ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 189

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 64
28 mai 2021


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 ( 1 )

1

 

*

Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului Europa creativă (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 ( 1 )

34

 

*

Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (reformare) ( 1 )

61

 

 

DECIZII

 

*

Ecizia (UE) 2021/820 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2021 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei și de abrogare a Deciziei nr. 1312/2013/UE ( 1 )

91

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

28.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/1


REGULAMENTUL (UE) 2021/817 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 mai 2021

de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Realizarea de investiții în mobilitatea în scopul învățării pentru toți, indiferent de proveniență și de mijloace, precum și în cooperare și în dezvoltarea de politici inovatoare în domeniile educației și formării, tineretului și sportului este esențială pentru construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și bazate pe coeziune și pentru susținerea competitivității Uniunii, aspecte cu atât mai importante în contextul unor schimbări rapide și profunde determinate de revoluția tehnologică și de globalizare. În plus, astfel de investiții contribuie totodată la consolidarea identității și a valorilor europene și la realizarea unei Uniuni mai democratice.

(2)

În comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia și-a prezentat viziunea în privința eforturilor care trebuie depuse în vederea creării, până în 2025, a unui spațiu european al educației, în care învățarea să nu fie afectată de frontiere. Comunicarea respectivă a stabilit o viziune pentru o Uniune în care rămânerea în alt stat membru pentru a studia și pentru a învăța, indiferent sub ce formă și în ce cadru, să devină o normalitate, în care, pe lângă limba maternă, cunoașterea altor două limbi să devină norma, și în care cetățenii să aibă un sentiment puternic al propriei identități de europeni, al patrimoniului cultural european și al diversității sale. În contextul respectiv, Comisia a subliniat necesitatea promovării programului Erasmus+, deja consacrat, pentru toate categoriile de cursanți pe care le acoperă deja, cu scopul de a ajunge și la cursanții cu mai puține oportunități.

(3)

Importanța educației, a formării și a tineretului pentru viitorul Uniunii se reflectă în comunicarea Comisiei din 14 februarie 2018 intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”. Comunicarea respectivă a subliniat faptul că statele membre trebuie să își onoreze angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg din 17 noiembrie 2017, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a Pilonului european al drepturilor sociale proclamat în mod solemn și semnat la 17 noiembrie 2017 de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie (4) și a Principiului 1 enunțat în acesta, care se referă la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții. Comunicarea respectivă a evidențiat necesitatea intensificării mobilității și a schimburilor, în special prin intermediul unui program Erasmus+ care să fie consolidat în mod substanțial, favorabil incluziunii și extins, astfel cum a solicitat Consiliul European în concluziile sale din 14 decembrie 2017.

(4)

Principiul 1 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabile incluziunii, pentru a dobândi și menține competențe care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. De asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale afirmă limpede importanța serviciilor de educație și îngrijire timpurie de bună calitate, precum și importanța asigurării egalității de șanse pentru toți.

(5)

În Declarația de la Bratislava, semnată la 16 septembrie 2016, liderii a 27 de state membre au subliniat hotărârea lor de a oferi oportunități mai bune pentru tineret. În Declarația de la Roma, semnată la 25 martie 2017, liderii a 27 de state membre, ai Consiliului European, ai Parlamentului European și ai Comisiei s-au angajat să întreprindă acțiuni în vederea unei Uniuni în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent, precum și care salvgardează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală.

(6)

Raportul Comisiei din 31 ianuarie 2018 privind evaluarea intermediară a programului Erasmus+ din perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „programul din perioada 2014-2020”) a confirmat faptul că instituirea unui program unic pentru educație și formare, tineret și sport a avut ca rezultat simplificarea semnificativă, raționalizarea și crearea de sinergii în gestionarea programului respectiv, dar a concluzionat că mai sunt necesare îmbunătățiri pentru a consolida câștigurile în materie de eficiență ale programului din perioada 2014-2020. În consultările pentru evaluarea intermediară respectivă și pentru viitorul program, statele membre și părțile interesate s-au declarat în mod ferm în favoarea continuității în ceea ce privește domeniul de aplicare, arhitectura și mecanismele de funcționare ale programului Erasmus+, solicitând însă o serie de îmbunătățiri, cum ar fi ca programul Erasmus+ să devină mai favorabil incluziunii, mai simplu și mai ușor de gestionat de către beneficiari. De asemenea, statele membre și părțile interesate și-au exprimat sprijinul deplin pentru ca programul Erasmus+ să continue să aibă un caracter integrat și subordonat conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. În rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a programului Erasmus+ (6), Parlamentul European a salutat structura integrată a programului din perioada 2014-2020 și a solicitat Comisiei să exploateze pe deplin dimensiunea de învățare pe tot parcursul vieții a programului respectiv, prin promovarea și încurajarea cooperării transsectoriale în cadrul programului Erasmus+. Statele membre și părțile interesate au evidențiat, de asemenea, necesitatea consolidării suplimentare a dimensiunii internaționale a programului Erasmus+.

(7)

Consultarea publică deschisă din 2018 cu privire la finanțarea acordată de Uniune în domeniul valorilor și al mobilității a confirmat constatările esențiale ale raportului privind evaluarea intermediară a programului din perioada 2014-2020 și a subliniat necesitatea ca viitorul program să fie mai favorabil incluziunii, ca accentul să fie pus în continuare pe prioritățile legate de modernizarea sistemelor de educație și formare și ca prioritățile privind promovarea identității europene, a cetățeniei active și a participării la viața democratică să fie consolidate.

(8)

În comunicarea sa din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, Comisia a solicitat ca în următorul cadru financiar să se investească mai mult în oameni și să se pună mai mult accentul pe tineri. În comunicarea menționată, Comisia a recunoscut că programul Erasmus+ este una dintre cele mai vizibile reușite ale Uniunii. În comunicarea sa din 27 mai 2020 intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa”, Comisia a recunoscut rolul programului Erasmus+ în sporirea rezilienței Uniunii și în abordarea provocărilor socioeconomice. Comisia și-a confirmat de asemenea angajamentul privind un program Erasmus+ puternic consolidat. Aceasta ar permite unui număr mai mare de persoane să se deplaseze într-o altă țară pentru a studia sau pentru a munci și ar permite programului să pună accentul pe incluziune și pe implicarea mai multor persoane cu mai puține oportunități.

(9)

În acest context, este necesar să se instituie Erasmus+, Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport (denumit în continuare „programul”), care să succeadă programului din perioada 2014-2020. Caracterul integrat al programului din perioada 2014-2020, care acoperea învățarea în orice context, fie formal, nonformal sau informal, și în toate etapele vieții, ar trebui consolidat pentru a stimula parcursuri de învățare flexibile, care să le permită oamenilor să dobândească și să își îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru dezvoltarea personală și pentru a face față provocărilor și a fructifica la maximum oportunitățile secolului XXI.

(10)

Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (7) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”).

(11)

Programul ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a contribui într-o și mai mare măsură la punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților politicii Uniunii în domeniile educației și formării, tineretului și sportului. O abordare coerentă a învățării pe tot parcursul vieții este esențială pentru gestionarea diferitelor tranziții cu care oamenii se confruntă de-a lungul vieții. O astfel de abordare ar trebui încurajată printr-o cooperare transsectorială eficace. În continuarea acestei abordări, programul ar trebui să mențină o relație strânsă cu cadrul strategic general pentru cooperarea în materie de politici la nivelul Uniunii în domeniile educației și formării și tineretului, inclusiv în ceea ce privește agendele de politici pentru învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională și educația adulților, consolidând în același timp sinergiile cu alte programe și politici conexe ale Uniunii și dezvoltând noi asemenea sinergii.

(12)

Programul are un rol fundamental în crearea unui spațiu european al educației. Pornind de la comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia a reamintit în comunicarea sa din 30 septembrie 2020 privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, că programul Erasmus+ rămâne esențial pentru a atinge obiectivele privind o educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie favorabile incluziunii și de calitate, precum și pentru a pregăti Uniunea să facă față tranziției digitale și tranziției verzi. Programul ar trebui să fie în măsură să contribuie la următorul cadru strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării și la Noua agendă pentru competențe în Europa pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență stabilită în comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 printr-un angajament comun față de importanța strategică a aptitudinilor, a competențelor-cheie și a cunoștințelor pentru menținerea locurilor de muncă și pentru sprijinirea creșterii economice, a competitivității, a inovării și a coeziunii sociale, în conformitate cu Recomandarea din 22 mai 2018 a Consiliului (8). Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru educația digitală stabilit în comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală”. Programul ar trebui să răspundă transformării digitale necesare de la nivelul educației și formării, tineretului și sportului. De asemenea, programul ar trebui să ajute statele membre să îndeplinească obiectivele Declarației de la Paris din 17 martie 2015 privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație.

(13)

În concordanță cu Strategia Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 (9), care reprezintă cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada 2019-2027 și care se bazează pe comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE și sistemele de înaltă calitate pentru formarea lucrătorilor de tineret”, validarea învățării nonformale și informale și abordări orientate către calitate pentru capacitarea organizațiilor de tineret. Programul ar trebui să sprijine un dialog al UE cu tinerii care să fie amplu și favorabil incluziunii și ale cărui priorități să fie determinate de nevoile tinerilor.

(14)

Programul ar trebui să ia în considerare Planul de lucru relevant al Uniunii Europene pentru sport, care constituie cadrul de cooperare la nivelul Uniunii în domeniul sportului. Ar trebui să se asigure consecvența și complementaritatea între Planul de lucru relevant al Uniunii Europene pentru sport și acțiunile susținute prin intermediul programului în domeniul sportului. Este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă, ținând cont de rolul important pe care sportul îl are în promovarea activității fizice și a unui stil de viață sănătos, a relațiilor interpersonale, a incluziunii sociale și a egalității. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de mobilitate în scopul învățării pentru personalul sportiv, în primul rând pentru sportul de masă. Membrii personalului din sportul profesionist, inclusiv persoanele implicate într-o dublă carieră, sportivă și nesportivă, pot de asemenea să sporească impactul învățării și transferul de cunoștințe pentru organizațiile și personalul sportiv din sportul de masă. Prin urmare, programul ar trebui să poată sprijini oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru membrii personalului din sportul profesionist atunci când participarea unor astfel de membrii ai personalului poate aduce beneficii sportului de masă. Programul ar trebui să contribuie la promovarea valorilor europene comune prin intermediul sportului, al bunei guvernanțe și integrității în sport, al dezvoltării durabile, precum și al educației, formării și competențelor în sport și prin sport. Evenimentele sportive organizate fără scop lucrativ sprijinite de program ar trebui să dobândească o dimensiune și un impact europene.

(15)

Programul ar trebui să poată sprijini orice domeniu de studiu și ar trebui să contribuie mai ales la consolidarea capacității de inovare a Uniunii prin sprijinirea unor activități care ajută cetățenii să își dezvolte cunoștințele, aptitudinile, competențele și atitudinile de care au nevoie în domenii de studiu sau discipline orientate spre viitor, cum ar fi știința, tehnologia, ingineria, artele și matematica (STIAM), schimbările climatice, protecția mediului, dezvoltarea durabilă, energia curată, inteligența artificială, robotica, analiza datelor, designul și arhitectura, precum și alfabetizarea digitală și mediatică. Inovarea poate fi stimulată prin toate acțiunile vizând mobilitatea în scopul învățării și cooperarea, fie gestionate direct sau indirect.

(16)

Sinergiile cu programul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Orizont Europa”) ar trebui să garanteze că resursele combinate, din program și din Orizont Europa, sunt folosite pentru sprijinirea de activități care vizează consolidarea și modernizarea instituțiilor europene de învățământ superior. Orizont Europa va completa, după caz, sprijinul acordat de program inițiativei privind universitățile europene, ca parte a elaborării unor noi strategii comune și integrate, pe termen lung și durabile, în domeniile educației, cercetării și inovării. Sinergiile cu programul Orizont Europa vor contribui la stimularea combinării educației cu cercetarea, în special în instituțiile de învățământ superior.

(17)

Tehnologiile noi și emergente oferă oportunități semnificative de învățare și de schimburi și s-au dovedit a fi deosebit de importante în timpul pandemiei de COVID-19. Pe lângă mobilitatea fizică în scopul învățării, care rămâne activitatea principală a programului, ar trebui promovate formate virtuale, cum ar fi învățarea virtuală, pentru a completa sau a sprijini mobilitatea fizică în scopul învățării, pentru a oferi oportunități de învățare relevante celor care nu se pot deplasa fizic într-o altă țară decât țara lor de reședință sau pentru a încuraja schimburile prin intermediul unor formate de învățare inovatoare. După caz, ar trebui promovată cooperarea virtuală în cadrul programului. Comisia ar trebui să se asigure că, acolo unde este posibil și oportun, instrumentele de învățare virtuale dezvoltate în cadrul programului sunt puse la dispoziția publicului larg.

(18)

În realizarea obiectivelor sale, programul ar trebui să favorizeze o mai mare incluziune, îmbunătățind participarea persoanelor cu mai puține oportunități. O serie de măsuri ar putea contribui la creșterea participării la program a persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv o promovare, o comunicare, o consiliere și o asistență mai bune și mai bine direcționate, proceduri simplificate, formate mai flexibile de mobilitate în scopul învățării, precum și intensificarea colaborării cu organizațiile mici, în special cu organizații nou-intrate și cu organizațiile locale de la nivelul comunității care lucrează direct cu cursanți de toate vârstele care se confruntă cu un dezavantaj. Este important să se recunoască faptul că nivelul scăzut de participare a persoanelor cu mai puține oportunități are la origine mai multe cauze și depinde de context. Prin urmare, într-un cadru la nivelul Uniunii al unor astfel de măsuri menite să sporească participarea persoanelor cu mai puține oportunități, ar trebui elaborate planuri de acțiune pentru incluziune, adaptate la grupurile-țintă și la circumstanțele specifice din fiecare stat membru.

(19)

În unele cazuri, este mai puțin probabil ca persoanele cu mai puține oportunități să participe la program din motive financiare, fie din cauza situației lor economice, fie din cauza costurilor de participare mai mari pe care le generează situația lor specifică, așa cum se întâmplă adesea în cazul persoanelor cu handicap. În astfel de cazuri, participarea lor ar putea fi facilitată printr-un sprijin financiar specific. Prin urmare, Comisia ar trebui să se asigure că sunt instituite astfel de măsuri de sprijin financiar, inclusiv prin eventuale ajustări ale granturilor la nivel național. Costurile suplimentare legate de măsurile de facilitare a incluziunii ar trebui să nu constituie un motiv de respingere a unei candidaturi.

(20)

Pentru a face programul mai accesibil pentru organizații nou-intrate și pentru organizațiile cu o capacitate administrativă redusă, precum și pentru a-l face mai ușor de gestionat pentru beneficiari, ar trebui luate o serie de măsuri în vederea simplificării procedurilor programului la nivelul implementării. În acest sens, sistemele de tehnologie a informației din cadrul programului ar trebui să fie ușor de utilizat și să ofere un acces simplu la oportunitățile oferite de program. În același sens, procedurile instituite pentru implementarea programului ar trebui să fie coerente și simple și ar trebui să fie însoțite de informații și măsuri de sprijin de înaltă calitate. În acest scop, ar trebui organizate reuniuni periodice ale rețelei agențiilor naționale.

(21)

În comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia a subliniat rolul esențial pe care educația, cultura și sportul îl joacă în promovarea cetățeniei active și a valorilor comune în rândul generațiilor cele mai tinere. Consolidarea identității europene și promovarea participării active a cetățenilor și a societății civile la procesele democratice sunt aspecte esențiale pentru viitorul Europei și al societăților democratice. Deplasările în străinătate pentru a studia, a învăța, a se forma și a lucra sau pentru a participa la activități pentru tineret și la activități sportive contribuie la consolidarea acestei identități europene în toată diversitatea sa. Acestea întăresc sentimentul de apartenență la o comunitate culturală și stimulează învățarea interculturală, gândirea critică și cetățenia activă, în rândul cetățenilor de toate vârstele. Cei care iau parte la activități de mobilitate în scopul învățării ar trebui să se implice în comunitățile lor locale și în comunitățile locale din țara lor gazdă pentru a-și împărtăși experiențele. Programul ar trebui să sprijine activitățile legate de consolidarea tuturor aspectelor legate de creativitate în educație, formare și tineret, precum și cele legate de perfecționarea competențelor-cheie individuale.

(22)

Programul ar trebui să sprijine numai acțiunile și activitățile care prezintă o potențială valoare adăugată europeană. Noțiunea de valoare adăugată europeană trebuie înțeleasă în sens larg și poate fi demonstrată în moduri diferite, cum ar fi situațiile în care acțiunile sau activitățile au un caracter transnațional, în special în ceea ce privește mobilitatea în scopul învățării și cooperarea care vizează obținerea unui impact sistemic durabil, situațiile în care ele completează sau favorizează sinergiile cu alte programe și politici la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, sau cele în care contribuie la utilizarea eficace a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii.

(23)

Ar trebui stimulată dimensiunea internațională a programului în vederea oferirii mai multor oportunități pentru mobilitate în scopul învățării, cooperare și dialog în materie de politici cu țările terțe care nu sunt asociate la program. Pornind de la punerea în aplicare cu succes a activităților internaționale referitoare la învățământul superior și la tineret în cadrul programelor precedente din domeniile educației și formării și tineretului, ar trebui ca activitățile de mobilitate internațională în scopul învățării să fie extinse pentru a include și alte sectoare, cum ar fi educația și formarea profesională și sportul. Pentru a spori impactul activităților respective, este important să fie amplificate sinergiile dintre program și instrumentele de acțiune externă ale Uniunii, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr 480/2009 al Consiliului, și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). Instrumentele de acțiune externă ale Uniunii ar trebui să vizeze sporirea oportunităților, în special pentru persoanele și organizațiile din țările terțe care nu sunt asociate la program, sprijinind, în special, consolidarea capacităților în aceste țări, dezvoltarea competențelor și schimburile interpersonale și oferind totodată mai multe posibilități de cooperare, mobilitate în scopul învățării și dialog în materie de politici.

(24)

Arhitectura de bază a programului din perioada 2014-2020, constând în trei capitole, și anume educația și formarea, tineretul și sportul, structurate în jurul a trei acțiuni-cheie, s-a dovedit utilă și ar trebui menținută. Ar trebui să se aducă îmbunătățiri pentru a simplifica și raționaliza acțiunile sprijinite de program. Stabilitatea și continuitatea ar trebui, de asemenea, asigurate și în ceea ce privește gestiunea și modurile de implementare. Global, cel puțin 75 % din bugetul programului ar trebui să fie executat prin gestiune indirectă de către agențiile naționale. Aceasta include acțiunile precum mobilitatea în scopul învățării în toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului și parteneriatele pentru cooperare, inclusiv parteneriatele la scară redusă în domeniile educației și formării și tineretului. După caz, ar trebui instituite mecanisme specifice de gestiune directă pentru acțiunile care implică rețele la nivelul Uniunii și organizații europene în cadrul acțiunilor-cheie 2 și 3, cu excepția parteneriatelor la scară redusă.

(25)

Programul ar trebui să pună în aplicare un set de acțiuni pentru a sprijini mobilitatea în scopul învățării, cooperarea dintre organizații și instituții, elaborarea de politici și cooperarea la nivelul acestora, precum și acțiunile Jean Monnet. Prezentul regulament ar trebui să stabilească acțiunile respective, precum și descrierea lor, inclusiv activitățile care ar putea fi puse în aplicare în cadrul acestora în cursul perioadei de programare.

(26)

Programul ar trebui să consolideze actualele oportunități de mobilitate în scopul învățării, în special în sectoarele în care programul și-ar putea spori cel mai mult eficiența, pentru a extinde aria de acoperire a unor astfel de oportunități și a răspunde cererii mari nesatisfăcute. Acest lucru ar trebui realizat în special prin intensificarea și facilitarea mobilității în scopul învățării pentru studenți, elevi, cursanți adulți și cei care urmează cursuri de educație și formare profesională, precum ucenicii și stagiarii, inclusiv în scopul actualizării competențelor și al reconversiei profesionale. Proaspeții absolvenți și persoanele care au obținut recent o calificare în urma unui parcurs de educație și formare profesională ar trebui să poată participa la mobilitatea în scopul învățării. Participarea proaspeților absolvenți la mobilitatea în scopul învățării ar trebui să se bazeze pe criterii obiective și ar trebui să se asigure egalitatea de tratament. Totodată, pentru a se adresa unui număr mai mare de tineri, ar trebui să fie extinse oportunitățile de mobilitate în scopul învățării pentru tinerii care participă la activități de învățare nonformală. Având în vedere efectul său de amplificare, ar trebui stimulată și mobilitatea în scopul învățării a personalului din domeniile educației și formării, tineretului și sportului. Oportunitățile de mobilitate în scopul învățării ar trebui să poată lua diferite forme, inclusiv stagii, ucenicii, schimburi de tineri, schimburi școlare, predare sau participare la o activitate de dezvoltare profesională, și ar trebui să se bazeze pe nevoile specifice ale diferitelor sectoare. Programul ar trebui să sprijine calitatea în cadrul mobilității în scopul învățării, inclusiv calitatea în baza principiilor stabilite în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 (11) și în Recomandările Consiliului din 28 iunie 2011 (12), 20 decembrie 2012 (13), 15 martie 2018 (14), 26 noiembrie 2018 (15) și 24 noiembrie 2020 (16).

(27)

În conformitate cu viziunea creării unui adevărat spațiu european al educației, programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze mobilitatea în scopul învățării și schimburile și să promoveze participarea studenților la activități educaționale, culturale și sportive, prin sprijinirea digitalizării proceselor, de exemplu prin inițiativa privind legitimația europeană de student. În acest context, Comisia ar trebui să dezvolte inițiativa privind legitimația europeană de student, în special pentru studenții care participă la program. Inițiativa privind legitimația europeană de student ar putea fi un pas important pentru ca mobilitatea în scopul învățării pentru toți să devină o realitate, prin faptul că ar permite unor instituții de învățământ superior să trimită și să primească mai mulți studenți în cadrul schimburilor, sporind totodată în continuare calitatea la nivelul mobilității în scopul învățării a studenților, și, de asemenea, prin faptul că ar facilita accesul acestora la diverse servicii, precum biblioteci transport și cazare, înainte de sosirea fizică a acestora la instituția din străinătate.

(28)

Programul ar trebui să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică a Europei, inclusiv prin sprijinirea de activități care contribuie la proiecte de participare și educație civică în care tinerii să se implice și să învețe cum să participe la societatea civilă, contribuind astfel la conștientizarea valorilor europene comune, inclusiv a drepturilor fundamentale, precum și a culturii și istoriei europene, facilitând întâlniri între tineri și factorii de decizie la nivel local, național și la nivelul Uniunii și contribuind la procesul de integrare europeană.

(29)

Pornind de la evaluarea și dezvoltarea în continuare a inițiativei DiscoverEU, care a fost lansată sub forma unei acțiuni pregătitoare în 2018, programul ar trebui să le ofere tinerilor mai multe oportunități de a descoperi toate destinațiile din Europa prin experiențe de învățare în străinătate. Tinerilor, în special celor cu mai puține oportunități, ar trebui să li se dea șansa de a avea o primă scurtă experiență, individuală sau în grup, de a călători prin Europa în cadrul unei activități educaționale informale și nonformale menite să le dezvolte sentimentul de apartenență la Uniune și să îi ajute să descopere diversitatea culturală și lingvistică a acesteia. Participanții ar trebui să fie selectați pe baza unor criterii clare și transparente. Organismele de punere în aplicare ar trebui să promoveze măsuri care să garanteze că inițiativa DiscoverEU este incluzivă și echilibrată din punct de vedere geografic, atât în ceea ce privește permisele de călătorie alocate, cât și statele membre vizitate, și să sprijine activitățile cu o puternică dimensiune de învățare. În acest sens, prin măsuri specifice, cum ar fi activități de promovare, sesiuni de informare înainte de plecare și evenimente pentru tineri, programul ar trebui să promoveze alegerea și a unor state membre mai puțin vizitate și a regiunilor periferice. Ar trebui avute în vedere și alte mijloace de transport, în cazul în care transportul feroviar nu este disponibil sau este foarte nepractic, în special ținând cont de situația specifică a destinației. Inițiativa DiscoverEU ar trebui să urmărească stabilirea unor legături cu inițiativele relevante de la nivel local, regional, național și european, cum ar fi acțiunea Uniunii intitulată „Capitalele europene ale culturii”, capitalele europene ale tineretului, capitalele europene ale voluntariatului și capitalele europene verzi.

(30)

Învățarea limbilor străine contribuie la înțelegerea reciprocă și la mobilitate în interiorul și în afara Uniunii, iar competențele lingvistice reprezintă aptitudini esențiale pentru viață și pentru activitatea profesională. Prin urmare, programul ar trebui să îmbunătățească învățarea limbilor, inclusiv, după caz, a limbajelor prin semne utilizate la nivel național, inclusiv prin utilizarea mai extinsă a instrumentelor online, întrucât activitățile de e-learning pot oferi avantaje suplimentare pentru învățarea limbilor în ceea ce privește accesul și flexibilitatea. În același timp, pentru a asigura accesul larg și incluziv la program, este important ca multilingvismul să fie un principiu-cheie în implementarea programului.

(31)

Programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a cooperării dintre instituțiile și organizațiile care își desfășoară activitatea în domeniile educației și formării, tineretului și sportului, recunoscând rolul fundamental al instituțiilor și organizațiilor în înzestrarea persoanelor cu aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o lume în schimbare, și ajutând instituțiile și organizațiile să valorifice în mod corespunzător potențialul lor de inovare, creativitate și antreprenoriat, în special în cadrul economiei digitale.

(32)

În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să înregistreze progrese în cadrul unei serii de inițiative astfel încât, în domeniul educației și formării, cooperarea europeană să ajungă la un nivel superior, inclusiv prin încurajarea creării, până în 2024, a unor „universități europene”, constând în rețele ascendente de universități pe întreg teritoriul Uniunii. În concluziile sale din 28 iunie 2018, Consiliul European a solicitat încurajarea cooperării dintre cercetare, inovare și educație, inclusiv prin intermediul inițiativei privind universitățile europene. Programul ar trebui să sprijine universitățile europene respective să elaboreze strategii comune pe termen lung pentru educație, cercetare și inovare de înaltă calitate, precum și pentru a acționa în serviciul societății.

(33)

În Comunicatul de la Bruges din 7 decembrie 2010 privind intensificarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale pe perioada 2011-2020, s-a solicitat sprijinirea excelenței în învățământul profesional pentru o creștere inteligentă și durabilă. În comunicarea sa din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”, Comisia a invitat statele membre să creeze o legătură între educație și formare profesională și sistemele de inovare, ca parte a strategiilor de specializare inteligentă la nivel regional. Programul ar trebui să furnizeze mijloacele de a răspunde acestor solicitări și să sprijine dezvoltarea unor platforme transnaționale de centre de excelență profesională, integrate în strategiile locale și regionale pentru creștere durabilă, inovare și competitivitate. Respectivele centre de excelență ar trebui să acționeze ca vectori de competențe profesionale de calitate, în contextul unor provocări sectoriale, sprijinind, în același timp, schimbările structurale generale și politicile socioeconomice din Uniune.

(34)

Platformele și instrumentele online ușor de utilizat pentru cooperarea virtuală pot juca un rol important în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor din domeniul educației și formării și din domeniul tineretului în Uniune. Pentru a încuraja recurgerea la activități de cooperare virtuală, programul ar trebui să sprijine utilizarea mai sistematică și mai coerentă a platformelor online, cum ar fi eTwinning, platforma School Education Gateway, Platforma electronică pentru educația adulților în Europa, Portalul european pentru tineret și platformele online pentru învățământul superior, precum și, atunci când e necesar, orice altă platformă online care ar putea fi eventual instituită în domeniile educației și formării și tineretului.

(35)

În concordanță cu instrumentele și cadrele relevante ale Uniunii, programul ar trebui să contribuie la facilitarea transparenței și a recunoașterii competențelor, aptitudinilor și calificărilor, precum și la facilitarea transferului de credite sau de unități de rezultate ale învățării, pentru a promova asigurarea calității și pentru a sprijini validarea învățării nonformale și informale, gestionarea competențelor și orientarea. În acest sens, programul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin punctelor de contact și rețelelor de la nivel național și celor de la nivelul Uniunii care facilitează atât schimburile transeuropene cât și dezvoltarea unor parcursuri de învățare flexibile între diferite domenii ale educației și formării și tineretului și între contexte formale și nonformale. Totodată, programul ar trebui să acorde sprijin Procesului Bologna.

(36)

Programul ar trebui să mobilizeze potențialul foștilor participanți la programul Erasmus+ și să sprijine activitățile legate de acesta, în special cele ale rețelelor de absolvenți Erasmus+, ale ambasadorilor și colegilor (EuroPeers), încurajându-i pe toți aceștia să promoveze programul în vederea creșterii participării.

(37)

Pentru a asigura cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și pentru a veni în sprijinul altor politici ale Uniunii, ar trebui ca persoanelor din diferite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul public și cel privat, agricultura și antreprenoriatul, să li se ofere oportunități de mobilitate în scopul învățării care să le permită să aibă o experiență de învățare în străinătate în urma căreia, în orice etapă a vieții lor, să poată atât să avanseze cât și să se dezvolte pe plan personal, în special prin dobândirea unui sentiment al identității lor europene și prin dobândirea unei înțelegeri a diversității culturale europene, precum și pe plan profesional, inclusiv prin dobândirea de competențe relevante pentru piața muncii. Programul ar trebui să constituie un punct de intrare pentru programele de mobilitate transnațională ale Uniunii care au o puternică dimensiune de învățare, simplificând oferta de astfel de programe pentru beneficiari și pentru cei care iau parte la activitățile respective. Ar trebui facilitată dezvoltarea și extinderea unor proiecte în cadrul programului. Ar trebui să se adopte măsuri specifice pentru a ajuta promotorii de proiecte în cadrul programului să solicite granturi sau să creeze sinergii folosind sprijinul fondurilor politicii de coeziune și al programelor legate de migrație, securitate, justiție și cetățenie, sănătate, cultură și mass-media, precum și de voluntariat. Ar trebui să fie posibil ca propunerilor de proiecte de calitate care nu pot fi finanțate în cadrul programului din cauza constrângerilor bugetare să li se acorde eticheta „marca de excelență”, pe baza unui set limitat de criterii. Eticheta „marca de excelență” recunoaște calitatea propunerii și simplifică căutarea de finanțări alternative în cadrul Fondului european de dezvoltare regională instituit printr-un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (denumit în continuare „Fondul european de dezvoltare regională”) sau al Fondului social european Plus instituit printr-un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) (denumit în continuare „Fondul social european Plus”).

(38)

Este important să se stimuleze predarea, învățarea și cercetarea cu privire la aspecte legate de integrarea europeană, inclusiv de viitoarele provocări și oportunități ale Uniunii, și să se promoveze dezbaterea cu privire la aspectele respective cu sprijinul acțiunilor Jean Monnet din domeniul învățământului superior și din alte domenii ale educației și formării, în special prin formarea personalului și a cadrelor didactice. Este deosebit de important să se încurajeze un sentiment european de apartenență și de angajament față de proiectul european, date fiind provocările la adresa valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea și care fac parte din identitatea europeană comună și ținând cont de faptul că în prezent cetățenii manifestă niveluri scăzute de implicare. Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea excelenței în ceea ce privește studiile de integrare europeană. Este oportun ca progresele înregistrate de instituțiile finanțate în cadrul acțiunilor Jean Monnet în direcția îndeplinirii obiectivelor programului să fie monitorizate și evaluate în mod regulat. Ar trebui încurajate schimburi între instituțiile respective și alte instituții la nivel național sau transnațional, cu respectarea deplină a autonomiei lor universitare.

(39)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (17) și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În conformitate cu Pactul verde european ca plan pentru o creștere durabilă, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte principiul de „a nu prejudicia semnificativ”, fără a schimba caracterul fundamental al programului. În cursul implementării programului, acțiunile relevante ar trebui să fie identificate și puse în practică și să fie reevaluate în contextul procesului de reexaminare și al evaluărilor relevante. De asemenea, este oportun să se măsoare acțiunile relevante care contribuie la obiectivele climatice, inclusiv cele care vizează reducerea impactului programului asupra mediului.

(40)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul Interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (18), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale. Pachetul financiar respectiv cuprinde un cuantum de 0,5 miliarde EUR la prețuri constante pentru anul 2018, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 16 decembrie 2020 privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază (19).

(41)

În limitele unui pachet financiar de bază alocat acțiunilor care urmează să fie gestionate de agențiile naționale în domeniul educației și formării, ar trebui stabilită o defalcare a alocării minime per sector pentru următoarele sectoare, pentru a garanta că o masă critică de credite conduce la obținerea realizărilor și a rezultatelor preconizate în fiecare dintre sectoarele respective: învățământul superior, educația și formarea profesională, educația școlară și educația adulților.

(42)

Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (20) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(43)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate preconizat. La efectuarea acestei alegeri ar trebui avută în vedere utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Alocările bugetare pentru punerea în aplicare a acțiunilor gestionate de agențiile naționale ar trebui să fie însoțite de un sprijin adecvat pentru costurile de funcționare ale agențiilor naționale, sub forma unui comision de gestiune, pentru a se asigura punerea în aplicare eficace și durabilă a sarcinilor de gestionare delegate. În implementarea programului ar trebui respectate principiile transparenței, egalității de tratament și nediscriminării prevăzute în Regulamentul financiar.

(44)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (21), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să reglementeze participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului prin gestiune indirectă. Entitățile juridice din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La implementarea programului, ar putea fi avute în vedere regimuri specifice în ceea ce privește participarea entităților juridice din microstatele europene.

(45)

Având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în concordanță cu comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a regiunilor ultraperiferice menționate în articolul respectiv. Ar trebui să se ia măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile, inclusiv prin sprijin financiar, după caz, pentru acțiuni de mobilitate în scopul învățării. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din aceste regiuni și din țări terțe, în special din cele cu care se învecinează. Astfel de măsuri ar trebui să fie monitorizate și evaluate în mod regulat.

(46)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (22), persoanele fizice și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv este legat. Constrângerile impuse de poziția geografică îndepărtată a acestor țări sau teritorii ar trebui să fie luate în considerare la implementarea programului. Participarea țărilor sau teritoriilor respective la program ar trebui să fie monitorizată și evaluată cu regularitate.

(47)

În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să adopte programe de lucru și să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la acestea. Programele de lucru ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea lor în aplicare, în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale programului, criteriile de selecție și de atribuire de granturi și toate celelalte elemente necesare. Programele de lucru și orice modificare adusă acestora ar trebui adoptate prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare.

(48)

Pentru a evalua progresele înregistrate în implementarea programului și a face eventuale îmbunătățiri la nivelul acesteia, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a programului. Evaluarea intermediară respectivă ar trebui să fie însoțită de o evaluare finală a programului din perioada 2014-2020, iar învățămintele relevante desprinse din evaluarea respectivă ar trebui, de asemenea, să fie incluse în evaluarea intermediară. Pe lângă aprecierea eficacității și a performanței globale a programului, este deosebit de important ca evaluarea intermediară să analizeze în detaliu punerea în aplicare a noilor inițiative și a măsurilor de incluziune și de simplificare instituite. După caz și pe baza evaluării intermediare, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament. Comisia ar trebui să transmită toate evaluările Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(49)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (23), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcina administrativă excesivă, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Prin urmare, dispozițiile adoptate prin acte delegate conexe nu ar trebui să conducă la creșterea semnificativă a sarcinii administrative pentru statele membre. Cerințele de monitorizare ar trebui să includă indicatori specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp, pe baza cărora să se evalueze a efectele programului pe teren.

(50)

Ar trebui să se asigure promovarea, publicitatea și diseminarea adecvate, la nivel local, național și european, a oportunităților și a rezultatelor acțiunilor sprijinite de program și ar trebui să se aibă în vedere principalele grupuri-țintă din domeniile educației și formării, tineretului și sportului, precum și, după caz, o gamă largă de alte grupuri-țintă, cum ar fi serviciile de orientare profesională și de ocupare a forței de muncă, organizațiile culturale, întreprinderile și fundațiile. Activitățile de promovare, de publicitate și de diseminare ar trebui să se bazeze pe toate organismele responsabile de implementarea programului și ar trebui să aibă, dacă este cazul, sprijinul altor părți interesate relevante. În plus, Comisia ar trebui să colaboreze cu un spectru larg de părți interesate, inclusiv cu organizațiile care participă la program, în mod periodic de-a lungul întregului ciclu de viață al programului, pentru a facilita schimbul de bune practici și de rezultate ale proiectelor și pentru a obține feedback cu privire la program. Agențiile naționale ar trebui să fie invitate să participe la procesul respectiv.

(51)

Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public în general și sinergii mai puternice între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele financiare alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care prioritățile respective sunt legate de obiectivele programului.

(52)

Pentru a se asigura că prezentul regulament este implementat în mod eficient și eficace, programul ar trebui să valorifice la maximum mecanismele de funcționare deja instituite. Prin urmare, implementarea programului ar trebui să fie încredințată Comisiei și agențiilor naționale. Acolo unde este fezabil și pentru a crește la maximum eficiența, agențiile naționale ar trebui să fie aceleași cu cele desemnate pentru gestionarea programului din perioada 2014-2020. Domeniul de aplicare al evaluării ex ante a conformității ar trebui să se limiteze la cerințele noi și specifice programului, cu excepția cazului în care se justifică contrariul, cum ar fi în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate nesatisfăcătoare ale agenției naționale în cauză.

(53)

Pentru a asigura o bună gestiune financiară și securitate juridică în fiecare stat membru sau țară terță asociată la program, fiecare autoritate națională ar trebui să desemneze un organism de audit independent. Acolo unde este fezabil și pentru a crește la maximum eficiența, organismele de audit independent ar putea fi aceleași cu cele desemnate în cadrul programului din perioada 2014-2020.

(54)

Statele membre ar trebui să se străduiască să adopte toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative care ar putea împiedica accesul la program sau buna funcționare a acestuia. Aceasta include, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, soluționarea problemelor care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere.

(55)

Sistemul de raportare a performanței ar trebui să asigure faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la evaluarea acestuia sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, la nivelul de detaliu corespunzător. Astfel de date ar trebui să fie comunicate Comisiei în conformitate cu normele relevante privind protecția datelor.

(56)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (24).

(57)

Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite în cea mai mare măsură cu putință granturi simplificate sub forma sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare. Granturile simplificate care vizează sprijinirea mobilității în scopul învățării în cadrul programului, astfel cum este definită de Comisie, ar trebui să țină seama de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă. Comisia și agențiile naționale ale țărilor de origine ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta aceste granturi simplificate pe baza unor criterii obiective, în special pentru a garanta accesul persoanelor cu mai puține oportunități. În conformitate cu dreptul intern, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxă sau contribuție socială; granturile acordate persoanelor fizice de către entități juridice publice sau private ar trebui să beneficieze de același tratament.

(58)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (25) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (26), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (27) și (UE) 2017/1939 (28) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (29). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(59)

Este necesar să se asigure complementaritatea și consecvența acțiunilor programului, inclusiv a celor care nu au caracter transnațional sau internațional, cu activitățile întreprinse de statele membre și cu alte activități ale Uniunii, în special cu cele legate de educație și formare, cultură și mass-media, tineret și solidaritate, ocupare a forței de muncă și incluziune socială, cercetare și inovare, industrie și antreprenoriat, politica digitală, agricultură și dezvoltare rurală cu accent pe tinerii fermieri, mediu și politici climatice, coeziune, politica regională, migrație, securitate și cooperarea internațională și dezvoltare.

(60)

Deși cadrul de reglementare în temeiul programului din perioada 2014-2020 a permis deja statelor membre și regiunilor să stabilească sinergii în perioada de programare 2014-2020 între programul respectiv și alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, care sprijină, la rândul lor, dezvoltarea calitativă a sistemelor din domeniile educației, formării și tineretului din Uniune, potențialul respectiv nu a fost exploatat suficient până în prezent, limitându-se astfel efectele sistemice ale proiectelor și impactul asupra politicilor. Organismele naționale responsabile de gestionarea respectivelor instrumente diverse ar trebui să comunice și să coopereze cu eficacitate între ele la nivel național pentru a maximiza impactul fiecărui instrument. Programul ar trebui să permită cooperarea activă cu aceste instrumente, în special pentru a garanta că, în situațiile relevante, sunt puse în aplicare măsuri adecvate de sprijin financiar pentru a susține persoanele cu mai puține oportunități.

(61)

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între program și alte programe ale Uniunii, inclusiv fonduri care fac obiectul gestiunii partajate. Pentru a maximiza sinergiile respective, ar trebui să se asigure mecanisme generice esențiale, inclusiv finanțare cumulativă în cadrul unei acțiuni din partea programului și a unui alt program al Uniunii, atât timp cât o astfel de finanțare cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli pe bază proporțională către program și către alt program al Uniunii.

(62)

În vederea adaptării, după caz, la evoluțiile din domeniile relevante și pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa I la prezentul regulament prin realizarea de adăugiri la descrierea acțiunilor programului și pentru a modifica anexa II la prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii de performanță ai programului, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(63)

Este oportun să se asigure că programul din perioada 2014-2020 este încheiat în mod corect, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2021, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, atunci când este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt finalizate în cadrul programului din perioada 2014-2020 până la 31 decembrie 2020.

(64)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute mai ales în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitatea între femei și bărbați și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Cartă. În conformitate cu articolul 13 din Cartă, ar trebui să se asigure respectarea libertății academice în toate țările care primesc fonduri în cadrul programului.

(65)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale privind responsabilitatea actorilor financiari. În cazul în care contribuția Uniunii îmbracă forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, nivelurile sprijinului financiar ar trebui să fie revizuite periodic și, dacă este necesar, să fie ajustate în conformitate cu Regulamentul financiar, ținând seama, după caz, de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă, precum și de costurile de deplasare. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(66)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțarea din partea Uniuni decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 193 alineatul (4) din regulamentul menționat, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțarea din partea Uniuni nici în cazul granturilor de funcționare, într-un astfel de caz acordul de grant semnându-se în termen de patru luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, în decizia de finanțare, pentru o durată limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă eligibilitatea activităților și a costurilor de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă activitățile respective au fost puse în aplicare și, respectiv, costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(67)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul transnațional al programului, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate în scopul învățării și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea în scopul învățării și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii și consolidarea dimensiunii internaționale a programului, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(68)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 ar trebui să fie abrogat cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(69)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Erasmus+, programul de acțiune al Uniunii în domeniile educației și formării, tineretului și sportului (denumit în continuare „programul”) pentru perioada corespunzătoare CFM 2021-2027.

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare în toate formele sale, fie formală, nonformală sau informală, în orice etapă a vieții și având ca rezultat o îmbunătățire sau o actualizare a cunoștințelor, a aptitudinilor, a competențelor și a atitudinilor sau participarea în societate dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv asigurarea unor servicii de consiliere și orientare; aceasta include educația și îngrijirea timpurie, învățământul general, educația și formarea profesională, învățământul superior, educația adulților, activitățile pentru tineret și alte tipuri de învățare din afara contextelor formale de educație și formare și promovează, de regulă, cooperarea transsectorială și parcursurile de învățare flexibile;

2.

„mobilitate în scopul învățării” înseamnă acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, pentru studii, pentru formare sau pentru învățare nonformală sau informală;

3.

