Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește programul specific de implementare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul specific”), în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/695.

Prezenta decizie stabilește obiectivele operaționale ale programului specific, bugetul pentru perioada 2021-2027, normele de implementare a programului specific și activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul acestuia.

Articolul 2

Obiective operaționale

Articolul 3

Structură

Articolul 4

Buget

Articolul 5

Resurse din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene

Articolul 6

Plan strategic

Articolul 7

Misiuni

Articolul 8

Consiliul European pentru Cercetare

Articolul 9

Consiliul științific al CEC

Articolul 10

Structura specifică de implementare a CEC

Articolul 11

Consiliul european pentru inovare

Articolul 12

Comitetul CEI

Articolul 13

Programe de lucru

Articolul 14

Procedura comitetului

Articolul 15

Abrogare

Decizia 2013/743/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 16

Dispoziții tranzitorii

Articolul 17

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

ANEXA I

PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI ALTE ACTIVITĂȚI ALE PROGRAMULUI SPECIFIC

PLANIFICAREA STRATEGICĂ

În temeiul articolului 6, implementarea programului specific este facilitată de o planificare strategică multianuală pentru activitățile de C&I. Această planificare strategică se axează în special pe pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, inclusiv pe activitățile relevante din alți piloni, precum și pe partea intitulată „Extinderea participării și consolidarea SEC”, în strânsă coordonare și sinergie cu planificarea comunităților de cunoaștere și inovare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

Rezultatul planificării strategice este prezentat într-un plan strategic pentru crearea de conținut în cadrul programului de lucru.

Planificarea strategică își propune:

—	să implementeze obiectivele programului-cadru Orizont Europa într-un mod integrat și să asigure axarea pe impact pentru programul-cadru Orizont Europa, precum și să asigure coerența dintre diferitele părți ale acestuia;

—

să promoveze sinergii între programul-cadru Orizont Europa și alte programe ale Uniunii, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și programul Euratom, devenind astfel un punct de referință pentru C&I din toate programele conexe din cadrul instrumentelor bugetare și nefinanciare ale Uniunii;

—	să contribuie la elaborarea și la punerea în aplicare a politicii Uniunii privind domeniile vizate relevante și să completeze elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în statele membre;

—	să reducă fragmentarea eforturilor și să evite duplicarea și suprapunerile între posibilitățile de finanțare;

—	să furnizeze cadrul necesar pentru crearea de legături între acțiunile directe de cercetare ale JRC și alte acțiuni sprijinite în cadrul programului-cadru Orizont Europa, inclusiv utilizarea rezultatelor și a datelor pentru sprijinirea politicilor;

—

să adopte o abordare echilibrată și amplă a C&I, în toate etapele de dezvoltare, care să nu se limiteze la stimularea cercetării de frontieră, la elaborarea unor noi produse, procese și servicii pe baza cunoștințelor și progreselor științifice și tehnologice, ci să includă și utilizarea tehnologiilor existente în cadrul unor aplicații noi, ameliorarea continuă și inovarea de ordin netehnologic și social;

—

să adopte o abordare sistemică, transdisciplinară, transsectorială și transpolitică în materie de C&I pentru a înfrunta provocările, determinând totodată crearea unor întreprinderi și sectoare competitive noi, încurajând concurența, stimulând investițiile private și menținând condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței interne.

ALTE ACTIVITĂȚI ALE PROGRAMULUI SPECIFIC

În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și al pilonului „O Europă inovatoare”, C&I sunt completate cu activități apropiate de utilizatorii finali și de piață, precum demonstrația, testarea sau validarea conceptului, excluzând însă activitățile de comercializare care depășesc faza C&I. Activitățile respective includ, de asemenea, sprijin pentru activitățile de pe partea cererii care contribuie la accelerarea punerii în practică și a difuzării unei game largi de inovații. Accentul se pune pe cereri de propuneri fără caracter obligatoriu.

În cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pe baza experienței dobândite în cadrul programului Orizont 2020, ȘSU sunt pe deplin integrate în toate clusterele, inclusiv activitățile specifice și specializate. În mod similar, activitățile care implică C&I în domeniul marin și maritim sunt implementate într-un mod strategic și integrat, în conformitate cu politica maritimă integrată, cu politica comună în domeniul pescuitului și cu angajamentele internaționale ale Uniunii.

Activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) privind grafenul, proiectul „Creierul uman” și tehnologia cuantică, care sunt sprijinite în cadrul programului Orizont 2020, vor continua să fie sprijinite în cadrul programului-cadru Orizont Europa prin cereri de propuneri incluse în programul de lucru. Acțiunile pregătitoare sprijinite în cadrul părții referitoare la inițiativele emblematice în domeniul FET a programului Orizont 2020 vor contribui la planificarea strategică din cadrul programului-cadru Orizont Europa și vor sprijini lucrările cu privire la misiuni, la parteneriatele europene cofinanțate și/sau programate în comun și la cererile de propuneri obișnuite.

Dialogurile din cadrul Cooperării în domeniul științei și tehnologiei cu partenerii internaționali ai Uniunii și dialogurile de politică cu principalele regiuni ale lumii contribuie semnificativ la identificarea sistematică a oportunităților de cooperare care, atunci când sunt combinate cu diferențierea în funcție de țară și/sau regiune, sprijină stabilirea priorităților. Se va continua solicitarea de avize într-un stadiu incipient din partea structurii de consiliere aferente SEC.

DISEMINARE ȘI COMUNICARE

Programul-cadru Orizont Europa va furniza sprijin specific pentru accesul liber la publicații științifice, la arhive de cunoștințe și la alte surse de date. Acțiunile de diseminare și de difuzare a cunoștințelor, inclusiv gruparea în clustere și prezentarea rezultatelor și a datelor în limbi și formate adaptate publicului-țintă și rețelelor pentru cetățeni, industrie, administrație publică, universități, organizații ale societății civile și factori de decizie, vor fi sprijinite și prin cooperarea cu alte programe ale Uniunii. În acest scop, programul-cadru Orizont Europa poate utiliza tehnologii avansate și instrumente bazate pe inteligența artificială.

Se va acorda un sprijin adecvat pentru mecanisme, precum punctele de contact naționale, pentru comunicarea aferentă programului-cadru Orizont Europa către potențialii candidați.

De asemenea, Comisia va implementa activități de informare și de comunicare legate de programul-cadru Orizont Europa, pentru a promova faptul că rezultatele au fost obținute cu sprijinul fondurilor Uniunii. Aceste activități vor urmări totodată să sensibilizeze publicul cu privire la importanța C&I și la impactul și relevanța mai largă a C&I finanțate de Uniune, de exemplu prin intermediul unor publicații, al relațiilor cu mass-media, al unor evenimente, arhive de cunoștințe, baze de date, platforme cu canale multiple și site-uri web sau prin utilizarea țintită a platformelor de comunicare socială. Programul-cadru Orizont Europa va furniza sprijin beneficiarilor pentru a-și putea comunica activitățile și impactul acestora asupra societății în general.

EXPLOATAREA ȘI INTRODUCEREA PE PIAȚĂ

Comisia va stabili măsuri cuprinzătoare privind exploatarea rezultatelor programului-cadru Orizont Europa și a cunoștințelor produse. Aceasta va accelera exploatarea în vederea adoptării masive pe piață și va spori impactul programului-cadru Orizont Europa.

Comisia va identifica și va înregistra în mod sistematic rezultatele activităților de C&I din cadrul programului-cadru Orizont Europa și va transfera sau va disemina rezultate respective și cunoștințele obținute într-un mod nediscriminatoriu către industrie și către întreprinderile de toate dimensiunile, administrația publică, universități, organizațiile societății civile și factorii de decizie, pentru a maximiza valoarea adăugată pentru Uniune a programului-cadru Orizont Europa.

COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ

Un impact mai mare va fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte țări și regiuni ale lumii, în cadrul unor eforturi consolidate de cooperare internațională. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile Uniunii ca parte integrantă a inițiativelor în sprijinul acțiunii Uniunii privind durabilitatea, consolidarea excelenței în domeniul C&I și competitivitatea.

Acțiunea comună la nivel internațional va asigura abordarea eficace a provocărilor societale globale și a ODD, accesul la cele mai mari talente, la cea mai bună expertiză și la cele mai bune resurse din lume, precum și creșterea ofertei și a cererii de soluții inovatoare.

METODOLOGII DE LUCRU PENTRU EVALUARE

Utilizarea unei expertize independente de înaltă calitate în procesul de evaluare stă la baza adeziunii la programul specific a tuturor părților interesate, a tuturor comunităților și intereselor și constituie o condiție prealabilă pentru menținerea nivelului de excelență și a relevanței activităților finanțate.

Comisia sau organismul de finanțare va asigura imparțialitatea procesului de evaluare și va evita conflictele de interese, în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul financiar. De asemenea, acesta sau aceasta urmărește să asigure diversitatea geografică a componenței comitetelor de evaluare, a grupurilor de experți și a grupurilor consultative.

În mod excepțional, atunci când acest lucru este justificat de cerința de a numi cei mai buni experți disponibili și/sau de mărimea limitată a rezervei de experți calificați, experții independenți care asistă comitetul de evaluare sau care sunt membri ai acestuia pot evalua anumite propuneri pentru care declară un interes potențial. În acest caz, Comisia sau organismul de finanțare ia toate măsurile de remediere necesare pentru a asigura integritatea procesului de evaluare. Procesul de evaluare va fi gestionat în consecință, incluzând o etapă care să implice o interacțiune între diverși experți. La identificarea propunerilor eligibile pentru finanțare, comitetul de evaluare va lua în considerare circumstanțele speciale.

PILONUL I

EXCELENȚĂ ȘTIINȚIFICĂ

Progresul științific, economic, social și cultural, sub toate formele sale, depinde de existența unei oferte adecvate de cercetători de excelență; de urmărirea obținerii de progrese în înțelegerea lumii și dobândirea de cunoștințe la toate nivelurile; de instalațiile de anvergură mondială, inclusiv de infrastructuri fizice și de cunoștințe pentru C&I, și de mijloacele de diseminare și partajare liberă a cunoștințelor (știința deschisă), a metodologiilor și a aptitudinilor.

Realizarea unei inovări de vârf la nivel mondial este legată de progresele științei deschise și bazate pe excelență. Schimbările paradigmei științifice și tehnologice pot fi vectori esențiali de creștere a productivității, de competitivitate, bunăstare, dezvoltare durabilă și progres social. De-a lungul timpului, astfel de schimbări de paradigmă au provenit, în general, din baza științifică a sectorului public, constituind ulterior fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare și pentru realizarea unor progrese societale ample.

Investițiile publice în cercetare, în special prin intermediul universităților, al instituțiilor publice de cercetare și al instalațiilor de cercetare, sprijină adesea activități de cercetare cu grad mai ridicat de risc, desfășurate pe termen mai lung, și completează activitățile din sectorul privat. În plus, acestea contribuie la crearea de resurse umane cu înaltă calificare, de know-how și experiență, de noi instrumente și metodologii științifice, precum și de rețele pentru transmiterea celor mai recente cunoștințe.

Știința europeană și cercetătorii stabiliți în Europa au ocupat și continuă să ocupe un loc de frunte în numeroase domenii. Totuși nu putem considera că această poziție este imuabilă. La provocarea tradițională din partea unor țări precum Statele Unite, se adaugă cea din partea unor giganți economici precum China și India, dar și din partea noilor părți în curs de industrializare ale lumii, în special, și a tuturor țărilor în care guvernele recunosc beneficiile multiple și abundente care derivă din investiția în cercetare.

1.   CONSILIUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE

1.1.   Motivare

Deși Uniunea rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, ea are, comparativ cu dimensiunile sale, un număr redus de centre de excelență care să iasă în evidență la nivel mondial și un nivel de performanță mediu sau slab într-o serie de domenii vaste. Spre deosebire de Statele Unite și, în prezent, într-o anumită măsură, de China, Uniunea urmează un „model de excelență distribuită”, în care resursele sunt răspândite la un număr mare de cercetători și de instituții de cercetare. Crearea unor condiții atractive pentru cei mai buni cercetători va contribui la sporirea interesului față de Europa în contextul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice.

Peisajul global al cercetării evoluează dramatic și devine tot mai multipolar, ca urmare a unui număr tot mai mare de țări emergente, în special China, care își extind producția științifică. Astfel, deși în anul 2000 aproape două treimi din cheltuielile mondiale pentru C&I proveneau din Uniune și Statele Unite, această proporție a scăzut la mai puțin de jumătate până în 2013.

CEC îi sprijină pe cei mai buni cercetători, inclusiv pe cercetătorii talentați aflați la începutul carierei, cu finanțare flexibilă, pe termen lung, pentru ca aceștia să poată efectua lucrări de cercetare revoluționare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc, în principal în Europa. Acesta funcționează autonom și este condus de un Consiliu științific al CEC care este independent și format din oameni de știință, ingineri și savanți de cea mai înaltă reputație, cu un nivel adecvat de expertiză și de diversitate. CEC poate să valorifice o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea-o face orice schemă națională, consolidând excelența prin modul în care cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele.

Cercetarea de frontieră finanțată de CEC are un impact direct substanțial dovedit, sub forma progreselor înregistrate la frontiera cunoașterii, deschizând drumuri către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neașteptate și către noi domenii de cercetare. La rândul său, acest lucru generează idei complet noi, care stimulează inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și care abordează provocările societale. De asemenea, CEC are un impact structural semnificativ, ducând la creșterea calității sistemului european de cercetare, dincolo de cercetătorii și de acțiunile pe care le finanțează în mod direct. Acțiunile și cercetătorii finanțați de CEC stabilesc un obiectiv care constituie o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Europa, sporindu-i vizibilitatea și făcând-o mai atractivă ca loc de colaborare și de muncă pentru cei mai buni cercetători din lume. Prestigiul de a găzdui titulari de granturi CEC creează concurență între universitățile și organizațiile de cercetare din Europa pentru a oferi cele mai atractive condiții cercetătorilor de vârf și, în mod indirect, poate să le ajute să își evalueze punctele forte și punctele slabe în acest domeniu și să realizeze reforme.

CEC finanțează un procentaj relativ mic din ansamblul activităților de cercetare europene, însă, prin ceea ce face, are un impact științific ridicat. Impactul mediu al citării rezultatelor cercetării sprijinite de CEC este comparabil cu cel al universităților de elită dedicate cercetării de la nivel mondial. Comparativ cu cei mai mari finanțatori ai cercetării din lume, CEC are o performanță a cercetării extrem de ridicată. CEC finanțează numeroase activități de cercetare de frontieră în numeroase domenii de cercetare care au avut cel mai mare număr de citări, inclusiv în domeniile cu emergență rapidă. Deși finanțarea acordată de CEC este orientată către cercetarea de frontieră, ea a avut ca rezultat un număr semnificativ de brevete.

Prin urmare, există dovezi clare că CEC atrage și finanțează cercetători de excelență prin intermediul cererilor sale de propuneri și că acțiunile CEC produc un număr considerabil de rezultate dintre cele mai semnificative și cu impact ridicat ale cercetării din întreaga lume, în domenii emergente care duc la descoperiri și la progrese majore. De asemenea, activitatea beneficiarilor de granturi CEC este în mare măsură interdisciplinară, aceștia colaborând la nivel internațional și publicându-și în mod liber rezultatele obținute în toate domeniile cercetării, inclusiv în cel al științelor sociale, al artelor și al științelor umaniste.

De asemenea, există deja dovezi privind efectele pe termen mai lung ale granturilor CEC asupra carierelor, asupra formării unor cercetători recunoscuți, cu înaltă calificare, și a unor titulari de diplome de doctorat, asupra sporirii vizibilității și a prestigiului la nivel mondial ale cercetării europene, precum și asupra sistemelor de cercetare naționale, pentru care constituie o referință solidă. Faptul de a constitui o referință solidă este un aspect deosebit de valoros în cadrul modelului de excelență distribuită al Uniunii, deoarece statutul conferit de finanțarea CEC poate înlocui recunoașterea bazată pe statutul instituțiilor și poate constitui un indicator mai exact al calității cercetării. Acest lucru permite unor persoane fizice, instituții, regiuni și țări ambițioase să profite de această inițiativă și să își dezvolte profilurile de cercetare în care sunt deosebit de competente.

1.2.   Domenii de intervenție

1.2.1.   Știința de frontieră

Se preconizează că cercetarea finanțată de CEC va determina realizarea de progrese la frontierele cunoașterii, însoțite de publicații științifice de cea mai mare calitate care să conducă la obținerea rezultate ale cercetării cu un impact potențial ridicat la nivel societal și economic, concomitent cu stabilirea de către CEC a unui obiectiv clar, care să reprezinte o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră din Uniune, din întreaga Europă și de la nivel internațional. Urmărind să transforme Uniunea într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din lume, CEC va avea ca obiectiv îmbunătățirea cuantificabilă a ponderii Uniunii în cadrul primelor 1 % dintre publicațiile cel mai des citate din lume și sporirea numărului de cercetători de excelență pe care îi finanțează, inclusiv din afara Europei.

Finanțarea din partea CEC se acordă în conformitate cu principiile consacrate prezentate în continuare. Excelența științifică reprezintă unicul criteriu pe baza căruia se acordă granturile CEC. CEC funcționează pe baza unei abordări „ascendente”, fără priorități prestabilite.

Linii generale

—	Finanțare pe termen lung pentru a sprijini ideile excelente ale cercetătorilor de orice vârstă sau gen și echipele lor de cercetare, din orice țară din lume, să deruleze activități de cercetare revoluționare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad ridicat de risc;

—

oferirea de mijloace cercetătorilor debutanți sau aflați la începutul carierei care au idei excelente pentru a-i ajuta să facă trecerea către statutul de lideri de cercetare independenți de sine stătători prin furnizarea de sprijin adecvat în stadiul critic în care aceștia își creează sau își consolidează propria echipă sau propriul program de cercetare;

—	noi modalități de lucru în mediul științific, inclusiv abordarea bazată pe știința deschisă, cu potențialul de a crea rezultate revoluționare și de a facilita potențialul de inovare comercială și socială al cercetării finanțate;

—	schimb de experiență și de bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării și stabilirea de legături cu alte părți ale programului-cadru Orizont Europa, în special cu MSCA, pentru a promova sprijinirea cercetătorilor de excelență;

—	sporirea vizibilității cercetării de frontieră în Europa, precum și a vizibilității programelor CEC pentru cercetătorii din întreaga Europă și de la nivel internațional.

1.3.   Implementarea

1.3.1.   Consiliul științific al CEC

Consiliul științific al CEC este garantul calității activităților dintr-o perspectivă științifică și deține autoritatea deplină asupra deciziilor privind tipul de activități de cercetare care urmează să fie finanțate.

În contextul implementării programului-cadru Orizont Europa și pentru a-și îndeplini sarcinile, în conformitate cu articolul 9, Consiliul științific al CEC va desfășura următoarele activități:

(a)

în ceea ce privește strategia științifică: (i) va stabili strategia științifică generală a CEC, ținând seama de posibilitățile și de necesitățile științifice ale Europei; (ii) va stabili programul de lucru și va elabora ansamblul măsurilor de sprijin ale CEC, în conformitate cu strategia sa științifică; (iii) va stabili inițiativele necesare de cooperare internațională, inclusiv activitățile de comunicare, pentru a spori vizibilitatea CEC pentru cei mai buni cercetători din restul lumii, în conformitate cu strategia sa științifică;

(b)

în ceea ce privește gestionarea științifică, monitorizarea și controlul calității: (i) va asigura un sistem de evaluare inter pares de nivel mondial, bazat pe excelența științifică și pe un tratament pe deplin transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, prin stabilirea pozițiilor privind implementarea și gestionarea cererilor de propuneri, a criteriilor de evaluare, a proceselor de evaluare inter pares, inclusiv selecționarea experților, a metodelor de evaluare inter pares și de evaluare a propunerilor, precum și a normelor și orientărilor necesare privind implementarea pe baza cărora vor fi stabilite propunerile eligibile pentru finanțare, sub supravegherea Consiliului științific al CEC; (ii) va face o propunere pe baza căreia vor fi numiți experții în cazul acțiunilor de cercetare de frontieră ale CEC; (iii) se va asigura că granturile CEC sunt implementate în conformitate cu proceduri simple și transparente, care mențin accentul pe excelență, încurajează inițiativa și combină flexibilitatea cu răspunderea prin monitorizarea continuă a calității acțiunilor și a implementării; (iv) va revizui și va evalua realizările CEC, precum și calitatea și impactul cercetării finanțate de CEC și va formula recomandări și orientări cu privire la acțiunile corective sau viitoare în consecință; (v) va stabili poziții cu privire la orice alt aspect care afectează rezultatele și impactul activităților CEC, precum și calitatea cercetării efectuate;

(c)

în ceea ce privește comunicarea și diseminarea: (i) va spori vizibilitatea globală a CEC prin activități de comunicare și informare, inclusiv conferințe științifice pentru promovarea activităților și a realizărilor CEC, precum și a rezultatelor proiectelor finanțate de CEC, în rândul comunității științifice, al principalelor părți interesate și al publicului larg; (ii) acolo unde este necesar, va consulta comunitatea științifică, tehnologică și academică, agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării și alte părți interesate; (iii) va prezenta rapoarte periodice Comisiei cu privire la activitățile sale.

Membrii Consiliului științific al CEC sunt remunerați pentru sarcinile pe care le îndeplinesc printr-un onorariu și, după caz, prin rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere.

Președintele CEC locuiește la Bruxelles pe durata mandatului său și își consacră în principiu cel puțin 80 % din timpul său de lucru activității CEC. Președintele CEC este remunerat la un nivel corespunzător conducerii de vârf din cadrul Comisiei și primește, din partea structurii specifice de implementare a CEC, sprijinul necesar pentru îndeplinirea funcțiilor sale.

Consiliul științific al CEC alege dintre membrii săi trei vicepreședinți care asistă președintele CEC la îndeplinirea sarcinilor sale de reprezentare și la organizarea activității sale. Aceștia pot deține și titlul de vicepreședinte al CEC.

Se va oferi sprijin celor trei vicepreședinți, astfel încât să se asigure o asistență administrativă adecvată la nivel local în cadrul institutelor lor de origine.

1.3.2.   Structura specifică de implementare a CEC

Structura specifică de implementare a CEC este responsabilă pentru toate aspectele legate de implementarea la nivel administrativ și de executarea acestei componente a programului specific, în conformitate cu programul de lucru al CEC. Aceasta va implementa, în special, procedurile de evaluare, procesul de evaluare inter pares și de selecție, în conformitate cu strategia stabilită de Consiliul științific al CEC, și va asigura gestionarea financiară și științifică a granturilor. Structura specifică de implementare a CEC va sprijini Consiliul științific al CEC în îndeplinirea tuturor sarcinilor sale, astfel cum sunt stabilite în secțiunea 1.3.1, printre care se numără elaborarea strategiei științifice a acestuia, acțiunile sale de monitorizare a operațiunilor și revizuirea și evaluarea de către acesta a realizărilor CEC, precum și în activitățile sale de comunicare și de informare. Structura specifică de implementare a CEC va furniza de asemenea accesul la documentele și datele necesare pe care le deține și va informa Consiliul științific al CEC cu privire la activitățile pe care le desfășoară.

Pentru a asigura o conexiune eficace cu structura specifică de implementare a CEC în ceea ce privește strategia și aspectele operaționale, conducerea Consiliului științific al CEC și directorul structurii specifice de implementare a CEC vor participa la reuniuni periodice de coordonare.

CEC va fi gestionat de către personalul recrutat în acest scop, inclusiv de către funcționari ai instituțiilor Uniunii, dacă este necesar, și va acoperi numai nevoile administrative reale, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea necesare unei administrări eficiente.

1.3.3.   Rolul Comisiei

Pentru a-și îndeplini responsabilitățile stabilite la articolele 8, 9 și 10 și în contextul propriilor sale responsabilități privind execuția bugetului, Comisia:

—	va asigura continuitatea și reînnoirea Consiliului științific al CEC și va furniza sprijin unui comitet de identificare permanent, pentru identificarea viitorilor membri ai Consiliului științific al CEC;

—	va asigura continuitatea structurii specifice de implementare a CEC și delegarea de sarcini și responsabilități acesteia, ținând seama de punctele de vedere ale Consiliului științific al CEC;

—	se va asigura că structura specifică de implementare a CEC își îndeplinește întreaga gamă a sarcinilor și responsabilităților;

—	va numi directorul și membrii conducerii structurii specifice de implementare a CEC, ținând seama de punctele de vedere ale Consiliului științific al CEC;

—	va asigura adoptarea la timp a programului de lucru, a pozițiilor privind metodologia de implementare și a normelor de implementare necesare, inclusiv a normelor CEC privind depunerea și a modelului de acord de grant al CEC, ținând seama de pozițiile Consiliului științific al CEC;

—	va informa și va consulta în mod regulat și în timp util comitetul programului cu privire la implementarea activităților CEC;

—	fiind responsabilă de implementarea generală a programului-cadru Orizont Europa, va monitoriza structura specifică de implementare a CEC și îi va evalua rezultatele.

