(1)

Orice cetățean al Uniunii are dreptul fundamental de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și a condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) stabilește norme detaliate privind exercitarea acestui drept.

(2)

La 30 ianuarie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională cu privire la epidemia provocată la nivel mondial de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), care cauzează boala coronavirusului 2019 (COVID-19). La 11 martie 2020, OMS a evaluat drept pandemie situația cauzată de COVID-19.

(3)

Pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, statele membre au adoptat anumite măsuri care au afectat exercitarea de către cetățenii Uniunii a dreptului lor de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, precum restricții la intrarea pe teritoriu sau cerințe impuse călătorilor transfrontalieri de a sta în carantină ori autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2.

(4)

La 13 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1475 (4), care a introdus o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 în următoarele domenii-cheie: aplicarea unor criterii și praguri comune pentru a decide cu privire la introducerea de restricții privind libera circulație, cartografierea zonelor cu risc de transmitere a SARS-CoV-2, pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord, precum și o abordare coordonată în ceea ce privește eventualele măsuri adecvate care ar putea fi aplicate persoanelor care călătoresc înspre sau dinspre zonele de risc, în funcție de nivelul riscului de transmitere a SARS-CoV-2 în zonele respective. În recomandare se precizează că, având în vedere situația lor specifică, ar trebui, în general, să fie scutiți de restricțiile de călătorie legate de pandemia de COVID-19 acei călători care au o funcție esențială sau o nevoie esențială de a se deplasa, enumerați la punctul 19 din recomandare, și persoanele care locuiesc în regiuni de frontieră și care trec frontiera zilnic sau frecvent în scopuri legate de muncă, afaceri, educație, familie, asistență medicală sau acordarea de îngrijiri, a căror viață este afectată în mod deosebit de astfel de restricții, în special cei care exercită funcții critice sau care sunt esențiali pentru infrastructura critică.

(5)

Utilizând criteriile și pragurile stabilite în Recomandarea (UE) 2020/1475, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) publică săptămânal o hartă a statelor membre cu date despre ratele de notificare, ratele de testare și ratele testelor pozitive privind COVID-19, defalcate pe regiuni, pentru a sprijini procesul decizional al statelor membre.

(6)

Statele membre pot, în conformitate cu dreptul Uniunii, să limiteze dreptul fundamental de liberă circulație din motive de sănătate publică. Orice restricții privind libera circulație a persoanelor pe teritoriul Uniunii care sunt instituite pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2 ar trebui să se bazeze pe motive specifice și limitate de interes public, și anume protecția sănătății publice, astfel cum se precizează în Recomandarea (UE) 2020/1475. Este necesar ca astfel de măsuri să fie aplicate în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii, în special cu principiile proporționalității și nediscriminării. Prin urmare, domeniul și perioada de aplicare ale tuturor măsurilor luate ar trebui să fie limitate cu strictețe, în concordanță cu efortul de a restabili libera circulație pe teritoriul Uniunii, iar măsurile respective nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar pentru a proteja sănătatea publică. De asemenea, astfel de măsuri ar trebui să fie în concordanță cu măsurile luate de Uniune pentru a se asigura libera circulație fără sincope a mărfurilor și a serviciilor esențiale în cadrul pieței interne, inclusiv libera circulație a consumabilelor medicale și a personalului medical și de îngrijire, prin „culoarele verzi” de trecere a frontierei menționate în comunicarea Comisiei din 23 martie 2020 referitoare la implementarea culoarelor verzi în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale.

(7)

Potrivit dovezilor științifice actuale, care continuă să evolueze, se pare că persoanele vaccinate sau care au avut un rezultat negativ recent la un test pentru depistarea COVID-19 și persoanele care s-au vindecat de COVID-19 în ultimele șase luni prezintă un risc redus de infectare a altor persoane cu SARS-CoV-2. Libera circulație a persoanelor care, potrivit unor dovezi științifice solide, nu reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică, de exemplu pentru că sunt imune și nu pot să transmită SARS-CoV-2, nu ar trebui să fie restricționată, întrucât astfel de restricții nu ar fi necesare pentru realizarea obiectivului de protecție a sănătății publice. În cazul în care situația epidemiologică o permite, libera circulație a unor astfel de persoane nu ar trebui să fie supusă unor restricții suplimentare legate de pandemia de COVID-19, cum ar fi testarea în contextul călătoriilor pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 sau carantina ori autoizolarea în contextul călătoriilor, cu excepția cazului în care, pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile și în concordanță cu principiul precauției, astfel de restricții suplimentare sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătății publice și sunt nediscriminatorii.

(8)

Multe state membre au lansat sau intenționează să lanseze inițiative de eliberare a unor certificate de vaccinare împotriva COVID-19. Pentru ca astfel de certificate de vaccinare să fie însă folosite în mod eficace într-un context transfrontalier atunci când cetățenii Uniunii își exercită dreptul de liberă circulație, acestea trebuie să fie pe deplin interoperabile, compatibile, sigure și verificabile. Este necesară o abordare comună a statelor membre cu privire la conținutul, formatul, principiile, standardele tehnice și nivelul de securitate ale unor astfel de certificate de vaccinare.

(9)

Măsurile unilaterale pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2 au potențialul de a provoca perturbări semnificative în exercitarea dreptului de liberă circulație și de a împiedica buna funcționare a pieței interne, inclusiv a sectorului turismului, deoarece autoritățile naționale și serviciile de transport de persoane, cum ar fi companiile aeriene, trenurile, autocarele sau feriboturile, ar putea fi confruntate cu o gamă largă de formate diferite de documente, nu numai în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 a titularilor de certificate, ci și în ceea ce privește rezultatele testelor efectuate de aceștia și în ceea ce privește vindecarea.

(10)

În rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la elaborarea unei strategii a UE pentru turismul sustenabil, Parlamentul European a solicitat o abordare armonizată în materie de turism în întreaga Uniune prin punerea în aplicare a unor criterii comune pentru călătorii sigure, cu un protocol de siguranță sanitară al Uniunii pentru teste și cerințele de carantină, prin crearea unui certificat comun de vaccinare, odată ce vor exista suficiente dovezi științifice că persoanele vaccinate nu transmit SARS-CoV-2, și prin recunoașterea reciprocă a procedurilor de vaccinare.

(11)

Membrii Consiliului European au solicitat, în declarația lor din 25 martie 2021, să se înceapă pregătirile pentru realizarea unei abordări comune în ceea ce privește eliminarea treptată a restricțiilor privind libera circulație, pentru a se asigura coordonarea eforturilor în cazul în care situația epidemiologică va permite relaxarea măsurilor existente, și să se deruleze în regim de urgență lucrările pentru instituirea unor certificate digitale interoperabile și nediscriminatorii privind COVID-19.

(12)

Pentru a facilita exercitarea dreptului de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, ar trebui să se instituie un cadru comun pentru eliberarea, verificarea și acceptarea unor certificate interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID). Respectivul cadru comun ar trebui să fie obligatoriu și direct aplicabil în toate statele membre. Acesta ar trebui să faciliteze, ori de câte ori este posibil pe baza datelor științifice, eliminarea treptată în mod coordonat a restricțiilor de către statele membre, ținând seama de eliminarea restricțiilor pe teritoriul lor. Regulamentul (UE) 2021/954 al Parlamentului European și al Consiliului (5) extinde respectivul cadru comun cu privire la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care au reședință legală în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne și se aplică ca o chestiune ce ține de acquis-ul Schengen, fără a aduce atingere normelor specifice privind trecerea frontierelor interne prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Facilitarea liberei circulații este una dintre condițiile prealabile esențiale pentru a începe redresarea economică.

(13)

Deși nu aduce atingere competenței statelor membre de a impune restricții privind libera circulație, în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, prezentul regulament ar trebui să contribuie la facilitarea eliminării treptate a unor astfel de restricții în mod coordonat ori de câte ori este posibil, în conformitate cu Recomandarea (UE) 2020/1475. Astfel de restricții ar putea fi eliminate mai ales în cazul persoanelor vaccinate, în concordanță cu principiul precauției, în măsura în care dovezile științifice privind efectele vaccinării împotriva COVID-19 devin din ce în ce mai disponibile și mai concludente în ceea ce privește întreruperea lanțului transmiterii.

