(1)

În conformitate cu Decizia (UE) 2019/1580 a Consiliului (2), Acordul cu privire la limitele de timp ale acordurilor referitoare la furnizarea de aeronave cu echipaj între Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, Islanda și Regatul Norvegiei (denumit în continuare „acordul”) (3) a fost semnat la 27 august 2019, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară. Acordul, care este atașat la Decizia (UE) 2019/1580 împreună cu Memorandumul consultărilor (4), se aplică cu titlu provizoriu de la data semnării acestuia.

(2)

După cum se prevede în declarația comună făcând parte integrantă din acord și în Decizia (UE) 2019/1580, acordul, care a fost semnat în limba engleză, a fost de asemenea întocmit și în celelalte limbi oficiale ale Uniunii, iar versiunile în limbile suplimentare respective urmează să fie autentificate printr-un schimb de scrisori între părți.

(3)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

(1)

Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (3) instituie programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul Orizont Europa”). Anumite componente ale programului Orizont Europa pot fi implementate prin intermediul parteneriatelor europene, cu parteneri din sectorul privat și/sau din sectorul public, cu obiectivul de a obține un impact cât mai mare al finanțării din partea Uniunii și o contribuție cât mai eficientă la îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii.

(2)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695, se poate acorda sprijin întreprinderilor comune înființate în cadrul programului Orizont Europa. Astfel de parteneriate ar trebui instituite numai în cazul în care alte componente ale programului Orizont Europa, inclusiv alte forme de parteneriate europene, nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera impacturile preconizate necesare și dacă acest lucru este justificat de o perspectivă pe termen lung și de un grad ridicat de integrare. Condițiile creării unor astfel de parteneriate sunt precizate în regulamentul respectiv.

(3)

Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (4) instituie programul Europa digitală. Programul Europa digitală sprijină implementarea proiectelor de interes comun care vizează achiziționarea, implementarea și exploatarea unei infrastructuri de talie mondială în materie de supercalcul, tehnologii cuantice și de date, agregarea și interconectarea serviciilor de supercalcul și extinderea utilizării acestora, precum și dezvoltarea competențelor-cheie.

(4)

Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (5) instituie Mecanismul pentru interconectarea Europei. Mecanismul pentru interconectarea Europei permite pregătirea și implementarea proiectelor de interes comun din cadrul politicii privind rețelele transeuropene în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. În particular, Mecanismul pentru interconectarea Europei sprijină implementarea acelor proiecte de interes comun care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi sau modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. Mecanismul pentru interconectarea Europei contribuie la sprijinirea infrastructurilor de conectivitate digitală de interes comun care oferă beneficii colaterale importante pentru societate.

(5)

Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” cuprinde strategia europeană privind măsurile de politică și investițiile necesare pentru dezvoltarea economiei bazate pe date în următorii cinci ani. Aceasta subliniază crearea unor spații europene publice comune ale datelor care vor stimula creșterea economică și vor crea valoare. Sprijinirea creării unor astfel de spații europene comune ale datelor și a unor infrastructuri de tip „cloud” agregate și securizate ar asigura disponibilitatea unui volum mai mare de date pentru a fi utilizate în economie și societate, asigurând în același timp controlul asupra societăților și persoanelor care generează datele. Calculul de înaltă performanță și calculul cuantic sunt componente esențiale ale furnizării neîntrerupte a resurselor de calcul având caracteristici diferite de performanță, necesare pentru a maximiza creșterea și exploatarea spațiilor europene publice comune ale datelor și a infrastructurilor de cloud agregate și securizate pentru aplicații publice, industriale și științifice.

(6)

Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” prezintă strategia digitală a Europei și se axează pe obiective-cheie în vederea asigurării faptului că soluțiile digitale ajută Europa să își urmeze propria cale spre o transformare digitală care aduce beneficii cetățenilor. Printre acțiunile-cheie pe care le propune se numără investițiile în dezvoltarea și implementarea unor capacități digitale comune de ultimă oră, inclusiv tehnologii cuantice și de supercalcul, precum și extinderea capacității europene de supercalcul în scopul dezvoltării de soluții inovatoare în domenii precum medicina, transporturile și mediul.

(7)

Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” reflectă o strategie industrială ambițioasă pentru Europa, vizând dubla tranziție către neutralitatea climatică și poziția de lider în domeniul digital. Printre altele, comunicarea subliniază sprijinirea dezvoltării unor tehnologii generice esențiale care sunt importante din punct de vedere strategic pentru viitorul industrial al Europei, printre acestea numărându-se calculul de înaltă performanță și tehnologiile cuantice.

(8)

Comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” identifică o serie de capacități și capabilități digitale strategice, incluzând calculatoarele de înaltă performanță și tehnologiile cuantice ca prioritate în cadrul Instrumentului de redresare și reziliență, al InvestEU și al Mecanismului de investiții strategice.

(9)

Rolul de lider al Europei în domeniul economiei datelor, excelența sa științifică și puterea sa industrială depind într-o măsură din ce în ce mai mare de capacitatea sa de a dezvolta tehnologii-cheie în materie de calcul de înaltă performanță, de a asigura accesul la supercalculatoare și infrastructuri de date de talie mondială și de a-și menține poziția actuală de lider în domeniul aplicațiilor de calcul de înaltă performanță. Calculul de înaltă performanță este o tehnologie prevalentă pentru transformarea digitală a economiei europene, oferind unui număr mare de sectoare industriale tradiționale posibilitatea de a inova cu produse și servicii având o valoare mai ridicată. În combinație cu alte tehnologii digitale avansate, cum ar fi inteligența artificială, tehnologiile de lucru cu volume mari de date și tehnologiile de tip cloud, calculul de înaltă performanță deschide calea către aplicații societale și industriale inovatoare în domenii critice pentru Europa, cum ar fi medicina personalizată, prognozele meteorologice și schimbările climatice, dezvoltarea și sistemele de transport inteligente și verzi, noile materiale pentru energie curată, proiectarea medicamentelor și testarea virtuală, agricultura durabilă sau ingineria și producția.

(10)

Calculul de înaltă performanță este o resursă strategică pentru elaborarea politicilor, stând la baza aplicațiilor care oferă mijloacele de înțelegere și concepere a unor soluții eficiente în vederea abordării numeroaselor provocări globale complexe, precum și pentru gestionarea crizelor. Calculul de înaltă performanță contribuie la elaborarea unor politici-cheie, cum ar fi Pactul verde european, prin modele și instrumente de transformare a numărului din ce în ce mai mare de provocări complexe în materie de mediu în oportunități pentru inovare socială și creștere economică. Un exemplu în acest sens este inițiativa „Destinația Pământ”, anunțată în comunicările Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” și din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele”, precum și în comunicarea „Conturarea viitorului digital al Europei”.

(11)

Evenimente globale precum pandemia de COVID-19 au demonstrat importanța investițiilor în calculul de înaltă performanță și în platforme și instrumente de modelare în domeniul sănătății, dat fiind că acestea joacă un rol esențial în lupta împotriva pandemiei, adesea în combinație cu alte tehnologii digitale, de exemplu tehnologiile de lucru cu volume mari de date și inteligența artificială. Calculul de înaltă performanță este utilizat în scopul de a accelera identificarea și producția de tratamente, inclusiv de vaccinuri, de a efectua previziuni privind răspândirea virusului, de a facilita planificarea distribuției de materiale și resurse medicale, precum și în scopul de a simula măsuri de ieșire post-epidemie, în vederea evaluării diverselor scenarii. Platformele și instrumentele de modelare în domeniul calculului de înaltă performanță sunt instrumente esențiale în contextul pandemiilor actuale și viitoare și vor juca un rol-cheie în domeniul sănătății și al medicinei personalizate.

(12)

Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului (6) a instituit întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (denumită în continuare „întreprinderea comună EuroHPC”) în scopul de a dezvolta, implementa, extinde și menține în Uniune o infrastructură de supercalcul și de date integrată și de talie mondială, precum și de a dezvolta și susține un ecosistem foarte competitiv și inovator de calcul de înaltă performanță.

(13)

Având în vedere evoluțiile în domeniul calculului de înaltă performanță, este necesară revizuirea Regulamentului (UE) 2018/1488 pentru a asigura menținerea inițiativei pentru a defini o nouă misiune și noi obiective ale întreprinderii comune EuroHPC, având în vedere analiza principalilor factori socioeconomici și tehnologici care își pun amprenta asupra viitoarei evoluții a infrastructurilor, a tehnologiilor și a aplicațiilor de date și de calcul de înaltă performanță, în Uniune și la nivel mondial, precum și învățămintele desprinse din activitățile curente desfășurate la nivelul întreprinderii comune EuroHPC. De asemenea, revizuirea ar permite alinierea normelor întreprinderii comune EuroHPC la noul cadru juridic, în special la Regulamentul (UE) 2021/695, precum și la Regulamentele (UE) 2021/694 și (UE) 2021/1153.