2.   ACȚIUNILE MARIE SKŁODOWSKA-CURIE

2.1.   Motivare

Europa are nevoie de o bază de capital uman rezilient și cu un nivel înalt de calificare în domeniul C&I, care să se poată adapta și să poată găsi soluții durabile la provocările curente și viitoare, cum ar fi schimbările demografice majore din Europa. În scopul asigurării excelenței, cercetătorii trebuie să fie mobili, să colaboreze, să difuzeze cunoștințele între țări, sectoare și discipline și să dețină combinația adecvată de cunoștințe și competențe pentru a face față provocărilor societale și a sprijini inovarea.

Europa este un motor științific, cu aproximativ 1,8 milioane de cercetători, care lucrează în mii de universități, centre de cercetare și întreprinderi. Cu toate acestea, potrivit estimărilor, Uniune va trebui să formeze și să angajeze cel puțin un milion de cercetători noi până în 2027 pentru a putea atinge obiectivele stabilite pentru sporirea investițiilor în C&I. Această nevoie este deosebit de acută în afara sectorului academic (cum ar fi în industrie și în cadrul întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor, în guverne, organizații ale societății civile, instituții culturale, spitale etc.) și necesită colaborarea dintre diferitele sectoare pentru a oferi noi cercetători instruiți în mod adecvat. Uniunea trebuie să își consolideze eforturile pentru a încuraja mai mulți tineri, femei și bărbați, să urmeze o carieră în cercetare, pentru a fi mai incluzivă și a promova atingerea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie, pentru a atrage cercetători din țări terțe, pentru a reține propriii cercetători și pentru a-i reintegra în Europa pe cercetătorii europeni care lucrează în restul lumii. În plus, pentru o răspândire mai largă a excelenței, condițiile de lucru ale cercetătorilor trebuie îmbunătățite și mai mult în întregul SEC. În această privință, sunt necesare legături mai solide în special cu Spațiul european al educației, cu FEDR și cu FSE+.

Aceste provocări pot fi abordate cel mai bine la nivelul Uniunii, datorită naturii lor sistemice și efortului transnațional necesar pentru a le soluționa.

MSCA se axează pe cercetarea de excelență, care este pe deplin ascendentă, și sunt deschise oricărui domeniu de C&I, de la cercetarea de bază până la comercializare și la crearea de servicii inovatoare. Printre acestea se numără domeniile de cercetare reglementate în temeiul TFUE și al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom). În cazul în care apar nevoi specifice și devin disponibile surse de finanțare suplimentare, MSCA pot încerca identificarea de conexiuni cu anumite activități legate de provocări specifice, inclusiv misiunile identificate, anumite tipuri de instituții de C&I sau anumite locuri geografice, pentru a răspunde la evoluția cerințelor Europei în materie de competențe, de formare în domeniul cercetării, de evoluție a carierei și de schimb de cunoștințe.

MSCA reprezintă principalul instrument la nivelul Uniunii pentru atragerea cercetătorilor din țări terțe în Europa, contribuind astfel în mod substanțial la cooperarea internațională în domeniul C&I. S-a demonstrat că MSCA nu numai că au un impact pozitiv asupra persoanelor fizice, a organizațiilor și la nivel de sistem, ci conduc, de asemenea, la rezultate revoluționare și cu impact ridicat în domeniul cercetării, contribuind totodată în mod semnificativ la soluționarea provocărilor societale și strategice. Investiția pe termen lung în oameni este rentabilă, după cum o arată numărul de câștigători ai premiului Nobel care sunt fie foști bursieri, fie foști supraveghetori MSCA.

Prin intermediul concurenței în cercetare la nivel mondial între oamenii de știință și între organizațiile gazdă, atât din sectorul academic, cât și din cel neacademic, și prin crearea și schimbul de cunoștințe de înaltă calitate între țări, sectoare și discipline, MSCA contribuie în special la îndeplinirea obiectivelor agendei privind susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, a obiectivelor strategiei globale a UE, precum și a ODD.

MSCA contribuie la transformarea SEC într-un spațiu mai eficient, mai competitiv și mai atractiv la scară mondială. Acest lucru se realizează prin axarea asupra unei noi generații de cercetători cu un nivel înalt de calificare și prin sprijinirea talentelor emergente din întreaga Uniune și din afara acesteia, inclusiv prin:

(a)	încurajarea tranziției acestora către alte componente ale programului-cadru Orizont Europa, cum ar fi CEC și EIT;

(b)	încurajarea difuzării și aplicării noilor cunoștințe și idei în cadrul politicilor europene, al economiei și al societății, inclusiv prin îmbunătățirea măsurilor de comunicare științifică și de informare a publicului;

(c)	facilitarea cooperării dintre organizațiile care desfășoară activități de cercetare și prin publicarea pe baza principiilor științei deschise și datelor FAIR;

(d)

prin exercitarea unui impact pronunțat de structurare asupra SEC, pledând pentru o piață deschisă a forței de muncă și stabilind standarde pentru formarea profesională de calitate, condiții de angajare atractive și recrutarea deschisă, transparentă și bazată pe merit pentru toți cercetătorii, în concordanță cu Carta europeană a cercetătorilor și cu Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor.

2.2.   Domenii de intervenție

2.2.1.   Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere, transsectoriale și transdisciplinare a cercetătorilor

Uniunea trebuie să rămână un punct de referință pentru cercetarea de excelență și, deci, atractivă pentru cei mai promițători cercetători, fie din Europa, fie din afara ei, în toate etapele carierei lor. Acest obiectiv poate fi atins dacă se permite cercetătorilor și personalului din domeniul cercetării să fie mobili, să colaboreze între țări, sectoare și discipline și, prin urmare, să beneficieze de oportunități de formare și de carieră de calitate. Aceasta va facilita mobilitatea profesională între sectorul academic și alte sectoare și va stimula activitatea antreprenorială.

Linii generale

—

Mobilitate în interiorul sau în afara Europei, pentru a le permite celor mai buni sau mai promițători cercetători, indiferent de naționalitate, să întreprindă activități de cercetare de excelență și să își dezvolte competențele și carierele, precum și să își lărgească rețeaua atât în sectorul academic, cât și în alte sectoare (inclusiv în cadrul infrastructurilor de cercetare).

2.2.2.   Încurajarea dobândirii de noi competențe prin intermediul unei formări profesionale la nivel de excelență a cercetătorilor

Uniunea are nevoie de o bază solidă, rezilientă și creativă de resurse umane, care să dețină combinația adecvată de competențe pentru a răspunde necesităților viitoare ale pieței forței de muncă, a inova și a transforma cunoștințele și ideile în produse și servicii în scopul obținerii de beneficii economice și sociale. Acest lucru poate fi realizat prin formarea cercetătorilor pentru a-și dezvolta competențele de bază în materie de cercetare, precum și pentru a-și îmbunătăți competențele transferabile, cum ar fi creativitatea, responsabilitatea, deschiderea față de societate și spiritul antreprenorial, precum și conștientizarea aspectului dezvoltării durabile. Aceasta le va permite să facă față provocărilor globale actuale și viitoare și să își îmbunătățească perspectivele profesionale și potențialul de inovare.

Linii generale

—	Programe de formare în scopul dotării cercetătorilor cu o varietate de competențe relevante pentru a face față provocărilor globale actuale și viitoare.

2.2.3.   Consolidarea resurselor umane și a dezvoltării competențelor în întregul SEC

Pentru a încuraja excelența, a promova cooperarea între organizațiile care desfășoară activități de cercetare și a crea un efect de structurare pozitiv, trebuie să se introducă, la nivelul întregului SEC, standarde de formare și de mentorat de înaltă calitate, condiții bune de lucru și o evoluție efectivă a carierei cercetătorilor. Dacă este oportun și justificat pe baza unui studiu, se acordă sprijin cercetătorilor pentru a se întoarce în țara lor de origine după desfășurarea de activități fie în interiorul Uniunii, fie în afara acesteia, în contextul liniilor generale existente. Acest lucru va contribui la modernizarea sau îmbunătățirea programelor și a sistemelor de formare în domeniul cercetării, precum și la sporirea atractivității la nivel mondial a instituțiilor.

Linii generale

—	Programe de formare pentru încurajarea excelenței și răspândirea bunelor practici la nivelul instituțiilor, al infrastructurilor de cercetare și al sistemelor de cercetare și inovare;

—	cooperarea interdisciplinară și transdisciplinară, producerea și difuzarea cunoștințelor în interiorul Uniunii și cu țări terțe.

2.2.4.   Îmbunătățirea și facilitarea sinergiilor

Sinergiile dintre sistemele și programele de C&I de la nivel regional, național sau la nivelul Uniunii trebuie să fie dezvoltate suplimentar. Acest lucru poate fi realizat în special prin sinergii și complementarități cu alte părți ale programului-cadru Orizont Europa, cum ar fi EIT și prin sinergii cu alte programe ale Uniunii, în special Erasmus și FSE+, inclusiv printr-o „marcă de excelență”.

Linii generale

—	Programe de formare și inițiative similare de evoluție a carierei în domeniul cercetării, sprijinite prin intermediul unor surse de finanțare publice sau private complementare la nivel regional, național sau la nivelul Uniunii.

2.2.5.   Promovarea informării publicului

Sensibilizarea cu privire la activitățile susținute de MSCA și recunoașterea publică a cercetătorilor trebuie îmbunătățită în întreaga Uniune și în afara acesteia, pentru a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a favoriza o mai bună înțelegere a impactului activității cercetătorilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor și pentru a încuraja tinerii să aleagă o carieră în cercetare. Acest lucru poate fi realizat prin derularea de activități bazate pe principiul științei deschise, care duce la o mai bună diseminare, exploatare și difuzare a cunoștințelor și practicilor. Inițiativele științifice cetățenești ar putea juca, de asemenea, un rol important.

Linii generale

—	Inițiative de informare a publicului cu scopul de a stimula interesul pentru o carieră în cercetare, în special în rândul tinerilor, indiferent de mediul din care provin aceștia;

—	activități de promovare cu scopul de a spori vizibilitatea globală a MSCA și pentru a crește nivelul de sensibilizare cu privire la acestea;

—	difuzarea și formarea de clustere de cunoștințe prin colaborarea între proiecte, prin proiectele punctelor de contact naționale și prin alte activități de creare de rețele, cum ar fi un serviciu pentru foștii beneficiari.

3.   INFRASTRUCTURILE DE CERCETARE

3.1.   Motivare

Infrastructurile de cercetare de ultimă generație oferă servicii-cheie comunităților de C&I, jucând un rol esențial în expansiunea frontierelor cunoașterii și în punerea bazelor pentru contribuțiile în domeniul C&I, în vederea abordării provocărilor globale și a competitivității industriale. Sprijinirea infrastructurilor de cercetare la nivelul Uniunii contribuie la atenuarea unei stări de fapt frecvent întâlnite la nivel național și regional, și anume a dispersării infrastructurilor de cercetare și a centrelor de excelență științifică, consolidând astfel SEC și sporind totodată circulația cunoștințelor de la o disciplină la alta. Progresul științific depinde din ce în ce mai mult de colaborările dintre infrastructurile de cercetare și sectorul industrial care conduc la crearea de instrumente necesare bazate pe noile tehnologii generice esențiale și pe alte tehnologii noi.

Obiectivul general este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare durabile, de anvergură mondială, care să fie deschise și accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să le valorifice întregul potențial de progres științific și de inovare. Obiectivele principale sunt reducerea fragmentării ecosistemului de C&I, evitarea duplicării eforturilor și o mai bună coordonare a proiectării, a dezvoltării, a accesibilității și a utilizării infrastructurilor de cercetare, inclusiv a celor finanțate din FEDR. De asemenea, este crucial să se ofere sprijin pentru accesul liber la infrastructurile de cercetare pentru toți cercetătorii europeni precum și să se asigure un acces sporit la resursele de cercetare digitale, inclusiv prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă („EOSC” – European Open Science Cloud), pentru a stimula în mod specific adoptarea practicilor în materie de știință deschisă și de date deschise.

De asemenea, este important să se îmbunătățească durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare, dată fiind durata lor de funcționare care se întinde de regulă pe mai multe decenii, și de aceea ar trebui elaborate planuri în vederea asigurării unui sprijin continuu și stabil.

De asemenea, Uniunea trebuie să abordeze problema creșterii rapide a concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor, prin atragerea de cercetători din țări terțe care să lucreze cu infrastructuri de cercetare de nivel mondial. Sporirea competitivității și a capacităților de inovare ale industriei europene este, de asemenea, un obiectiv major, prin sprijinirea tehnologiilor și a serviciilor esențiale, relevante pentru infrastructurile de cercetare și pentru utilizatorii acestora, îmbunătățindu-se astfel condițiile pentru furnizarea de soluții inovatoare.

Programele-cadru din trecut au contribuit în mod semnificativ la utilizarea mai eficientă și mai eficace a infrastructurilor de cercetare de la nivel național și au dezvoltat, de asemenea, împreună cu Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), o abordare coerentă și strategică a procesului de elaborare a politicilor cu privire la infrastructurile de cercetare paneuropene. Această abordare strategică a generat avantaje clare, inclusiv reducerea duplicării eforturilor printr-o utilizare generală mai eficientă a resurselor, precum și procese și proceduri de standardizare. Mobilitatea în domeniul cercetării joacă un rol important în facilitarea utilizării infrastructurilor de cercetare și, prin urmare, trebuie să fie luată în considerare crearea de sinergii cu sistemele de mobilitate naționale și europene.

Activitățile sprijinite de Uniune vor oferi valoare adăugată prin: consolidarea și optimizarea actualului peisaj al infrastructurilor de cercetare din Europa, alături de eforturile de creare a unor noi infrastructuri de cercetare de nivel paneuropean din punctul de vedere al importanței și al impactului; asigurarea faptului că seturi similare de infrastructuri de cercetare colaborează pentru a aborda problemele strategice care afectează comunitățile de utilizatori; stabilirea EOSC ca mediu eficace, evolutiv și durabil pentru cercetarea bazată pe date; interconectarea rețelelor naționale și regionale de cercetare și învățământ, consolidarea și asigurarea unei infrastructuri de rețea de mare capacitate pentru volume imense de date și accesul la resursele digitale dincolo de granițe și de limitele domeniilor; promovarea acoperirii paneuropene a infrastructurilor de cercetare distribuite, printre altele pentru a permite o comparație transnațională a datelor de cercetare, de exemplu în domeniul ȘSU și cel al mediului; promovarea interoperabilității infrastructurilor de cercetare; îmbunătățirea și consolidarea transferului de cunoștințe și a formării profesionale a resurselor umane cu înaltă calificare; promovarea utilizării în cadrul întregului program-cadru Orizont Europa a infrastructurilor de cercetare paneuropene de nivel mondial existente și, după caz, modernizarea acestora; eliminarea obstacolelor care împiedică accesul celor mai bune echipe de cercetare la cele mai bune servicii de infrastructuri de cercetare din Europa; promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare, axate pe dezvoltarea și pe coinovarea tehnologică, precum și intensificarea utilizării infrastructurilor de cercetare de către industrie.

În plus, trebuie consolidată dimensiunea internațională a infrastructurilor de cercetare europene, încurajând cooperarea mai strânsă cu omologii internaționali și participarea internațională la infrastructurile de cercetare europene, în vederea obținerii de avantaje reciproce.

Activitățile vor contribui la atingerea a diferite ODD, cum ar fi: ODD 3 – Sănătate și bunăstare; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Inovare și infrastructuri industriale; ODD 13 – Acțiuni climatice.

3.2.   Domenii de intervenție

3.2.1.   Consolidarea și dezvoltarea peisajului infrastructurilor europene de cercetare

Înființarea, funcționarea și durabilitatea pe termen lung a infrastructurilor de cercetare identificate de ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare de nivel mondial relevante la nivel paneuropean sunt esențiale pentru ca Uniunea să poată dobândi o poziție de lider în ceea ce privește cercetarea de frontieră, formarea cercetătorilor și îmbunătățirea competențelor acestora, crearea și utilizarea de cunoștințe și competitivitatea industriilor sale.

EOSC ar trebui să devină un canal de distribuție eficace și cuprinzător pentru serviciile de infrastructuri de cercetare și ar trebui să furnizeze comunităților de cercetători din Europa următoarea generație de servicii de date pentru colectarea, stocarea, prelucrarea volumelor mari de date științifice (de exemplu servicii de analiză, de simulare, de vizualizare), precum și pentru schimbul de astfel de date în conformitate cu principiile FAIR. EOSC ar trebui, de asemenea, să le ofere cercetătorilor din Europa acces la majoritatea datelor generate și colectate de infrastructurile de cercetare, precum și la resursele aferente tehnicii de calcul de înaltă performanță (High Performance Computing – HPC) și „exascale”, inclusiv la cele implementate în cadrul infrastructurii europene de date (European Data Infrastructure – EDI) (1).

Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație va stabili o legătură între infrastructurile de cercetare și resursele de cercetare și va permite accesul de la distanță la acestea, asigurând interconectivitatea între universități, institutele de cercetare și comunitățile de C&I la nivelul Uniunii, precum și conexiuni internaționale cu alte rețele partenere din lume.

Linii generale

—

Ciclul de viață al infrastructurilor de cercetare paneuropene, prin proiectarea de noi infrastructuri de cercetare; faza de pregătire și de implementare a acestora, funcționarea lor în faza incipientă, în complementaritate cu alte surse de finanțare, în cazul infrastructurilor de cercetare susținute din fondurile structurale, precum și consolidarea și optimizarea ecosistemului de infrastructuri de cercetare, prin raționalizarea practicii de monitorizare a reperelor ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare paneuropene și prin facilitarea acordurilor privind nivelul serviciilor, a evoluțiilor, a fuziunilor, a acoperirii paneuropene sau a scoaterii din funcțiune a unor infrastructuri de cercetare paneuropene;

—

EOSC, inclusiv: caracterul evolutiv și durabil al canalului de acces; în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, reunirea eficace a resurselor europene, naționale, regionale și instituționale; evoluția tehnică și în materie de politică a acestuia pentru a se adapta la noile necesități și cerințe în materie de cercetare (de exemplu, utilizarea seturilor de date sensibile, protejarea vieții private din faza de proiectare); interoperabilitatea datelor și respectarea principiilor FAIR și o bază mai largă de utilizatori;

—	Rețeaua paneuropeană de cercetare și educație care stă la baza EOSC și a EDI, precum și facilitarea furnizării de servicii de HPC/date într-un mediu de tip cloud, capabile să se adapteze la seturi de date și procese de calcul masive.

3.2.2.   Deschiderea, integrarea și interconectarea infrastructurilor de cercetare

Peisajul cercetării va fi îmbunătățit prin asigurarea deschiderii principalelor infrastructuri de cercetare internaționale, naționale și regionale pentru toți cercetătorii europeni și prin integrarea serviciilor infrastructurilor respective, atunci când este necesar, în vederea armonizării condițiilor de acces, a îmbunătățirii și a extinderii furnizării de servicii și a încurajării strategiei comune de dezvoltare a componentelor de înaltă tehnologie și a serviciilor avansate, prin acțiuni de inovare.

Linii generale

—	Rețele care să reunească finanțatorii naționali și regionali ai infrastructurilor de cercetare în vederea cofinanțării accesului transnațional al cercetătorilor;

—	rețele de infrastructuri de cercetare paneuropene, naționale și regionale, care să abordeze provocările globale în scopul furnizării accesului pentru cercetători și al armonizării și îmbunătățirii serviciilor infrastructurilor de cercetare.

3.2.3.   Potențialul de inovare al infrastructurilor de cercetare europene și activitățile vizând inovarea și formarea

Pentru a stimula inovarea atât în cadrul infrastructurilor de cercetare în sine, cât și în sectoarele industriale, va fi încurajată cooperarea cu acestea din urmă în domeniul cercetării și dezvoltării în vederea dezvoltării capacităților Uniunii și a stimulării cererii de aprovizionare industrială în domenii de înaltă tehnologie precum aparatura științifică. În plus, va fi încurajată utilizarea infrastructurilor de cercetare de către industrie, de exemplu ca instalații de testare experimentală sau ca centre fondate pe cunoaștere. Pentru dezvoltarea și exploatarea infrastructurilor de cercetare va fi necesar ca directorii, cercetătorii, inginerii și tehnicienii, precum și utilizatorii acestora să posede competențe adecvate. În acest scop, finanțarea acordată de Uniune va sprijini formarea personalului care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare de interes paneuropean, schimbul de personal și de bune practici între instalații și asigurarea furnizării unor resurse umane adecvate în disciplinele-cheie, inclusiv elaborarea unor programe de studii specifice. Vor fi încurajate sinergiile cu MSCA.

Linii generale

—	Rețele integrate de infrastructuri de cercetare pentru pregătirea și punerea în aplicare a unei strategii/foi de parcurs comune în vederea dezvoltării tehnologice și a creării de instrumente tehnologice;

—	formarea personalului care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare de interes paneuropean.

3.2.4.   Consolidarea politicii europene privind infrastructurile de cercetare și a cooperării internaționale

Este nevoie de sprijin pentru ca factorii de decizie, organismele de finanțare sau grupurile consultative, precum ESFRI, să se alinieze corespunzător în vederea dezvoltării și a punerii în aplicare a unei strategii europene pe termen lung coerente și durabile privind infrastructurile de cercetare.

În mod similar, facilitarea cooperării internaționale strategice va consolida poziția infrastructurilor europene de cercetare la nivel internațional, asigurând crearea de rețele între acestea, interoperabilitatea lor și accesul la nivel mondial.

Linii generale

—

Supravegherea, monitorizarea și evaluarea infrastructurilor de cercetare la nivelul Uniunii, precum și studii de politică, acțiuni de comunicare și de formare profesională, acțiuni de cooperare internațională strategică privind infrastructurile de cercetare, precum și activități specifice ale organismelor relevante de politică și consultative.

PILONUL II

PROVOCĂRI GLOBALE ȘI COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ EUROPEANĂ

Uniunea se confruntă cu numeroase provocări, unele dintre acestea fiind, de asemenea, provocări pe plan mondial. Amploarea și complexitatea problemelor sunt vaste și, în vederea găsirii de soluții, acestea trebuie abordate împreună la nivelul Uniunii, cu ajutorul unor resurse umane adecvate, bine pregătite și calificate și al unui nivel corespunzător de resurse financiare, precum și grație unui efort proporțional. Exact în acest domeniu al căutării de soluții Uniunea trebuie să își unească eforturile, într-un mod inteligent, flexibil și unitar, în beneficiul și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor noștri.

Un impact mai mare poate fi obținut prin alinierea acțiunilor cu alte națiuni și regiuni ale lumii în cadrul cooperării internaționale, în concordanță cu indicațiile trasate de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, de ODD și de Acordul de la Paris. Pe baza beneficiului reciproc, parteneri din întreaga lume vor fi invitați să adere la eforturile Uniunii ca parte integrantă a C&I în vederea dezvoltării durabile.

C&I este un factor-cheie al creșterii durabile și favorabile incluziunii, precum și al competitivității tehnologice și industriale. Acesta va contribui la găsirea de soluții la problemele actuale, precum și la problemele de mâine, pentru a inversa cât mai curând posibil tendința negativă și periculoasă care face, în prezent, legătura între dezvoltarea economică, utilizarea pe o scară tot mai largă a resurselor naturale și provocările sociale din ce în ce mai mari. Acest lucru va transforma provocările în noi oportunități de afaceri și în beneficii rapide pentru societate.

Uniunea va obține beneficii ca utilizator și ca producător de cunoștințe, tehnologii și industrii și va demonstra cum pot să funcționeze și să se dezvolte o societate și o economie moderne, industrializate, durabile, incluzive, creative, reziliente, deschise și democratice. Acțiunile tot mai numeroase, pe plan economic, social și privind mediul, în domeniul economiei durabile a viitorului vor fi încurajate și consolidate, indiferent că este vorba despre: sănătate și bunăstare pentru toți, despre societăți reziliente, creative și incluzive, despre societăți consolidate grație securității civile, despre energia și mobilitatea accesibile și curate, despre o economie și o societate digitalizate, despre o industrie transdisciplinară și creativă, despre soluții bazate pe tehnologii spațiale, maritime sau terestre, despre o bioeconomie care funcționează bine și care include soluții privind alimentele și alimentația sau despre utilizarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Aceste elemente de economie durabilă vor genera bunăstare în Europa și vor oferi locuri de muncă de mai bună calitate. Transformarea industrială va fi crucială, la fel ca și dezvoltarea de lanțuri valorice industriale inovatoare în Uniune.

Noile tehnologii afectează, practic, toate domeniile de politică. Pentru fiecare tehnologie separată există adesea o combinație de oportunități sociale și economice, ca de exemplu oportunități de îmbunătățire a eficienței, a calității administrației și consecințe pentru ocuparea forței de muncă și pentru educație, dar și riscuri posibile pentru siguranță, viața privată și etică. Prin urmare, politica în domeniul tehnologiei necesită cântărirea deplină a intereselor, precum și o cooperare transsectorială și formularea de strategii.

