(1)

La 14 octombrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de monoetilenglicol (denumit în continuare „MEG”) originar din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) și din Regatul Arabiei Saudite (denumit în continuare „RAS”) (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la data de 31 august 2020 de către Comitetul de apărare a producătorilor europeni de monoetilenglicol (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei de MEG din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în înțelesul articolului 5 conform cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau la litera (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite.

(4)

În cazul de față, reclamantul nu a solicitat înregistrarea, iar Comisia a constatat că cerințele de la litera (d) nu sunt îndeplinite, deoarece, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă, nu a existat ulterior o nouă creștere substanțială a importurilor. Conform datelor furnizate de Eurostat, volumul mediu lunar al importurilor de MEG din țările în cauză în primele cinci luni de la deschiderea anchetei (și anume, din noiembrie 2020 până în martie 2021) a scăzut cu 15 % comparativ cu volumul mediu lunar al importurilor din cursul perioadei de anchetă. Pe aceeași bază, în mod individual, importurile din SUA au scăzut cu 30 %, iar importurile din RAS cu 4 %. Această situație a fost legată de perturbările temporare suferite: 1. de societățile din SUA ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme; și 2. de Uniune din cauza scăderii cererii ca urmare a pandemiei de COVID-19. Prin urmare, Comisia nu a înregistrat importurile în perioada de informare prealabilă.

(5)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din țările în cauză, importatorii cunoscuți, comercianții și utilizatorii în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(6)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisiei și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

A avut loc o audiere cu Saudi Basic Industries Corporation („SABIC”), care a participat împreună cu Arabian Petrochemical Company („Petrokemya”), Eastern Petrochemical Company („SHARQ”), Jubail United Petrochemical Company („United”), SABIC Italia S.r.l, SABIC Petrochemicals B.V., Saudi Kayan Petrochemical Company („Saudi Kayan”), Saudi Yanbu Petrochemical Company („Yanpet”) și Yanbu National Petrochemica Company („Yansab”).

(8)

De asemenea, au avut loc audieri cu Arteco NV („Arteco”), grupul Indorama, Oxyde Belgium BV („Oxyde”), Mitsubishi Corporation („Mitsubishi”), Comitetul producătorilor de PET din Europa („CPME”) și HELM AG („Helm”).

(9)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea procedurii de la:

(10)

În ceea ce privește evaluarea dumpingului, Mitsubishi a susținut că, având în vedere faptul că indicii de preț joacă un rol semnificativ în modul în care MEG este vândut în Uniune, Comisia ar trebui să investigheze posibilitatea ca presupusul dumping să nu fie rezultatul unei politici comerciale conștiente, ci mai degrabă să fie generat doar de diferențele de tendințe înregistrate de-a lungul timpului de indicii din Uniune și din afara Uniunii. Prețurile contractuale sunt convenite prin negocierea de reduceri în funcție de diferiți indici, iar contractele au, de obicei, o durată de un an sau doi. Producătorii care agreează prețuri printr-un contract cu durata de un an sau doi nu știu dacă, în final, va exista o diferență de preț între contractele din Uniune și cele din afara Uniunii decât după momentul în care contractul este încheiat și prețurile sunt stabilite și plătite.

(11)

Reclamantul a răspuns că rolul prețului indicativ al Uniunii care a fost utilizat este supraevaluat și interpretat greșit. Acesta indică prețul din Uniune de la un moment dat, care este rezultatul echilibrului dintre cerere și ofertă, bazat pe un număr mare de cumpărători și vânzători. Producătorii reclamanți din Uniune, aflându-se doar în postura de vânzători, nu pot controla sau manipula acest indice.

(12)

Reclamantul a răspuns reamintind că o constatare a dumpingului este o comparație pur obiectivă între valoarea normală și prețul de export. Noțiunea de intenție este străină normelor de stabilire a dumpingului.

(13)

Analiza elementelor de probă furnizate de reclamanți, în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază, a condus la concluzia că plângerea conține suficiente elemente de probă care atestă existența dumpingului pe piața UE.

(14)

În special, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind prețul de export și valoarea normală, care arată că marjele de dumping sunt semnificative. Cifrele pe care s-a bazat valoarea normală au fost susținute de suficiente elemente de probă, astfel cum a confirmat analiza efectuată de serviciile Comisiei. Ajustările necesare au fost luate în considerare în analiza dumpingului efectuată de Comisie. În concluzie, s-a constatat, pe baza unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, că marjele de dumping au fost semnificative.

(15)

În acest sens, Comisia este de acord cu reclamantul că intenția este străină analizei statutare descrise mai sus.

(16)

RAS a afirmat că reclamantul a construit în mod incorect valoarea normală pentru MEG produs în Arabia Saudită pe baza unor elemente de cost care nu sunt relevante pentru Arabia Saudită și că nu a reușit să stabilească o comparație corectă între valoarea normală și prețul de export.

(17)

RAS a afirmat, de asemenea, că, la construirea valorii normale, reclamantul a greșit în evaluarea faptelor, deoarece: (i) SABIC nu produce MEG – producătorii de MEG sunt enumerați în plângere; (ii) SABIC și Saudi Aramco nu erau afiliate în perioada examinată în plângere; și (iii) producătorii de MEG din Arabia Saudită nu achiziționează etilenă de la Saudi Aramco.

(18)

În plus, reclamantul nu a încercat să adapteze valoarea de substituție pentru etilenă utilizată pentru a construi valoarea normală astfel încât să reflecte costul efectiv de producție din Arabia Saudită.

(19)

De asemenea, reclamantul a raportat o energie electrică medie de 0,067 EUR/kWh, deși tariful pentru energie electrică publicat este de 0,043 EUR/kWh.

(20)

Toate aceste prime observații au fost reiterate în observațiile prezentate de SABIC.

(21)

Se reamintește că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conțină informațiile pe care reclamantul le poate obține în mod rezonabil. În această privință, trebuie reamintit că standardul juridic al elementelor de probă care trebuie îndeplinit în cazul unei plângeri („suficiente elemente de probă prima facie”) clarifică faptul că volumul și calitatea informațiilor cuprinse în plângere nu sunt identice cu cele disponibile la finalul unei anchete. În etapa plângerii, nu este necesar ca autoritatea de anchetă (în acest caz, Comisia) să dispună de aceleași elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul (în înțelesul articolelor 2 și 3) care ar fi necesare pentru a susține instituirea de taxe antidumping (denumite în continuare „AD”) provizorii sau definitive. O anchetă antidumping este un proces în care certitudinea privind existența elementelor necesare pentru adoptarea unei măsuri sau pentru încheierea unei proceduri este atinsă treptat pe măsură ce ancheta avansează. Nu este exclus să aibă loc modificări între etapa plângerii și încheierea anchetei. Totuși, nu se consideră că astfel de modificări ar avea un impact asupra concluziei generale că dosarul merită să facă obiectul unei anchete deoarece există suficiente elemente de probă care atestă dumpingul prejudiciabil.

(22)

În acest sens, informațiile furnizate cu privire la costuri au fost considerate suficient de adecvate și de precise pentru a stabili valoarea normală, în contextul la prima vedere aplicabil la deschiderea anchetei, pe baza elementelor de probă aflate la dispoziția solicitantului.

(23)

În ceea ce privește pretențiile exprimate de RAS cu privire la elementele de fapt ale plângerii, Comisia subliniază că etilena este principala materie primă pentru producția de MEG și că reclamantul a indicat în mod corect faptul că lanțul de aprovizionare cu etilenă din Arabia Saudită era integrat pe verticală, chiar înainte ca Arabia Saudită să achiziționeze SABIC.

(24)

În al doilea rând, în ceea ce privește comparația menționată în plângere dintre valoarea normală și prețul de export, potrivit RAS și SABIC, aceasta nu este corectă deoarece reclamantul nu a realizat comparația la nivel franco fabrică. Potrivit Arabiei Saudite, s-a comparat, de fapt, prețul FOB de export, deoarece din valoarea statistică CIF s-au dedus doar taxele de navlu estimate, cu o valoare normală construită, care includea cu siguranță costurile de vânzare directe.

(25)

În ceea ce privește comparația dintre valoarea normală și prețul de export, Comisia reamintește că marja de dumping calculată în plângere nu reflectă neapărat gradul exact de dumping, care va fi calculat în cadrul anchetei pentru fiecare tranzacție și pentru fiecare tip de tranzacție.

(26)

Totuși, având în vedere informațiile disponibile, reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă privind prețul de export și valoarea normală, care arată existența dumpingului. Cifrele pe care s-a bazat valoarea normală au fost susținute de elemente de probă suficiente, astfel cum a confirmat analiza efectuată de serviciile Comisiei, iar ajustările necesare au fost luate în considerare în analiza dumpingului efectuată de Comisie.

(27)

Ca și Arabia Saudită și SABIC, ExxonMobil a obiectat cu privire la calcularea costului de producție al monoetilenglicolului în Arabia Saudită, în special pentru materia primă etilenă, descrisă în plângere.

(28)

Societatea a subliniat faptul că costul producerii etilenei este determinat în primul rând de tipul de materie primă utilizată în instalația de cracare, iar costurile acestor materii prime pot varia în mod semnificativ.

(29)

Asocierea în participație dintre ExxonMobil și SABIC, denumită Saudi Yanbu Petrochemical Company („Yanpet”), achiziționează materia primă de la Saudi Aramco. În schimb, reclamantul a făcut referire la prețul etilenei pe piața asiatică, care nu este adecvat pentru a determina prețul etilenei în Arabia Saudită, unde costurile de producție a etilenei sunt mult mai mici decât în Asia.

(30)

Într-adevăr, Yanpet folosește în instalația de cracare etanul ca materie primă pentru producerea etilenei, în timp ce instalațiile de cracare din Asia și din Uniune utilizează, în general, naftă.

(31)

Prin urmare, afirmația reclamantului potrivit căreia procesele de producție sunt similare în toate țările este înșelătoare, potrivit ExxonMobil.

(32)

În special, etilena produsă din naftă este în general mai scumpă decât cea produsă din etan, de aceea costul de producție al Uniunii este mai mare în comparație cu Arabia Saudită și cu Statele Unite ale Americii, deoarece ambele se bazează în principal pe etan ca materie primă.

(33)

În plus, utilizându-se prețul practicat în Asia nu se ține seama de situația diferită a unui producător integrat care produce atât etilenă, cât și monoetilenglicol, cum este Yanpet.

(34)

Comisia a recunoscut existența unor diferențe în producția de etilenă, dar nu a considerat că, din cauza acestei diferențe în ceea ce privește costurile materiilor prime, situația industriei Uniunii ar fi radical diferită și incomparabilă cu cea din RAS.

(35)

Prin urmare, Comisia a considerat că reclamantul, având în vedere informațiile de care dispunea, a adus suficiente elemente de probă privind existența unui dumping care să justifice deschiderea unei anchete.

(36)

SABIC și Misiunea Regatului Arabiei Saudite au susținut că cererile de tratament confidențial din plângere sunt nejustificate, de exemplu în ceea ce privește consumul total de MEG în Uniune și indicatorii macroeconomici bazați pe datele a 12 producători de MEG din Uniune. În plus, SABIC și Misiunea Regatului Arabiei Saudite au pretins că reclamantul nu a furnizat rezumate neconfidențiale ale informațiilor furnizate în mod confidențial, de exemplu pentru piața captivă. S-a susținut, de asemenea, că divulgarea redusă a informațiilor de către reclamant și faptul că nu s-au aplicat de către Comisie norme clare privind tratamentul informațiilor confidențiale afectează dreptul la apărare al RAS.

(37)

Comisia a considerat că versiunea plângerii care a fost pusă la dispoziție spre consultare de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale semnificative ale datelor cărora li s-a acordat caracterul confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. Articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6 alineatul (5) din Acordul antidumping al OMC permit protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea unei astfel de informații ar avantaja în mod semnificativ un competitor sau ar avea un efect defavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o. Informațiile furnizate în regim de confidențialitate și în anexele limitate ale plângerii se încadrează în aceste categorii. În orice caz, reclamantul a comunicat informații suplimentare în acest sens.

(38)

Misiunea Regatului Arabiei Saudite a contestat includerea în plângere și în domeniul de aplicare al anchetei a importurilor în Regatul Unit.

(39)

La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit s-a retras din Uniune. Uniunea și Regatul Unit au stabilit de comun acord o perioadă de tranziție în cursul căreia Regatul Unit a rămas sub incidența dreptului Uniunii, perioadă care s-a încheiat la 31 decembrie 2020 (3). Plângerea s-a bazat pe date referitoare la UE-28, fiind depusă înainte de încheierea perioadei de tranziție. Începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu mai sunt considerate părți interesate în procedurile de apărare comercială. Prin urmare, ancheta a fost efectuată la nivelul UE-27.

(40)

SABIC a considerat că există o serie de întrebări deschise cu privire la fiabilitatea calculării reprezentativității și la reprezentativitatea globală a reclamanților. În această privință, SABIC a pretins că unul dintre reclamanți a importat în mod constant MEG din RAS și, prin urmare, nu ar fi trebuit să ia parte la plângere. În plus, și o societate afiliată cu un producător din Uniune care a susținut plângerea a importat MEG din RAS și, prin urmare, dacă aceste societăți au suferit un prejudiciu, atunci acesta a fost autoprovocat. SABIC a pretins, de asemenea, că un alt producător de MEG a contactat SABIC pentru a comercializa MEG din RAS în Uniune. În plus, SABIC a pretins că BASF SE și Ineos Lavera nu sunt reclamanți și că numărul redus de producători din Uniune care constituie partea reclamantă ridică semne de întrebare cu privire la reprezentativitatea acestora. SABIC a mai pretins că Comisia ar trebui să investigheze motivul care a condus la neincluderea IQOXE în plângere, astfel încât să se asigure că excluderea IQOXE nu s-a făcut din alte motive decât incidentul care a avut loc în ianuarie 2020. De asemenea, Oxyde a ridicat problema lipsei de cooperare din partea celorlalți producători din Uniune.

(41)

Comisia reamintește că toți producătorii din Uniune menționați în plângere și altfel cunoscuți de Comisie înainte de deschiderea anchetei au fost contactați în cadrul examinării pentru a se stabili măsura în care aceștia susțin sau se opun plângerii. Calculul s-a bazat pe cantitățile de MEG produse, astfel cum au fost evidențiate în declarațiile individuale ale acestor producători și asociații de producători, precum și pe informațiile cuprinse în plângere, care includ și informații referitoare la producția totală a Uniunii. Prin urmare, în etapa de deschidere s-a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(42)

În conformitate cu articolul 4 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază, producătorii care sunt afiliați cu exportatorii sau cu importatorii și/sau sunt ei înșiși importatori ai produsului care se presupune că face obiectul unui dumping pot fi excluși din industria Uniunii dacă legătura pe care o au cu exportatorii sau importatorii produsului care face obiectul unui dumping și/sau cu importurile acestora este de așa natură încât îi determină să se comporte diferit față de producătorii neafiliați. În analiza prealabilă deschiderii anchetei nu a fost identificat niciun motiv pentru a exclude vreunul dintre producătorii reclamanți din definiția industriei Uniunii. În plus, Comisia a evaluat acest aspect în cursul anchetei, astfel cum se menționează în considerentele 135-140. În ceea ce privește pretenția potrivit căreia BASF SE și Ineos Lavera nu fac parte din plângere, ea este eronată din punct de vedere faptic. Acești doi producători fac parte din plângere, astfel cum se indică în anexa A-1 la versiunea neconfidențială a plângerii.

(43)

SABIC și Misiunea Regatului Arabiei Saudite au pretins că nu există motive de fapt sau de drept pentru cumularea importurilor din RAS cu cele din SUA și că aceste importuri au fost influențate de dinamici diferite, au înregistrat tendințe diferite în Uniune, iar prețul de import din RAS nu a subcotat prețurile din Uniune, în timp ce importurile din SUA au făcut acest lucru.