„învățare virtuală” înseamnă dobândirea de cunoștințe, aptitudini și competențe prin utilizarea de instrumente ce țin de tehnologia informațiilor și comunicațiilor care permit participanților să aibă o experiență de învățare transnațională sau internațională relevantă;

4.

„învățare nonformală” înseamnă învățarea care se desfășoară în afara educației și a formării formale prin intermediul unor activități planificate din punctul de vedere al obiectivelor învățării și al timpului dedicat învățării și în cazul cărora există o formă de susținere pentru procesul de învățare;

5.

„învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile și experiențele zilnice și care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al duratei sau al susținerii pentru procesul de învățare; aceasta poate fi neintenționată din perspectiva cursantului;

6.

„tineri” înseamnă persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani;

7.

„sport de masă” înseamnă activități de recreere fizică, practicate în mod regulat la nivel non-profesional de persoane de toate vârstele, în scop educativ, social sau de sănătate;

8.

„student” înseamnă o persoană înscrisă într-o instituție de învățământ superior, inclusiv pentru un ciclu scurt, licență, masterat sau doctorat ori un ciclu echivalent, sau o persoană care a absolvit recent o astfel de instituție;

9.

„personal” înseamnă o persoană care, cu titlu profesional sau pe bază de voluntariat, este implicată în educație, formare sau învățarea nonformală la toate nivelurile, și include cadrele didactice universitare, profesorii, inclusiv educatorii din instituțiile preșcolare, formatorii, directorii de unități de învățământ, lucrătorii de tineret, personalul sportiv, personalul din sectorul educației și îngrijirii timpurii, personalul nedidactic și alți profesioniști din domeniu care participă în mod regulat la promovarea învățării;

10.

„personal sportiv” înseamnă o persoană implicată în instruirea, antrenarea și gestionarea unei echipe sportive sau a sportivilor individuali, fie pe bază de remunerație, fie pe bază de voluntariat;

11.

„cursant care urmează o formă de educație și formare profesională” înseamnă o persoană înscrisă într-un program de educație sau de formare profesională inițială sau continuă, la orice nivel, de la învățământul secundar până la învățământul postliceal, sau o persoană care a absolvit recent astfel de programe sau a obținut recent o calificare după ce a urmat un astfel de program;

12.

„elev” înseamnă o persoană care este înscrisă în scopuri de învățare într-o instituție care oferă învățământ general, la orice nivel, de la educația și îngrijirea timpurie la învățământul secundar superior, sau o persoană școlarizată în afara unui context instituțional pe care autoritățile competente o consideră eligibilă pentru a participa la program, pe teritoriile lor;

13.

„educația adulților” înseamnă orice formă de învățământ nonprofesional pentru adulți, după etapa de educație inițială, indiferent dacă aceasta are un caracter formal, nonformal sau informal;

14.

„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru;

15.

„parteneriat” înseamnă un acord între un grup de instituții sau de organizații în vederea desfășurării de activități și de proiecte comune;

16.

„masterat în cotutelă Erasmus Mundus” înseamnă un program de studii integrat, oferit de cel puțin două instituții de învățământ superior, la absolvirea căruia se obține o diplomă unică sau o diplomă multiplă, eliberată și semnată în comun de către toate instituțiile participante și recunoscută oficial în țările în care sunt situate instituțiile participante;

17.

„internațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin o țară terță care nu este asociată la program;

18.

„cooperare virtuală” înseamnă orice formă de cooperare care utilizează instrumente ce țin de tehnologia informației și comunicațiilor pentru a facilita și sprijini acțiunile relevante în cadrul programului;

19.

„instituție de învățământ superior” înseamnă o instituție care, în conformitate cu dreptul intern sau cu practica națională, oferă diplome recunoscute sau alte calificări de nivel terțiar recunoscute, indiferent de denumirea instituției, sau o altă instituție comparabilă de nivel terțiar pe care autoritățile naționale o consideră eligibilă pentru a participa la program, pe teritoriile lor;

20.

„transnațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin două țări, care sunt fie state membre, fie țări terțe asociate la program;

21.

„activitate de participare a tinerilor” înseamnă o activitate din afara contextelor formale de educație și formare efectuată de grupuri informale de tineri sau de organizații de tineret, cu o abordare de învățare nonformală sau informală;

22.

„lucrător de tineret” înseamnă o persoană care, cu titlu profesional sau pe bază de voluntariat, este implicată în învățarea nonformală și îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor personală la nivel socioeducativ și profesional, precum și în dezvoltarea competențelor lor; sunt incluse persoanele care planifică, conduc, coordonează și pun în aplicare activități în domeniul tineretului;

23.

„dialogul UE cu tinerii” înseamnă dialogul desfășurat de către tineri și organizațiile de tineret cu responsabilii de elaborarea politicilor și cu factorii de decizie, precum și cu experți, cercetători și alți actori ai societății civile, după caz; acesta servește drept forum pentru reflecție și consultare comune permanente asupra priorităților și a tuturor domeniilor relevante pentru tineri;

24.

„entitate juridică” înseamnă o persoană fizică sau o persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului intern, al dreptului Uniunii sau al dreptului internațional, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate care nu are personalitate juridică, astfel cum se menționează la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

25.

„persoane cu mai puține oportunități” înseamnă persoane care, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau din motive de sănătate, din cauza provenienței dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap sau dificultăți educaționale sau din orice alt motiv, inclusiv un motiv care ar putea da naștere la discriminare în temeiul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se confruntă cu obstacole din cauza cărora nu pot avea acces efectiv la oportunități în cadrul programului;

26.

„autoritate națională” înseamnă una sau mai multe autorități responsabile, la nivel național, cu monitorizarea și supravegherea gestionării programului într-un stat membru sau într-o țară terță asociată la program;

27.

„agenție națională” înseamnă unul sau mai multe organisme responsabile cu gestionarea implementării programului la nivel național într-un stat membru sau într-o țară terță asociată la program;

28.

„organizație nou-intrată” înseamnă o organizație sau instituție care nu a primit anterior sprijin în cadrul unui anumit tip de acțiune sprijinită prin program sau prin programul din perioada 2014-2020, fie în calitate de coordonator, fie în calitate de partener.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)   Obiectivul general al programului este de a sprijini, prin intermediul învățării pe tot parcursul vieții, dezvoltarea educațională, profesională și personală a persoanelor din domeniile educației și formării, tineretului și sportului, atât în Europa, cât și în afara ei, contribuind astfel la o creștere economică durabilă, la crearea de locuri de muncă de calitate, la coeziune socială, la stimularea inovării și la consolidarea identității europene și a cetățeniei active. Programul este un instrument esențial pentru instituirea unui spațiu european al educației, pentru sprijinirea implementării cooperării strategice europene în domeniul educației și formării, inclusiv agendele sectoriale aferente, pentru promovarea cooperării în domeniul politicii pentru tineret în cadrul Strategiei pentru tineret a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2027 și pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului.

(2)   Programul are drept obiective specifice să promoveze:

(a)

mobilitatea în scopul învățării a persoanelor și a grupurilor, precum și cooperarea, calitatea, incluziunea, echitatea, excelența, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor în domeniul educației și formării;

(b)

mobilitatea în scopul învățării nonformale și informale și participarea activă a tinerilor, precum și cooperarea, calitatea, incluziunea, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor și al politicilor în domeniul tineretului;

(c)

mobilitatea în scopul învățării a personalului sportiv și cooperarea, calitatea, incluziunea, creativitatea și inovarea la nivelul organizațiilor sportive și al politicilor în domeniul sportului.

(3)   Obiectivele programului se urmăresc prin intermediul următoarelor trei acțiuni-cheie, care au, în principal, fie un caracter transnațional, fie unul internațional:

(a)

mobilitatea în scopul învățării („acțiunea-cheie 1”);

(b)

cooperare între organizații și instituții („acțiunea-cheie 2”); și

(c)

sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare („acțiunea-cheie 3”).

Obiectivele programului se urmăresc și prin intermediul acțiunilor Jean Monnet, astfel cum se prevede la articolul 8.

Acțiunile sprijinite în cadrul programului sunt prevăzute în capitolele II (Educație și formare), III (Tineret) și IV (Sport). Descrierea acestor acțiuni este prevăzută în anexa I. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 pentru a modifica anexa respectivă prin realizarea de adăugiri la descrierea acțiunilor, atunci când este necesar, în vederea adaptării la evoluțiile din domeniile relevante.

Articolul 4

Valoarea adăugată europeană

(1)   Programul sprijină numai acele acțiuni și activități care prezintă o potențială valoare adăugată europeană și care contribuie la realizarea obiectivelor programului stabilite la articolul 3.

(2)   Valoarea adăugată europeană a acțiunilor și a activităților programului se asigură, de exemplu, prin:

(a)

caracterul lor transnațional, în special cu privire la mobilitatea în scopul învățării și la cooperarea care vizează obținerea unui impact sistemic sustenabil;

(b)

complementaritatea și sinergiile lor cu alte programe și politici la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional;

(c)

contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii.

CAPITOLUL II

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Articolul 5

Acțiunea-cheie 1 Mobilitatea în scopul învățării

(1)   În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 1:

(a)

mobilitatea în scopul învățării a studenților și a personalului din învățământul superior;

(b)

mobilitatea în scopul învățării a cursanților și a personalului din educația și formarea profesionale;

(c)

mobilitatea în scopul învățării a elevilor și a personalului din învățământul preuniversitar;

(d)

mobilitatea în scopul învățării a cursanților adulți și a personalului din educația adulților.

(2)   Mobilitatea în scopul învățării în temeiul prezentului articol poate fi însoțită de învățarea virtuală și de măsuri precum asistența lingvistică, vizitele pregătitoare, formarea și cooperarea virtuală. Mobilitatea în scopul învățării poate fi înlocuită cu învățarea virtuală pentru persoanele care nu au posibilitatea de a participa la mobilitatea în scopul învățării.

Articolul 6

Acțiunea-cheie 2 Cooperare între organizații și instituții

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)

parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)

parteneriate pentru excelență, în special universitățile europene, platformele centrelor de excelență profesională și programele de masterat în cotutelă Erasmus Mundus;

(c)

parteneriate pentru inovare menite să consolideze capacitatea de inovare a Europei;

(d)

platforme și instrumente online ușor de utilizat pentru cooperarea virtuală, inclusiv servicii de asistență pentru eTwinning și pentru Platforma electronică pentru educația adulților în Europa, și instrumente pentru facilitarea mobilității în scopul învățării, inclusiv inițiativa privind legitimația europeană de student.

Articolul 7

Acțiunea-cheie 3 Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul educației și formării, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)

pregătirea și implementarea agendelor de politici generale și sectoriale ale Uniunii în domeniul educației și formării, inclusiv cu sprijinul rețelei Eurydice sau al activităților altor organizații relevante, și sprijin pentru Procesul Bologna;

(b)

instrumentele și măsurile Uniunii care promovează calitatea, transparența și recunoașterea competențelor, a aptitudinilor și a calificărilor (30);

(c)

dialogul în materie de politici și cooperarea cu părțile interesate relevante, inclusiv cu rețelele existente la nivelul Uniunii și cu organizațiile europene și cele internaționale din domeniul educației și formării;

(d)

măsuri care să contribuie la o implementare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului;

(e)

cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(f)

activități de diseminare și de conștientizare a rezultatelor și priorităților politicilor europene și cu privire la program.

Articolul 8

Acțiunile Jean Monnet

Programul sprijină predarea, învățarea, cercetarea și dezbaterile cu privire la aspecte legate de integrarea europeană, inclusiv la provocările și oportunitățile viitoare ale Uniunii, prin intermediul următoarelor acțiuni:

(a)

acțiunea Jean Monnet în domeniul învățământului superior;

(b)

acțiunea Jean Monnet în alte domenii ale educației și formării;

(c)

sprijinul acordat următoarelor instituții care urmăresc obiective de interes european: Institutul Universitar European din Florența, inclusiv Școala de Guvernanță Transnațională a acestuia; Colegiul Europei (campusurile din Bruges și Natolin); Institutul European de Administrație Publică din Maastricht; Academia de Drept European din Trier; Agenția Europeană pentru Educație Specială și Incluzivă din Odense și Centrul Internațional de Formare Europeană din Nisa.

CAPITOLUL III

TINERET

Articolul 9

Acțiunea-cheie 1 Mobilitatea în scopul învățării

(1)   În domeniul tineretului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 1:

(a)

mobilitatea în scopul învățării a tinerilor;

(b)

activitățile de participare a tinerilor;

(c)

activitățile DiscoverEU;

(d)

mobilitatea în scopul învățării a lucrătorilor de tineret.

(2)   Acțiunile prevăzute la alineatul (1) pot fi însoțite de învățarea virtuală și de măsuri precum asistența lingvistică, vizitele pregătitoare, formarea și cooperarea virtuală. Mobilitatea în scopul învățării poate fi înlocuită cu învățarea virtuală pentru persoanele care nu au posibilitatea de a participa la mobilitatea în scopul învățării.

Articolul 10

Acțiunea-cheie 2 Cooperare între organizații și instituții

În domeniul tineretului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)

parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)

parteneriate pentru inovare menite să consolideze capacitatea de inovare a Europei;

(c)

platforme și instrumente online ușor de utilizat pentru cooperarea virtuală.

Articolul 11

Acțiunea-cheie 3 Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul tineretului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)

Pregătirea și implementarea agendei de politici a Uniunii privind tineretul, cu sprijinul rețelei Wiki pentru tineret, atunci când este cazul;

(b)

instrumente și măsuri ale Uniunii care să promoveze calitatea, transparența și recunoașterea competențelor și a aptitudinilor, în special prin intermediul Youthpass;

(c)

dialogul în materie de politici și cooperarea cu părțile interesate relevante, inclusiv cu rețelele existente la nivelul Uniunii, cu organizațiile europene și cele internaționale în domeniul tineretului, dialogul UE cu tinerii și sprijinirea Forumului European de Tineret;

(d)

măsuri care să contribuie la o implementare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului, inclusiv sprijin pentru rețeaua Eurodesk;

(e)

cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(f)

activități de diseminare și de conștientizare a rezultatelor și priorităților politicilor europene și cu privire la program.

CAPITOLUL IV

SPORTUL

Articolul 12

Acțiunea-cheie 1 Mobilitatea în scopul învățării

(1)   În domeniul sportului, programul sprijină mobilitatea în scopul învățării a personalului sportiv în cadrul acțiunii-cheie 1.

(2)   Mobilitatea în scopul învățării în temeiul prezentului articol poate fi însoțită de învățarea virtuală și de măsuri precum asistența lingvistică, vizitele pregătitoare, formarea și cooperarea virtuală. Mobilitatea în scopul învățării poate fi înlocuită cu învățarea virtuală pentru persoanele care nu au posibilitatea de a participa la mobilitatea în scopul învățării.

Articolul 13

Acțiunea-cheie 2 Cooperare între organizații și instituții

În domeniul sportului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 2:

(a)

parteneriate pentru cooperare și schimb de practici, inclusiv parteneriate la scară redusă menite să încurajeze un acces mai larg și mai incluziv la program;

(b)

evenimente sportive organizate fără scop lucrativ care urmăresc dezvoltarea dimensiunii europene a sportului și promovarea aspectelor relevante pentru sportul de masă.

Articolul 14

Acțiunea-cheie 3 Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare

În domeniul sportului, programul sprijină următoarele acțiuni în cadrul acțiunii-cheie 3:

(a)

Pregătirea și implementarea agendei de politici a Uniunii privind sportul și activitatea fizică;

(b)

dialogul în materie de politici și cooperarea cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile europene și cele internaționale în domeniul sportului;

(c)

măsuri care să contribuie la o implementare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului;

(d)

cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii;

(e)

activități de diseminare și de conștientizare a rezultatelor și priorităților politicilor europene și cu privire la program.

CAPITOLUL V

INCLUZIUNEA

Articolul 15

Strategia de incluziune

Comisia elaborează, până la 29 noiembrie 2021, un cadru de măsuri de incluziune pentru sporirea nivelului de participare a persoanelor cu mai puține oportunități, precum și orientări pentru punerea în aplicare a unor astfel de măsuri. Orientările respective sunt actualizate, după caz, pe durata programului. Pe baza cadrului de măsuri de incluziune și acordând o atenție deosebită provocărilor specifice privind accesul la program în context național, se elaborează planuri de acțiune privind incluziunea care fac parte integrantă din programele de lucru ale agențiilor naționale. Comisia monitorizează în mod regulat punerea în aplicare a planuri de acțiune privind incluziunea.

Articolul 16

Măsuri de sprijin financiar pentru incluziune

(1)   Acolo unde este cazul, Comisia se asigură că sunt puse în aplicare măsuri de sprijin financiar, inclusiv de prefinanțare, pentru a facilita participarea persoanelor cu mai puține oportunități, în special a celor care întâmpină obstacole de ordin financiar. Nivelul sprijinului se bazează pe criterii obiective.

(2)   Pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu mai puține oportunități și pentru a asigura implementarea fără probleme a programului, Comisia ajustează, dacă este cazul, sau autorizează agențiile naționale să ajusteze granturile acordate pentru sprijinirea mobilității în scopul învățării în cadrul programului.

(3)   Costurile măsurilor de facilitare sau sprijinire a incluziunii nu justifică respingerea unei candidaturi în cadrul programului.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 17

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada 2021-2027 este de 24 574 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)   Ca urmare a ajustării specifice fiecărui program prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093, cuantumul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol se majorează cu o alocare suplimentară de 1 700 000 000 EUR la prețuri constante pentru 2018, astfel cum se specifică în anexa II la regulamentul menționat.

(3)   Repartizarea orientativă a cuantumului prevăzut la alineatul (1) este următoarea:

(a)

20 396 420 000 EUR, reprezentând 83 % din cuantumul de la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru acțiunile din domeniul educației și formării menționate la articolele 5-8, alocate după cum urmează:

(i)

cel puțin 7 057 161 320 EUR, reprezentând 34,6 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (a) și acțiunile menționate la articolul 6 litera (a) desfășurate în sfera învățământului superior;

(ii)

cel puțin 4 385 230 300 EUR, reprezentând 21,5 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (b) și acțiunile menționate la articolul 6 litera (a) desfășurate în domeniul educației și formării profesionale;

(iii)

cel puțin 3 100 255 840 EUR, reprezentând 15,2 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (c) și acțiunile menționate la articolul 6 litera (a) desfășurate în domeniul educației școlare;

(iv)

cel puțin 1 182 992 360 EUR, reprezentând 5,8 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (1) litera (d) și acțiunile menționate la articolul 6 litera (a) desfășurate în domeniul educației adulților;

(v)

cel puțin 367 135 560 EUR, reprezentând 1,8 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru acțiunile Jean Monnet menționate la articolul 8;

(vi)

cel puțin 3 467 391 400 EUR, reprezentând 17 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru acțiunile care fac, în principal, obiectul gestiunii directe și pentru activitățile orizontale menționate la articolul 5 alineatul (2), la articolul 6 literele (b), (c) și (d) și la articolul 7;

(vii)

836 253 220 EUR, reprezentând 4,1 % din cuantumul total de la litera (a) de la prezentul alineat, pentru o marjă de flexibilitate care poate fi utilizată pentru a sprijini orice acțiune de la capitolul II;

(b)

2 531 122 000 EUR, reprezentând 10,3 % din cuantumul de la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru acțiunile din domeniul tineretului menționate la articolele 9, 10 și 11;

(c)

466 906 000 EUR, reprezentând 1,9 % din cuantumul de la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru acțiunile din domeniul sportului menționate la articolele 12, 13 și 14;

(d)

cel puțin 810 942 000 EUR, reprezentând 3,3 % din cuantumul de la alineatul (1) de la prezentul articol, drept contribuție la costurile de funcționare ale agențiilor naționale; și

(e)

368 610 000 EUR, reprezentând 1,5 % din cuantumul de la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru sprijinirea programului.

(4)   Alocarea suplimentară prevăzută la alineatul (2) se pune în aplicare în conformitate cu repartizarea orientativă prevăzută la alineatul (3), pe bază proporțională.

(5)   În plus față de cuantumurile prevăzute la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol și în vederea promovării dimensiunii internaționale a programului, în cadrul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și și a Regulamentului (CE, Euratom) nr 480/2009 al Consiliului și al unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), se pune la dispoziție o contribuție financiară suplimentară pentru sprijinirea acțiunilor puse în aplicare și gestionate în conformitate cu prezentul regulament. Contribuția respectivă este finanțată în conformitate cu regulamentele de instituire a instrumentelor respective.

(6)   Fondurile care urmează să fie gestionate de agențiile naționale se alocă în funcție de numărul populației și de costul vieții în statul membru în cauză, în funcție de distanța dintre capitalele statelor membre și de performanță. Comisia detaliază respectivele criterii și formulele lor subiacente în programele de lucru menționate la articolul 22. În măsura posibilului, respectivele formule evită aplicarea unor reduceri substanțiale a bugetului anual alocat statelor membre de la un an la altul și reduc la maximum dezechilibrele excesive la nivelul fondurilor alocate. Fondurile se alocă pe baza performanței pentru a promova o utilizare eficientă și eficace a resurselor. Criteriile utilizate pentru măsurarea performanței se bazează pe cele mai recente date disponibile.

(7)   Cuantumurile prevăzute la alineatele (1) și (2) pot fi utilizate pentru asistență tehnică și administrativă pentru implementarea programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sistemele corporative de tehnologie a informației.

(8)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea statului membru în cauză, către program, sub rezerva condițiilor prevăzute în articolul 26 dintr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027”). Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) de la paragraful menționat. Respectivele resurse sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 18

Forme de finanțare din partea Uniunii și metode de implementare

(1)   Programul se implementează, în mod consecvent, prin gestiune directă, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau prin gestiune indirectă, prin organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul respectiv.

(2)   Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice.

(3)   Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică articolul 37 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695.

CAPITOLUL VII

PARTICIPAREA LA PROGRAM

Articolul 19

Țări terțe asociate programului

(1)   Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)

țările aderente, țările candidate și potențialii candidați, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)

să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii;

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la litera (d) punctul (ii) de la primul paragraf constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(2)   Țările enumerate la alineatul (1) pot lua parte la program numai în integralitatea acestuia și cu condiția să îndeplinească toate obligațiile impuse statelor membre prin prezentul regulament.

Articolul 20

Țări terțe care nu sunt asociate la program

În cazuri justificate în mod corespunzător, în interesul Uniunii, acțiunile programului prevăzute la articolele 5-7 la articolul 8 literele (a) și (b) și la articolele 9-14 pot fi, de asemenea, deschise participării entităților juridice din țări terțe care nu sunt asociate la program.

Articolul 21

Normele aplicabile gestiunii directe și indirecte

(1)   Programul este deschis participării persoanelor juridice publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației și formării, tineretului și sportului.

(2)   Pentru selecții atât în cadrul gestiunii directe, cât și al gestiunii indirecte, membrii comitetului de evaluare pot fi experți externi, în conformitate cu articolul 150 alineatul (3) al treilea paragraf din Regulamentul financiar.

(3)   Entitățile juridice publice și instituțiile și organizațiile din domeniile educației și formării, tineretului și sportului ale căror venituri anuale provin, în ultimii doi ani, în proporție de peste 50 % din surse publice sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Acestea nu au obligația să prezinte documente suplimentare pentru a demonstra această capacitate.

(4)   Comisia poate lansa cereri comune cu țările terțe care nu sunt asociate la program sau cu organizațiile și agențiile acestora pentru a finanța proiecte pe baza finanțării echivalente. Proiectele pot fi evaluate și selectate prin proceduri comune de evaluare și selecție care urmează a fi convenite de către organizațiile sau agențiile de finanțare implicate, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul financiar.

CAPITOLUL VIII

PROGRAMARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 22

Programul de lucru

Programul se implementează prin programele de lucru, astfel cum se menționează la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru precizează cuantumul aproximativ alocat fiecărei acțiuni în parte și modul în care se distribuie fondurile între statele membre și țările terțe asociate la program pentru acțiunile care urmează să fie gestionate de către agenția națională. Comisia adoptă programele de lucru prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 34.

Articolul 23

Monitorizare și raportare

(1)   În anexa II sunt prevăzuți indicatori pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3.

(2)   Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 33, pentru a modifica anexa II, dacă se consideră necesar, în privința indicatorilor, în conformitate cu obiectivele programului, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)   Sistemul de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării programului și pentru evaluarea acestuia sunt colectate în mod eficient, eficace, la timp și la nivelul adecvat de detaliere.

În acest scop, beneficiarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 24

Evaluare

(1)   Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)   Imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea programului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare intermediară a programului. Evaluarea intermediară respectivă este însoțită de o evaluare finală a programului din perioada 2014-2020, care este utilizată la realizarea evaluării intermediare. În cadrul evaluării intermediare a programului se apreciază eficacitatea și performanțele globale ale programului, inclusiv în ceea ce privește noile inițiative și asigurarea măsurilor de incluziune și simplificare.

(3)   Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul X și obligațiilor agențiilor naționale prevăzute la articolul 27, statele membre prezintă Comisiei, până la 31 mai 2024, un raport cu privire la implementarea și impactul programului pe teritoriile lor respective.

(4)   După caz și pe baza evaluării intermediare, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.

(5)   La încheierea perioadei de implementare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, Comisia efectuează o evaluare finală a rezultatelor și impactului programului.

(6)   Comisia transmite evaluările efectuate în temeiul prezentului articol, inclusiv evaluarea intermediară, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

CAPITOLUL IX

INFORMARE, COMUNICARE ȘI DISEMINARE

Articolul 25

Informare, comunicare și diseminare

(1)   În cooperare cu Comisia, agențiile naționale elaborează o strategie consecventă în privința promovării eficace și a diseminării și exploatării rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului. Agențiile naționale sprijină Comisia referitor la sarcina sa generală de a disemina informații cu privire la program și rezultatele sale, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii. Agențiile naționale informează grupurile-țintă relevante referitor la acțiunile și activitățile întreprinse în țările lor respective.

(2)   Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționate, unor categorii diverse de public, printre care mass-media și publicul larg.

(3)   Entitățile juridice din cadrul sectoarelor vizate de program utilizează marca „Erasmus+” în acțiunile de comunicare și de diseminare a informațiilor referitoare la program.

(4)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile întreprinse în temeiul programului și rezultatele obținute. Comisia se asigură, acolo unde este cazul, că rezultatele programului sunt făcute publice și sunt diseminate pe scară largă, pentru a promova schimbul de bune practici între părțile interesate și beneficiarii programului.

(5)   Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele stabilite la articolul 3.

CAPITOLUL X

SISTEMUL DE GESTIUNE ȘI DE AUDIT

Articolul 26

Autoritatea națională

(1)   Până la 29 iunie 2021, statele membre informează Comisia, printr-o notificare oficială transmisă de reprezentanța lor permanentă, cu privire la persoana sau persoanele autorizate legal să acționeze în numele lor în calitate de autoritate națională, în sensul prezentului regulament. Atunci când o autoritate națională este înlocuită în cursul derulării programului, statul membru în cauză notifică acest lucru imediat Comisiei în conformitate cu aceeași procedură.

(2)   Statele membre iau toate măsurile necesare și corespunzătoare pentru a înlătura orice obstacol juridic și administrativ din calea bunei funcționări a programului, inclusiv, atunci când este posibil, măsuri vizând rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor sau a permiselor de ședere.

(3)   Până la 29 august 2021, autoritatea națională desemnează o agenție națională pentru durata programului. O autoritate națională nu desemnează un minister ca agenție națională. Autoritățile naționale pot desemna una sau mai multe agenții naționale. În cazul în care există mai mult de o agenție națională, statele membre instituie un mecanism adecvat de coordonare a gestionării implementării programului la nivel național, în special în scopul de a asigura o implementare coerentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a programului și de a stabili contacte eficace cu Comisia în această privință, precum și de a facilita un posibil transfer de fonduri între agențiile naționale, asigurând astfel flexibilitate și o mai bună utilizare a fondurilor alocate statelor membre. Fiecare stat membru decide modul în care organizează relația dintre autoritatea națională și agenția națională, inclusiv sarcini precum stabilirea programului de lucru al agenției naționale. Autoritatea națională transmite Comisiei o evaluare corespunzătoare ex ante a conformității care arată dacă agenția națională respectă articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (v) sau (vi) și articolul 154 alineatele (1)-(5) din Regulamentul financiar, precum și cerințele Uniunii privind standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele de gestionare a fondurilor programului pentru sprijinul sub formă de granturi.

(4)   Autoritatea națională desemnează un organism de audit independent, astfel cum se menționează la articolul 29.

(5)   Autoritatea națională își fundamentează evaluarea ex ante a conformității pe propriile controale și audituri sau pe controalele și auditurile efectuate de organismul de audit independent menționat la articolul 29. În cazul în care agenția națională desemnată pentru program este aceeași cu agenția națională desemnată pentru programul din perioada 2014-2020, domeniul de aplicare a evaluării ex ante a conformității se limitează la cerințele noi și specifice programului, cu excepția cazului în care se justifică contrariul.

(6)   În cazul în care Comisia respinge desemnarea agenției naționale în urma unei examinări a evaluării ex ante a conformității sau dacă agenția națională nu respectă cerințele minime stabilite de Comisie, autoritatea națională se asigură că sunt întreprinse măsurile de remediere necesare pentru ca agenția națională să respecte cerințele minime sau desemnează un alt organism ca agenție națională.

(7)   Autoritatea națională monitorizează și supervizează gestionarea programului la nivel național. Aceasta informează și consultă Comisia în timp util înainte de luarea oricărei decizii care poate avea un impact semnificativ asupra gestionării programului, în special în ceea ce privește propria agenție națională.

(8)   Autoritatea națională oferă cofinanțare adecvată pentru funcționarea agenției sale naționale pentru a se asigura că programul este gestionat cu respectarea normelor aplicabile ale Uniunii.

(9)   Pe baza declarației anuale de gestiune a agenției naționale, a avizului de audit independent cu privire la aceasta și a analizei Comisiei privind conformitatea și performanța agenției naționale, autoritatea națională informează Comisia, în fiecare an, cu privire la activitățile sale de monitorizare și supervizare a programului.

(10)   Autoritatea națională își asumă responsabilitatea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii transferate de Comisie către agenția națională în cadrul programului.

(11)   În caz de nereguli, neglijență sau fraudă care pot fi imputate agenției naționale ori în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate insuficiente din partea agenției naționale, atunci când această situație duce la reclamații depuse de Comisie împotriva agenției naționale, autoritatea națională rambursează Comisiei fondurile nerecuperate.

(12)   În circumstanțele menționate la alineatul (11), autoritatea națională poate revoca mandatul agenției naționale, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea Comisiei. În cazul în care autoritatea națională dorește să revoce acel mandat din orice alt motiv justificat, aceasta notifică revocarea respectivă Comisiei cu cel puțin șase luni înaintea datei prevăzute pentru încetarea mandatului agenției naționale. Într-un asemenea caz, autoritatea națională și Comisia convin formal asupra unor măsuri de tranziție specifice și planificate în timp.

(13)   În caz de revocare, astfel cum este menționată la alineatul (12), autoritatea națională desfășoară controalele necesare privind fondurile Uniunii încredințate agenției naționale al cărei mandat a fost revocat și se asigură că fondurile respective, precum și toate documentele și instrumentele de gestionare necesare pentru gestionarea programului, sunt transferate fără probleme către noua agenție națională. Autoritatea națională furnizează agenției naționale al cărei mandat a fost revocat sprijinul financiar necesar pentru a continua îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și față de Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

(14)   La solicitarea Comisiei, autoritatea națională desemnează instituțiile sau organizațiile ori tipurile de instituții și organizații care sunt considerate eligibile să participe la acțiuni specifice ale programului pe teritoriul său.

Articolul 27

Agenția națională

(1)   Agenția națională:

(a)

are personalitate juridică sau este parte a unei entități juridice care are personalitate juridică și este reglementată de legislația statului membru în cauză;

(b)

dispune de capacitate adecvată de gestionare, de personal și infrastructură adecvate ca să își îndeplinească sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii;

(c)

dispune de mijloace operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)

oferă garanții financiare adecvate, care sunt emise de preferință de către o autoritate publică și care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care i se solicită să le gestioneze.

(2)   Agenția națională este responsabilă de gestionarea tuturor etapelor de proiect ale acțiunilor pe care le gestionează potrivit programelor de lucru menționate la articolul 22 din prezentul regulament, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

(3)   Agenția națională are competențele de specialitate necesare pentru a acoperi toate sectoarele programului. În cazul în care un stat membru sau o țară terță asociată la program are mai mult de o agenție națională, agențiile naționale respective dispun în mod colectiv de competențele de specialitate necesare pentru a acoperi toate sectoarele programului.

(4)   Agenția națională acordă beneficiarilor sprijin sub formă de granturi în înțelesul articolului 2 alineatul (5) din Regulamentul financiar, prin intermediul unui acord de grant, astfel cum este specificat de către Comisie pentru acțiunea programului în cauză.

(5)   Agenția națională prezintă, în fiecare an, un raport propriei autorități naționale și Comisiei, în conformitate cu articolul 155 din Regulamentul financiar. Agenția națională este responsabilă de punerea în aplicare a observațiilor emise de Comisie în urma propriei analize a declarației anuale de gestiune, precum și a avizului de audit independent cu privire la aceasta.

(6)   Agenția națională nu deleagă unui terț nicio sarcină care îi este conferită privind implementarea programului sau execuția bugetului fără autorizare scrisă prealabilă din partea autorității naționale și a Comisiei. Agenției naționale îi revine răspunderea exclusivă pentru orice sarcină delegată către un terț.

(7)   În cazul în care mandatul unei agenții naționale este revocat, agenția națională respectivă rămâne responsabilă din punct de vedere juridic de îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și față de Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

(8)   Agenția națională este responsabilă de gestionarea și încheierea acordurilor financiare cu privire la programul din perioada 2014-2020 care vor fi încă deschise la începutul programului.

Articolul 28

Comisia Europeană

(1)   Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 26 alineatul (3), Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, în special pe baza evaluării ex ante a conformității furnizate acesteia de către autoritatea națională, a declarației anuale de gestiune a agenției naționale și a avizului organismului de audit independent cu privire la aceasta, ținând seama în mod corespunzător de informațiile anuale din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supervizare a programului.

(2)   În termen de două luni de la primirea evaluării ex ante a conformității din partea autorității naționale, astfel cum se menționează la articolul 26 alineatul (3), Comisia acceptă, acceptă condiționat sau respinge desemnarea agenției naționale. Comisia nu se angajează într-o relație contractuală cu agenția națională înainte de acceptarea evaluării ex ante a conformității. În cazul unei acceptări condiționate, Comisia poate aplica măsuri preventive proporționale în raportul său contractual cu agenția națională.

(3)   În fiecare an, Comisia pune la dispoziția agenției naționale următoarele fonduri ale programului:

(a)

fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în statul membru vizat pentru acțiunile programului a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)

o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor de gestionare a programului exercitate de agenția națională, care este stabilită pe baza cuantumului fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi încredințat agenției naționale;

(c)

dacă este cazul, fonduri suplimentare pentru măsurile adoptate în temeiul articolului 7 litera (d), al articolului 11 litera (d) și al articolului 14 litera (c).

(4)   Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după ce a aprobat oficial programul de lucru al agenției naționale.

(5)   După evaluarea declarației anuale de gestiune și a avizului organismului de audit independent cu privire la aceasta, Comisia adresează avizul și observațiile sale cu privire la acest subiect agenției naționale și autorității naționale.

(6)   În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația anuală de gestiune sau avizul de audit independent cu privire la aceasta ori în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsură preventivă și corectivă necesară pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 131 din Regulamentul financiar.

(7)   Comisia, în cooperare cu agențiile naționale, se asigură că procedurile instituite pentru implementarea programului sunt consecvente și simple și că informațiile sunt de înaltă calitate. În acest sens, se organizează întâlniri periodice cu rețeaua agențiilor naționale pentru a asigura o implementare consecventă a programului în toate statele membre și în toate țările terțe asociate la program.

(8)   Comisia se asigură că sistemele de tehnologie a informației necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor programului stabilite la articolul 3, în special prin gestiune indirectă, sunt dezvoltate în mod corespunzător și în timp util și într-o manieră care să faciliteze accesul și să permită o utilizare ușoară. Programul sprijină dezvoltarea, exploatarea și întreținerea unor astfel de sisteme de tehnologie a informației.

Articolul 29

Organismul de audit independent

(1)   Organismul de audit independent emite un aviz de audit referitor la declarația anuală de gestiune menționată la articolul 155 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Aceasta constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

(2)   Organismul de audit independent:

(a)

are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b)

garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c)

nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională; în special, organismul de audit independent trebuie să fie independent din punctul de vedere al funcționării, în raport cu entitatea juridică din care face parte agenția națională.

(3)   Organismul de audit independent furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală de gestiune a agenției naționale.

Articolul 30

Principiile sistemului de control

(1)   Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că, la implementarea acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin realizarea de verificări efective și, în cazul identificării unor nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni de natură administrativă și financiară eficiente, proporționale și disuasive.

(2)   Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile și activitățile programului gestionate de agențiile naționale. Aceasta stabilește cerințele minime pentru controalele efectuate de agenția națională și de organismul de audit independent.

(3)   Agenția națională este responsabilă de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile pe care le gestionează potrivit programelor de lucru, astfel cum se menționează la articolul 22. Controalele respective oferă o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

(4)   În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia asigură coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezentul alineat nu se aplică investigațiilor efectuate de OLAF.

Articolul 31

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

CAPITOLUL XI

COMPLEMENTARITATE

Articolul 32

Finanțarea cumulativă și alternativă

(1)   Programul este implementat astfel încât să se asigure consecvența sa globală și complementaritatea cu alte politici, programe și fonduri relevante ale Uniunii, în special cu cele referitoare la educație și formare, cultură și mass-media, tineret și solidaritate, ocuparea forței de muncă și incluziune socială, cercetare și inovare, industrie și antreprenoriat, politica digitală, agricultură și dezvoltare rurală, mediu și schimbări climatice, coeziune, politica regională, migrație, securitate și cooperare internațională și dezvoltare.

(2)   O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(3)   Propunerile de proiecte pot primi sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională sau a Fondului social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027, în cazul în care li s-a acordat o etichetă „marca de excelență” în cadrul acestui program ca urmare a îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:

(a)

au fost evaluate în cadrul unui apel la propuneri lansate în cadrul programului;

(b)

respectă cerințele minime de calitate din respectivul apel la propuneri; și

(c)

nu pot fi finanțate în cadrul apelului la propuneri respectiv din cauza unor constrângeri bugetare.

CAPITOLUL XII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 33

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționată la articolele 3 și 23 este conferită Comisiei pe durata programului.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolele 3 și 23 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte din ziua care urmează datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 3 și 23 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 34

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Comitetul se poate reuni în formațiuni specifice pentru a se ocupa de aspecte sectoriale. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul său de procedură și pe bază ad-hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, pot fi invitați să participe la reuniunile sale în calitate de observatori.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 35

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 36

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor.

(2)   Pachetul financiar aferent programului poate acoperi, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1288/2013.

(3)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar și prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din regulamentul respectiv, în cazuri justificate în mod corespunzător specificate în decizia de finanțare, activitățile sprijinite în temeiul prezentului regulament și costurile aferente suportate în 2021 pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă activitățile respective au fost implementate și costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant. Acordurile de grant pentru granturile de funcționare aferente exercițiului financiar 2021 pot fi semnate, în mod excepțional, în termen de șase luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului.

(4)   În cazul în care este necesar, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 17 alineatul (7), se pot înregistra credite în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor și a activităților nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(5)   Statele membre asigură, la nivel național, tranziția fără probleme de la acțiunile implementate în cadrul programului din perioada 2014-2020 la cele care urmează să fie implementate în cadrul programului.

Articolul 37

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 194.

(2)  JO C 168, 16.5.2019, p. 49.

(3)  Poziția Parlamentului European din 28 martie 2019 (JO C 108, 26.3.2021, p. 965) și poziția în primă lectură a Consiliului din 13 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 18 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  JO C 428, 13.12.2017, p. 10.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).

(6)  JO C 252, 18.7.2018, p. 31.

(7)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(8)  Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO C 189, 4.6.2018, p. 1).

(9)  JO C 456, 18.12.2018, p. 1.

(10)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(11)  Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în vederea educației și formării profesionale: Carta europeană a calității pentru mobilitate (JO L 394, 30.12.2006, p. 5).

(12)  Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 – Tineretul în mișcare – promovarea mobilității tinerilor în scop educațional (JO C 199, 7.7.2011, p. 1).

(13)  Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (JO C 398, 22.12.2012, p. 1).

(14)  Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace (JO C 153, 2.5.2018, p. 1).

(15)  Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1).

(16)  Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (JO C 417, 2.12.2020, p. 1).

(17)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(18)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(19)  JO C 444 I, 22.12.2020, p. 1.

(20)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(21)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(22)  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(23)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(24)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(25)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(26)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(27)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(28)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(29)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(30)  În special: cadrul comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass), Cadrul european al calificărilor (CEC), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS), Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior (EQAR), Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA), Rețeaua europeană a centrelor de informare din regiunea europeană și a centrelor naționale de informare pentru recunoaștere academică din Uniunea Europeană și rețeaua Euroguidance.


ANEXA I

DESCRIEREA ACȚIUNILOR PREVĂZUTE ÎN CAPITOLELE II, III ȘI IV

1.   ACȚIUNEA-CHEIE 1 – MOBILITATEA ÎN SCOPUL ÎNVĂȚĂRII

1.1.

Mobilitatea în scopul învățării: mobilitate pe termen scurt sau pe termen lung, de grup sau individuală, în diverse domenii tematice și pe diverse subiecte de studiu, inclusiv în domenii orientate spre viitor, cum ar fi domeniul digital, schimbările climatice, energia curată și inteligența artificială;

1.2.

Activitățile de participare a tinerilor: activități care au scopul de a-i ajuta pe tineri să se implice și să învețe cum să participe la societatea civilă, de a sensibiliza cu privire la valorile europene comune și de a promova dialogul între tineri și factorii de decizie de la nivel local, regional, național și european;

1.3.

DiscoverEU: activitate educațională informală și nonformală, cu o componentă solidă de învățare și o dimensiune incluzivă, care constă într-o experiență de învățare și în călătorii prin întreaga Europă pentru a promova sentimentul de apartenență la Uniune și pentru a le permite participanților să descopere diversitatea culturală și lingvistică a Europei.

2.   ACȚIUNEA-CHEIE 2 – COOPERARE ÎNTRE ORGANIZAȚII ȘI INSTITUȚII

2.1.

Parteneriate pentru cooperare: activități de cooperare diverse, desfășurate în comun de organizații și instituții din diferite țări, în special în scopul efectuării de schimburi și al dezvoltării de idei și practici noi, al împărtășirii și comparării practicilor și metodelor și al dezvoltării și consolidării partenerilor în cadrul rețelelor. Această acțiune include parteneriate la scară redusă concepute special pentru a favoriza accesul mai larg și mai incluziv la program prin activități ce beneficiază de granturi mai mici, având o durată mai scurtă și cerințe administrative mai simple;

2.2.