C&I din cadrul acestui pilon al programului-cadru Orizont Europa sunt grupate în clustere de activități integrate, ample, necompartimentate. În loc să abordeze sectoare, investițiile vizează modificări sistemice pentru societatea și economia noastră, de-a lungul unui vector de durabilitate. Aceste modificări vor fi realizate numai dacă toți actorii, atât publici, cât și privați, se implică în proiectarea și crearea în comun a C&I, reunind astfel utilizatori finali, oameni de știință, experți în tehnologie, producători, inovatori, întreprinderi, cadre didactice, factori de decizie, cetățeni și organizații ale societății civile. Prin urmare, niciunul dintre clustere nu este destinat unui singur set de actori și toate activitățile vor fi implementate în primul rând prin proiecte de C&I bazate pe colaborare și selectate pe baza unor cereri competitive de propuneri.

Pe lângă abordarea provocărilor globale, activitățile din clustere vor dezvolta și aplica, de asemenea, tehnologiile generice esențiale și emergente, digitale sau non-digitale, ca parte a unei strategii comune de promovare a poziției de lider industrial și social a Uniunii. Dacă este cazul, în acest scop vor fi folosite date și servicii ale Uniunii bazate pe tehnologii spațiale. Acest pilon al programului-cadru Orizont Europa va viza toate nivelurile de maturitate tehnologică până la 8, fără a aduce atingere dreptului Uniunii în materie de concurență.

Acțiunile vor genera noi cunoștințe, vor dezvolta soluții tehnologice și netehnologice, vor scoate tehnologia din laborator, o vor aduce pe piață, vor dezvolta aplicații, inclusiv linii și demonstratori-pilot, și vor include măsuri de stimulare a pătrunderii pe piață și de impulsionare a implicării sectorului privat, precum și măsuri de motivare în vederea standardizării în cadrul Uniunii. Tehnologiile necesită ca o masă critică de cercetători europeni și industria să creeze ecosisteme de vârf la nivel mondial, care să includă infrastructuri tehnologice de ultimă generație, de exemplu pentru testare. Sinergiile cu alte părți ale programului-cadru Orizont Europa, precum și cu EIT, dar și cu alte programe, vor fi sporite la maximum.

Clusterele vor stimula introducerea rapidă a inovațiilor inedite în Uniune, printr-o gamă largă de activități integrate, inclusiv comunicarea, diseminarea și exploatarea, standardizarea, precum și sprijinirea inovării netehnologice și a mecanismelor de execuție inovatoare, contribuind la crearea unor condiții societale, de reglementare și de piață favorabile inovării, precum acordurile de inovare. Vor fi instituite canale de soluții inovatoare rezultate din acțiunile de C&I, care vor fi orientate către investitorii publici și privați, precum și către alte programe ale Uniunii și naționale sau regionale relevante. În această perspectivă, vor fi dezvoltate sinergii cu pilonul III al programului-cadru Orizont Europa.

Egalitatea de gen este un factor esențial în obținerea unei creșteri economice durabile. Prin urmare, este important ca perspectiva de gen să fie integrată în toate provocările globale.

1.   CLUSTERUL „SĂNĂTATE”

1.1.   Motivare

În conformitate cu pilonul european al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală accesibilă, preventivă și curativă care să fie sigură și de bună calitate. Aceasta subliniază angajamentul Uniunii față de ODD care solicită crearea asigurării de sănătate universale pentru toți și pentru toate vârstele până în 2030, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă și a pune capăt problemei deceselor care pot fi evitate.

O populație sănătoasă este esențială pentru o societate stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar îmbunătățirile din domeniul sănătății sunt cruciale pentru reducerea sărăciei, pentru înfruntarea provocării reprezentate de îmbătrânirea societății europene, pentru promovarea progresului și a prosperității sociale, precum și pentru intensificarea creșterii economice. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), o îmbunătățire cu 10 % a speranței de viață este asociată unei intensificări a creșterii economice cu 0,3-0,4 % pe an. Speranța de viață din Uniune a crescut cu 12 ani de la înființarea acesteia și până în prezent, ca urmare a îmbunătățirilor enorme ale calității vieții, mediului, educației, sănătății și îngrijirii cetățenilor săi. În 2015 speranța medie de viață la naștere era de 80,6 ani în Uniune, în comparație cu 71,4 ani la nivel mondial. În ultimii ani, aceasta a crescut în Uniune cu 3 luni pe an, în medie. Diferențe sociale și de gen în ceea ce privește speranța de viață pot fi observate între grupuri specifice, precum și de la o țară europeană la alta.

C&I din domeniul sănătății a jucat un rol semnificativ în această realizare, dar și în îmbunătățirea productivității și a calității în sectorul sănătății și al îngrijirii. Cu toate acestea, Uniunea continuă să se confrunte cu provocări noi, emergente sau persistente care reprezintă amenințări pentru cetățenii săi și sănătatea publică, pentru durabilitatea serviciilor sale de asistență medicală și pentru sistemele sale de protecție socială, precum și pentru competitivitatea industriei sale de sănătate și îngrijire. Printre principalele provocări legate de sănătate în Uniune se numără: inegalitățile în ceea ce privește accesul, inclusiv din punct de vedere financiar, la serviciile de sănătate și îngrijire; lipsa unei aplicări eficace a promovării sănătății și a prevenirii bolilor; răspândirea bolilor netransmisibile; creșterea numărului cazurilor de cancer; creșterea incidenței bolilor psihice; răspândirea rezistenței la medicamentele antimicrobiene și apariția unor epidemii de boli infecțioase; creșterea poluării mediului; persistența inegalităților în materie de sănătate între țări și în interiorul țărilor, care afectează în mod disproporționat persoanele dezavantajate sau aflate în etape vulnerabile ale vieții; detectarea, înțelegerea, controlul, prevenirea și reducerea riscurilor pentru sănătate, inclusiv a aspectelor legate de sărăcie, într-un mediu social, urban, rural și natural în rapidă schimbare; schimbările demografice, inclusiv problemele legate de îmbătrânirea populației, precum și creșterea costurilor sistemelor de sănătate europene și presiunea tot mai mare asupra industriei europene de sănătate și îngrijire pentru a rămâne competitivă în și prin dezvoltarea inovării în domeniul sănătății în raport cu actorii emergenți la nivel mondial. În plus, reticența față de vaccinare poate reduce acoperirea vaccinală în rândul anumitor grupuri de populație.

Aceste provocări în materie de sănătate sunt complexe, interconectate și globale și impun colaborări la nivel multidisciplinar, tehnic și netehnic, transsectorial și transnațional. Activitățile de C&I vor crea legături strânse între cercetarea fundamentală, translațională, clinică, epidemiologică etică, ecologică și socioeconomică, precum și între acestea și științele reglementării. Acestea vor aborda domenii cu nevoi clinice nesatisfăcute, ca, de exemplu, bolile rare sau dificil de tratat (inclusiv cancerul, cum ar fi cancerul pediatric și cancerul pulmonar). Activitățile respective vor valorifica competențele combinate ale mediului academic, ale practicienilor, ale organismelor de reglementare și ale industriei și vor încuraja colaborarea cu serviciile de sănătate, cu serviciile sociale, cu pacienții, cu factorii de decizie și cu cetățenii, pentru a atrage finanțare publică și a asigura asimilarea rezultatelor atât în practica clinică, cât și în sistemele de sănătate, ținând seama de competențele statelor membre în ceea ce privește organizarea și finanțarea sistemelor lor de sănătate. Se va profita pe deplin de pe urma cercetării de frontieră în domeniul genomic și în alte domenii ale multiomicii, precum și a introducerii treptate a unor abordări personalizate în domeniul medicinei, relevante pentru tratarea unei varietăți de boli netransmisibile și pentru digitalizarea în domeniul sănătății și îngrijirii.

C&I vor promova colaborarea strategică la nivelul Uniunii și la nivel internațional, pentru a pune în comun expertiza, capacitățile și resursele necesare pentru crearea unui spațiu de manevră, sporirea vitezei de acțiune și realizarea de economii de scară, precum și pentru exploatarea sinergiilor, evitarea duplicării eforturilor și partajarea beneficiilor preconizate și a riscurilor financiare implicate. Se promovează sinergiile în ceea ce privește C&I în domeniul sănătății în cadrul programului-cadru Orizont Europa, în special cu programul „UE pentru sănătate” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

Soluțiile digitale de sănătate au creat numeroase oportunități de soluționare a problemelor legate de serviciile de îngrijire, precum și de abordare a altor aspecte emergente specifice unei societăți aflate în proces de îmbătrânire. Ar trebui să se profite pe deplin de oportunitățile pe care le poate oferi digitalizarea în domeniul sănătății și îngrijirii, fără a se pune în pericol dreptul la viață privată și la protecția datelor. Au fost elaborate dispozitive digitale și programe informatice pentru a diagnostica, a trata și a facilita autogestionarea bolilor de către pacienți, inclusiv a bolilor cronice. Tehnologiile digitale sunt, de asemenea, utilizate din ce în ce mai mult în formarea și educația medicală, precum și de către pacienți și alți consumatori de servicii de asistență medicală în vederea accesării și a partajării informațiilor medicale, precum și a creării de astfel de informații.

Activitățile de C&I legate de acest cluster vor dezvolta baza de cunoștințe, vor exploata cunoștințele și tehnologiile existente, vor crea și vor consolida capacitatea de C&I și vor dezvolta soluțiile necesare pentru o promovare mai eficace a sănătății și pentru prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul, reabilitarea și vindecarea integrată a bolilor și a îngrijirilor pe termen lung și paliative. Rezultatele cercetării vor fi transpuse în recomandări de acțiune și vor fi comunicate părților interesate relevante. Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate va conduce, la rândul său, la creșterea bunăstării și a speranței de viață, la o viață activă și sănătoasă, la îmbunătățirea calității vieții și a productivității, la creșterea speranței de viață sănătoasă și la durabilitatea sistemelor de sănătate și de îngrijire. În conformitate cu articolele 18 și 19 din Regulamentul (UE) 2021/695 și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, etica, protecția demnității umane, aspectele etnice și cele referitoare la gen și nevoile persoanelor dezavantajate și vulnerabile se vor bucura de o atenție specială.

Prin abordarea provocărilor majore în materie de sănătate se vor sprijini angajamentul Uniunii față de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și angajamentul asumat în cadrul altor organizații ale ONU și al altor inițiative internaționale, inclusiv al strategiilor și planurilor de acțiune globale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Prin abordarea acestor provocări vor fi aduse contribuții la obiectivele de politică și la strategiile Uniunii, în special la pilonul european al drepturilor sociale, la piața unică digitală a Uniunii, la asistența medicală transfrontalieră în cadrul Uniunii și la planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”) vizând combaterea rezistenței la antimicrobiene și la punerea în aplicare a cadrelor de reglementare relevante ale Uniunii.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (ODD): ODD 3 – Sănătate și bunăstare; ODD 13 – Acțiuni climatice.

1.2.   Domenii de intervenție

1.2.1.   Sănătatea pe tot parcursul vieții

Persoanele aflate în etape vulnerabile ale vieții (perioada perinatală, naștere, copilărie, adolescență, sarcină, vârsta a treia), inclusiv persoanele cu handicap sau vătămări, au nevoi specifice în materie de sănătate, care necesită o înțelegere mai bună și soluții adaptate, luându-se în considerare aspectele etice și cele legate de gen. Aceasta va permite reducerea inegalităților conexe în materie de sănătate și îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate, facilitând îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate pe durata întregii vieți, inclusiv printr-un start sănătos în viață și printr-un regim alimentar sănătos care să reducă riscul apariției ulterioare a bolilor mintale și fizice. Prevenirea și comunicarea vor avea în vedere caracteristicile tipurilor specifice de public.

Linii generale

—	Înțelegerea dezvoltării timpurii și a procesului de îmbătrânire pe durata întregii vieți;

—	sănătatea prenatală și neonatală, sănătatea mamelor, a taților, a sugarilor și a copiilor, precum și rolul părinților, al familiei și al cadrelor didactice;

—	nevoile în materie de sănătate ale adolescenților, inclusiv factorii care influențează sănătatea mintală;

—	consecințele pentru sănătate ale handicapurilor și vătămărilor;

—	cercetare în ceea ce privește măsurile de planificare, implementare și monitorizare a reabilitării pe parcursul întregii vieți și, în special, un program individual de reabilitare timpurie (PIRT) pentru copiii afectați de boli invalidante;

—	îmbătrânirea în condiții bune de sănătate, viața independentă și activă, inclusiv participarea socială a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap;

—	educația și alfabetizarea în domeniul sănătății, inclusiv din perspectivă digitală.

1.2.2.   Factorii de mediu și sociali determinanți ai sănătății

O mai bună înțelegere a vectorilor de sănătate și a factorilor de risc determinați de mediul social, cultural, economic și fizic din viața de zi cu zi a cetățenilor și de la locul de muncă, inclusiv a impactului asupra sănătății al digitalizării, al mobilității umane (cum ar fi migrația și călătoriile), al poluării, al nutriției, al schimbărilor climatice și al altor aspecte legate de mediu, va contribui la: identificarea, prevenirea și reducerea riscurilor și a pericolelor care amenință sănătatea; reducerea deceselor și a îmbolnăvirii cauzate de expunerea la substanțe chimice și la poluarea mediului; sprijinirea unor medii de viață și de muncă sigure, ecologice, sănătoase, reziliente și sustenabile; promovarea unui stil de viață și a unui comportament de consum sănătoase și dezvoltarea unei societăți echitabile, demne de încredere și favorabile incluziunii. Această înțelegere se va baza, de asemenea, pe studii efectuate pe grupe de populație, pe biomonitorizarea umană și pe studii epidemiologice.

Linii generale

—

Tehnologii și metodologii pentru evaluarea pericolelor generate de substanțele chimice, de poluanții din aerul interior și exterior și de alți factori de stres legați de schimbările climatice, de locul de muncă, de stilul de viață sau de mediu și de efectele combinate ale mai multor factori de stres, pentru evaluarea expunerii la toate acestea și a impactului lor asupra sănătății;

—

factorii de mediu, ocupaționali, socioeconomici, culturali, genetici și comportamentali care afectează sănătatea fizică și mintală și bunăstarea oamenilor, precum și interacțiunea dintre aceștia, acordându-se o atenție specială persoanelor vulnerabile și defavorizate, chestiunilor specifice vârstei și aspectelor legate de gen, acolo unde este cazul, incluzând impactul asupra sănătății al proiectării clădirilor, produselor și serviciilor;

—	evaluarea, gestionarea și comunicarea riscurilor, sprijinite de abordări transdisciplinare, după caz, și de instrumente mai bune pentru luarea unor decizii bazate pe dovezi, inclusiv înlocuirea testelor efectuate pe animale și alternative la aceste teste;

—

capacități și infrastructuri pentru colectarea, partajarea, utilizarea, reutilizarea și combinarea în condiții de siguranță a datelor referitoare la toți factorii determinanți ai sănătății, inclusiv la expunerea umană, și asigurarea legăturii acestora cu bazele de date privind parametrii de mediu, stilurile de viață, starea de sănătate și boli, la nivelul Uniunii și la nivel internațional;

—	promovarea sănătății și acțiunile de prevenire primară, inclusiv aspectele profesionale.

1.2.3.   Bolile netransmisibile și bolile rare

Bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile rare, reprezintă o provocare majoră pentru sănătate și pentru societate și necesită îmbunătățirea înțelegerii și a taxonomiei, precum și abordări mai eficace, inclusiv abordări bazate pe medicina personalizată (denumită și „medicina de precizie”), în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea, monitorizarea, tratamentul, reabilitarea și vindecarea, precum și o mai bună înțelegere a multimorbidității.

Linii generale

—	Înțelegerea mecanismelor care stau la baza dezvoltării bolilor netransmisibile, inclusiv a bolilor cardiovasculare;

—	studii longitudinale asupra populației pentru a sprijini înțelegerea parametrilor referitori la sănătate și la boli și pentru a ajuta la stratificarea populațiilor în sprijinul dezvoltării medicinei preventive;

—	instrumente și tehnici de diagnosticare pentru diagnosticarea timpurie și mai precisă și pentru un tratament adaptat la pacient, acordat în timp util, care să permită întârzierea sau inversarea evoluției bolii;

—	programe de prevenire și de depistare medicală, în conformitate cu recomandările OMS, ONU și ale Uniunii sau care depășesc aceste recomandări;

—	soluții integrate pentru automonitorizare, promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea afecțiunilor cronice și a multimorbidității, inclusiv a bolilor neurodegenerative și a celor cardiovasculare;

—	tratamente, remedii sau alte intervenții terapeutice, inclusiv tratamente farmacologice și nefarmacologice;

—	îngrijire paliativă;

—	domenii cu un grad ridicat de necesitate clinică nesatisfăcută, precum bolile rare, inclusiv cancerul pediatric;

—	evaluarea eficacității comparative a intervențiilor și a soluțiilor, inclusiv pe baza datelor din practica medicală reală;

—	cercetarea privind implementarea în scopul multiplicării intervențiilor medicale și al sprijinirii asimilării lor în cadrul politicilor și sistemelor de sănătate;

—	dezvoltarea cercetării și îmbunătățirea informațiilor despre bolile rare, precum și a îngrijirii și a tratamentului acestora, inclusiv prin intermediul medicinei personalizate.

1.2.4.   Bolile infecțioase, inclusiv bolile legate de sărăcie și bolile neglijate

Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru sănătatea mondială și necesită o cooperare internațională eficace la nivelul Uniunii și la nivel mondial. Acest lucru va implica înțelegerea, prevenirea, depistarea timpurie a focarelor, pregătirea pentru acestea și o reacție în domeniul cercetării la astfel de fenomene, tratarea și vindecarea bolilor infecțioase, inclusiv a bolilor legate de sărăcie și a bolilor neglijate, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene urmând Planul european de acțiune One Health („O singură sănătate”).

Linii generale

—	Înțelegerea mecanismelor privind infecțiile;

—

factorii determinanți ai apariției sau reapariției bolilor infecțioase și ai răspândirii lor, inclusiv transmiterea de la animal la om (zoonoză) sau din alte părți ale mediului (apă, sol, plante, alimente) la oameni, precum și impactul schimbărilor climatice și al evoluției ecosistemelor asupra dinamicii bolilor infecțioase;

—	previziunea, detectarea timpurie și rapidă, controlul și supravegherea bolilor infecțioase, a infecțiilor asociate asistenței medicale și a factorilor legați de mediu;

—	combaterea rezistenței la antimicrobiene, inclusiv epidemiologia, prevenirea și diagnosticarea, precum și dezvoltarea de noi antimicrobiene și vaccinuri;

—	vaccinuri, inclusiv platforme tehnologice pentru vaccinuri, metode de diagnosticare, tratamente și remedii pentru bolile infecțioase, inclusiv comorbidități și coinfecții;

—	abordarea gradului scăzut de vaccinare, înțelegerea reticenței față de vaccinare și consolidarea încrederii în vaccinuri;

—	pregătirea eficace pentru situații de urgență în materie de sănătate, măsuri și strategii de răspuns și de redresare, cu implicarea comunităților, și coordonarea măsurilor și a strategiilor respective la nivel regional, național și la nivelul Uniunii;

—	obstacolele din calea implementării și a asimilării intervențiilor medicale în practica clinică, precum și în sistemul de sănătate;

—

aspectele transfrontaliere ale bolilor infecțioase și provocările specifice din țările cu venituri mici și medii, precum SIDA, tuberculoza și bolile tropicale, inclusiv malaria, dar și provocările în ceea ce privește fluxurile migratorii și în ceea ce privește creșterea mobilității umane în general.

1.2.5.   Instrumente, tehnologii și soluții digitale pentru sănătate și îngrijire, inclusiv medicina personalizată

Tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății sunt vitale pentru sănătatea publică și au contribuit într-o mare măsură la îmbunătățirile importante realizate în Uniune în ceea ce privește calitatea vieții, a sănătății și a îngrijirii persoanelor. Prin urmare, proiectarea, dezvoltarea, producerea, implementarea și evaluarea unor instrumente și tehnologii adecvate, fiabile, sigure, ușor de utilizat și rentabile pentru sistemele de sănătate și îngrijire, ținând seama în mod corespunzător de nevoile persoanelor cu handicap și de îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare strategică de importanță majoră. Printre acestea se numără tehnologiile generice esențiale, de la noile biomaterii la biotehnologie, precum și la metodele bazate pe studiul celulelor individuale, multiomica și abordările bazate pe medicina sistemică, inteligența artificială (IA) și alte tehnologii digitale, care oferă îmbunătățiri semnificative față de tehnologiile existente și care stimulează competitivitatea și sustenabilitatea industriei legate de sănătate, contribuind la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană legată de sănătate este un sector economic critic ale Uniunii, reprezentând 3 % din produsul intern brut (PIB) și având 1,5 milioane de angajați. Părțile interesate relevante trebuie să fie implicate cât mai devreme posibil, dimensiunea netehnologică urmând a fi luată în considerare, pentru a asigura acceptabilitatea noilor tehnologii, metodologii și instrumente. Printre aceste părți interesate se numără cetățenii, furnizorii neatestați de servicii medicale și personalul medico-sanitar.

Linii generale

—	Instrumente și tehnologii pentru aplicații vizând întregul spectru al sănătății și orice indicație medicală relevantă, inclusiv tulburările funcționale;

—

instrumente și tehnologii integrate, dispozitive medicale, imagistică medicală, biotehnologie, nanomedicină și terapii avansate (inclusiv terapia celulară și genică), precum și soluții digitale pentru sănătatea și îngrijirea oamenilor, inclusiv IA, soluțiile mobile și serviciile de sănătate de la distanță; în același timp, abordând, atunci când este cazul, aspectele legate de rentabilitatea producției încă dintr-un stadiu incipient pentru a optimiza stadiul de industrializare și pentru ca potențialul de inovare să se concretizeze într-un produs medicamentos accesibil;

—

testarea, introducerea pe scară largă, optimizarea tehnologiilor și instrumentelor din domeniul sănătății și al îngrijirii, precum și achizițiile publice în domeniul inovării vizând astfel de tehnologii și instrumente, în condiții reale, inclusiv studiile clinice intervenționale, cercetarea privind implementarea, inclusiv diagnosticarea bazată pe medicina personalizată;

—	procese și servicii inovatoare pentru dezvoltarea, fabricarea și livrarea rapidă a instrumentelor și tehnologiilor din domeniul sănătății și al îngrijirii;

—	siguranța, eficacitatea, rentabilitatea, interoperabilitatea și calitatea instrumentelor și tehnologiilor pentru sănătate și îngrijire, precum și impactul lor etic, juridic și social, inclusiv aspectele legate de acceptarea socială;

—	știința reglementării și standarde pentru tehnologiile și instrumentele din domeniul sănătății și al îngrijirii;

—

gestionarea datelor din domeniul sănătății, inclusiv interoperabilitatea și integrarea datelor, metodele analitice și de vizualizare a acestora, procesele de luare a deciziilor, având la bază IA, extragerea de date, tehnologiile de lucru cu volume mari de date, bioinformatica și tehnologiile de calcul de înaltă performanță pentru a stimula medicina personalizată, inclusiv prevenirea, și pentru a optimiza parcursul în materie de sănătate.

1.2.6.   Sistemele de sănătate

Sistemele de sănătate constituie o valoare esențială a sistemelor sociale din Uniune, înregistrând 24 de milioane de angajați în sectorul sănătății și al asistenței sociale în 2017. O prioritate principală a statelor membre este de a face ca sistemele de sănătate să devină sigure și securizate, accesibile pentru toți, integrate, eficiente din punctul de vedere al costurilor, reziliente, durabile, de încredere și să ofere servicii relevante și la timp, precum și de a reduce inegalitățile, inclusiv prin valorificarea potențialului de inovare digitală și bazată pe date, în scopul îmbunătățirii sănătății și a îngrijirii orientate spre pacienți, pe baza unor infrastructuri europene de date deschise și sigure. Noile oportunități, cum ar fi implementarea tehnologiei 5G, conceptul de „gemeni digitali” și internetul obiectelor, vor face să progreseze transformarea digitală în domeniul sănătății și al îngrijirii.

