(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede că măsurile de conservare se adoptă ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit și de alte organisme consultative, de avizele primite din partea consiliilor consultative înființate pentru zonele geografice relevante, precum și de recomandările comune emise de statele membre.

(2)

Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit, după caz. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că posibilitățile de pescuit ar trebui alocate statelor membre în așa fel încât să se asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau pescuit.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 stabilește pentru politica comună în domeniul pescuitului obiectivul de a obține rata de exploatare a producției maxime sustenabile (MSY) până în 2015, acolo unde este posibil, și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020 pentru toate stocurile. Obiectivul perioadei de tranziție până în 2020 a fost de a echilibra atingerea MSY pentru toate stocurile cu posibilele implicații socioeconomice ale posibilelor ajustări ale posibilităților de pescuit aferente.

(4)

Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui stabilite, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de implicațiile biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(5)

Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective (denumit în continuare „planul”). Planul urmărește să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit asigurarea MSY. Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu regulile prevăzute în planurile multianuale respective.

(6)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din plan, posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din plan urmau să fie stabilite astfel încât să se atingă mortalitatea prin pescuit la valoarea MSY, exprimate sub formă de intervale cât mai curând posibil și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020. Prin urmare, limitele de captură aplicabile în 2022 pentru stocurile relevante din Marea Baltică ar trebui stabilite în conformitate cu obiectivele planului.

(7)

Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și-a publicat la 28 mai 2021 avizul anual privind stocurile din Marea Baltică. ICES a indicat că biomasa stocului de hering din vestul Mării Baltice în subdiviziunile ICES 20-24 a fost de numai 54 % din valoarea limită de referință a biomasei stocului de reproducere (Blim), valoare sub care capacitatea de reproducere ar putea fi redusă. În plus, recrutarea este în continuare la un nivel minim istoric. Prin urmare, ICES a publicat pentru al patrulea an consecutiv un aviz privind capturile zero pentru heringul din vestul Mării Baltice. În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139, ar trebui adoptate, prin urmare, toate măsurile de remediere adecvate pentru a asigura o revenire rapidă a stocului în cauză la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. În plus, această dispoziție impune adoptarea unor măsuri de remediere suplimentare. Dacă posibilitățile de pescuit pentru heringul din vestul Mării Baltice ar urma să fie stabilite la nivelul indicat în avizul ICES, obligația de a debarca toate capturile din cadrul pescuitului mixt cu capturi accidentale de hering din vestul Mării Baltice ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a se ajunge la un echilibru corect între, pe de o parte, continuarea activităților de pescuit pentru alte stocuri, având în vedere eventualele implicații socioeconomice grave, și, pe de altă parte, necesitatea de a obține o stare biologică bună pentru acest stoc, luând în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile în cadrul pescuitului mixt la un nivel care să permită producția maximă durabilă, este adecvat să se stabilească o TAC specifică pentru capturile accidentale de hering din vestul Mării Baltice. Cu toate acestea, operațiunile de pescuit desfășurate în scopul exclusiv al cercetărilor științifice și cu respectarea deplină a condițiilor prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), precum și micii pescari din zonele costiere care pescuiesc cu unelte pasive ar trebui să poată viza heringul din vestul Mării Baltice. Nivelul TAC ar trebui să fie stabilit astfel încât să nu crească mortalitatea și să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și a evitării capturilor.

(8)

În ceea ce privește stocul de cod din estul Mării Baltice, începând din 2019, ICES a fost în măsură să își bazeze avizul de precauție pe o evaluare mai bogată în date. ICES estimează că biomasa stocului de cod din estul Mării Baltice este în continuare sub Blim și a scăzut și mai mult față de anul 2020. Prin urmare, ICES a publicat pentru al treilea an consecutiv un aviz privind capturile zero pentru codul din estul Mării Baltice. Începând din 2019 în Uniune au fost adoptate măsuri stricte de conservare. În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139, pescuitul direcționat de cod din estul Mării Baltice a fost închis, iar TAC pentru capturile accidentale inevitabile de cod din estul Mării Baltice a fost stabilită la un nivel foarte scăzut, pentru a se evita fenomenul „speciilor de blocaj” în alte activități de pescuit. În plus, au fost adoptate măsuri de remediere suplimentare legate funcțional de posibilitățile de pescuit, sub forma închiderii zonelor de reproducere și a interzicerii pescuitului recreativ în zona principală de distribuție. Având în vedere avizul ICES și situația neschimbată a stocurilor, este oportun să se mențină neschimbat nivelul posibilităților de pescuit și măsurile de remediere legate funcțional.