(44)

După efectuarea analizei relevante, Comisia a constatat, pe baza informațiilor și a datelor statistice disponibile, că sunt îndeplinite condițiile pentru cumularea țărilor în cauză în etapa plângerii. S-a constatat că marjele de dumping erau superioare nivelului de minimis. După cum arată statisticile oficiale disponibile, importurile care fac obiectul unui dumping nu au fost neglijabile (peste nivelul de minimis) din punctul de vedere al volumului pentru toate țările în cauză. În plus, MEG este un produs de bază, iar concurența dintre produsele importate din RAS și SUA și produsele industriei Uniunii este identică și strict bazată pe preț, indiferent de canalele de vânzare. Faptul că nu a fost menționată în plângere subcotarea prețurilor pentru importurile provenite din RAS nu înseamnă că nu există niciun efect asupra prețurilor. Prin urmare, în etapa de deschidere s-a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(45)

SABIC și Misiunea Regatului Arabiei Saudite au pretins că reclamantul nu a evaluat prejudiciul în mod obiectiv în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază și că existența unui prejudiciu important nu este susținută de informații factuale. Evaluarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate pe baza unei comparații a datelor pentru perioade diferite, și anume ianuarie-decembrie 2017, 2018 și 2019 și aprilie 2019-martie 2020, nu oferă o imagine exactă și imparțială a situației, întrucât anul 2019 și PA se suprapun în mare măsură; ar fi trebuit să se examineze, în schimb, datele pentru perioadele aprilie-martie 2016/2017, 2017/2018, 2018/2019 și 2019/2020 pentru a evalua prejudiciul și legătura de cauzalitate. În plus, s-a susținut că comparația a fost denaturată de caracterul sezonier și ciclic al vânzărilor de MEG. S-a pretins, de asemenea, că datele macroeconomice furnizate de reclamant pentru industria națională în ansamblu arată că aceasta a avut rezultate bune în cursul perioadei examinate, în timp ce microindicatorii, care se referă doar la reclamant, au înregistrat rezultate mai slabe în comparație cu ceilalți producători de MEG din Uniune, ceea ce ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la reprezentativitatea reclamantului. În plus, s-a susținut că reclamantul nu a furnizat niciun element de probă care să dovedească faptul că profitabilitatea sa a scăzut din cauza presiunii exercitate de importuri, care a determinat scăderea prețurilor într-un ritm mai rapid în comparație cu costurile materiilor prime. SABIC a pretins, de asemenea, că reclamantul nu a reușit să ofere o imagine exactă a situației, întrucât a calculat doar profitabilitatea vânzărilor către clienți neafiliați și că reclamantul nu a furnizat o justificare adecvată pentru excluderea pieței captive din consumul la nivelul Uniunii. În continuare, SABIC a pretins, fără elemente de probă, că marjele de profitabilitate ridicate înregistrate de industria Uniunii în 2017 și 2018 la vânzările pe piața internă către clienți neafiliați ar fi putut fi o consecință a cartelului care a existat până în 2017 și, prin urmare, nu ar fi adecvat să se utilizeze o marjă de profit de 18 % pentru analiza subcotării prețurilor indicative, având în vedere faptul că această profitabilitate se bazează pe cifrele din 2016, când cartelul era în plină desfășurare. De asemenea, Misiunea Regatului Arabiei Saudite a pretins că există semne de întrebare în ceea ce privește calcularea marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unui profit care nu pare să se bazeze pe o profitabilitate rezonabilă.

(46)

Ca observație preliminară, se reamintește că o constatare prima facie a existenței unui prejudiciu important necesită o examinare, printre altele, a factorilor relevanți, astfel cum sunt descriși la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul de bază. Într-adevăr, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici pertinenți (însă nu neapărat toți) care influențează situația acestei industrii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. Articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază prevede că lista nu este exhaustivă și că unul sau mai mulți dintre acești factori nu constituie neapărat o bază decisivă de orientare. Prin urmare, nu toți factorii trebuie să indice o deteriorare pentru a se constata prima facie existența unui prejudiciu important. De asemenea, existența altor factori care pot avea un impact asupra situației industriei Uniunii nu implică în mod necesar faptul că efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra acestei industrii nu este important.

(47)

Analiza plângerii din punctul de vedere al prejudiciului specific, efectuată de Comisie, a arătat că există suficiente elemente de probă care indică o creștere a gradului de pătrundere pe piața Uniunii (atât în termeni absoluți, cât și relativi) a importurilor din RAS și din SUA la prețuri care subcotează (în cazul importurilor din SUA) și subcotează în mod substanțial prețurile proprii ale industriei Uniunii. Acest lucru pare să fi avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra situației industriei Uniunii, demonstrat, de exemplu, de scăderea producției, a vânzărilor și a cotei de piață, de o deteriorare a rezultatelor financiare sau de nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii. În ceea ce privește pretenția referitoare la perioada examinată și la perioada de anchetă, practica obișnuită a Comisiei este de a selecta o perioadă de anchetă de un an și cei trei ani calendaristici anteriori, inclusiv în etapa plângerii. În ceea ce privește observația prezentată de SABIC referitoare la vânzările captive, reclamantul a furnizat elemente de probă cu privire la acestea. În consecință, a avut loc o examinare a întregii piețe, iar pentru anumite aspecte ale analizei prejudiciului s-a pus accentul pe piața liberă. Analiza ulterioară efectuată de Comisie cu privire la informațiile de care dispunea a identificat, printre altele, o separare între piața liberă și piața captivă. În ceea ce privește pretenția potrivit căreia calculul profitabilității pentru subcotarea prețurilor indicative nu este corect, deoarece se bazează pe o marjă de profit nerezonabilă, se remarcă faptul că Comisia a apreciat ca satisfăcătoare elementele de probă ale subcotării prezentate de reclamant și a considerat că acestea sunt elemente de probă prima facie suficiente.

(48)

Mitsubishi a pretins că anul 2017 ar fi putut fi un an excepțional pentru industria din Uniune și, prin urmare, 2017 nu ar putea fi un an de referință adecvat pentru evaluarea prejudiciului, iar perioada examinată în plângere ar fi trebuit extinsă la anii anteriori. În plus, s-a susținut că utilizarea contractelor cu o durată de 1-2 ani în industrie ar putea necesita, de asemenea, o evaluare pe o perioadă mai lungă. Mitsubishi a pretins că plângerea a arătat că nu a existat nicio subcotare a prețurilor la nivel global de către importurile din SUA și din RAS în cursul perioadei de anchetă și că cerința privind elementele de probă referitoare la o subcotare semnificativă a prețurilor este deosebit de importantă în cazul de față, având în vedere faptul că majoritatea vânzărilor sunt efectuate în baza unor contracte care, în mod obișnuit, au o durată de un an sau doi. Comisia a considerat că niciuna dintre afirmațiile formulate de Mitsubishi nu infirmă concluzia potrivit căreia există elemente de probă suficiente pentru deschiderea procedurii antidumping. Nu a existat niciun eveniment excepțional care să justifice prelungirea perioadei examinate înainte de 1 ianuarie 2017. Perioada examinată permite luarea în considerare a particularității contractelor cu o durata de un an sau doi. Într-adevăr, plângerea conține suficiente elemente de probă conform cărora importurile care făceau obiectul unui dumping au avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra situației industriei Uniunii, iar Comisia a apreciat drept satisfăcătoare elementele de probă referitoare la subcotare prezentate de solicitant, precum și elementele de probă referitoare la scăderea prețurilor și a vânzărilor sub costurile industriei Uniunii.

(49)

SABIC și Misiunea Regatului Arabiei Saudite au pretins că reclamantul nu a demonstrat existența unei legături de cauzalitate în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, întrucât reclamantul a examinat doar efectele prețurilor, nu și corelația dintre volumul importurilor provenite din RAS și din SUA. S-a susținut, de asemenea, că volumul importurilor de MEG provenite din RAS a scăzut în cursul perioadei examinate și că prețurile importurilor provenite din RAS nu ar fi putut afecta în mod negativ reclamantul, deoarece nu a existat subcotare.

(50)

Reclamantul a analizat cumulativ efectul volumelor, întrucât condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază erau îndeplinite în etapa respectivă. Simultaneitatea dintre deteriorarea situației industriei Uniunii și creșterea gradului de pătrundere a importurilor care fac obiectul unui dumping indică în mod clar existența unei legături de cauzalitate. Absența subcotării nu înseamnă că prețurile de export nu ar fi putut cauza prejudicii atunci când prețurile industriei Uniunii au fost determinate de presiunea puternică exercitată de importurile la prețuri scăzute care făceau obiectul unui dumping. Factorul esențial pentru stabilirea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate este faptul că producătorii din Uniune nu au avut altă opțiune decât să își reducă prețurile de vânzare pentru a-și apăra cota de piață și pentru a-și menține niveluri rezonabile de producție. În plus, situația industriei Uniunii a fost agravată de faptul că importurile care făceau obiectul unui dumping au fost vândute pe o piață deschisă și transparentă, în care prețurile erau bine cunoscute, ceea ce a obligat industria Uniunii să își reducă prețurile de vânzare pentru a-și limita pierderea de cotă de piață.

(51)

SABIC și Misiunea Regatului Arabiei Saudite au pretins că reclamantul nu a examinat alte cauze ale prejudiciului, cum ar fi efectele cartelului cumpărătorilor de etilenă, care a durat cel puțin până în martie 2017 și care, probabil, a avut efecte și ulterior. SABIC a evidențiat și alți factori, cum ar fi: (i) lipsa competitivității industriei Uniunii, întrucât costul mediu de producție în Uniune a fost mai mare decât în Orientul Mijlociu și America de Nord; (ii) ponderea în scădere a oxidului de etilenă utilizat pentru producerea MEG, în favoarea altor derivați ai oxidului de etilenă; (iii) creșterea importurilor de polietilentereftalat (PET), care a avut un impact direct asupra consumului de MEG; (iv) prejudiciul autoprovocat cauzat de importurile de MEG din RAS. Prin urmare, SABIC a pretins că, prin faptul că nici măcar nu a comunicat celelalte cauze cunoscute ale prejudiciului enumerate mai sus și nu a efectuat o analiză de neatribuire, reclamantul nu a respectat cerințele prevăzute la articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază. Mitsubishi a pretins, de asemenea, că presupusul prejudiciu s-a datorat: (i) scăderii globale a prețurilor MEG; și (ii) lipsei de competitivitate a industriei Uniunii, mai degrabă decât unui presupus dumping. Acesta a pretins și că producătorii din Uniune care nu fac parte dintre reclamanți au avut rezultate mai bune decât producătorii din Uniune reclamanți și în prezent se redresează.

(52)

Analiza efectuată de Comisie a confirmat că niciunul dintre elementele menționate, indiferent dacă este sau nu corect din punct de vedere faptic, nu contrazice concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la faptul că importurile care au făcut obiectul unui dumping au avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra situației industriei Uniunii.

(53)

CIRFS a pretins că plângerea ar fi trebuit să includă consecințele negative ale pandemiei de COVID-19 ca factor cauzator de prejudicii pentru anul 2020, afirmând în mod eronat că perioada de anchetă din plângere a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020.

(54)

De fapt, perioada de anchetă a plângerii a început la 1 aprilie 2019 și s-a încheiat la 31 martie 2020 și, prin urmare, impactul pandemiei de COVID-19 ar fi fost resimțit de industria Uniunii după perioada de anchetă.

(55)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a confirmat faptul că reclamantul a furnizat elemente de probă suficiente ale existențe unui dumping, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Acordul antidumping și la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, plângerea a îndeplinit cerințele pentru deschiderea anchetei.

(56)

Comisia a luat în considerare toate celelalte observații relevante și le-a abordat în secțiunile de mai jos.

(57)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(58)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de producție și de vânzări al produsului similar din Uniune raportat de producătorii din Uniune în contextul analizei referitoare la reprezentativitate prealabilă deschiderii anchetei. Acest eșantion a fost alcătuit din trei producători din Uniune, dintre care doi erau afiliați. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 64,1 % din producția Uniunii și 65 % din totalul vânzărilor Uniunii. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu au fost primite observații și, drept urmare, eșantionul a fost confirmat.

(59)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(60)

Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(61)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Statele Unite ale Americii să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Statelor Unite ale Americii să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(62)

Cinci producători-exportatori din Statele Unite ale Americii au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două grupuri de producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat aproximativ 55 % din importurile din Statele Unite ale Americii în UE-27 în perioada de anchetă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori în cauză cunoscuți, precum și autoritățile din Statele Unite ale Americii. Nu au fost primite observații, iar eșantionul a fost confirmat.

(63)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RAS să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat Misiunii RAS să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(64)

Patru producători din RAS au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Totuși, unul dintre aceștia nu a declarat exporturi în cursul perioadei de anchetă, iar ceilalți trei sunt afiliați deoarece doi dintre aceștia produc în RAS, printr-un acord de asociere în participație cu al treilea producător. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a decis să nu recurgă la eșantionarea producătorilor-exportatori din RAS.

(65)

Chestionarele pentru producătorii, importatorii neafiliați, utilizatorii și producătorii-exportatori din Uniune au fost publicate online (4) în ziua deschiderii anchetei.

(66)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la doi importatori neafiliați (Helm și Oxyde), de la șapte utilizatori (Arteco, Indorama Group, Neo Group, Novapet, PlastiVerd, Selenis, SIR Industriale) și de la opt producători-exportatori (Lotte Chemical Louisiana LLC , MEGlobal Americas Inc, Saudi Kayan Petrochemical Company, Yanbu National Petrochemical Company, Eastern Petrochemical Company, Saudi Yanbu Petrochemical Company, Arabian Petrochemical Company, Jubail United Petrochemical Company).

(67)

Comisia a căutat și a verificat încrucișat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față epidemiei („Avizul privind COVID-19”) (5), Comisia nu a fost în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile societăților incluse în eșantion și la utilizatorii cooperanți. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VID”) ale informațiilor furnizate de către următoarele societăți prin videoconferință:

Producători din Uniune:

Producători-exportatori din Statele Unite ale Americii:

Comercianți, importatori și prelucrători afiliați:

Producători-exportatori din RAS:

Comercianți afiliați producătorilor-exportatori din RAS

Comercianți, importatori și prelucrători afiliați:

(68)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(69)

CPME a pretins că perioada de anchetă aleasă de Comisie nu a inclus perioada imediat anterioară deschiderii anchetei, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. CPME a susținut că, întrucât ancheta a fost deschisă la 14 octombrie 2020, perioada iulie-septembrie 2020 ar fi trebuit să fie inclusă în perioada de anchetă. CPME a pretins că perioada ianuarie 2020-iunie 2020 inclusă în perioada de anchetă a fost denaturată de efectele pandemiei de COVID-19. Prin urmare, CPME a considerat că Comisia ar trebui să colecteze date ulterioare perioadei de anchetă în scopul evaluării prejudiciului și a interesului Uniunii.

(70)

Comisia dispune de o marjă de apreciere în alegerea perioadei de anchetă. În acest caz, perioada selectată prezintă avantajul dublu de a fi imediat anterioară datei deschiderii anchetei și de a se baza pe o perioadă de jumătate de an, ceea ce facilitează cooperarea din partea societăților și asigură, prin urmare, exactitatea și caracterul adecvat al constatărilor. Efectele pandemiei de COVID-19 sunt analizate în cadrul evaluării legăturii de cauzalitate, întrucât pot fi relevante ca factori care pot atenua această legătură. În consecință, pretenția a fost respinsă.

(71)

Produsul în cauză este monoetilenglicolul (numărul CE actual 203-473-3) originar din Statele Unite ale Americii și din Regatul Arabiei Saudite, încadrat în prezent la codul NC ex 2905 31 00 (cod TARIC 2905310010) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(72)

MEG este denumit și etilenglicol, etandiol și etan-1,2-diol.

(73)

MEG este produs pornind de la diferite materii prime (etan, propan, LGN, butan) din care se produce etilena. Etilena este apoi amestecată cu oxigen pentru a forma oxid de etilenă și apoi cu apă pentru a produce monoetilenglicol.

(74)

MEG este un produs de bază comercializat sub forma a două clase de produse diferite: tipul fibră și tipul tehnic. Tipul fibră este caracterizat de o puritate ridicată (99,9 %), în timp ce tipul tehnic are niveluri de puritate mai scăzute.

(75)

MEG de tipul fibră este utilizat în principal în producția de PET, fibre de poliester, rășini și folii. MEG de tipul tehnic este utilizat în principal în sectorul autovehiculelor ca antigel. Alte aplicații pentru care se utilizează MEG sunt: agent de transfer termic, lichide de degivrare, straturi de acoperire de suprafață, rășini de poliester nesaturate, polioli poliesterici și dehidrogenarea gazelor naturale.

