigura o creștere constantă și a crea locuri de muncă în industrie și construcții, a stimula inovarea, a reduce dependența economiei locale de sectorul serviciilor și a completa alte măsuri destinate stabilizării mediului economic și social în Insulele Canare.

(6)

În plus față de categoriile de produse acoperite de Regulamentul (UE) nr. 1386/2011, guvernul spaniol a solicitat suspendarea taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal comun pentru încă șapte categorii de produse, încadrate la codurile NC 3903 19, 5603 94, 5604 10, 7326 90, 7607 20, 8441 40 și 8479 90. Este necesar ca această cerere să fie acceptată, deoarece suspendările în cauză, care includ suspendări privind mașini industriale și materii prime, ar consolida economia Insulelor Canare.

(7)

Pentru a garanta că doar operatorii economici situați în Insulele Canare beneficiază de aceste măsuri tarifare, suspendările ar trebui condiționate de destinația finală a produselor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5).

(8)

În cazul devierii fluxurilor comerciale și pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, este necesar să i se confere Comisiei competențe de executare care să-i permită să retragă temporar suspendarea. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(9)

Pentru a asigura continuitatea după expirarea dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 1386/2011, este oportun ca măsurile prevăzute în prezentul regulament să se aplice de la 1 ianuarie 2022 până la 31 decembrie 2031,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

De la 1 ianuarie 2022 până la 31 decembrie 2031, taxele vamale din Tariful vamal comun menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 aplicabile la importul în Insulele Canare de echipamente cu destinație comercială sau industrială încadrate în prezent la codurile NC enumerate în anexa I la prezentul regulament se suspendă în totalitate.

Echipamentele respective se utilizează în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și ale Regulamentului (UE) 2015/2447 pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni după punerea lor în liberă circulație de către operatorii economici situați în Insulele Canare.

Articolul 2

De la 1 ianuarie 2022 până la 31 decembrie 2031, taxele vamale din Tariful vamal comun menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 aplicabile la importul de materii prime, piese și componente încadrate în prezent la codurile NC enumerate în anexa II la prezentul regulament și utilizate în Insulele Canare pentru transformări industriale sau pentru întreținere se suspendă în totalitate.

Articolul 3

Suspendarea taxelor menționată la articolele 1 și 2 face obiectul supravegherii vamale cu privire la destinația finală în conformitate cu articolul 254 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Articolul 4

(1)   În cazul în care Comisia are motive să considere că o suspendare prevăzută în prezentul regulament a condus la devierea fluxurilor comerciale pentru un anumit produs, aceasta este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare prin care să retragă temporar suspendarea în ceea ce privește produsul respectiv pentru o perioadă care să nu depășească 12 luni. Astfel de acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 alineatul (2).

Taxele vamale la importul produselor pentru care suspendarea a fost retrasă temporar sunt acoperite de o garanție, iar punerea în liberă circulație a produselor în cauză în Insulele Canare este condiționată de furnizarea unei astfel de garanții.

(2)   În cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu procedura prevăzută în tratat, în termenul de 12 luni menționat la alineatul (1), că suspendarea trebuie retrasă în mod definitiv, taxele vamale acoperite de garanție se percep definitiv.

(3)   În cazul în care Consiliul nu a adoptat, în termenul de 12 luni, o decizie conform căreia suspendarea ar trebui retrasă în mod definitiv menționată la alineatul (2), garanțiile constituite se eliberează.

Articolul 5

(1)   Comisia este asistată de Comitetul Codului vamal instituit prin articolul 285 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 6

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 noiembrie 2021.

Pentru Consiliu

Președintele

G. DOVŽAN


(1)  Avizul din 5 octombrie 2021 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul din 20 octombrie 2021 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1386/2011 al Consiliului din 19 decembrie 2011 privind suspendarea temporară a taxelor autonome din Tariful vamal comun asupra importurilor anumitor produse industriale în Insulele Canare (JO L 345, 29.12.2011, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).


ANEXA I

Echipamente cu destinație comercială sau industrială încadrate în prezent la codurile NC (1):

4011 20

8418 61 00

8519 20

9006 30 00

4011 30 00

8418 69 00

8701

9006 53

4011 70 00

8418 91 00

8702

9006 59

4011 80 00

8418 99

8704 21

9007 10 00

4011 90 00

8427

8704 22

9007 20 00

5608

8431 20 00

8704 23

9008 50 00

6403 40 00

8441 40 00

8704 31

9010 10 00

6403 51 05

8450 11 90

8704 32

9011 20 90

6403 59 05

8450 12 00

8704 41

9030 33 20

6403 91 05

8450 19 00

8704 42

9106

6403 99 05

8450 20 00

8704 43

9107 00 00

8415

8450 90 00

8704 51

9207

8418 30 80

8472 30 00

8704 52

9506 91 90

8418 40 80

8479 90

8704 60

9507 10 00

8418 50

8501

8704 90 00

9507 20 90

 

 

8705

9507 30 00


(1)  Astfel cum sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1832 al Comisiei din 12 octombrie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 385, 29.10.2021, p. 1).


ANEXA II

Materii prime, piese și componente utilizate în scopuri agricole, pentru transformări industriale sau întreținere și încadrate în prezent la codurile NC (1):

3901

5208

5507 00 00

7601

3902 10 00

5209

5508 10 10

7607 20

3903 11 00

5210

5508 20 10

8529 90

3903 19 00

5212

5509

8706 00

3904 10 00

5401 10 12

5510

8707

3906 10 00

5401 10 14

5512

8708

4407 21

5401 20 10

5513

8714

4407 22

5402

5514

9002 90 00

4407 23

5403

5515

9006 91 00

4407 25

5404 11 00

5516

9007 91 00

4407 26

5404 90

5603 94

9007 92 00

4407 29

5407

5604 10 00

9008 90 00

4407 99 40

5408

6001

9010 90 80

4410

5501

6002

9104 00 00

4412

5502

6217 90

9108

5108

5503

6305

9109

5110 00 00

5504

6309 00 00

9110

5111

5505

6406

9111

5112

5506

7326 90

9112

5205

 

 

9114


(1)  Astfel cum sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1832 al Comisiei din 12 octombrie 2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 385, 29.10.2021, p. 1).


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/6


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2049 AL COMISIEI

din 24 noiembrie 2021

de reînnoire a aprobării substanței active cipermetrin, ca substanță susceptibilă de înlocuire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 20 alineatul (1) coroborat cu articolul 24 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Prin Directiva 2005/53/CE a Comisiei (2), substanța cipermetrin a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE sunt considerate aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt incluse în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active cipermetrin, în condițiile menționate în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 octombrie 2022.

(4)

În conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5), a fost depusă o cerere de reînnoire a aprobării substanței cipermetrin, în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitanții au depus dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era completă.

(6)

Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a pregătit un proiect de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, pe care l-a transmis, la data de 8 mai 2017, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei.

(7)

Autoritatea a pus dosarul rezumativ suplimentar la dispoziția publicului. De asemenea, autoritatea a transmis solicitanților și statelor membre proiectul de raport de evaluare a reînnoirii aprobării, în scopul formulării de observații, și a lansat o consultare publică pe marginea acestuia. Autoritatea a transmis Comisiei observațiile primite.

(8)

La 8 august 2018, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia (6) sa cu privire la eventualitatea ca substanța cipermetrin să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În urma discuțiilor cu statele membre, autoritatea a fost mandatată de Comisie să examineze măsuri suplimentare de reducere a riscurilor care nu au fost incluse în concluzia autorității. În declarația sa privind măsurile de reducere a riscurilor pentru cipermetrin, publicată la 4 octombrie 2019 (7), autoritatea a prezentat nivelurile de reducere a dispersiilor necesare și măsurile care ar fi necesare pentru a demonstra riscul scăzut pentru organismele nevizate, în special pentru organismele acvatice și artropodele nevizate, inclusiv albinele. La 24 și 25 ianuarie 2019, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire a aprobării substanței cipermetrin Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale.

(9)

În ceea ce privește criteriile de identificare a proprietăților care perturbă sistemul endocrin introduse prin Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei (8), pe baza informațiilor științifice disponibile rezumate în concluziile autorității, Comisia consideră că substanța cipermetrin nu trebuie considerată ca având proprietăți care perturbă sistemul endocrin.

(10)

Comisia a invitat solicitanții să își transmită observațiile cu privire la concluzia autorității și, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012, cu privire la raportul privind reînnoirea aprobării. Solicitanții și-au prezentat observațiile, care au fost examinate cu atenție.

(11)

Utilizările reprezentative sunt aplicațiile prin pulverizare în aer liber, pentru care sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, cu condiția să se ia măsuri de atenuare adecvate pentru a se asigura nivelul de protecție necesar pentru organismele acvatice și artropodele nevizate, inclusiv albinele. Prin urmare, în cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține cipermetrin, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în cazul în care sunt stabilite condiții și restricții adecvate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(12)

Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței cipermetrin se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care însă nu limitează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin cipermetrin. Prin urmare, este adecvat să nu se mențină restricția privind utilizarea ca insecticid.

(13)

Cu toate acestea, Comisia consideră că substanța cipermetrin este o substanță susceptibilă de înlocuire în temeiul articolului 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Având în vedere că substanța cipermetrin este un amestec de opt izomeri și conține o proporție semnificativă de izomeri inactivi, îndeplinește condiția stabilită la punctul 4 a patra liniuță din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(14)

În consecință, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței cipermetrin ca substanță susceptibilă de a fi înlocuită.

(15)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în coroborare cu articolul 6 și ținând cont de cunoștințele științifice și tehnice actuale, este, totuși, necesar să se prevadă anumite condiții și restricții. În special, este necesar să fie solicitate informații de confirmare suplimentare.

(16)

Pentru a spori încrederea în concluzia conform căreia substanța cipermetrin nu are proprietăți care perturbă sistemul endocrin, solicitanții trebuie să furnizeze, în conformitate cu punctul 2.2 litera (b) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o evaluare actualizată a criteriilor prevăzute la punctele 3.6.5 și 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/605, și în conformitate cu documentul de orientare pentru identificarea perturbatorilor endocrini (9).

(17)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 trebuie modificat în consecință.

(18)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1449 al Comisiei (10) a prelungit perioada de aprobare a substanței cipermetrin până la 31 octombrie 2022, pentru a se permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de expirarea perioadei de aprobare a substanței active respective. Cu toate acestea, având în vedere faptul că a fost luată o decizie privind reînnoirea aprobării înainte de acest termen de expirare amânat, este necesar ca prezentul regulament să se aplice cât mai curând posibil.

(19)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Reînnoirea aprobării substanței active

Aprobarea substanței active cipermetrin se reînnoiește conform specificațiilor din anexa I.

Articolul 2

Modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Intrare în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 februarie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  Directiva 2005/53/CE a Comisiei din 16 septembrie 2005 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea înscrierii substanțelor active clorotalonil, clortoluron, cipermetrin, daminozid și tiofanat-metil (JO L 241, 17.9.2005, p. 51).

(3)  Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).

(6)  EFSA Journal 2018;16(8):5402, Conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance cypermethrin (Concluzia evaluării inter pares a riscului utilizării substanței active cipermetrin ca pesticid). Document disponibil online la: www.efsa.europa.eu

(7)  https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5822

(8)  Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin (JO L 101, 20.4.2018, p. 33).

(9)  Guidance for the identification of endocrine disruptors in the context of Regulations (EU) No 528/2012 and (EC) No 1107/2009 [Document de orientare pentru identificarea perturbatorilor endocrini în contextul Regulamentelor (UE) nr. 528/2012 și (CE) nr. 1107/2009], https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/5311

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1449 al Comisiei din 3 septembrie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 2-fenil-fenol (inclusiv sărurile sale, cum ar fi sarea de sodiu), 8-hidroxichinolină, amidosulfuron, bifenox, clormequat, clortoluron, clofentezin, clomazon, cipermetrină, daminozid, deltametrin, dicamba, difenoconazol, diflufenican, dimetaclor, etofenprox, fenoxaprop-P, fenpropidin, fludioxonil, flufenacet, fostiazat, indoxacarb, lenacil, MCPA, MCPB, nicosulfuron, uleiuri parafinice, ulei de parafină, penconazol, picloram, propaquizafop, prosulfocarb, quizalofop-P-etil, quizalofop-P-tefuril, sulf, tetraconazol, trialat, triflusulfuron și tritosulfuron (JO L 313, 6.9.2021, p. 20).


ANEXA I

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data aprobării

Expirarea aprobării

Dispoziții specifice

Cipermetrin

Nr. CAS 52315-07-8,

Nr. CIPAC 332

(1RS,3RS;1RS,3SR)-3-(2,2-diclorovinil)-2,2-dimetilciclopropancarboxilat de (RS)-α-ciano-3-fenoxibenzil

sau

(RS)-α-ciano-3 fenoxibenzil-(1RS)-cis, trans-3-(2,2-diclorovinil)-2,2-dimetilciclopropan carboxilat

920 g/kg

cis:trans: 40/60 – 60/40

Următoarele impurități au o importanță toxicologică și nu trebuie să depășească următoarele niveluri în materialul tehnic:

hexan: 5 g/kg

1 februarie 2022

31 ianuarie 2029

Autorizările se limitează la utilizatorii profesioniști.

Atunci când se autorizează produsele de protecție a plantelor care conțin cipermetrin pentru aplicații prin pulverizare în aer liber, pentru a asigura protecția organismelor nevizate, în special a organismelor acvatice și a artropodelor nevizate, inclusiv albinele:

sunt necesare măsuri de atenuare a riscurilor care reduc devierea și care duc la o expunere de ≤ 5,8 mg s.a./ha în zonele necultivate și, în plus, pentru tratamentele de primăvară în corpurile de apă în concentrații de ≤ 0,0038 μg s.a./l;

se pot autoriza numai utilizările în afara perioadei de înflorire a culturilor și în cazul în care nu sunt prezente buruieni înflorite.

În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se ține seama de concluziile raportului de reînnoire privind substanța cipermetrin, în special de apendicele I și II la acesta. Statele membre acordă o atenție deosebită:

protejării organismelor acvatice, a artropodelor nevizate, inclusiv albinele;

evaluării riscurilor pentru consumatori;

specificațiilor tehnice ale substanței active utilizate în produsele fitosanitare.

În cazul în care se consideră necesar, statele membre stabilesc cerințe de monitorizare atunci când acordă autorizații în conformitate cu articolul 6 litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, pentru a completa monitorizarea în temeiul Directivelor 2000/60/CE (2) și 2009/128/CE (3) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Solicitantul transmite Comisiei, statelor membre și autorității informații care să confirme următoarele:

1.

profilul toxicologic al metaboliților care conțin gruparea 3-fenoxibenzoil;

2.

toxicitatea relativă a izomerilor individuali de cipermetrin, în special enantiomerul (1S cis αR);

3.

efectul proceselor de tratare a apei asupra naturii reziduurilor prezente în apele de suprafață și în apele subterane, atunci când apele de suprafață sau subterane sunt captate pentru a fi utilizate ca apă potabilă.

4.

punctele 3.6.5 și 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/605.

Solicitantul transmite:

informațiile menționate la punctul 1 până la data de 15 decembrie 2022;

informațiile menționate la punctul 2 până la data de 15 decembrie 2023; și

informațiile menționate la punctul 3 în termen de doi ani de la data publicării de către Comisie a unui document de orientare privind evaluarea efectului proceselor de tratare a apei asupra naturii reziduurilor prezente în apele de suprafață și în apele subterane.

În ceea ce privește punctele 3.6.5 și 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/605, o evaluare actualizată a informațiilor deja prezentate și, după caz, informații suplimentare pentru a confirma absența activității endocrine sunt prezentate până la data de 15 decembrie 2023.


(1)  Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active sunt furnizate în raportul privind reînnoirea aprobării.

(2)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(3)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).


ANEXA II

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei se modifică după cum urmează:

1.

În partea A, rubrica 103 referitoare la cipermetrin se elimină.

2.

În partea E, se adaugă următoarea rubrică:

„14

Cipermetrin

Nr. CAS 52315-07-8,

Nr. CIPAC 332

(1RS,3RS;1RS,3SR)-3-(2,2-diclorovinil)-2,2-dimetilciclopropancarboxilat de (RS)-α-ciano-3-fenoxibenzil;

sau

(RS)-α-ciano-3 fenoxibenzil-(1RS)-cis, trans-3-(2,2-diclorovinil)-2,2-dimetilciclopropan carboxilat

920 g/kg

cis:trans: 40/60 – 60/40

Următoarele impurități au o importanță toxicologică și nu trebuie să depășească următoarele niveluri în materialul tehnic:

hexan: 5 g/kg

1 februarie 2022

31 ianuarie 2029

Autorizările se limitează la utilizatorii profesioniști.

Atunci când se autorizează produsele de protecție a plantelor care conțin cipermetrin pentru aplicații prin pulverizare în aer liber, pentru a asigura protecția organismelor nevizate, în special a organismelor acvatice și a artropodelor nevizate, inclusiv albinele:

sunt necesare măsuri de atenuare a riscurilor care reduc devierea și care duc la o expunere de ≤ 5,8 mg s.a./ha în zonele necultivate și, în plus, pentru tratamentele de primăvară în corpurile de apă în concentrații de ≤ 0,0038 μg s.a./l,

se pot autoriza numai utilizările în afara perioadei de înflorire a culturilor și în cazul în care nu sunt prezente buruieni înflorite.

În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se ține seama de concluziile raportului de reînnoire privind substanța cipermetrin, în special de apendicele I și II la acesta. Statele membre acordă o atenție deosebită:

protejării organismelor acvatice, a artropodelor nevizate, inclusiv albinele;

evaluării riscurilor pentru consumatori;

specificațiilor tehnice ale substanței active utilizate în produsele fitosanitare.

În cazul în care se consideră necesar, statele membre stabilesc cerințe de monitorizare atunci când acordă autorizații în conformitate cu articolul 6 litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, pentru a completa monitorizarea în temeiul Directivelor 2000/60/CE (*1) și 2009/128/CE (*2) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Solicitantul transmite Comisiei, statelor membre și autorității informații care să confirme următoarele:

1.

profilul toxicologic al metaboliților care conțin gruparea 3-fenoxibenzoil;

2.

toxicitatea relativă a izomerilor individuali de cipermetrin, în special enantiomerul (1S cis αR);

3.

efectul proceselor de tratare a apei asupra naturii reziduurilor prezente în apele de suprafață și în apele subterane, atunci când apele de suprafață sau subterane sunt captate pentru a fi utilizate ca apă potabilă.

4.

punctele 3.6.5 și 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/605

Solicitantul transmite:

informațiile menționate la punctul 1 până la data de 15 decembrie 2022;

informațiile menționate la punctul 2 până la data de 15 decembrie 2023; și

informațiile menționate la punctul 3 în termen de doi ani de la data publicării de către Comisie a unui document de orientare privind evaluarea efectului proceselor de tratare a apei asupra naturii reziduurilor prezente în apele de suprafață și în apele subterane.

În ceea ce privește punctele 3.6.5 și 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/605, o evaluare actualizată a informațiilor deja prezentate și, după caz, informații suplimentare pentru a confirma absența activității endocrine sunt prezentate până la data de 15 decembrie 2023.


(*1)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(*2)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).”


25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/16


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2050 AL COMISIEI

din 24 noiembrie 2021

privind autorizarea preparatului de Bacillus velezensis CECT 5940 ca aditiv în hrana curcanilor pentru îngrășare, a curcanilor crescuți pentru reproducție, a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și crescute pentru reproducție și a păsărilor ornamentale (cu excepția reproducerii) (titularul autorizației: Evonik Operations GmbH)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru preparatul de Bacillus velezensis CECT 5940. Respectiva cerere a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului de Bacillus velezensis CECT 5940 (identificat anterior din punct de vedere taxonomic ca Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940) ca aditiv în hrana curcanilor pentru îngrășare, a curcanilor crescuți pentru reproducție, a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și crescute pentru reproducție și a păsărilor ornamentale (cu excepția reproducerii), în vederea clasificării în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

În avizul său din 5 mai 2021 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. De asemenea, autoritatea a concluzionat că acest preparat nu este iritant pentru piele/ochi sau sensibilizant pentru piele, dar trebuie considerat un sensibilizant pentru căile respiratorii. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a se preveni efectele negative asupra sănătății umane, îndeosebi în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului. Autoritatea a mai concluzionat și că preparatul are potențialul de a fi eficace ca aditiv zootehnic destinat hranei pentru animale. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. În plus, autoritatea a verificat raportul referitor la metodele de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea substanței respective trebuie să fie autorizată conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „stabilizatori ai florei intestinale”, este autorizat ca aditiv în hrana animalelor în condițiile stabilite în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2021;19(6):6620.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria aditivilor zootehnici. Grupa funcțională: stabilizatori ai florei intestinale.