(14)

Pentru ca Uniunea să fie dotată cu performanțele de calcul necesare pentru menținerea capacităților sale de cercetare și industriale la un nivel de vârf, investițiile statelor membre în calculul de înaltă performanță și în calculul cuantic ar trebui să fie coordonate, iar asimilarea tehnologiei de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de către industrie și piață ar trebui să fie consolidată, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Uniunea ar trebui să își sporească eficiența în ceea ce privește transformarea evoluțiilor tehnologice în sisteme pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic, orientate spre cerere și axate pe aplicații, care să fie de cea mai înaltă calitate, stabilind o legătură eficientă între furnizarea de tehnologie, coproiectarea acesteia împreună cu utilizatorii și achiziția comună de sisteme de talie mondială și creând un ecosistem de tehnologii și aplicații de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de nivel mondial în întreaga Europă. În același timp, Uniunea ar trebui să ofere industriei sale de aprovizionare posibilitatea de valorifica aceste investiții, ducând la asimilarea lor în domenii de aplicare emergente și la scară largă, cum ar fi medicina personalizată, schimbările climatice, conducerea conectată și automatizată a vehiculelor sau alte piețe-lider care sunt susținute de inteligența artificială, de tehnologiile blockchain sau de edge computing (procesare la margine) sau, la nivel mai general, de digitalizarea industriei europene.

(15)

Pentru ca Uniunea și statele sale membre să dobândească o poziție de lider în domeniul tehnologiilor digitale cheie, cum sunt calculul de înaltă performanță și calculul cuantic, acestea ar trebui să investească în tehnologii de supercalcul de generație următoare, de mică putere și eficiente energetic, în sisteme inovatoare de software și de supercalcul avansat pentru calculul exascale și post-exascale și calculul cuantic, precum și pentru aplicații inovatoare în materie de supercalcul și de date. Acest fapt ar trebui să permită sectorului industrial european de aprovizionare să progreseze într-o gamă largă de tehnologii-cheie și domenii de aplicare care să depășească granițele calculului de înaltă performanță și ale calculului cuantic și, pe termen lung, să alimenteze piețe mai ample de TIC cu astfel de tehnologii. Aceasta ar susține, în egală măsură, transformarea digitală și stimularea potențialului de inovare în ceea ce privește calculul de înaltă performanță și calculul cuantic la nivelul științei și al industriei utilizatoare.

(16)

Urmărirea unei viziuni strategice comune a Uniunii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic este esențială pentru realizarea ambiției Uniunii și a statelor sale membre de a-și asigura o poziție de lider în domeniul economiei digitale. Obiectivul ar fi acela de a institui în Europa un ecosistem bazat pe o infrastructură hiperconectată, agregată și securizată de talie mondială în materie de servicii și de date pentru calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, precum și de a avea capacitatea de a produce sisteme inovatoare și competitive de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, pe baza unui lanț de aprovizionare mai rezilient, menit să asigure disponibilitatea componentelor, a tehnologiilor și a cunoștințelor, limitând riscul de perturbări.

(17)

O întreprindere comună reprezintă cel mai bun instrument capabil să pună în aplicare viziunea strategică a UE în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, asigurând astfel faptul că Uniunea dispune de capacități de supercalcul, de calcul cuantic și de date de talie mondială, în acord cu potențialul său economic și pe măsura nevoilor utilizatorilor europeni. Întreprinderea comună este cel mai bun instrument pentru a depăși limitările actuale, având în același timp cel mai mare impact asupra economiei, a societății și a mediului și oferind cel mai bun mijloc de protecție a intereselor Uniunii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic. Aceasta poate aduce laolaltă resursele Uniunii, ale statelor membre și ale țărilor terțe asociate la programul Orizont Europa, la programul Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și resursele sectorului privat. Ea poate implementa un cadru pentru achiziții și poate exploata sisteme de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic de talie mondială. Întreprinderea comună poate lansa programe de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii europene și pentru integrarea ulterioară a acestora în sisteme de supercalcul de talie mondială.

(18)

Întreprinderea comună va face parte din portofoliul de parteneriate instituționalizate din cadrul programului Orizont Europa, având drept scop consolidarea capacităților științifice ale Uniunii de a face față amenințărilor emergente și provocărilor viitoare într-un Spațiu european de cercetare consolidat, asigurarea unor lanțuri valorice ale Uniunii axate pe durabilitate și a unei autonomii strategice a Uniunii și intensificarea asimilării de soluții inovatoare pentru provocările legate de climă, mediu, sănătate și alte provocări societale la nivel mondial, în conformitate cu prioritățile strategice ale Uniunii, printre care atingerea neutralității climatice în Uniune până în 2050.

(19)

Întreprinderea comună ar trebui să fie finanțată prin programele Uniunii în temeiul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „CFM 2021-2027”). Aceasta ar trebui constituită în 2021 și ar trebui să funcționeze până la 31 decembrie 2033, având ca obiective dotarea Uniunii cu o infrastructură de supercalcul agregată, securizată și hiperconectată de talie mondială, dezvoltarea tehnologiilor, aplicațiilor și competențelor necesare pentru atingerea capacităților exascale aproximativ în perioada 2022-2024 și a capacităților post-exascale aproximativ în perioada 2025-2027, precum și promovarea în același timp a unui ecosistem de inovare de talie mondială pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic. În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/695, întreprinderile comune urmează să aibă o abordare clară bazată pe ciclul de viață. Pentru a proteja în mod adecvat interesele financiare ale Uniunii, întreprinderea comună ar trebui înființată pentru o perioadă care să se încheie la 31 decembrie 2033, pentru a-i permite să își exercite responsabilitățile în ceea ce privește executarea granturilor până la finalizarea ultimelor acțiuni indirecte lansate și în ceea ce privește finalizarea activităților legate de exploatarea supercalculatoarelor EuroHPC.

(20)

Parteneriatul public-privat sub forma întreprinderii comune ar trebui să combine mijloacele financiare și tehnice esențiale pentru gestionarea complexității procesului de inovare din acest domeniu, al cărui ritm se accelerează constant. Prin urmare, membrii întreprinderii comune ar trebui să fie Uniunea, statele membre și țările terțe asociate la programul Orizont Europa, la programul Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei, care convin asupra unei inițiative europene comune în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, precum și asociațiile care reprezintă entitățile lor constitutive și alte organizații cu o implicare explicită și activă în ceea ce privește producerea de rezultate în domeniul cercetării și inovării, dezvoltarea și utilizarea capacităților de calcul de înaltă performanță sau de calcul cuantic, contribuția la acoperirea lacunelor în materie de competențe și păstrarea în Europa a know-how-ului în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic. Întreprinderea comună ar trebui să fie deschisă unor noi membri.

(21)

În conformitate cu anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695, contribuțiile financiare din partea altor membri decât Uniunea ar trebui să se ridice la cel puțin 50 % din angajamentele bugetare agregate ale întreprinderii comune și ar trebui să poată ajunge până la 75 % din valoarea angajamentelor respective. În schimb, contribuția Uniunii, inclusiv orice fonduri suplimentare din partea țărilor terțe asociate la programul Orizont Europa, la programul Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei, nu ar trebui să depășească 50 % din angajamentele bugetare agregate ale întreprinderii comune.

(22)

Contribuția Uniunii ar trebui să acopere costurile administrative ale întreprinderii comune.

(23)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/695, întreprinderea comună urmează să instituie o gestionare centralizată a tuturor contribuțiilor financiare printr-o abordare coordonată. În consecință, fiecare stat participant ar trebui să încheie unul sau mai multe acorduri administrative cu întreprinderea comună, prin care se stabilește mecanismul de coordonare pentru plata contribuțiilor către solicitanții stabiliți în statul participant respectiv și de raportare cu privire la aceste contribuții. Pentru a asigura coerența cu prioritățile lor strategice naționale, statelor participante ar trebui să li se acorde drept de veto cu privire la utilizarea contribuțiilor lor financiare naționale pentru solicitanții stabiliți în statele participante respective. În scopul reducerii la minimum a sarcinii administrative pentru beneficiari, al simplificării și al asigurării unei puneri în aplicare mai eficiente, fiecare stat participant ar trebui să depună eforturi pentru a-și sincroniza calendarul plăților, raportarea și auditurile cu cele ale întreprinderii comune și pentru a asigura convergența normelor sale privind eligibilitatea costurilor cu normele programului Orizont Europa. Beneficiarii stabiliți în state participante care au încredințat activitățile de plată întreprinderii comune ar trebui să semneze un acord de grant unic cu întreprinderea comună, respectând normele programului Orizont Europa.

