ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 231

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 64
30 iunie 2021


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

1

 

*

Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013

21

 

*

Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

60

 

*

Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă

94

 

*

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize

159

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

30.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 231/1


REGULAMENTUL (UE) 2021/1056 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 24 iunie 2021

de instituire a Fondului pentru o tranziție justă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf și articolul 322 alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (4),

întrucât:

(1)

Cadrul de reglementare care guvernează politica de coeziune a Uniunii pentru perioada 2021-2027, în contextul următorului cadru financiar multianual, contribuie la îndeplinirea angajamentelor Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris adoptat în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), continuând eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prin concentrarea finanțării din partea Uniunii asupra obiectivelor verzi. Prezentul regulament ar trebui să pună în aplicare una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” și face parte din Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care oferă finanțare specifică în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a aborda costurile sociale, economice și de mediu ale tranziției către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în care emisiile de gaze cu efect de seră rămase să fie compensate prin absorbții echivalente.

(2)

Tranziția către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic constituie unul dintre cele mai importante obiective de politică ale Uniunii. La 12 decembrie 2019, Consiliul European a aprobat realizarea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Deși combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului va aduce tuturor beneficii pe termen lung și oferă tuturor oportunități și provocări pe termen mediu, nu toate regiunile și statele membre își încep tranziția de la același nivel sau au aceeași capacitate de reacție. Unele state membre sunt mai avansate decât altele, iar tranziția implică un impact social, economic și de mediu mai extins pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili pentru consumul de energie – în special cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase – sau pe industrii cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Această situație creează nu doar riscul unei tranziții la viteze variabile în ceea ce privește acțiunile climatice la nivelul Uniunii, ci și riscul unor disparități tot mai mari între regiuni, dăunătoare pentru obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială.

(3)

Pentru a reuși și a fi acceptabilă din punct de vedere social pentru toți, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, Uniunea, statele membre și regiunile lor trebuie să țină seama de implicațiile sale sociale, economice și de mediu încă de la început și să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a atenua consecințele negative. Bugetul Uniunii are un rol important în această privință.

(4)

Astfel cum se prevede în Pactul ecologic european și în Planul de investiții pentru o Europă durabilă, Mecanismul pentru o tranziție justă ar trebui să vină în completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acest mecanism ar trebui să contribuie la abordarea consecințelor sociale, economice și de mediu, în special pentru lucrătorii afectați pe parcursul procesului de tranziție către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, prin agregarea cheltuielilor bugetare ale Uniunii în favoarea obiectivelor climatice și sociale la nivel regional și prin urmărirea unor standarde sociale și de mediu ridicate.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să instituie Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), care constituie unul dintre pilonii Mecanismului pentru o tranziție justă pus în aplicare în cadrul politicii de coeziune. Obiectivele FTJ sunt de a atenua efectele negative ale tranziției climatice prin acordarea de sprijin celor mai afectate teritorii și lucrătorilor vizați, precum și de a promova o tranziție socioeconomică echilibrată. În conformitate cu obiectivul specific unic al FTJ, acțiunile care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să contribuie în mod direct la atenuarea impactului tranziției prin atenuarea repercusiunilor negative asupra ocupării forței de muncă și prin finanțarea diversificării și a modernizării economiei locale. Obiectivul specific unic al FTJ este stabilit la același nivel și menționat împreună cu obiectivele de politică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(6)

Pentru a reflecta Pactul ecologic european ca strategie de creștere durabilă a Uniunii și importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, FTJ este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la durabilitatea mediului, precum și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate. Resursele din pachetul financiar al FTJ sunt suplimentare investițiilor necesare pentru atingerea țintei globale de a aloca 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Respectivele resurse ar trebui să contribuie integral la atingerea acestei ținte, împreună cu resursele transferate în mod voluntar din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și din Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (8). În acest context, FTJ ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și de mediu și nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și care asigură tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

(7)

Resursele din FTJ ar trebui să vină în completarea resurselor disponibile în cadrul politicii de coeziune.

(8)

Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic reprezintă o provocare pentru toate statele membre. Tranziția va fi dificilă îndeosebi pentru statele membre care se bazează, ori s-au bazat până nu demult, în mare măsură, pe combustibilii fosili sau pe activitățile industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră care trebuie eliminate treptat sau care trebuie adaptate din cauza tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și care nu dispun de mijloacele financiare necesare în acest scop. Prin urmare, FTJ ar trebui să vizeze toate statele membre, dar distribuirea mijloacelor sale financiare ar trebui să se concentreze pe teritoriile cele mai afectate de procesul de tranziție climatică și respectiva distribuire ar trebui să reflecte capacitatea statelor membre de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic.

(9)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(10)

Pentru a asigura utilizarea eficace a resurselor FTJ, accesul la FTJ ar trebui să fie limitat la 50 % din alocările naționale pentru statele membre care nu s-au angajat încă să pună în aplicare, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, restul de 50 % fiind pus la dispoziție pentru programare în momentul acceptării unui astfel de angajament. Pentru a asigura echitatea și egalitatea de tratament între statele membre, în cazul în care un stat membru nu s-a angajat până la data de 31 decembrie a oricărui an începând din 2022 să pună în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, angajamentul bugetar pentru anul precedent ar trebui să fie dezangajat în întregime în anul următor.

(11)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (11) și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și de reziliență prevăzute de FTJ ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate în așa fel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în regulamentul respectiv.

(12)

Prezentul regulament ar trebui să identifice tipurile de investiții pentru care sprijinul pentru cheltuielile din cadrul FTJ ar fi permis. Toate activitățile sprijinite ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a angajamentelor și a priorităților Uniunii în materie de climă, de mediu și la nivel social. Lista investițiilor ar trebui să le includă pe cele care sprijină economiile locale prin stimularea potențialului lor endogen de creștere în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă respective, inclusiv turismul durabil, după caz. Investițiile trebuie să fie sustenabile pe termen lung, ținând seama de toate obiectivele Pactului ecologic european. Proiectele finanțate ar trebui să contribuie la o tranziție către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic și circulară, inclusiv la măsuri care vizează creșterea eficienței utilizării resurselor. Incinerarea deșeurilor nu ar trebui să beneficieze de sprijin, având în vedere că această activitate se încadrează în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor în economia circulară. Serviciile de consultanță care contribuie la punerea în aplicare a măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să fie eligibile. Renaturarea siturilor, dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea apei ar trebui să poată fi sprijinite în cadrul unui proiect de restaurare a terenurilor. Atunci când sprijină măsuri de eficiență energetică, FTJ ar trebui să poată sprijini investițiile precum cele care contribuie la reducerea sărăciei energetice, în principal prin îmbunătățirea eficienței energetice a fondului locativ. FTJ ar trebui de asemenea să poată sprijini dezvoltarea unor tehnologii inovatoare de stocare.

(13)

Pentru a-i proteja cetățenii care sunt cei mai vulnerabili la tranziția climatică, FTJ ar trebui să vizeze, de asemenea, actualizarea competențelor și recalificarea, inclusiv formarea lucrătorilor afectați, indiferent dacă aceștia sunt încă angajați sau și-au pierdut locul de muncă din cauza tranziției. FTJ ar trebui să urmărească să îi ajute să se adapteze la noi oportunități de angajare. FTJ ar trebui, de asemenea, să ofere orice formă adecvată de sprijin persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv asistență pentru căutarea unui loc de muncă și incluziunea lor activă pe piața forței de muncă. Toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care și-au pierdut locul de muncă în sectoarele afectate de tranziția dintr-o regiune vizată de planul teritorial pentru o tranziție justă ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FTJ, chiar dacă lucrătorii care au fost concediați nu locuiesc în regiunea respectivă. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită cetățenilor expuși riscului de sărăcie energetică, în special atunci când se pun în aplicare măsuri de eficiență energetică pentru îmbunătățirea condițiilor în locuințele sociale.

(14)

Ar trebui să se permită acordarea de sprijin pentru activitățile din domeniul educației și al incluziunii sociale, precum și sprijin pentru infrastructura socială destinată centrelor de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, precum și în centrele de formare, cu condiția ca aceste activități să fie justificate în mod corespunzător în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. În ceea ce privește îngrijirea persoanelor în vârstă, ar trebui menținut principiul promovării îngrijirii în comunitate. Serviciile sociale și serviciile publice din aceste domenii ar putea completa mixul de investiții. Orice sprijin acordat în aceste domenii ar trebui să necesite o justificare adecvată în planurile teritoriale pentru o tranziție justă și ar trebui să urmărească obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale.

(15)

Pentru a aborda situația specifică și rolul femeilor în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar trebui promovată egalitatea de gen. Participarea femeilor pe piața forței de muncă și antreprenoriatul în rândul acestora, precum și egalitatea de remunerare, joacă un rol important în asigurarea egalității de șanse. FTJ ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile care sunt afectate în mod disproporționat de efectele adverse ale tranziției, cum ar fi lucrătorii cu handicap. Identitatea comunităților miniere trebuie păstrată, iar continuitatea comunităților trecute și viitoare trebuie protejată. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite patrimoniului lor minier material și imaterial, inclusiv culturii miniere.

(16)

Pentru a consolida diversificarea economică a teritoriilor afectate de tranziție, FTJ ar trebui să ofere sprijin întreprinderilor și agenților economici, inclusiv prin sprijin pentru investiții productive în microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (12) (IMM-uri). Investițiile productive ar trebui înțelese ca investiții în capitalul fix sau în activele necorporale ale întreprinderilor în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. Pentru alte întreprinderi decât IMM-urile, investițiile productive ar trebui să fie sprijinite numai dacă sunt necesare pentru atenuarea pierderilor de locuri de muncă generate de tranziție prin crearea sau protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă și dacă nu conduc la o relocare sau nu sunt rezultatul acesteia. Investițiile în instalațiile industriale existente, inclusiv cele vizate de sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, ar trebui permise dacă contribuie la tranziția către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și se situează cu mult sub nivelul de referință relevant stabilit pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) și dacă duc la protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Orice astfel de investiție ar trebui să fie justificată în mod corespunzător în planul teritorial pertinent pentru o tranziție justă. Pentru a proteja integritatea pieței interne și politica de coeziune, sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum sunt prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE și, în special, sprijinul acordat investițiilor productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile ar trebui să fie limitat la întreprinderile situate în zone desemnate ca zone asistate în sensul articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE.

(17)

Pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește programarea resurselor FTJ în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, ar trebui să fie posibilă elaborarea unui program independent al FTJ sau programarea resurselor FTJ în una sau mai multe priorități specifice din cadrul programelor care beneficiază de sprijin din partea FEDR, FSE+ sau a Fondului de coeziune. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, resursele FTJ ar putea fi consolidate, în mod voluntar, printr-o finanțare complementară din partea FEDR și a FSE+. În acest caz, cuantumurile transferate de la FEDR și FSE+ ar trebui să fie în concordanță cu tipul de operațiuni prevăzute în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

(18)

Sprijinul FTJ ar trebui să fie condiționat de punerea în aplicare efectivă a unui proces de tranziție pe un teritoriu specific pentru a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic. În această privință, statele membre ar trebui să elaboreze, în cadrul dialogului social și în cooperare cu părțile interesate relevante, în conformitate cu dispozițiile relevante privind parteneriatul din Regulamentul (UE) 2021/1060 și cu sprijinul Comisiei, planuri teritoriale pentru o tranziție justă care stabilesc procesul de tranziție, în concordanță cu planurile lor naționale integrate privind energia și clima. În acest scop, Comisia ar trebui să înființeze o Platformă pentru o tranziție justă care să se bazeze pe platforma existentă pentru regiunile carbonifere în tranziție, pentru a permite schimburile bilaterale și multilaterale de experiență cu privire la lecțiile învățate și la bunele practici în toate sectoarele afectate. Statele membre ar trebui să se asigure că municipalitățile și orașele sunt implicate în execuția resurselor FTJ și că nevoile acestora în acest context sunt luate în considerare.

(19)

Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să identifice teritoriile cele mai afectate, în care ar trebui să fie concentrat sprijinul FTJ, și să descrie acțiunile specifice care urmează să fie întreprinse pentru atingerea țintelor Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a unei economii a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în special în ceea ce privește conversia sau închiderea instalațiilor care implică producția de combustibili fosili sau alte activități care generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Respectivele teritorii ar trebui definite cu precizie și ar trebui să corespundă nivelului 3 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (denumite în continuare „regiuni de nivel NUTS 3”), astfel cum au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (14), sau să facă parte din acestea. Planurile ar trebui să stabilească provocările și nevoile acestor teritorii, ținând cont de riscurile de depopulare, și să identifice tipul de operațiuni necesare pentru a contribui la crearea de locuri de muncă la nivelul beneficiarilor planului și într-un mod care să asigure dezvoltarea coerentă a unor activități economice reziliente la schimbările climatice, care să fie compatibile totodată cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și cu obiectivele Pactului ecologic european. Atunci când se identifică astfel de teritorii, ar trebui să se acorde o atenție suplimentară particularităților insulelor, ale zonelor insulare, precum și ale regiunilor ultraperiferice, în cazul cărora caracteristicile geografice și socioeconomice pot necesita o abordare diferită pentru a sprijini procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Numai investițiile conforme cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să primească sprijin financiar din partea FTJ. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să facă parte din programele care beneficiază de sprijin după caz, din partea FEDR, FSE+, a Fondului de coeziune sau FTJ, care sunt aprobate de Comisie.

(20)

Pentru a spori orientarea către rezultate a utilizării resurselor FTJ, Comisia, în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să poată aplica corecții financiare în cazul unor rezultate foarte slabe în materie de atingere a țintelor stabilite pentru obiectivul specific al FTJ.

(21)

Pentru a stabili un cadru financiar adecvat pentru FTJ, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili defalcarea anuală a resurselor disponibile pe stat membru.

(22)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume sprijinirea populației, a economiei și a mediului din teritoriile care se confruntă cu transformări economice și sociale în cadrul tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre din cauza disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor teritorii și a rămânerii în urmă a celor mai defavorizate teritorii, precum și a limitării resurselor financiare ale statelor membre și ale teritoriilor, dar, având în vedere, necesitatea unui cadru coerent de punere în aplicare care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii partajate, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(23)

Având în vedere adoptarea prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând seama de necesitatea de a executa FTJ într-un mod coordonat și armonizat, precum și pentru a permite implementarea sa rapidă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament instituie Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) pentru a oferi sprijin populației, economiilor și mediului din teritoriile care se confruntă cu provocări socioeconomice majore care decurg din procesul de tranziție către obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (15), și către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Regulamentul stabilește obiectivul specific al FTJ, acoperirea geografică și resursele acestuia, domeniul de aplicare al sprijinului acordat în ceea ce privește obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1060, precum și dispoziții specifice pentru programare și indicatorii necesari pentru monitorizare.

Articolul 2

Obiectivul specific

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060, FTJ contribuie la obiectivul specific unic de a permite regiunilor și cetățenilor să facă față efectelor sociale, asupra ocupării forței de muncă, economice și de mediu ale tranziției către țintele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris.

Articolul 3

Acoperirea geografică și resursele în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică

(1)   FTJ sprijină obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în toate statele membre.

(2)   Resursele FTJ în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică care sunt disponibile pentru angajamentul bugetar pentru perioada 2021-2027 sunt de 7 500 000 000 EUR la prețurile din 2018, astfel cum se prevede la articolul 110 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(3)   Resursele menționate la alineatul (2) pot fi majorate, dacă este cazul, cu resurse suplimentare alocate în bugetul Uniunii, precum și cu alte resurse în conformitate cu actul de bază aplicabil.

(4)   Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, pentru a stabili defalcarea anuală a resurselor disponibile, inclusiv a oricăror resurse suplimentare menționate la alineatul (3), pentru fiecare stat membru, în conformitate cu alocările prevăzute în anexa I.

Articolul 4

Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

(1)   Măsurile menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2094 sunt puse în aplicare în temeiul prezentului regulament cu un cuantum de 10 000 000 000 EUR la prețurile din 2018 astfel cum se menționează la articolul 109 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060 și sub rezerva articolului 3 alineatele (3), (4), (7) și (9) din Regulamentul (UE) 2020/2094.

Acest cuantum este considerat ca reprezentând alte resurse menționate la articolul 3 alineatul (3) din prezentul regulament. După cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094, acest cuantum constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(2)   Cuantumul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol este pus la dispoziție pentru angajamentul bugetar în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru anii 2021-2023, în plus față de resursele globale menționate la articolul 3, după cum urmează:

2021: 2 000 000 000 EUR;

2022: 4 000 000 000 EUR;

2023: 4 000 000 000 EUR.

Un cuantum de 15 600 000 EUR la prețurile din 2018 se pune la dispoziție pentru cheltuielile administrative din resursele menționate la primul paragraf.

(3)   Defalcarea anuală de către statele membre a cuantumului menționat la alineatul (1) primul paragraf de la prezentul articol se include în decizia Comisiei menționată la articolul 3 alineatul (4), în conformitate cu alocările stabilite în anexa I.

(4)   Prin derogare de la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul financiar, normele de dezangajare prevăzute în titlul VII capitolul IV din Regulamentul (UE) 2021/1060 se aplică angajamentelor bugetare bazate pe resursele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar, aceste resurse nu pot fi utilizate pentru un program sau o acțiune următoare.

(5)   Plățile către programe se alocă primului angajament deschis al FTJ, începând cu angajamentele din resursele menționate la alineatul (1) primul paragraf până la epuizarea lor.

Articolul 5

Mecanismul de recompensare verde

(1)   În cazul în care, în temeiul articolului 3 alineatul (3), resursele pentru FTJ sunt majorate înainte de 31 decembrie 2024, resursele suplimentare se distribuie între statele membre pe baza cotelor naționale prevăzute în anexa I.

(2)   În cazul în care, în temeiul articolului 3 alineatul (3) din prezentul regulament, resursele pentru FTJ sunt majorate după 31 decembrie 2024, resursele suplimentare se distribuie între statele membre în conformitate cu metodologia prevăzută la al doilea paragraf de la prezentul alineat, pe baza modificării emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalațiilor lor industriale în perioada cuprinsă între anul 2018 și ultimul an pentru care sunt disponibile date, astfel cum sunt raportate în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (16). Modificarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru se calculează prin agregarea emisiilor de gaze cu efect de seră numai ale regiunilor de nivel NUTS 3 care au fost identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din prezentul regulament.

Alocarea de resurse suplimentare pentru fiecare stat membru se stabilește în conformitate cu următoarele:

(a)

pentru statele membre care au realizat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră realizată de fiecare stat membru se calculează prin exprimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră din cel mai recent an de referință ca procent din emisiile de gaze cu efect de seră observate în 2018; pentru statele membre care nu au realizat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, procentul respectiv se stabilește la 100 %;

(b)

cota finală pentru fiecare stat membru se obține împărțind cotele naționale stabilite în anexa I la procentele care rezultă de la litera (a); și

(c)

rezultatul calculului de la litera (b) se reclasifică pentru a ajunge la 100 %.

(3)   Statele membre includ resursele suplimentare în programele lor și transmit o modificare a programului în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 6

Alocări specifice pentru regiunile ultraperiferice și insule

Atunci când își pregătesc planurile teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu articolul 11 alineatul (1), statele membre țin seama în special de situația insulelor și a regiunilor ultraperiferice care se confruntă cu provocări socioeconomice grave care decurg din procesul de tranziție către țintele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, având în vedere nevoile lor specifice, astfel cum sunt recunoscute la articolele 174 și 349 din TFUE.

Atunci când includ astfel de teritorii în planurile lor teritoriale pentru o tranziție justă, statele membre stabilesc cuantumul specific alocat pentru respectivele teritorii, cu justificarea corespunzătoare, ținând seama de provocările specifice ale respectivelor teritorii.

Articolul 7

Accesul condiționat la resurse

(1)   În cazul în care un stat membru nu și-a luat angajamentul de a pune în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, numai 50 % din alocările anuale pentru statul membru respectiv stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) și cu articolul 4 alineatul (3) sunt puse la dispoziție pentru programare și incluse în priorități.

Prin derogare de la articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament, restul de 50 % din alocările anuale nu se includ în priorități. În astfel de cazuri, programele care beneficiază de sprijin din partea FTJ și sunt transmise în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/1060 includ doar 50 % din alocările anuale ale FTJ în tabelul menționat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (ii) din regulamentul menționat. Tabelul menționat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (i) din regulamentul menționat identifică separat alocările disponibile pentru programare și alocările care nu sunt programate.

(2)   Comisia aprobă programele care conțin o prioritate a FTJ sau orice modificare a acestora numai în cazul în care sunt respectate cerințele stabilite în partea de alocare programată în conformitate cu alineatul (1).

(3)   De îndată ce un stat membru s-a angajat să pună în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, acesta poate depune o cerere de modificare a fiecărui program care beneficiază de sprijin din partea FTJ în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și să includă alocările neprogramate care nu au fost dezangajate.

(4)   Angajamentele bugetare se realizează pe baza tabelului menționat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Angajamentele legate de alocările neprogramate nu se utilizează pentru plăți și nu sunt incluse în baza de calcul a prefinanțării în conformitate cu articolul 90 din regulamentul menționat până când nu sunt puse la dispoziție pentru programare în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol.

Prin derogare de la articolul 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060, în absența angajamentului statului membru de a pune în aplicare până la 31 decembrie a oricărui an începând din 2022 obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, angajamentele bugetare pentru anul precedent care se referă la alocările neprogramate se dezangajează integral în anul următor.

Articolul 8

Domeniul de aplicare al sprijinului

(1)   FTJ acordă sprijin exclusiv pentru activitățile care sunt direct legate de obiectivul său specific prevăzut la articolul 2 și care contribuie la punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă întocmite în conformitate cu articolul 11.

(2)   În conformitate cu alineatul (1), FTJ acordă sprijin exclusiv pentru următoarele activități:

(a)

investiții productive în IMM-uri, inclusiv în microîntreprinderi și întreprinderi nou-înființate, care conduc la diversificare, modernizare și reconversie economică;

(b)

investiții în crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri și servicii de consultanță, care duc la crearea de locuri de muncă;

(c)

investiții în activități de cercetare și inovare, inclusiv în cele conduse de universități și organizații de cercetare publice, și de promovare a transferului de tehnologii avansate;

(d)

investiții în dezvoltarea de tehnologii, precum și în sisteme și infrastructuri pentru o energie curată la prețuri accesibile, inclusiv tehnologii de stocare a energiei, și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

(e)

investiții în energia din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (17), inclusiv criteriile de durabilitate stabilite în aceasta, și în eficiența energetică, inclusiv în scopul reducerii sărăciei energetice;

(f)

investiții în mobilitatea locală inteligentă și durabilă, inclusiv în decarbonizarea sectorului local al transporturilor și a infrastructurii sale;

(g)

reabilitarea și modernizarea rețelelor de termoficare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a sistemelor de termoficare și a investițiilor în producția de energie termică, cu condiția ca respectivele instalații de producere a energiei termice să fie furnizate exclusiv din surse regenerabile de energie;

(h)

investiții în digitalizare, inovarea digitală și conectivitatea digitală;

(i)

investiții în regenerarea și decontaminarea siturilor dezafectate, în restaurarea terenurilor și inclusiv, unde este necesar, în proiecte de infrastructură verde și în proiecte de reconversie, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”;

(j)

investiții în consolidarea economiei circulare, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri și reducerea acestora, utilizarea eficientă a resurselor, reutilizare, reparare și reciclare;

(k)

actualizarea competențelor și recalificarea lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

(l)

asistență pentru căutarea unui loc de muncă acordată persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

(m)

incluziunea activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

(n)

asistență tehnică;

(o)

alte activități în domeniile educației și incluziunii sociale, inclusiv, atunci când se justifică în mod corespunzător, investiții în infrastructură pentru centrele de formare, centrele de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, astfel cum se indică în planurile teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu articolul 11.

În plus, FTJ poate sprijini, în zonele desemnate ca zone asistate în sensul articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE, investiții productive în alte întreprinderi decât IMM-urile, cu condiția ca aceste investiții să fi fost aprobate în cadrul planului teritorial pentru o tranziție justă, pe baza informațiilor solicitate în temeiul articolului 11 alineatul (2) litera (h) din prezentul regulament. Aceste investiții sunt eligibile numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului teritorial pentru o tranziție justă, în cazul în care contribuie la tranziția către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și la atingerea țintelor de mediu aferente, în cazul în care sprijinul lor este necesar pentru crearea de locuri de muncă pe teritoriul identificat și nu conduc la relocare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

FTJ poate sprijini totodată investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, cu condiția ca aceste investiții să fi fost aprobate în cadrul planului teritorial pentru o tranziție justă, pe baza informațiilor solicitate în temeiul articolului 11 alineatul (2) litera (i) din prezentul regulament. Aceste investiții sunt eligibile numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului teritorial pentru o tranziție justă.

Articolul 9

Excluderi din domeniul de aplicare al sprijinului

FTJ nu acordă sprijin pentru:

(a)

dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(b)

fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;

(c)

o întreprindere în dificultate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (18), cu excepția cazului în care este autorizată în temeiul unor norme privind acordarea temporară de ajutoare de stat instituite pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale sau în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis pentru sprijinirea investițiilor care reduc costurile energiei în contextul procesului de tranziție energetică;

(d)

investițiile legate de producția, prelucrarea, transportul, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili.

Articolul 10

Programarea resurselor FTJ

(1)   Resursele FTJ se programează pentru categoriile de regiuni în care se află teritoriile în cauză, pe baza planurilor teritoriale pentru o tranziție justă întocmite în conformitate cu articolul 11 și aprobate de Comisie ca parte a unui program sau a unei modificări a unui program. Resursele programate iau forma unui sau mai multor programe specifice sau a unei sau mai multor priorități din cadrul programelor.

Comisia aprobă un program sau orice modificare a acestuia numai dacă identificarea teritoriilor celor mai afectate de procesul de tranziție, cuprinsă în planul teritorial pertinent pentru o tranziție justă, este justificată în mod corespunzător, iar planul respectiv este în concordanță cu planul național integrat privind energia și clima al statului membru în cauză.

(2)   O prioritate sau prioritățile FTJ cuprind resursele FTJ constând în întreaga alocare din FTJ pentru statele membre sau o parte din aceasta și resursele transferate în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Totalul resurselor FEDR și FSE+ transferate către FTJ nu depășește triplul valorii sprijinului acordat de FTJ acestei priorități, cu excepția resurselor menționate la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament.

(3)   În conformitate cu articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata de cofinanțare, aplicabilă regiunii în care se află teritoriul sau teritoriile identificate în planurile teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament, pentru prioritatea sau prioritățile FTJ nu depășește:

(a)

85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

70 % pentru regiunile de tranziție;

(c)

50 % pentru regiunile mai dezvoltate.