4b1822i

Evonik Operations GmbH

Bacillus velezensis CECT 5940

Compoziția aditivului:

Preparat de Bacillus velezensis CECT 5940 conținând minimum:

— 1 × 109 CFU/g de aditiv

Formă solidă

Curcani pentru îngrășare

Curcani crescuți pentru reproducție

Specii minore de păsări de curte pentru îngrășare și crescute pentru reproducție

Păsări ornamentale (cu excepția reproducerii)

-

1 × 109

-

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului.

2.

Poate fi utilizat în furaje care conțin următoarele coccidiostatice autorizate: diclazuril și monensin sodiu.

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și de măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

15.12.2031

Caracterizarea substanței active:

Spori viabili de Bacillus velezensis CECT 5940

Metoda analitică  (1):

Enumerare: metoda dispersiei pe placă cu triptonă soia agar (EN 15784).

Identificare: metoda electroforezei în gel în câmp pulsatil (PFGE).


(1)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/19


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2051 AL COMISIEI

din 24 noiembrie 2021

privind autorizarea unui preparat de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104 ca aditiv în hrana curcanilor pentru îngrășare (titularul autorizației: Danisco Animal Nutrition, reprezentată de Genencor International B.V.)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare și de reînnoire a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru preparatul de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104. Respectiva cerere a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104, identificat anterior ca Bacillus amyloliquefaciens PTA-6507, Bacillus amyloliquefaciens NRRL B-50013 și Bacillus amyloliquefaciens NRRL B-50104, ca aditiv în hrana curcanilor pentru îngrășare, în vederea clasificării în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

În avizul său 17 martie 2021 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104 nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. De asemenea, ea a concluzionat că acest preparat nu este iritant pentru piele și ochi și nu este sensibilizant pentru piele, dar, având în vedere natura proteică a agenților activi, el trebuie considerat ca fiind sensibilizant pentru căile respiratorii. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a se preveni efectele negative asupra sănătății umane, îndeosebi în ceea ce îi privește pe utilizatorii aditivului. Autoritatea a mai concluzionat și că preparatul are potențialul de a fi eficace ca aditiv zootehnic destinat hranei pentru animale. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. În plus, autoritatea a verificat raportul referitor la metodele de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104 arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, este necesar ca utilizarea produsului să fie autorizată conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „stabilizatori ai florei intestinale”, este autorizat ca aditiv în hrana animalelor în condițiile stabilite în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2021;19(4):6535.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categorie: aditivi zootehnici

Grupa funcțională: stabilizatori ai florei intestinale

4b1827i

Danisco Animal Nutrition, reprezentată de Genencor International B.V.

Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104

Compoziția aditivului

Preparat de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104, conținând minimum 2,5 × 109 CFU/g de aditiv (în total), cu o concentrație bacteriană minimă de 8,3 × 108 din fiecare tulpină/g de aditiv.

Formă solidă

Curcani pentru îngrășare

-

7,5 × 107

-

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor.

2.

Poate fi utilizat în furaje care conțin următoarele coccidiostatice autorizate: lasalocid A sodiu, monensin sodiu și diclazuril.

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și de măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

15 decembrie 2031

Caracterizarea substanței active

Spori viabili de Bacillus velezensis PTA-6507, Bacillus velezensis NRRL B-50013 și Bacillus velezensis NRRL B-50104

Metoda analitică  (1)

Identificarea și enumerarea Bacillus velezensis PTA-6507, a Bacillus velezensis NRRL B-50013 și a Bacillus velezensis NRRL B-50104 în aditivul furajer, preamestecuri și furaje

Identificare: electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE)

Enumerare: metoda prin etalare pe placă după tratare termică – EN 15784


(1)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/23


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2052 AL COMISIEI

din 24 noiembrie 2021

de specificare a aspectelor tehnice din seturile de date ale anchetei prin sondaj pentru domeniul venitului și condițiilor de viață în ceea ce privește piața muncii și locuințele, transmiterea între generații a avantajelor și a dezavantajelor și dificultățile legate de locuințe, precum și subiectul ad hoc pentru 2023 privind eficiența energetică a gospodăriilor în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului (1), în special articolul 7 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Pentru a se asigura că punerea în aplicare a domeniului venitului și condițiilor de viață se desfășoară corect, Comisia trebuie să precizeze elementele tehnice ale seturilor de date privind piața muncii și locuințele, transmiterea între generații a avantajelor și dezavantajelor și dificultățile legate de locuințe, precum și subiectul ad hoc pentru 2023 privind eficiența energetică a gospodăriilor.

(2)

Domeniul venitului și condițiilor de viață furnizează informațiile solicitate în cadrul semestrului european și al Pilonului european al drepturilor sociale, în special în ceea ce privește distribuția veniturilor, sărăcia și excluziunea socială. El furnizează, de asemenea, informații privind diverse alte politici ale UE referitoare la condițiile de viață și la sărăcie. Există o necesitate politică puternică de informații detaliate privind piața muncii și locuințele, transmiterea între generații a avantajelor și dezavantajelor și dificultățile legate de locuințe. Subiectul ad hoc al eficienței energetice a gospodăriilor este de o importanță fundamentală, în special în contextul recomandării adresate statelor membre privind combaterea sărăciei energetice.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European instituit prin articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Caracteristicile tehnice ale seturilor de date din domeniul venitului și condițiilor de viață în ceea ce privește subiectele detaliate privind piața muncii și locuințele, transmiterea între generații a avantajelor și a dezavantajelor și dificultățile legate de locuințe, precum și subiectul ad hoc pentru 2023 privind eficiența energetică a gospodăriilor sunt stabilite în anexă și se referă la:

(a)

identificatorul variabilei;

(b)

denumirea variabilei;

(c)

eticheta și codul modalității;

(d)

unitatea raportoare;

(e)

modul de colectare;

(f)

perioada de referință.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 261 I, 14.10.2019, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).


ANEXĂ

Caracteristici tehnice ale variabilelor

Identificatorul variabilei

Denumirea variabilei

Codul modalității

Eticheta modalității

Unitatea raportoare

Modul de culegere

Perioadă de referință

Temă detaliată: Caracteristicile locului de muncă

PL230

Sectorul public/privat de ocupare a forței de muncă

1

Public

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Curentă

2

Privat

3

Mixt

99

Nu știu

PL230_F

Sectorul public/privat de ocupare a forței de muncă (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL032≠1)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PW100

Satisfacția la locul de muncă

0-10

Deloc satisfăcut – complet satisfăcut

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

Curentă

99

Nu știu

PW100_F

Satisfacția la locul de muncă (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL032≠1)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PL260

Numărul obișnuit de ore de lucru pe săptămână

1 - 99

Numărul de ore

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Perioada de referință a venitului

PL260_F

Numărul obișnuit de ore de lucru pe săptămână (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL211≠1-4)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PL130

Dimensiunea unității locale pentru locul de muncă principal

1-9

Numărul exact de persoane, dacă este între 1 și 9

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Curentă

10

10-19 persoane

11

20 - 49 de persoane

12

50 - 249 de persoane

13

250 de persoane sau mai multe

14

Nu știe, dar mai mic de 10 persoane

15

Nu știe, dar 10 persoane sau mai mult

PL130_F

Dimensiunea unității locale pentru locul de muncă principal (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL032≠1)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

Temă detaliată: Statutul profesional

PL035

A lucrat cel puțin o oră în cursul săptămânii precedente

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Săptămâna precedentă

2

Nu

PL035_F

A lucrat cel puțin o oră în cursul săptămânii precedente (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (RB081≠16-74)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PL025

Apt(ă) de muncă

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

Curentă

2

Nu

PL025_F

Apt(ă) de muncă (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL035 = 1)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PL020

Caută în mod activ un loc de muncă

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

Ultimele patru săptămâni

2

Nu

PL020_F

Caută în mod activ un loc de muncă (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL035 = 1)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PL120

Motivul pentru care lucrează mai puțin de 30 de ore

1

Urmează studii sau o formare

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

Curentă

2

Boală sau invaliditate personală

3

Dorește să lucreze mai multe ore, dar nu găsește un loc de muncă sau o activitate pentru mai multe ore

4

Nu dorește să lucreze mai multe ore

5

Numărul de ore lucrate la toate locurile de muncă sunt considerate un serviciu cu normă întreagă

6

Activități casnice, îngrijirea copiilor sau a altor persoane

7

Alte motive

PL120_F

Motivul pentru care lucrează mai puțin de 30 de ore (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL032≠1 sau (PL032=1 și PL060 + PL100 >30))

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PL280

Durata înregistrării șomajului

1

Întreaga perioadă

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Perioada de șomaj în cursul perioadei de referință a venitului

2

O parte a perioadei

3

Nu a fost înregistrat deloc

PL280_F

Durata înregistrării șomajului (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PL211≠5 sau RB081≠16-74)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

Temă detaliată: Nivel de instruire – detalii, inclusiv educație întreruptă sau abandonată

PE030

Anul în care a fost atins cel mai înalt nivel educațional

 

anul (patru cifre)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Curentă

PE030_F

Anul în care a fost atins cel mai înalt nivel educațional (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PE041 = 000)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PE050

Educația întreruptă sau abandonată

1

Da, una

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16-34 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

Durata de viață

2

Da, mai multe

3

Nu

PE050_F

Educația întreruptă sau abandonată (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (RB081 ≠ 16-34 sau nu a frecventat niciodată școala)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

Temă detaliată: Detalii privind condițiile de locuit, inclusiv condiții precare de locuit și chiria imputată

HS160

Probleme legate de locuință: prea întunecoasă, lipsită de suficientă lumină

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Nu

HS160_F

Probleme legate de locuință: prea întunecoasă, lipsită de suficientă lumină (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HS170

Zgomot de la vecini sau din stradă

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Nu

HS170_F

Zgomot de la vecini sau din stradă (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HC020

Suprafața locuinței în metri pătrați

0-999

Metri pătrați

Gospodăria

Respondentul gospodăriei sau registre

Curentă

HC020_F

Suprafața locuinței în metri pătrați (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HC080

Gradul general de satisfacție privind locuința

1

Foarte nemulțumit(ă)

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Nemulțumit(ă)

3

Mulțumit(ă)

4

Foarte mulțumit(ă)

HC080_F

Gradul general de satisfacție privind locuința (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HY030

Chirie imputată

0-99 999 999,99

Valoarea (în moneda națională)

Gospodăria

Estimată

Perioada de referință a venitului

HY030_F

Chiria imputată (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HH040

Acoperiș fisurat, pereți / podele / fundații umede sau putregai pe tocurile ferestrelor sau pe pardoseală

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Nu

HH040_F

Acoperiș fisurat, pereți / podele / fundații umede sau putregai pe tocurile ferestrelor sau pe pardoseală (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HS140

Povara financiară a costurilor totale legate de locuință

1

Povară grea

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Reprezintă o povară într-o oarecare măsură

3

Nu reprezintă deloc o povară

HS140_F

Povara financiară a costurilor totale legate de locuință (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (nu există costuri legate de locuință)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HS180

Poluare, murdărie sau alte probleme de mediu

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Nu

HS180_F

Poluare, murdărie sau alte probleme de mediu (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HS190

Delincvență, violență sau vandalism în zonă

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Nu

HS190_F

Delincvență, violență sau vandalism în zonă (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HH081

Baie sau duș în locuință (OPȚIONAL)

1

Da, pentru uzul exclusiv al gospodăriei

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Da, uz în comun

3

Nu

HH081_F

Baie sau duș în locuință (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

HH091

Toaletă interioară racordată la sistemul de canalizare pentru uzul exclusiv al gospodăriei (OPȚIONAL)

1

Da, pentru uzul exclusiv al gospodăriei

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Da, uz în comun

3

Nu

HH091_F

Toaletă interioară cu apă curentă pentru uzul exclusiv al gospodăriei (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

Temă detaliată: Transmiterea între generații a avantajelor și a dezavantajelor

PT220

Tipul de gospodărie în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Gospodărie privată

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Locuia într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție

PT220_F

Tipul de gospodărie în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT230

Prezența mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nu, ea nu locuia în aceeași gospodărie, dar am ținut legătura cu ea

3

Nu, ea nu locuia în aceeași gospodărie, și nu am ținut legătura cu ea

4

Nu, era decedată

PT230_F

Prezența mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT240

Prezența tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nu, el nu locuia în aceeași gospodărie, dar am ținut legătura cu el

3

Nu, el nu locuia în aceeași gospodărie, și nu am ținut legătura cu el

4

Nu, era decedat

PT240_F

Prezența tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT070

Cetățenia tatălui (OPȚIONAL)

99

Țara cetățeniei principale (cod SCL GEO alpha-2)

Nu știu

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

PT070_F

Cetățenia tatălui (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-5

Nu se aplică (tatăl este absent și nu există legături sau este decedat)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

PT100

Cetățenia mamei (OPȚIONAL)

99

Țara cetățeniei principale (cod SCL GEO alpha-2)

Nu știu

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

PT100_F

Cetățenia mamei (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-5

Nu se aplică (mama este absentă și nu există legături sau este decedată)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

PT110

Cel mai înalt nivel de educație al tatălui

1

Nivel scăzut (învățământ preșcolar, primar sau secundar inferior)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nivel mediu (învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar)

3

Nivel ridicat (învățământ terțiar cu ciclu scurt, studii de licență sau echivalent, masterat sau echivalent, doctorat sau echivalent)

99

Nu știu

PT110_F

Cel mai înalt nivel de educație al tatălui (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-5

Nu se aplică (tatăl este absent și nu există legături sau este decedat)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT120

Cel mai înalt nivel de educație al mamei

1

Nivel scăzut (învățământ preșcolar, primar sau secundar inferior)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nivel mediu (învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neterțiar)

3

Nivel ridicat (învățământ terțiar cu ciclu scurt, studii de licență sau echivalent, masterat sau echivalent, doctorat sau echivalent)

99

Nu știu

PT120_F

Cel mai înalt nivel de educație al mamei (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-5

Nu se aplică (mama este absentă și nu există legături sau este decedată)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT130

Statutul ocupațional al tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Angajat

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Lucrător care desfășoară o activitate independentă (inclusiv lucrător în cadrul asociațiilor familiale)

3

Șomer

4

Pensionar sau pensionat anticipat

5

Îndeplinește sarcini casnice

6

În incapacitate de muncă din cauza unor probleme de sănătate de lungă durată

7

Altă categorie de persoane inactive

99

Nu știu

PT130_F

Statutul ocupațional al tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-5

Nu se aplică (tatăl este absent și nu există legături sau este decedat)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT160

Statutul ocupațional al mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Angajat

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Lucrător care desfășoară o activitate independentă (inclusiv lucrător în cadrul asociațiilor familiale)

3

Șomer

4

Pensionar sau pensionat anticipat

5

Îndeplinește sarcini casnice

6

În incapacitate de muncă din cauza unor probleme de sănătate de lungă durată

7

Altă categorie de persoane inactive

99

Nu știu

PT160_F

Statutul ocupațional al mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-5

Nu se aplică (mama este absentă și nu există legături sau este decedată)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT150

Ocupația principală a tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (OPȚIONAL)

 

Codul ISCO-08 (COM) (1 cifră)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

99

Nu știu

PT150_F

Ocupația principală a tatălui în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-4

Nu se aplică (tatăl nu este angajat)

-5

Nu se aplică (tatăl este absent și nu există legături sau este decedat)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

PT180

Ocupația principală a mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (OPȚIONAL)

 

Codul ISCO-08 (COM) (1 cifră)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

99

Nu știu

PT180_F

Ocupația principală a mamei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-4

Nu se aplică (mama nu este angajată)

-5

Nu se aplică (mama este absentă și nu există legături sau este decedată)

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

PT210

Statutul de ocupare a locuinței în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Locuință în proprietate

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate) sau registre

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Locuință închiriată

3

Locuință gratuită

99

Nu știu

PT210_F

Statutul de ocupare a locuinței în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT190

Starea financiară a gospodăriei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Foarte proastă

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Proastă

3

Relativ proastă

4

Relativ bună

5

Bună

6

Foarte bună

99

Nu știu

PT190_F

Starea financiară a gospodăriei în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT260

Satisfacerea nevoilor școlare de bază (cărți și articole necesare în școli) în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nu, din motive financiare

3

Nu, din alte motive

PT260_F

Satisfacerea nevoilor școlare de bază (cărți și articole necesare în școli) în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT270

A beneficiat zilnic de o masă cu carne, pui, pește (sau echivalent vegetarian) în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nu, din motive financiare

3

Nu, din alte motive

PT270_F

A beneficiat zilnic de o masă cu carne, pui, pește (sau echivalent vegetarian) în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PT280

O vacanță de o săptămână pe an petrecută în afara domiciliului în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 25-59 de ani sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

În perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani

2

Nu, din motive financiare

3

Nu, din alte motive

PT280_F

O vacanță de o săptămână pe an petrecută în afara domiciliului în perioada în care respondentul avea în jur de 14 ani (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (a locuit într-o gospodărie colectivă sau într-o instituție)

-3

Respondent neselectat

-6

Nu se încadrează în intervalul de vârstă (25-59 de ani)

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

Temă detaliată: Dificultăți legate de locuință (inclusiv dificultăți legate de închiriere) și motivele

PHD01

Dificultăți anterioare legate de locuință

1

Da, am locuit temporar la prieteni sau la rude

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele în vârstă de 16-24 de ani)

Durata de viață

2

Da, am locuit în locuințe de urgență sau în alte tipuri de locuințe provizorii

3

Da, am locuit în spații care nu aveau destinația de locuințe permanente

4

Da, am dormit „sub cerul liber” sau într-un spațiu public

5

Nu

PHD01_F

Dificultăți anterioare legate de locuință (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PHD07

Când au avut loc dificultățile legate de locuință (OPȚIONAL)

1

În ultimii 5 ani

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele în vârstă de 16-24 de ani)

Durata de viață

2

Mai bine de 5 ani în urmă

PHD07_F

Când au avut loc dificultățile legate de locuință (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PHD01 = 5)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

PHD02

Durata celor mai recente episoade de dificultăți legate de locuință (OPȚIONAL)

 

Durată (număr de luni)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviul individual

Durata de viață

PHD02_F

Durata celor mai recente episoade de dificultăți legate de locuință (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PHD01 = 5)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

PHD03

Principala cauză a dificultăților anterioare legate de locuință

1

Probleme de cuplu sau familiale

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele în vârstă de 16-24 de ani)

Durata de viață

2

Probleme de sănătate

3

Șomaj

4

Încheierea contractului de închiriere

5

Locuință nelocuibilă

6

Am părăsit o instituție după o lungă ședere și nu aveam unde să locuiesc

7

Probleme financiare/Venituri insuficiente

8

Altele

PHD03_F

Principala cauză a dificultăților anterioare legate de locuință (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PHD01 = 5)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PHD05

Încheierea dificultăților legate de locuință

1

Relații existente, noi sau reînnoite cu familia sau cu partenerul (partenera)

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele în vârstă de 16-24 de ani)

Durata de viață

2

Probleme de sănătate rezolvate

3

Găsirea unui loc de muncă

4

Mutarea în locuințe private sociale sau subvenționate

5

Altele

6

Încă există dificultăți legate de locuință

PHD05_F

Încheierea dificultăților legate de locuință (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (PHD01 = 5)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

PHD06

Dificultăți legate de închiriere

1

Da

Toți membrii actuali ai gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult sau respondentul selectat (după caz)

Interviu personal (proxy, ca excepție pentru persoanele absente temporar sau în caz de incapacitate)

Ultimele 12 luni

2

Nu

PHD06_F

Dificultăți legate de închiriere (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-2

Nu se aplică (HH021 = 1,2,5)

-3

Respondent neselectat

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

Subiectul ad hoc pentru 2023 – Eficiența energetică a gospodăriilor

HC001

Sistemul de termoficare utilizat

1

Rețea de termoficare/teleîncălzire

Gospodăria

Respondentul gospodăriei sau registre

Curentă

2

Sistem de încălzire centrală

3

Sistem individual de încălzire

4

Alte sisteme de încălzire decât cele fixe

5

Niciun fel de încălzire

99

Nu știu

HC001_F

Sistemul de termoficare utilizat (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HC002