Linii generale

—	Sprijinirea bazei de cunoștințe pentru reformarea sistemelor și a politicilor din domeniul sănătății din Europa și din afara acesteia;

—	noi modele și abordări în materie de sănătate și de îngrijire, inclusiv abordări bazate pe medicina personalizată, aspecte organizatorice și de gestionare, și transferabilitatea sau adaptarea acestora de la o țară sau regiune la alta;

—	îmbunătățirea evaluării tehnologiei din domeniul sănătății;

—	evoluția inegalităților în materie de sănătate și răspuns eficace la nivel de politici;

—	viitoarea forță de muncă din domeniul sănătății și necesitățile sale, inclusiv competențele digitale;

—

îmbunătățirea furnizării de informații oportune, fiabile, sigure și demne de încredere referitoare la sănătate și a utilizării sau a reutilizării datelor privind sănătatea, inclusiv fișe medicale electronice, acordându-se atenția cuvenită protecției datelor, inclusiv utilizării abuzive a informațiilor personale privind stilul de viață și sănătatea, securității, accesibilității, interoperabilității, standardelor, comparabilității și integrității;

—	reziliența sistemelor de sănătate în ceea ce privește absorbirea impactului crizelor și integrarea inovării revoluționare;

—

soluții pentru capacitarea cetățenilor și a pacienților, pentru automonitorizarea acestora și interacțiunea lor cu personalul medico-sanitar și cu profesioniștii din domeniul asistenței sociale, pentru îngrijiri mai integrate și o abordare centrată pe utilizator, luându-se în considerare accesul egal;

—	date, informații, cunoștințe și bune practici din cercetarea în domeniul sistemelor de sănătate la nivelul Uniunii și la nivel mondial, având ca punct de plecare cunoștințele și bazele de date existente.

2.   CLUSTERUL „CULTURĂ, CREATIVITATE ȘI SOCIETATE FAVORABILĂ INCLUZIUNII”

2.1.   Motivare

Uniunea întruchipează o modalitate unică de a combina creșterea economică cu ODD și cu politicile sociale, cu un grad ridicat de incluziune socială și cu valori comune precum democrația, drepturile omului, egalitatea de gen și bogăția diversității. Acest model evoluează constant și trebuie să abordeze provocările generate, printre altele, de globalizare și de schimbările tehnologice, precum și de creșterea inegalităților.

Uniunea trebuie să promoveze un model de creștere durabilă și favorabilă incluziunii, valorificând totodată beneficiile obținute ca urmare a progreselor tehnologice, consolidând încrederea în guvernanța democratică și promovând inovarea în acest domeniu, încurajând educația, combătând inegalitățile, șomajul, marginalizarea, discriminarea și radicalizarea, garantând respectarea drepturilor omului, promovând diversitatea culturală și patrimoniul cultural european și capacitându-i pe cetățeni prin inovarea socială. De asemenea, gestionarea migrației și integrarea migranților vor rămâne aspecte prioritare. Rolul C&I în domeniul științelor sociale, al științelor umaniste și al artelor, precum și în sectoarele culturale și creative în răspunsul la aceste provocări și în îndeplinirea obiectivelor Uniunii este fundamental. În special, aspectele legate de ȘSU sunt incluse în toate domeniile de intervenție ale acestui cluster.

Amploarea, complexitatea și caracterul intergenerațional și transnațional al acestor provocări necesită măsuri pe mai multe niveluri din partea Uniunii. Abordarea acestor aspecte sociale, politice, culturale și economice critice numai la nivel național ar implica riscul de utilizare ineficientă a resurselor, de adoptare a unor abordări fragmentate și a unor standardele diferite în materie de cunoștințe și de capacități.

Activitățile de C&I legate de acest cluster vor fi aliniate, în general, la prioritățile Uniunii în materie de schimbări democratice, locuri de muncă, creștere și investiții, justiție și drepturi fundamentale, migrație, precum și la prioritățile privind o uniune monetară europeană aprofundată și mai echitabilă și privind piața unică digitală. Aceste activități constituie un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă socială” și „o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală”. În acest fel se va sprijini, de asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale, precum și Pactul mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine. Vor fi exploatate sinergiile cu programul „Justiție” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și cu programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului (4), care sprijină activități în domeniul accesului la justiție, al drepturilor victimelor, al egalității de gen, al nediscriminării, al protecției datelor și al promovării cetățeniei europene, precum și cu programul „Europa creativă” și cu programul „Europa digitală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Erasmus, Erasmus+ și FSE+.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor ODD: ODD 1 – Fără sărăcie; ODD 3 – Sănătate și bunăstare; ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 – Egalitatea de gen; ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 10 – Reducerea inegalităților; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.

2.2.   Domenii de intervenție

2.2.1.   Democrația și guvernanța

Încrederea în democrație și în instituțiile politice consacrate pare să scadă. Deziluzionarea cu privire la politică este din ce în ce mai articulată de partidele antisistem și populiste și de revenirea la nativism. Această stare de fapt este agravată de inegalitățile socioeconomice, de fluxurile migratorii considerabile și de preocupările de securitate, printre altele. Reacția la provocările prezente și viitoare necesită o nouă reflecție privind modul în care instituțiile democratice de la toate nivelurile trebuie să se adapteze în contextul unei mai mari diversități, al concurenței economice la nivel mondial, al evoluțiilor tehnologice rapide și al digitalizării, în care experiența cetățenilor legată de discursurile, practicile și instituțiile democratice este esențială.

Linii generale

—	Istoria, evoluția și eficacitatea democrațiilor, la diferite niveluri și sub diferite forme; rolul educației și al politicilor culturale și de tineret ca pietre de temelie ale cetățeniei democratice;

—	rolul capitalului social și al accesului la cultură în consolidarea dialogului democratic, a participării civice și a societăților deschise și bazate pe încredere;

—

abordări inovatoare și responsabile pentru a sprijini transparența, accesibilitatea, capacitatea de reacție, răspunderea, credibilitatea, reziliența, eficacitatea și legitimitatea guvernanței democratice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, precum și a statului de drept;

—	strategii de abordare a populismului, a rasismului, a polarizării, a corupției, a extremismului, a radicalizării și a terorismului, precum și de includere, capacitare și implicare a cetățenilor;

—	analiza și dezvoltarea incluziunii sociale, economice și politice și a dinamicii interculturale în Europa și în afara acesteia;

—	o mai bună înțelegere a rolului standardelor jurnalistice și a conținutului generat de utilizatori într-o societate hiperconectată și dezvoltarea de instrumente pentru combaterea dezinformării;

—	rolul identităților multiculturale, inclusiv al celor spirituale, în raport cu democrația, cu cetățenia și cu angajamentul politic, precum și valorile fundamentale ale Uniunii, cum ar fi respectul, toleranța, egalitatea de gen, cooperarea și dialogul;

—	sprijinirea cercetării pentru a înțelege identitatea și apartenența la nivelul tuturor comunităților, regiunilor și națiunilor;

—	impactul progreselor tehnologice și științifice, inclusiv al volumelor mari de date, al rețelelor sociale online și al IA, asupra democrației, a vieții private și a libertății de exprimare;

—	democrația deliberativă, participativă și directă, guvernanța și cetățenia activă și favorabilă incluziunii, inclusiv dimensiunea digitală;

—

impactul inegalităților economice și sociale asupra participării politice și a guvernanței democratice și cercetarea privind măsura în care acesta poate contribui la reducerea inegalităților și la combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celei de gen, pentru a avea o democrație mai rezilientă;

—	dimensiunile umană, socială și politică ale criminalității, ale dogmatismului și ale radicalizării, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau potențial afectate;

—	combaterea dezinformării, a știrilor false și a discursurilor de incitare la ură și impactul acestora în modelarea spațiului public;

—	Uniunea ca actor internațional și regional în guvernanța multilaterală, inclusiv noi abordări ale diplomației științifice;

—	eficiența sistemelor de justiție și îmbunătățirea accesului la justiție pe baza independenței și a principiilor sistemului judiciar, precum și pe respectarea drepturilor omului, prin metode procedurale echitabile, eficiente și transparente, atât în materie civilă, cât și în materie penală.

2.2.2.   Cultură, patrimoniu cultural și creativitate

Sectoarele culturale și creative europene construiesc punți între arte, cultură, convingeri și experiențe spirituale și patrimoniu cultural, întreprinderi și tehnologie. Mai mult, industriile culturale și creative joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte de propagare inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul, mass-media și tehnologiile digitale și ingineria. Patrimoniul cultural face parte integrantă din sectoarele culturale și creative și reprezintă țesutul vieții noastre, fiind important pentru comunități, grupuri și societăți și oferind un sentiment de apartenență. El constituie legătura dintre trecutul și viitorul societăților noastre. O mai bună înțelegere a patrimoniului nostru cultural și a modului în care acesta este perceput și interpretat este esențială pentru crearea unei societăți favorabile incluziunii în Europa și în întreaga lume. Acesta constituie, de asemenea, o forță motrice a economiei europene și a economiilor naționale, regionale și locale și o sursă puternică de inspirație pentru industriile culturale și creative. Accesul, conservarea, protejarea și restaurarea, interpretarea și valorificarea întregului potențial al patrimoniului nostru cultural reprezintă provocări cruciale, atât în prezent, cât și pentru generațiile viitoare. Patrimoniul cultural, material și imaterial, este principala materie primă și sursă de inspirație pentru arte, pentru artizanatul tradițional, pentru sectoarele culturale, creative și antreprenoriale care reprezintă vectori ai creșterii economice durabile, ai creării de noi locuri de muncă și ai comerțului exterior. În acest sens, atât inovarea, cât și reziliența patrimoniului cultural trebuie să fie luate în considerare în colaborare cu comunitățile locale și cu părțile interesate relevante. Patrimoniul cultural poate servi, de asemenea, ca agent al diplomației culturale și ca factor de formare a identității și de coeziune culturală și socială.

Linii generale

—	Studii de patrimoniu și științele din acest domeniu, cu tehnologii de vârf și metodologii inovatoare, inclusiv digitale;

—	accesul la patrimoniul cultural și partajarea acestuia, cu ajutorul unor modele și utilizări inovatoare și al unor modele de gestionare participativă;

—

cercetarea vizând accesibilitatea patrimoniului cultural prin intermediul noilor tehnologii, cum ar fi serviciile de cloud, inclusiv un spațiu de colaborare în domeniul patrimoniului cultural european, fără a se limita însă la acesta, precum și încurajarea și facilitarea transmiterii know-how-ului și a competențelor; aceasta va fi precedată de o evaluare a impactului;

—	modele de afaceri durabile pentru consolidarea bazelor financiare ale sectorului patrimoniului;

—	crearea de legături între patrimoniul cultural și sectoarele creative emergente, inclusiv mass-media interactivă, și inovarea socială;

—	contribuția patrimoniului cultural la dezvoltarea durabilă, prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și regenerarea peisajelor culturale și prin transformarea Uniunii într-un laborator pentru inovarea bazată pe patrimoniu și pentru turismul cultural durabil;

—	conservarea, protejarea, consolidarea, reabilitarea și gestionarea durabilă a patrimoniului cultural și lingvistic, inclusiv prin utilizarea aptitudinilor și a meșteșugurilor tradiționale sau a tehnologiilor de vârf, inclusiv a celor digitale;

—	influența amintirilor culturale, a tradițiilor, a modelelor comportamentale, a percepțiilor, a convingerilor, a valorilor, a sentimentului de apartenență și a identităților; rolul culturii și al patrimoniului cultural în societățile multiculturale și modelele de incluziune și excluziune culturală.

2.2.3.   Transformările sociale și economice

Societățile europene suferă transformări socioeconomice și culturale profunde, în special ca urmare a globalizării și a inovațiilor tehnologice. În același timp s-a produs o creștere a inegalităților în materie de venituri în majoritatea țărilor europene (6). Sunt necesare politici orientate spre viitor, cu scopul de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, egalitatea de gen, bunăstarea și reducerea inegalităților, de a spori productivitatea (incluzând progrese în ceea ce privește măsurarea acesteia), de a aborda inegalitățile socio-spațiale și de a promova capitalul uman, de a înțelege și răspunde provocărilor privind migrația și integrarea și de a sprijini solidaritatea între generații, dialogul intercultural și mobilitatea socială. Sunt necesare sisteme de educație și de formare accesibile, favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru un viitor mai echitabil și mai prosper.

Linii generale

—

O bază de cunoștințe pentru consultanța în materie de investiții și de politici, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională, pentru competențe cu valoare adăugată, productivitate, mobilitate socială, creștere, inovare socială și crearea de locuri de muncă; rolul educației și al formării profesionale în abordarea inegalităților și în sprijinirea incluziunii, inclusiv în prevenirea eșecului școlar;

—	sustenabilitatea socială dincolo de indicatorii exclusivi ai PIB-ului, în special noi modele economice și de afaceri și noi tehnologii financiare;

—	instrumente statistice și alte instrumente economice în scopul unei mai bune înțelegeri a creșterii și a inovării, în contextul unei creșteri lente a productivității sau al unor schimbări economice structurale;

—	noi modele de guvernanță în domenii economice și instituții de piață emergente;

—

noi tipuri de activități, rolul muncii, îmbunătățirea competențelor, tendințe și schimbări pe piața forței de muncă și veniturile în societatea modernă, precum și efectele acestora asupra distribuției veniturilor, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, medii de lucru, nediscriminarea, inclusiv egalitatea de gen și incluziunea socială;

—	o mai bună înțelegere a schimbărilor societale din Europa și a impactului acestora;

—	efectele transformărilor sociale, tehnologice și economice asupra accesului la o locuință sigură, sănătoasă, accesibilă financiar și durabilă;

—	sistemele fiscale și de prestații sociale, împreună cu politicile privind securitatea socială și investițiile sociale, în vederea eliminării inegalităților într-un mod echitabil și durabil și a abordării impactului tehnologiei, ale demografiei și ale diversității;

—	modele de dezvoltare și creștere durabile și favorabile incluziunii pentru mediul urban, semiurban și rural;

—

înțelegerea mobilității umane și a efectelor acesteia în contextul transformărilor sociale și economice, luate în considerare la nivel mondial și local, pentru o mai bună guvernanță în materie de migrație, respectarea diferențelor, integrarea pe termen lung a migranților, inclusiv a refugiaților, și impactul intervențiilor de politică conexe; respectarea angajamentelor internaționale și a drepturilor omului, precum și aspectele legate de ajutorul pentru dezvoltare și de cooperare; sporirea și îmbunătățirea accesului la educație de calitate, la formare profesională, la piața forței de muncă, la cultură, la servicii de asistență, precum și la cetățenia activă și incluzivă, în special pentru persoanele vulnerabile, inclusiv migranții;

—	abordarea provocărilor majore legate de modelele europene privind coeziunea socială, imigrația, integrarea, schimbările demografice, îmbătrânirea, handicapul, educația, sărăcia și excluziunea socială;

—	strategii avansate și metode inovatoare vizând egalitatea de gen în toate domeniile sociale, economice și culturale, precum și pentru a aborda prejudecățile de gen și violența bazată pe gen;

—

sisteme de educație și formare profesională care să promoveze și să utilizeze în mod optim transformarea digitală din Uniune și care, în plus, să poată gestiona riscurile generate de interconectarea globală și de inovațiile tehnologice, în special riscurile emergente online, preocupările legate de etică, inegalitățile socioeconomice și schimbările radicale din cadrul piețelor;

—	modernizarea sistemelor de guvernanță și de gestionare ale autorităților publice, cu scopul de a implica cetățenii și de a răspunde așteptărilor acestora legate de furnizarea serviciilor, transparență, accesibilitate, deschidere, răspundere și orientarea către utilizator.

3.   CLUSTERUL „SECURITATEA CIVILĂ PENTRU SOCIETATE”

3.1.   Motivare

Cooperarea europeană a contribuit la o epocă de pace, stabilitate și prosperitate fără precedent pe continentul european. Cu toate acestea, Europa trebuie să răspundă provocărilor generate de amenințări persistente la adresa securității societății noastre din ce în ce mai complexe și digitalizate. Atacurile teroriste și radicalizarea, precum și atacurile cibernetice și amenințările hibride ridică probleme de securitate majore și pun o presiune deosebită asupra societăților. Amenințările noi, emergente, la adresa securității, care se profilează în viitorul apropiat din cauza noilor tehnologii, necesită, de asemenea, atenție. Securitatea și prosperitatea viitoare depind de îmbunătățirea capacităților de protejare a Europei împotriva unor astfel de amenințări. Acestea nu pot fi abordate doar prin mijloace tehnologice, ci necesită cunoștințe despre oameni, istoria, cultura și comportamentul acestora și includ considerații etice cu privire la echilibrul dintre securitate și libertate. În plus, Europa trebuie să își asigure independența în ceea ce privește tehnologiile critice din punctul de vedere al securității și să sprijine dezvoltarea unor tehnologii revoluționare în domeniul securității.

Cetățenii europeni, instituțiile de stat, organismele Uniunii și economia trebuie să fie protejate împotriva amenințărilor continue reprezentate de terorism și criminalitatea organizată, inclusiv traficul cu arme de foc, traficul de droguri, traficul de ființe umane și de bunuri culturale. Dimensiunile umană și socială ale criminalității și radicalizării violente necesită o mai bună înțelegere, pentru a se îmbunătăți politicile publice în materie de securitate. Consolidarea protecției și a securității printr-o mai bună gestionare a frontierelor, inclusiv a frontierelor maritime și terestre, este, de asemenea, esențială. Criminalitatea cibernetică este în creștere și riscurile conexe se diversifică, în paralel cu digitalizarea economiei și a societății. Europa trebuie să își continue eforturile de îmbunătățire a securității cibernetice, a protecției vieții private în mediul digital, a protecției datelor cu caracter personal, precum și eforturile de combatere a răspândirii de informații false și dăunătoare, pentru a proteja stabilitatea democratică, socială și economică. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a limita efectele asupra vieții și a condițiilor de trai provocate de fenomenele meteorologice extreme, care se intensifică din cauza schimbărilor climatice, precum inundațiile, furtunile, valurile de căldură sau secetele care conduc la incendii forestiere și la degradarea terenurilor, precum și alte dezastre naturale, ca de exemplu cutremurele. Dezastrele, fie naturale, fie cauzate de om, pot periclita funcții societale importante și infrastructuri critice, cum ar fi comunicarea, sănătatea, alimentele, apa potabilă, aprovizionarea cu energie, transporturile, securitatea și guvernarea.

Acest cluster necesită atât cercetare tehnică, cât și cercetare în ceea ce privește factorii umani implicați pentru îmbunătățirea rezilienței în fața dezastrelor, inclusiv, după caz, testarea de aplicații, formare, precum și igienă cibernetică și educație cibernetică. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a evalua rezultatele cercetării în domeniul securității și pentru a promova adoptarea acestora.

Acest cluster va urmări crearea de sinergii, în special cu următoarele programe: Fondul pentru securitate internă, Fondul de gestionare integrată a frontierelor și programul „Europa digitală”. Acesta va urmări de asemenea îmbunătățirea cooperării în materie de C&I între agențiile și organizațiile interguvernamentale, inclusiv prin mecanisme de schimb și consultare, de exemplu în domeniul de intervenție „Protecția și securitatea”.

Cercetarea în domeniul securității face parte din răspunsul cuprinzător mai amplu al Uniunii la amenințările la adresa securității. Aceasta contribuie la procesul de dezvoltare a capacităților prin faptul că permite disponibilitatea în viitor a unor tehnologii, tehnici și aplicații care să elimine lacunele în materie de capacități identificate de factorii de decizie, precum și de practicieni și de organizațiile societății civile. Finanțarea cercetării prin programul-cadru precedent al Uniunii a reprezentat deja aproximativ 50 % din totalul finanțării publice alocate pentru cercetarea în domeniul securității în Uniune. Se vor folosi la maximum instrumentele disponibile, inclusiv programul spațial al Uniunii instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (EGNOS și Galileo, Copernicus, cunoașterea situației spațiale și comunicarea guvernamentală prin satelit). Deși activitățile de C&I din cadrul programului specific vor fi axate exclusiv pe aplicațiile civile, se va urmări coordonarea cu cercetarea în domeniul apărării finanțată de Uniune în vederea consolidării sinergiilor, recunoscând că există domenii de tehnologie cu dublă utilizare. Se evită duplicarea în materie de finanțare. Colaborarea transfrontalieră contribuie la dezvoltarea unei piețe unice europene a securității și la îmbunătățirea performanței industriale, punând astfel bazele autonomiei Uniunii. Se va acorda atenția cuvenită înțelegerii și percepției oamenilor asupra securității.

Cercetarea în domeniul securității reprezintă un răspuns la angajamentul asumat în cadrul Agendei de la Roma de a depune eforturi cu scopul de a realiza „o Europă sigură și securizată”, contribuind la o uniune a securității veritabilă și eficace.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor ODD: ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice.

3.1.1.   Societăți reziliente la dezastre

Dezastrele pot apărea din mai multe surse, fie naturale, fie cauzate de om, inclusiv cele generate de atacuri teroriste, fenomene climatice și alte fenomene extreme (inclusiv creșterea nivelului mărilor). Respectivele surse includ în special incendii forestiere, valuri de căldură, inundații, secete, deșertificare, cutremure, tsunamiuri și fenomene vulcanice, crize hidrologice, fenomene meteorologice din spațiu, dezastre industriale și din domeniul transporturilor și evenimente chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), precum și de riscurile în cascadă rezultate. Scopul este de a preveni și de a reduce pierderea de vieți omenești, daunele aduse sănătății și mediului, traumele, precum și daunele economice și materiale cauzate de dezastre și de a asigura securitatea alimentară, securitatea aprovizionării cu medicamente, securitatea serviciilor medicale și securitatea apei, pe lângă îmbunătățirea înțelegerii și reducerea riscurilor de dezastre și accelerarea redresării în urma dezastrelor. Acest lucru implică acoperirea întregului spectru al gestionării crizelor: de la prevenire și formare la gestionarea crizelor și la gestionarea și reziliența în perioada de după criză.

Linii generale

—	Tehnologii, capacități și guvernanță pentru personalul de primă intervenție pentru operațiuni de urgență în situații de criză, de dezastru și în urma dezastrelor și faza inițială de redresare;

—

capacitățile societății de a preveni, gestiona și reduce mai eficient riscul de dezastre, inclusiv prin soluții bazate pe natură, prin consolidarea capacităților de prognozare, a prevenirii, a pregătirii și a răspunsului la riscurile existente și noi și la efectele în lanț, evaluarea impactului și o mai bună înțelegere a factorului uman în strategiile de gestionare a riscurilor și de comunicare a riscurilor;

—

sprijinirea într-o manieră mai eficace a filosofiei privind o mai bună reconstrucție care stă la baza Cadrului de acțiune de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre 2015-2030, printr-o mai bună înțelegere a redresării în urma dezastrelor și cercetare în vederea unei evaluări mai eficace a riscurilor în urma dezastrelor;

—	interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră și o piață integrată a Uniunii.

3.1.2.   Protecția și securitatea

Este necesar să se asigure protecția cetățenilor și un răspuns la amenințările la adresa securității generate de activități infracționale, inclusiv teroriste, și la amenințările hibride; să se asigure protecția persoanelor, a spațiilor publice și a infrastructurii critice, atât împotriva atacurilor fizice (inclusiv materiale chimice, biologice, radiologice, nucleare și explozive (CBRN-E)), cât și a atacurilor cibernetice; să fie combătute terorismul și radicalizarea violentă, inclusiv prin înțelegerea și abordarea ideilor și convingerilor teroriștilor; să se prevină și să se combată criminalitatea gravă, inclusiv criminalitatea cibernetică, și criminalitatea organizată (cum ar fi pirateria și contrafacerea produselor); să se acorde sprijin victimelor; să fie urmărite fluxurile financiare ilicite; să se dezvolte noi capacități criminalistice; să fie sprijinită utilizarea datelor în scopul asigurării aplicării legii și să se asigure protecția datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a aplicării legii; să se consolideze capacitățile de protecție a frontierelor, să fie sprijinită gestionarea frontierelor aeriene, terestre și maritime ale Uniunii pentru fluxurile de persoane și mărfuri și să se înțeleagă factorul uman în toate aceste amenințări la adresa securității, precum și în prevenirea și atenuarea acestora. Este esențial să se mențină flexibilitatea pentru a răspunde cu rapiditate la provocări noi și neprevăzute în materie de securitate care pot apărea.