Articolul 11

Planurile teritoriale pentru o tranziție justă

(1)   Statele membre întocmesc, împreună cu autoritățile locale și regionale competente ale teritoriilor vizate, unul sau mai multe planuri teritoriale pentru o tranziție justă care vizează unul sau mai multe teritorii afectate corespunzătoare regiunilor de nivel NUTS 3 sau părți ale acestora, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II. Aceste teritorii sunt teritoriile afectate în cea mai mare măsură pe baza impactului economic și social al tranziției, în special în ceea ce privește adaptarea preconizată a lucrătorilor sau pierderile preconizate de locuri de muncă în domeniul producției și al utilizării combustibililor fosili și necesitățile de transformare a proceselor de producție ale instalațiilor industriale cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

(2)   Planurile teritoriale pentru o tranziție justă conțin următoarele elemente:

(a)

o descriere a procesului de tranziție la nivel național către o economie neutră din punct de vedere climatic, care să includă un calendar al etapelor principale ale tranziției către țintele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în concordanță cu cea mai recentă versiune a planului național integrat privind energia și clima;

(b)

o justificare pentru identificarea teritoriilor ca fiind afectate în cea mai mare măsură de procesul de tranziție menționat la litera (a) de la prezentul alineat și care urmează să beneficieze de sprijin din partea FTJ, în conformitate cu alineatul (1);

(c)

o evaluare a provocărilor legate de tranziție cu care se confruntă teritoriile identificate ca fiind cele mai afectate, inclusiv a impactului social, economic și de mediu al tranziției către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, identificând numărul potențial de locuri de muncă afectate și de locuri de muncă pierdute, riscurile de depopulare și nevoile și obiectivele de dezvoltare care trebuie atinse până în 2030 și legate de transformarea sau încetarea activităților cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră în aceste teritorii;

(d)

o descriere a contribuției preconizate a sprijinului acordat de FTJ pentru a face față impactului social, demografic, economic, de sănătate și de mediu al tranziției către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, inclusiv a contribuției preconizate în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și menținerea acestora;

(e)

o evaluare a coerenței sale cu alte strategii și planuri naționale, regionale sau teritoriale relevante;

(f)

o descriere a mecanismelor de guvernanță care constau în acordurile de parteneriat, măsurile de monitorizare și evaluare planificate și organismele responsabile;

(g)

o descriere a tipului de operațiuni preconizate și a contribuției estimate a acestora la atenuarea impactului tranziției;

(h)

în cazul în care urmează să se acorde sprijin pentru investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile, o listă orientativă a operațiunilor și întreprinderilor care urmează să fie sprijinite și o justificare a necesității acordării acestui sprijin printr-o analiză a lacunelor care să demonstreze că, în absența investiției, pierderile de locuri de muncă preconizate ar depăși numărul preconizat de locuri de muncă create;

(i)

în cazul în care urmează să se acorde sprijin pentru investiții în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, o listă a operațiunilor care urmează să fie sprijinite și o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și conduc la o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează cu mult sub nivelurile de referință pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE și cu condiția ca aceste operațiuni să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă;

(j)

sinergiile și complementaritatea cu alte programe relevante ale Uniunii pentru a răspunde nevoilor identificate în materie de dezvoltare; și

(k)

sinergiile și complementaritatea cu sprijinul prevăzut din ceilalți piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă.

(3)   Elaborarea și punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă se realizează cu implicarea partenerilor relevanți în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și, după caz, a Băncii Europene de Investiții și a Fondului European de Investiții.

(4)   Planurile teritoriale pentru o tranziție justă sunt în concordanță cu strategiile teritoriale relevante menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și cu strategiile de specializare inteligentă relevante, cu planurile naționale integrate privind energia și clima și cu Pilonul european al drepturilor sociale.

În cazul în care revizuirea unui plan național integrat privind energia și clima în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 impune o revizuire a unui plan teritorial pentru o tranziție justă, respectiva revizuire este efectuată ca parte a exercițiului de evaluare la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(5)   În cazul în care statele membre intenționează să utilizeze posibilitatea de a primi sprijin în cadrul celorlalți piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă, planurile lor teritoriale pentru o tranziție justă stabilesc sectoarele și domeniile tematice avute în vedere pentru a beneficia de sprijin în cadrul acestor piloni.

Articolul 12

Indicatori

(1)   Indicatorii comuni de realizare și de rezultat stabiliți în anexa III și, în cazul în care acest lucru este justificat corespunzător în planul teritorial pentru o tranziție justă, indicatorii de rezultat și de realizare specifici fiecărui program, se utilizează în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), cu articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) și cu articolul 42 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative. Țintele nu se revizuiesc după aprobarea de către Comisie a cererii de modificare a programului depuse în temeiul articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(3)   În cazul în care o prioritate a FTJ sprijină activitățile menționate la articolul 8 alineatul (2) litera (k), (l) sau (m), datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai în cazul în care sunt disponibile toate datele referitoare la participantul respectiv solicitate în conformitate cu anexa III.

Articolul 13

Corecții financiare

Pe baza examinării raportului final privind performanța programului, Comisia poate efectua corecții financiare în conformitate cu articolul 104 din Regulamentul (UE) 2021/1060 în cazul în care se atinge mai puțin de 65 % din ținta stabilită pentru unul sau mai mulți indicatori de realizare.

Corecțiile financiare sunt proporționale cu realizările și nu se aplică atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau de mediu survenite în statul membru în cauză sau din motive de forță majoră care afectează grav implementarea respectivelor priorități.

Articolul 14

Reexaminare

Până la 30 iunie 2025, Comisia reexaminează execuția FTJ în ceea ce privește obiectivul specific prevăzut la articolul 2, ținând seama de posibilele modificări ale Regulamentului (UE) 2020/852 și de obiectivele climatice ale Uniunii stabilite într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) și de evoluția punerii în aplicare a Planului de investiții pentru o Europă durabilă. Pe baza acestor elemente, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport, care poate fi însoțit de propuneri legislative.

Articolul 15

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 iunie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 290, 1.9.2020, p. 1.

(2)  JO C 311, 18.9.2020, p. 55 și JO C 429, 11.12.2020, p. 240.

(3)  JO C 324, 1.10.2020, p. 74.

(4)  Poziția Parlamentului European din 18 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 7 iunie 2021.

(5)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(6)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (a se vedea pagina 159 din prezentul Jurnal Oficial).

(7)  Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (a se vedea pagina 60 din prezentul Jurnal Oficial).

(8)  Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (a se vedea pagina 21 din prezentul Jurnal Oficial).

(9)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(10)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).

(12)  Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(13)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru European al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(17)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(18)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).


ANEXA I

ALOCĂRILE STATELOR MEMBRE

 

Alocări din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

Alocări din resursele CFM

Alocări totale

Ponderea statelor membre din total

Belgia

95

71

166

0,95 %

Bulgaria

673

505

1 178

6,73 %

Cehia

853

640

1 493

8,53 %

Danemarca

46

35

81

0,46 %

Germania

1 288

966

2 254

12,88 %

Estonia

184

138

322

1,84 %

Irlanda

44

33

77

0,44 %

Grecia

431

324

755

4,31 %

Spania

452

339

790

4,52 %

Franța

535

402

937

5,35 %

Croația

97

72

169

0,97 %

Italia

535

401

937

5,35 %

Cipru

53

39

92

0,53 %

Letonia

100

75

174

1,00 %

Lituania

142

107

249

1,42 %

Luxemburg

5

4

8

0,05 %

Ungaria

136

102

237

1,36 %

Malta

12

9

21

0,12 %

Țările de Jos

324

243

567

3,24 %

Austria

71

53

124

0,71 %

Polonia

2 000

1 500

3 500

20,00 %

Portugalia

116

87

204

1,16 %

România

1 112

834

1 947

11,12 %

Slovenia

134

101

235

1,34 %

Slovacia

239

179

418

2,39 %

Finlanda

242

182

424

2,42 %

Suedia

81

61

142

0,81 %

UE 27

10 000

7 500

17 500

100,00  %

Alocări în milioane EUR, la prețurile din 2018 și înainte de deduceri pentru asistență tehnică și cheltuieli administrative (este posibil ca totalurile să nu corespundă din cauza rotunjirilor în plus sau în minus)


ANEXA II

MODEL PENTRU PLANURILE TERITORIALE PENTRU O TRANZIȚIE JUSTĂ

1.   

Prezentarea procesului de tranziție și identificarea celor mai afectate teritorii din statul membru

Câmp de text [12000]

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (a)

1.1.

Prezentare a procesului de tranziție preconizat către țintele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele planurilor naționale integrate privind energia și clima și cu alte planuri de tranziție existente, cu un calendar pentru încetarea sau reducerea activităților precum extracția de cărbune și lignit sau producția de energie electrică pe bază de cărbune

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (b)

1.2.

Identificarea teritoriilor care se preconizează că vor fi cele mai afectate și justificarea acestei alegeri, cu estimarea corespunzătoare a impactului economic și asupra ocupării forței de muncă pe baza prezentării de la secțiunea 1.1.

Referință: Articolul 6

1.3.

Identificarea regiunilor ultraperiferice și a insulelor cu provocări specifice din teritoriile enumerate în secțiunea 1.1 și a cuantumurilor specifice alocate pentru respectivele teritorii, cu justificarea corespunzătoare

2.   

Evaluarea provocărilor legate de tranziție, pentru fiecare dintre teritoriile identificate

2.1.   

Evaluarea impactului economic, social și teritorial al tranziției către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (c)

Câmp de text [12000]

Identificarea activităților economice și a sectoarelor industriale afectate, făcând distincția între:

sectoarele în declin, care ar urma să își înceteze sau să își reducă în mod semnificativ activitățile legate de tranziție, inclusiv un calendar corespunzător;

sectoarele în transformare, care ar urma să fie supuse unei transformări a activităților, a proceselor și a producției.

Pentru fiecare dintre cele două tipuri de sectoare:

pierderile de locuri de muncă și nevoile de recalificare preconizate, ținând seama de previziunile privind competențele;

potențialul de diversificare economică și oportunitățile de dezvoltare.

2.2.   

Necesitățile și obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării unei economii a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (d)

Câmp de text [6000]

Necesitățile în materie de dezvoltare pentru a face față provocărilor legate de tranziție;

Obiectivele și rezultatele preconizate prin punerea în aplicare a priorității FTJ, inclusiv contribuția preconizată în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și menținerea acestora.

2.3.   

Coerența cu alte strategii și planuri naționale, regionale sau teritoriale relevante

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (e)

Câmp de text [6000]

Strategii de specializare inteligentă;

Strategiile teritoriale menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2021/…;

Alte planuri de dezvoltare regionale sau naționale.

2.4.   

Tipuri de operațiuni preconizate

Câmp de text [12000]

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (g)

tipul de operațiuni preconizate și contribuția estimată a acestora la atenuarea impactului tranziției

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (h)

Se completează doar în cazul în care se acordă sprijin investițiilor productive în întreprinderi altele decât IMM-urile:

o listă orientativă a operațiunilor și întreprinderilor care urmează să beneficieze de sprijin, iar pentru fiecare dintre acestea, o justificare a necesității acordării acestui sprijin printr-o analiză a lacunelor care să demonstreze că pierderile de locuri de muncă preconizate ar depăși numărul preconizat de locuri de muncă create în absența investiției

A se actualiza sau a se completa această secțiune prin revizuirea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, în funcție de decizia de a furniza un astfel de sprijin.

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (i)

Se completează numai în cazul în care se acordă sprijin pentru investiții în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE:

o listă a operațiunilor care urmează să beneficieze de sprijin și o justificare a faptului că acestea contribuie la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și conduc la o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră care se situează mult sub nivelurile de referință pertinente stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE și cu condiția ca acestea să fie necesare pentru protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă

A se actualiza sau a se completa această secțiune prin revizuirea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, în funcție de decizia de a furniza un astfel de sprijin.

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (j)

sinergiile și complementaritatea operațiunilor avute în vedere cu alte programe relevante ale Uniunii din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică (în sprijinul procesului de tranziție), cu alte instrumente de finanțare (Fondul pentru modernizarea sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii) pentru a răspunde nevoilor identificate în materie de dezvoltare

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (k) și articolul 11 alineatul (5)

sinergiile și complementaritatea cu sprijinul prevăzut din ceilalți piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă.

sectoarele și domeniile tematice avute în vedere pentru a beneficia de sprijin în cadrul celorlalți piloni

3.   

Mecanisme de guvernanță

Referință: Articolul 11 alineatul (2) litera (f)

Câmp de text [5000]

3.1.   

Parteneriat

Modalități de implicare a partenerilor în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea planului teritorial pentru o tranziție justă;

Rezultatele consultării publice

3.2.   

Monitorizare și evaluare

Monitorizarea și evaluarea măsurilor planificate, inclusiv indicatori de măsurare a capacității planului de a-și atinge obiectivele

3.3.   

Organismul/organismele de coordonare și de monitorizare

Organismul sau organismele care răspund de coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare a planului și rolul acestora

4.   

Indicatori de realizare sau de rezultat specifici programelor

Referință: Articolul 12 alineatul (1)

A se completa doar în cazul în care sunt prevăzuți indicatori specifici programelor:

justificarea necesității indicatorilor de realizare sau de rezultat specifici programelor, pe baza tipurilor de operațiuni preconizate

Tabelul 1.

Indicatori de realizare

Obiectiv specific

ID [5]

Indicator [255]

Unitate de măsură

Obiectiv de etapă (2024)

Ținta pentru 2029

 

 

 

 

 

 

Tabelul 2.

Indicatori de rezultat

Obiectiv specific

ID [5]

Indicator [255]

Unitate de măsură

Valoarea de referință

Anul de referință

Ținta pentru 2029

Sursa datelor [200]

Comentarii [200]

 

 

 

 

 

 

 

 

 


ANEXA III

INDICATORI COMUNI DE REALIZARE ȘI INDICATORI COMUNI DE REZULTAT PENTRU FONDUL PENTRU O TRANZIȚIA JUSTĂ (1)

Indicatori comuni de realizare REGIO (RCO) și indicatori comuni de rezultat REGIO (RCR)

Realizări

Rezultate

RCO 01 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, mari)  (*1)

RCO 02 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin granturi

RCO 03 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin instrumente financiare

RCO 04 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin nefinanciar

RCO 05 – Întreprinderi nou înființate care beneficiază de sprijin

RCO 07 – Organizații de cercetare care participă la proiecte de cercetare comune

RCO 10 – Întreprinderi care cooperează cu organizații de cercetare

RCO 121 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE

RCR 01 – Locuri de muncă create în entitățile care beneficiază de sprijin

RCR 102 – Locuri de muncă create în domeniul cercetării în entitățile care beneficiază de sprijin

RCR 02 – Investiții private care completează sprijinul public (din care: granturi, instrumente financiare) (*1)

RCR 03 – Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse sau procese

RCR 04 – IMM-uri care introduc inovații în materie de comercializare sau organizare

RCR 05 – IMM-uri care introduc inovații la nivel intern

RCR 06 – Cereri de brevete depuse

RCR 29a – Emisii de gaze cu efect de seră estimate, generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE în întreprinderile care beneficiază de sprijin

RCO 13 – Valoarea serviciilor, a produselor și a proceselor digitale dezvoltate pentru întreprinderi

RCR 11 – Utilizatori de servicii și produse și procese digitale publice noi și optimizate

RCR 12 – Utilizatori de servicii, produse și procese digitale noi și optimizate dezvoltate de întreprinderi

RCO 15 – Capacități create pentru pepinierele de afaceri

RCR 17 – Întreprinderi noi aflate încă pe piață

RCR 18 – IMM-uri care utilizează servicii ale unor pepiniere de afaceri după crearea pepinierelor

RCO 101 – IMM-uri care investesc în competențe pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat

RCR 97 – Programe de ucenicie care beneficiază de sprijin în IMM-uri

RCR 98 – Angajați din IMM-uri care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat (pe tip de competențe: tehnice, de management, de antreprenoriat, verzi, altele) (*1)

RCO 18 – Locuințe cu performanță energetică îmbunătățită

RCO 19 – Clădiri publice cu performanță energetică îmbunătățită

RCO 20 – Conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite

RCO 104 – Număr de unități de cogenerare de înaltă eficiență

RCR 26 – Consum anual de energie primară (din care: al locuințelor, clădirilor publice, întreprinderilor etc.) (*1)

RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate

RCO 22 – Capacitate de producție suplimentară pentru energia din surse regenerabile (din care: energie electrică, termică) (*1)

RCR 31 – Energie totală din surse regenerabile produsă (din care: energie electrică, termică) (*1)

RCR 32 – Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile

RCO 34 – Capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor

RCO 107 – Investiții în instalații pentru colectarea separată a deșeurilor

RCO 119 – Deșeuri pregătite pentru reutilizare

RCR 47 – Deșeuri reciclate

RCR 48 – Deșeuri reciclate utilizate ca materii prime

RCO 36 – Infrastructuri verzi care beneficiază de sprijin pentru alte scopuri decât adaptarea la schimbările climatice

RCO 38 – Suprafața de teren reabilitat care beneficiază de sprijin

RCO 39 – Sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate

RCR 50 – Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului (*2)

RCR 52 – Sol reabilitat utilizat pentru zone verzi, locuințe sociale, activități economice sau alte utilizări

RCO 55 – Lungimea liniilor noi de tramvai și metrou

RCO 56 – Lungimea liniilor de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate

RCO 57 – Capacitatea materialului rulant ecologic pentru transportul public colectiv

RCO 58 – Piste ciclabile care beneficiază de sprijin

RCO 60 – Orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate

RCR 62 – Număr anual de utilizatori ai transporturilor publice noi sau modernizate

RCR 63 – Număr anual de utilizatori ai liniilor de tramvai și de metrou noi sau modernizate

RCR 64 – Număr anual de utilizatori ai pistelor ciclabile

RCO 61 – Suprafața structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

RCR 65 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

RCO 66 – Capacitatea sălilor de clasă din structurile noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCO 67 – Capacitatea sălilor de clasă din structurile educaționale noi sau modernizate

RCR 70 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCR 71 – Număr anual de utilizatori ai structurilor educaționale noi sau modernizate

RCO 113 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul acțiunilor integrate pentru incluziunea socioeconomică a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate (*2)

 

RCO 69 – Capacitatea unităților de asistență medicală noi sau modernizate

RCO 70 – Capacitatea unităților de asistență socială noi sau modernizate (altele decât locuințele)

RCR 72 – Număr anual de utilizatori ai serviciilor de e-sănătate noi sau modernizate

RCR 73 – Număr anual de utilizatori ai unităților de asistență medicală noi sau modernizate

RCR 74 – Număr anual de utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate

Indicatori comuni de realizare imediată (EECO) și indicatori comuni de rezultat imediat (EECR) pentru participanți (2) ,  (3)

Realizări

Rezultate

EECO 01 – șomeri, inclusiv șomeri pe termen lung (*2)

EECO 02 – șomeri pe termen lung (*2)

EECO 03 – persoane inactive (*2)

EECO 04 – angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă (*2)

EECO 05 – numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani (*2)

EECO 06 – tineri cu vârste între 18 și 29 de ani (*2)

EECO 07 – numărul de participanți cu vârsta de cel puțin 55 de ani (*2)

EECO 08 – absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2) (*2)

EECO 09 – persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4) (*2)

EECO 10 – persoane cu studii superioare (ISCED 5-8) (*2)

EECO 01 – numărul total de participanți (4)

EECR 01 – participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant (*2)

EECR 02 – participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant (*2)

EECR 03 – persoane care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant (*2)

EECR 04 – participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, la încetarea calității de participant (*2)


(1)  Din motive legate de prezentare, indicatorii sunt grupați pentru a asigura o corelare mai ușoară cu indicatorii incluși în alte regulamente specifice fondului.

(*1)  Defalcarea nu este solicitată pentru programare, ci doar pentru raportare.

(*2)  Datele raportate sunt date cu caracter personal în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(2)  Se raportează toți indicatorii de realizare și de rezultat referitori la participanți.

(3)  Datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați/femei – persoane non-binare, conform dreptului intern).

Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, nu este necesar ca datele legate de respectivele rezultate să fie colectate sau raportate.

După caz, indicatorii comuni de realizare pot fi raportați pe baza grupului-țintă al operațiunii.

Atunci când datele sunt colectate din registre sau surse echivalente, statele membre pot utiliza definițiile naționale.

(4)  Prezentul indicator se calculează în mod automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.


30.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 231/21


REGULAMENTUL (UE) 2021/1057 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 24 iunie 2021

de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”) a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele 20 de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condiții de muncă echitabile; și protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele 20 de principii ale pilonului. Pentru a contribui la implementarea pilonului, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (denumit în continuare „semestrul european”) este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare din partea Uniunii sau prin finanțare națională.

Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune, după caz, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune, ale căror obiective și domenii de aplicare a sprijinului sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (4), al FSE+, al Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) instituit prin Regulamentul , al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și al Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (Programul InvestEU).

(3)

Prin Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului (7) au fost adoptate orientări revizuite pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Textul respectivelor orientări a fost aliniat la principiile pilonului, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre prin luarea în considerare a orientărilor integrate relevante și a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adoptate în temeiul articolului 121 alineatul (2) și al articolului 148 alineatele (2) și (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, a programelor naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale implementării unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „Noua agendă pentru competențe în Europa”, comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Spațiul european al educației” și Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, precum și Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor, Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor.

(4)

La 20 iunie 2017, Consiliul a adoptat concluziile intitulate „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”. Consiliul a subliniat importanța obținerii dezvoltării durabile în toate cele trei sfere (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase atunci când abordează problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (denumite în continuare „ODD”) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a ODD, printre altele, prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (ODD nr. 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (ODD nr. 4); promovarea egalității de gen (ODD nr. 5); promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a unei ocupări integrale și productive a forței de muncă și a unor condiții de muncă decente pentru toți (ODD nr. 8) și reducerea inegalităților (ODD nr. 10).

(5)

Evoluțiile recente și cele aflate în curs au agravat provocările structurale generate de globalizarea economică, de inegalitățile sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și de amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj, în special șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai accentuată a forței de muncă, precum și provocările ce decurg din discrepanțele tot mai mari dintre cererea și oferta de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile). Este probabil ca tranziția către o economie verde și tranziția digitală, precum și transformarea ecosistemelor industriale europene să genereze multe oportunități noi, dacă sunt însoțite de un set adecvat de competențe și de măsuri și de politici sociale și în domeniul ocupării forței de muncă. Ținând seama de realitățile în schimbare din lumea muncii, Uniunea ar trebui să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențe relevante, în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, promovând o creștere cât mai favorabilă incluziunii și îmbunătățind politicile sociale și din domeniul ocupării forței de muncă, ținând seama în același timp de sustenabilitatea economică și industrială, de mobilitatea forței de muncă și vizând instituirea unei piețe a muncii echilibrată din perspectiva genului.

(6)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (8) stabilește cadrul de acțiune pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (9), FEAMPA, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate prin gestiune partajată. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.

(7)

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) stabilește normele privind execuția bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul Uniunii”), inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi. Cofinanțarea pentru granturi poate fi asigurată din resursele proprii ale beneficiarilor, din veniturile generate de proiect sau din contribuțiile financiare sau în natură din partea unor terți. Pentru a se asigura implementarea coerentă a programelor Uniunii, Regulamentul financiar urmează să se aplice acțiunilor care vor fi executate prin gestiune directă sau indirectă în temeiul FSE+.

(8)

Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Comisia poate asigura rambursarea pentru statele membre care utilizează opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.

(9)

Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (11), și de Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12), ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui să cuprindă două componente: componenta cu gestiune partajată (denumită în continuare „componenta FSE+ cu gestiune partajată”), care urmează să fie executată prin gestiune partajată, și componenta Ocuparea forței de muncă și inovare socială (denumită în continuare „componenta „EaSI”) care urmează să fie executată prin gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, menținându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau de asistență materială de bază.

(10)

Având în vedere domeniul de aplicare mai larg al FSE+, este oportun ca obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul egal la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul egal la acestea pentru a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ, de a promova incluziunea socială, de a facilita accesul la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile și de a contribui la eradicarea sărăciei să nu fie implementate numai prin gestiune partajată în temeiul componentei FSE+ cu gestiune partajată, ci și, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii, prin gestiune directă și indirectă, în cadrul componentei EaSI.

(11)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru întreaga durată a FSE+, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (13), pentru Parlamentul European și Consiliu pe parcursul procedurii bugetare anuale. Acesta ar trebui să specifice alocarea pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată și alocarea pentru acțiunile care urmează să fie implementate în cadrul componentei EaSI.

(12)

Pentru a facilita implementarea obiectivelor specifice și operaționale ale componentei EaSI, FSE+ ar trebui să sprijine activități legate de asistența tehnică și administrativă, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, iar activitățile de comunicare și diseminare ar trebui să facă parte din acțiunile eligibile în cadrul componentei EaSI.

(13)

FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, îndeosebi prin implementarea Garanției pentru tineret consolidate, a șomerilor de lungă durată, a grupurilor defavorizate pe piața muncii și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, precum și de a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze o participare de gen echilibrată la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, condiții de muncă egale, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor, inclusiv la educație și îngrijire timpurie. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.

(14)

FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și de formare, inclusiv prin promovarea învățării digitale, a validării învățării nonformale și informale și a dezvoltării profesionale a personalului didactic, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special în ceea ce privește competențele de bază, incluzând cunoștințele în materie de sănătate, educația în domeniul mass-mediei, aptitudinile antreprenoriale, competențele lingvistice, competențele digitale și competențele legate de dezvoltarea durabilă, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru incluziunea socială și pentru o cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și de formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, în vederea facilitării participării depline în cadrul societății pentru toți, precum și să contribuie la creșterea competitivității, inclusiv prin monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor sustenabile care pot fi aplicate la scară largă în aceste domenii și adaptate la diferite grupuri-țintă, precum persoanele cu handicap. Un astfel de ajutor, sprijin și contribuție s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea on-line, prin formarea la locul de muncă, prin stagii, prin sisteme de educație și formare duale și ucenicii, astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace, prin orientarea pe tot parcursul vieții, prin anticiparea competențelor în strânsă cooperare cu industria, prin materiale de formare și metode de predare actualizate, prin previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, prin formarea cadrelor didactice, prin validarea rezultatelor învățării și prin recunoașterea calificărilor, precum și a certificărilor sectoriale.

(15)

Sprijinul acordat din FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor defavorizate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea timpurie, acordând o atenție deosebită copiilor provenind din medii socio-economice defavorizate, prin educația și formarea generală și profesională, în special uceniciile, învățământul terțiar, precum și prin educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin activități sportive și culturale. FSE+ ar trebui să ofere sprijin special cursanților cu cerințe specifice și să reducă inegalitățile în materie de educație, inclusiv decalajul digital, să prevină și să reducă părăsirea timpurie a școlii, să încurajeze permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, să consolideze legăturile cu învățarea non-formală și informală și să faciliteze mobilitatea în scop educațional pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu Erasmus+, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea în scopul învățării.

(16)

FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare a competențelor și de dobândire a unor competențe noi și diferite pentru toți, în special competențe antreprenoriale și digitale, competențe pentru tehnologiile generice esențiale și competențe pentru economia verde și pentru ecosisteme industriale în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa”. În concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa și cu Recomandarea Consiliului referitoare la parcursurile de actualizare a competențelor (15), FSE+ ar trebui să sprijine parcursuri flexibile, inclusiv cursuri de formare modulare speciale, accesibile și de scurtă durată care să conducă la acreditare, pentru a oferi persoanelor competențe adaptate la nevoile pieței muncii și ale ecosistemelor industriale, la tranziția digitală și la cea către o economie verde, la inovare și la schimbările sociale și economice, facilitând recalificarea, perfecționarea și capacitatea de inserție profesională, tranzițiile profesionale, mobilitatea geografică și sectorială și sprijinind, în special, persoanele cu handicap și adulții cu competențe reduse și slab calificați. De asemenea, FSE+ ar trebui să faciliteze furnizarea de sprijin în materie de competențe integrate persoanelor fizice, inclusiv salariaților, persoanelor care desfășoară o activitate independentă și șomerilor, prin intermediul unor instrumente precum conturile individuale de învățare.

(17)

Sinergiile cu programul Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (denumit în continuare „Orizont Europa”) ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde la scară largă utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.

(18)

FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a contribui la eradicarea sărăciei în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Un astfel de sprijin implică mobilizarea unei game de politici care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de sex, orientare sexuală, vârstă, religie sau convingeri, origine rasială sau etnică, în special comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu handicap sau cu boli cronice, persoanele fără adăpost, copiii și persoanele în vârstă. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socio-economică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate care promovează accesul la locuințe și la îngrijire centrată pe individ, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în familie și în comunitate. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, acordând o atenție deosebită copiilor și grupurilor defavorizate, mai ales în vederea promovării accesibilității unor astfel de sisteme, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

(19)

FSE+ ar trebui să contribuie la eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea privațiunilor alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a celor mai defavorizate persoane. Având în vedere obiectivul global ca, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele alocate prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să sprijine cele mai defavorizate persoane, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 3 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și privațiunile alimentare. Furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane nu ar trebui să înlocuiască prestațiile sociale existente care le sunt acordate în cadrul sistemelor sociale naționale sau în conformitate cu dreptul intern. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea privațiunilor materiale ce afectează cele mai defavorizate persoane.