(14)

Prezentul regulament urmărește să faciliteze aplicarea principiilor proporționalității și nediscriminării în ceea ce privește restricțiile privind libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19, urmărind în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății publice. Acesta nu ar trebui înțeles ca o facilitare sau ca o încurajare a adoptării de restricții privind libera circulație sau de restricții ale altor drepturi fundamentale, ca răspuns la pandemia de COVID-19, având în vedere efectele lor negative asupra cetățenilor și activităților economice din Uniune. Orice verificare a certificatelor care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID nu ar trebui să determine introducerea unor restricții suplimentare privind libera circulație pe teritoriul Uniunii sau a unor restricții pentru călătoriile în interiorul spațiului Schengen. Ar trebui să se aplice în continuare derogările de la restricțiile privind libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19 menționate în Recomandarea (UE) 2020/1475 și ar trebui luată în considerare situația specifică a comunităților transfrontaliere, care au fost afectate în mod deosebit de astfel de restricții. Totodată, cadrul privind certificatul digital al UE privind COVID este menit să asigure faptul că certificatele interoperabile sunt disponibile și pentru călătorii care au o funcție esențială sau o nevoie esențială de a se deplasa.

(15)

Introducerea unei abordări comune pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile privind COVID-19 se bazează pe încredere reciprocă. Utilizarea certificatelor privind COVID-19 contrafăcute reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică. Autoritățile dintr-un stat membru au nevoie de certitudinea că informațiile pe care le conține un certificat eliberat într-un alt stat membru sunt fiabile, că certificatul nu a fost falsificat, că certificatul se referă la persoana care îl prezintă și că orice persoană care verifică certificatul are acces doar la volumul minim de informații necesare.

(16)

La 1 februarie 2021, Europol a emis o notificare de alertă timpurie referitoare la vânzările ilicite de certificate contrafăcute de testare pentru depistarea COVID-19 care indică un rezultat negativ. Având în vedere disponibilitatea mijloacelor tehnologice, cum ar fi imprimantele de înaltă rezoluție și programele informatice de editare grafică, și ușurința cu care acestea pot fi accesate, autorii fraudelor pot să producă certificate privind COVID-19 contrafăcute de înaltă calitate. S-au raportat cazuri de vânzări ilicite de certificate contrafăcute de testare pentru depistarea COVID-19, care implică mai multe cercuri de falsificare organizate și indivizi ce profită de împrejurări, care vând online și offline certificate privind COVID-19 contrafăcute.

(17)

Este important să fie puse la dispoziție resurse suficiente pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a fraudelor și a practicilor ilicite legate de eliberarea și utilizarea certificatelor care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID.

(18)

Pentru a se asigura interoperabilitatea și accesul egal la certificatele care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID, inclusiv pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități și persoanele cu acces limitat la tehnologiile digitale, statele membre ar trebui să elibereze astfel de certificate în format digital sau pe suport de hârtie sau în ambele formate. Titularii potențiali ar trebui să aibă dreptul de a primi certificatele în formatul ales de ei. Acest lucru le-ar permite titularilor să solicite să primească o copie pe suport de hârtie a certificatului sau să îl primească într-un format digital pe care să îl stocheze și să îl afișeze pe un dispozitiv mobil, sau ambele. Certificatele ar trebui să conțină un cod de bare interoperabil, care să poată fi citit digital numai pentru a acorda acces la datele relevante referitoare la certificate. Statele membre ar trebui să asigure autenticitatea, valabilitatea și integritatea certificatelor prin utilizarea unor sigilii electronice. Pentru a asigura un nivel ridicat de încredere în autenticitatea, valabilitatea și integritatea certificatelor, statele membre ar trebui, atunci când este posibil, să recurgă de preferință la sigilii electronice avansate astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 26 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Informațiile din certificat ar trebui să fie prezentate într-un format lizibil pentru om, tipărite sau afișate ca text simplu. Prezentarea certificatelor ar trebui să fie ușor de înțeles și să asigure simplitatea și ușurința în utilizare. Pentru a se evita obstacolele în calea liberei circulații, certificatele ar trebui să fie eliberate gratuit, iar cetățenii Uniunii și membrii familiilor lor ar trebui să aibă dreptul de a li se elibera astfel de certificate. Pentru a se evita abuzurile și fraudele, ar trebui să fie posibilă perceperea de taxe corespunzătoare pentru eliberarea unui nou certificat, dacă certificatul este pierdut în mai multe rânduri. Statele membre ar trebui să elibereze în mod automat sau la cerere certificatele care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID, asigurându-se că acestea pot fi obținute cu ușurință și rapid. De asemenea, statele membre ar trebui să ofere, dacă este nevoie, sprijinul necesar pentru a permite accesul egal al tuturor cetățenilor Uniunii la aceste certificate. Ar trebui să se elibereze un certificat separat pentru fiecare vaccinare, pentru fiecare rezultat al testării sau pentru fiecare vindecare și nu ar trebui să conțină date din certificate anterioare, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.

(19)

Certificatele autentice care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID ar trebui să poată fi identificate în mod individual cu ajutorul unui identificator unic al certificatului, având în vedere faptul că titularilor li se pot elibera mai multe certificate pe durata pandemiei de COVID-19. Identificatorul unic al certificatului este alcătuit dintr-o serie alfanumerică, iar statele membre ar trebui să garanteze că acesta nu conține date care să îl raporteze la alte documente sau la alți identificatori, cum ar fi numărul pașaportului sau al cărții de identitate, pentru a se evita identificarea directă a titularului. Identificatorul unic al certificatului ar trebui să fie utilizat numai în scopurile prevăzute, inclusiv pentru cererile de eliberare a unui nou certificat în cazul în care un certificat nu se mai află în posesia titularului și pentru revocarea certificatelor. În plus, prin utilizarea unui identificator unic al certificatului se evită necesitatea prelucrării altor date cu caracter personal care ar fi altfel necesare pentru identificarea fiecărui certificat. Din motive medicale și de sănătate publică și în cazul certificatelor eliberate sau obținute în mod fraudulos, statele membre ar trebui să poată întocmi și transmite altor state membre, în scopul prezentului regulament și în anumite cazuri, liste cu certificatele revocate, în special pentru a revoca certificatele eliberate în mod greșit, ca rezultat al fraudei sau în urma suspendării unui lot de vaccinuri împotriva COVID-19 defecte. Listele cu certificate revocate ar trebui să nu conțină alte date cu caracter personal decât identificatorii unici ai certificatelor. Titularii certificatelor revocate ar trebui să fie informați prompt cu privire la faptul că certificatul lor a fost revocat și cu privire la motivele revocării.

(20)

Eliberarea certificatelor în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să conducă la acte de discriminare bazate pe deținerea unei anumite categorii de certificate.

(21)

Accesul universal, în timp util și la un preț rezonabil la vaccinuri împotriva COVID-19 și la teste pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, care constituie temeiul pentru eliberarea certificatelor care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID, este determinant în combaterea pandemiei de COVID-19 și este esențial pentru restabilirea libertății de circulație pe teritoriul Uniunii. Pentru a facilita exercitarea dreptului de liberă circulație, statele membre sunt încurajate să asigure posibilități de testare ușor disponibile și la prețuri rezonabile, având în vedere faptul că, înainte de data aplicării prezentului regulament, nu toți cetățenii vor fi avut posibilitatea să fie vaccinați.

(22)

Securitatea, autenticitatea, valabilitatea și integritatea certificatelor care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID și conformitatea acestora cu dreptul Uniunii privind protecția datelor sunt esențiale pentru acceptarea lor în toate statele membre. Prin urmare, este necesar să se instituie un cadru de încredere care să stabilească normele și infrastructura necesare pentru eliberarea și verificarea certificatelor privind COVID-19 în mod fiabil și în condiții de siguranță. Infrastructura ar trebui dezvoltată, fiind favorizată în mod special utilizarea tehnologiilor cu sursă deschisă, astfel încât să poată funcționa pe principalele sisteme de operare, asigurându-se în același timp faptul că aceasta este protejată împotriva amenințărilor cibernetice. Cadrul de încredere ar trebui să garanteze faptul că verificarea certificatelor privind COVID-19 se poate realiza offline și fără a informa emitentul sau orice altă parte terță cu privire la verificare. Cadrul de încredere ar trebui să se bazeze pe o infrastructură de chei publice, cu un lanț de încredere care să includă atât autoritățile din domeniul sănătății sau alte autorități de încredere din statele membre, cât și entitățile individuale care eliberează certificatele privind COVID-19. Cadrul de încredere ar trebui să permită detectarea fraudelor, în special a falsificărilor. Cadrul de încredere pentru certificatul digital al UE privind COVID ar trebui să se bazeze pe liniile directoare ale rețelei de e-sănătate din 12 martie 2021 intitulate „Interoperabilitatea certificatelor de sănătate – cadru de încredere”, adoptate în temeiul articolului 14 din Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8).