(76)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(77)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(78)

SABIC a pretins că definiția produsului este prea generală și a solicitat excluderea din anchetă a produsului „MEG off-spec”, susținând că acesta nu este comparabil cu MEG de clasă superioară („on-spec”) și nu este în concurență cu acesta. În plus, SABIC a susținut că, în cazul în care Comisia decide să nu excludă „MEG off-spec” din domeniul de aplicare al anchetei, ar trebui să se modifice construcția numărului de control al produsului (NCP) pentru a include și „MEG off-spec”.

(79)

„MEG off-spec” nu este un alt tip de produs, ci un MEG deteriorat ca urmare a oxigenării apărute din greșeală în timpul transportului. Producătorii de MEG nu fabrică acest produs în mod intenționat. În funcție de gradul de deteriorare, „MEG off-spec” poate fi eliminat sau amestecat cu MEG de clasă superioară și utilizat în anumite aplicații, cum ar fi agentul de răcire a motorului pentru industria autovehiculelor. Prin urmare, pretenția a fost respinsă, iar NCP nu a trebuit modificat.

(80)

Eșantionarea nu a fost aplicată în cazul producătorilor-exportatori din RAS. Singurul grup de societăți, SABIC, are șase entități de producție, iar fiecare dintre acestea a fost verificată separat în ceea ce privește costurile de producție. Doar una dintre cele șase entități de producție producea pentru piața internă și, prin urmare, costul său de producție a fost utilizat la calcularea valorii normale. Cu toate acestea, atât vânzările pe piața internă, cât și exporturile către Uniune au fost examinate la nivelul grupului de societăți.

(81)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru grupul de producători-exportatori a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă. În acest sens, vânzările totale ale produsului similar pe piața internă au fost reprezentative.

(82)

Având în vedere faptul că pe piața internă a existat un singur tip de produs vândut și, de asemenea, exportat în Uniune, Comisia nu a fost nevoită să verifice reprezentativitatea la nivel de tip de produs.

(83)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările efective pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(84)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv de pe piața internă, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(85)

În cazul de față, valoarea normală a fost media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă din cursul PA.

(86)

Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă numai pentru vânzările pe piața internă profitabile în cursul PA, în cazul în care:

(87)

Producătorii-exportatori cooperanți achiziționează materia primă, în special propanul, pentru producția de MEG de la o societate afiliată deținută de stat, Saudi Aramco, furnizorul care deține monopolul în țară.

(88)

SABIC a fost deținută de KSA Public Investment Fund (denumită în continuare „PIF”), o entitate guvernamentală, până la sfârșitul lunii iunie 2020, când participația de 70 % a acesteia fost achiziționată de Saudi Aramco. Guvernul RAS deține 95,8 % din Saudi Aramco, iar președintele Aramco începând din 2016, E.S. Yasir O. Al-Rumayyan, este în același timp și guvernator și director al PIF din 2015. Prin urmare, cele două societăți sunt considerate afiliate, deoarece guvernul este un acționar comun al societății și întrucât E.S. Yasir O. AL Rumayyan face parte din conducerea/consiliul de administrație al ambelor societăți.

(89)

Datorită acestei relații, achizițiile de materii prime nu pot fi luate în considerare în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, nu pot fi utilizate pentru a stabili valoarea normală. În cazul specific al propanului (materia primă utilizată pentru producerea etilenei și, ulterior, a MEG), prețurile sunt stabilite de către guvern având în vedere activitatea societăților sale afiliate. Prin urmare, prețurile sunt afectate în mod direct de această relație, potrivit articolului 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(90)

De aceea, Comisia a examinat în detaliu achizițiile de materii prime și a utilizat metoda descrisă mai jos pentru a calcula valoarea normală. SABIC achiziționează propan de la Saudi Aramco la prețul stabilit de guvern, cu 20 % sub prețul propanului practicat de Japonia (6).

(91)

În temeiul articolului 2 alineatul (5) a doua teză din regulamentul de bază, în cazul în care costurile aferente producției și vânzării produsului în cauză nu se reflectă în mod rezonabil în registrele contabile ale părții în cauză, acestea sunt ajustate sau stabilite pe baza costurilor altor producători sau exportatori din aceeași țară sau, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile sau nu pot fi utilizate, pe baza oricăror altor informații rezonabile, inclusiv a informațiilor de pe alte piețe reprezentative.

(92)

Comisia a stabilit că costul propanului ca materie primă nu a fost reflectat în mod rezonabil în evidențele SABIC din cauza relației sale cu furnizorul. Prin urmare, Comisia a recurs la ajustarea costului propanului prin creșterea prețului plătit de SABIC societății Saudi Aramco, astfel încât să elimine reducerea de 20 % și să îl aducă la nivelul valorii de referință utilizate de guvernul RAS.

(93)

Pe baza ajustărilor aduse costurilor propanului, Comisia a ajustat costul etilenei utilizat de SABIC în costul de producție al MEG.

(94)

Pe baza costului de producție ajustat, analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că mai puțin de 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mic decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(95)

MEG exportat în Uniune din RAS a fost fabricat de șase producători-exportatori, dintre care doi sunt asocieri în participație cu ExxonMobil și SPDC (o societate afiliată cu Mitsubishi Corporation). MEG este apoi exportat prin intermediul a trei rețele diferite de comercianți și importatori afiliați din Uniune: una pentru SABIC, una pentru ExxonMobil și una pentru SPDC.

(96)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și în funcție de profitul acumulat.

(97)

În ceea ce privește marja de profit, din motive de confidențialitate privind datele importatorilor neafiliați cooperanți, Comisia a decis în mod provizoriu să recurgă la marja de profit utilizată într-o procedură anterioară referitoare la un alt produs chimic fabricat de o industrie similară și importat în circumstanțe similare, și anume o marjă de profit de 6,89 % (7) stabilită în cadrul anchetei recente privind PVA. În această etapă, această marjă de profit reprezintă baza cea mai obiectivă disponibilă pentru a se ajunge la o estimare satisfăcătoare a unui preț de export stabilit în condiții obiective.

(98)

În cursul anchetei, reclamantul a prezentat documente conform cărora avea motive să creadă că Lotte și Mitsubishi au încheiat o formă de asociere sau un acord de compensare cu privire la distribuția și vânzarea de MEG, inclusiv în Uniune. În consecință, reclamantul a remarcat că, în cazurile în care prețul de export nu pare a fi fiabil din cauza unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț, acesta poate fi construit pe baza prețului cu care produsele importate sunt revândute pentru prima dată unui cumpărător independent.

(99)

Lotte a negat cu fermitate că ar fi într-o asociere cu Mitsubishi cu privire la distribuția și vânzarea de MEG, inclusiv în Uniune. Informațiile raportate de reclamant erau depășite și făceau referire la anul 2015, când erau în desfășurare discuții între Lotte și Mitsubishi cu privire la posibilitatea de a înființa o asociere în participație, însă acestea nu s-au materializat. Prin urmare, Lotte și Mitsubishi nu sunt afiliate.

(100)

Mitsubishi a afirmat că informațiile menționate de reclamant sunt depășite și că nu este asociat cu Lotte în sensul regulamentului de bază. De asemenea, a clarificat faptul că nu există acorduri de compensare între Mitsubishi Corporation și Lotte care ar putea face ca prețurile de vânzare la export ale societății Lotte către Mitsubishi pentru MEG să nu se încadreze în operațiunile comerciale normale.

(101)

Având în vedere calendarul anchetei, Comisia nu a putut să examineze pe deplin aceste observații în această etapă, dar va analiza această situație în continuare în vederea determinării definitive a existenței dumpingului, inclusiv în ceea ce privește admisibilitatea.

(102)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pe o bază franco fabrică.

(103)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost operate ajustări pentru asigurare internă, navlu în RAS, comisioane, manipulare și încărcare și cheltuieli auxiliare în RAS, navlu maritim, asigurare maritimă, taxe vamale în UE, costuri de credit, asistență tehnică, comisioane bancare, rabaturi la sfârșitul anului și alte cheltuieli prevăzute.

(104)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(105)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RAS, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din RAS în cursul PA, care a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(106)

În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 100 % din totalul importurilor din cursul PA. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru toate celelalte societăți la nivelul societății cu marja de dumping cea mai ridicată.

(107)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(108)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, vânzările totale ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion pe piața internă au fost reprezentative.

(109)

Având în vedere faptul că pe piața internă a existat un singur tip de produs vândut și, de asemenea, exportat în Uniune, Comisia nu a fost nevoită să verifice reprezentativitatea la nivel de tip de produs.

(110)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările efective pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(111)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv de pe piața internă, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(112)

În cazul de față, valoarea normală a fost media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă din cursul PA.

(113)

Valoarea normală a fost prețul efectiv de pe piața internă numai pentru vânzările pe piața internă profitabile ale tipurilor de produse în cursul IP, în cazul în care:

(114)

Pe baza alocării costurilor aplicate de-a lungul timpului de către societate, analiza vânzărilor pe piața internă a arătat, pentru Lotte Chemicals Louisiana LLC, că mai puțin de 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mic decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(115)

Pentru MEGlobal Americas Inc, mai puțin de 80 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile, iar prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(116)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(117)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(118)

În cazul în care producătorul-exportator a exportat produsul în cauză către Uniune printr-o întreprindere afiliată care acționează ca importator în Elveția, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară către clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și în funcție de profitul acumulat. În ceea ce privește profitul, s-a aplicat aceeași marjă ca cea descrisă în secțiunea privind prețul de export din RAS.

(119)

Pentru MEGlobal Americas, o parte din vânzările sale de la importatorul afiliat din Uniune au fost efectuate către clienți neafiliați și, prin urmare, s-a utilizat metodologia descrisă în secțiunea 3.2.3 de mai sus.

(120)

Cu toate acestea, o parte din vânzările sale de la importatorul afiliat din Uniune au fost efectuate către un prelucrător de MEG afiliat, care fabrica ulterior un produs diferit (PET) în vederea vânzării către alte părți. Prelucrătorul afiliat a cooperat în cadrul anchetei și a furnizat datele solicitate.

(121)

Având în vedere faptul că nu a existat niciun preț de revânzare în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit un preț de export „prin orice altă modalitate rezonabilă”, și anume pe baza structurii costurilor pentru PET.

(122)

Prețul MEG astfel stabilit a fost apoi utilizat pentru a calcula prețul de export folosind metodologia descrisă în secțiunea 3.2.3 de mai sus, având în vedere prezența importatorului afiliat.

(123)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(124)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost operate ajustări pentru manipulare și încărcare, navlu în țara exportatoare, navlu maritim, asigurare maritimă, taxe vamale și alte taxe la import, navlu în Uniune, costuri de credit, asigurare internă.

(125)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(126)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii prevăzute la articolul 2 alineatul (12), exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(127)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(128)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 13,5 %.

(129)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din SUA, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din SUA către Uniune în cursul PA, care a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(130)

În acest caz, exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproape 59 % din totalul importurilor din cursul PA. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul marjei stabilite pentru cel mai mare grup reprezentativ de tranzacții per client efectuate de producătorul-exportator cooperant cu marja de dumping cea mai ridicată.

(131)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(132)

Produsul similar a fost fabricat de 12 producători sau nouă grupuri de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(133)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 942 911 tone. Comisia a stabilit cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi datele reclamantului care au fost verificate încrucișat în ceea ce privește fiabilitatea și exhaustivitatea cu informațiile furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele producătorilor necooperanți din Uniune au fost estimate de reclamant pe baza informațiilor de piață. Astfel cum se indică în considerentul 56, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 64,1 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(134)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, producătorii care sunt afiliați cu exportatori sau importatori din RAS sau din SUA și/sau sunt ei înșiși importatori ai produsului care se presupune că face obiectul unui dumping pot fi excluși din industria Uniunii. Articolul 4 alineatul (2) definește cazul în care se consideră că producătorii sunt afiliați cu exportatorii sau cu importatorii.

(135)

SABIC a pretins că unul dintre reclamanți a importat în mod constant MEG din RAS și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerat producător din Uniune.

(136)

Ancheta a arătat că nu producătorul de MEG importa MEG din RAS, ci două societăți afiliate. Aceste societăți afiliate au importat volume foarte mici de MEG din RAS în cursul perioadei de anchetă, pentru a-și completa aprovizionarea în situații punctuale. Aceste societăți afiliate sunt utilizatori de MEG. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv pentru a exclude acest producător din industria Uniunii.

(137)

Mitsubishi a pretins că unul dintre reclamanți a importat MEG din țările în cauză și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerat producător din Uniune.

(138)

Ancheta a arătat că societatea nu a importat produsul în cauză din țările în cauză în cursul PA. Importurile anterioare au fost minore și au avut ca scop completarea producției proprii în situații punctuale. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv pentru a exclude acest producător din industria Uniunii.

(139)

SABIC a pretins, de asemenea, că o societate afiliată cu un producător care a susținut plângerea a importat, de asemenea, MEG din RAS. Societatea nu a cooperat și nu au existat alte elemente de probă disponibile care să permită Comisiei să concluzioneze că aceasta ar trebui exclusă din definiția industriei Uniunii. În orice caz, dacă societatea respectivă ar fi fost exclusă, acest lucru nu ar fi avut un impact semnificativ asupra stabilirii prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, având în vedere dimensiunea sa redusă.

(140)

Comisia a examinat și relațiile existente ale industriei Uniunii cu exportatorii sau importatorii produsului în cauză. Ancheta a arătat că unul dintre principalii acționari ai unui producător necooperant din Uniune este producătorul de MEG din Arabia Saudită, iar alți doi producători necooperanți din Uniune sunt deținuți de producători de MEG din SUA. Având în vedere lipsa de cooperare a societăților respective și faptul că nu sunt disponibile alte elemente de probă în acest sens, Comisia nu a putut concluziona că acestea ar trebui excluse din definiția industriei Uniunii.

(141)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diverșii indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(142)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de MEG și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(143)

Comisia a constatat că aproximativ 7 % din consumul total la nivelul Uniunii a fost captiv în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se arată în tabelul 1 de mai jos. Piața captivă a scăzut cu 28 % pe parcursul perioadei examinate.

(144)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(145)

Unul dintre producătorii de MEG incluși în eșantion oferă o parte din producția sa de MEG în schimbul unui volum echivalent de oxid de etilenă în cadrul unui acord de swap pe termen lung care include, de asemenea, un comision de conversie stabilit la momentul semnării acordului de swap. Volumul de MEG care face parte din acest contract este inclus în evaluarea indicatorilor macroeconomici, dar este exclus din indicatorii microeconomici, întrucât comisionul de conversie primit de producătorul din Uniune inclus în eșantion nu se bazează pe condițiile de piață. Cu toate acestea, includerea vânzărilor din cadrul acestui acord de swap în evaluarea indicatorilor microeconomici nu ar fi afectat nici tendința profitabilității, nici concluzia că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, astfel cum se menționează în considerentele 195 și 204.

(146)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul și prețurile exporturilor, profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. În măsura în care acest lucru a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele referitoare la piața captivă, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(147)

În schimb, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Aceștia sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a mobiliza capital. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(148)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor totale ale Uniunii, astfel cum au fost stabilite de reclamant, plus importurile din toate țările terțe, astfel cum au fost înregistrate de Eurostat.

(149)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

(150)

Per ansamblu, consumul de pe piața liberă la nivelul Uniunii a fost destul de stabil, scăzând cu 1 %. Din 2017 până în 2019, piața Uniunii a crescut cu 6 %, de la 1 522 668 de tone la 1 614 888 de tone, apoi a scăzut în perioada de anchetă cu 6,8 %, ajungând la 1 505 068 de tone, aproape același nivel ca în 2017.

(151)

Comisia a examinat dacă importurile de MEG originare din țările în cauză ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(152)

Această dispoziție prevede că efectele importurilor provenite din mai multe țări nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât în cazul în care:

(153)

Marjele de dumping stabilite cu privire la importurile din SUA și din RAS au fost superioare pragului de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în înțelesul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Într-adevăr, cota de piață în perioada de anchetă a fost de 16,7 % pentru importurile din SUA și de 24,2 % pentru importurile din RAS.