(20)

Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care ar putea include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul FAMI, al FEDR și al altor fonduri ale Uniunii, care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților țărilor terțe.

(21)

Având în vedere importanța accesului la asistență medicală, FSE+ ar trebui să asigure sinergii și complementarități cu Programul „UE pentru sănătate”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (17), iar domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă accesul la asistență medicală pentru persoanele aflate în situații vulnerabile.

(22)

FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și ale sistemelor din domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale, al accesului la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile, al îngrijirii pe termen lung, al educației și formării, contribuind la eradicarea sărăciei. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări legate de provocările structurale care este oportun să fie abordate prin investiții multianuale ce intră în domeniul de aplicare al FSE+, ținând seama de pilon, de tabloul de bord al indicatorilor sociali astfel cum a fost revizuit în urma adoptării noilor obiective stabilite în cadrul planului de acțiune privind pilonul social, și de particularitățile regionale.

Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea dintre componenta FSE+ cu gestiune partajată și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi FTJ, FEDR, Programul „UE pentru sănătate”, Mecanismul de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului (19), FEAMPA, Erasmus+, FAMI, Orizont Europa, FEADR, Programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Programul InvestEU, Programul „Europa creativă”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Corpul european de solidaritate, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și Instrumentul de sprijin tehnic, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice acordate de acestea.

(23)

Prin sprijinul acordat obiectivelor specifice prevăzute în prezentul regulament, printre altele, prin contribuția la obiectivul de politică „o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” astfel cum este menționat în Regulamentul (UE) 2021/1060, FSE+ va continua să contribuie la strategiile teritoriale și locale de dezvoltare, în scopul implementării pilonului. Acesta va sprijini instrumentele prevăzute la articolul 28 din respectivul regulament și, prin urmare, va contribui totodată la realizarea obiectivului de politică „o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale” astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/1060, inclusiv prin măsuri de reducere a sărăciei și de incluziune socială, ținând seama de particularitățile regiunilor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socio-economice din orașe și regiuni.

(24)

Pentru a se asigura că este promovată în mod corespunzător dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în pilon și că persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin le sunt destinate un minim de resurse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.

(25)

În vederea abordării nivelului constant ridicat al sărăciei în rândul copiilor din Uniune și în conformitate cu principiul 11 al pilonului, conform căruia copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și conform căruia copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să programeze un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru implementarea Garanției pentru copii, pentru activități care abordează problema sărăciei în rândul copiilor, în concordanță cu obiectivele specifice ale FSE+ care permit programarea de resurse pentru acțiuni ce sprijină în mod direct accesul egal al copiilor la îngrijire, educație, asistență medicală, locuințe decente și o nutriție adecvată. Statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a copiilor cu vârsta sub 18 ani expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială a depășit media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce activităților respective cel puțin 5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată. Operațiunile care contribuie la această cerință de concentrare tematică ar trebui să fie luate în considerare pentru cerința privind concentrarea tematică de 25 % pentru incluziunea socială atunci când sunt programate în cadrul obiectivelor specifice relevante.

(26)

Pentru a facilita o redresare economică incluzivă în urma unei crize majore și pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor într-o lume a muncii în schimbare, precum și în contextul nivelurilor constant ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, este necesar ca statele membre să investească un cuantum adecvat din resursele lor provenind din FSE+ în măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și de dezvoltare a competențelor acestora, inclusiv prin implementarea unor scheme din cadrul Garanției pentru tineret. Pe baza acțiunilor sprijinite în perioada de programare 2014-2020 de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24), care vizează persoanele individuale precum și pe baza învățămintelor desprinse, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe baza unor locuri de muncă și a unor sisteme de educație de calitate, precum și să investească în măsuri timpurii de prevenire și de informare eficace, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, tinerilor inactivi și tinerilor defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. De asemenea, statele membre ar trebui să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și în capacități adecvate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă, pentru a oferi tinerilor sprijin personalizat și cuprinzător și oferte mai bine orientate. Prin integrarea deplină a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în FSE+, implementarea unor acțiuni specifice pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va fi mai eficace și mai eficientă, iar domeniul de aplicare va fi extins la măsuri și reforme structurale, asigurând astfel o mai bună corelare între sprijinul din fondurile Uniunii și implementarea Garanției pentru tineret consolidate.

Actualizarea competențelor și dobândirea de competențe noi și diferite ar trebui să îi ajute pe tineri să profite de oportunitățile oferite de sectoarele aflate în creștere și să îi pregătească să facă față caracterului schimbător al pieței muncii, valorificând în același timp oportunitățile care decurg din tranziția digitală și din cea către o economie verde, precum și din transformarea ecosistemelor industriale ale Uniunii. Prin urmare, statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează vreun program educațional sau de formare depășea media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce acțiunilor respective cel puțin 12,5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(27)

În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 privind dispozițiile speciale pentru obiectivul 6 în cadrul fondurilor structurale din Finlanda, Norvegia și Suedia, anexat la Actul de aderare din 1994 (25), regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor Uniunii. Din cauza constrângerilor permanente, cum ar fi depopularea, regiunile respective necesită un sprijin specific.

(28)

Implementarea eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socio-economici, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile. Prin urmare, este esențial ca statele membre să aloce un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a asigura participarea semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la execuția componentei FSE+ cu gestiune partajată. Această participare ar trebui să includă organismele relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării. Statele membre care fac obiectul unei recomandări specifice fiecărei țări privind consolidarea capacităților partenerilor sociali sau ale organizațiilor societății civile ar trebui să aloce în acest scop cel puțin 0,25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată, având în vedere nevoile specifice pe care le au în acest domeniu.

(29)

Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+. Întreprinderile sociale ar putea juca un rol esențial în realizarea inovării sociale și în susținerea rezilienței economice și sociale. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de dreptul intern, precum și cu Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa. Mai mult, în vederea consolidării învățării reciproce și a schimbului de cunoștințe și de practici, statele membre ar trebui să fie încurajate să își continue acțiunile de cooperare transnațională prin gestiune partajată în domeniile ocupării forței de muncă, educației și formării și incluziunii sociale, în concordanță cu obiectivele specifice ale FSE+.

(30)

Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității între femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, termenele și condițiile de angajare în muncă și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap adoptată la 13 decembrie 2006 la New York. FSE+ ar trebui să contribuie la promovarea accesibilității pentru persoanele cu handicap, cu scopul de a îmbunătăți integrarea pe piața muncii, în sistemul de educație și formare și, prin urmare, de a spori incluziunea acestora în toate sferele vieții. Promovarea unei astfel de accesibilități ar trebui să fie luată în considerare în toate sferele și în toate etapele de pregătire, monitorizare, implementare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității de gen și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată sau de tip rezidențial la îngrijirea în familie și în comunitate, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) 2021/1060 prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(31)

Toate operațiunile ar trebui să fie selectate și implementate cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că plângerile sunt evaluate în timp util, inclusiv plângerile legate de încălcări ale cartei, și ar trebui să informeze reclamantul cu privire la rezultatul evaluării sale, în concordanță cu Comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2017 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.

(32)

Pentru a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, cerințele de raportare ar trebui să rămână cât mai simple posibil. În cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre sau surse echivalente, statele membre ar trebui să poată permite autorităților de management să colecteze date din registre.

(33)

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul prezentului regulament, operatorii naționali de date ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (26). Ar trebui să fie garantate demnitatea și respectarea vieții private a destinatarilor finali ai operațiunilor din cadrul obiectivului specific „reducerea privațiunilor materiale prin furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane, inclusiv copiilor, și aplicarea de măsuri auxiliare care să sprijine incluziunea socială a acestora”. Pentru a se evita orice stigmatizare, persoanele care primesc alimente și/sau asistență materială de bază nu ar trebui să aibă obligația de a se identifica atunci când primesc sprijin și atunci când participă la anchete care vizează cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de FSE+.

(34)

Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de probe privind fezabilitatea activităților de inovare socială. Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau, unde este cazul, transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.

(35)

FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, Comisie și partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor, în special prin parteneriate transfrontaliere, și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.

(36)

Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, întreprinderi sociale și economia socială este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. În cadrul componentei EaSI, prezentul regulament ar trebui să stabilească dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU. Întreprinderile sociale, atunci când sunt definite în dreptul intern, ar trebui să fie considerate întreprinderi sociale în contextul componentei EaSI, indiferent de statutul lor juridic, în măsura în care respectivele întreprinderi intră în definiția unei întreprinderi sociale prevăzută în prezentul regulament.

(37)

Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii din sfera caritativă, ar putea juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea ODD. Prin urmare, actorii din sfera caritativă, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fie implicați în acțiuni FSE+, după caz și cu condiția ca aceștia să nu urmărească obiective politice sau sociale care sunt în contradicție cu idealurile Uniunii, în special în acele acțiuni care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.

(38)

Sunt necesare orientări în cadrul componentei FSE+ în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor sociale și a serviciilor conexe, în special în ceea ce privește locuințele sociale, îngrijirea copiilor și educația, asistența medicală și îngrijirea pe termen lung, inclusiv facilități pentru a sprijini tranziția de la serviciile de îngrijire instituționalizată la cele de îngrijire în familie și în comunitate și ținând seama de cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu handicap.

(39)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris, adoptat în baza Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (27), și ODD, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării intermediare.

(40)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (28), persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentei EaSI și a mecanismelor aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.

(41)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (29), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde drepturile și accesul necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(42)

Este oportun să se stabilească indicatori în scopul raportării în cadrul componentei EaSI. Acești indicatori ar trebui să se bazeze pe rezultate, să fie obiectivi, ușor de extras și proporționali cu ponderea componentei EaSI în cadrul întregului FSE+. Aceștia ar trebui să acopere obiectivele operaționale și activitățile de finanțare din cadrul componentei FSE+, fără a impune stabilirea unor ținte corespunzătoare.

(43)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (30) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (31), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (32) și (UE) 2017/1939 (33) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (34). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(44)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(45)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii, promovarea accesului egal la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului egal la acestea, promovarea incluziunii sociale și contribuția la eradicarea sărăciei, precum și obiectivele urmărite în cadrul componentei EaSI nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(46)

În vederea modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea și completarea anexelor referitoare la indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (35). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele de executare referitoare la modelul pentru ancheta structurată privind destinatarii finali ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (36), având în vedere natura acestui model.

(48)

Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale sau neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care pot apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea sprijinului din partea FSE+ ca răspuns la aceste circumstanțe, cu un termen maxim de 18 luni. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanțele excepționale sau neobișnuite cu care se confruntă un stat membru, menținând în același timp obiectivele FSE+, însă acest lucru nu ar trebui să includă modificări ale cerințelor privind concentrarea tematică. În plus, competențele de executare în ceea ce privește măsurile temporare de utilizare a sprijinului acordat din FSE+ ca răspuns la circumstanțe excepționale sau neobișnuite ar trebui să fie conferite Comisiei fără proceduri ale comitetului, având în vedere că domeniul de aplicare al acestor măsuri este determinat de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsurile stabilite în prezentul regulament. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor temporare și să evalueze caracterul adecvat al acestora. În cazul în care Comisia consideră că este necesar să modifice prezentul regulament din cauza circumstanțelor excepționale sau neobișnuite, domeniul de aplicare al modificării nu ar trebui să includă cerințele privind concentrarea tematică referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și nici sprijinul acordat celor mai defavorizate persoane datorită faptului că tinerii și cele mai defavorizate persoane sunt adesea cel mai grav afectate de astfel de situații de criză. Prin urmare, este necesar să se asigure că aceste grupuri-țintă continuă să primească un sprijin adecvat.

(49)

În administrarea FSE+, Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet, astfel cum este prevăzut la articolul 163 din TFUE („Comitetul FSE+”). Pentru a permite Comitetului FSE+ să aibă la dispoziție toate informațiile necesare și să obțină o gamă largă de opinii de la părțile interesate relevante, Comitetul FSE+ ar trebui să poată invita reprezentanți fără drept de vot, cu condiția ca ordinea de zi a reuniunii să necesite participarea acestora, inclusiv reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului European de Investiții și organizații relevante ale societății civile.

(50)

Pentru a se asigura că vor fi abordate în continuare particularitățile fiecărei componente a FSE+, Comitetul FSE+ ar trebui să creeze grupuri de lucru pentru fiecare dintre componentele FSE+. Componența și sarcinile grupurilor de lucru respective urmează să fie stabilite de Comitetul FSE+. Grupurile de lucru ar trebui să aibă posibilitatea de a invita la reuniunile lor reprezentanți ai societății civile, precum și alte părți interesate. Sarcinile grupurilor de lucru pot include asigurarea coordonării și cooperării între autoritățile statelor membre și Comisie cu privire la execuția FSE+, inclusiv consultarea cu privire la programul de lucru aferent componentei EaSI, monitorizarea execuției fiecărei componente FSE+, schimbul de experiență și de bune practici în cadrul componentelor FSE+ și între acestea și promovarea sinergiilor potențiale cu alte programe ale Uniunii.

(51)

Pentru a asigura o mai mare transparență în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să stabilească legăturile necesare cu comitetele în materie de politici relevante active în domeniul social și al ocupării forței de muncă, cum ar fi Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială sau Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă.

(52)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă acestea au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(53)

Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 ar trebui în consecință abrogat.

(54)

Pentru a garanta continuitatea furnizării de sprijin în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca execuția să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv, în ceea ce privește componenta EaSI, de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

Partea I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Articolul 2

Definiții

Articolul 3

Obiective generale ale FSE+ și metode de execuție

Articolul 4

Obiective specifice ale FSE+

Articolul 5

Buget

Articolul 6

Egalitatea de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea

Partea a II-a

Execuția prin gestiune partajată

Capitolul I

Dispoziții comune privind programarea

Articolul 7

Coerență și concentrare tematică

Articolul 8

Respectarea cartei

Articolul 9

Parteneriat

Articolul 10

Sprijinul pentru cele mai defavorizate persoane

Articolul 11

Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor

Articolul 12

Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări

Capitolul II

Sprijinul general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată

Articolul 13

Domeniul de aplicare

Articolul 14

Acțiuni sociale inovatoare

Articolul 15

Cooperare transnațională

Articolul 16

Eligibilitate

Articolul 17

Indicatori și raportare

Capitolul III

Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea privațiunilor materiale

Articolul 18

Domeniul de aplicare

Articolul 19

Principii

Articolul 20

Conținutul priorității

Articolul 21

Eligibilitatea operațiunilor

Articolul 22

Eligibilitatea cheltuielilor

Articolul 23

Indicatori și raportare

Articolul 24

Audit

Partea a III-a

Execuția prin gestiune directă și indirectă

Capitolul I

Obiective operaționale

Articolul 25

Obiective operaționale

Capitolul II

Eligibilitate

Articolul 26

Acțiuni eligibile

Articolul 27

Entități eligibile

Articolul 28

Principii orizontale

Articolul 29

Participarea țărilor terțe

Capitolul III

Dispoziții generale

Articolul 30

Forme de finanțare din partea Uniunii și metode de execuție

Articolul 31

Programul de lucru

Articolul 32

Monitorizare și raportare

Articolul 33

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

Articolul 34

Evaluare

Articolul 35

Audituri

Articolul 36

Informare, comunicare și publicitate

Partea a IV-a

Dispoziții finale

Articolul 37

Exercitarea delegării de competențe

Articolul 38

Procedura comitetului pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată

Articolul 39

Comitetul înființat în temeiul articolului 163 din TFUE

Articolul 40

Dispoziții tranzitorii pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată

Articolul 41

Dispoziții tranzitorii pentru componenta EaSI

Articolul 42

Intrarea în vigoare

ANEXA I

Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată

ANEXA II

Indicatori comuni pentru acțiunile FSE+ care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l), în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) primul paragraf

ANEXA III

Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea privațiunilor materiale

ANEXA IV

Indicatori pentru componenta EaSI

PARTEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+), care este alcătuit din două componente: componenta cu gestiune partajată („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și componenta privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială („componenta EaSI”).

Prezentul regulament prevede obiectivele FSE+, bugetul său pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare sub toate formele sale, și anume formală, nonformală și informală, care are loc în orice etapă a vieții și are ca rezultat o îmbunătățire sau o actualizare a cunoștințelor, a aptitudinilor, a competențelor și a atitudinilor sau a participării în societate dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv asigurarea unor servicii de consiliere și orientare, inclusiv educația și îngrijirea timpurie, educația generală, educația și formarea profesională, învățământul superior, educația adulților, activitățile pentru tineret și alte cadre de învățare din afara celor educaționale și de formare formale și promovează, de regulă, cooperarea transsectorială și parcursurile de învățare flexibile;

2.

„resortisant al unei țări terțe” înseamnă o persoană care nu este cetățean al Uniunii, inclusiv apatrizii și persoanele cu o cetățenie nedeterminată;

3.

„asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă, inclusiv produse pentru igiena feminină, și materiale școlare;

4.

„grup defavorizat” înseamnă un grup de persoane aflat în situații vulnerabile, inclusiv persoanele care se confruntă cu sărăcia, cu excluziunea socială sau cu discriminarea în multiplele sale dimensiuni sau care sunt expuse riscurilor legate de acestea;

5.

„competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea lor personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru incluziunea socială și pentru o cetățenie activă, și anume, abilitatea de a citi și de a scrie, multilingvismul, matematică, știință, tehnologie, artă și inginerie, competențe digitale, competențe în domeniul mass-mediei, competențe personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele de cetățenie activă, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia culturală și interculturală și gândirea critică;

6.

„cele mai defavorizate persoane” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri de persoane, inclusiv copii în situații de vulnerabilitate și persoane fără adăpost, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante evitând conflictele de interese și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către cele mai defavorizate persoane din anumite zone geografice;

7.

„destinatari finali” înseamnă cele mai defavorizate persoane care primesc sprijin astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (m);

8.

„activitate de inovare socială” înseamnă o activitate care are un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite și în special o activitate legată de dezvoltarea și implementarea de idei noi vizând produse, servicii, practici și modele, care răspunde unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi între public, societatea civilă sau organizații private, fiind astfel benefică pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;

9.

„măsură auxiliară” înseamnă o activitate prevăzută în plus față de distribuirea de alimente și/sau de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială și de a contribui la eradicarea sărăciei, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și de sănătate, inclusiv sprijin psihologic, sau orientarea către acestea, sau furnizarea de informații relevante cu privire la serviciile publice sau furnizarea de consiliere în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;

10.

„experimentare socială” înseamnă o intervenție de politică ce urmărește să ofere răspunsuri inovatoare la nevoi sociale, implementată la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acesteia, înainte de a fi implementată în alte contexte, inclusiv geografice și sectoriale, sau implementată la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc pozitive;

11.

„parteneriat transfrontalier” înseamnă o structură de cooperare între servicii publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali sau societatea civilă situate în cel puțin două state membre;

12.

„microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;

13.

„întreprindere socială” înseamnă o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care:

(a)

în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care o întreprindere socială este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social pozitiv cuantificabil, care poate include un impact asupra mediului, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;

(b)

își utilizează profiturile în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și dispune de proceduri și norme predefinite prin care se asigură că repartizarea profiturilor nu subminează obiectivul social principal;

(c)

este administrată în mod antreprenorial, participativ, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate asupra cărora activitățile sale economice au un impact;

14.

„valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;

15.

„costul achiziționării de alimente și/sau de asistență materială de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;

16.

„microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile de dezvoltare a afacerilor, precum cele furnizate sub formă de consiliere, formare și mentorat la nivel individual, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și activități generatoare de venit;

17.

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune care beneficiază de sprijin din bugetul Uniunii, inclusiv care intră sub incidența definiției unui mecanism sau a unei platforme de finanțare mixtă astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de sprijin nerambursabil sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, precum și din partea unor instituții de finanțare comerciale și a unor investitori comerciali;

18.

„entitate juridică” înseamnă o persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului Uniunii, al dreptului intern sau al dreptului internațional, care are personalitate juridică și care are capacitatea, acționând în nume propriu, de a exercita drepturi și de a fi supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică astfel cum este menționată la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

19.

„indicator comun de rezultat imediat” înseamnă un indicator comun de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea;

20.

„indicator comun de rezultat pe termen mai lung” înseamnă un indicator comun de rezultat care captează efectele după șase luni de la data la care participantul părăsește operațiunea.

(2)   Definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1060 se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.

Articolul 3

Obiectivele generale ale FSE+ și metodele de execuție

(1)   FSE+ are drept scop să sprijine statele membre și regiunile să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea lume a muncii, precum și societăți coezive și favorabile incluziunii care urmăresc eradicarea sărăciei și implementarea principiilor stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.

(2)   FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul egal la piața muncii, condiții de lucru echitabile și de calitate, protecția și incluziunea socială, axându-se în special pe educația și formarea de calitate și favorabile incluziunii, pe învățarea pe tot parcursul vieții, pe investițiile în copii și tineri și pe accesul la servicii de bază.

(3)   Execuția FSE+ se realizează:

(a)

prin gestiune partajată, pentru partea din asistență care corespunde obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”); și

(b)

prin gestiune directă și indirectă, pentru partea din asistență care corespunde obiectivelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 25 („componenta EaSI”).

Articolul 4

Obiectivele specifice ale FSE+

(1)   FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării și mobilității forței de muncă, educației, incluziunii sociale, inclusiv prin contribuția la eradicarea sărăciei și, astfel, la obiectivul de politică „o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” menționat la articolul 5 litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/1060:

(a)

îmbunătățirea accesului la piața muncii și măsuri de activare pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, îndeosebi prin implementarea Garanței pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată și grupurile defavorizate de pe piața muncii și pentru persoanele inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale;

(b)

modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;

(c)

promovarea unei participări echilibrate din perspectiva genului la piața muncii, condiții de muncă egale și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv prin intermediul accesului la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor aflate în întreținere, la prețuri abordabile;

(d)

promovarea adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor, a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate și a unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, care să reducă riscurile la adresa sănătății;

(e)

îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, inclusiv prin validarea învățării nonformale și informale, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe antreprenoriale și digitale, precum și prin promovarea introducerii sistemelor de formare duală și a uceniciilor;

(f)

promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, de la educația și îngrijirea timpurie, continuând cu educația și formarea generală și profesională până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți și a accesibilității pentru persoanele cu handicap;

(g)

promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională;

(h)

favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse, nediscriminarea și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, în special pentru grupurile defavorizate;

(i)

promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților;

(j)

promovarea integrării socio-economice a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;

(k)

îmbunătățirea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și la prețuri abordabile, inclusiv la servicii care promovează accesul la locuințe și la îngrijire centrată pe individ, inclusiv asistență medicală; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială, punând un accent deosebit pe copii și grupurile defavorizate; îmbunătățirea accesibilității, inclusiv pentru persoanele cu handicap, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;

(l)

promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a celor mai defavorizate persoane și a copiilor;

(m)

reducerea privațiunilor materiale prin furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane, inclusiv copiilor, și aplicarea de măsuri auxiliare care să sprijine incluziunea socială a acestora.

(2)   Prin acțiunile implementate în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, FSE+ urmărește să contribuie la alte obiective de politică enumerate la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/1060, în special obiectivele referitoare la:

(a)

o Europă mai inteligentă, prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă și a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, tranziția industrială, cooperarea sectorială privind competențele și spiritul antreprenorial, formarea cercetătorilor, activități de colaborare în rețea și parteneriate între instituțiile de învățământ superior, instituțiile de educație și formare profesională, centrele tehnologice și de cercetare și întreprinderi și clustere, precum și sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;

(b)

o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie, economia circulară și bioeconomie.

(3)   Atunci când acest lucru este strict necesar, ca măsură temporară pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale sau neobișnuite, astfel cum se menționează la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2021/1060, și pe o perioadă limitată de 18 luni, FSE+ poate sprijini:

(a)

finanțarea schemelor privind reducerea timpului de muncă fără a fi necesar ca acestea să fie însoțite de măsuri active;

(b)

accesul la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu se află într-o situație iminentă de vulnerabilitate socio-economică.

(4)   În cazul în care constată, la cererea statelor membre în cauză, că sunt îndeplinite condițiile stabilite la alineatul (3), Comisia adoptă o decizie de punere în aplicare în care precizează perioada în care este autorizat sprijinul suplimentar temporar din partea FSE+.

(5)   Comisia monitorizează punerea în aplicare a alineatului (3) de la prezentul articol și evaluează dacă sprijinul suplimentar temporar din partea FSE+ este suficient pentru a facilita utilizarea sprijinului din FSE+ ca răspuns la circumstanțele excepționale sau neobișnuite. Pe baza evaluării sale, Comisia prezintă, după caz, propuneri de modificare a prezentului regulament, vizând inclusiv cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la articolul 7, cu excepția cerinței privind concentrarea tematică menționată la articolul 7 alineatele (5) și (6).

Articolul 5

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru execuția FSE+ în perioada 2021-2027 este de 87 995 063 417 EUR, la prețurile din 2018.

(2)   Partea din pachetul financiar pentru execuția componentei FSE+ cu gestiune partajată în vederea contribuirii la îndeplinirea obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în statele membre și în regiuni, astfel cum este menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1060, este de 87 319 331 844 EUR, la prețurile din 2018, din care se alocă 175 000 000 EUR pentru cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, astfel cum se menționează la articolul 25 litera (i) din prezentul regulament, și 472 980 447 EUR, la prețurile din 2018, ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 privind dispozițiile speciale pentru obiectivul 6 în cadrul fondurilor structurale din Finlanda, Norvegia și Suedia, anexat la Actul de aderare din 1994 („Protocolul nr. 6”).

(3)   Partea pachetului financiar pentru execuția componentei EaSI în perioada 2021-2027 este de 675 731 573 EUR, la prețurile din 2018.

(4)   Cuantumul menționat la alineatul (3) poate fi utilizat și pentru asistență tehnică și administrativă în vederea execuției componentei EaSI, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv pentru sisteme corporative de tehnologie a informației.

Articolul 6

Egalitatea de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea

Statele membre și Comisia sprijină acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor orizontale menționate la articolul 9 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 și la articolul 28 din prezentul regulament care intră sub incidența oricăruia dintre obiectivele FSE+. Respectivele acțiuni pot include măsuri de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu handicap, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor, și de promovare a tranziției de la îngrijirea instituționalizată sau de tip rezidențial la îngrijirea în familie și în comunitate.

Prin intermediul FSE+, statele membre și Comisia urmăresc să sporească participarea femeilor la viața profesională, precum și concilierea între viața profesională și cea personală, și să combată feminizarea sărăciei și discriminarea pe criterii de gen pe piața muncii și în domeniul educației și formării.

PARTEA A II-A

EXECUȚIA PRIN GESTIUNE PARTAJATĂ

CAPITOLUL I

Dispoziții comune privind programarea

Articolul 7

Coerență și concentrare tematică

(1)   Statele membre își programează resursele provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată acordând prioritate intervențiilor care abordează provocările identificate în semestrul european, inclusiv în programele lor naționale de reformă și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, precum și în strategiile naționale și regionale relevante pentru obiectivele FSE+, contribuind astfel la obiectivele stabilite la articolul 174 din TFUE.

Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, atât în etapa de planificare, cât și în cea de execuție. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de execuție în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.

(2)   Statele membre alocă un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al obiectivelor specifice ale FSE+ prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament.

(3)   Statele membre alocă un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru implementarea Garanției pentru copii, prin acțiuni specifice și reforme structurale menite să combată sărăcia în rândul copiilor, în cadrul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (f) și (h)-(l).

Statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a copiilor cu vârsta sub 18 ani expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială a depășit media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a sprijini acțiunile specifice și reformele structurale menite să combată sărăcia în rândul copiilor, astfel cum se prevede la primul paragraf.

(4)   Statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (h)-(l), inclusiv pentru promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe.

(5)   Statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a sprijini cele mai defavorizate persoane în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) sau, în cazuri justificate corespunzător, fie în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l), fie în cadrul acestor două obiective specifice.

Resursele nu sunt luate în considerare în scopul verificării conformității cu cerințele de alocare minimă prevăzute la alineatele (3) și (4).