(9)

În ceea ce privește codul din vestul Mării Baltice, estimările științifice au indicat de mai mulți ani că biomasa stocului de reproducere se situa sub nivelul de referință, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate (Btrigger). Prin urmare, în ultimii ani au fost adoptate măsuri de gestionare din ce în ce mai stricte. În 2021, ICES a decis să efectueze o evaluare mai aprofundată a situației stocului și, prin urmare, și-a amânat avizul până la 10 septembrie 2021. Această evaluare a arătat că biomasa stocului de cod din vestul Mării Baltice reprezintă mai puțin de jumătate din estimarea precedentă și că, timp de peste zece de ani, aceasta s-a situat în cea mai mare parte sub nivelul Blim. Biomasa actuală este estimată la aproximativ jumătate din Blim. Din 2018, recrutarea înregistrează valori minime istorice. ICES estimează, cu o probabilitate de 53 %, că biomasa stocului ar putea să crească ușor peste limita Blim în 2023, chiar și cu unele capturi. Într-o astfel de situație, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139, ar trebui luate măsuri de remediere și ar trebui stabilite posibilitățile de pescuit într-un mod care să asigure revenirea rapidă a stocului la un nivel peste nivelul capabil să asigure MSY. Nivelul capturilor recomandate este atât de scăzut încât nu poate susține atât pescuitul direcționat, cât și capturile accidentale inevitabile în cadrul altor activități de pescuit, în special în cazul pescuitului de pești demersali plați. Prin urmare, este oportun să se stabilească o TAC limitată la capturile accidentale inevitabile în cadrul altor activități de pescuit, pentru a se evita fenomenul „speciilor de blocaj”, cu excepția operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetărilor științifice și în deplină conformitate cu condițiile stabilite la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241. În plus, au fost adoptate anterior măsuri de remediere suplimentare legate funcțional de posibilitățile de pescuit, sub forma unor închideri ale zonelor de reproducere și a unor limitări ale pescuitului recreativ. Având în vedere deteriorarea în continuare gravă a stocului, este oportun să se prelungească perioada de reproducere de la 15 ianuarie până la 31 martie, pentru a acoperi perioada în care codul se concentrează înainte de depunerea icrelor. Ar trebui introdusă o excepție suplimentară de la închiderea zonelor de reproducere pentru navele de pescuit care pescuiesc cu drage pentru moluște bivalve în subdiviziunea ICES 22 în ape cu o adâncime mai mică de 20 de metri, deoarece activitățile de pescuit respective au loc în afara zonelor de depunere a icrelor ale codului și au capturi accidentale foarte scăzute de cod. În ceea ce privește pescuitul recreativ, spre deosebire de anii precedenți, ICES nu a fost în măsură să asigure o defalcare între capturile comerciale și cele recreative, din cauza nivelului scăzut al capturilor totale recomandate. Având în vedere situația stocului, este necesar să se reducă limita capturilor la minimum pentru a rămâne în limitele nivelurilor de captură recomandate de ICES. În plus, este oportun să nu se mai scutească pescuitul recreativ de la perioada de închidere a zonelor de reproducere.

(10)

În 2020, ICES estima că biomasa de hering din zona centrală a Mării Baltice scăzuse sub nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere, nivel sub care trebuie să se ia măsuri de gestionare specifice și adecvate (Btrigger). În 2021, potrivit estimărilor ICES, biomasa a scăzut și mai mult și se apropie acum de Blim. Prin urmare, este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139.