Parteneriate pentru excelență: proiecte de parteneriat și rețele de instituții și furnizori de educație și formare diverse, care au ca scop promovarea excelenței și a unei dimensiuni internaționale consolidate și dezvoltarea de strategii pe termen lung de îmbunătățire a calității la nivel sistemic în toate domeniile educației și formării, în special prin elaborarea în comun a unor practici și pedagogii inovatoare, prin niveluri ridicate de mobilitate integrată și acordând o atenție deosebită interdisciplinarității, și anume:

2.2.1.

alianțe ale instituțiilor de învățământ superior (universități europene) care elaborează strategii comune pe termen lung pentru educație, cercetare și inovare de înaltă calitate și pentru a acționa în serviciul societății, pe baza unei viziuni și a unor valori comune, a unor niveluri ridicate de mobilitate și cu o atenție deosebită acordată interdisciplinarității și programelor de studii deschise, care combină module în diferite țări;

2.2.2.

parteneriate ale furnizorilor de educație și formare profesională (platformele centrelor de excelență profesională) integrate în strategiile locale și regionale pentru creștere durabilă, inovare și competitivitate, care lucrează în comun la programe de formare profesională transnaționale de înaltă calitate, axate pe satisfacerea nevoilor actuale și emergente în materie de competențe sectoriale;

2.2.3.

programe integrate de studiu (programele de masterat în cotutelă Erasmus Mundus) oferite de instituții de învățământ superior stabilite în Europa și în alte țări ale lumii care promovează excelența în învățământul superior și internaționalizarea la nivel mondial.

Acțiunea menționată la punctul 2.2 poate sprijini, de asemenea, proiecte de parteneriat și alianțe pentru promovarea excelenței în domeniul educației școlare și al educației adulților.

2.3.

Parteneriate pentru inovare: parteneriate în domeniul educației și formării și în domeniul tineretului care au scopul de a dezvolta practicile inovatoare, și anume:

2.3.1.

alianțe: cooperare strategică între actori esențiali din domeniul educației și formării, din întreprinderi și cercetare, care promovează inovarea și modernizarea sistemelor de educație și formare;

2.3.2.

proiecte care promovează inovarea, creativitatea, e-participarea și antreprenoriatul social în domeniul educației și formării și în domeniul tineretului.

2.4.

Evenimente sportive organizate fără scop lucrativ: evenimente desfășurate fie într-o singură țară, fie simultan în mai multe țări, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la rolul sportului în diverse domenii, cum ar fi incluziunea socială, egalitatea de șanse și activitățile fizice benefice pentru sănătate;

2.5.

Platforme și instrumente online pentru cooperarea virtuală în domeniul educației și formării și în domeniul tineretului.

3.   ACȚIUNEA-CHEIE 3 – SPRIJIN PENTRU ELABORAREA DE POLITICI ȘI PENTRU COOPERARE

3.1.

Pregătirea și implementarea agendelor de politici generale și sectoriale ale Uniunii, constând într-o gamă diversă de activități care urmăresc să sprijine politici și strategii în domeniile educației și formării, tineretului și sportului, inclusiv agendele de politici și strategiile europene din diferite sectoare ale educației, tineretului și sportului și să constituie o sursă de inspirație pentru respectivele politici și strategii, incluzând activitățile de sprijinire a cooperării în materie de politici la nivel european. Această acțiune include, de asemenea, sprijin pentru experimentarea în materie de politici la nivel european, sprijin pentru activități care vizează abordarea provocărilor emergente în diferite domenii tematice, precum și sprijin pentru acumularea de cunoștințe, inclusiv pentru anchete și studii;

3.2.

Sprijinirea instrumentelor și a măsurilor Uniunii care promovează calitatea, transparența și recunoașterea competențelor, a aptitudinilor și a calificărilor, inclusiv activitățile având ca scop facilitarea transferului de credite, promovarea asigurării calității, promovarea validării învățării nonformale și informale, inclusiv gestionarea competențelor și orientarea, sprijinirea organismelor, a rețelelor și a instrumentelor relevante care facilitează schimburile în domeniul transparenței și al recunoașterii;

3.3.

Dialogul în materie de politici în domeniile educației și formării, tineretului și sportului și cooperarea cu părțile interesate relevante, inclusiv o gamă diversă de activități, cum ar fi conferințele și alte tipuri de evenimente, sprijinul pentru cooperarea cu organizațiile internaționale și sprijinul pentru funcționarea dialogului UE cu tinerii, a rețelelor la nivelul Uniunii și a organizațiilor europene care urmăresc un interes general al Uniunii;

3.4.

Măsuri care contribuie la o implementare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii a programului, inclusiv sprijin pentru activități și organisme, cum ar fi centrele de resurse, rețelele de informații și activitățile de formare și cooperare, care îmbunătățesc implementarea programului, consolidează capacitatea agențiilor naționale și îmbunătățesc implementarea strategică, și măsuri care valorifică potențialul foștilor participanți la programul Erasmus+ și al altor diseminatori de informații, considerați drept modele pozitive;

3.5.

Cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și furnizarea de sprijin altor politici ale Uniunii, inclusiv sprijinirea activităților de promovare a sinergiilor și a complementarităților cu alte instrumente de la nivelul Uniunii și de la nivel național, precum și promovarea cooperării cu structurile care pun în aplicare astfel de instrumente;

3.6.

Activități de diseminare și de conștientizare care urmăresc să informeze cetățenii și organizațiile cu privire la program și la politicile Uniunii în domeniile educației și formării, tineretului și sportului.

4.   ACȚIUNILE JEAN MONNET

4.1.

Acțiunea Jean Monnet în domeniul învățământului superior: sprijinirea instituțiilor de învățământ superior din Uniune și din afara acesteia prin intermediul modulelor, al catedrelor și al centrelor de excelență Jean Monnet și prin intermediul proiectelor și al activităților de creare de rețele Jean Monnet;

4.2.

Acțiunea Jean Monnet în alte domenii ale educației și formării: activități care vizează promovarea cunoștințelor despre Uniune în instituțiile de educație și formare, cum ar fi cele din învățământul preuniversitar și instituțiile de educație și formare profesională;

4.3.

Sprijin pentru instituțiile desemnate menționate la articolul 8 litera (c).


ANEXA II

INDICATORI

Măsurătorile indicatorilor cantitativi sunt defalcate, după caz, în funcție de țară, gen și tip de acțiune și activitate.

1.

Domeniile care trebuie să fie monitorizate

Participarea la mobilitatea în scopul învățării;

Organizații și instituții cu o dimensiune europeană și internațională consolidată;

2.

Elementele care se măsoară

2.1.

Acțiunea-cheie 1 – Mobilitatea în scopul învățării:

2.1.1.

Numărul participanților la activități de mobilitate în scopul învățării în cadrul acțiunii-cheie 1;

2.1.2

Numărul organizațiilor și instituțiilor care participă la program în cadrul acțiunii-cheie 1;

2.1.3

Numărul participanților la activități de învățare virtuală în cadrul acțiunii-cheie 1;

2.1.4

Ponderea participanților care consideră că participarea lor la activități de mobilitate în scopul învățării în cadrul acțiunii-cheie 1 a fost utilă;

2.1.5.

Ponderea participanților care consideră că au un simț al apartenenței europene mai puternic în urma participării la activități în cadrul acțiunii-cheie 1;

2.2.

Acțiunea-cheie 2 – Cooperare între organizații și instituții:

2.2.1.

Numărul organizațiilor și instituțiilor care participă la program în cadrul acțiunii-cheie 2;

2.2.2.

Ponderea organizațiilor și instituțiilor care consideră că au dezvoltat practici de înaltă calitate ca urmare a participării lor la acțiunea-cheie 2;

2.2.3.

Numărul utilizatorilor platformelor de cooperare virtuală sprijiniți în cadrul acțiunii-cheie 2;

2.3.

Acțiunea-cheie 3 – Sprijin pentru elaborarea de politici și pentru cooperare:

2.3.1.

Numărul organizațiilor și instituțiilor care participă la acțiuni finanțate prin granturi în cadrul acțiunii-cheie 3;

2.4.

Incluziune:

2.4.1.

Numărul persoanelor cu mai puține oportunități care iau parte la activități în cadrul acțiunii-cheie 1;

2.4.2.

Numărul organizațiilor și instituțiilor nou-intrate care participă la program în cadrul acțiunilor-cheie 1 și 2;

2.5.

Simplificare:

2.5.1.

Numărul parteneriatelor la scară redusă sprijinite în cadrul acțiunii-cheie 2;

2.5.2.

Ponderea organizațiilor și instituțiilor care consideră că procedurile de participare la program sunt proporționale și simple;

2.6.

Contribuția din punct de vedere climatic:

2.6.1.

Ponderea activităților care vizează obiective climatice în cadrul acțiunii-cheie 1;

2.6.2.

Ponderea proiectelor care vizează obiective climatice în cadrul acțiunii-cheie 2.


28.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/34


REGULAMENTUL (UE) 2021/818 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 mai 2021

de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5) și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Cultura, artele, patrimoniul cultural și diversitatea culturală sunt deosebit de valoroase pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, educativ, democratic, ecologic, social și economic, precum și din punctul de vedere al drepturilor omului, și ar trebui să fie promovate și sprijinite. În Declarația de la Roma din 25 martie 2017 și în cadrul Consiliului European din 14 și 15 decembrie 2017 s-a afirmat că educația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți bazate pe coeziune și favorabile incluziunii pentru toți și pentru sprijinirea competitivității europene.

(2)

În temeiul articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin unei minorități. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați. Valorile respective sunt reafirmate și articulate în cadrul drepturilor, libertăților și principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”), care are aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor, în temeiul articolului 6 din TUE. În special, libertatea de exprimare și de informare, precum și libertatea artelor și științei, sunt consacrate la articolele 11 și, respectiv, 13 din Cartă.

(3)

Articolul 3 din TUE specifică, de asemenea, faptul că Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale și că, printre altele, Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.

(4)

Comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „O nouă agendă europeană pentru cultură” stabilește obiective pentru sectoarele culturale și creative. Aceasta urmărește să valorifice potențialul culturii și diversității culturale pentru a contribui la coeziunea socială și la bunăstarea societății prin promovarea dimensiunii transfrontaliere a sectoarelor culturale și creative și promovarea capacității acestora de a se dezvolta, să încurajeze creativitatea culturală în educație și inovare și pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și să consolideze relațiile culturale internaționale. Programul „Europa creativă” (denumit în continuare „programul”), împreună cu alte programe și fonduri ale Uniunii, va sprijini Noua agendă europeană pentru cultură. Valoarea intrinsecă a culturii și a expresiei artistice ar trebui păstrată și promovată, iar creația artistică ar trebui să fie plasată în centrul programului. Această abordare este, de asemenea, în concordanță cu Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea și statele sale membre sunt părți.

(5)

Pentru a promova spațiul comun al diversității culturale pentru popoarele Europei, este important să se promoveze circulația transnațională a operelor, colecțiilor și produselor artistice și culturale, încurajând astfel dialogul și schimburile culturale, precum și mobilitatea transnațională a artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural și creativ.

(6)

Protejarea și consolidarea patrimoniului cultural facilitează participarea liberă la viața culturală, în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și cu Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Prin urmare, patrimoniul cultural joacă un rol important în construirea unei societăți pașnice și democratice, în procesele de dezvoltare durabilă și în promovarea diversității culturale.

(7)

Promovarea diversității culturale europene se bazează pe libertatea de exprimare artistică, pe capacitățile și competențele artiștilor și operatorilor culturali, pe existența unor sectoare culturale și creative prospere și reziliente și pe capacitatea artiștilor și operatorilor culturali de a crea, inova și produce opere și de a le distribui către un public european mai larg și mai divers. Acest lucru extinde astfel potențialul de afaceri al sectoarelor culturale și creative, crește accesul la conținutul creativ, la cercetarea artistică și la creativitate, și intensifică promovarea acestora și, prin urmare, contribuie la o creștere economică durabilă și la crearea de locuri de muncă. În plus, promovarea creativității și a noilor cunoștințe contribuie la stimularea competitivității și a inovării în cadrul lanțurilor valorice industriale. Bogata diversitate culturală și lingvistică a Uniunii reprezintă o valoare esențială pentru proiectul european. În același timp, piața culturală și creativă europeană este caracterizată de particularități geografice, particularități lingvistice, sau ambele, ceea ce poate cauza fragmentarea pieței. Prin urmare, sunt necesare eforturi continue pentru a se asigura faptul că sectoarele culturale și creative beneficiază pe deplin de piața unică a Uniunii și, în special, de piața unică digitală.

(8)

Tranziția digitală reprezintă o schimbare de paradigmă pentru sectoarele culturale și creative. Aceasta a remodelat obiceiurile, relațiile și modelele de producție și consum. Această situație prezintă o serie de provocări. În același timp, tranziția digitală oferă noi oportunități sectoarelor culturale și creative în ceea ce privește crearea și distribuția de opere europene, precum și accesul la acestea, ceea ce aduce beneficii societății europene în ansamblu. Programul ar trebui să încurajeze sectoarele culturale și creative să profite de aceste oportunități.

(9)

Programul ar trebui să țină seama de natura duală a sectoarelor culturale și creative, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv, contribuția mai largă a respectivelor sectoare la creșterea economică, competitivitate, creativitate și inovare. De asemenea, programul ar trebui să țină seama de impactul pozitiv al culturii asupra dialogului intercultural, a coeziunii sociale și a diseminării cunoștințelor. Pentru aceasta este nevoie de sectoare culturale și creative europene puternice, în special de un sector audiovizual european dinamic, dată fiind capacitatea acestuia de a atrage un public divers și de importanța economică a acestuia, inclusiv importanța sa economică pentru alte sectoare creative. Cu toate acestea, concurența pe piețele audiovizuale la nivel mondial s-a amplificat și mai mult prin intensificarea tranziției digitale, de exemplu, datorită modificărilor survenite în ceea ce privește producția și consumul de produse media, precum și a rolului din ce în ce mai important al platformelor globale în distribuția conținutului. Prin urmare, este necesar să se intensifice sprijinul pentru industria europeană.

(10)

Astfel cum o dovedește acțiunea Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii”, instituită prin Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) (denumită în continuare „Capitale europene ale culturii”), sectoarele culturale și creative joacă un rol important în dezvoltarea și revitalizarea teritoriilor Uniunii. În acest mod, sectoarele culturale și creative devin vectori esențiali pentru stimularea turismului bazat pe calitate și a dezvoltării regionale, locale și urbane în întreaga Uniune.

(11)

Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de natura specifică a diferitelor sectoare culturale și creative și de dificultățile cu care se confruntă acestea, de grupurile lor țintă diferite și de nevoile caracteristice ale fiecăruia dintre ele prin abordări adaptate în cadrul unei componente dedicate sectorului audiovizual (denumită în continuare „componenta MEDIA”), al unei componente dedicate celorlalte sectoare creative și culturale (denumită în continuare „componenta Cultură”) și al unei componente transsectoriale (denumită în continuare „componenta Transsectorială”).

(12)

Programul ar trebui să sprijine acțiunile și activitățile cu valoare adăugată europeană, care completează programele și politicile regionale, naționale, internaționale și alte programe și politici ale Uniunii și care au un impact pozitiv asupra cetățenilor europeni, și ar trebui să sprijine dezvoltarea și promovarea cooperării transnaționale și a schimburilor în cadrul sectoarelor culturale și creative. Prin astfel de acțiuni și activități, programul contribuie la consolidarea identității și a valorilor europene, promovând în același timp diversitatea culturală și lingvistică.

(13)

Muzica, în toate formele și expresiile sale, în special muzica contemporană și live, este o componentă importantă a peisajului cultural, artistic și economic al Uniunii și a patrimoniului acesteia. Aceasta este un element de coeziune socială și servește drept instrument-cheie pentru stimularea dezvoltării economice și culturale. Prin urmare, componenta Cultură ar trebui să acorde atenție sectorului muzical.

(14)

Componenta Cultură ar trebui să promoveze crearea de rețele între comunitățile creative și să încurajeze colaborarea transfrontalieră și multidisciplinară prin utilizarea diferitelor seturi de competențe, cum ar fi seturile de competențe artistice, creative, digitale și tehnologice.

(15)

Componenta Transsectorială urmărește să exploateze potențialul în materie de colaborare între diferite sectoare culturale și creative și să abordeze provocările comune cu care se confruntă acestea. O abordare transversală comună prezintă avantaje în ceea ce privește transferul de cunoștințe și eficiența administrativă care urmează să fie dobândite în acest mod. În acest context, birourile programului contribuie la realizarea obiectivelor programului și la implementarea sa.

(16)

Intervenția la nivelul Uniunii este necesară în sectorul audiovizual pentru a însoți politicile privind piața unică digitală a Uniunii. Aceasta se referă, în mod special, la modernizarea cadrului privind drepturile de autor prin intermediul Directivelor (UE) 2019/789 (5) și (UE) 2019/790 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și al Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului (8). Directivele (UE) 2019/789 și (UE) 2019/790 urmăresc consolidarea capacității operatorilor europeni din domeniul audiovizual de a crea, finanța, produce și difuza opere care să fie prezentate în mod vizibil prin intermediul diferitelor canale mass-media, de exemplu, TV, cinema sau video la cerere, care să fie disponibile și atractive pentru public pe o piață mai deschisă și mai competitivă la nivel european și în afara Europei. Respectivele directive vizează, de asemenea, realizarea unei piețe funcționale pentru creatori și titularii de drepturi, în special pentru publicațiile de presă și platformele online, precum și asigurarea unei remunerări echitabile a autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți, dimensiuni care ar trebui luate în considerare în întregul program. Totodată, sprijinul ar trebui să fie intensificat pentru a răspunde noilor evoluții de pe piață și în special creșterii rolului platformelor globale de distribuție în comparație cu organismele naționale de radiodifuziune care investesc în mod tradițional în producția de opere europene. Întrucât condițiile de piață și operatorii din domeniul audiovizual continuă să evolueze, ar trebui furnizate criterii specifice pentru a defini ce reprezintă o societate de producție independentă în contextul implementării programului.

(17)

Programul ar trebui să permită o participare cât mai largă posibil a organizațiilor din sectoarele culturale și creative și accesul cât mai amplu al acestora la program, indiferent de originea lor geografică. Programul ar trebui să sprijine aceste organizații și cele mai mari talente, indiferent de locul în care se află, să opereze la nivel transfrontalier și internațional. Componenta MEDIA ar trebui să țină seama de diferențele dintre țări în ceea ce privește producția și distribuția de conținut audiovizual, precum și accesul la conținut audiovizual și tendințele legate de consumul de conținut audiovizual și, în special, de particularitățile lor lingvistice și geografice, oferind astfel condiții de concurență mai echitabile, extinzând participarea statelor membre cu capacități audiovizuale diferite și intensificând colaborarea dintre acestea, precum și sprijinind talentele europene, indiferent de locul în care se află, să opereze la nivel transfrontalier și internațional. De asemenea, ar trebui să se țină seama de particularitățile regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(18)

Acțiunile speciale din cadrul programului, cum ar fi acțiunea Uniunii privind Marca patrimoniului european instituită prin Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9), (denumită în continuare „Marca patrimoniului european”), Zilele patrimoniului european, premiile europene în domenii precum muzica pop, rock și contemporană, literatura, patrimoniul și arhitectura și Capitalele europene ale culturii au atras direct milioane de cetățeni europeni, au demonstrat beneficiile sociale și economice ale politicilor culturale europene și ar trebui, prin urmare, să fie continuate și, pe cât posibil, extinse. Componenta Cultură ar trebui să sprijine activitățile de networking între siturile care poartă Marca patrimoniului european. Ar trebui avută în vedere și posibilitatea de a extinde gama premiilor europene pentru a cuprinde noi domenii și sectoare, în special teatrul.

(19)

Cultura reprezintă un element fundamental pentru consolidarea unor comunități favorabile incluziunii și bazate pe coeziune. În contextul problemelor legate de migrație și al provocărilor în materie de integrare, cultura joacă un rol fundamental în furnizarea de oportunități pentru dialogul intercultural și în integrarea migranților și a refugiaților, ajutându-i să simtă că fac parte din societățile-gazdă, precum și în dezvoltarea de relații cordiale între migranți și noile comunități.

(20)

Pentru a contribui la o societate favorabilă incluziunii, programul ar trebui să promoveze și să crească nivelul de participare culturală în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește persoanele cu handicap și cele provenite din medii defavorizate.

(21)

În conformitate cu Declarația de la Davos din 22 ianuarie 2018 intitulată „Către o cultură a arhitecturii (Baukultur) de foarte bună calitate pentru Europa”, ar trebui luate măsuri pentru a promova o abordare nouă și integrată vizând conceperea unui mediu construit de foarte bună calitate, care să fie ancorat cultural, care să consolideze coeziunea socială, care să garanteze sustenabilitatea mediului și care să contribuie la sănătatea și bunăstarea întregii populații. Abordarea respectivă nu ar trebui să pună accent doar pe zonele urbane, ci și pe interconectivitatea zonelor periferice și rurale. Conceptul de Baukultur cuprinde toți factorii care au un impact direct asupra calității vieții cetățenilor și comunităților, încurajând astfel incluziunea, coeziunea și sustenabilitatea într-un mod foarte concret.

(22)

Libertatea de exprimare și libertatea artistică reprezintă nucleul unor sectoare culturale și creative dinamice. În special, sectorul mass-mediei de știri are nevoie de un peisaj mass-media liber, diversificat și pluralist. Prin urmare, împreună cu Directiva 2010/13/UE, programul ar trebui să promoveze un peisaj mass-media liber, diversificat și pluralist, încurajând interacțiunile și activitățile transversale de sprijinire a sectorului mass-mediei de știri. Programul ar trebui să îi sprijine pe noii profesioniști din domeniul media și să consolideze dezvoltarea gândirii critice în rândul cetățenilor prin promovarea educației în domeniul mass-mediei.

(23)

Programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze interesul pentru operele audiovizuale europene și să îmbunătățească accesul la acestea, în special prin măsuri de dezvoltare a publicului, inclusiv prin educație cinematografică.

(24)

Mobilitatea artiștilor și a lucrătorilor din domeniul cultural dincolo de frontiere în cadrul componentei Cultură poate contribui la crearea în Uniune a unor sectoare culturale și creative mai bine conectate, mai puternice și mai durabile, deoarece aceasta este o modalitate de a accelera dezvoltarea competențelor și a curbei de învățare în cadrul sectoarelor culturale și creative, de a îmbunătăți sensibilizarea interculturală și de a promova co-crearea, coproducția, circulația și diseminarea operelor la nivel transnațional.

(25)

Proiectele de cooperare, în special proiectele de mică amploare, având în vedere particularitățile sectoarelor culturale și creative, ar trebui să se afle în centrul componentei Cultură. Prin urmare, Comisia ar trebui să faciliteze participarea la program prin simplificarea substanțială a procedurilor birocratice, în principal în etapa de depunere a cererilor, și, în cazul proiectelor de mică amploare, prin permiterea unor rate de cofinanțare mai ridicate.

(26)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, integrarea perspectivei de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea și ar trebui, după caz, să definească criterii adecvate în ceea ce privește echilibrul de gen. Femeile sunt implicate activ în sectoarele culturale și creative în calitate de autori, profesioniști, profesori, artiști și membri ai publicului. Cu toate acestea, este mai puțin probabil ca femeile să ocupe funcții de decizie în instituțiile culturale, artistice și creative. Prin urmare, programul ar trebui să promoveze talentele femeilor pentru a sprijini carierele artistice și profesionale ale acestora.

(27)

Ținând seama de comunicarea comună din 8 iunie 2016 intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”, aprobată prin rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018 (10), precum și de concluziile Consiliului din 24 mai 2017 privind o abordare strategică a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale, instrumentele de finanțare europene și, în special, programul ar trebui să recunoască importanța culturii în relațiile internaționale și rolul său în promovarea valorilor europene prin acțiuni specifice și țintite, menite să genereze un impact clar al Uniunii pe scena mondială.

(28)

În conformitate cu comunicarea Comisiei din 22 iulie 2014 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, politicile și instrumentele relevante ar trebui să asigure valorificarea Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, care a integrat cu succes și eficient cultura în alte domenii de politici, în special printr-o abordare bazată pe guvernanța participativă, prin valorificarea pe termen lung și durabilă a patrimoniului cultural al Europei, prin elaborarea unei abordări mai integrate a conservării și valorificării sale, precum și prin sprijinirea protejării durabile, regenerarea, reutilizarea adaptivă și promovarea valorilor acestuia prin activități de sensibilizare și de networking. În sectorul culturii, ar trebui să se aibă în vedere sprijinirea artiștilor, creatorilor și meșteșugarilor artizani calificați în meseriile tradiționale legate de restaurarea patrimoniului cultural. În sectorul audiovizual, în special, operele de patrimoniu constituie o sursă esențială de prezervare a memoriei și diversitate culturală și reprezintă potențiale oportunități de piață. În acest context, arhivele și bibliotecile audiovizuale contribuie la conservarea și la reutilizarea operelor de patrimoniu, precum și la noi evoluții ale pieței pentru acestea.

(29)

În conformitate cu comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa”, Uniunea ar trebui să se bazeze pe punctele sale forte, în special pe diversitatea sa, talentele, valorile sale, modul său de viață, precum și pe inovatorii și creatorii săi.

(30)

Succesul programului se bazează pe dezvoltarea de proiecte inovatoare și eficace, care generează bune practici în ceea ce privește cooperarea europeană transnațională din sectoarele culturale și creative. Ori de câte ori este posibil, astfel de povești de succes ar trebui promovate, încurajându-se astfel sprijinirea unor noi modele de afaceri și noi competențe, favorizându-se cunoștințele tradiționale și transpunerea soluțiilor creative și interdisciplinare în valoare economică și socială.

(31)

Programul ar trebui să fie deschis, sub rezerva anumitor condiții, participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb, țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și potențialilor candidați la aderare care beneficiază de o strategie de preaderare, țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate și partenerilor strategici ai Uniunii.

(32)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (11), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(33)

Țările terțe ar trebui să urmărească participarea deplină la program. Cu toate acestea, țările terțe care nu îndeplinesc condițiile de participare la componentele MEDIA și Transsectorială, dar participă la componenta Cultură, ar trebui să aibă posibilitatea de a înființa și de a sprijini birouri ale programului pentru a promova programul în țara lor și pentru a stimula cooperarea transfrontalieră în sectoarele culturale și creative.

(34)

Derogările de la obligația de a îndeplini condițiile stabilite în Directiva 2010/13/UE ar trebui să facă obiectul unei supravegheri și să fie acordate țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate în cazuri justificate în mod corespunzător, ținând seama de situația specifică a pieței audiovizualului din țara în cauză și de gradul de integrare în cadrul politicii europene în domeniul audiovizualului. Progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2010/13/UE ar trebui să facă obiectul unei monitorizări regulate. Mai mult, participarea la acțiuni finanțate prin componenta MEDIA ar trebui prevăzută de la caz la caz, în programele de lucru relevante.

(35)

Programul ar trebui să promoveze cooperarea între Uniune și organizațiile internaționale, cum ar fi UNESCO, Consiliul Europei, inclusiv Eurimages și Observatorul European al Audiovizualului (denumit în continuare „Observatorul”), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine angajamentul Uniunii referitor la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special ceea ce privește dimensiunea culturală. În ceea ce privește sectorul audiovizual, programul ar trebui să asigure contribuția Uniunii la activitățile Observatorului.

(36)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În conformitate cu Pactul verde european ca plan pentru creștere durabilă, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte principiul de „a nu face rău”. În cursul implementării programului, ar trebui identificate și puse în practică acțiuni relevante, fără a aduce modificări caracterului fundamental al programului, și ar trebui reevaluate în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.

(37)

Pentru simplificare și eficiență, Comisia ar trebui să poată împărți angajamentele bugetare în tranșe anuale. În acest caz, Comisia ar trebui să angajeze tranșele anuale în cursul implementării programului, ținând cont de evoluția acțiunilor care beneficiază de asistență financiară, de necesitățile estimate ale acestora, precum și de bugetul disponibil. Comisia ar trebui să le comunice beneficiarilor granturilor un calendar orientativ care cuprinde angajarea tranșelor anuale individuale.

(38)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiunea indirectă, și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(39)

„Premiul LUX – Premiul european de film al publicului decernat de Parlamentul European și de Academia Europeană de Film” s-a impus ca un premiu european distinctiv, promovând și difuzând filme europene care reflectă identitatea și valorile europene dincolo de frontierele naționale și bazându-se pe colaborările cu o comunitate de creatori de film renumiți și cu organizațiile și rețelele cinematografice europene.

(40)

De la crearea sa, Orchestra de tineret a Uniunii Europene a dobândit o experiență unică în promovarea accesului la muzică, precum și a dialogului intercultural, a respectului și înțelegerii reciproce prin cultură, favorizând totodată formarea tinerilor muzicieni și dezvoltarea carierei lor internaționale. Particularitatea Orchestrei de tineret a Uniunii Europene rezidă în faptul că este o orchestră europeană, creată printr-o rezoluție a Parlamentului European, care depășește granițele culturale și este alcătuită din tineri muzicieni selectați din întreaga Europă în conformitate cu criterii artistice exigente, prin intermediul unui proces riguros și transparent de audiții desfășurate anual în toate statele membre. Această contribuție specială la diversitatea și identitatea culturală a Europei ar trebui recunoscută, de exemplu, prevăzând acțiuni la care Orchestra de tineret a Uniunii Europene și alte entități culturale europene similare pot solicita să participe. Ar trebui prevăzută posibilitatea unei finanțări multianuale pentru astfel de entități, pentru a se asigura stabilitatea funcționării lor.

(41)

Organizațiile din sectoarele culturale și creative cu o amplă acoperire geografică în Europa, ale căror activități implică prestarea de servicii culturale direct pentru cetățenii europeni și care, prin urmare, au potențialul de a avea un impact direct asupra identității europene, ar trebui să fie eligibile pentru sprijinul acordat de Uniune.

(42)

Pentru a asigura alocarea eficientă a fondurilor de la bugetul general al Uniunii, este necesar ca toate acțiunile și activitățile desfășurate în cadrul programului să aibă valoare adăugată europeană. Este de asemenea necesar să se asigure faptul că acestea completează activitățile statelor membre. Ar trebui să se urmărească consecvența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domenii de politici strâns legate între ele, asigurându-se faptul că beneficiarii potențiali cunosc diferitele oportunități de finanțare, precum și cu politicile orizontale, cum ar fi politica Uniunii în domeniul concurenței.

(43)

Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă, ori să denatureze concurența pe piața internă.

(44)

Este important ca programul să abordeze provocările structurale cu care se confruntă sectoarele culturale și creative din Europa care au fost exacerbate de pandemia de COVID-19. Programul înglobează rolul fundamental al culturii și al mass-media europene pentru bunăstarea cetățenilor și pentru capacitarea acestora de a lua decizii în cunoștință de cauză. Împreună cu alte programe de finanțare relevante ale Uniunii și cu Next Generation EU, programul ar trebui să sprijine redresarea pe termen scurt a sectoarelor culturale și creative, să consolideze reziliența și competitivitatea pe termen lung a acestora pentru a aborda în mod optim potențialele crize majore în viitor și a însoți tranziția lor digitală și ecologică.

(45)

Obiectivele de politici ale programului sunt abordate, de asemenea, prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentelor de politici ale Programului InvestEU 2021-2027 instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (13) care, printre altele, continuă să faciliteze accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii, precum și al organizațiilor din sectoarele culturale și creative.

(46)

Impactul, calitatea și eficiența implementării proiectelor din cadrul programului ar trebui să constituie criterii-cheie de evaluare pentru selectarea proiectelor în cauză. Ținând seama de cunoștințele tehnice de specialitate necesare pentru a evalua propunerile în cadrul acțiunilor specifice ale programului, membrii comitetelor pentru evaluarea unor astfel de propuneri (denumite în continuare „comitetele de evaluare”) pot fi experți externi. La selectarea experților externi, ar trebui să se acorde atenția cuvenită pregătirii lor profesionale și echilibrului de gen al comitetelor respective.

(47)

Programul ar trebui să includă un sistem de indicatori de performanță calitativi și cantitativi realist și flexibil, care să însoțească acțiunile sale și să monitorizeze performanța sa în mod continuu. O astfel de monitorizare și acțiunile de informare și comunicare care vizează programul și acțiunile sale ar trebui să se bazeze pe cele trei componente ale programului.

(48)

Având în vedere importanța și complexitatea colectării și analizării datelor și a măsurării impactului politicilor culturale, Comisia ar trebui să contribuie la colectarea de dovezi și date statistice privind tendințele și evoluțiile din sectoarele culturale și creative prin utilizarea experienței sale și a altor instituții de cercetare relevante și ar trebui să raporteze periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la datele colectate.

(49)

Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilită în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (14) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”).

(50)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar aferent programului, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (15), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(51)

Prezentului program i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, inclusiv cele către terți, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(52)

Formele de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, ținându-se seama în special de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de nevoia de simplificare administrativă, în special în procesul de depunere a cererilor, în beneficiul tuturor părților implicate, precum și de riscul preconizat de neconformitate. Atunci când se face respectiva alegere, ar trebui avute în vedere utilizarea de sume forfetare, costuri unitare și rate forfetare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(53)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (17), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (18) și (UE) 2017/1939 (19) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (20). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(54)

Ar trebui să fie posibil ca propunerilor de calitate pentru acțiuni care sunt eligibile în cadrul programului, dar care nu pot fi finanțate în cadrul acestuia din cauza constrângerilor bugetare, să li se acorde certificatul „marca de excelență”, pe baza unui set specific de criterii. Certificatul „marca de excelență” recunoaște calitatea propunerii și simplifică căutarea de finanțare alternativă din cadrul Fondului european de dezvoltare regională sau al Fondului social european Plus. În ceea ce privește acțiunile cărora ar putea să li se acorde certificatul „marca de excelență”, ar trebui furnizate informații suplimentare în cererile de propuneri relevante.

(55)

Având în vedere articolul 349 din TFUE și luând în considerare comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, ar trebui valorizată contribuția specifică a regiunilor menționate la articolul respectiv la diversitatea culturală a Uniunii, precum și rolul lor în promovarea schimburilor, inclusiv prin mobilitate, precum și cooperarea cu persoane și organizații din țări terțe, în special din țările învecinate. În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (21) și ținând seama de contribuția țărilor și teritoriilor de peste mări la influența culturală internațională a Uniunii, persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Prin urmare, ar trebui ca cetățenii să poată beneficia în mod egal de avantajele competitive pe care industriile culturale și creative le pot oferi, în special creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

(56)

În vederea asigurării unei evaluări eficace a progreselor programului în direcția realizării obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește elaborarea unui cadru de monitorizare și evaluare și revizuirea indicatorilor programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (22). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(57)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 193 alineatul (4) din Regulamentul financiar, costurile anterioare datei de depunere a cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii nici în cazul granturilor de funcționare, iar acordul de grant se semnează în termen de patru luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele activități au fost implementate și respectivele costuri au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(58)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren.

(59)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în vederea adoptării programelor de lucru. Respectivele competențe de punere în aplicare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23). În special, astfel cum se prevede în prezentul regulament, termenele ar trebui să fie proporționale și ar trebui să permită membrilor comitetului să examineze din timp și în mod efectiv proiectul de act de punere în aplicare și să-și exprime opiniile.

(60)

Este necesar să se asigure închiderea corectă a programului „Europa creativă” 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24) (denumit în continuare „programul 2014-2020”), în special în ceea ce privește continuarea procedurilor multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2021, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, acolo unde este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programului 2014-2020 până la 31 decembrie 2020.

(61)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute, în special, de Cartă. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitate între bărbați și femei și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, astfel cum sunt consacrate în articolele 21 și 23 din Cartă. De asemenea, prezentul regulament este în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

(62)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul lor transnațional, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea în scop educațional și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii, precum și consolidarea dimensiunii internaționale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(63)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 ar trebui abrogat de la 1 ianuarie 2021.

(64)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Europa creativă” (denumit în continuare „programul”) pentru perioada corespunzătoare CFM 2021-2027.

Prezentul regulament prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„sectoare culturale și creative” înseamnă toate sectoarele:

(a)

ale căror activități, dintre care multe au potențialul de a genera inovare și locuri de muncă în special din proprietatea intelectuală:

(i)

sunt bazate pe valori culturale și pe expresii artistice și alte expresii creative individuale sau colective; și

(ii)

includ dezvoltarea, crearea, producerea, difuzarea și conservarea de bunuri și servicii care constituie expresii culturale, artistice sau alte expresii creative, precum și funcții conexe, cum ar fi educația sau managementul;

(b)

indiferent de următoarele:

(i)

dacă activitățile acestor sectoare sunt orientate sau nu către piață;

(ii)

tipul de structură care realizează respectivele activități; și

(iii)

modul în care este finanțată structura respectivă;

sectoarele respective includ, printre altele, arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul, audiovizualul (inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural material și imaterial, designul (inclusiv designul vestimentar), festivalurile, muzica, literatura, artele spectacolului (inclusiv teatrul și dansul), cărțile și sectorul editorial, radioul și artele vizuale;

2.

„entitate juridică” înseamnă o persoană fizică sau o persoană juridică care este constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului intern, al dreptului Uniunii sau al dreptului internațional, care are personalitate juridică și care poate să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații când acționează în nume propriu, sau o entitate care nu are personalitate juridică, astfel cum este menționată la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

3.

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de ajutor nerambursabil și instrumente financiare din bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, sau din partea unor instituții financiare și investitori comerciali.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)   Obiectivele generale ale programului sunt:

(a)

protejarea, dezvoltarea și promovarea diversității și a patrimoniului cultural și lingvistic european;

(b)

creșterea competitivității și a potențialului economic al sectoarelor culturale și creative europene, în special în ce privește sectorul audiovizual.

(2)   Programul are următoarele obiective specifice:

(a)

intensificarea cooperării artistice și culturale la nivel european în vederea sprijinirii creării de opere europene și a consolidării dimensiunii economice, sociale și externe a sectoarelor culturale și creative europene, precum și a inovării și mobilității în cadrul acestora;

(b)

promovarea competitivității, a scalabilității, a cooperării, a inovării și a durabilității, inclusiv prin mobilitate, în sectorul audiovizual european;

(c)

promovarea cooperării în materie de politici și a acțiunilor inovatoare care sprijină toate componentele programului, precum și promovarea unui peisaj mediatic diversificat, independent și pluralist și a educației în domeniul mass-mediei, încurajând astfel libertatea de exprimare artistică, dialogul intercultural și incluziunea socială.

(3)   Programul cuprinde următoarele componente:

(a)

componenta Cultură, care acoperă sectoarele culturale și creative, cu excepția sectorului audiovizual;

(b)

componenta MEDIA, care acoperă sectorul audiovizual;

(c)

componenta Transsectorială, care acoperă acțiuni transversale vizând toate sectoarele culturale și creative.

(4)   Recunoscând valoarea intrinsecă și valoarea economică a culturii, obiectivele programului se urmăresc prin acțiuni cu valoare adăugată europeană. Valoarea adăugată europeană se asigură, printre altele, prin:

(a)

caracterul transnațional al acțiunilor și activităților, care completează programele și politicile regionale, naționale, internaționale și alte programe și politici ale Uniunii, promovând astfel rădăcinile comune europene și diversitatea culturală;

(b)

cooperarea transfrontalieră, inclusiv prin mobilitate, între organizații și profesioniști din sectoarele culturale și creative, și potențialul unei astfel de cooperări pentru abordarea provocărilor comune, inclusiv a tranziției digitale, și pentru promovarea accesului la cultură, a implicării active a cetățenilor și a dialogului intercultural;

(c)

economiile de scară și creșterea economică și locurile de muncă pe care sprijinul Uniunii le stimulează, creând un efect de pârghie pentru fonduri suplimentare;

(d)

asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile prin acțiuni cu valoare adăugată europeană în cadrul componentei MEDIA, care să țină seama de particularitățile diferitelor țări, în special în ceea ce privește producția și distribuția de conținut, accesul la conținut, dimensiunea și particularitățile piețelor lor, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică, într-un mod care amplifică participarea țărilor cu capacități audiovizuale diferite și consolidează colaborarea dintre aceste țări.

(5)   Obiectivele programului sunt urmărite într-un mod care să încurajeze incluziunea, egalitatea, diversitatea și participarea, care, după caz, se realizează prin stimulente specifice care:

(a)

asigură faptul că persoanele cu handicap, persoanele care aparțin minorităților și persoanele care aparțin grupurilor marginalizate social au acces la sectoarele culturale și creative și care încurajează participarea activă a acestora în respectivele sectoare, incluzând atât procesul creativ, cât și dezvoltarea publicului; și

(b)

promovează egalitatea de gen, în special ca motor al creativității, al creșterii economice și al inovării.

Articolul 4

Acțiuni în cadrul programului

Programul sprijină acțiuni care sunt conforme cu prioritățile prevăzute la articolele 5, 6 și 7 și cu descrierile prevăzute în anexa I.

Articolul 5

Componenta Cultură

(1)   În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, componenta Cultură are următoarele priorități:

(a)

consolidarea cooperării transnaționale și a dimensiunii transfrontaliere a creației, circulației și vizibilității operelor europene, precum și a mobilității operatorilor din sectoarele culturale și creative;

(b)

creșterea accesului și a participării la cultură și creșterea implicării publicului, precum și îmbunătățirea dezvoltării publicului în întreaga Europă;

(c)

promovarea rezilienței societății și consolidarea incluziunii sociale, precum și a dialogului intercultural, prin intermediul culturii și al patrimoniului cultural;

(d)

creșterea capacității sectoarelor culturale și creative europene, inclusiv a capacității persoanelor care lucrează în aceste sectoare, de a cultiva talente, de a inova, de a prospera și de a genera locuri de muncă și creștere economică;

(e)

consolidarea identității și a valorilor europene prin sensibilizarea culturală, educația în domeniul artei și creativitatea bazată pe cultură în domeniul educației;

(f)

promovarea consolidării capacității în cadrul sectoarelor culturale și creative europene, inclusiv a organizațiilor locale și a microorganizațiilor, astfel încât acestea să poată fi active la nivel internațional;

(g)

contribuirea la strategia globală a Uniunii pentru relații internaționale prin cultură.

(2)   Acțiunile prin intermediul cărora se are în vedere urmărirea priorităților prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite în secțiunea 1 din anexa I.

Articolul 6

Componenta MEDIA

(1)   În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, componenta MEDIA are următoarele priorități:

(a)

cultivarea talentelor, a competențelor și a aptitudinilor și stimularea colaborării, a mobilității și a inovării transfrontaliere în crearea și producerea de opere audiovizuale europene, încurajând astfel colaborarea între state membre care dispun de capacități audiovizuale diferite;

(b)

îmbunătățirea circulației, a promovării, a distribuției online și a distribuției în cinematografe a operelor audiovizuale europene în cadrul Uniunii și la nivel internațional în noul mediu digital, inclusiv prin intermediul unor modele de afaceri inovatoare;

(c)

promovarea operelor audiovizuale europene, inclusiv a operelor de patrimoniu, și sprijinirea implicării și dezvoltării unor categorii de public de toate vârstele, în special a publicului tânăr, în întreaga Europă și în afara acesteia.

(2)   Prioritățile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol sunt abordate prin sprijinirea dezvoltării, producției, promovării și difuzării de opere europene, precum și prin sprijinirea accesului la respectivele opere, cu scopul de a intra în contact cu categorii diverse de public în Europa și dincolo de granițele acesteia, adaptându-se astfel la noile evoluții ale pieței și însoțind punerea în aplicare a Directivei 2010/13/UE.

(3)   Acțiunile prin intermediul cărora se are în vedere urmărirea priorităților prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite în secțiunea 2 din anexa I.