(23)

În temeiul prezentului regulament, certificatele care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID ar trebui să fie eliberate persoanelor menționate la articolul 3 din Directiva 2004/38/CE, și anume cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, indiferent de cetățenie, de către statul membru în care s-a administrat vaccinarea sau s-a efectuat testul sau în care se află persoana vindecată. Atunci când se face trimitere la eliberarea de către statele membre, aceasta ar trebui interpretată ca incluzând eliberarea în numele statelor membre de către organismele desemnate, inclusiv atunci când certificatele privind COVID-19 sunt eliberate în țările și teritoriile de peste mări sau în Insulele Feroe în numele unui stat membru. În cazul în care este relevant sau oportun, certificatele ar trebui să fie eliberate unei alte persoane în numele persoanei vaccinate, testate sau vindecate, de exemplu, tutorelui legal în numele persoanelor lipsite de capacitate juridică sau părinților în numele copiilor lor. Certificatele nu ar trebui să facă obiectul legalizării sau al oricăror alte formalități similare.

(24)

În conformitate cu Recomandarea (UE) 2020/1475, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită persoanelor care locuiesc în regiuni de frontieră și care trec frontiera zilnic sau frecvent în scopuri legate de muncă, afaceri, educație, familie, asistență medicală sau acordarea de îngrijiri.

(25)

Ar trebui să fie posibil ca certificatele care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID să fie eliberate resortisanților statelor Andorra, Monaco, San Marino și Vatican sau Sfântul Scaun și rezidenților din statele menționate.

(26)

Acordurile privind libera circulație a persoanelor încheiate de Uniune și statele membre, pe de o parte, și anumite țări terțe, pe de altă parte, prevăd posibilitatea de a restricționa libera circulație din motive de sănătate publică într-un mod nediscriminatoriu. În cazul în care un astfel de acord nu conține un mecanism de încorporare a actelor juridice ale Uniunii, certificatele privind COVID-19 eliberate beneficiarilor unor astfel de acorduri ar trebui să fie acceptate în condițiile prevăzute în prezentul regulament. O astfel de acceptare ar trebui să fie condiționată de un act de punere în aplicare ce urmează să fie adoptat de Comisie, care să stabilească faptul că respectiva țară terță eliberează certificate privind COVID-19 în conformitate cu prezentul regulament și a oferit asigurări oficiale potrivit cărora va accepta certificatele privind COVID-19 eliberate de statele membre.

(27)

Regulamentul (UE) 2021/954 li se aplică resortisanților țărilor terțe care nu intră sub incidența prezentului regulament, a căror ședere sau reședință pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică regulamentul menționat este legală și care au dreptul de a călători în alte state membre în conformitate cu dreptul Uniunii.

(28)

Cadrul de încredere care urmează să fie instituit în scopul prezentului regulament ar trebui să urmărească asigurarea coerenței cu inițiativele mondiale, în special cu cele la care participă OMS și Organizația Aviației Civile Internaționale. O astfel de coerență ar trebui să includă, atunci când este posibil, interoperabilitatea dintre sistemele tehnologice instituite la nivel mondial sau de țările terțe cu care Uniunea întreține legături strânse și sistemele instituite în scopul prezentului regulament pentru a facilita dreptul de liberă circulație pe teritoriul Uniunii, inclusiv prin participarea la o infrastructură de chei publice sau prin schimbul bilateral de chei publice. Pentru a facilita dreptul de liberă circulație al cetățenilor Uniunii și al membrilor familiilor lor vaccinați sau testați în țări terțe sau în țările și teritoriile de peste mări menționate la articolul 355 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și enumerate în anexa II la acesta ori de Insulele Feroe, prezentul regulament ar trebui să prevadă acceptarea certificatelor privind COVID-19 eliberate de țările terțe sau de țările și teritoriile de peste mări ori de Insulele Feroe cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, în cazul în care Comisia constată că respectivele certificate privind COVID-19 sunt eliberate în conformitate cu standarde care sunt considerate echivalente celor stabilite în temeiul prezentului regulament.

(29)

Pentru a facilita libera circulație și pentru a se asigura faptul că restricțiile privind libera circulație aflate în prezent în vigoare pe durata pandemiei de COVID-19 pot fi eliminate în mod coordonat, pe baza celor mai recente dovezi științifice și orientări puse la dispoziție de Comitetul pentru securitate sanitară instituit prin articolul 17 din Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9), ECDC și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), ar trebui să se instituie un certificat interoperabil de vaccinare. Un astfel de certificat de vaccinare ar trebui să servească pentru confirmarea faptului că titularului i-a fost administrat un vaccin împotriva COVID-19 într-un stat membru și ar trebui să contribuie la eliminarea treptată a restricțiilor privind libera circulație. Certificatul de vaccinare ar trebui să conțină numai informațiile necesare pentru identificarea în mod clar a titularului, precum și vaccinul împotriva COVID-19 administrat, numărul de doze și data și locul vaccinării. Statele membre ar trebui să elibereze certificate de vaccinare persoanelor care au fost vaccinate cu vaccinuri împotriva COVID-19 cărora li s-a acordat o autorizație de comercializare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (10), celor vaccinate cu vaccinuri împotriva COVID-19 cărora li s-a acordat o autorizație de comercializare din partea autorității competente a unui stat membru în temeiul Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11) și celor vaccinate cu vaccinuri împotriva COVID-19 a căror distribuție a fost autorizată temporar în temeiul articolului 5 alineatul (2) din directiva respectivă.

(30)

Persoanele care au fost vaccinate înainte de data aplicării prezentului regulament, inclusiv în cadrul unui studiu clinic, ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a obține un certificat de vaccinare în conformitate cu prezentul regulament, întrucât certificatul digital al UE privind COVID asigură cadrul acceptat reciproc pentru a facilita exercitarea dreptului de liberă circulație. În cazul în care cetățenii Uniunii sau membrii familiilor acestora nu au un certificat de vaccinare care respectă cerințele prezentului regulament, în special pentru că au fost vaccinați înainte de data aplicării prezentului regulament, acestora ar trebui să li se acorde orice posibilitate rezonabilă de a demonstra prin alte mijloace că ar trebui să beneficieze de derogările de la restricțiile corespunzătoare privind libera circulație acordate de un stat membru titularilor certificatelor de vaccinare eliberate în temeiul prezentului regulament. Nu ar trebui să se interpreteze că acest lucru afectează obligația statelor membre de a elibera certificate de vaccinare care respectă cerințele prezentului regulament și nici dreptul cetățenilor Uniunii sau al membrilor familiilor acestora de a primi din partea statelor membre astfel de certificate de vaccinare. Totodată, statele membre ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a elibera în alte scopuri, în special în scopuri medicale, dovezi ale vaccinării în alte formate.

(31)

Statele membre pot, de asemenea, să elibereze, la cerere, certificate de vaccinare persoanelor care au fost vaccinate într-o țară terță și care prezintă toate informațiile necesare, inclusiv dovezi fiabile în acest sens. Acest lucru este deosebit de important pentru a le permite persoanelor în cauză să utilizeze un certificat de vaccinare interoperabil și acceptat atunci când își exercită dreptul de liberă circulație pe teritoriul Uniunii. Aceasta ar trebui să se aplice în special cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora vaccinați într-o țară terță, în cazul cărora sistemul de sănătate dintr-un stat membru permite eliberarea unui certificat digital al UE privind COVID, cu condiția ca statului membru respectiv să i se prezinte dovezi fiabile de vaccinare. Statul membru nu ar trebui să aibă obligația de a elibera un certificat de vaccinare dacă vaccinul împotriva COVID-19 în cauză nu a fost autorizat pe teritoriul său. Statele membre nu au obligația de a elibera certificate de vaccinare la oficiile consulare.