Principala sursă de energie

1

Energie electrică

Gospodăria

Respondentul gospodăriei sau registre

Curentă

2

Gaz (natural sau propan)

3

Petrol

4

Biomasă

5

Bușteni de lemn

6

Cărbune

7

Energie din surse regenerabile

8

Altele

99

Nu știu

HC002_F

Principala sursă de energie (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HC003

Renovare (izolare termică, ferestre sau sistemul de termoficare)

1

Da – trei sau mai multe măsuri

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Ultimii 5 ani

2

Da – două măsuri

3

Da – o măsură

4

Nu

99

Nu știu

HC003_F

Renovare (izolare termică, ferestre sau sistemul de termoficare) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HC060

Incapacitatea de a menține locuința încălzită la un nivel confortabil în cursul iernii

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Obișnuit

2

Nu

HC060_F

Incapacitatea de a menține locuința încălzită la un nivel confortabil în cursul iernii (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

HC070

Incapacitatea de a menține o locuință confortabil de răcoroasă în cursul verii (OPȚIONAL)

1

Da

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Obișnuit

2

Nu

HC070_F

Incapacitatea de a menține o locuință confortabil de răcoroasă în cursul verii (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

HC004

Tipul de ferestre (OPȚIONAL)

1

Numai geamuri simple

Gospodăria

Respondentul gospodăriei

Curentă

2

Numai geamuri duble

3

Numai geamuri triple

4

Amestec de geamuri simple și duble/triple

5

Amestec de geamuri duble și triple

99

Nu știu

HC004_F

Tipul de ferestre (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Completată

 

 

 

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)

HC005

Anul de construcție (OPȚIONAL)

1

Înainte de 1945

Gospodăria

Respondentul gospodăriei sau registre

Curentă

2

1946-1960

3

1961-1980

4

1981-2000

5

2001-2020

6

2021 sau după

99

Nu știu

HC005_F

Anul de construcție (OPȚIONAL) (marcaj)

1

Colectată prin anchetă/interviu

 

 

 

2

Colectată din date administrative

3

Imputată

4

Nu este posibil să se stabilească o sursă

-1

Lipsește

-7

Nu se aplică (nu se colectează conform punerii în aplicare a „programului continuu multianual”)

-8

Nu se aplică (variabila nu se colectează)


DECIZII

25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/55


DECIZIA (UE) 2021/2053 A COMISIEI

din 8 noiembrie 2021

privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (1), în special articolul 46 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 impune Comisiei obligația să elaboreze documente de referință sectoriale pentru anumite sectoare economice. Documentele trebuie să includă cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu și, după caz, parametri de excelență și sisteme de clasificare care să identifice nivelurile de performanță de mediu. Organizațiile înregistrate sau care se pregătesc pentru înregistrare în sistemul de management de mediu și audit instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 trebuie să țină seama de documentele de referință sectoriale atunci când elaborează propriul sistem de management de mediu și când își evaluează performanțele de mediu în declarația lor de mediu sau în declarația lor de mediu actualizată, întocmită în conformitate cu anexa IV la regulamentul respectiv.

(2)

Conform Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, Comisia avea obligația să instituie un plan de lucru care să stabilească o listă orientativă a sectoarelor care trebuie să fie considerate prioritare pentru adoptarea unor documente de referință sectoriale și intersectoriale. În planul de lucru respectiv (2), Comisia a identificat sectorul fabricării produselor prelucrate din metal ca fiind un sector prioritar.

(3)

Documentul de referință sectorial ar trebui să identifice, prin intermediul celor mai bune practici de management de mediu pentru sectorul respectiv (3), acțiuni concrete de îmbunătățire a managementului global de mediu al întreprinderilor din sector în trei domenii principale, care acoperă, din punctul de vedere al producătorilor, principalele aspecte de mediu cu care se confruntă întreprinderile din sectorul produselor prelucrate din metal. Aceste domenii principale vizează aspectele transversale, optimizarea utilităților și procesele de producție. Indicatorii de performanță de mediu specifici și parametrii de excelență specifici pentru o anumită bună practică de management de mediu ar trebui, de asemenea, să fie furnizați ori de câte ori este posibil și relevant.

(4)

Pentru a oferi organizațiilor din sectorul fabricării produselor prelucrate din metal, verificatorilor de mediu, autorităților naționale, organismelor de acreditare și de autorizare și altor operatori suficient timp pentru a se pregăti pentru introducerea documentului de referință sectorial pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal, data aplicării prezentei decizii ar trebui amânată.

(5)

Pentru elaborarea documentului de referință sectorial, Comisia s-a consultat cu statele membre și cu alte părți interesate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 49 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal figurează în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 25 martie 2022.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 342, 22.12.2009, p. 1.

(2)  Comunicarea Comisiei – Elaborarea planului de lucru care stabilește o listă orientativă a sectoarelor în vederea adoptării documentelor de referință sectoriale și intersectoriale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO C 358, 8.12.2011, p. 2).

(3)  Antonopoulos I., Canfora P., Gaudillat P., Dri M., Eder P., Best Environmental Management Practice in the Fabricated Metal Products manufacturing sector (Cele mai bune practici de management de mediu în sectorul fabricării produselor prelucrate din metal), EUR 30025 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020, ISBN 978-92-76-14299-7, doi:10.2760/894966, JRC119281; https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/sites/default/files/inline-files/JRC_BEMP_fabricated_metal_product_manufacturing_report.pdf


ANEXĂ

Cuprins

1.

INTRODUCERE 58

2.

DOMENIU DE APLICARE 60

3.

CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL FABRICĂRII PRODUSELOR PRELUCRATE DIN METAL 64

3.1.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale 64

3.1.1.

Aplicarea unor metode eficace de management de mediu 64

3.1.2.

Colaborarea și comunicarea în întregul lanț valoric 65

3.1.3.

Gestionarea energiei 66

3.1.4.

Gestionarea substanțelor chimice eficientă din punct de vedere ecologic și al resurselor 66

3.1.5.

Gestionarea diversității 67

3.1.6.

Refabricarea și recondiționarea de înaltă calitate a produselor și componentelor cu valoare ridicată și/sau în serii mari 68

3.1.7.

Legătura cu documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile relevante pentru întreprinderile producătoare de produse prelucrate din metal 69

3.2.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru optimizarea utilităților 69

3.2.1.

Ventilație eficientă 69

3.2.2.

Iluminat optim 70

3.2.3.

Optimizarea ecologică a sistemelor de răcire 71

3.2.4.

Utilizarea rațională și eficientă a aerului comprimat 71

3.2.5.

Utilizarea energiei din surse regenerabile 72

3.2.6.

Colectarea apei pluviale 73

3.3.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru procesele de producție 73

3.3.1.

Selectarea agenților de lucru eficienți din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru prelucrarea metalelor 73

3.3.2.

Reducerea la minimum a consumului de lichid de ungere și răcire în prelucrarea metalelor 74

3.3.3.

Deformarea incrementală a tablelor metalice ca alternativă pentru fabricarea matrițelor 74

3.3.4.

Reducerea consumului de energie în modul standby al mașinilor de prelucrare a metalelor 75

3.3.5.

Menținerea valorii materialelor pentru reziduurile metalice 75

3.3.6.

Forjare multidirecțională 76

3.3.7.

Prelucrarea hibridă ca metodă de reducere a consumului de energie 76

3.3.8.

Utilizarea controlului predictiv pentru gestionarea climatizării în cabina de vopsire 77

4.

INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU RECOMANDAȚI PENTRU FIECARE SECTOR 78

1.   INTRODUCERE

Prezentul document de referință sectorial se bazează pe un raport științific și de politică detaliat (1) („Raportul privind cele mai bune practici”) elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Cadrul juridic relevant

Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) a fost introdus în 1993, în vederea participării voluntare a organizațiilor, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului (2). Ulterior, EMAS a făcut obiectul a două revizuiri importante:

 

Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

 

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

Un element nou și important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, îl reprezintă articolul 46 privind elaborarea unor documente de referință sectoriale. Documentele de referință sectoriale trebuie să includă cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu pentru sectoarele specifice și, dacă este cazul, parametri de excelență și sisteme de clasificare care să identifice nivelurile de performanță.

Cum trebuie înțeles și utilizat prezentul document

Sistemul de management de mediu și audit (EMAS) este un sistem dedicat participării voluntare a organizațiilor angajate în procesul de îmbunătățire continuă a performanței de mediu. În acest cadru, prezentul document de referință sectorial oferă orientări sectoriale specifice pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal și evidențiază o serie de opțiuni de îmbunătățire, precum și cele mai bune practici.

Documentul a fost elaborat de Comisia Europeană, pe baza contribuțiilor de la părțile interesate. Un Grup tehnic de lucru, compus din experți și părți interesate din sector și condus de JRC a discutat și ulterior a convenit asupra celor mai bune practici de management de mediu, a indicatorilor sectoriali de performanță de mediu și a parametrilor de excelență descriși în prezentul document; acești parametri au fost în special considerați reprezentativi pentru nivelurile de performanță de mediu atinse de cele mai performante organizații din sector.

Documentul de referință sectorial urmărește să ajute și să sprijine toate organizațiile care intenționează să își îmbunătățească performanțele de mediu, furnizând idei și surse de inspirație, precum și orientări practice și tehnice.

Documentul de referință sectorial se adresează în primul rând organizațiilor care sunt deja înregistrate în EMAS, în al doilea rând, organizațiilor care intenționează să se înregistreze în EMAS în viitor și, în al treilea rând, tuturor organizațiilor care doresc să afle mai multe informații despre cele mai bune practici de management de mediu pentru a-și îmbunătăți propria performanță de mediu. În consecință, obiectivul prezentului document este de a sprijini toate organizațiile din sectorul fabricării produselor prelucrate din metal să se concentreze pe aspectele de mediu relevante, atât directe, cât și indirecte, și să găsească informații privind cele mai bune practici de management de mediu, precum și indicatori sectoriali de performanță de mediu adecvați pentru măsurarea performanței de mediu și parametri de excelență.

Cum ar trebui luate în considerare documentele de referință sectoriale de către organizațiile înregistrate în EMAS

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, organizațiile înregistrate în EMAS trebuie să ia în considerare documentele de referință sectoriale la două niveluri diferite.

1.

Atunci când elaborează și pun în aplicare propriul sistem de management de mediu, ținând seama de analizele de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (b)]:

Organizațiile ar trebui să utilizeze elementele relevante ale documentului de referință sectorial atunci când definesc și revizuiesc țintele și obiectivele de mediu în conformitate cu aspectele de mediu relevante, identificate în politica și analiza de mediu, precum și atunci când decid cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea performanței de mediu.

2.

Atunci când elaborează declarația de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d) și articolul 4 alineatul (4)]:

(a)

Organizațiile ar trebui să ia în considerare indicatorii sectoriali de performanță de mediu relevanți din documentul de referință sectorial, atunci când aleg indicatorii (4) pe care urmează să îi utilizeze pentru raportarea performanței de mediu.

Atunci când aleg setul de indicatori pentru raportare, organizațiile ar trebui să țină seama de indicatorii propuși în documentul de referință sectorial corespunzător și de relevanța acestora pentru aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu. Se iau în considerare numai indicatorii relevanți pentru aspectele de mediu care sunt apreciate în analiza de mediu ca fiind cele mai semnificative.

(b)

Atunci când raportează cu privire la performanța de mediu și la alți factori referitori la aceasta, organizațiile ar trebui să menționeze în declarația de mediu modul în care au ținut seama de cele mai bune practici de management de mediu relevante și, dacă aceștia există, de parametrii de excelență.

Organizațiile ar trebui să precizeze cum au fost utilizate cele mai bune practici de management de mediu și parametrii de excelență relevanți (care reprezintă un indicator al nivelului performanței de mediu obținute de organizațiile cele mai performante) pentru a identifica măsurile și acțiunile și, eventual, pentru a stabili prioritățile pentru îmbunătățirea (în continuare) a performanței lor de mediu. Cu toate acestea, aplicarea celor mai bune practici de management de mediu sau atingerea parametrilor de excelență identificați nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al EMAS lasă la latitudinea organizațiilor evaluarea fezabilității parametrilor și a aplicării celor mai bune practici din punctul de vedere al costurilor și al beneficiilor.

La fel ca în cazul indicatorilor de performanță de mediu, organizația ar trebui să evalueze relevanța și aplicabilitatea celor mai bune practici de management de mediu și a parametrilor de excelență în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu, luând în considerare și aspectele tehnice și financiare.

Elementele documentelor de referință sectoriale (indicatorii, cele mai bune practici de management de mediu sau parametrii de excelență) care nu sunt considerate relevante în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate de organizație în analiza sa de mediu, nu ar trebui raportate sau descrise în declarația de mediu.

Participarea la EMAS este un proces continuu. De fiecare dată când intenționează să își îmbunătățească (și când analizează) performanța de mediu, organizația trebuie să consulte documentul de referință sectorial pe teme specifice, pentru a stabili aspectele care trebuie abordate în continuare, în etape.

Verificatorii de mediu EMAS verifică măsura și modul în care organizația a ținut seama de documentul de referință sectorial atunci când a elaborat declarația de mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009].

Atunci când efectuează un audit, verificatorii de mediu acreditați au nevoie de dovezi din partea organizației cu privire la modul în care au fost selectate și luate în considerare elementele relevante ale documentului de referință sectorial, având în vedere analiza de mediu. Verificatorii de mediu nu verifică respectarea parametrilor de excelență descriși, ci dovezile privind modul în care documentul de referință sectorial a fost utilizat ca ghid pentru a identifica indicatorii și măsurile voluntare corespunzătoare, pe care organizația le poate pune în aplicare pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu.

Având în vedere caracterul voluntar al EMAS și al documentului de referință sectorial, organizațiilor nu ar trebui să li se impună sarcini disproporționate în legătură cu furnizarea unor astfel de dovezi. Mai precis, verificatorii nu vor solicita o justificare individuală pentru fiecare bună practică, fiecare indicator sectorial de performanță de mediu și fiecare parametru de excelență menționat în documentul de referință sectorial, dar pe care organizația nu l-a considerat relevant ținând seama de analiza sa de mediu. Cu toate acestea, verificatorii pot sugera organizației elemente suplimentare relevante de care aceasta să țină seama în viitor, ca o dovadă în plus a angajamentului său de a-și îmbunătăți permanent performanța de mediu.

Structura documentului de referință sectorial

Prezentul document conține 4 capitole. Capitolul 1 oferă o introducere privind contextul juridic al EMAS și descrie modul de utilizare a prezentului document, în timp ce capitolul 2 definește domeniul de aplicare a acestuia. Capitolul 3 descrie, pe scurt, diversele bune practici de management de mediu (5) și oferă informații privind aplicabilitatea acestora. În cazul în care pentru o bună practică de management de mediu specifică se pot formula indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență specifici, aceștia sunt, de asemenea, menționați. Cu toate acestea, definirea parametrilor de excelență nu a fost posibilă pentru toate bunele practici de management de mediu, fie din cauza disponibilității limitate a datelor, fie deoarece condițiile specifice fiecărei întreprinderi și/sau instalații (tipul de produse fabricate variind de la prototipuri mici și produse cu geometrii complexe, fabricate în serii mici sau serii mari, până la componente mari sau mici, diversitatea proceselor de producție desfășurate în fiecare unitate de producție etc.) diferă în asemenea măsură, încât un parametru de excelență nu ar fi semnificativ. Chiar dacă sunt indicați parametri de excelență, aceștia nu constituie obiective de realizat pentru toate întreprinderile, nici indicatori pentru compararea performanțelor de mediu ale întreprinderilor din sector, ci o măsură a modului în care aceste întreprinderi pot fi ajutate să-și evalueze progresele și pot fi motivate să realizeze în continuare îmbunătățiri. În fine, capitolul 4 prezintă un tabel cuprinzător cu o selecție a celor mai relevanți indicatori de performanță de mediu, cu explicațiile asociate și cu parametrii de excelență aferenți.

2.   DOMENIU DE APLICARE

Prezentul document de referință vizează performanța de mediu a sectorului fabricării produselor prelucrate din metal. Grupul-țintă al prezentului document este reprezentat de întreprinderile care aparțin sectorului fabricării produselor prelucrate din metal și, în special, de întreprinderile încadrate la următoarele coduri NACE [în conformitate cu clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 (6)]:

 

Diviziunea NACE 24 (*)„Prelucrarea metalelor de bază”

 

24.2 Fabricarea țevilor, tuburilor, profilelor tubulare și a accesoriilor de țevărie, din oțel aferente (24.20)

 

24.3 Fabricarea altor produse din prima transformare a oțelului (24.31-24.34)

 

24.5 Turnarea metalelor (24.51-24.54)

 

Diviziunea NACE 25 „Fabricarea produselor metalice cu excepția mașinilor și echipamentelor” (inclusiv toate activitățile)

 

Diviziunea NACE 28 (**)„Fabricarea altor mașini și echipamente n.a.p.”

 

28.1 Fabricarea mașinilor de utilizare generală (doar 28.14 și 28.15)

 

Diviziunea NACE 29 (**)„Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor”

 

29.3 Fabricarea altor părți și accesorii pentru autovehicule (29.32)

 

Diviziunea NACE 32 (**)„Alte industrii manufacturiere”

 

32.1 Fabricarea bijuteriilor și a produselor asociate (32.11-32.13)

 

32.2 Fabricarea instrumentelor muzicale (32.20)

 

32.3 Fabricarea articolelor sportive (32.30)

 

32.4 Fabricarea jocurilor și jucăriilor (32.40)

 

32.5 Fabricarea instrumentelor și furniturilor medicale și stomatologice (32.50)

 

Diviziunea NACE 33 „Repararea și instalarea mașinilor și echipamentelor”

 

33.1 Repararea produselor din metal, mașinilor și echipamentelor (33.11-33.12 (**))

Prezentul document de referință cuprinde trei secțiuni principale (tabelul 2-1), care acoperă, din perspectiva producătorilor, principalele aspecte de mediu cu care se confruntă întreprinderile producătoare de produse prelucrate din metal.

Tabelul 2-1

Structura documentului de referință pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal și principalele aspecte de mediu abordate

Secțiune

Descriere

Principalele aspecte de mediu abordate

3.1.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale

Prezenta secțiune conține practici care oferă orientări cu privire la modul în care producătorii pot integra cadrele de durabilitate a mediului în modelele lor de afaceri și în sistemele lor de management existente pentru a reduce impactul lor asupra mediului.

Gestionarea zonei de amplasament

3.2.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru optimizarea utilităților

Acest set de bune practici de management de mediu oferă îndrumări cu privire la modul în care se poate îmbunătăți performanța de mediu globală a proceselor de sprijin ale instalațiilor de producție, cum ar fi iluminatul sau ventilația etc.

Utilități și întreținere

3.3.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru procesele de producție

Prezenta secțiune conține practici care îmbunătățesc performanța de mediu a principalelor operațiuni de producție.

Procese industriale

Aspectele de mediu directe și indirecte prezentate în tabelul 2-2 și, respectiv, în tabelul 2-3 au fost selectate ca fiind cel mai adesea relevante la nivel de sector. Cu toate acestea, aspectele de mediu care urmează să fie gestionate de către anumite întreprinderi trebuie să fie evaluate de la caz la caz.

Tabelul 2-2

Cele mai relevante aspecte de mediu directe și principalele presiuni asupra mediului aferente abordate în prezentul document

Procese

Cele mai relevante aspecte de mediu directe

Principalele presiuni asupra mediului aferente

Procese de sprijin

Gestionare, achiziții publice, gestionarea lanțului de aprovizionare, controlul calității

Materii prime

Energie

Apă

Materiale consumabile

Deșeuri: nepericuloase

Logistică, manipulare, depozitare, ambalare

Materii prime

Energie

Emisii de GES

Apă

Materiale consumabile

Emisii în aer

Zgomot, miros, vibrații etc.