Articolul 7

Componenta Transsectorială

(1)   În conformitate cu obiectivele programului menționate la articolul 3, componenta Transsectorială are următoarele priorități:

(a)

sprijinirea cooperării politice transnaționale transsectoriale, inclusiv a cooperării privind promovarea rolului culturii în incluziunea socială și a cooperării privind libertatea artistică, promovarea vizibilității programului și susținerea transferabilității rezultatelor programului;

(b)

încurajarea unor abordări inovatoare pentru crearea, distribuția și promovarea conținuturilor, precum și pentru accesul la acestea, în toate sectoarele culturale și creative și alte sectoare, inclusiv ținând cont de tranziția digitală, vizând atât dimensiunea orientată, cât și cea neorientată către piață;

(c)

promovarea activităților transsectoriale care au ca scop adaptarea la schimbările structurale și tehnologice cu care se confruntă mass-media, inclusiv consolidarea caracterului liber, diversificat și pluralist al peisajului mediatic, precum și a jurnalismului de calitate și a educației în domeniul mass-mediei, inclusiv în mediul digital;

(d)

sprijinirea înființării de birouri ale programului în țările participante și a activităților birourilor programului, precum și stimularea cooperării transfrontaliere și a schimbului de bune practici în sectoarele culturale și creative.

(2)   Acțiunile prin intermediul cărora se are în vedere urmărirea priorităților prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol sunt stabilite în secțiunea 3 din anexa I.

Articolul 8

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027 este de 1 842 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)   Ca urmare a ajustării specifice programului prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093, suma prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol se majorează cu o alocare suplimentară de 600 000 000 EUR în prețuri curente astfel cum se precizează în anexa II la regulamentul respectiv.

(3)   Repartizarea orientativă a sumei prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol este următoarea:

(a)

cel puțin 33 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta Cultură);

(b)

cel puțin 58 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

(c)

cel mult 9 % pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta Transsectorială).

(4)   Repartizarea orientativă a sumei prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol este următoarea:

(a)

cel puțin 33 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) (componenta Cultură);

(b)

cel puțin 58 % pentru obiectivul menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) (componenta MEDIA);

(c)

cel mult 9 % pentru activitățile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c) (componenta Transsectorială).

(5)   Sumele prevăzute la alineatele (1) și (2) pot fi utilizate pentru asistență tehnică și administrativă pentru implementarea programului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

(6)   În plus față de sumele prevăzute la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol și în vederea promovării dimensiunii internaționale a programului, pot fi puse la dispoziție contribuții financiare suplimentare în cadrul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului și în cadrul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III), pentru sprijinirea acțiunilor care sunt implementate și gestionate în conformitate cu prezentul regulament. Astfel de contribuții sunt finanțate în conformitate cu regulamentele de instituire a instrumentelor respective.

(7)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate către program, la cererea statului membru vizat, sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 26 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027”). Comisia execută aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) de la paragraful respectiv. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

(8)   Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale. Respectivele angajamente nu depășesc 40 % din suma prevăzută la alineatul (1).

Articolul 9

Țări terțe asociate programului

(1)   Programul este deschis participării următoarelor țări terțe, cu condiția ca acestea să contribuie financiar la program:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European , în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați la aderare, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la un program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)

să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii;

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(2)   Participarea țărilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol la componenta MEDIA și la componenta Transsectorială este supusă îndeplinirii condițiilor prevăzute în Directiva 2010/13/UE.

(3)   În cazuri justificate în mod corespunzător, acordurile încheiate cu țările menționate la alineatul (1) litera (c) pot deroga de la obligațiile prevăzute la alineatul (2).

(4)   Țările menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) de la prezentul articol, care au participat pe deplin la programul 2014-2020, pot participa pe deplin la program, cu titlu provizoriu, dacă pot demonstra că au luat măsuri concrete pentru a-și alinia dreptul intern la Directiva 2010/13/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/1808.

(5)   Țărilor menționate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol li se permite să participe la program după 31 decembrie 2022 cu condiția să prezinte Comisiei dovezi care să demonstreze că au îndeplinit condițiile prevăzute în Directiva 2010/13/UE.

(6)   Accesul la acțiunile care corespund priorității menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (d) este asigurat pentru țările care participă în mod excepțional la componenta Cultură, dar nu îndeplinesc condițiile de participare la componenta MEDIA și la componenta Transsectorială în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol.

Articolul 10

Alte țări terțe

Atunci când este în interesul Uniunii, programul poate sprijini cooperarea cu țări terțe, altele decât cele menționate la articolul 9, în ceea ce privește acțiuni finanțate prin contribuții financiare suplimentare din partea unor instrumente de finanțare externă, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6).

Articolul 11

Cooperare cu organizațiile internaționale și cu Observatorul European al Audiovizualului

(1)   Accesul la program este deschis organizațiilor internaționale care sunt active în domeniile vizate de program, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2)   Uniunea este membru al Observatorului pe toată durata programului. Participarea Uniunii la Observator contribuie la realizarea priorităților componentei MEDIA. Comisia reprezintă Uniunea în relațiile sale cu Observatorul. Componenta MEDIA acoperă plata taxei de contribuție pentru participarea Uniunii în calitate de membru al Observatorului, precum și culegerea și analiza datelor în sectorul audiovizualului.

Articolul 12

Colectarea datelor privind sectoarele culturale și creative

Pentru a consolida baza de date pentru dezvoltarea sectoarelor culturale și creative și pentru a măsura și analiza contribuția acestora la economia și societatea Europei, Comisia colectează date și informații adecvate, utilizând propria expertiză și pe cea a Consiliului Europei, a OCDE, a UNESCO și a institutelor de cercetare relevante, după caz. Comisia transmite periodic Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind datele colectate. Comisia comunică părților interesate constatările relevante privind datele colectate.

Articolul 13

Forme de finanțare din partea Uniunii și metode de implementare

(1)   Programul se implementează prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar, sau prin gestiune indirectă, de către organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din respectivul regulament.

(2)   Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, programul poate oferi finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)   Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul programului sunt implementate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 și cu titlul X din Regulamentul financiar.

(4)   Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscurile asociate cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și se consideră o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică articolul 37 din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (25).

(5)   Entitățile care activează în sectoarele culturale și creative ale căror venituri anuale au provenit, în ultimii doi ani, în proporție de peste 50 % din surse publice sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Acestea nu au obligația să prezinte documente suplimentare pentru a demonstra capacitatea respectivă.

Articolul 14

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 15

Programe de lucru

(1)   Programul este implementat prin programele anuale de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele anuale de lucru oferă o indicație privind cuantumul alocat fiecărei acțiuni și stabilesc, după caz, cuantumul total rezervat pentru operațiunile de finanțare mixtă. Programele anuale de lucru conțin, de asemenea, un calendar orientativ pentru implementare.

(2)   Comisia adoptă programele anuale de lucru prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).

CAPITOLUL II

GRANTURI ȘI ENTITĂȚI ELIGIBILE

Articolul 16

Granturi

(1)   Granturile în cadrul programului se atribuie și se administrează în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)   Pentru a se asigura faptul că cererile sunt evaluate în mod corespunzător, membrii comitetelor de evaluare pot fi experți externi. Experții externi trebuie să aibă experiență profesională legată de domeniul evaluat și, în situațiile în care este relevant, cunoștințe privind zona geografică vizată de cerere.

(3)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar și prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din regulamentul respectiv, în cazurile justificate în mod corespunzător, precizate în decizia de finanțare, activitățile care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament și costurile subiacente suportate în 2021 pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele activități au fost implementate și respectivele costuri au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant. Acordurile de grant pentru granturile de funcționare aferente exercițiului financiar 2021 pot fi semnate, în mod excepțional, în termen de șase luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului.

(4)   După caz, acțiunile programului stabilesc criterii adecvate pentru realizarea egalității de gen.

Articolul 17

Entități eligibile

(1)   Criteriile de eligibilitate stabilite la prezentul articol se aplică în plus față de criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar.

(2)   Următoarele entități sunt eligibile să participe la program dacă sunt active în sectoarele culturale și creative:

(a)

entitățile juridice stabilite:

(i)

într-un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat membru;

(ii)

într-o țară terță asociată la program; sau

(iii)

într-o țară terță care figurează în programul de lucru, sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatele (3) și (4);

(b)

entitățile juridice constituite în temeiul dreptului Uniunii;

(c)

organizațiile internaționale.

(3)   Entitățile juridice active în sectoarele culturale și creative stabilite într-o țară terță care nu este asociată programului sunt în mod excepțional eligibile să participe la program în cazul în care o astfel de participare este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(4)   Entitățile juridice active în sectoarele culturale și creative stabilite într-o țară terță care nu este asociată programului suportă, în principiu, costurile aferente participării lor. În cazul în care acest lucru este în interesul Uniunii, costurile participării unor astfel de entități juridice pot fi acoperite prin contribuții suplimentare din partea unor instrumente de finanțare externă, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6).

CAPITOLUL III

SINERGII ȘI COMPLEMENTARITATE

Articolul 18

Complementaritate

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură consecvența și complementaritatea programului la nivel global cu politicile și programele relevante ale Uniunii, în special cu cele privind echilibrul de gen, educația, îndeosebi educația digitală și educația în domeniul mass-mediei, tineretul și solidaritatea, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, în special pentru grupurile marginalizate social și minorități, cercetarea, tehnologia și inovarea, inclusiv inovarea socială, industria și întreprinderile, agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și politicile climatice, coeziunea, politica regională și urbană, turismul sustenabil, ajutoarele de stat, mobilitatea și dezvoltarea și cooperarea la nivel internațional.

Articolul 19

Finanțarea cumulativă și alternativă

(1)   O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri din cadrul Regulamentului privind dispozițiile comune 2021-2027, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională.

(2)   Unui proiect i se poate acorda certificatul „marcă de excelență” astfel cum este definit la articolul 2 punctul 45 din Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027, în cadrul programului, în cazul în care acesta îndeplinește următoarele condiții cumulative:

(a)

a fost evaluat în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)

respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri; și

(c)

nu poate fi finanțat în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

Un proiect căruia i s-a acordat certificatul „marcă de excelență” în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat poate beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională sau din Fondul social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune 2021-2027.

CAPITOLUL IV

MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 20

Monitorizare și raportare

(1)   În anexa II sunt prevăzuți indicatori calitativi și cantitativi pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor stabilite la articolul 3.

(2)   Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 22, pentru a elabora dispozițiile privind un cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv prin modificări aduse anexei II în ceea ce privește revizuirea sau completarea indicatorilor, atunci când este necesar pentru monitorizare și evaluare.

(3)   Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp.

(4)   În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 21

Evaluare

(1)   Comisia efectuează evaluări pe baza colectării periodice de date și a consultărilor cu părțile interesate și cu beneficiarii, în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)   Odată ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea programului, dar, în orice caz, cel târziu la 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare interimară a programului, care se bazează, printre altele, pe analize externe și independente. Comisia prezintă un raport privind evaluarea interimară Parlamentului European și Consiliului în termen de cel mult șase luni de la efectuarea evaluării interimare.

(3)   După 31 decembrie 2027, dar, în orice caz, cel târziu la 31 decembrie 2029, Comisia efectuează o evaluare finală a programului, care se bazează pe analize externe și independente. Comisia prezintă un raport privind evaluarea finală Parlamentului European și Consiliului, în termen de cel mult șase luni de la efectuarea evaluării finale.

(4)   Comisia comunică concluziile evaluărilor menționate la alineatele (2) și (3), împreună cu observațiile sale privind respectivele evaluări, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(5)   Sistemul de raportare cu privire la evaluare asigură faptul că datele pentru evaluarea programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp, și la nivelul corespunzător de detaliu. Beneficiarii fondurilor din partea Uniunii comunică astfel de date și informații Comisiei într-un mod care este conform cu alte dispoziții juridice. De exemplu, datele cu caracter personal sunt anonimizate în cazul în care este necesar. În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 22

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 20 se conferă Comisiei pe o perioadă de șapte ani de la 1 ianuarie 2021.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 20 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 23

Informare, comunicare și publicitate

(1)   Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, în special denumirea programului și, pentru acțiunile finanțate în cadrul componentei MEDIA, logoul MEDIA, astfel cum figurează în anexa III.

(2)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile întreprinse în temeiul programului și rezultatele obținute.

(3)   Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3.

Articolul 24

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet (denumit în continuare „Comitetul pentru Europa creativă”). Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   Comitetul pentru Europa creativă se poate reuni în formațiuni specifice pentru a aborda chestiuni concrete legate de componentele individuale ale programului.

Articolul 25

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 26

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora.

(2)   Pachetul financiar aferent programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1295/2013.

(3)   În cazul în care este necesar, pentru a acoperi cheltuielile pentru asistența menționată la articolul 8 alineatul (5), se pot înregistra credite în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 110, 22.3.2019, p. 87.

(2)  JO C 168, 16.5.2019, p. 37.

(3)  Poziția Parlamentului European din 28 martie 2019 (JO C 108, 26.3.2021, p. 934) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 13 aprilie 2021 (JO C 169, 5.5.2021, p. 1). Poziția Parlamentului European din 18 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Decizia nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr. 1622/2006/CE (JO L 132, 3.5.2014, p. 1).

(5)  Directiva (UE) 2019/789 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio și de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului (JO L 130, 17.5.2019, p. 82).

(6)  Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(7)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(8)  Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (JO L 303, 28.11.2018, p. 69).

(9)  Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european (JO L 303, 22.11.2011, p. 1).

(10)  JO C 334, 19.9.2018, p. 253.

(11)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(12)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(14)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(15)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(18)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(19)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(20)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(21)  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(22)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(23)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(24)  Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).

(25)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).


ANEXA I

DESCRIEREA ACȚIUNILOR PROGRAMULUI

SECȚIUNEA 1

COMPONENTA CULTURĂ

Prioritățile componentei Cultură, menționate la articolul 5, sunt urmărite, inclusiv în scopul consolidării circulației operelor europene într-un mediu digital și multilingv și, după caz, prin intermediul traducerii, indiferent de tipul de suport utilizat, prin intermediul următoarelor acțiuni, ale căror detalii, inclusiv eventuale rate de cofinanțare mai mari pentru proiectele de mică amploare, sunt definite în programele de lucru:

Acțiuni orizontale:

Acțiunile orizontale au ca scop sprijinirea tuturor sectoarelor culturale și creative, cu excepția sectorului audiovizual, în vederea soluționării provocărilor comune cu care se confruntă la nivel european. În special, acțiunile orizontale cofinanțează proiecte transnaționale de colaborare, networking, mobilitate și internaționalizare, inclusiv prin programe de rezidență, turnee, evenimente, expoziții și festivaluri. Următoarele acțiuni orizontale sunt sprijinite în cadrul programului:

(a)

proiecte de cooperare transnațională care reunesc organizații din sectoarele culturale și creative de toate dimensiunile, inclusiv microorganizații și organizații de dimensiuni mici, și din diferite țări pentru a întreprinde activități sectoriale sau transsectoriale;

(b)

rețele europene de organizații din sectoarele culturale și creative din diferite țări;

(c)

platforme culturale și creative paneuropene;

(d)

mobilitatea transnațională a artiștilor și a operatorilor din sectoarele culturale și creative, precum și circulația transnațională a operelor artistice și culturale;

(e)

sprijin, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capacităților, acordat organizațiilor din sectoarele culturale și creative pentru a le ajuta să opereze la nivel internațional;

(f)

elaborarea de politici în domeniul culturii, cooperarea în domeniul acestor politici și punerea lor în aplicare, inclusiv prin furnizarea de date și schimbul de bune practici, prin proiecte-pilot și stimulente pentru promovarea egalității de gen.

Măsuri sectoriale:

Pentru a răspunde unor nevoi comune în cadrul Uniunii, următoarele acțiuni sectoriale sunt sprijinite în sectoarele culturale și creative, în special în sectorul muzical, ale căror caracteristici sau provocări specifice necesită o abordare mai țintită, care să completeze acțiunile orizontale:

(a)

sprijinirea sectorului muzical: acțiuni de promovare a diversității, a creativității și a inovării în domeniul muzicii, inclusiv a spectacolelor live, în special în ceea ce privește distribuirea și promovarea tuturor repertoriilor muzicale în Europa și dincolo de granițele acesteia, acțiunile de formare, participarea și accesul la muzică și extinderea publicului pentru toate tipurile de repertorii din Europa, precum și sprijinul pentru colectarea și analiza datelor; respectivele acțiuni trebuie să se bazeze pe experiența și expertiza acumulate în cadrul inițiativei „Muzica mișcă Europa” și să continue să le sprijine;

(b)

sprijinirea industriei de carte și a sectorului editorial: acțiuni specifice care promovează diversitatea, creativitatea și inovarea, promovarea literaturii europene la nivel transfrontalier în Europa și dincolo de granițele acesteia, inclusiv în biblioteci, formare și schimburi pentru profesioniști din sector, autori și traducători, precum și proiecte transnaționale de colaborare, inovare și dezvoltare în acest sector; acțiuni specifice care promovează traducerea de opere literare și, acolo unde este posibil, adaptarea literaturii în formate accesibile pentru persoanele cu handicap;

(c)

sprijinirea sectorului arhitecturii și a sectorului patrimoniului cultural pentru un mediu construit de calitate: acțiuni specifice pentru mobilitatea, consolidarea capacităților și internaționalizarea operatorilor din sectoarele arhitecturii și patrimoniului cultural; promovarea culturii arhitecturii (Baukultur), a învățării inter pares și a implicării publicului în vederea diseminării principiilor unei foarte bune calități în arhitectura contemporană și în intervențiile asupra patrimoniului cultural; sprijinirea protejării durabile, a regenerării și a reutilizării adaptive durabile a patrimoniului cultural și promovarea valorilor acestuia prin activități de sensibilizare și de networking;

(d)

sprijinirea altor sectoare de creație artistică atunci când sunt identificate nevoi specifice, inclusiv acțiuni direcționate pentru dezvoltarea aspectelor creative ale turismului cultural durabil și pentru dezvoltarea sectoarelor de design și modă, precum și pentru promovarea și reprezentarea acestor alte sectoare de creație artistică în afara Uniunii.

Acțiuni speciale care urmăresc să facă vizibile și tangibile diversitatea și patrimoniul cultural european și să stimuleze dialogul intercultural:

(a)

sprijin financiar pentru Capitalele europene ale culturii;

(b)

sprijin financiar pentru Marca patrimoniului european și pentru activități de networking între siturile cărora li s-a atribuit Marca patrimoniului european;

(c)

premiile culturale ale Uniunii;

(d)

Zilele europene ale patrimoniului;

(e)

sprijinirea entităților culturale europene, cum ar fi orchestrele care au ca scop formarea și promovarea tinerilor artiști cu potențial ridicat și au o abordare favorabilă incluziunii cu o acoperire geografică largă, sau a entităților care oferă servicii culturale directe cetățenilor europeni, cu o largă acoperire geografică.

SECȚIUNEA 2

COMPONENTA MEDIA

Prioritățile componentei MEDIA menționate la articolul 6 țin seama de cerințele Directivei (UE) 2018/1808 și de diferențele dintre țări în ceea ce privește producția și distribuția conținutului vizual și accesul la acesta, precum și dimensiunea și caracteristicile specifice ale piețelor acestora și diversitatea lingvistică, și sunt urmărite prin următoarele acțiuni, ale căror detalii sunt definite în programele de lucru:

(a)

elaborarea de opere audiovizuale de către societăți europene independente de producție, acoperind o varietate de formate (cum ar fi filme de lung metraj, filme de scurt metraj, seriale, documentare și jocuri video narative) și genuri și vizând diverse categorii de public, inclusiv copii și tineri;

(b)

producția, de către societăți de producție independente din Europa, de conținut TV și de scenarii narative în serie inovatoare și de calitate care se adresează unui public divers;

(c)

instrumente de promovare și de marketing, inclusiv cele online și prin utilizarea analizei datelor, pentru a crește importanța, vizibilitatea, accesul transfrontalier și cotele de audiență ale operelor europene;

(d)

sprijin pentru vânzările și circulația internațională a operelor europene non-naționale pe toate platformele (de ex. în săli de cinema, online), orientate atât către producțiile mici, cât și către cele de dimensiuni mari, inclusiv prin coordonarea unor strategii de distribuție care acoperă mai multe țări, precum și prin încurajarea utilizării instrumentelor de subtitrare, de dublare și, după caz, de descriere audio;

(e)

sprijinirea accesului multilingv la programele TV culturale online prin subtitrare;

(f)

sprijinirea activităților de networking între profesioniștii din domeniul audiovizualului, inclusiv în rândul creatorilor, și a schimburilor business-to-business pentru a cultiva și promova talentele din sectorul audiovizual european și pentru a facilita elaborarea și distribuția de co-creații și coproducții europene și internaționale;

(g)

sprijinirea activităților operatorilor europeni din domeniul audiovizualului la evenimente ale industriei și târguri de profil în Europa și în afara acesteia;

(h)

sprijin pentru vizibilitatea și promovarea filmelor și creațiilor audiovizuale europene destinate unui public european larg dincolo de frontierele naționale, în special în rândul tinerilor și al multiplicatorilor de opinie, inclusiv prin organizarea de proiecții, activități de comunicare, diseminare și promovare în sprijinul premiilor europene, în special al „Premiului LUX – Premiul european de film al publicului decernat de Parlamentul European și de Academia Europeană de Film”;

(i)

inițiativele de promovare a dezvoltării și implicării publicului, inclusiv a educației cinematografice, vizând în special publicul tânăr;

(j)

activitățile de formare și de mentorat menite a spori capacitatea profesioniștilor din domeniul audiovizual de a se adapta la noile procese creative, la evoluțiile pieței și la noile tehnologii digitale care afectează întregul lanț valoric;

(k)

o rețea sau rețele europene ale operatorilor de servicii video la cerere, care difuzează o proporție semnificativă de opere europene non-naționale;

(l)

festivaluri europene și o rețea sau rețele de festivaluri europene care proiectează o proporție semnificativă de opere europene non-naționale, păstrându-și, în același timp, identitatea și profilul unic;

(m)

o rețea europeană de operatori de cinematografe, cu o acoperire geografică largă, care proiectează o proporție semnificativă a filmelor europene non-naționale, promovând rolul cinematografelor europene pentru circulația operelor europene;

(n)

măsuri specifice pentru a contribui la o participare mai echilibrată din perspectiva genului în sectorul audiovizual, inclusiv studii, mentorat, formare și activități de networking;

(o)

sprijin pentru dialogul în domeniul politicilor, acțiunile de politică inovatoare și schimbul de bune practici, inclusiv prin activități analitice și prin furnizarea de date fiabile;

(p)

schimbul transnațional de experiență și know-how, activitățile de învățare inter pares și relaționarea între factorii de decizie politică și sectorul audiovizual.

SECȚIUNEA 3

COMPONENTA TRANSSECTORIALĂ

Prioritățile componentei Transsectoriale menționate la articolul 7 sunt urmărite prin următoarele acțiuni, ale căror detalii sunt definite în programele de lucru:

Cooperare în domeniul politicilor și acțiuni de promovare care:

(a)

sprijină elaborarea de politici, schimbul transnațional de experiență și know-how, activitățile de învățare inter pares și de sensibilizare, networking și dialogul intersectorial periodic între organizațiile din sectoarele culturale și creative și factorii de decizie politică;

(b)

sprijină activitățile analitice transsectoriale;

(c)

vizează promovarea cooperării în domeniul politicii transfrontaliere și al elaborării de politici în ceea ce privește incluziunea socială prin intermediul culturii;

(d)

o mai bună cunoaștere a programului și a subiectelor pe care acesta le acoperă, îmbunătățirea contactului cu cetățenii, precum și asistența pentru transferabilitatea rezultatelor dincolo de nivelul statelor membre.

Acțiuni „Laboratorul pentru inovare creativă” pentru:

(a)

încurajarea de noi forme de creație la intersecția dintre diferite sectoare culturale și creative, de exemplu prin abordarea experimentală și utilizarea de tehnologii inovatoare;

(b)

promovarea abordărilor și a instrumentelor transsectoriale inovatoare care includ, în măsura în care este posibil, dimensiuni multilingve și sociale, pentru a facilita distribuția, promovarea și monetizarea culturii și a creativității, inclusiv a patrimoniului cultural, precum și accesul la acestea.

Acțiuni „Birourile programului” pentru:

(a)

promovarea programului la nivel național, furnizarea de informații relevante cu privire la diferitele tipuri de sprijin financiar disponibil în cadrul politicilor Uniunii și sprijinirea operatorilor din sectoarele culturale și creative să depună cereri de sprijin în cadrul programului, inclusiv prin informarea acestora cu privire la cerințele și procedurile legate de diversele cereri de propuneri și prin schimbul de bune practici;

(b)

susținerea beneficiarilor potențiali în procesul de depunere a cererilor și oferirea de activități de mentorat pentru organizațiile nou-venite în program, stimularea cooperării transfrontaliere și a schimbului de bune practici între profesioniști, instituții, platforme și rețele din cadrul sectoarelor și domeniilor de politici acoperite de program, precum și din cadrul sectoarelor culturale și creative;

(c)

sprijinirea Comisiei în privința asigurării comunicării și difuzării adecvate a rezultatelor programului către cetățeni și către operatorii din cadrul sectoarelor culturale și creative.

Activități transversale care sprijină sectorul mass-mediei de știri, pentru:

(a)

abordarea schimbărilor structurale și tehnologice cu care se confruntă sectorul mass-media prin promovarea unui peisaj mediatic independent și pluralist, inclusiv prin sprijinirea unei monitorizări independente pentru evaluarea riscurilor și a provocărilor la adresa pluralismului și libertății mediatice, precum și prin sprijinirea activităților de sensibilizare;

(b)

sprijinirea unor standarde de înaltă calitate a producției de mass-media prin încurajarea cooperării, a competențelor digitale, a jurnalismului prin colaborare transfrontalieră și a conținutului de calitate, contribuind astfel la etica profesională în jurnalism;

(c)

promovarea educației în domeniul mass-mediei pentru a le permite cetățenilor să utilizeze și să dezvolte o înțelegere critică a mass-mediei și sprijinirea schimbului de cunoștințe și a schimburilor privind politicile și practicile privind educația în domeniul mass-mediei;

(d)

includerea de măsuri specifice pentru a contribui la o participare mai echilibrată din perspectiva genului în sectorul mass-mediei de știri.


ANEXA II

INDICATORI COMUNI AI PROGRAMULUI PRIVIND IMPACTUL CALITATIV ȘI CANTITATIV

Numărul și amploarea parteneriatelor transnaționale create cu sprijinul programului, incluzând țara de origine a organizațiilor beneficiare.

Dovezi calitative ale reușitelor în domeniile inovării artistice, de afaceri și tehnologice datorate sprijinului acordat de program.

Indicatori

Componenta Cultură:

Numărul și amploarea parteneriatelor transnaționale create cu sprijinul programului.

Numărul de artiști și de operatori din sectoarele culturale și creative care au dobândit mobilitate dincolo de frontierele naționale datorită sprijinului acordat de program, cu indicarea țării de origine și a ponderii femeilor.

Numărul de persoane care au accesat operele culturale și creative europene care sunt sprijinite prin program, inclusiv operele din alte țări decât propria lor țară.

Numărul de proiecte sprijinite de program care vizează grupuri marginalizate social.

Numărul de proiecte sprijinite de program care implică organizații din țări terțe.

Componenta Media:

Numărul de persoane care au accesat operele audiovizuale europene care sunt sprijinite prin program din alte țări decât propria lor țară.

Numărul de participanți la activități de învățare sprijinite prin program care au considerat că activitățile respective le-au îmbunătățit competențele și capacitatea de inserție profesională, cu indicarea ponderii femeilor.

Numărul, bugetul și originea geografică ale coproducțiilor elaborate, create și distribuite cu sprijinul programului, precum și ale coproducțiilor cu parteneri din țări cu capacități audiovizuale diferite.

Numărul de opere audiovizuale în limbi mai puțin utilizate elaborate, produse și distribuite cu sprijinul programului.

Numărul de persoane care au beneficiat de activități promoționale business-to-business pe marile piețe.

Componenta Transsectorială:

Numărul și amploarea parteneriatelor transnaționale formate (indicator sintetic pentru acțiunea „laborator pentru inovare creativă” și acțiunile transversale de sprijin pentru sectorul mass-media de știri).

Numărul de evenimente sau activități de promovare a programului organizate de către birourile programului.

Numărul de participanți la acțiunea „laborator pentru inovare creativă” și acțiunile transversale de sprijin pentru sectorul mass-media de știri, cu indicarea ponderii femeilor.


ANEXA III

LOGOUL COMPONENTEI MEDIA

Logoul componentei MEDIA este următorul:

Image 1


28.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/61


REGULAMENTUL (UE) 2021/819 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 mai 2021

privind Institutul European de Inovare și Tehnologie

(reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost modificat în mod substanțial (4). Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.

(2)

Evaluările periodice independente ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și experiența dobândită în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 294/2008 demonstrează că sunt necesare modificări substanțiale pentru a îmbunătăți în continuare modelul EIT și procesele sale subiacente. În plus, evaluarea interimară și evaluarea ex ante a impactului EIT au identificat o serie de domenii care necesită îmbunătățiri, printre altele modelul de finanțare a comunităților de cunoaștere și inovare (CCI), integrarea CCI-urilor în ecosistemele locale de inovare, deschiderea și transparența CCI-urilor și monitorizarea de către EIT. Prezentul regulament oferă, de asemenea, posibilitatea de a aborda aspectele respective.

(3)

Statele membre au principala responsabilitate pentru susținerea unei baze europene industriale, competitive și inovatoare puternice. Cu toate acestea, natura și dimensiunea provocării inovației necesită, de asemenea, întreprinderea în colaborare a unor acțiuni la nivelul Uniunii.

(4)

EIT este instituit pentru completarea politicilor și a inițiativelor Uniunii și a celor naționale existente, prin încurajarea integrării triunghiului cunoașterii – învățământ superior, cercetare și inovare – pe tot cuprinsul Uniunii.

(5)

EIT ar trebui să contribuie la consolidarea capacității de inovare a Uniunii și a statelor membre pentru a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea, contribuind astfel la dezvoltarea economică sustenabilă și la competitivitatea Uniunii.

(6)

EIT, prin intermediul CCI-urilor, ar trebui să urmărească consolidarea ecosistemelor de inovare din întreaga Uniune într-un mod deschis și transparent. Pentru a atinge acest obiectiv, EIT ar trebui să faciliteze și să consolideze rețelele, integrarea și cooperarea și ar trebui să promoveze sinergii între diferite comunități de inovare din Europa. EIT urmărește, de asemenea, să realizeze prioritățile strategice ale Uniunii și să contribuie la realizarea obiectivelor și politicilor Uniunii, inclusiv a celor menționate în comunicările Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, din 27 mai 2020 privind un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa (Planul de redresare pentru Europa), din 19 februarie 2020 privind o strategie europeană privind datele, din 10 martie 2020 privind o strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și din 10 martie 2020 privind o nouă strategie industrială pentru Europa, precum și a celor legate de realizarea autonomiei strategice a Uniunii, menținând totodată o economie deschisă. În plus, EIT ar trebui să contribuie la abordarea provocărilor globale, inclusiv la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, respectând principiile Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare „Agenda 2030”) și ale Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), precum și la realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră până cel târziu în 2050. Tranziția va fi posibilă doar prin stimularea cercetării și inovării, ceea ce subliniază necesitatea consolidării condițiilor favorabile și a investițiilor în îmbunătățirea bazei de cunoștințe și a capacității de cercetare și inovare a Europei, în special în domeniul tehnologiilor și al inovațiilor ecologice și benefice pentru climă.

(7)

EIT ar trebui să sporească gradul de deschidere al CCI-urilor pentru a consolida legăturile de colaborare și a crea sinergii între diferitele comunități de inovare din Europa, facilitând astfel diversitatea geografică și circulația talentelor.

(8)

Domeniile prioritare și necesitățile financiare ale EIT pe o perioadă de șapte ani corespunzătoare cadrului financiar multianual relevant (CFM) respectiv ar trebui să fie stabilite într-o agendă strategică de inovare (ASI). ASI ar trebui să fie aliniată la programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (Orizont Europa), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (6), inclusiv în ceea ce privește raportarea, monitorizarea, evaluarea și alte cerințe prevăzute în regulamentul respectiv, și ar trebui să țină seama de planificarea strategică a programului Orizont Europa. ASI ar trebui să stabilească și să promoveze sinergii cu alte părți ale programului Orizont Europa, cu alte programe relevante ale Uniunii din CFM și cu alte inițiative, politici și instrumente relevante ale Uniunii, naționale și regionale, îndeosebi cu cele care sprijină cercetarea și inovarea, educația și dezvoltarea competențelor, industria sustenabilă și competitivă, antreprenoriatul și dezvoltarea regională. Având în vedere importanța ASI pentru politica de inovare a Uniunii și așteptatul impact socioeconomic al acesteia asupra Uniunii, ASI ar trebui să fie adoptată de către Parlamentul European și de către Consiliu pe baza unei propuneri a Comisiei. Respectiva propunere a Comisiei ar trebui să se bazeze pe o contribuție din partea EIT. Respectiva contribuție ar trebui pusă la dispoziția Parlamentului European și Consiliului.

(9)

Criza provocată de epidemia de COVID-19 a cauzat perturbări majore sistemelor de sănătate și economice ale statelor membre. Depășirea efectelor sociale, economice, de mediu și tehnologice rezultate din criză va necesita colaborarea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. EIT și CCI-urile ar trebui să răspundă cu flexibilitate provocărilor și priorităților existente, precum și celor noi și neașteptate și ar trebui să fie în măsură să adopte măsuri și inițiative pentru a oferi un sprijin adecvat ecosistemelor lor. În special, EIT și CCI-urile ar trebui să contribuie la eforturile de inovare care sunt necesare pentru a aborda impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, în conformitate cu prioritățile Pactului verde european, ale Planului de redresare pentru Europa, ale noii Strategii industriale pentru Europa și ale ODD, asigurând, în același timp, sinergia cu alte inițiative și parteneriate ale Uniunii.

(10)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695, activitățile EIT ar trebui să abordeze provocările strategice pe termen lung, în special în domeniile transdisciplinare și interdisciplinare, inclusiv dezvoltarea de soluții non-tehnologice inovatoare, ca o completare necesară a activităților de inovare axate pe tehnologie. Prin aceasta, EIT ar trebui să promoveze un dialog regulat cu societatea civilă, organizațiile de cercetare, centrele de inovare, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), instituțiile de învățământ superior (IIS-uri) și reprezentanții industriei.

(11)

EIT ar trebui, prin intermediul CCI-urilor, să acorde prioritate transferului activităților sale de învățământ superior, cercetare și inovare și de antreprenoriat către mediul de afaceri și aplicațiilor comerciale ale acestora și să sprijine capacitatea de inovare și antreprenorială a IIS-urilor și crearea și dezvoltarea de întreprinderi inovatoare, în complementaritate cu Consiliul european pentru inovare (CEI), precum și cu alte părți relevante ale programului Orizont Europa și ale Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(12)

EIT ar trebui să funcționeze prin intermediul parteneriatelor europene instituționalizate axate pe criteriul excelenței, între IIS-uri, organizații de cercetare, societăți, inclusiv IMM-uri și societăți publice, precum și autorități locale, întreprinderi sociale, organizații non-profit relevante și alte părți interesate. Având în vedere caracterul inovator al anumitor întrprinderi în ceea ce privește bunurile sau serviciile pe care le oferă, organizarea lor sau metodele de producție pe care le utilizează, ar trebui să se urmărească promovarea antreprenoriatului social și o implicare mai strânsă a IMM-urilor și a întreprinderilor sociale, care să asigure participarea lor activă. Aceste parteneriate ar trebui să urmărească să devină sustenabile din punct de vedere financiar prin mobilizarea de fonduri din alte surse publice și private, precum și să atragă și să implice o gamă cât mai largă de noi parteneri relevanți. Ele ar trebui selectate și desemnate drept CCI-uri de către consiliul de conducere, în conformitate cu domeniile prioritare și calendarul stabilite în ASI, ținând seama de prioritățile stabilite în planificarea strategică a programului Orizont Europa, abordând provocările globale și sociale emergente. Ele ar trebui selectate pe baza unui proces competitiv, deschis, transparent și bazat pe excelență, în conformitate cu prezentul regulament și cu criteriile de selectare a parteneriatelor europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695. Prima astfel de CCI, care urmează să fie lansată cât mai curând posibil în 2022 sau 2023, ar trebui să vizeze sectoarele și industriile culturale și creative, iar a doua astfel de CCI, care urmează să fie lansată în 2026, ar trebui să vizeze sectoarele și ecosistemele din domeniul apei, marin și maritim.

(13)

Ținând seama de specificitatea CCI-urilor, este necesar să se prevadă condiții minime speciale pentru a înființa o CCI, care derogă de la normele de participare la programul Orizont Europa și de diseminare ale acestuia. În mod similar, în cazul activităților cu valoare adăugată ale CCI-urilor, pot fi necesare norme specifice privind proprietatea, drepturile de acces, exploatarea și diseminarea, după caz.

(14)

Consiliul de conducere ar trebui să coordoneze și să monitorizeze activitățile EIT și să fie responsabil de selectarea, desemnarea și finanțarea CCI-urilor, precum și de monitorizarea și evaluarea activităților acestora, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 și ASI. Atunci când numește membrii consiliului de conducere, Comisia ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată a celor cu experiență în domeniul învățământului superior, al cercetării, al inovării sau al afacerilor, precum și echilibrul de gen și acoperirea geografică, având excelența ca principiu director.

(15)

EIT ar trebui să organizeze o monitorizare continuă și evaluări periodice externe ale realizărilor, rezultatelor și impactului fiecărei CCI, inclusiv progresele acestora în direcția sustenabilității financiare, a rentabilității și a deschiderii către noi membri. Respectivele evaluări ar trebui să includă reexaminări intermediare care acoperă primii trei ani ai acordului de parteneriat și cei trei ani care urmează oricărei prelungiri, evaluările cuprinzătoare efectuate înainte de sfârșitul celui de al șaptelea an al acordului de parteneriat și reexaminările finale efectuate înainte de încheierea acordului de parteneriat. Consiliul de conducere ar trebui să ia măsuri de remediere în ceea ce privește CCI-urile, după caz.

(16)

EIT ar trebui să informeze în mod periodic Grupul de reprezentanți ai statelor membre (GRSM) cu privire la rezultatele, realizările și activitățile EIT și ale CCI-urilor, cu privire la rezultatele monitorizării și ale evaluării, la indicatorii de performanță și la măsurile de remediere. GRSM ar trebui să ofere consiliere consiliului de conducere și directorului cu privire la aspecte importante din punct de vedere strategic și ar trebui să ofere consiliere și să facă schimb de experiență cu EIT și CCI-urile. EIT ar trebui să organizeze reuniunile GRSM.

(17)

Pentru a contribui la competitivitate și consolida atractivitatea pe plan internațional și capacitatea de inovare și antreprenorială a economiei europene, EIT și CCI-urile ar trebui să poată atrage organizații partenere, cercetători și studenți din întreaga Uniune, inclusiv din regiunile periferice ale Uniunii și dincolo de acestea, de exemplu prin încurajarea mobilității acestora.

(18)

Relațiile dintre EIT și CCI-uri ar trebui să se bazeze pe acorduri de parteneriat și pe acorduri de grant, prin care urmează să se prevadă drepturile și obligațiile CCI-urilor și contribuția financiară bazată pe rezultate a EIT la CCI-uri. Pentru a limita sarcina administrativă privind CCI-urile și pentru a asigura mai multe resurse și activități de planificare pe termen lung, EIT ar trebui să încheie acorduri de grant multianuale de până la trei ani cu CCI-urile sau, în cazul în care se consideră că sunt mai adecvate, acorduri de grant anuale. Prin derogare de la Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), EIT ar trebui să poată institui un astfel de acord-cadru de parteneriat pe o perioadă inițială de șapte ani și, sub rezerva unei performanțe pozitive și a unor rezultate pozitive ale reexaminării intermediare și ale evaluării cuprinzătoare a CCI, să îl prelungească pe o nouă perioadă de până la șapte ani. După expirarea acordului de parteneriat, EIT și CCI-urile pot încheia un memorandum de cooperare cu scopul de a menține cooperarea activă.

(19)

Este necesară sprijinirea învățământului superior ca parte integrantă, dar care lipsește adesea, a triunghiului cunoașterii. IIS-urile participante și furnizorii de educație și formare profesională ar trebui să acorde titluri și diplome prin CCI-uri, în conformitate cu normele și procedurile de acreditare naționale. Acordurile de parteneriat, acordurile de grant și memorandumurile de cooperare dintre EIT și CCI-uri ar trebui să prevadă respectivele titluri și diplome, de asemenea, etichetate ca titluri și diplome EIT. În plus, EIT ar trebui să consolideze promovarea titlurilor și a diplomelor cu eticheta EIT pentru a spori recunoașterea acestora în afara Comunității EIT și pentru a extinde utilizarea acestora la programele de învățare pe tot parcursul vieții, de formare profesională, de calificare, de recalificare și de perfecționare profesională. Prin activitățile și lucrările sale, EIT ar trebui să ajute la promovarea mobilității studenților, cercetătorilor și personalului, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și să asigure oportunități pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru activități de mentorat și de îndrumare.

(20)

Ar trebui prevăzute dispoziții adecvate pentru a garanta răspunderea, deschiderea și transparența EIT. În statutul EIT ar trebui să se stabilească norme corespunzătoare care reglementează guvernanța și funcționarea acestuia.

(21)

EIT ar trebui să aibă personalitate juridică și, pentru a garanta autonomia sa de funcționare și independența față de autoritățile naționale și de presiunile din exterior, acesta ar trebui să-și administreze propriul buget, ale cărui venituri ar trebui să includă o contribuție din partea Uniunii.

(22)

Se preconizează că sectoarele industrial, financiar și al serviciilor vor contribui în mod semnificativ la bugetul CCI-urilor. CCI-urile ar trebui, în special, să urmărească maximizarea proporției contribuțiilor din surse private și din veniturile generate de activitățile lor și să urmărească și să asigure sustenabilitatea financiară, cel târziu înainte de expirarea celor 15 ani de sprijin financiar acordat de EIT. CCI-urile și organizațiile lor partenere ar trebui să facă public faptul că activitățile lor sunt întreprinse în contextul EIT și că primesc o contribuție financiară de la bugetul general al Uniunii. De asemenea, ar trebui îmbunătățită transparența finanțării prin furnizarea de informații disponibile public privind proiectele care sunt finanțate și privind alocarea finanțării.

(23)

Procedura bugetară a Uniunii ar trebui să se aplice contribuției financiare a Uniunii de la bugetul general al Uniunii. Auditarea conturilor ar trebui efectuată de către Curtea de Conturi în conformitate cu Regulamentul financiar.

(24)

EIT ar trebui să depună toate eforturile pentru a facilita o tranziție lină între perioadele CFM, în special pentru activitățile în curs.

(25)

Veniturile EIT ar trebui să includă contribuția din partea Uniunii furnizată din contribuția financiară din partea programului Orizont Europa. Veniturile respective ar trebui să poată include, de asemenea, contribuții din alte surse publice și private.

(26)

EIT este un organ instituit de Uniune în înțelesul articolului 70 din Regulamentul financiar și ar trebui să își adopte în consecință normele financiare proprii. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei (10) ar trebui să se aplice EIT.