(32)

La 12 martie 2021, rețeaua de e-sănătate și-a actualizat orientările privind certificatele de vaccinare verificabile – elemente de bază de interoperabilitate. Orientările respective, în special standardele de coduri preferate, ar trebui să stea la baza specificațiilor tehnice care urmează să fie adoptate în scopul prezentului regulament.

(33)

Înainte de data aplicării prezentului regulament, mai multe state membre au scutit deja persoanele vaccinate de obligația respectării anumitor restricții privind libera circulație pe teritoriul Uniunii. În cazul în care acceptă dovada vaccinării pentru a elimina restricțiile privind libera circulație instituite, în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, cum ar fi cerințele de a sta în carantină ori autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, statele membre ar trebui să aibă obligația de a accepta, în aceleași condiții, certificatele de vaccinare eliberate de alte state membre în conformitate cu prezentul regulament. O astfel de acceptare ar trebui să se realizeze în aceleași condiții, ceea ce înseamnă că, de exemplu, în cazul în care un stat membru consideră că administrarea unei singure doze dintr-un vaccin este suficientă, acesta ar trebui să aplice același principiu și în cazul titularilor unui certificat de vaccinare care indică o singură doză a aceluiași vaccin. În cazul în care elimină restricțiile privind libera circulație pe baza dovezii de vaccinare, statele membre nu ar trebui să supună persoanele vaccinate unor restricții suplimentare privind libera circulație legate de pandemia de COVID-19, cum ar fi testarea în contextul călătoriilor pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 sau carantina ori autoizolarea în contextul călătoriilor, cu excepția cazului în care, pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile, astfel de restricții suplimentare sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătății publice și sunt nediscriminatorii.

(34)

Regulamentul (CE) nr. 726/2004 stabilește proceduri armonizate, care vizează toate statele membre, pentru autorizarea și supravegherea la nivelul Uniunii a medicamentelor, ceea ce asigură introducerea pe piață și administrarea în Uniune numai a medicamentelor de înaltă calitate. Drept rezultat, autorizațiile de comercializare acordate de Uniune în temeiul regulamentului respectiv, inclusiv evaluarea aferentă a medicamentului în cauză în ceea ce privește calitatea, siguranța și eficacitatea, sunt valabile în toate statele membre. În plus, procedurile de monitorizare a eficacității și de supraveghere a medicamentelor autorizate în temeiul regulamentului respectiv se realizează la nivel central pentru toate statele membre. Evaluarea și aprobarea vaccinurilor prin intermediul procedurii centralizate se bazează pe standarde comune și se efectuează în mod consecvent în numele tuturor statelor membre. Participarea statelor membre la analiza și aprobarea evaluării este asigurată prin intermediul diverselor comitete și grupuri. Evaluarea beneficiază și de cunoștințele de specialitate ale rețelei europene de reglementare a medicamentelor. Autorizarea prin intermediul procedurii centralizate asigură încrederea în faptul că toate statele membre se pot baza pe datele privind eficacitatea și siguranța, precum și pe consecvența calității loturilor utilizate pentru vaccinare. Prin urmare, obligația de a accepta, în aceleași condiții, certificatele de vaccinare eliberate de alte state membre ar trebui să vizeze vaccinurile împotriva COVID-19 cărora li s-a acordat o autorizație de comercializare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004. Pentru a sprijini activitățile OMS și a viza o mai bună interoperabilitate la nivel mondial, statele membre sunt încurajate, în special, să accepte certificatele de vaccinare eliberate pe baza altor vaccinuri împotriva COVID-19, care au încheiat procedura de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență.

(35)

Procedurile armonizate din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 nu ar trebui să împiedice statele membre să decidă să accepte certificatele de vaccinare eliberate pe baza altor vaccinuri împotriva COVID-19 cărora li s-a acordat o autorizație de comercializare din partea autorității competente a unui stat membru în temeiul Directivei 2001/83/CE, a vaccinurilor a căror distribuție a fost autorizată temporar în temeiul articolului 5 alineatul (2) din directiva respectivă și a vaccinurilor care au încheiat procedura de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență. În cazul în care unui astfel de vaccin împotriva COVID-19 i se acordă ulterior o autorizație de comercializare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004, obligația de a accepta certificatele de vaccinare în aceleași condiții s-ar aplica și certificatelor de vaccinare eliberate de un stat membru pe baza respectivului vaccin împotriva COVID-19, indiferent dacă certificatele de vaccinare au fost eliberate înainte sau după autorizare prin procedura centralizată.

(36)

Este necesar să se prevină discriminarea directă sau indirectă împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate, de exemplu din motive medicale sau deoarece acestea nu fac parte din grupul-țintă pentru care vaccinul împotriva COVID-19 este administrat sau autorizat în prezent, cum ar fi copiii, sau deoarece nu au avut încă posibilitatea să fie vaccinate sau au ales să nu se vaccineze. Prin urmare, deținerea unui certificat de vaccinare sau deținerea unui certificat de vaccinare care indică un vaccin împotriva COVID-19 nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului de liberă circulație sau de utilizare a serviciilor de transport transfrontalier de persoane, cum ar fi companiile aeriene, trenurile, autocarele, feriboturile sau orice alt mijloc de transport. În plus, prezentul regulament nu poate fi interpretat ca instituind un drept sau o obligație de a fi vaccinat.

(37)

Multe state membre le-au solicitat persoanelor care călătoresc către teritoriul lor să efectueze, înainte sau după sosire, un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. La începutul pandemiei de COVID-19, statele membre s-au bazat de obicei pe testul de reacție polimerazică în lanț-revers transcriptază (RT-PCR), care este un test de amplificare a acidului nucleic (NAAT) pentru diagnosticarea COVID-19, pe care OMS și ECDC îl consideră a fi cea mai fiabilă metodologie de testare a cazurilor și a contactelor. Pe parcursul pandemiei, pe piața Uniunii a devenit disponibilă o nouă generație de teste mai rapide și mai ieftine, așa-numitele teste antigenice rapide, care detectează prezența unor proteine virale (antigeni) pentru a depista o infecție cu SARS-CoV-2 aflată în evoluție. Recomandarea (UE) 2020/1743 a Comisiei (12) stabilește orientări pentru statele membre cu privire la folosirea unor astfel de teste antigenice rapide.

(38)

Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2021 (13) stabilește un cadru comun pentru utilizarea și validarea testelor antigenice rapide și pentru recunoașterea reciprocă în Uniune a rezultatelor testelor pentru depistarea COVID-19 și prevede elaborarea unei liste comune a testelor antigenice rapide pentru depistarea COVID-19. Pe baza recomandării menționate, Comitetul pentru securitate sanitară a convenit, la 18 februarie 2021, asupra unei liste comune a testelor antigenice rapide pentru depistarea COVID-19, asupra unei selecții de teste antigenice rapide în cazul cărora statele membre își vor recunoaște reciproc rezultatele și asupra unui set standardizat comun de date care să fie incluse în certificatele de testare pentru depistarea COVID-19.

(39)

În pofida acestor eforturi comune, cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora care își exercită dreptul de liberă circulație se confruntă în continuare cu probleme atunci când încearcă să folosească într-un stat membru rezultatul unui test obținut într-un alt stat membru. Problemele respective sunt adesea legate de limba în care este prezentat rezultatul testului sau de lipsa de încredere în autenticitatea documentului prezentat. În acest context, trebuie luat în considerare și costul testelor. Astfel de probleme sunt mai grave pentru persoanele care nu pot încă să fie vaccinate, în special copiii, și pentru care rezultatele testelor pot reprezenta singura posibilitate de a călători în cazul în care sunt aplicabile restricții.

(40)

Pentru a îmbunătăți nivelul de acceptare a rezultatelor testelor efectuate într-un alt stat membru atunci când se prezintă astfel de rezultate în scopul exercitării dreptului de liberă circulație, ar trebui să se instituie un certificat de testare interoperabil, care să conțină informațiile necesare pentru identificarea în mod clar a titularului, precum și tipul, data și rezultatul testului pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. Pentru a se asigura fiabilitatea rezultatului testului, numai rezultatele testelor NAAT și ale testelor antigenice rapide incluse în lista stabilită pe baza Recomandării Consiliului din 21 ianuarie 2021 ar trebui să fie eligibile pentru un certificat de testare eliberat în temeiul prezentului regulament. La baza specificațiilor tehnice care urmează să fie adoptate în scopul prezentului regulament ar trebui să stea setul standardizat comun de date care trebuie să fie incluse în certificatele de testare, set convenit de Comitetul pentru securitate sanitară pe baza Recomandării Consiliului din 21 ianuarie 2021, în special standardele de coduri preferate.