(11)

În conformitate cu avizul ICES, codul este capturat în mod accidental în cadrul pescuitului de cambulă de Baltica. Șprotul este capturat în cadrul pescuitului mixt cu heringul și reprezintă o specie-pradă pentru cod. Este oportun să se aibă în vedere aceste interacțiuni dintre specii pentru stabilirea posibilităților de pescuit pentru cambula de Baltica și șprot.

(12)

În ceea ce privește somonul din subdiviziunile ICES 22-31, ICES a declarat în urmă cu mai mulți ani că starea stocurilor din râuri este foarte eterogenă. Pentru a acorda experților mai mult timp pentru a lua mai bine în considerare această divergență, ICES a decis să își amâne avizul până la 15 septembrie 2021. Conform avizului ICES, toate capturile comerciale și cele recreative din bazinul principal, care sunt, prin natura lor, activități mixte de pescuit care capturează somon din stocuri sănătoase și slabe din râuri, ar trebui să fie oprite pentru a proteja stocurile slabe din râuri. Cu toate acestea, ICES consideră că pescuitul direcționat existent în zonele de coastă din Golful Bothnia și din Marea Aland ar putea continua în timpul migrației somonului în timpul verii. Pentru a se ajunge la un echilibru corect între, pe de o parte, permiterea continuării activităților de pescuit, având în vedere eventualele implicații socioeconomice potențial grave și, pe de altă parte, necesitatea de a atinge o stare biologică bună a stocului, ținând seama de dificultatea de a pescui toate stocurile în cadrul unei activități de pescuit mixte la MSY în același timp, este oportun să se stabilească o TAC specifică pentru capturile accidentale de somon în zonele respective, cu excepția operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetărilor științifice și în deplină conformitate cu condițiile stabilite la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241 și a activităților de pescuit costier la nord până la latitudinea 59° 30′ N în perioada 1 mai-31 august. Având în vedere avizul ICES, este oportun să se adopte măsuri de remediere suplimentare legate funcțional de posibilitățile de pescuit. Utilizarea paragatelor dincolo de patru mile marine ar trebui interzisă, deoarece paragatul este, de obicei, o unealtă care vizează somonul. În plus, în zonele în care pescuitul comercial nu este permis, ar trebui să se permită în cadrul pescuitului recreativ ca numai un somon cu înotătoare tăiate pentru fiecare pescar să fie reținut. În cele din urmă, pentru a se evita raportarea eronată, toate exemplarele reținute din orice specie de pește ar trebui debarcate întregi pentru a putea fi identificate în mod neechivoc.

(13)

Pentru a asigura utilizarea deplină a posibilităților de pescuit costier, pentru somon s-a introdus, în 2019, o flexibilitate interzonală limitată dinspre subdiviziunile ICES 22-31 înspre subdiviziunea ICES 32. Având în vedere modificările posibilităților de pescuit pentru aceste două stocuri, este oportun să se reducă această flexibilitate.

(14)

Introducerea unei interdicții privind pescuitul de păstrăv de mare dincolo de patru mile marine și limitarea capturilor accidentale de păstrăv de mare la 3 % din captura combinată de păstrăv de mare și de somon au contribuit într-o mare măsură la o reducere substanțială a erorilor de raportare semnificative din trecut privind capturile pentru pescuitul de somon, în special sub formă de capturi de păstrăv de mare. Prin urmare, este oportun să se mențină această dispoziție pentru a se menține un nivel scăzut de raportare eronată.

(15)

Utilizarea posibilităților de pescuit prevăzute în prezentul regulament este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (4), în special de articolele 33 și 34, în ceea ce privește înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit către Comisie. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să precizeze codurile aferente debarcărilor de stocuri reglementate prin prezentul regulament, pe care statele membre urmează să le utilizeze atunci când transmit date Comisiei.