(24)

În vederea redobândirii poziției de lider în domeniul tehnologiilor de calcul de înaltă performanță și a dezvoltării unui ecosistem complet de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic pentru Uniune, în 2014, părțile interesate din domeniul industriei și al cercetării din cadrul asociației Platforma tehnologică europeană pentru calculul de înaltă performanță (European Technology Platform for High Performance Computing) (ETP4HPC) au încheiat un parteneriat contractual de tip public-privat cu Uniunea. Misiunea acestuia este să construiască un lanț valoric european în domeniul tehnologiei de calcul de înaltă performanță de talie mondială, care să fie competitiv la nivel global și să încurajeze sinergii între cele trei componente principale ale ecosistemului de calcul de înaltă performanță, și anume între dezvoltarea tehnologiei, aplicații și infrastructura de supercalcul. Având în vedere expertiza sa și rolul pe care îl joacă prin faptul că reunește părțile interesate relevante din sectorul privat în domeniul calculului de înaltă performanță, ETP4HPC ar trebui să fie eligibilă pentru a deveni membru al întreprinderii comune.

(25)

În vederea consolidării lanțului valoric al producției de date, a sprijinirii dezvoltării unei comunități în jurul datelor și a punerii bazelor unei economii prospere bazate pe date la nivelul Uniunii, în 2014, părțile interesate din domeniul industriei și al cercetării din cadrul Asociației pentru valoarea volumelor mari de date (Big Data Value Association) (BDVA) au încheiat un parteneriat contractual de tip public-privat cu Uniunea. În 2020 BDVA și-a schimbat numele în Date, Inteligență artificială și Robotică (Data, AI and Robotics) (DAIRO). Având în vedere expertiza sa și rolul pe care îl joacă prin faptul că reunește părțile interesate relevante din sectorul privat în domeniul volumelor mari de date, DAIRO ar trebui să fie eligibilă pentru a deveni membru al întreprinderii comune.

(26)

Asociațiile private ETP4HPC și DAIRO și-au exprimat în scris disponibilitatea de a contribui la programul strategic multianual al întreprinderii comune și de a-și utiliza expertiza în vederea realizării obiectivelor întreprinderii comune. Este oportun ca respectivele asociații private să accepte statutul prevăzut în anexa la prezentul regulament printr-o scrisoare de aprobare.

(27)

Întreprinderea comună ar trebui să abordeze teme clar definite, care să permită mediului academic și industriilor din Europa în general să proiecteze, să dezvolte și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic și să stabilească o infrastructură în rețea integrată, agregată și securizată la nivelul întregii Uniuni, cu o capacitate de calcul de înaltă performanță și de calcul cuantic de talie mondială, cu conectivitate de mare viteză și cu aplicații și servicii de date și software de vârf, pentru oamenii săi de știință și pentru alți utilizatori de avangardă din sectorul industriei, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), și utilizatori din sectorul public. Întreprinderea comună ar trebui să urmărească dezvoltarea și utilizarea unor tehnologii și infrastructuri de vârf care să răspundă cerințelor ridicate ale utilizatorilor din sectorul științific, industrial și public la nivel european.

(28)

Misiunea întreprinderii comune ar trebui să fie structurată în jurul unui pilon administrativ și a șase piloni tehnici, care să abordeze activitățile legate de infrastructură, activitățile care agregă serviciile de supercalcul, activitățile legate de tehnologie, activitățile legate de aplicațiile de supercalcul, activitățile de extindere a gradului de utilizare și a nivelului de competențe și, respectiv, activitățile de cooperare internațională. Programul Europa digitală ar trebui să fie utilizat pentru a finanța pilonul „infrastructură”, o parte a pilonului „agregarea serviciilor de supercalcul” și pilonul „extinderea gradului de utilizare și a nivelului de competențe”. Mecanismul pentru interconectarea Europei ar trebui să fie utilizat pentru a finanța celelalte activități ale pilonului „agregarea serviciilor de supercalcul”, și anume interconectarea resurselor de calcul de înaltă performanță, de calcul cuantic și de date, precum și interconectarea cu spațiile europene comune ale datelor și cu infrastructurile de cloud securizate ale Uniunii. Programul Orizont Europa ar trebui să fie utilizat pentru a finanța pilonul „tehnologie”, pilonul „aplicații” și pilonul „cooperarea internațională”.

(29)

Întreprinderea comună ar trebui să fie în măsură să coopereze cu Parteneriatul pentru tehnică de calcul avansată în Europa (PRACE) pentru acordarea și gestionarea accesului la o infrastructură agregată și interconectată de supercalcul și de date și la serviciile acesteia, precum și în ceea ce privește servicii de formare și oportunități de dezvoltare a competențelor. Totodată, aceasta ar trebui să fie în măsură să coopereze cu rețeaua GÉANT pentru conectivitatea între supercalculatoarele întreprinderii comune, precum și cu alte infrastructuri europene de supercalcul și de date.

(30)

Întreprinderea comună ar trebui să contribuie la reducerea lacunelor în materie de competențe la nivelul Uniunii prin implicarea în măsuri de sensibilizare și acordarea de asistență pentru crearea de noi cunoștințe și dezvoltarea capitalului uman. Printre aceste măsuri se numără elaborarea și sprijinirea unor activități specifice de educare și formare, în strânsă cooperare cu actorii publici și privați vizați.

(31)

În conformitate cu obiectivele de politică externă și cu angajamentele internaționale ale Uniunii, întreprinderea comună ar trebui să faciliteze cooperarea dintre Uniune și actorii internaționali prin definirea unei strategii de cooperare, inclusiv prin identificarea și promovarea domeniilor de cooperare în materie de cercetare și dezvoltare și de dezvoltare a competențelor și prin implementarea unor acțiuni în situațiile care prezintă avantaje reciproce, precum și prin asigurarea unei politici de acces pentru capacitățile și aplicațiile de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, în principal pe bază de reciprocitate.

(32)

Întreprinderea comună ar trebui să urmărească promovarea exploatării la nivelul Uniunii a oricăror tehnologii de calcul de înaltă performanță rezultante. De asemenea, ar trebui să urmărească protejarea investițiilor în supercalculatoarele pe care le achiziționează. În acest sens, ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a asigura securitatea lanțului de aprovizionare cu tehnologii achiziționate, care ar trebui să acopere întreaga durată de funcționare a acestor supercalculatoare.

(33)

Întreprinderea comună ar trebui să pună bazele unei viziuni pe termen mai lung și să dezvolte prima infrastructură hibridă de calcul de înaltă performanță din Europa, prin integrarea unor arhitecturi de calcul clasice și a unor dispozitive de calcul cuantic. Este necesar un sprijin financiar structurat și coordonat la nivel european în vederea obținerii de către echipele de cercetare și industriile europene a unor rezultate de nivel mondial, pentru asigurarea exploatării industriale rapide și pe scară largă a cercetării și tehnologiei europene la nivelul Uniunii, ceea ce ar genera efecte colaterale semnificative la nivelul societății, pentru împărțirea riscurilor și pentru reunirea forțelor prin orientarea strategiilor și a investițiilor către un interes european comun.

(34)

Pentru a-și atinge obiectivul în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și utilizarea celor mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță și al calculului cuantic, întreprinderea comună ar trebui să furnizeze sprijin financiar, în special sub formă de granturi și achiziții pe baza unor cereri de propuneri și cereri de oferte deschise și competitive în cadrul unor programe de lucru anuale. Acest sprijin financiar ar trebui să fie direcționat în special către disfuncționalitățile demonstrate ale pieței care împiedică desfășurarea programului respectiv, nu ar trebui să excludă investițiile private și ar trebui să aibă un efect stimulativ, în sensul schimbării comportamentului beneficiarului.

(35)

Pentru a-și atinge obiectivul de a spori potențialul de inovare al industriei, în special al IMM-urilor, de a contribui la reducerea lacunelor în materie de competențe specifice, de a sprijini dezvoltarea capitalului uman și de cunoaștere și de a dezvolta capacitățile de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, întreprinderea comună ar trebui să sprijine crearea de centre naționale de competență în calculul de înaltă performanță și, în special, conectarea lor în rețea și coordonarea lor în toate statele participante. Aceste centre de competență ar trebui să ofere servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic sectorului industrial, mediului academic și administrațiilor publice, la cererea acestora. Ele ar trebui, în primul rând, să promoveze și să înlesnească accesul la ecosistemul de inovare pentru calculul de înaltă performanță, să faciliteze accesul la supercalculatoare și calculatoare cuantice, să abordeze lipsa acută de experți tehnici calificați, prin desfășurarea de activități de sensibilizare, de formare și de informare, și să se angajeze în activități de colaborare în rețea cu părțile interesate și cu alte centre naționale de competență în calculul de înaltă performanță pentru a stimula inovațiile pe scară mai largă, de exemplu prin împărtășirea și promovarea cazurilor de bune practici în utilizare sau a experiențelor de aplicare, prin împărtășirea structurilor și a experiențelor de formare, prin facilitarea codezvoltării și a schimbului de coduri paralele sau prin sprijinirea schimbului de aplicații și instrumente inovatoare pentru utilizatorii publici și privați, în special IMM-uri.