(6)   Statele membre alocă un cuantum adecvat din resursele provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată unor acțiuni specifice și reforme structurale menite să sprijine încadrarea în muncă, educația și formarea profesională a tinerilor, în special uceniciile, și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul implementării schemelor din cadrul Garanției pentru tineret.

Statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează vreun program educațional sau de formare, depășea media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 12,5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2027 pentru a sprijini acțiunile specifice și reformele structurale, astfel cum se prevede la primul paragraf.

Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la al doilea paragraf alocă cel puțin 12,5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată în programele lor acțiunilor specifice și reformelor structurale stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la al doilea paragraf, dacă este cazul.

Atunci când implementează acțiunile specifice și reformele structurale menționate la prezentul alineat, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și tinerilor șomeri de lungă durată și prevăd măsuri de informare specifice.

(7)   Alineatele (2)-(6) de la prezentul articol nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6.

(8)   Alineatele (1)-(6) nu se aplică asistenței tehnice.

Articolul 8

Respectarea cartei

(1)   Toate operațiunile sunt selectate și implementate cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE) 2021/1060.

(2)   În conformitate cu articolul 69 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre asigură examinarea eficace a plângerilor. Acest lucru nu aduce atingere posibilității generale a cetățenilor și a părților interesate de a adresa plângeri Comisiei, inclusiv în ceea ce privește încălcările cartei.

(3)   În cazul în care constată că a avut loc o încălcare a cartei, Comisia ține seama de gravitatea încălcării atunci când stabilește măsurile corective care trebuie aplicate în concordanță cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 9

Parteneriat

(1)   Statele membre asigură o participare semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(2)   Statele membre alocă un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul fiecărui program consolidării capacităților partenerilor sociali și organizațiilor societății civile, inclusiv sub formă de formare profesională, măsurilor de colaborare în rețea și consolidării dialogului social, precum și activităților întreprinse de partenerii sociali în comun.

Atunci când consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile este identificată printr-o recomandare relevantă specifică fiecărei țări adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, statul membru în cauză alocă un cuantum adecvat de cel puțin 0,25 % din resursele sale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acest scop.

Articolul 10

Sprijinul pentru cele mai defavorizate persoane

Resursele menționate la articolul 7 alineatul (5) în cadrul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (l) și (m) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific. Rata de cofinanțare pentru respectiva prioritate sau pentru respectivul program este de 90 %.

Articolul 11

Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor

Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (6) al doilea și al treilea paragraf se programează în cadrul unui program sau al unei priorități specifice și include, ca cerință minimă, un sprijin care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a), și poate include un sprijin care contribuie la obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (f) și (l).

Articolul 12

Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări

Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) în sprijinul implementării Pilonului european al drepturilor sociale și în cadrul uneia sau mai multor priorități, care pot fi priorități finanțate din fonduri multiple.

CAPITOLUL II

Sprijinul general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată

Articolul 13

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică sprijinului din componenta FSE+ cu gestiune partajată care contribuie la obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(l) (sprijinul general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată).

Articolul 14

Acțiuni sociale inovatoare

(1)   Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentarea socială, inclusiv acțiunile cu o componentă socio-culturală sau care consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, partenerii sociali, întreprinderile sociale, sectorul privat și societatea civilă.

(2)   Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate la scară mică și dezvoltate în cadrul componentei EaSI și al altor programe ale Uniunii.

(3)   Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(l).

(4)   Statele membre dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Rata maximă de cofinanțare pentru astfel de priorități poate fi majorată la 95 % pentru maximum 5 % din resursele naționale din cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată.

(5)   În cadrul programelor lor sau într-o etapă ulterioară în cursul implementării, statele membre identifică domeniile de inovare socială și de experimentare socială care corespund nevoilor specifice ale statelor membre.

(6)   Comisia facilitează consolidarea capacităților în materie de inovare socială, în special prin sprijinirea învățării reciproce, crearea de rețele de colaborare, precum și diseminarea și promovarea bunelor practici și metodologii.

Articolul 15

Cooperare transnațională

Statele membre pot sprijini acțiuni de cooperare transnațională în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(l).

Articolul 16

Eligibilitate

(1)   Pe lângă costurile neeligibile menționate la articolul 64 din Regulamentul (UE) 2021/1060, următoarele costuri nu sunt eligibile pentru sprijinul general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată:

(a)

achiziționarea de terenuri și bunuri imobile, precum și de infrastructură; și

(b)

achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care o astfel de achiziționare este necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care respectivele bunuri sunt amortizate complet în cursul operațiunii sau a cazului în care achiziționarea respectivelor bunuri este opțiunea cea mai economică.

(2)   Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general din componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.

(3)   Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1).

(4)   Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată cu condiția să corespundă practicilor obișnuite ale beneficiarului în materie de remunerare pentru categoria de personal vizată sau să corespundă dreptului intern aplicabil, acordurilor colective ori statisticilor oficiale.

Articolul 17

Indicatori și raportare

(1)   Programele care beneficiază de sprijinul general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește implementarea. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.

(2)   În cazul în care un stat membru își alocă resursele pentru obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l) pentru a viza cele mai defavorizate persoane, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) primul paragraf, se aplică indicatorii comuni prevăzuți în anexa II.

(3)   Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cumulative cuantificate ale indicatorilor respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate ale indicatorilor de realizare se exprimă în cifre absolute.

(4)   În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-a stabilit o valoare-țintă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate ale indicatorilor de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.

(5)   Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1.1 din anexa I referitoare la participantul respectiv.

(6)   Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre pot permite autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină date din registrele sau sursele echivalente respective, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru modificarea indicatorilor prevăzuți în anexele I și II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în implementarea programelor. Astfel de modificări sunt proporționale, ținând seama de sarcina administrativă suportată de statele membre și beneficiari. Actele delegate în conformitate cu prezentul alineat nu modifică metodologia de colectare a datelor prevăzută în anexele I și II.

CAPITOLUL III

Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea privațiunilor materiale

Articolul 18

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică sprijinului acordat din FSE+ care contribuie la obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (m).

Articolul 19

Principii

(1)   Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea privațiunilor materiale este utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu dreptul Uniunii privind siguranța produselor de consum.

(2)   Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile celor mai defavorizate persoane. Criteriile de selecție pentru alimente și, după caz, pentru bunuri iau în considerare și aspectele legate de climă și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară și materialele plastice de unică folosință. După caz, selectarea tipului de alimente ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a celor mai defavorizate persoane.

Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct celor mai defavorizate persoane sau indirect, de exemplu prin bonuri sau carduri, în format electronic sau în alt format, cu condiția ca acestea să poată fi răscumpărate numai sub forma alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază. Sprijinul pentru cele mai defavorizate persoane se adaugă la orice prestație socială care poate fi acordată destinatarilor finali prin sistemele sociale naționale sau în conformitate cu dreptul intern.

Alimentele furnizate celor mai defavorizate persoane pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (37), cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea alimentelor către cele mai defavorizate persoane.

Orice cuantumuri rezultate dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul celor mai defavorizate persoane, pe lângă cuantumurile deja disponibile în cadrul programului.

(3)   Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea privațiunilor materiale respectă demnitatea celor mai defavorizate persoane și previne stigmatizarea acestora.

(4)   Statele membre completează furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază prin măsuri auxiliare, precum redirecționarea către serviciile competente în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) sau prin promovarea integrării sociale a celor mai defavorizate persoane în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l).

Articolul 20

Conținutul priorității

(1)   O prioritate privind sprijinul care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (m) indică:

(a)

tipul de sprijin;

(b)

principalele grupuri-țintă; și

(c)

o descriere a schemelor de sprijin naționale sau regionale.

(2)   În cazul programelor care se limitează la sprijinul menționat la alineatul (1) și la asistența tehnică aferentă, prioritatea include și criteriile de selecție a operațiunilor.

Articolul 21

Eligibilitatea operațiunilor

(1)   Alimentele și/sau asistența materială de bază furnizate celor mai defavorizate persoane pot fi achiziționate de beneficiar sau în numele acestuia ori pot fi puse gratuit la dispoziția beneficiarului.

(2)   Alimentele și/sau asistența materială de bază se distribuie gratuit celor mai defavorizate persoane.

Articolul 22

Eligibilitatea cheltuielilor

(1)   Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea privațiunilor materiale sunt:

(a)

costul achiziționării de alimente și/sau de asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;

(b)

în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază către beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite sau la beneficiari și costurile de depozitare, la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile suportate și plătite efectiv;

(c)

costurile administrative, de transport, de depozitare și de pregătire suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau de asistență materială de bază către cele mai defavorizate persoane, la o rată forfetară de 7 % din costurile menționate la litera (a) sau de 7 % din valoarea alimentelor desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(d)

costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea; și

(e)

costurile aferente măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează celor mai defavorizate persoane alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 7 % din costurile menționate la litera (a).

(2)   Costurile pentru pregătirea sistemelor de bonuri sau de carduri în format electronic sau în alt format și costurile de funcționare aferente sunt eligibile în cadrul asistenței tehnice cu condiția ca acestea să fie suportate de autoritatea de management sau de un alt organism public care nu este un beneficiar care distribuie bonuri sau carduri destinatarilor finali, sau cu condiția ca acestea să nu fie acoperite de costurile prevăzute la alineatul (1) litera (c).

(3)   O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) ca urmare a faptului că organismul responsabil de achiziționarea de alimente și/sau de asistență materială de bază nu a respectat dreptul aplicabil nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la literele (c) și (e) din alineatul respectiv.

(4)   Nu sunt eligibile următoarele costuri:

(a)

dobânda la împrumut;

(b)

achiziționarea de infrastructură; și

(c)

costurile bunurilor de ocazie.

Articolul 23

Indicatori și raportare

(1)   Prioritățile care vizează reducerea privațiunilor materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa III, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește implementarea. Respectivele priorități pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.

(2)   Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință.

(3)   Autoritățile de management raportează Comisiei de două ori rezultatele unei anchete structurate privind destinatarii finali cu privire la sprijinul primit din partea FSE+ și care pune accentul, de asemenea, pe condițiile de viață și pe natura privațiunilor materiale ale acestora, efectuată în anul precedent. Respectiva anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Prima astfel de raportare are loc până la 30 iunie 2025 și a doua până la 30 iunie 2028.

(4)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 38 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru modificarea indicatorilor din anexa III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în implementarea programelor. Astfel de modificări sunt proporționale, ținând seama de sarcina administrativă suportată de statele membre și de beneficiari. Actele delegate în conformitate cu prezentul alineat nu modifică metodologia de colectare a datelor prevăzută în anexa III.

Articolul 24

Audit

Auditul operațiunilor poate viza toate etapele implementării acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă.

PARTEA A III-A

EXECUȚIA PRIN GESTIUNE DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

CAPITOLUL I

Obiective operaționale

Articolul 25

Obiective operaționale

Componenta EaSI are următoarele obiective operaționale:

(a)

să acumuleze cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile locale;

(b)

să faciliteze un schimb de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1), pentru a sprijini elaborarea de măsuri adecvate de politică;

(c)

să sprijine experimentarea socială în domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și să consolideze capacitatea părților interesate de la nivel național și local de a pregăti, proiecta și implementa sau de a transfera inovațiile testate în materie de politică socială, ori de a extinde utilizarea acestora, mai ales în ceea ce privește extinderea proiectelor dezvoltate de părți interesate de la nivel local în domeniul integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe;

(d)

să faciliteze mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor și să crească șansele de angajare prin dezvoltarea și furnizarea de servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe ale muncii europene integrate, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, profesii, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice, de exemplu persoane în situații de vulnerabilitate;

(e)

să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței în cadrul acordării de microfinanțare microîntreprinderilor aflate în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care sunt create de persoane în situații de vulnerabilitate sau care angajează astfel de persoane;

(f)

să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a părților interesate implicate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a instituțiilor publice de securitate socială și a instituțiilor de asigurări de sănătate, a societății civile, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;

(g)

să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor din sfera caritativă la piața respectivă;

(h)

să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale necesare pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

(i)

să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniile de politică prevăzute la articolul (4) alineatul (1); și

(j)

să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1).

CAPITOLUL II

Eligibilitate

Articolul 26

Acțiuni eligibile

(1)   Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2), articolul 4 alineatul (1) și articolul 25.

(2)   Componenta EaSI poate sprijini următoarele acțiuni:

(a)

activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:

(i)

anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori și sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;

(ii)

experimentarea socială care evaluează activitățile de inovare socială;

(iii)

monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării dreptului Uniunii;

(b)

implementarea politicilor, în special:

(i)

parteneriate transfrontaliere, în special între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali și societatea civilă și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;

(ii)

un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul Uniunii în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;

(iii)

sprijinul acordat instituțiilor de microfinanțare și instituțiilor care oferă finanțare întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;

(iv)

sprijin acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera soluțiile inovatoare și de a extinde utilizarea acestora;

(c)

consolidarea capacităților, în special:

(i)

ale rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1);

(ii)

ale punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la execuția componentei EaSI;

(iii)

ale administrațiilor, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și activități de colaborare în rețea, în statele membre sau în țările terțe asociate componentei EaSI în temeiul articolului 29;

(iv)

ale părților interesate, inclusiv ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile, în vederea cooperării transnaționale;

(d)

activități de comunicare și diseminare, în special:

(i)

învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;

(ii)

ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1);

(iii)

sisteme de informații care diseminează dovezi legate de domeniile de politică prevăzute la articolul 4 alineatul (1);

(iv)

evenimente ale Președinției Consiliului și conferințe, seminare și activități de sensibilizare.

Articolul 27

Entități eligibile

(1)   Sub rezerva criteriilor prevăzute la articolul 197 din Regulamentul financiar, următoarele entități sunt eligibile:

(a)

entități juridice stabilite într-una dintre următoarele țări sau teritorii:

(i)

un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(ii)

o țară terță care este asociată componentei EaSI în temeiul articolului 29;

(iii)

o țară terță care figurează în programul de lucru, sub rezerva condițiilor specificate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol;

(b)

o entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(2)   Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată componentei EaSI în temeiul articolului 29 sunt în mod excepțional eligibile să participe dacă este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(3)   Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată componentei EaSI în temeiul articolului 29 suportă, în principiu, costurile aferente participării lor.

Articolul 28

Principii orizontale

(1)   Comisia se asigură că egalitatea de gen, abordarea integratoare a egalității de gen și integrarea perspectivei de gen sunt luate în considerare și promovate pe parcursul pregătirii, implementării, monitorizării, raportării și evaluării operațiunilor sprijinite din componenta EaSI.

(2)   Comisia ia măsurile necesare pentru a preveni orice formă de discriminare pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, implementării, monitorizării, raportării și evaluării operațiunilor sprijinite din componenta EaSI. Pe toată durata pregătirii și execuției componentei EaSI, se ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Articolul 29

Participarea țărilor terțe

Componenta EaSI este deschisă participării următoarelor țări terțe în temeiul unui acord cu Uniunea:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați la aderare, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la componenta EaSI, cu condiția ca acordul:

(i)

să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele sau componentele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale cu privire la componenta EaSI;

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (c) punctul (ii) din prezentul articol constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL III

Dispoziții generale

Articolul 30

Forme de finanțare din partea Uniunii și metode de execuție

(1)   Componenta EaSI poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar pentru contribuțiile financiare, în special granturi, premii, achiziții publice și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.

(2)   Componenta EaSI este executată direct, astfel cum se prevede la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din respectivul regulament.

La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul 150 din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.

(3)   Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei EaSI sunt executate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 și cu titlul X din Regulamentul financiar.

Articolul 31

Programul de lucru

(1)   Componenta EaSI este executată pe baza programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Conținutul respectivelor programe de lucru este stabilit în concordanță cu obiectivele operaționale stabilite la articolul 25 din prezentul regulament și cu acțiunile eligibile prevăzute la articolul 26 din prezentul regulament. Programele de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

(2)   Comisia colectează cunoștințe de specialitate privind pregătirea programelor de lucru prin consultarea grupului de lucru menționat la articolul 39 alineatul (8).

(3)   Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între FSE+ și alte instrumente relevante ale Uniunii, precum și între componentele FSE+.

Articolul 32

Monitorizare și raportare

Indicatorii pentru raportarea progreselor înregistrate de componenta EaSI în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolul 25 sunt prevăzuți în anexa IV.

Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea execuției și a rezultatelor componentei EaSI sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp.

În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 33

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la componenta EaSI printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă drepturile și accesul necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 34

Evaluare

(1)   Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)   Până la 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare intermediară a componentei EaSI pe baza informațiilor suficiente disponibile cu privire la execuția sa.

Comisia evaluează performanța programului în temeiul articolului 34 din Regulamentul financiar, în special eficacitatea, eficiența, coerența, relevanța și valoarea adăugată pentru Uniune, inclusiv în raport cu principiile orizontale menționate la articolul 28 din prezentul regulament, și măsoară, pe o bază calitativă și cantitativă, progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor componentei EaSI.

Evaluarea intermediară se bazează pe informațiile generate de mecanismele de monitorizare și de indicatorii stabiliți în temeiul articolului 32, în vederea efectuării oricărei ajustări necesare a priorităților în materie de politici și de finanțare.

(3)   Până la 31 decembrie 2031, la finalul perioadei de execuție, Comisia efectuează o evaluare finală a componentei EaSI.

(4)   Comisia prezintă concluziile evaluării intermediare și ale evaluării finale, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 35

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 36

Informare, comunicare și publicitate

(1)   Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

(2)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componenta EaSI, privind acțiunile întreprinse în temeiul componentei EaSI, precum și privind rezultatele obținute.

Resursele financiare alocate componentei EaSI contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3 alineatele (1) și (2), articolul 4 alineatul (1) și articolul 25.

PARTEA A IV-A

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 37

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 17 alineatul (7) și la articolul 23 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la 1 iulie 2021.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 17 alineatul (7) și la articolul 23 alineatul (5) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 17 alineatul (7) sau al articolului 23 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 38

Procedura comitetului pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată

(1)   Comisia este asistată de comitetul menționat la articolul 115 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 39

Comitetul înființat în temeiul articolului 163 din TFUE

(1)   Comisia este asistată de comitetul înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).

(2)   Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.

(3)   Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor și organizațiile patronale la nivelul Uniunii.

(4)   Comitetul FSE+, inclusiv grupurile sale de lucru menționate la alineatul (7), poate invita reprezentanți fără drept de vot ai părților interesate să participe la reuniunile sale. Printre aceștia se pot număra reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului European de Investiții, precum și organizații relevante ale societății civile.

(5)   Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice menționate la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2021/1060 în cazul unui sprijin acordat din componenta FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.

(6)   Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:

(a)

chestiuni legate de contribuția FSE+ la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european, cum ar fi programele naționale de reformă;

(b)

aspecte legate de Regulamentul (UE) 2021/1060 relevante pentru FSE+;

(c)

chestiuni legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (5).

Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ în scris despre modul în care a ținut seama de avizele sale.

(7)   Comitetul FSE+ înființează grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.

(8)   Comisia consultă grupul de lucru care se ocupă de componenta EaSI cu privire la programul de lucru. Comisia informează respectivul grup de lucru despre modul în care a ținut seama de rezultatele respectivei consultări. Respectivul grup de lucru se asigură că are loc o consultare asupra programului de lucru cu părțile interesate, inclusiv cu reprezentanții societății civile.

Articolul 40

Dispoziții tranzitorii pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013, Regulamentul (UE) nr. 223/2014 sau orice act adoptat în temeiul respectivelor regulamente continuă să se aplice programelor și operațiunilor sprijinite prin respectivele regulamente în perioada de programare 2014-2020.

Articolul 41

Dispoziții tranzitorii pentru componenta EaSI

(1)   Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021. Orice trimitere la Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 se interpretează ca trimitere la prezentul regulament.

(2)   Pachetul financiar pentru execuția componentei EaSI poate acoperi și cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziția dintre FSE+ și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1296/2013.

(3)   Dacă este necesar, se pot introduce în bugetul Uniunii credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 5 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(4)   Sumele restituite de la instrumentele financiare instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 se investesc în instrumentele financiare din cadrul componentei de politică pentru investiții sociale și competențe menționate în articolul 8 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/523.

(5)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, în cazuri justificate în mod corespunzător specificate în decizia de finanțare și pentru o perioadă limitată, activitățile sprijinite în temeiul prezentului regulament și costurile aferente pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.

Articolul 42

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021 în ceea ce privește componenta EaSI.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 iunie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 429, 11.12.2020, p. 245.

(2)  JO C 86, 7.3.2019, p. 84.

(3)  Poziția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 (JO C 411, 27.11.2020, p. 324) și poziția în prima lectură a Consiliului din 27 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 23 iunie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (a se vedea pagina 60 din prezentul Jurnal Oficial).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(7)  Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 344, 19.10.2020, p. 22).

(8)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (a se vedea pagina 159 din prezentul Jurnal Oficial).

(9)  Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(10)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială (JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

(13)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(14)  Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 1).

(15)  Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (JO C 484, 24.12.2016, p. 1).

(16)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 (JO L 107, 26.3.2021, p. 1).

(18)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(19)  Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 (JO L 153, 3.5.2021, p. 48).

(20)  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).

(21)  Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 34).

(22)  Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014 (JO L 202, 8.6.2021, p. 32).

(23)  Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).

(25)  JO C 241, 29.8.1994, p. 9.

(26)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(27)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(28)  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(29)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(30)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(31)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(32)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(33)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(34)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(35)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(36)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(37)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).


ANEXA I

INDICATORI COMUNI PENTRU SPRIJINUL GENERAL ACORDAT DIN COMPONENTA FSE+ CU GESTIUNE PARTAJATĂ

Datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de gen (femei, bărbați, persoane de sex neutru (1)).

Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, nu este necesar ca datele legate de respectivele rezultate să fie colectate sau raportate.

După caz, indicatorii comuni de realizare pot fi raportați pe baza grupului-țintă al operațiunii.

1.

Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:

1.1.

Indicatori comuni de realizare pentru participanți sunt:

șomeri, inclusiv șomeri pe termen lung (*1);

șomeri pe termen lung (*1);

persoane inactive (*1);

angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă (*1);

numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani (*1);

tineri cu vârste între 18 și 29 de ani (*1);

numărul de participanți cu vârsta de cel puțin 55 de ani (*1);

absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2) (*1);

persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4) (*1);

persoane cu studii superioare (ISCED 5-8) (*1);

numărul total de participanți (2).

Indicatorii enumerați la prezentul punct nu se aplică sprijinului acordat din FSE+ care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l), cu excepția indicatorilor următori: „numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani”, „tineri cu vârste între 18 și 29 de ani”, „numărul de participanți cu vârsta de cel puțin 55 de ani” și „numărul total de participanți”.

Atunci când datele sunt colectate din registre sau surse echivalente, statele membre pot folosi definiții naționale.

1.2.

Alți indicatori comuni de realizare pentru participanți sunt:

participanți cu handicap (*2);

resortisanți ai țărilor terțe (*1);

participanți de origine străină (*1);

minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii) (*2);

persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă (*1);

participanți din zonele rurale (*1) (3).

Colectarea datelor este necesară doar dacă este cazul și este relevantă.

Valorile indicatorilor enumerați la punctul 1.2 pot fi stabilite pe baza estimărilor bine argumentate furnizate de beneficiar.

Pentru indicatorii enumerați la punctul 1.2, statele membre pot aplica definiții naționale, cu excepția următorilor indicatori: „resortisanți ai țărilor terțe” și „participanți din zonele rurale”.

2.

Indicatorii comuni de realizare pentru entități

Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:

numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;

numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).

Atunci când datele sunt colectate din registre sau surse echivalente, statele membre pot folosi definiții naționale.

3.

Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți

Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:

participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant (*1);

participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant (*1);

persoane care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant (*1);

participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, la încetarea calității de participant (*1).

Indicatorii enumerați la prezentul punct nu se aplică sprijinului acordat din FSE+ care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l).

Atunci când datele sunt colectate din registre sau surse echivalente, statele membre pot folosi definiții naționale.

4.

Indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participanți

Indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participanți sunt:

persoane care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase luni de la încetarea calității de participant (*1);

persoane a căror situație pe piața muncii s-a îmbunătățit în termen de șase luni de la încetarea calității de participant (*1).

Indicatorii enumerați la prezentul punct nu se aplică sprijinului acordat din FSE+ care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l).

Atunci când datele sunt colectate din registre sau surse echivalente, statele membre pot folosi definiții naționale.

Indicatorii comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participanți se raportează până la 31 ianuarie 2026, în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, precum și în raportul final privind performanța menționat la articolul 43 din respectivul regulament.

Ca o cerință minimă, indicatorii comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participanți se bazează pe un eșantion reprezentativ de participanți în cadrul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(k). Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.


(1)  În conformitate cu dreptul intern.

(*1)  Datele raportate sunt date cu caracter personal în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(2)  Prezentul indicator se calculează în mod automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional, cu excepția sprijinului FSE+ care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l), situație în care trebuie raportat numărul total de participanți.

(*2)  Datele raportate cuprind o categorie specială de date cu caracter personal, astfel cum este menționată la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.

(3)  Acest indicator nu se aplică sprijinului acordat din FSE+ care contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l).


ANEXA II

INDICATORI COMUNI PENTRU ACȚIUNILE FSE+ CARE VIZEAZĂ INCLUZIUNEA SOCIALĂ A CELOR MAI DEFAVORIZATE PERSOANE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI SPECIFIC PREVĂZUT LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (1) LITERA (l), ÎN CONCORDANȚĂ CU ARTICOLUL 7 ALINEATUL (5) PRIMUL PARAGRAF

Datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de gen (femei, bărbați, persoane de sex neutru (1)).

1.

Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane

1.1.

Indicatori comuni de realizare pentru participanți sunt:

numărul total de participanți;

numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani (*1);

numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani (*1);

numărul de participanți cu vârsta de cel puțin 65 de ani (*1).

Valorile indicatorilor enumerați la punctul 1.1 pot fi stabilite pe baza estimărilor bine argumentate furnizate de beneficiar.

1.2.

Alți indicatori comuni de realizare sunt:

participanți cu handicap (*2);

resortisanți ai țărilor terțe (*1);

numărul de participanți de origine străină (*1), minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii) (*2);

persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă (*1).

Colectarea datelor este necesară doar dacă este cazul și este relevantă.

Valorile indicatorilor enumerați la punctul 1.2 pot fi stabilite pe baza estimărilor bine argumentate furnizate de beneficiar.


(1)  În conformitate cu dreptul intern.

(*1)  Datele raportate sunt date cu caracter personal în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(*2)  Datele raportate cuprind o categorie specială de date cu caracter personal, astfel cum este menționată la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.


ANEXA III

INDICATORI COMUNI PENTRU SPRIJINUL ACORDAT DIN FSE+ PENTRU REDUCEREA PRIVAȚIUNILOR MATERIALE

1.

Indicatori de realizare

1.1.

valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite

1.1.1.

valoarea totală a ajutorului alimentar (1);

1.1.1.1.

valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;

1.1.1.2.

valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă;

1.1.2.

valoarea totală a bunurilor distribuite (2);

1.1.2.1.

valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;

1.1.2.2.

valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;

1.1.2.3.

valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă;

1.2.

Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone) (3):

1.2.1.

proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);

1.2.2.

proporția alimentelor cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).

Valorile indicatorilor enumerați la punctele 1.2.1 și 1.2.2 pot fi stabilite pe baza estimărilor bine argumentate furnizate de beneficiar.

2.

Indicatori comuni de rezultat

2.1.

Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar

numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;

numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;

numărul de femei;

numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 65 de ani;

numărul destinatarilor finali cu handicap (*1);

numărul resortisanților țărilor terțe (*1);

numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii) (*1);

numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă (*1).

2.2.

Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material

numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;

numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;

numărul de femei;

numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 65 de ani;

numărul destinatarilor finali cu handicap (*1);

numărul resortisanților țărilor terțe (*1);

numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii) (*1);

numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă (*1).

2.3.

Numărul destinatarilor finali care beneficiază de bonuri sau carduri

numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;

numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;

numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 65 de ani;

numărul de femei;

numărul destinatarilor finali cu handicap (*1);

numărul resortisanților țărilor terțe (*1);

numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii) (*1);

numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă (*1).