(41)

Utilizarea testelor antigenice rapide ar trebui să faciliteze eliberarea certificatelor de testare pe o bază rezonabilă. Accesul universal, în timp util și la un preț rezonabil la vaccinuri împotriva COVID-19 și la teste pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, stând la baza eliberării certificatelor care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID, este determinant în combaterea pandemiei de COVID-19. Printre altele, accesul ușor și necostisitor la teste antigenice rapide care îndeplinesc criteriile de calitate poate să contribuie la reducerea costurilor, în special pentru persoanele care trec frontiera zilnic sau frecvent în scopuri legate de muncă sau educație, pentru a vizita rudele apropiate, pentru a beneficia de servicii medicale ori pentru a îngriji persoanele apropiate, sau la reducerea costurilor suportate de alți călători care au o funcție esențială sau o nevoie esențială de a se deplasa, de persoanele defavorizate economic și de studenți. La 11 mai 2021, Comitetul pentru securitate sanitară a adoptat o listă actualizată a testelor antigenice rapide, majorând astfel la 83 numărul testelor antigenice rapide care îndeplinesc criteriile de calitate. Înainte de data aplicării prezentului regulament, unele state membre au organizat deja testarea la scară largă a populațiilor lor. Pentru a sprijini capacitatea de testare a statelor membre, Comisia a mobilizat 100 de milioane EUR pentru a achiziționa peste 20 de milioane de teste antigenice rapide. Au fost mobilizate de asemenea 35 de milioane EUR în temeiul unui acord cu Crucea Roșie pentru a spori capacitatea de testare în statele membre, prin dezvoltarea capacităților de testare mobilă.

(42)

Certificatele de testare pentru depistarea COVID-19 care indică un rezultat negativ eliberate de statele membre în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să fie acceptate, în aceleași condiții, de statele membre care solicită dovada unui test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 pentru a elimina restricțiile privind libera circulație instituite pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2. În cazul în care situația epidemiologică o permite, libera circulație a titularilor certificatelor de testare care indică un rezultat negativ nu ar trebui să fie supusă unor restricții suplimentare legate de pandemia de COVID-19, cum ar fi testarea suplimentară la sosire în contextul călătoriilor pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 sau carantina ori autoizolarea în contextul călătoriilor, cu excepția cazului în care, pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile, astfel de restricții suplimentare sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătății publice și sunt nediscriminatorii.

(43)

Conform dovezilor științifice existente, este posibil ca persoanele care s-au vindecat de COVID-19 să aibă în continuare, pentru o anumită perioadă după debutul simptomelor, rezultate pozitive atunci când efectuează teste pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. În cazul în care astfel de persoane trebuie să efectueze un test înaintea exercitării dreptului de liberă circulație, acestea ar putea fi astfel împiedicate efectiv să călătorească, în pofida faptului că nu mai sunt contagioase. Pentru a facilita libera circulație și a se asigura faptul că restricțiile privind libera circulație aflate în prezent în vigoare pe durata pandemiei de COVID-19 pot fi eliminate în mod coordonat pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile, ar trebui să se instituie un certificat interoperabil de vindecare, care să conțină informațiile necesare pentru identificarea în mod clar a persoanei în cauză și data unui test pozitiv efectuat anterior pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. Certificatul de vindecare ar trebui să fie eliberat cel mai devreme la 11 zile după data la care persoana în cauză a efectuat primul test NAAT care a avut un rezultat pozitiv și ar trebui să fie valabil cel mult 180 de zile. Conform ECDC, dovezile recente arată că, în pofida excreției virale de SARS-CoV-2 viabil între 10 și 20 de zile de la debutul simptomelor, nu există studii epidemiologice convingătoare care să demonstreze transmiterea ulterioară a SARS-CoV-2 după 10 zile. Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice perioada respectivă pe baza orientărilor Comitetului pentru securitate sanitară sau a orientărilor ECDC, care studiază îndeaproape datele disponibile privind durata imunității dobândite după vindecare.

(44)

Înainte de data aplicării prezentului regulament, mai multe state membre au scutit deja persoanele vindecate de obligația respectării anumitor restricții privind libera circulație pe teritoriul Uniunii. În cazul în care acceptă dovada vindecării pentru a elimina restricțiile privind libera circulație instituite, în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, cum ar fi cerințele de a sta în carantină ori autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, statele membre ar trebui să aibă obligația de a accepta, în aceleași condiții, certificate de vindecare de COVID-19 eliberate de alte state membre în conformitate cu prezentul regulament. La 15 martie 2021, rețeaua de e-sănătate, în cooperare cu Comitetul pentru securitate sanitară, a publicat orientări privind certificatele interoperabile de vindecare a cetățenilor – setul minim de date. În cazul în care elimină restricțiile privind libera circulație pe baza unui certificat de vindecare, statele membre nu ar trebui să supună persoanele vindecate unor restricții suplimentare privind libera circulație legate de pandemia de COVID-19, cum ar fi testarea în contextul călătoriilor pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 sau carantina ori autoizolarea în contextul călătoriilor, cu excepția cazului în care, pe baza celor mai recente dovezi științifice disponibile, astfel de restricții suplimentare sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătății publice și sunt nediscriminatorii.

(45)

Pentru a putea obține rapid o poziție comună, Comisia ar trebui să poată solicita Comitetului pentru securitate sanitară, ECDC sau EMA să emită orientări cu privire la dovezile științifice disponibile privind efectele evenimentelor medicale documentate în certificatele instituite în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv eficacitatea și durata imunității conferite de vaccinurile împotriva COVID-19, dacă vaccinurile previn infecția asimptomatică și transmiterea SARS-CoV-2, situația persoanelor care s-au vindecat după ce au fost infectate cu COVID-19 și impactul variantelor noi ale SARS-CoV-2 asupra persoanelor care au fost vaccinate sau deja infectate.

(46)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cadrului de încredere instituit de prezentul regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (14).

(47)

Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate corespunzător legate în special de necesitatea asigurării punerii în aplicare în timp util a cadrului de încredere, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență sau atunci când devin disponibile noi dovezi științifice.

(48)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (15) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament. Prezentul regulament stabilește temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în înțelesul articolului 6 alineatul (1) litera (c) și al articolului 9 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) 2016/679, necesare pentru eliberarea și verificarea certificatelor interoperabile prevăzute în prezentul regulament. Prezentul regulament nu reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la documentarea unui eveniment de vaccinare, testare sau vindecare în alte scopuri, cum ar fi în scopul farmacovigilenței sau al constituirii unor evidențe medicale personale individuale. Statele membre pot să prelucreze datele personale în alte scopuri dacă temeiul juridic pentru prelucrarea unor astfel de date în alte scopuri, inclusiv perioadele de păstrare conexe, este prevăzut în dreptul intern, care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor și principiile eficacității, necesității și proporționalității, și ar trebui să conțină dispoziții care să identifice în mod clar domeniul de aplicare și amploarea prelucrării datelor, scopul specific avut în vedere, categoriile de entități care pot verifica certificatul, precum și garanțiile corespunzătoare pentru a preveni discriminarea și abuzurile, ținând seama de riscurile la adresa drepturilor și libertăților persoanelor vizate. În cazul în care certificatul este utilizat în alte scopuri decât cele medicale, datele cu caracter personal accesate în cadrul procesului de verificare nu trebuie păstrate, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(49)

În cazul în care un stat membru a adoptat sau adoptă, în temeiul dreptului intern, un sistem de certificate privind COVID-19 în scopuri interne, acesta ar trebui să garanteze pe perioada aplicării prezentului regulament că certificatele care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID pot de asemenea să fie utilizate și sunt acceptate în scopuri interne, pentru a se evita situația în care persoanele care călătoresc în alt stat membru și utilizează un certificat digital al UE privind COVID sunt obligate să obțină și un certificat național privind COVID-19.