(27)

EIT ar trebui să adopte un raport anual de activitate consolidat, care să descrie activitățile realizate și rezultatele operațiunilor din anul calendaristic precedent. EIT ar trebui de asemenea să adopte un document unic de programare, bazat pe ASI, în conformitate cu normele sale financiare, care să contureze inițiativa planificată a acestuia în ceea ce privește programarea anuală și multianuală și care să permită EIT să răspundă evoluțiilor interne și externe din domeniile cercetării, societății, tehnologiei, învățământului superior, inovării și din alte domenii relevante. Acest document unic de programare ar trebui să fie transmis Parlamentului European și Consiliului, spre informare.

(28)

De la crearea sa, EIT a beneficiat de expertiza personalului său. Cu toate acestea, din cauza cadrului juridic aplicabil în temeiul Regulamentului (CE) nr. 294/2008, unele dintre aceste contracte de angajare au expirat fără posibilitatea reînnoirii. Pentru a evita o astfel de situație în viitor și având în vedere importanța expertizei umane pentru succesul activităților EIT, este în interesul superior al EIT să depună toate eforturile, în cadrul juridic aplicabil, pentru a atrage și păstra personal calificat.

(29)

Este oportună inițierea de către Comisie a unor evaluări externe independente în ceea ce privește funcționarea EIT, inclusiv a activităților gestionate prin intermediul CCI-urilor, în special în vederea pregătirii ASI. Evaluările ar trebui să examineze modul în care EIT își îndeplinește misiunea și obiectivele și să acopere activitățile EIT și ale CCI-urilor. Acestea ar trebui să evalueze valoarea adăugată pentru Uniune adusă de EIT, impactul în întreaga Uniune și impactul activităților mecanismului regional de inovare (MRI), deschiderea, eficacitatea, eficiența, activitățile de informare, comunicarea, vizibilitatea, diseminarea rezultatelor, relevanța activităților desfășurate și dacă acestea sunt conforme cu politicile relevante ale Uniunii și cu cele naționale și dacă le completează, inclusiv eventualele sinergii cu alte părți ale programului Orizont Europa. Evaluările respective ar trebui să contribuie la evaluările programului Orizont Europa efectuate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695.

(30)

EIT ar trebui să depună toate eforturile pentru a uniformiza terminologia referitoare la structura fiecărei CCI, în scopul simplificării și creșterii vizibilității EIT în continuare.

(31)

Pentru a contribui la combaterea disparităților în materie de inovare din Europa, EIT ar trebui, în special prin intermediul MRI, astfel cum este prevăzut în ASI, să sprijine capacitatea de inovare a țărilor și a regiunilor, să urmărească consolidarea ecosistemelor de inovare pentru a aborda provocările globale și pentru a integra noi organizații partenere în CCI-uri.

(32)

CCI-urile, îndeplinind rolul de facilitator al inovării, ar trebui să țină cont de prioritățile strategiei de specializare inteligentă ale statelor membre și să îmbunătățească capacitatea lor de inovare, reflectând pe deplin capacitățile și punctele forte, oportunitățile, punctele slabe la nivel regional, precum și actorii locali, activitățile și piețele acestora.

(33)

Este esențială promovarea unor sinergii puternice între EIT și CEI. CCI-urile ar trebui să stimuleze crearea de întreprinderi inovatoare, în strânsă sinergie cu CEI, evitând suprapunerile, iar beneficiarii EIT ar trebui să poată candida la instrumentele de sprijin ale CEI, pe lângă serviciile furnizate de CCI-uri. În special, întreprinderile nou-înființate cu un potențial ridicat de creștere sprijinite de CCI-uri ar trebui să aibă un acces simplificat și, prin urmare, mai rapid la acțiunile CEI în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/695 pentru a le ajuta să se extindă rapid, în timp ce beneficiarii CEI ar trebui să beneficieze de scheme de sprijin oferite de EIT. Pentru a evita compartimentarea și a promova sinergiile și colaborarea, EIT și CEI ar trebui să aibă în vedere schimburi reciproce și sistematice de informații. Consiliul de conducere ar trebui să poată invita membrii Comitetului CEI la reuniunile sale în calitate de observatori, dacă este cazul.

(34)

Pentru a se asigura continuitatea activităților EIT și ale CCI-urilor în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/695, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare de urgență, iar anumite dispoziții ale acestuia ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021.

(35)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea acestora și caracterul lor transnațional, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament înființează Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„inovare” înseamnă procesul, inclusiv rezultatul acestuia, prin care idei noi vin în întâmpinarea necesităților și a cererii societății, economice sau în materie de mediu și generează noi produse, procese, servicii sau modele de afaceri, organizaționale și sociale, care sunt introduse cu succes pe o piață existentă sau care pot crea piețe noi și care aduc valoare societății;

2.

„comunitate de cunoaștere și inovare” sau „CCI” înseamnă un parteneriat european instituționalizat amplu, astfel cum este menționat în Regulamentul (UE) 2021/695, al instituțiilor de învățământ superior, al organizațiilor de cercetare, al societăților și al altor părți interesate implicate în procesul de inovare, sub forma unei rețele strategice, indiferent de forma sa juridică, bazat pe o planificare comună pentru inovare pe termen mediu și lung, pentru a face față provocărilor EIT și pentru a contribui la realizarea obiectivelor stabilite în Regulamentul (UE) 2021/695;

3.

„centru de colocație” înseamnă un centru fizic, înființat într-un mod deschis și transparent, care promovează legăturile și colaborarea activă între actorii din triunghiul cunoașterii și acționează ca punct focal pentru schimbul de cunoștințe și prin intermediul căruia partenerii CCI-urilor pot avea acces la facilitățile și expertiza necesare pentru a-și urmări obiectivele comune;

4.

„centru MRI” înseamnă un centru fizic, înființat de o CCI și care face parte din structura acesteia, într-un stat membru sau într-o țară asociată vizată de MRI și care servește drept punct focal pentru activitățile CCI și pentru mobilizarea și implicarea actorilor din triunghiul cunoașterii la nivel local în activitățile CCI-urilor;

5.

„organizație parteneră” înseamnă o entitate juridică care este membră a unei CCI și poate include, în special, instituții de învățământ superior, furnizori de educație și formare profesională, organizații de cercetare, instituții publice, societăți publice sau private, instituții financiare, autorități regionale și locale, fundații și organizații nonprofit;

6.

„organizație de cercetare” înseamnă o entitate juridică, publică sau privată, pentru care unul dintre obiectivele principale îl reprezintă progresele în domeniul cercetării sau al dezvoltării tehnologice;

7.

„instituție de învățământ superior” sau „IIS” înseamnă o universitate sau orice tip de instituție de învățământ superior care, în conformitate cu dreptul intern sau practicile naționale, acordă titluri și diplome îndeosebi la nivel de masterat sau doctorat, indiferent de denumirea acesteia la nivel național;

8.

„comunitate EIT” înseamnă EIT și comunitatea activă a persoanelor și entităților juridice care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul sau de contribuția financiară a EIT;

9.

„agendă strategică de inovare” sau „ASI” înseamnă un act în care se stabilesc domeniile prioritare și strategia EIT pentru inițiativele viitoare, capacitatea EIT de a genera cea mai bună valoare adăugată în materie de inovare, obiectivele, acțiunile-cheie și modul de operare ale EIT, rezultatele preconizate și impactul acestuia, precum și o estimare a resurselor necesare pe durata programului Orizont Europa și a CFM;

10.

„mecanism regional de inovare” sau „MRI” înseamnă un sistem care promovează integrarea triunghiului cunoașterii și a capacității de inovare a țărilor (și a regiunilor din țările respective) care sunt clasificate ca având performanțe „moderate” sau „modeste” în Tabloul de bord european privind inovarea, astfel cum se menționează în ASI, și a regiunilor ultraperiferice în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special prin atragerea și integrarea de noi parteneri în CCI-uri și prin reducerea disparităților regionale, reducând astfel decalajul în materie de inovare;

11.

„forum al părților interesate” înseamnă o platformă deschisă reprezentanților instituțiilor Uniunii, autorităților naționale, regionale și locale, intereselor organizate și entităților individuale din mediul de afaceri, învățământul superior, cercetare, asociațiilor, societății civile și grupurilor de organizații înrudite, precum și altor părți interesate din triunghiul cunoașterii;

12.

„plan de afaceri al CCI” înseamnă un document anexat la acordul de grant care acoperă o perioadă de până la trei ani, în care sunt descrise obiectivele CCI, modul în care acestea urmează să fie atinse, rezultatele preconizate, activitățile cu valoare adăugată planificate ale CCI-urilor și nevoile și resursele financiare aferente, inclusiv acțiunile menite să asigure sustenabilitatea financiară și să sporească deschiderea CCI-urilor față de noi parteneri din întreaga Uniune;

13.

„activități cu valoare adăugată ale CCI-urilor” înseamnă activități desfășurate de către organizațiile partenere în conformitate cu planul de afaceri al CCI-urilor, care contribuie la integrarea triunghiului cunoașterii – învățământ superior, cercetare și inovare –, inclusiv activitățile de înființare, administrative și de coordonare ale CCI-urilor, precum și la realizarea obiectivelor generale ale EIT;

14.

„activități între CCI-uri” înseamnă activități care vizează consolidarea cooperării și a sinergiilor dintre CCI-uri, încurajarea unei abordări mai pronunțat interdisciplinare și crearea unei mase critice în rândul CCI-urilor pentru a aborda teme de interes comun;

15.

„memorandum de cooperare” înseamnă un acord între EIT și o CCI, menit să păstreze respectiva CCI ca membru activ în cadrul comunității EIT după data expirării acordului de parteneriat, și care include condițiile de acces la apelurile competitive ale EIT pentru anumite activități specifice și activități transnaționale cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniune;

16.

„viabilitate financiară” înseamnă capacitatea unei CCI de a-și finanța activitățile triunghiului cunoașterii independent de contribuțiile din partea EIT.

Articolul 3

Misiune și obiective

(1)   Misiunea EIT este de a contribui la o creștere economică și o competitivitate sustenabilă a Uniunii, prin consolidarea capacității de inovare a Uniunii și a statelor membre pentru a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea. EIT realizează acest lucru prin promovarea sinergiilor, a integrării și a cooperării între învățământul superior, cercetare și inovare la cele mai înalte standarde, inclusiv prin stimularea antreprenoriatului, întărind astfel ecosistemele de inovare din întreaga Uniune într-un mod deschis și transparent. EIT urmărește, de asemenea, să realizeze prioritățile strategice ale Uniunii și să contribuie la realizarea obiectivelor și politicilor Uniunii, inclusiv Pactul verde european, Planul european de redresare economică, strategia europeană privind datele, strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și noua strategie industrială pentru Europa, precum și a celor legate de realizarea autonomiei strategice a Uniunii, menținând totodată o economie deschisă. În plus, EIT contribuie la abordarea provocărilor globale, inclusiv la atingerea ODD, urmărind principiile Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris, precum și la realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră până cel târziu în 2050.

(2)   Pentru perioada bugetară 2021-2027, EIT contribuie la realizarea obiectivelor generale și specifice ale programului Orizont Europa luând pe deplin în considerare planificarea strategică a acestuia.

Articolul 4

ASI

(1)   ASI prevede domeniile prioritare ale EIT și strategia acestuia pe perioada de șapte ani în cauză, în conformitate cu obiectivele și prioritățile programului Orizont Europa prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695, și include o evaluare a impactului socioeconomic preconizat al EIT, a activităților de informare ale acestuia și a capacității sale de a genera cea mai bună valoare adăugată în materie de inovare. ASI trebuie să fie aliniată la cerințele de raportare, monitorizare și evaluare și la alte cerințe prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 și ia în considerare rezultatele monitorizării continue și ale evaluării periodice independente a EIT, astfel cum se menționează la articolul 20 din prezentul regulament.

(2)   ASI ține seama de planificarea strategică a programului Orizont Europa, asigurând coerența cu provocările programului respectiv, precum și complementaritatea cu CEI instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695, și creează și facilitează sinergii și complementarități adecvate între activitățile EIT și alte programe relevante de la nivelul Uniunii, de la nivel național și de la nivel regional, care sprijină cercetarea și inovarea, educația și dezvoltarea competențelor, industria sustenabilă și competitivă, antreprenoriatul și dezvoltarea regională.

(3)   ASI include o estimare a necesităților și a surselor financiare în vederea funcționării, a dezvoltării pe termen lung și a finanțării viitoare a EIT. Aceasta mai cuprinde un plan financiar indicativ corespunzător perioadei CFM relevant.

(4)   EIT, după consultarea CCI-urilor existente și ținând seama de avizele acestora, pregătește o contribuție la propunerea Comisiei referitoare la ASI și o transmite Comisiei. Contribuția EIT se publică.

(5)   Pe baza propunerii din partea Comisiei, Parlamentul European și Consiliul adoptă ASI în conformitate cu articolul 173 alineatul (3) din TFUE.

Articolul 5

Organele EIT și grupul de reprezentanți ai statelor membre

(1)   Organele EIT sunt cele prevăzute la prezentul alineat.

Consiliul de conducere este alcătuit din membri de nivel înalt, cu experiență dovedită în învățământul superior, cercetare, inovare sau mediul de afaceri. Consiliul de conducere este responsabil cu conducerea și monitorizarea activităților EIT, cu selectarea, desemnarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea CCI-urilor, inclusiv cu luarea unor măsuri de remediere corespunzătoare în cazul unor performanțe nesatisfăcătoare ale CCI, precum și cu luarea altor decizii strategice. La selecția consiliului de conducere se ține seama de criteriile referitoare la echilibrul de gen și la echilibrul geografic. Consiliul de conducere își alege președintele din rândul membrilor săi.

Comitetul executiv este compus din membri selectați care reprezintă toate cele trei componente ale triunghiului cunoașterii și din președintele consiliului de conducere. Comitetul executiv asistă consiliul de conducere în îndeplinirea atribuțiilor sale și pregătește reuniunile consiliului de conducere în cooperare cu directorul.

Directorul este numit de consiliul de conducere. Directorul este reprezentantul legal al EIT și este responsabil cu implementarea deciziilor consiliului de conducere și cu gestionarea operațiunilor și a activităților de zi cu zi ale EIT.

Funcția de auditor intern își desfășoară activitatea în deplină independență și în conformitate cu standardele internaționale aplicabile. Funcția de auditor intern face recomandări consiliului de conducere și directorului cu privire la gestionarea financiară și administrativă și structurile de control din cadrul EIT, la organizarea legăturilor financiare cu CCI-urile și cu privire la orice alt subiect solicitat de consiliul de conducere.

(2)   Dispozițiile detaliate privind organele EIT sunt prevăzute în statutul EIT, care este stabilit la anexa I.

(3)   Se înființează Grupul de reprezentanți ai statelor membre (GRSM).

GRSM este format din câte un reprezentant din partea fiecărui stat membru și a fiecărei țări asociate.

GRSM oferă consultanță consiliului de conducere și directorului cu privire la:

(a)

prelungirea sau rezilierea acordurilor de parteneriat dintre EIT și CCI, astfel cum se menționează la anexa I secțiunea 3 punctul 6;

(b)

încheierea unui memorandum de cooperare cu fiecare CCI, astfel cum se menționează la anexa I secțiunea 3 punctul 6; și

(c)

aspecte de importanță strategică pentru EIT, altele decât cele menționate la literele (a) și (b), făcând schimb de experiență cu privire la acestea.

De asemenea, GRSM oferă consultanță și face schimb de experiență și cu CCI.

GRSM este informat în mod regulat cu privire la performanța, realizările și activitățile EIT și ale CCI-urilor, cu privire la rezultatele monitorizării și ale evaluării acestora, la indicatorii lor de performanță și la măsurile de remediere. GRSM își prezintă avizul cu privire la aceste aspecte.

GRSM favorizează crearea de sinergii și complementarități corespunzătoare între activitățile EIT și ale CCI-urilor și programele și inițiativele naționale, inclusiv posibila cofinanțare națională a activităților CCI-urilor.

Articolul 6

Atribuții

Pentru realizarea misiunilor și obiectivelor stabilite la articolul 3, EIT desfășoară cel puțin următoarele activități:

(a)

identifică, în conformitate cu ASI, prioritățile și activitățile sale principale și le pune în aplicare în conformitate cu dispozițiile aplicabile din Regulamentul (UE) 2021/695;

(b)

asigură deschiderea către potențiale noi organizații partenere, le sensibilizează și încurajează participarea acestora la activitățile sale, în special IMM-uri și centre de excelență emergente, în întreaga Uniune, inclusiv prin intermediul MRI, prin valorificarea rețelelor de informații și a structurilor existente;

(c)

selectează și desemnează CCI-urile în conformitate cu articolul 9 și prevede drepturile și obligațiile CCI-urilor prin acorduri de parteneriat și prin acorduri de grant, supervizează și oferă CCI-urilor sprijinul și orientările strategice necesare prin măsuri de control al calității corespunzătoare, monitorizare permanentă și evaluarea periodică externă a activităților acestora în conformitate cu articolul 11 și ia măsuri de remediere, dacă este cazul;

(d)

dirijează realizarea MRI, inclusiv prin crearea de către CCI a unor centre pentru MRI;

(e)

asigură un nivel corespunzător de coordonare și facilitează comunicarea și cooperarea tematice între CCI-uri și lansează cereri de propuneri pentru activități între CCI-uri și servicii comune;

(f)

asigură realizarea extinsă de către CCI a titlurilor academice și diplomelor cu marca EIT, îmbunătățește promovarea acestora în afara comunității EIT și le extinde la programele de învățare pe tot parcursul vieții;

(g)

promovează diseminarea celor mai bune practici pentru integrarea triunghiului cunoașterii, inclusiv în rândul CCI-urilor și pe tot teritoriul Uniunii, inclusiv prin intermediul MRI, pentru a dezvolta o cultură comună de inovare și transfer de cunoștințe și pentru a încuraja deschiderea CCI-urilor față de noi membri prin intermediul unor activități de intervenție de proximitate;

(h)

promovează difuzarea, comunicarea și exploatarea pe scară largă a rezultatelor și a oportunităților generate de comunitatea EIT, pentru a crește gradul de conștientizare, de vizibilitate și de cunoaștere a EIT în întreaga Uniune, precum și pentru a încuraja participarea la activitățile comunității EIT;

(i)

sprijină CCI-urile în dezvoltarea unei strategii eficace de sustenabilitate financiară pentru mobilizarea de fonduri din alte surse publice și private;

(j)

încurajează excelența în învățământul superior, cercetare și inovare, îndeosebi prin promovarea CCI-urilor ca parteneri excelenți pentru inovare;

(k)

promovează abordările multidisciplinare față de inovare, în toate sectoarele, inclusiv prin integrarea soluțiilor tehnologice, sociale și netehnologice, sustenabilitatea și neutralitatea climatică încă din faza de concepere, abordările organizaționale, accentul pe antreprenoriat și noile modele de afaceri;

(l)

asigură sinergia și complementaritatea între activitățile EIT și alte programe ale Uniunii, după caz, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695;

(m)

stimulează discuțiile, precum și schimburile și difuzarea de cunoștințe de specialitate și know-how între CCI-uri, în ceea ce privește modelele inovatoare privind drepturile de proprietate intelectuală, pentru a promova transferul și difuzarea cunoștințelor, atât în contextul CCI-urilor, cât și la o scară mai largă în întreaga Uniune;

(n)

asigură sprijinul necesar și stimulează sinergiile cu CCI-urile pentru a dezvolta soluții inovatoare;

(o)

organizează reuniuni regulate, cel puțin o dată la doi ani, ale forumului părților interesate pentru a difuza și a discuta activitățile EIT, experiența sa, bunele practici și contribuția la politicile și obiectivele Uniunii în materie de inovare, cercetare și educație, precum și alte politici și obiective ale Uniunii, dacă este cazul, și pentru a permite părților interesate să își exprime punctele de vedere;

(p)

organizează reuniuni ale GRSM, cel puțin de două ori pe an, independent de reuniunile forumului părților interesate;

(q)

facilitează înființarea mecanismelor comunității EIT destinate serviciilor comune;

(r)

încurajează colaborarea în rețea, în timp, a centrelor MRI și a spațiilor utilizate în comun în statele membre, pentru a facilita cooperarea în cadrul comunității EIT și cu ecosistemele locale de inovare;

(s)

monitorizează realizarea activităților întreprinse de CCI-uri pentru dezvoltarea capacității antreprenoriale și de inovare a organizațiilor membre, îndeosebi a IIS-urilor, a furnizorilor de educație și formare profesională, a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și integrarea acestora în ecosistemele de inovare, în întreaga Uniune și în conformitate cu abordarea bazată pe triunghiul cunoașterii;

(t)

concepe, în cooperare cu Comisia și după consultarea CCI-urilor, lansează și coordonează o inițiativă-pilot care sprijină inovarea și capacitatea antreprenorială a instituțiilor de învățământ superior și integrarea acestora în ecosistemele de inovare (inițiativa-pilot pentru învățământul superior), care trebuie să fie pusă în aplicare de către CCI-uri.

Articolul 7

CCI-urile

(1)   CCI-urile întreprind cel puțin următoarele:

(a)

activități de inovare și investiții cu o valoare adăugată pentru Uniune, inclusiv facilitarea creării de noi întreprinderi inovatoare și a dezvoltării de întreprinderi inovatoare, în mod complementar cu EIC și cu programul InvestEU, integrând pe deplin cele două dimensiuni, învățământul superior și cercetarea, pentru a atinge o masă critică, și stimulând difuzarea și valorificarea rezultatelor;

(b)

activități de cercetare, experimentare, de creare de prototipuri și demonstrative axate pe inovare în domenii de prim interes economic, de mediu și societal, care se bazează pe rezultatele activităților de cercetare de la nivelul Uniunii și de la nivel național, având potențialul de a consolida competitivitatea Uniunii la nivel internațional și de a găsi soluții pentru provocările majore cu care se confruntă societatea europeană, inclusiv cele legate de piața digitală și din domeniul sănătății;

(c)

activități de educare și instruire, îndeosebi la nivel de masterat și doctorat, precum și cursuri de formare profesională, în domenii care au potențialul de a satisface viitoarele nevoi socioeconomice și socioecologice europene și care extind baza de specialiști ai Uniunii, promovează dezvoltarea competențelor legate de inovare, îmbunătățirea competențelor manageriale și antreprenoriale și mobilitatea cercetătorilor și a studenților și care susțin schimbul de cunoștințe, mentoratul și crearea de relații între beneficiarii activităților de educație și de formare din cadrul EIT, inclusiv ai activităților care dețin eticheta EIT;

(d)

acțiuni care fac parte din inițiativa-pilot pentru învățământul superior pentru a integra mai bine IIS-urile în lanțurile valorice și în ecosistemele din sfera inovării și care să le faciliteze colaborarea cu alți factori-cheie din domeniul inovării din cadrul triunghiului cunoașterii, astfel încât, prin aceasta, să își îmbunătățească capacitatea de inovare și cea antreprenorială;

(e)

activități de intervenție de proximitate și diseminarea celor mai bune practici în domeniul inovării, cu accent pe dezvoltarea cooperării între învățământul superior, cercetare și mediul de afaceri, incluzând sectorul serviciilor și sectorul financiar, precum și, dacă este cazul, organizațiile din sectorul public și din sectorul terțiar;

(f)

activități ce țin de MRI, integrate în totalitate în strategia multianuală a CCI-urilor și legate de strategiile corespunzătoare privind specializarea inteligentă, definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2021/695, pentru a întări capacitatea de inovare și a dezvolta ecosisteme sustenabile de inovare în vederea reducerii diferențelor și a decalajului din domeniul inovării observate în Uniune;

(g)

realizarea de sinergii și complementarități între activitățile CCI-urilor și programele Uniunii, naționale și regionale actuale, în special EIC, alte parteneriate europene și misiuni ale Orizont Europa, după caz;

(h)

mobilizarea de fonduri din surse publice și private, în special cu scopul de a finanța o proporție din ce în ce mai ridicată din bugetul lor din surse private și din venituri rezultate din activitățile proprii, în conformitate cu articolul 18;

(i)

punerea la dispoziție, la cerere, a informațiilor privind produsele și rezultatele cercetărilor și activităților de inovare, precum și drepturile intelectuale conexe, obținute ca urmare a activităților CCI-urilor, precum și a informațiilor privind inventatorii respectivi.

(2)   Fără a aduce atingere acordurilor de parteneriat și acordurilor de grant dintre EIT și CCI-uri, CCI-urile dispun de o autonomie semnificativă în ceea ce privește stabilirea organizării interne și a structurii lor, precum și a obiectivelor și a metodelor lor de lucru, atât timp cât acestea duc la progrese către îndeplinirea obiectivelor EIT și ale CCI-urilor, ținând seama, în același timp, de planificarea strategică a Orizont Europa și de direcția strategică a EIT stabilite în ASI și de către consiliul de conducere.

În mod special, CCI-urile:

(a)

creează sisteme interne transparente de guvernanță care reflectă triunghiul cunoașterii – învățământ superior, cercetare și inovare;

(b)

își asigură și promovează deschiderea prin criterii de aderare și de ieșire clare și transparente, inclusiv prin cereri de ofertă deschise, către noile organizații partenere potențiale din întreaga Uniune care aduc o valoare adăugată parteneriatului;

(c)

instituie norme interne, inclusiv coduri de conduită, care să asigure funcționarea lor într-un mod deschis și transparent;

(d)

își elaborează și implementează planurile de afaceri;

(e)

elaborează și implementează strategii pentru a realiza viabilitatea financiară.

(3)   CCI-urile pot să adopte măsuri și inițiative pentru combaterea efectelor crizei provocate de COVID-19, în special acțiuni ce vizează creșterea rezilienței microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, dar și a studenților, a cercetătorilor și a angajaților.

(4)   Relația dintre EIT și fiecare CCI se întemeiază pe un acord de parteneriat, pe un acord de grant sau, sub rezerva articolului 12, pe un memorandum de cooperare.

Articolul 8

Norme de participare și de diseminare

Se aplică normele de participare la programul Orizont Europa și de diseminare ale acestuia. Prin derogare de la normele respective:

(a)

condițiile minime de înființare a unei CCI sunt stabilite la articolul 9 alineatele (3) și (4) din prezentul regulament;

(b)

în cazul activităților cu valoare adăugată ale CCI-urilor, se pot aplica norme specifice privind proprietatea, drepturile de acces, exploatarea și diseminarea, acolo unde este cazul.

Articolul 9

Selectarea și desemnarea CCI-urilor

(1)   EIT selectează și desemnează un parteneriat drept o CCI pe baza unei proceduri concurențiale, deschise și transparente. Se aplică condițiile și criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2021/695, inclusiv cele de la articolul 28 alineatul (3), precum și criteriile pentru selectarea parteneriatelor europene. Consiliul de conducere detaliază criteriile respective prin adoptarea și publicarea unor criterii de selectare a CCI-urilor bazate pe principiile excelenței și relevanței inovării în realizarea de soluții pentru provocările globale și pentru prioritățile de politică ale Uniunii.

(2)   EIT lansează selectarea și desemnarea CCI-urilor în conformitate cu domeniile prioritare și cu calendarul prevăzut în ASI, ținând seama de prioritățile stabilite în planificarea strategică a programului Orizont Europa.

(3)   Condițiile minime pentru a înființa o CCI constau în participarea a cel puțin trei organizații partenere independente, dintre care cel puțin o IIS, o organizație de cercetare și o societate privată, și care sunt stabilite în cel puțin trei state membre diferite.

(4)   În plus față de condițiile prevăzute la alineatul (3), cel puțin două treimi dintre organizațiile partenere care formează o CCI își au sediul în statele membre.

(5)   EIT adoptă și publică criterii și proceduri de finanțare, monitorizare și evaluare a activităților CCI-urilor înainte de lansarea procedurii de selecție pentru noi CCI-uri. EIT informează cu promptitudine GRSM și Parlamentul European despre respectivele criterii și proceduri.

Articolul 10

Principiile de evaluare și monitorizare a CCI-urilor

EIT, pe baza indicatorilor și a dispozițiilor de monitorizare stabilite, între altele, în Regulamentul (UE) 2021/695 și în ASI și în strânsă cooperare cu Comisia, organizează un proces de monitorizare continuă și evaluări independente periodice externe ale realizărilor, rezultatelor și impacturilor fiecărei CCI, inclusiv ale progreselor înregistrate de fiecare CCI în sensul viabilității financiare, a rentabilității și a deschideri față de noi membri.

Rezultatele monitorizării și evaluărilor respective sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului și se publică.

Articolul 11

Durata, prelungirea și încetarea unui acord de parteneriat

(1)   Prin derogare de la articolul 130 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul financiar, EIT poate încheia un acord de parteneriat cu o CCI pentru o perioadă inițială de șapte ani.

(2)   Pe baza unei monitorizări continue a CCI-urilor în conformitate cu articolul 10, EIT, sub supravegherea consiliului de conducere, efectuează reexaminări intermediare ale performanței și activităților CCI-urilor, care vizează primii trei ani ai acordului de parteneriat.

În cazul în care acordul de parteneriat este prelungit, EIT efectuează astfel de reexaminări intermediare pentru primii trei ani după prelungire.

Consiliul de conducere dă publicității reexaminările intermediare.

(3)   Înainte de expirarea perioadei de șapte ani menționate la alineatul (1), EIT efectuează, sub supravegherea consiliului de conducere, o evaluare cuprinzătoare a performanței și activităților fiecărei CCI, fiind sprijinit de experți externi independenți.

(4)   După ce consultă GRSM, consiliul de conducere poate prelungi acordul de parteneriat cu o perioadă suplimentară de până la șapte ani sau poate decide să întrerupă contribuția financiară a EIT și să nu prelungească acordul de parteneriat cu o CCI din cauza:

(a)

rezultatului reexaminării intermediare menționate la alineatul (2) primul paragraf; și

(b)

rezultatului evaluării cuprinzătoare menționate la alineatul (3).

EIT informează Parlamentul European și Consiliul înainte de a prelungi perioada de șapte ani menționată la alineatul (1).

(5)   Pentru a decide dacă să prelungească acordul de parteneriat cu o CCI în temeiul alineatului (4), consiliul de conducere ține seama de criteriile de punere în aplicare, monitorizare și evaluare a parteneriatelor europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695, iar în ceea ce privește CCI-urile, de următoarele aspecte:

(a)

pertinența lor pentru provocările globale ale Uniunii;

(b)

valoarea adăugată pentru Uniune pe care o aduc și pertinența pentru obiectivele EIT;

(c)

realizarea obiectivelor lor;

(d)

eforturile lor de a-și coordona activitățile cu alte inițiative de cercetare și inovare pertinente;

(e)

capacitatea lor de a fi deschise pentru noi membri;

(f)

realizările lor în ceea ce privește atragerea de noi membri din toată Uniunea;

(g)

respectarea de către acestea a principiilor de bună guvernanță;

(h)

eforturile depuse și rezultatele obținute de către acestea în elaborarea și realizarea de măsuri și activități ce țin seama de aspectele de gen; și

(i)

capacitatea lor de a elabora ecosisteme durabile ale inovării și nivelul atins al viabilității financiare.

(6)   În cazul în care monitorizarea continuă, o reexaminare intermediară sau evaluarea cuprinzătoare ale unei CCI menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol indică progrese neadecvate în domeniile menționate la articolul 10 sau o absență a unei valori adăugate pentru Uniune, consiliul de conducere ia măsuri de remediere corespunzătoare, inclusiv reducerea, modificarea sau retragerea contribuției financiare a EIT sau rezilierea acordului de parteneriat.

(7)   EIT efectuează, sub supravegherea consiliului de conducere, înainte de expirarea acordului de parteneriat, o reexaminare finală a performanței și activităților CCI. Sub rezerva unui rezultat pozitiv al reexaminării finale înainte de expirarea acordului de parteneriat, EIT poate încheia un memorandum de cooperare cu o CCI.

Articolul 12

Memorandumul de cooperare

(1)   Durata, conținutul și structura memorandumului de cooperare sunt stabilite de consiliul de conducere, pe baza unui studiu independent aprofundat. Studiul conține o evaluare a eforturilor depuse de CCI-uri de a realiza viabilitatea financiară, a veniturilor generate și a perspectivelor financiare ale CCI-urilor. Evaluarea identifică, de asemenea, orice activități care riscă să nu poată fi continuate din cauza lipsei de resurse.

(2)   Memorandumul de cooperare conține:

(a)

drepturile și obligațiile legate de continuarea activităților aferente triunghiului cunoașterii și de menținerea ecosistemului și a rețelei CCI-urilor;

(b)

condițiile de utilizare a mărcii EIT și participarea la premiile EIT și la alte inițiative organizate de EIT;

(c)

condițiile de participare la activitățile de învățământ superior și de formare, inclusiv utilizarea etichetei EIT pentru programele de învățământ și formare și relațiile cu comunitatea absolvenților EIT;

(d)

condițiile de participare la cererile competitive de oferte lansate de EIT pentru anumite activități, inclusiv pentru activitățile comune între CCI-uri și serviciile partajate;

(e)

condițiile de acordare a unui sprijin suplimentar de către EIT pentru activitățile de coordonare transnațională între spațiile utilizate în comun care au o înaltă valoare adăugată pentru Uniune.

(3)   În cazul în care nu este încheiat un memorandum de cooperare, CCI în cauză nu utilizează marca EIT în activitățile sale.

Articolul 13

Titluri și diplome

(1)   Titlurile și diplomele privind activitățile de învățământ superior menționate la articolul 7 alineatul (1) litera (c) sunt acordate de IIS-uri și de furnizorii de educație și formare profesională participante, în conformitate cu normele și procedurile de acreditare naționale. Acordurile de parteneriat, acordurile de grant și memorandumurile de cooperare dintre EIT și CCI-uri prevăd că astfel de titluri și diplome sunt, de asemenea, titluri și diplome cu eticheta EIT.

(2)   EIT încurajează IIS-urile și furnizorii de educație și formare profesională participante:

(a)

să acorde titluri și diplome în comun sau multiple, care să reflecte natura integrată a CCI-urilor și care pot fi, de asemenea, acordate de către o singură IIS sau de un singur furnizor de educație și formare profesională;

(b)

să disemineze cele mai bune practici privind aspecte de interes general;

(c)

să promoveze și să facă cunoscută eticheta EIT în cadrul formării oferite și pe diplome;

(d)

să dezvolte diverse strategii cu scopul de a promova cooperarea eficace cu ecosistemele de inovare și cu întreprinderile și de a stimula spiritul antreprenorial;

(e)

să creeze programe axate pe învățarea pe tot parcursul vieții și pe certificare;

(f)

să acorde o atenție specială echilibrului de gen și abordărilor care iau în considerare dimensiunea de gen, în special în domeniile în care femeile continuă să fie reprezentate într-o măsură insuficientă, precum tehnologia informației și comunicațiilor, știință, tehnologie, inginerie și matematică;

(g)

să ia în considerare:

(i)

acțiunile Uniunii întreprinse în conformitate cu articolele 165 și 166 din TFUE;

(ii)

acțiunile întreprinse în cadrul Spațiului european al învățământului superior.

Articolul 14

Independența operațională a EIT și conformitatea cu acțiunile Uniunii, ale statelor membre sau interguvernamentale

(1)   EIT își desfășoară activitățile independent de autoritățile naționale și de presiunile din exterior, asigurând totodată, prin coordonare, faptul că aceste acțiuni sunt în conformitate cu alte acțiuni și alte instrumente care urmează a fi puse în aplicare la nivelul Uniunii, în special în domeniile învățământului superior, cercetării și inovării.

(2)   De asemenea, EIT urmărește realizarea de sinergii și complementarități prin luarea în considerare în mod corespunzător a politicilor și inițiativelor existente la nivel regional, național și interguvernamental, pentru a valorifica cele mai bune practici, conceptele consacrate și resursele existente.

Comisia oferă EIT sprijinul necesar pentru crearea sinergiilor și complementarităților corespunzătoare cu alte activități întreprinse în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695, precum și cu alte inițiative și programe ale Uniunii, evitând suprapunerile.

Comisia adresează EIT recomandări cu privire la modalități de reducere a sarcinii administrative a CCI-urilor.

Articolul 15

Statutul juridic

(1)   EIT este un organ al Uniunii și are personalitate juridică. În fiecare state membru, acesta beneficiază de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul dreptului intern. Acesta poate, în special, să dobândească și să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui ca parte în proceduri juridice.

(2)   Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene anexat la TUE și la TFUE se aplică EIT.

Articolul 16

Răspundere

(1)   EIT este singurul responsabil pentru îndeplinirea obligațiilor sale.

(2)   Răspunderea contractuală a EIT este reglementată de dispozițiile contractuale pertinente și de legislația aplicabilă contractului în cauză.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”) este competentă în temeiul oricărei clauze de arbitraj prevăzute într-un contract încheiat de EIT.

(3)   În cazul răspunderii extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, EIT repară orice prejudiciu cauzat de ea însăși sau de membrii personalului său în exercițiul funcțiunilor lor.

Curtea de Justiție este competentă în orice litigiu privind compensarea acestor daune.

(4)   Orice plată efectuată de EIT în temeiul răspunderii menționate la alineatele (2) și (3), precum și costurile și cheltuielile suportate în legătură cu acestea sunt considerate drept cheltuieli ale EIT și se acoperă din resursele EIT.

(5)   Curtea de Justiție este competentă în ceea ce privește acțiunile formulate împotriva EIT în conformitate cu articolele 263 și 265 din TFUE.

Articolul 17

Transparența și accesul la documente

(1)   EIT și CCI-urile garantează desfășurarea activităților lor la un înalt nivel de transparență. În special, EIT și CCI-urile creează un site web accesibil și gratuit, care să ofere informații despre activitățile lor și despre oportunitățile pe care le oferă, în special în ceea ce privește cererile de propuneri deschise.

(2)   EIT și CCI-urile pun la dispoziție informații detaliate privind cererile de propuneri pe care le lansează, inclusiv informații privind procesele lor de evaluare și rezultatele cererilor de propuneri respective. Aceste informații sunt puse la dispoziție în timp util, sunt ușor de căutat și de urmărit în bazele de date online comune ale proiectelor de cercetare și inovare finanțate de Uniune, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695.

(3)   Înainte de a lansa cererile de propuneri în vederea selectării CCI-urilor, EIT face publice regulamentul său de procedură, normele sale financiare specifice menționate la articolul 23 alineatul (1) și criteriile pentru selectarea CCI-urilor menționate la articolul 9.

(4)   EIT face publice fără întârziere documentul său unic de programare și raportul său de activitate anual consolidat menționat la articolul 19.

(5)   Fără a aduce atingere alineatelor (6) și (7), EIT nu divulgă terților informațiile confidențiale pe care le-a primit și pentru care a fost solicitat și este justificat un tratament confidențial.

(6)   Membrii organelor EIT se supun obligației de confidențialitate prevăzute la articolul 339 din TFUE.

Informațiile adunate de către EIT în conformitate cu prezentul regulament fac obiectul Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(7)   Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (12) se aplică documentelor deținute de EIT.

(8)   În cazul EIT se aplică Regulamentul nr. 1 al Consiliului (13). Serviciile de traducere necesare pentru funcționarea EIT sunt asigurate de Centrul de traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, înființat prin Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului (14).

Articolul 18

Finanțarea CCI-urilor

(1)   CCI-urile sunt finanțate în special din următoarele surse:

(a)

contribuții din partea organizațiilor partenere, reprezentând o sursă importantă de finanțare;

(b)

contribuții voluntare din partea statelor membre, a țărilor asociate sau a altor țări terțe ori a autorităților publice ale acestor state membre sau țări;

(c)

contribuții din partea organismelor sau instituțiilor internaționale;

(d)

venituri provenite din activele și activitățile proprii ale CCI-urilor sau din redevențe din drepturile de proprietate intelectuală;

(e)

donații de capital;

(f)

moșteniri, donații și contribuții din partea unor persoane, instituții, fundații sau a altor organisme înființate în temeiul dreptului intern;

(g)

contribuția financiară din partea EIT;

(h)

instrumente financiare, inclusiv cele finanțate de la bugetul general al Uniunii.

(2)   Condițiile de accesare a contribuției financiare din partea EIT sunt stabilite în normele financiare ale EIT menționate la articolul 23 alineatul (1).

(3)   Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se întind pe mai mult de un exercițiu financiar pot fi defalcate pe mai mulți ani în tranșe anuale, sub rezerva monitorizării corespunzătoare a nevoilor financiare estimate ale CCI-urilor, care urmează să fie stabilite anual.

(4)   Contribuția financiară din partea EIT la CCI-uri poate acoperi până la 100 % din costurile eligibile totale ale activităților cu valoare adăugată ale CCI-urilor în etapele inițiale ale ciclului de viață al CCI-urilor. Această contribuție se reduce treptat în timp, în conformitate cu ratele de finanțare prevăzute în ASI.

(5)   CCI-urile și organizațiile lor partenere pot solicita finanțare din partea Uniunii, în special în cadrul programelor și fondurilor Uniunii, în conformitate cu normele aplicabile. O astfel de finanțare nu acoperă costurile care au fost deja finanțate în cadrul unui alt program al Uniunii.

(6)   Contribuțiile din partea organizațiilor partenere la finanțarea CCI-urilor se determină în conformitate cu ratele de finanțare menționate la alineatul (4) și reflectă strategia CCI-urilor de atingere a viabilității financiare.

(7)   EIT stabilește un mecanism de alocare bazat pe rezultatele obținute, pentru acordarea contribuției sale financiare CCI-urilor. Aceasta include evaluarea planurilor de afaceri ale CCI-urilor și a rezultatelor economice ale acestora prin monitorizare continuă în conformitate cu articolul 10 și astfel cum se prevede în ASI.

Articolul 19

Programarea și raportarea

(1)   EIT adoptă un document unic de programare bazat pe ASI, în conformitate cu normele sale financiare menționate la articolul 23 alineatul (1), care cuprinde următoarele:

(a)

o declarație a priorităților principale și a inițiativelor planificate ale EIT și ale CCI-urilor;

(b)

o estimare a necesarului de finanțare și sursele acesteia;

(c)

o estimare a necesarului de personal care decurge din noile sarcini;

(d)

metode calitative și cantitative, instrumente și indicatori corespunzători pentru monitorizarea activităților EIT și ale CCI-urilor, utilizând o abordare axată pe impact și bazată pe performanță;

(e)

alte componente, astfel cum sunt prevăzute în normele sale financiare.

(2)   EIT adoptă un raport anual de activitate consolidat, care include informații complete cu privire la activitățile realizate de EIT și de CCI-uri în cursul anului calendaristic anterior și la contribuția EIT la obiectivele programului Orizont Europa, precum și la politicile și obiectivele Uniunii în materie de inovare, cercetare și învățământ. Raportul anual de activitate consolidat evaluează rezultatele în raport cu obiectivele, indicatorii și calendarul stabilite, riscurile asociate activităților desfășurate, utilizarea resurselor, inclusiv contribuția sa la obiectivul de integrare a aspectelor climatice în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695, defalcată pe CCI-uri, și funcționarea generală a EIT. Raportul anual de activitate consolidat cuprinde mai multe informații detaliate, în conformitate cu normele financiare ale EIT.

Până la 29 mai 2022, iar apoi o dată pe an, directorul prezintă raportul anual de activitate consolidat comisiilor competente ale Parlamentului European.

Articolul 20

Monitorizarea și evaluarea EIT

(1)   EIT se asigură că activitățile sale, inclusiv acelea gestionate prin CCI-uri, se supun unei monitorizări continue și sistematice și unei evaluări periodice independente în conformitate cu normele sale financiare, pentru a asigura atât cea mai bună calitate a rezultatelor și excelența științifică, cât și cea mai eficientă utilizare a resurselor. Rezultatele monitorizării și ale evaluărilor se publică.

