ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 327

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 64
16 septembrie 2021


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1483 al Comisiei din 15 septembrie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Taiwan în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

1

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Decizia (UE) 2021/1428 a Comisiei din 24 februarie 2020 privind ajutorul de stat SA.31662 – C/2011 (ex NN/2011) pus în aplicare de România pentru Aeroportul Internațional Timișoara – Wizz Air [notificată cu numărul C(2021) 1065] ( JO L 308, 1.9.2021 )

41

 

*

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție ( JO L 224, 21.8.2012 )

42

 

*

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2021/1244 al Comisiei din 20 mai 2021 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) 2018/d858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește accesul standardizat la informațiile privind sistemele de diagnosticare la bord și cele referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, precum și cerințele și procedurile aplicabile accesării informațiilor referitoare la siguranța vehiculelor ( JO L 272, 30.7.2021 )

43

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

16.9.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 327/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1483 AL COMISIEI

din 15 septembrie 2021

de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Taiwan în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 11 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/477 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind măsurile pe care Uniunea le poate adopta în ceea ce privește efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenții și al măsurilor de salvgardare (2), în special articolul 1,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Ancheta precedentă și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din Taiwan (acestea sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”).

(2)

La 11 august 2016, Comisia a anunțat redeschiderea anchetei antidumping cu privire la Taiwan (4), în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Ancheta antiabsorbție în cauză s-a încheiat la 11 aprilie 2017, fără a modifica măsurile în vigoare (5).

(3)

Nivelurile taxelor antidumping aplicate în prezent la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din RPC sunt de 24,4 % pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, de 24,6 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și de 25,3 % pentru toate celelalte societăți.

(4)

Nivelul taxelor antidumping care se aplică în prezent la importurile originare din Taiwan este de 6,8 %. Măsurile în vigoare se aplică tuturor importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Taiwan, cu excepția celor produse de Taiwan Chia Far Industrial Factory Co., Ltd. Inițial, s-a stabilit un nivel zero al taxei pentru această societate, deoarece nu s-a constatat nicio activitate de dumping.

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(5)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (6), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 27 mai 2020 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „solicitantul”), care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 25 august 2020, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din RPC și din Taiwan (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4.   Anchetă antidumping paralelă privind India și Indonezia

(8)

La 30 septembrie 2020, Comisia a deschis o procedură antidumping privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia, în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază (8). Ancheta este în curs.

1.5.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(9)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.6.   Părțile interesate

(10)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din cadrul Uniunii, producătorii cunoscuți din RPC și Taiwan, precum și autoritățile țărilor respective, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(11)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

1.7.   Eșantionarea

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.7.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și a volumului vânzărilor de produs care face obiectul reexaminării, asigurând o bună distribuție geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din cadrul Uniunii. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion reprezentau mai mult de 60 % din producția totală estimată a Uniunii și aproximativ 70 % din volumul total estimat al vânzărilor în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării.

(14)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Comisia nu a primit observații cu privire la eșantion. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

1.7.2.   Eșantionarea importatorilor

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Trei importatori neafiliați s-au făcut cunoscuți ca părți interesate și au furnizat informațiile solicitate. Având în vedere numărul mic de răspunsuri primite, eșantionarea nu a fost necesară. Nu s-au prezentat observații cu privire la această decizie. Importatorii au fost invitați să completeze un chestionar.

1.7.3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din țările în cauză

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC și Taiwan să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană și Biroului Reprezentanței Taipeiului în Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Un producător-exportator din Taiwan s-a manifestat, exprimându-și disponibilitatea de a participa la anchetă. Având în vedere numărul redus de producători care s-au manifestat, Comisia a considerat că eșantionarea nu este necesară. Producătorii-exportatori în cauză au fost invitați să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(19)

Niciun producător din RPC nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Comisia a notificat Misiunii Republicii Populare Chineze că, din cauza lipsei oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori din RPC, aceasta intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să-și bazeze constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la RPC pe datele disponibile. Nu s-au primit observații ca răspuns la această notificare. Prin urmare, producătorii chinezi nu au cooperat, iar constatările privind importurile din RPC sunt realizate pe baza datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

1.8.   Răspunsurile la chestionar

(20)

La momentul deschiderii cazului, Comisia a pus la dispoziție chestionarele pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion, importatorii neafiliați și producătorii-exportatori pe site-ul DG Comerț. Solicitantului i s-a trimis un chestionar suplimentar.

(21)

De asemenea, Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(22)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din cadrul Uniunii incluși în eșantion și din partea Eurofer.

(23)

Niciunul dintre importatorii neafiliați nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(24)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea producătorului-exportator din Taiwan care s-a manifestat și a acceptat inițial să coopereze. Comisia a informat societatea în cauză că, în opinia sa, aceasta nu mai cooperează și că va aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Biroul Reprezentanței Taipeiului în Uniunea Europeană a fost, de asemenea, informat cu privire la această chestiune. Nici societatea în cauză, nici Biroul Reprezentanței Taipeiului în Uniunea Europeană nu a reacționat la aceste scrisori. Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori taiwanezi și, ca și în cazul Chinei (a se vedea considerentul 19 de mai sus), constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului în ceea ce privește Taiwanul sunt realizate pe baza datelor disponibile, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

1.9.   Verificarea la fața locului și verificarea încrucișată de la distanță

(25)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale, în conformitate cu avizul său privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (9).

(26)

Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate ale următoarelor societăți/părți:

 

Producători din Uniune și asociația acestora:

Acciai Speciali Terni S.p.A., Terni, Italia (denumită în continuare „AST”);

Aperam Stainless Europe, formată din Aperam France, La Plaine Saint-Denis Cedex, Franța și Aperam Belgium, Châtelet și Genk, Belgia (denumită în continuare „Aperam”);

Outokumpu Stainless Oy, Tornio, Finlanda (denumită în continuare „OTK”);

Eurofer, Bruxelles, Belgia.

1.10.   Procedura ulterioară

(27)

La 2 iulie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare pentru importurile din țările în cauză. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(28)

Observațiile prezentate de un consorțiu de importatori și de distribuitori [„Euranimi” (10)] și de doi importatori neafiliați [„LSI” (11) și „MFT” (12)] au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. De asemenea, toate părțile în cauză au solicitat și li s-a acordat o audiere.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(29)

Produsul care face obiectul reexaminării este același care a făcut obiectul anchetei inițiale, și anume produsele laminate plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „SSCR”).

(30)

În Uniune, SSCR sunt fabricate în principal de producători integrați care transformă resturile de oțel inoxidabil și elementele de aliere în SSCR după topire, laminare la cald și laminare la rece. În RPC și, într-o măsură din ce în ce mai mare, în Taiwan, producătorii de SSCR par să se bazeze în principal pe utilizarea de materii prime virgine, care sunt transformate în fontă brută cu conținut de nichel înainte de a fi topite, laminate la cald și laminate la rece.

(31)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat într-o gamă largă de industrii din aval, de exemplu echipamente pentru sectorul construcțiilor și cel al energiei, infrastructură, bunuri de consum și vehicule.

2.2.   Produsul similar

(32)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC și din Taiwan;

produsul fabricat și vândut pe piețele interne ale țărilor în cauză;

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(33)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(34)

După comunicarea constatărilor finale, Euranimi și cei doi importatori au susținut că Comisia a extins definiția produsului prin adăugarea anumitor coduri NC care nu au făcut obiectul măsurilor inițiale în definiția produsului care face obiectul reexaminării. Potrivit părților, o astfel de extindere a definiției produsului încalcă dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(35)

Măsurile inițiale au definit produsul în cauză după cum urmează:

„Produsul în cauză este reprezentat de produsele laminate plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81 și 7220 20 89.”

(36)

În nota depusă la dosar la data deschiderii anchetei (13), Comisia a explicat că anumite tipuri de produse, care au fost supuse unor operațiuni specifice de finisare după laminarea la rece, în principal tratament de suprafață, sunt incluse în definiția produsului, dar codurile NC corespunzătoare (7219 90 20, 7219 90 80, 7220 90 20 și 7220 90 80) nu au fost menționate, în mod eronat, în definiția produsului, deși tipurile de produse vizate de aceste coduri NC făceau parte din ancheta inițială care a dus la instituirea măsurilor.

(37)

Deși majoritatea tipurilor de produse care au fost supuse operațiunilor de finisare nu se încadrează în definiția produsului (deoarece nu pot fi calificate drept „simplu laminate la rece”) și, prin urmare, nu se încadrează în domeniul de aplicare al măsurilor, tipurile de produse care au fost supuse operațiunilor de finisare „polizate”, „șlefuite” și „perforate” sunt încadrate la codurile NC 7219 90 20, 7220 90 20, 7219 90 80 și 7220 90 80, subcategoria „altele” și fac parte din definiția produsului. Aceste tipuri de produse se încadrează în subcategoria NC „altele” și au făcut parte din ancheta inițială care a dus la instituirea măsurilor. Caracteristicile fizice, tehnice și chimice de bază, procesele de producție, cu excepția anumitor operațiuni de finisare, și destinațiile finale ale acestor tipuri de produse nu sunt diferite de cele care se încadrează în subcategoria NC „simplu laminate la rece”.

(38)

Prin urmare, întrucât aceste coduri NC suplimentare au făcut parte din produsul în cauză în ancheta inițială și în ancheta de reexaminare actuală, Comisia a clarificat definiția produsului în consecință în nota menționată în considerentul 36 de mai sus.

(39)

Definiția produsului care face obiectul anchetei inițiale nu a fost extinsă sau modificată, ci doar clarificată. Se reamintește faptul că codurile NC sunt furnizate doar cu titlu informativ și nu au niciun efect obligatoriu asupra clasificării tarifare a produsului care face obiectul reexaminării. Prin urmare, argumentul părților a fost respins.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

(40)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din RPC sau Taiwan.

3.1.   Republica Populară Chineză

3.1.1.   Observații preliminare

(41)

În cursul perioadei examinate, importurile produsului care face obiectul reexaminării din RPC au continuat, deși la niveluri mult mai scăzute decât în perioada anchetei inițiale (și anume între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2013). Conform statisticilor Eurostat, importurile de SSCR din RPC au reprezentat aproximativ 0,4 % din piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. În termeni absoluți, importurile de SSCR din RPC au fost de 14 111 tone în perioada anchetei de reexaminare, comparativ cu 143 420 de tone în cursul anchetei inițiale.

(42)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 19, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsuri la chestionar, deci nici date cu privire la prețurile și costurile de export, prețurile și costurile interne, consumul de factori de producție în procesul de producție, cheltuielile generale de fabricație, capacitate, producție, investiții etc. În plus, GC și producătorii-exportatori nu s-au exprimat cu privire la elementele de probă din dosarul cazului, printre care „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (14) (denumit în continuare „raportul”).

(43)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație.

(44)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului care vizează RPC au fost bazate pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și în observațiile prezentate de părțile interesate, coroborate cu alte surse de informații, precum statistici de comerț referitoare la importuri și exporturi (Eurostat și GTA), date statistice extrase de pe site-urile web ale administrației fiscale și vamale chineze (15), rapoarte ale Băncii Mondiale și ale OCDE, precum și surse independente de informații cu privire la prețuri, știri, date, analize și conferințe pentru industria siderurgică.

3.1.2.   Continuarea dumpingului pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare

3.1.2.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(45)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei care tind să arate, în ceea ce privește RPC, existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta cu privire la această țară în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”). În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(47)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În continuare, Comisia a menționat că va examina și alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(48)

La 30 septembrie 2020, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, care ar putea fi utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative (și anume Argentina, Brazilia, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia). Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea solicitantului, care și-a exprimat îndoiala cu privire la producția de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din Argentina, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia.

(49)

La 23 decembrie 2020, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă (16). Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile de la un producător din țara reprezentativă – Aperam Inox America do Sul S.A. Nu s-au primit observații cu privire la cea de a doua notă.

3.1.2.2.   Valoarea normală

(50)

În cadrul anchetelor recente privind sectorul siderurgic din RPC (17), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost, de asemenea, adecvată.