(50)

În conformitate cu principiul reducerii la minimum a datelor, certificatele privind COVID-19 ar trebui să conțină numai datele cu caracter personal strict necesare pentru a facilita exercitarea dreptului de liberă circulație pe teritoriul Uniunii pe durata pandemiei de COVID-19. Categoriile specifice de date cu caracter personal și câmpurile de date care urmează să fie incluse în certificatele privind COVID-19 ar trebui stabilite în prezentul regulament.

(51)

În sensul prezentului regulament, nu este necesar ca datele cu caracter personal incluse în certificatele individuale să fie transmise sau să facă obiectul unor schimburi la nivel transfrontalier. În conformitate cu abordarea privind infrastructurile de chei publice, numai cheile publice ale emitenților trebuie să fie transferate sau accesate la nivel transfrontalier, proces ce va fi asigurat de un portal de interoperabilitate creat și gestionat de Comisie. În special, prezența certificatului împreună cu cheia publică a emitentului ar trebui să permită verificarea autenticității, valabilității și integrității certificatului. În scopul prevenirii și depistării fraudelor, statele membre ar trebui să poată face schimb de liste cu certificatele revocate. În conformitate cu principiul protecției implicite a datelor, ar trebui utilizate tehnici de verificare care nu necesită transmiterea datelor cu caracter personal incluse în certificatele individuale.

(52)

Ar trebui interzisă păstrarea datelor cu caracter personal obținute din certificat de către statul membru de destinație sau de tranzit sau de către operatorii de servicii de transport transfrontalier de persoane, care, conform dreptului intern, au obligația de a pune în aplicare anumite măsuri de sănătate publică pe durata pandemiei de COVID-19. Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea la nivelul Uniunii a unei baze de date centralizate care să conțină date cu caracter personal.

(53)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, operatorii de date și persoanele împuternicite de operatori pentru prelucrarea de date cu caracter personal trebuie să ia măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura un nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării.

(54)

Autoritățile sau alte organisme desemnate, responsabile cu eliberarea certificatelor care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID, în calitate de operatori în înțelesul Regulamentului (UE) 2016/679, poartă răspunderea pentru modul în care prelucrează datele cu caracter personal care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Aceasta include asigurarea unui nivel de securitate corespunzător riscurilor, inclusiv prin instituirea unui proces de testare, evaluare și apreciere periodică a eficacității măsurilor tehnice și organizatorice adoptate pentru a asigura securitatea prelucrării. Competențele autorităților de supraveghere instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 sunt pe deplin aplicabile, pentru a proteja persoanele fizice în legătură cu prelucrarea datelor lor cu caracter personal.

(55)

Pentru a se asigura coordonarea, Comisia și celelalte state membre ar trebui să fie informate atunci când un stat membru solicită titularilor de certificate ca, după intrarea pe teritoriul său, să stea în carantină ori autoizolare sau să efectueze un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 sau dacă impune alte restricții titularilor unor astfel de certificate.

(56)

O comunicare clară, completă și în timp util către public, inclusiv către titulari, a informațiilor legate de scopul, eliberarea și acceptarea fiecărui tip de certificate care alcătuiesc certificatul digital al UE privind COVID este esențială pentru a asigura previzibilitatea călătoriilor și securitatea juridică. Comisia ar trebui să sprijine eforturile statelor membre în această privință, de exemplu prin punerea la dispoziție a informațiilor furnizate de statele membre pe platforma web „Re-open EU”.

(57)

Ar trebui să se prevadă o perioadă de introducere treptată a certificatelor, pentru ca statele membre care nu sunt în măsură să elibereze certificate în formatul care respectă prezentul regulament începând cu data aplicării sale să poată elibera în continuare certificate privind COVID-19 care nu respectă încă prezentul regulament. În perioada de introducere treptată, statele membre ar trebui să accepte astfel de certificate privind COVID-19 și certificatele privind COVID-19 eliberate înainte de data aplicării prezentului regulament, cu condiția ca acestea să conțină datele necesare.

(58)

În conformitate cu Recomandarea (UE) 2020/1475, orice restricții privind libera circulație a persoanelor pe teritoriul Uniunii instituite pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2 ar trebui eliminate de îndată ce situația epidemiologică permite acest lucru. Acest principiu se aplică și în cazul cerințelor de a prezenta alte documente decât cele prevăzute de dreptul Uniunii, în special de Directiva 2004/38/CE, cum ar fi certificatele care fac obiectul prezentului regulament. Prezentul regulament ar trebui să se aplice timp de 12 luni de la data aplicării sale. În termen de patru luni de la data aplicării prezentului regulament, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport. Cel târziu cu trei luni înainte de încetarea perioadei de aplicare a prezentului regulament și ținând seama de evoluția situației epidemiologice legate de pandemia de COVID-19, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un al doilea raport privind lecțiile învățate în urma aplicării prezentului regulament, inclusiv privind impactul acestuia asupra facilitării liberii circulații și asupra protecției datelor.

(59)

Pentru a ține seama de progresul științific înregistrat în ceea ce privește limitarea răspândirii pandemiei de COVID-19 sau pentru a se asigura interoperabilitatea cu standardele internaționale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica prezentul regulament prin modificarea sau eliminarea câmpurilor de date care urmează să fie incluse în certificatul digital al UE privind COVID referitoare la identitatea titularului, informații privind vaccinul împotriva CODIV-19, testul pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, o infecție anterioară cu SARS-CoV-2 și metadatele certificatului, prin adăugarea unor câmpuri de date referitoare la informații privind vaccinul împotriva CODIV-19, testul pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, o infecție anterioară cu SARS-CoV-2 și metadatele certificatului și prin modificarea numărului de zile după care se eliberează un certificat de vindecare. Pentru a lua în considerare orientările primite, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica dispozițiile prezentului regulament privind certificatul de vindecare autorizând eliberarea acestuia pe baza unui test antigenic rapid cu rezultat pozitiv, a unui test de anticorpi, inclusiv teste serologice pentru depistarea anticorpilor de SARS-CoV-2, sau pe baza oricărei alte metode fiabile din punct de vedere științific. Astfel de acte delegate ar trebui să includă câmpurile de date necesare pentru categoriile de date prevăzute în prezentul regulament, care trebuie incluse în certificatul de vindecare. De asemenea, acestea ar trebui să conțină dispoziții specifice privind perioada de valabilitate maximă, care poate depinde de tipul de test efectuat. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (16). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(60)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (17), Comisia consultă Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor atunci când pregătește acte delegate sau acte de punere în aplicare care afectează protecția drepturilor și libertăților persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Comisia poate consulta, de asemenea, Comitetul european pentru protecția datelor, în cazul în care astfel de acte sunt deosebit de importante pentru protecția drepturilor și libertăților persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

(61)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume facilitarea exercitării dreptului de liberă circulație pe teritoriul Uniunii pe durata pandemiei de COVID-19 prin instituirea unui cadru pentru eliberarea, verificarea și acceptarea unor certificate interoperabile privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, rezultatul testării sau vindecarea de COVID-19 a unei persoane, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(62)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), inclusiv dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la egalitate în fața legii și la nediscriminare, libertatea de circulație și dreptul la o cale de atac eficientă. Statele membre respectă dispozițiile Cartei atunci când pun în aplicare prezentul regulament.

(63)

Dat fiind caracterul urgent al situației legate de pandemia de COVID-19, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(64)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor au fost consultate în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și au emis un aviz comun la 31 martie 2021 (18),

1.

„titular” înseamnă o persoană căreia i s-a eliberat, în conformitate cu prezentul regulament, un certificat interoperabil care conține informații referitoare la situația sa, din punctul de vedere al vaccinării, al rezultatului testării sau al vindecării de COVID-19;

2.

„certificat digital al UE privind COVID” înseamnă un certificat interoperabil care conține informații referitoare la situația titularului, din punctul de vedere al vaccinării, al rezultatului testării sau al vindecării, eliberat în contextul pandemiei de COVID-19;

3.

„vaccin împotriva COVID-19” înseamnă un medicament imunologic indicat pentru imunizarea activă pentru a preveni boala COVID-19, cauzată de SARS-CoV-2;

4.

„test NAAT” înseamnă un test de amplificare a acidului nucleic molecular, prin tehnici cum ar fi reacția polimerazică în lanț-revers transcriptază (RT-PCR), amplificarea izotermă mediată prin buclă (LAMP) și amplificarea mediată de transcriere (TMA), utilizate pentru a detecta prezența acidului ribonucleic SARS-CoV-2 (ARN);

5.