(16)

Prin Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (5) au fost introduse condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii, ar împiedica realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului și ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se prevadă că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică pentru TAC-urile analitice numai atunci când flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu este utilizată.

(17)

În plus, având în vedere că biomasa stocului de cod din estul Mării Baltice, de hering din vestul Mării Baltice și de cod din vestul Mării Baltice este sub Blim și că, în 2022, sunt permise numai capturile accidentale, operațiunile de pescuit în scopuri științifice și, în cazul heringului din vestul Mării Baltice, anumite activități de pescuit costier la scară mică, statele membre care au o cotă din TAC relevante s-au angajat să nu aplice flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în cazul stocurilor respective în 2022, astfel încât în 2022 capturile să nu depășească TAC stabilită pentru codul din estul Mării Baltice, pentru heringul din vestul Mării Baltice și pentru codul din vestul Mării Baltice. În plus, dat fiind că biomasa stocurilor de somon din râuri la sud de latitudinea 59° 30′ N sunt aproape toate sub valoarea limită de referință pentru producția de puiet (Rlim) și că în zona respectivă, în 2022, sunt permise numai capturile accidentale și operațiunile de pescuit în scopuri științifice, statele membre relevante și-au asumat un angajament similar referitor la flexibilitatea de la an la an cu privire la capturile de somon din bazinul principal în 2022.

(18)

Sezonul de pescuit pentru merluciul norvegian în diviziunea ICES 3a, în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a și în apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona ICES 4 începe la 1 noiembrie și se încheie la 31 octombrie. Pentru a permite începerea activităților de pescuit la 1 noiembrie 2021, pe baza unor noi avize științifice și în urma consultărilor cu Regatul Unit, este necesar să se stabilească o TAC preliminară pentru merluciul norvegian în diviziunea ICES 3a, în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a și în apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona ICES 4 pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 decembrie 2021. Respectiva TAC preliminară ar trebui stabilită în conformitate cu avizul ICES publicat la 8 octombrie 2021.

(19)

În Regulamentul (UE) 2021/92 al Consiliului (6), tabelul referitor la posibilitățile de pescuit pentru macrou în Marea Nordului se referă la apele din zonele 3a și 4, apele Regatului Unit din zona 2a; apele Uniunii din zonele 3b, 3c și subdiviziunile 22-32 în conformitate cu Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (7). Cu toate acestea, în 2021, consultările privind macroul dintre statele de coastă nu au condus la un acord privind modalitățile de acces între Uniune, Regatul Unit și Norvegia. Prin urmare, Uniunea nu are acces la pescuitul cotei sale de macrou în apele norvegiene din Marea Nordului.

(20)

În 2021, Uniunea a încheiat negocierile cu Regatul Unit privind posibilitățile de pescuit și măsurile de gestionare pentru anumite TAC-uri pentru 2021, inclusiv pentru macrou, care permit Uniunii să își pescuiască cota de macrou în apele Regatului Unit. Prin urmare, tabelele relevante privind posibilitățile de pescuit ar trebui modificate în consecință pentru a reflecta delimitările zonei de pescuit din apele Mării Nordului către Regatul Unit și apele Uniunii.

(21)

În 2021, Uniunea nu are acces la pescuitul cotei sale de macrou în apele norvegiene din Marea Nordului. Regulamentul (UE) 2021/92 include tabelul referitor la posibilitățile de pescuit pentru macrou în apele norvegiene din zonele 2a și 4a și ar trebui să fie posibil să se pescuiască cota de 13 359 de tone alocată Danemarcei în apele Uniunii și ale Regatului Unit din Marea Nordului. În tabelul relevant privind posibilitățile de pescuit ar trebui introdusă o notă de subsol pentru a permite Danemarcei să pescuiască cota respectivă în apele Uniunii și ale Regatului Unit din Marea Nordului. Regatul Unit a fost consultat cu privire la posibilitatea respectivă și nu a ridicat obiecții cu privire la abordarea care permite pescuitul acestei cote în apele respective ale Regatului Unit începând cu 12 octombrie 2021.