(36)

Întreprinderea comună ar trebui să furnizeze un cadru orientat spre cerere și axat pe utilizatori și să facă posibilă o abordare bazată pe coproiectare în vederea achiziționării unei infrastructuri integrate, agregate, securizate și hiperconectate de talie mondială de servicii și de date pentru supercalcul și calcul cuantic în cadrul Uniunii, pentru a oferi utilizatorilor resursele strategice de calcul de care au nevoie pentru a dezvolta soluții noi și inovatoare și pentru a soluționa provocările societale, de mediu, economice și de securitate. În acest scop, întreprinderea comună ar trebui să contribuie la achiziționarea de supercalculatoare de talie mondială. Supercalculatoarele întreprinderii comune, inclusiv calculatoarele cuantice, ar trebui să fie instalate într-un stat participant care este stat membru.

(37)

Pentru o punere în aplicare eficientă din punctul de vedere al costurilor a misiunii întreprinderii comune de a dezvolta, implementa, extinde și menține în Uniune un ecosistem de supercalcul de talie mondială, întreprinderea comună ar trebui să folosească această oportunitate pentru a moderniza supercalculatoarele pe care le deține, după caz. Modernizările ar trebui să conducă astfel la o prelungire a duratei de viață a supercalculatoarelor, la creșterea performanței operaționale și la furnizarea de noi funcționalități pentru a răspunde evoluției nevoilor utilizatorilor. În scopul modernizării supercalculatoarelor sale, întreprinderea comună ar trebui să fie în măsură să lanseze o cerere de exprimare a interesului în cadrul pilonului „infrastructură”. Cererile de exprimare a interesului ar trebui să definească condițiile specifice de eligibilitate care ar trebui să se aplice unei entități-gazdă care găzduiește deja un supercalculator EuroHPC.

(38)

Întreprinderea comună ar trebui să hiperconecteze toate supercalculatoarele și infrastructurile de date pe care le deține integral sau în coproprietate cu tehnologii de rețea de ultimă generație, punându-le la dispoziție pe scară largă în întreaga Uniune, și ar trebui să interconecteze și să agrege infrastructura sa de date pentru supercalcul și calcul cuantic, precum și infrastructurile naționale, regionale și alte infrastructuri de calcul cu o platformă comună. Întreprinderea comună ar trebui, de asemenea, să asigure interconectarea infrastructurilor agregate, securizate de servicii și de date pentru supercalcul și calcul cuantic cu spațiile europene comune ale datelor, inclusiv cu Cloudul european pentru știința deschisă, și cu infrastructurile de cloud agregate și securizate anunțate în comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele”, în vederea furnizării neîntrerupte a serviciilor către o gamă largă de utilizatori publici și privați din întreaga Europă.

(39)

Programul Orizont Europa și, respectiv, programul Europa digitală ar trebui să contribuie la eliminarea decalajelor privind cercetarea și inovarea din cadrul Uniunii și la dezvoltarea capacităților de supercalcul la scară largă, prin promovarea sinergiilor cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european+ (FSE+), Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum și cu Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Prin urmare, întreprinderea comună ar trebui să dezvolte interacțiuni strânse cu fondurile respective, care pot contribui în mod specific la consolidarea capacităților de cercetare și inovare locale, regionale și naționale.

(40)

Întreprinderea comună ar trebui să prevadă un cadru favorabil pentru ca statele participante care sunt state membre să utilizeze contribuțiile financiare din cadrul programelor cofinanțate de FEDR, FSE+, FEAMPA și FEADR pentru achiziționarea infrastructurilor de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic și de date, precum și pentru interconectarea acestora. Utilizarea contribuțiilor financiare respective în activitățile întreprinderii comune este esențială pentru dezvoltarea în Uniune a unei infrastructuri integrate, agregate, securizate și hiperconectate de talie mondială pentru servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic și pentru date, având în vedere că beneficiile unei astfel de infrastructuri depășesc cu mult sfera utilizatorilor din statele membre. În cazul în care statele membre decid să utilizeze contribuțiile financiare respective pentru activitățile întreprinderii comune, contribuțiile respective ar trebui considerate drept contribuții naționale ale statelor participante care sunt state membre la bugetul întreprinderii comune, cu condiția respectării articolului 106 și a altor dispoziții aplicabile din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și din regulamentele specifice fiecărui fond.

(41)

Întreprinderea comună poate facilita utilizarea fondurilor din cadrul MRR de către statele participante care sunt state membre. Fondurile din cadrul MRR pot completa acțiunile finanțate de întreprinderea comună, cu condiția ca sprijinul acordat în cadrul MRR să vină în completarea celui acordat de fondurile Uniunii aferente întreprinderii comune și să nu vizeze aceleași costuri. Utilizarea MRR nu ar trebui să fie considerată drept contribuție națională la bugetul întreprinderii comune, în special în ceea ce privește infrastructurile de date și de servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic, precum și proiectele de dezvoltare a tehnologiilor, a aplicațiilor și a competențelor.

(42)

Contribuția Uniunii din fondurile programului Europa digitală ar trebui să acopere parțial costurile de achiziționare a supercalculatoarelor cu capacități de vârf, a calculatoarelor cuantice, a supercalculatoarelor de nivel industrial și cu capacități medii, în vederea alinierii la obiectivul întreprinderii comune de a contribui la punerea în comun a resurselor în scopul înzestrării Uniunii cu supercalculatoare și calculatoare cuantice de primă clasă. Statele participante, membrii privați sau consorțiile de parteneri privați ar trebui să acopere costurile complementare ale supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice respective. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatoarelor sau calculatoarelor cuantice respective ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii la achiziționarea acestora și nu ar trebui să depășească 50 % din perioada totală de accesare a supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice în cauză.

(43)

Întreprinderea comună ar trebui să fie proprietarul supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice cu capacități de vârf pe care le achiziționează. Exploatarea fiecărui supercalculator sau calculator cuantic cu capacități de vârf ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să poată reprezenta un singur stat participant care este stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Entitatea-gazdă ar trebui să fie în măsură să prezinte o estimare corectă și să verifice costurile de funcționare ale supercalculatorului, asigurând, de exemplu, separarea funcțională și, în măsura posibilului, separarea fizică a supercalculatoarelor sau a calculatoarelor cuantice cu capacități de vârf ale întreprinderii comune de orice sisteme de calcul naționale sau regionale pe care le exploatează. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de către consiliul de conducere al întreprinderii comune (denumit în continuare „consiliul de conducere”) în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. După selectarea unei entități-gazdă, statul participant în care este stabilită entitatea-gazdă sau consorțiul-gazdă ar trebui să poată decide să solicite altor state participante să se alăture și să contribuie la finanțarea supercalculatorului sau a calculatorului cuantic cu capacități de vârf care urmează să fie instalat în entitatea-gazdă selectată. În cazul în care alte state participante se alătură consorțiului-gazdă selectat, acest lucru nu ar trebui să aducă atingere perioadei de accesare a supercalculatoarelor de către Uniune. Contribuțiile statelor participante într-un consorțiu-gazdă la supercalculatorul sau calculatorul cuantic ar trebui traduse în cote din perioada de accesare a acestui supercalculator sau calculator cuantic. Statele participante ar trebui să convină între ele în ceea ce privește repartizarea cotelor care le revin din perioada de accesare a supercalculatorului sau a calculatorului cuantic.

(44)

Întreprinderea comună ar trebui să rămână proprietarul supercalculatoarelor sau al calculatoarelor cuantice pe care le achiziționează, până la amortizarea acestora. Întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul de proprietate către entitatea-gazdă în vederea dezafectării, a eliminării sau a oricărei alte utilizări. În condițiile în care dreptul de proprietate este transferat entității-gazdă sau întreprinderea comună este în curs de lichidare, entitatea-gazdă ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a supercalculatorului sau a calculatorului cuantic.

(45)

Întreprinderea comună ar trebui să achiziționeze supercalculatoarele cu capacități medii împreună cu statele participante. Exploatarea fiecărui supercalculator cu capacități medii ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să poată reprezenta un singur stat participant care este stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de consiliul de conducere în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui supercalculator cu capacități medii ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare a supercalculatorului cu capacități medii. Întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul său de proprietate entității-gazdă la cel puțin cinci ani de la încheierea cu succes de către întreprinderea comună a testului de acceptanță sau dacă este în curs de lichidare. Entitatea-gazdă ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a supercalculatorului.

(46)

Pentru a promova o repartizare echitabilă și echilibrată în toată Uniunea a supercalculatoarelor EuroHPC și dezvoltarea unei abordări axate pe un ecosistem bazat pe o infrastructură agregată, cererile de exprimare a interesului privind supercalculatoarele EuroHPC ar trebui să definească condițiile de eligibilitate care ar trebui să se aplice statelor participante care găzduiesc deja un supercalculator EuroHPC.