(154)

Condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din SUA și cele din RAS și între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și produsul similar au fost asemănătoare. Mai precis, produsele importate concurează puternic între ele și cu MEG produs în Uniune, deoarece MEG este un produs de bază omogen foarte sensibil la preț, care este vândut unor categorii similare de clienți. Deși ar putea exista unele diferențe în ceea ce privește canalele de vânzare (industria Uniunii vinde direct clienților neafiliați, producătorii-exportatori din SUA vând fie direct, fie prin intermediul unor importatori/comercianți afiliați, iar producătorii-exportatori din Arabia Saudită vând în principal prin intermediul unor importatori/comercianți afiliați), concurența se bazează în primul rând pe prețul cel mai scăzut, și nu pe canalele de vânzare respective.

(155)

În plus, importurile din ambele țări au fost vândute la prețuri mult mai mici decât costurile industriei Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 211, ceea ce a contribuit la o scădere similară a prețurilor suferită de industria Uniunii, astfel cum se descrie în considerentele 188-190.

(156)

Prin urmare, au fost respectate toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar importurile din SUA și din RAS au fost examinate cumulativ în vederea stabilirii prejudiciului.

(157)

SABIC a pretins că importurile din RAS nu ar trebui să fie cumulate cu importurile din SUA, deoarece: (i) importurile din RAS și cele din SUA au urmat tendințe diferite; (ii) „valoarea unitară medie a importurilor” din RAS a fost cu 5 % mai mare decât a celor din SUA; (iii) producătorii din Arabia Saudită și din SUA vând MEG către UE prin canale diferite și la prețuri diferite.

(158)

Comisia a respins aceste pretenții. Decizia cu privire la evaluarea cumulativă a importurilor trebuie să se bazeze pe criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, care au fost îndeplinite în acest caz, după cum s-a subliniat în considerentele 151-153. Niciunul dintre aspectele aduse în discuție de SABIC nu a fost de natură să pună sub semnul întrebării caracterul oportun al examinării importurilor din RAS împreună cu cele din SUA.

(159)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(160)

Importurile în Uniune din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

(161)

Importurile din țările în cauză au crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață a fost și mai pronunțată, întrucât cota de piață a importurilor în cauză a crescut cu 12,5 puncte procentuale, de la 31,6 % în 2017 la 44,1 % în cursul perioadei de anchetă. Întrucât consumul a fost destul de stabil în perioada de anchetă în comparație cu 2017, creșterea bruscă a cotei de piață a țărilor în cauză a fost în mod clar în detrimentul altor participanți la piață, în special al industriei Uniunii.

(162)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Este important să se clarifice faptul că nivelul acestor prețuri statistice poate fi diferit de prețurile verificate ale producătorilor-exportatori cooperanți ca atare, deoarece majoritatea importurilor din țările în cauză, în special din RAS, sunt realizate prin intermediul unor importatori/comercianți afiliați. Informațiile referitoare la acestea din urmă confirmă tendințele și nivelurile generale menționate mai jos.

(163)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

(164)

Prețul mediu de import din țările în cauză a scăzut cu 35 % în cursul perioadei examinate. De fapt, prețurile importurilor din ambele țări în cauză au scăzut, cu 41 % cele din SUA și cu 33 % cele din RAS, în cursul perioadei examinate. Această scădere a fost evidentă în special din 2018 până în 2019, când producătorii-exportatori din SUA și-au crescut cota de piață cu 8,3 puncte procentuale, în detrimentul industriei Uniunii, în timp ce producătorii-exportatori din Arabia Saudită și-au menținut cota de piață inclusiv printr-o scădere a prețurilor, de asemenea foarte semnificativă.

(165)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(166)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de [10.7-13.0] % pentru importurile provenite din RAS, în schimb, pe baza unei medii ponderate a tuturor tranzacțiilor celor două societăți americane în cauză, nu a existat subcotare în cazul importurilor din SUA.

(167)

În perioada de anchetă, prin compararea prețurilor de vânzare în funcție de tip în cazul tranzacțiilor efectuate la același nivel de comercializare, a rezultat că importurile din țările în cauză au subcotat prețurile industriei Uniunii în medie cu [7,6-9,3] %.

(168)

Ținând seama de faptul că produsul în cauză este un produs de bază și că concurența se bazează în mare măsură exclusiv pe prețuri, iar prețurile sale sunt foarte transparente (adică sunt cunoscute pe piață), o astfel de marjă este considerată semnificativă. O diferență mică de preț va determina cumpărătorul să își schimbe furnizorul. Acest lucru a fost confirmat și de răspunsurile utilizatorilor. În plus, astfel cum se arată în tabelele 3 și 7, prețul de import din ambele țări în cauză a fost mai mic decât costul de producție al industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă.

(169)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(170)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 58, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(171)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar trimis de reclamant. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(172)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(173)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(174)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(175)

Volumul producției industriei Uniunii a fost destul de stabil până în 2018, apoi a scăzut cu 14,4 % în 2019 comparativ cu 2018 și cu 5,4 % în perioada de anchetă în comparație cu 2019. Această scădere a volumului producției a coincis cu creșterea bruscă a volumului importurilor și cu scăderea prețurilor de import observată în 2019, astfel cum se arată în tabelele 2 și 3 de mai sus. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 19 % pe parcursul perioadei examinate.

(176)

Capacitatea de producție a fost aproape constantă în cursul perioadei examinate. Aceasta a scăzut ușor în perioada de anchetă, una dintre cauze fiind un accident survenit la fabrica unuia dintre producătorii din Uniune în ianuarie 2020 (8).

(177)

Gradul de utilizare a capacității de producție a reflectat tendința volumului producției și a scăzut cu 13 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(178)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(179)

Vânzările totale în Uniune au scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate. Această scădere, care a început în 2019, a avut loc în contextul creșterii concomitente semnificative a volumului importurilor din țările în cauză.

(180)

Vânzările pentru piața captivă au scăzut, de asemenea, cu 28 % în cursul perioadei examinate.

(181)

Pe parcursul perioadei examinate, vânzările totale ale industriei Uniunii pe piața liberă au scăzut cu 18 %. Tendința vânzărilor totale ale industriei Uniunii s-a tradus printr-o pierdere a cotei de piață de 8,3 puncte procentuale, de la 55,8 % în 2017 la 47,5 % în perioada de anchetă. În aceeași perioadă, țările în cauză și-au crescut cota de piață de la 31,6 % în 2017 la 44,1 % în perioada de anchetă, însemnând o creștere cu mai mult de 12,5 puncte procentuale, astfel cum se menționează în considerentul 161.

(182)

Cifrele de mai sus privind producția, volumul vânzărilor și cota de piață demonstrează că industria Uniunii nu a putut să crească, nici în termeni absoluți, nici în ceea ce privește consumul, în cursul perioadei examinate.

(183)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(184)

Având în vedere deteriorarea condițiilor de piață, numărul de angajați al industriei Uniunii a scăzut cu 8 % în perioada examinată. Însă, deoarece producția a scăzut și mai mult, productivitatea a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(185)

Toate marjele de dumping au fost superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză și sensibilitatea ridicată la preț a produsului în cauză.

(186)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(187)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pentru vânzările către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

(188)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune către părți neafiliate pe piața liberă au scăzut cu 40 % în cursul perioadei examinate. Cea mai mare scădere a prețurilor de la an la an s-a înregistrat în 2019, când importurile la prețuri scăzute din țările în cauză au crescut cu 38 %, iar consumul a fost destul de constant.

(189)

Costul unitar de producție al producătorilor incluși în eșantion a fost destul de stabil în perioada 2017-2019 și apoi a scăzut în perioada de anchetă, deși la un nivel mai redus decât prețul de vânzare, în principal din cauza costului mai mic al etilenei, principala materie primă pentru fabricarea MEG.

(190)

Acest lucru demonstrează presiunea semnificativă asupra prețurilor cauzată de creșterea bruscă a volumului importurilor la prețuri de dumping din țările în cauză.

(191)

Costurile medii ale forței de muncă pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(192)

Costurile medii ale forței de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 5 % în cursul perioadei luate în considerare. Această creștere se datorează în principal inflației și unei mici creșteri anuale a salariilor angajaților din industria chimică.

(193)

Nivelurile stocurilor deținute de producătorii din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(194)

Stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 42 % în cursul perioadei examinate.

(195)

Stocurile ca procent din producție au crescut, de asemenea, cu 62 % în cursul perioadei examinate.

(196)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(197)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Profitabilitatea s-a deteriorat dramatic în cursul perioadei examinate începând din 2019 din cauza evoluției prețurilor medii de vânzare și a costului de producție descrise în considerentele 188 și 189. Sub presiunea volumelor semnificative ale importurilor din țările în cauză, industria Uniunii a fost nevoită să scadă prețurile de vânzare cu mult sub costul de producție, înregistrând astfel pierderi majore cuprinse între 10,8 % și 13,2 % în cursul perioadei de anchetă.

(198)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat, în linii mari, în concordanță cu tendința profitabilității. Până în 2018, producătorii din Uniune incluși în eșantion au generat un flux de lichidități pozitiv, dar începând din 2019 au raportat o tendință negativă a soldului de numerar. În ansamblu, fluxul de lichidități a scăzut cu 127 % pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru pune grav în pericol capacitatea industriei din Uniune de a-și finanța operațiunile.

(199)

Investițiile au scăzut, de asemenea, cu 67 % în cursul perioadei examinate. Aproape toate investițiile realizate au avut ca scop înlocuirea activelor fixe învechite. Investițiile destinate creșterii capacității sau creșterii eficienței au fost minore, ceea ce a reflectat deteriorarea perspectivelor de piață, având în vedere scăderea cotei de piață și a profitabilității.

(200)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a crescut ușor în 2018 și apoi a scăzut brusc până la valori negative în perioada examinată rămasă, reflectând tendința profitabilității.

(201)

Cei trei producători din Uniune incluși în eșantion fac parte din grupuri mari de societăți, prin urmare capacitatea lor de a mobiliza capital este superioară societăților autonome cu o situație financiară similară. Cu toate acestea, având în vedere faptul că situația lor financiară se deteriorează atât de mult, capacitatea lor de a mobiliza capitaluri în viitor este în mod clar în pericol.

(202)

Volumul importurilor din țările în cauză a crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere consumul relativ stabil la nivelul Uniunii, importurile din țările în cauză și-au crescut cota de piață de la 31,6 % în 2017 la 44,1 % în perioada de anchetă. Această creștere a cotei de piață a fost în detrimentul industriei din Uniune, care a pierdut 10,7 puncte procentuale din cota sa de piață pe piața liberă.

(203)

Creșterea cotei de piață a țărilor în cauză pe piața Uniunii a fost posibilă datorită unei presiuni semnificative asupra prețurilor, deoarece, în perioada de anchetă, importurile din țările în cauză au fost, în medie, cu [12-15] % mai mici decât costurile industriei din Uniune. Prin urmare, prețurile importurilor din țările în cauză au scăzut cu 35 % în cursul perioadei examinate. Pentru a menține o cotă de piață și volume de producție rezonabile la niveluri economice, industria Uniunii nu a avut altă opțiune decât să scadă prețurile. Deși costul de producție a scăzut la rândul său din cauza scăderii prețului etilenei, presiunea asupra prețurilor exercitată de importuri a fost de o asemenea amploare, încât a obligat industria Uniunii să scadă prețurile sub costul de producție, înregistrând astfel pierderi semnificative până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(204)

Din cauza acestei situații a pieței, toți indicatorii de prejudiciu macroeconomici principali au înregistrat o tendință negativă în cursul perioadei examinate. Volumul producției și volumul vânzărilor pe piața liberă au scăzut cu 19 %, respectiv 18 %. Ocuparea forței de muncă și productivitatea au scăzut cu 7 %, respectiv 13 %.

(205)

În mod similar, și principalii indicatori microeconomici s-au deteriorat. Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune către părți neafiliate pe piața liberă au scăzut cu 40 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile lor au scăzut doar cu 13 %, ceea ce a dus la o deteriorare pronunțată a profitabilității lor, de la profituri între 16,7 % și 20,5 % în 2017 la pierderi cuprinse între 10,8 % și 13,2 % în cursul perioadei de anchetă. Stocurile finale au crescut cu 42 %. Fluxul de lichidități și investițiile au scăzut cu 127 %, respectiv 63 %.

(206)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(207)

CPME a pretins că datele ulterioare PA arată că industria Uniunii se redresează în urma presupusului prejudiciu suferit în prima jumătate a anului 2020, deoarece prețurile MEG au crescut în perioada iulie-noiembrie 2020.

(208)

Aceste informații nu se încadrează în perioada de anchetă și sunt, în orice caz, prea fragmentate pentru a trage concluzii cu privire la dumpingul prejudiciabil. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(209)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să determine în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Acești factori sunt: importurile din țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, vânzările captive, alte produse mai profitabile decât MEG, cheltuielile de amortizare, costul materiilor prime/lipsa competitivității, pandemia de COVID-19, MEG ca produs de bază comercializat la nivel mondial, prețul petrolului, „războiul comercial” SUA-China, scăderea prețurilor la nivel mondial în cursul perioadei examinate, prejudiciul autoprovocat și importurile de PET în Uniune.

(210)

Volumul importurilor din țările în cauză a crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate, acestea mărindu-și cota de piață de la 31,6 % în 2017 la 44,1 % în cursul perioadei de anchetă. Această evoluție a avut loc în pofida unui consum destul de stabil în cursul perioadei examinate.

(211)

Prețurile importurilor din țările în cauză au scăzut, în medie, cu 35 % în cursul perioadei examinate, cu 41 % cele din SUA și cu 33 % cele din RAS. Această scădere a prețurilor de vânzare a fost deosebit de evidentă în 2019, când, în același timp, volumul importurilor din țările în cauză a crescut cu 46 % în comparație cu 2017. În cursul perioadei de anchetă, importurile din țările în cauză au subcotat prețurile industriei Uniunii cu [7,6-9,3] % în medie și au fost, în medie, cu [12-15] % mai mici decât costurile industriei Uniunii.

(212)

Este clar că creșterea substanțială a importurilor la prețuri tot mai scăzute a jucat un rol important în deteriorarea rapidă a indicatorilor economici ai industriei Uniunii. MEG este un produs de bază omogen a cărui vânzare către clienți se bazează aproape exclusiv pe preț. Prin urmare, chiar și o mică diferență de preț are consecințe semnificative.

(213)

În orice caz, independent de subcotarea prețurilor, Comisia a constatat că importurile care au făcut obiectul unui dumping au scăzut prețurile producătorilor din Uniune la un nivel la care producătorii din Uniune au suferit pierderi semnificative. Deși costurile unitare medii ale industriei Uniunii au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, acest lucru nu a fost suficient pentru a contrabalansa efectele unei scăderi drastice a prețurilor cauzate de importurile care făceau obiectul unui dumping. Într-adevăr, prețurile unitare medii de vânzare ale producătorilor din Uniune către părți neafiliate de pe piața liberă au scăzut cu 40 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o scădere mult mai pronunțată decât cea a costurilor lor. Ca urmare, industria din Uniune, care înregistra profituri înainte de afluxul de importuri care făceau obiectul unui dumping, a devenit extrem de neprofitabilă începând din 2019, înregistrând pierderi cuprinse între 8,3 % și 10,2 % în 2019 și între 10,8 % și 13,2 % în perioada de anchetă. Aceste pierderi semnificative pun sub semnul întrebării toate argumentele economice pentru continuarea activității de către industria Uniunii.

(214)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(215)

Importurile din țările în cauză au reprezentat aproximativ 90 % din totalul importurilor în Uniune în 2019 și în perioada de anchetă. Importurile din Rusia și din Kuweit au reprezentat 2,7 % și, respectiv, 1,3 % din totalul importurilor din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(216)

Importurile din Rusia au scăzut cu 1 % în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a scăzut în 2018 și 2019, apoi a crescut în perioada de anchetă până la același nivel ca în 2017, și anume 1,2 %. Prețul mediu de import din Rusia a fost mai mare în 2017 și 2018 și mai mic în 2019 și în perioada de anchetă decât prețurile importurilor din țările în cauză.

(217)

Importurile din Kuweit au scăzut cu 21 % între 2018 și perioada de anchetă (nu au existat importuri din Kuweit în 2017), iar cota de piață a acestora a scăzut de la 0,7 % la 0,6 % în aceeași perioadă. Prețurile medii de import din Kuweit au fost mai mici decât prețurile importurilor din țările în cauză.