Linii generale

—

Abordări și tehnologii inovatoare pentru practicienii din domeniul securității (cum ar fi forțele de poliție, pompierii, serviciile medicale, poliția de frontieră și garda de coastă, birourile vamale), în special în contextul transformării digitale și al interoperabilității forțelor de securitate, a operatorilor de infrastructură, a organizațiilor societății civile și a celor care gestionează spații deschise;

—	analiza fenomenelor infracționale transfrontaliere, metode avansate prin care schimbul de date și colectarea datelor se efectuează în mod rapid, fiabil, standardizat și îmbunătățit din punctul de vedere al protecției vieții private, precum și bune practici;

—

dimensiunile umană și socioeconomică ale criminalității și ale radicalizării violente, în legătură cu persoanele implicate sau potențial implicate în astfel de comportamente, precum și cu cele afectate sau potențial afectate, inclusiv înțelegerea și combaterea ideilor și convingerilor teroriste, precum și a infracțiunilor bazate pe gen, orientare sexuală sau discriminare rasială;

—

analiza aspectelor de securitate ale noilor tehnologii, cum ar fi secvențierea ADN-ului, editarea genomului, nanomaterialele și materialele funcționale, IA, sistemele autonome, dronele, robotica, informatica cuantică, criptomonedele, imprimarea 3D și dispozitivele portabile, tehnologia blockchain, precum și creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor, a autorităților publice și a industriei, în vederea prevenirii apariției de noi riscuri de securitate și a reducerii riscurilor existente, inclusiv a celor generate de aceste noi tehnologii;

—	îmbunătățirea capacităților prospective și de analiză pentru elaborarea politicilor și la nivel strategic în ceea ce privește amenințările la adresa securității;

—	protecția infrastructurilor critice, precum și a spațiilor deschise și publice împotriva amenințărilor fizice, digitale și hibride, inclusiv a efectelor schimbărilor climatice;

—	monitorizarea și combaterea dezinformării și a știrilor false cu implicații pentru securitate, inclusiv dezvoltarea unor capacități de detectare a surselor de manipulare;

—	dezvoltarea tehnologică pentru aplicații civile, cu posibilitatea de a consolida, după caz, interoperabilitatea dintre forțele de protecție civilă și forțele militare;

—	interoperabilitatea echipamentelor și a procedurilor, pentru a facilita cooperarea operațională transfrontalieră, interguvernamentală și între agenții și pentru a dezvolta o piață integrată a Uniunii;

—

dezvoltarea de instrumente și metode pentru o gestionare integrată eficace și eficientă a frontierelor, în special pentru a spori capacitatea de reacție, și o capacitate îmbunătățită de a monitoriza traversările frontierelor externe, în vederea îmbunătățirii detectării riscurilor, a răspunsului la incidente și a prevenirii criminalității;

—	detectarea activităților frauduloase la punctele de trecere a frontierei și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv identificarea documentelor false sau manipulate în alt mod și detectarea traficului de ființe umane și de bunuri ilicite;

—	asigurarea protecției datelor cu caracter personal în cadrul activităților de asigurare a respectării legii, având în vedere, în special, rapidele evoluții tehnologice, inclusiv confidențialitatea și integritatea informațiilor, precum și trasabilitatea și prelucrarea tuturor tranzacțiilor;

—	elaborarea de tehnici pentru identificarea produselor contrafăcute, pentru consolidarea protecției pieselor și mărfurilor originale și pentru controlul produselor transportate.

3.1.3.   Securitatea cibernetică

Activitățile cibernetice ostile amenință nu numai economiile noastre, ci și însăși funcționarea democrațiilor, a libertăților și a valorilor noastre. Amenințările cibernetice sunt adesea infracționale, motivate de profit, dar pot fi, de asemenea, politice și strategice. Securitatea, libertatea, democrația și prosperitatea noastră viitoare depind de îmbunătățirea capacității noastre de a proteja Uniunea împotriva amenințărilor cibernetice. Transformarea digitală necesită îmbunătățirea substanțială a securității cibernetice, pentru a asigura protecția numărului enorm de dispozitive ce țin de internetul obiectelor care sunt preconizate a fi conectate la internet, precum și funcționarea în condiții de siguranță a rețelelor și a sistemelor informatice, inclusiv pentru rețelele electrice, furnizarea și distribuția de apă potabilă, vehicule și sistemele de transport, spitale, finanțe, instituții publice, fabrici și locuințe. Europa trebuie să consolideze reziliența la atacurile cibernetice și să creeze mecanisme eficace de disuasiune în spațiul cibernetic, asigurându-se, în același timp, că protecția datelor și libertatea cetățenilor sunt consolidate. Este în interesul Uniunii să se asigure că dezvoltă și menține capacități strategice esențiale în domeniul securității cibernetice pentru a securiza piața unică digitală și în special pentru a asigura protecția rețelelor critice și a sistemelor informatice critice și pentru a furniza servicii majore de securitate cibernetică. Uniunea trebuie să fie în măsură să își securizeze în mod autonom activele digitale și să concureze pe piața mondială a securității cibernetice.

Linii generale

—	Tehnologii de-a lungul lanțului valoric digital (de la componente sigure și criptografie cu rezistență cuantică la software și rețele cu capacitate de autoregenerare);

—

tehnologii, metode, standarde și bune practici pentru a aborda amenințările la adresa securității cibernetice, anticipând nevoile viitoare și susținând o industrie europeană competitivă, inclusiv instrumente de identificare electronică, de detectare a amenințărilor și de igienă cibernetică, precum și resurse de formare și educație;

—	o colaborare deschisă pentru o rețea europeană și un centru european de competențe în materie de securitate cibernetică.

4.   CLUSTERUL „DEZVOLTAREA DIGITALĂ, INDUSTRIA ȘI SPAȚIUL”

4.1.   Motivare

Pentru a asigura competitivitatea industrială și capacitatea de a aborda provocările globale în perspectivă, Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea tehnologică și capacitățile științifice, tehnologice și industriale în domeniile-cheie care stau la baza transformării economiei noastre, a locului de muncă și a societății.

Industria Uniunii asigură unul din cinci locuri de muncă și două treimi din investițiile în cercetare și dezvoltare ale sectorului privat și generează 80 % din exporturile Uniunii. Un nou val de inovare, implicând o fuzionare a tehnologiilor fizice și digitale, va genera oportunități uriașe pentru industria Uniunii și va îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din Uniune.

Digitalizarea reprezintă un factor determinant major. Având în vedere faptul că aceasta continuă într-un ritm rapid în toate sectoarele, investițiile în domenii prioritare, de la IA de încredere la internetul de următoare generație, tehnica de calcul de înaltă performanță, fotonica, tehnologiile cuantice, microelectronica sau nanoelectronica și robotica, devin esențiale pentru soliditatea economiei noastre și pentru durabilitatea societății noastre. Investițiile în tehnologii digitale, precum și producerea și utilizarea acestora oferă un impuls major creșterii economice în Uniune, reprezentând o creștere de 30 % din PIB-ul Uniunii în perioada 2001-2011. În acest context, rolul IMM-urilor rămâne fundamental în Uniune, în ceea ce privește atât creșterea economică, cât și locurile de muncă. Adoptarea digitalului în rândul IMM-urilor promovează competitivitatea și durabilitatea.

Tehnologiile generice esențiale (8) stau la baza fuzionării mediului digital cu cel fizic, care reprezintă un element esențial pentru acest nou val de inovare la nivel mondial. Investițiile în cercetare, dezvoltarea, demonstrarea și implementarea tehnologiilor generice esențiale, precum și asigurarea unei aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile cu materii prime și materiale avansate vor asigura autonomia strategică a Uniunii și vor ajuta industria Uniunii să își reducă în mod semnificativ amprenta de carbon și amprenta de mediu.

Vor fi urmărite, după caz, și tehnologii viitoare și emergente specifice.

Spațiul prezintă o importanță strategică; aproximativ 10 % din PIB-ul Uniunii depinde de utilizarea serviciilor spațiale. Uniunea dispune de un sector spațial de anvergură mondială, cu o industrie solidă de fabricare a sateliților și un sector dinamic al serviciilor în aval. Spațiul oferă instrumente importante pentru monitorizare, comunicare, navigație și supraveghere și deschide numeroase oportunități de afaceri, în special în combinație cu tehnologiile digitale și cu alte surse de date. Uniunea trebuie să profite din plin de aceste oportunități, prin exploatarea la maximum a potențialului programelor sale spațiale Copernicus, EGNOS și Galileo, precum și prin protejarea infrastructurilor spațiale și terestre împotriva amenințărilor din spațiu.

Uniunea are posibilitatea unică de a fi un lider mondial și de a-și mări cota pe piețele mondiale, prin demonstrarea modului în care transformarea digitală, poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice esențiale și al celor spațiale, tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și competitivitatea se pot consolida reciproc prin intermediul excelenței științifice și tehnologice.

Pentru ca economia circulară, digitalizată, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de altă natură să devină realitate, sunt necesare măsuri la nivelul Uniunii, din cauza complexității lanțurilor valorice, a caracterului sistemic și multidisciplinar al tehnologiilor și a costurilor ridicate aferente dezvoltării acestora, precum și din cauza naturii intersectoriale a problemelor care trebuie abordate. Uniunea trebuie să se asigure că toți actorii din sectorul industrial și societatea în general pot beneficia de tehnologii avansate și curate și de digitalizare. Dezvoltarea de tehnologii în sine nu este suficientă. Înțelegerea societală a acestor tehnologii și evoluții este esențială pentru implicarea utilizatorilor finali și realizarea schimbărilor comportamentale.

Infrastructurile orientate către industrie, inclusiv liniile-pilot, vor ajuta întreprinderile din Uniune, în special IMM-urile, să implementeze aceste tehnologii și să își îmbunătățească performanța în materie de inovare și pot fi de asemenea facilitate de alte programe ale Uniunii.

O implicare solidă a industriei și a societății civile este esențială pentru stabilirea priorităților și dezvoltarea agendelor de C&I, sporind mobilizarea finanțării publice prin investiții private și publice și asigurând asimilarea mai bună a rezultatelor. Înțelegerea și acceptarea la nivel societal, inclusiv luarea în considerare a proiectării produselor, bunurilor și serviciilor, reprezintă elemente esențiale pentru reușită, la fel ca o nouă agendă pentru competențe relevante pentru industrie și pentru standardizarea în acest sector.

Reunirea activităților legate de tehnologiile digitale, spațiale și generice esențiale, precum și aprovizionarea durabilă cu materii prime vor permite o abordare mai sistemică și o transformare digitală și industrială mai rapidă și mai profundă. Se va asigura astfel faptul că C&I în aceste domenii contribuie la politicile Uniunii în domeniul industriei, al digitalizării, al mediului, al energiei și climei, al economiei circulare, al materiilor prime și materialelor avansate și al spațiului, precum și la punerea în aplicare a acestor politici.

Se va asigura complementaritatea cu activitățile desfășurate în cadrul altor programe ale Uniunii și în special în cadrul programului Europa digitală și al Programului spațial al Uniunii, cu respectarea delimitării dintre programe și evitarea suprapunerilor.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor ODD: ODD 8 – Muncă decentă și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice.

4.2.   Domenii de intervenție

4.2.1.   Tehnologiile de producție

Industria prelucrătoare reprezintă un factor determinant major al ocupării forței de muncă și al prosperității în Uniune, producând peste trei sferturi din exporturile mondiale ale Uniunii și oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă directe și indirecte. Principala provocare pentru industria prelucrătoare a Uniunii este de a rămâne competitivă la nivel mondial, prin realizarea de produse mai inteligente și mai personalizate, cu valoare adăugată ridicată, fabricate cu costuri mult mai mici în materie de energie și de resurse materiale și care au o amprentă de carbon și de mediu redusă. De asemenea, contribuțiile sectoarelor culturale și creative, precum și perspectivele din domeniul științelor sociale și umaniste asupra relației dintre tehnologie și oameni în cadrul procesului de producție vor fi esențiale pentru a contribui la generarea de valoare adăugată. Va fi studiat, de asemenea, impactul asupra vieții profesionale și a ocupării forței de muncă.

Linii generale

—

Tehnologii de producție revoluționare precum producția biotehnologică, fabricația aditivă, robotica industrială, colaborativă, flexibilă și inteligentă, sistemele de producție umane integrate, promovate de asemenea prin intermediul unei rețele a Uniunii de infrastructuri orientate către industrie, care furnizează servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria Uniunii;

—

inovații revoluționare care utilizează diferite tehnologii generice de-a lungul întregului lanț valoric. Printre exemple se numără tehnologiile convergente, IA, „gemenii digitali”, analiza datelor, tehnologiile de control, tehnologiile bazate pe senzori, robotica industrială, colaborativă și inteligentă, sistemele centrate pe om, producția biotehnologică, tehnologiile bazate pe baterii avansate și tehnologiile bazate pe hidrogen, inclusiv hidrogen provenit din surse regenerabile, precum și tehnologiile bazate pe pile de combustie, tehnologiile avansate cu plasmă și laser;

—	competențe, spații de lucru și întreprinderi pe deplin adaptate la noile tehnologii, în conformitate cu valorile sociale europene;

—

instalații de fabricație cognitive flexibile, de înaltă precizie, fără defecte, puțin poluante și care generează puține deșeuri, durabile și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, în conformitate cu abordarea privind economia circulară, precum și sisteme de producție inteligente și eficiente din punct de vedere energetic, care să răspundă nevoilor clienților;

—	inovații revoluționare în domeniul tehnicilor de explorare a șantierelor de construcții, în scopul automatizării depline a utilajelor de asamblare la fața locului și de producție a componentelor prefabricate.

4.2.2.   Tehnologiile digitale esențiale, inclusiv tehnologiile cuantice

Menținerea și dezvoltarea autonomă a unor capacități solide de proiectare și de producție în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi microelectronica și nanoelectronica, microsistemele, fotonica, software-ul și sistemele ciber-fizice și integrarea acestora, precum și materialele avansate necesare pentru aceste aplicații vor fi esențiale pentru o Uniune competitivă, centrată pe cetățeni și socială.

Linii generale

—

Microelectronică și nanoelectronică, inclusiv concepte de proiectare și prelucrare, componente și echipamente de producție care să răspundă cerințelor specifice ale transformării digitale și provocărilor globale, în ceea ce privește performanța, funcționalitatea, consumul de energie și de materiale și integrarea;

—

tehnologii eficiente și securizate de detecție și acționare și cointegrarea acestora cu unități de calcul, ca factor favorizant al industriei și al internetului obiectelor, inclusiv soluții inovatoare privind materiale flexibile și corespunzătoare pentru obiecte care pot interacționa ușor cu oamenii;

—	tehnologii ca alternative la nanoelectronică, cum ar fi informatica, transmisia și detecția cuantice integrate, precum și componentele de calcul neuromorfe și spintronica, sau tehnologii care vin în completarea nanoelectronicii;

—

arhitecturi și acceleratoare de calcul, procesoare cu consum redus de energie pentru o gamă largă de aplicații, inclusiv sisteme informatice neuromorfe care alimentează aplicații de IA, calcul de vârf, digitalizarea industriei, volumele mari de date și tehnologia de tip cloud computing, energia inteligentă și mobilitatea conectată și automatizată;

—	proiectarea hardware-ului de calcul astfel încât să ofere garanții solide de execuție fiabilă, având integrate măsuri de protecție a vieții private și a securității pentru datele de intrare și ieșire, informatică cuantică, precum și instrucțiuni de procesare și interfețe om-mașină adecvate;

—	tehnologii în domeniul fotonicii care să faciliteze crearea de aplicații, cu progrese revoluționare în ceea ce privește funcționalitatea, integrarea și performanța;

—	tehnologii de inginerie a rețelelor și a sistemelor de control, care să sprijine sisteme flexibile, evolutive și complet autonome în vederea realizării unor aplicații fiabile care să interacționeze cu mediul fizic și cu oamenii, inclusiv în domeniile industriale și în cele critice pentru siguranță;

—	tehnologii de software, pentru a îmbunătăți calitatea, securitatea cibernetică și fiabilitatea software-ului și durata serviciilor, a spori productivitatea în materie de dezvoltare și a introduce în software și arhitectura acestuia IA și reziliență integrate;

—	tehnologii emergente de extindere a tehnologiilor digitale.

4.2.3.   Tehnologiile generice emergente

Tehnologiile generice esențiale și-au demonstrat potențialul de a stimula inovarea în și între mai multe sectoare (9). Pentru a facilita dezvoltarea unor noi tehnologii generice și a alimenta fluxul de inovare, temele de cercetare transformațională trebuie să fie identificate și sprijinite de la un stadiu incipient de explorare la demonstrații în aplicații-pilot. În plus, comunitățile emergente, adesea interdisciplinare, trebuie să fie asistate pentru a ajunge la o masă critică, care să le permită să dezvolte în mod sistematic și să aducă la maturitate tehnologii promițătoare. Obiectivul este de a aduce tehnologiile generice emergente la niveluri de maturitate care să permită includerea în foile de parcurs privind C&I în sectorul industrial.

Linii generale

—	Sprijinirea tendințelor viitoare și emergente în ceea ce privește tehnologiile generice esențiale;

—	sprijinirea comunităților emergente care implică încă de la început o abordare centrată pe om;

—	evaluarea potențialului disruptiv al noilor tehnologii industriale emergente și a impactului acestora asupra oamenilor, a industriei, a societății și a mediului, construind interfețe cu foi de parcurs industriale;

—	extinderea bazei industriale pentru adoptarea tehnologiilor și a inovării cu potențial revoluționar, inclusiv dezvoltarea de resurse umane și în contextul global.

4.2.4.   Materialele avansate

Uniunea este un lider mondial în domeniul materialelor avansate și al proceselor conexe, care reprezintă 20 % din baza sa industrială și se află la originea a aproape tuturor lanțurilor valorice, prin transformarea materiilor prime. Pentru a rămâne competitivă și a satisface nevoile cetățenilor privind materiale durabile, sigure și avansate, Uniunea trebuie să investească în cercetarea privind materiale noi, inclusiv biomaterii și materiale de construcție inovatoare și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, și trebuie să îmbunătățească durabilitatea și capacitatea de reciclare a materialelor, să reducă amprenta de carbon și amprenta de mediu și să impulsioneze inovarea industrială transsectorială, prin sprijinirea noilor aplicații în toate sectoarele industriale. În plus, materialele avansate au un impact enorm în ceea ce privește nevoile cetățenilor.

Linii generale

—

Materiale [inclusiv polimeri, biomaterii, nanomateriale, materiale bidimensionale, materiale inteligente și multimateriale (inclusiv materiale lignocelulozice), materiale compozite, metale și aliaje] și materiale avansate (de exemplu materiale bazate pe tehnologia cuantică, materiale inteligente, fotonice și supraconductoare) care să fie concepute cu proprietăți și funcționalități noi și să respecte cerințele de reglementare (fără a cauza însă creșterea presiunilor asupra mediului de-a lungul întregului lor ciclu de viață, de la fabricare la utilizare sau scoatere din uz);

—

procese și producție integrate ale materialelor, care să urmărească o abordare etică și orientată către client, inclusiv activități prenormative și evaluări ale ciclului de viață, procurarea și gestionarea materiilor prime, durabilitatea, capacitatea de reutilizare și de reciclare, siguranța, evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu și gestionarea riscurilor;

—	factori care permit crearea de materiale avansate, precum caracterizarea (de exemplu pentru asigurarea calității), modelarea și simularea, experimentarea și dezvoltarea;

—

un ecosistem inovator al Uniunii de infrastructuri tehnologice (10), în rețea și accesibil tuturor părților interesate relevante, identificat și prioritizat în acord cu statele membre, care să furnizeze servicii pentru a accelera transformarea tehnologică și asimilarea de către industria Uniunii, în special de către IMM-uri; acest ecosistem inovator va cuprinde toate tehnologiile esențiale necesare pentru a permite inovații în domeniul materialelor;

—	soluții bazate pe materiale avansate pentru patrimoniul cultural, proiectare, arhitectură și creativitate generală, cu o puternică orientare către utilizator, pentru creșterea valorii adăugate a sectoarelor industriale și a industriilor creative.

4.2.5.   Inteligența artificială și robotica

Transformarea oricărui obiect sau dispozitiv într-unul inteligent și conectat reprezintă una dintre megatendințele actuale. Cercetătorii și inovatorii care dezvoltă IA și oferă aplicații în domeniul roboticii și în alte domenii vor fi principalii factori determinanți ai viitoarei creșteri economice și a productivității. Multe sectoare, printre care sănătatea, industria prelucrătoare, construcția de nave, construcțiile, industriile serviciilor și agricultura, vor utiliza și vor dezvolta în continuare această tehnologie generică esențială, în alte părți ale programului-cadru Orizont Europa. Evoluțiile din domeniul IA trebuie să se desfășoare în mod deschis în întreaga Uniune, să garanteze siguranța, soliditatea societală și de mediu a aplicațiilor bazate pe IA, să țină seama de aspectele etice încă de la început, precum și să evalueze riscurile și să atenueze potențialul IA de a fi utilizată în mod răuvoitor și de discriminare neintenționată, cum ar fi discriminarea pe criterii de gen, rasă sau handicap IA trebuie să fie dezvoltată într-un cadru bine coordonat care respectă valorile Uniunii, principiile etice și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Programul-cadru Orizont Europa va fi completat de activitățile prevăzute în cadrul programului Europa digitală.

Linii generale

—	Facilitarea tehnologiilor bazate pe IA, precum IA explicabilă, IA etică, IA controlată de om, învățarea automatizată nesupravegheată și eficiența datelor, precum și interacțiuni om-mașină și mașină-mașină avansate;

—	robotică sigură, inteligentă, colaborativă și eficientă și sisteme integrate și autonome complexe;

—	tehnologii bazate pe IA centrată pe om, pentru găsirea de soluții bazate pe IA;

—	dezvoltarea competențelor de cercetare în domeniul IA în întreaga Europă și crearea de rețele ale acestor competențe, în cadrul unei perspective deschise bazate pe colaborare, dezvoltând totodată capacitatea de testare închisă;

—	utilizarea IA și a roboticii pentru a sprijini persoanele afectate de handicap și incluziunea persoanelor marginalizate;

—	tehnologii pentru platforme IA deschise, inclusiv algoritmi pentru software, depozite de date, sisteme bazate pe agenți, robotică și platforme de sisteme autonome.

4.2.6.   Internetul de următoare generație

Internetul a devenit un factor esențial al transformării digitale în toate sectoarele economiei și societății noastre. Uniunea trebuie să preia conducerea în orientarea internetului de următoare generație în direcția unui ecosistem centrat pe om, în conformitate cu valorile noastre sociale și etice. Investițiile în tehnologii și software pentru internetul de următoare generație vor ameliora competitivitatea industrială a Uniunii în cadrul economiei globale. Optimizarea asimilării la nivelul Uniunii va necesita o cooperare pe scară largă între părțile interesate. Ar trebui, de asemenea, avute în vedere norme etice de reglementare a internetului de următoare generație.

Linii generale

—

Tehnologii și sisteme pentru infrastructuri de rețele și servicii de încredere, inteligente și eficiente din punct de vedere energetic, (inclusiv conectivitate mai mare de 5G, infrastructuri definite prin software, internetul obiectelor, sisteme de sisteme, infrastructuri de tip cloud, rețele optice de următoare generație, tehnologie cuantică, clouduri cognitive și internet bazat pe tehnologie cuantică, integrarea comunicațiilor prin satelit), care să permită capacități, virtualizare și gestionare descentralizată în timp real (utilizarea ultrarapidă și flexibilă a spectrului de frecvențe radio, calculul de vârf, partajarea de contexte și cunoștințe), pentru a asigura o performanță a rețelelor scalabilă, eficientă, fiabilă și de încredere, adecvată pentru o implementare masivă a serviciilor;

—

aplicații și servicii de internet de următoare generație destinate consumatorilor, industriei și societății, bazate pe încredere, echitate, interoperabilitate, un control mai eficient al datelor de către utilizatori, acces transparent la limbaj, noi concepte de interacțiune multimodală, accesul incluziv și foarte personalizat la obiecte, informații și conținut, inclusiv mijloace de comunicare, platforme de comunicare socială și crearea de rețele sociale care să fie imersive și fiabile, precum și modele de afaceri pentru tranzacții și servicii în cadrul unor infrastructuri partajate;

—

tehnologie middleware bazată pe software, inclusiv tehnologii ale registrelor distribuite cum ar fi tehnologiile blockchain, care funcționează în medii de lucru distribuite pe scară largă, facilitează cartografierea datelor și transferul datelor la nivelul infrastructurilor hibride cu protecție inerentă a datelor, integrează IA, analiza datelor, securitatea și controlul în aplicațiile și serviciile de internet bazate pe libera circulație a datelor și a cunoștințelor.

4.2.7.   Calculul avansat și volumele mari de date

HPC și volumele mari de date au devenit indispensabile în noua economie mondială bazată pe date, în care a calcula mai bine înseamnă a concura mai eficient. HPC și analiza volumelor mari de date sunt încurajate pe tot cuprinsul Uniunii și sunt esențiale pentru a sprijini elaborarea de politici, poziția de lider științific, inovarea și competitivitatea industrială, precum și pentru a menține suveranitatea națională, respectând totodată aspectele etice. Aceste activități vor fi completate de activități desfășurate în cadrul programului Europa digitală.

Linii generale

—

HPC: următoarea generație de sisteme și tehnologii exascale și post-exascale (de exemplu, microprocesoare cu consum redus de energie, software, integrarea sistemelor); algoritmi, coduri și aplicații, precum și instrumente analitice și bancuri de încercare; bancuri de încercare și servicii pilot în sectorul industrial; sprijinirea C&I, de preferință cu participarea tuturor statelor membre, în scopul creării unei infrastructuri HPC de anvergură mondială, inclusiv primele infrastructuri hibride de HPC/informatică cuantică, și sprijinirea C&I în scopul creării unor servicii partajate în Uniune;

—

volumele mari de date: analiză de date extrem de performantă; „protejare a vieții private din faza de proiectare” în cadrul analizei volumelor mari de date cu caracter personal și confidențial; tehnologii pentru platforme de date la scară completă pentru reutilizarea datelor industriale, a celor cu caracter personal și a datelor deschise; instrumente de gestionare, de interoperabilitate și de conectare a datelor; aplicații de date pentru abordarea provocărilor globale; metode pentru știința datelor;

—	reducerea amprentei de carbon a proceselor tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), care includ hardware, arhitectură, protocoale de comunicare, software, senzori, rețele, centre de depozitare și de date, inclusiv evaluări standardizate.