(51)

În cadrul anchetelor respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18). În special, Comisia a concluzionat că sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că continuă să se afle în mare parte în proprietatea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (19), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (20). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (21). Ca atare, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor în RPC (22). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (23), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (24).

(52)

La fel ca în anchetele anterioare privind sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat în cadrul prezentei anchete dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în cerere, precum și în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum au constatat și anchetele sale anterioare în această privință.

(53)

În plus față de raport, în plângere s-a menționat că recentele constatări din regulamentul de instituire a unor taxe antidumping provizorii asupra importurilor de foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald (FROI) din China și din alte țări (25) se aplică pe deplin în cazul produselor plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece (SSCR), întrucât atât SSCR, cât și FROI sunt, în esență, produse similare, FROI fiind o etapă anterioară a procesului de producție a SSCR. În plângere s-a adăugat că, întrucât exportatorii chinezi de SSCR sunt, de asemenea, producători de FROI (atunci când sunt integrați) sau achiziționează FROI la nivel local (relaminori), toți factorii identificați de Comisie ca afectând producția și vânzările de FROI în China afectează, de asemenea, în mod direct producția și vânzarea de SSCR în țara respectivă. În acest caz, cererea conținea informații cu privire la efectele de denaturare ale celui de al 13-lea Plan cincinal pentru industria siderurgică asupra acestei industrii, precum și cu privire la dispozițiile celui de-al 13-lea Plan cincinal pentru resursele minerale și ale celui de-al 13-lea Plan cincinal pentru industria metalelor neferoase. În plângere se subliniază faptul că industria siderurgică este una privilegiată în China, acest lucru fiind demonstrat de faptul că este inclusă în Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei și în avizele de orientare privind promovarea cooperării între capacitatea internațională și fabricarea de echipamente. În plus, în plângere s-a menționat Raportul ministerial al Forumului mondial al G20 privind supracapacitatea producției siderurgice (denumit în continuare „GFSEC”), care a identificat următoarele subvenții sectoriale ca fiind prospere sub auspiciile GC: finanțare preferențială incompatibilă cu condițiile de piață, infuzii de capital și conversii incompatibile cu condițiile de piață, granturi și recompense, scutiri de taxe, reduceri și rambursări, furnizarea de bunuri și servicii, de factori de producție de oțel inoxidabil sub prețul pieței, inclusiv resturi feroase, fontă brută, cărbune cocsificabil, nichel și ferocrom/crom și, în final, sprijin pentru întreprinderile aflate în faliment (26).

(54)

Astfel cum se precizează în considerentul 42, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat dovezi care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(55)

La fel ca în anchetele anterioare privind sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care sunt obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum au constatat și anchetele sale anterioare în această privință.

(56)

Sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru fabricarea de SSCR, continuă, în mod special, să se afle în mare parte în proprietatea GC. O bună parte dintre cei mai mari producători se află în proprietatea statului. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. De exemplu, societatea chineză deținută de stat Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. (denumită în continuare „Tisco”) menționează pe site-ul său web că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (27). Baosteel este o altă întreprindere chineză importantă deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului și face parte din grupul consolidat recent China Baowu Steel Group Co. Ltd. (denumit anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel) (28) .. Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private este aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt IDS (29).. Totodată, în timp ce primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a concentra până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (30). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (31). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (32). Având în vedere că niciun exportator chinez de SSCR nu a cooperat, nu se poate determina proporția exactă a producătorilor de SSCR privați și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, din lista producătorilor chinezi de SSCR furnizată de solicitant, o serie sunt întreprinderi deținute de stat, printre care se numără Tisco Shanxi Taigang Stainless Steel Co. Ltd, Baosteel Baoshan Iron and Steel Co. Ltd, Lisco Lianzhong Stainless Steel Corporation, Beihai Chengde Stainless Steel Co. Ltd, Jisco Jiuquan Iron and Steel Group Co. Ltd, Shougang Kaixi Stainless Steel, Baosteel Desheng Stainless Steel și Tangshan Stainless Steel Co. Ltd.

(57)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază , ancheta a stabilit existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC, prin prezența unor membri ai PCC în cadrul personalului de conducere de nivel superior sau în cadrul consiliului de administrație într-o serie de societăți care fabrică SSCR. În sectorul SSCR, principalii producători-exportatori deținuți de stat sunt, adesea, cei mai mari producători de FROI și de SSCR la nivel mondial, indiferent dacă sunt integrați sau nu. De exemplu, societatea chineză deținută de stat Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. (Tisco) menționează pe site-ul său web că este „un gigant în sectorul fierului și oțelului, precum și un lider în industria oțelului inoxidabil la nivel mondial”, „cea mai mare întreprindere producătoare de oțel inoxidabil, echipată cu cea mai mare capacitate și cele mai moderne tehnologii și echipamente la nivel mondial”. De asemenea, „Tisco a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (33). Tisco este un exemplu de producător de SSCR în cadrul căruia GC este prezent prin intermediul unor persoane numite în funcție. De exemplu, secretarul adjunct desemnat al Comitetului PCC a fost, de asemenea, numit în funcția de președinte al Tisco printr-o decizie a Comitetului PCC din provincia Shanxi și a guvernului (34).

(58)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul SSCR fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul SSCR. Mulți producători de SSCR evidențiază în mod explicit pe site-urile lor web activități de consolidare a partidului, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. Ancheta a arătat că au existat activități de consolidare a partidului în cadrul mai multor producători de SSCR, inclusiv Tisco, Baosteel și Lisco.

(59)

În plus, în sectorul SSCR sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(60)

Chiar dacă sectorul SSCR este un sector specializat și chiar dacă în cursul anchetei nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului SSCR în sine, acesta beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește principala materie primă necesară pentru producția de SSCR, și anume oțelul.

(61)

Industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (35). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”, valabil pe parcursul perioadei de anchetă. Acest plan arăta că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (36). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (37). Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (38), aplicabil pe parcursul perioadei de anchetă, prevedea sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (39). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (40). „Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (41) (denumit în continuare „catalogul”) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate.

(62)

După cum se poate observa din exemplele de mai sus privind oțelul, care este o materie primă importantă pentru producerea de SSCR, GC îndrumă în continuare dezvoltarea sectorului SSCR în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului. Prin urmare, sectorul SSCR beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește principala materie primă necesară pentru producția de SSCR, și anume oțelul.

(63)

În plus față de cele menționate mai sus, producătorii de SSCR sunt, de asemenea, beneficiari ai subvențiilor din partea statului, ceea ce indică în mod clar interesul statului în acest sector. În cursul anchetei, Comisia a stabilit că o serie de producători de SSCR au beneficiat de subvenții directe din partea statului, inclusiv Tisco, Baosteel și Tangsteel.

(64)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel, de fier și de feroaliaje ca principale materii prime utilizate pentru fabricarea de SSCR. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(65)

Prezenta anchetă nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul SSCR menționat mai sus, în considerentul 51, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(66)

Sectorul SSCR este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, mai sus, în considerentul 51. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (42).

(67)

În plus, în cadrul prezentei anchete nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul SSCR nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 51 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(68)

În final, Comisia reamintește că, pentru producerea de SSCR, este necesară o serie de factori de producție. Atunci când producătorii de SSCR cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(69)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale SSCR pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în ceea ce privește alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și în cazul factorilor de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(70)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(71)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(72)

În momentul comunicării constatărilor finale, Comisia a primit două observații din partea LSI și Euranimi cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Atât LSI, cât și Euranimi au susținut că constatările privind distorsiunile semnificative se bazează în mare măsură pe constatările din raportul referitor la China, care, potrivit LSI și Euranimi, nu prezintă caracteristicile formale și de fond pentru a fi considerat un raport oficial al Comisiei Europene și nu poate fi utilizat ca mijloc de probă pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative. Argumentele prezentate în acest sens sunt, în primul rând, faptul că raportul este publicat ca document de lucru al serviciilor Comisiei, care, potrivit LSI și Euranimi, nu este suficient pentru a-i conferi un caracter formal și, în al doilea rând, faptul că raportul nu a fost pus la dispoziția publicului și nici actualizat în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul antidumping de bază.

(73)

Comisia reamintește că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) nu prevăd un format specific în care trebuie publicat un raport de țară și nici canalul de publicare a acestuia. Prin urmare, publicarea raportului referitor la China ca document de lucru al serviciilor Comisiei, un tip de document care nu necesită traducerea în toate limbile europene și nici publicarea oficială în Jurnalul Oficial, respectă normele relevante. Comisia observă, de asemenea, că raportul a fost pus la dispoziția publicului din decembrie 2017 pe site-ul Comisiei și, prin urmare, orice parte interesată beneficiază de posibilități numeroase de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la acesta și la elementele de probă pe care se bazează. Nici LSI sau Euranimi, nici altă parte interesată nu a furnizat vreun element de probă din care să reiasă că raportul nu mai este de actualitate. De fapt, raportul se bazează în principal pe cel de al 13-lea plan cincinal pentru perioada 2016-2020, aplicabil pe parcursul perioadei de anchetă. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(a)   Țara reprezentativă

1.    Observații generale

(74)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar cu cel din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (43);

fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (44);

disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă;

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat preferință, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(75)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 48 și 49, Comisia a emis la 30 septembrie și la 23 decembrie 2020, două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale și a factorilor de producție (denumite în continuare „prima notă” și „a doua notă”). În cea de a doua notă, Comisia a informat părțile interesate cu privire la concluzia sa potrivit căreia Brazilia este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față.

2.    Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC

(76)

În prima notă, Comisia a identificat Argentina, Brazilia, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut.

(77)

Nu au fost primite observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică în urma notei respective.

3.    Fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara reprezentativă

(78)

În prima notă, Comisia a precizat că a fost identificată fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în Argentina, Brazilia, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia. Totuși, Africa de Sud a fost exclusă ca potențială țară reprezentativă deoarece a fost identificat doar un singur producător al produsului care face obiectul reexaminării, care nu avea situații financiare publicate pentru perioada anchetei de reexaminare.

(79)

Ulterior emiterii primei note, au fost primite observații din partea solicitantului referitoare la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țările potențial reprezentative. Solicitantul a susținut că societățile enumerate în prima notă, cu excepția unei societăți din Brazilia, nu fabrică produsul care face obiectul reexaminării și a prezentat explicații detaliate pentru fiecare societate. În consecință, solicitantul a susținut că produsul care face obiectul anchetei nu se fabrică în Argentina, Mexic, Rusia și Turcia.

(80)

După analizarea și verificarea încrucișată, acolo unde a fost posibil, a informațiilor menționate mai sus furnizate de solicitant, Comisia a constatat că societățile din Argentina, Mexic, Rusia și Turcia identificate în prima notă drept producători potențiali nu au fabricat produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ci au fabricat alte tipuri de produse din oțel care nu fac obiectul actualei anchete de reexaminare.

(81)

În ceea ce privește Africa de Sud, nu a putut fi identificată nicio societate care fabrică produsul care face obiectul reexaminării și care să dispună de situații financiare accesibile publicului. Nu s-au primit observații în această privință.

(82)

În consecință, Comisia nu mai consideră Argentina, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia ca fiind posibile țări reprezentative. Prin urmare, Comisia a concluzionat, în a doua notă, că Brazilia este singura țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC în care s-a fabricat produsul care face obiectul reexaminării pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

4.    Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(83)

Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice în Brazilia și, în special, a datelor financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(84)

Comisia a căutat producători de SSCR cu date financiare publicate care ar putea fi utilizați pentru stabilirea unor sume nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului. Comisia a limitat căutarea la societăți care aveau situațiile contului de profit și pierdere publicate pentru perioada anchetei de reexaminare și care au fost profitabile în această perioadă. Mai mult, s-a acordat prioritate producătorilor de SSCR care aveau situațiile financiare publicate la nivel de societate și nu la un nivel consolidat pentru întregul grup respectiv. Pe baza celor menționate mai sus, în a doua notă a fost identificată o societate din Brazilia, și anume Aperam Inox America do Sul S.A.