Valorile indicatorilor enumerați la punctul 2 pot fi stabilite pe baza estimărilor bine argumentate furnizate de beneficiar.


(1)  Acești indicatori nu se aplică asistenței alimentare furnizate indirect prin intermediul bonurilor sau al cardurilor.

(2)  Acești indicatori nu se aplică bunurilor furnizate indirect prin intermediul bonurilor sau al cardurilor.

(3)  Acești indicatori nu se aplică asistenței alimentare furnizate indirect prin intermediul bonurilor sau al cardurilor.

(*1)  Pot fi utilizate definiții stabilite la nivel național.


ANEXA IV

INDICATORI PENTRU COMPONENTA EASI

Indicatori pentru componenta EaSI

numărul de activități analitice;

numărul de activități de schimb de informații și de învățare reciprocă;

numărul de experimentări sociale;

numărul de activități de consolidare a capacităților și de colaborare în rețea;

numărul de plasamente în cadrul programelor de mobilitate specifice.

Datele pentru indicatorul „numărul de plasamente în cadrul programelor de mobilitate specifice” se colectează doar o dată la doi ani.


30.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 231/60


REGULAMENTUL (UE) 2021/1058 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 24 iunie 2021

privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177 al doilea paragraf și articolele 178 și 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune. În temeiul articolului respectiv și al celui de al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni, precum și la atenuarea rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, urmând să se acorde o atenție deosebită regiunilor afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent, inclusiv, în special, dezavantajul cauzat de declinul demografic, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, regiunile insulare și regiunile transfrontaliere și muntoase.

(2)

Fondul de coeziune a fost creat cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivului general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii prin asigurarea unor contribuții financiare în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infrastructurii de transport (TEN-T), astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(3)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește dispozițiile comune aplicabile FEDR, Fondului social european Plus (FSE+), Fondului de coeziune, Fondului pentru o tranziție justă, Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondului pentru securitate internă (FSI) și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IGFV), care funcționează în temeiul unui cadru comun.

(4)

Pentru a simplifica normele care erau aplicabile atât FEDR, cât și Fondului de coeziune în perioada de programare 2014-2020, ar trebui să existe un regulament unic care să stabilească normele aplicabile ambelor fonduri.

(5)

În execuția FEDR și a Fondului de coeziune ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiul subsidiarității și al proporționalității, prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CONUDPH), precum și principiile Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în 2017, și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din CONUDPH și cu dreptul Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii. În acest context, FEDR și Fondul de coeziune, în sinergie cu FSE+, ar trebui să fie executate într-un mod care să promoveze tranziția de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate și ar trebui să își urmărească obiectivele cu scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate, la eradicarea sărăciei și la promovarea incluziunii sociale. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Niciunul dintre fonduri nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare sau excludere și, atunci când finanțează infrastructura, ambele ar trebui să asigure accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(6)

Obiectivele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”. Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice adoptat în urma celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (denumite în continuare „obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU”), ambele fonduri vor contribui la integrarea acțiunilor din domeniul climei și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În acest scop, se preconizează că operațiunile din cadrul FEDR vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 30 % din pachetul financiar global al FEDR. Se preconizează că operațiunile din cadrul Fondului de coeziune vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 37 % din pachetul financiar global al Fondului de coeziune. În plus, acțiunile în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la ambiția de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) pentru obiectivele în materie de biodiversitate în anul 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele privind clima și cele legate de biodiversitate.

Ambele fonduri ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și care asigură tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării neutralității climatice până în 2050. Programele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să țină seama de conținutul planurilor naționale integrate privind energia și clima adoptate în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor din domeniul climei instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(7)

Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile FEDR și ale Fondului de coeziune în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

(8)

Principiul parteneriatului este un element-cheie al execuției FEDR și a Fondului de coeziune, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, a societății civile și a partenerilor economici și sociali, precum și, după caz, a universităților și a organizațiilor de cercetare. Execuția ambelor fonduri ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea cu FSE+, Fondul pentru o tranziție justă, FEAMPA și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

(9)

Este necesar să se stabilească dispoziții privind sprijinul FEDR în cadrul obiectivelor Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Cooperare teritorială europeană (Interreg).

(10)

Pentru a identifica tipurile de activități care pot fi finanțate de către FEDR și Fondul de coeziune, ar trebui stabilite obiective de politică specifice pentru furnizarea de sprijin din ambele fonduri, asigurându-se faptul că ele contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele comune de politică stabilite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(11)

Deoarece întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, FEDR ar trebui să sprijine în continuare dezvoltarea IMM-urilor prin consolidarea creșterii durabile și a competitivității acestora. Totodată, luând în considerare impactul potențial profund al pandemiei de COVID-19 sau al altor eventuale situații de criză care ar putea apărea în viitor și care ar putea avea un impact asupra întreprinderilor și a ocupării forței de muncă, FEDR ar trebui să sprijine redresarea în urma unor astfel de situații de criză prin sprijinirea creării de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive.

(12)

Investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei rețele ample de infrastructură digitală de mare viteză și la promovarea unei mobilități multimodale nepoluante și durabile, cu accent pe transportul public, mobilitatea partajată, mersul pe jos și mersul cu bicicleta, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon.

(13)

Pentru a profita de oportunitățile erei digitale, FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei societăți digitale incluzive, în care cetățenii, organizațiile de cercetare, întreprinderile și administrațiile publice să fructifice pe deplin oportunitățile pe care le oferă digitalizarea. O e-guvernare eficace la nivel național, regional și local implică dezvoltarea de instrumente, precum și regândirea organizării și a proceselor, pentru a furniza servicii publice într-un mod mai eficace, mai ușor, mai rapid și la costuri mai mici. În special, ar trebui utilizate tehnologiile digitale și de telecomunicații pentru a consolida rețelele și serviciile tradiționale în beneficiul comunităților locale, prin dezvoltarea de proiecte precum cele vizând orașele și satele inteligente.

(14)

Sprijinul din partea FEDR în cadrul obiectivului de politică 1 (OP 1) ar trebui să se bazeze pe consolidarea capacităților pentru strategii de specializare inteligentă, care stabilesc priorități la nivel național sau regional, sau la ambele niveluri, pentru sporirea avantajului competitiv propriu prin dezvoltarea punctelor forte ale cercetării și inovării și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor și cu competențele necesare printr-un proces de descoperire antreprenorială. Procesul ar trebui să permită entităților antreprenoare, inclusiv industriei, organizațiilor de învățământ și de cercetare, administrațiilor publice și societății civile, să identifice domeniile cele mai promițătoare pentru dezvoltarea economică durabilă, pe baza structurilor și a bazei de cunoștințe specifice la nivel de regiune. Întrucât procesul de guvernanță a specializării inteligente este esențial pentru calitatea unei strategii, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru dezvoltarea și creșterea capacităților necesare pentru un proces eficient de descoperire antreprenorială și pentru elaborarea sau actualizarea strategiilor de specializare inteligentă.

(15)

Pentru a promova realizarea unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, ținând seama în mod corespunzător de consecințele sociale și economice pe care aceasta le implică, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică. În acest context, ar fi deosebit de importantă realizarea de investiții în eficiența energetică, inclusiv în programele de economisire a energiei, în energia durabilă din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile de durabilitate prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (8), în sisteme energetice inteligente, precum și de investiții care vizează prevenirea dezastrelor, promovarea biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv conservarea, valorificarea și evidențierea ariilor naturale protejate, precum și alte măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi conservarea și refacerea zonelor naturale cu potențial ridicat de absorbție și stocare a carbonului, inclusiv prin reumidificarea terenurilor mlăștinoase, captarea gazelor provenite din depozitele de deșeuri sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente proceselor sau produselor industriale. În plus, ar trebui sprijinite investițiile care vizează reducerea oricărei forme de poluare, cum ar fi poluarea aerului, a apei, a solului, precum și poluarea fonică și cea luminoasă.

(16)

La pregătirea programelor cofinanțate de FEDR și de Fondul de coeziune trebuie să fie luate în considerare planurile naționale integrate privind energia și clima, care prezintă politicile și măsurile și care abordează sărăcia energetică și emisiile de gaze cu efect de seră. În vederea aducerii unei contribuții la îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere a sărăciei energetice, stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima, FEDR ar trebui să sprijine în special îmbunătățiri ale eficienței energetice a locuințelor și a clădirilor în concordanță cu Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului (9) modificată, pentru a contribui la realizarea unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050, reducând astfel consumul de energie și creând economii pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică.

(17)

Pentru a îmbunătăți conectivitatea în domeniul transporturilor, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să promoveze dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, prin investiții în infrastructura pentru transportul feroviar, transportul pe căi navigabile interioare, transportul rutier, transportul maritim și transportul multimodal, inclusiv măsuri de reducere a zgomotului. FEDR și Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să sprijine mobilitatea națională, regională și locală, transfrontalieră și urbană. Astfel, ambele fonduri ar trebui să acorde atenție îmbunătățirii siguranței, în special a podurilor și tunelurilor existente.

(18)

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și având în vedere dinamica demografică și a migrației, este un fapt evident că politica Uniunii privind migrația necesită o abordare comună bazată pe sinergiile și complementaritățile diferitelor instrumente de finanțare. Prin urmare, FEDR ar trebui să acorde atenție provocărilor demografice atunci când elaborează și pune în aplicare programe. În vederea garantării unui sprijin coerent, solid și consecvent pentru eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilităților între statele membre în acțiunile lor de gestionare a migrației, FEDR ar trebui să ofere sprijin, la nivelul teritorial cel mai adecvat, pentru a facilita integrarea incluzivă pe termen lung a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, în beneficiul dezvoltării sociale și economice, prin adoptarea unei abordări menite să le protejeze demnitatea și drepturile.

(19)

Pentru a promova inovarea socială și accesul incluziv la locuri de muncă de înaltă calitate, FEDR ar trebui să sprijine entitățile din cadrul „economiei sociale”, cum ar fi cooperativele, societățile mutuale, asociațiile non-profit și întreprinderile sociale.

(20)

Pentru a promova incluziunea socială și a combate sărăcia, în special în rândul comunităților marginalizate, este necesar să se îmbunătățească accesul, inclusiv prin infrastructură, la servicii în domeniul social, educațional, cultural și recreativ, inclusiv la sport, ținându-se seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap, ale copiilor și ale persoanelor în vârstă.

(21)

FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să promoveze incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, acordând o atenție deosebită cadrului strategic de politică națională privind incluziunea romilor astfel cum se menționează în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060 care stabilește măsuri de integrare a gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv a gospodăriilor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, precum și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale. În special, în conformitate cu principiul 19 din Pilonul european al drepturilor sociale, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini accesul la locuințe sociale. Ținând seama de provocările cu care se confruntă comunitățile rome marginalizate în ceea ce privește accesul la servicii de bază, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață și a perspectivelor de dezvoltare ale acestora.

(22)

În vederea unei mai bune pregătiri pentru învățarea și formarea la distanță și online într-un mod incluziv din punct de vedere social, în misiunea sa de îmbunătățire a accesului egal la servicii de calitate și incluzive în domeniul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții, FEDR ar trebui să contribuie în special la promovarea rezilienței în învățarea la distanță și online. Eforturile de asigurare a continuității educației și formării în cursul pandemiei de COVID-19 au scos în evidență deficiențe importante în ceea ce privește accesul la echipamentele din domeniul tehnologiei informației și comunicării (TIC) necesare și conectivitatea cursanților din medii defavorizate și din regiuni îndepărtate. În acest context, FEDR ar trebui să sprijine punerea la dispoziție a echipamentelor TIC și a conectivității necesare, promovând astfel reziliența sistemelor de educație și de formare pentru învățarea la distanță și online.

(23)

În vederea consolidării capacității sistemelor de sănătate publică de a preveni situațiile de urgență sanitară, de a răspunde rapid unor astfel de situații și de a se redresa în urma acestora, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la reziliența sistemelor de sănătate. În plus, după ce pandemia de COVID-19 fără precedent a evidențiat importanța disponibilității imediate a unor materiale critice pentru a oferi un răspuns eficace într-o situație de urgență, ar trebui să fie extins domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR pentru a permite achiziția de materiale necesare pentru consolidarea rezilienței la dezastre și a rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv a asistenței medicale primare, precum și pentru promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate. Atunci când se achiziționează materiale pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, acestea ar trebui să fie în concordanță cu strategiile naționale în domeniul sănătății, să nu le depășească și să asigure complementaritățile cu programul „UE pentru sănătate” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (10), precum și cu capacitățile rescEU în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii instituit prin Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(24)

FEDR ar trebui să sprijine și să promoveze tranziția de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate prin intermediul unor structuri de sprijin care ar urmări să prevină segregarea față de comunitate, ar facilita integrarea persoanelor în societate și ar urmări să asigure condiții de viață independente.

(25)

Un obiectiv specific ar trebui prevăzut pentru sprijinirea economiilor regionale puternic dependente de sectoarele turismului și culturii. Aceasta ar permite exploatarea întregului potențial al culturii și turismului durabil pentru redresarea economică, incluziunea socială și inovarea socială, fără a aduce atingere posibilităților de a oferi sprijin din partea FEDR sectoarelor respective în cadrul altor obiective specifice.

(26)

Investițiile care sprijină industriile culturale și creative, serviciile culturale și siturile de patrimoniu cultural ar putea fi finanțate în temeiul oricărui obiectiv de politică, cu condiția ca acestea să contribuie la obiectivele specifice și să se încadreze în domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR.

(27)

Turismul durabil necesită un echilibru între durabilitatea economică, cea socială, cea culturală și cea a mediului. Abordarea privind sprijinirea turismului durabil ar trebui să fie conformă cu comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2007 intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv”. În special, aceasta ar trebui să țină seama de bunăstarea turiștilor, să respecte mediul natural și cultural și să asigure dezvoltarea socio-economică și competitivitatea destinațiilor și a întreprinderilor printr-o abordare de politică integrată și holistică.

(28)

Pentru a sprijini eforturile depuse de statele membre și de regiuni pentru gestionarea noilor provocări și asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetățenii lor, precum și prevenirea marginalizării și a radicalizării, utilizând în același timp sinergiile și complementaritățile cu alte politici ale Uniunii, investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la asigurarea securității în domeniile în care este necesar să se garanteze siguranța și securitatea spațiilor publice și a infrastructurilor critice, cum ar fi transporturile și energia, contribuind astfel la construirea unor societăți mai incluzive și mai sigure.

(29)

FEDR ar trebui să ofere sprijin în cadrul obiectivului de politică 5 (OP 5) în mod integrat, pentru dezvoltarea economică, socială și de mediu bazată pe strategii teritoriale transsectoriale care utilizează instrumente de dezvoltare teritorială integrată pentru a asigura dezvoltarea armonioasă atât a zonelor urbane cât și a celor neurbane. În plus, la dezvoltarea zonelor urbane, ar trebui să se acorde o atenție deosebită sprijinirii zonelor urbane funcționale, dată fiind importanța acestora în stimularea cooperării între autoritățile locale și parteneri, independent de limitele administrative, precum și în consolidarea legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale.

(30)

FEDR ar trebui să sprijine turismul durabil într-un mod integrat, în special prin consolidarea cooperării în cadrul teritoriilor funcționale. Pentru a stimula impactul turismului durabil asupra economiei, întreprinderile și autoritățile publice ar trebui să coopereze în mod sistematic pentru a furniza servicii de calitate într-un mod mai eficient în zonele cu un potențial ridicat pentru turism, acordând atenția cuvenită creării unui mediu juridic și administrativ stabil, care să conducă la o creștere durabilă a zonelor respective. Acțiunile sprijinite în domeniul turismului durabil ar putea ține seama de cele mai bune practici din acest domeniu, cum ar fi abordarea „cartierelor turistice”.

(31)

Având în vedere obiectivul global al Fondului de coeziune prevăzut în TFUE, este necesar să se stabilească și să se limiteze obiectivele de politică pentru care Fondul de coeziune urmează să ofere sprijin.

(32)

Pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă generală a instituțiilor și guvernanța în statele membre care pun în aplicare programe în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, este necesar să se permită măsuri de sprijin pentru autoritățile responsabile de programele respective și pentru actorii sectoriali sau teritoriali responsabili cu desfășurarea de activități relevante pentru execuția FEDR și a Fondului de coeziune în cadrul tuturor obiectivelor specifice urmărite, ținând seama de principiile orizontale menționate în Regulamentul (UE) 2021/1060, inclusiv de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

(33)

Pentru a încuraja și stimula măsurile de cooperare în cadrul programelor implementate în contextul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, este necesar să se amelioreze măsurile de cooperare cu partenerii, inclusiv cu cei de la nivel local și regional, dintr-un anumit stat membru sau între diferite state membre în ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul tuturor obiectivelor specifice. Această cooperare ameliorată vine în completarea cooperării din cadrul Interreg și ar trebui, în special, să sprijine cooperarea între parteneriate structurate în vederea implementării strategiilor regionale, conform comunicării Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Prin urmare, partenerii ar putea proveni din orice regiune din Uniune, dar ar putea să includă și regiunile transfrontaliere și regiunile care fac obiectul unor grupări europene de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau al unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a celor două tipuri de strategii.

(34)

FEDR ar trebui să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune și la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, inclusiv a celor care se confruntă cu provocări legate de angajamentele de decarbonizare, promovându-se astfel reziliența regională. Sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică ar trebui să se concentreze așadar pe prioritățile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele de politică stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1060. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să se concentreze asupra obiectivelor de politică O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale și o Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile. Resursele dedicate mobilității urbane durabile și investițiilor în infrastructura de bandă largă ar putea fi luate în considerare parțial la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică. Statele membre ar trebui să decidă, în acordurile lor de parteneriat, dacă respectă cerințele privind concentrarea tematică la nivel de categorie de regiuni sau la nivel național pentru întreaga perioadă de programare. Concentrarea tematică la nivel național ar trebui să fie stabilită de trei grupuri de state membre constituite în funcție de venitul național brut și ar trebui să asigure flexibilitate la nivelul programelor individuale. Întrucât sprijinul din partea Fondului de coeziune ar putea contribui, de asemenea, la concentrarea tematică, ar trebui stabilite condițiile pentru o astfel de contribuție. În plus, metodologia de clasificare a statelor membre ar trebui să fie stabilită în detaliu, ținându-se cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice și a regiunilor nordice slab populate.

(35)

Pentru a concentra sprijinul pe prioritățile-cheie ale Uniunii, este, de asemenea, oportun ca cerințele privind concentrarea tematică să fie respectate pe tot parcursul perioadei de programare, inclusiv în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe.

(36)

Pentru a permite FEDR să ofere sprijin în cadrul Interreg în ceea ce privește investițiile în infrastructură și investițiile asociate acestora, precum și activitățile de formare și integrare, este necesar să se prevadă că FEDR ar trebui, de asemenea, să poată oferi sprijin pentru activități din cadrul obiectivelor specifice ale FSE+, stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(37)

Pentru a concentra utilizarea unor resurse limitate în modul cel mai eficient cu putință, sprijinul prin FEDR acordat pentru investiții productive în conformitate cu obiectivul specific relevant ar trebui limitat la microîntreprinderi și la întreprinderile mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (14), cu excepția unor investiții specifice prevăzute în prezentul regulament.

(38)

În contextul sprijinului FEDR pentru investiții productive, este oportun să se clarifice faptul că investițiile productive ar trebui înțelese ca investiții în capital fix sau în active necorporale în cadrul întreprinderilor, în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. De asemenea, ar trebui să se prevadă că, în anumite condiții, FEDR și Fondul de coeziune ar putea sprijini investițiile în alte întreprinderi decât IMM-urile. În plus, pe baza experienței din perioadele de programare anterioare, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să sprijine investițiile în alte întreprinderi decât IMM-urile, inclusiv, în special, în utilități, atunci când acestea vizează investiții în infrastructura care asigură accesul la serviciile oferite publicului în domeniul energiei, al mediului și al biodiversității, al transporturilor și al conectivității digitale.

(39)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească diferitele tipuri de activități ale căror costuri ar trebui să poată beneficia de sprijin prin investiții din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor lor, astfel cum sunt prevăzute în TFUE, inclusiv prin finanțarea participativă. Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini investiții în TEN-T și în domeniul mediului, inclusiv investiții legate de dezvoltarea durabilă și de energie, care prezintă beneficii de mediu. În acest context, Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să poată sprijini reabilitarea energetică și seismică combinată. În ceea ce privește FEDR, lista activităților ar trebui să țină seama de nevoile de dezvoltare regionale și naționale specifice, precum și de potențialul endogen și să fie simplificată. FEDR ar trebui să poată sprijini investițiile în infrastructură, inclusiv infrastructuri comerciale de cercetare și inovare pentru IMM-uri, locuințe pentru comunitățile marginalizate și grupurile dezavantajate, gospodăriile cu venituri reduse și migranți, cultură și patrimoniu, turismul durabil și servicii pentru întreprinderi, investițiile legate de accesul la servicii, cu un accent deosebit pe comunitățile dezavantajate, marginalizate și segregate, investiții productive în IMM-uri, echipamente, software și active necorporale, precum și măsurile legate de informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimburile de experiență între parteneri și activitățile care implică clustere. Pentru a sprijini implementarea programelor, ambele fonduri ar trebui, de asemenea, să poată sprijini activități de asistență tehnică. În cele din urmă, pentru a furniza sprijin pentru o gamă mai largă de intervenții în cadrul programelor Interreg, domeniul de aplicare ar trebui să fie extins pentru a include punerea în comun a unei game vaste de instalații și resurse umane, precum și costurile legate de măsurile care intră în sfera de aplicare a FSE+.

(40)

Proiectele de rețele transeuropene de transport în sensul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15) trebuie să fie finanțate în continuare din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât și prin modul de implementare directă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei („Regulamentul MIE pentru perioada 2021-2027”).

(41)

În același timp, este important să se clarifice acele activități care nu intră în sfera de aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, inclusiv investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care provin din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16), în vederea evitării duplicării finanțării disponibile, care există deja ca parte din respectiva directivă, și investițiile în întreprinderile în dificultate, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (17), cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a face față unor circumstanțe excepționale. De asemenea, FEDR și Fondul de coeziune nu ar trebui să sprijine anumite investiții în aeroporturi, instalații de depozitare a deșeurilor și de tratare a deșeurilor reziduale sau în combustibili fosili. Prin urmare, FEDR ar trebui să poată sprijini măsuri specifice de atenuare a impactului asupra mediului, de securitate și de siguranță în aeroporturile regionale, atât timp cât obiectivul principal al investițiilor ar fi identificat în mod clar din perspectiva standardelor Uniunii în materie de mediu, securitate sau siguranță și ar fi în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

În cazul unor investiții care cresc capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale, prin deșeuri reziduale ar trebui să se înțeleagă, în primul rând, deșeuri municipale care nu sunt colectate separat și reziduuri de pe urma tratării deșeurilor. Modernizarea rețelelor de termoficare centralizată ar putea fi sprijinită în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a sistemelor eficiente de termoficare centralizată, astfel cum sunt definite în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18), în conformitate cu obiectivele stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima. În vederea promovării energiei din surse regenerabile, ar putea fi acordat sprijin pentru cazanele de încălzire centralizată alimentate cu o combinație de gaze și energie din surse regenerabile. În astfel de cazuri, sprijinul din partea ambelor fonduri ar trebui să fie stabilit în mod proporțional cu ponderea energiei din surse regenerabile utilizată de astfel de cazane. În plus, ar trebui să se stabilească în mod explicit că țările și teritoriile de peste mări enumerate în anexa II la TFUE nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune.

(42)

Statele membre ar trebui să comunice în mod regulat Comisiei informații cu privire la progresele înregistrate, utilizând indicatorii comuni de realizare și de rezultat prevăzuți în anexa I. Indicatorii comuni de realizare și de rezultat ar putea fi completați, după caz, cu indicatori de realizare și de rezultat specifici programului. Informațiile furnizate de statele membre ar trebui să constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade de programare, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori prevăzuți în anexa II.

(43)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (19), FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să fie evaluate pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele ambelor fonduri la fața locului.

(44)

În cadrul normelor relevante ale Pactului de stabilitate și de creștere, astfel cum sunt clarificate în Codul de conduită, statele membre ar trebui să poată înainta o cerere justificată în mod corespunzător vizând o mai mare flexibilitate pentru cheltuielile structurale publice sau asimilabile susținute de administrația publică prin cofinanțarea investițiilor activate ca parte a FEDR și a Fondului de coeziune. Comisia ar trebui să evalueze o astfel de cerere în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere și cu Codul de conduită.

(45)

FEDR ar trebui să abordeze problemele zonelor defavorizate, în special ale zonelor rurale și ale zonelor afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent, inclusiv de declinul demografic, în ceea ce privește accesul la serviciile de bază, inclusiv la serviciile digitale, prin sporirea atractivității pentru investiții, inclusiv prin investiții în întreprinderi și conectivitatea cu piețele mari. Astfel, FEDR ar trebui să acorde atenție provocărilor specifice în materie de dezvoltare cu care se confruntă anumite regiuni insulare, de frontieră sau montane. În plus, FEDR ar trebui să acorde o atenție deosebită dificultăților specifice ale zonelor la nivelul NUTS 3 și al unităților administrative locale, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (20), care sunt zone cu o densitate scăzută a populației, în conformitate cu criteriile stabilite la punctul 161 din Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, și anume cele cu o densitate a populației de cel mult 12,5 locuitori pe kilometru pătrat sau cele care au suferit o scădere anuală medie a populației de cel puțin 1 % din locuitori în perioada 2007-2017. Statele membre ar trebui să aibă în vedere elaborarea unor planuri de acțiune voluntare specifice la nivel local pentru astfel de zone, pentru a contracara provocările demografice respective.

(46)

Pentru a maximiza contribuția la abordarea mai eficientă a provocărilor economice, demografice, de mediu și sociale, în special în zonele care prezintă dezavantaje naturale și demografice, astfel cum se prevede la articolul 174 din TFUE, acțiunile în domeniul dezvoltării teritoriale ar trebui să se bazeze pe strategii teritoriale integrate, inclusiv în zone urbane și rurale, și să acorde atenție legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să fie furnizat sub formele prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060, asigurând implicarea corespunzătoare a autorităților locale, regionale și urbane, a partenerilor economici și sociali, a reprezentanților societății civile și a organizațiilor neguvernamentale. Strategiile teritoriale ar trebui, de asemenea, să poată beneficia de o abordare integrată și bazată pe mai multe fonduri, precum FEDR, FSE+, FEPAM și FEADR.

(47)

Pentru a îmbunătăți reziliența comunităților din zonele rurale și condițiile economice, sociale și de mediu ale acestora, sprijinul din partea FEDR ar trebui utilizat pentru a dezvolta proiecte precum cele vizând satele inteligente, astfel cum se menționează în rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la abordarea nevoilor specifice ale zonelor rurale, montane și îndepărtate, în special prin dezvoltarea de noi oportunități, cum ar fi serviciile descentralizate și soluțiile energetice, tehnologiile și inovațiile digitale.

(48)

În cadrul dezvoltării urbane durabile, se consideră necesară susținerea dezvoltării teritoriale integrate pentru a aborda într-un mod mai eficace provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, ținând cont în același timp de necesitatea promovării legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale. Sprijinul care vizează zonele urbane ar putea lua forma unui program separat sau a unei priorități separate și ar trebui să poată beneficia de o abordare bazată pe fonduri multiple. Principiile de selecție a zonelor urbane în care se vor implementa acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă și cuantumurile indicative pentru acțiunile respective ar trebui prevăzute în programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, urmărindu-se o țintă minimă la nivel național de 8 % din resursele FEDR în acest scop. De asemenea, ar trebui să se precizeze că acest procent ar trebui să fie respectat pe întreaga durată a perioadei de programare în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare.