„test antigenic rapid” înseamnă un test care se bazează pe detectarea proteinelor virale (antigeni) prin imunodozare cu flux lateral care dă rezultate în mai puțin de 30 de minute;

6.

„test de anticorpi” înseamnă un test de laborator care urmărește să detecteze dacă o persoană a dezvoltat anticorpi împotriva SARS-CoV-2, ceea ce indică că titularul a fost expus la SARS-CoV-2 și a dezvoltat anticorpi, indiferent dacă persoana respectivă a fost sau nu simptomatică;

7.

„interoperabilitate” înseamnă capacitatea sistemelor de verificare dintr-un stat membru de a utiliza date înregistrate de un alt stat membru;

8.

„cod de bare” înseamnă o metodă de stocare și reprezentare a datelor într-un format vizual care poate fi citit automat;

9.

„sigiliu electronic” înseamnă un sigiliu electronic astfel cum este definit la articolul 3 punctul 25 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014;

10.

„identificator unic al certificatului” înseamnă un identificator unic atribuit, în conformitate cu o structură comună, fiecărui certificat eliberat în conformitate cu prezentul regulament;

11.

„cadru de încredere” înseamnă normele, politicile, specificațiile, protocoalele, formatele de date și infrastructura digitală care reglementează și permit eliberarea și verificarea în mod fiabil și în condiții de siguranță a certificatelor pentru a asigura credibilitatea acestora prin confirmarea autenticității, a valabilității și a integrității lor, prin utilizarea de sigilii electronice.

(1)

În temeiul acquis-ului Schengen, resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care au reședință legală pe teritoriul statelor membre pot circula liber pe teritoriile tuturor celorlalte state membre în decursul a 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

(2)

La 30 ianuarie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională cu privire la epidemia provocată la nivel mondial de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), care cauzează boala coronavirusului 2019 (COVID-19). La 11 martie 2020, OMS a evaluat drept pandemie situația cauzată de COVID-19.

(3)

Pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, statele membre au adoptat anumite măsuri care au afectat călătoriile către statele membre și pe teritoriul acestora, precum restricții la intrarea pe teritoriu sau cerințe impuse călătorilor transfrontalieri de a sta în carantină ori autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. Astfel de restricții au efecte negative asupra persoanelor și activităților economice, în special asupra persoanelor care locuiesc în regiuni de frontieră și care trec frontiera zilnic sau frecvent în scopuri legate de muncă, afaceri, educație, familie, asistență medicală sau acordarea de îngrijiri.

(4)

La 13 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1475 (2), care a introdus o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

(5)

La 30 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1632 (3), în care a recomandat statelor membre care au obligații în temeiul acquis-ului Schengen să aplice principiile generale, criteriile comune, pragurile comune și cadrul comun de măsuri, inclusiv recomandările privind coordonarea și comunicarea, astfel cum sunt prevăzute în Recomandarea (UE) 2020/1475.

(6)

Multe state membre au lansat sau intenționează să lanseze inițiative de eliberare a unor certificate de vaccinare împotriva COVID-19. Pentru ca astfel de certificate de vaccinare să fie însă folosite în mod eficace în contextul călătoriilor transfrontaliere în interiorul Uniunii, acestea trebuie să fie pe deplin interoperabile, compatibile, sigure și verificabile. Este necesară o abordare comună a statelor membre cu privire la conținutul, formatul, principiile, standardele tehnice și nivelul de securitate ale unor astfel de certificate de vaccinare.

(7)

Înainte de data aplicării prezentului regulament, mai multe state membre au scutit deja persoanele vaccinate de obligația respectării anumitor restricții de călătorie. În cazul în care acceptă dovada vaccinării pentru a elimina restricțiile de călătorie instituite în conformitate cu dreptul Uniunii pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, cum ar fi cerințele de a sta în carantină ori autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, statele membre ar trebui să aibă obligația de a accepta, în aceleași condiții, certificatele de vaccinare eliberate de alte state membre în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului (4). O astfel de acceptare ar trebui să se realizeze în aceleași condiții, ceea ce înseamnă că, de exemplu, în cazul în care un stat membru consideră că administrarea unei singure doze dintr-un vaccin este suficientă, acesta ar trebui să aplice același principiu și în cazul titularilor unui certificat de vaccinare care indică o singură doză a aceluiași vaccin.

(8)

Procedurile armonizate din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (5) nu ar trebui să împiedice statele membre să decidă să accepte certificatele de vaccinare eliberate pe baza altor vaccinuri împotriva COVID-19 cărora li s-a acordat o autorizație de comercializare din partea autorității competente a unui stat membru în temeiul Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), a vaccinurilor a căror distribuție a fost autorizată temporar în temeiul articolului 5 alineatul (2) din directiva respectivă și a vaccinurilor care au încheiat procedura de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență. În cazul în care unui astfel de vaccin împotriva COVID-19 i se acordă ulterior o autorizație de comercializare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004, obligația de a accepta certificatele de vaccinare în aceleași condiții s-ar aplica și certificatelor de vaccinare eliberate de un stat membru pe baza respectivului vaccin împotriva COVID-19, indiferent dacă certificatele de vaccinare au fost eliberate înainte sau după autorizare prin procedura centralizată. Regulamentul (UE) 2021/953 stabilește cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile privind vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID), pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19. Acesta li se aplică cetățenilor Uniunii și resortisanților țărilor terțe care sunt membrii familiilor unor cetățeni ai Uniunii.

(9)

În conformitate cu articolele 19, 20 și 21 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (7), resortisanții țărilor terțe care intră sub incidența dispozițiilor respective pot circula liber pe teritoriul statelor membre.

(10)

Fără a aduce atingere normelor comune privind trecerea frontierelor interne de către persoane, prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (8), și în scopul facilitării călătoriilor pe teritoriile statelor membre pentru resortisanții țărilor terțe care au dreptul de face astfel de călătorii, cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile privind vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19 instituit prin Regulamentul (UE) 2021/953 ar trebui să li se aplice și resortisanților țărilor terțe cărora nu li se aplică deja regulamentul menționat, cu condiția ca aceștia să se afle în situație de ședere legală sau să aibă reședința legală pe teritoriul unui stat membru și să aibă dreptul de a călători în alte state membre în conformitate cu dreptul Uniunii.

(11)

Prezentul regulament urmărește să faciliteze aplicarea principiilor proporționalității și nediscriminării în ceea ce privește restricțiile de călătorie pe durata pandemiei de COVID-19, urmărind în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății publice. Acesta nu ar trebui înțeles ca o facilitare sau ca o încurajare a adoptării de restricții privind libera circulație sau de restricții ale altor drepturi fundamentale, ca răspuns la pandemia de COVID-19. În plus, cerința de a verifica certificatele instituite prin Regulamentul (UE) 2021/953 nu justifică, ca atare, reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne. Verificările la frontierele interne ar trebui să rămână o măsură de ultimă instanță, sub rezerva normelor specifice prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399.

(12)

Întrucât prezentul regulament se aplică resortisanților țărilor terțe aflați deja în situație de ședere legală sau care au deja reședință legală pe teritoriul statelor membre, acesta nu ar trebui interpretat în sensul că acordă resortisanților țărilor terțe care doresc să călătorească într-un stat membru dreptul de a primi un certificat digital al UE privind COVID din partea statului membru respectiv înainte de a sosi pe teritoriul său. Statele membre nu au obligația de a elibera certificate de vaccinare la oficiile consulare.

(13)

La 30 iunie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/912 (9) privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către Uniune și posibila eliminare a acestei restricții. Prezentul regulament nu vizează limitarea temporară a călătoriilor neesențiale către Uniune.

(14)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(15)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (10); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Pentru ca statele membre să poată accepta, în condițiile stabilite de Regulamentul (UE) 2021/953, certificatele privind COVID-19 eliberate de Irlanda resortisanților țărilor terțe care se află în situație de ședere legală sau au reședință legală pe teritoriul său, pentru a facilita călătoriile pe teritoriul statelor membre, Irlanda ar trebui să le elibereze resortisanților țărilor terțe respectivi certificate privind COVID-19 care respectă cerințele cadrului de încredere pentru certificatul digital al UE privind COVID. Irlanda și celelalte state membre ar trebui să accepte certificatele eliberate resortisanților țărilor terțe vizați de prezentul regulament, în condiții de reciprocitate.