Exploatarea terenurilor

Biodiversitate

Deșeuri: nepericuloase

Tratarea emisiilor

Energie

Materiale consumabile

Emisii în apă

Emisii în aer

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: nepericuloase, periculoase

Utilități și întreținere

Energie

Apă

Materiale consumabile

Emisii în apă

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: nepericuloase, periculoase

Exploatarea terenurilor

Biodiversitate

Procese de producție

Turnare

Materii prime

Energie

Deșeuri: periculoase

Modelare

Materii prime

Energie

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: periculoase

Pulberi metalice

Materii prime

Energie

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: periculoase

Tratament termic

Materii prime

Energie

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: periculoase

Gaze cu efect de seră (inclusiv gaze fluorurate cu efect de seră, de exemplu, de la răcire)

Eliminare

Materii prime

Energie

Apă

Materiale consumabile

Emisii în apă

Emisii în aer

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: nepericuloase

Procese aditive

Materii prime

Energie

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: periculoase, nepericuloase

Deformare

Materii prime

Energie

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: periculoase

Îmbinare

Materii prime

Energie

Materiale consumabile

Emisii în aer

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: nepericuloase

Tratarea suprafețelor

Materii prime

Energie

Apă

Materiale consumabile

Emisii în apă

Emisii în aer

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: nepericuloase, periculoase

Asamblare

Energie

Materiale consumabile

Zgomot, miros, vibrații etc.

Deșeuri: periculoase

Proiectarea produselor și a infrastructurii

Proiectarea produselor

Materii prime

Energie

Apă

Materiale consumabile

Emisii în aer

Proiectarea infrastructurii (la nivel de fabrică)

Materii prime

Energie

Apă

Materiale consumabile

Emisii în aer

Emisii în apă

Deșeuri: nepericuloase

Exploatarea terenurilor

Biodiversitate

Proiectarea procesului (la nivel de fabrică)

Materii prime

Energie

Apă

Materiale consumabile

Emisii în aer

Emisii în apă

Deșeuri: periculoase, nepericuloase


Tabelul 2-3

Cele mai relevante aspecte de mediu indirecte și principalele presiuni asupra mediului aferente abordate în prezentul document

Activități

Cele mai relevante aspecte de mediu indirecte

Principalele presiuni asupra mediului aferente

Activități în amonte

Extracția materiilor prime și producția de metale

Materii prime

Energie și emisii de GES aferente

Apă

Materiale consumabile

Emisii în apă

Emisii în aer

Producția de unelte și echipamente

Activități în aval

Faza de utilizare și de service

Materii prime

Energie și emisii de GES aferente

Materiale consumabile

Emisii în aer

Deșeuri: periculoase, nepericuloase

Finalul ciclului de viață

Gestionarea deșeurilor

Aspectele de mediu ale codurilor NACE incluse în domeniul de aplicare al prezentului document care sunt vizate de documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) (7), legate direct sau indirect de fabricarea de produse prelucrate din metal, precum și de legislația, de instrumentele de politică și de orientările în materie de bune practici ale UE sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului document.

3.   CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL FABRICĂRII PRODUSELOR PRELUCRATE DIN METAL

3.1.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale

Această secțiune este relevantă pentru producătorii de produse prelucrate din metal.

3.1.1.   Aplicarea unor metode eficace de management de mediu

Cea mai bună practică de management de mediu este de a utiliza metode eficace de management de mediu, pentru a optimiza proiectarea proceselor și a produselor în etapa de producție și a reduce impactul asupra mediului de-a lungul întregului lanț valoric. Acest cadru cuprinde două niveluri:

 

unul strategic, care implică abordările privind economia circulară și gândirea bazată pe ciclul de viață;

 

unul operațional, cu utilizarea unor instrumente care să asigure îmbunătățirea continuă a performanței de mediu, cum ar fi structurile simplificate de management (lean management) și reducerea stocurilor.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă la scară largă pentru toate întreprinderile, inclusiv pentru IMM-uri. Lipsa unor cunoștințe tehnice interne suficiente și nevoia de formare a personalului pot limita aplicabilitatea acestei bune practici de management de mediu.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i1)

Utilizarea eficientă a resurselor (kg de produse finite/kg de materie primă) (alternativ: kg de deșeuri produse/kg de materii prime, în cazul în care nu se cunosc kg de produse finite)

(i2)

Cartografierea fluxurilor de materiale și relevanța lor pentru mediu (Da/Nu)

(i3)

Consumul de energie la fața locului (kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată (8))

(i4)

Emisiile de gaze cu efect de seră pentru domeniul de aplicare 1, 2 și 3 (kg echivalent CO2/kg de produs finit sau de piesă fabricată)

(i5)

Consumul de apă (l apă/kg de produs finit sau de piesă fabricată)

(b1)

Luarea sistematică în considerare a gândirii bazate pe ciclul de viață, a structurilor simplificate de management și a economiei circulare în toate deciziile strategice.

(b2)

Dezvoltarea de noi produse este evaluată în vederea îmbunătățirilor de mediu

3.1.2.   Colaborarea și comunicarea în întregul lanț valoric

Cea mai bună practică de management de mediu este de a colabora cu alte întreprinderi din sector, cu întreprinderi din alte sectoare și de-a lungul întregului lanț valoric. Această colaborare poate fi organizată astfel:

aprovizionarea și achiziționarea durabilă de materiale și alți factori de producție auxiliari necesari, precum și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru operațiunile de producție;

ptimizarea resurselor prin partajarea energiei și/sau a resurselor într-o rețea bazată pe simbioza industrială;

colaborarea sistematică cu părțile interesate cu privire la dezvoltarea de noi produse ecologice și la îmbunătățirea performanței de mediu a celor existente.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă la scară largă tuturor întreprinderilor din sector, inclusiv IMM-urilor.

Lipsa unor cunoștințe tehnice interne suficiente și nevoia de formare a personalului implică anumite costuri suplimentare care pot constitui un obstacol semnificativ pentru unele întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i6)

Procentul de bunuri și servicii (% din valoarea totală) care sunt certificate din punct de vedere ecologic sau care au un impact redus demonstrabil asupra mediului.

(i7)

Utilizarea de subproduse (9), energie reziduală sau alte resurse de la alte întreprinderi (kg de materiale de la alte întreprinderi/kg materii prime totale; MJ energie recuperată de la alte întreprinderi/MJ consum total de energie).

(i8)

Implicarea sistematică a părților interesate, cu accent pe îmbunătățirea performanței de mediu (de exemplu, în proiectarea produselor, aprovizionarea durabilă, cooperarea pentru o mai bună gestionare a deșeurilor) (Da/Nu)

(i9)

Achiziționarea de mașini de ocazie sau utilizarea de utilaje de la alte întreprinderi (Da/Nu)

(i10)

Cantitatea deșeurilor de ambalaje (kg de deșeuri de ambalaje/kg de produs finit sau de piesă fabricată)

(b3)

Toate bunurile și serviciile achiziționate îndeplinesc criteriile de mediu stabilite de întreprindere.

(b4)

Colaborarea cu alte organizații pentru a utiliza energia și resursele într-un mod mai eficient la nivel sistemic.

(b5)

Implicarea structurală a părților interesate în dezvoltarea unor produse mai ecologice.

3.1.3.   Gestionarea energiei

 

Cea mai bună practică de management de mediu este de a optimiza consumul de energie prin punerea în aplicare a unui plan de gestionare a energiei care să includă monitorizarea sistematică și detaliată a energiei în toate amplasamentele de producție la nivel de proces, cuprinzând următoarele elemente:

stabilirea unei strategii energetice și a unui plan de acțiune detaliat;

obținerea unui angajament din partea conducerii de nivel superior;

definirea unor ținte ambițioase și realizabile și realizarea unei îmbunătățiri continue;

măsurarea și evaluarea performanței la nivel de proces;

comunicarea aspectelor legate de energie în cadrul organizației;

formarea personalului și încurajarea implicării active a acestuia;

investiții în echipamente eficiente din punct de vedere energetic și luarea în considerare a eficienței energetice în procesele de achiziții publice.

 

Planul poate avea la bază un format standardizat sau personalizat, cum ar fi ISO 50001 sau se poate încadra într-un sistem global de management de mediu, cum ar fi EMAS.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor.

Lipsa cunoștințelor tehnice interne, în special în cazul întreprinderilor mai mici, poate fi o limitare a aplicabilității acestei bune practici de management de mediu. În plus, integrarea necorespunzătoare a elementelor sistemului de gestionare a energiei și comunicarea deficitară în cadrul organizației pot diminua performanța și eficacitatea sistemului existent de gestionare a energiei.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i11)

Consumul de energie per produs fabricat (kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată).

(i12)

Sistem de monitorizare a energiei la nivel de proces (Da/Nu)

(b6)

Monitorizarea continuă a energiei la nivel de proces este pusă în aplicare și determină îmbunătățiri ale eficienței energetice

3.1.4.   Gestionarea substanțelor chimice eficientă din punct de vedere ecologic și al resurselor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a optimiza cantitățile de substanțe chimice utilizate în procesele de producție, de a reduce la minimum cantitatea de substanțe chimice eliminate și de a înlocui, ori de câte ori este posibil, substanțele chimice periculoase cu alternative mai ecologice.

Pentru a atinge aceste obiective, producătorii de produse prelucrate din metal pot pune în aplicare următoarele măsuri:

revizuirea utilizării și gestionării actuale a substanțelor chimice la fața locului;

monitorizarea utilizării substanțelor chimice la nivelul fiecărei substanțe chimice în parte (și nu al mai multor substanțe chimice împreună) și concentrarea asupra celor mai importante substanțe chimice utilizate;

reducerea utilizării substanțelor chimice ori de câte ori este posibil, de exemplu prin modificarea proceselor de producție, prin utilizarea mai eficientă a substanțelor chimice, adoptarea unor modele de afaceri care să alinieze stimulentele între furnizorii și utilizatorii de substanțe chimice pentru a stimula reducerea volumelor de substanțe chimice;

înlocuirea substanțelor chimice periculoase cu alternative cu un impact mai redus asupra mediului;

reducerea deșeurilor și a ieșirilor de substanțe chimice, de exemplu prin reutilizarea sau reciclarea substanțelor chimice; dacă este cazul, utilizarea expertizei externe, de exemplu prin externalizarea parțială sau totală a gestionării substanțelor chimice.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă la scară largă pentru toate tipurile de întreprinderi din sector, inclusiv pentru IMM-uri.

Funcționarea sistemului descris de gestionare a substanțelor chimice necesită anumite cunoștințe tehnice, care pot constitui un obstacol important, în special pentru IMM-uri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i13)

Pentru substanțele chimice individuale utilizate, cantitatea de substanță chimică aplicată (kg/kg de produs finit sau de piesă fabricată) și clasificarea acestora în conformitate cu Regulamentul 1272/2008 (Regulamentul CLP)

(i14)

Cantitatea de deșeuri chimice (periculoase) generate (kg/kg de produs finit sau de piesă fabricată)

(b7)

Revizuirea periodică (cel puțin o dată pe an) a utilizării substanțelor chimice pentru a reduce la minimum utilizarea acestora și explorarea posibilităților de înlocuire.

3.1.5.   Gestionarea diversității

Cea mai bună practică de management de mediu este de a lua în considerare impactul direct și indirect de-a lungul întregului lanț valoric și al proceselor de producție la fața locului, prin luarea următoarelor măsuri:

evaluarea impactului direct prin efectuarea unei examinări la fața locului și identificarea „zonelor fierbinți” din punctul de vedere al biodiversității;

efectuarea unei analize a gestionării ecosistemelor pentru a identifica impactul serviciilor ecosistemice de-a lungul întregului lanț valoric;

colaborarea cu părțile interesate (locale) relevante pentru a reduce la minimum orice probleme;

măsurarea impactului prin definirea și monitorizarea indicatorilor relevanți;

raportarea periodică în vederea schimbului de informații cu privire la eforturile întreprinderii.

Aplicabilitate

 

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor.

 

Punerea în aplicare a elementelor celei mai bune practici de management de mediu necesită un angajament din partea conducerii. Nu este posibil să se cuantifice beneficiile directe ale punerii în aplicare a elementelor acestei bune practici de management de mediu. În mod similar, nu se poate calcula nici randamentul direct al investiției atunci când se aplică elementele celei mai bune practici de management de mediu. Aceste două puncte pot constitui un obstacol semnificativ, în special pentru IMM-uri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i15)

Numărul de proiecte de colaborare cu părțile interesate pentru a aborda aspecte legate de biodiversitate (nr.)

(i16)

Situate în zone protejate sau în vecinătatea acestora: dimensiunea zonelor care fac obiectul unei gestionări favorabile biodiversității în comparație cu suprafața totală a amplasamentelor întreprinderii (%)

(i17)

Inventar al terenurilor sau al altor zone aflate în proprietatea întreprinderii, închiriate sau gestionate de aceasta în zonele protejate sau în zone adiacente sau în zone cu valoare ridicată a biodiversității (suprafață, m2)

(i18)

Există o procedură/instrumente menite să analizeze reacțiile privind biodiversitatea din partea clienților, a părților interesate, a furnizorilor (Da/Nu)

(i19)

Punerea în aplicare a unui plan de acțiune privind biodiversitatea sitului în toate unitățile de producție (Da/Nu)

(i20)

Dimensiunea totală a habitatelor și/sau a suprafețelor restaurate (la fața locului sau atât la fața locului, cât și în afara amplasamentului) pentru a compensa pagubele cauzate biodiversității de întreprindere (m2) în comparație cu terenurile utilizate de întreprindere (m2)

(b8)

Este elaborat și pus în aplicare un plan de acțiune privind biodiversitatea pentru toate siturile relevante (inclusiv amplasamentele de producție) pentru a proteja și a spori biodiversitatea locală.

3.1.6.   Refabricarea și recondiționarea de înaltă calitate a produselor și componentelor cu valoare ridicată și/sau în serii mari

 

Refabricarea implică demontarea unui produs, refacerea și înlocuirea componentelor și testarea pieselor individuale și a întregului produs pentru a se asigura că produsul respectă aceleași standarde de calitate ca produsele noi fabricate în prezent, însoțite de o garanție adecvată. Recondiționarea se referă la produse uzate care au îndeplinit standardele de calitate inițiale atunci când au fost introduse pe piață; cu alte cuvinte, produsul recondiționat atinge nivelul standard de calitate care era în vigoare atunci când a fost fabricat inițial, și nu pe cel al aceluiași produs fabricat în prezent.

 

Cea mai bună practică de management de mediu este de a lua în considerare și de a permite oportunități de refabricare sau de recondiționare a produselor prelucrate din metal uzate și de introducere a acestora pe piață în vederea reutilizării, atunci când beneficiile de mediu sunt dovedite din perspectiva întregului ciclu de viață. Produsele refabricate sau recondiționate trebuie să întrunească cel puțin aceleași niveluri de calitate ca atunci când au fost introduse pe piață pentru prima dată și să fie vândute cu o garanție corespunzătoare.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor.

Refabricarea sau recondiționarea poate duce la creșterea costurilor operaționale ale întreprinderilor, care sunt, cu siguranță, compensate pentru fabricarea de produse/componente/piese cu valoare ridicată și pentru seriile de volume mari.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i21)

Procentul de materie primă economisită prin refabricare/recondiționare în comparație cu producerea unui produs nou (kg de material reutilizat în procesul de refabricare/recondiționare/kg de material pentru produsul nou)

(i22)

Emisiile de gaze cu efect de seră evitate asociate cu refabricarea/recondiționarea unui produs în comparație cu producerea unui produs nou (emisii de CO2 echivalente pentru refabricare/recondiționare/emisii de CO2 echivalente pentru un produs nou), specificând dacă sunt incluse în domeniul de aplicare 1, 2 și/sau 3

(b9)

Întreprinderea oferă produse refabricate/recondiționate cu beneficii de mediu dovedite și verificate prin intermediul ECV

3.1.7.   Legătura cu documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile relevante pentru întreprinderile producătoare de produse prelucrate din metal

Cea mai bună practică de management de mediu pentru întreprinderile producătoare de produse prelucrate din metal constă în consultarea celor mai bune tehnici disponibile (10) (BAT) relevante descrise în documentele de referință relevante privind BAT (BREF) pentru a identifica aspectele de mediu relevante care trebuie abordate și, după caz, pentru a pune în aplicare tehnicile.

Aplicabilitate

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) descrise în documentele de referință relevante privind BAT (BREF) se aplică întreprinderilor mari care intră în domeniul de aplicare al Directivei privind emisiile industriale (DEI) (11).

Această bună practică de management de mediu este foarte relevantă pentru IMM-uri (sub pragul prevăzut de Directiva privind emisiile industriale). Cu toate acestea, lipsa cunoștințelor tehnice sau a capacității (IMM-urilor) poate constitui un factor limitativ.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i23) Luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile relevante

N/A

3.2.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru optimizarea utilităților

Prezenta secțiune se referă la practicile pentru sprijinirea proceselor și este relevantă pentru producătorii de produse prelucrate din metal.

3.2.1.   Ventilație eficientă

Cea mai bună practică de management de mediu este de a îmbunătăți eficiența sistemului de ventilație și de a reduce consumul de energie al acestuia prin:

efectuarea unui studiu privind amplasamentul de producție, inclusiv clădirile și procesele;

cartografierea surselor de căldură, umiditate și poluanți în aerul interior;

reducerea acestor surse, de exemplu printr-o întreținere eficientă care limitează emisiile de poluanți sau prin izolarea unei surse prin crearea unei diferențe de presiune a aerului;

definirea nevoilor reale (actuale și viitoare) de ventilație;

efectuarea unui audit al sistemului de ventilație existent, pentru a compara necesitățile definite cu instalația actuală;

reproiectarea sistemului de ventilație pentru a reduce consumul său de energie și a îmbunătăți valorificarea energetică (12); utilizarea energiei termice recuperate pentru răcire (sistem de climatizare) ori pentru încălzire sau preîncălzire, instalarea de surse regenerabile de energie locale (energie termică solară sau fotovoltaică pentru alimentarea sistemelor de răcire) și reducerea volumului de aer furnizat (ceea ce reduce consumul de energie pentru încălzire sau răcire). Ventilația bazată pe cerere poate fi concepută astfel încât să se evite cerințele de vârf și să se permită o funcționare mai eficientă din punct de vedere energetic cu echipamente de dimensiuni reduse.

O abordare similară poate fi adoptată și pentru instalațiile noi, în care sunt definite nevoile la nivelul clădirii și al proceselor proiectate, existând și alte oportunități de minimizare prin modificarea proiectului.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Cunoștințele tehnice interne insuficiente pot constitui uneori o barieră în calea punerii în aplicare a tuturor elementelor acestei bune practici de management de mediu.

Siguranța personalului unității de producție trebuie să fie stabilită în raport cu eficiența energetică a sistemului de ventilație existent.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i24)

Volumul efectiv de aer extras din clădire (m3/oră, m3/tură sau m3/lot de producție)

(i25)

Sistem de ventilație bazat pe cerere (Da/Nu)

(i26)

Consumul de energie pentru ventilație per m3 de clădire (kWh/m3 de clădire)

(i27)

Consumul de energie pentru încălzirea sau răcirea aerului utilizat pentru ventilație per m3 de clădire (kWh/m3 de clădire)

(b11)

Ventilația bazată pe cerere este pusă în aplicare pentru a reduce consumul de energie pentru climatizare.

3.2.2.   Iluminat optim

Pentru a obține un iluminat optim în amplasamentele de producție noi și existente, este necesar să se realizeze un studiu privind iluminatul, care să definească nevoile reale (actuale și viitoare) de lumină și un plan de iluminat, pentru a defini soluția optimă de iluminat (sisteme de iluminat, corpuri, lămpi, utilizarea luminii zilei etc.).

Cea mai bună practică de management de mediu pentru producătorii de produse prelucrate din metal constă în optimizarea sistemelor de iluminat existente și a celor noi prin:

utilizarea la maximum a luminii zilei;

instalarea de dispozitive de iluminat controlate de detectoare de prezență în amplasamente-cheie;

monitorizarea separată a consumului de energie pentru iluminat;

selectarea celor mai adecvate și eficiente din punct de vedere energetic lămpi ținând cont de numărul de ore de utilizare planificate și de zona de instalare;

punerea în aplicare a unui plan periodic de curățare și întreținere a sistemului de iluminat.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă pe scară largă tuturor tipurilor de întreprinderi din sector, inclusiv IMM-urilor. Cu toate acestea, este mai adecvată pentru amplasamentele de producție nou construite sau pentru liniile de producție renovate.