(47)

Întreprinderea comună ar trebui să poată achiziționa, împreună cu un consorțiu de parteneri privați, supercalculatoare de nivel industrial. Exploatarea fiecărui astfel de supercalculator ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă existente. Entitatea-gazdă ar trebui să se poată asocia cu consorțiul de parteneri privați în vederea achiziționării și a exploatării unui astfel de supercalculator. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare. Entitatea-gazdă și consorțiul de parteneri privați asociat acesteia ar trebui să fie selectate de consiliul de conducere în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a unui astfel de supercalculator ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Europa digitală la costurile de achiziționare a respectivului supercalculator de nivel industrial. Întreprinderea comună ar trebui să poată ajunge la un acord cu consorțiul de parteneri privați în scopul de a vinde un astfel de supercalculator unei alte entități sau de a-l dezafecta. Ca alternativă, întreprinderea comună ar trebui să poată transfera dreptul de proprietate asupra unui astfel de supercalculator consorțiului de parteneri privați. În acest caz sau atunci când întreprinderea comună este în curs de lichidare, consorțiul de parteneri privați ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a cotei Uniunii din dreptul de proprietate asupra supercalculatorului. În cazul în care întreprinderea comună și consorțiul de parteneri privați decid să procedeze la dezafectarea supercalculatorului după amortizarea integrală a funcționării sale, aceste costuri ar trebui acoperite de consorțiul de parteneri privați.

(48)

În ceea ce privește supercalculatoarele de nivel industrial, întreprinderea comună ar trebui să țină seama de nevoile specifice ale utilizatorilor industriali, de exemplu în ceea ce privește procedurile de acces, calitatea și tipul serviciilor, protecția datelor, protecția inovării industriale și proprietatea intelectuală, gradul de utilizare, încrederea și alte cerințe în materie de confidențialitate și securitate.

(49)

În cadrul proiectării și exploatării supercalculatoarelor cu sprijinul întreprinderii comune ar trebui să se țină seama de eficiența energetică și de caracterul durabil din punctul de vedere al mediului, utilizând, de exemplu, tehnologii de mică putere și tehnici dinamice de economisire și reutilizare a energiei, cum ar fi răcirea avansată și reciclarea căldurii produse.

(50)

Utilizarea supercalculatoarelor întreprinderii comune ar trebui să se axeze pe aplicații civile pentru utilizatorii publici și privați care își au reședința, sunt stabiliți sau se află într-un stat membru sau într-o țară terță asociată la programul Europa digitală sau la programul Orizont Europa, inclusiv pe aplicații în domeniul securității cibernetice care pot avea dublă utilizare. Utilizatorii ar trebui să beneficieze de cota care revine Uniunii din perioada de accesare, în conformitate cu normele politicii de acces definite de consiliul de conducere. Utilizarea acestor supercalculatoare ar trebui, de asemenea, să respecte acordurile internaționale încheiate de Uniune.

(51)

Alocarea către utilizatori a perioadelor de accesare a supercalculatoarelor întreprinderii comune ar trebui să fie gratuită pentru utilizatorii publici. De asemenea, aceasta ar trebui să fie gratuită pentru utilizatorii privați în ceea ce privește aplicațiile acestora legate de activități de cercetare și inovare finanțate prin programul Orizont Europa și programul Europa digitală, precum și în ceea ce privește activitățile de inovare ale IMM-urilor în sectorul privat, după caz. Alocarea perioadelor de accesare ar trebui să se bazeze în primul rând pe cereri deschise de exprimare a interesului lansate de întreprinderea comună și evaluate de către experți independenți. Cu excepția utilizatorilor reprezentați de IMM-uri care desfășoară activități de inovare în sectorul privat, toți utilizatorii care beneficiază de o perioadă de accesare gratuită la supercalculatoarele întreprinderii comune ar trebui să adopte o abordare de tip știință deschisă și să disemineze cunoștințele dobândite în contextul respectivei accesări, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695. Alocarea perioadelor de accesare către utilizatori în vederea desfășurării activităților economice, altele decât activitățile de inovare ale IMM-urilor în sectorul privat, acestea confruntându-se cu disfuncționalități specifice ale pieței, ar trebui să se facă pe baza plății în funcție de utilizare, la prețurile pieței. Alocarea perioadelor de accesare pentru astfel de activități economice ar trebui să fie permisă, dar limitată, iar nivelul tarifului ar trebui să fie stabilit de către consiliul de conducere. Drepturile de acces ar trebui să fie alocate într-un mod transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească norme specifice pentru acordarea perioadelor de accesare în mod gratuit, dacă este cazul, și în lipsa unei cereri de exprimare a interesului, în cazul unor inițiative care sunt considerate strategice pentru Uniune. Printre exemplele reprezentative de inițiative strategice ale Uniunii se numără: „Destinația Pământ” („Destination Earth”), proiectul emblematic „Creierul uman” („Human Brain Project Flagship”), inițiativa „Cel puțin 1 milion de genomuri” („1+ Million Genomes”), spațiile europene comune ale datelor care funcționează în domenii de interes public și, în special, spațiul datelor medicale, centrele de excelență în calculul de înaltă performanță și centrele naționale de competență în calculul de înaltă performanță și centrele de inovare digitală.

La cererea Uniunii, întreprinderea comună ar trebui să acorde perioade de accesare directă, pe bază temporară sau permanentă, pentru inițiative strategice și platforme de aplicații existente sau viitoare pe care le consideră esențiale în scopul de a furniza servicii medicale sau alte servicii de urgență auxiliare vitale în interes public, pentru situații de urgență și de gestionare a crizelor sau pentru cazuri pe care Uniunea le consideră esențiale pentru securitatea și apărarea sa. Întreprinderea comună ar trebui să poată desfășura anumite activități economice limitate în scopuri comerciale. Accesul ar trebui acordat utilizatorilor care își au reședința, sunt stabiliți sau se află într-un stat membru sau într-o țară terță asociată la programul Europa digitală sau la programul Orizont Europa. Drepturile de acces ar trebui să fie echitabile pentru toți utilizatorii și alocate într-un mod transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească și să monitorizeze drepturile de acces la cota care îi revine Uniunii din perioada de accesare pentru fiecare supercalculator.

(52)

Utilizatorilor stabiliți în Uniune sau într-o țară terță asociată la programul Orizont 2020 ar trebui să li se acorde în continuare acces la cota care îi revine Uniunii din perioada de accesare pentru precursorii supercalculatoarelor exascale și petascale achiziționate de întreprinderea comună EuroHPC instituită în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1488.

(53)

Supercalculatoarele întreprinderii comune ar trebui să fie exploatate și utilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (8), cu Directivele 2002/58/CE (9) și (UE) 2016/943 (10) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(54)

Guvernarea întreprinderii comune ar trebui asigurată de două organisme: un consiliu de conducere și un consiliu consultativ pe probleme industriale și științifice. Consiliul de conducere ar trebui să fie compus din reprezentanți ai Uniunii și ai statelor participante. Consiliul de conducere ar trebui să fie responsabil de elaborarea de politici strategice și de deciziile de finanțare legate de activitățile desfășurate de întreprinderea comună, inclusiv de toate activitățile de achiziții publice. Consiliul consultativ pe probleme industriale și științifice ar trebui să includă reprezentanți ai mediului academic și ai sectorului industrial, în calitate de utilizatori și furnizori de tehnologie. Acesta ar trebui să furnizeze consiliere independentă consiliului de conducere cu privire la agenda strategică privind cercetarea și inovarea, la achiziționarea și exploatarea supercalculatoarelor deținute de întreprinderea comună, la programul de activități de consolidare și de extindere a capacităților, precum și la programul de activități de agregare, de conectivitate și de cooperare internațională.

(55)

Pentru atribuțiile administrative generale ale întreprinderii comune, drepturile de vot ale statelor participante ar trebui să fie distribuite în mod egal între acestea. Pentru atribuțiile corespunzătoare stabilirii părții programului de lucru referitoare la achiziționarea supercalculatoarelor și a calculatoarelor cuantice, la selectarea entității-gazdă, la activitățile de agregare și conectivitate și la activitățile de cercetare și inovare ale întreprinderii comune, drepturile de vot ale statelor participante care sunt state membre ar trebui să aibă la bază principiul majorității calificate. Statele participante care sunt țări terțe asociate la programul Orizont Europa, la programul Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei ar trebui, de asemenea, să dețină drepturi de vot pentru respectivele activități care sunt susținute prin pachete bugetare din fiecare dintre programele respective. Pentru atribuțiile care corespund achiziționării și exploatării supercalculatoarelor și calculatoarelor cuantice, numai Uniunea și acele state participante care contribuie cu resurse la respectivele atribuții ar trebui să dețină drepturi de vot.

(56)

Contribuția financiară a Uniunii ar trebui să fie gestionată în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu normele relevante privind gestiunea indirectă stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 Parlamentului European și al Consiliului (11). Normele aplicabile pentru angajarea întreprinderii comune în proceduri de achiziții publice ar trebui stabilite în cadrul normelor sale financiare.