4.2.8.   Industriile circulare

Europa se află în avangarda tranziției globale către o economie circulară. Industria Europei ar trebui să devină o industrie circulară: valoarea resurselor, a materialelor și a produselor ar trebui menținută mult mai mult timp decât este în prezent și ar trebui chiar să se deschidă noi lanțuri valorice. Implicarea cetățenilor este esențială.

Materiile prime de bază vor continua să joace un rol important în economia circulară și trebuie să se acorde atenție procurării, utilizării și producției durabile a acestora. Trebuie asigurate cicluri ale materialelor sigure și durabile. În plus, ar trebui concepute noi materiale, inclusiv biomaterii, produse și procese, adecvate pentru circularitate. Crearea unei industrii circulare va aduce mai multe beneficii Europei: va duce la o aprovizionare sigură, durabilă și la prețuri accesibile cu materii prime, care, la rândul său, va proteja industria împotriva penuriei de resurse și a volatilității prețurilor. De asemenea, aceasta va permite crearea de noi oportunități de afaceri și a unor modalități de producție inovatoare și mai eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. C&D axate pe dezvoltarea de substanțe mai puțin periculoase vor fi încurajate și stimulate.

Obiectivul este de a dezvolta inovații revoluționare accesibile din punctul de vedere al costurilor și de a implementa o combinație de tehnologii și procese avansate și procese pentru a extrage valoarea maximă din toate resursele.

Linii generale

—

Simbioza industrială cu fluxurile de resurse între unitățile de producție din toate sectoarele și comunitățile urbane; procese și materiale pentru transportul, transformarea, reutilizarea și depozitarea resurselor, combinând valorificarea produselor secundare, a deșeurilor, a apelor uzate și a dioxidului de carbon;

—

valorificarea și evaluarea ciclului de viață al fluxurilor de materiale și produse, recurgând la noi materii prime alternative, la controlul resurselor, la urmărirea materialelor și la sortarea lor (inclusiv metode de testare validate și instrumente pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu);

—	produse, servicii și noi modele de afaceri proiectate ecologic pentru îmbunătățirea performanței ciclului de viață, a durabilității, a capacității de modernizare și a ușurinței de reparare, dezmembrare, reutilizare și reciclare;

—	o industrie a reciclării eficace, maximizarea potențialului și a siguranței materialelor secundare și reducerea la minimum a poluării (cicluri de materiale netoxice), a degradării calității și a pierderilor cantitative de după tratare;

—	eliminarea sau, dacă nu există alternativă, manipularea în condiții de siguranță a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare în fazele de producție și de scoatere din uz; substitute sigure și tehnologii de producție sigure și rentabile;

—	aprovizionarea durabilă cu materii prime și substituirea acestora, inclusiv a materiilor prime esențiale, care acoperă întregul lanț valoric.

4.2.9.   Industrii curate și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Sectoarele industriale, inclusiv industriile energointensive, cum ar fi industria oțelului, oferă milioane de locuri de muncă, iar competitivitatea lor este esențială pentru prosperitatea societăților noastre. Cu toate acestea, ele sunt responsabile pentru 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră și au un impact ridicat asupra mediului (în special în ceea ce privește poluanții aerului, ai apei și ai solului).

Tehnologiile revoluționare necesare pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră, ale poluanților, precum și ale cererii de energie a Uniunii, adesea combinate cu tehnologiile utilizate de industria circulară prezentate mai sus, vor conduce la crearea unor lanțuri valorice industriale puternice, vor revoluționa capacitățile de producție și vor îmbunătăți competitivitatea globală a industriei; în același timp, ele contribuie în mod esențial la îndeplinirea obiectivelor noastre privind combaterea schimbărilor climatice și calitatea mediului.

Linii generale

—

Tehnologii ale proceselor, inclusiv cele de încălzire și răcire, instrumente digitale, automatizare și demonstrații pe scară largă privind performanța proceselor, precum și eficiența energetică și a resurselor; reduceri substanțiale sau evitarea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră și de poluanți, inclusiv particule în suspensie;

—	valorificarea dioxidului de carbon din industrie și din alte sectoare;

—	tehnologii de conversie pentru utilizarea durabilă a surselor de carbon cu scopul de a spori utilizarea eficientă a resurselor și de a reduce emisiile, inclusiv sisteme hibride de producere a energiei electrice pentru industrie și sectorul energetic, cu potențial de decarbonizare;

—	electrificarea și utilizarea surselor de energie neconvenționale în instalații industriale și schimburi de energie și de resurse între instalațiile industriale (de exemplu prin simbioza industrială);

—	produse industriale care necesită procese de producție cu un nivel scăzut sau zero de emisii de dioxid de carbon pe întreaga durată a ciclului de viață.

4.2.10.   Spațiul, inclusiv observarea Pământului

Sistemele și serviciile spațiale ale Uniunii permit reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței, oferă soluții la provocările societale, sporesc reziliența societății, contribuie la monitorizarea și la combaterea schimbărilor climatice și promovează o economie competitivă și durabilă. Sprijinul Uniunii a contribuit în mod esențial la obținerea acestor beneficii. Activitățile de C&I ar trebui, de asemenea, să sprijine evoluția Programului spațial al Uniunii, care trebuie să rămână în avangarda dezvoltării tehnologice.

Uniunea va sprijini sinergiile dintre sectorul spațial și tehnologiile generice esențiale (de exemplu sistemele avansate de fabricație, internetul obiectelor, volumele mari de date, fotonica, tehnologiile cuantice, robotica și IA); va promova un sector spațial în amonte și în aval prosper, antreprenorial și competitiv, inclusiv industria și IMM-urile; va stimula aplicarea tehnologiilor, a datelor și a serviciilor spațiale în alte sectoare și va contribui la asigurarea independenței tehnologice în materie de accesare și de utilizare a spațiului, în condiții de siguranță și securitate și în mod strategic, și va promova măsuri de consolidare a capacităților. Activitățile se vor baza în general pe foi de parcurs, ținând seama de procesul de armonizare al Agenției Spațiale Europene (ESA) și de inițiativele relevante ale statelor membre, și vor fi implementate împreună cu ESA și cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696. Cu toate acestea, partea referitoare la spațiu din acest cluster va sprijini, de asemenea, cererile de propuneri ascendente pentru a permite apariția unor viitoare tehnologii spațiale.

Este necesară implementarea, exploatarea și actualizarea la scară mai largă a noilor tehnologii, precum și continuarea C&I în scopul eliminării lacunelor în materie de observare a Pământului pe uscat, pe mare și în atmosferă (de exemplu în ceea ce privește sănătatea mărilor și a oceanelor și protecția ecosistemelor), beneficiind de Copernicus și de alte programe europene relevante ca surse esențiale și coordonându-se prin intermediul Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului (GEOSS) și al componentei sale europene, EuroGEO.

Linii generale

—

Sistemele globale de navigație prin satelit europene (EGNOS și Galileo): aplicații inovatoare, asimilarea globală, inclusiv partenerii internaționali, soluții de îmbunătățire a solidității, a autentificării și a integrității serviciilor, dezvoltarea unor elemente fundamentale, precum chipset-uri, receptoare și antene, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, în condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor și de accesibilitate din punctul de vedere al prețurilor, noile tehnologii (de exemplu, tehnologiile cuantice, fibră optică, sarcini utile reprogramabile), în vederea exploatării sistematice a serviciilor pentru a răspunde provocărilor societale; dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul soluționării unor noi provocări, precum securitatea sau conducerea autonomă;

—

Sistemul european de observare a Pământului (Copernicus): valorificarea politicii privind date complete, gratuite și deschise, dezvoltarea de aplicații inovatoare, asimilarea europeană și globală, incluzând actorii din afara sectorului spațial, și parteneriate internaționale, cercetare necesară pentru a întreține, a îmbunătăți și a extinde servicii de bază și cercetare pentru asimilarea și exploatarea datelor spațiale, soliditatea și evoluția serviciilor, durabilitatea lanțurilor de aprovizionare, senzori, sisteme și concepte de misiuni (de exemplu, platforme de mare altitudine, drone, sateliți ușori); calibrare și validare; exploatarea sistematică a serviciilor și impactul asupra provocărilor societale; tehnici de prelucrare a datelor de observare a Pământului, inclusiv volume mari de date, resurse informatice și instrumente algoritmice; dezvoltarea de sisteme de următoare generație în scopul abordării unor provocări precum schimbările climatice, regiunile polare și securitatea; extinderea portofoliului de produse și servicii al programului Copernicus;

—

cunoașterea situației spațiale: evoluții pentru a susține o capacitate solidă a Uniunii de a monitoriza și de a prevedea starea mediului spațial (de exemplu condițiile meteorologice din spațiu), inclusiv riscurile de iradiere, deșeurile spațiale și obiectele din apropierea Pământului; dezvoltarea unor tehnologii bazate pe senzori și a unor noi concepte de servicii, precum gestionarea traficului spațial, aplicații și servicii de protecție a infrastructurii critice din spațiu și de pe Pământ;

—

comunicații securizate prin satelit pentru actorii guvernamentali din Uniune: soluții care să sprijine autonomia Uniunii pentru utilizatori guvernamentali, inclusiv echipamentele aferente pentru utilizatori și soluții arhitectonice, tehnologice și sistemice pentru infrastructura spațială și terestră;

—

comunicații prin satelit pentru cetățeni și întreprinderi: integrarea unor comunicații avansate prin satelit, eficiente din punctul de vedere al costurilor, în rețelele terestre, pentru a conecta active și persoane din zone insuficient deservite, ca parte a conectivității ubicue bazate pe tehnologia 5G și a internetului obiectelor și aducerea de contribuții la crearea infrastructurii pentru internetul de următoare generație; consolidarea echipamentelor pentru segmentul terestru și pentru utilizatori, a standardizării și a interoperabilității, precum și pregătirea unei rețele de comunicații prin satelit bazate pe schimbul de chei cuantice, pentru a asigura poziția Uniunii de lider industrial;

—

independența și durabilitatea lanțului de aprovizionare: creșterea nivelurilor de pregătire ale tehnologiei din sateliți și lansatoarele de vehicule spațiale; asocierea segmentului terestru cu cel spațial și instalații de producție și de testare în complementaritate cu ESA; pentru a asigura poziția de lider și autonomia tehnologică a Uniunii, îmbunătățirea durabilității lanțului de aprovizionare, în condiții de eficiență din punctul de vedere al costurilor și de accesibilitate din punctul de vedere al prețurilor, reducerea dependenței de tehnologiile spațiale critice din afara Uniunii și îmbunătățirea cunoașterii modului în care tehnologiile spațiale pot oferi soluții pentru alte sectoare industriale și viceversa;

—

sistemele spațiale: servicii de validare și demonstrare pe orbită, inclusiv servicii de lansare în comun pentru sateliții ușori; demonstratori spațiali în domenii precum sateliții hibrizi, inteligenți sau reconfigurabili, prestarea de servicii, producția și asamblarea pe orbită, aprovizionarea cu energie utilizând surse diversificate; noi procese industriale și instrumente de producție; sisteme terestre; inovații revoluționare și transferul de tehnologie, în domenii precum reciclarea, o industrie spațială ecologică, utilizarea durabilă și în scopuri pașnice a resurselor spațiale, IA, robotica, digitalizarea, eficiența din punctul de vedere al costurilor și miniaturizarea;

—

accesul la spațiu: tehnologii inovatoare pentru creșterea compatibilității tehnice și a eficienței economice a sistemelor europene de lansare spațială, în ceea ce privește lansarea de sateliți ai Uniunii: procese de producție cu costuri reduse, tehnologii privind posibilități de reutilizare a lansatoarelor și concepte pentru reducerea costurilor; concepte pentru viitoare segmente terestre de lansare și adaptări ale infrastructurilor terestre existente (de exemplu, digitalizare și gestionarea avansată a datelor); servicii și concepte inovatoare de transport spațial, inclusiv sisteme de lansare dedicate sateliților ușori (de exemplu, microlansatoare), în complementaritate cu ESA;

—

științele spațiului: exploatarea datelor științifice furnizate de misiunile științifice și de explorare, combinată cu dezvoltarea de instrumente inovatoare într-un mediu internațional și interdisciplinar; contribuția la misiunile științifice anterioare, pentru evoluția Programului spațial al Uniunii.

5.   CLUSTERUL „CLIMĂ, ENERGIE ȘI MOBILITATE”

5.1.   Motivare

Prin intersectarea C&I din domeniul climei, energiei și mobilității va fi abordată, într-un mod foarte integrat și eficace, una dintre cele mai importante provocări globale pentru durabilitatea și viitorul mediului nostru înconjurător, ale economiei noastre și ale modului nostru de viață.

Pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, Uniunea va trebui să realizeze tranziția către economii și societăți neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și reziliente. Acest lucru va presupune modificări profunde în ceea ce privește tehnologia, procesele, produsele și serviciile, precum și comportamentele întreprinderilor și ale consumatorilor. Transformarea pieței energiei va avea loc prin interacțiunea dintre tehnologie, infrastructura care face legătura între piețe, forțele de pe piață, precum și prin cadre de politică și de reglementare, inclusiv noi forme de guvernanță. Continuarea eforturilor de limitare a creșterii globale a temperaturii la 1,5 °C necesită progrese rapide în decarbonizarea sectoarelor energetic, industrial și agricol, precum și a sectoarelor transporturilor și clădirilor. Este necesar un nou impuls pentru accelerarea ritmului de elaborare a inovațiilor de următoare generație, precum și a ritmului de demonstrare și implementare a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare și eficiente din punctul de vedere al costurilor, folosind, de asemenea, oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, cele spațiale și biotehnologii, precum și de tehnologiile generice esențiale și de materialele avansate. Acest obiectiv va fi urmărit prin intermediul unei abordări integrate, care va include decarbonizarea, utilizarea eficientă a resurselor, îmbunătățirea recuperării, a reutilizării și a reciclării, reducerea poluării aerului, accesul la materii prime și economia circulară în cadrul programului-cadru Orizont Europa.

Pentru a se înregistra progrese în aceste sectoare, dar și în întregul spectru al industriei din Uniune, inclusiv în infrastructurile energetice, transporturi, agricultură și silvicultură, turism, clădiri, procesele industriale și utilizarea produselor, gestionarea deșeurilor și reciclare (11), va fi necesar să se continue eforturile de a înțelege mai bine mecanismele și dinamica schimbărilor climatice, precum și efectele conexe asupra economiei și a societății, exploatând sinergiile cu activitățile de la nivel regional și național, alte tipuri de acțiuni ale Uniunii și cooperarea internațională, inclusiv prin misiunea inovare.

În ultimele decenii, s-au înregistrat progrese considerabile în domeniul climatologiei, în special în ceea ce privește asimilarea observațiilor și a datelor și modelarea climatică. Cu toate acestea, complexitatea sistemului climatic și necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a Acordului de la Paris, a ODD și a politicilor Uniunii necesită un efort consolidat pentru a umple lacunele rămase în materie de cunoștințe și pentru a consolida în continuare granularitatea spațială și temporală a climatologiei, asigurând în același timp o interacțiune adecvată cu cetățenii și cu alte părți interesate.

Uniunea a instituit, în Strategia privind uniunea energetică, un cadru de politică cuprinzător, cu obiective obligatorii, acte legislative și activități de C&I menite să ducă la dezvoltarea și implementarea de sisteme eficiente de producție a energiei bazate pe surse regenerabile și alternative de energie (12).

Sectorul transporturilor, inclusiv vehiculele, asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, necesară pentru o piață unică europeană integrată, pentru coeziune teritorială și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii. În același timp, transporturile pot avea efecte semnificative asupra sănătății umane, a congestionării traficului, a terenurilor, a apei, a climei, a calității aerului și a nivelului de zgomot, precum și asupra siguranței, ceea ce cauzează numeroase decese premature și creșterea costurilor socioeconomice. Cererea de bunuri și de mobilitate va continua să crească. Prin urmare, inovarea va trebui să coreleze cererea din ce în ce mai mare cu sisteme de mobilitate și transport mai curate și mai eficiente care trebuie să fie totodată sigure, inteligente, securizate, silențioase, fiabile, accesibile fizic și financiar și favorabile incluziunii și să asigure un serviciu de la ușă la ușă (door-to-door) integrat și neîntrerupt pentru toți.

Ambele sectoare reprezintă motoare importante ale competitivității și creșterii economice a Europei. Transporturile reprezintă un sector fundamental al economiei și pentru economie, Uniunea fiind lider mondial în domeniul proiectării și al producției de vehicule, trenuri, aeronave și nave. Sectorul transporturilor cuprinde o rețea complexă de circa 1,2 milioane de întreprinderi publice și private în Uniune, care au circa 10,5 milioane de angajați. Sectorul este, de asemenea, important pentru comerțul internațional al Uniunii: în 2016, 17,2 % din totalul exporturilor de servicii ale Uniunii au fost legate de transporturi. În același timp, în Uniune peste două milioane de persoane lucrează în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice, Uniunea fiind pe locul al doilea la nivel mondial în materie de brevetare a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei curate.

Problemele cu care se confruntă sectorul energiei și cel al transporturilor depășesc necesitatea de a reduce emisiile. Sunt necesare soluții eficace pentru a răspunde provocărilor reprezentate de modificările comportamentului utilizatorilor și ale modelelor de mobilitate, globalizare, creșterea concurenței internaționale și o populație mai în vârstă, mai urbană și din ce în ce mai diversă. În același timp, pătrunderea din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale și spațiale, vehiculele automatizate, IA, robotica, actorii nou-intrați pe piață, modelele economice disruptive și necesitatea creșterii rezilienței sistemului în raport cu riscuri multiple (inclusiv amenințările cibernetice) aduc transformări substanțiale și generează provocări și oportunități pentru competitivitatea sectorului transporturilor și a sectorului energiei din Europa.

Capacitatea orașelor de a funcționa va deveni dependentă de tehnologie, iar condițiile de viață ale orașelor vor evolua în jurul mobilității, al energiei și eficienței energetice, al amenajării teritoriului și al concurenței în domeniul utilizării spațiului. Evoluțiile vor reprezenta, de asemenea, o provocare la adresa sustenabilității modelelor sociale existente și a participării sociale, a aspectelor legate de incluziune și accesibilitate, precum și a accesibilității prețurilor.

Identificarea de noi modalități de accelerare a implementării unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și bazate pe surse regenerabile de energie (inclusiv prin intermediul unor transportatori intermediari, cum ar fi transformarea energiei electrice în gaze și hidrogen), precum și a altor soluții netehnologice pentru decarbonizarea economiei europene necesită, de asemenea, creșterea cererii în materie de inovare. Aceasta poate fi stimulată prin capacitarea cetățenilor, prin înverzirea achizițiilor publice, precum și prin inovarea socioeconomică și din sectorul public și va conduce la abordări mai cuprinzătoare decât inovarea bazată pe tehnologie. Cercetarea socioeconomică, care acoperă domenii care includ nevoile și modelele utilizatorilor, activități prospective, aspecte de mediu, de reglementare, economice, sociale, culturale și comportamentale, planuri și modele de afaceri și cercetarea prenormativă în vederea stabilirii de standarde și a inovării privind pătrunderea pe piață vor facilita, de asemenea, acțiunile de promovare a inovării și a competențelor de reglementare, financiare și sociale, precum și implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, ale consumatorilor și ale cetățenilor. Îmbunătățirea coordonării, a complementarității și a sinergiei dintre eforturile de C&I la nivel național și european, prin promovarea schimbului de informații și a cooperării dintre statele membre, industrii și instituțiile de cercetare, se va baza, de exemplu, pe realizările Planului SET și ale Agendei strategice de cercetare și inovare în domeniul transporturilor (STRIA). Se va asigura complementaritatea dintre acest cluster și Fondul de inovare din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii.

Activitățile din cadrul acestui cluster contribuie în special la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice, a angajamentului Acordului de la Paris, precum și a celor ale pieței unice digitale, ale Agendei pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, la consolidarea poziției Uniunii de actor global, la noua Strategie pentru politica industrială a Uniunii, la Strategia UE și la planul de acțiune al UE în domeniul bioeconomiei, la Planul de acțiune pentru economia circulară, la Inițiativa Alianței europene pentru baterii, la Inițiativa privind materiile prime, la uniunea securității și la Agenda urbană, la politica agricolă comună a Uniunii, precum și la elaborarea dispozițiilor de drept al Uniunii privind reducerea zgomotului și a poluării aerului.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor ODD: ODD 6 – Apă curată și salubrizare; ODD 7 – Energie accesibilă și curată; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice.

5.2.   Domenii de intervenție

5.2.1.   Climatologia și soluții în domeniul climei

Punerea în aplicare eficace a Acordului de la Paris trebuie să se bazeze pe știință, ceea ce necesită îmbunătățirea permanentă a cunoștințelor noastre privind sistemul climatic terestru, precum și a opțiunilor de atenuare și de adaptare disponibile, astfel încât să putem avea o imagine sistemică și cuprinzătoare a provocărilor și a oportunităților responsabile privind clima pentru economia și societatea Uniunii. Pe această bază, vor fi dezvoltate soluții bazate pe știință pentru o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către o societate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, rezilientă la schimbările climatice și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, luând în considerare aspecte comportamentale, de reglementare, socioeconomice și de guvernanță.

Linii generale

—

O bază de cunoștințe privind funcționarea actuală și evoluția viitoare a sistemului climatic terestru și a sistemelor vii, precum și efectele, riscurile și oportunitățile responsabile privind clima conexe; eficacitatea diferitelor soluții de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

—	căi integrate neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, acțiuni și politici de atenuare care să acopere toate sectoarele economiei, compatibile cu analizele sistemului terestru, cu Acordul de la Paris și cu ODD;

—	modele, previziuni și tehnici climatice care sunt menite să îmbunătățească capacitatea de anticipare, precum și servicii climatice pentru întreprinderi, autorități publice și cetățeni, inclusiv aspecte transversale legate de îmbunătățirea calității aerului;

—

căi de adaptare și politici de sprijin pentru ecosistemele vulnerabile, zonele urbane, sectoarele economice critice și infrastructura critică din Uniune (la nivel local, regional sau național), inclusiv îmbunătățirea instrumentelor de evaluare a riscurilor; ciclul apei și adaptarea la schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și deficitul de apă.

5.2.2.   Aprovizionarea cu energie

Obiectivul Uniunii este de a deveni lider mondial în domeniul tehnologiilor energetice accesibile, sigure și durabile, prin îmbunătățirea competitivității sale în cadrul lanțurilor valorice globale și a poziției sale pe piețele de creștere. Diversele condiții climatice, geografice, de mediu și socioeconomice din Uniune, precum și necesitatea de a asigura reziliența la schimbările climatice, securitatea energetică și accesul la materii prime impun un portofoliu larg de soluții energetice, inclusiv de natură netehnică. În ceea ce privește tehnologiile bazate pe energia din surse regenerabile, costurile trebuie să scadă în continuare, performanța trebuie îmbunătățită, trebuie ameliorată integrarea în sistemul energetic, trebuie dezvoltate tehnologii revoluționare, în special pentru a beneficia de progresele în fotonică, și ar trebui explorate soluții hibride (de exemplu, pentru desalinizare). În ceea ce privește combustibilii fosili, decarbonizarea utilizării lor este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Linii generale

—

Tehnologii bazate pe energie din surse regenerabile și tehnologii de conservare a energiei, precum și soluții privind generarea energiei electrice, încălzirea și răcirea, combustibilii durabili pentru transport și transportatorii intermediari, la diferite scări și în diverse stadii de dezvoltare, adaptate la condițiile geografice și socioeconomice și la piețe, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel mondial;

—	tehnologii disruptive bazate pe energie din surse regenerabile atât pentru aplicațiile existente și cele noi, cât și pentru soluții revoluționare, inclusiv impactul lor economic, social și asupra mediului;

—

tehnologii și soluții de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de abordări bazate pe combustibilii fosili, precum și de abordări ecologice și bazate pe valorificarea energetică a deșeurilor pentru producția de energie, încălzire, răcire sau biocombustibili, inclusiv prin captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon și prin studii de fezabilitate socioeconomică și ecologică.

5.2.3.   Sistemele și rețelele energetice

Creșterea preconizată a producției variabile de energie electrică și trecerea la încălzirea, răcirea și transporturile bazate mai mult pe energia electrică impun necesitatea unor noi abordări în materie de gestionare a rețelelor energetice. Pe lângă decarbonizare, obiectivul este de a asigura accesibilitatea energiei, securitatea, reziliența la schimbările climatice și stabilitatea aprovizionării, realizate prin investiții în tehnologii inovatoare pentru infrastructura de rețea, printr-o flexibilitate crescută a generării de energie dispecerizabilă, în special din surse regenerabile, și prin gestionarea inovatoare a sistemelor, precum și prin facilitarea acțiunilor de stimulare a inovării sociale și în materie de reglementare și a competențelor conexe, dar și prin implicarea și capacitarea actorilor de pe piață, a consumatorilor și a comunităților. Stocarea energiei în forme diferite va juca un rol esențial în furnizarea de servicii în rețea și va ameliora și consolida totodată capacitățile rețelelor și flexibilitatea sistemelor. Exploatarea sinergiilor dintre diferite rețele (de exemplu, rețelele de energie electrică, de încălzire și răcire, de gaz, infrastructurile de reîncărcare și realimentare din sectorul transporturilor, hidrogenul, inclusiv infrastructura sa, și rețelele de telecomunicații) și actori (de exemplu, zonele industriale, operatorii de rețea, centrele de date, autoproducătorii, consumatorii și comunitățile de energie din surse regenerabile), precum și răspunsul părții de consum și dezvoltarea și integrarea standardelor europene și internaționale vor fi esențiale pentru a permite exploatarea inteligentă și integrată a infrastructurilor relevante.