(22)

Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Groenlandei și Guvernul Danemarcei, pe de altă parte, precum și protocolul de punere în aplicare a acestuia (8) prevăd că Uniunea primește 7,7 % din TAC pentru capelinul care urmează să fie pescuit în apele Groenlandei din subzonele ICES 5 și 14. La 5 octombrie 2021, Uniunea a primit informații din partea autorităților groenlandeze conform cărora ICES a emis un aviz pentru capelin pentru sezonul 2021/2022 la nivelul de 904 200 de tone ca TAC. În urma avizelor științifice și pe baza acordului la care s-a ajuns între Groenlanda, Islanda și Norvegia privind capelinul, Guvernul Groenlandei a stabilit o cotă de 135 630 de tone. În conformitate cu Protocolul de punere în aplicare, Groenlanda ar dori să ofere Uniunii 69 623 de tone de capelin, ceea ce reprezintă 7,7 % din TAC totală. Această TAC ar trebui stabilită acum pe baza respectivă. Mai mult, în cadrul acordului-cadru privind conservarea și gestionarea capelinului, Groenlanda, Islanda și Norvegia au convenit asupra unor noi dispoziții referitoare la sezonul de pescuit. Prin urmare, este necesar, de asemenea, să se reflecte modificarea sezonului de pescuit, care ar trebui să se refere acum la o perioadă cuprinsă între 15 octombrie 2021 și 15 aprilie 2022.

(23)

Comisia acordă autorizații de pescuit navelor aflate sub pavilionul Venezuelei pentru a le permite să pescuiască specii de lutianide în apele Uniunii din largul coastei Guyanei Franceze. Amendamentul propus vizează asigurarea continuității operațiunilor de pescuit pe parcursul procesului de autorizare între doi ani, în anumite condiții.

(24)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2021/92 ar trebui modificat în consecință.

(25)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace de subzistență, dispozițiile prezentului regulament în ceea privește Marea Baltică ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2022. Limitele de captură prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/92 se aplică de la 1 ianuarie 2021. Prin urmare, dispozițiile introduse prin prezentul regulament privind limitele de captură respective ar trebui, de asemenea, să se aplice de la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, prezentul regulament ar trebui să se aplice merluciului norvegian în diviziunea ICES 3a și în apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona ICES 4, precum și în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a de la 1 noiembrie 2021 până la 31 octombrie 2022. Având în vedere necesitatea de a continua activitățile de pescuit durabil și de a începe activitățile de pescuit le timp pentru deschiderea sezonului de pescuit, dispozițiile prezentului regulament în ceea ce privește limitele de captură pentru macrou în apele norvegiene din Marea Nordului și pentru capelin în apele groenlandeze din subzonele ICES 5 și 14 ar trebui să se aplice de la 12 octombrie 2021 și, respectiv, 15 octombrie 2021. Întrucât posibilitățile de pescuit în cauză nu au fost încă epuizate sau vor fi sporite prin prezentul regulament, aplicarea retroactivă a prezentului regulament nu aduce atingere principiilor securității juridice și încrederii legitime. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

(1)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 continuă să cauzeze o scădere a traficului aerian determinată de scăderea semnificativă a cererii de transport aerian și de măsurile directe luate de statele membre și de țările terțe în vederea limitării răspândirii COVID-19. Eurocontrol a raportat că, în prima jumătate a anului 2021, nivelul traficului aerian în spațiul aerian al SEE a fost destul de stabil și a reprezentat aproximativ 38 % din cel înregistrat în aceeași perioadă din 2019, cu o tendință de creștere. Conform previziunilor Eurocontrol, se preconizează că media anuală a traficului aerian va atinge 50 % în 2021 și 72 % în 2022, pe baza celui mai realist scenariu.

(2)

Aceste circumstanțe sunt independente de voința transportatorilor aerieni, iar ulterioara anulare voluntară sau obligatorie a serviciilor lor aeriene în funcție de evoluția cererii este un răspuns necesar sau legitim la aceste circumstanțe.