(85)

Pe baza calității și a caracterului detaliat al datelor financiare aflate la dispoziția publicului în Brazilia și luând în considerare, de asemenea, disponibilitatea și reprezentativitatea valorilor de referință pentru factorii de producție, Comisia a considerat că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată.

(86)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Brazilia și a remarcat următoarele:

Comisia a analizat statisticile privind importurile pentru toți factorii de producție menționați în prima notă, astfel cum au fost actualizați prin cea de a doua notă, și a concluzionat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, au existat importuri pentru toți factorii de producție necesari pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, cu excepția nichelului (a se vedea considerentul 101).

Statisticile privind energia (prețuri pentru energia electrică) pentru perioada anchetei de reexaminare au fost disponibile imediat sub formă de date furnizate de societatea EDP Brasil (45).

Statisticile privind costurile cu forța de muncă erau disponibile pe site-ul web al Organizației Internaționale a Muncii (46).

(87)

Conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată a costurilor VAG și a profiturilor. Astfel cum s-a menționat în considerentul 112, Comisia a constatat că Aperam Inox America do Sul S.A. avea situații financiare publicate, care au putut să fie utilizate drept substitut pentru stabilirea unei sume nedistorsionate și rezonabile a costurilor VAG și a profiturilor.

5.    Nivelul de protecție socială și a mediului

(88)

După ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

6.    Concluzie privind țara reprezentativă

(89)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. În special, în Brazilia exista o producție a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

(b)   Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(90)

În cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA la stabilirea costului nedistorsionat al majorității factorilor de producție din țara reprezentativă.

(91)

Comisia a adăugat că pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu forța de muncă din țara reprezentativă vor fi utilizate statisticile OIM, în timp ce pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu energia vor fi utilizate statisticile naționale, astfel cum au fost menționate în considerentul 86.

(92)

Comisia a inclus în calcul o valoare pentru cheltuielile generale de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru stabilirea acestei sume, s-au utilizat datele financiare ale unuia dintre producătorii din cadrul Uniunii, și anume Aperam Stainless Europe, furnizate de solicitant (a se vedea considerentul 111).

(93)

În final, astfel cum se menționează în cea de a doua notă, Comisia a utilizat, pentru stabilirea costurilor VAG și a profiturilor, datele financiare furnizate de societatea selectată din Brazilia, menționată în considerentul 112.

(c)   Costuri și valori de referință nedistorsionate

(94)

Prin intermediul celor două note privind factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă inițială de factori de producție și de surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii din RPC la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(95)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi în cadrul procedurii de reexaminare, Comisia a trebuit să se bazeze pe solicitant pentru a stabili factorii de producție utilizați la fabricarea de SSCR.

(96)

În cerere și în observațiile la prima notă, solicitantul a subliniat că procesul de producție din China este fundamental diferit de procesul de producție din Uniune. Acest lucru este valabil în special în faza de topire, în care producătorii chinezi se bazează în cea mai mare măsură pe utilizarea fontei brute cu conținut de nichel, în timp ce principala materie primă a producătorilor din Uniune este reprezentată de resturile de oțel inoxidabil. Solicitantul a îndemnat Comisia să contabilizeze această diferență în procesul de producție și i-a recomandat să calculeze valoarea fontei brute cu conținut de nichel pe baza valorii medii de decontare în numerar a nichelului pe Bursa de metale de la Londra (LME) pentru 2019, astfel cum este disponibilă din surse publice (47). Alte părți interesate nu au prezentat observații.

(97)

Comisia a explicat în a doua notă că, pentru calculul valorii normale și pentru întocmirea listei corespunzătoare de factori de producție, s-a bazat numai pe clasa oțelului cel mai vândut și exportat în Uniune, în conformitate cu informațiile prezentate în cerere și ținând seama, de asemenea, de observațiile primite din partea solicitantului cu privire la prima notă. Nu s-au primit observații în această privință.

(98)

În absența cooperării, Comisia nu a dispus de coduri tarifare mai detaliate pentru fiecare factor de producție în afara codurilor SA cu șase cifre, care corespund pe deplin codurilor tarifare braziliene.

(99)

Având în vedere toate informațiile prezentate de solicitant și absența oricăror alte observații cu privire la cele două note privind sursele pentru determinarea valorii normale în ceea ce privește factorii de producție, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri tarifare:

Tabelul 1

Factori de producție ai SSCR

Factor de producție

Cod SA

Sursa datelor

Valoare unitară nedistorsionată în EUR

Unitate

Materii prime

 

 

 

 

Resturi de carbon

7204 49

GTA

0,38

kg

Resturi de oțel inoxidabil

7204 21

GTA

1,01

kg

Ferocrom care conține, în greutate, > 4 % carbon

7202 41

GTA

1,23

kg

Aliaje de ferocrom

7202 41

GTA

1,23

kg

Nichel

(a se vedea considerentul 100)

7502 10

Indice de referință internațional Westmetall (48)

13,51

kg

Deșeuri și resturi feroase

7204 49

GTA

0,38

kg

Deșeuri și resturi de oțel inoxidabil

7204 21

GTA

1,01

kg

Alte aliaje de ferosiliciu

7202 29

GTA

1,54

kg

Forța de muncă

Salariile forței de muncă din industria prelucrătoare

(a se vedea considerentele 105-107)

[nu se aplică]

OIM

3,85

EUR/oră

Energie

Energie electrică

(a se vedea considerentele 108-109)

[nu se aplică]

EDP Brasil

81,32

EUR/MWh

1.    Materii prime

(100)

Pentru a stabili prețurile nedistorsionate ale materialelor livrate la poarta fabricii producătorului, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, și luând în considerare că nu a existat niciun producător cooperant în RPC, Comisia a utilizat prețurile de import în țara reprezentativă, astfel cum au fost raportate în baza de date GTA, pentru fiecare material utilizat la fabricarea de SSCR, cu excepția nichelului.

(101)

Nichelul a fost utilizat pentru a calcula valorile de intrare ale feronichelului și ale fontei brute cu conținut de nichel care nu au fost importate în Brazilia în cursul perioadei anchetei de reexaminare și care reprezintă aproximativ o treime din valoarea normală franco fabrică. În plus, volumul importurilor de nichel în Brazilia a fost considerat nereprezentativ. Prin urmare, pentru a calcula valorile de referință nedistorsionate pentru feronichel și fonta brută cu conținut de nichel, au fost luate în considerare următoarele ipoteze, în conformitate cu informațiile prezentate în cerere:

s-a estimat că feronichelul conține 21,8 % nichel și 78,2 % fier;

s-a estimat că fonta brută cu conținut scăzut de nichel conține 10 % nichel și 85 % fier;

fierul a fost asimilat deșeurilor și resturilor feroase; și

celelalte elemente chimice nu au fost luate în considerare.

(102)

Această metodologie a fost explicată în a doua notă (a se vedea considerentul 49) și nu s-a primit nicio observație.

(103)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 71 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export.

(104)

Au fost excluse și volumele importurilor în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (49). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale.

(105)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii producătorului-exportator, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat o medie a taxei de import în țara reprezentativă, la nivelurile respective. Mai mult, Comisia a adăugat costurile de transport intern calculate la kg pe baza informațiilor furnizate de solicitant.

2.    Forța de muncă

(106)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile forței de muncă, Comisia a utilizat statisticile OIM (50), împreună cu informațiile publice referitoare la costurile suplimentare ale forței de muncă suportate de angajatori în Brazilia (51).

(107)

Statisticile OIM au furnizat date privind numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână de fiecare persoană angajată în industria prelucrătoare din Brazilia în cursul PAR (52).

(108)

Folosind aceste date, Comisia a calculat un salariu orar în producție, la care s-au adăugat costuri suplimentare cu forța de muncă suportate de angajator.

3.    Energie electrică

(109)

Prețul energiei electrice perceput de unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Brazilia, societatea EDP Brasil, a fost disponibil (53). Informațiile au fost suficient de detaliate pentru a permite identificarea prețului energiei electrice și a prețului pentru utilizarea rețelei de distribuție (modalidade tarifaria azul) plătite de utilizatorii industriali.

(110)

Trebuie menționat că, în Brazilia, autoritatea de reglementare Agência Nacional de Energia Elétrica (54) (denumită în continuare „ANEEL”) obligă furnizorii de energie electrică să își majoreze tarifele cu un anumit procent pentru a reglementa consumul de energie electrică din țară. ANEEL utilizează un sistem de indicatori (55) (verde, galben, roșu 1, roșu 2) pentru a semnala dacă prețul energiei electrice trebuie să rămână la nivelul propus de furnizor (verde) sau dacă trebuie majorat cu 0,01343 BRL/kWh (galben), cu 0,04169 BRL/kWh (roșu 1) sau cu 0,06243 BRL/kWh (roșu 2). Indicatorii sunt publicați de ANEEL lunar, iar pentru perioada de anchetă au fost disponibili pe site-ul EDP Brasil (56). Pentru determinarea costurilor nedistorsionate ale energiei electrice, Comisia a luat în considerare indicatorii aplicați în perioada de anchetă și a ajustat prețul în consecință.

(d)   Cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile

(111)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior.

(112)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În plus față de factorii de producție prezentați pe scurt în considerentul 99 de mai sus, au fost calculate cheltuielile generale de producție. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, calculul acestor cheltuieli generale de producție s-a bazat pe raportul dintre cheltuielile generale de producție și costurile de fabricație raportate pentru a produce o tonă din clasa oțelului cel mai produs și vândut în Uniune. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(113)

Pentru costurile VAG și profituri, Comisia a utilizat datele financiare ale producătorului brazilian Aperam Inox America do Sul S.A. (57). Comisia a calculat procentele costurilor VAG și ale profiturilor din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”). Conturile auditate disponibile publicului aparținând acestei societăți au fost puse la dispoziția părților interesate ca anexă la cea de a doua notă.

(e)   Calcularea valorii normale

(114)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a construit valoarea normală pentru un tip de produs de bază la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(115)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cerere privind consumul fiecărui factor de producție (materiile prime, forța de muncă și energia) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum se specifică în considerentele 100-109. Comisia a înmulțit ratele consumului cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Brazilia, astfel cum se descrie în secțiunea (d) de mai sus.

(116)

Calculul a fost efectuat pentru un tip de SSCR de bază, și anume pentru clasa 304, care reprezenta clasa oțelului cel mai vândut și exportat în Uniune; a se vedea considerentul 97.

(117)

În al doilea rând, pentru a obține costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat procentul cheltuielilor generale de producție, determinate astfel cum se descrie în considerentul 111, la costurile de fabricație nedistorsionate.

(118)

În final, pe lângă costul de producție stabilit astfel cum se descrie în considerentele 115-116, Comisia a aplicat costurile VAG și profiturile din țara reprezentativă, stabilite astfel cum se explică în considerentul 112. Costurile VAG și, respectiv, profiturile, exprimate ca procent din CMV și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 7,5 % și, respectiv, 14,5 %.

(119)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național.

3.1.2.3.   Prețul de export

(120)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, din prețul de export CIF au fost scăzute costurile de navlu și de asigurare (58) și costurile transportului intern din China (59).

3.1.2.4.   Comparație și marja de dumping

(121)

Comisia a comparat valoarea normală construită pentru un tip de produs de bază (a se vedea considerentul 115), stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export stabilit mai sus.

(122)

Astfel, marja de dumping medie ponderată pentru importurile din China, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, s-a ridicat la 17,9 %.

3.1.2.5.   Concluzie

(123)

Comisia a concluzionat că importurile produsului care face obiectul reexaminării din China au făcut obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, volumul importurilor în cauză a fost limitat, reprezentând 1,8 % din totalul importurilor și corespunzând unei cote de piață de 0,4 %. Prin urmare, Comisia a anchetat, de asemenea, probabilitatea continuării dumpingului.

3.1.3.   Probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor

(124)

În urma constatării dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, atractivitatea pieței Uniunii și relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune.