(218)

Importurile din alte țări terțe și cota lor de piață au scăzut cu aproape jumătate în cursul perioadei examinate, atingând o cotă de piață de 2,7 % în perioada de anchetă. Prețurile de import din alte țări terțe au fost mai mari decât prețurile de import din țările în cauză pe parcursul întregii perioade examinate.

(219)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că evoluția importurilor din alte țări ar putea avea doar un impact minor asupra situației industriei din Uniune, în cazul în care ar avea vreun impact.

(220)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

(221)

Exporturile lor au reprezentat, în medie, aproximativ 3 % din producția totală în cursul perioadei examinate, precum și în cursul perioadei de anchetă.

(222)

În ansamblu, exporturile industriei Uniunii și prețurile acestora au scăzut cu 47 % și, respectiv, 50 %.

(223)

Având în vedere ponderea limitată și în scădere a vânzărilor la export în producția totală a industriei Uniunii, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că performanța la export nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(224)

Mitsubishi Corporation a pretins că performanța slabă la export a industriei Uniunii a fost cauza prejudiciului suferit de aceasta.

(225)

Comisia nu este de acord cu această pretenție. Industria Uniunii nu este orientată spre export, deoarece cererea de pe piața Uniunii este mai mare decât capacitatea sa de producție. De asemenea, industria Uniunii nu a fost orientată către export nici în 2017 și 2018, când a înregistrat profituri pozitive.

(226)

Astfel cum se arată în tabelul 1, în cursul perioadei examinate, vânzările industriei Uniunii către piața captivă au scăzut cu 28 %. Totuși, aceasta a reprezentat o parte relativ mică din producția totală a industriei Uniunii, și anume 12,6 %.

(227)

Având în vedere dimensiunea redusă a pieței captive, evoluțiile acesteia nu contribuie în mod semnificativ la deteriorarea industriei Uniunii și nici nu explică această deteriorare.

(228)

Mai multe părți interesate (CPME, Arteco, HELM, Oxyde) au pretins că prejudiciul suferit de industria Uniunii s-a datorat deciziei sale de a se concentra asupra altor produse mai profitabile decât MEG, deoarece producătorii de MEG și-ar putea transfera producția de la MEG la alți derivați ai oxidului de etilenă. S-a susținut, de asemenea, că această decizie a condus la o creștere a costurilor fixe pe unitate pentru producția de MEG. În plus, Arteco a pretins că capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție de MEG nu pot fi analizate separat de creșterea producției de derivați de oxid de etilenă pe aceleași linii de producție. De asemenea, s-a susținut că profitabilitatea MEG nu poate fi luată în considerare separat de profitabilitatea derivaților de oxid de etilenă.

(229)

Cu toate acestea, ancheta nu a confirmat aceste afirmații. Industria Uniunii își menține angajamentul de a produce MEG în Uniune. De fapt, producătorii din Uniune incluși în eșantion produc etilenă în cadrul grupului și, pe lângă faptul că o utilizează la nivel intern pentru producția de MEG și de alte produse, o vând și altor părți. Astfel, producătorii de MEG au acces la suficient oxid de etilenă pentru a fabrica suficient MEG, precum și alți derivați ai oxidului de etilenă, în conformitate cu capacitatea lor de producție. Industria Uniunii intenționează, de asemenea, să obțină o creștere a capacității de producție de oxid de etilenă, după cum au subliniat mai multe părți interesate, printre care și HELM. Industria Uniunii a fost obligată să reducă producția de MEG, deoarece prețul său de vânzare a fost semnificativ mai mic decât costul de producție din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din țările în cauză. După ce pe piața Uniunii vor fi restabilite condițiile de concurență echitabile, industria Uniunii va continua să producă MEG în volume mai mari, la fel ca înainte de creșterea bruscă a importurilor din țările în cauză.

(230)

Ca urmare, orice impact asupra costurilor fixe rezultă direct din impactul negativ al importurilor care fac obiectul unui dumping, și nu din producția de derivați de oxid de etilenă.

(231)

În plus, industria Uniunii nu fabrică alte produse, cum ar fi derivații de oxid de etilenă, pe aceeași linie de producție pe care fabrică MEG. Indicatorii de prejudiciu evaluați în considerentele 174-201 se limitează doar la producția și vânzările de MEG. Prin urmare, profitabilitatea MEG nu poate fi legată de profitabilitatea altor produse, cum ar fi derivații de oxid de etilenă, deoarece aceste produse nu fac obiectul anchetei. Prin urmare, pretențiile respective au fost respinse.

(232)

Mai multe părți interesate (Arteco, HELM, Oxyde) au susținut că performanța industriei Uniunii s-a deteriorat din cauza nivelurilor ridicate ale cheltuielilor de amortizare.

(233)

Ancheta a constatat că cheltuielile de amortizare nu sunt ridicate, reprezentând între 1 % și 3 % din costul de producție. Deci acestea nu au avut un impact notabil asupra performanței financiare a industriei Uniunii. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(234)

Mai multe părți interesate (Mitsubishi Corporation, Arteco, Oxyde) au pretins că performanța deteriorată a industriei Uniunii s-a datorat costului de producție mai ridicat în comparație cu producătorii din țările în cauză, deoarece producătorii din Uniune utilizează materii prime (naftă) mai scumpe decât concurenții lor din SUA și din Arabia Saudită (gaze de șist și etan) pentru a fabrica etilenă și, prin urmare, nu au fost competitivi. Arteco a pretins, de asemenea, că procesul de producție din SUA și din RAS produce mai puține subproduse, ceea ce face ca instalațiile să fie mai ieftin de construit și mai puțin complicat de exploatat. În plus, s-a susținut că profitabilitatea industriei Uniunii a fost redusă din cauza costurilor ridicate ale energiei.

(235)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Deși este adevărat că este posibil ca producătorii din SUA și din Arabia Saudită să fi avut un oarecare avantaj în materie de costuri pentru anumite materii prime, acest lucru nu a împiedicat industria Uniunii să înregistreze marje de profit ridicate în 2017 și 2018, astfel cum se arată în tabelul 10, și anume înainte de creșterea puternică a importurilor la prețuri în scădere accentuată din țările în cauză. Prin urmare, importurile care fac obiectul unui dumping, și nu materiile prime diferite utilizate, au contribuit la situația financiară dezastruoasă a industriei Uniunii.

(236)

În ceea ce privește pretenția referitoare la subproduse, Arteco nu a justificat-o cu niciun element de probă și nu a specificat exact la care subproduse face referire. Comisia nu poate decât să presupună că Arteco se referea la alți glicoli care sunt generați în procesul de fabricație a MEG, cum ar fi dietilenglicolul (DEG) și trietilenglicolul (TEG). Totuși, aceste produse sunt generate în procesul de fabricație a MEG indiferent de materia primă utilizată pentru fabricarea etilenei. Deși ar putea exista unele variații în ceea ce privește volumul pentru TEG și DEG de la un producător la altul, aceste variații sunt minore și, prin urmare, nu pot avea un impact major asupra performanței unui producător. Există, însă, o piață pentru DEG și TEG și, prin urmare, aceste produse generează venituri pentru societăți. Nici în ceea ce privește construirea și exploatarea acestor instalații, Arteco nu își motivează pretenția. Instalațiile MEG sunt complet automatizate în Uniune, necesitând o implicare minimă a forței de muncă, deoarece procesul de fabricație al MEG este destul de simplu. În cele din urmă, în ceea ce privește costurile energiei, ancheta a arătat că ele reprezintă aproximativ 3 % din costul de producție al industriei Uniunii și, prin urmare, nu ar putea avea un impact major asupra competitivității acesteia. Prin urmare, pretențiile respective au fost respinse.

(237)

Mai multe părți interesate (CPME, Arteco, HELM, Oxyde) au pretins că pandemia de COVID-19 a avut un impact asupra industriei producătoare de MEG a Uniunii în primul trimestru al anului 2020 și chiar mai mult în al doilea trimestru al anului 2020. CPME a pretins că scăderea producției și a vânzărilor de MEG în Uniune a urmat unei scăderi a cererii de MEG la nivelul Uniunii din cauza pandemiei de COVID-19. În special, s-a susținut că oprirea vânzărilor de automobile (și a producției de automobile) și a zborurilor în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor a condus la o scădere a cererii la nivelul UE de MEG utilizat pentru producerea de lichide antigel și de degivrare.

(238)

Ancheta a arătat că situația industriei Uniunii a început să se deterioreze semnificativ încă din 2019, cu mult înainte de începutul pandemiei de COVID-19 în Uniune la începutul anului 2020. Niciunul dintre producătorii din Uniune nu și-a închis unitățile de producție în perioada pandemiei, cu excepția operațiunilor de întreținere. În plus, efectele pandemiei asupra consumului de la nivelul Uniunii au fost mixte, scăderea cererii de agenți de răcire pentru motoarele de automobile fiind compensată prin creșterea cererii de PET pentru ambalaje de protecție esențiale pentru apă, alimente și dezinfectant pentru mâini în timpul epidemiei, care a fost, de asemenea, evidențiată de SABIC.

(239)

Astfel, în timp ce consumul a scăzut ușor cu 1 % în cursul perioadei de anchetă în comparație cu 2017, producția industriei Uniunii a scăzut cu 19 %, gradul de utilizare a capacității de producție cu aproape 14 puncte procentuale, vânzările pe piața liberă cu 20 % și cota de piață cu 10,7 puncte procentuale.

(240)

În concluzie, deși nu este exclus ca pandemia de COVID-19 să fi avut un anumit impact asupra situației industriei Uniunii la sfârșitul perioadei de anchetă, acesta nu a fost cauza majoră a prejudiciului important suferit de industria Uniunii.

(241)

Arteco și Oxyde au pretins că importurile din SUA și din RAS în Uniune nu au influențat mecanismul de stabilire a prețurilor pentru MEG deoarece acesta este un produs comercializat la nivel mondial și că reclamantul a stabilit prețul contractual european (European Contract Price – ECP). În plus, s-a afirmat că: (i) aceste prețuri reflectă prețurile de pe piața din Asia, deoarece China este cea mai mare piață de MEG la nivel mondial; și (ii) prețurile MEG urmează îndeaproape tendința prețurilor materiei sale prime esențiale, și anume etilena. În plus, s-a pretins că diferența dintre prețul etilenei și prețul MEG s-a accentuat din martie 2019 până în martie 2020, aparent ca urmare a impactului situației mondiale a cererii/ofertei de MEG determinate de China și că profitabilitatea producătorilor din Uniune a fost afectată în mod negativ ca urmare a răspândirii în creștere.

(242)

Această pretenție este incorectă din punct de vedere faptic. Producătorii de MEG din Uniune nu stabilesc prețul contractual european (ECP). ECP este un indicator al unui preț din UE de la un moment dat, un indice. Pe o piață cu mai mulți cumpărători și vânzători, prețul este echilibrul dintre cerere și ofertă pe piață și, prin urmare, nu poate fi stabilit de una sau mai multe părți independent de celelalte. Un vânzător nu poate stabili singur prețul unei tranzacții. Întrucât reclamantul se află doar în postura de vânzător, el nu poate manipula acest indice. În practică, mai mulți furnizori de date raportează ECP. Aceste rapoarte sunt elaborate și publicate de consultanți de piață independenți. Menționăm patru furnizori principali: ICIS (10), IHS (11), Wood Mackenzie Chemicals (12) și Tecnon (13). Acești consultanți de piață se bazează pe anchete anonime care colectează prețurile convenite între cumpărători și vânzători. În linii mari, prețurile contractuale europene raportate de aceste firme sunt, în general, aliniate. De asemenea, participarea la anchetele ECP este deschisă oricărei părți care vinde sau cumpără MEG în mod semnificativ pe piață, inclusiv importatorilor. Într-adevăr, ECP urmează într-o anumită măsură prețul MEG din Asia, iar evoluția prețului etilenei, ca materie primă principală, are o influență asupra prețului de vânzare al MEG.

(243)

Pe piața Uniunii, MEG este vândut în baza unui contract pe termen lung sau prin vânzări cu livrare unică („vânzări la vedere”). Se estimează că vânzările realizate în condiții contractuale reprezintă aproximativ 80 % din totalul vânzărilor în Uniune, iar vânzările la vedere reprezintă restul de 20 %. În cazul vânzărilor contractuale, formula de preț se bazează pe ECP, din care se scade o reducere. ECP este un indice lunar publicat de studiile de piață, astfel cum se explică în considerentul 233, în schimb, reducerea este confidențială. Concurența dintre vânzători vizează reducerea. Prețul contractual este negociat lunar și este influențat de prețurile la vedere, deoarece MEG este un produs de bază comercializat pe o piață foarte transparentă, în care actorii se adaptează rapid la situația creată de importurile care fac obiectul unui dumping. Exportatorii din SUA și din Arabia Saudită, chiar dacă stabilesc o legătură între prețul lor de vânzare pe piața Uniunii și ECP, au depreciat prețul de vânzare al MEG prin creșterea reducerii oferite cumpărătorilor. Prin urmare, efectele prejudiciabile asupra pieței Uniunii nu pot fi atribuite indicelui ECP ca atare. Prejudiciul a fost cauzat de afluxul de importuri la prețuri scăzute pe piața Uniunii, care au depreciat prețurile la vedere și prețurile contractuale în beneficiul cumpărătorilor. Prin urmare, pretențiile respective au fost respinse.

(244)

CPME și CIRFS au pretins că scăderea prețului petrolului, care a avut loc în a doua parte a perioadei de anchetă, a fost cauza unei scăderi a prețului MEG în Uniune, și nu importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză.

(245)

Astfel cum se menționează în considerentul 234, în Uniune, producția de etilenă se bazează pe naftă, un produs obținut prin rafinarea țițeiului. Prin urmare, evoluția prețului petrolului influențează costul și prețul etilenei, precum și costul și prețul MEG. Astfel cum se explică în considerentul 205, costul de producție al industriei din Uniune a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețul de vânzare al MEG a scăzut mult mai mult, și anume cu 40 %. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(246)

În august 2018, China a instituit taxe de import suplimentare de 25 % pentru MEG din SUA, ceea ce ar fi determinat producătorii din SUA să redirecționeze exporturile din China către Uniune. Astfel, mai multe părți interesate (Mitsubishi Corporation, Arteco, Oxyde) au pretins că deteriorarea relațiilor comerciale dintre China și SUA a fost principala cauză a prejudiciului. Părțile au susținut că, după introducerea în 2020 a derogărilor temporare de la aceste tarife, situația de pe piața Uniunii ar reveni la statu-quo ante.

(247)

Aceste considerații sunt irelevante, deoarece standardul juridic stabilit de regulamentul de bază și de Acordul antidumping al OMC este existența unui prejudiciu cauzat de importuri care fac obiectul unui dumping, și nu considerații politice sau alte considerații externe care ar putea fi legate de astfel de practici. În orice caz, Comisia observă că, deși restricțiile au fost într-adevăr relaxate, tarifele suplimentare continuă să se aplice ca regulă și este neclar modul în care va evolua situația. În plus, industria producătoare de MEG din SUA este orientată spre export și are o capacitate de producție în creștere. În plus, industria producătoare de MEG din China își mărește, de asemenea, capacitatea de producție cu scopul de a deveni autosuficientă. Prin urmare, este probabil ca producătorii din SUA să își mențină interesul deosebit pentru piața Uniunii, indiferent de existența unei dispute între SUA și China.

(248)

Mai multe părți interesate (Mitsubishi, CIRFS) au pretins că prejudiciul suferit de industria din Uniune a coincis cu una dintre cele mai profunde deprecieri ale prețurilor mondiale ale MEG din ultimii 10 ani, care nu s-a produs exclusiv pe piața Uniunii, ci a fost în concordanță cu prețurile de pe piața mondială. S-a subliniat creșterea semnificativă a capacității mondiale de producție de MEG, precum și lipsa unei cereri corespunzătoare la nivel mondial – numai la sfârșitul anului 2018, în China s-a adăugat o capacitate suplimentară de [1,5-2,5] milioane de tone pe an. Începând din noiembrie 2019, capacitatea totală de producție de MEG la nivel mondial era de aproximativ [37,5-38,5] milioane de tone pe an, ceea ce reprezintă un excedent al ofertei de aproximativ [10-20] %, iar în cursul anului 2020 s-a adăugat o capacitate suplimentară semnificativă. Prin urmare, prejudiciul ar fi fost cauzat mai degrabă de prețurile scăzute din trecut pe piețele mondiale decât de un eventual dumping.