(3)

Potrivit articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93, coroborat cu articolul 10 alineatul (2), transportatorii aerieni trebuie să utilizeze cel puțin 80 % dintr-o serie de sloturi alocate sau își pierd drepturile dobândite ca urmare a unei utilizări prealabile asupra respectivelor sloturi (așa-numita regulă „folosești sau pierzi”). Având în vedere criza cauzată de pandemia de COVID-19 și pentru a proteja soliditatea financiară a transportatorilor aerieni și a evita impactul negativ asupra mediului provocat de operarea zborurilor cu factor de încărcare zero sau aproape zero doar cu scopul de a-și menține sloturile orare pe aeroporturile respective, regula „folosești sau pierzi” a fost suspendată în perioada 1 martie 2020-28 martie 2021.

(4)

La 16 februarie 2021, având în vedere impactul persistent al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra traficului aerian, UE a modificat Regulamentul (CEE) nr. 95/93 pentru a acorda companiilor aeriene o derogare suplimentară de la regula „folosești sau pierzi” pentru perioada de planificare orară din vara anului 2021, suspendând aplicarea acestei reguli în perioada cuprinsă între 28 martie 2021 și 30 octombrie 2021.

(5)

În temeiul articolului 10a alineatul (5) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica perioada de suspendare a regulii „folosește sau pierzi” prevăzută la articolul 10a alineatul (3).

(6)

În plus, în conformitate cu articolul 10a alineatul (5) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93, în cazul în care este strict necesar pentru a aborda evoluția impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra nivelurilor traficului aerian, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica rata de utilizare a sloturilor cu o valoare cuprinsă între 30 % și 70 %.

(7)

În pofida unei creșteri treptate, nivelul traficului aerian din prima jumătate a anului 2021 este încă scăzut în comparație cu aceeași perioadă din 2019, situându-se, în medie, la aproximativ 38 % din cel înregistrat în perioada corespunzătoare din 2019. Deși este dificil de preconizat exact traiectoria de redresare a nivelului traficului aerian, este rezonabil să se anticipeze că situația va persista în viitorul apropiat, cu o reducere constantă a decalajului privind traficul aerian dintre 2019 și 2021. Pe baza previziunilor Eurocontrol pe o perioadă de patru ani, publicate la 21 mai 2021, luând în calcul scenariul cel mai probabil, care presupune că vaccinurile își vor demonstra eficacitatea în 2022, nivelul mediu anual al traficului aerian va fi de 50 % în 2021 și de 72 % în 2022 față de cel înregistrat în 2019. Pe baza previziunilor lunare ale Eurocontrol disponibile pentru 2021 și a mediei anuale a Eurocontrol pentru 2022, se preconizează că traficul aerian în perioada de planificare orară din iarna 2021/2022 se va situa la un nivel de 70 % față de cel înregistrat în 2019.

(8)

Datele compilate de Organizația Mondială a Sănătății și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că reducerea persistentă a traficului aerian este rezultatul impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19. Datele disponibile indică o corelație între creșterea numărului de cazuri și răspunsurile statelor membre și ale țărilor terțe la această creștere, prin adoptarea de măsuri care afectează transportul aerian și au ca efect reducerea nivelului traficului aerian. Astfel de măsuri, care pot fi introduse sau eliminate într-un termen foarte scurt, contribuie la crearea unui climat de incertitudine și au un impact negativ asupra încrederii consumatorilor și a comportamentului acestora în materie de rezervare.

(9)

Având în vedere creșterea numărului de cazuri de infectări cu COVID-19 și posibila răspândire a unor noi variante, este rezonabil să se anticipeze un număr semnificativ de anulări ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 în următoarea perioadă de planificare orară de iarnă, cuprinsă între 31 octombrie 2021 și 26 martie 2022, în cazul în care companiile aeriene ar fi obligate să își utilizeze toate sloturile orare din 2019 în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.