Iluminatul natural este un element important al sistemelor de iluminat eficiente, dar punerea sa în aplicare poate fi limitată la toate amplasamentele din cauza condițiilor naturale locale. În mod similar, aplicabilitatea sa poate fi limitată în amplasamentele de producție existente din cauza constrângerilor arhitecturale.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i28)

Folosirea luminii zilei ori de câte ori este posibil (Da/Nu)

(i29)

Ponderea iluminatului controlat de senzori (senzori de mișcare, senzori pentru lumină naturală) (%)

(i30)

Consumul de energie al echipamentelor de iluminat (kWh/an/m2 de suprafață luminată)

(i31)

Puterea instalată a sistemului de iluminat (kW/m2 de suprafață luminată)

(i32)

Ponderea becurilor LED/cu consum redus de energie (%)

(i33)

Eficiența medie a corpurilor de iluminat la nivel de fabrică (lm/W)

N/A

3.2.3.   Optimizarea ecologică a sistemelor de răcire

Cea mai bună practică de management de mediu este de a îmbunătăți în mod sistematic eficiența energetică și performanța de mediu globală a sistemelor de răcire pentru atelierele mecanice din amplasamentul de producție prin:

depunerea de eforturi pentru a reduce cererea de răcire;

efectuarea unui audit al sistemului de răcire existent pentru a compara necesitățile definite cu instalația de răcire actuală;

reproiectarea sistemului de răcire, cu accent pe maximizarea eficienței energetice și a consumului de apă și pe reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor, și este mai adecvată pentru amplasamente de producție nou construite sau renovate.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestei bune practici de management de mediu poate necesita sprijin din partea partenerilor externi, ceea ce poate constitui un obstacol, în special pentru IMM-uri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i34)

Impactul total echivalent asupra încălzirii globale (TEWI) al sistemului de răcire (CO2 e)

(i35)

Potențialul de încălzire globală (GWP) al agenților frigorifici utilizați (CO2 e)

(i36)

Consumul de energie pentru răcire (kWh/an; kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată)

(i37)

Consumul de apă (apă de la robinet/apă pluvială/apă de suprafață) pentru răcire (m3/an; m3/kg de produs finit sau de piesă fabricată).

N/A

3.2.4.   Utilizarea rațională și eficientă a aerului comprimat

Constituie cea mai bună practică de management de mediu ca producătorii de produse prelucrate din metal să își reducă consumul de energie asociat cu utilizarea aerului comprimat în procesele de producție prin următoarele măsuri:

 

cartografierea și evaluarea utilizării aerului comprimat. În cazul în care o parte din aerul comprimat este utilizată în aplicații ineficiente sau într-un mod impropriu, alte soluții tehnologice ar putea fi mai adecvate scopului sau mai eficiente. În cazul în care se are în vedere o tranziție de la instrumente pneumatice la instrumente acționate electric pentru o anumită aplicație, este necesară realizarea unei evaluări corespunzătoare, avându-se în vedere nu numai consumul de energie, ci și toate aspectele de mediu, precum și nevoile specifice ale aplicației;

 

optimizarea sistemului de aer comprimat prin:

identificarea și eliminarea scurgerilor, utilizând tehnologii de control adecvate, cum ar fi instrumente de măsurare cu ultrasunete pentru scurgerile de aer care sunt ascunse sau greu accesibile;

o mai bună corelare a cererii și ofertei de aer comprimat în cadrul unității de producție, și anume adaptarea presiunii, volumului și calității aerului la nevoile diferitelor dispozitive de utilizare finală și, dacă este cazul, producerea de aer comprimat mai aproape de centrele de consum prin alegerea de unități descentralizate, mai degrabă decât alegerea unui compresor centralizat mare care să răspundă tuturor utilizărilor;

producerea de aer comprimat la o presiune mai joasă prin reducerea pierderilor de presiune în rețeaua de distribuție și, atunci când este necesar, prin adăugarea de dispozitive de amplificare a presiunii numai în cazul dispozitivelor care necesită o presiune mai mare decât majoritatea aplicațiilor;

proiectarea sistemului de aer comprimat pe baza curbei anuale de durată a sarcinii, cu scopul de a asigura o aprovizionare cu un consum minim de energie pentru perioadele de sarcină de bază, maximă și minimă;

selectarea de componente extrem de eficiente pentru sistemul de aer comprimat, cum ar fi compresoare, variatoare de turație (VFD) și uscătoare de aer cu refrigerare integrată de înaltă eficiență;

odată ce toate aspectele de mai sus sunt optimizate, recuperarea căldurii din compresor (compresoare) prin instalarea unui schimbător de căldură cu plăci în cadrul circuitului de ulei al compresoarelor; căldura recuperată poate avea diverse utilizări, cum ar fi uscarea produselor, regenerarea desicantului, încălzirea spațiilor, răcirea datorată funcționării unui răcitor cu absorbție sau conversia căldurii recuperate în energie mecanică utilizând mașini cu ciclu Rankine organic.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Aceasta este mai potrivită pentru liniile de producție noi sau renovate.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i38)

Consumul de energie electrică pe metru cub standard de aer comprimat livrat la punctul de utilizare finală (kWh/m3) la un nivel de presiune declarat

(i39)

Indice de scurgere de aer (13)

(b12)

Consumul de energie electrică al sistemului de aer comprimat este mai mic de 0,11 kWh/m3 de aer comprimat de alimentare, pentru instalațiile de mari dimensiuni care funcționează la o presiune reală de 6,5 bari, cu debit de volum normalizat la 1 013 mbar și 20 °C, și abateri de presiune care nu depășesc 0,2 bari.

(b13)

După ce toate consumatoarele de aer sunt oprite, presiunea rețelei rămâne stabilă și compresoarele (în mod de așteptare) nu trec la condiția de sarcină.

3.2.5.   Utilizarea energiei din surse regenerabile

Cea mai bună practică de management de mediu este ca întreprinderile producătoare de produse prelucrate din metal să utilizeze energie din surse regenerabile pentru procesele lor prin:

achiziționarea de energie electrică verificată din surse regenerabile sau generarea proprie de energie electrică din surse regenerabile de energie;

generarea de energie termică din surse regenerabile de energie [de exemplu, energie termică solară, inclusiv energie termică solară concentrată, geotermală sau pompe de căldură care pot funcționa, de asemenea, cu energie electrică din surse regenerabile, de exemplu cu energie solară fotovoltaică, biomasă durabilă (bazată pe deșeuri) și biogaz];

instalarea de sisteme de stocare a energiei, inclusiv stocarea termică în completarea aplicațiilor termice solare, geotermale și termice ambientale, inclusiv cuplate cu pompe de căldură pentru încălzire și răcire, dacă este cazul, pentru a permite rate mai mari de utilizare proprie a energiei din surse regenerabile autogenerată.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor.

Producția proprie de energie termică din surse regenerabile și integrarea în procesele de fabricație depind în mare măsură de caracteristicile tehnologice ale proceselor de producție desfășurate și de cererea reală, de exemplu procesul la temperaturi ridicate.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i40)

Ponderea energiei electrice din surse regenerabile (autogenerată sau achiziționată) din consumul total de energie electrică (%)

(i41)

Ponderea energiei termice din surse regenerabile din consumul total de căldură (%)

(b14)

Întregul consum de energie electrică este asigurat din energia din surse regenerabile autogenerată sau din energia electrică din surse regenerabile verificată achiziționată prin intermediul unui contract de cumpărare de energie electrică pe termen lung.

(b15)

Utilizarea energiei termice din surse regenerabile generate la fața locului este integrată în procese de producție adecvate

3.2.6.   Colectarea apei pluviale

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce utilizarea apei dulci în amplasamentele de producție prin colectarea și utilizarea apei pluviale în diferitele procese de producție sau auxiliare. Un astfel de sistem colectează apa pluvială dintr-o zonă de captare (adesea acoperișul fabricii sau parcarea), dispune de un sistem de transport pentru a o colecta într-un rezervor de stocare și de un sistem de distribuție (conducte și pompe) pentru a o aduce la punctele de utilizare finală.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Aceasta este mai potrivită pentru instalațiile nou construite sau modernizate și, în special, pentru instalațiile în care apa pluvială colectată poate fi utilizată ca apă de proces. În cazul modernizării, caracteristicile clădirii pot constitui un obstacol în calea punerii în aplicare a celei mai bune practici de management de mediu.

Localizarea geografică influențează în mare măsură relevanța acestei bune practici de management de mediu (de exemplu, cantitatea de precipitații, deficitul local de apă). În anumite regiuni, cea mai bună practică de management de mediu este obligatorie prin lege pentru prevenirea inundațiilor și pentru reducerea utilizării apelor subterane.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i42)

Ponderea apei pluviale din consumul total de apă (%)

(b16)

Apa pluvială este colectată și utilizată ca apă de proces în procesele de producție și auxiliare

3.3.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru procesele de producție

Prezenta secțiune se referă la practicile pentru procesele principale de producție și este relevantă pentru producătorii de produse prelucrate din metal.

3.3.1.   Selectarea agenților de lucru eficienți din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru prelucrarea metalelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a selecta agenți de lucru eficienți din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru prelucrarea metalelor prin:

 

efectuarea de evaluări aprofundate sistematice, fundamentate științific ale agenților de lucru disponibili pentru prelucrarea metalelor, în conformitate cu un set amplu de criterii, care să includă atât aspectele de mediu, cât și pe cele economice, luând în considerare întregul ciclu de viață al agenților de lucru și al produselor fabricate;

 

căutarea de agenți de lucru disponibili pentru prelucrarea metalelor care pot îndeplini diferite funcții (de exemplu, lubrifiere, îndepărtarea așchiilor, curățare) în același timp sau care pot fi utilizați de mai multe ori după recuperarea și/sau reformularea corespunzătoare.

Cea mai bună practică de management de mediu constă, de asemenea, în evaluarea și controlul performanței agenților de lucru selectați pentru prelucrarea metalelor în timpul sau după aplicarea lor prin intermediul unui sistem de monitorizare.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Cu toate acestea, lipsa cunoștințelor tehnice interne poate constitui un obstacol, în special în cazul IMM-urilor.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i43)

Cantitatea totală de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor achiziționați pe an [kg (sau l)/an]

(i44)

Cantitatea totală de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor recuperați pe an [kg (sau l)/an]

(i45)

Numărul diferiților agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor utilizați în întreprindere (numărul total de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor)

(i46)

Consumul de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat [kg (sau l)/kg de produs finit sau de piesă fabricată]

(b17)

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.2.   Reducerea la minimum a consumului de lichid de ungere și răcire în prelucrarea metalelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce la minimum utilizarea lichidului de ungere și răcire în operațiunile de prelucrare și modelare a metalelor. Acest lucru poate fi realizat prin aplicarea unor tehnici precum răcirea criogenică sau alimentarea sub presiune cu lichid de ungere și răcire. Aceste tehnici conduc la reducerea generării de deșeuri, la creșterea eficienței globale a proceselor și, prin urmare, la reducerea consumului de energie, precum și la prelungirea duratei de viață a echipamentelor.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Datorită intensității sale energetice, această bună practică este mai potrivită pentru seriile sau prototipurile mici și pentru instalațiile noi sau reînnoite, mai degrabă decât pentru modernizarea unui proces în curs.

Cu toate acestea, intensitatea energetică este un parametru care trebuie examinat cu atenție de la caz la caz. Acest lucru, în combinație cu lipsa cunoștințelor tehnice și a expertizei interne, poate constitui un obstacol semnificativ în calea aplicării acestei bune practici de management de mediu.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i47)

Consumul de lichid de ungere și răcire per piesă prelucrată (l/piesă)

(b17)

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.3.   Deformarea incrementală a tablelor metalice ca alternativă pentru fabricarea matrițelor

Pentru producția de serii mici, cea mai bună practică de management de mediu este aceea de a aplica deformarea incrementală a tablelor metalice (Incremental sheet metal forming – ISF) ca alternativă pentru fabricarea matrițelor. Acest lucru permite fabricarea de produse complexe cu o eficiență mai mare a materialelor.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă pe scară largă tuturor tipurilor de întreprinderi din sector, inclusiv IMM-urilor. ISF se poate utiliza pentru o gamă largă de materiale și este mai adecvată pentru geometriile complexe ale produselor și pentru prototipuri și serii mici de producție. Cu toate acestea, înainte de trecerea la tehnica ISF, întreprinderile pot efectua o evaluare a ciclului de viață pentru a înțelege beneficiile de mediu.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i11)

Consumul de energie per produs fabricat (kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată).

(i1)

Utilizarea eficientă a resurselor (kg de produs finit/kg de materie primă)

(i48)

Beneficiile de mediu ale trecerii la ISF, demonstrate de o ECV completă sau de o ECV simplificată bazată pe analiza semicantitativă (Da/Nu)

(b17)

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.4.   Reducerea consumului de energie în modul standby al mașinilor de prelucrare a metalelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce consumul de energie în modul standby al mașinilor de prelucrare a metalelor prin oprirea (și repornirea) mașinilor în modul cel mai eficient, fie manual, fie automat (reprogramând sistemul de control) sau prin achiziționarea unor mașini mai eficiente din punct de vedere energetic în care este integrat un mod standby „verde” (cu consum foarte redus de energie). Acest mod operațional se bazează adesea pe mai multe subunități care pot fi oprite individual în loc de a pune întreaga mașină pur și simplu în modul standby. O abordare suplimentară constă în reducerea duratei fazelor de standby, în special pentru mașinile cu consum ridicat de energie în perioadele de inactivitate, prin optimizarea planificării producției.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă pe scară largă în toate tipurile de întreprinderi din sector, inclusiv în IMM-uri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i11)

Consumul de energie per produs fabricat (kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată).

(i49)

Pentru mașinile individuale relevante: consumul total de energie pe mașină și pe an (kWh/an)

(i50)

Pentru mașinile individuale relevante: consumul total de energie pe mașină în timpul perioadei de inactivitate (kWh/oră)

(i51)

Procentul de mașini cu etichetă „a se opri”/„a nu se opri” (%)

(b18)

Toate mașinile de prelucrare a metalelor au fie un mod standby „verde”, fie o etichetă care indică momentul în care ar trebui să fie oprite manual.

3.3.5.   Menținerea valorii materialelor pentru reziduurile metalice

Cea mai bună practică de management de mediu este de a menține valoarea materialelor prin prelucrarea ulterioară a deșeurilor metalice (așchii și șpanuri), în special prin două aspecte ale prelucrării reziduurilor metalice:

separarea fluxurilor de reziduuri metalice pentru a asigura un nivel ridicat de puritate care să permită recuperarea și reciclarea ulterioară la clase de calitate superioare;

recuperarea și separarea uleiului pentru prelucrare și a metalului, de exemplu prin presarea așchiilor și a șpanurilor în brichete.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu se aplică tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor, și sunt mai relevante pentru producția de serii mari.

Volumul reziduurilor materialelor de lucru trebuie să fie semnificativ pentru a asigura fezabilitatea economică.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i52)

Ulei recuperat (l ulei/an)

(i53)

Utilizarea eficientă a resurselor de ulei (% de ulei în brichete sau în ieșirea separatorului)

(b19)

Deșeurile de așchiere și de rectificare prezintă un conținut de ulei/umiditate mai mic de 2 % și de 8 %

3.3.6.   Forjare multidirecțională

Atunci când se forjează produse complexe cu o mare variație a secțiunii transversale, cea mai bună practică de management de mediu constă în aplicarea forjării multidirecționale. Această practică reduce semnificativ formarea de bavuri prin aplicarea unei presiuni în direcții diferite în piesa fabricată, ceea ce duce la necesitatea de a îndepărta mai puțin material prin prelucrare ulterioară.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Aceasta este adecvată în special pentru componentele formate în mod complex și produsele de nișă, precum și pentru întreprinderile cu serii de producție mari. Forjarea multidirecțională poate fi aplicată unei game largi de materiale (aluminiu, cupru, magneziu, titan).

Cu toate acestea, aplicabilitatea acestei bune practici de management de mediu poate fi limitată din cauza necesității de a achiziționa instrumente speciale de forjare și cunoștințe tehnice care conduc la costuri de investiție ridicate.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i54)

Procentul de bavuri generate per piesă fabricată (%)

(i55)

Energia totală necesară pentru procesul de forjare (energia de intrare pentru forjare kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată)

(i1)

Utilizarea eficientă a resurselor (kg de produs finit sau de piesă fabricată/kg de materie primă)

(b17)

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.7.   Prelucrarea hibridă ca metodă de reducere a consumului de energie

Cea mai bună practică de management de mediu este ca producătorii de produse prelucrate din metal să utilizeze prelucrarea hibridă în cazul în care aceasta permite o scădere semnificativă a necesarului total de energie pentru prelucrare per piesă/produs/componentă prin combinarea a două sau mai multe procese de producție diferite într-o nouă configurație, exploatând în mod sinergic avantajele fiecărui proces individual.

Combinarea diferitelor procese de producție, de exemplu frezarea, găurirea, poate permite o mai mare libertate în proiectarea și fabricarea pieselor, a produselor și a componentelor în comparație cu utilizarea tehnologiilor de prelucrare convenționale.

Aplicabilitate

Prelucrarea hibridă este aplicabilă pe scară largă tuturor tipurilor de întreprinderi din acest sector, inclusiv IMM-urilor. Aceasta este adecvată în special pentru amplasamentele de producție care dispun de mașini noi. Prelucrarea hibridă este foarte relevantă pentru producția de piese/produse/componente cu geometrii complexe.

Combinația dintre costurile de investiție relativ ridicate și lipsa cunoștințelor/capacității tehnice specifice interne necesare pentru punerea în aplicare a acestei bune practici de management de mediu poate limita aplicabilitatea acesteia, în special în cazul IMM-urilor.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i1)

Utilizarea eficientă a resurselor (kg de produs finit sau de piesă fabricată/kg de materie primă)

(i11)

Consumul de energie (kWh/kg de produs finit sau piesă fabricată)

(b17)

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.8.   Utilizarea controlului predictiv pentru gestionarea climatizării în cabina de vopsire

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce la minimum consumul de energie al climatizării pentru cabinele de vopsire prin punerea în aplicare a unui sistem de control predictiv, reglat prin reacție și anticipare, funcționând într-un interval de valori. Un astfel de sistem permite menținerea constantă a vitezei la care se usucă vopseaua fără a menține neapărat constante nivelurile de temperatură și umiditate din cabina de vopsire, așa cum se întâmplă în cazul sistemelor convenționale de control. Principiul de funcționare este de a menține constantă numai diferența dintre limita cantității de vapori care poate fi absorbită de aer (care variază în funcție de temperatură) și cantitatea de vapori de apă care se află deja în aer.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este adecvată pentru întreprinderile cu serii de producție mari, cabine mari pentru vopsire și cu mai multe cabine pentru vopsire.

Punerea în aplicare deplină și eficace a celei mai bune practici de management de mediu necesită:

angajați calificați cu cunoștințe aprofundate privind procesul de uscare a vopselei și controlul calității vopselei;

menținerea eficacității instalației;

sisteme fiabile și continue de monitorizare a datelor (senzori, măsurători etc.) și sisteme de automatizare instalate (la fața locului).

Îndeplinirea cerințelor sporite menționate mai sus, combinată cu lipsa cunoștințelor tehnice interne și cu costurile ridicate ale investițiilor, constituie un obstacol în calea punerii sale în aplicare, în special pentru IMM-uri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i56)

Consumul de energie pentru vopsire (kWh/m2 de suprafață acoperită/vopsită)

(b17)

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

4.   INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU RECOMANDAȚI PENTRU FIECARE SECTOR

Tabelul 4.1 conține o selecție de indicatori-cheie de performanță de mediu pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal, precum și parametrii de excelență și aferenți și trimiteri la cele mai bune practici de management de mediu relevante. Aceștia constituie un subansamblu al tuturor indicatorilor menționați în secțiunea 3.

Tabelul 4.1

Indicatori-cheie de performanță de mediu și parametri de excelență pentru sectorul fabricării produselor prelucrate din metal

Indicator

Unități comune

Grup-țintă principal

Scurtă descriere

Nivel de monitorizare minim recomandat

Indicator principal EMAS asociat  (14)

Parametru de excelență

Cea mai bună practică de management de mediu asociată  (15)

Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale

Utilizarea eficientă a resurselor

kg de produse finite/kg de materii prime

Producători de produse prelucrate din metal

Cantitatea de produse finite fabricate împărțită la cantitatea de materii prime necesare pentru fabricarea produselor finite.