(49)

Pentru a identifica sau a oferi soluții care abordează aspecte legate de dezvoltarea urbană durabilă la nivelul Uniunii, acțiunile urbane inovatoare din domeniul dezvoltării urbane durabile ar trebui să fie înlocuite cu o Inițiativă europeană privind dezvoltarea urbană, care să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă. Această inițiativă ar trebui să acopere toate zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, și să sprijine Agenda urbană pentru Uniunea Europeană. Pentru a stimula participarea autorităților locale la parteneriatele tematice din cadrul agendei urbane, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru costurile organizaționale legate de o astfel de participare. Inițiativa ar putea include cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane, în special cooperarea care vizează consolidarea capacităților la nivel local în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Statele membre, autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate activ în gestionarea și punerea în aplicare a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană. Acțiunile convenite în cadrul unui astfel de model de gestionare ar putea include desfășurarea de schimburi pentru reprezentanții locali și regionali. Acțiunile întreprinse în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană ar trebui să promoveze legăturile dintre zonele urbane și cele rurale în interiorul zonelor urbane funcționale. Cooperarea cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală este deosebit de importantă în acest sens.

(50)

Ar trebui promovate pe întreg teritoriul Uniunii comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare prin intermediul noilor investiții interregionale pentru inovare care urmează să fie gestionate de Comisie. Prin sprijinirea proiectelor de inovare în domenii de specializare inteligentă, inclusiv a proiectelor-pilot și a măsurilor de consolidare a capacităților, acestea vor aduce beneficii în special regiunilor mai puțin dezvoltate, stimulând ecosistemele de inovare ale acestora și capacitatea lor de a se integra în lanțuri valorice mai mari ale Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a comunicării Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”, în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă în domenii critice.

(51)

O atenție deosebită ar trebui acordată regiunilor ultraperiferice, în special prin adoptarea de măsuri în temeiul articolului 349 din TFUE care să prevadă o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice pentru a compensa costurile suplimentare suportate în aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente menționate la articolul 349 din TFUE, și anume depărtarea, insularitatea, suprafața redusă, relieful și clima dificile, dependența economică de un număr redus de produse, factori a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării acestor regiuni. Respectiva alocare ar trebui să poată acoperi investițiile, costurile operaționale și obligațiile de serviciu public care vizează compensarea costurilor suplimentare cauzate de astfel de limitări. Ajutoarele de exploatare ar trebui să poată acoperi cheltuielile privind serviciile de transport de mărfuri și ajutoarele pentru demararea serviciilor de transport, precum și cheltuielile privind operațiunile legate de constrângerile în materie de stocare, de supradimensionare și de întreținerea instrumentelor de producție, precum și de lipsa de capital uman pe piața locală. Respectiva alocare nu ar trebui să facă obiectul cerințelor privind concentrarea tematică. Pentru a proteja integritatea pieței interne, cum este cazul pentru toate operațiunile cofinanțate prin FEDR și prin Fondul de coeziune, orice sprijin din FEDR pentru finanțarea ajutoarelor pentru investiții și de exploatare în regiunile ultraperiferice ar trebui să respecte normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE.

(52)

Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale și neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care ar putea apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea sprijinului din partea FEDR ca răspuns la aceste circumstanțe. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanțele excepționale sau neobișnuite cu care se confruntă un stat membru, menținând în același timp obiectivele fondului. În plus, deciziile de punere în aplicare în ceea ce privește o măsură temporară de utilizare a FEDR ca răspuns la circumstanțe excepționale sau neobișnuite ar trebui să fie adoptate fără proceduri ale comitetului, dat fiind că domeniul de aplicare este determinat de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsura stabilită în prezentul regulament. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor și să evalueze caracterul adecvat al acestora.

(53)

În vederea modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește efectuarea unor ajustări, în cazul în care acest lucru se justifică, ale anexei II, care stabilește o listă a indicatorilor utilizați ca bază pentru a oferi informații Parlamentului European și Consiliului cu privire la performanța programelor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(54)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin corectarea principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, rămânerea în urmă a regiunilor mai puțin favorizate și resursele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(55)

În vederea adoptării prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând seama de necesitatea de a executa atât FEDR cât și Fondul de coeziune într-un mod coordonat și armonizat și pentru a permite punerea sa rapidă în aplicare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII COMUNE 71

Articolul 1

Obiect 71

Articolul 2

Misiunile FEDR și ale Fondului de coeziune 71

Articolul 3

Obiective specifice ale FEDR și ale Fondului de coeziune 71

Articolul 4

Concentrarea tematică a sprijinului din partea FEDR 73

Articolul 5

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR 75

Articolul 6

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea Fondului de coeziune 76

Articolul 7

Excluderea din domeniul de aplicare al FEDR și al Fondului de coeziune 76

Articolul 8

Indicatori 78

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII SPECIFICE PRIVIND REGIMUL PARTICULARITĂȚILOR TERITORIALE ȘI INVESTIȚIILE INTERREGIONALE PENTRU INOVARE 78

Articolul 9

Dezvoltarea teritorială integrată 78

Articolul 10

Sprijin pentru zonele defavorizate 78

Articolul 11

Dezvoltarea urbană durabilă 79

Articolul 12

Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană 79

Articolul 13

Investiții interregionale pentru inovare 80

Articolul 14

Regiunile ultraperiferice 80

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE 81

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii 81

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe 81

Articolul 17

Revizuirea 82

Articolul 18

Intrarea în vigoare 82

ANEXA I

INDICATORI COMUNI DE REALIZARE ȘI DE REZULTAT PENTRU FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE – ARTICOLUL 8 ALINEATUL (1) 83

ANEXA II

SET DE BAZĂ DE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (3), DESTINAT UTILIZĂRII DE CĂTRE COMISIE ÎN CONFORMITATE CU OBLIGAȚIA SA DE RAPORTARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 41 ALINEATUL (3) LITERA (H) PUNCTUL (III) DIN REGULAMENTUL FINANCIAR 32

Capitolul I

Dispoziții comune

Articolul 1

Obiect

(1)   Prezentul regulament stabilește obiectivele specifice și domeniul de aplicare ale sprijinului oferit din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în ceea ce privește obiectivele Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Cooperare teritorială europeană (Interreg) menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   Prezentul regulament stabilește totodată obiectivele specifice și domeniul de aplicare ale sprijinului oferit din Fondul de coeziune în ceea ce privește obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 2

Misiunile FEDR și ale Fondului de coeziune

(1)   FEDR și Fondul de coeziune contribuie la obiectivul general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii.

(2)   FEDR contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din cadrul Uniunii și la atenuarea rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, prin participarea la ajustarea structurală a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin, inclusiv prin promovarea dezvoltării durabile și prin abordarea provocărilor de mediu.

(3)   Fondul de coeziune contribuie la proiecte în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infrastructurii de transport (TEN-T).

Articolul 3

Obiective specifice ale FEDR și ale Fondului de coeziune

(1)   În conformitate cu obiectivele de politică stabilite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, FEDR sprijină următoarele obiective specifice:

(a)

o Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale (OP 1) prin:

(i)

dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate;

(ii)

valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice;

(iii)

intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive;

(iv)

dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat;

(v)

creșterea conectivității digitale;

(b)

o Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile (OP 2) prin:

(i)

promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

(ii)

promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia;

(iii)

dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E);

(iv)

promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice;

(v)

promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor;

(vi)

promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(vii)

creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;

(viii)

promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon;

(c)

o Europă mai conectată prin creșterea mobilității (OP 3) prin:

(i)

dezvoltarea unei rețele TEN-T reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale;

(ii)

dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere;

(d)

o Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP 4) prin:

(i)

creșterea eficienței și incluziunii piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale și prin promovarea economiei sociale;

(ii)

îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online;

(iii)

promovarea incluziunii socio-economice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin acțiuni integrate care să vizeze locuințele și serviciile sociale;

(iv)

promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, prin acțiuni integrate care să includă locuințele și serviciile sociale;

(v)

asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate;

(vi)

creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială;

(e)

o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale (OP 5) prin:

(i)

promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane;

(ii)

promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, în domeniul culturii, al patrimoniului natural, al turismului durabil, precum și a securității în alte zone decât cele urbane.

În cadrul OP 5, sprijinul se acordă prin strategii de dezvoltare teritorială și locală, sub formele prevăzute la articolul 28 literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   În conformitate cu cele două obiective specifice menționate la alineatul (1) litera (e), statele membre pot sprijini, de asemenea, operațiunile care pot fi finanțate în temeiul obiectivelor specifice stabilite la literele (a)-(d) de la respectivul alineat.

(3)   Fondul de coeziune sprijină OP 2 și 3.

(4)   În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (1), FEDR sau Fondul de coeziune, după caz, poate sprijini, de asemenea, activități din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, în cazul în care acestea:

(a)

fie îmbunătățesc capacitatea autorităților responsabile de programe;

(b)

fie îmbunătățesc capacitatea actorilor sectoriali sau teritoriali responsabili cu desfășurarea de activități relevante pentru execuția FEDR și a Fondului de coeziune, cu condiția ca aceasta să contribuie la obiectivele programului;

(c)

fie îmbunătățesc cooperarea cu parteneri din interiorul și din afara unui anumit stat membru.

Cooperarea menționată la litera (c) include cooperarea cu parteneri din regiuni transfrontaliere, din regiuni discontinue sau din regiuni situate pe teritoriul corespunzător unei grupări europene de cooperare teritorială, unei strategii macroregionale sau maritime sau unei combinații a acestora.

Articolul 4

Concentrarea tematică a sprijinului din partea FEDR

(1)   În ceea ce privește programele implementate în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, resursele totale din FEDR, în afara celor destinate asistenței tehnice, sunt concentrate în fiecare stat membru la nivel național sau la nivelul categoriei de regiuni, în conformitate cu alineatele (3)-(9).

(2)   În ceea ce privește concentrarea tematică a sprijinului pentru statele membre care cuprind regiuni ultraperiferice, resursele din FEDR alocate în mod specific programelor pentru regiunile ultraperiferice și cele alocate tuturor celorlalte regiuni sunt tratate separat.

(3)   Statele membre pot decide să respecte concentrarea tematică la nivel național sau la nivelul categoriei de regiuni. Fiecare stat membru își exprimă opțiunea în acordul său de parteneriat, astfel cum este menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Respectiva opțiune se aplică resurselor totale din FEDR ale statului membru respectiv, menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru întreaga perioadă de programare.

(4)   În scopul unei concentrări tematice la nivel național, statele membre se clasifică, în funcție de raportul venitului național brut al acestora, după cum urmează:

(a)

cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 100 % din media UE („grupul 1”);

(b)

cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 75 % și inferior nivelului de 100 % din media UE („grupul 2”);

(c)

cele cu un raport al venitului național brut inferior nivelului de 75 % din media UE („grupul 3”).

În sensul prezentului articol, raportul venitului național brut înseamnă raportul dintre venitul național brut pe cap de locuitor al unui stat membru, măsurat în standardele puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada cuprinsă între 2015 și 2017, și venitul național brut mediu pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare din cele 27 de state membre pentru aceeași perioadă de referință.

În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru regiunile ultraperiferice, acestea sunt clasificate în grupul 3.

În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru statele membre insulare care primesc sprijin din partea Fondului de coeziune, acestea sunt clasificate în grupul 3.

(5)   În scopul unei concentrări tematice la nivelul categoriei de regiuni, regiunile se clasifică pe categorii de regiuni în conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, după cum urmează:

(a)

regiuni mai dezvoltate;

(b)

regiuni de tranziție;

(c)

regiuni mai puțin dezvoltate.

(6)   Statele membre respectă la nivel național următoarele cerințe privind concentrarea tematică:

(a)

statele membre din grupul 1 sau regiunile mai dezvoltate alocă cel puțin 85 % din resursele lor din FEDR menționate la alineatul (1) pentru OP 1 și OP 2, și cel puțin 30 % pentru OP 2;

(b)

statele membre din grupul 2 sau regiunile de tranziție alocă cel puțin 40 % din resursele lor din FEDR menționate la alineatul (1) pentru OP 1, și cel puțin 30 % pentru OP 2;

(c)

statele membre din grupul 3 sau regiunile mai puțin dezvoltate alocă cel puțin 25 % din resursele lor din FEDR menționate la alineatul (1) pentru OP 1, și cel puțin 30 % pentru OP 2.

În cazul în care un stat membru decide să respecte cerințele privind concentrarea tematică la nivelul categoriei de regiuni, pragurile stabilite la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică resurselor din FEDR menționate la alineatul (1) în mod cumulativ pentru toate regiunile care se încadrează în categoria respectivă de regiuni.

(7)   În cazul în care un stat membru alocă OP 2 peste 50 % din resursele sale totale din Fondul de coeziune, în afara celor destinate asistenței tehnice, astfel cum au fost calculate după transferul prevăzut la articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060, excluzând resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (viii) din prezentul regulament, alocarea care depășește 50 % poate fi luată în considerare la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol.

În cazul în care un stat membru decide să respecte concentrarea tematică la nivelul categoriei de regiuni, resursele din Fondul de coeziune care sunt luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică în conformitate cu primul paragraf se alocă proporțional diferitelor categorii de regiuni, în funcție de ponderea lor relativă în populația totală a statului membru în cauză.

Statele membre stabilesc în acordul lor de parteneriat menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/1060 dacă resursele din Fondul de coeziune vor fi luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică pentru OP 2.

(8)   Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (v) sunt programate în cadrul unei priorități specifice.

Prin derogare de la alineatul (6), la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică pentru OP 1 prevăzute la alineatul (6) sunt luate în considerare 40 % din aceste resurse.

Resursele luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat nu depășesc 40 % din cerințele minime privind concentrarea tematică pentru OP 1 prevăzute la alineatul (6).

(9)   Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (viii) sunt programate în cadrul unei priorități specifice.

Prin derogare de la alineatul (6), la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică pentru OP 2 prevăzute la alineatul (6) sunt luate în considerare 50 % din resursele FEDR.

Resursele luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat nu depășesc 50 % din cerințele minime privind concentrarea tematică pentru OP 2 prevăzute la alineatul (6).

(10)   Cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol sunt respectate pe parcursul întregii perioade de programare, inclusiv atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe și în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(11)   În cazul în care alocarea din FEDR în ceea ce privește OP 1 sau OP 2 sau ambele, în cadrul unui anumit program, este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul 104 din respectivul regulament, respectarea cerințelor privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol nu este reevaluată.

(12)   Prezentul articol nu se aplică finanțării suplimentare pentru regiunile nordice slab populate menționate la articolul 110 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 5

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR

(1)   FEDR oferă sprijin pentru:

(a)

investiții în infrastructură;

(b)

activități de cercetare aplicată și inovare, inclusiv cercetare industrială, dezvoltare experimentală și studii de fezabilitate;

(c)

investiții în accesul la servicii;

(d)

investiții productive în IMM-uri și investiții care vizează protejarea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;

(e)

echipamente, software și active necorporale;

(f)

colaborare în rețea, cooperare, schimb de experiență și activități care implică clustere de inovare, desfășurate inclusiv între întreprinderi, organizații de cercetare și autorități publice;

(g)

informare, comunicare și studii; și

(h)

asistență tehnică.

(2)   Investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile pot beneficia de sprijin:

(a)

atunci când implică o cooperare cu IMM-uri pentru activități de cercetare și inovare care beneficiază de sprijin în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i);

(b)

atunci când susțin în principal măsurile privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile în temeiul articolului 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctele (i) și (ii);

(c)

atunci când sunt făcute în întreprinderile mici cu capitalizare medie și în întreprinderile cu capitalizare medie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 6 și 7 din Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului (21), prin intermediul instrumentelor financiare; sau

(d)

atunci când sunt făcute în întreprinderile mici cu capitalizare medie în contextul activităților de cercetare și inovare care beneficiază de sprijin în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i).

(3)   Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (iv), FEDR sprijină, de asemenea, activitățile de formare profesională, de învățare pe tot parcursul vieții și de recalificare, precum și activitățile educaționale.

(4)   Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (iv) și la obiectivul specific din cadrul OP 4 prevăzut la litera (d) punctul (v) de la paragraful respectiv, FEDR sprijină, de asemenea, achiziția de materiale necesare pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate și a rezilienței la dezastre.

(5)   În cadrul Interreg, FEDR poate sprijini, de asemenea:

(a)

punerea în comun a structurilor și a resurselor umane; și

(b)

investițiile de tip soft complementare și alte activități legate de OP 4 în cadrul Fondului Social European Plus, conform Regulamentului (UE) 2021/1057.

(6)   FEDR poate sprijini finanțarea capitalului circulant în cadrul IMM-urilor sub formă de granturi, atunci când acest lucru este strict necesar, ca măsură temporară pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale sau neobișnuite, astfel cum se menționează la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(7)   În cazul în care constată, la cererea statelor membre în cauză, că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatul (6), Comisia adoptă o decizie de punere în aplicare în care precizează perioada în care este autorizat sprijinul suplimentar temporar din partea FEDR.

(8)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a alineatului (6) și evaluează dacă sprijinul suplimentar temporar din partea FEDR este suficient pentru a facilita utilizarea fondului ca răspuns la circumstanțele excepționale sau neobișnuite. Pe baza evaluării sale, Comisia prezintă, acolo unde acest lucru este considerat oportun, propuneri de modificare a prezentului regulament, vizând inclusiv cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la articolul 4.

(9)   Parlamentul European sau Consiliul pot invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea alineatelor (6), (7) și (8) de la prezentul articol, în conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 6

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea Fondului de coeziune

(1)   Fondul de coeziune oferă sprijin pentru:

(a)

investiții în domeniul mediului, inclusiv investiții legate de dezvoltarea durabilă și de energie, care prezintă beneficii de mediu, cu un accent deosebit pe energia din surse regenerabile;

(b)

investiții în TEN-T;

(c)

asistență tehnică;

(d)

informare, comunicare și studii.

Statele membre asigură un echilibru adecvat între investițiile prevăzute la literele (a) și (b) pe baza necesităților specifice în materie de investiții și infrastructură ale fiecărui stat membru.

(2)   Cuantumul transferat din Fondul de coeziune către Mecanismul pentru interconectarea Europei este utilizat pentru proiecte TEN-T.

Articolul 7

Excludere din domeniul de aplicare al FEDR și al Fondului de coeziune

(1)   FEDR și Fondul de coeziune nu oferă sprijin pentru:

(a)

dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(b)

investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(c)

fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;

(d)

o întreprindere în dificultate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale;

(e)

investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția regiunilor ultraperiferice sau a aeroporturilor regionale existente, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 153 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, în oricare dintre următoarele cazuri:

(i)

în cadrul măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului; sau

(ii)

în cadrul sistemelor de securitate, de siguranță și de management al traficului aerian care rezultă din cercetarea MTA „Cerul unic european” (Single European Sky ATM Research);

(f)

investițiile în eliminarea deșeurilor în depozite de deșeuri, exceptând:

(i)

investițiile destinate regiunilor ultraperiferice, numai în cazuri justificate în mod corespunzător; sau

(ii)

investițiile pentru dezafectarea, reconversia sau securizarea depozitelor de deșeuri existente, cu condiția ca investițiile respective să nu le sporească capacitatea;

(g)

investițiile care sporesc capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale, exceptând:

(i)

investițiile destinate regiunilor ultraperiferice, numai în cazuri justificate în mod corespunzător;

(ii)

investițiile în tehnologii de recuperare a materialelor din deșeurile reziduale în scopul economiei circulare;

(h)

investițiile legate de producția, prelucrarea, transportul, distribuția, stocarea sau arderea combustibililor fosili, exceptând:

(i)

investițiile în înlocuirea sistemelor de încălzire cu ardere pe bază de combustibili fosili solizi, și anume cărbune, turbă, lignit, șisturi bituminoase, cu sisteme de încălzire cu ardere pe bază de gaz, în scopul:

de a optimiza sistemele de încălzire și răcire centralizată pentru a le aduce la stadiul de „sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată”, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;

de a optimiza centralele de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice pentru a le aduce la stadiul de „cogenerare de înaltă eficiență”, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE;

de a investi în cazane și sisteme de încălzire cu ardere pe bază de gaze naturale pentru locuințe și clădiri, care înlocuiesc instalațiile pe bază de cărbune, turbă, lignit sau șisturi bituminoase;

(ii)

investițiile în extinderea și schimbarea destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor, cu condiția ca aceste investiții să pregătească rețelele pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon, cum ar fi hidrogenul, biometanul și gazul de sinteză, și să permită înlocuirea instalațiilor de combustibili fosili solizi;

(iii)

investițiile în:

vehiculele nepoluante, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (22), de interes public; și

vehicule, aeronave și nave proiectate și construite sau adaptate pentru a fi utilizate de serviciile de protecție civilă și de pompieri.

(2)   Cuantumul total al sprijinului din partea Uniunii sub formă de investiții ale Uniunii menționate la alineatul (1) litera (h) punctele (i) și (ii) nu depășește următoarele limite pentru alocarea totală pentru programe din FEDR și Fondul de coeziune în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru statul membru în cauză:

(a)

pentru statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 60 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE, sau pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE și care au o pondere a combustibililor fosili solizi în consumul intern brut de energie mai mare sau egală cu 25 %, limita este de 1,55 %;

(b)

pentru alte state membre decât cele de la litera (a) al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE, limita este de 1 %;

(c)

pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare sau egal cu 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE, limita este de 0,2 %.

(3)   În sensul prezentului articol, venitul național brut pe cap de locuitor al unui stat membru se măsoară în standardele puterii de cumpărare și se calculează pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada cuprinsă între 2015 și 2017 și este exprimat ca procent din venitul național brut mediu pe cap de locuitor în standardele puterii de cumpărare din cele 27 de state membre pentru aceeași perioadă de referință.

În sensul prezentului articol, ponderea combustibililor fosili solizi în consumul de energie înseamnă ponderea măsurată în 2018 a cărbunelui, a lignitului, a turbei și a șisturilor bituminoase.

(4)   Operațiunile sprijinite de FEDR și de Fondul de coeziune în temeiul alineatului (1) litera (h) punctele (i) și (ii) sunt selecționate de autoritatea de management până la 31 decembrie 2025. Operațiunile respective nu pot fi eșalonate pentru următoarea perioadă de programare.

(5)   Fondul de coeziune nu sprijină investițiile în sectorul locuințelor, cu excepția celor legate de promovarea eficienței energetice sau a utilizării energiei din surse regenerabile.

(6)   Țările și teritoriile de peste mări nu sunt eligibile pentru sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune, dar pot participa la programele Interreg în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

Articolul 8

Indicatori

(1)   Se utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I cu privire la FEDR și la Fondul de coeziune și, în cazul în care acest lucru este relevant, indicatori de rezultat și de realizare specifici fiecărui program, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), cu articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) și cu articolul 42 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele intermediare stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative.

(3)   În conformitate cu obligația sa de raportare în temeiul articolului 41 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (24) („Regulamentul financiar”), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa II.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica anexa II în scopul efectuării adaptărilor relevante în ceea ce privește informațiile referitoare la performanță care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

(5)   Comisia evaluează modul în care se ține seama de importanța strategică a investițiilor cofinanțate de FEDR și Fondul de coeziune în contextul punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului.

Capitolul II

Dispoziții specifice privind regimul particularităților teritoriale și investițiile interregionale pentru inovare

Articolul 9

Dezvoltarea teritorială integrată

(1)   FEDR poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în conformitate cu titlul III capitolul II din regulamentul respectiv.

(2)   Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin FEDR, exclusiv sub formele menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 10

Sprijin pentru zonele defavorizate

În conformitate cu articolul 174 din TFUE, FEDR acordă o atenție deosebită abordării provocărilor cu care se confruntă regiunile și zonele defavorizate, în special zonele rurale și zonele afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent. După caz, statele membre stabilesc în acordurile lor de parteneriat o abordare integrată a provocărilor demografice sau a nevoilor specifice ale acestor regiuni și zone, în conformitate cu articolul 11 primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/1060. O astfel de abordare integrată poate include un angajament privind finanțarea specifică în acest scop.

Articolul 11

Dezvoltarea urbană durabilă

(1)   Pentru a răspunde provocărilor economice, de mediu, climatice, demografice și sociale, FEDR sprijină dezvoltarea teritorială integrată bazată pe strategii de dezvoltare teritorială sau de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, în conformitate cu articolul 29 sau respectiv cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 2021/1060, care sunt axate pe zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale (denumită în continuare „dezvoltare urbană durabilă”) în cadrul programelor subordonate ambelor obiective menționate la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

Se acordă o atenție deosebită abordării provocărilor de mediu și climatice, în special tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, exploatării potențialului tehnologiilor digitale în scopuri de inovare și sprijinirii dezvoltării zonelor urbane funcționale. În acest context, pentru cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la articolul 4 sunt luate în considerare resursele de dezvoltare urbană durabilă programate în cadrul priorităților corespunzătoare OP 1 și 2.

(2)   Cel puțin 8 % din resursele din FEDR la nivel național din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, în afara celor destinate asistenței tehnice, sunt alocate dezvoltării urbane durabile în una sau mai multe dintre formele menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Organismele sau autoritățile teritoriale competente selecționează sau sunt implicate în selecționarea operațiunilor, în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) și cu articolul 32 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Programele în cauză stabilesc cuantumurile prevăzute în acest scop în temeiul articolului 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(3)   Procentajul alocat dezvoltării urbane durabile în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol este respectat pe parcursul întregii perioade de programare atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(4)   În cazul în care alocarea din FEDR este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul 104 din respectivul regulament, respectarea cerinței prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol nu este reevaluată.

Articolul 12

Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană

(1)   FEDR sprijină Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, implementată de Comisie prin gestiune directă și indirectă.

Această inițiativă acoperă toate zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, și sprijină Agenda urbană a UE, inclusiv participarea autorităților locale la parteneriatele tematice dezvoltate în cadrul Agendei urbane a UE.

(2)   În ceea ce privește dezvoltarea urbană durabilă, inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană constă în următoarele două componente:

(a)

sprijin pentru acțiunile inovatoare;

(b)

sprijin pentru consolidarea capacității și a cunoștințelor, evaluări ale impactului teritorial, elaborarea de politici și comunicare.

La cererea unuia sau a mai multor state membre, Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană poate sprijini, de asemenea, cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită cooperării care vizează consolidarea capacităților la nivel local pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

La fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la evoluțiile din cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană.

(3)   Modelul de guvernanță al Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană include implicarea statelor membre, a autorităților regionale și locale și a orașelor și asigură coordonarea și complementaritățile corespunzătoare cu programul specific în temeiul articolului 3 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1059 care se referă la dezvoltarea urbană durabilă.

Articolul 13

Investiții interregionale pentru inovare

(1)   FEDR sprijină instrumentul de investiții interregionale pentru inovare.

(2)   Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare sprijină comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare care au potențialul de a încuraja dezvoltarea lanțurilor valorice europene.

(3)   Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare constă în următoarele două componente, vizând în mod egal:

(a)

sprijin financiar și consultativ pentru investiții în proiecte interregionale de inovare în domenii de specializare inteligentă partajate;

(b)

sprijin financiar și consultativ, precum și consolidarea capacităților pentru dezvoltarea unor lanțuri valorice în regiunile mai puțin dezvoltate.

(4)   Până la 2 % din resurse pot fi dedicate activităților de învățare și evaluare, pentru a valorifica și a disemina rezultatele proiectelor sprijinite în cadrul celor două componente.

(5)   Comisia implementează investițiile respective în sistem de gestiune directă sau indirectă.

(6)   În activitatea sa, Comisia este sprijinită de un grup de experți.

Grupul de experți este alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților regionale și ai orașelor, și din reprezentanți ai mediului de afaceri, ai organismelor de cercetare și ai organizațiilor societății civile. Componența grupului de experți urmărește să asigure echilibrul de gen.

Grupul de experți sprijină Comisia în definirea unui program de lucru pe termen lung și în pregătirea cererilor de propuneri.

(7)   La implementarea acestui instrument, Comisia asigură coordonarea și sinergia cu alte programe și instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu componenta „Interreg C”, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1059.

(8)   Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare acoperă întreg teritoriul Uniunii.

La acest instrument pot participa și țările terțe, în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolele 16 și 23 din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (25) („Regulamentul «Orizont Europa»”).