(2)   Comisia, asistată de experți independenți externi și ținând seama de opiniile părților interesate, efectuează, în timp util, o evaluare interimară și o evaluare finală a EIT și a CCI-urilor. Aceste evaluări contribuie la evaluările programului Orizont Europa, prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (UE) 2021/695.

Respectivele evaluări examinează modul în care EIT își îndeplinește misiunea și obiectivele și se referă la activitățile EIT și ale CCI-urilor. Acestea evaluează valoarea adăugată pentru Uniune adusă de EIT, impactul pe teritoriul Uniunii și impactul activităților MRI, deschiderea, eficacitatea, eficiența și relevanța activităților desfășurate și conformitatea și complementaritatea acestora cu politicile Uniunii și naționale relevante, inclusiv sinergiile cu alte părți ale programului Orizont Europa, în special cu celelalte parteneriate europene și misiuni și cu CEI.

Evaluarea interimară analizează, de asemenea, printre altele, rezultatul și impactul inițiativei-pilot privind învățământul superior, eficacitatea strategiilor de sustenabilitate financiară ale CCI-urilor și colaborarea dintre EIT și organismele de punere în aplicare din cadrul pilonului III „Europa inovatoare” al programului Orizont Europa. În acest sens, evaluările EIT contribuie la evaluările programului Orizont Europa, inclusiv în vederea unei evaluări sistematice a pilonului III „Europa inovatoare” al programului Orizont Europa, în special în ceea ce privește „punctul unic” (one-stop shop) pentru inovare.

(3)   Comisia poate efectua evaluări suplimentare ale tematicilor sau subiectelor de importanță strategică, cu asistență din partea experților independenți externi selectați pe baza unui proces transparent, pentru a examina progresele realizate de EIT în îndeplinirea obiectivelor stabilite, pentru a identifica factorii care contribuie la punerea în aplicare a activităților și pentru a identifica cele mai bune practici. Prin efectuarea acestor evaluări suplimentare, Comisia ține pe deplin seama de sarcina administrativă asupra EIT și a CCI-urilor.

(4)   Comisia comunică rezultatele evaluărilor, precum și observațiile sale Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. În desfășurarea programelor și operațiunilor EIT, Consiliul de conducere ține seama în mod corespunzător de constatările evaluărilor.

Articolul 21

Bugetul EIT

(1)   Veniturile EIT constau într-o contribuție din partea Uniunii. Veniturile EIT pot include și contribuții din alte surse publice și private.

Contribuția Uniunii se asigură dintr-o contribuție financiară din programul Orizont Europa, stabilită la 2 726 000 000 EUR în prețuri curente, cu o sumă suplimentară de 210 000 000 EUR în prețuri constante din 2018, pentru perioada 2021-2027.

EIT poate să primească resurse financiare suplimentare din alte programe ale Uniunii.

(2)   Contribuția financiară a EIT la CCI-uri este acordată din contribuția Uniunii menționată la alineatul (1).

Articolul 22

Pregătirea și adoptarea bugetului anual

(1)   Conținutul și structura bugetului EIT sunt stabilite în conformitate cu normele sale financiare. Cheltuielile EIT includ cheltuielile cu remunerarea personalului, cheltuielile administrative și de infrastructură, precum și cheltuielile de funcționare. Cheltuielile administrative sunt menținute la minimum. Bugetul EIT trebuie să fie echilibrat în ceea ce privește veniturile și cheltuielile.

(2)   Directorul întocmește un proiect de estimare a veniturilor și a cheltuielilor EIT pentru următorul exercițiu financiar și îl transmite consiliului de conducere.

(3)   Consiliul de conducere adoptă proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor EIT, însoțit de un proiect de schemă de personal, și le transmite Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, ca parte integrantă a documentului unic de programare, până la data indicată în normele financiare ale EIT.

(4)   Consiliul de conducere adoptă bugetul EIT. Acesta devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii. După caz, se modifică în consecință.

(5)   Consiliul de conducere notifică, cât mai curând posibil, autorității bugetare intenția sa de a realiza orice proiect care poate avea implicații financiare semnificative asupra finanțării bugetului EIT, în special proiectele de natură imobiliară, cum sunt închirierile sau achiziționarea de imobile. Consiliul de conducere informează Comisia cu privire la aceasta.

(6)   Orice modificare substanțială a bugetului EIT urmează aceeași procedură.

Articolul 23

Execuția și controlul bugetului

(1)   EIT adoptă normele sale financiare în conformitate cu articolul 70 alineatul (3) din Regulamentul financiar. Se acordă atenția cuvenită necesității unei flexibilități operaționale adecvate pentru a permite EIT să-și realizeze obiectivele, să atragă și să păstreze parteneri din sectorul privat.

(2)   Contribuția financiară la EIT din partea programului Orizont Europa și din partea altor programe ale Uniunii este executată în conformitate cu normele respectivelor programe.

(3)   Directorul execută bugetul EIT.

(4)   Conturile EIT sunt consolidate cu cele ale Comisiei.

Articolul 24

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   În vederea combaterii fraudei, a corupției și a altor acte ilegale, în cazul EIT se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(2)   EIT aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (16). Consiliul de conducere oficializează această aderare și adoptă măsurile necesare pentru a susține OLAF să desfășoare investigații interne.

(3)   Toate deciziile adoptate și acordurile de parteneriat sau acordurile de grant încheiate de EIT prevăd explicit că OLAF și Curtea de Conturi pot desfășura inspecții la fața locului ale documentelor contractanților și subcontractanților care au primit fonduri din partea Uniunii, inclusiv la sediul beneficiarilor finali.

Articolul 25

Lichidarea EIT

În cazul lichidării EIT, aceasta intervine sub supravegherea Comisiei, în conformitate cu legislația aplicabilă. Acordurile de parteneriat sau acordurile de grant cu CCI-urile menționează dispozițiile corespunzătoare.

Articolul 26

Revizuirea

Până la 31 decembrie 2026, pe baza rezultatelor evaluărilor menționate la articolul 20 alineatele (2) și (3), Comisia prezintă, dacă este cazul, propunerile de modificare a prezentului regulament pe care le consideră necesare, în special în ceea ce privește misiunea și obiectivele EIT stabilite la articolul 3 și în vederea extinderii bugetului EIT după perioada menționată la articolele 3 și 21, în conformitate cu programul-cadru relevant al Uniunii pentru cercetare și inovare.

Articolul 27

Abrogarea

Regulamentul (CE) nr. 294/2008 se abrogă de la 28 mai 2021, cu excepția articolelor 3 și 5, a articolului 6 alineatul (1) și a articolelor 7, 14, 17 și 19 din regulamentul respectiv, care se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 28

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 3, 4 și 6, articolul 7 alineatele (1) și (3), articolele 8, 9, 18 și 21 se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 47, 11.2.2020, p. 69.

(2)  Poziția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 10 mai 2021.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (JO L 97, 9.4.2008, p. 1).

(4)  A se vedea anexa II.

(5)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(6)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(8)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(9)  Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).

(10)  Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 122, 10.5.2019, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(13)  Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 privind stabilirea regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (JO L 314, 7.12.1994, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(16)  JO L 136, 31.5.1999, p. 15.


ANEXA I

STATUTUL INSTITUTULUI EUROPEAN DE INOVARE ȘI TEHNOLOGIE

SECȚIUNEA 1

COMPONENȚA CONSILIULUI DE CONDUCERE

1.

Consiliul de conducere este alcătuit din 15 membri, numiți de Comisie, în mod transparent, asigurându-se un echilibru între cei cu experiență în materie de învățământ superior, cercetare, inovare sau în activități economice. Numirea respectivă se face în urma unei cereri deschise de exprimare a interesului. Mandatul membrilor consiliului de conducere este de patru ani. Comisia poate prelungi acest mandat o singură dată, cu doi ani, la propunerea consiliului de conducere.

La numirea membrilor consiliului de conducere, Comisia se străduiește să asigure o reprezentare echilibrată a persoanelor cu experiență în materie de învățământ superior (inclusiv educație și formare profesională), cercetare, inovare și activități economice, precum și un echilibru de gen și geografic și ia în considerare mediile învățământului superior, cercetării și inovării din întreaga Uniune.

Ori de câte ori este necesar, consiliul de conducere transmite Comisiei o listă scurtă de candidați pentru numirea unui membru sau a unor membri. Candidații incluși pe lista scurtă sunt selectați pe baza rezultatelor unei proceduri deschise și transparente inițiate de EIT.

Comisia numește membrul sau membrii în conformitate cu procedura prevăzută la primul, al doilea și al treilea paragraf și informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu procedura de selecție și cu numirea finală a membrilor respectivi ai consiliului de conducere.

În cazul în care un membru numit nu este apt să își încheie mandatul, este numit un membru supleant prin procedura prevăzută la primul, al doilea și al treilea paragraf, pentru a finaliza mandatul membrului aflat în incapacitatea de a-și exercita funcția. Un membru supleant care a activat o perioadă mai mică de doi ani poate fi renumit de către Comisie pentru o perioadă suplimentară de patru ani, la cererea consiliului de conducere.

Comisia numește trei membri suplimentari ai consiliului de conducere pentru a se atinge numărul de 15, până la 29 noiembrie 2022. Membrii consiliului de conducere numiți înainte de 28 mai 2021 își finalizează mandatul, iar acesta nu poate fi reînnoit.

În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, îndeosebi pentru a menține integritatea consiliului de conducere, Comisia poate decide, din proprie inițiativă, încetarea mandatului unui membru al consiliului de conducere.

2.

Membrii consiliului de conducere acționează în interesul EIT, într-un mod independent și transparent, pentru a îndeplini misiunea și obiectivele acestuia, asigurând identitatea, autonomia și coerența acțiunilor EIT.

3.

Consiliul de conducere poate invita un membru al Comitetului CEI sau alte părți interesate să participe la reuniunile sale în calitate de observatori.

4.

În exercitarea competențelor care îi revin, Consiliul de conducere acționează sub supravegherea Comisiei în punerea în aplicare a misiunii și obiectivelor EIT menționate la articolul 3.

SECȚIUNEA 2

RESPONSABILITĂȚILE CONSILIULUI DE CONDUCERE

1.

În exercitarea responsabilității sale de conducere și monitorizare a activităților EIT și ale CCI-urilor, consiliul de conducere ia decizii strategice. În special, consiliul de conducere:

(a)

după consultarea cu CCI-urile existente și ținând seama de opiniile acestora, adoptă contribuția EIT la propunerea Comisiei referitoare la ASI și o publică;

(b)

adoptă documentul unic de programare al EIT, bugetul, conturile anuale și bilanțul anual, precum și raportul anual de activitate consolidat al EIT;

(c)

adoptă criterii solide și proceduri clare și transparente pentru finanțarea bazată pe rezultate a CCI-urilor, inclusiv decizia privind valoarea maximă a contribuției financiare a EIT la CCI-uri, cu scopul de a implementa planul de afaceri relevant al CCI-urilor și de a realiza obiectivele stabilite în ASI și în conformitate cu articolul 10, ținând seama de cerințele stabilite la articolul 11 alineatele (4) și (5), inclusiv progresele CCI-urilor în atingerea viabilității financiare;

(d)

adoptă procedura de selectare a CCI-urilor, în conformitate cu articolul 9 și cu ASI;

(e)

selectează și desemnează un parteneriat drept CCI, în conformitate cu condițiile și criteriile prevăzute la articolul 9, sau retrage desemnarea dacă este necesar;

(f)

autorizează directorul să pregătească, să negocieze și să încheie acorduri de parteneriat și acorduri de grant cu CCI-urile;

(g)

stabilește durata, conținutul și structura memorandumurilor de cooperare, în conformitate cu articolul 12, și împuternicește și autorizează directorul să pregătească și să negocieze memorandumuri de cooperare cu CCI-urile și, după examinarea memorandumurilor de cooperare negociate, autorizează directorul să le încheie;

(h)

autorizează directorul să prelungească acordurile de parteneriat cu CCI-urile dincolo de perioada stabilită inițial, sub rezerva rezultatului pozitiv al reexaminării intermediare și al evaluării cuprinzătoare, astfel cum sunt descrise în ASI, înainte de expirarea acestei perioade, în conformitate cu articolele 10 și 11;

(i)

autorizează directorul să pregătească, să negocieze și să încheie acorduri de grant cu alte entități juridice;

(j)

adoptă proceduri eficace, eficiente, transparente și continue de monitorizare și de evaluare, inclusiv un set robust de indicatori, în conformitate cu articolele 10, 11, 19 și 20, și supraveghează punerea lor în aplicare de către director;

(k)

ia măsurile de remediere corespunzătoare privind CCI-urile neperformante, inclusiv reducerea, modificarea sau retragerea contribuției financiare a EIT acordate CCI-urilor respective sau rezilierea acordurilor de parteneriat cu acestea, pe baza monitorizării și evaluării rezultatelor, în conformitate cu obiectivele EIT și ale CCI-urilor și cu articolele 10, 11 și 18;

(l)

încurajează CCI-urile să adopte modele operaționale de deschidere către noi organizații partenere;

(m)

promovează EIT la nivelul Uniunii și la nivel mondial pentru a-i crește atractivitatea și, în acest scop, autorizează directorul să semneze memorandumuri de înțelegere cu statele membre, cu țările asociate sau cu alte țări terțe;

(n)

ia decizii cu privire la conceperea și coordonarea acțiunilor de sprijin întreprinse de CCI-uri, în scopul extinderii impactului EIT în întreaga Uniune, pentru dezvoltarea capacității antreprenoriale și de inovare a IIS-urilor, precum și a furnizorilor de educație și formare profesională, dacă este cazul, și pentru integrarea acestora în ecosistemele de inovare, cu scopul de a consolida integrarea triunghiului cunoașterii;

(o)

încurajează crearea de sinergii între EIT, în special prin intermediul CCI-urilor, și programele-cadru ale Uniunii de cercetare și inovare, precum și cu sistemele naționale și regionale de finanțare.

2.

Pe lângă deciziile strategice menționate la punctul 1, consiliul de conducere ia următoarele decizii procedurale și operaționale necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale și pentru realizarea activităților EIT. În special, consiliul de conducere:

(a)

adoptă regulamentul său de procedură și cel al comitetului executiv, precum și normele financiare specifice ale EIT;

(b)

deleagă comitetului executiv sarcini specifice;

(c)

stabilește onorariile corespunzătoare pentru membrii consiliului de conducere și ai comitetului executiv, care sunt în concordanță cu remunerațiile similare din statele membre;

(d)

adoptă o procedură deschisă și transparentă de selectare a membrilor comitetului executiv;

(e)

numește directorul și, dacă este cazul, îi prelungește mandatul sau îl revocă din funcție, în conformitate cu secțiunea 5;

(f)

numește contabilul și membrii comitetului executiv;

(g)

adoptă un cod de bună conduită privind conflictele de interese;

(h)

dacă este cazul, înființează grupuri consultative, cu obiective și sarcini precise și pe o perioadă definită;

(i)

înființează o funcție de auditor intern, în conformitate cu normele financiare ale EIT;

(j)

decide cu privire la limbile de lucru ale EIT, ținând seama de principiile existente cu privire la multilingvism și de necesitățile practice impuse de operațiunile sale;

(k)

convoacă o reuniune anuală la nivel de conducere cu CCI-urile;

(l)

raportează privind cooperarea CCI-urilor cu alte parteneriate europene.

3.

În privința personalului EIT și a condițiilor de angajare, consiliul de conducere ia decizii în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii, prevăzut în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (1) (denumite în continuare „Statutul funcționarilor”, respectiv „Regimul aplicabil celorlalți agenți”). În special, acesta:

(a)

adoptă măsurile de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Statutul funcționarilor;

(b)

exercită, în conformitate cu litera (c) de la prezentul punct, în ceea ce privește personalul EIT, competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite prin Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite prin Regimul aplicabil celorlalți agenți (denumite în continuare „competențe de autoritate împuternicită să facă numiri”);

(c)

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Statutul funcționarilor, adoptă o decizie, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și al articolului 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, prin care deleagă directorului competențele relevante de autoritate împuternicită să facă numiri și stabilește condițiile în care poate fi suspendată respectiva delegare, cu autorizarea directorului să subdelege aceste competențe;

(d)

adoptă o decizie prin care suspendă temporar, atunci când circumstanțele excepționale o impun, delegarea competențelor de autoritate împuternicită să facă numiri către director și a celor subdelegate de către director și prin care le exercită el însuși sau le deleagă unuia dintre membrii săi sau unui alt membru al personalului decât directorul.

SECȚIUNEA 3

FUNCȚIONAREA CONSILIULUI DE CONDUCERE

1.

Consiliul de conducere își alege președintele dintre membrii săi. Mandatul președintelui este de doi ani, reînnoibil o singură dată.

2.

Reprezentantul Comisiei participă la reuniunile consiliului de conducere, fără a avea drept de vot, însă acordul său este necesar în cazurile menționate la punctul 5. Reprezentantul Comisiei are dreptul de a propune puncte pe ordinea de zi a consiliului de conducere.

3.

Directorul participă la reuniunile consiliului de conducere, fără a avea drept de vot.

4.

Consiliul de conducere adoptă decizii prin majoritate simplă a membrilor cu drept de vot.

Cu toate acestea, deciziile luate în temeiul secțiunii 2 punctul 1 literele (a), (b), (c), (d) și (n), al secțiunii 2 punctul 2 literele (e) și (j), precum și al punctului 1 din prezenta secțiune necesită o majoritate de două treimi din membrii consiliului de conducere care au drept de vot.

5.

Deciziile consiliului de conducere adoptate în temeiul secțiunii 2 punctul 1 literele (c), (e), (g), (h), (j) și (m), punctul 2 litera (c) și punctul 3 litera (a) necesită acordul Comisiei, exprimat de reprezentantul acesteia în consiliul de conducere.

6.

Consiliul de conducere solicită avizul GRSM înainte de adoptarea deciziilor privind prelungirea sau rezilierea acordurilor de parteneriat cu CCI-urile, în conformitate cu secțiunea 2 punctul 1 literele (h) și (k), și privind încheierea memorandumurilor de cooperare, în conformitate cu secțiunea 2 punctul (1) litera (g).

Avizul menționat la primul paragraf nu este obligatoriu pentru consiliul de conducere. Acesta se eliberează fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de cel mult două luni de la data solicitării.

7.

Consiliul de conducere se reunește în ședință ordinară cel puțin de patru ori pe an și în ședință extraordinară când aceasta este convocată de președintele său sau la cererea a cel puțin o treime din totalul membrilor săi sau la cererea reprezentantului Comisiei.

SECȚIUNEA 4

COMITETUL EXECUTIV

1.

Comitetul executiv asistă consiliul de conducere în îndeplinirea atribuțiilor sale.

2.

Comitetul executiv este format din cinci membri, inclusiv președintele consiliului de conducere, care prezidează și comitetul executiv. Cei patru membri alții decât președintele sunt aleși de către consiliul de conducere din rândul membrilor săi, asigurându-se un echilibru între cei cu experiență în domeniul învățământului superior, cercetare, inovare și activități economice. Mandatul membrilor comitetului executiv este de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată.

3.

Comitetul executiv pregătește reuniunile consiliului de conducere, în cooperare cu directorul.

4.

Consiliul de conducere poate solicita comitetului executiv să supravegheze și să monitorizeze punerea în aplicare a deciziilor și a recomandărilor consiliului de conducere.

5.

Comitetul executiv pregătește dezbaterea și adoptarea de către consiliul de conducere a proiectului de contribuție a EIT la propunerea Comisiei referitoare la ASI. În plus, comitetul executiv pregătește dezbaterea în consiliul de conducere a proiectului de document unic de programare, a proiectului de raport anual de activitate consolidat, a proiectului de buget anual și a proiectului de conturi anuale și de bilanț, înainte de transmiterea acestora către consiliul de conducere.

6.

Deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți. Fiecare membru dispune de un singur vot.

7.

Reprezentantul Comisiei participă la reuniunile comitetului executiv fără a avea drept de vot. Reprezentantul Comisiei are dreptul de a propune puncte pe ordinea de zi a comitetului executiv.

8.

Directorul participă la reuniunile comitetului executiv fără a avea drept de vot.

9.

Membrii consiliului executiv acționează în interesul EIT, într-un mod independent și transparent, pentru a îndeplini misiunea și obiectivele acestuia, asigurând identitatea, autonomia și coerența acțiunilor EIT. Aceștia raportează periodic consiliului de conducere cu privire la deciziile adoptate și la sarcinile care le sunt atribuite de către consiliul de conducere.

SECȚIUNEA 5

DIRECTORUL

1.

Directorul este o persoană cu înaltă experiență și reputație în domeniile de funcționare ale EIT. Directorul este membru al personalului EIT și este angajat ca agent temporar în temeiul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

2.

Directorul este numit de consiliul de conducere de pe o listă de candidați propuși de Comisie, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente. În scopul încheierii contractului cu directorul, EIT este reprezentat de președintele consiliului de conducere.

3.

Mandatul directorului este de patru ani. Pe baza unei propuneri din partea Comisiei, care ține seama de evaluarea performanțelor directorului și de interesele superioare ale EIT, precum și de sarcinile și provocările sale viitoare, consiliul de conducere poate prelungi o singură dată respectivul mandat cu până la patru ani. Un director al cărui mandat a fost prelungit nu poate să participe la o nouă procedură de selecție pentru același post.

4.

Directorul este revocat din funcție numai printr-o decizie a consiliului de conducere, la propunerea Comisiei.

5.

Directorul este responsabil cu gestionarea operațiunilor și a activităților de zi cu zi ale EIT și este reprezentantul legal al acestuia. Directorul răspunde în fața consiliului de conducere și îl informează permanent despre evoluția activităților EIT și a activităților care intră în domeniul său de răspundere.

6.

Directorul are, în special, următoarele atribuții:

(a)

organizează și gestionează activitățile EIT;

(b)

sprijină consiliul de conducere și comitetul executiv în activitatea lor, asigură activitatea de secretariat pentru reuniunile lor și le furnizează informațiile necesare exercitării funcțiilor;

(c)

sprijină consiliul de conducere în pregătirea contribuției EIT la propunerea Comisiei referitoare la ASI;

(d)

pregătește proiectul de document unic de programare, proiectul de raport anual de activitate consolidat și proiectul de buget anual, pentru a fi transmise consiliului de conducere;

(e)

pregătește și gestionează procedura de selectare a CCI-urilor și se asigură că diferitele etape ale respectivei proceduri se desfășoară în mod transparent și obiectiv, sub supravegherea consiliului de conducere, și anexează la raportul anual consolidat de activitate menționat la litera (d) un raport detaliat privind procedura de selecție;

(f)

pregătește, negociază și încheie, cu autorizarea consiliului de conducere, acorduri de parteneriat și acorduri de grant cu CCI-urile;

(g)

pregătește și negociază memorandumuri de cooperare cu CCI-urile și, sub rezerva aprobării finale de către consiliul de conducere, le încheie în conformitate cu secțiunea 2 punctul 1 litera (a);

(h)

pregătește, negociază și încheie, cu acordul consiliului de conducere, acorduri de grant cu alte entități juridice;

(i)

organizează reuniunile forumului părților interesate și ale grupului de reprezentanți ai statelor membre și asigură comunicarea eficace cu acestea, sub supravegherea consiliului de conducere;

(j)

semnează, cu autorizarea consiliului de conducere, memorandumuri de înțelegere cu state membre, țări asociate sau alte țări terțe cu scopul de a promova EIT la nivel mondial;

(k)

asigură implementarea unor proceduri eficace de monitorizare și evaluare a performanței CCI-urilor, în conformitate cu secțiunea 2 punctul 1 litera (j), precum și implementarea măsurilor de remediere decise de consiliul de conducere, în conformitate cu articolul 11 alineatul (6);

(l)

răspunde de aspectele administrative și financiare, conform principiului bunei gestiuni financiare, inclusiv de execuția bugetului EIT, luând în considerare în mod corespunzător recomandările primite din partea funcției de audit intern;

(m)

prezintă proiectele de conturi anuale și proiectul de bilanț anual funcției de audit intern și, ulterior, consiliului de conducere;

(n)

asigură îndeplinirea obligațiilor EIT cu privire la contractele și acordurile pe care le încheie, sub supravegherea consiliului de conducere;

(o)

asigură o comunicare eficientă cu instituțiile Uniunii, sub supravegherea consiliului de conducere;

(p)

informează GRSM cu privire la rezultatele monitorizării și evaluării și transmite consiliului de conducere avizele GRSM;

(q)

acționează în interesul EIT, într-un mod independent și transparent, pentru a îndeplini misiunea și obiectivele acestuia, asigurându-i identitatea, autonomia și coerența.

7.

Directorul îndeplinește orice alte sarcini care îi sunt încredințate de consiliul de conducere și sub responsabilitatea acestuia.

SECȚIUNEA 6

PERSONALUL EIT ȘI EXPERȚII NAȚIONALI DETAȘAȚI

1.

Personalul EIT este format din persoane angajate direct de către EIT. Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți și normele adoptate de comun acord de instituțiile Uniunii se aplică personalului EIT. Prezentul punct se aplică personalului angajat de EIT la 28 mai 2021, indiferent de data de începere a contractului lor de muncă.

2.

Experții naționali pot fi detașați la EIT pe o durată limitată. Consiliul de conducere adoptă dispozițiile care permit experților naționali detașați să lucreze la EIT și care definesc drepturile și responsabilitățile acestora.

(1)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1.


ANEXA II

REGULAMENTUL ABROGAT CU MODIFICAREA SA

Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 97, 9.4.2008, p. 1)

Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 347, 20.12.2013, p. 174)


ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 294/2008

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 punctul 2

Articolul 2 punctul 2

Articolul 2 punctul 3

Articolul 2 punctul 3

Articolul 2 punctul 5

Articolul 2 punctul 5

Articolul 2 punctul 6

Articolul 2 punctul 6

Articolul 2 punctul 7

Articolul 2 punctul 7

-

Articolul 2 punctul 8

Articolul 2 punctul 8

-

Articolul 2 punctul 9

Articolul 2 punctul 9

Articolul 2 punctul 9a

Articolul 2 punctul 10

Articolul 2 punctul 10

Articolul 2 punctul 11

-

Articolul 2 punctul 12

Articolul 2 punctul 11

Articolul 2 punctul 13

-

Articolul 2 punctul 14

-

Articolul 2 punctul 15

-

Articolul 2 punctul 16

Articolul 3

Articolul 3 alineatele (1) și (2)

Articolul 4 alineatul (1) literele (a), (c) și (d)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (2)

-

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (2)

-

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(c)

Articolul 6 literele (a), (b) și (c) și litera (e)

Articolul 5 alineatul (1) litera (d)

-

-

Articolul 6, litera (d)

Articolul 5 alineatul (1) literele (e) și (f)

Articolul 6 literele (f) și (g)

-

Articolul 6 literele (h) și (i)

Articolul 5 alineatul (1) literele (g)-(i)

Articolul 6 literele (j), (k) și (l)

Articolul 5 alineatul (1) litera (j)

-

-

Articolul 6 literele (m) și (n)

Articolul 5 alineatul (1) litera (k)

Articolul 6 literele (o) și (p)

-

Articolul 6 literele (q)-(t)

Articolul 5 alineatul (2)

-

Articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(c)

Articolul 7 alineatul (1) literele (a), (b) și (c)

-

Articolul 7 alineatul (1) litera (d)

Articolul 6 alineatul (1) litera (d)

Articolul 7 alineatul (1) litera (e)

-

Articolul 7 alineatul (1) litera (f)

Articolul 6 alineatul (1) litera (e)

Articolul 7 alineatul (1) litera (g)

-

Articolul 7 alineatul (1) literele (h) și (i)

Articolul 6 alineatul (2) literele (a)-(e)

Articolul 7 alineatul (2) literele (a)-(e)

-

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (4)

-

Articolul 8

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (1a)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (2)

-

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 9 alineatul (5)

Articolul 7a

Articolul 10

Articolul 7b alineatul (1)

-

Articolul 7b alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (1)

-

Articolul 11 alineatul (2)

-

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 7b alineatul (3)

Articolul 11 alineatul (4)

-

Articolul 11 alineatul (5)

Articolul 7b alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (6)

-

Articolul 11 alineatul (7)

-

Articolul 12

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (2) litera (a)

Articolul 13 alineatul (2) litera (a)

Articolul 8 alineatul (2) litera (aa)

Articolul 13 alineatul (2) litera (b)

-

Articolul 13 alineatul (2) literele (c)-(f)

Articolul 8 alineatul (2) litera (b)

Articolul 13 alineatul (2) litera (g)

Articolul 9 alineatele (1) și (2)

Articolul 14 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 11

Articolul 15

Articolul 12

Articolul 16

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (1)

-

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 13 alineatele (2)-(7)

Articolul 17 alineatele (3)-(8)

Articolul 14 alineatul (1)

-

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 18 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (3)

Articolul 18 alineatul (2)

-

Articolul 18 alineatul (3)

Articolul 14 alineatul (4)

Articolul 18 alineatul (4)

Articolul 14 alineatul (5)

Articolul 18 alineatul (5)

Articolul 14 alineatul (6)

-

-

Articolul 18 alineatul (6)

Articolul 14 alineatul (7)

Articolul 18 alineatul (7)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 19 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 19 alineatul (2)

Articolul 16 alineatul (1)

Articolul 20 alineatul (1)

Articolul 16 alineatul (2)

Articolul 20 alineatul (2)

Articolul 16 alineatul (2a)

Articolul 20 alineatul (3)

Articolul 16 alineatul (3)

Articolul 20 alineatul (4)

Articolul 17 alineatul (1)

-

-

Articolul 4 alineatul (4)

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (2a)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 17 alineatul (4)

Articolul 4 alineatul (5)

Articolul 18

-

Articolul 19 alineatul (1)

-

-

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 19 alineatul (2)

-

Articolul 19 alineatul (3)

Articolul 21 alineatul (2)

Articolul 20 alineatul (1)

Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 20 alineatul (2)

-

Articolul 20 alineatul (3)

Articolul 22 alineatul (2)

Articolul 20 alineatul (4)

-

Articolul 20 alineatul (5)

Articolul 22 alineatul (3)

Articolul 20 alineatul (6)

-

Articolul 20 alineatul (7)

-

Articolul 20 alineatul (8)

Articolul 22 alineatul (4)

Articolul 20 alineatul (9)

Articolul 22 alineatul (5)

Articolul 20 alineatul (10)

Articolul 22 alineatul (6)

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 21 alineatul (1a)

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 21 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (3)

Articolul 21 alineatul (3)

Articolul 23 alineatul (4)

Articolul 21 alineatul (4)

-

Articolul 22

Articolul 24

Articolul 22a

Articolul 25

Articolul 23

-

-

Articolul 26

-

Articolul 27

Articolul 24

Articolul 28

Anexă

Anexa I

-

Anexa II

-

Anexa III


DECIZII

28.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 189/91


Ecizia (UE) 2021/820 a Parlamentului European și a Consiliului

din 20 mai 2021

privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei și de abrogare a Deciziei nr. 1312/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în special articolul 4, prevede adoptarea unei agende strategice de inovare (ASI).

(2)

ASI ar trebui să prevadă domeniile prioritare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și strategia acestuia pe perioada de șapte ani în cauză în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (4), să stabilească acțiunile-cheie ale EIT și să includă o evaluare a impactului social, economic și de mediu preconizat al EIT, a activităților de informare și a capacității acestuia de a genera cea mai bună valoare adăugată în materie de inovare. ASI ar trebui să ia în considerare rezultatele monitorizării continue și ale evaluării periodice independente a EIT.

(3)

ASI ar trebui să ia în considerare, de asemenea, planificarea strategică a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (Orizont Europa), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695, să stabilească și să promoveze sinergii și complementarități adecvate între activitățile EIT și alte inițiative, instrumente și programe ale Uniunii, naționale și regionale relevante și să asigure coerența cu prioritățile și angajamentele Uniunii, inclusiv cu cele menționate în comunicările Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, din 27 mai 2020 privind un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa (Planul de redresare pentru Europa), din 19 februarie 2020 privind o strategie europeană privind datele, din 10 martie 2020 privind o strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și din 10 martie 2020 privind o nouă strategie industrială pentru Europa și cu cele care vizează realizarea autonomiei strategice a Europei, menținând totodată o economie deschisă.

(4)

ASI ar trebui să includă o estimare a necesităților și a surselor financiare pentru activitățile viitoare ale EIT. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, un plan financiar indicativ corespunzător perioadei cadrului financiar multianual (CFM) relevant.

(5)

Pentru a asigura continuitatea activităților EIT și ale comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/695, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021.

(6)

Întrucât obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și caracterul lor transnațional, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, așa cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(7)

Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru perioada 2021-2027 (denumită în continuare „ASI 2021-2027”), astfel cum este prevăzută în anexă.

Articolul 2

ASI 2021-2027 este pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/819

Articolul 3

Decizia nr. 1312/2013/UE se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Adoptată la Bruxelles, 20 mai 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 47, 11.2.2020, p. 69.

(2)  Poziția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 10 mai 2021.

(3)  Regulamentul (UE) 2021/819 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 privind Institutul European de Inovare și Tehnologie (a se vedea pagina 61 din prezentul Jurnal Oficial).

(4)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(5)  Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT): contribuția EIT la o Europă mai inovatoare (JO L 347, 20.12.2013, p. 892).


ANEXĂ

AGENDA STRATEGICĂ DE INOVARE A INSTITUTULUI EUROPEAN DE INOVARE ȘI TEHNOLOGIE PENTRU PERIOADA 2021-2027

Cuprins

1.

Introducere 94

1.1.

Context 94

1.2.

Principalele provocări 95

1.3.

Poziționarea în cadrul programului Orizont Europa 97

2.

Se ridică ștacheta: Strategia și Obiectivele EIT pentru perioada 2021-2027 98

3.

Stimularea talentului și a capacității de inovare a Europei: acțiuni-cheie 98

3.1.

Sprijin pentru CCI-urile existente 98

3.2.

Creșterea impactului regional al CCI-urilor 99

3.3.

Lansarea de noi CCI-uri 100

3.4.

Sprijinirea capacității de inovare și antreprenoriale a instituțiilor de învățământ superior 101

3.5.

Activități orizontale ale EIT 102

3.5.1.

Comunicare și diseminare 102

3.5.2.

Identificarea și schimbul de bune practici cu părțile interesate 103

3.5.3.

Cooperarea internațională și activitățile cu dimensiuni globale 103

3.6.

Funcționarea în practică: modul de operare 104

3.6.1.

Modelul operațional al CCI-urilor 104

3.6.2.

Modelul de finanțare a CCI-urilor 105

3.6.3.

Reducerea sarcinii administrative 106

3.6.4.

Relația EIT cu CCI-urile după încetarea acordului de parteneriat 106

3.7.

Sinergii și complementarități cu alte programe ale Uniunii 106

4.

Reacția la criza provocată de epidemia de COVID-19 108

5.

Resurse 108

5.1.

Nevoi bugetare 108

5.2.

Impact (monitorizare și evaluare) 109

5.2.1.

Raportare și monitorizare 109

5.2.2.

Evaluare, reexaminare intermediară și evaluare cuprinzătoare 111
Apendicele 1 112
Apendicele 2 115

1.   INTRODUCERE

Prezenta Agendă strategică de inovare stabilește domeniile prioritare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și strategia acestuia pentru perioada 2021-2027 (denumită în continuare „ASI 2021-2027”). Aceasta stabilește obiectivele EIT, acțiunile-cheie, modul de funcționare, rezultatele preconizate și impactul, precum și o estimare a resurselor necesare. ASI 2021-2027 asigură coerența necesară a EIT cu programul Orizont Europa.

ASI 2021-2027 se bazează pe o evaluare a impactului efectuată de Comisie. Aceasta ia în considerare proiectul de ASI pregătit de EIT și, transmis Comisiei la 20 decembrie 2017, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (1). Aceasta reflectă și Regulamentul (UE) 2021/695, în special, rolul esențial al EIT ca parte a pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa, precum și contribuția sa la abordarea provocărilor globale și societale, inclusiv la țintele și angajamentele privind obiectivele climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), și la pilonul I, „Excelență științifică” și la pilonul II, „Provocări globale și competitivitatea industrială europeană” a programului Orizont Europa. ASI 2021-2027 se întemeiază pe lecțiile învățate în anii precedenți de funcționare a EIT și pe rezultatele unui proces extins de consultare cu principalele părți interesate.

ASI 2021-2027 ia în considerare planificarea strategică a programului Orizont Europa pentru a asigura coerența cu activitățile programului Orizont Europa, precum și sinergiile cu alte programe relevante ale Uniunii și cu prioritățile și angajamentele Uniunii, inclusiv cu cele legate de Pactul verde european, de planul de redresare pentru Europa, de strategia europeană privind datele, de strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și de noua strategie industrială pentru Europa, precum și cele legate de realizarea autonomiei strategice a Uniunii, menținând totodată o economie deschisă. În plus, aceasta contribuie la abordarea provocărilor globale și societale, inclusiv a ODD, prin respectarea principiilor Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (2), și la realizarea unei economii cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră până cel târziu în 2050. De asemenea, aceasta vizează sporirea complementarității și a sinergiilor dintre activitățile EIT și programele și prioritățile de finanțare naționale și regionale.

1.1.   Context

EIT a fost înființat în 2008 pentru a contribui la o creștere economică durabilă și o competitivitate sustenabilă, prin consolidarea capacității de inovare a Uniunii și a statelor membre. EIT a deschis calea pentru integrarea învățământului superior, a cercetării și a inovării (denumit în continuare „triunghiul cunoașterii”), punând un accent puternic pe talentul antreprenorial, înființarea de întreprinderi și competențele de inovare.

De la înființarea sa, EIT s-a afirmat treptat ca instrument unic în abordarea provocărilor societale, prin integrarea triunghiului cunoașterii. EIT funcționează în principal prin intermediul comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) (3). În prezent, există opt CCI-uri care operează în domeniile schimbări climatice, transformare digitală, energie, hrană, sănătate, materii prime, mobilitate urbană și producția cu valoare adăugată.

Până în prezent, fiecare CCI a fost organizată în jurul a cinci-zece centre de colocație (CLC) (4), menite să acționeze ca centre geografice care oferă și un spațiu fizic pentru interacțiune propriu-zisă în ecosistemul inovării și pentru integrarea practică a triunghiului cunoașterii. CLC-urile sunt organizate și structurate în funcție de contextul național și regional relevant în materie de inovare și se bazează pe o rețea paneuropeană de laboratoare, birouri sau campusuri existente ale unui partener al CCI.

CCI-urile urmăresc să gestioneze portofolii de activități legate de triunghiul cunoașterii prin:

(a)

activități de educație și formare cu componente antreprenoriale solide pentru formarea generației următoare de talente, inclusiv conceperea și implementarea programelor, în special la nivel de masterat și de doctorat, care au primit eticheta EIT, și anume o marcă de calitate acordată de EIT unui program educațional al unei CCI care respectă criterii de calitate specifice legate, printre altele, de educația antreprenorială și de programele inovatoare de „învățare prin practică”, agenda educațională a EIT fiind esențială pentru dezvoltarea inovatorilor antreprenoriali cu înaltă calificare, de unde decurge și importanța programelor și activităților care vizează dezvoltarea competențelor antreprenoriale și digitale și recalificarea și perfecționarea resurselor umane din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții;

(b)

activități care sprijină cercetarea și inovarea în vederea dezvoltării de produse, procese, tehnologii, servicii și soluții netehnologice inovatoare și durabile care abordează o oportunitate specifică de afaceri sau un obiectiv social;

(c)

activități de înființare și de sprijinire a întreprinderilor, cum ar fi programele accelerate care să îi ajute pe antreprenori să își transforme ideile în întreprinderi de succes și să își accelereze procesul de creștere și dezvoltare.

EIT se distinge de alte instrumente de inovare prin accentul pe care îl pune pe provocările globale și societale prin integrarea triunghiului cunoașterii, integrând activitățile de învățământ superior în lanțul valoric al inovării.

Abordarea EIT ajută la consolidarea rezilienței și la creșterea durabilității și contribuie la crearea de inovații graduale și disruptive, pentru a remedia în mod eficient eșecurile pieței, pentru a contribui la transformarea industriilor și pentru a sprijini înființarea de noi întreprinderi (start-up), de întreprinderi rezultate prin sciziune (spin-off) și de întreprinderi mici și mijlocii (IMM). EIT permite crearea de strategii de afaceri pe termen lung pentru abordarea provocărilor globale și ajută la crearea condițiilor-cadru esențiale pentru dezvoltarea unui ecosistem de inovare care funcționează bine și pentru ca inovarea să prospere. Regulamentul (UE) 2021/819 prevede obiectivul ca CCI-urile să devină viabile din punct de vedere financiar (5), ceea ce reprezintă o caracteristică unică, cu scopul de a crea inovare axată pe întreprinderi și rezultate. În acest context, CCI-urile urmează să elaboreze și să pună în aplicare strategii de creare de venituri pentru a-și menține ecosistemul de inovare și activitățile triunghiului cunoașterii dincolo de perioada vizată de acordurile de grant.

Astfel, EIT oferă o platformă dinamică pentru lansarea, extinderea, monitorizarea și sprijinirea CCI-urilor cu puternice efecte de rețea și efecte de propagare pozitive. CCI-urile din primul val (EIT Digital, EIT Climate și EIT InnoEnergy), lansate în 2009, sunt recunoscute și mature, iar acordurile lor de parteneriat urmează să înceteze după 2024, în conformitate cu durata maximă a grantului. O a doua și o a treia generație de CCI-uri (EIT Health și EIT Raw Materials, lansate în 2014, și EIT Food, lansat în 2016) se apropie de maturitate. CCI-urile EIT Urban Mobility și EIT Manufacturing au fost amândouă lansate în decembrie 2018 și au început activitatea în 2019.

Până în 2019, s-au strâns peste 600 de întreprinderi, 250 de instituții de învățământ superior (IIS-uri) (6), 200 de organizații de cercetare (7) și peste 50 de organizații ale societății civile și autorități care participă la cele opt CCI-uri.

În contextul disparităților regionale persistente în ceea ce privește performanța în materie de inovare în Europa, EIT a lansat, în 2014, un mecanism regional de inovare (MRI) (8) pentru a-și extinde raza de acțiune regională la țările cu performanțe modeste și moderate în materie de inovare. Prin intermediul MRI, EIT și-a extins activitățile în întreaga Europă și oferă țărilor (și regiunilor din țările respective) care au performanțe modeste și moderate în materie de inovare, astfel cum sunt clasificate în Tabloul de bord european privind inovarea (TBIE), posibilitatea de a se implica în activități legate de triunghiul cunoașterii ca parte a unei comunități a CCI-urilor.

EIT a fost în măsură să rămână agil și să elaboreze principii și norme de guvernanță pentru gestionarea cu succes a CCI-urilor în cadrul general al programului Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008. Independența sa operațională i-a permis să testeze și să implementeze cu eficacitate o serie de noutăți în gestionarea beneficiarilor săi, cum ar fi un mecanism de finanțare competitiv, ținte privind viabilitatea financiară și indicatori-cheie de performanță specifici.

1.2.   Principalele provocări

În ultimii ani, ritmul inovării s-a accelerat în mod dramatic. Inovarea remodelează sectoarele economice, perturbând întreprinderile existente și creând oportunități fără precedent. Având în vedere evoluția ordinii economice mondiale și a concurenței internaționale în creștere, Uniunea trebuie, printre altele, să implice toate talentele, să extindă participarea femeilor și să promoveze un transfer rapid al rezultatelor activităților de cercetare și inovare către piață și societate, cu scopul de a crește capacitatea de inovare în întreaga Uniune. Co-proiectarea, colaborarea și crearea în comun la nivel interdisciplinar și intersectând învățământul superior, cercetarea și mediul de afaceri nu au fost niciodată atât de importante pentru a contribui la abordarea provocărilor globale legate de schimbările climatice, pierderea biodiversității și utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale, transformarea digitală și socială, schimbările demografice și viitorul asistenței medicale și al alimentelor.