(57)

Pentru a promova un ecosistem inovator și competitiv pentru calculul european de înaltă performanță și calculul cuantic la un nivel recunoscut de excelență în întreaga Europă, întreprinderea comună ar trebui să utilizeze în mod adecvat instrumentele de achiziții și de finanțare, inclusiv achizițiile comune, achizițiile precomerciale și achizițiile publice de soluții inovatoare. Prin aceasta se vizează crearea de legături între tehnologiile dezvoltate în principal în Uniune, coproiectarea cu utilizatorii și achiziționarea de sisteme de supercalcul și calcul cuantic de pionierat și de talie mondială.

(58)

La evaluarea impactului general al întreprinderii comune, ar trebui avute în vedere investițiile în acțiuni indirecte realizate de către membrii privați, drept contribuții în natură care acoperă costurile eligibile suportate de aceștia cu implementarea acțiunilor, din care se scad contribuțiile efectuate de către întreprinderea comună și statele participante sau orice altă contribuție a Uniunii la aceste costuri. La evaluarea impactului general al întreprinderii comune, ar trebui avute în vedere investițiile în alte acțiuni realizate de către membrii privați, drept contribuții în natură care acoperă costurile eligibile suportate de aceștia cu implementarea acțiunilor, din care se scad contribuțiile efectuate de către întreprinderea comună și statele participante sau orice altă contribuție a Uniunii la aceste costuri.

(59)

Pentru a menține condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile active pe piața internă, finanțarea furnizată din partea programelor Uniunii ar trebui să fie conformă cu principiile privind ajutoarele de stat, astfel încât să se asigure eficiența cheltuielilor publice și să se împiedice denaturările pieței, cum ar fi excluderea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente, menținerea unor întreprinderi ineficiente sau crearea unei culturi bazate pe subvenții.

(60)

Participarea la acțiunile indirecte finanțate de către întreprinderea comună ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2021/695. Întreprinderea comună ar trebui, în plus, să asigure aplicarea coerentă a acestor norme pe baza unor măsuri relevante adoptate de Comisie. Pentru a asigura o cofinanțare adecvată a acțiunilor indirecte de către statele participante în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695, statele participante ar trebui să contribuie cu un cuantum cel puțin egal cu rambursarea furnizată de întreprinderea comună pentru costurile eligibile suportate de beneficiari în implementarea acțiunilor. În acest scop, ratele maxime de finanțare prevăzute în programul de lucru anual al întreprinderii comune ar trebui stabilite de consiliul de conducere în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/695.

(61)

În vederea asigurării unui echilibru adecvat în ceea ce privește participarea părților interesate la acțiunile finanțate de întreprinderea comună, este necesară o derogare de la articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/695 pentru a permite diferențierea ratelor de rambursare în funcție de tipul de participant, și anume IMM-uri, precum și de tipul de acțiune, care să se aplice invariabil tuturor beneficiarilor din toate statele participante. În ceea ce privește activitățile finanțate prin programul Europa digitală, întreprinderea comună ar trebui să permită aplicarea invariabilă a ratelor de rambursare în funcție de tipul de participant, și anume IMM-uri, precum și de tipul de acțiune, pentru toți beneficiarii din toate statele participante.

(62)

Furnizarea de sprijin financiar din cadrul programului Europa digitală pentru activitățile întreprinse ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2021/694. În special, în ceea ce privește informațiile clasificate, acțiunile finanțate în cadrul programului Europa digitală ar trebui să respecte articolul 12 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(63)

Furnizarea de sprijin financiar din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru activitățile întreprinse ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2021/1153.

(64)

Beneficiarii din țările terțe asociate la programul Orizont Europa, la programul Europa digitală sau la Mecanismul pentru interconectarea Europei care sunt state participante ar trebui să fie eligibili pentru participarea la acțiuni numai în cazul în care un stat participant este o țară terță asociată la unul sau mai multe programe legate de acțiunea respectivă.

(65)

Interesele financiare ale Uniunii și ale celorlalți membri ai întreprinderii comune ar trebui să fie protejate în cursul întregului ciclu de cheltuieli prin măsuri proporționale care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

(66)

Întreprinderea comună ar trebui să funcționeze într-un mod deschis și transparent, furnizând toate informațiile relevante în timp util și promovându-și către publicul larg activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare. Normele de procedură ale organismelor întreprinderii comune ar trebui să fie puse la dispoziția publicului.

(67)

În scopul simplificării, ar trebui să se reducă sarcina administrativă pentru toate părțile. Ar trebui să se evite duplicarea auditurilor și un volum disproporționat de documentație și rapoarte.

(68)

Auditorul intern al Comisiei ar trebui să exercite în cazul întreprinderii comune aceleași prerogative ca și în cazul Comisiei.

(69)

Comisia, întreprinderea comună, Curtea de Conturi, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare și la incinte în vederea realizării de audituri și investigații cu privire la granturile, contractele și acordurile semnate de întreprinderea comună.

(70)

Toate cererile de propuneri și toate cererile de oferte lansate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de durata programului Orizont Europa, a programului Europa digitală și a Mecanismului pentru interconectarea Europei, după caz, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător. Procedurile de atribuire pentru achiziționarea supercalculatoarelor și a calculatoarelor cuantice la nivelul întreprinderii comune ar trebui să aibă loc în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale programului Europa digitală. În cazuri justificate în mod corespunzător legate de disponibilitatea bugetului rămas provenit din CFM 2021-2027, întreprinderea comună ar trebui să poată lansa cereri de propuneri sau cereri de oferte până la 31 decembrie 2028.

(71)

Comisia ar trebui să realizeze o evaluare intermediară și o evaluare finală a întreprinderii comune, cu ajutorul unor experți independenți. Într-un spirit de transparență, raportul relevant al experților independenți ar trebui să fie pus la dispoziția publicului, în conformitate cu normele aplicabile.

(72)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea capacităților de cercetare și inovare, dezvoltarea activităților de consolidare și de extindere a capacităților de supercalcul, agregarea, conectivitatea și cooperarea internațională, achiziționarea de supercalculatoare de talie mondială și accesul la o infrastructură de date și de servicii de calcul de înaltă performanță și calcul cuantic la nivelul Uniunii prin intermediul unei întreprinderi comune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, pentru a se evita duplicarea inutilă a eforturilor, a se menține masa critică și a se garanta utilizarea optimă a finanțării publice, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Italiei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Asparago di Badoere”, înregistrată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 923/2010 al Comisiei (2).

(2)

Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv.

(3)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini trebuie aprobată,

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 conține o listă a Uniunii cuprinzând aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile lor de utilizare.

(2)

Lista respectivă poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(3)

La 18 decembrie 2018, a fost depusă o cerere de autorizare a utilizării poliolilor ca îndulcitori în produsele de cofetărie cu consistență tare și cu valoare energetică redusă (bomboane și acadele), produse de cofetărie moi (caramele, bomboane gumate si produse din spumă zaharoasă/bezele moi), lemn dulce, nuga și marțipan; pastile pentru gât pentru împrospătarea respirației puternic aromatizate și dropsuri pentru împrospătarea respirației. Această cerere a fost pusă ulterior la dispoziția statelor membre în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008.

(4)

Poliolii sunt îndulcitori cu un nivel scăzut de calorii și pot fi utilizați pentru a înlocui parțial sau total zaharurile calorice din anumite produse de cofetărie. Aceasta permite reducerea conținutului lor caloric și oferirea de produse cu valoare energetică redusă consumatorilor, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. Utilizarea combinată a poliolilor și a zaharurilor în produsele de cofetărie cu valoare energetică redusă conferă dulceață produselor, precum și funcționalitățile și proprietățile organoleptice dorite care nu pot fi obținute cu alte ingrediente sau prin utilizarea exclusivă a poliolilor.

(5)

Utilizarea limitată a poliolilor ca îndulcitori este considerată acceptabilă în produsele alimentare, cu condiția ca acțiunea lor laxativă să fie luată în considerare (3). Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 nu permite, în general, utilizarea poliolilor în băuturi din cauza potențialului lor laxativ. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizați în alimente solide, cum ar fi produsele de cofetărie vizate de cerere, este puțin probabil ca poliolii să provoace vreun simptom laxativ nedorit în condițiile unui consum mai mic de 20 g de polioli pe zi din toate sursele (4). Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 permite deja utilizarea lor conform principiului „quantum satis” în categoria de produse alimentare 05.2 „Alte produse de cofetărie, inclusiv dropsuri pentru împrospătarea respirației”, printre altele, pentru înlocuirea totală a zaharurilor în produsele fără adaos de zahăr. Extinderea propusă a utilizării se referă doar la înlocuirea parțială a zaharurilor în aceleași tipuri de produse și, prin urmare, poliolii ar fi utilizați la niveluri care nu sunt asociate cu simptome laxative nedorite.