3.1.3.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(125)

Având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor chinezi, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(126)

Potrivit solicitantului, capacitatea de producție din RPC depășește substanțial volumele de producție actuale și cererea internă de pe piața chineză. Prin urmare, Comisia a considerat că discrepanța dintre capacitatea de producție și producția și cererea efective de pe piața chineză, astfel cum este arătată mai jos, este reprezentativă pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(127)

Conform datelor furnizate în cerere, producția de SSCR din RPC pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la 16 milioane de tone, în timp ce consumul aparent s-a ridicat la 14,8 milioane de tone, iar capacitatea de producție a fost de 18 milioane de tone. Potrivit solicitantului, capacitatea de producție neutilizată a produsului care face obiectul reexaminării în RPC s-a ridicat, prin urmare, la 2 milioane de tone, ceea ce a reprezentat 62,5 % din consumul de SSCR al Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, iar capacitatea de producție a crescut cu 64 %, de la 11 milioane de tone pe parcursul procedurii anterioare (2013) la 18 milioane de tone în cursul PAR.

(128)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce SSCR în vederea exportului către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.1.3.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(129)

Există o gamă largă de măsuri de apărare comercială și alte restricții la import în vigoare împotriva exporturilor de SSCR originare din RPC. Potrivit Global Trade Alert, măsurile antidumping se aplică în Brazilia, Canada, Malaysia, Mexic, Taiwan, Thailanda, Regatul Unit, SUA și Vietnam, iar taxele compensatorii se aplică în SUA. Măsurile respective demonstrează nu numai că practicile comerciale neloiale ale producătorilor chinezi de SSCR continuă, ci limitează, de asemenea, accesul producătorilor chinezi la piețele enumerate mai sus.

(130)

În plus, piața Uniunii este o piață foarte mare, cu un consum anual total de peste 3,2 milioane de tone în cursul perioadei anchetei de reexaminare, reprezentând 62,5 % din capacitatea neutilizată a Chinei.

(131)

Având în vedere măsurile de apărare comercială de pe alte piețe și dimensiunea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că piața Uniunii este o piață atractivă pentru producătorii chinezi de SSCR și că aceștia ar putea să-și (re)direcționeze exporturile către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale.

3.1.3.3.   Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor de export către Uniune

(132)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat statisticile relevante din GTA (60) privind importurile specifice fiecărei țări pentru a analiza prețurile chineze de export către Uniune și către țări terțe.

(133)

Comisia a identificat în cursul perioadei anchetei de reexaminare primii șase importatori de SSCR ca mărime din RPC: Coreea de Sud, Rusia, Vietnam, Turcia, India și Indonezia. Aceștia reprezentau 36 % din exporturile chineze ale produsului care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(134)

Comisia a comparat aceste prețuri de export cu prețurile chineze de export către Uniune la nivel franco fabrică. Comisia a constatat că prețurile chineze de export către aceste șase țări au fost, în medie, cu [19 %-37 %] mai mici decât prețurile de vânzare chineze medii către Uniunea Europeană.

(135)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că diferența de preț dintre prețurile chineze de export către Uniune, pe de o parte, și prețurile chineze de export către celelalte piețe principale de export ale acestora, pe de altă parte, reprezintă un stimulent clar pentru producătorii-exportatori chinezi de a intensifica dumpingul practicat pe piața Uniunii.

3.1.3.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului

(136)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(137)

În plus, Comisia a constatat că vânzările producătorilor-exportatori chinezi către cele mai importante piețe de export ale acestora sunt efectuate la prețuri considerabil mai mici decât cele către Uniune și că un număr mare de alte țări au instituit măsuri de apărare comercială împotriva exporturilor chineze de SSCR.

(138)

În plus față de cele menționate mai sus, Comisia a constatat că numai capacitatea neutilizată din China reprezintă peste 60 % din consumul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare și că piața Uniunii este foarte atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, având în vedere dimensiunea și prețurile sale.

(139)

În consecință, având în vedere continuarea dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor chinezi pe piețele terțe, capacitatea neutilizată existentă în RPC, dimensiunea pieței Uniunii și prețurile predominante pe piața respectivă, măsurile de apărare comercială și alte restricții la import în vigoare împotriva exporturilor de SSCR originare din RPC pe alte piețe importante, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca dumpingul din RPC să continue și, în orice caz, să se repete cu volume semnificativ mai mari, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.2.   Taiwan

3.2.1.   Observații preliminare

(140)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Taiwan au continuat la aproximativ aceleași niveluri ca în perioada anchetei inițiale (și anume, între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2013). Potrivit Eurostat, importurile de SSCR din Taiwan reprezentau o cotă de piață de 5,3 % din piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 5,1 % în cursul anchetei inițiale. În termeni absoluți, nivelul importurilor din Taiwan a scăzut ușor, de la 169 097 de tone în perioada anchetei inițiale la 165 540 de tone în cursul PAR.

(141)

Astfel cum se indică în considerentul 24, niciun exportator/producător din Taiwan nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsuri la chestionar, deci nici date privind prețurile și costurile de export, prețurile și costurile interne, consumul de factori de producție în procesul de producție, cheltuielile generale de producție, capacitatea, producția, investițiile etc.

(142)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Taiwan că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Taiwan. Comisia nu a primit nicio observație.

(143)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului care vizează Taiwanul s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile (Eurostat și GTA).

3.2.2.   Continuarea dumpingului importurilor în perioada anchetei de reexaminare

3.2.2.1.   Valoarea normală

(144)

După cum s-a menționat în considerentele 140-142 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Taiwan, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, au fost utilizate informațiile prezentate de solicitant.

(145)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a utilizat prețurile de vânzare interne din Taiwan medii ajustate pentru diferite clase și dimensiuni ale SSCR în 2019, astfel cum au fost furnizate de solicitant pe baza cunoașterii pieței. Potrivit solicitantului, aceste prețuri trebuiau ajustate la un nivel profitabil, deoarece prețurile de vânzare interne din Taiwan au fost considerate deficitare, având în vedere presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile semnificative care au pătruns pe piața taiwaneză.

(146)

Comisia a considerat rezonabilă ipoteza solicitantului potrivit căreia prețurile de vânzare pe piața internă din Taiwan erau deficitare și, prin urmare, trebuiau ajustate, deoarece era susținută nu numai de faptul că importurile au pătruns din ce în ce mai mult pe piața taiwaneză, ci și de faptul că cel mai mare producător taiwanez al produsului care face obiectul reexaminării a raportat o pierdere generală în raportul său anual pe 2019 (61).

(147)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită adăugând la prețul de vânzare deficitar, care se consideră a include costurile de producție și de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) suportate de producătorul-exportator necooperant pentru vânzările interne ale produsului similar, un profit rezonabil. În lipsa oricărui alt profit fiabil și verificat, Comisia a utilizat profitul declarat de solicitant, și anume 6 %. Comisia nu a avut niciun indiciu că acest profit ar depăși marja normală de profit realizată de un producător-exportator.

3.2.2.2.   Prețul de export

(148)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Taiwan, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili prețul de export.

(149)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor taiwaneze de export ale produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Exporturile de la Chia Far Industrial Factory Co., Ltd, singurul producător taiwanez cu o taxă antidumping de 0 % și, prin urmare, exclus oficial din procedură, au fost excluse din acest calcul. Aceste importuri au reprezentat, ca volum, mai puțin de 10 % din importurile din Taiwan. Prețurile CIF Eurostat astfel obținute au fost ajustate la nivelul franco fabrică prin scăderea costurilor de navlu și de asigurare și a costurilor transportului intern în Taiwan (62).

3.2.2.3.   Comparație

(150)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale produsului care face obiectul reexaminării la nivelul franco fabrică.

(151)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național în cazul exporturilor din Taiwan către Uniune, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 12 %. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.2.2.4.   Concluzie

(152)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din Taiwan au continuat în perioada anchetei de reexaminare. Comisia observă, de asemenea, că exporturile care fac obiectul unui dumping au fost efectuate în volume semnificative, reprezentând 5,3 % din piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.2.3.   Probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor

(153)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a anchetat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Taiwan, atractivitatea pieței Uniunii și relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune.

3.2.3.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Taiwan

(154)

Conform datelor furnizate de solicitant, capacitățile neutilizate ale producătorilor taiwanezi s-au ridicat la 638 000 de tone în 2019, ceea ce corespunde unei cote de piață de 18,5 % în Uniune.

(155)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori taiwanezi dispun de capacități neutilizate semnificative, pe care ar putea să le utilizeze pentru a exporta produsul care face obiectul reexaminării în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.2.3.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(156)

Ancheta a stabilit că, în ceea ce privește dimensiunea, Uniunea este, cu un consum total de peste 3,2 milioane de tone în cursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 172), a doua piață unică ca mărime pentru produsul care face obiectul reexaminării, după China. Dimensiunea acesteia este un factor important care contribuie la atractivitatea sa.

(157)

În pofida măsurilor antidumping în vigoare, producătorii-exportatori taiwanezi au continuat să vândă volume semnificative de SSCR pe piața Uniunii, transformând-o de departe în cea mai importantă piață de export (a se vedea considerentul 160). Acest fapt demonstrează, de asemenea, că piața Uniunii este o destinație importantă și interesantă pentru industria taiwaneză.

(158)

Acești factori demonstrează că Uniunea este o piață de export atractivă pentru producătorii-exportatori taiwanezi.

3.2.3.3.   Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune

(159)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori taiwanezi, comparația dintre prețurile taiwaneze de export către Uniune și prețurile taiwaneze de export către alte piețe de export în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a bazat pe datele furnizate de GTA.

(160)

În perioada anchetei de reexaminare, în conformitate cu baza de date GTA, Uniunea a fost cea mai importantă piață de export a Taiwanului (22 % din exporturi). A doua destinație importantă de export pentru Taiwan a fost Turcia (7 % din exporturi), urmată de 11 țări, fiecare reprezentând între 3 % și 6 % din exporturile taiwaneze. Comisia a constatat că prețurile de export din Taiwan către Turcia, precum și către unele dintre aceste 11 țări au fost (uneori semnificativ) sub prețurile de export către Uniune.

(161)

Cota de piață constantă și încă semnificativă a exporturilor taiwaneze în Uniune în cursul PAR confirmă atractivitatea nivelurilor prețurilor din Uniune.

(162)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că diferența de preț dintre prețurile taiwaneze de export către Uniune, pe de o parte, și prețurile taiwaneze de export către celelalte piețe principale de export ale producătorilor-exportatori taiwanezi, pe de altă parte, reprezintă un stimulent clar pentru ca aceștia să intensifice și mai mult dumpingul practicat pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare.

3.2.3.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(163)

Ancheta a indicat că exporturile din Taiwan au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(164)

În plus, Comisia a constatat că capacitatea neutilizată din Taiwan este destul de semnificativă și corespunde unui procent de 18,5 % din consumul total al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(165)

În plus, atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată de faptul că aceasta este una dintre cele mai mari piețe din lume și că producătorii-exportatori taiwanezi au continuat să vândă volume semnificative pe piața respectivă, în pofida măsurilor în vigoare.

(166)

De asemenea, ancheta a arătat că prețurile taiwaneze de export către mai multe piețe importante din țări terțe au fost cu mult sub prețurile taiwaneze de vânzare către Uniune.

(167)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca dumpingul din Taiwan să continue și că ar exista probabil o creștere semnificativă a importurilor la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(168)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul în care măsurile nu sunt prelungite.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei din Uniune și a producției din Uniune

(169)

Produsul similar a fost fabricat de 13 producători cunoscuți din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(170)

Producția totală a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 3,1 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, și anume răspunsurile la chestionar verificate la distanță primite de la Eurofer și de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(171)

Astfel cum se precizează în considerentul 13, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din producția totală a produsului similar din Uniune. Toți aceștia sunt producători integrați pe verticală.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(172)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (a) datele verificate încrucișat furnizate de Eurofer, referitoare la vânzările produsului similar de către industria din Uniune către clienți neafiliați, indiferent dacă sunt vânzări directe sau indirecte, verificate încrucișat în mod parțial cu producătorii din Uniune incluși în eșantion; și (b) importurile de produs care face obiectul reexaminării din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de către Eurostat.