În primul rând, răspândirea COVID-19 a avut un impact major asupra economiilor și societăților noastre, perturbând activitățile economice, afectând sistemele de sănătate, locurile de muncă și calitatea vieții. Pentru a face față crizei, este necesară o combinație de măsuri pe termen scurt și orientate spre viitor pentru a oferi sprijin imediat economiilor și părților interesate, asigurând, în același timp, condițiile necesare pentru redresarea economică.

Prin urmare, este important să se identifice și să se abordeze provocările legate de crize, inclusiv accesul la finanțare, pentru a reconstrui încrederea în rândul tuturor părților interesate, precum și pentru a sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții pentru a atenua impactul crizelor asupra societății. În același timp, programele care sprijină inovarea, înființarea și modernizarea întreprinderilor, competențele antreprenoriale și de inovare sunt esențiale pentru a plasa economia Uniunii pe calea cea bună și pentru a impulsiona o redresare rapidă.

S-a dovedit că ecosistemele de inovare mai puternice au răspuns mai rapid și mai hotărât la crize. Pentru a accelera redresarea și a fi în măsură să se facă față viitoarelor situații de urgență, investițiile în îmbunătățirea capacităților de coordonare în cadrul ecosistemelor de inovare sunt esențiale pentru creșterea rezilienței și a capacității lor de reacție pentru a furniza rapid soluțiile necesare.

Pe termen mediu și lung, toate CCI-urile trebuie să se adapteze la impactul șocului și să dea dovadă de agilitate și flexibilitate pentru a găsi și a urmări noi oportunități. Datorită abordării lor „localizate”, prin CLC-uri și centrele MRI (10) în întreaga Europă, CCI-urile contribuie la consolidarea ecosistemelor locale de inovare, printre altele, prin promovarea unor interacțiuni mai strânse între actorii din triunghiul cunoașterii și prin favorizarea unor relații mai bine coordonate cu instituțiile financiare și publice, precum și cu cetățenii.

În al doilea rând, societățile și economiile de astăzi sunt din ce în ce mai mult orientate spre abilitățile și capacitățile persoanelor și ale organizațiilor de a transforma ideile în produse, procese, servicii, afaceri și modele societale cu caracter inovator. Inovarea, cultura antreprenorială, adoptarea pe piață a soluțiilor inovatoare și creșterea investițiilor în educație, cercetare și inovare vor avea o importanță neîndoielnică dacă se dorește ca Uniunea să reușească în tranziția sa către o societate competitivă, digitală, neutră din punct de vedere climatic și favorabilă incluziunii. Există o nevoie acută de a stimula în continuare interdisciplinaritatea și educația interdisciplinară, precum și capacitatea de inovare a IIS-urilor din întreaga Uniune. EIT se află într-o poziție unică pentru a satisface respectiva nevoie în cadrul programului Orizont Europa.

În al treilea rând, proximitatea fizică reprezintă unul dintre factorii esențiali pentru inovare. Inițiativele care vizează dezvoltarea de rețele de inovare și furnizarea de servicii care sprijină crearea, partajarea și transferul de cunoștințe joacă un rol esențial în promovarea interacțiunilor dintre mediul academic, organizațiile de cercetare, întreprinderi, autorități publice și persoane fizice. Cu toate acestea, performanțele în materie de cercetare și inovare în Uniune, astfel cum sunt reflectate în TBIE, variază considerabil. Este extrem de important ca inovarea să fie favorabilă incluziunii și ancorată la nivel local, cu o atenție deosebită acordată implicării mai accentuate a IMM-urilor și a organizațiilor din sectorul terțiar. Activitățile EIT sunt foarte potrivite pentru a contribui la consolidarea ecosistemelor locale de inovare care prezintă o puternică dimensiune europeană și oferă noi modele pentru o economie durabilă. Activitățile EIT și ale CCI-urilor trebuie încă să fie corelate mai strâns cu strategiile regionale și strategiile de specializare inteligentă (11).

În al patrulea rând, ecosistemele dinamice de inovare presupun o combinație între cunoștințe, investiții, infrastructură și talente. Pentru a garanta investirea corectă și eficientă a resurselor limitate și pentru a mobiliza alte surse de finanțare care au drept scop viabilitatea financiară, sunt necesare condiții-cadru pentru cooperarea între domeniul cercetării, al educației și al inovării din Europa, precum și sinergii puternice. Consolidarea integrării triunghiului cunoașterii prin intermediul CCI-urilor, inclusiv prin implicarea de noi parteneri din alte sectoare, țări și regiuni, constituie o modalitate dovedită de a promova un mediu favorabil inovării și este un obiectiv de referință al EIT.

1.3.   Poziționarea în cadrul programului Orizont Europa

În contextul Regulamentului (UE) 2021/695, Comisia și-a luat angajamentul ferm de a crește și mai mult potențialul de inovare al Europei pentru a putea răspunde provocărilor viitoare. Rolul distinct al EIT în stimularea inovării prin reunirea întreprinderilor, a educației, a cercetării, a autorităților publice și a societății civile este consolidat de poziționarea sa în cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. Regulamentul (UE) 2021/695 reflectă ambiția tot mai mare a Uniunii în materie de inovare și necesitatea de a concretiza respectiva ambiție în rezultate.

Planificarea strategică a programului Orizont Europa urmărește să asigure coerența dintre activitățile EIT și alte activități în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695. EIT contribuie la procesul de coordonare strategică pentru parteneriatele europene. EIT continuă să colaboreze îndeaproape cu alte organisme de punere în aplicare în cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa și depune toate eforturile pentru a contribui la crearea unui „punct unic (one-stop shop)” pentru inovare.

EIT continuă să consolideze ecosistemele de inovare care contribuie la abordarea provocărilor globale prin încurajarea integrării triunghiului cunoașterii în domeniile tematice în care activează CCI-urile.

Sunt necesare sinergii puternice, inclusiv prin intermediul cooperării la nivelul guvernanței, între organismele de implementare a pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. EIT și Consiliul european pentru inovare (CEI) desfășoară activități complementare menite să eficientizeze sprijinul acordat întreprinderilor inovatoare, inclusiv servicii de accelerare a dezvoltării de întreprinderi și sesiuni de formare.

CEI poate ajuta întreprinderile nou-înființate, sprijinite de CCI-uri, cu un potențial de creștere ridicat să se extindă rapid. În special, cele mai inovatoare întreprinderi susținute de CCI-uri pot să beneficieze de accesul simplificat și deci mai rapid la acțiunile CEI și la sprijinul oferit de Instrumentului Accelerator al CEI și la sprijinul financiar oferit de programul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (12). În plus, EIT facilitează accesul beneficiarilor CEI la ecosistemele de inovare ale CCI-urilor și la actorii relevanți din triunghiul cunoașterii. Beneficiarii CEI pot astfel să se implice activ în activitățile CCI-urilor și să beneficieze de serviciile acestora.

EIT asigură coerența cu componenta ecosistemelor europene de inovare din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. În special, EIT ia parte în mod activ în activitățile Forumului CEI menționat în Decizia (UE) 2021/764 (13) a Consiliului și stabilește legături între comunitatea EIT (14) și activitățile relevante de sprijinire a ecosistemelor de inovare, pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura coerența și complementaritatea acțiunilor EIT și ale CEI.

EIT asigură, de asemenea, sinergii mai puternice între acțiunile sale și programele și inițiativele din cadrul pilonului I „Excelență științifică” al programului Orizont Europa, pentru a accelera transferul de cunoștințe generate de cercetarea științifică fundamentală în aplicații concrete de care să beneficieze societatea. În special, în ceea ce privește acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și ale Consiliului European pentru Cercetare (CEC), EIT colaborează la dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de inovare ale bursierilor MSCA și ale beneficiarilor CEC în toate etapele carierei lor. Această colaborare este voluntară și nu mărește sarcina administrativă pentru beneficiari.

EIT contribuie la pilonul II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” al programului Orizont Europa, completează activitățile relevante pentru a răspunde provocărilor globale și societale și pentru a stimula creșterea durabilă și competitivitatea Uniunii la nivel mondial. În special, prin intermediul CCI-urilor, EIT urmărește să contribuie la misiunile relevante și la clusterele tematice, precum și la alte parteneriate europene și să asigure sinergii mai puternice cu acestea, de exemplu, prin sprijinirea măsurilor axate pe cerere și prin furnizarea de servicii de exploatare pentru a stimula transferul de tehnologie și pentru a accelera comercializarea rezultatelor obținute.

EIT explorează oportunitățile de creare de sinergii între componenta „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” a programului Orizont Europa, inclusiv activitățile de formare de echipe și înfrățire și activitățile de informare pe care le sprijină. În special, entitățile vizate de componenta „Extinderea participării și consolidarea Spațiului european de cercetare” a programului Orizont Europa, precum și de activitățile de informare ale EIT, pot să profite de cunoștințele de specialitate și de sprijinul EIT.

2.   SE RIDICĂ ȘTACHETA: STRATEGIA ȘI OBIECTIVELE EIT PENTRU PERIOADA 2021-2027

În perioada 2021-2027, EIT continuă să sprijine CCI-urile în vederea consolidării ecosistemelor de inovare care contribuie la abordarea provocărilor globale și societale, în deplină complementaritate cu programul Orizont Europa și cu alte programe ale Uniunii. EIT realizează acest lucru prin promovarea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării, creând astfel medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de antreprenori, contribuind, de asemenea, la eliminarea disparităților antreprenoriale de gen și la stimularea înființării de întreprinderi inovatoare, cu un accent deosebit pe IMM-uri, în strânsă sinergie și complementaritate cu CEI.

Se acordă, de asemenea, o atenție specială echilibrului de gen și abordărilor care iau în considerare dimensiunea de gen, în special în domeniile în care femeile rămân insuficient reprezentate, precum tehnologiile informației și comunicațiilor, știință, tehnologie, inginerie și matematică. În acest sens, pe baza domeniilor de intervenție stabilite în Regulamentul (UE) 2021/695, EIT, în special:

1.

consolidează ecosistemele de inovare durabilă în întreaga Europă;

2.

promovează inovarea și competențele antreprenoriale într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv creșterea capacităților IIS-urilor din întreaga Europă;

3.

creează noi soluții pentru piață în vederea abordării provocărilor globale; și

4.

asigură sinergii și valoarea adăugată în cadrul programului Orizont Europa.

În conformitate cu provocările cu care se confruntă EIT și pentru a contribui la obiectivele sale generale astfel cum se prevede la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/819 și, prin urmare, la impactul științific, economic, tehnologic și societal al programului Orizont Europa, obiectivele specifice ale EIT pentru 2021-2027 sunt:

(a)

îmbunătățirea deschiderii, impactului și transparenței CCI-urilor și integrarea triunghiului cunoașterii în întreaga Uniune;

(b)

creșterea capacității antreprenoriale și de inovare a învățământului superior în întreaga Europă prin promovarea și sprijinirea schimbărilor instituționale în IIS-uri și a integrării IIS-urilor în ecosistemele de inovare;

(c)

mărirea razei de acțiune la nivel regional și local a EIT și a CCI-urilor, în special prin includerea unei game mai largi de părți interesate pentru a aborda disparitățile în ceea ce privește capacitatea de inovare și pentru a îmbunătăți diseminarea cunoștințelor și a inovării în întreaga Uniune.

EIT poate, după caz, să răspundă la criza provocată de pandemia de COVID-19 și la potențialele crize viitoare cu flexibilitatea necesară prin integrarea inițiativelor relevante în strategia sa pentru a contribui la protejarea ecosistemelor de inovare și pentru a ajuta părțile interesate ale EIT să se pregătească pentru redresarea economică.

3.   STIMULAREA TALENTULUI ȘI A CAPACITĂȚII DE INOVARE A EUROPEI: ACȚIUNI-CHEIE

Strategia EIT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe acțiuni care adăugă valoare la nivelul Uniunii și care contribuie la realizarea obiectivelor programului Orizont Europa. În primul rând, EIT continuă să sprijine capacitatea și ecosistemele de inovare în întreaga Uniune prin intermediul CCI-urilor, dezvoltarea lor, deschiderea către noi parteneri, o mai mare transparență, respectarea principiilor de bună guvernanță și extinderea acestora. În al doilea rând, pe baza experienței sale în ceea ce privește integrarea triunghiului cunoașterii, EIT dirijează sprijinirea și dezvoltarea capacității antreprenoriale și de inovare a IIS-urilor, care vor fi puse în aplicare prin intermediul CCI-urilor. În al treilea rând, prin măsuri transversale mai eficace, EIT face toate eforturile necesare pentru garanta creșterea vizibilității și a impactului său la nivelul Uniunii. În plus, EIT își îmbunătățește operațiunile pentru a-și spori eficacitatea, eficiența și impactul, inclusiv în domenii cum ar fi orientările pentru viabilitatea financiară a CCI-urilor, deschiderea, comunicarea, transparența, calitatea și durabilitatea propriilor activități și a activităților CCI-urilor, o implicare mai mare a IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, și echilibrul de gen.

3.1.   Sprijin pentru CCI-urile existente

EIT consolidează ecosistemele de inovare, ajutând în continuare CCI-urile existente să facă față provocărilor globale prin integrarea triunghiului cunoașterii la nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. În acest scop, o mare parte din bugetul EIT urmează a fi dedicat sprijinirii CCI-urilor, iar EIT își consolidează și mai mult platforma folosită pentru lansarea, dezvoltarea, monitorizarea și monitorizarea CCI-urilor.

EIT se asigură că CCI-urile urmăresc în continuare atingerea viabilității financiare, pentru a ajunge independente financiar față de grantul EIT în maximum 15 ani după lansarea lor prin atragerea de investiții publice și private, concentrându-se în continuare pe integrarea activităților legate de triunghiul cunoașterii.

EIT se asigură că CCI-urile dezvoltă și pun în aplicare o strategie pentru a colabora și crea interfețe și sinergii cu parteneriatele europene, cu misiunile și cu CEI relevante, precum și cu alte inițiative și programe relevante ale Uniunii. Pe lângă sprijinul financiar, pe baza lecțiilor învățate, EIT asigură CCI-urilor o supraveghere strategică și orientări. Pe baza indicatorilor enumerați, printre altele, în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/695, EIT monitorizează și analiza performanța, investițiile stimulatoare și diferitele impacturi calitative și cantitative ale CCI-urilor.

EIT depune toate eforturile de unificare a terminologiei legate de structura fiecărei CCI, în scopuri de simplificare și creștere în continuare a vizibilității EIT.

EIT stabilește domenii cu privire la subiecte de relevanță strategică și politică și promovează o colaborare mai strânsă între CCI-uri cu privire la respectivele subiecte. EIT consolidează coordonarea între CCI-uri în domenii de interes comun, mai ales prin încurajarea schimburilor de experiență și de bune practici între CCI-uri și colaborarea între CCI-uri [activități între CCI-uri (15)] atât pe subiecte tematice, cât și orizontale. Activitățile între CCI-uri au cel mai mare potențial în cazurile în care mai multe CCI-uri abordează deja priorități comune de politică ale Uniunii pentru care nu există CCI-uri dedicate. Reunirea diferitelor comunități ale CCI-urilor în acțiuni comune de interes reciproc prezintă un potențial ridicat de sinergii și avantaje interdisciplinare. EIT stimulează astfel de activități și ia parte în mod activ la definirea conținutului și a structurii activităților între CCI-uri. EIT monitorizează punerea în aplicare a activităților între CCI-uri, precum și rezultatele obținute, cu scopul de a integra aceste activități în strategiile multianuale ale CCI-urilor. EIT facilitează, de asemenea, instituirea unor servicii partajate între CCI-uri, cu scopul gestionării în comun a sarcinilor operaționale comune pentru toate CCI-urile.

3.2.   Creșterea impactului regional al CCI-urilor

EIT continuă să își sporească impactul regional printr-o deschidere și o abordare inclusivă mai mare a CCI-urilor către o gamă largă de potențiali parteneri și părți interesate, o acoperire geografică echilibrată, o mai bună diseminare și exploatare a rezultatelor și printr-o strategie regională mai bine integrată a CCI-urilor. Fiecare CCI va trebui să elaboreze și să pună în aplicare o strategie regională ca parte integrantă a planurilor sale de afaceri, cu scopul de a consolida relația cu actorii din domeniul inovării de la nivel național, regional și local, inclusiv cu IMM-urile. Atunci când este relevant, CCI-urile demonstrează legături cu strategiile de specializare inteligentă și cu activitățile platformelor tematice și ale inițiativelor interregionale, inclusiv cu autoritățile de management ale fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). EIT monitorizează în permanență punerea în aplicare a strategiilor respective, inclusiv efectul de levier asupra fondurilor ESI.

O așa-numită abordare a inovării „la nivel local” trebuie să fie integrată în strategia multianuală și în planul de afaceri ale CCI-urilor și să se bazeze pe CLC-urile și centrele MRI ale sale, valorificând astfel rolul acestora de poartă de acces pentru accesarea unei comunități de CCI-uri și interacțiunea cu partenerii locali, precum și cu alți actori locali din domeniul inovării.

EIT monitorizează modul în care funcționează CLC-urile și centrele MRI și felul în care acestea se integrează în ecosistemele locale de inovare.

EIT se asigură că activitățile MRI urmează să fie utilizate pentru a atrage și a facilita integrarea potențialilor noi parteneri care adaugă valoare CCI-urilor, extinzând astfel acoperirea paneuropeană a EIT, și sunt pe deplin integrate în strategiile multianuale ale CCI-urilor. MRI, condus de EIT și pus în aplicare de CCI-uri, s-a derulat până în prezent pe bază de voluntariat. Începând din 2021, activitățile MRI devin parte integrantă și obligatorie a strategiilor multianuale ale CCI-urilor. EIT se asigură că activitățile MRI sunt utilizate ca punte către strategii de specializare inteligentă relevante în domeniul cercetării și inovării.

În plus, CCI-urile consolidează această integrare prin înființarea de centre MRI. Un centru MRI se înființează în urma unei analize aprofundate a nevoilor și a unei cereri deschise de propuneri. Acesta face parte din structura CCI-urilor și servește drept punct focal pentru activitățile acestora. Obiectivul său este de a mobiliza și de a implica actorii din triunghiul cunoașterii de la nivel local în activitățile CCI-urilor, stabilind sinergii la nivel local, identificând oportunitățile de finanțare și de colaborare și promovând integrarea activă a acestora în ecosisteme. În conformitate cu strategia de extindere a CCI-urilor, centrele MRI ar putea deschide calea către instituirea unui CLC în regiunea vizată.

EIT continuă să ofere CCI-urilor orientări și sprijin pentru pregătirea și punerea în aplicare a strategiilor multianuale din MRI. Activitățile MRI continuă să sprijine capacitatea de inovare a țărilor (și a regiunilor din țările respective) care au performanțe modeste și moderate în materie de inovare în conformitate cu TBIE, precum și a regiunilor ultraperiferice în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a încuraja integrarea lor în comunitățile CCI-urilor. Țările și regiunile eligibile pentru activitățile MRI (țări și regiuni MRI) sunt următoarele:

1.

țările (și regiunile din țările respective) care sunt clasificate ca având performanțe „moderate” sau „modeste” în materie de inovare în cel puțin unul dintre cele trei rapoarte anuale ale TBIE publicate în:

(a)

2018, 2019 și 2020 pentru perioada 2021-2024; și

(b)

în 2021, 2022 și 2023 pentru perioada 2025-2027; și

2.

regiunile ultraperiferice.

Bugetul EIT dedicat punerii în aplicare a activităților MRI este de cel puțin 10 % și de maximum 15 % din finanțarea totală furnizată de EIT pentru CCI-urile existente și noi, permițând astfel o creștere a numărului de parteneri ai CCI-urilor din regiunile vizate. Activitățile sprijinite prin intermediul MRI urmăresc:

1.

să contribuie la îmbunătățirea capacităților de inovare ale ecosistemelor regionale și locale în întreaga Uniune, prin activități de consolidare a capacităților și interacțiuni mai strânse între actorii regionali și locali din domeniul inovării, cum ar fi clustere, rețele, autorități publice, IIS-uri, organizații de cercetare, furnizorii de educație și formare profesională și IMM-uri, precum și activitățile respectivilor actori;

2.

să sprijine obiectivul de a atrage noi parteneri în cadrul CCI-urilor și să pună în legătură ecosistemele locale de inovare cu ecosistemele de inovare paneuropene; și

3.

să mobilizeze fonduri publice și private suplimentare, acordând o atenție deosebită fondurilor ESI.

3.3.   Lansarea de noi CCI-uri

Pentru a contribui la abordarea provocărilor globale noi și emergente, EIT lansează cereri de propuneri deschise și transparente pentru crearea de noi CCI-uri în domeniile prioritare selectate dintre domeniile tematice de importanță strategică și pe baza unor criterii care evaluează, printre altele, relevanța acestora pentru prioritățile politice ale Uniunii cu scopul de a soluționa probleme globale și societale, precum și potențialul și valoarea lor adăugată care să fie abordate prin modelul EIT. Lansarea de noi CCI-uri ia în considerare planificarea strategică a programului Orizont Europa și bugetul alocat EIT pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Criteriile de selecție relevante pentru parteneriatele europene prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695 sunt incluse în cererea de propuneri pentru CCI-uri și se analizează în cursul evaluării.

Pe baza unei propuneri din partea consiliului de conducere și a unei analize a acesteia, se propune lansarea primei noi CCI în domeniul sectoarelor și industriilor culturale și creative (SICC) cât mai curând posibil în 2022 sau 2023, cererea de propuneri urmând să fie publicată, dacă este posibil, în 2021. Acest domeniu prioritar este cel mai complementar cu cele opt CCI-uri existente, precum și cu potențialele domenii prioritare pentru alte parteneriate europene care urmează să fie lansate în cadrul programului Orizont Europa. O fișă informativă care rezumă provocările din domeniul SICC și impactul preconizat al noii CCI este inclusă în apendicele 1.

Se propune lansarea în 2026 a unei a doua CCI, pentru sectoarele și ecosistemele din domeniile apei, marin și maritim (AMM), cu o cerere de propuneri care urmează să fie publicată în 2025. Comisia, asistată de experți externi independenți, efectuează o analiză ex ante până în 2024 pentru a evalua relevanța domeniului AMM. Dacă analiza conduce la o concluzie negativă, Comisia poate prezenta o propunere de modificare a ASI 2021-2027,luând în considerare contribuția consiliului de conducere și planificarea strategică a programului Orizont Europa. O fișă informativă care rezumă provocările din domeniul AMM și impactul preconizat al noii CCI este inclusă în apendicele 2.

Alte CCI-uri noi pot fi selectate dacă se disponibilizează și alte alocări bugetare pe lângă cele ale EIT, care iau în considerare contribuția consiliului de conducere, planificarea strategică a programului Orizont Europa, precum și criteriile stabilite pentru selectarea parteneriatelor europene, în special deschidere, transparență, valoare adăugată pentru Uniune, contribuția adusă la ODD, coerență și sinergii.

3.4.   Sprijinirea capacității de inovare și antreprenoriale a instituțiilor de învățământ superior

În cooperare cu Comisia și după consultarea CCI-urilor, EIT concepe și lansează o inițiativă-pilot care sprijină inovarea și capacitățile antreprenoriale ale instituțiilor de învățământ superior și integrarea acestora în ecosistemele de inovare (inițiativa-pilot pentru învățământul superior), care va fi pusă în aplicare prin intermediul CCI-urilor începând cu 2021. Prin modelul de integrare a triunghiului cunoașterii, EIT reduce discontinuitatea persistentă dintre învățământul superior, cercetare și inovare. În special, EIT și CCI-urile sunt instrumente esențiale pentru dezvoltarea capitalului uman, punând accentul în mod deosebit pe inovare și educația antreprenorială. Cu toate acestea, impactul EIT trebuie extins și mai mult, dincolo de partenerii CCI-urilor.

IIS-urile din întreaga Europă trebuie să aibă o abordare inovatoare și antreprenorială în ceea ce privește educația, cercetarea și colaborarea cu întreprinderile și cu ecosistemul regional și local mai larg de inovare, inclusiv cu societatea civilă, instituțiile publice și organizațiile din sectorul terțiar, în modul cel mai incluziv și cel mai echilibrat din punctul de vedere al integrării dimensiunii de gen, ceea ce se poate realiza printr-o strategie clară, printr-un cadru metodologic și prin angajarea de resurse.

Activitățile CCI-urilor referitoare la inițiativa-pilot privind învățământul superior sunt puse în aplicare prin cereri de propuneri deschise și transparente, care vor avea ca scop creșterea capacității de inovare în învățământul superior, fiind vizate cu precădere IIS-urile care nu sunt parteneri ai CCI-urilor în lanțurile de valoare ale inovării și în ecosistemele de inovare din întreaga Uniune. Activitățile vizează în principal dezvoltarea capacităților IIS-urilor, inclusiv:

1.

schimbul și introducerea de bune practici în integrarea triunghiului cunoașterii, inclusiv învățarea organizațională, formarea pentru calificare și recalificare, îndrumarea și mentoratul;

2.

elaborarea unor planuri de acțiune privind modul de abordare a nevoilor identificate în domenii precum gestionarea inovării, înființarea și dezvoltarea de întreprinderi nou-înființate, transferul de tehnologie, inclusiv gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală, durabilitatea și neutralitatea climatică încă din faza de concepere, administrarea resurselor umane și a organizațiilor, integrarea abordărilor de gen în inovare și stabilirea de contacte cu părțile interesate locale și cu societatea civilă; și

3.

punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru dezvoltarea capacității de inovare și măsuri subsecvente.

Activitățile respective implică și alți actori din triunghiul cunoașterii, de exemplu, furnizori de educație și formare profesională, organizații pentru cercetare și tehnologie, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, și completează intervenția EIT în ceea ce privește educația, ca parte esențială a activităților CCI-urilor legate de integrarea triunghiului cunoașterii. EIT promovează o colaborare mai strânsă între CCI-uri în cadrul inițiativei-pilot pentru învățământul superior. Criteriile de eligibilitate care urmează să fie incluse în cererile de propuneri asigură faptul că cea mai mare parte a finanțării va fi alocată IIS-urilor din afara CCI-urilor. Obiectivul inițiativei-pilot pentru învățământul superior este de a permite ca impactul EIT să depășească CCI-urile și să contribuie la misiunea principală a EIT de stimulare a unei creșteri economice durabile și a unei competitivități durabile prin consolidarea capacității de inovare a statelor membre, în conformitate cu obiectivele programului Orizont Europa de stimulare a competențelor antreprenoriale și de inovare într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv prin creșterea capacităților IIS-urilor din întreaga Europă.

Sprijinul EIT fructifică și inițiative de politică precum cadrele HEInnovate (16) și RIIA (17), care și-au dovedit valoarea într-o serie de IIS-uri și de state membre din întreaga Uniune. EIT concepe activitățile de sprijin în strânsă colaborare cu Comisia și după consultarea CCI-urilor, asigurând coerența deplină și complementaritatea cu activitățile relevante din cadrul programului Orizont Europa, al programului Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817al Parlamentului European și al Consiliului (18) și al altor programe ale Uniunii.

Detaliile specifice privind procesul de implementare și mecanismul de realizare sunt dezvoltate în continuare și ajustate în primii trei ani și fac obiectul monitorizării și evaluării în această etapă pilot. Evaluarea etapei-pilot va fi efectuată de experți externi independenți, iar rezultatele vor fi comunicate grupului de reprezentanți ai statelor membre (GRSM) și Parlamentului European. Pe baza rezultatelor evaluării respective, consiliul de conducere decide dacă inițiativa-pilot pentru învățământul superior ar trebui fie continuată și extinsă, fie întreruptă.

Consiliul de conducere dirijează și supraveghează implementarea și monitorizarea activităților CCI-urilor. Se acordă o atenție deosebită asigurării următoarelor elemente: o abordare deschisă și favorabilă incluziunii pentru atragerea de IIS-uri în afara partenerilor CCI-urilor, cu scopul de a se asigura o acoperire geografică largă; o abordare interdisciplinară și intersectorială; o participare mai largă a femeilor în sectoarele în care sunt subreprezentate; și o legătură cu MRI, platformele tematice relevante și strategiile de specializare inteligentă, precum și cu mecanismul de sprijin al politicilor, după caz.

EIT consolidează și extinde domeniul de aplicare al etichetei EIT dincolo de CCI-uri, pentru a include IIS-urile care participă la acțiune. Cu implicarea actorilor din întregul triunghi al cunoașterii, EIT face eforturi pentru a-și corela sprijinul pentru dezvoltarea capacității de inovare în învățământul superior cu eticheta EIT, care este acordată în prezent programelor de învățământ ale CCI-urilor.

EIT va extinde eticheta EIT la activitățile de învățare pe tot parcursul vieții, cum ar fi mentoratul, programele de formare profesională, de abilitare, de recalificare și de perfecționare, cursuri online deschise și în masă, care implică și vizează un grup-țintă mai larg de studenți, cursanți adulți și instituții, inclusiv instituții de educație și formare profesională din afara CCI-urilor. Se preconizează că aplicarea etichetei în afara comunității EIT va avea un efect de structurare sporită la toate nivelurile (la nivel de individ, program și instituție).

EIT monitorizează acordarea și dezvoltarea etichetei EIT programelor de educație și formare ale CCI-urilor și explorează un mecanism mai eficace de asigurare a calității, inclusiv recunoașterea și acreditarea externe a etichetei EIT.

Pentru a asigura succesul inițiativei-pilot pentru învățământul superior, EIT oferă orientări, expertiză și îndrumare specifice acelor IIS-uri care participă și vizează IIS-urile din întreaga Europă, acordând o atenție deosebită IIS-urilor din țările (și regiunile din țările respective) cu performanțe moderate și modeste în materie de inovare și din alte regiuni cu performanțe scăzute care doresc să își îmbunătățească capacitățile de inovare și să își consolideze amprenta de inovare și strategiile de specializare inteligentă.

3.5.   Activități orizontale ale EIT

3.5.1.   Comunicare și diseminare

EIT și CCI-urile depun eforturi pentru a-și îmbunătăți și consolida comunicarea și vizibilitatea și aplică o strategie de branding îmbunătățită în ceea ce privește principalele părți interesate din statele membre și nu numai, în concordanță cu strategia de comunicare utilizată în ceea ce privește programul Orizont Europa. Cu un număr din ce în ce mai mare de CCI-uri și inițiativa-pilot pentru învățământul superior, EIT își intensifică eforturile pentru a crește recunoașterea sprijinului acordat de Uniune ca marcă de calitate pentru inovare. Această strategie de management și îmbunătățirea comunicării este esențială, în special către cetățeni și autoritățile naționale și regionale, întrucât inovațiile care rezultă din activitatea EIT contribuie la demonstrarea impactului concret al investițiilor Uniunii prin intermediul programului Orizont Europa.

EIT face eforturi pentru a spori utilizarea rețelelor de informare existente ale Uniunii și asigură coordonarea activităților acestora pentru a oferi o mai bună consiliere și orientare potențialilor parteneri ai CCI-urilor. O astfel de utilizare și coordonare sporite pot implica și sprijinul autorităților naționale și regionale în identificarea sinergiilor necesare cu strategiile multianuale ale CCI-urilor. Pentru a asigura o mai largă diseminare și o mai bună înțelegere a oportunităților oferite de EIT, acesta consolidează orientările și asistența cu privire la aspectele legate de participarea la CCI-urile din întreaga Europă, bazându-se pe rețelele de informare și pe structurile existente în întreaga Europă, în special punctele de contact naționale menționate în Regulamentul (UE) 2021/695.

Pentru a se asigura că o comunitate largă a părților interesate din cadrul triunghiului cunoașterii de la nivelul Uniunii și de la nivel național, regional și local este la curent cu toate cererile de propuneri ale EIT (și ale CCI-urilor) și cu toate proiectele finanțate, acestea vor apărea și pe portalul european pentru finanțare și licitații, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695.

EIT organizează reuniuni periodice ale GRSM și ale serviciilor conexe ale Comisiei, cel puțin de două ori pe an, pentru a asigura o comunicare adecvată și un flux de informații adecvat cu statele membre și la nivelul Uniunii. Parlamentul European și Consiliul sunt ținute la curent în mod corespunzător cu privire la performanțele, realizările și activitățile EIT și ale CCI-urilor. În plus, GRSM oferă consultanță cu privire la chestiunile de importanță strategică pentru EIT. GRSM, împreună cu EIT, asigură un sprijin adecvat în menținerea legăturilor și promovarea sinergiilor între activitățile sprijinite de EIT și programele și inițiativele naționale sau regionale, și pune la dispoziție informații despre eventuala cofinanțare națională și regională a acestor activități.

EIT sporește și mai mult vizibilitatea acțiunii sale în ochii cetățenilor și ai comunității de părți interesate a EIT prin intermediul forumului părților interesate (19), al premiilor EIT și al comunității de absolvenți ai EIT (20), cu scopul de a promova interacțiunile cu actorii europeni ai triunghiului cunoașterii și de a oferi recunoaștere celor mai promițători antreprenori și inovatori din Europa.

EIT continuă să conducă comunitatea de absolvenți ai EIT și să-i ofere orientări strategice (în colaborare cu consiliul absolvenților EIT), pentru a-și maximiza impactul antreprenorial și societal și pentru a maximiza implicarea permanentă a membrilor săi în activități sprijinite de EIT. În perioada 2021-2027, comunitatea absolvenților EIT va continua să se dezvolte și va include și absolvenții care participă la acțiunile de sprijinire a capacităților de inovare ale IIS-urilor.

3.5.2.   Identificarea și schimbul de bune practici cu părțile interesate

EIT identifică, codifică, publică în mod eficace și diseminează experiențele și bunele practici care decurg din activitățile finanțate de EIT și, în acest scop, colaborează cu autoritățile statelor membre, atât la nivel național, cât și la nivel regional, cu Comisia și cu Parlamentul European, în special cu Comitetul său pentru știință și tehnologie, stabilind un dialog structurat și coordonând activitățile. Se preconizează că CCI-urile și proiectele care sprijină capacitatea de inovare și capacitatea antreprenorială a IIS-urilor vor reprezenta o sursă valoroasă de dovezi și de învățare experimentală pentru decidenții politici din domeniile cercetării, inovării și învățământului superior, precum și din diverse domenii tematice.

Până în prezent, bunele practici și experiențele desprinse de pe urma CCI-urilor nu au fost suficient puse în comun ori codificate și nu au fost diseminate în mod eficace. EIT își dezvoltă în continuare rolul de institut de inovare capabil să detecteze, să analizeze, să codifice, să partajeze și să asigure adoptarea unor practici inovatoare, a experiențelor și a rezultatelor activităților finanțate de EIT (sprijin pentru educație și formare, cercetare și inovare, și antreprenoriat) la o scară mai largă. Această activitate a EIT se bazează pe legăturile și sinergiile cu alte inițiative din cadrul programului Orizont Europa, în special CEI, misiunile și parteneriatele europene.

3.5.3.   Cooperarea internațională și activitățile cu dimensiuni globale

EIT elaborează liniile generale de cooperare internațională ale EIT și ale CCI-urilor, sub supravegherea consiliului de conducere, în conformitate cu abordarea programului Orizont Europa pentru cooperare internațională astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/695 și cu alte politici relevante ale Uniunii, și cu consultarea serviciilor relevante ale Comisiei. EIT urmărește să se asigură că activitățile sale au un impact mai mare prin intermediul cooperării internaționale și coordonează activitățile finanțate de EIT desfășurate de CCI-uri la nivel internațional. Obiectivul său este de a se alinia îndeaproape cu obiectivele de politică relevante ale Uniunii, precum și cu prioritățile sale în materie de cercetare și inovare, și de a asigura valoare adăugată pentru Uniune. Atunci când prezența fizică a comunității EIT într-o țară terță este considerată necesară pentru a spori impactul și a obține rezultate mai eficiente, EIT asigură coordonarea intervenției și oferă stimulente pentru eforturile comune ale CCI-urilor.

În cadrul cooperării lor internaționale și a activităților lor cu dimensiuni globale, EIT, în cooperare cu Comisia, se concentrează pe abordarea eficientă a provocărilor globale, contribuind la inițiativele internaționale relevante și la ODD, asigurând accesul la talente, precum și îmbunătățirea cererii și a ofertei de soluții inovatoare. EIT monitorizează îndeaproape activitățile respective și se asigură că acestea respectă abordarea din programul Orizont Europa privind cooperarea internațională, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/695 și în alte politici relevante ale Uniunii.

3.6.   Funcționarea în practică: modul de operare

Prezenta secțiune cuprinde o serie de măsuri care vizează adaptarea și îmbunătățirea funcționării actuale a EIT și a CCI-urilor. Un consiliu de conducere eficace, strategic și care dispune de capacitate de acțiune monitorizează punerea în aplicare a măsurilor respective la nivelul EIT și oferă stimulentele și controlul necesare, inclusiv prin intermediul procesului de alocare a fondurilor bazat pe performanțe, pentru a se asigura că CCI-urile le pun în aplicare.

3.6.1.   Modelul operațional al CCI-urilor

EIT se asigură că punerea în aplicare a CCI-urilor respectă pe deplin cerințele relevante prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695, inclusiv asigurarea tranziției celor opt CCI-uri existente către îndeplinirea noilor criterii de punere în aplicare pentru parteneriatele europene prevăzute în regulamentul respectiv. Prin urmare, EIT oferă CCI-urilor orientări operaționale consolidate și monitorizează în permanență performanța CCI-urilor pentru a asigura respectarea principiilor bunei gestiuni, bunei guvernanțe, monitorizării și evaluării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/819, precum și a principiilor și criteriilor pentru parteneriatele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 și a alinierii la cerințele care decurg din prioritățile și indicatorii programului Orizont Europa, pentru a maximiza performanța și impactul acestora, pe baza unei strategii de colaborare pe termen lung între EIT și CCI-uri. Se iau măsuri corective adecvate în cazul în care o CCI are performanțe slabe, obține rezultate inadecvate, nu reușește să obțină impactul preconizat sau nu are o valoare adăugată pentru Uniune.

EIT asigură îmbunătățirea măsurilor care asigură o deschidere continuă a CCI-urilor către noi membri și transparența în cadrul punerii în aplicare, în special prin adoptarea și aplicarea de criterii de aderare și de retragere transparente, clare și coerente referitoare la noi membri care conferă valoare adăugată parteneriatelor, precum și prin alte dispoziții, cum ar fi proceduri transparente de elaborare a planurilor lor de afaceri, și prin monitorizarea sistematică a activității CCI-urilor. De asemenea, CCI-urile își desfășoară activitățile într-un mod pe deplin transparent, inclusiv prin cereri de oferte și selecționarea proiectelor, a partenerilor și a celorlalte activități și rămân parteneriate deschise și dinamice la care noii parteneri din întreaga Uniune care adaugă valoare parteneriatelor, inclusiv o parte din ce în ce mai mare a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, se pot alătura pe baza excelenței și a relevanței în materie de inovare. Pentru a limita concentrarea finanțării și pentru a garanta faptul că activitățile CCI-urilor beneficiază de o rețea largă de parteneri, procedura de pregătire a planurilor lor de afaceri (inclusiv identificarea priorităților, selecția activităților și alocarea fondurilor) și deciziile de finanțare aferente se realizează într-un mod mai transparent și mai incluziv. Strategiile multianuale ale CCI-urilor abordează chestiunea extinderii parteneriatului, inclusiv înființarea de noi CLC-uri, pentru care consiliul de conducere alocă un buget adecvat. Când decide cu privire la finanțare, consiliul de conducere ia în considerare progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele indicate în strategiile multianuale, printre altele, numărul de CLC-uri. CCI-urile recurg în mod mai substanțial la mecanismele competitive de finanțare și sporesc gradul de deschidere al cererilor de propuneri, în special pentru proiectele deschise terților. Toate aceste măsuri vor crește numărul entităților participante implicate în activitățile CCI-urilor. În fine, CCI-urile raportează cu privire la implicarea noilor parteneri în rapoartele lor periodice, acesta fiind unul dintre elementele caracteristice pentru finanțarea lor bazată pe performanțe.

Întrucât CCI-urile operează de-a lungul întregului lanț valoric al inovării, acestea asigură un echilibru adecvat și continuu între cele trei laturi ale triunghiului cunoașterii și activitățile aferente în portofoliul lor de planuri de afaceri. EIT monitorizează operațiunile CCI-urilor pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare printr-o structură simplificată, eficientă și rentabilă, care menține costurile administrative, de operare și indirecte la un nivel minim. EIT se asigură că CCI-urile își realizează impactul preconizat printr-o gamă largă de activități identificate în planurile de afaceri ale CCI-urilor, care sprijină efectiv îndeplinirea obiectivelor lor, inclusiv impactul lor potențial asupra ecosistemelor de inovare la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local.

Angajamentele fiecărui partener al unei CCI sunt garantate prin monitorizarea periodică a contribuțiilor efective ale partenerului în raport cu angajamentele inițiale. EIT se asigură că CCI-urile dispun de un sistem de gestionare a riscurilor pentru cazurile în care unii parteneri nu își pot îndeplini angajamentele inițiale. Pentru a atinge viabilitatea financiară a activităților lor, CCI-urile identifică o serie largă de surse de venituri și investiții. În acest scop, CCI-urile se asigură că condițiile de acces la parteneriat rămân atractive pentru o gamă largă de potențiali parteneri. Eventualele cotizații de membru sau taxe de studii nu ar trebui să constituie un obstacol pentru participarea partenerilor relevanți la o CCI, în special pentru IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și studenți.

3.6.2.   Modelul de finanțare a CCI-urilor

Prin intermediul unui model simplificat de finanțare, se preconizează ca EIT să sporească impactul și contribuția CCI-urilor în vederea îndeplinirii obiectivelor EIT și ale programului Orizont Europa, precum și pentru a încuraja implicarea partenerilor CCI-urilor. Pentru a spori valoarea adăugată a sprijinului său, EIT își adaptează modelul de finanțare. EIT depune toate eforturile pentru a facilita o tranziție lină între perioadele CFM, în special pentru activitățile în curs. Există trei domenii principale în care EIT introduce îmbunătățiri.

În primul rând, EIT reduce treptat rata de finanțare pentru activitățile cu valoare adăugată ale CCI-urilor (21), pentru a spori nivelul investițiilor private și publice, altele decât încasările de la parteneri. Se preconizează că adaptarea modelului de finanțare va facilita capacitatea CCI-urilor de a gestiona tranziția către viabilitatea financiară. Se preconizează că CCI-urile vor fi încurajate să își scadă treptat ponderea finanțării acordate de EIT în planul lor de afaceri pe durata acordurilor de parteneriat și, în același timp, să crească nivelul de coinvestiții din alte surse decât EIT. Se aplică rate de finanțare degresive pentru activitățile cu valoare adăugată ale CCI-urilor în toate fazele ciclului de viață al CCI-urilor (faza de înființare, de extindere, de maturitate, de ieșire din perioada de grant EIT), astfel cum se prezintă în următorul tabel:

 

Înființare

Extindere

Maturitate

Ieșire din perioada de grant EIT

Ani

1–4

5–7

8–11

12–15

Rata de finanțare a EIT

până la 100 %

până la 80 %

până la 70 %

până la 50 % în anul 12, scăzând cu 10 % pe an

Figura 1: Ratele de finanțare ale EIT în perioada 2021-2027.