Rezultatele acestui indicator pot contribui la aplicarea unor abordări precum gândirea bazată pe ciclul de viață, structurile simplificate de management și economia circulară pentru a evalua potențialul de îmbunătățire a mediului în fabricarea de produse din metal existente sau noi

Amplasament

Eficiența materialelor

Luarea sistematică în considerare a gândirii bazate pe ciclul de viață, a structurilor simplificate de management și a economiei circulare în toate deciziile strategice.

3.1.1,

3.3.3,

3.3.6,

3.3.7.

Cartografierea fluxurilor de materiale și a relevanței lor pentru mediu

DA/NU

Producători de produse prelucrate din metal

Acest indicator se referă la cartografierea tuturor fluxurilor de materiale utilizate pentru fabricarea produselor prelucrate din metal în vederea realizării relevanței lor pentru mediu.

Unitate

Eficiența materialelor

Dezvoltarea de noi produse este evaluată în vederea îmbunătățirilor de mediu.

3.1.1.

Procentul de bunuri și servicii care sunt certificate din punct de vedere ecologic sau care au un impact redus verificat asupra mediului

%

Producători de produse prelucrate din metal

Numărul de produse fabricate sau de servicii furnizate cu un impact redus verificat asupra mediului împărțit la numărul total de produse fabricate sau de servicii furnizate.

Unitate

Eficiența materialelor

Toate bunurile și serviciile achiziționate îndeplinesc criteriile de mediu stabilite de întreprindere.

3.1.2.

Utilizarea subproduselor, a energiei reziduale sau a altor resurse provenite de la alte întreprinderi.

kg de materiale de la alte întreprinderi/kg de materie primă totală;

MJ energie recuperată de la alte întreprinderi/MJ consum total de energie

Producători de produse prelucrate din metal

Acest indicator se referă la cantitatea de subproduse sau de energie reziduală utilizate de la alte întreprinderi pentru fabricarea de produse sau piese, împărțită la cantitatea totală sau la energia consumată.

Întreprindere

Eficiența materialelor

Colaborarea cu alte organizații pentru a utiliza energia și resursele într-un mod mai eficient la nivel sistemic.

3.1.2.

Implicarea sistematică a părților interesate, cu accent pe îmbunătățirea performanței de mediu

DA/NU

Producători de produse prelucrate din metal

Acest indicator arată dacă implicarea părților interesate de-a lungul lanțului valoric în procesul de dezvoltare de noi produse sau piese cu performanțe de mediu îmbunătățite are loc în mod sistematic.

Întreprindere

Eficiența materialelor

Implicarea structurală a părților interesate în dezvoltarea unor produse mai ecologice.

3.1.2.

Sistemul de monitorizare a energiei la nivel de proces

DA/NU

Producători de produse prelucrate din metal

Acest indicator se referă la punerea în aplicare a unei monitorizări sistematice și detaliate a energiei în toate amplasamentele de producție la nivel de proces.

Amplasament

Eficiența energetică

Monitorizarea continuă a energiei la nivel de proces este pusă în aplicare și determină îmbunătățiri ale eficienței energetice

3.1.3.

Pentru substanțele chimice individuale utilizate, cantitatea de substanță chimică aplicată și clasificarea acesteia în conformitate cu Regulamentul 1272/2008 (Regulamentul CLP)

kg/kg de produs finit sau piesă fabricată

Producători de produse prelucrate din metal

Cantitatea totală de substanțe chimice individuale utilizate în procesele de producție împărțită la cantitatea de produs finit sau de piesă fabricată.

Utilizarea substanțelor chimice este revizuită periodic pentru a analiza posibilitățile de substituire, iar substanțele chimice sunt clasificate în conformitate cu Regulamentul (CE) 1272/2008 (Regulamentul CLP).

Amplasament

Eficiența materialelor

Revizuirea periodică (cel puțin o dată pe an) a utilizării substanțelor chimice pentru a reduce la minimum utilizarea acestora și explorarea posibilităților de înlocuire

3.1.4.

Punerea în aplicare a unui plan de acțiune privind biodiversitatea sitului în toate unitățile de producție

DA/NU

Producători de produse prelucrate din metal

Acest indicator arată dacă toate unitățile de producție dispun sau nu de un plan de acțiune privind biodiversitatea pentru zona de amplasament.

Amplasament

Biodiversitate

Este elaborat și pus în aplicare un plan de acțiune privind biodiversitatea pentru toate amplasamentele relevante (inclusiv amplasamentele de producție) pentru a proteja și a spori biodiversitatea locală

3.1.5.

Emisiile de gaze cu efect de seră evitate asociate cu refabricarea/recondiționarea unui produs în comparație cu producerea unuia nou, specificând dacă sunt incluse în domeniul de aplicare 1, 2 și/sau 3

Emisii de gaze cu efect de seră pentru refabricare/recondiționare/emisii de CO2 echivalente aferente produsului nou

Producători de produse prelucrate din metal

Emisiile de gaze cu efect de seră asociate cu refabricarea sau recondiționarea unui produs, împărțite la emisiile de dioxid de carbon echivalente generate de dezvoltarea unui produs nou.

Acest indicator include emisiile de gaze cu efect de seră din domeniile 1, 2 și 3.

Amplasament

Emisii

Întreprinderea oferă produse refabricate/recondiționate cu beneficii de mediu dovedite și verificate prin intermediul ECV.

3.1.6.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru optimizarea utilităților

Sistem de ventilație bazat pe cerere

DA/NU

Producători de produse prelucrate din metal

Acest indicator se referă la instalarea și funcționarea sistemelor de ventilație bazate pe cerere în unitățile de producție.

Unitate

Eficiența energetică

Ventilația bazată pe cerere este pusă în aplicare pentru a reduce consumul de energie pentru climatizare.

3.2.1.

Volumul efectiv de aer extras din clădire

m3/oră

m3/tură

m3/lot de producție

Producători de produse prelucrate din metal

Volumul de aer extras din clădire pe oră SAU

pe tură SAU

pe lot de producție

Amplasament

Eficiența energetică

N/A

3.2.1.

Consumul energetic al echipamentelor de iluminat

KWh/an/m2 de suprafață luminată

Producători de produse prelucrate din metal

Consumul de energie al echipamentelor de iluminat instalate în unitatea de producție împărțit la suprafața luminată a unității de producție pe an.

Unitate

Eficiența energetică

N/A

3.2.2.

Consumul de energie pentru răcire

kWh/an

kWh/kg de produs finit sau de piesă fabricată

Producători de produse prelucrate din metal

Consumul de energie al sistemului de răcire în unitatea de producție pe an SAU

împărțit la cantitatea de produs finit sau de piesă fabricată

Unitate

Eficiența energetică

N/A

3.2.3.

Consumul de apă pentru răcire (apă de la robinet/apă pluvială/apă de suprafață)

m3/an

Producători de produse prelucrate din metal

Volumul de apă utilizat de sistemul de răcire în unitatea de producție pe an.

Tipul de apă trebuie, de asemenea, raportat, de exemplu, apă de la robinet/apă pluvială.

Unitate

Apă

N/A

3.2.3.

Consum de energie electrică pe metru cub standard de aer comprimat livrat la punctul de utilizare finală la un nivel de presiune declarat

kWh/m3

Producători de produse prelucrate din metal

Consumul de energie electrică al sistemului de aer comprimat (inclusiv consumul de energie al compresoarelor, uscătoarelor și circuitelor auxiliare) pe metru cub standard de aer comprimat de alimentare, la un nivel de presiune stabilit

Unitate

Eficiența energetică

Consumul de energie electrică al sistemului de aer comprimat este mai mic de 0,11 kWh/m3 de aer comprimat de alimentare, pentru instalațiile de mari dimensiuni care funcționează la o presiune reală de 6,5 bari, cu debit de volum normalizat la 1 013 mbar și 20 °C, și abateri de presiune care nu depășesc 0,2 bari.

3.2.4.

Indicele de scurgere de aer

Număr

Producători de produse prelucrate din metal

Indicele de scurgere de aer este calculat, atunci când toate consumatoarele de aer sunt oprite, ca fiind suma pentru fiecare dintre compresoare la momentul funcționării, înmulțită cu capacitatea compresorului respectiv, împărțită la durata totală de timp în mod standby și la capacitatea nominală totală a compresoarelor din sistem, și este exprimat ca fiind:

Image 1

unde: ti(cr) reprezintă timpul (min) în care un compresor este în stare de funcțiune atunci când toate consumatoarele de aer sunt oprite (modul standby al sistemului de aer comprimat); Ci(cr) reprezintă capacitatea (Nl/min) compresorului care pornește pentru durata ti(cr) în timp ce toate consumatoarele de aer sunt oprite; t(sb) reprezintă durata totală (min) pe parcursul căreia echipamentul de aer comprimat instalat este în mod standby; C(tot) reprezintă suma capacității nominale (Nl/min) a tuturor compresoarelor din sistemul de aer comprimat.

Unitate

Eficiența energetică

După ce toate consumatoarele de aer sunt oprite, presiunea rețelei rămâne stabilă și compresoarele (în mod standby) nu trec la condiția de sarcină.

3.2.4.

Ponderea energiei electrice din surse regenerabile (autogenerată sau achiziționată) din consumul total de energie electrică

%

Producători de produse prelucrate din metal

Energia electrică din surse regenerabile, fie autogenerată, fie achiziționată, împărțită la consumul total de energie electrică în zona de amplasament.

În ceea ce privește energia electrică din surse regenerabile achiziționată, aceasta este luată în considerare în cazul acestui indicator doar dacă este verificată din punct de vedere al adiționalității (și anume, nu figurează deja ca fiind utilizată de o altă organizație sau ca fiind în cadrul mixului energetic din rețea).

Amplasament

Eficiența energetică

Întregul consum de energie electrică este asigurat din energia din surse regenerabile autogenerată sau din energia electrică din surse regenerabile verificată achiziționată prin intermediul unui contract de cumpărare de energie electrică pe termen lung.

3.2.5.

Ponderea energiei termice din surse regenerabile din totalul de energie termică utilizată

%

Producători de produse prelucrate din metal

Energia termică din surse regenerabile (de exemplu, energia termică solară, geotermală, pompele de căldură, biomasa pe bază de deșeuri și biogazul, energia electrică din surse regenerabile, de preferință generată local în cadrul producției proprii sau al unei abordări bazate pe comunitatea de energie regenerabilă) împărțită la consumul total de căldură de către amplasament

Amplasament

Eficiența energetică

Consumul de energie termică din surse regenerabile generată la fața locului este integrat în procese de producție adecvate.

3.2.5.

Ponderea consumului de apă pluvială din consumul total de apă

%

Producători de produse prelucrate din metal

Volumul total de apă pluvială consumată pentru procese la fața locului sau procese auxiliare împărțit la volumul total de apă consumată pentru procesul la fața locului sau procesul auxiliar în amplasamentele de producție.

Amplasament

Apă

Apa pluvială este colectată și utilizată ca apă de proces în procesele de producție și auxiliare.

3.2.6.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru procesele de producție

Cantitatea totală de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor achiziționate pe an

Kg/an

L/an

Producători de produse prelucrate din metal

Cantitatea de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor utilizați în procesele de producție ale amplasamentului de producție pe an.

Amplasament

Eficiența materialelor

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

- consum de energie per produs fabricat;

- utilizarea eficientă a resurselor;

- consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.1.

Consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat

kg (sau l)/kg de produs finit sau piesă fabricată

Producători de produse prelucrate din metal

Cantitatea de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor consumați în procesele de producție împărțită la cantitatea de produse finite sau de piese fabricate

Amplasament

Eficiența materialelor

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.1.

Consumul de lichid de ungere și răcire per piesă prelucrată

L/piesă fabricată

Producători de produse prelucrate din metal

Volumul lichidului de ungere și răcire consumat în procesele/operațiile de producție per piesă fabricată.

Amplasament

Eficiența materialelor

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.2.

Consumul de energie

kWh/kg produs finit sau piesă fabricată

Producători de produse prelucrate din metal

Consumul de energie în unitatea de producție pentru fabricarea de produse sau piese împărțit la cantitatea de produs finit sau de piesă fabricată.

Unitate

Eficiența energetică

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.1.3,

3.3.3,

3.3.4,

3.3.7.

Pentru mașinile individuale relevante: consumul total de energie pe mașină în timpul perioadei de inactivitate

kWh/oră

Producători de produse prelucrate din metal

Cantitatea de energie utilizată de mașini în timpul perioadei de inactivitate pe oră

Unitate

Eficiența energetică

Toate mașinile de prelucrare a metalelor au fie un mod standby „verde”, fie o etichetă care indică momentul în care ar trebui să fie oprite manual

3.3.4.

Ulei recuperat

L ulei/an

Producători de produse prelucrate din metal

Volumul de uleiuri pentru prelucrare recuperate din procesele de producție pe an

Unitate

Eficiența materialelor

Deșeurile de așchiere și de rectificare prezintă un conținut de ulei/umiditate mai mic de 2 %, apoi de 8 %

3.3.5.

Energia totală necesară pentru procesul de forjare

kWh/kg produs finit sau piesă fabricată

Producători de produse prelucrate din metal

Energia totală necesară pentru procesul de forjare împărțită la cantitatea de produs finit sau de piesă fabricată

Unitate

Eficiența materialelor

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.6.

Consumul de energie pentru vopsire

KWh/m2 de suprafață grunduită/vopsită

Producători de produse prelucrate din metal

Consumul de energie pentru vopsirea produselor/pieselor împărțit la suprafața produselor sau a pieselor grunduite sau vopsite.

Amplasament

Eficiența energetică

Întreprinderea obține o îmbunătățire continuă (și anume, de la an la an) a performanței de mediu, reflectată de o îmbunătățire, cel puțin, a următorilor indicatori:

consum de energie per produs fabricat;

utilizarea eficientă a resurselor;

consum de agenți de lucru pentru prelucrarea metalelor per produs fabricat.

3.3.8


(1)  Raportul științific și de politică este publicat pe site-ul JRC, la următoarea adresă: https://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/fab_metal_prod.html Concluziile privind cele mai bune practici de management de mediu și aplicabilitatea acestora, precum și indicatorii specifici de performanță de mediu identificați și parametrii de excelență cuprinși în prezentul document de referință sectorial se bazează pe constatările consemnate în raportul științific și de politică. Toate informațiile de bază și toate detaliile tehnice figurează în raportul menționat.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului din 29 iunie 1993 privind participarea voluntară a întreprinderilor din sectorul industrial la un sistem comunitar de management de mediu și audit (JO L 168, 10.7.1993, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management ecologic și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1).

(4)  Conform secțiunii B litera (f) din anexa IV la Regulamentul EMAS, declarația de mediu trebuie să conțină „o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanța de mediu a organizației în ceea ce privește aspectele semnificative de mediu ale acesteia. Raportarea se face atât cu privire la indicatorii de performanță de mediu principali, cât și cu privire la indicatorii de performanță de mediu specifici, astfel cum se prevede în secțiunea C. În cazul în care există obiective și ținte de mediu, datele referitoare la acestea trebuie să fie raportate”. În secțiunea C punctul 3 din anexa IV se precizează că „[f]iecare organizație prezintă, de asemenea, rapoarte anuale cu privire la performanțele sale referitoare la aspectele semnificative, directe și indirecte, de mediu și la impacturile asupra mediului care sunt legate de activitățile sale principale, care sunt măsurabile și verificabile și care nu sunt deja acoperite de indicatorii de bază. (…) În cazul în care acestea sunt disponibile, organizația ia în considerare documentele de referință sectoriale, astfel cum se menționează la articolul 46, pentru a facilita identificarea indicatorilor sectoriali relevanți.”

(5)  În „Raportul privind cele mai bune practici” publicat de JRC și disponibil online la adresa de mai jos, există o descriere detaliată a fiecărei cele mai bune practici, împreună cu orientări practice privind punerea în aplicare:http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/BEMP_FabMetProd_BackgroundReport.pdf Organizațiile sunt invitate să consulte raportul dacă sunt interesate să afle mai multe despre unele dintre cele mai bune practici descrise în prezentul document de referință sectorial.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1). NB: NACE înseamnă Nomenclature statistique des Activités économiques dans la Communauté Européenne.

(*)  Numai operațiunile la scară mică (considerabil mai mici decât pragurile prevăzute de Directiva privind emisiile industriale, cu procese de producție substanțial diferite, de exemplu mult mai multe procese manuale decât automatizate).

(**)  Aceste activități sunt considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare în măsura în care produsele în cauză sunt compuse în principal din metal.

(7)  Informațiile referitoare la documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile se pot consulta la adresa: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/index.html

(8)  Producția (exprimată în indicatori sub formă de kg de produs finit sau de piesă fabricată) poate fi exprimată în diferite moduri: numărul de piese, kg de produse etc., în funcție de tipul de produse și de omogenitatea/eterogenitatea acestora. Întreprinderile pot alege indicatori adecvați pentru a exprima producția.

(9)  Întreprinderile care utilizează deșeuri de la alte întreprinderi pentru producerea de energie, și anume producerea de energie termică de către alte întreprinderi, trebuie să dispună de sisteme adecvate și eficace de tratare a emisiilor pentru a evita poluarea aerului.

(10)  Lista completă a documentelor BREF elaborate existente este disponibilă la adresa: http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/

(11)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului: https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:334:0017:0119:ro:PDF

(12)  De exemplu, valorificarea energiei termice pentru încălzirea clădirilor cu un schimbător de căldură.

(13)  

Image 2
, care este calculat, atunci când toate consumatoarele de aer sunt oprite, ca suma pentru fiecare dintre compresoare la momentul funcționării, înmulțită cu capacitatea compresorului respectiv, împărțită la durata totală de timp în standby și la capacitatea nominală totală a compresoarelor din sistem.

(14)  Indicatorii principali EMAS sunt enumerați în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 (secțiunea C.2).

(15)  Numerele se referă la secțiunile prezentului document.


25.11.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 420/87


DECIZIA (UE) 2021/2054 A COMISIEI

din 8 noiembrie 2021

privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (1), în special articolul 46 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 prevede obligația Comisiei de a elabora documente de referință sectoriale pentru anumite sectoare economice. Documentele trebuie să includă cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu și, după caz, parametri de excelență și sisteme de clasificare ce identifică nivelurile de performanță de mediu. Organizațiile înregistrate sau care se pregătesc pentru înregistrare în sistemul de management de mediu și audit instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 trebuie să țină seama de documentele de referință sectoriale atunci când elaborează propriul sistem de management de mediu și își evaluează performanțele de mediu în declarația de mediu sau în declarația de mediu actualizată, întocmită în conformitate cu anexa IV la regulamentul respectiv.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 a prevăzut obligația Comisiei de a elabora un plan de lucru care să stabilească o listă orientativă a sectoarelor ce trebuie considerate prioritare pentru adoptarea unor documente de referință sectoriale și intersectoriale. În acest plan de lucru (2), Comisia a identificat sectorul serviciilor de telecomunicații și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) ca fiind un sector prioritar.

(3)

Documentul de referință sectorial pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC ar trebui să stabilească cele mai bune practici de management de mediu pentru toți furnizorii de servicii de telecomunicații și TIC, inclusiv pentru operatorii de telecomunicații, firmele de consultanță în domeniul TIC, societățile de prelucrare și de găzduire a datelor, creatorii și editorii de software, radiodifuzorii și instalatorii de echipamente și de site-uri TIC. Ori de câte ori este posibil și relevant, ar trebui să se menționeze, de asemenea, indicatori de performanță de mediu specifici și parametri de excelență specifici pentru fiecare bună practică de management de mediu.

(4)

Prin intermediul acestor bune practici de management de mediu pentru sectorul respectiv (3), ar trebui identificate acțiuni concrete de îmbunătățire a managementului de mediu global al societăților în patru domenii principale. Aceste domenii principale, considerate a sprijini cel mai bine eforturile tuturor furnizorilor de servicii de telecomunicații și TIC, sunt aspectele transversale, centrele de date, rețelele de comunicații electronice și îmbunătățirea performanței energetice și de mediu în alte sectoare.

(5)

Pentru a oferi organizațiilor din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC, verificatorilor de mediu, autorităților naționale, organismelor de acreditare și autorizare și altor operatori, suficient timp pentru a se pregăti pentru introducerea documentului de referință sectorial pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC, data aplicării prezentei decizii ar trebui amânată.