(173)

Consumul la nivelul Uniunii pe parcursul perioadei examinate a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2017

2018

2019

PAR

Consumul la nivelul Uniunii

3 691 581

3 725 022

3 450 240

3 197 395

Indice

100

101

93

87

Sursă: Eurofer, producătorii din Uniune incluși în eșantion și Eurostat.

(174)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 13 %.

4.3.   Importurile provenite din țările în cauză

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(175)

Comisia a stabilit volumul importurilor din țările în cauză pe baza statisticilor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentul 171.

(176)

Importurile din țările în cauză în cursul perioadei examinate au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumele importurilor (tone) și cota de piață

 

2017

2018

2019

PAR

RPC

7 543

7 493

9 816

12 546

Indice

100

99

130

166

Cota de piață

0,2 %

0,2 %

0,3 %

0,4 %

Indice

100

98

139

192

Taiwan

194 430

213 577

178 758

159 110

Indice

100

110

92

82

Cota de piață

5,3 %

5,7 %

5,2 %

5,0 %

Indice

100

109

98

94

Totalul țărilor în cauză

201 973

221 070

188 574

171 656

Indice

100

109

93

85

Cota de piață

5,5 %

5,9 %

5,5 %

5,4 %

Indice

100

108

100

98

Sursă: Eurostat.

(177)

Importurile din RPC au fost foarte scăzute pe parcursul perioadei examinate, deși au crescut cu 66 % în perioada examinată și și-au dublat cota de piață.

(178)

Importurile din Taiwan au înregistrat o creștere de 10 % între 2017 și 2018, dar au scăzut cu 28 de puncte procentuale între 2018 și PAR, menținându-se o cotă de piață de aproximativ 5,5 % în cursul perioadei examinate.

(179)

Importurile unui producător-exportator taiwanez despre care s-a constatat că nu practică dumpingul în cadrul anchetei inițiale, astfel cum se explică în considerentul 4, au fost deduse din importurile care fac obiectul unui dumping în cadrul analizei prejudiciului. Din motive de confidențialitate, volumul și cota de piață a acestor importuri nu pot fi divulgate. Totuși, s-a constatat că acestea au un volum foarte mic, cu o cotă de piață semnificativ mai mică de 1 %, și nu au afectat tendința de evoluție a volumului și a cotei de piață a importurilor din țările în cauză în cursul perioadei examinate.

4.3.2.   Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor

(180)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(181)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat, în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile importurilor din țările în cauză (EUR/tonă)

 

2017

2018

2019

PAR

RPC

2 376

2 352

2 293

2 228

Indice

100

99

96

94

Taiwan

1 658

1 749

1 687

1 657

Indice

100

106

102

100

Sursă: Eurostat.

(182)

În ceea ce privește importurile din Taiwan, între 2017 și 2018 s-a observat o creștere a prețului unitar mediu, însă între 2018 și perioada anchetei de reexaminare, prețul importurilor din Taiwan a revenit la nivelul din 2017. Prețurile medii ale importurilor din Taiwan au fost inferioare prețurilor medii ale industriei din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate.

(183)

Din cauza volumului lor nesemnificativ, importurile de la producătorul-exportator taiwanez în privința căruia s-a constatat că nu practică dumpingul în cadrul anchetei inițiale nu au avut niciun impact asupra nivelului și a tendinței prețului unitar mediu al importurilor din Taiwan.

(184)

Prețurile chineze de import au înregistrat o tendință descrescătoare în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la un preț cu 6 % mai mic în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu prețul de la începutul perioadei examinate. Prețul unitar mediu chinez de import a fost mai mare decât cel al industriei din Uniune, însă volumele importurilor din RPC au fost foarte mici (și anume, 0,4 % din cota de piață).

(185)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC și din Taiwan, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare comparând:

(a)

prețurile de vânzare medii ponderate practicate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivel franco fabrică; și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor din țările în cauză pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), astfel cum au fost raportate de Eurostat, inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru costurile ulterioare importului.

(186)

Importurile de la producătorul-exportator taiwanez în privința căruia s-a constatat că nu practică dumpingul în cadrul anchetei inițiale au fost excluse din acest calcul al subcotării prețurilor.

(187)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(188)

Comparația a arătat, pentru importurile din Taiwan, o subcotare medie de 16,9 % pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în pofida taxelor antidumping aplicate.

(189)

Importurile din RPC nu au subcotat prețurile de pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, deoarece prețurile care includeau taxe antidumping erau mai mari decât prețurile practicate de industria din Uniune. Cu toate acestea, atunci când au fost analizate prețurile chineze de export către alte țări terțe (63), aceste prețuri au subcotat cu 29,3 % piața Uniunii. De asemenea, astfel cum se explică în considerentul 249, prețurile actuale de import fără taxe antidumping, deși sunt în continuare ușor mai mari decât prețurile industriei din Uniune (64), ar conduce la o marjă de subcotare a prețurilor indicative de 6,7 %.

4.4.   Importuri din alte țări terțe decât RPC și Taiwan

(190)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât RPC și Taiwan au provenit în principal din Coreea, India și Indonezia.

(191)

Volumul importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe

Țara

 

2017

2018

2019

PAR

Republica Coreea

Volum (tone)

147 695

165 812

160 947

164 429

 

Indice

100

112

109

111

 

Cota de piață

4,0 %

4,5 %

4,7 %

5,1 %

 

Indice

100

111

117

129

 

Preț mediu (EUR/tonă)

1 858

1 944

1 860

1 855

 

Indice

100

105

100

100

India

Volum (tone)

114 508

120 631

105 251

108 777

 

Indice

100

105

92

95

 

Cota de piață

3,1 %

3,2 %

3,1 %

3,4 %

 

Indice

100

104

98

110

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 079

2 173

2 075

2 073

 

Indice

100

104

100

100

Indonezia

Volum (tone)

13 830

34 648

72 739

89 131

 

Indice

100

251

526

644

 

Cota de piață

0,4 %

0,9 %

2,1 %

2,8 %

 

Indice

100

248

563

744

 

Preț mediu (EUR/tonă)

1 818

1 923

1 917

1 962

 

Indice

100

106

105

108

Alte țări terțe

Volum (tone)

478 128

471 816

392 470

332 866

 

Indice

100

99

82

70

 

Cota de piață

13 %

13 %

11 %

10 %

 

Indice

100

98

88

80

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 267

2 865

2 940

2 978

 

Indice

100

126

130

131

Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țărilor în cauză

Volum (tone)

754 161

792 907

731 407

695 203

 

Indice

100

105

97

92

 

Cota de piață

20 %

21 %

21 %

22 %

 

Indice

100

104

104

106

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 150

2 205

2 096

2 091

 

Indice

100

103

97

97

Sursă: Eurostat.

(192)

Importurile din Coreea au crescut în perioada examinată, ceea ce a determinat o creștere a cotei sale de piață de la 4,0 % în 2017 la 5,1 % în cursul PAR. Cu toate acestea, prețurile importurilor coreene au fost cu aproximativ 9 % mai mari decât cele din țările în cauză (65) pe parcursul întregii perioade examinate.

(193)

Importurile din India au crescut din 2017 până în 2018, dar ulterior au înregistrat o scădere. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere generală în termeni absoluți în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, scăderea importurilor din India a fost mai puțin importantă decât scăderea generală a consumului de la nivelul Uniunii și, prin urmare, cota de piață a Indiei a continuat să crească, de la 3,1 % în 2017 la 3,4 % în cursul PAR.

(194)

Volumele importurilor din Indonezia au crescut de aproape șase ori și jumătate în perioada examinată, iar cota sa de piață a crescut de la 0,4 % la 2,8 %.

(195)

Astfel cum se explică în considerentul 8, importurile de SSCR originare din India și din Indonezia fac obiectul unei anchete antidumping paralele (66) și s-a constatat în mod provizoriu (67) că acestea fac obiectul unui dumping și subcotează prețurile industriei din Uniune.

(196)

Importurile din alte țări terțe au scăzut în perioada examinată, atât în ceea ce privește volumele absolute, cât și cota de piață. Prețurile de vânzare medii ale importurilor din alte țări terțe au fost în mod constant mai mari în cursul perioadei examinate decât prețurile de import medii ponderate din țările în cauză și prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune.

4.5.   Situația economică a industriei din Uniune

4.5.1.   Observații generale

(197)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(198)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, s-a utilizat eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(199)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al Eurofer referitoare la toți producătorii din Uniune, verificate încrucișat, după caz, cu răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost verificate încrucișat, de la distanță, și au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(200)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(201)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

4.5.2.   Indicatori macroeconomici

4.5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(202)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 6

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

 

2017

2018

2019

PAR

Producția totală la nivelul Uniunii (tone)

3 708 262

3 640 429

3 379 817

3 111 804

Indice

100

98

91

84

Capacitatea de producție (tone)

4 405 623

4 517 379

4 530 146

4 572 365

Indice

100

103

103

104

Gradul de utilizare a capacității de producție

84 %

81 %

75 %

68 %

Indice

100

96

89

81

Sursă: Eurofer.

(203)

Volumul producției realizate de industria din Uniune a scăzut brusc cu 16 % în cursul perioadei examinate. Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea reală, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate drept standard de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. După instituirea măsurilor inițiale, unii producători din Uniune au inițiat modernizarea capacității lor de producție. Această modernizare a condus la o ușoară creștere a capacității de producție, de 4 %, în cursul perioadei examinate.

(204)

Ca urmare a scăderii producției și a creșterii ușoare a capacității, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate și a scăzut sub 70 % în cursul PAR.

4.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(205)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2017

2018

2019

PAR

Volumele vânzărilor industriei din Uniune (tone)

2 735 448

2 711 044

2 530 259

2 330 537

Indice

100

99

92

85

Cota de piață

74,1 %

72,8 %

73,3 %

72,9 %

Indice

100

98

99

98

Sursă: Eurofer și Eurostat.

(206)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 15 % în perioada examinată. Aceasta a determinat, de asemenea, o scădere a cotei de piață cu 1,2 puncte procentuale în perioada examinată.

4.5.2.3.   Creșterea

(207)

Cifrele de mai sus privind producția și volumul vânzărilor în termeni absoluți, care arată o tendință descrescătoare clară pe parcursul perioadei examinate, demonstrează că industria din Uniune nu a fost în măsură să crească în termeni absoluți. O ușoară creștere în raport cu consumul a fost posibilă numai pentru că industria din Uniune a ales să răspundă presiunii exercitate de prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping printr-o scădere a prețurilor sale de vânzare.

4.5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(208)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2017

2018

2019

PAR

Număr de angajați

13 411

13 495

13 968

13 660

Indice

100

101

104

102

Productivitatea (tone per angajat)

277

270

242

228

Indice

100

98

88

82

Sursă: Eurofer.

(209)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria din Uniune în domeniul producției de SSCR a crescut cu 4 % între anii 2017 și 2019 și a înregistrat o scădere de 2 puncte procentuale între 2019 și PAR, care a avut ca rezultat o creștere de 2 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea considerabilă a producției, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în tone per angajat (în echivalent normă întreagă) pe an, a scăzut semnificativ cu 18 % în perioada examinată.

4.5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(210)

Comisia a concluzionat, în considerentele 123 și 152, că practicile de dumping din țările în cauză au continuat în perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului din partea RPC și a Taiwanului în cazul în care măsurile nu ar fi prelungite.

(211)

În plus, în cadrul procedurii antidumping paralele privind importurile de SSCR din India și Indonezia, Comisia a stabilit în mod provizoriu că situația industriei din Uniune a fost, de asemenea, afectată în mod semnificativ de importurile care fac obiectul unui dumping din țările respective.