Linii generale

—	Tehnologii și instrumente care să permită rețelelor să integreze surse regenerabile de energie, soluții de stocare și sarcini noi, precum electromobilitatea și pompele de căldură, precum și electrificarea proceselor industriale;

—	abordări multidisciplinare privind impactul asupra securității energetice al schimbărilor climatice în funcție de regiune, inclusiv adaptarea tehnologiilor existente, precum și tranziția către noile paradigme de aprovizionare cu energie;

—	abordări paneuropene în materie de rețele energetice pentru fiabilitatea aprovizionării cu energie, a transportului și a distribuției de energie;

—	abordări integrate pentru adaptarea producției și a consumului de energie din surse regenerabile la nivel local, inclusiv pe insule și regiuni îndepărtate, pe baza unor noi servicii și a unor noi inițiative comunitare;

—	flexibilitatea producției și a rețelelor, interoperabilitatea acestora și sinergii între diferitele surse de energie, rețele, infrastructuri și actori, exploatând de asemenea tehnologii specifice;

—	tehnologii, servicii și soluții de capacitare a consumatorilor pentru a fi actori activi pe piață.

5.2.4.   Clădirile și instalațiile industriale aflate în tranziție energetică

Clădirile și instalațiile industriale joacă un rol tot mai activ în interacțiunea lor cu sistemul energetic. Acestea reprezintă elemente cruciale pentru tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon, bazată pe energie din surse regenerabile și pe o eficiență energetică sporită.

Clădirile reprezintă un factor important pentru calitatea vieții cetățenilor. Prin integrarea diferitelor tehnologii, aparate și sisteme, precum și prin crearea de legături între diversele utilizări ale energiei, atât clădirile, cât și locuitorii și utilizatorii acestora prezintă un potențial foarte ridicat de atenuare a schimbărilor climatice, de îmbunătățire a producției, a economiilor și a stocării de energie, precum și de îmbunătățire a flexibilității sistemelor și a eficienței.

Industriile, în special cele care sunt mari consumatoare de energie, și-ar putea îmbunătăți în continuare eficiența energetică și reduce consumul de energie și ar putea favoriza integrarea surselor de energie regenerabile. Rolul instalațiilor industriale în cadrul sistemului energetic este în schimbare, ca urmare a necesității de a reduce emisiile, pe baza electrificării directe sau indirecte, ceea ce constituie totodată o sursă de materiale pentru procesele de producție (de exemplu, hidrogen). Complexele industriale și de producție în care multe procese diferite se desfășoară unele în apropierea altora pot optimiza schimbul de fluxuri de energie și de alte resurse (de exemplu, materii prime) între ele.

Linii generale

—	Îmbunătățirea interconectării sectoarelor: procese, sisteme și modele de afaceri care sprijină flexibilitatea și eficiența fluxurilor de energie electrică și de căldură între o instalație industrială sau clustere industriale și sistemele energetic și de transport;

—	instrumente și infrastructură pentru controlul proceselor din instalațiile de producție, pentru a optimiza fluxurile de energie și materialele în interacțiune cu sistemul energetic;

—	procese, proiectare și materiale relevante, inclusiv procese industriale cu emisii scăzute și cu emisii zero;

—	flexibilitatea și eficiența energiei electrice, a materiilor prime și a încălzirii în instalațiile industriale și în sistemul energetic;

—	procese, proiectare și materiale îmbunătățite sau noi pentru a utiliza, produce sau stoca în mod eficient energia (inclusiv încălzire și răcire) în sectoarele care nu sunt incluse în clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”;

—	strategii și tehnologii cu emisii scăzute pentru revitalizarea zonelor cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid de carbon aflate în tranziție;

—	clădiri inteligente și centre mari de mobilitate (precum porturi, aeroporturi, centre logistice), ca elemente active ale rețelelor energetice mai vaste și ale soluțiilor inovatoare în materie de mobilitate;

—

proiectarea ciclului de viață, construirea, exploatarea, inclusiv încălzirea și răcirea, și demolarea clădirilor, ținând seama de circularitate, de energie și de performanța de mediu, precum și de calitatea mediului interior, în vederea eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, a stării de bine și a impactului asupra locuitorilor din punctul de vedere al sănătății, a rezilienței la schimbările climatice, a amprentei de carbon și a reciclării; dezvoltarea și optimizarea unor noi materiale avansate pentru creșterea performanței energetice, de mediu și în materie de emisii de dioxid de carbon a clădirilor de-a lungul ciclului lor de viață;

—	noi modele, abordări și servicii la nivel de întreprinderi pentru finanțarea renovării, consolidarea competențelor din domeniul construcțiilor, implicarea ocupanților clădirilor și a altor actori de pe piață, abordarea sărăciei energetice și activități prenormative;

—	tehnologii de monitorizare și control al performanței energetice a clădirilor pentru optimizarea consumului și a producției de energie a clădirilor, precum și a interacțiunii acestora cu sistemul energetic global;

—	instrumente și aparate inteligente care să permită obținerea de câștiguri în materie de eficiență energetică în clădiri;

—	procese de renovare a clădirilor existente în vederea unor „clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero” și tehnologii inovatoare, inclusiv aspecte sociale, de exemplu capacitarea cetățenilor, precum și sensibilizarea și implicarea consumatorilor.

5.2.5.   Comunitățile și orașele

Se estimează că, până în 2050, peste 80 % din populația Uniunii va locui în zone urbane și va consuma cea mai mare parte din resursele disponibile, inclusiv energia. Astfel de zone urbane vor fi deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale schimbărilor meteorologice, agravate de schimbările climatice și de dezastrele naturale, efecte care sunt simțite în prezent și vor deveni tot mai importante în viitor. O provocare esențială este creșterea semnificativă, în general, a eficienței energetice și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și a rezilienței comunităților și orașelor europene la schimbările climatice printr-o abordare sistematică și holistică, vizând parcul imobiliar, sistemele energetice, mobilitatea, schimbările climatice și migrația, precum și calitatea apei, a solului și a aerului, deșeurile și zgomotul, luând în considerare patrimoniul cultural al Europei, gestionarea durabilă a turismului, aspecte ce țin de științele sociale, științele umaniste și arte, inclusiv stilul de viață. Ar trebui explorate și valorificate sinergiile cu politica urbană și cu acțiunile aferente finanțate din FEDR.

Linii generale

—

Sisteme urbane/locale de energie/mobilitate care să vizeze implementarea la nivelul Uniunii a unor districte energetice pozitive, neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon, și a unei mobilități și a unei logistici cu emisii zero până în 2050, impulsionând competitivitatea globală a soluțiilor integrate ale Uniunii;

—

planificare urbană sistemică, sisteme de infrastructuri și servicii aferente care să includă interfețe reciproce și interoperabilitate, standardizare, soluții bazate pe natură și utilizarea tehnologiilor digitale și a serviciilor și datelor spațiale, luând în considerare efectele schimbărilor climatice preconizate și integrând reziliența la schimbările climatice și influența asupra calității aerului și a apei;

—	calitatea vieții cetățenilor; energie și mobilitate multimodală sigure, flexibile, accesibile fizic și financiar; inovare socială în mediul urban și implicarea cetățenilor; capacitatea circulară și regenerativă a orașelor; metabolismul urban; și reducerea amprentei de mediu și a poluării;

—	o agendă globală de cercetare privind centrele urbane; dezvoltarea unei strategii de atenuare, adaptare și reziliență, planificarea spațială și alte procese de planificare relevante.

5.2.6.   Competitivitatea industrială în domeniul transporturilor

Tranziția către tehnologii curate, conectivitate și automatizare va depinde de rapiditatea proiectării și a fabricării unor aeronave, vehicule și nave care să dezvolte noi tehnologii și concepte revoluționare, să integreze diferite tehnologii și să accelereze introducerea și perspectivele de comercializare ale acestora. Sporirea gradului de confort, a eficienței și a accesibilității și, totodată, reducerea la minimum a impactului ciclului de viață asupra mediului, a sănătății umane și a consumului de energie rămân obiective de importanță capitală. O infrastructură de transport inovatoare și deosebit de performantă este esențială pentru buna funcționare a tuturor modurilor de transport, având în vedere creșterea cererii de mobilitate și regimurile tehnologice în rapidă schimbare. O abordare integrată privind infrastructura și construcția de aeronave, de vehicule și de nave merită o atenție deosebită, în vederea furnizării unor servicii de mobilitate de înaltă calitate și în vederea reducerii la minimum a impactului energiei asupra economiei, asupra societății și asupra mediului.

Linii generale

—	Fuzionarea aspectelor fizice și digitale ale proiectării aeronavelor, vehiculelor și navelor, dezvoltarea și demonstrarea, fabricarea, exploatarea, standardizarea, certificarea, reglementarea și integrarea (inclusiv fuzionarea proiectării digitale cu fabricarea digitală);

—

concepte și proiectare de aeronave, vehicule și nave, inclusiv piese de schimb pentru acestea, precum și actualizări de software și de tehnologie, soluții software; utilizarea de materiale și structuri îmbunătățite, reciclarea și reutilizarea materialelor; eficiență, stocarea și recuperarea energiei, elemente de siguranță și de securitate, ținând seama de nevoile utilizatorilor, cu un impact mai mic asupra climei, a mediului și a sănătății, inclusiv în ceea ce privește zgomotul și calitatea aerului;

—

tehnologii și subsisteme instalate la bord, inclusiv funcții automatizate, pentru toate modurile de transport, ținând seama de nevoile relevante ale interfeței cu infrastructurile și de explorarea aferentă; sinergii tehnologice între moduri; sisteme de transport multimodal; sisteme de siguranță și de evitare a accidentelor și îmbunătățirea securității cibernetice; valorificarea progreselor în domeniul tehnologiilor informației și în domeniul IA; dezvoltarea interfeței om-mașină;

—

noi materiale, tehnici și metode de construcție, de exploatare și de întreținere a infrastructurilor, asigurând o disponibilitate fiabilă a rețelei, interfețe intermodale și o interoperabilitate multimodală, siguranța forței de muncă și o abordare care să aibă în vedere întreaga durată a ciclului de viață;

—

abordarea aspectelor legate de fuzionarea proiectării și dezvoltării infrastructurii fizice și digitale, întreținerea și reabilitarea infrastructurii, modernizarea integrării, a interoperabilității și a intermodalității transporturilor, reziliența la fenomene meteorologice extreme, inclusiv adaptarea la schimbările climatice.

5.2.7.   Mobilitate și transporturi curate, sigure și accesibile

Pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de calitate a aerului, de climă și de energie, inclusiv atingerea unui nivel zero de emisii nete până în 2050, precum și reducerea și mai mare a zgomotului, va trebui regândit întregul sistem de mobilitate, incluzând nevoile și comportamentele utilizatorilor, vehiculele, combustibilii și infrastructurile, precum și noi soluții în materie de mobilitate. Acest lucru va necesita, de asemenea, implementarea de energii alternative cu emisii scăzute și comercializarea de aeronave, de vehicule și de nave cu emisii zero. Pe lângă efectele emisiilor de gaze cu efect de seră, transporturile contribuie în mod semnificativ la scăderea calității aerului și la creșterea nivelului de zgomot în Europa, cu consecințe negative asupra sănătății cetățenilor și asupra ecosistemelor. Pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește electrificarea și utilizarea bateriilor și a pilelor de combustie pentru autoturisme, autobuze și vehicule utilitare ușoare, însoțite de standarde adecvate, este esențial să se accelereze C&I în vederea găsirii de soluții cu emisii scăzute pentru alte aplicații rutiere (de exemplu, pentru autocare pe distanțe lungi, vehicule grele de marfă și camioane) și alte sectoare de transport, cum ar fi aviația, transportul feroviar, transportul maritim și navigația interioară. Cercetarea privind siguranța în domeniul transporturilor vizează reducerea ratelor accidentelor, a deceselor și a numărului de persoane rănite pentru fiecare mod de transport și pentru întregul sistem de transport prin consolidarea cunoștințelor și a gradului de conștientizare și prin dezvoltarea de tehnologii, produse, servicii și soluții care să concilieze siguranța, eficiența, ușurința de utilizare și schimbările climatice.

Linii generale

—

Electrificarea tuturor modurilor de transport, inclusiv noi tehnologii de baterii, de pile de combustie și tehnologii hibride pentru sistemele de propulsie și sistemele auxiliare ale aeronavelor, vehiculelor și navelor, încărcare sau realimentare rapidă, recuperarea energiei și interfețe ușor accesibile și ușor de utilizat cu infrastructura de încărcare sau realimentare, asigurând interoperabilitatea și furnizarea fără întrerupere a serviciilor; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero, având în vedere toate condițiile de utilizare și în timpul diferitelor etape ale ciclului de viață al acestora; dezvoltarea și implementarea unor baterii competitive, sigure, de înaltă performanță și durabile pentru vehiculele cu emisii scăzute și zero;

—

utilizarea unor combustibili durabili noi și alternativi, inclusiv biocombustibili avansați și aeronave, vehicule și nave/ noi, sigure și inteligente pentru modelele de mobilitate existente și viitoare și infrastructuri de sprijin cu un impact redus asupra mediului și a sănătății publice; componente și sisteme de nișă pentru soluții ecologice (de exemplu, sisteme avansate de colectare a datelor), tehnologii și soluții bazate pe utilizator pentru asigurarea interoperabilității și a furnizării fără întrerupere a serviciilor;

—

o mobilitate sigură, accesibilă fizic și financiar, favorabilă incluziunii, care să reducă impactul negativ, sporind totodată impactul pozitiv al mobilității asupra coeziunii sociale, asupra mediului și a sănătății umane, inclusiv trecerea la moduri de transport mai puțin poluante și la sisteme de partajare; calitatea vieții cetățenilor, inovare socială urbană; obiectivul reducerii sau al eliminării accidentelor și vătămărilor produse în traficul rutier;

—	sisteme de mobilitate reziliente la schimbările climatice, inclusiv infrastructură și logistică, pentru a asigura o mai bună conectivitate a persoanelor și a bunurilor, atât pe distanțe scurte, cât și pe distanțe lungi;

—	analiza sistemică a noilor modele de mobilitate și a impactului acestora asupra transporturilor și a cetățenilor.

5.2.8.   Mobilitatea inteligentă

Mobilitatea inteligentă va contribui la asigurarea eficienței, a siguranței și a rezilienței mobilității de la ușă la ușă și a tuturor componentelor sale, în special prin utilizarea tehnologiilor digitale, a sistemelor avansate de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) și a IA. Noile tehnologii vor contribui la optimizarea utilizării și a eficienței infrastructurii și rețelelor de transport, îmbunătățind multimodalitatea și conectivitatea și creând un lanț de aprovizionare logistic și un transport de mărfuri mai eficient, care să consolideze competitivitatea Uniunii. Noile tehnologii vor contribui, de asemenea, la creșterea fiabilității și la optimizarea gestionării traficului și vor permite soluții și servicii de transport inovatoare, reducând astfel congestionarea și efectele negative asupra mediului, oferind servicii mai bune de mobilitate și de logistică pentru cetățeni și întreprinderi, îmbunătățind astfel accesibilitatea și incluziunea socială. Mobilitatea conectată și automatizată, împreună cu infrastructura necesară vor îmbunătăți eficiența și siguranța tuturor modurilor de transport.

Linii generale

—

Gestionarea digitală a rețelelor și a traficului: sisteme avansate de sprijinire a deciziilor; gestionarea traficului de următoare generație (inclusiv gestionarea traficului și rețelelor multimodale); contribuția la o mobilitate fără întreruperi, multimodală și interconectată pentru călători și mărfuri; utilizarea și limitările volumelor mari de date; utilizarea unor servicii inovatoare de poziționare și navigație prin satelit (EGNOS și Galileo);

—	cerul unic european: soluții la bord și la sol pentru niveluri simultan mai ridicate de automatizare, conectivitate, siguranță, interoperabilitate, performanță, reducere a emisiilor și servicii;

—	tehnologii și operațiuni feroviare pentru un sistem feroviar de mare capacitate, silențios, interoperabil și automatizat;

—	soluții inteligente de transport pentru operațiuni pe apă mai sigure și mai eficiente;

—	noduri mari de mobilitate (inclusiv gări, porturi, aeroporturi și centre logistice) ca elemente active ale soluțiilor inovatoare de mobilitate;

—	tehnologii și operațiuni acvatice pentru sisteme de transport sigure și automatizate care valorifică oportunitățile oferite de transportul pe apă;

—	sisteme și servicii de mobilitate conectate, cooperative, interoperabile și automatizate, inclusiv soluții tehnologice și aspecte netehnologice, cum ar fi schimbările în ceea ce privește comportamentul utilizatorilor și modelele de mobilitate.

5.2.9.   Stocarea energiei

Soluțiile de stocare masivă, inteligentă, concentrată și descentralizată (cuprinzând tehnologii chimice, electrochimice, electrice, mecanice și termice, precum și noi tehnologii disruptive) pentru sistemul energetic vor spori eficiența, flexibilitatea, independența și accesibilitatea tehnologiei, precum și securitatea aprovizionării. Un sector al transporturilor decarbonizat și cu emisii scăzute va necesita o creștere tot mai mare a ponderii vehiculelor electrice sau a vehiculelor alimentate cu alte tipuri de combustibili alternativi, cu baterii care pot fi reciclate și reutilizate în mare măsură, mai performante și mai ieftine, mai ușoare, cu un impact redus asupra mediului, dar și furnizarea la nivel local a unor combustibili alternativi sau din surse regenerabile, precum hidrogenul, inclusiv hidrogenul bazat pe surse regenerabile, și soluții inovatoare în materie de stocare la fața locului. Este esențial să se identifice opțiuni privind soluții pentru stocarea durabilă și eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei la scară largă în vederea optimizării și a echilibrării sistemului energetic în toate sectoarele de producție și în infrastructură și în aplicațiile pentru utilizatorii finali. Ar trebui să se acorde atenție riscurilor legate de stocarea energiei și altor efecte secundare nedorite.

Linii generale

—

Tehnologii, inclusiv combustibili lichizi și gazoși din surse regenerabile și lanțurile valorice asociate acestora, precum și tehnologii disruptive, care să satisfacă necesitățile atât zilnice, cât și sezoniere în materie de stocare a energiei, inclusiv efectele acestora asupra mediului și a climei;

—

baterii inteligente, sustenabile și durabile și lanțul lor valoric în Uniune, inclusiv utilizarea de soluții privind materiale avansate, proiectare, tehnologii de producție de celule de baterii la scară largă eficiente din punct de vedere energetic, metode de reutilizare și reciclare, precum și funcționarea eficientă la temperaturi scăzute și nevoile în materie de standardizare;

—	hidrogenul, în special hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon și bazat pe surse regenerabile, inclusiv pile de combustie, și lanțul său valoric în Uniune, de la proiectare până la utilizarea finală, în diverse aplicații.

6.   CLUSTERUL „ALIMENTE, BIOECONOMIE, RESURSE NATURALE, AGRICULTURĂ ȘI MEDIU”

6.1.   Motivare

Activitățile umane exercită o presiune tot mai mare asupra solului, mărilor, oceanelor, apei, aerului, biodiversității și a altor resurse naturale. Hrănirea populației umane în creștere a planetei depinde în mod direct de sănătatea sistemelor și a resurselor naturale. Dincolo de valoarea sa intrinsecă, un ecosistem funcțional și prosper constituie însăși baza pentru utilizarea tuturor resurselor. Cu toate acestea, în combinație cu schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse naturale a omenirii creează presiuni asupra mediului care depășesc cu mult nivelurile durabile, afectând ecosistemele și capacitatea acestora de a furniza servicii pentru bunăstarea umană. Conceptele de economie circulară, bioeconomie durabilă (13) și economie albastră (14) oferă o oportunitate de a echilibra obiectivele de mediu, sociale și economice și de a orienta activitățile umane către durabilitate.

Pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă, a garanta producția și consumul de alimente sigure și sănătoase, a promova practici durabile în agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, a asigura accesul la apă, sol și aer curate pentru toți, a curăța mările, oceanele și apele interioare și a conserva și a reface sistemele naturale vitale ale planetei și mediul, este necesar să valorificăm potențialul C&I. Cu toate acestea, noi nu înțelegem încă pe deplin căile de tranziție către durabilitate și metodele de eliminare a obstacolelor reziliente. Trecerea la un consum și la o producție durabile și refacerea sănătății planetei necesită investiții în cercetare și tehnologii, produse și servicii noi, de înaltă calitate, noi modele de afaceri și inovații sociale, teritoriale și de mediu. Se creează astfel noi oportunități pentru o bioeconomie europeană durabilă, rezilientă, inovatoare și responsabilă, stimulând eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, productivitatea și competitivitatea, generând locuri de muncă noi și verzi și creștere economică și sporind incluziunea socială.

Este esențial ca Europa să își utilizeze resursele naturale într-un mod mai eficient și durabil.

Activitățile vor permite crearea unei baze de cunoștințe și găsirea de soluții pentru: protecția, gestionarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale terestre, din apele interioare și marine, precum și consolidarea rolului sistemelor terestre și acvatice ca absorbanți de carbon; protecția biodiversității, securizarea serviciilor ecosistemice și garantarea securității alimentare și nutriționale, asigurând regimuri alimentare sigure, sănătoase și nutritive; accelerarea tranziției de la o economie liniară bazată pe combustibilii fosili la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, rezilientă, cu emisii scăzute, inclusiv de carbon, precum și sprijinirea dezvoltării unei bioeconomii durabile și a economiei albastre și dezvoltarea unor zone rurale, montane, costiere și urbane reziliente și dinamice.

Aceste activități vor contribui la menținerea și sporirea biodiversității și vor asigura furnizarea pe termen lung a serviciilor ecosistemice, cum ar fi adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, precum și sechestrarea carbonului (pe uscat, în apele interioare și pe mare). Acestea vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor emisii, a deșeurilor și a poluării generate de producția primară (atât terestră, cât și acvatică), de utilizarea substanțelor periculoase, de prelucrare, de consum și de alte activități umane. Acestea vor stimula investițiile, sprijinind trecerea la o economie circulară, o bioeconomie durabilă și o economie albastră, protejând totodată sănătatea și integritatea mediului.

De asemenea, activitățile vor încuraja abordările participative în materie de C&I, inclusiv abordarea bazată pe participarea mai multor actori, și vor dezvolta sisteme de cunoaștere și de inovare la nivel local, regional, național și european. Inovarea socială care implică cetățenii și consolidează încrederea în inovare va fi esențială pentru încurajarea unor noi modele și competențe de guvernanță, de producție și de consum.

Deoarece aceste provocări sunt complexe, interconectate și cu caracter global, activitățile vor urmări o abordare sistemică, în cooperare cu statele membre și cu partenerii internaționali, cu alte surse de finanțare și cu alte inițiative de politică. Acest lucru va implica exploatarea centrată pe utilizatori a surselor de volume mari de date din domeniul mediului, cum ar fi cele furnizate de Copernicus, EGNOS și Galileo, INSPIRE, EOSC, GEOSS, CEOS și EMODnet.

Activitățile de C&I din cadrul acestui cluster contribuie în special la implementarea obiectivelor: programului de acțiune pentru mediu, ale politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului, ale legislației din domeniul alimentar, ale politicii maritime, ale planului de acțiune pentru economia circulară, ale Strategiei UE și ale planului de acțiune al UE în domeniul bioeconomiei, ale Strategiei în domeniul biodiversității, ale cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și ale viziunii Uniunii pe termen lung, cu orizontul 2050, pentru neutralitatea carbonului (15), ale politicii UE privind regiunea arctică, precum și ale dispozițiilor de drept al Uniunii care au ca scop reducerea poluării aerului. În afară de sursele generale de consiliere externă, va fi consultat în mod specific Comitetul permanent privind cercetarea agricolă.

Activitățile vor contribui în mod direct la atingerea în special a următoarelor ODD: ODD 2 – Eradicarea foametei; ODD 3 – Sănătate și bunăstare pentru oameni; ODD 6 – Apă curată și salubrizare; ODD 8 – Locuri de muncă decente și creștere economică; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 11 – Orașe și comunități durabile; ODD 12 – Consum și producție responsabile; ODD 13 – Acțiuni climatice; ODD 14 – Viața sub apă; ODD 15 – Viața terestră.