(249)

Aceste considerații pot oferi o explicație finală a motivului pentru care importurile au fost vândute la prețuri de dumping în Uniune. Dar rămâne valabil faptul că importurile care făceau obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii prin efectele asupra prețurilor și asupra volumelor menționate – standardul juridic aplicabil stabilit prin regulamentul de bază și Acordul antidumping al OMC, care nu prevăd o analiză a motivelor care stau la baza deciziei de a practica dumpingul. Ancheta a arătat că, într-adevăr, există o supracapacitate de producție de MEG la nivel mondial. Producătorii din Arabia Saudită și din SUA și-au sporit în mod semnificativ capacitatea de producție și se estimează că exportatorii din SUA își vor spori capacitatea de producție pentru a ajunge la aproximativ 6 milioane de tone pe an. Din cauza acestei supracapacități, SUA și producătorii-exportatori din Arabia Saudită erau în căutare de piețe și, prin urmare, au vândut volume semnificative de MEG pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(250)

SABIC a pretins că un producător din Uniune a contactat SABIC pentru a comercializa MEG pe piața Uniunii și că mai multe societăți afiliate cu producători din Uniune (astfel cum se menționează în considerentul 40) au importat MEG din RAS, cauzând un prejudiciu autoprovocat.

(251)

În ceea ce privește pretenția potrivit căreia un producător din Uniune a contactat SABIC pentru a comercializa MEG din Arabia Saudită pe piața Uniunii, ancheta a arătat că contractul nu fusese finalizat între SABIC și producătorul din Uniune în cauză. În plus, chiar producătorul din Uniune a contactat SABIC în acest sens deoarece, din cauza scăderii prețurilor pe piața Uniunii, care a cauzat pierderi semnificative, acest producător căuta alte opțiuni pentru a continua operațiunile pe piața de MEG a Uniunii. Acesta este un alt indiciu al situației dificile a industriei Uniunii. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(252)

Mai multe părți interesate, Arteco, HELM și Oxyde, au pretins, fără niciun element de probă pertinent, că creșterea importurilor de PET în Uniune a afectat consumul de MEG.

(253)

Această pretenție este eronată din punct de vedere faptic. Importurile de PET în Uniune au fluctuat în cursul perioadei examinate. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 150, consumul pe piața liberă a fost destul de stabil până la sfârșitul perioadei de anchetă. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(254)

A existat o coincidență clară în timp între creșterea substanțială a importurilor la prețuri de dumping și a cotei de piață a țărilor în cauză și scăderea semnificativă a vânzărilor și a cotei de piață a producătorilor din Uniune, combinată cu scăderea prețurilor, pe de o parte, și deteriorarea situației financiare a industriei din Uniune, pe de altă parte.

(255)

Comisia a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Efectul tuturor celorlalți factori asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea producției și a vânzărilor, pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor, profitabilitatea negativă, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități a fost limitat.

(256)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important. Prejudiciul constă în scăderea producției și a vânzărilor, pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor, profitabilitatea negativă, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități.

(257)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a analizat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(258)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(259)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(260)

Volumul importurilor din țările în cauză a crescut semnificativ, iar prețurile importurilor au scăzut brusc începând din 2019 (astfel cum se arată în tabelele 2 și 3), producătorii din Uniune devenind neprofitabili. Având în vedere faptul că Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență, pe baza profitabilității producătorilor din Uniune înainte de creșterea bruscă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping, și anume ca medie ponderată a marjelor de profit înregistrate de producătorii din Uniune pentru anii 2017 și 2018. Profitul de bază astfel calculat se ridică la [17,5-19,5] %.

(261)

Niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu a depus o cerere în temeiul articolului 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază pentru pierderile de investiții sau pentru costurile de C&D și inovare.

(262)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de [610-746] EUR/tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit menționate anterior, de [17,5-19,5] %, la costul de producție din cursul PA al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(263)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat costurile viitoare care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2).

(264)

Aceste costuri au inclus costurile viitoare suplimentare (adică după deducerea costurilor efective suportate în cursul PA) pentru asigurarea conformității cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (denumit în continuare „EU ETS”) și cu Directiva UE privind emisiile industriale (denumită în continuare „DEI”). EU ETS este o piatră de temelie a politicii UE pentru respectarea acordurilor multilaterale de mediu. În mod asemănător, DEI este principalul instrument al UE care reglementează emisiile poluante provenite de la instalațiile industriale și, ca atare, asigură, de asemenea, conformitatea cu acordurile multilaterale de mediu.

(265)

Costurile de conformare cu EU ETS au fost calculate pe baza mediei estimate a certificatelor de emisii UE (EUA) suplimentare care vor trebui să fie achiziționate pe durata aplicării măsurilor (2021-2025). EUA utilizate în calcul nu au inclus certificatele cu titlu gratuit și s-au referit exclusiv la produsul în cauză. Costurile EUA au fost stabilite pe baza datelor furnizate de Bloomberg New Energy Finance (extrase în 7 februarie 2021). Prețul mediu preconizat pentru EUA pentru perioada 2021-2025 este de 36,24 EUR/tonă de CO2 produs. Costurile de conformare cu DEI au fost calculate pe baza datelor raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și verificate încrucișat de către Comisie. O notă la dosar cu privire la modul în care Comisia a stabilit aceste costuri de conformare viitoare suplimentare este disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(266)

Comisia a stabilit că aceste costuri de conformare viitoare se ridică la [0,7-0,9] % din costul de producție din perioada de anchetă și le-a adăugat la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 262 pentru a obține un preț total neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii, și anume [616-752] EUR/tonă.

(267)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparații între prețul mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țările în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, și prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(268)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 127-130).

(269)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(270)

Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei din Uniune, ale importatorilor/comercianților, ale utilizatorilor și ale furnizorilor.

(271)

Comisia a trimis chestionare părților interesate cunoscute. Aceasta a primit răspunsuri la chestionar din partea a doi importatori neafiliați (Helm și Oxyde) și a șapte utilizatori (Arteco, Indorama Group, Neo Group, Novapet, PlastiVerd, Selenis, SIR Industriale).

(272)

În Uniune există 12 producători în cadrul a nouă grupuri de producători de MEG. Instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să recupereze cota de piață pierdută, îmbunătățindu-și, în același timp, profitabilitatea până la niveluri considerate sustenabile.

(273)

Amploarea prejudiciului suferit de industria Uniunii face ca situația sa să fie nesustenabilă, având în vedere nivelul ridicat al pierderilor (– 10,8 %-– 13,2 % în PA), care rezultă din efectul simultan al prețurilor anormal de scăzute (o scădere cu 40 % pe piața liberă) și al scăderii vânzărilor (– 18 % pe piața liberă) și a producției (– 19 %), ceea ce a exercitat presiuni asupra costurilor.

(274)

Instituirea de măsuri este esențială pentru a ține sub control impactul masiv al importurilor care fac obiectul unui dumping și pentru a menține producția de MEG din Uniune. Într-adevăr, în absența unor măsuri, dubla presiune a scăderii prețurilor și a erodării vânzărilor și a producției ar împiedica industria Uniunii să realizeze profituri, situație în care aceasta nu ar mai avea alte opțiuni decât să întrerupă producția pentru piața deschisă, cu dispariția virtuală a producătorilor din industria Uniunii care nu au interese legate de Arabia Saudită sau de SUA.

(275)

Această presiune se datorează creșterii, deoarece crește supracapacitatea la nivel mondial, potrivit consultanților specializați care urmăresc îndeaproape piața, precum Wood Mackenzie și ISIC. Datorită Chinei și SUA, creșterea capacității va depăși cererea cu câteva milioane de tone în perioada 2021-2022. Creșterea importantă a capacității Chinei va reduce treptat oportunitățile pentru exporturile din SUA în această țară, ceea ce ar da un impuls pentru găsirea unor debușee în altă parte. Acest lucru se va întâmpla în principal în ceea ce privește exporturile, inclusiv în Uniune, deoarece se preconizează că în SUA cererea va crește foarte puțin. Având în vedere acest lucru, împreună cu abordarea Arabiei Saudite de a urma prețurile în sens descendent (modalitatea esențială de asigurare a prezenței pe această piață bazată pe prețuri), pare probabilă o presiune constantă asupra prețurilor. Prin urmare, este probabil ca prezența combinată a SUA și a Arabiei Saudite să cauzeze un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune deja deteriorate.

(276)

Măsurile ar elibera o mare parte din dubla presiune cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping, permițând industriei să crească atât prețurile, cât și volumele (vânzările, producția și gradul de utilizare a capacității de producție). Nivelul măsurilor ar permite eliminarea pierderilor financiare care pun în pericol viitorul imediat al industriei Uniunii.

(277)

Prin urmare, Comisia concluzionează că instituirea unor măsuri provizorii ar fi în interesul industriei din Uniune.

(278)

Ancheta a constatat că aproximativ 55 % din consumul de MEG chimic organic de la nivelul Uniunii este utilizat ca materie primă pentru polietilentereftalat (PET) pentru fabricarea sticlelor din plastic; puțin sub 25 % din MEG este utilizat pentru a produce agenți de răcire pentru motoarele autovehiculelor; iar sfertul rămas reprezintă materie primă pentru alte produse industriale.

(279)

Trei aspecte sunt importante pentru analiza intereselor importatorilor/comercianților și ale utilizatorilor din Uniune.

(280)

În primul rând, neinstituirea de măsuri ar determina reclamanții să întrerupă producția pentru piața deschisă, reducând astfel sursele de aprovizionare disponibile pe piața Uniunii. Uniunea ar fi dependentă de importurile din țări terțe - în principal din RAS și din SUA. Acest lucru nu ar fi de dorit pentru utilizatori nu numai din punctul de vedere al concurenței, ci și al securității aprovizionării importatorilor/comercianților și a utilizatorilor.

(281)

În al doilea rând, Taiwan, Singapore și Coreea sunt surse disponibile de aprovizionare alternativă, a căror capacitate neutilizată poate, potrivit unor consultanți specializați, să acopere integral volumul importurilor din RAS și din SUA, în cazul puțin probabil în care acestea ar dispărea. Totuși, se reamintește că scopul instituirii măsurilor antidumping nu este de a opri importurile, ci de a restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii.

(282)

În al treilea rând, măsurile propuse se situează în cea mai mare parte în intervalul cuprins între 8,5 % și 13,5 %, un nivel semnificativ, dar care nu este prohibitiv.

(283)

Nivelul de cooperare al importatorilor/comercianților neafiliați a fost ridicat, cele două societăți principale din acest sector foarte concentrat participând la anchetă. Acestea reprezintă marea majoritate a importurilor din SUA. Cele două societăți importă și din RAS, deși mult mai puțin, importatorii afiliați ai SABIC fiind cei care canalizează cea mai mare parte a volumului din RAS pe piața Uniunii.

(284)

Deși ambii importatori/comercianți neafiliați sunt împotriva măsurilor, impactul acestora nu ar fi disproporționat. Este posibil ca o parte din aceste taxe să fie transferată utilizatorilor (în special în ceea ce privește sectorul agenților de răcire și alte segmente de utilizare industrială - a se vedea mai jos). În cazul unuia dintre importatori, activitatea acestuia în domeniul MEG în Uniune nu reprezintă o parte semnificativă din cifra sa de afaceri, astfel încât chiar și taxele totale ar avea un impact minor asupra activității sale. În cazul celuilalt, activitatea în domeniul MEG pe piața Uniunii este mai semnificativă, astfel încât poate apărea un impact mai semnificativ. Acest lucru va depinde de capacitatea de a viza segmentul în care creșterile de prețuri pot fi transferate mai ușor, parțial sau integral. În orice caz, ancheta a arătat că situația financiară a societății nu este neapărat determinată de motive legate de MEG.

(285)

În orice caz, sunt disponibile și alte surse de aprovizionare pentru toți importatorii/comercianții, ceea ce reduce impactul măsurilor.

(286)

Din aceste motive, se stabilește că impactul măsurilor nu ar fi disproporționat pentru importatori/comercianți.

(287)

S-au primit răspunsuri de la utilizatori care acoperă toate cele trei segmente ale producției în aval care utilizează MEG, aceștia exprimându-și opoziția față de măsuri.

(288)

Producerea agenților de răcire, în care MEG reprezintă un factor de producție esențial, este împărțită în două subsegmente principale. Societățile din sectorul autovehiculelor (până la jumătate din producția de agenți de răcire) au nevoie de formule specifice și certificate ale produselor, precum și de un flux de aprovizionare stabil și garantat. Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 274, măsurile ar contribui, prin menținerea producției interne, la garantarea unui flux stabil de aprovizionare. De asemenea, având în vedere impactul minor al agenților de răcire asupra costurilor autovehiculelor, este foarte probabil ca taxele din acest subsegment să fie transferate în mare măsură. Prin urmare, impactul asupra utilizatorilor din acest segment nu ar fi disproporționat în cazul instituirii măsurilor.

(289)

Pe de altă parte, subsegmentul serviciilor postvânzare implică produse de bază pentru care este mai dificil să se transfere prețurile. Situația utilizatorului cooperant din acest segment nu indică faptul că impactul măsurilor ar fi disproporționat. În orice caz, sunt disponibile și alte surse de aprovizionare pentru toți importatorii/comercianții, ceea ce reduce impactul măsurilor.

(290)

Au cooperat trei utilizatori din segmentul altor produse industriale (fibre, folii, rășini). Nu există un tipar clar pentru impactul măsurilor, acesta variind de la minor la semnificativ. Această imagine mixtă indică existența unor situații specifice fiecărei societăți, care nu sunt legate de nivelul prețurilor MEG, ci de alți factori. Prin urmare, măsurile nu ar fi decisive pentru activitatea viitoare a societăților respective. Acest lucru nu ar indica un impact disproporționat asupra acestor utilizatori, în special în comparație cu beneficiile pe termen lung ale diversității și stabilității aprovizionării pe care le aduce industria Uniunii și care nu ar exista în absența măsurilor.

(291)

Segmentul PET reprezintă aproape 55 % din totalul utilizărilor de MEG. MEG contribuie cu aproximativ o cincime din costurile totale ale PET, un produs supus unei mari presiuni asupra prețurilor, în cazul căruia profiturile sunt în general reduse. Prin urmare, un impact în ceea ce privește profitabilitatea situat între unul și două puncte procentuale poate fi semnificativ.

(292)

Șapte societăți care aparțin unui număr de patru grupuri au participat la anchetă. Situația este diferită de la o societate la alta. Pentru unele societăți, profiturile ar scădea, dar ar fi în continuare pozitive; altele, cu o profitabilitate scăzută, ar fi aduse la pragul de profitabilitate; pentru societățile cu cele mai slabe performanțe, pierderile deja mari ar crește, chiar dacă cu sume proporțional moderate.

(293)

Situația societăților cu cele mai slabe performanțe este determinată structural de alți factori, iar activitatea acestora și sutele de locuri de muncă pe care le susțin nu sunt, în cele din urmă, influențate în mod determinant de măsurile propuse, al căror impact nu ar fi, deci, disproporționat.

(294)

În ceea ce privește societățile ale căror profituri ar oscila în jurul pragului de profitabilitate, măsurile nu ar conduce la o variație fundamentală a situației lor. Acest lucru ar putea necesita acțiuni exogene (de exemplu, măsuri de apărare comercială în cazul unor schimburi comerciale neloiale prejudiciabile) sau ajustări endogene ale modelului lor de afaceri pentru a consolida competitivitatea. Deși este posibil ca impactul măsurilor să nu fie decisiv, ar putea fi periclitate câteva sute de locuri de muncă.

(295)

Societățile cu profituri continue ar putea fi afectate de măsuri într-o oarecare măsură, dar nu în mod disproporționat.

(296)

În orice caz, posibilele efecte pe termen scurt menționate anterior ar trebui să fie puse în balanță cu trei riscuri pe termen mediu asociate cu neinstituirea de măsuri (și posibila întrerupere a activității industriei Uniunii, deoarece situația actuală nu este sustenabilă): mai puține surse de aprovizionare, stabilitate mai scăzută a ofertei și prețuri mai mari pentru MEG. Acestea din urmă pot atinge cu ușurință nivelul moderat al măsurilor propuse - cu efecte negative care pot fi egale, dacă nu chiar să le depășească pe cele generate de măsurile propuse în sine.

(297)

În ansamblu, efectele negative potențiale care ar putea apărea, din păcate, pe termen scurt pentru producătorii de PET nu sunt considerate, în general, suficiente pentru a împiedica instituirea de măsuri.