(212)

Indicatorii macroeconomici examinați mai sus arată că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare din 2015, situația economică a industriei din Uniune a rămas prejudiciată. Prin urmare, nu s-a putut constata nicio redresare în urma practicilor anterioare de dumping și industria din Uniune rămâne foarte vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

4.5.3.   Indicatori microeconomici

4.5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(213)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

 

2017

2018

2019

PAR

Prețul de vânzare unitar mediu (EUR/tonă)

2 252

2 312

2 206

2 175

Indice

100

103

98

97

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

1 958

2 064

2 019

2 013

Indice

100

105

103

103

Sursă: producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(214)

După ce au înregistrat o ușoară creștere de 3 % între anii 2017 și 2018, prețurile de vânzare unitare medii au scăzut cu 6 puncte procentuale între 2018 și PAR, ceea ce a condus la o scădere de 3 % în cursul perioadei examinate. În aceeași perioadă, costurile de producție au înregistrat o creștere simultană de 5 %, după care acestea s-au stabilizat la un nivel al costurilor care a fost cu 3 % mai mare decât la începutul perioadei examinate. În mare măsură, evoluția costurilor a fost determinată de creșteri importante ale prețurilor materiilor prime, precum nichelul și ferocromul. Din cauza blocării prețurilor provocate de importurile din Taiwan care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune nu a fost în măsură să transfere această creștere a costurilor asupra prețurilor sale de vânzare și a fost chiar obligată să își scadă prețurile de vânzare.

4.5.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(215)

Costurile medii cu forța de muncă pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2017

2018

2019

PAR

Costurile medii cu forța de muncă per echivalent normă întreagă (EUR)

72 366

70 663

71 659

70 324

Indice

100

98

99

97

Sursă: producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(216)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru arată că producătorii din Uniune au fost în măsură să reducă costurile cu forța de muncă, ca reacție la deteriorarea condițiilor de pe piață în încercarea de a-și limita prejudiciul.

4.5.3.3.   Stocuri

(217)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

 

2017

2018

2019

PAR

Stocuri finale (tone)

125 626

148 777

125 480

98 835

Indice

100

118

100

79

Stocuri finale ca procentaj din producție

5,54 %

6,53 %

6,09 %

5,13 %

Indice

100

118

110

93

Sursă: producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(218)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 21 %. Această tendință s-a manifestat ca urmare a scăderii volumului producției. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procentaj din producție. După cum se poate observa mai sus, acest indicator a fluctuat între 5 și 7 % din volumul producției realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei examinate.

4.5.3.4.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(219)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor

 

2017

2018

2019

PAR

Profitabilitatea vânzărilor din Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

7,6 %

6,0 %

1,5 %

0,4 %

Indice

100

79

19

6

Fluxul de lichidități (EUR)

387 200 359

273 674 277

237 840 311

184 024 688

Indice

100

71

61

48

Investiții (EUR)

111 578 442

111 637 871

96 541 925

96 585 152

Indice

100

100

87

87

Randamentul investițiilor

20 %

15 %

6 %

4 %

Indice

100

75

31

20

Sursă: producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(220)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(221)

Profitabilitatea generală a scăzut de la 7,6 % în 2017 la 0,4 % în cursul PAR. Toți ceilalți indicatori financiari, și anume fluxul de lichidități, investițiile și randamentul activelor, s-au înscris în mod clar în aceeași tendință descendentă.

(222)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a înregistrat o scădere continuă în cursul perioadei examinate, ajungând în PAR la un nivel cu 52 % mai scăzut decât la începutul perioadei de anchetă.

(223)

Investițiile reprezintă valoarea contabilă netă a activelor. Acestea au fost stabile în perioada 2017-2018, după care se poate observa o scădere bruscă de 13 puncte procentuale în perioada 2018-2019. Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, ceea ce reflectă nivelul de depreciere a activelor. Acesta a scăzut în mod continuu și semnificativ cu 80 % în cursul perioadei examinate.

(224)

Rezultatele financiare slabe ale industriei din Uniune între 2017 și perioada anchetei de reexaminare au limitat capacitatea sa de a mobiliza capitaluri. Industria din Uniune utilizează intens capitalul și se caracterizează prin investiții substanțiale. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate nu este suficient pentru a acoperi aceste investiții substanțiale.

4.6.   Concluzie privind continuarea prejudiciului

(225)

Evoluția indicatorilor microeconomici și macroeconomici în perioada examinată a indicat că situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat.

(226)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost în măsură să răspundă la presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din Taiwan care fac obiectul unui dumping doar prin scăderea prețurilor sale de vânzare pentru a-și menține (și chiar pentru a crește ușor) cota de piață pe parcursul perioadei examinate. Prețurile industriei din Uniune au scăzut cu 3 % în perioada examinată, în timp ce, în condiții de concurență loială, ar fi fost preconizată o majorare a acestora la o rată comparabilă cu majorarea costului de producție, care a crescut cu 3 %. Această situație a avut un impact grav asupra profitabilității industriei din Uniune, care a scăzut cu 94 % în perioada examinată, soldându-se cu niveluri foarte mici și nesustenabile pe durata PAR.

(227)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate și atât volumul vânzărilor, cât și volumul producției industriei din Uniune s-au înscris în această tendință. Capacitatea de producție a înregistrat o creștere marginală, ca urmare a unei perspective favorabile pentru industria din Uniune în urma instituirii măsurilor inițiale.

(228)

Cu toate acestea, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o scădere bruscă a productivității și a gradului de utilizare a capacității de producție în perioada examinată. Scăderea acestor cifre poate fi explicată doar într-o mică măsură prin creșterea redusă a gradului de ocupare a forței de muncă și a capacității, fiind cauzată în principal de scăderea consumului de la nivelul Uniunii și de creșterea simultană a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(229)

Cu toate acestea, indicatorii financiari ai producătorilor din Uniune sunt cei care arată pe deplin prejudiciul suferit. Industria din Uniune a înregistrat o creștere a costurilor sale de producție în perioada examinată, care, însoțită de o scădere a prețurilor de vânzare, a condus la o scădere a profitabilității de la 7,6 % în 2017 la 0,4 % în cursul PAR. O evoluție negativă similară poate fi observată în legătură cu ceilalți indicatori financiari: investițiile (-13 %), randamentul investițiilor (-80 %) și fluxul de lichidități (-52 %).

(230)

În consecință, indicatorii de prejudiciu arată că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul PAR, deoarece și-a redus prețurile de vânzare în pofida creșterii costurilor de producție, ceea ce a condus la scăderea bruscă a profitabilității sale, lucru care a afectat negativ investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități.

(231)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(232)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

5.1.   RPC

(233)

În ceea ce privește RPC, ancheta a arătat că volumul importurilor a rămas sub nivelul de minimis pe parcursul întregii perioade examinate. În plus, prețurile importurilor din China au fost, în cursul întregii perioade examinate, mai mari decât prețurile industriei din Uniune și nu au subcotat prețurile industriei din Uniune.

(234)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut fi cauzat de importurile din China.

5.2.   Taiwan

(235)

În ceea ce privește Taiwanul, Comisia a concluzionat că blocarea continuă a prețurilor datorată importurilor care fac obiectul unui dumping este un factor esențial care afectează negativ situația economică a industriei din Uniune.

(236)

În afară de importurile care fac obiectul unui dumping din India și din Indonezia, importurile care fac obiectul unui dumping din Taiwan, ca urmare a volumului, a cotei lor de piață și a prețurilor scăzute, afectează comportamentul industriei europene în materie de prețuri.

(237)

Ca răspuns la concurența în materie de prețuri a producătorilor-exportatori taiwanezi, industria europeană a trebuit să își reducă prețurile de vânzare, ceea ce i-a afectat în mod negativ profitabilitatea și alți indicatori financiari. În plus, chiar și cu această scădere a prețurilor, producătorii din Uniune nu erau încă în măsură să concureze cu prețurile exportatorilor taiwanezi, care, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, au fost mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate.

(238)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile din Taiwan.

(239)

În urma comunicării constatărilor finale, LSI și Euranimi au susținut că importurile din Taiwan nu au putut cauza prejudicii industriei din Uniune, deoarece cota sa de piață a fost stabilă și comparabilă cu cota de piață a Coreei, care nu a făcut obiectul prezentei anchete.

(240)

Cu toate acestea, importurile din Taiwan, în pofida unor volume și cote de piață similare cu cele ale importurilor din Coreea, au avut un preț semnificativ mai scăzut decât cel al importurilor din Coreea. Importurile din Taiwan au continuat, de asemenea, să facă obiectul unui dumping, subcotând prețurile industriei din Uniune, iar prețurile lor au fost stabilite la un nivel prejudiciabil chiar și în condițiile actualelor măsuri aflate în vigoare. Se preconizează că marjele de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative vor crește și mai mult în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(241)

Prin urmare, argumentul părților a fost respins.

6.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII ȘI/SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(242)

Comisia a concluzionat, în considerentul 231, că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În considerentul 238, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile din Taiwan. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile din China și a continuării prejudiciului cauzat de importurile din Taiwan în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(243)

Pentru a stabili dacă există probabilitatea continuării și/sau a reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, Comisia a luat în considerare următoarele elemente: (1) capacitatea neutilizată din țările în cauză și atractivitatea pieței Uniunii și (2) impactul importurilor potențiale și al nivelurilor de prețuri ale acestor importuri din țările respective asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

6.1.   RPC

6.1.1.   Capacitatea neutilizată

(244)

Astfel cum se descrie în considerentul 126, producătorii-exportatori din RPC dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, care depășește cu mult volumele actuale de producție și consumul intern din această țară. Această capacitate neutilizată, care se ridică la 62,5 % din consumul total de la nivelul Uniunii în cursul PAR, ar putea fi utilizată pentru a exporta către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

6.1.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(245)

Producătorii-exportatori chinezi au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri cu aproximativ 30 % mai mici decât prețurile lor de export către Uniune și decât prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii.

(246)

Prin urmare, luând în considerare nivelul prețurilor de export din RPC către alte piețe terțe, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii din China. În plus, în cazul în care, în urma anchetei antidumping desfășurate în paralel, se instituie măsuri definitive asupra importurilor din India și din Indonezia, se preconizează că prețurile de pe piața Uniunii vor crește la un nivel echitabil, sporind și mai mult atractivitatea pieței Uniunii. În plus, în această situație, producătorii-exportatori chinezi s-ar confrunta cu o concurență mai redusă la nivelul prețurilor din partea exportatorilor indieni și indonezieni pe piața europeană.

(247)

În consecință, se poate preconiza în mod rezonabil că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar spori semnificativ volumele importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune. Această preconizare este întărită și de disponibilitatea unei capacități neutilizate semnificative în RPC.

6.1.3.   Impactul importurilor potențiale din RPC asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor

(248)

Comisia a examinat nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor pe baza nivelului prețurilor de import în cursul PAR și a prețurilor de export către țări terțe, precum și efectul acestora asupra situației industriei din Uniune.

(249)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 233, prețurile importurilor din China în cursul PAR, incluzând taxele antidumping actuale, au fost mai mari decât prețurile practicate de industria din Uniune, iar nivelul acestora nu a fost prejudiciabil (68). Cu toate acestea, prețurile actuale de import fără taxe antidumping, deși sunt în continuare ușor mai mari decât prețurile industriei din Uniune (69), ar conduce la o marjă de subcotare a prețurilor indicative de 7,1 % în comparație cu prețul indicativ stabilit pe baza costului de producție al industriei din Uniune în cursul PAR și a unui profit-țintă de 8,7 %, astfel cum s-a stabilit în cursul anchetei antidumping paralele cu privire la India și Indonezia (70).

(250)

În plus, nivelul actual relativ ridicat al prețurilor exportatorilor chinezi de pe piața Uniunii vizează volume foarte limitate de produse specializate, cel mai probabil de înaltă calitate, în cazul în care acestea pot fi vândute în continuare pe piață în pofida taxelor antidumping de aproximativ 25 % (71). Prin urmare, prețurile chineze de export către țări terțe, în care sunt implicate cantități importante, par a fi mai reprezentative pentru evaluarea impactului importurilor potențiale din RPC asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prețurile de export medii chineze către țări terțe, fără taxe antidumping la frontiera Uniunii, ar conduce la o marjă de subcotare a prețurilor indicative de 58,4 %, în comparație cu prețul indicativ stabilit pe baza costului de producție al industriei din UE în cursul PAR și a profitului-țintă de 8,7 % stabilit în cursul anchetei paralele cu privire la India și Indonezia.