(16)

Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011.

(17)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (11), care se află sub incidența articolului 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (12).

(18)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (13), care se află sub incidența articolului 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (14).

(19)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (15), care se află sub incidența articolului 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (16).

(20)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume facilitarea călătoriei pe durata pandemiei de COVID-19 a resortisanților țărilor terțe care se află în situație de ședere legală sau care au reședință legală pe teritoriul statelor membre, prin instituirea unui cadru pentru eliberarea, verificarea și acceptarea unor certificate interoperabile privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, rezultatul testării sau vindecarea de COVID-19 a unei persoane, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(21)

Dat fiind caracterul urgent al situației legate de pandemia de COVID-19, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(22)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor au fost consultate în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și au emis un aviz comun la 31 martie 2021 (18),

(1)

Este de dorit să se asigure comparabilitatea informațiilor pe care autoritățile competente urmează să le publice pe site-urile lor web cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative naționale aplicabile care reglementează cerințele de comercializare pentru fondurile de investiții alternative (FIA) și organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM). De aceea, autoritățile competente ar trebui să utilizeze modele pentru publicarea acestor informații.

(2)

Ar trebui să se asigure un acces ușor la rezumatele actelor cu putere de lege și ale actelor administrative naționale aplicabile care reglementează cerințele de comercializare aplicabile FIA și OPCVM. În acest scop, autoritățile competente ar trebui să publice aceste rezumate pe aceeași pagină web pe care sunt publicate actele cu putere de lege și actele administrative naționale aplicabile. Aceste rezumate ar trebui să fie clare, concise și ușor de înțeles.

(3)

Administratorii fondurilor de investiții alternative (AFIA), administratorii fondurilor europene cu capital de risc (EuVECA), administratorii fondurilor europene de antreprenoriat social (EuSEF) și societățile de administrare a OPCVM ar trebui să poată evalua în prealabil costul total al activităților transfrontaliere din fiecare stat membru. Pentru a se asigura comparabilitatea comisioanelor și a taxelor percepute de autoritățile competente pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în legătură cu aceste activități transfrontaliere, este indicat ca aceste comisioane și taxe sau elementele esențiale pentru calcularea acestora să fie prezentate sub forma unui tabel.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) ar trebui să fie în măsură să verifice dacă a primit toate informațiile cu privire la dispozițiile naționale care reglementează cerințele de comercializare pentru FIA și OPCVM și la rezumatele acestora, precum și cu privire la taxele și comisioanele percepute în legătură cu activitățile transfrontaliere ale AFIA, ale administratorilor EuVECA, ale administratorilor EuSEF și ale societăților de administrare a OPCVM. De asemenea, ESMA ar trebui să poată verifica dacă informațiile sunt complete și la zi. Din acest motiv, atunci când efectuează notificări către ESMA cu privire la linkurile către site-urile web unde pot fi găsite informațiile respective, autoritățile competente ar trebui să utilizeze formulare standardizate.

(5)

Atât ESMA, cât și autoritățile competente ar trebui să desemneze un punct unic de contact pentru transmiterea și primirea de informații privind linkurile către site-urile lor web pe care sunt publicate informații referitoare la dispozițiile naționale care reglementează cerințele de comercializare aplicabile FIA și OPCVM.

(6)

Articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1156 prevede că ESMA are obligația de a publica pe site-ul său, până la 2 februarie 2022, o bază de date centralizată care să cuprindă, în totalitatea lor, FIA, AFIA, administratorii EuSEF, administratorii EuVECA, OPCVM și societățile de administrare a OPCVM care sunt comercializate (comercializați) într-un alt stat membru decât cel de origine. Această bază de date centralizată urmează să fie alimentată cu informațiile furnizate de autoritățile competente în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la sfârșitul fiecărui trimestru, și anume de la datele de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie și 31 decembrie. În consecință, aplicarea cerințelor referitoare la furnizarea de către autoritățile competente a acestor informații în baza de date centralizată nu ar trebui să înceapă înainte de 2 februarie 2022.

(7)

Pentru buna funcționare a portalului de notificare menționat la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1156, este necesar ca modalitățile tehnice să includă posibilitatea de a încărca datele însoțitoare pe acest portal. ESMA ar trebui să asigure caracterul complet, integritatea și confidențialitatea informațiilor încărcate pe portalul de notificare.

(8)

Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns corelate între ele, deoarece stabilesc formulare, modele și proceduri standardizate pentru notificarea către ESMA a informațiilor legate de distribuția transfrontalieră a FIA și a OPCVM și pentru publicarea de către autoritățile competente a acestor informații pe site-urile lor web. Pentru ca formularele standardizate să fie concepute într-un mod coerent și având în vedere interconexiunile de substanță dintre dispozițiile prezentului regulament, este indicat ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.

(9)

Prezentul regulament are la bază proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare transmise Comisiei de către ESMA.

(10)

ESMA a efectuat consultări publice cu privire la dispozițiile proiectului de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Cu toate acestea, ESMA nu a efectuat consultări cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare de precizare a formularelor, modelelor și procedurilor standard pentru comunicarea de către autoritățile naționale competente a informațiilor referitoare la dispozițiile naționale care reglementează cerințele de comercializare și la taxele și comisioanele regulamentare legate de activitățile transfrontaliere ale AFIA, ale administratorilor EuVECA, ale administratorilor EuSEF și ale societăților de administrare a OPCVM; ESMA nu a efectuat consultări nici cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare care precizează informațiile de comunicat de către autoritățile competente, precum și formularele, modelele și procedurile de comunicare a informațiilor de către autoritățile competente către ESMA în scopul creării și întreținerii bazei de date centralizate privind comercializarea transfrontalieră a FIA și a OPCVM și nici cu privire la modalitățile tehnice necesare funcționării portalului de notificare, întrucât ar fi fost cu totul disproporționat să se solicite opiniile părților interesate cu privire la dispozițiile care nu vizează decât ESMA și autoritățile competente.

(11)

Ar trebui ca aplicarea dispozițiilor prezentului regulament privind publicarea dispozițiilor naționale referitoare la cerințele de comercializare să fie aliniată la data aplicării articolelor 4 și 5 din Regulamentul (UE) 2019/1156, care se referă la această obligație. Ar trebui ca aplicarea dispozițiilor prezentului regulament referitoare la informațiile de comunicat către ESMA în scopul creării și întreținerii bazei de date centralizate să fie aliniată la data menționată la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1156, care se referă la această obligație,

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pentru o anumită perioadă de timp, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă trebuie să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pentru o anumită perioadă de timp, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă trebuie să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

(1)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (d) din Directiva (UE) 2019/904, statele membre trebuie să raporteze date privind echipamentele de pescuit care conțin plastic introduse pe piață și privind deșeurile provenite de la echipamentele de pescuit colectate în statul membru în formatul stabilit de Comisie.

(2)

Articolul 13 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/904 prevede că datele și informațiile raportate de statele membre trebuie să fie însoțite de un raport de verificare a calității. Formatul raportului de verificare a calității trebuie să garanteze faptul că informațiile și datele raportate oferă o bază suficientă pentru verificarea acurateței, fiabilității și comparabilității acestor informații și date între statele membre.

(3)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/904, statele membre trebuie să raporteze Comisiei datele și informațiile în format electronic în termen de 18 luni de la sfârșitul anului de raportare pentru care au fost colectate.

(4)

Pentru a permite statelor membre să își îndeplinească obligațiile de raportare în temeiul Directivei (UE) 2019/904 și pentru a asigura acuratețea și comparabilitatea datelor raportate, formatul de raportare a datelor privind echipamentele de pescuit care conțin plastic introduse pe piață și privind deșeurile provenite de la echipamentele de pescuit colectate în statul membru trebuie să fie stabilit în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva (UE) 2019/904.

(5)

Formatul stabilit în anexa la prezenta decizie prevede ca raportarea cantităților de echipamente de pescuit introduse pe piață și a deșeurilor provenite de la echipamentele de pescuit să se facă în funcție de greutate. Prin urmare, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că raportarea poate fi efectuată în conformitate cu formatul.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnico-științific și punerea în aplicare a directivelor privind deșeurile instituit în temeiul articolul 39 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2),