Articolul 14

Regiunile ultraperiferice

(1)   Articolul 4 nu se aplică alocării suplimentare specifice pentru regiunile ultraperiferice. Această alocare suplimentară specifică destinată regiunilor ultraperiferice este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare suportate de aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor menționate la articolul 349 din TFUE.

(2)   Alocarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol sprijină:

(a)

activitățile din domeniul de aplicare prevăzut la articolul 5 din prezentul regulament;

(b)

prin derogare de la articolul 5 din prezentul regulament, măsurile aferente costurilor operaționale destinate compensării costurilor suplimentare suportate de regiunile ultraperiferice ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor menționate la articolul 349 din TFUE.

Alocarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol poate sprijini, de asemenea, cheltuielile care acoperă compensația acordată pentru executarea obligațiilor de serviciu public și a contractelor de servicii publice în regiunile ultraperiferice.

(3)   Alocarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol nu sprijină:

(a)

operațiunile care implică produsele enumerate în anexa I la TFUE;

(b)

ajutoarele pentru transportul de persoane, autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE;

(c)

scutirile fiscale și de contribuții sociale;

(d)

obligațiile de serviciu public care nu sunt executate de întreprinderi și în cazul cărora statul acționează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică.

(4)   Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1) litera (c), FEDR poate sprijini investițiile productive în întreprinderile din regiunile ultraperiferice, indiferent de dimensiunea întreprinderilor respective.

CAPITOLUL III

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii

Regulamentele (UE) nr. 1300/2013 și (UE) nr. 1301/2013 sau orice act adoptat în temeiul acestora continuă să se aplice programelor și operațiunilor sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune în perioada de programare 2014-2020.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 1 iulie 2021.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17

Revizuirea

Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament până la 31 decembrie 2027, în conformitate cu articolul 177 din TFUE.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 iunie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 90.

(2)  JO C 86, 7.3.2019, p. 115.

(3)  Poziția Parlamentului European din 27 martie 2019 (JO C 108, 26.3.2021, p. 566) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 27 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 23 iunie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (a se vedea pagina 159 din prezentul Jurnal Oficial).

(6)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(7)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(8)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(9)  Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

(10)  Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 (JO L 107, 26.3.2021, p. 1).

(11)  Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

(13)  Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (a se vedea pagina 21 din prezentul Jurnal Oficial).

(14)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(15)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

(16)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(18)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(19)  Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(20)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(21)  Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

(22)  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120 15.5.2009, p. 5).

(23)  Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (a se vedea pagina 94 din prezentul Jurnal Oficial).

(24)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).


ANEXA I

Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FEDR și Fondul de coeziune – articolul 8 alineatul (1) (1)

Tabelul 1

Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Interreg) și Fondul de coeziune  (**)

Obiectiv de politică

Obiectiv specific

Realizări

Rezultate

(1)

(2)

(3)

(4)

1.

O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale (OP 1)

(i)

Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate

RCO  (2) 01 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, mari)  (3)*

RCO 02 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin granturi*

RCR  (4) 01 – Locuri de muncă create în entitățile care beneficiază de sprijin*

RCR 102 – Locuri de muncă create în domeniul cercetării în entitățile care beneficiază de sprijin*

 

RCO 03 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin instrumente financiare*

RCO 04 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin nefinanciar*

RCO 05 – Întreprinderi noi care beneficiază de sprijin*

RCO 06 – Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin

RCO 07 – Organizații de cercetare care participă la proiecte de cercetare comune

RCR 02 – Investiții private care completează sprijinul public (din care: granturi, instrumente financiare)  (3)*

RCR 03 – Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse sau procese*

RCR 04 – IMM-uri care introduc inovații în materie de comercializare sau organizare*

 

RCO 08 – Valoarea nominală a echipamentelor pentru cercetare și inovare

RCO 10 – Întreprinderi care cooperează cu organizații de cercetare

RCO 96 – Investiții interregionale pentru inovare în proiecte ale Uniunii*

RCR 05 – IMM-uri care introduc inovații la nivel intern*

RCR 06 – Cereri de brevete depuse*

RCR 07 – Cereri de înregistrare a mărcilor și desenelor sau modelelor*

RCR 08 – Publicații ale proiectelor care beneficiază de sprijin

(ii)

Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice

RCO 13 – Valoarea serviciilor, a produselor și a proceselor digitale dezvoltate pentru întreprinderi*

RCO 14 – Instituții publice care beneficiază de sprijin pentru a dezvolta servicii, produse și procese digitale*

RCR 11 – Utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate*

RCR 12 – Utilizatori de servicii, produse și procese digitale noi și optimizate dezvoltate de întreprinderi*

RCR 13 – Întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală*

(iii)

Intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive

RCO 15 – Capacități create pentru pepinierele de afaceri*

RCO 103 – Întreprinderi cu creștere ridicată care beneficiază de sprijin*

RCR 17 – Întreprinderi noi aflate încă pe piață*

RCR 18 – IMM-uri care utilizează servicii ale unor pepiniere de afaceri după crearea pepinierelor*

RCR 19 – Întreprinderi cu cifră de afaceri crescută*

RCR 25 – IMM-uri cu o valoare adăugată mai mare per angajat*

(iv)

Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat

RCO 16 – Participarea părților interesate instituționale la procese de descoperire antreprenorială

RCO 101 – IMM-uri care investesc în competențe pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat*

RCR 97 – Programe de ucenicie care beneficiază de sprijin în IMM-uri

RCR 98 – Angajați din IMM-uri care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat (pe tip de competențe: tehnice, de management, de antreprenoriat, ecologice, altele)  (3) *

(v)

Creșterea conectivității digitale

RCO 41 – Locuințe suplimentare cu acces la servicii de bandă largă de foarte mare capacitate

RCO 42 – Întreprinderi suplimentare cu acces la servicii de bandă largă de foarte mare capacitate

RCR 53 – Locuințe cu abonamente la servicii de bandă largă prin rețele de foarte mare capacitate

RCR 54 – Întreprinderi cu abonamente la servicii de bandă largă prin rețele de foarte mare capacitate

2.

O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile (OP 2)

(i)

Promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

RCO 18 – Locuințe cu o performanță energetică îmbunătățită

RCO 19 – Clădiri publice cu o performanță energetică îmbunătățită

RCO 20 – Conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite

RCO 104 – Număr de unități de cogenerare de înaltă eficiență

RCO 123 – Locuințe care beneficiază de cazane și sisteme de încălzire cu ardere pe bază de gaze naturale, care înlocuiesc instalațiile pe bază de combustibili fosili solizi

RCR 26 – Consum anual de energie primară (din care: al locuințelor, clădirilor publice, întreprinderilor etc.)  (3)

RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate*

RCR 105 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate, provenite de la cazane și sisteme de încălzire convertite de la combustibili fosili solizi la gaz

(ii)

Promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia

RCO 22 – Capacitate de producție suplimentară pentru energia din surse regenerabile (din care: energie electrică, termică)  (3)*

RCO 97 – Comunități de energie din surse regenerabile care beneficiază de sprijin*

RCR 31 – Energie totală din surse regenerabile produsă (din care: energie electrică, termică)  (3)*

RCR 32 – Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile*

(iii)

Dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E)

RCO 23 – Sisteme digitale de gestionare pentru sisteme energetice inteligente

RCO 105 – Soluții pentru stocarea energiei electrice

RCO 124 – Conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite

RCR 33 – Utilizatori conectați la sisteme energetice inteligente

RCR 34 – Lansarea de proiecte pentru sisteme energetice inteligente

(iv)

Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice

RCO 24 – Investiții în sisteme noi sau optimizate de monitorizare, de pregătire, de alertă și de reacție în caz de dezastre naturale*

RCO 122 – Investiții în sisteme noi sau optimizate de monitorizare, de pregătire, de alertă și de reacție în caz de dezastre, vizând riscurile naturale care nu sunt legate de climă și riscurile legate de activitățile umane

RCO 25 – Lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor în zonele de coastă, pe malurile râurilor și ale lacurilor

RCO 106 – Lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva alunecărilor de teren

RCO 26 – Infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice*

RCO 27 – Strategii naționale și subnaționale care abordează adaptarea la schimbările climatice*

RCO 28 – Zonă care face obiectul măsurilor de protecție împotriva incendiilor de vegetație

RCO 121 – Zonă care face obiectul măsurilor de protecție împotriva dezastrelor naturale legate de climă (altele decât inundații și incendii de vegetație)

RCR 35 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor

RCR 36 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva incendiilor de vegetație

RCR 37 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva dezastrelor naturale legate de climă (altele decât inundațiile sau incendiile de vegetație)

RCR 96 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva riscurilor naturale care nu sunt legate de climă și a riscurilor legate de activitățile umane*

(v)

Promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor

RCO 30 – Lungimea conductelor noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă

RCO 31 – Lungimea conductelor noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate

RCO 32 – Capacități noi sau optimizate pentru tratarea apelor uzate

RCR 41 – Populația racordată la rețele publice îmbunătățite de alimentare cu apă

RCR 42 – Populația racordată cel puțin la instalații publice secundare de tratare a apelor uzate

RCR 43 – Pierderi de apă în sisteme de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă

(vi)

Promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

RCO 34 – Capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor

RCO 107 – Investiții în instalații pentru colectarea separată a deșeurilor

RCO 119 – Deșeuri pregătite pentru reutilizare

RCR 103 – Deșeuri colectate separat

RCR 47 – Deșeuri reciclate

RCR 48 – Deșeuri utilizate ca materii prime

(vii)

Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare

RCO 36 – Infrastructuri verzi care beneficiază de sprijin pentru alte scopuri decât adaptarea la schimbările climatice

RCO 37 – Suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere

RCO 38 – Suprafața de sol reabilitat care beneficiază de sprijin

RCO 39 – Suprafața acoperită de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate

RCR 50 – Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului*

RCR 95 – Populația care are acces la infrastructuri verzi noi sau îmbunătățite*

RCR 52 – Sol reabilitat utilizat pentru zone verzi, locuințe sociale, activități economice sau alte utilizări

(viii)

Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon

RCO 55 – Lungimea liniilor noi de tramvai și metrou

RCO 56 – Lungimea liniilor de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate

RCO 57 – Capacitatea materialului rulant ecologic pentru transportul public colectiv*

RCO 58 – Piste ciclabile care beneficiază de sprijin*

RCO 59 – Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)*

RCO 60 – Orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate

RCR 62 – Număr anual de utilizatori ai transporturilor publice noi sau modernizate

RCR 63 – Număr anual de utilizatori ai liniilor de tramvai și de metrou noi sau modernizate

RCR 64 – Număr anual de utilizatori ai pistelor ciclabile

3.

O Europă mai conectată prin creșterea mobilității (OP 3)

(i)

Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale

RCO 43 – Lungimea drumurilor noi sau reabilitate – TEN-T  (5)

RCO 45 – Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate – TEN-T

RCO 108 – Lungimea drumurilor cu sisteme de gestionare a traficului noi sau modernizate – TEN-T

RCO 47 – Lungimea căilor ferate noi sau reabilitate – TEN-T

RCO 49 – Lungimea căilor ferate reconstruite sau modernizate – TEN-T

RCO 51 – Lungimea căilor navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – TEN-T

RCO 109 – Lungimea căilor ferate în funcțiune echipate cu sistemul european de management al traficului feroviar – TEN-T

RCR 55 – Număr anual de utilizatori de drumuri nou construite, reconstruite, reabilitate sau modernizate

RCR 56 – Economii de timp datorită îmbunătățirii infrastructurii rutiere

RCR 101 – Economii de timp datorită îmbunătățirii infrastructurii feroviare

RCR 58 – Număr anual de utilizatori de căi ferate nou construite, reabilitate, reconstruite sau modernizate

RCR 59 – Transport de marfă pe căile ferate

RCR 60 – Transport de marfă pe căile navigabile interioare

(ii)

Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere

RCO 44 – Lungimea drumurilor noi sau reabilitate – din afara TEN-T

RCO 46 – Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 110 – Lungimea drumurilor cu sisteme de gestionare a traficului noi sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 48 – Lungimea căilor ferate noi sau reabilitate – din afara TEN-T

RCO 50 – Lungimea căilor ferate reconstruite sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 111 – Lungimea căilor ferate în funcțiune echipate cu sistemul european de management al traficului feroviar – din afara TEN-T

RCO 52 – Lungimea căilor navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 53 – Gări și halte feroviare noi sau modernizate*

RCO 54 – Conexiuni intermodale noi sau modernizate*

4.

O Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP 4)

(i)

Creșterea eficienței și incluziunii piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale și prin promovarea economiei sociale

RCO 61 – Suprafața structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

RCR 65 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

(ii)

Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online

RCO 66 – Capacitatea sălilor de clasă din structurile noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCO 67 – Capacitatea sălilor de clasă din structurile educaționale noi sau modernizate

RCR 70 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCR 71 – Număr anual de utilizatori ai structurilor educaționale noi sau modernizate

(iii)

Promovarea incluziunii socio-economice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin acțiuni integrate care să vizeze locuințele și serviciile sociale

RCO 65 – Capacitatea locuințelor sociale noi sau modernizate*

RCO 113 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul acțiunilor integrate pentru incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate*

RCR 67 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor sociale noi sau modernizate

(iv)

Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, prin acțiuni integrate care să includă locuințele și serviciile sociale

RCO 63 – Capacitatea centrelor de primire temporară noi sau modernizate

RCR 66 – Număr anual de utilizatori ai centrelor de primire temporară noi sau modernizate

(v)

Asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate

RCO 69 – Capacitatea unităților de asistență medicală noi sau modernizate

RCO 70 – Capacitatea unităților de asistență socială noi sau modernizate (altele decât locuințele)

RCR 72 – Număr anual de utilizatori ai serviciilor de e-sănătate noi sau modernizate

RCR 73 – Număr anual de utilizatori ai unităților de asistență medicală noi sau modernizate

RCR 74 – Număr anual de utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate

(vi)

Creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială

RCO 77 – Numărul siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin*

RCR 77 – Număr de vizitatori ai siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin*

5.

O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale (OP 5)

(i)

Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane

RCO 74 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul strategiilor de dezvoltare teritorială integrată*

RCO 75 – Strategii de dezvoltare teritorială integrată care beneficiază de sprijin*

RCO 76 – Proiecte integrate de dezvoltare teritorială

RCO 80 – Strategii de dezvoltare locală, care beneficiază de sprijin, plasate sub responsabilitatea comunității*

RCO 112 – Părți interesate implicate în pregătirea și implementarea unor strategii de dezvoltare teritorială integrată

RCO 114 – Spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane*

 

(ii)

Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în alte zone decât cele urbane


Tabelul 2

Indicatori comuni suplimentari de realizare și de rezultat pentru FEDR în ceea ce privește Interreg

Interreg – indicatori specifici

RCO 81 – Participări la acțiuni comune dincolo de granițe

RCO 115 – Evenimente publice dincolo de granițe organizate în comun

RCO 82 – Participări la acțiuni comune de promovare a egalității de gen, a egalității de șanse și a incluziunii sociale

RCO 83 – Strategii și planuri de acțiune elaborate în comun

RCO 84 – Activități-pilot elaborate în comun și implementate în cadrul proiectelor

RCO 116 – Soluții elaborate în comun

RCO 85 – Participări la programe de formare comune

RCO 117 – Soluții pentru obstacole juridice sau administrative identificate la nivel transfrontalier

RCO 86 – Acorduri administrative sau juridice comune semnate

RCO 87 – Organizații care cooperează dincolo de granițe

RCO 118 – Organizații care cooperează pentru guvernanța pe mai multe niveluri a strategiilor macroregionale

RCO 90 – Proiecte pentru rețele de inovare dincolo de granițe

RCO 120 – Proiecte care sprijină cooperarea dincolo de granițe în vederea dezvoltării legăturilor dintre mediul urban și cel rural

RCR 79 – Strategii și planuri de acțiune comune adoptate de organizații

RCR 104 – Soluții adoptate sau extinse de organizații

RCR 81 – Finalizări de programe de formare comune

RCR 82 – Obstacole juridice sau administrative transfrontaliere atenuate sau înlăturate

RCR 83 – Persoane vizate de acorduri administrative sau juridice comune semnate

RCR 84 – Organizații care cooperează dincolo de granițe după finalizarea unui proiect

RCR 85 – Participări la acțiuni comune dincolo de granițe după finalizarea unui proiect


(1)  Care trebuie utilizați pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și pentru Interreg în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 41 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060 (RDC), și pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2021/1060 (RDC) și pentru Interreg în conformitate cu articolul 22 alineatul (4) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2021/1059 (Interreg).

(**)  Din motive de prezentare, indicatorii comuni de realizare și de rezultat sunt grupați pe obiective specifice în cadrul unui obiectiv de politică, dar nu se limitează la acestea. În special, OP 5 poate utiliza indicatorii comuni relevanți enumerați pentru OP 1-4. În plus, pentru a oferi o imagine completă a performanțelor preconizate și reale ale programelor, indicatorii comuni marcați cu simbolul „*” pot fi utilizați în raport cu obiectivele specifice din cadrul oricăruia dintre OP 1-4, atunci când este cazul.

(2)  RCO: indicator comun de realizare REGIO.

(3)  Defalcarea nu a fost solicitată pentru programare, ci doar pentru raportare.

(4)  RCR: indicator comun de rezultat REGIO.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).


ANEXA II

SET DE BAZĂ DE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (3), DESTINAT UTILIZĂRII DE CĂTRE COMISIE ÎN CONFORMITATE CU OBLIGAȚIA SA DE RAPORTARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 41 ALINEATUL (3) LITERA (H) PUNCTUL (III) DIN REGULAMENTUL FINANCIAR

Obiectiv de politică

Obiectiv specific

Realizări

Rezultate

(1)

(2)

(3)

(4)

1.

O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale (OP 1)

(i)

Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate

CCO  (1) 01 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru inovare

CCO 02 – Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin

CCR  (2) 01 – Întreprinderi mici și mijlocii  (3) (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse, procese, comercializare sau organizare

(ii)

Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice

CCO 03 – Întreprinderi și instituții publice care beneficiază de sprijin pentru a dezvolta produse, servicii și procese digitale

CCR 02 – Număr anual de utilizatori ai produselor, serviciilor și proceselor digitale noi sau optimizate

(iii)

Intensificarea creșterii durabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive

CCO 04 – IMM-uri care beneficiază de sprijin pentru a accelera creșterea și competitivitatea

CCR 03 – Locuri de muncă create în întreprinderi care beneficiază de sprijin

(iv)

Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat

CCO 05 – IMM-uri care investesc în competențe pentru specializarea inteligentă, pentru tranziția industrială și pentru antreprenoriat

CCR 04 – Personalul IMM-urilor care finalizează cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe pentru specializarea inteligentă, pentru tranziția industrială și pentru antreprenoriat

(v)

Creșterea conectivității digitale

CCO 13 – Locuințe și întreprinderi suplimentare cu acces la servicii de bandă largă de foarte mare capacitate

CCR 12 – Locuințe și întreprinderi suplimentare cu abonamente la servicii de bandă largă prin rețele de foarte mare capacitate

2.

O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile (OP 2)

(i)

Promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

CCO 06 – Investiții în măsuri de îmbunătățire a performanței energetice

CCR 05 – Economii în consumul anual de energie primară

(ii)

Promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia

CCO 07 – Capacitate de producție suplimentară pentru energia din surse regenerabile

CCR 06 – Energie din surse regenerabile suplimentară produsă

(iii)

Dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E)

CCO 08 – Sisteme digitale de gestionare pentru sisteme energetice inteligente

CCR 07 – Număr de utilizatori suplimentari conectați la sisteme energetice inteligente

(iv)

Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice

CCO 09 – Investiții în sisteme noi sau optimizate de monitorizare, de pregătire, de alertă și de reacție în caz de dezastre

CCR 08 – Populația suplimentară care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă

(v)

Promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor

CCO 10 – Capacități noi sau optimizate pentru tratarea apelor uzate

CCR 09 – Populația suplimentară racordată cel puțin la instalații secundare de tratare a apelor uzate

(vi)

Promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

CCO 11 – Capacități noi sau optimizate pentru reciclarea deșeurilor

CCR 10 – Deșeuri suplimentare reciclate

(vii)

Intensificare acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare

CCO 12 – Suprafața infrastructurii verzi

CCR 11 – Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului

(viii)

Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon

CCO 16 – Extinderea și modernizarea liniilor de tramvai și de metrou

CCR 15 – Număr anual de utilizatori deserviți de linii de tramvai și de metrou noi și modernizate

3.

O Europă mai conectată prin creșterea mobilității (OP 3)

(i)

Dezvoltarea unei rețele TEN-T reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale

CCO 14 – Rețeaua TEN-T rutieră: drumuri noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

CCO 15 – Rețeaua TEN-T feroviară: căi ferate noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

CCR 13 – Economii de timp datorită îmbunătățirii infrastructurii rutiere

CCR 14 – Număr anual de pasageri deserviți de transporturi feroviare îmbunătățite

(ii)

Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere

CCO 22 – Rețeaua rutieră din afara TEN-T: drumuri noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

CCO 23 – Rețeaua feroviară din afara TEN-T: căi ferate noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

4.

O Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP 4)

(i)

Creșterea eficienței și incluziunii piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale și prin promovarea economiei sociale

CCO 17 – Suprafața structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

CCR 16 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

(ii)

Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online

CCO 18 – Capacități noi sau modernizate pentru structurile educaționale și de îngrijire a copiilor

CCR 17 – Număr anual de utilizatori care beneficiază de structurile educaționale și de îngrijire a copiilor noi sau modernizate

(iii)

Promovarea incluziunii socio-economice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin acțiuni integrate care să vizeze locuințele și serviciile sociale

CCO 19 – Capacitate nouă sau modernizată a locuințelor sociale

CCO 25 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul acțiunilor integrate pentru incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate

CCR 18 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor sociale noi sau modernizate

(iv)

Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, prin acțiuni integrate care să includă locuințele și serviciile sociale

CCO 66 – Capacitate nouă sau modernizată a centrelor de primire temporară

CCR 20 – Număr anual de utilizatori ai centrelor de primire temporară noi sau modernizate

(v)

Asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate

CCO 20 – Capacitate nouă sau modernizată pentru unități de asistență medicală

CCR 19 – Număr anual de utilizatori ai serviciilor de asistență medicală noi sau modernizate

(vi)

Creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială

CCO 24 – Situri culturale și turistice care beneficiază de sprijin

CCR 21 – Număr de vizitatori ai siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin

5.

O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale (OP 5)

(i)

Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane

CCO 21 – Populația vizată de strategii de dezvoltare teritorială integrată

 

(ii)

Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în alte zone decât cele urbane


(1)  CCO: indicator comun principal de realizare REGIO.

(2)  CCR: indicator comun principal de rezultat REGIO.

(3)  Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).


30.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 231/94


REGULAMENTUL (UE) 2021/1059 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 24 iunie 2021

privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 178, articolul 209 alineatul (1), articolul 212 alineatul (2) și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este destinat să contribuie la redresarea principalelor dezechilibre regionale existente în Uniune. În temeiul articolului respectiv și al articolului 174 al doilea și al treilea paragraf din TFUE, FEDR contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și la atenuarea rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate, în rândul cărora urmează să se acorde o atenție deosebită anumitor categorii de regiuni, inclusiv o mențiune specială privind regiunile transfrontaliere.

(2)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (4) stabilește dispoziții comune privind FEDR și anumite alte fonduri, iar Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește dispoziții referitoare la obiectivele specifice și la domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR. De asemenea, este necesară adoptarea unor dispoziții specifice referitoare la obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg), care să permită unuia sau mai multor state membre și regiunilor lor, și, după caz, țărilor partenere și țărilor terțe să coopereze dincolo de granițe în ceea ce privește programarea eficace, inclusiv dispoziții privind asistența tehnică, monitorizarea, evaluarea, comunicarea, eligibilitatea, gestiunea și controlul, precum și gestiunea financiară.

(3)

Promovarea Interreg constituie o prioritate majoră a politicii de coeziune a Uniunii. Sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii pentru costurile suportate în cadrul proiectelor de cooperare teritorială europeană (CTE) face deja obiectul exceptării pe categorii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (6), iar dispozițiile speciale referitoare la ajutoarele regionale pentru investițiile întreprinderilor de toate dimensiunile sunt incluse, de asemenea, în secțiunea privind ajutoarele regionale din regulamentul respectiv și în Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020. Ținând cont de experiența acumulată în 30 de ani și având în vedere, pe de o parte, valoarea financiară redusă a proiectelor și probabilitatea scăzută a unui impact negativ asupra comerțului și a concurenței, iar pe de altă parte, valoarea adăugată ridicată pe care programele existente o aduc coeziunii teritoriale în Europa, se preconizează ca domeniul de aplicare al normelor privind ajutoarele de stat în ceea ce privește finanțarea publică a proiectelor de CTE să fie clarificat în continuare prin intermediul viitoarelor modificări ale Regulamentului (UE) nr. 651/2014, exceptând astfel în mare măsură finanțarea publică a proiectelor Interreg de la obligația de notificare prealabilă și facilitând în mod semnificativ punerea în aplicare a proiectelor respective.

(4)

În scopul susținerii dezvoltării armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională, cooperarea interregională și cooperarea regiunilor ultraperiferice în cadrul obiectivului Interreg. În acest proces, ar trebui să se ia în considerare principiul parteneriatului și cel al guvernanței pe mai multe niveluri, asigurându-se totodată că dimensiunea parteneriatului pentru un program rămâne eficace.

(5)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondurile sunt destinate să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În acest context, fondurile ar trebui să sprijine activități care respectă standardele în domeniul climei și de mediu și care nu ar prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(6)

Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor provocări comune identificate de comun acord în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2017 intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (denumită în continuare „Comunicarea privind regiunile de frontieră”). Prin urmare, zonele vizate de programele de cooperare transfrontalieră ar trebui identificate ca fiind acele regiuni și zone de frontieră sau separate de maximum 150 de km de mare, în care interacțiunea transfrontalieră poate avea loc efectiv sau în care pot fi identificate zone funcționale, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru a asigura coerența și continuitatea zonelor vizate de programele de cooperare.

(7)

Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui, de asemenea, să implice cooperarea între unul sau mai multe state membre sau regiunile lor și una sau mai multe țări, regiuni sau alte teritorii din afara Uniunii. Aducerea cooperării transfrontaliere interne și externe în sfera prezentului regulament ar trebui să determine o simplificare și o eficientizare majore ale dispozițiilor aplicabile pentru autoritățile responsabile de programe din statele membre și pentru autoritățile partenere și beneficiarii din afara Uniunii, comparativ cu perioada de programare 2014-2020.

(8)

Componenta de cooperare transnațională ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la o dezvoltare teritorială integrată, legată de prioritățile Uniunii, cu respectarea deplină a subsidiarității. Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii mai mari din partea continentală a Uniunii și din jurul bazinelor maritime, cu flexibilitate maximă, pentru a asigura coerența și continuitatea programelor de cooperare, inclusiv a cooperării transfrontaliere maritime externe anterioare într-un cadru de cooperare maritimă mai amplu, în special prin definirea teritoriului vizat, a obiectivelor specifice pentru o astfel de cooperare, a cerințelor privind parteneriatul la nivel de proiect și a posibilității de a crea subprograme și comitete directoare specifice.

(9)

Pe baza experienței de cooperare transfrontalieră și transnațională din perioada de programare 2014-2020 în regiunile ultraperiferice, când o combinație a ambelor componente într-un singur program pentru fiecare domeniu de cooperare nu a adus suficiente simplificări autorităților și beneficiarilor programelor, ar trebui să fie stabilită o componentă specifică regiunilor ultraperiferice pentru a permite acestora să coopereze cu țările și teritoriile învecinate într-un mod cât mai simplu și eficace. În cadrul acestei componente, ar putea fi lansate cereri de propuneri pentru finanțare combinată din cadrul FEDR, al Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și al Deciziei de asociere peste mări (denumită în continuare „Decizia de asociere peste mări”) instituită prin Decizia 2013/755/UE a Consiliului (9), prin modalități de gestionare care urmează să fie convenite între statele membre, regiunile și țările terțe participante.