(251)

Acest lucru arată că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile din China ar fi efectuate la prețuri prejudiciabile, sporind presiunea asupra prețurilor practicate de industria din Uniune, care fie ar înregistra pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor, fie ar fi obligată să își reducă nivelul prețurilor.

6.1.4.   Concluzie

(252)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume prezența capacității neutilizate în RPC, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile preconizate ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei din Uniune, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile și ar fi probabil să reapară prejudiciul important cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

(253)

În urma comunicării constatărilor finale, LSI și Euranimi au susținut că Comisia nu a furnizat suficiente elemente de probă care să demonstreze reapariția subcotării prețurilor datorate importurilor din RPC și nivelul lor prejudiciabil în viitor.

(254)

Contrar afirmațiilor părților, Comisia și-a întemeiat analiza pe dovezi solide.

(255)

În primul rând, astfel cum se explică în considerentul 121, chiar și cu nivelul actual relativ ridicat al prețurilor lor, exportatorii chinezi și-au continuat practica de dumping în perioada anchetei de reexaminare.

(256)

În al doilea rând, astfel cum se explică în considerentul 249, nivelul actual al prețurilor chineze de export ar fi deja prejudiciabil în absența taxelor antidumping, adică ar avea o marjă de prejudiciu de 7,1 % în comparație cu prețul indicativ al producătorilor din Uniune.

(257)

În plus, astfel cum se explică în considerentul 250, această marjă de prejudiciu ar crește până la un nivel alarmant de 58,4 % în cazul în care nivelul prețurilor chineze de export către Uniune ar scădea până la nivelul prețului chinez de export către țări terțe. Acest nivel al prețurilor către țări terțe ar putea fi considerat mult mai reprezentativ decât nivelul actual al prețurilor chineze de export către Uniune, ținând seama de volumele foarte mici ale acestora din urmă în cursul perioadei examinate.

(258)

În final, considerentul 244 de mai sus a arătat capacitatea neutilizată semnificativă de producție a produsului care face obiectul reexaminării în RPC, care ar putea fi utilizată pentru a exporta către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(259)

Prin urmare, argumentul părților a fost respins.

6.2.   Taiwan

6.2.1.   Capacitatea neutilizată

(260)

Astfel cum se descrie în considerentul 154, producătorii-exportatori taiwanezi dispun de o capacitate neutilizată substanțială, care depășește substanțial volumele actuale de producție și consumul intern din Taiwan. Această capacitate neutilizată, care se ridică la 18,5 % din consumul total de la nivelul Uniunii în cursul PAR, ar putea fi utilizată pentru a exporta către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

6.2.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(261)

Prețurile taiwaneze de export către țări terțe, chiar dacă au fost ușor mai mari decât prețurile taiwaneze de export către Uniune, s-au dovedit a fi în continuare cu aproximativ 17 % mai mici decât prețurile practicate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii.

(262)

Prin urmare, având în vedere nivelul prețurilor de pe piața Uniunii, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii taiwanezi decât exporturile către alte țări.

(263)

În plus, în cazul în care se instituie măsuri antidumping definitive asupra importurilor din India și din Indonezia, se preconizează că prețurile de pe piața Uniunii vor crește la un nivel echitabil, sporind și mai mult atractivitatea pieței Uniunii. Mai mult, în această situație, producătorii-exportatori taiwanezi s-ar confrunta cu o concurență mai redusă din partea exportatorilor indieni și indonezieni pe piața europeană.

(264)

În consecință, se poate preconiza în mod rezonabil că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori taiwanezi ar spori semnificativ volumele importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune. Această preconizare este întărită și de disponibilitatea unei capacități neutilizate semnificative în Taiwan.

6.2.3.   Impactul importurilor potențiale din Taiwan asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor

(265)

Comisia a examinat nivelul probabil al prețurilor taiwaneze de import în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor pe baza nivelului prețurilor de import în cursul PAR, precum și efectul acestora asupra situației industriei din Uniune.

(266)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 261, prețurile taiwaneze de import în cursul PAR, incluzând taxele antidumping actuale, au subcotat prețurile practicate de industria din Uniune cu 16,9 %. Marja de subcotare a prețurilor indicative corespunzătoare s-a ridicat la 36,8 %, în comparație cu prețul indicativ stabilit pe baza costului de producție al industriei din UE în cursul PAR și a unui profit-țintă de 8,7 % stabilit în cursul anchetei antidumping paralele cu privire la India și Indonezia. În absența taxelor antidumping, marjele în cauză ar crește la 22,1 % pentru subcotarea prețurilor de vânzare și la 43,6 % pentru subcotarea prețurilor indicative.

(267)

Acest lucru arată că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile din Taiwan ar continua să fie efectuate la prețuri prejudiciabile, sporind presiunea asupra prețurilor practicate de industria din Uniune, care fie ar înregistra pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor, fie ar fi obligată să își reducă nivelul prețurilor.

6.2.4.   Concluzie

(268)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume prezența capacității neutilizate în Taiwan, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile preconizate ale prețurilor importurilor din Taiwan în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei din Uniune, se concluzionează că expirarea măsurilor actuale ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Taiwan la prețuri prejudiciabile și ar fi probabil să continue prejudiciul important.

7.   INTERESUL UNIUNII

(269)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul său. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei din Uniune, ale importatorilor, ale distribuitorilor și ale utilizatorilor.

(270)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

7.1.   Interesul industriei din Uniune

(271)

Industria din Uniune constă în 13 producători localizați în mai multe state membre și angajează direct 13 660 de persoane în legătură cu produsul care face obiectul reexaminării. Niciunul dintre producătorii din Uniune nu s-a opus deschiderii anchetei. Astfel cum s-a arătat în secțiunea 4 de mai sus, în cadrul analizei indicatorilor de prejudiciu, întreaga industrie din Uniune s-a confruntat cu o deteriorare a situației sale și a fost afectată în mod negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(272)

Se preconizează că menținerea taxelor antidumping va permite industriei din Uniune să își acopere costurile de producție din ce în ce mai mari și să își îmbunătățească situația financiară în pofida pierderilor înregistrate la nivelul vânzărilor, cauzate de o piață aflată în declin. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a profitabilității industriei din Uniune până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intens capitalul. Trebuie reamintit faptul că o serie de indicatori-cheie de prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În special, indicatorii referitori la performanța financiară a producătorilor din Uniune au fost grav afectați.

(273)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat, într-o mare măsură, intrarea pe piața Uniunii a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare, cauzat de importurile la prețuri de dumping din Taiwan. Există riscul ca situația industriei din Uniune să se deterioreze și mai mult dacă măsurile nu sunt prelungite și dacă prejudiciul suplimentar cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China va reapărea.

(274)

Comisia a stabilit că prejudiciul cauzat de importurile din Taiwan continuă și că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor să conducă la reapariția prejudiciului cauzat inițial de importurile din China. Intrarea unor volume substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză ar provoca un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. Acest lucru ar duce la înrăutățirea situației industriei din Uniune, supusă deja unor efecte prejudiciabile semnificative.

(275)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva țărilor în cauză este în interesul industriei din Uniune.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați, al comercianților și al utilizatorilor

(276)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați, comercianții și utilizatorii cunoscuți. Cu toate acestea, niciunul dintre aceștia nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat la reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(277)

În urma comunicării constatărilor, Euranimi și LSI au susținut că se confruntă în prezent cu un deficit de aprovizionare cu produsul care face obiectul reexaminării în Uniune, cauzat de un deficit de aprovizionare cu materii prime la nivel mondial. În plus, pandemia de COVID-19 a cauzat un dezechilibru între cerere și ofertă, determinând o creștere a prețurilor și o penurie de materii prime și de SSCR. Măsurile de salvgardare privind oțelul au agravat și mai mult penuria de SSCR.

(278)

Perturbările din cadrul lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 sunt de natură excepțională și nu sunt specifice lanțului de aprovizionare cu SSCR. Tabelul 5 de mai sus arată că au existat diverse surse de aprovizionare și că a crescut cota de piață a importurilor din alte țări terțe chiar pe parcursul perioadei examinate, deși măsurile de salvgardare erau deja în vigoare. Coreea a reușit, în perioada examinată, să își sporească exporturile către Uniune atât în termeni absoluți, cât și relativi, iar Africa de Sud și-a menținut, de asemenea, prezența pe piața Uniunii. În plus, în pofida măsurilor antidumping, importurile din Taiwan par să fie în continuare competitive, deoarece acestea au continuat să fie importate în Uniune în cursul perioadei examinate.

(279)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că efectele prelungirii măsurilor antidumping asupra importatorilor și utilizatorilor nu depășesc impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune.

7.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(280)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente care vizează importurile produsului care face obiectul reexaminării originar din țările în cauză.

8.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(281)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce privește continuarea dumpingului din partea țărilor în cauză, continuarea și reapariția prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, precum și interesul Uniunii, Comisia constată că trebuie menținute măsurile antidumping privind importurile de produse laminate plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, originare din RPC și din Taiwan.

(282)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC și din Taiwan și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(283)

O societate poate cere aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (72). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(284)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente aplicabile importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC și din Taiwan. De asemenea, le-a fost acordat un termen pentru a le permite să-și prezinte observațiile cu privire la această informare. Toate observațiile primite au fost examinate de către Comisie.

(285)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (73), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(286)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (74), Comisia a instituit o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (75), măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2024. Produsul care face obiectul reexaminării face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, atât taxa vamală în afara contingentului, cât și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea asupra schimburilor comerciale un efect mai important decât este de dorit, Comisia a decis să împiedice aplicarea simultană a taxei antidumping și a taxei vamale în afara contingentului pentru produsul care face obiectul reexaminării pe durata instituirii taxei de salvgardare.

(287)

Aceasta înseamnă că, în cazul în care taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159 devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și depășește nivelul taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament, se percepe doar taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159. În cursul perioadei de aplicare simultană a taxelor de salvgardare și a taxelor antidumping, perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă. În cazul în care taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159 devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și este stabilită la un nivel inferior nivelului taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament, taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159 se percepe în plus față de diferența dintre această taxă și nivelul cel mai ridicat al taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din valoarea taxelor antidumping care nu este percepută se suspendă.

(288)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse laminate plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80 și originare din Republica Populară Chineză și din Taiwan.

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos se stabilesc după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxa antidumping (%)

Cod adițional TARIC

RPC

Shanxi Taigang Stainless Steel Co., Ltd, orașul Taiyuan

24,4

C024

RPC

Tianjin TISCO & TPCO Stainless Steel Co Ltd, orașul Tianjin

24,4

C025

RPC

Alte societăți cooperante enumerate în anexă

24,6

 

RPC

Toate celelalte societăți

25,3

C999

Taiwan

Chia Far Industrial Factory Co., Ltd, orașul Taipei

0

C030

Taiwan

Toate celelalte societăți

6,8

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor taxelor individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un funcționar al entității care emite o astfel de factură, identificat prin numele și funcția sa, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de produse din oțeluri inoxidabile laminate la rece vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (codul adițional TARIC) în (Taiwan/RPC). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   În cazul în care taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159 devine aplicabilă produselor laminate plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, și depășește nivelul ad valorem echivalent al taxelor antidumping enumerate la articolul 1 alineatul (2), se percepe numai taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159.

(2)   În cursul perioadei de aplicare a alineatului (1), perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă.

(3)   În cazul în care taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159 devine aplicabilă produselor laminate plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, și este stabilită la un nivel mai mic decât nivelul ad valorem echivalent al taxei antidumping prevăzute la articolul 1 alineatul (2), se percepe taxa vamală în afara contingentului menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, în plus față de diferența dintre această taxă și cel mai ridicat dintre nivelurile ad valorem echivalente ale taxelor antidumping enumerate la articolul 1 alineatul (2).