(6)

În temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul autorității pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane. Autorizarea utilizării poliolilor ca îndulcitori în produsele de cofetărie cu valoare energetică redusă, împreună cu utilizarea deja autorizată a acestora în produsele de cofetărie fără adaos de zahăr, constituie o actualizare a acestei liste care nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane. Prin urmare, nu este necesar să se solicite avizul autorității. Pentru a se asigura faptul că sunt oferite suficiente informații consumatorilor, etichetarea produselor alimentare care conțin mai mult de 10 % polioli adăugați autorizați în temeiul anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 trebuie să includă mențiunea obligatorie „consumul excesiv poate cauza efecte laxative”, în conformitate cu anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(7)

Prin urmare, este adecvat să se autorizeze utilizarea poliolilor ca îndulcitori în anumite produse cu valoare energetică redusă menționate în considerentul 3 prima teză în subcategoria de produse alimentare 05.2 „Alte produse de cofetărie, inclusiv dropsuri pentru împrospătarea respirației” conform principiului „quantum satis”.

(8)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 trebuie modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile („EST-uri”) la animale. El clasifică statele membre, țările terțe sau regiunile acestora în funcție de riscul lor de encefalopatie spongiformă bovină (ESB), în țări sau regiuni cu risc neglijabil de ESB, cu risc controlat de ESB sau cu risc nedeterminat de ESB.

(2)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme referitoare la un sistem de monitorizare pentru prevenirea EST, inclusiv de monitorizare a ovinelor și a caprinelor. Capitolul A partea II punctul 8 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede genotiparea obligatorie a cazurilor pozitive de EST la ovine și obligația de a raporta imediat Comisiei orice caz de EST depistat la o ovină cu genotipul ARR/ARR. Ovinele cu genotipul ARR/ARR sunt considerate a fi rezistente la scrapia clasică și, prin urmare, orice caz al acestei boli detectat la astfel de ovine este neobișnuit și necesită atenție. Din acest motiv, cazul trebuie notificat imediat, astfel încât să poată face obiectul unor investigații suplimentare.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2020/772 al Comisiei (2), în conformitate cu recomandările din avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 5 iulie 2017 privind rezistența genetică a caprinelor la encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST) (3), pentru a se recunoaște că, atunci când au alelele K222, D146 sau S146, și caprinele pot fi rezistente genetic la tulpinile de scrapie clasică care sunt cunoscute ca fiind prezente în mod natural în rândul populației de caprine din Uniune. Regulamentul (UE) 2020/772 a modificat anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prin introducerea unor norme care restricționează uciderea și distrugerea caprinelor dintr-un efectiv în care a fost confirmat un caz de scrapie clasică numai la animalele susceptibile la această boală. Cu toate acestea, modificările aduse anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prin Regulamentul (UE) 2020/772 nu au vizat genotiparea cazurilor pozitive de EST la caprine. Prin urmare, anexa III capitolul A partea II punctul 8 și anexa III capitolul B partea I.A punctul 8 trebuie modificate pentru a prevedea monitorizarea și raportarea corespunzătoare a genotipului cazurilor pozitive de EST la caprine.

(4)

În plus, Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme referitoare la materialele cu riscuri specificate și prevede, printre altele, că respectivele materiale cu riscuri specificate trebuie îndepărtate și eliminate în conformitate cu anexa V la regulamentul respectiv și cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Mai precis, la punctul 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se definesc materialele cu riscuri specificate, la ovinele și caprinele în vârstă de peste 12 luni, care trebuie îndepărtate și eliminate în conformitate cu anexa V la regulamentul respectiv și cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

(5)

Având în vedere caracterul specific al creșterii ovinelor și caprinelor, identificarea datei de naștere exacte a ovinelor și caprinelor este rareori posibilă și, ca atare, aceste date nu sunt incluse în registrul exploatației, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului (5). Prin urmare, înainte de modificarea anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prin Regulamentul (UE) 2018/969 al Comisiei (6), îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate era necesară la ovinele și caprinele în vârstă de peste 12 luni sau la ovinele și caprinele care prezintă un incisiv permanent care a erupt prin gingie.

(6)

Regulamentul (UE) 2018/969 a modificat anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prin adăugarea posibilității de a utiliza o metodă aprobată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare pentru a identifica ovinele și caprinele în vârstă de peste 12 luni. Această posibilitate a fost adăugată în 2018, însă niciun stat membru nu a recurs la ea de la modificarea regulamentului. Totodată, această posibilitate trebuia să se aplice numai în statele membre și nu să fie extinsă la țările terțe. În consecință, din motive de securitate juridică și de claritate, este oportună eliminarea ei. Prin urmare, posibilitatea de a utiliza o metodă aprobată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare pentru a identifica ovinele și caprinele cu vârsta mai mare de 12 luni trebuie eliminată de la punctul 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(7)

Anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește măsuri de control și de eradicare a EST, inclusiv a scrapiei atipice. Mai exact, în capitolul B din anexa respectivă se stabilesc măsurile care trebuie aplicate în urma confirmării prezenței EST la bovine, ovine și caprine. Regulamentul (UE) nr. 630/2013 al Comisiei (7) a modificat anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 pentru a ridica toate măsurile de restricționare a circulației ovinelor și caprinelor în cazul în care a fost confirmat un caz de scrapie atipică, dar a menținut, timp de doi ani, o supraveghere intensificată a efectivelor respective pentru a colecta mai multe date științifice privind scrapia atipică. De la data adoptării Regulamentului (UE) nr. 630/2013, a fost colectată o cantitate semnificativă de date. Prin urmare, acum trebuie eliminată măsura prevăzută la punctul 2.2.3 din capitolul B al anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care nu este legată de preocupările în materie de sănătate publică.

(8)

Capitolul C din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește cerințele pentru importul în Uniune al produselor provenite de la bovine, ovine și caprine. Aceste cerințe variază în funcție de statutul privind ESB al țării sau al regiunii de origine a produselor, precum și în funcție de statutul privind ESB al țării sau al regiunii de origine a animalelor de la care provin produsele. Statutul privind ESB al țărilor sau al regiunilor în funcție de riscul de ESB este stabilit în Decizia 2007/453/CE a Comisiei (8), care enumeră țările sau regiunile cu risc neglijabil de ESB și cu risc controlat de ESB și care prevede că toate celelalte țări sau regiuni trebuie considerate ca având risc nedeterminat de ESB.

(9)

În capitolul C secțiunea B literele (g) și (h) din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se prevăd cerințe specifice pentru a aborda cazul importului, dintr-o țară sau regiune cu risc neglijabil de ESB, de produse provenite de la animale originare dintr-o țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB: la litera (g) se stabilește că animalele trebuie să nu fi fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, iar la litera (h) se stabilește că produsele trebuie să fi fost produse și manipulate într-un mod care să asigure că nu conțineau și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare.

(10)

Cerințele specifice prevăzute în capitolul C secțiunea B literele (g) și (h) din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 sunt conforme cu cerințele prevăzute în secțiunea D punctul 1 litera (a) și punctul 1 litera (c) subpunctul (ii) din același capitol în cazul importului direct în Uniune dintr-o țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB. Cu toate acestea, respectivele cerințe specifice nu sunt prevăzute în prezent în capitolul C secțiunea C din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care stabilește cerințele pentru importurile dintr-o țară sau regiune cu risc controlat de ESB. În consecință, din cauza acestei omisiuni neintenționate, este permis în prezent să se importe în Uniune, dintr-o țară sau regiune cu risc controlat de ESB, produse provenite de la animale originare dintr-o țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB care nu respectă cerințele specifice menționate. Cerințele specifice prevăzute în capitolul C secțiunea B literele (g) și (h) din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 trebuie, prin urmare, introduse în capitolul C secțiunea C a din anexa respectivă.

(11)

Prin urmare, anexele III, V, VII și IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 trebuie modificate în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 (2) a stabilit o listă de substanțe active care îndeplinesc criteriile prevăzute la punctul 4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru a fi considerate substanțe susceptibile de înlocuire. Propoxicarbazonul a fost inclus în lista respectivă deoarece s-a considerat că îndeplinește două dintre cele trei criterii pentru a fi considerat o substanță persistentă, bioacumulativă și toxică („PBT”), în conformitate cu punctul 4 a doua liniuță din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1115 al Comisiei (3) a reînnoit aprobarea substanței propoxicarbazon ca substanță activă, însă nu ca substanță susceptibilă de înlocuire. Mai mult, noua evaluare nu a confirmat persistența substanței, ceea ce a făcut ca această substanță să nu mai îndeplinească două dintre criteriile pentru a fi considerată o substanță PBT. Prin urmare, aceasta a fost inclusă în partea B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Întrucât propoxicarbazonul nu mai poate fi considerat o substanță susceptibilă de înlocuire, pentru a se evita confuzia, acesta trebuie, de asemenea, eliminat din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408, care enumeră substanțele active care trebuie considerate substanțe susceptibile de înlocuire.