(6)

Pentru elaborarea documentului de referință sectorial, Comisia s-a consultat cu statele membre și cu alte părți interesate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 49 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) este prevăzut în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 25 martie 2022.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 342, 22.12.2009, p. 1.

(2)  Comunicarea Comisiei - Elaborarea planului de lucru care stabilește o listă orientativă a sectoarelor în vederea adoptării documentelor de referință sectoriale și intersectoriale, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO C 358, 8.12.2011, p. 2).

(3)  Canfora, P., Gaudillat, P., Antonopoulos, I., Dri, M., Best Environmental Management Practice in the Telecommunications and ICT Services sector (Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC), EUR 30365 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020, ISBN 978-92-76-21574-5, doi:10.2760/354984, JRC121781; https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC121781


ANEXĂ

Cuprins

1.

INTRODUCERE 90

2.

DOMENIUL ACOPERIT 92

3.

CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORI SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRI DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL SERVICIILOR DE TELECOMUNICAȚII ȘI TIC 96

3.1.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale 96

3.1.1.

Valorificarea la maximum a sistemului de management de mediu 96

3.1.2.

Achiziții publice de produse și servicii TIC sustenabile 97

3.1.3.

Optimizarea consumului de energie al dispozitivelor pentru utilizatorii finali 98

3.1.4.

Utilizarea energiei din surse regenerabile și a energiei cu emisii reduse de dioxid de carbon 99

3.1.5.

Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul echipamentelor TIC prin prevenirea generării deșeurilor, reutilizare și reciclare 99

3.1.6.

Reducerea la minimum a cererii de trafic de date cu ajutorul unui software verde 100

3.2.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru centrele de date 101

3.2.1.

Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a energiei pentru centrele de date (inclusiv măsurarea, monitorizarea și gestionarea TIC și a altor echipamente) 101

3.2.2.

Definirea și punerea în aplicare a unei politici de gestionare și stocare a datelor 102

3.2.3.

Îmbunătățirea gestionării și proiectării fluxului de aer 103

3.2.4.

Gestionarea mai bună a răcirii 103

3.2.5.

Revizuirea și ajustarea parametrilor de temperatură și umiditate 104

3.2.6.

Cele mai bune practici de management de mediu legate de selectarea și instalarea de noi echipamente pentru centrele de date 105

3.2.6.1.

Selectarea și instalarea de echipamente ecologice pentru centrele de date 105

3.2.7.

Cele mai bune practici de management de mediu legate de construirea sau recondiționarea unor noi centre de date 106

3.2.7.1.

Planificarea de noi centre de date 106

3.2.7.2.

Reutilizarea căldurii reziduale provenite de la centrul de date 106

3.2.7.3.

Proiectarea clădirii centrului de date și amenajarea fizică 107

3.2.7.4.

Selectarea amplasării geografice a noului centru de date 107

3.2.7.5.

Utilizarea surselor alternative de apă 108

3.3.

Cele mai bune practici de management de mediu legate de rețelele de comunicații electronice 109

3.3.1.

Îmbunătățirea gestionării energiei rețelelor existente 109

3.3.2.

Îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate câmpurilor electromagnetice prin evaluarea și transparența datelor 110

3.3.3.

Selectarea și instalarea unor echipamente de rețele de comunicații electronice mai eficiente din punct de vedere energetic 111

3.3.4.

Instalarea și modernizarea rețelelor de telecomunicații 112

3.3.5.

Reducerea impactului asupra mediului în cazul construirii sau renovării rețelelor de telecomunicații 113

3.4.

Îmbunătățirea performanței energetice și de mediu în alte sectoare („Înverzirea prin TIC”) 114

3.4.1.

Înverzirea prin TIC 114

4.

INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU RECOMANDAȚI PENTRU FIECARE SECTOR 115

1.   INTRODUCERE

Prezentul document de referință sectorial se bazează pe un raport științific și de politică detaliat (1) („Raportul privind cele mai bune practici”), elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Cadrul juridic relevant

Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) a fost introdus în 1993, în vederea participării voluntare a organizațiilor, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului (2). Ulterior, EMAS a făcut obiectul a două revizuiri importante:

 

Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

 

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

Un element nou și important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, îl reprezintă articolul 46 privind elaborarea unor documente de referință sectoriale. Documentele de referință sectoriale trebuie să includă cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu pentru sectoarele specifice și, dacă este cazul, parametri de excelență și sisteme de clasificare care să identifice nivelurile de performanță.

Cum trebuie înțeles și utilizat prezentul document

Sistemul de management de mediu și audit (EMAS) este un sistem la care participă voluntar organizațiile angajate în îmbunătățirea continuă a mediului. În acest cadru, prezentul document de referință sectorial furnizează orientări specifice pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC și evidențiază o serie de opțiuni de îmbunătățire, precum și cele mai bune practici.

Documentul a fost elaborat de Comisia Europeană, utilizând contribuții de la părțile interesate. Un Grup tehnic de lucru, compus din experți și părți interesate din sector și condus de JRC a discutat și ulterior a convenit asupra celor mai bune practici de management de mediu, a indicatorilor sectoriali de performanță de mediu și a parametrilor de excelență descriși în prezentul document; acești parametri au fost în special considerați reprezentativi pentru nivelurile de performanță de mediu atinse de cele mai performante organizații din sector.

Documentul de referință sectorial urmărește să ajute și să sprijine toate organizațiile care intenționează să își îmbunătățească performanța de mediu, furnizând idei și surse de inspirație, precum și orientări practice și tehnice.

Documentul de referință sectorial se adresează în primul rând organizațiilor care sunt deja înregistrate în EMAS, în al doilea rând, organizațiilor care intenționează să se înregistreze în EMAS în viitor și, în al treilea rând, tuturor organizațiilor care doresc să afle mai multe informații despre cele mai bune practici de management de mediu pentru a-și îmbunătăți propria performanță de mediu. În consecință, obiectivul prezentului document este de a ajuta toate organizațiile din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC să se concentreze pe aspectele de mediu relevante, atât directe, cât și indirecte, și să găsească informații privind cele mai bune practici de management de mediu, precum și indicatorii de performanță de mediu sectoriali adecvați pentru măsurarea propriei performanțe de mediu și parametrii de excelență.

Cum ar trebui luate în considerare documentele de referință sectoriale de către organizațiile înregistrate în EMAS

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, organizațiile înregistrate în EMAS trebuie să ia în considerare documentele de referință sectoriale la două niveluri diferite:

1.

Atunci când elaborează și pun în aplicare propriul sistem de management de mediu, ținând seama de analizele de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (b)]:

Organizațiile ar trebui să utilizeze elementele relevante ale documentului de referință sectorial atunci când definesc și revizuiesc țintele și obiectivele de mediu în conformitate cu aspectele de mediu relevante, identificate în politica și analiza de mediu, precum și atunci când decid cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea performanței de mediu.

2.

Atunci când elaborează declarația de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d) și articolul 4 alineatul (4)]:

(a)

Organizațiile ar trebui să ia în considerare indicatorii sectoriali de performanță de mediu relevanți din documentul de referință sectorial, atunci când aleg indicatorii (4) pe care urmează să îi utilizeze pentru raportarea performanței de mediu.

Atunci când aleg setul de indicatori pentru raportare, organizațiile ar trebui să țină seama de indicatorii propuși în documentul de referință sectorial corespunzător și de relevanța acestora pentru aspectele de mediu semnificative, identificate de organizație în analiza de mediu. Se iau în considerare numai indicatorii relevanți pentru aspectele de mediu care sunt apreciate în analiza de mediu ca fiind cele mai semnificative.

(b)

Atunci când raportează cu privire la performanța de mediu și la alți factori referitori la aceasta, organizațiile ar trebui să menționeze în declarația de mediu modul în care au ținut seama de cele mai bune practici de management de mediu relevante și, dacă aceștia există, de parametrii de excelență.

Organizațiile ar trebui să precizeze cum au fost utilizate cele mai bune practici de management de mediu și parametrii de excelență relevanți (care oferă un indicator al nivelului performanței de mediu obținute de organizațiile cele mai performante) pentru a identifica măsurile și acțiunile și, eventual, pentru a stabili prioritățile pentru îmbunătățirea (în continuare) a performanței lor de mediu. Cu toate acestea, aplicarea celor mai bune practici de management de mediu sau atingerea parametrilor de excelență identificați nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al EMAS lasă la latitudinea organizațiilor evaluarea fezabilității parametrilor și a aplicării celor mai bune practici din punctul de vedere al costurilor și al beneficiilor.

La fel ca în cazul indicatorilor de performanță de mediu, organizația ar trebui să evalueze relevanța și aplicabilitatea celor mai bune practici de management de mediu și a parametrilor de excelență în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu, luând în considerare și aspectele tehnice și financiare.

Elementele documentelor de referință sectoriale (indicatorii, cele mai bune practici de management de mediu sau parametrii de excelență) care nu sunt considerate relevante în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate de către organizație în analiza de mediu, nu ar trebui raportate sau descrise în declarația de mediu.

Participarea la EMAS este un proces continuu. De fiecare dată când intenționează să își îmbunătățească (și când analizează) performanța de mediu, organizația trebuie să consulte documentul de referință sectorial pe teme specifice, pentru a stabili aspectele care trebuie abordate în continuare, în mod treptat.

Verificatorii de mediu EMAS verifică măsura și modul în care organizația a ținut seama de documentul de referință sectorial atunci când a elaborat declarația de mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009].

Atunci când efectuează un audit, verificatorii de mediu acreditați au nevoie de dovezi din partea organizației cu privire la modul în care au fost selectate și luate în considerare elementele relevante ale documentului de referință sectorial, având în vedere analiza de mediu. Verificatorii de mediu nu verifică respectarea parametrilor de excelență descriși, ci dovezile privind modul în care documentul de referință sectorial a fost utilizat ca ghid pentru a identifica indicatorii și măsurile voluntare corespunzătoare, pe care organizația le poate pune în aplicare pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu.

Având în vedere caracterul voluntar al EMAS și al documentului de referință sectorial, organizațiilor nu ar trebui să li se impună sarcini disproporționate în legătură cu furnizarea unor astfel de dovezi. Mai precis, verificatorii nu vor solicita o justificare individuală pentru fiecare bună practică, fiecare indicator sectorial de performanță de mediu și fiecare parametru de excelență menționat în documentul de referință sectorial, dar pe care organizația nu l-a considerat relevant ținând seama de analiza sa de mediu. Cu toate acestea, verificatorii pot sugera organizației elemente suplimentare relevante de care aceasta să țină seama în viitor, ca o dovadă în plus a angajamentului său de a-și îmbunătăți permanent performanța de mediu.

Structura documentului de referință sectorial

Prezentul document are patru capitole. Capitolul 1 cuprinde o introducere în contextul juridic al EMAS și descrie modul de utilizare a prezentului document, iar capitolul 2 definește domeniul acoperit de acesta. Capitolul 3 descrie, pe scurt, mai multe bune practici de management de mediu (5) și furnizează informații privind aplicabilitatea acestora. Atunci când pentru o bună practică de management de mediu se pot formula indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență specifici, aceștia sunt, de asemenea, menționați. Cu toate acestea, nu a fost posibilă definirea unor parametri de excelență pentru toate bunele practici de management de mediu din cauza disponibilității limitate a datelor sau deoarece condițiile specifice fiecărei societăți și/sau fiecărui site (de exemplu, cerințele de mediu ambiant și de climatizare pentru centrele de date, accesibilitatea stațiilor de bază aflate la mare distanță etc.) variază atât de mult încât un parametru de excelență nu ar fi relevant. Chiar atunci când sunt indicați parametri de excelență, aceștia nu reprezintă obiective care trebuie realizate de către toate societățile și nici indicatori pentru compararea performanțelor de mediu ale societăților din sector, ci o măsură a modului în care societățile pot fi ajutate să își evalueze progresele și pot fi motivate să-și îmbunătățească în continuare activitatea. În sfârșit, capitolul 4 prezintă un tabel cuprinzător, care conține o selecție a celor mai relevanți indicatori de performanță de mediu, explicațiile asociate și parametrii de excelență aferenți.

2.   DOMENIUL ACOPERIT

Prezentul document de referință are ca obiect performanța de mediu a sectorului serviciilor de telecomunicații și TIC (6). Cele mai bune practici de management de mediu descrise în prezentul document au fost identificate ca fiind cele mai bune practici care pot sprijini eforturile tuturor furnizorilor de servicii de telecomunicații și TIC, de exemplu operatori de telecomunicații, firme de consultanță în domeniul TIC, societăți de prelucrare și găzduire a datelor, creatori și editori de software, radiodifuzori, instalatori de echipamente și de site-uri TIC etc. Organizațiile mari care stochează și prelucrează volume mari de date privind clienții, lanțul de aprovizionare și/sau produsele lor (de exemplu, administrațiile publice, spitalele, universitățile, băncile) pot găsi, de asemenea, mai multe bune practici de management de mediu relevante pentru activitățile lor.

Societățile și organizațiile din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC care intră în domeniul acoperit de prezentul raport sunt indicate mai jos:

 

Numai anumite subcategorii de activități editoriale (cod NACE 58):

 

58.21 Editare de jocuri electronice

 

58.29 Alte editări de software

 

Toate subcategoriile de activități de telecomunicații (cod NACE 61):

 

61.1 Activități de telecomunicații prin fire

 

61.2 Activități de telecomunicații fără fir

 

61.3 Activități de telecomunicații prin satelit

 

61.9 Alte activități de telecomunicații

 

Toate subcategoriile de programare computerizată, consultanță și activități asociate (cod NACE 62):

 

62.01 Activități computerizate de programare

 

62.02 Activități computerizate de consultanță

 

62.03 Activități computerizate de management

 

62.09 Alte activități de tehnologie informatică și servicii informatice

 

Numai anumite subcategorii de servicii de informare (cod NACE 63):

 

63.11 Prelucrări de date, administrarea paginilor web și activități asociate

 

63.12 Portaluri internet

Pe lângă acest grup-țintă principal, și alte tipuri de organizații clasificate cu coduri NACE, dar care nu aparțin secțiunilor de coduri NACE indicate mai sus, pot găsi mai multe bune practici de management de mediu relevante, ca urmare a nivelului lor din ce în ce mai mare de digitalizare:

Editare de cărți, periodice și alte activități editoriale (cod NACE 58.1) prin internet

Producția de filme artistice, de programe video și de televiziune, înregistrări sonore și activități de editare muzicală (cod NACE 59)

Difuzarea prin internet (cod NACE 60)

Activități ale agențiilor de presă (cod NACE 63.91)

Alte servicii de informare n.a.p. (cod NACE 63.99)

Alte organizații care sunt clasificate în alte secțiuni NACE și care trebuie să gestioneze sau să opereze infrastructuri mari de stocare a datelor, de prelucrare a datelor și/sau de telecomunicații ca parte vitală a activităților lor pot găsi, de asemenea, mai multe bune practici de management de mediu relevante. Este vorba, de exemplu, de organizațiile aparținând următoarelor domenii:

Reproducerea software-ului (cod NACE 18.20)

Activități ale centrelor de intermediere telefonică (cod NACE 82.20)

Activități de arhitectură și construcții și consultanță tehnică asociată (cod NACE 71.1)

Încercări și analize tehnice (cod NACE 71.20)

Cercetare și dezvoltare experimentală în domeniul științelor naturale și al ingineriei (cod NACE 72.1)

Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale (cod NACE 91.0), precum și de organizațiile mari care stochează și prelucrează volume mari de date privind clienții, lanțul de aprovizionare și/sau produsele lor, cum ar fi administrațiile publice, spitalele, universitățile, băncile, producătorii, comercianții cu amănuntul și alte societăți prestatoare de servicii.

Sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC, astfel cum este definit în prezentul raport, acoperă numai o parte specifică a lanțului valoric al acestor servicii și al echipamentelor aferente. Această alegere a avut ca scop evitarea suprapunerii cu alte rapoarte privind cele mai bune practici:

Industriile producătoare de TIC (coduri NACE 26.1, 26.2, 26.3 și 26.8), comerțul cu TIC (cod NACE 46.5), instalarea calculatoarelor mari (mainframe) și a calculatoarelor similare (cod NACE 33.20) și reciclarea, reutilizarea și repararea echipamentelor TIC (cod NACE 95.1) intră în domeniul raportului privind cele mai bune practici pentru sectorul producției de echipamente electrice și electronice (7);

Comerțul cu amănuntul al TIC (codurile NACE 47.1 și 47.4) poate fi considerat acoperit de raportul privind cele mai bune practici pentru sectorul comerțului cu amănuntul (8).

Prezentul document se referă la principalele activități ale organizațiilor din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC. Pe lângă gestionarea directă a activelor TIC, se consideră că activitățile principale includ și relația cu principalele părți interesate, limitată însă la practicile pe care furnizorii serviciilor de telecomunicații și TIC le pot pune ei înșiși în aplicare (de exemplu, stabilirea unor criterii de mediu în cursul achiziționării de echipamente TIC, furnizarea de informații clienților cu privire la consumul de energie al dispozitivelor care le sunt livrate).

Nu sunt incluse nici gestionarea birourilor și a transporturilor generale ale societăților, deoarece acestea sunt comune pentru toate tipurile de organizații, nefiind specifice organizațiilor din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC. În plus, cele mai bune practici de management de mediu legate de mobilitate (călătoriile de afaceri și naveta angajaților) și de practicile sustenabile care pot fi aplicate în birouri sunt deja cuprinse în documentul privind cele mai bune practici de management de mediu în sectorul administrației publice (9). În aceste domenii nu a fost identificată nicio bună practică de management de mediu care să fie specifică clădirilor și transporturilor din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC.

Fabricarea, vânzarea cu amănuntul și reciclarea echipamentelor TIC nu sunt incluse în acest studiu, deoarece fac obiectul documentelor privind cele mai bune practici de management de mediu pentru alte sectoare.

Prezentul raport face distincție între:

cele mai bune practici de management de mediu care reduc la minimum impactul asupra mediului al organizațiilor din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC, denumite practici de „înverzire a TIC”;

cele mai bune practici de management de mediu pe care organizațiile din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC le pot pune în aplicare pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului al altor sectoare decât cel al serviciilor de telecomunicații și TIC, denumite practici de „înverzire prin TIC”.

Figura 1 cuprinde prezentarea generală a domeniului de aplicare al celor mai bune practici de management de mediu pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC.

Image 3

Figura 1: Prezentare generală a domeniului acoperit de document

Principalele aspecte de mediu și presiunile aferente asupra mediului pentru sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC sunt prezentate în tabelul 1. Aceste aspecte de mediu au fost selectate ca fiind cele mai relevante pentru sector și sunt cele care fac obiectul prezentului document. Cu toate acestea, aspectele de mediu care trebuie gestionate de anumite organizații ar trebui să fie evaluate de la caz la caz.

Tabelul 1

Principalele aspecte de mediu și presiuni asupra mediului legate de sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC

Serviciu/activitate

Principalele aspecte de mediu

Principalele presiuni asupra mediului

Centrele de date

Echipamente TIC (servere, dispozitive de stocare etc.)

Software (procesoare)

Climatizare

Alimentarea cu energie electrică

Clădiri

Consumul de energie și apă

Generarea DEEE și apele reziduale

Emisiile de GES provenite din producția de energie electrică și scurgerile de agenți frigorifici

Dispozitivele pentru utilizatorii finali

Echipamente TIC (calculatoare, dispozitive periferice etc.)

Software

Consumul de energie electrică pentru hardware

Generarea de DEEE

Emisiile de GES provenite din producția de energie electrică

Infrastructura și rețelele de telecomunicații

Clădiri (centrale telefonice, stații de bază etc.)

Noduri (antene, sateliți, routere etc.)

Legături (cabluri, fibră, linii fixe etc.)

Terminale (telefoane, calculatoare, modemuri etc.)

Software (procesoare etc.)

Consumul de energie electrică al echipamentelor rețelei și al sistemelor de răcire

Consumul de combustibil pentru transport

Generarea de DEEE

Generarea de unde electromagnetice

Emisiile de GES provenite din producția de energie electrică

Modificările aduse peisajului și habitatelor ca urmare a instalării infrastructurii

Serviciile de radiodifuziune

Clădiri (stații de bază)

Emițătoare (antene, sateliți etc.)

Legături (cabluri, fibră etc.)

Terminale (aparate de radio, televizoare etc.)