(4)   Partea din valoarea taxelor antidumping care nu este percepută în temeiul alineatului (2) se suspendă.

(5)   Suspendările menționate la alineatele (2) și (4) sunt limitate în timp la perioada de aplicare a taxei vamale în afara contingentului menționate la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 septembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)   JO L 83, 27.3.2015, p. 11.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1429 al Comisiei din 26 august 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 224, 27.8.2015, p. 10).

(4)   JO C 291, 11.8.2016, p. 7.

(5)   JO L 98, 11.4.2017, p. 10.

(6)   JO C 405, 2.12.2019, p. 11.

(7)   JO C 280, 25.8.2020, p. 6.

(8)   JO C 322, 30.9.2020, p. 17.

(9)  Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).

(10)  Asociația importatorilor și distribuitorilor de metale neintegrate.

(11)  LSI Lamiere Speciali Inox S.p.a.

(12)  European Mold & Form Tec S.L.

(13)  Salvată în fișierul deschis cu numărul t20.00021.

(14)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2.

(15)  http://www.gov.cn/zhengce/content/2017-12/01/content_5243734.htm

http://www.chinatax.gov.cn/n810341/n810755/c3377945/content.html

http://www.gov.cn:8080/gongbao/content/2019/content_5416183.htm

(16)  Astfel cum s-a stabilit în considerentele 66-76.

(17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei din 16 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 132, 19.4.2021, p. 145) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei din 7 aprilie 2020 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald originare din Indonezia, din Republica Populară Chineză și din Taiwan (JO L 110, 8.4.2020, p. 3).

(18)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 149-150, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 158-159.

(19)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 115-118, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 122-127.

(20)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 119-122, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 128-132. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare, celulele Partidului Comunist din China (PCC) din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC), iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost urmată sau aplicată cu strictețe în toate cazurile. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid. În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective. Aceste norme se aplică la scară largă în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de SSCR și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(21)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 123-129, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 133-138.

(22)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 130-133, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 139-142.

(23)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 134-135, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 143-144.

(24)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 136-145, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 145-154.

(25)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei din 7 aprilie 2020 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald originare din Indonezia, din Republica Populară Chineză și din Taiwan (JO L 110, 8.4.2020, p. 3).

(26)  Forumul mondial privind supracapacitatea producției siderurgice, Raport ministerial, 20 septembrie 2018.

(27)  TISCO, „Company profile”, http://en.tisco.com.cn/CompanyProfile/20151027095855836705.html (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(28)  Baowu, „Company profile”, http://www.baowugroup.com/en/contents/5273/102759.html (link accesat ultima dată la 6 mai 2021).

(29)  Raportul – capitolul 14, p. 358: 51 % întreprinderi private și 49 % IDS în ceea ce privește producția și 44 % IDS și 56 % întreprinderi private în ceea ce privește capacitatea.

(30)  Disponibil la:

www.gov.cn/zhengce/content/2016-02/04/content_5039353.htm (link accesat ultima dată la 6 mai 2021), https://policycn.com/policy_ticker/higher-expectations-for-large-scale-steel-enterprise/?iframe=1&secret=c8uthafuthefra4e (link accesat ultima dată la 6 mai 2021) și www.xinhuanet.com/english/2019-04/23/c_138001574.htm (link accesat ultima dată la 6 mai 2021).

(31)  Disponibile la adresele http://www.xinhuanet.com/english/2019-04/23/c_138001574.htm (link accesat ultima dată la 6 mai 2021) și http://www.jjckb.cn/2019-04/23/c_137999653.htm (link accesat ultima dată la 6 mai 2021).

(32)  Astfel cum s-a întâmplat cu fuziunea dintre întreprinderea privată Rizhao și IDS Shandong Iron and Steel din 2009. A se vedea „Beijing steel report”, p. 58, și preluarea pachetului majoritar de acțiuni ale Magang Steel de către China Baowu Steel Group în iunie 2019; a se vedea https://www.ft.com/content/a7c93fae-85bc-11e9-a028-86cea8523dc2 (link accesat ultima dată la 6 mai 2021).

(33)  TISCO, „Company profile”, http://en.tisco.com.cn/CompanyProfile/20151027095855836705.html (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(34)  A se vedea plângerea, pagina 19, care citează MCI, „Gao Jianbing appointed as the President of TISCO” (Gao Jianbing este numit în funcția de președinte al TISCO), 12 octombrie 2018, https://metals-consulting.com/gao-jianbing-appointed-as-deputy-party-secretary-deputy-chairman-of-the-board-and-the-president-of-tisco/ (link accesat ultima dată la 10 martie 2020).

(35)  Raportul, partea III, capitolul 14, p. 346 și următoarele.

(36)  Introducere la Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice.

(37)  Raportul – capitolul 14, p. 347.

(38)  Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială al Republicii Populare Chineze (2016-2020), disponibil la adresa

https://en.ndrc.gov.cn/newsrelease_8232/201612/P020191101481868235378.pdf (link accesat ultima dată la 6 mai 2021).

(39)  Raportul – capitolul 14, p. 349.

(40)  Raportul – capitolul 14, p. 352.

(41)  Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013) emis prin Ordinul nr. 9 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă la 27 martie 2011 și modificat în conformitate cu Decizia Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă cu privire la modificarea clauzelor relevante ale Catalogului de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011), emisă prin Ordinul nr. 21 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă la 16 februarie 2013.

(42)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei, considerentele 134-135, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/508 al Comisiei, considerentele 143-144.

(43)   World Bank Open Data – Upper Middle Income (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income

(44)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(45)  https://www.edp.com.br/distribuicao-es/saiba-mais/informativos/tarifas-aplicadas-a-clientes-atendidos-em-alta-e-media-tensao-(grupo-a)

(46)  https://www.ilo.org/ilostat/faces/oracle/webcenter/portalapp/pagehierarchy/Page21.jspx?_afrLoop=2007202804813928&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=ejmgka3iz_63#!%40%40%3F_afrWindowId%3Dejmgka3iz_63%26_afrLoop%3D2007202804813928%26_afrWindowMode%3D0%26_adf.ctrl-state%3Dejmgka3iz_119

(47)  https://www.westmetall.com/en/home.html

(48)  https://www.westmetall.com/en/markdaten.php?action=show_table_average&field=LME_Ni_cash#y2019

(49)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).

(50)  Disponibile la adresa: https://ilostat.ilo.org/data/country-profiles/

(51)  Disponibile la adresa: https://establishbrazil.com/articles/whats-real-cost-employee

https://www.jornalcontabil.com.br/quanto-custa-um-funcionario-aprenda-a-calcular/ https://thebrazilbusiness.com/article/introduction-to-fgts

(52)  Disponibile la adresa: https://www.ilo.org/shinyapps/bulkexplorer17/?lang=en&segment=indicator&id=HOW_TEMP_SEX_ECO_NB_A

(53)  Disponibil la adresa: http://www.edp.com.br/distribuicao-es/saiba-mais/informativos/tarifas-aplicadas-a-clientes-atendidos-em-alta-e-media-tensao-(grupo-a)

(54)  Disponibilă la adresa: https://www.aneel.gov.br/

(55)  Disponibil la adresa: http://www.aneel.gov.br/bandeiras-tarifarias

(56)  Disponibili la adresa: http://www.edp.com.br/distribuicao-es/saiba-mais/informativos/bandeira-tarifaria

(57)  http://www.jornalminasgerais.mg.gov.br/autenticidade cu următoarele numere: 320200406203909022, 320200406203909023, 320200406203909024 și 320200406203909025.

(58)  Pe baza setului de date de la OCDE: „International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade” (ITIC, Costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri), China – Țările de Jos. https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CIF_FOB_ITIC

(59)  Pe baza cotației livrărilor din portul Tianjin – Beijing, astfel cum a fost furnizată de Banca Mondială: https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/c/china/CHN.pdf p. 88.

(60)  https://connect.ihsmarkit.com/gta/data-extracts

(61)  https://www.dnb.com/business-directory/company-profiles.yieh_united_steel_corporation.19b5298d581ade1c2273b1ac84f5230c.html#financials-anchor

(62)  Pe baza datelor disponibile public în raportul „Doing Business” din 2020 consacrat Taiwanului (pagina 264 din anexe, partea 2 a cererii), un cost total de 105,70 EUR/tonă a fost scăzut din prețul CIF la nivelul franco fabrică.

(63)  Date privind exporturile din Global Trade Atlas.

(64)  Marjă negativă de subcotare de 4 %.

(65)  În comparație cu prețul de import mediu ponderat din RPC și Taiwan.

(66)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO C 322, 30.9.2020, p. 17).

(67)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei din 27 mai 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO L 188, 28.5.2021, p. 61).

(68)  Marjă de subcotare a prețurilor indicative negativă de 18,6 % în comparație cu prețul indicativ din ancheta antidumping paralelă cu privire la India și Indonezia.

(69)  Marjă de subcotare negativă de 4 %.

(70)  Ambele anchete au vizat același produs, au același eșantion de producători din Uniune, precum și aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă examinată.

(71)  Structura exactă a importurilor din RPC nu este cunoscută din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi.

(72)  European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate G, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

(73)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(74)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).

(75)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei din 24 iunie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei în vederea prelungirii măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 225 I, 25.6.2021, p. 1).


ANEXĂ

Producători-exportatori cooperanți din China care nu au fost incluși în eșantion:

Țara

Denumirea

Cod adițional TARIC

RPC

Lianzhong Stainless Steel Corporation, Guangzhou

C026

RPC

Ningbo Qi Yi Precision Metals Co., Ltd, Ningbo

C027

RPC

Tianjin Lianfa Precision Steel Corporation, Tianjin

C028

RPC

Zhangjiagang Pohang Stainless Steel Co., Ltd, Zhangjiagang City

C029


Rectificări

16.9.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 327/41


Rectificare la Decizia (UE) 2021/1428 a Comisiei din 24 februarie 2020 privind ajutorul de stat SA.31662 – C/2011 (ex NN/2011) pus în aplicare de România pentru Aeroportul Internațional Timișoara – Wizz Air [notificată cu numărul C(2021) 1065]

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 308 din 1 septembrie 2021 )

La pagina 59, considerentul 417:

în loc de:

„ 2 326 milioane RON”,

se citește:

„2,326 milioane RON”.


16.9.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 327/42


Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 224 din 21 august 2012 )

La pagina 49, anexa I (partea 21) secțiunea A capitolul P punctul 21.A.701 litera (a) punctul 11:

în loc de:

„pilotarea aeronavei către o locație unde ar urma să aibă loc revizia de întreținere sau de navigabilitate sau către un loc de conservare;”,

se citește:

„pilotarea aeronavei către o locație unde ar urma să aibă loc întreținerea sau revizia de navigabilitate sau către un loc de conservare;”.


16.9.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 327/43


Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2021/1244 al Comisiei din 20 mai 2021 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) 2018/d858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește accesul standardizat la informațiile privind sistemele de diagnosticare la bord și cele referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, precum și cerințele și procedurile aplicabile accesării informațiilor referitoare la siguranța vehiculelor

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 272 din 30 iulie 2021 )

Pe copertă și la pagina 16, titlul:

în loc de:

Regulamentul delegat (UE) 2021/1244 al Comisiei din 20 mai 2021 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) 2018/d858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește accesul standardizat la informațiile privind sistemele de diagnosticare la bord și cele referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, precum și cerințele și procedurile aplicabile accesării informațiilor referitoare la siguranța vehiculelor ”,

se citește:

Regulamentul delegat (UE) 2021/1244 al Comisiei din 20 mai 2021 de modificare a anexei X la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește accesul standardizat la informațiile privind sistemele de diagnosticare la bord și cele referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, precum și cerințele și procedurile aplicabile accesării informațiilor referitoare la siguranța vehiculelor ”.