(4)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/408 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește, printre altele, cerințele de sănătate animală pentru intrarea în Uniune a transporturilor de animale, material germinativ și produse de origine animală, și se aplică de la 21 aprilie 2021. Una dintre aceste cerințe de sănătate animală este ca transporturile respective să provină dintr-o țară terță sau teritoriu, sau dintr-o zonă sau un compartiment din acestea, enumerat în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul menționat.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) vine în completarea Regulamentului (UE) 2016/429 în ceea ce privește cerințele de sănătate animală pentru intrarea în Uniune a transporturilor de anumite specii și categorii de animale, de material germinativ și de produse de origine animală din țări terțe sau teritorii sau din zone din acestea, sau din compartimente din acestea în cazul animalelor de acvacultură, și, de asemenea, se aplică de la 21 aprilie 2021. Articolul 3 litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/692 prevede că transporturile de animale, de material germinativ și de produse de origine animală care intră în domeniul său de aplicare pot intra în Uniune numai dacă provin dintr-o țară terță sau teritoriu, sau dintr-o zonă sau compartiment din acestea, enumerate pentru specia de animale, materialul germinativ și produsele de origine animală respective în conformitate cu cerințele de sănătate animală prevăzute în regulamentul delegat respectiv.

(3)

Mai mult, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor din acestea – sau, în cazul animalelor de acvacultură, a compartimentelor din acestea – din care se permite introducerea în Uniune a respectivelor specii și categorii de animale și a respectivelor categorii de material germinativ și de produse de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se aplică, de asemenea, de la 21 aprilie 2021, iar listele țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor prevăzute în anexele la acesta au același scop ca listele similare prevăzute anterior în mai multe acte ale Comisiei care au fost abrogate și înlocuite de regulamentul de punere în aplicare respectiv cu efect de la acea dată. Cu toate acestea, o serie de modificări aduse listelor din respectivele acte anterioare ale Comisiei nu sunt reflectate în listele prevăzute în prezent în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404. Acest lucru se datorează în principal faptului că aceste liste tind să fie modificate frecvent pentru a ține seama de aspecte precum evoluția situațiilor epidemiologice în ceea ce privește bolile animalelor, condițiile sanitare sau garanțiile de sănătate animală sau publică din țări sau teritorii terțe.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (4) a stabilit o listă a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Uniune și pot tranzita Uniunea păsări de curte și produse obținute de la păsări de curte. Regulamentul respectiv a fost abrogat și înlocuit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404, iar anexele V și XIV la acesta stabilesc în prezent listele țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de păsări de curte, de material germinativ provenit de la păsări de curte, de carne proaspătă de păsări de curte și de vânat cu pene. Cu toate acestea, o serie de modificări aduse listelor din Regulamentul (CE) nr. 798/2008 nu au fost incluse în listele prevăzute în anexele V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404. În speță, Regulamentul (CE) nr. 798/2008 a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/626 al Comisiei (5) în ceea ce privește rubrica referitoare la Republica Macedonia de Nord, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1166 al Comisiei (6) în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1752 al Comisiei (7) în ceea ce privește rubrica referitoare la Australia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2083 al Comisiei (8) în ceea ce privește rubrica referitoare la Japonia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/460 al Comisiei (9) în ceea ce privește rubrica referitoare la Ucraina și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/568 al Comisiei (10) în ceea ce privește rubrica referitoare la Regatul Unit. În consecință, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui modificat pentru a ține seama de modificările respective ale listei prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

(6)

În plus, Australia a prezentat informații actualizate privind situația epidemiologică de pe teritoriul său ca urmare a apariției unui focar epidemic de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) confirmat într-o exploatație avicolă de pe teritoriul său la 31 iulie 2020, precum și măsurile pe care le-a luat pentru a preveni răspândirea bolii respective. În speță, ca urmare a apariției acestui focar de HPAI, Australia a pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a controla și a limita răspândirea bolii respective. Mai mult, Australia a finalizat măsurile necesare de curățare și dezinfectare în urma punerii în aplicare a politicii de depopulare totală a exploatației avicole de pe teritoriul său care a fost infectată anterior.

(7)

Comisia a evaluat informațiile transmise de Australia și a concluzionat că focarul de HPAI a fost eliminat și că nu mai există niciun risc asociat cu intrarea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din țara terță respectivă.

(8)

În plus, Regatul Unit a prezentat informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul său în ceea ce privește focarele de HPAI confirmate în exploatațiile avicole la 27 ianuarie 2021 pe insula Anglesey din Țara Galilor, la 8 februarie 2021 în Redcar and Cleveland, Anglia, la 12 februarie 2021 în Glenrothes, Fife, Scoția și la 29 martie 2021 în comitatul Staffordshire, Anglia, precum și cu privire la măsurile pe care le-a luat pentru a preveni răspândirea în continuare a bolii respective. În speță, ca urmare a apariției respectivelor focare de HPAI, Regatul Unit a pus în aplicare o politică de depopulare totală pentru a controla și a limita răspândirea bolii respective. Mai mult, Regatul Unit a finalizat măsurile necesare de curățare și dezinfectare în urma punerii în aplicare a politicii de depopulare totală a exploatațiilor avicole de pe teritoriul său care au fost infectate.

(9)

Comisia a evaluat informațiile prezentate de Regatul Unit și a concluzionat că focarele de HPAI din exploatațiile avicole din Insula Anglesey din Țara Galilor, din Redcar and Cleveland, Anglia, din Glenrothes, Fife, Scoția și din comitatul Staffordshire, Anglia au fost eliminate și că nu mai există niciun risc asociat cu introducerea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte din zonele din Regatul Unit din care introducerea în Uniune a produselor obținute de la păsări de curte a fost suspendată din cauza acestor focare.

(10)

Prin urmare, rubricile referitoare la Australia și Regatul Unit din tabelul din partea 1 a anexelor V și XIV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui, de asemenea, să țină seama de situația epidemiologică actuală din țările terțe respective.

(11)

Mai mult, anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 stabilește lista cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a păsărilor captive și a materialului germinativ provenit de la păsările captive. Lista respectivă ar trebui să țină seama de lista țărilor terțe din care sunt autorizate importurile în Uniune de păsări captive, prevăzută în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 139/2013 al Comisiei (11) abrogat prin Regulamentul delegat (UE) 2020/692. Prin urmare, anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui modificată pentru a include Argentina și Filipine.

(12)

De asemenea, anumite țări terțe au transmis Comisiei răspunsuri la un chestionar privind introducerea de membrane în Uniune din punctul de vedere al sănătății publice și animale. Aceste țări terțe au furnizat Comisiei dovezi și garanții suficiente pentru a fi incluse în lista cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de membrane. Prin urmare, acestea ar trebui incluse în lista cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a transporturilor de membrane, prevăzută în anexa XVI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404, iar anexa respectivă ar trebui modificată în consecință.

(13)

Anexa XVII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 stabilește lista cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a laptelui crud, a colostrului, a produselor pe bază de colostru, a produselor lactate obținute din lapte crud și a produselor lactate care nu au fost supuse unui tratament specific de atenuare a riscurilor împotriva febrei aftoase. Lista respectivă ar trebui să țină seama de lista țărilor terțe sau a părților din acestea autorizate pentru introducerea în Uniunea Europeană de transporturi de lapte crud, de produse lactate, de colostru și de produse pe bază de colostru și să indice tipul de tratament termic necesar pentru astfel de mărfuri, prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei (12), întrucât Regulamentul (UE) nr. 605/2010 a fost abrogat și înlocuit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404. Prin urmare, anexa XVII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui modificată pentru a include Bosnia și Herțegovina.

(14)

Anexa XVIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 stabilește lista cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a produselor lactate care au fost supuse unui tratament specific de atenuare a riscurilor împotriva febrei aftoase. Lista prevăzută în anexa XVIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui să reflecte lista din coloana C a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 605/2010, care s-a aplicat până la 20 aprilie 2021. Republica Moldova a fost inclusă în coloana C din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 605/2010, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/645 al Comisiei (13). Prin urmare, anexa XVIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui modificată pentru a include Republica Moldova.

(15)

Anexa XXII stabilește lista cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea autorizate pentru tranzitul prin Uniune în condiții specifice. Pentru a se evita orice perturbare nejustificată a schimburilor comerciale, respectivele condiții specifice ar trebui să le reflecte pe cele prevăzute în normele Uniunii aplicabile înainte de data aplicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404. Prin urmare, anexa XXII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 ar trebui modificată pentru a adapta anumite condiții specifice pentru tranzitul prin Uniune al transporturilor de anumite produse din carne provenite din Bosnia și Herțegovina.

(16)

Prin urmare, este necesar ca anexele V, VI, XIV, XVI, XVII, XVIII și XXII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 să fie modificate în consecință.

(17)

Întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se aplică de la 21 aprilie 2021, din motive de securitate juridică, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență.

(18)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,