(10)

Pe baza experienței dobândite cu programele de cooperare interregională din cadrul Interreg, componenta de cooperare interregională ar trebui să se axeze pe creșterea eficienței politicii de coeziune prin intermediul a patru programe specifice: un program care să permită schimbul de experiență, abordări inovatoare și consolidarea capacităților cu accent pe obiectivele de politică și pe obiectivul specific Interreg - O mai bună guvernanță în materie de cooperare, în legătură cu identificarea, diseminarea și transferul de bune practici în politicile de dezvoltare regională, inclusiv în programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică; un program dedicat schimbului de experiență și consolidării capacităților în legătură cu identificarea, transferul și capitalizarea bunelor practici în materie de dezvoltare urbană integrată și durabilă, care să țină seama de legăturile dintre zonele urbane și cele rurale, inclusiv de sprijinul pentru acțiunile dezvoltate în cadrul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2021/1058, care completează inițiativa prezentată la articolul 12 din regulamentul menționat și sunt coordonate cu aceasta; un program pentru schimbul de experiență, abordările inovatoare și consolidarea capacităților în scopul de a armoniza și a simplifica implementarea programelor Interreg, de a armoniza și a simplifica acțiunile de cooperare menționate la articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vi) din Regulamentul (UE) 2021/1060, precum și de a sprijini înființarea, funcționarea și utilizarea grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT) înființate deja sau care urmează să fie înființate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10), precum și a strategiilor macroregionale; și un program pentru îmbunătățirea analizei tendințelor de dezvoltare. Cele patru programe aferente componentei de cooperare interregională ar trebui să acopere întreaga Uniune și ar trebui, de asemenea, să fie deschise participării țărilor terțe.

(11)

Ar trebui să fie stabilite criterii obiective comune de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(12)

Este necesar să se sprijine în continuare sau, după caz, să se stabilească o cooperare, în toate dimensiunile sale, cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important al politicii de dezvoltare regională și ar trebui să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) (denumit în continuare „Regulamentul IPA III”), IVCDCI și Decizia de asociere peste mări ar trebui să sprijine programele de cooperare transfrontalieră, cooperare transnațională, cooperare interregională și cooperare a regiunilor ultraperiferice. Sprijinul din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii ar trebui să se bazeze pe reciprocitate și proporționalitate. Cu toate acestea, în cazul fondurilor IPA III alocate pentru cooperarea transfrontalieră (CTF-IPA III) și al fondurilor IVCDCI alocate cooperării transfrontaliere pentru zona geografică de vecinătate (CTF-IVCDCI), sprijinul din partea FEDR ar trebui să fie completat cu cuantumuri cel puțin echivalente din cadrul CTF-IPA III și CTF-IVCDCI, sub rezerva unui cuantum maxim stabilit în actul legislativ în cauză.

(13)

Asistența IPA III urmează să se axeze în principal pe sprijinirea beneficiarilor IPA III pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, pentru reformarea sistemului judiciar și de administrație publică, pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea egalității de gen, a toleranței, a incluziunii sociale și a nediscriminării, precum și pentru dezvoltarea regională și locală. Asistența IPA urmează să sprijine în continuare eforturile beneficiarilor IPA III de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. În plus, asistența IPA III urmează să se preocupe de securitate, de migrație și de managementul frontierelor, prin asigurarea accesului la protecție internațională și a schimbului de informații relevante, prin intensificarea controalelor la frontieră și prin continuarea eforturilor comune pentru combaterea migrației neregulamentare și a introducerii ilegale de migranți.

(14)

În ceea ce privește asistența IVCDCI, Uniunea ar trebui să dezvolte relații privilegiate cu țările învecinate, în vederea stabilirii unui spațiu de prosperitate și de bună vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii și caracterizat prin relații strânse și pașnice, bazate pe cooperare. Prezentul regulament ar trebui așadar să sprijine aspectele interne și externe ale strategiilor macroregionale relevante. Aceste inițiative sunt importante din punct de vedere strategic și furnizează cadre politice semnificative pentru aprofundarea relațiilor cu și între țările partenere, fiind bazate pe principiile răspunderii reciproce, asumării și responsabilității comune.

(15)

Este important să se respecte în continuare rolul Serviciului European de Acțiune Externă, astfel cum a fost instituit prin Decizia 2010/427/UE a Consiliului (12), și rolul Comisiei în pregătirea programării strategice și a programelor Interreg sprijinite de FEDR și IVCDCI.

(16)

Ținând cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, este necesar să se adopte măsuri privind îmbunătățirea condițiilor în care aceste regiuni pot accesa fondurile structurale. Prin urmare, anumite dispoziții din prezentul regulament ar trebui să fie adaptate la particularitățile regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, pentru a simplifica și a încuraja cooperarea acestora cu țări și teritorii de peste mări (TTPM) și cu țări terțe, ținându-se seama totodată de Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”. Ar trebui ca această cooperare să poată fi realizată în strâns parteneriat cu organizațiile de integrare și cooperare regională.

(17)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească posibilitatea participării TTPM la programele Interreg. Pentru a se facilita accesul și participarea efective ale TTPM, ar trebui să se țină seama de particularitățile acestora și de dificultățile cu care se confruntă.

(18)

Este necesar să se stabilească resursele alocate fiecăreia dintre diferitele componente ale Interreg, inclusiv cota care revine fiecărui stat membru din cuantumurile globale aferente cooperării transfrontaliere, cooperării transnaționale, cooperării regiunilor ultraperiferice și potențialul de care dispun statele membre în ceea ce privește flexibilitatea între aceste componente.

(19)

Pentru utilizarea cea mai eficientă a sprijinului din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii, ar trebui creat un mecanism de organizare a restituirii acestui sprijin în cazul în care programele de cooperare externă nu pot fi adoptate sau trebuie să fie suspendate, inclusiv cu țările terțe care nu beneficiază de sprijin din partea niciunui instrument de finanțare al Uniunii. Mecanismul respectiv ar trebui să urmărească funcționarea optimă a programelor și coordonarea maximă posibilă între aceste instrumente.

(20)

FEDR ar trebui să contribuie, în cadrul Interreg, la obiectivele specifice din cadrul obiectivelor politicii de coeziune. Cu toate acestea, lista obiectivelor specifice din cadrul diferitelor obiective de politică ar trebui să fie adaptată la nevoile specifice ale Interreg pentru a permite intervenții de tip FSE, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(l) din Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (13), prin acțiuni comune în cadrul programelor Interreg.

(21)

În contextul circumstanțelor unice și specifice din insula Irlanda și cu scopul de a sprijini cooperarea nord-sud în temeiul Acordului din Vinerea Mare, un program transfrontalier „PEACE PLUS” urmează să continue și să dezvolte activitățile din programele anterioare dintre comitatele de graniță din Irlanda și Irlanda de Nord. Ținând seama de importanța practică a acestuia, este necesar să se asigure că, atunci când programul respectiv acționează în sprijinul păcii și reconcilierii, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea stabilității sociale, economice și regionale și a cooperării în regiunile în cauză, în special prin acțiuni menite să promoveze coeziunea între comunități. Având în vedere particularitățile programului respectiv, acesta ar trebui să fie gestionat în mod integrat, contribuția Regatului Unit urmând a fi integrată în programul respectiv ca venituri alocate externe. În plus, anumite norme privind selectarea operațiunilor din cadrul prezentului regulament nu ar trebui să se aplice acestui program în ceea ce privește operațiunile în sprijinul păcii și reconcilierii.

(22)

Prezentul regulament ar trebui să adauge două obiective specifice Interreg: un obiectiv pentru a sprijini consolidarea capacității instituționale și dezvoltarea cooperării juridice și administrative, în special în legătură cu punerea în aplicare a Comunicării privind regiunile frontaliere, pentru a intensifica cooperarea între cetățeni și instituții și dezvoltarea și coordonarea strategiilor macroregionale și pentru bazinele maritime, precum și pentru a consolida încrederea reciprocă, în special prin încurajarea acțiunilor interpersonale; și un al doilea obiectiv pentru a aborda chestiuni de cooperare privind siguranța, securitatea, managementul trecerilor frontierei și migrația.

(23)

Cea mai mare parte a sprijinului din partea Uniunii ar trebui să se concentreze pe un număr restrâns de obiective de politică, în vederea optimizării impactului Interreg. Sinergiile și complementaritățile dintre componentele Interreg ar trebui să fie consolidate.

(24)

Dispozițiile privind elaborarea, aprobarea și modificarea programelor Interreg, precum și privind dezvoltarea teritorială, selectarea operațiunilor, monitorizarea și evaluarea, autoritățile responsabile de programe, auditul operațiunilor, transparența și comunicarea ar trebui să fie adaptate la particularitățile programelor Interreg, față de dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. Dispozițiile specifice respective ar trebui să rămână simple și clare, pentru a se evita suprareglementarea și sarcinile administrative suplimentare asupra statelor membre și asupra beneficiarilor.

(25)

Ar trebui menținute dispozițiile privind criteriile pentru operațiunile care urmează a fi considerate realmente comune și orientate spre cooperare, privind parteneriatul din cadrul unei operațiuni Interreg și privind obligațiile partenerului principal, astfel cum s-au stabilit în perioada de programare 2014-2020. Partenerii Interreg ar trebui să coopereze în ceea ce privește elaborarea și implementarea, precum și alocarea de personal sau finanțarea ori ambele, iar în cazul cooperării regiunilor ultraperiferice, pe două din cele patru dimensiuni de cooperare, deoarece ar trebui să fie mai simplu să se combine sprijinul din partea FEDR cu instrumentele de finanțare externă din partea Uniunii atât la nivelul programelor, cât și la cel al operațiunilor.

(26)

Proiectele de tip interpersonal (people-to-people) și la scară mică din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră sunt instrumente importante și de succes, cu o valoare adăugată europeană ridicată, pentru eliminarea obstacolelor frontaliere și transfrontaliere, pentru promovarea contactelor între persoane la nivel local și pentru apropierea regiunilor de frontieră și a cetățenilor acestora. Până acum, acestea au fost sprijinite prin fonduri pentru proiecte mici sau instrumente similare, deși nu au fost niciodată reglementate prin dispoziții specifice, fiind, prin urmare, necesar să se clarifice normele care reglementează fondurile respective. Pentru a menține valoarea adăugată și beneficiile proiectelor de tip interpersonal și la scară mică, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea locală și regională, precum și pentru a simplifica gestiunea finanțării proiectelor mici de către destinatarii finali, care adeseori nu sunt obișnuiți să solicite fonduri de la Uniune, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și a sumelor forfetare ar trebui să devină obligatorie sub un anumit prag.

(27)

Din cauza implicării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezultă din aceasta, printre altele cu privire la punctele de contact regionale, cunoscute și sub denumirea de „antene”, care sunt puncte de contact importante pentru cei care propun sau implementează proiecte și, prin urmare, funcționează ca o linie directă cu secretariatele comune sau autoritățile relevante, dar în special în ceea ce privește controalele și traducerea, plafonul pentru cheltuielile cu asistența tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică. Pentru a compensa aceste costuri administrative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate să reducă sarcina administrativă legată de implementarea proiectelor comune ori de câte ori este posibil. În plus, programele Interreg cu sprijin limitat de la Uniune sau programele Interreg transfrontaliere externe ar trebui să beneficieze de un anumit cuantum minim destinat asistenței tehnice, pentru a avea o finanțare suficientă care să asigure eficacitatea activităților de asistență tehnică, inclusiv pentru sucursalele regionale ale secretariatelor comune și pentru punctele de contact create pentru o relație mai apropriată cu potențialii beneficiari și parteneri.

(28)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (14), prezentul regulament ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele finanțării pe teren.

(29)

Pe baza experienței dobândite pe parcursul perioadei de programare 2014-2020, ar trebui perpetuat sistemul care introduce o ierarhie clară a normelor privind eligibilitatea cheltuielilor, cu menținerea principiului conform căruia normele privind eligibilitatea cheltuielilor trebuie stabilite la nivelul Uniunii și la nivelul unui program Interreg în ansamblu, pentru a evita orice posibile contradicții sau neconcordanțe între diferitele regulamente și între dreptul Uniunii și dreptul intern. Normele suplimentare adoptate de un stat membru, care ar urma să se aplice numai beneficiarilor din respectivul stat membru, ar trebui să fie limitate la strictul necesar. În special, în prezentul regulament ar trebui integrat Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei (15), adoptat pentru perioada de programare 2014-2020.

(30)

Statele membre ar trebui să fie încurajate să atribuie funcțiile autorității de management unei GECT sau să facă o astfel de grupare, similar altor entități juridice transfrontaliere, responsabilă de gestionarea unui subprogram, a unei investiții teritoriale integrate sau a unuia sau mai multor fonduri pentru proiecte mici, ori să acționeze în calitate de partener unic. În acest context, ar trebui să fie constituită și să aibă personalitate juridică în temeiul dreptului uneia dintre țările participante o entitate juridică transfrontalieră, inclusiv euroregiuni, în țara participantă respectivă, și să se permită participarea autorităților regionale și locale din toate țările participante.

(31)

Pentru a continua schema de plată stabilită pentru perioada de programare 2014-2020, și anume dinspre Comisie către partenerul principal prin intermediul autorității de certificare, respectiva schemă de plată ar trebui continuată în cadrul funcției de contabilitate. Sprijinul din partea Uniunii ar trebui plătit partenerului principal, cu excepția cazului în care acest lucru ar duce la o dublare a taxelor pentru conversia în euro și reconversia în altă monedă sau viceversa, între partenerul principal și ceilalți parteneri. Dacă nu se specifică altfel, partenerul principal ar trebui să se asigure că ceilalți parteneri primesc integral cuantumul total al contribuției din fondul respectiv al Uniunii, în termenul convenit între toți partenerii și urmându-se aceeași procedură care se aplică în cazul partenerului principal.

(32)

În temeiul articolului 63 alineatul (9) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), normele specifice sectoriale țin seama de nevoile programelor Interreg, în special în ceea ce privește funcția de audit. Dispozițiile privind opinia de audit anuală, raportul anual de control și auditurile operațiunilor ar trebui deci simplificate și adaptate la acele programe care implică mai mult de un stat membru.

(33)

Ar trebui stabilit un lanț clar al răspunderii financiare pentru recuperarea sumelor corespunzătoare neregulilor, plecând de la partenerii unici sau de alt fel, trecând prin partenerul principal și autoritatea de management și ajungând la Comisie. Ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la răspunderea statelor membre, a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM în cazurile în care nu se pot recupera sumele respective de la partenerul unic, de alt fel sau principal, ceea ce înseamnă că statul membru restituie autorității de management sumele nerecuperate. În consecință, în cadrul programelor Interreg nu poate fi vorba despre cuantumuri nerecuperabile la nivelul beneficiarilor. Este totuși necesar să se clarifice normele aplicabile atunci când un stat membru, o țară terță, o țară parteneră sau un TTPM nu restituie autorității de management sumele nerecuperate. Ar trebui clarificate și obligațiile partenerului principal în ceea ce privește recuperarea.

(34)

Pentru a aplica un set de norme aproape comun atât în statele membre, cât și în țările terțe, în țările partenere sau în TTPM participante, prezentul regulament ar trebui să se aplice și participării țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM, cu excepția cazului în care sunt stabilite norme specifice într-un anumit capitol din prezentul regulament. Autorităților responsabile de programele Interreg le pot corespunde autoritățile echivalente din țările terțe, din țările partenere sau din TTPM. Momentul de începere a eligibilității cheltuielilor ar trebui să fie legat de semnarea acordului de finanțare de către țara terță, țara parteneră sau TTPM relevantă. Achizițiile pentru beneficiarii din țara terță, țara parteneră sau TTPM ar trebui să se conformeze normelor privind achizițiile externe prevăzute în Regulamentul financiar. Ar trebui stabilite procedurile pentru încheierea acordurilor de finanțare cu fiecare dintre țările terțe, țările partenere sau TTPM, precum și a acordurilor dintre autoritatea de management și fiecare țară terță, țară parteneră sau TTPM, în ceea ce privește sprijinul din partea unui instrument de finanțare externă al Uniunii sau în cazul transferului unei contribuții suplimentare dinspre o țară terță, țară parteneră sau TTPM către programul Interreg, alta decât cofinanțarea națională.

(35)

Deși programele Interreg cu participarea unor țări terțe, țări partenere sau TTPM ar trebui implementate în cadrul gestiunii partajate, cooperarea regiunilor ultraperiferice ar trebui să poată fi implementată în cadrul gestiunii indirecte. Ar trebui stabilite norme specifice despre modul de implementare a acestor programe, în ansamblu sau parțial în cadrul gestionării indirecte.

(36)

Pe baza experienței dobândite pe parcursul perioadei de programare 2014-2020 cu proiecte mari de infrastructură din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră aferente Instrumentului european de vecinătate instituit prin Regulamentul (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (17), procedurile ar trebui să fie simplificate. Totuși, Comisia ar trebui să păstreze anumite drepturi în ceea ce privește selectarea acestor proiecte.

(37)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta și a modifica lista zonelor vizate de programul Interreg care urmează să beneficieze de sprijin și lista cuantumurilor globale ale sprijinului de la Uniune pentru fiecare program Interreg. De asemenea, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta documentele de strategie multianuală pentru programele Interreg sprijinite de un instrument de finanțare externă al Uniunii. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (18). Deși aceste acte au un caracter general, ar trebui să fie utilizată procedura de consultare, având în vedere că acestea pun în aplicare dispozițiile doar din punct de vedere tehnic. Dacă este cazul, documentele strategiei multianuale pentru programele Interreg sprijinite de un instrument de finanțare externă ar trebui să respecte, de asemenea, procedura prevăzută în Regulamentul IPA III și în Regulamentul (UE) 2021/947.

(38)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru aprobarea programelor Interreg și pentru modificarea acestora, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. După caz, programele Interreg transfrontaliere externe ar trebui să respecte procedurile comitetului instituit în temeiul Regulamentului IPA III și al Regulamentului (UE) 2021/947 în ceea ce privește prima decizie de aprobare a programelor respective.

(39)

În vederea completării sau modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(40)

Având în vedere adoptarea prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând cont de necesitatea de a implementa Interreg într-un mod coordonat și armonizat, precum și pentru a permite implementarea sa promptă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(41)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume facilitarea cooperării între statele membre, precum și între statele membre și țări terțe, țări partenere sau TTPM, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, datorită amplorii sau efectelor acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

SECȚIUNEA I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI COMPONENTELE INTERREG

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Articolul 2

Definiții

Articolul 3

Componentele Interreg

SECȚIUNEA II

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Articolul 4

Acoperirea geografică pentru cooperarea transfrontalieră

Articolul 5

Acoperirea geografică pentru cooperarea transnațională

Articolul 6

Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională

Articolul 7

Acoperirea geografică pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice

Articolul 8

Lista zonelor vizate de programele Interreg care urmează să beneficieze de sprijin

SECȚIUNEA III

RESURSE ȘI RATE DE COFINANȚARE

Articolul 9

Resursele FEDR pentru programele Interreg

Articolul 10

Dispoziții privind finanțarea din mai multe fonduri

Articolul 11

Lista resurselor programelor Interreg

Articolul 12

Restituirea resurselor și suspendarea

Articolul 13

Rate de cofinanțare

CAPITOLUL II

OBIECTIVELE SPECIFICE INTERREG ȘI CONCENTRAREA TEMATICĂ

Articolul 14

Obiectivele specifice Interreg

Articolul 15

Concentrarea tematică

CAPITOLUL III

PROGRAMARE

SECȚIUNEA I

ELABORAREA, APROBAREA ȘI MODIFICAREA PROGRAMELOR INTERREG

Articolul 16

Elaborarea și depunerea programelor Interreg

Articolul 17

Conținutul programelor Interreg

Articolul 18

Aprobarea programelor Interreg

Articolul 19

Modificarea programelor Interreg

SECȚIUNEA II

DEZVOLTARE TERITORIALĂ

Articolul 20

Dezvoltare teritorială integrată

Articolul 21

Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității

SECȚIUNEA III

OPERAȚIUNI ȘI FONDURI PENTRU PROIECTE MICI

Articolul 22

Selectarea operațiunilor Interreg

Articolul 23

Parteneriat în cadrul operațiunilor Interreg

Articolul 24

Sprijin pentru proiecte cu volum financiar limitat

Articolul 25

Fonduri pentru proiecte mici

Articolul 26

Sarcinile partenerului principal

SECȚIUNEA IV

ASISTENȚĂ TEHNICĂ

Articolul 27

Asistență tehnică

CAPITOLUL IV

MONITORIZARE, EVALUARE ȘI COMUNICARE

SECȚIUNEA I

MONITORIZARE

Articolul 28

Comitetul de monitorizare

Articolul 29

Componența comitetului de monitorizare

Articolul 30

Funcțiile comitetului de monitorizare

Articolul 31

Reexaminare

Articolul 32

Transmiterea datelor

Articolul 33

Raportul final privind performanța

Articolul 34

Indicatori pentru programele Interreg

SECȚIUNEA II

EVALUARE ȘI COMUNICARE

Articolul 35

Evaluarea în timpul perioadei de programare

Articolul 36

Responsabilitățile autorităților de management și ale partenerilor în ceea ce privește transparența și comunicarea

CAPITOLUL V

ELIGIBILITATE

Articolul 37

Norme privind eligibilitatea cheltuielilor

Articolul 38

Dispoziții generale privind eligibilitatea categoriilor de costuri

Articolul 39

Costuri cu personalul

Articolul 40

Costuri de birou și costuri administrative

Articolul 41

Costuri de deplasare și de cazare

Articolul 42

Costuri de consultanță și servicii externe

Articolul 43

Costuri cu echipamentele

Articolul 44

Costuri cu infrastructura și cu lucrările

CAPITOLUL VI

AUTORITĂȚILE RESPONSABILE DE PROGRAMELE INTERREG, MANAGEMENT, CONTROL ȘI AUDIT

Articolul 45

Autoritățile responsabile de programele Interreg

Articolul 46

Funcțiile autorității de management

Articolul 47

Funcția de contabilitate

Articolul 48

Funcțiile autorității de audit

Articolul 49

Auditul operațiunilor

CAPITOLUL VII

GESTIUNE FINANCIARĂ

Articolul 50

Angajamente bugetare

Articolul 51

Plăți și prefinanțare

Articolul 52

Recuperări

CAPITOLUL VIII

PARTICIPAREA ȚĂRILOR TERȚE, A ȚĂRILOR PARTENERE, A TTPM SAU A ORGANIZAȚIILOR DE INTEGRARE ȘI COOPERARE REGIONALĂ LA PROGRAMELE INTERREG ÎN SISTEM DE GESTIUNE PARTAJATĂ

Articolul 53

Dispoziții aplicabile

Articolul 54

Autoritățile responsabile de programele Interreg și funcțiile lor

Articolul 55

Metode de management

Articolul 56

Eligibilitate

Articolul 57

Proiecte mari de infrastructură

Articolul 58

Achiziții

Articolul 59

Încheierea acordurilor de finanțare în sistem de gestiune partajată

Articolul 60

Contribuția țărilor terțe, a țărilor partenere sau a TTPM în afară de cofinanțare

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII SPECIFICE PRIVIND GESTIUNEA INDIRECTĂ

Articolul 61

Cooperarea regiunilor ultraperiferice

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 62

Exercitarea delegării de competențe

Articolul 63

Procedura comitetului

Articolul 64

Dispoziții tranzitorii

Articolul 65

Intrarea în vigoare

ANEXĂ

MODEL PENTRU PROGRAMELE INTERREG

Harta

Harta zonei vizate de program

Apendicele 1

Contribuția Uniunii bazată pe costuri unitare, sume forfetare și rate forfetare

Apendicele 2

Contribuția Uniunii bazată pe finanțări nelegate de costuri

Apendicele 3

Lista operațiunilor de importanță strategică planificate însoțită de un calendar

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

SECȚIUNEA I

Obiect, domeniu de aplicare și componentele Interreg

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre și regiunile lor în interiorul Uniunii, precum și între statele membre, regiunile lor și țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări (TTPM) sau organizațiile de integrare și cooperare regională.

Prezentul regulament stabilește, de asemenea, dispozițiile necesare pentru a asigura eficacitatea programării, inclusiv în ceea ce privește asistența tehnică, monitorizarea, evaluarea, comunicarea, eligibilitatea, gestiunea și controlul, precum și gestiunea financiară a programelor din cadrul Interreg (denumite în continuare „programele Interreg”) sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR).

În ceea ce privește sprijinul din partea Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) și a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), precum și finanțarea pentru toate TTPM aferentă perioadei 2021-2027 instituită ca program prin Decizia 2013/755/UE (denumite împreună în continuare „instrumentele de finanțare externă ale Uniunii”) pentru programele Interreg, prezentul regulament stabilește obiective specifice suplimentare, precum și integrarea acestor fonduri în programele Interreg, criteriile pentru eligibilitatea țărilor terțe, a țărilor partenere și a TTPM și regiunilor lor, precum și anumite norme specifice de punere în aplicare.

În ceea ce privește sprijinul din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii (denumite împreună în continuare „fondurile Interreg”) pentru programele Interreg, prezentul regulament stabilește obiectivele specifice Interreg, precum și organizarea Interreg, criteriile de eligibilitate pentru statele membre, țările terțe, țările partenere și TTPM și regiunile acestora, resursele financiare și criteriile de alocare ale acestora.

Regulamentul (UE) 2021/1060 și Regulamentul (UE) 2021/1058 se aplică programelor Interreg, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare specifice în aceste regulamente și în prezentul regulament sau a cazului în care Regulamentul (UE) 2021/1060 se poate aplica numai obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

1.

„beneficiar IPA III” înseamnă o țară sau un teritoriu enumerat în anexa pertinentă la Regulamentul IPA III;

2.

„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru și care nu beneficiază de sprijin din partea fondurilor Interreg sau care contribuie la bugetul general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul Uniunii”) prin venituri alocate externe;

3.

„țară parteneră” înseamnă un beneficiar IPA III sau o țară sau un teritoriu încadrat, pentru programele Interreg A și B, în zona de vecinătate care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/947, sau Federația Rusă, sau, pentru programele Interreg C și D, o țară sau un teritoriu încadrat în orice zonă geografică în temeiul IVCDCI și care primește sprijin din partea instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii;

4.

„entitate juridică transfrontalieră” înseamnă o entitate juridică înființată în temeiul dreptului uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante;

5.

„organizație de integrare și cooperare regională” înseamnă, în contextul cooperării regiunilor ultraperiferice, un grup de țări sau regiuni terțe situate în aceeași zonă geografică care au ca obiectiv o cooperare mai strânsă în domenii de interes comun și din care pot face parte și statele membre.

În sensul prezentului regulament, atunci când Regulamentul (UE) 2021/1060 face trimitere la un „stat membru”, această trimitere se interpretează cu înțelesul de „stat membru care găzduiește autoritatea de management”, iar atunci când regulamentul respectiv face trimitere la „fiecare stat membru” sau „state membre”, aceste trimiteri se interpretează cu înțelesul de „state membre și, după caz, țări terțe, țări partenere și TTPM participante la un anumit program Interreg”.

În sensul prezentului regulament, atunci când Regulamentul (UE) 2021/1060 face trimitere la „fonduri” astfel cum figurează la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv sau face trimitere la Regulamentul (UE) 2021/1058, aceste trimiteri se interpretează ca incluzând, de asemenea, instrumentul respectiv de finanțare externă al Uniunii.

Articolul 3

Componentele Interreg

În cadrul Interreg, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii sprijină următoarele componente:

1.

cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova dezvoltarea regională integrată și armonioasă între regiunile frontaliere terestre și maritime învecinate (denumită în continuare „Interreg A”):

(a)

cooperarea transfrontalieră internă între regiunile limitrofe frontaliere a două sau mai multe state membre sau între regiunile limitrofe frontaliere ale cel puțin unui stat membru și uneia sau mai multor țări terțe menționate la articolul 4 alineatul (2); sau

(b)

cooperarea transfrontalieră externă între regiunile limitrofe frontaliere ale cel puțin unui stat membru și uneia sau mai multor dintre următoarele entități:

(i)

beneficiari IPA III;

(ii)