(298)

Imaginea agregată a tuturor segmentelor de utilizatori arată unele efecte negative, dar nu disproporționate în raport cu beneficiile pe care le-ar aduce măsura. Acestei chestiuni i se va acorda o atenție continuă în cadrul anchetei pentru etapa definitivă.

(299)

ExxonMobil, în calitate de producător de paraxilen (materie primă pentru fabricarea PTA, care este apoi utilizat pentru fabricarea PET), a fost singurul furnizor care a prezentat observații. Acesta a pretins că impactul negativ al măsurilor antidumping asupra producătorilor de PET va avea un efect negativ și asupra furnizorilor de paraxilen din Uniune, care ar pierde din vânzările pe piața Uniunii, deoarece producătorii de PET din Uniune nu ar fi în măsură să concureze cu importurile de PET din alte regiuni. S-a pretins, de asemenea, că producătorii de paraxilen din Uniune s-au confruntat deja cu provocări din cauza supracapacității mondiale și a creșterii importurilor. În plus, s-a susținut că producătorii de paraxilen au fost integrați în rafinării și, prin urmare, orice impact negativ asupra paraxilenului ar afecta și industria de rafinare din Uniune, care se confruntă deja cu provocări din cauza supracapacității mondiale, a modificării modelelor cererii de combustibil și a costurilor ridicate.

(300)

Aceste pretenții au fost nefondate și nu pot fi acceptate în această etapă. În plus, se face trimitere la analiza privind utilizatorii care fabrică PET, al cărei rezultat indică faptul că este posibil ca potențialele efecte negative să afecteze doar unii producători, a căror situație nu depinde în mod fundamental de absența măsurilor privind MEG. Prin urmare, nu se poate concluziona că impactul unor astfel de măsuri ar fi disproporționat pentru furnizori.

(301)

Mai multe părți interesate (CPME, CIFRS, Mitsubishi, Arteco, Proviron, Oxyde, HELM, NEO Group) au pretins că instituirea de măsuri antidumping nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece producătorii din Uniune nu pot satisface cererea utilizatorilor de MEG din Uniune și, prin urmare, sunt necesare importuri. În plus, s-a pretins că, din cauza caracterului sezonier al pieței MEG, este imposibil să se utilizeze întotdeauna întreaga capacitate de producție. S-a afirmat, de asemenea, că importurile de MEG din SUA și din Arabia Saudită nu pot fi înlocuite cu importuri din alte țări terțe, cum ar fi Canada, China, Kuweit, India, Mexic, Rusia și Turcia, având în vedere capacitatea de producție insuficientă, costurile ridicate de transport și cererea internă în creștere care caracterizează alte țări exportatoare. Arteco a pretins că, pentru a-și asigura viabilitatea activității de producere de agenți de răcire a motoarelor în Uniune, are nevoie de o aprovizionare sigură cu MEG, garantată prin posibilitatea de a se aproviziona din mai multe surse. Helm a susținut că, deși producătorii de MEG din Uniune intenționează să obțină o creștere a capacității de producție de oxid de etilenă, nu există planuri de creștere a capacității de producție pentru MEG.

(302)

Astfel cum se afirmă în considerentul 274, instituirea de măsuri este esențială pentru a ține sub control impactul masiv al importurilor care fac obiectul unui dumping și pentru a menține producția de MEG din Uniune. Fără o industrie a Uniunii, utilizatorii de MEG vor depinde de importuri și, prin urmare, nu vor avea o aprovizionare sigură cu MEG din mai multe surse. În plus, scopul instituirii măsurilor antidumping nu este de a opri importurile, ci de a restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentul 281, există și alte surse de aprovizionare, în afară de RAS și SUA, cum ar fi Taiwan, Singapore și Coreea. În plus, deși ancheta a arătat că producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au, într-adevăr, planuri de creștere a capacității de producție în Uniune în viitorul apropiat, se reamintește că, astfel cum se menționează în considerentul 249, există o supracapacitate de producție de MEG în lume. Prin urmare, pretențiile respective au fost respinse.

(303)

CPME a pretins că instituirea de taxe antidumping nu este în interesul Uniunii și ar afecta grav industria PET, scoțând producătorii de PET de pe piață.

(304)

Astfel cum se explică în considerentele 290-297, efectele negative potențiale care ar putea apărea, din păcate, pe termen scurt pentru producătorii de PET nu sunt considerate, în general, suficiente pentru a justifica neinstituirea măsurilor. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(305)

Mitsubishi a pretins că instituirea de măsuri antidumping nu este în interesul Uniunii, întrucât este de așteptat ca relațiile comerciale dintre SUA și China să se îmbunătățească în contextul unei noi administrații americane și, prin urmare, problema dumpingului și a prejudiciului nu va mai fi relevantă.

(306)

Astfel cum se afirmă în considerentul 247, deși restricțiile au fost într-adevăr relaxate, tarifele suplimentare continuă să se aplice ca regulă și este neclar modul în care va evolua situația. În plus, în pofida evoluției relațiilor comerciale dintre SUA și China, industria americană de MEG este orientată spre export, deținând o capacitate de producție în creștere, prin urmare, este probabil ca producătorii americani să își manifeste în continuare interesul deosebit pentru piața Uniunii, în special având în vedere faptul că China își extinde propria capacitate de MEG. Prin urmare, această pretenție a fost respinsă.

(307)

Arteco a pretins că instituirea de măsuri ar servi doar intereselor a două mari societăți, dintre care una este principalul concurent al Arteco pe piața din aval a agenților de răcire. În mod similar, Oxyde a pretins că, întrucât BASF era un producător foarte mare de antigel care utilizează propriul MEG, aceasta ar avea un avantaj concurențial față de concurenții săi, Arteco, HVL și Solventis, care ar trebui să plătească taxe antidumping la importurile de MEG.

(308)

Comisia nu a fost de acord cu aceste pretenții. Instituirea de măsuri va aduce beneficii pentru întreaga industrie a Uniunii, nu numai pentru doi producători. Într-adevăr, una dintre entitățile din cadrul grupului BASF produce agenți de răcire. Totuși, ancheta a arătat că această societate cumpără MEG de la societatea sa afiliată la prețurile pieței, la fel ca Arteco și alți utilizatori.

(309)

Arteco a pretins că, întrucât MEG este un produs de bază comercializat și transportat la nivel mondial, după instituirea măsurilor va exista o modificare semnificativă a fluxurilor comerciale și o creștere a transportului, conducând la emisii mai mari ale transportului maritim mondial, ceea ce dăunează eforturilor actuale de atenuare a schimbărilor climatice.

(310)

Comisia nu este de acord nici cu această pretenție. Modificarea schimburilor comerciale a avut loc deja în perioada examinată, când importurile din țările în cauză au înlocuit o parte semnificativă a producției interne. Neinstituirea de măsuri va duce la înlocuirea completă a producției interne cu importuri și, prin urmare, modificarea schimburilor comerciale se va accentua.

(311)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase care să indice, în această etapă a anchetei, că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de MEG originar din țările în cauză nu este în interesul Uniunii.

(312)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(313)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de monoetilenglicol originar din Statele Unite ale Americii și din Regatul Arabiei Saudite, în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de subcotare a prețurilor indicative și marjele de dumping. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(314)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(315)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor provizorii ale prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate cu societățile menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestora nu ar trebui să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(316)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți din SUA trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori din SUA care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor din SUA care nu au avut exporturi în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(317)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului internet al DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(318)

Nu s-au primit observații cu privire la exactitatea calculelor.

(319)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(320)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

(1)

La 14 octombrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de placaj din lemn de mesteacăn originar din Rusia (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 31 august 2020 de Woodstock Consortium (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria de placaj din lemn de mesteacăn din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

Avizul de deschidere a omis din greșeală un punct referitor la procedura de evaluare a interesului Uniunii. Deși această omisiune nu a afectat dreptul părților interesate de a prezenta observații cu privire la interesul Uniunii, s-a considerat oportun să se abordeze această omisiune din motive de transparență procedurală. Prin urmare, acesta a fost modificat la 11 decembrie 2020 (3).

(4)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în sensul articolului 5 conform cărora cerințele nu sunt îndeplinite fie în temeiul literei (c), fie al literei (d) din articolul 10 alineatul (4). Una dintre aceste cerințe, astfel cum este indicată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă. Comisia a analizat evoluția importurilor și nu a constatat nicio nouă creștere substanțială a importurilor.

(5)

Prin urmare, Comisia nu a supus importurile de placaj din lemn de mesteacăn din Rusia, conform definiției de la punctul 2, înregistrării în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază.

(6)

În avizul de deschidere, astfel cum a fost modificat, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din Rusia, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la anchetă.

(7)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Mai multe părți au solicitat să fie audiate de Comisie. Comisia a organizat audieri cu consorțiul Woodstock, UPM Plywood Oy, UPM Kymmene Otepää OÜ și cu producătorul rus UPM Kymmene Chudovo LLC.

(8)

Mai multe părți au susținut că plângerea nu a furnizat suficiente informații cu privire la versiunea sa deschisă.

(9)

Comisia a considerat că versiunea plângerii deschisă consultării de către părțile interesate conținea suficiente elemente de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale altor informații confidențiale pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(10)

Mai multe părți au susținut că anumiți indicatori de prejudiciu, cum ar fi capacitatea de producție, prețurile din Uniune și consumul la nivelul Uniunii, cuprinși în plângere, nu au susținut constatarea unui prejudiciu în cursul perioadei de anchetă.

(11)

Comisia reamintește că o constatare prima facie a unui prejudiciu important necesară pentru deschiderea unei anchete necesită examinarea, printre altele, a factorilor pertinenți, astfel cum sunt descriși în regulamentul de bază. Cu toate acestea, articolul 5 din regulamentul de bază nu impune în mod expres ca toți factorii de prejudiciu menționați la articolul 3 alineatul (5) să prezinte o deteriorare pentru ca prejudiciul important să fie suficient de bine documentat în scopul deschiderii unei anchete. În fapt, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori pertinenți (însă nu neapărat toți). Plângerea conținea aceste informații, care indicau existența unui prejudiciu. În consecință, Comisia a considerat că plângerea conținea suficiente elemente de probă privind prejudiciul.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion provizoriu a fost constituit din trei producători din Uniune situați în trei state membre diferite, reprezentând aproape 40 % din producția totală estimată și 35 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune. Selectarea acestor trei societăți s-a bazat pe cel mai mare volum de producție și vânzări de produs similar în UE în perioada iulie 2019-iunie 2020 care putea fi investigat în mod rezonabil, luându-se în considerare și răspândirea geografică. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(14)

Comisia a primit observații din partea unui grup de producători afiliați din Uniune, UPM, care a solicitat să fie inclus în eșantion. Cu toate acestea, după analizarea atentă a informațiilor furnizate, Comisia nu a găsit niciun motiv întemeiat pentru a modifica eșantionul selectat în mod provizoriu. În primul rând, având în vedere structura corporativă și canalele de vânzări ale grupului, adăugarea sau includerea oricăreia dintre cele două societăți în eșantion ar pune în pericol capacitatea Comisiei de a-și desfășura ancheta în termenele legale, din cauza creșterii substanțiale a volumului de muncă. În plus, includerea oricăreia dintre societăți în eșantion ar modifica reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu în ceea ce privește volumul producției sau al vânzărilor în Uniune sau răspândirea geografică doar într-o măsură limitată. Prin urmare, Comisia a decis să mențină societățile selectate în mod provizoriu ca eșantion final.

(15)

În urma notificării selectării eșantionului definitiv, una dintre societăți, UPM, a susținut că alți producători incluși în eșantion au structuri corporative și canale de vânzări la fel de complexe sau mai complexe. În mod similar, aceasta a susținut că includerea în eșantion și verificarea uneia dintre entitățile sale UPM-Kymmene Otepää Oü nu ar fi împovărătoare și, întrucât vizita de verificare ar avea loc de la distanță, aceasta nu ar afecta capacitatea Comisiei de a efectua ancheta.

(16)

Comisia a observat că, întrucât eșantionul includea deja societăți cu structuri complexe, includerea unei alte societăți cu structură complexă ar crește substanțial volumul de muncă și, prin urmare, ar pune în pericol capacitatea Comisiei de a-și desfășura ancheta în termenele legale. În acest sens, includerea UPM-Kymmene Otepää Oü ar fi necesitat, ca urmare a organizării vânzărilor, verificarea unei serii de alte entități juridice din grupul UPM, implicând unități de vânzare și de producție. Aceste entități nu ar putea fi examinate în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil.

(17)

Prin urmare, Comisia și-a menținut decizia de a nu include UPM în eșantionul final selectat. Eșantionul provizoriu a fost confirmat ca eșantion final și este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(18)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(19)

Treisprezece importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei importatori, pe baza celui mai mare volum de vânzări ale produsului care face obiectul anchetei din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost informați cu privire la selectarea eșantionului, dar nu au fost formulate observații.

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Rusia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Federației Ruse de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(21)

Cincisprezece producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei grupuri de societăți, dintre care unul cuprindea șapte producători-exportatori afiliați, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Eșantionul a reprezentat aproximativ 47 % din volumul total de exporturi către Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(22)

Doi producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion au susținut că ar trebui, de asemenea, să fie incluși în eșantion. Primul a susținut că ar trebui să fie inclus în eșantion, întrucât volumul vânzărilor sale către Uniune este apropiat de volumul celui de-al treilea producător-exportator inclus în eșantion. Cel de al doilea a afirmat că, în trecut, Comisia a examinat un număr semnificativ mai mare de producători-exportatori și, prin urmare, adăugarea sa nu va afecta în mod nejustificat capacitatea și resursele Comisiei. În plus, același producător-exportator a susținut că faptul că este afiliat unui grup de producători din Uniune îl diferențiază de ceilalți producători-exportatori. În special, potrivit afirmațiilor acestuia, conducerea, structura vânzărilor și organizarea sa logistică îl disting de unii sau de toți producătorii-exportatori incluși în eșantion (4).

(23)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 21 de mai sus, Comisia a inclus în eșantion trei societăți/grupuri de societăți. Cu toate acestea, numărul entităților care urmau să facă obiectul anchetei a fost mult mai mare, deoarece unul dintre grupuri era format din șapte producători-exportatori. În plus, societățile/grupurile aveau, de asemenea, comercianți afiliați și un importator afiliat implicați în vânzarea produsului în cauză. Afirmația primului producător-exportator privind volumul vânzărilor s-a bazat pe versiunea deschisă a răspunsului referitor la eșantionare disponibil tuturor producătorilor-exportatori cooperanți, în timp ce decizia privind eșantionarea s-a bazat pe volumul efectiv raportat de toți producătorii-exportatori. Atunci când se are în vedere volumul vânzărilor raportat de cei doi producători-exportatori în cauză, al treilea producător-exportator a raportat cu [5 %-10 %] mai mult în ceea ce privește volumul vânzărilor în comparație cu cel de al patrulea. În plus, argumentele prezentate de al doilea producător-exportator nu constituie un criteriu relevant pentru selectarea eșantionului în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a concluzionat că eșantionul selectat este reprezentativ pe baza criteriilor indicate la articolul 17 alineatul (1) și că cele două părți în cauză nu au furnizat date relevante care să conteste această concluzie. Prin urmare, cererile au fost respinse.

(24)

Zece producători-exportatori din Rusia au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, doar trei producători-exportatori au trimis chestionare complete în termenul stabilit. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie a anchetei ar fi îngreunat în mod inutil procedura. Prin urmare, Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acordării examinării individuale în etapa definitivă a anchetei.

(25)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători-exportatori/grupului de producători-exportatori din Rusia incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor neafiliați incluși în eșantion. Chestionarele fuseseră, de asemenea, puse la dispoziție online (5) în ziua deschiderii procedurii.

(26)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători-exportatori/grupul de producători-exportatori din Rusia incluși în eșantion, de la trei producători-exportatori cooperanți din Rusia, de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, de la importatorii neafiliați incluși în eșantion și de la nouă utilizatori.

(27)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare încrucișată la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (6). Comisia a efectuat verificări încrucișate de la distanță (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

Producători din Uniune

Importatori

Producători-exportatori din Rusia

(28)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(29)

Această cauză a fost inițiată la 14 octombrie 2020, și anume în perioada de tranziție convenită între Regatul Unit (denumit în continuare „Regatul Unit”) și UE, perioadă în care Regatul Unit se afla încă sub incidența dreptului Uniunii. Această perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu au mai fost considerate părți interesate în prezenta procedură.