(10)

Prin urmare, este necesară prelungirea perioadei prevăzute la articolul 10a alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93 de la 31 octombrie 2021 până la 26 martie 2022.

(11)

Cererea de transport în perioada de planificare orară de iarnă, cuprinsă între 31 octombrie 2021 și 26 martie 2022, ar putea rămâne scăzută în ciuda progreselor înregistrate în cadrul campaniilor de vaccinare, a sporirii siguranței transportului și a relaxării măsurilor care afectează capacitatea pasagerilor de a călători. Menținerea unui nivel scăzut al cererii în perioada de planificare orară de iarnă ar putea indica schimbări structurale pe termen lung ale pieței și ale comportamentului consumatorilor. Prin urmare, rata de utilizare a sloturilor orare ar trebui stabilită astfel încât, pe de o parte, să evite consecințele negative nedorite asupra situației financiare a transportatorilor aerieni și impactul negativ asupra mediului provocat de operarea zborurilor cu factor de încărcare zero sau aproape zero doar cu scopul de a-și păstra drepturile istorice asupra sloturilor orare și, pe de altă parte, să stimuleze companiile aeriene să utilizeze în mod eficient capacitatea aeroportuară sau să returneze sloturile în rezerva de sloturi pentru a fi folosite de alți utilizatori.

(12)

În plus, rata de utilizare ar trebui să garanteze un număr minim de servicii pentru a spori încrederea pasagerilor, utilizarea eficientă a capacității aeroportuare în perioada de planificare orară din iarna 2021/2022 și conectivitatea fiabilă.

(13)

De asemenea, rata de utilizare a sloturilor orare ar trebui să țină seama de schimbările structurale pe termen mai lung în ceea ce privește piața și comportamentul consumatorilor, pentru a permite adaptarea treptată a pieței la evoluția cererii și deblocarea capacității pentru perioada de planificare orară din iarna 2022/2023. În special ținând cont că unele companii aeriene au utilizat sloturi orare ad-hoc în 2020 și la începutul anului 2021 fără a obține sloturi istorice.

(14)

Prin urmare, rata de utilizare a sloturilor orare pentru perioada de planificare orară din iarna 2021/2022 ar trebui stabilită la 50 %.

(15)

Deși se presupune, în general, că transportatorii aerieni vor opera zboruri odată cu creșterea cererii, un prag de utilizare mai scăzut prezintă riscul ca unii transportatori să limiteze operațiunile din anumite aeroporturi la minimul necesar doar pentru păstrarea drepturilor istorice asupra acestor sloturi orare, în detrimentul transportatorilor concurenți, al administratorilor de aeroporturi și al consumatorilor. Este puțin probabil ca o eventuală eliberare a unei părți a capacității aeroportuare ca urmare a acestei noi rate de utilizare să provoace o perturbare gravă a operațiunilor și rețelelor companiilor aeriene, cum s-ar întâmpla în cazul unei rate de utilizare mai mari.

(16)

În scopul securității juridice, în special în ceea ce îi privește pe coordonatorii de sloturi și pe operatorii aerieni, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (2) stabilește norme privind standardele de comercializare pentru fructe și legume.

(2)

În perioada 2018-2020, Grupul de lucru pentru standardele de calitate ale produselor agricole al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) a revizuit standardele CEE-ONU pentru ardei (2018 și 2020), struguri de masă (2019 și 2020), mere și pere (2020). Pentru a se evita apariția unor bariere inutile în calea comerțului, standardele de comercializare generale și specifice pentru respectivele fructe și legume, prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, trebuie aliniate la noile standarde CEE-ONU.

(3)

Având în vedere că respectivele standarde ale CEE-ONU revizuite au fost supuse cu succes aprobării statelor membre în conformitate cu procedura prevăzută în Decizia (UE) 2017/2104 a Consiliului din 6 noiembrie 2017 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Grupului de lucru pentru standardele de calitate ale produselor agricole al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UNECE-WP.7) (3).

(4)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 543/2011 trebuie modificat în consecință,