Software (procesoare)

Consumul de energie

Generarea de DEEE

Generarea de unde electromagnetice

Emisiile de GES provenite din producția de energie electrică

Modificări ale peisajului și habitatelor

Cele mai bune practici de management de mediu din prezentul document de referință sunt clasificate astfel cum se arată în tabelul 2.

Tabelul 2

Structura documentului

Secțiune

Descriere

3.1.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale

Această secțiune descrie practicile care pot fi puse în aplicare de orice actor din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC (punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu, aplicarea unei politici de achiziții publice verzi, prevenirea și gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, utilizarea energiei din surse regenerabile etc.)

3.2.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru centrele de date

Acest set de bune practici de management de mediu se concentrează asupra practicilor specifice centrelor de date (gestionarea răcirii și a fluxului de aer, virtualizarea serverelor etc.), menționate în Raportul tehnic Cenelec CLC/TR 50600-99-1

3.3.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru rețelele de comunicații electronice

Această secțiune cuprinde practicile care vizează o mai bună gestionare a rețelelor cu cablu și pe suport radio existente (în ceea ce privește consumul de energie și aspectele legate de câmpurile electromagnetice), instalarea unor echipamente de rețea mai eficiente din punct de vedere energetic și reducerea impactului construirii sau renovării infrastructurilor rețelelor.

3.4.

Cele mai bune practici de management de mediu pentru îmbunătățirea performanței de mediu a altor sectoare („Înverzirea prin TIC”)

Această secțiune cuprinde practici care demonstrează modul în care TIC pot reduce impactul altor sectoare asupra mediului, pornind de la exemple reale furnizate de societățile din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC.

3.   CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORI SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRI DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL SERVICIILOR DE TELECOMUNICAȚII ȘI TIC

3.1.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale

Prezenta secțiune se axează pe măsurile transversale care s-ar putea aplica tuturor tipurilor de organizații din sectorul serviciilor de telecomunicații și TIC, la diferite niveluri (centre de date, rețele de telecomunicații, dispozitive pentru utilizatorii finali etc.).

3.1.1.   Valorificarea la maximum a sistemului de management de mediu

Instalațiile TIC au un impact important asupra mediului ca urmare a consumului de energie și de apă și a generării de deșeuri. Este deosebit de important ca societățile prestatoare de servicii de telecomunicații și TIC să monitorizeze impactul pe care îl produc asupra mediului și să pună în aplicare un sistem de management de mediu pentru a reduce în mod sistematic acest impact. Se consideră că cea mai bună practică constă în:

Definirea nevoilor în materie de TIC ale organizației și auditarea echipamentelor, serviciilor și software-urilor TIC existente.

Măsurarea, monitorizarea și gestionarea performanței de mediu a infrastructurii, a echipamentelor și a instalațiilor TIC.

Stabilirea de obiective și planuri de acțiune pe baza evaluării comparative și a bunelor practici.

Integrarea obiectivelor și a planurilor de acțiune stabilite în politici de mediu eficace la nivelul întregii societăți, cum ar fi strategia privind eficiența energetică.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă, în general, tuturor societăților și tuturor organizațiilor din sector. Cu toate acestea, resursele și mijloacele alocate procesului trebuie să fie adaptate la dimensiunea și la impactul asupra mediului ale site-ului sau ale societății. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, eforturile necesare trebuie evaluate și validate.

Indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

 

 

Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a activelor, de exemplu certificat ISO 55001 (Da/Nu)

Proporția operațiunilor desfășurate cu un sistem avansat de management de mediu pus în aplicare (% din instalații/operațiuni), de exemplu, verificat EMAS, certificat ISO 14001

Proporția operațiunilor de măsurare și monitorizare a consumului de energie și a consumului de apă, precum și a gestionării deșeurilor

Procentul de personal care a beneficiat cel puțin o dată de informații despre obiectivele de mediu și de formare cu privire la acțiunile relevante de management de mediu

Utilizarea indicatorilor de eficiență energetică (Da/Nu);

Generarea de DEEE (în kg sau tone) per unitate de cifră de afaceri (EUR)

Folosirea indicatorilor de eficiență a utilizării apei (Da/Nu)

Emisiile totale de carbon (în t de echivalent CO2) pentru categoriile 1 și 2 (10)

Emisiile totale de carbon compensate (în t de echivalent CO2)

Emisiile de carbon (în t de echivalent CO2) pentru categoriile 1 și 2 per unitate de cifră de afaceri (EUR)

Societatea dispune de un sistem global și integrat de gestionare a activelor, de exemplu, certificat ISO 55001

100 % din operațiuni pun în aplicare un sistem avansat de management de mediu, de exemplu, verificat EMAS sau certificat ISO 14001

100 % din operațiuni măsoară și monitorizează propriul consum de energie și de apă, precum și gestionarea deșeurilor

Societatea a atins neutralitatea din punctul de vedere al carbonului (categoriile 1 și 2), inclusiv prin utilizarea energiei din surse regenerabile și prin compensarea emisiilor de dioxid de carbon, după ce a depus toate eforturile pentru îmbunătățirea eficienței energetice

3.1.2.   Achiziții publice de produse și servicii TIC sustenabile

Selectarea și instalarea produselor și serviciilor TIC trebuie să se bazeze pe o strategie integrată de abordare a impactului lor inerent asupra mediului, cum ar fi consumul de energie și utilizarea de materiale specifice, precum metalele și substanțele chimice rare. Se consideră că cea mai bună practică constă în:

Evaluarea activelor existente în materie de echipamente TIC și a nevoilor, ca parte a pregătirii procesului de achiziții publice.

Includerea în cererea de oferte a criteriilor specifice de mediu care trebuie îndeplinite.

Furnizarea de formare și orientare pentru utilizatorii finali cu ocazia instalării soluțiilor TIC, astfel încât aceștia să poată utiliza în mod optim produsele și serviciile.

Stabilirea unor criterii de performanță energetică și de mediu pentru echipamentele TIC furnizate clienților, pentru a-i ajuta să își reducă impactul asupra mediului.

Aplicabilitate

Orice societate poate pune în aplicare o politică de achiziționare de servicii și produse TIC sustenabile, dar va avea nevoie de competențe specifice în materie de sustenabilitate. Organizațiile mari au un potențial mai mare de a exercita influență asupra furnizorilor lor, însă IMM-urile pot exercita o influență considerabilă asupra furnizorilor locali.

Indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

Proporția produselor sau serviciilor achiziționate de societate care respectă criterii de mediu specifice (de exemplu, eticheta ecologică a UE, eticheta energetică de clasă superioară Energy Star, certificare TCO etc.)

Utilizarea costului total al deținerii produselor și serviciilor drept criteriu în cererea de oferte (Da/Nu)

Proporția echipamentelor achiziționate de societate care respectă cele mai bune practici sau cerințele recunoscute la nivel internațional (de exemplu, codurile de conduită ale UE)

Proporția ambalajelor achiziționate de societate, fabricate din materiale reciclate sau care au primit eticheta „Forest Stewardship Council”

Ponderea acordată criteriilor de mediu în cererile de oferte

Proporția furnizorilor care dispun de un sistem de management de mediu sau de gestionare a energiei (de exemplu, verificat EMAS, certificat ISO 14001 sau ISO 50001)

Proporția produselor și serviciilor TIC furnizate de societate clienților, pentru care utilizatorii finali au acces la informații despre mediu

Toate echipamentele TIC achiziționate de societate au o etichetă ecologică ISO de tip I (de exemplu, eticheta ecologică a UE sau Blue Angel, dacă sunt disponibile) sau Energy Star ori la achiziționarea acestora au fost aplicate criteriile UE privind achizițiile publice verzi (dacă sunt disponibile).

Toate echipamentele de bandă largă achiziționate de societate îndeplinesc criteriile prevăzute în Codul de conduită al UE privind echipamentele de bandă largă.

100 % din ambalajele achiziționate de societate sunt fabricate din materiale reciclate sau au primit eticheta „Forest Stewardship Council”.

10 % din ponderarea ofertei este dedicată performanței de mediu la achiziționarea de echipamente TIC.

100 % din produsele și serviciile furnizate de societate sunt însoțite de informații despre mediu pentru utilizatorii finali.

Utilizarea costului total al deținerii produselor și serviciilor drept criteriu în cererea de oferte

3.1.3.   Optimizarea consumului de energie al dispozitivelor pentru utilizatorii finali

Există un mare potențial de reducere a consumului de energie al echipamentelor destinate utilizatorilor finali, utilizate în birourile și instalațiile societăților prestatoare de servicii de telecomunicații și TIC, datorită măsurilor specifice de gestionare a puterii. Cele mai bune practici constau în:

 

Adoptarea de soluții tehnice:

Instalarea de dispozitive adecvate în ceea ce privește performanța energetică și funcționalitățile, în funcție de nevoile utilizatorilor;

Configurarea corespunzătoare a echipamentelor pentru a reduce la minimum funcționalitățile și consumul de putere inutile;

Efectuarea de audituri energetice periodice pentru a verifica configurarea dispozitivelor și dispozitivele deconectate;

Elaborarea de soluții de gestionare a puterii, utilizând diferite moduri de gestionare a puterii (manual, implicit, prin software) sau utilizând dispozitive dedicate (bandă de alimentare inteligentă etc.).

 

Adoptarea de soluții organizatorice:

Evaluarea acceptării de către utilizatorii individuali;

Sensibilizarea utilizatorilor.

Aplicabilitate

Această bună practică de management de mediu este aplicabilă atât întreprinderilor mari, cât și celor mici, deși IMM-urile ar putea beneficia mai mult de tehnicile bazate pe sensibilizarea utilizatorilor individuali, decât de instalarea comenzilor automatizate, mai adecvate pentru întreprinderile mari. Punerea în aplicare a gestionării puterii depinde de angajamentul conducerii de a sprijini obiectivele generale privind economisirea energiei și performanța de mediu. Aceasta depinde, de asemenea, de disponibilitatea personalului de a contribui la măsurile de gestionare a puterii, precum și de sprijinul din partea departamentului IT și a celui de achiziții publice.

Indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

Consumul de energie al birourilor (kWh) per unitate de cifră de afaceri sau număr de posturi de lucru sau de angajați care lucrează la fața locului (cu excepția climatizării și a iluminatului, dacă este posibil)

Proporția dispozitivelor TIC pentru utilizatorii finali care au fost configurate la instalare conform gestionării optime a puterii

Proporția dispozitivelor TIC pentru utilizatorii finali care au fost auditate în ceea ce privește gestionarea puterii, cu o frecvență adecvată (de exemplu, anual, o singură dată pe durata de viață a produsului etc.)

Procentul de personal instruit cel puțin o dată în domeniul economisirii energiei

Toate dispozitivele TIC pentru utilizatorii finali sunt configurate la instalare conform gestionării optime a puterii

Toate dispozitivele TIC pentru utilizatorii finali au fost auditate în ceea ce privește gestionarea puterii, cel puțin o dată pe durata lor de viață

Întregul personal a fost instruit cel puțin o dată în domeniul economisirii energiei

3.1.4.   Utilizarea energiei din surse regenerabile și a energiei cu emisii reduse de dioxid de carbon

Instalațiile TIC au o amprentă de carbon ridicată datorită consumului intensiv de energie. Producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi biomasa, energia solară și energia eoliană, precum și sistemele geotermale de răcire reduc în mod semnificativ amprenta de carbon a acestora. Se consideră că cea mai bună practică de management de mediu constă în:

Achiziționarea de energie electrică verde de la terți.

Producția proprie de energie electrică, la fața locului sau nu.

Stocarea energiei electrice la fața locului în mod eficient.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă, în general, de către toate tipurile de societăți din sector, inclusiv de către IMM-uri. Cu toate acestea, amplasarea geografică și dimensiunea instalației pot afecta aplicabilitatea practicii.

Indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

Ponderea (%) în consumul total de energie electrică a energiei electrice regenerabile achiziționate (cu garanții de origine)

Ponderea (%) în consumul total de energie electrică a energiei electrice regenerabile produse la fața locului

Factorul energiei regenerabile (REF) conform EN 50 600-4-3

Eficiența utilizării carbonului (CUE) = emisiile de echivalent CO2 în raport cu consumul de energie al instalației (kg de echivalent CO2)/consumul total de energie al TIC (kWh)

Conținutul de carbon al energiei utilizate = emisiile de echivalent CO2 în raport cu consumul de energie al instalației (kg de echivalent CO2)/consumul total de energie (kWh)

100 % din energia electrică utilizată (achiziționată sau produsă la fața locului) provine din surse regenerabile de energie

3.1.5.   Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul echipamentelor TIC prin prevenirea generării deșeurilor, reutilizare și reciclare

Utilizarea eficientă a resurselor și gestionarea adecvată a deșeurilor în sectorul TIC sunt importante ca urmare a consumului de materiale specifice care trebuie tratate în mod corespunzător la sfârșitul ciclului de viață pentru a nu aduce daune sănătății umane și mediului. Acestea oferă, de asemenea, un mare potențial de limitare a epuizării resurselor prin reciclare. Societățile din sectorul TIC pot pune în aplicare tehnici specifice de gestionare a deșeurilor pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor în fiecare etapă a ierarhiei acestora. Cea mai bună practică de management de mediu constă în:

Elaborarea unui plan de prevenire a generării deșeurilor.

Promovarea prin achizițiile publice a proiectării ecologice bazate pe ECV.

Creșterea duratei de exploatare și limitarea uzurii morale a echipamentelor TIC.

Punerea în aplicare a unor sisteme care permit reutilizarea echipamentelor TIC.

Asigurarea colectării trasabile și a sortării adecvate a echipamentelor TIC scoase din uz.

Aplicabilitate

 

Cea mai bună practică de management de mediu este, în principiu, aplicabilă în general tuturor tipurilor de societăți din acest sector; în practică, întreprinderile mici pot externaliza unele operațiuni de gestionare a deșeurilor. Modelul de proprietate asupra echipamentelor va determina, de asemenea, opțiunile disponibile pentru utilizarea eficientă a resurselor.

Indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

Proporția instalațiilor sau a site-urilor cu un sistem de gestionare „zero deșeuri” certificat sau cu un sistem de gestionare a activelor certificat (% din instalații/site-uri)

Durata medie de exploatare a echipamentelor TIC, care trebuie calculată pentru diferite grupe de produse (de exemplu, pentru servere, routere, dispozitive pentru utilizatorii finali)

Proporția deșeurilor TIC generate de operațiunile proprii, recuperate pentru reutilizare ori recondiționare sau trimise spre reciclare

Proporția DEEE sau a deșeurilor TIC generate de clienți, recuperate pentru reutilizare ori recondiționare sau trimise spre reciclare

Cantitatea de deșeuri TIC trimise către depozitele de deșeuri (t)

100 % din instalații au un sistem de gestionare „zero deșeuri” certificat sau un sistem de gestionare a activelor certificat

90 % din echipamentele TIC proprii sunt recuperate pentru reutilizare ori recondiționare sau sunt trimise spre reciclare

30 % din echipamentele TIC furnizate clienților sunt preluate și recuperate pentru reutilizare ori recondiționare sau trimise spre reciclare (pentru societățile TIC care furnizează echipamente clienților)

Zero deșeuri TIC trimise către depozitul de deșeuri

3.1.6.   Reducerea la minimum a cererii de trafic de date cu ajutorul unui software verde

Deși software-ul nu consumă direct energie, acesta influențează în mare măsură eficiența energetică a hardware-ului TIC pe care funcționează. Cu toate acestea, o mare parte din codul software nu ia în considerare consumul de energie și există posibilități de optimizare a software-ului, de reducere a volumului de date prelucrate și transmise și, în cele din urmă, de reducere a consumului de energie al hardware-ului.

Această bună practică de management de mediu este dedicată practicilor care pot fi puse în aplicare fie la dezvoltarea de noi software-uri, fie la optimizarea celor existente, pentru servere și rețele, luând în considerare atât aplicațiile mobile (pentru telefoane inteligente și tablete), cât și software-urile pentru calculatoare (tip laptop sau desktop), precum și portalurile internet și aplicațiile bazate pe internet. Cea mai bună practică de management de mediu constă în:

Selectarea sau dezvoltarea unui software mai eficient din punct de vedere energetic care să reducă la minimum consumul de putere al echipamentelor TIC în timpul funcționării.

Proiectarea de software adaptiv la cerere pe baza evaluării nevoilor utilizatorilor finali, pentru a evita consumul excesiv de putere în faza de utilizare și pentru a limita uzura morală a dispozitivelor TIC existente.

Monitorizarea consumului de energie al software-ului pentru a evalua performanța reală a software-ului achiziționat sau pentru a evalua oportunitatea îmbunătățirii eficienței energetice a software-ului existent.

Evaluarea impactului software-ului asupra mediului prin intermediul ECV în faza de dezvoltare și măsurarea performanței (CPU, RAM și utilizarea energiei) în faza de utilizare.

Îmbunătățirea calității software-ului existent pentru a-și ameliora eficiența energetică.

Aplicabilitate

Cea mai bună practică de management de mediu este aplicabilă tuturor tipurilor de societăți din acest sector, indiferent dacă acestea achiziționează sau dezvoltă propriile soluții software.

Indicatorii de performanță de mediu și parametrii de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

Proporția site-urilor care au pus în aplicare cele mai bune practici din Codul de conduită al UE privind eficiența energetică a centrelor de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privește dezvoltarea și instalarea de noi servicii informatice;

Volumul de date transferate în legătură cu utilizarea software-ului (vizualizare bit/pagină web sau bit/min de utilizare a aplicațiilor mobile)

Proporția software-urilor nou achiziționate, pentru care performanța energetică a fost utilizată drept criteriu de selecție în achizițiile publice (%);

Proporția software-urilor nou proiectate, pentru care performanța energetică a fost utilizată drept criteriu de proiectare (%);

Proporția software-urilor proiectate pentru a se adapta cererii;

Proporția software-urilor existente, care au fost îmbunătățite sau au fost supuse unor revizuiri ale codurilor pentru ameliorarea eficienței energetice (%);

Proporția software-urilor pentru care performanța energetică a fost evaluată sau monitorizată (%).

Proporția software-urilor pentru care s-a efectuat o ECV;

Procentul de creatori de software (personal) instruiți în domeniul software-urilor eficiente din punct de vedere energetic (%).

Toate centrele de date au pus în aplicare cele mai bune practici din Codul de conduită al UE privind eficiența energetică a centrelor de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privește dezvoltarea și instalarea de noi servicii informatice.

Toți membrii personalului (creatorii de software) au fost instruiți în domeniul software-urilor eficiente din punct de vedere energetic.

În cursul anului a fost pus în aplicare cel puțin un proiect de reducere la minimum a cererii de trafic de date cu ajutorul unui software verde.

3.2.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru centrele de date

Prezenta secțiune se referă la practicile care îmbunătățesc performanța de mediu a operațiunilor desfășurate în centrele de date. Multe dintre tehnicile identificate în acest capitol pot fi puse în aplicare și în centralele telefonice.

Există o mare varietate de centre de date și multe moduri de clasificare a acestora; următoarele caracteristici pot fi utilizate pentru a face distincție între centrele de date: dimensiunea centrului de date (determinată de zona fizică, numărul serverelor și/sau capacitatea de lucru); amplasarea sa geografică; scopul sau tipul operatorului (de exemplu, centrele de date ale societăților, centrele de colocare (11), centrele de cogăzduire sau instalațiile operatorului de rețea) și nivelul său de securitate (nivelurile I-IV). Toate aceste caracteristici au impact asupra aplicabilității următoarelor bune practici de management de mediu la diferite centre de date.

3.2.1.   Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a energiei pentru centrele de date (inclusiv măsurarea, monitorizarea și gestionarea TIC și a altor echipamente)

Consumul de energie al centrelor de date este responsabil pentru o mare parte din impactul lor asupra mediului. Prin urmare, este important ca operatorii centrelor de date să aibă o imagine clară și detaliată asupra consumului de energie la nivelurile adecvate de granularitate și să exploateze în mod sistematic toate posibilitățile de reducere la minimum a acestuia. Se consideră că cea mai bună practică constă în:

Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a energiei (de exemplu, ISO 50001 sau prin EMAS).

Auditarea echipamentelor și a serviciilor existente pentru a se asigura că sunt identificate toate domeniile cu potențial de optimizare și consolidare pentru a maximiza orice capacitate neutilizată înainte de noi investiții materiale.