(30)

Printr-o notă la dosar din 19 ianuarie 2021, Comisia a invitat operatorii din Regatul Unit care se considerau în continuare părți interesate să o contacteze (7). Nicio societate nu s-a prezentat.

(31)

Pentru a alinia setul de date colectate de la părțile interesate la faptul că perioada de tranziție s-a încheiat și că Regatul Unit nu mai intră sub incidența dreptului Uniunii, părțile interesate în cauză au fost invitate să furnizeze un răspuns revizuit la chestionar la nivelul UE-27.

(32)

Produsul în cauză este reprezentat de placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu o grosime individuală care nu depășește 6 mm, cu fețe exterioare din lemn specificat la subpoziția 4412 33, cu cel puțin un strat exterior din lemn de mesteacăn, acoperit sau nu (denumit în continuare „placaj din lemn de mesteacăn” sau „produsul care face obiectul anchetei”), originar din Rusia, încadrat în prezent la codul NC ex 4412 33 00 (cod TARIC 4412330010) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(33)

Placajul din lemn de mesteacăn este un material din foi de lemn format din straturi sau fâșii de furnir din lemn presate împreună cu clei în foi plate de mari dimensiuni. Acesta este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în sectorul construcțiilor, al ambalajelor și al mobilei.

(34)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(35)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Un utilizator, Emiliana Imballaggi S.p.A., și doi producători-exportatori ruși, Sveza și Vlas Truda, au solicitat excluderea din anchetă a placajului din lemn de mesteacăn, de formă pătrată, cu lungimea și lățimea de cinci picioare (1 525 × 1 525 mm), din cauza diferențelor în ceea ce privește: (i) proprietățile fizice, tehnice și chimice și caracteristicile geometrice; (ii) destinația finală și fungibilitatea; (iii) calitatea produsului; și (iv) percepția consumatorilor și prețurile; și (v) lipsa concurenței dintre placajul din lemn de mesteacăn dreptunghiular și cel pătrat.

(37)

Comisia a analizat cererile și a concluzionat că placajul de formă pătrată nu poate fi exclus din definiția produsului din următoarele motive: are aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază cu cele ale placajului de formă dreptunghiulară. De asemenea, placajul din lemn de mesteacăn de formă pătrată exercită o presiune concurențială asupra placajului din lemn de mesteacăn de formă dreptunghiulară, deoarece există un anumit grad de substituibilitate și este posibil ca placajul din lemn de mesteacăn de formă pătrată să fie prelucrat ulterior în placaj din lemn de mesteacăn de formă dreptunghiulară, odată ce a fost importat, cu riscul ulterior de circumvenție. În plus, industria Uniunii produce și deține echipamentele necesare pentru a se adapta la nevoile specifice ale clienților. Prin urmare, Comisia a respins cererile de excludere.

(38)

Un producător rus, Segezha, a afirmat că definiția produsului ar trebui să fie extinsă pentru a include nu numai placajul din lemn de mesteacăn, ci și placajul din lemn de pin, plop, okoumé și fag. S-a susținut că există concurență directă și fungibilitate între placajul din tipurile de lemn menționate mai sus și placajul din lemn de mesteacăn, care constituie împreună un singur produs.

(39)

Comisia a respins această afirmație, având în vedere că placajul din lemn de pin, cel de plop, cel de okoumé și cel de fag nu au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază precum placajul din lemn de mesteacăn. Faptul că în anumite aplicații, care nu au fost dezvoltate sau identificate în afirmație, ar putea fi utilizate produse și materiale alternative, cu un grad nedeterminat de capacitate de substituire, nu schimbă natura diferențelor fizice, tehnice și chimice dintre produsul în cauză și produsele respective.

(40)

Trei grupuri de producători-exportatori au fost incluse în eșantion.

(41)

Grupul Sveza era format din șapte producători și un comerciant, toți fiind direct implicați în producția și vânzarea produsului în cauză. Cei șapte producători vindeau prin intermediul unui comerciant afiliat pe piața internă și exportau direct în Uniune.

(42)

Zheshartsky LРK LLC face parte dintr-un grup de societăți denumit UPG. Acest producător exporta atât direct, cât și prin intermediul unei societăți afiliate cu sediul în Letonia.

(43)

Syktyvkar Plywood Mill Ltd. face parte dintr-un grup de societăți direct implicate în producția și vânzarea produsului în cauză. Acest grup includea patru comercianți afiliați care acționează pe piața internă.

(44)

Pentru stabilirea valorii normale, Comisia a solicitat un răspuns la chestionar din partea tuturor producătorilor incluși în eșantion care fabrică produsul în cauză.

(45)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(46)

Pe această bază, vânzările totale ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion pe piața internă au fost reprezentative.

(47)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative.

(48)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(49)

În cazul celor trei producători-exportatori/grupului de producători-exportatori, pentru anumite tipuri de produse care au fost exportate către Uniune în cursul perioadei de anchetă, fie nu au existat deloc vânzări pe piața internă, fie volumul vânzărilor pe piața internă ale tipului de produs respectiv a fost mai mic de 5 %, nefiind, prin urmare, reprezentative.

(50)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(51)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(52)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale tipului respectiv de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(53)

Pe de altă parte, valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă pe tip de produs numai pentru vânzările profitabile pe piața internă ale tipurilor de produs în cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(54)

Analiza vânzărilor pe piața internă a arătat că între 28 % și 93 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, în funcție de tipul de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă în situația descrisă în considerentul 51, sau ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai în situația descrisă în considerentul de mai sus.

(55)

În cazul în care, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(56)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(57)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(58)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unei societăți afiliate, astfel cum se descrie în considerentele 40 și 43 de mai sus.

(59)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(60)

În ceea ce privește producătorii-exportatori care exportau produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export era stabilit pe baza prețului la care produsul importat era revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și marja de profit.

(61)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(62)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, ambalare, costuri de credit, comisioane bancare, taxe vamale ale UE, alte taxe și comisioane la import.

(63)

Producătorul-exportator UPG a susținut că guvernul Federației Ruse a rambursat până la 80 % din costurile de transport suportate de fabricanți atunci când își transportă produsele pe piețele străine. Acest producător-exportator a susținut că ar trebui efectuată o ajustare ascendentă a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) literele (e) și (k) din regulamentul de bază, deoarece nu s-a acordat o rambursare similară pentru vânzările pe piața internă.

(64)

Articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază prevede că se poate opera o ajustare și pe baza diferențelor aferente altor factori care nu sunt prevăzuți la literele (a)-(j), în cazul în care se demonstrează că aceste diferențe afectează comparabilitatea prețurilor, astfel cum se cere în prezentul alineat, și în special dacă în mod sistematic cumpărătorii plătesc prețuri diferite pe piața internă din cauza lor. Cu toate acestea, producătorul-exportator nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că prețurile au fost afectate de acest regim de subvenționare. În special, producătorul-exportator care a solicitat ajustarea nu a furnizat niciun element de probă care să ateste că clienții săi au plătit în mod sistematic prețuri diferite pe piața internă din cauza presupusei diferențe de rambursare a costurilor de transport de către guvernul Federației Ruse între vânzările pe piața internă și vânzările la export. Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia a observat, de asemenea, că rambursarea costurilor de transport pentru vânzările către piețele străine, cu excluderea, după toate probabilitățile, a vânzărilor pe piața internă constituie o subvenție la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1037. Aceste regimuri îmbunătățesc capacitatea exportatorilor de a concura în mod neloial pe piețele străine și, în special, de a susține financiar practicile de dumping. Prin urmare, acestea nu constituie un factor care să poată beneficia de o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Într-adevăr, permiterea unei ajustări pentru factorii care facilitează angajarea unui exportator în practici de dumping ar conduce la ascunderea amplorii dumpingului practicat efectiv. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(65)

Același producător-exportator a solicitat, de asemenea, efectuarea unei ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru comisioanele plătite unui comerciant afiliat pentru vânzările pe piața internă. Cu toate acestea, producătorul-exportator a furnizat, de asemenea, informații conform cărora comisioanele plătite au vizat atât vânzările pe piața internă, cât și vânzările la export către Uniune. În consecință, Comisia a alocat valoarea comisioanelor plătite comerciantului afiliat atât pentru vânzările pe piața internă, cât și pentru vânzările la export, pe baza volumului acestor vânzări.

(66)

Toți producătorii-exportatori din grupul Sveza inclus în eșantion au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unei societăți interne afiliate, și anume Sveza-Les LLC (denumită în continuare „Sveza-Les”), cu sediul în Sankt Petersburg. Toți producătorii-exportatori din grupul Sveza au semnat un contract de agent pe bază de comision cu comerciantul afiliat în cauză. Toți producătorii-exportatori din cadrul grupului sunt fie direct, fie indirect afiliați societății respective. Aceștia au susținut că nu ar trebui deduse din prețul de export comisioanele plătite comerciantului, întrucât nu afectează comparabilitatea prețurilor, deoarece comerciantul afiliat a îndeplinit exact aceleași funcții în vânzările la export și vânzările pe piața internă. Singura diferență s-ar referi la remunerarea activităților comerciantului afiliat: Vânzările pe piața internă sunt acoperite de o marjă comercială, în timp ce vânzările la export fac obiectul unui comision, pe baza unor acorduri de comision. Producătorii-exportatori au susținut, de asemenea, că constituie o entitate economică unică împreună cu comerciantul, ceea ce afectează atât vânzările pe piața internă, cât și vânzările la export.

(67)

Ca răspuns, Comisia a reamintit că toate cele șapte societăți de producție din cadrul grupului au semnat un contract care prevedea un comision clar definit pentru fiecare vânzare la export care a fost efectiv plătită. Acest lucru nu s-a întâmplat pe piața internă. Acest lucru dă naștere unei probleme de comparabilitate a prețurilor în temeiul articolului 2 alineatul (10) între prețul de export și valoarea normală și, prin urmare, Comisia a dedus comisionul plătit în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i).

(68)

În plus, în ceea ce privește existența unei entități economice unice, Comisia a reamintit că, în conformitate cu jurisprudența Uniunii, existența unui acord de comision scris numai cu privire la vânzările la export este un element important care tinde să demonstreze că comerciantul nu este un departament intern de vânzări al producătorilor-exportatori în ceea ce privește vânzările la export (8). Contractul conține, de asemenea, numeroase clauze, cum ar fi o clauză de arbitraj care indică o lipsă de solidaritate între societăți. Aceste clauze au fost dificil de reconciliat cu afirmația potrivit căreia producătorii-exportatori și comerciantul afiliat ar trebui considerați ca o singură entitate economică, în ciuda faptului că sunt societăți distincte din punct de vedere juridic. De asemenea, se pare că unele funcții de vânzări au fost menținute de către producătorii-exportatori, având în vedere costurile lor VAG în acest sens. În cele din urmă, Comisia a precizat că comerciantul afiliat a emis facturile în numele producătorilor-exportatori către primii clienți independenți din Uniune. Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu afirmația conform căreia comerciantul și producătorii-exportatori constituie o entitate economică unică în ceea ce privește vânzările la export.

(69)

Ancheta a arătat, de asemenea, că agenții neafiliați situați în Uniune au fost, de asemenea, implicați în unele vânzări la export ale grupului Sveza. Acești agenți au încasat un comision, care a fost înregistrat în contabilitatea Sveza-Les ca parte a costurilor sale VAG. Prin urmare, Comisia a ajustat prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru comisionul plătit agenților neafiliați pentru vânzările la export. Ajustarea a constat în comisionul constituit din onorariul agentului înregistrat în contabilitatea Sveza-Les.

(70)

În cele din urmă, același grup a susținut că, în cazul în care Comisia ar ajusta prețul de export, aceasta ar însemna că Comisia a considerat că producătorii-exportatori și comerciantul afiliat nu au format o entitate economică unică. În consecință, ar trebui să se efectueze deduceri și pentru costurile VAG și profitul asociat revânzărilor produsului similar vândut pe piața internă.

(71)

Comisia a reamintit că, contrar situației vânzărilor la export, în care fabricile facturează direct primilor clienți independenți din Uniune, vânzările pe piața internă se realizează către primii clienți independenți prin intermediul Sveza-Les. Cu alte cuvinte, Sveza-Les revinde produsul în cauză pe care l-a achiziționat de la diferitele fabrici ale grupului. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie să se stabilească pe baza respectivului preț de vânzare pe piața internă către primul client independent. O ajustare pentru marjă în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) ar presupune că vânzarea relevantă pentru stabilirea valorii normale ar fi mai degrabă vânzarea dintre fabrici și Sveza-Les pentru care un preț ar fi stabilit după deducerea presupusei marje percepute de Sveza-Les la revânzarea produsului. Cu toate acestea, vânzarea de către fabrici către Sveza-Les nu reprezintă vânzări către un prim client independent. În aceste condiții, o deducere a marjei percepute de Sveza-Les nu ar fi conformă cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Mai mult, în conformitate cu textul articolului 2 alineatul (10) litera (i), o ajustare pentru marja încasată de un comerciant ar necesita, de asemenea, existența unor elemente de probă potrivit cărora Sveza-Les îndeplinește funcții similare cu cele ale unui agent care acționează pe bază de comision pentru vânzările pe piața internă. Nu există astfel de elemente de probă la dosar. Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu afirmația potrivit căreia se justifica o ajustare pentru marjă aplicată vânzărilor pe piața internă.

(72)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(73)

Pentru producătorii-exportatori din cadrul grupului Sveza, Comisia a calculat mai întâi o marjă de dumping individuală pentru fiecare producător-exportator și, într-o a doua etapă, a calculat o marjă de dumping ponderată pentru întregul grup Sveza.

(74)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(75)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(76)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 15,7 %.

(77)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din Rusia, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(78)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 81 % din volumul total de importuri din cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion și examinate individual, cu marja de dumping cea mai ridicată.

(79)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(80)

Un număr de 15 producători cunoscuți din Uniune au fabricat produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(81)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 849 000 de metri cubi. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, precum răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se indică la punctul 1.6, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau 39 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(82)

Producția Uniunii destinată consumului captiv a fost estimată la mai puțin de 0,5 %. Din cauza caracterului său nesemnificativ, consumul captiv nu este considerat relevant pentru analiza prejudiciului în acest caz.

(83)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza (a) datelor prezentate de reclamant cu privire la vânzările de produs similar ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune, astfel cum au fost verificate încrucișat cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion; (b) importurilor de produs care face obiectul anchetei din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate în statisticile Eurostat (9).

(84)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii în metri cubi (m3)

(85)

Consumul în Uniune a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. O analiză detaliată arată o creștere constantă de la an la an, cea mai mare creștere din 2017 până în 2018, de 7 %, atenuând rata în anii următori, dar cu o creștere constantă.

(86)

Înainte de deschiderea procedurii și de crearea ulterioară a unui cod TARIC specific (10), importurile produsului în cauză au fost înregistrate la nivelul NC (11), incluzând și alte produse decât produsul în cauză. Pentru a estima volumul de importuri ale produsului în cauză în cursul perioadei examinate, Comisia a aplicat același raport (TARIC/NC) observat după deschiderea anchetei între volumele importurilor de la codul NC complet și importurile pentru produsul în cauză pe baza datelor TARIC. Pentru importurile din țara în cauză, raportul a fost stabilit la 78 %.

(87)

Rezultatele acestei metodologii confirmă tendința importurilor prezentată în plângere.

(88)

Utilizând metodologia menționată anterior, Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(89)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (m3) și cota de piață

(90)

Importurile din țara în cauză au crescut de la aproximativ 871 050 de metri cubi la aproximativ 1 192 712 metri cubi în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 37 %. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 46 % la 56 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 20 %.

(91)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza statisticilor Eurostat EUR/tonă la nivelul NC. În timp ce, după cum s-a explicat la punctul 4.3.1 de mai sus, importurile produsului în cauză au fost înregistrate împreună cu un coș mai mare de produse, această metodologie oferă o estimare fiabilă a prețurilor și a evoluției sale în timp, întrucât marea majoritate a importurilor încadrate la acest cod NC au reprezentat produsul în cauză, și permite compararea evoluției prețurilor între diferite țări exportatoare.

(92)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)a evoluat după cum urmează:

(93)