Datorită naturii lor specifice, activitățile unora dintre CCI-uri ar putea necesita stimulente suplimentare. În acest scop, consiliul de conducere ar putea decide să aplice condiții de finanțare mai favorabile activităților între CCI-uri, activităților MRI și inițiativei-pilot pentru învățământul superior.

În al doilea rând, EIT se asigură că procesul de alocare a granturilor va urma un model de finanțare bazat pe performanță. Se sporește utilizarea granturilor multianuale pe cât posibil. Finanțarea EIT este direct legată de progresele înregistrate în domeniile enumerate la articolul 10 și la articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/819 și de obiectivele CCI-urilor, astfel cum sunt stabilite în planurile lor de afaceri, și ar putea fi redusă, modificată sau întreruptă dacă nu apar rezultate. EIT, printre altele, oferă stimulente mai puternice CCI-urilor pentru a depune eforturi în vederea găsirii de noi parteneri și ia și măsuri corective, în special pe baza performanței individuale a CCI-urilor, pentru a asigura un impact cât mai ridicat.

În al treilea rând, EIT aplică norme stricte pentru consolidarea mecanismului de evaluare cuprinzătoare înainte de expirarea perioadei inițiale de șapte ani a operațiunilor CCI-urilor, în conformitate cu articolele 10 și 11 din Regulamentul (UE) 2021/819 Respectiva evaluare cuprinzătoare, care urmează să fie efectuată cu ajutorul unor experți externi independenți, se efectuează în conformitate cu cele mai bune practici internaționale și cu criteriile de monitorizare și de evaluare a parteneriatelor europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695. Aceasta se realizează înainte de expirarea perioadei inițiale de șapte ani. Ca urmare a evaluării cuprinzătoare, consiliul de conducere decide să continue contribuția financiară pentru o CCI anume, să o modifice sau să o întrerupă (prin urmare, să nu prelungească acordul-cadru de parteneriat cu CCI respectivă) și să realoce resursele către activități mai performante. Consiliul de conducere solicită avizul GRSM înainte de adoptarea deciziei respective.

3.6.3.   Reducerea sarcinii administrative

EIT își intensifică eforturile de simplificare pentru a reduce sarcina administrativă a CCI-urilor, permițând punerea în aplicare a planurilor lor anuale de afaceri și a strategiilor multianuale într-un mod suplu și eficient. O astfel de simplificare poate include utilizarea de sume forfetare sau de costuri unitare pentru activitățile relevante ale CCI-urilor. În plus, pentru a asigura o mai bună planificare a resurselor, în special a activităților de inovare, precum și pentru a facilita un angajament mai puternic și investiții pe termen lung din partea partenerilor participanți la activitățile CCI-urilor, EIT semnează acorduri de grant multianuale cu CCI-urile, incluzând, atunci când este cazul, dispoziții pentru finanțare bazată pe performanțe în cadrul respectivelor acorduri de parteneriat. Respectivele acorduri multianuale de grant nu depășesc trei ani.

3.6.4.   Relația EIT cu CCI-urile după încetarea acordului de parteneriat

EIT elaborează principiile generale pentru relația cu CCI-urile după încetarea acordului de parteneriat, în conformitate cu cadrul pentru parteneriate europene prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/695. Pe baza unui studiu independent aprofundat care urmează să fie realizat până la finalul anului 2023, EIT stabilește, în strânsă cooperare cu Comisia, cadrul general pentru relațiile sale cu CCI-urile al căror acord de parteneriat este reziliat sau expiră în cursul perioadei de programare 2021-2027. Acest studiu independent aprofundat include o evaluare a eforturilor CCI-urilor de a realiza viabilitatea financiară, veniturile generate și perspectivele financiare ale CCI-urilor și identifică orice activități a căror continuare ar putea fi pusă în pericol din cauza lipsei de resurse. Sub rezerva unui rezultat pozitiv în urma unei reexaminări finale, EIT poate încheia cu o CCI un memorandum de cooperare (22), cu scopul de a menține cooperarea activă cu aceasta după încetarea acordului de parteneriat.

Memorandumul de cooperare include:

(a)

drepturile și obligațiile legate de continuarea activităților aferente triunghiului cunoașterii și de menținerea ecosistemului și a rețelei CCI-urilor;

(b)

condițiile de utilizare a mărcii EIT și de participare la premiile EIT și la alte inițiative organizate de EIT;

(c)

condițiile de participare la activitățile de învățământ superior și de formare, inclusiv utilizarea etichetei EIT pentru programele de învățământ și formare și relațiile cu comunitatea absolvenților EIT;

(d)

condițiile de participare la cererile competitive de oferte lansate de EIT pentru anumite activități, inclusiv pentru activitățile între CCI-uri și serviciile partajate;

(e)

condițiile de acordare a unui sprijin suplimentar de către EIT pentru activitățile de coordonare transnațională între CLC-uri care au o valoare adăugată ridicată pentru Uniune.

Luând în considerare rezultatele unui studiu independent aprofundat, consiliul de conducere stabilește durata, conținutul și structura memorandumului de cooperare, inclusiv activitățile specifice ale CCI-urilor care pot fi finanțate în temeiul celui de al doilea paragraf literele (a)-(e). CCI-urile au dreptul de a participa la activitățile EIT în conformitate cu condițiile stabilite în memorandumul de cooperare, inclusiv participarea la cereri competitive de propuneri.

3.7.   Sinergii și complementarități cu alte programe ale Uniunii

Bazându-se pe domeniul său vast de acțiune și rolul său specific ca parte integrantă a programului Orizont Europa, EIT este bine plasat pentru a crea sinergii și a oferi complementarități, evitând totodată paralelismele, cu alte programe sau instrumente ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea sprijinului acordat CCI-urilor în cadrul activităților lor de planificare și de implementare. Se preconizează că EIT va contribui la sinergii pe termen mediu și lung, printre altele, cu privire la:

Erasmus+

EIT urmărește să stabilească sinergii între comunitatea Erasmus+ și cea a EIT. Cooperarea trebuie orientată către asigurarea accesului pentru studenții Erasmus+ care participă în cadrul IIS-urilor partenere ale CCI-urilor la școlile de vară ale CCI-urilor sau la alte activități de formare relevante (de exemplu, cele privind antreprenoriatul și gestionarea inovării) și către stabilirea de contacte cu rețeaua absolvenților CCI-urilor.

Printre activitățile de cooperare se pot număra și formarea de către EIT sau CCI-uri a personalului universitar (provenind de la orice IIS, dincolo de CCI-uri) pentru programele de învățământ care integrează antreprenoriatul și inovarea, precum și testarea, adoptarea și intensificarea practicilor inovatoare dezvoltate în cadrul rețelelor Erasmus+ (cum ar fi alianțele pentru inovare dintre IIS-uri și întreprinderi) de către CCI-uri și invers.

Trebuie asigurate sinergii, acolo unde este posibil, cu inițiativa privind universitățile europene care ar putea contribui la integrarea activităților educaționale ale EIT în vederea obținerii unui impact sistemic.

Programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (23)

CCI-urile, în special CLC-urile, colaborează cu centrele europene de inovare digitală în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/694 pentru a sprijini transformarea digitală a industriei și a organizațiilor din sectorul public.

Se explorează fezabilitatea utilizării infrastructurilor și a capacităților dezvoltate în cadrul programului „Europa digitală” (de exemplu, resursele de date și bibliotecile de algoritmi de inteligență artificială și centrele de competență de calcul de înaltă performanță în statele membre) de către CCI-uri în educație și formare, precum și în scop de testare și demonstrare în proiectele de inovare.

Fondurile politicii de coeziune [în special Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, instituite printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune și Fondul social european Plus, instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+)]

Prin CLC-uri și prin centrele MRI, CCI-urile promovează cooperarea regională și interregională între actorii triunghiului cunoașterii și autoritățile competente, în sinergie cu cooperarea interregională și cu investițiile de-a lungul lanțurilor valorice în domeniile prioritare ale specializării inteligente și cu activitatea platformelor tematice de specializare inteligentă. Această cooperare cu autoritățile competente poate conduce la includerea activităților CCI-urilor în programele operaționale. EIT analizează și posibilitatea de a contribui la inițiativele de dezvoltare a competențelor din cadrul fondurilor politicii de coeziune, prin schimbul de bune practici.

EIT promovează colaborarea între CCI-urile relevante și platformele de specializare inteligentă, pentru a facilita sinergiile dintre resursele EIT, fondurile politicii de coeziune și alte programe ale Uniunii sau alte programe naționale și regionale. Scopul este de a obține o reprezentare mai largă a activităților EIT în întreaga Uniune, de a consolida legăturile cu strategiile de specializare inteligentă și de a utiliza mai bine MRI pentru a mobiliza fondurile ESI în activitățile EIT și ale CCI-urilor.

Programul InvestEU

CCI-urile EIT urmăresc să colaboreze cu Platforma de consiliere InvestEU pentru a oferi sprijin tehnic și asistență întreprinderilor sprijinite de CCI-uri în ceea ce privește pregătirea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor.

CCI-urile contribuie la Portalul InvestEU pentru a aduce investitorii și intermediarii financiari mai aproape de întreprinderile susținute de CCI-uri, în strânsă colaborare cu serviciile Comisiei și în sinergie cu CEI.

Programul „Europa creativă”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (24)

Programul „Europa creativă” este relevant, printre altele, pentru activitățile unei noi CCI în domeniul SICC. Trebuie dezvoltate sinergii și complementarități puternice cu programul „Europa creativă” în domenii precum competențele, locurile de muncă și modelele de afaceri din domeniile creative.

Programul privind piața unică, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului (25)

CCI-urile urmăresc să coopereze cu Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network – EEN) și cu grupurile sale sectoriale pentru a facilita cooperarea între întreprinderi, transferul de tehnologie și parteneriatele pentru inovare destinate antreprenorilor care doresc să își dezvolte activitățile în întreaga Uniune și în afara acesteia, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/690. Organizațiile EEN vor promova activitățile CCI-urilor în rândul clienților lor IMM-uri. EIT explorează cooperarea cu privire la programele de mobilitate pentru noii antreprenori, în vederea îmbunătățirii competențelor lor antreprenoriale.

4.   REACȚIA LA CRIZA PROVOCATĂ DE EPIDEMIA DE COVID-19

Schimbările sociale, economice, de mediu și tehnologice majore generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 vor necesita colaborarea tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. EIT ar trebui să contribuie la eforturile de inovare necesare, oferind un răspuns coerent la criza provocată de pandemia de COVID-19.

EIT se va asigura că CCI-urile sprijină și promovează furnizarea de soluții inovatoare în diferite domenii de acțiune în conformitate cu prioritățile Planului de redresare pentru Europa, ale Pactului verde european, ale noii strategii industriale pentru Europa și ale ODD, contribuind astfel la redresarea societăților și a economiei Europei și consolidând durabilitatea și reziliența acestora.

În special, EIT ar trebui să asigure faptul că CCI-urile sunt în măsură să funcționeze cu flexibilitatea necesară pentru a se adapta la provocările generate de criza provocată de pandemia de COVID-19, precum și la provocările și prioritățile noi și neașteptate. Sub supravegherea și controlul EIT, CCI-urile ar putea crea măsuri care sunt adecvate scopului de a sprijini și a spori reziliența ecosistemelor lor, și anume a partenerilor și a beneficiarilor lor și în afara comunităților lor actuale. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită acțiunilor menite să sporească reziliența microîntreprinderilor, a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, precum și a studenților, cercetătorilor, antreprenorilor și angajaților care au fost afectați în mod deosebit de criza provocată de pandemia de COVID-19.

CCI-urile sunt invitate și să exploateze sinergiile cu alte inițiative și parteneriate ale Uniunii, cu scopul de a sprijini soliditatea ecosistemelor de inovare ale Europei.

Pentru a se adapta la noua situație, CCI-urile pot utiliza mecanisme de colaborare inovatoare, instrumente, informații și servicii de sprijin pentru a asigura colaborarea și interacțiunea în cadrul comunităților lor.

EIT, urmărind sinergii cu alte programe și agenții ale Uniunii, poate propune inițiative bazate pe integrarea triunghiului cunoașterii, cu scopul de a sprijini ecosistemele de inovare din Uniune. În acest scop, EIT poate promova noi activități între CCI-uri pentru a aborda problemele generate de criza provocată de pandemia de COVID-19.

5.   RESURSE

5.1.   Nevoi bugetare

Nevoile bugetare ale EIT în perioada 2021-2027 sunt de 2 965 000 000 EUR și se bazează pe trei componente principale: 1. cheltuieli pentru cele opt CCI-uri existente (reflectând faptul că, pentru trei dintre ele, acordurile de parteneriat vor expira până în 2024) și lansarea a două noi CCI-uri (prima în 2022 sau 2023, iar a doua în 2026); 2. cheltuieli administrative ale EIT; și 3. cheltuieli pentru pregătirea, monitorizarea, controlul, auditul, evaluarea și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a activităților EIT, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/695.

Un cuantum de aproximativ 2 854 000 000 EUR (96 % din bugetul total al EIT) este destinat finanțării CCI-urilor existente și a celor noi, din care:

(a)

cel puțin 10 % și cel mult 15 % sunt destinate MRI;

(b)

cel mult 7 % sunt destinate activităților între CCI-uri, inclusiv sprijinului acordat CCI-urilor pentru care acordul de parteneriat a expirat sau a fost reziliat;

(c)

cel mult 3 % sunt destinate unei inițiative-pilot privind învățământul superior cu o durată de trei ani.

Prin introducerea unei rate de finanțare treptat degresive din partea EIT, CCI-urile se preconizează că vor mobiliza încă 1 500 000 000 EUR din alte surse publice și private. Bugetul pentru lansarea a două noi CCI-uri (una care urmează să fie lansată cât mai curând posibil în 2022 sau 2023, iar a doua care urmează să fie lansată în 2026) va fi de aproximativ 300 000 000 EUR. În cazul în care se disponibilizează și alte alocări bugetare pe lângă cele ale EIT, EIT poate lansa CCI-uri suplimentare.

EIT continuă să fie o organizație simplificată și dinamică. Costurile legate de cheltuielile administrative ale EIT care acoperă cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative, cheltuielile cu infrastructura și cheltuielile operaționale nu vor depăși, în medie, 3 % din bugetul EIT. O parte din cheltuielile administrative este acoperită de Ungaria prin furnizarea gratuită de spații de birouri până la finalul anului 2029. În acest scop, se depun eforturi semnificative pentru a reduce costurile administrative ale CCI-urilor care, în orice caz, sunt menținute la un nivel minim rezonabil.

5.2.   Impact (monitorizare și evaluare)

Măsurarea impactului EIT se preconizează să se îmbunătățească continuu în următoarea perioadă de programare, luând în considerare lecțiile învățate și experiența acumulată până în prezent și necesitatea de a raționaliza practicile acestuia în concordanță cu cele ale programului Orizont Europa. EIT aplică un cadru de evaluare, raportare și monitorizare în conformitate cu articolele 10, 11 și 20 din Regulamentul (UE) 2021/819, asigurând coerența cu abordarea globală adoptată pentru programul Orizont Europa, asigurând totodată flexibilitatea. În special, se îmbunătățesc legăturile de feedback între Comisie, EIT și CCI-uri pentru a aborda obiectivele într-un mod consecvent, coerent și eficient.

5.2.1.   Raportare și monitorizare

EIT își îmbunătățește sistemul actual de monitorizare și introduce un cadru de raportare și monitorizare care include indicatori-cheie de performanță, aliniați la indicatorii aferenți căilor de impact ai programului Orizont Europa. Raportarea și monitorizarea performanțelor operaționale ale CCI-urilor, inclusiv cheltuielile lor administrative și rezultatele acestora, vor fi o sarcină principală a EIT și se realizează în cooperare cu serviciile comune corporative ale Comisiei din cadrul programului Orizont Europa. Sistemul de raportare și monitorizare pentru CCI-uri este integrat în sistemul global de monitorizare al programului Orizont Europa, în special prin punerea în aplicare a unor modele de date comune, inclusiv colectarea de date cu stocare în baza de date a programului Orizont Europa. Comisia ia parte la proiectarea în comun a tuturor indicatorilor și instrumentelor relevante de impact și de monitorizare elaborate sau aplicate de EIT pentru a asigura coerența cu sistemul global de monitorizare al programului Orizont Europa, inclusiv cu indicatorii aferenți căilor de impact, criteriile pentru parteneriatele europene și procesul de planificare strategică a programului Orizont Europa. Consiliul de conducere stabilește proceduri de monitorizare continuă, precum și o reexaminare intermediară și proceduri de evaluare cuprinzătoare, inclusiv stabilirea unui set solid de indicatori cantitativi și calitativi, precum și a valorilor de referință și a țintelor aferente acestora. În plus, EIT ia în considerare implementarea metodologiei „radarul de inovare” în programul Orizont Europa și analizează modul în care radarul de inovare ar putea fi utilizat de CCI-uri pentru consolidarea activităților sale de monitorizare.

Rezultatele acestei monitorizări sunt luate în considerare în procesele de planificare multianuală a activităților ale CCI-urilor și determină alocarea finanțării bazate pe performanță din partea EIT a activităților CCI-urilor și pregătirea acordurilor de parteneriat și a acordurilor de grant cu CCI-urile în calitate de beneficiari. În plus, se preconizează că rezultatele monitorizării CCI-urilor vor contribui la procesul de coordonare strategică pentru parteneriatele europene.

Se preconizează că activitățile EIT, inclusiv cele gestionate prin intermediul CCI-urilor, vor avea:

1.

un impact tehnologic, economic și de inovare, prin influențarea înființării și dezvoltării de întreprinderi, precum și crearea de noi soluții inovatoare pentru abordarea provocărilor globale, crearea de locuri de muncă directe și indirecte și mobilizarea de investiții publice și private suplimentare;

2.

un impact științific și educațional, prin consolidarea capitalului uman în cercetare și inovare, îmbunătățirea competențelor inovatoare și antreprenoriale, atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional, precum și promovarea creării și diseminării cunoașterii și inovării în mod deschis în cadrul societății;

3.

un impact societal, inclusiv un impact care decurge din aplicarea de soluții sistemice în comunitatea EIT și dincolo de aceasta, inclusiv prin activitățile între CCI-uri, prin abordarea priorităților de politică ale Uniunii în domenii precum schimbările climatice (precum atenuarea, adaptarea și reziliența), energia, materiile prime, sănătatea, industria prelucrătoare cu valoare adăugată, domeniul digital, mobilitatea urbană, hrana, cultura și creativitatea sau apa, prin soluții inovatoare, implicarea cetățenilor și a utilizatorilor finali și prin consolidarea adoptării unor soluții inovatoare în respectivele domenii din societate.

EIT asigură dezvoltarea de indicatori societali specifici în domeniile de activitate ale CCI-urilor și efectuează o monitorizare periodică în conformitate cu cadrul programului Orizont Europa pentru impactul societal.

Impacturile menționate la al treilea paragraf se măsoară, printre altele, în conformitate cu indicatorii aferenți căilor de impact prevăzuți în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/695.

EIT elaborează împreună cu Comisia indicatori suplimentari, inclusiv indicatori de impact societal în domeniile de activitate ale CCI-urilor, în conformitate cu dezvoltarea cadrului de indicatori din cadrul programului Orizont Europa, reflectând abordarea globală ca parteneriatele europene să contribuie la impactul științific, economic și societal. Alinierea indicatorilor de impact la programul Orizont Europa are drept scop monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea în timp a obiectivelor EIT, asigurând o bază comparativă de dovezi privind rezultatele și impactul generat de CCI-uri în raport cu programul Orizont Europa. În plus, EIT se asigură că sistemul de monitorizare surprinde progresele înregistrate în ceea ce privește activitățile specifice modelului CCI-urilor, cum ar fi integrarea triunghiului cunoașterii și competențele antreprenoriale. Indicatorii privind activitățile legate de educație ale EIT (inclusiv cele care sprijină capacitățile IIS-urilor) monitorizează, de exemplu:

1.

dobândirea competențelor în materie de capital uman și implicarea și îmbunătățirea capacității IIS-urilor (pe termen scurt);

2.

cariera și rolul și performanța IIS-urilor în ecosistemele locale de inovare (pe termen mediu); și

3.

condițiile de muncă și rolul și performanța IIS-urilor în ecosistemele locale de inovare (pe termen lung).

Monitorizarea continuă a CCI-urilor se face în mod eficient și abordează, printre altele, următoarele aspecte:

1.

progresele înregistrate în direcția viabilității financiare, în special mobilizarea de noi surse de investiții;

2.

progresele în direcția acoperirii și deschiderii paneuropene, precum și a transparenței administrării;

3.

eficacitatea în accelerarea dezvoltării de întreprinderi (și anume înființarea și sprijinirea unor întreprinderi cu o rată mare de creștere);

4.

costurile administrative și de gestionare ale fiecărei CCI;

5.

operațiunile CLC-urilor și centrele MRI și integrarea acestora în ecosistemele locale de inovare;

6.

punerea în aplicare a activităților de educație și formare, inclusiv utilizarea extinsă a etichetei EIT.

Tabelul următor prevede o listă neexhaustivă a indicatorilor-cheie de performanță și a țintelor care se preconizează că vor fi monitorizate de EIT în perioada 2021-2027. Indicatorii respectivi oferă principalele orientări privind resursele și rezultatele pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor-cheie ale EIT pentru perioada 2021-2027, cum ar fi promovarea inovării și a spiritului antreprenorial printr-o mai bună educație, creșterea impactului său regional și local și deschiderea față de potențiali parteneri și părți interesate, asigurarea echilibrului între venituri și costuri, crearea de noi CLC-uri și introducerea de noi soluții inovatoare la provocările globale pe piață.

Indicatori de management al EIT

Ținta pentru 2023

(nivel de referință 2020)

Ținta pentru 2027

(nivel de referință 2020)

Numărul de entități/organizații care participă la activitățile EIT și ale CCI-urilor

Majorare de 20 %

Majorare de 50 %

Numărul de inovații (produse și servicii) lansate pe piață

1 500

4 000

IIS-uri implicate în activitățile EIT și ale CCI-urilor

285

680

Numărul de studenți implicați în activități de educație ale EIT și ale CCI-urilor

8 500

25 500

Numărul de întreprinderi nou-înființate sprijinite

300

700

Finanțarea CCI-urilor

700 000 000  EUR

1 500 000 000  EUR

Numărul de entități/organizații care participă la activitățile EIT și ale CCI-urilor din regiuni situate în afara regiunilor centrelor de colocație ale CCI-urilor

Majorare de 50 %

Majorare de 100 %

Pentru a crește deschiderea și transparența, EIT se asigură că datele de proiect pe care le colectează prin intermediul sistemului său de monitorizare internă, inclusiv rezultatele obținute de CCI-uri, sunt pe deplin accesibile și integrate în sistemul global de gestionare a datelor al programului Orizont Europa. EIT se asigură că informațiile detaliate rezultate în urma procesului său de monitorizare și evaluare sunt puse la dispoziție în timp util și sunt accesibile în baza de date a programului Orizont Europa. În plus, EIT asigură o raportare specifică cu privire la impactul cantitativ și calitativ, inclusiv cu privire la contribuțiile financiare angajate și efectiv furnizate.

5.2.2.   Evaluare, reexaminare intermediară și evaluare cuprinzătoare

Evaluările periodice independente ale activităților EIT, inclusiv ale celor gestionate prin intermediul CCI-urilor, se efectuează de Comisie în conformitate cu Regulamentele (UE) 2021/819 și (UE) 2021/695.

În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2021/819, evaluarea interimară analizează, printre altele, rezultatul și impactul inițiativei pilot privind învățământul superior, eficacitatea strategiilor de viabilitate financiară ale CCI-urilor, impactul activităților MRI și colaborarea dintre EIT și organismele de implementare din cadrul pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa. În acest sens, evaluările EIT apreciază mai ales eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată pentru Uniune a activităților EIT, inclusiv prin CCI-uri. Acestea sunt efectuate de Comisie, cu sprijinul unor experți externi independenți, și contribuie la evaluările programului Orizont Europa efectuate de Comisie, inclusiv în vederea unei evaluări sistemice a pilonului III, „O Europă inovatoare” al programului Orizont Europa, în special în ceea ce privește punctul unic (one-stop shop) pentru inovare.

Fiecare CCI face obiectul unei evaluări cuprinzătoare efectuate de către EIT, sub supravegherea consiliului de conducere și cu sprijinul experților independenți externi, înainte de încheierea perioadei de șapte ani prevăzută în acordul de parteneriat, precum și al unei reexaminări finale înainte de finalul său. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare, consiliul de conducere decide dacă prelungește acordul de parteneriat dincolo de perioada inițială de șapte ani, iar reexaminarea finală este utilizată ca bază pentru negocierea unui posibil memorandum de cooperare. La efectuarea evaluărilor respective, în conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/819, consiliul de conducere ia în considerare criteriile de punere în aplicare, monitorizare și evaluare pentru parteneriatele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695, de îndeplinirea obiectivelor CCI, de coordonarea acesteia cu alte inițiative relevante în domeniul cercetării și inovării, de nivelul său de viabilitate financiară, de capacitatea sa de a asigura deschiderea față de noi membri, de transparența gestionării sale și de atingerea obiectivelor de atragere de noi membri, în limitele contribuției Uniunii menționate la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/819, de valoarea adăugată pentru Uniune și de relevanța în raport cu obiectivele EIT.

În plus, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/819, EIT, sub supravegherea consiliului de conducere, efectuează reexaminări intermediare ale performanței și activităților CCI-urilor care vizează primii trei ani ai acordului de parteneriat (și anume faza de înființarea CCI-urilor) și, dacă este cazul, cei trei ani după prelungirea acestuia (și anume faza de maturitate). Evaluările respective se bazează pe monitorizarea continuă efectuată de EIT. Acestea ajută consiliul de conducere să obțină din timp indicații în legătură cu performanța CCI-urilor în ceea ce privește strategia și obiectivele acestora, precum și respectarea indicațiilor consiliului de conducere.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/819, în cazul în care monitorizarea continuă, o reexaminare intermediară sau evaluarea cuprinzătoare a unei CCI indică progrese insuficiente în domeniile menționate la articolul 10 din regulamentul respectiv sau o lipsă de valoare adăugată pentru Uniune, consiliul de conducere ia măsurile de corecție adecvate. Măsurile de corecție pot lua forma unei reduceri, modificări sau retrageri a contribuției financiare a EIT sau a rezilierii unui acord de parteneriat, precum și forma unor recomandări obligatorii referitoare la activitățile CCI-urilor sau a unor sugestii de adaptare a modelelor operaționale și de punere în aplicare ale acestuia.

Rezultatele respectivelor reexaminări intermediare și evaluări se pun la dispoziția publicului, se comunică Parlamentului European și Consiliului și se raportează procesului de coordonare strategică pentru parteneriatele europene.

Apendicele 1

Fișă informativă privind CCI în sectoarele și industriile culturale și creative (SICC)

I.   Provocarea

O CCI în domeniul SICC (26) poate aduce o soluție orizontală la o serie de provocări tot mai mari, care au un caracter permanent și care pot fi abordate prin activități educaționale, de cercetare și inovare. Respectivele provocări pot fi grupate în patru piloni:

1.

Creativitatea europeană, diversitatea culturală și lingvistică europeană;

2.

Identitatea și coeziunea europeană;

3.

Ocuparea forței de muncă, reziliența economică și creșterea inteligentă în Europa; și

4.

Europa ca actor global.

Creativitatea și diversitatea culturală europeană depind de existența unor SICC reziliente și robuste. Cu toate acestea, sectoarele respective se confruntă cu o serie de provocări ca urmare a creșterii concurenței actorilor globali și a trecerii la era digitală.

Producătorii, creatorii, distribuitorii, radiodifuzorii, cinematografele și toate tipurile de organizații și întreprinderi culturale trebuie să inoveze pentru a atrage un nou public și a se extinde, și să dezvolte noi procese, servicii, conținuturi și practici care aduc valoare în societate.

Deficitul competențelor antreprenoriale și transversale în sectoarele culturale și creative (27) atinge atât subsectoarele emergente, cât și cele foarte mature care sunt supuse unei transformări digitale profunde. Competențele respective sunt necesare pentru inovare și sunt cruciale în contextul schimbărilor de pe piața forței de muncă cu care se confruntă sectorul.

Patrimoniul cultural este o expresie necontestată a identității culturale, un bun public important și o sursă de inovare, oferind un bun randament al investițiilor și venituri economice semnificative, însă potențialul său este încă în mare măsură neexploatat. Ca un catalizator al regenerării durabile bazate pe patrimoniu și un stimulent esențial pentru educație și învățare pe tot parcursul vieții, promovând cooperare și coeziune socială, este probabil să beneficieze mult de pe urma unei CCI în domeniul SICC.

Provocările societale legate de identitatea și coeziunea europeană pot fi descrise, în general, ca o lipsă a unor „punți” care să conecteze diferite părți ale societății și să conecteze teritorii diferite. Printre acestea se numără aspecte legate de excluziunea socială, necesitatea de a construi legături interculturale mai strânse, de a proteja diversitatea lingvistică, inclusiv limbile minorităților, și de a dezvolta un sentiment al apartenenței comune pe baza diversității noastre culturale și a patrimoniului nostru comun, care ar putea fi abordate printr-o participare mai incluzivă și accesibilă a comunității, prin inovații în proiectarea, arhitectura și utilizarea spațiilor publice, precum și prin inovare societală bazată pe cultură. În special:

cooperarea dintre cercetători, dintre cercetare și industrie și dintre organizații din sectorul public și cel terțiar este limitată, iar coordonarea eforturilor de cercetare și dezvoltare, partajarea metodelor, a rezultatelor și a celor mai bune practici este insuficientă și caracterizată prin suprapuneri inutile;

nivelul de integrare a clusterelor creative și a centrelor de inovare este insuficient;

o parte semnificativă a priorităților regionale de specializare inteligentă în Europa se referă la cultura din diverse perspective (precum patrimoniul cultural, industriile creative și artele);

având în vedere rolul important al culturii și creativității pentru dezvoltarea economică și socială a orașelor și a regiunilor și capacitatea acestora de a contribui la soluționarea problemelor legate de disparitățile din Europa, potențialul unei CCI în domeniul SICC este ridicat.

Printre provocările actuale legate de ocuparea forței de muncă, de reziliența economică și de creșterea inteligentă în Europa se numără aspecte socioeconomice precum combaterea șomajului (în special șomajul în rândul tinerilor), îmbunătățirea competențelor și a mediilor de lucru și confruntarea cu concurența mondială.

Există o mare concentrare a pieței: în 2013, aproximativ 50 % din cifra de afaceri și valoarea adăugată totală a Uniunii au fost generate în Regatul Unit, Germania și Franța.

Globalizarea, digitalizarea și inovația tehnologică au un impact puternic asupra industriilor europene. Respectivele evoluții au schimbat modul în care artiștii își produc și își distribuie operele și cel în care se raportează la publicul lor, modificând modelul tradițional de afaceri al SICC, și au transformat profund așteptările și comportamentul consumatorilor. În plus, puterea tot mai mare a întreprinderilor producătoare de conținut din afara Europei a avut un impact enorm asupra lanțului valoric tradițional.

Producțiile creative, culturale și artistice se confruntă adesea cu probleme în monetizarea producției și produselor lor, creându-se astfel locuri de muncă extrem de precare. Trebuie găsite noi modalități inovatoare de sprijinire a microîntreprinderilor și a organizațiilor și întreprinderilor creative și culturale mici și mijlocii.

Rolul Europei ca actor global include necesitatea de a îmbunătăți diseminarea conținutului cultural european. Europa trebuie să rămână competitivă în cursa digitală globală pentru crearea de noi tehnologii (de exemplu, inteligența artificială, internetul obiectelor și tehnologia blockchain) pentru care SICC sunt surse importante de conținuturi, produse și servicii. În plus, la nivel mondial, SICC (precum designul și arhitectura) contribuie activ la dezvoltarea durabilă și stimulează inovarea ecologică, în timp ce conținutul cultural (literatură, film și arte), pe lângă valoarea sa intrinsecă, poate sensibiliza publicul cu privire la problemele ecologice și poate informa opinia publică.

II.   Relevanță și impact

O CCI în domeniul SICC – cu abordarea sa globală și integrată – va contribui la găsirea unor soluții la toate provocările prevăzute în secțiunea I. Acoperind aproape toate sectoarele vieții, societății și economiei noastre, este probabil ca respectiva CCI să fie extrem de relevantă în ceea ce privește impactul său economic și societal, creând oportunități strategice pentru inovare economică, tehnologică și socială. De asemenea, este probabil ca aceasta să joace un rol important în a permite IIS-urilor din domeniul artelor să joace un rol mai activ în dezvoltarea competențelor hibride și a spiritului antreprenorial care să răspundă mai bine nevoilor industriei.

Inovațiile bazate pe cultură și orientate spre creativitate stimulează competitivitatea europeană fie direct prin crearea de noi întreprinderi și de locuri de muncă, fie indirect, prin crearea de beneficii intersectoriale pentru întreaga economie, prin îmbunătățirea calității vieții și prin sporirea atractivității Europei. Sectoarele culturale și creative (precum patrimoniul cultural și artele) sunt considerate din ce în ce mai mult ca noi surse de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și de locuri de muncă. În sectoarele respective lucrează deja peste 12 milioane de persoane în Uniune, ceea ce reprezintă mai mult de 7,5 % din totalul persoanelor angajate în Uniune. Patrimoniul cultural este o componentă esențială a sectoarelor culturale și creative și are o contribuție majoră la atractivitatea regiunilor, orașelor și zonelor rurale din Europa. Este un motor al investițiilor din sectorul privat, al atragerii de talente, al generării de întreprinderi și al creării directe și indirecte de locuri de muncă.

Contribuția culturii și a creativității la inovare este stimulată din ce în ce mai mult de factori netehnologici, cum ar fi creativitatea, designul și noile procese organizaționale sau modele de afaceri. În special, sectoarele cu lanțuri valorice distincte (și anume, muzica, artele, designul, moda, audiovizualul, jocurile video și arhitectura) au o capacitate de inovare puternică din punct de vedere economic și sunt în măsură să stimuleze inovarea în alte sectoare ale economiei.

Cultura și participarea la activități culturale au un impact direct asupra bunăstării cetățenilor și asupra incluziunii sociale. Industriile culturale și creative consolidează valorile sociale ale identității, democrației și participării comunității. Cultura are un mare potențial de a consolida un sentiment european de apartenență, în care diversitatea reprezintă un avantaj. Acest lucru este de o importanță fundamentală pentru a permite reziliența, accesul social, coeziunea socială, combaterea radicalizării și egalitatea de gen, precum și pentru a găsi soluții la incertitudinile politice și nevoia de unitate a Europei.

O CCI în domeniul SICC urmează să consolideze oportunitățile de rețea, colaborarea, crearea în comun și transferul de know-how între educație, cercetare, întreprinderi, organizații publice și din sectorul terțiar, în cadrul sectoarelor culturale și creative și cu alte sectoare ale societății și ale economiei. Aceasta este destinată:

să catalizeze inițiativele pornite de jos în sus și de sus în jos la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel regional. Aceasta va crea condițiile-cadru necesare pentru înființarea de noi întreprinderi și pentru expansiunea acestora în ecosisteme inovatoare;

să ofere cercetătorilor și studenților din multe discipline (inclusiv arte, științe umane, științe sociale, științe aplicate și întreprinderi) și antreprenorilor din industriile culturale și creative și din alte sectoare cunoștințele și competențele necesare pentru a oferi soluții inovatoare și pentru a le transforma în noi oportunități culturale, societale și de afaceri; și

să permită continuarea îmbogățirii reciproce cu alte sectoare economice și industriale, acționând ca un accelerator pentru inovare.

III.   Sinergii și complementarități cu inițiative existente

O CCI în domeniul SICC ar fi complementară cu o serie de alte inițiative ale Uniunii, precum și de la nivelul statelor membre. Principalele sinergii preconizate la nivelul Uniunii sunt prezentate în prezenta secțiune.

Se preconizează că o CCI în domeniul SICC va stabili sinergii puternice cu inițiativele strategice relevante din cadrul programului Orizont Europa, în special în cadrul pilonului II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, cu clusterul „Cultură, creativitate și o societate favorabilă incluziunii” și cu domeniile sale de intervenție pe tema patrimoniului cultural și democrației. O CCI în domeniul SICC ar putea, de asemenea, să aibă contribuții orizontale valoroase în cadrul diverselor activități care urmează să fie desfășurate în clusterul „Sectorul digital, industrie și spațiu”, în special în ceea ce privește tehnologiile de producție în care necesitatea de a dezvolta produse noi depinde în mare măsură de SICC. În plus, ar putea completa în mod eficient alte părți ale programului Orizont Europa, intervenția EIT Digital existent și acțiunile planificate în cadrul altor programe ale Uniunii cum ar fi programul InvestEU, Erasmus+, programul „Europa creativă”, programul „Europa digitală” sau fondurile politicii de coeziune.

Programul „Europa creativă” va fi relevant mai ales pentru activitățile unei CCI în domeniul SICC. Programul „Europa creativă” alege componente și cereri de propuneri speciale care reflectă unele dintre provocările cu care se confruntă sectorul cultural și creativ (precum competențe și ocuparea forței de muncă și, modelele de afaceri) și urmărește să dezvolte sinergii și complementarități puternice. În cadrul Programului InvestEU și în contextul accesului limitat la finanțare pentru sectoarele culturale și creative, se preconizează sinergii cu mecanismul financiar care contribuie la dezvoltarea proiectelor culturale și creative oferind asigurări intermediarilor financiari.

Platforma strategiei de specializare inteligentă (strategia S3) privind modernizarea industrială a identificat o serie de strategii în domeniul cercetării și inovării care se concentrează pe SICC și explorează legături noi între activele locale, piețele potențiale și provocările societale, prin implicarea unei game variate de actori-antreprenori. În special, promovarea de noi parteneriate între organizațiile de cercetare, întreprinderi și autoritățile publice reprezintă o preocupare majoră a strategiei S3, prin care se solicită crearea de noi platforme colaborative.

IV.   Concluzie

O CCI în domeniul SICC este cea mai potrivită pentru a aborda provocările economice și societale majore menționate în prezentul apendice. Creativitatea este un factor-cheie al inovării, iar o CCI în domeniul SICC are capacitatea de a elibera potențialul creativității artistice, bazate pe cultură și de a contribui la consolidarea competitivității, durabilității, prosperității și a creșterii inteligente.

Apendicele 2

Fișă informativă privind CCI în domeniul sectoarelor și ecosistemelor acvatice, marine, și maritime (AMM)

Prezentul apendice prezintă o imagine de ansamblu a domeniului AMM în momentul pregătirii ASI 2021-2027. Înainte de lansarea unei CCI în domeniul AMM, Comisia efectuează o analiză pentru a reflecta evoluțiile tendințelor științifice, tehnologice și socioeconomice și asigură:

1.

alinierea deplină la planificarea strategică a programului Orizont Europa;

2.

alinierea deplină la criteriile pentru parteneriatele europene prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/695; și

3.

coerența cu inițiativele existente la nivelul Uniunii, la nivel național și regional, inclusiv parteneriatele europene și misiunile.

I.   Provocarea

Mările, oceanele și apele interioare joacă un rol central în viața, sănătatea și bunăstarea oamenilor, în furnizarea de alimente, servicii ecosistemice critice, energie din surse regenerabile și alte resurse, precum și în dinamica legată de climă și în conservarea biodiversității. În ultimii 100 de ani utilizarea excesivă și gestionarea defectuoasă a resurselor naturale au exercitat o mare presiune asupra ecosistemelor de apă dulce și asupra ecosistemelor marine. Prin urmare, crearea unei economii albastre circulare și durabile care se dezvoltă în limite ecologice și care se bazează pe asigurarea disponibilității unei cantități și calități acceptabile a apei, precum și pe ecosisteme de apă dulce și marine sănătoase și funcționale reprezintă o provocare. Respectiva provocare include în principal: (1) deficitul de apă, seceta și inundațiile; (2) degradarea ecosistemelor marine și de apă dulce; și (3) economia albastră circulară și durabilă.

1.   Deficitul de apă, seceta și inundațiile

Persistența schimbărilor climatice și exploatarea excesivă a apei dulci sporesc gravitatea și frecvența deficitului de apă și a secetelor. Fără metode și tehnologii inovatoare pentru colectarea, anticiparea, pregătirea și diseminarea de informații și soluții privind siguranța formației acvatice, amenințările potențiale și atenuarea riscurilor, Uniunea este expusă unor prejudicii economice și sociale grave. Deficitul de apă însoțește presiunea asupra uscatului determinată de necesitatea de a crește producția de biomasă, sechestrarea carbonului și spațiile naturale pentru a atinge obiectivele în materie de decarbonizare și biodiversitate. Evaluarea impactului realizată de Comisie (28) indică faptul că trecerea producției de proteine la acvacultura fără furajare și la acvacultura multitrofică integrată și acvaponie ar putea reduce presiunea asupra uscatului și apei dulci.

2.   Degradarea ecosistemelor marine și de apă dulce

Ecosistemele costiere, marine și de apă dulce sunt supuse presiunii exercitate de activitatea umană directă și de accelerarea schimbărilor climatice. Daunele includ pierderea biodiversității, epuizarea stocurilor de pește, deteriorarea fundului mării, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive dăunătoare, cum ar fi uneltele de pescuit, obstrucționarea râurilor, poluarea prin eutrofizare și acumularea de deșeuri marine, inclusiv un nivel ridicat de echipamente de pescuit și microparticule de plastic care sunt aruncate în oceane. Sănătatea ecologică precară nu numai că compromite obiectivele în materie de biodiversitate, ci afectează și comunitățile și întreprinderile care depind de apă curată și de ecosisteme sănătoase. Piața mondială a bunurilor și serviciilor pentru măsurarea și atenuarea respectivei degradări este în creștere și este extrem de competitivă. Inovarea care poate îmbunătăți, reface și recupera capitalul marin, costier și de apă dulce și inovarea în materie de unelte și metode de pescuit durabile sunt esențiale pentru competitivitatea întreprinderilor din Uniune și pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în întreaga Uniune.

3.   Economia albastră circulară și durabilă

Opțiunea pentru o economie circulară nu numai că protejează sănătatea umană și utilizarea eficientă a resurselor, ci este și un motor al creșterii durabile. Creșterea planificată fără precedent a energiei eoliene off-shore și a altor tehnologii inovatoare în domeniul energiei oceanice, care nu trebuie să submineze protecția mediului, oferă posibilități atât pentru îmbunătățirea biodiversității (cum ar fi recifele artificiale și bancurile de stridii), cât și pentru noi activități care utilizează spațiul și energia electrică din surse regenerabile, cum ar fi acvacultura și electroliza hidrogenului. Acvacultura fără furajare poate recicla excesul de substanțe nutritive care, în absența acesteia, ar cauza eutrofizare. Noile obiective privind reducerea emisiilor și combustibilii din surse regenerabile în transportul maritim necesită inovare în domeniile propulsiei și logisticii. Reutilizarea apelor reziduale previne penuria care poate fi exacerbată de schimbările climatice.

II.   Relevanță și impact

O CCI în domeniul AMM – având o abordare de ansamblu și integrată – va contribui la soluționarea problemelor menționate în secțiunea I. Acest domeniu are o bază de cunoștințe relativ solidă și un potențial de piață ridicat. În ultimii 15 ani, țările europene au elaborat mai multe lucrări de cercetare privind științ