6.2.   Domenii de intervenție

6.2.1.   Observarea mediului

Capacitatea de observare a mediului (16), inclusiv observarea spațială, in situ (aeriană, maritimă, terestră), și observațiile cetățenilor sprijină C&I în vederea utilizării și monitorizării durabile a alimentelor și a resurselor naturale, în vederea biomonitorizării și a monitorizării mediului. Îmbunătățirea acoperirii spațiale și temporale, reducerea costurilor aferente intervalelor de eșantionare, precum și accesul la volumele mari de date provenind din surse multiple și integrarea lor oferă noi modalități de monitorizare, înțelegere și anticipare a evoluției sistemului terestru. C&I sunt necesare pentru dezvoltarea unor metode și tehnologii de îmbunătățire a calității, precum și de facilitare a accesului la date și a utilizării acestora.

Linii generale

—	Abordări sistemice și centrate pe utilizatori, inclusiv date deschise, cu privire la datele și informațiile despre mediu, în scopul unei modelări complexe și al unor sisteme predictive, oportunități de afaceri din exploatarea și valorizarea datelor existente și noi;

—	dezvoltarea în continuare a portofoliului de produse și servicii pentru observații de mediu;

—

starea biodiversității, protecția ecosistemelor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, securitatea alimentară, agricultura și silvicultura, exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, dezvoltarea urbană și periurbană, gestionarea resurselor naturale, gestionarea și conservarea resurselor mărilor și oceanelor, securitatea maritimă, tendințele de mediu pe termen lung, schimbările intervenite în variabilitatea sezonieră, schimbările înregistrate la nivelul aerului înconjurător și al atmosferei, precum și alte domenii relevante;

—

aplicații orientate către utilizatori, care urmează să fie furnizate prin intermediul inițiativei EuroGEO, inclusiv extinderea acestora, pentru a contribui la conservarea și gestionarea resurselor naturale europene (inclusiv explorarea materiilor prime), precum și ale serviciilor ecosistemice și ale lanțului valoric aferent acestora;

—	implementarea Rețelei mondiale de sisteme de observare a Pământului din cadrul inițiativei GEO (Grupul pentru observarea Pământului).

6.2.2.   Biodiversitate și resurse naturale

Pentru a aborda provocările societale, a spori durabilitatea și a îndeplini, până în 2050, obiectivul Uniunii privind „o viață bună, în limitele planetei noastre”, astfel cum este prevăzut în Al șaptelea program de acțiune al UE pentru mediu, este nevoie de o mai bună înțelegere, conservare și gestionare a biodiversității și a ecosistemelor, a numeroaselor servicii pe care acestea le oferă (într-un context de combatere a schimbărilor climatice și de atenuare a efectelor acestora) și a „limitelor” planetare, precum și de soluții care să valorifice forța și complexitatea naturii. Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de efectele potențiale în amonte de-a lungul întregilor lanțuri valorice. Cooperarea internațională și contribuția la eforturile și inițiativele internaționale, cum ar fi Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor în acest domeniu. Este necesar să se înțeleagă mai bine guvernanța tranziției către durabilitate în cadrul sistemului economic, social și natural, de la nivel local până la nivel mondial.

Linii generale

—	Starea și valoarea biodiversității, a ecosistemelor terestre, de apă dulce și marine, a capitalului natural și a serviciilor ecosistemice, inclusiv a ecosistemelor agricole și a microbiomului;

—

abordări holistice și sistemice într-un cadru socioecologic privind legăturile dintre biodiversitate, ecosisteme și serviciile ecosistemice, precum și relațiile lor de cauzalitate cu factori de schimbare, la diferite niveluri și în cadrul a diferite activități economice, inclusiv aspectele socioeconomice și guvernanța proceselor de tranziție către durabilitate;

—

modelarea tendințelor și a scenariilor integrate privind biodiversitatea, serviciile ecosistemice și buna calitate a vieții la diferite niveluri și orizonturi; contribuția potențială a biotopurilor și ecosistemelor ca absorbanți de carbon în cadrul diverselor scenarii în materie de schimbări climatice; potențiale conflicte de interese în ceea ce privește utilizarea resurselor naturale și a serviciilor;

—	ecotoxicologia compușilor și a noilor poluanți, interacțiunile acestora, inclusiv efectele de combinare, și comportamentul lor în mediu, precum și modificarea buclelor biochimice în contextul evoluției condițiilor climatice, regenerarea zonelor degradate;

—	integrarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice în cadrele de luare a deciziilor și în sistemele contabile ale autorităților publice și ale întreprinderilor, precum și cuantificarea beneficiilor ecologice, economice și societale;

—

soluții adaptabile și multifuncționale bazate pe natură, care să abordeze provocările cu care se confruntă zonele urbane, periurbane, rurale, costiere și montane legate de schimbări climatice, de dezastre naturale, de declinul biodiversității, de degradarea ecosistemelor, de poluare, de coeziunea socială și de sănătatea și bunăstarea cetățenilor;

—

abordări cu actori multipli axate pe „laboratoare vii”, care să implice autoritățile, părțile interesate, întreprinderile și societatea civilă în proiectarea și crearea în comun a unor soluții sistemice pentru conservarea, refacerea și utilizarea durabilă a capitalului natural, guvernanța tranziției către durabilitate și opțiuni de gestionare durabilă în cadrul activităților economice, de-a lungul întregilor lanțuri valorice, în diferite condiții de mediu, economice și sociale.

6.2.3.   Agricultura, silvicultura și zonele rurale

O agricultură și o silvicultură reziliente și durabile oferă beneficii economice, de mediu și sociale și reprezintă condiții prealabile pentru obținerea unei securități alimentare permanente. Acestea contribuie la dinamismul lanțurilor valorice, gestionează terenurile și resursele naturale și oferă o gamă de bunuri publice vitale, inclusiv sechestrarea carbonului, conservarea biodiversității, polenizarea și sănătatea publică. Sunt necesare abordări integrate și la nivel local pentru a promova multiplele funcții ale (eco)sistemelor agricole și forestiere, ținând seama de contextul în schimbare al producției primare, în special în ceea ce privește schimbările climatice și mediul, disponibilitatea resurselor, demografia și modelele de consum. Se asigură calitatea și siguranța produselor agricole pentru a spori încrederea consumatorilor. De asemenea, se asigură sănătatea plantelor și sănătatea și bunăstarea animalelor. De asemenea, este necesar să fie abordată dimensiunea spațială, socioeconomică și culturală a activităților agricole și forestiere și să fie mobilizat potențialului zonelor rurale și costiere.

Linii generale

—	Metode, tehnologii și instrumente pentru o agricultură și o silvicultură durabile, reziliente și productive, inclusiv adaptarea la schimbările climatice;

—

gestionarea durabilă și utilizarea eficientă a resurselor naturale (de exemplu, solurile, apa, nutrienții și biodiversitatea, inclusiv resursele genetice) în agricultură și silvicultură; alternative la resursele neregenerabile și adoptarea principiilor economiei circulare, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea deșeurilor și a produselor secundare;

—

impactul activităților din sectorul primar asupra climei și mediului; potențialul agriculturii și al silviculturii ca absorbanți de carbon și pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv abordări privind emisii negative; creșterea adaptabilității producției primare la schimbările climatice;

—

abordări integrate pentru combaterea dăunătorilor și a bolilor plantelor; controlul bolilor contagioase și zoonotice la animale și bunăstarea animalelor; strategii de prevenire, control și diagnosticare, precum și alternative la utilizarea pesticidelor, a antibioticelor și a altor substanțe controversate, inclusiv în vederea combaterii rezistenței;

—

rezistența la antimicrobiene și amenințările generate de riscurile biologice și agrochimice, inclusiv pesticide, precum și de contaminanții chimici, abordând legăturile dintre sănătatea plantelor, a animalelor, a ecosistemelor și sănătatea publică din perspectiva abordărilor de tip „O singură sănătate” și „Sănătate mondială”;

—	utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în sistemele agricole și forestiere, aplicând abordări ecologice și testând soluții bazate pe natură, de la nivelul exploatațiilor până la nivelul peisajului, pentru o agricultură favorabilă mediului; sprijin pentru agricultura ecologică;

—	sisteme agricole și forestiere, de la nivelul exploatațiilor până la nivelul peisajului; utilizarea și furnizarea de servicii ecosistemice în producția primară, inclusiv prin agroecologie sau prin consolidarea rolului pădurilor în prevenirea inundațiilor și a eroziunii solului;

—	inovații în agricultură la confluența dintre agricultură, acvacultură, silvicultură, precum și în zonele urbane și periurbane;

—	noi metode, tehnologii și instrumente pentru gestionarea durabilă a pădurilor și utilizarea durabilă a biomasei forestiere;

—	sprijinirea producției Uniunii de proteine vegetale pentru alimente, furaje și servicii de mediu;

—	exploatarea durabilă a terenurilor, dezvoltarea rurală și legături teritoriale; valorificarea activelor sociale, culturale, economice și de mediu ale zonelor rurale, în vederea unor noi servicii, modele de afaceri, lanțuri valorice și bunuri publice;

—	inovații digitale în agricultură, silvicultură, precum și de-a lungul lanțurilor valorice și în zonele rurale, prin utilizarea datelor și dezvoltarea de infrastructuri, tehnologii (cum ar fi IA, robotica, agricultura de precizie și teledetecția) și modele de guvernanță;

—	sisteme de cunoștințe și inovare în domeniul agriculturii și silviculturii, precum și interconectarea acestora la diferite niveluri; consultanță, consolidarea competențelor, abordări participative și schimb de informații;

—	încurajarea parteneriatelor internaționale pentru o agricultură durabilă în vederea securității alimentare și nutriționale.

6.2.4.   Mări, oceane și ape interioare

Capitalul natural și serviciile ecosistemice ale mărilor, în special ale mărilor europene semiînchise, ale oceanelor, ale apelor interioare și ale zonelor costiere extinse oferă beneficii socioeconomice și în materie de bunăstare semnificative. Acest potențial este în pericol din cauza presiunilor puternice exercitate de factorii de stres umani și naturali, precum poluarea, pescuitul excesiv, schimbările climatice, creșterea nivelului mării, alte utilizări ale apei și fenomenele meteorologice extreme. Pentru ca mările și oceanele să nu ajungă într-un punct în care nu mai există cale de întoarcere și pentru a restabili starea bună a apelor interioare, este necesar să ne consolidăm cunoștințele și înțelegerea în scopul de a proteja, a reface și a gestiona în mod durabil ecosistemele marine, interioare și costiere și de a preveni poluarea, în contextul unui cadru de guvernanță îmbunătățit și responsabil. Acest lucru va include, de asemenea, cercetarea în vederea găsirii modului în care poate fi deblocat într-o manieră durabilă vastul potențial economic neexploatat al mărilor, oceanelor și apelor interioare, pentru a produce mai multe alimente sigure, ingrediente ecologice și materii prime fără a spori presiunile exercitate asupra mărilor, oceanelor și apelor interioare respective, precum și cercetarea privind potențialul acvaculturii sub toate formele pentru atenuarea presiunii asupra resurselor terestre, de apă dulce și oceanice. Sunt necesare abordări bazate pe parteneriate, inclusiv strategii la nivelul bazinelor maritime și strategii macroregionale, care să depășească cadrul Uniunii (inclusiv în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Nordului, Marea Neagră, Marea Caraibilor și Oceanul Indian); este necesar, de asemenea, să se aducă contribuții la angajamentele asumate în cadrul guvernanței internaționale a oceanelor, la inițiative precum Deceniul științelor oceanice în serviciul dezvoltării durabile al Organizației Națiunilor Unite și la angajamentele legate de conservarea biodiversității marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale.

Linii generale

—	Pescuit și acvacultură durabile sub toate formele, inclusiv surse alternative de proteine, sporirea securității alimentare, consolidarea suveranității alimentare și a rezilienței la schimbările climatice; instrumente de monitorizare și de gestionare;

—

consolidarea rezilienței ecosistemelor marine și ale apelor interioare, inclusiv a recifelor de corali, asigurând astfel sănătatea mărilor, oceanelor și râurilor, combătând și atenuând efectele presiunilor exercitate de factorii antropici și naturali, precum contaminanții și deșeurile marine (inclusiv plasticul), eutrofizarea, speciile invazive, deteriorarea fizică a fundului mării, exploatarea excesivă, inclusiv pescuitul excesiv, zgomotul subacvatic, acidificarea, încălzirea mărilor, oceanelor și râurilor, creșterea nivelului mării, ținând seama de intersectarea dintre uscat, ape interioare și mare și de impactul cumulativ al acestor aspecte și promovând o abordare circulară, precum și o mai bună înțelegere a interacțiunilor dintre oceane și om;

—	guvernanță la nivel mondial și regional, pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a resurselor mărilor, oceanelor și apelor interioare;

—

tehnologii pentru un ocean digital (fundul mării, coloană de apă și suprafața apei), care să conecteze serviciile și comunitățile în cadrul unor activități desfășurate pe uscat, legate de atmosferă, condițiile climatice, meteorologice și spațiale și să fie promovate prin cloudul pentru știința albastră (Blue Cloud), în cadrul EOSC;

—	capacități de monitorizare, de evaluare bazată pe riscuri și de previzionare/anticipare, inclusiv a creșterii nivelului mării și a altor pericole naturale, de exemplu inundațiile cauzate de furtuni și tsunamiuri, precum și impactul cumulativ al activităților umane;

—

o mai bună înțelegere a ciclului și a regimurilor hidrologice, precum și a hidromorfologiei la diferite niveluri și dezvoltarea unor capacități de monitorizare și previzionare pentru disponibilitatea apei și cererea de apă, inundații și secete, poluare și alte presiuni asupra resurselor de apă și a mediului acvatic; exploatarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți monitorizarea și gestionarea resurselor de apă;

—

dezvoltarea de soluții inovatoare, inclusiv guvernanță societală, instrumente economice și modele de finanțare, pentru alocarea inteligentă a apei care să abordeze conflictele legate de utilizarea apei, inclusiv exploatarea valorii apei, controlul poluanților apei, inclusiv al plasticului și al microplasticului și al altor poluanți emergenți, de preferință la sursă, combătând alte presiuni asupra resurselor de apă, precum și reutilizarea apei și protejarea și refacerea ecosistemelor acvatice în vederea unei stări ecologice bune;

—	lanțuri valorice albastre durabile, inclusiv utilizarea durabilă a resurselor de apă dulce, utilizarea multiplă a spațiului marin și dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile provenite din mări și oceane, inclusiv utilizarea durabilă a microalgelor și a macroalgelor;

—	abordări integrate ale gestionării durabile a apelor interioare și de coastă, care vor contribui la protecția mediului și la adaptarea la schimbările climatice;

—

soluții bazate pe natură derivate din dinamica ecosistemelor marine, costiere și ale apelor interioare, biodiversitate și servicii ecosistemice multiple, care vor permite abordări sistemice în vederea utilizării durabile a resurselor mărilor, în special ale mărilor europene semiînchise, precum și ale oceanelor și apelor interioare, vor contribui la protecția și refacerea mediului, la gestionarea zonelor costiere și la adaptarea la schimbările climatice;

—	inovarea albastră, inclusiv în cadrul economiei albastre și al economiei digitale, de-a lungul zonelor costiere, al orașelor de coastă și al porturilor, pentru a consolida reziliența zonelor de coastă și pentru a spori beneficiile pentru cetățeni;

—	o mai bună înțelegere a rolului mărilor și oceanelor în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea.

6.2.5.   Sistemele alimentare

Efectele combinate ale creșterii demografice, ale evoluției regimurilor alimentare, ale penuriei de resurse și ale supraexploatării acestora, ale degradării mediului, ale schimbărilor climatice și ale migrației creează provocări fără precedent, care impun o transformare a sistemului alimentar (proiectul FOOD 2030) (17). Producția și consumul alimentare actuale sunt în mare măsură nesustenabile, în timp ce ne confruntăm cu dubla problemă a malnutriției, care este caracterizată de coexistența subnutriției, a obezității și a altor dezechilibre de regim alimentar și tulburări de metabolism. Este necesar ca sistemele alimentare viitoare să garanteze securitatea alimentară și să asigure suficiente alimente sigure, sănătoase și de calitate pentru toți, bazându-se pe eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor, pe durabilitate (inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării, a consumului de apă și energie, precum și a producției de deșeuri), pe transparență, pe crearea de legături între uscat, ape interioare și mare, pe reducerea deșeurilor alimentare, pe îmbunătățirea producției de hrană provenind din apele interioare, mări și oceane și pe luarea în considerare a întregului „lanț valoric alimentar”, de la producători la consumatori și invers, asigurând reziliența. Acest lucru trebuie realizat în paralel cu dezvoltarea sistemului de siguranță alimentară al viitorului și cu proiectarea, dezvoltarea și furnizarea de instrumente, tehnologii și soluții digitale care să le aducă beneficii semnificative consumatorilor și să îmbunătățească competitivitatea și durabilitatea lanțului valoric alimentar. În plus, sunt necesare atât promovarea schimbărilor comportamentale în cadrul modelelor de consum alimentar și de producție alimentară, luând în considerare aspecte culturale și sociale, cât și implicarea producătorilor primari, a industriei (inclusiv a IMM-urilor), a distribuitorilor, a sectoarelor serviciilor de alimentație, a consumatorilor și a serviciilor publice.

Linii generale

—	Regimuri alimentare durabile și sănătoase bazate pe date concrete pentru bunăstarea oamenilor pe întreaga durată a vieții lor, inclusiv modele de regim alimentar, o mai bună calitate nutrițională a alimentelor și progrese în înțelegerea impactului nutriției asupra sănătății și bunăstării;

—	alimentație personalizată, în special pentru grupurile vulnerabile, pentru a atenua factorii de risc în ceea ce privește bolile legate de regimul alimentar și cele netransmisibile;

—

comportamentul, stilul de viață și motivațiile consumatorilor, inclusiv aspectele sociale și culturale ale alimentației, promovarea inovării sociale și a implicării societății în vederea îmbunătățirii sănătății și a durabilității mediului de-a lungul întregului lanț valoric alimentar, inclusiv modele de comerț cu amănuntul;

—	sisteme moderne de siguranță alimentară și de autenticitate a produselor alimentare, inclusiv trasabilitatea, care să îmbunătățească calitatea alimentelor și să sporească încrederea consumatorilor în sistemul alimentar;

—	atenuarea efectelor schimbărilor climatice de către sistemul alimentar și adaptarea acestuia la schimbările climatice, inclusiv explorarea potențialului și a utilizării microbiomului, a diversității culturilor alimentare și a unor alternative la proteinele animale;

—

sisteme alimentare durabile din punctul de vedere al mediului, circulare, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și reziliente, de pe uscat și din mare, orientate către apă potabilă sigură și soluționarea problemelor maritime, eliminarea completă a deșeurilor alimentare de-a lungul întregului lanț alimentar, prin reutilizarea produselor alimentare și a biomasei, reciclarea deșeurilor alimentare, noi tipuri de ambalaje alimentare, precum și cererea de produse alimentare adaptate și locale;

—

noi abordări, inclusiv instrumente digitale și sisteme alimentare în cadrul unei abordări locale a inovării și al capacitării comunităților, încurajând comerțul echitabil și stabilirea echitabilă a prețurilor de-a lungul lanțului valoric, incluziunea și durabilitatea prin intermediul unor parteneriate între industrie (inclusiv IMM-uri și mici agricultori), autoritățile locale, cercetători și societate.

6.2.6.   Sisteme de bioinovare în bioeconomia Uniunii

Inovarea în bioeconomie pune bazele tranziției de la economia bazată pe combustibili fosili. Bioinovarea reprezintă un segment important și un factor favorizant al bioeconomiei în ansamblu, cuprinzând asigurarea de surse durabile de biomasă terestră și marină, prelucrarea industrială a acesteia și transformarea sa în biomaterii și bioproduse. Durabilitatea include toate dimensiunile acesteia: ecologică, socială, economică și culturală. Aceasta valorifică, de asemenea, potențialul resurselor vii, al științelor vieții, al digitalizării și al biotehnologiilor în vederea unor noi descoperiri, produse, servicii și procese. Bioinovarea, inclusiv (bio)procesele și tehnologiile, poate determina crearea de noi activități economice și locuri de muncă în regiuni și orașe, poate contribui la revitalizarea economiilor și a comunităților rurale și costiere și poate consolida circularitatea bioeconomiei.

Linii generale

—

Sisteme durabile de asigurare a surselor de biomasă, logistice și de producție a biomasei, axate pe aplicații și utilizări cu valoare ridicată, pe durabilitatea socială și de mediu și pe impactul asupra climei și a biodiversității, asupra circularității și a eficienței globale din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv asupra apei;

—	științele vieții și convergența acestora cu tehnologiile digitale, în scopul înțelegerii, prospectării și utilizării durabile a resurselor biologice;

—

lanțuri valorice biologice și biomaterii, inclusiv materiale, substanțe chimice, produse, servicii și procese bioinspirate cu calități și funcții noi și cu un nivel mai mare de durabilitate (inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), favorizând dezvoltarea unor biorafinării avansate (la scară mică și la scară mare) care să utilizeze o gamă mai largă de tipuri de biomasă; înlocuirea producției actuale de produse care nu sunt durabile prin aplicarea de soluții biologice superioare acestor produse pentru aplicații inovatoare pe piață;

—	biotehnologia, inclusiv biotehnologia transsectorială de vârf, pentru aplicarea în cadrul unor procese industriale, servicii de mediu și produse de consum noi, competitive și durabile (18);

—

circularitatea sectorului bioproduselor din cadrul bioeconomiei prin inovarea tehnologică, sistemică, socială și a modelelor de afaceri, în vederea creșterii radicale a valorii generate per unitate de resurse biologice, păstrând valoarea acestor resurse în cadrul economiei pentru un timp mai îndelungat, menținând și consolidând capitalul natural, concepând modalități de reducere a deșeurilor și a poluării, sprijinind principiul utilizării în cascadă a biomasei durabile prin C&I și luând în considerare ierarhia deșeurilor;

—	modele bioeconomice incluzive, care permit mai multor actori diferiți să participe la crearea valorii, maximizând impactul societal și implicarea publică;

—	o mai bună înțelegere a limitelor, a parametrilor și a indicatorilor bioeconomiei, precum și a sinergiilor și compromisurilor sale cu un mediu sănătos, dar și a compromisurilor dintre alimente și alte aplicații.

6.2.7.   Sistemele circulare

Sistemele circulare de producție și consum vor aduce beneficii atât economiei europene și mediului global, prin reducerea utilizării resurselor și a dependenței de acestea, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte negative asupra mediului și prin creșterea competitivității întreprinderilor, cât și cetățenilor europeni, prin crearea de noi oportunități de locuri de muncă și prin reducerea presiunilor asupra mediului și a climei. Pe lângă transformarea industrială, tranziția către o bioeconomie circulară, cu emisii scăzute și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să evite utilizarea substanțelor periculoase, va necesita, de asemenea, o schimbare mai amplă a sistemului, care impune soluții sistemice ecoinovatoare, noi modele de afaceri, piețe și investiții, infrastructura de sprijin aferentă, o evoluție bazată pe inovarea socială a comportamentului consumatorilor, precum și modele de guvernanță care să stimuleze colaborarea între diversele părți interesate de-a lungul întregului lanț valoric, pentru a asigura faptul că modificările preconizate ale sistemului permit îmbunătățirea rezultatelor economice, de mediu și sociale (19). Deschiderea către cooperarea internațională, de exemplu prin intermediul unor inițiative precum Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor, va fi importantă în ceea ce privește comparabilitatea, generarea și transmiterea cunoștințelor și pentru evitarea duplicării eforturilor. De asemenea, se va acorda atenție contextului social al noilor cunoștințe și tehnologii din acest domeniu, precum și adoptării și acceptării acestora în societate.

Linii generale

—

Tranziția sistemică către o bioeconomie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu noi paradigme de interacțiune a consumatorilor, noi modele de afaceri în vederea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor și a performanței de mediu; produse și servicii care să stimuleze eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor și eliminarea sau înlocuirea substanțelor periculoase pe durata întregului ciclu de viață; sisteme de schimb, de reutilizare, de reparare, de refabricare, de reciclare și de compostare; condiții economice, sociale, comportamentale, de reglementare și financiare, precum și stimulente pentru astfel de tranziții;

—

parametri și indicatori, bazați pe o abordare sistemică, pentru măsurarea performanței economiei circulare și a ciclului de viață și pentru sporirea responsabilității sociale; sisteme de guvernanță care să accelereze expansiunea economiei circulare și a bioeconomiei, precum și creșterea eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor, creând totodată piețe pentru materialele secundare; colaborare între diversele părți interesate și între lanțurile valorice; instrumente pentru investiții în economia circulară și bioeconomie;

—	soluții pentru dezvoltarea durabilă și regeneratoare a orașelor, a zonelor și a regiunilor periurbane, integrând transformarea economiei circulare cu soluții bazate pe natură și cu inovații tehnologice, digitale, sociale, culturale și în materie de guvernanță teritorială;

—

ecoinovarea pentru prevenirea și remedierea poluării mediului cauzate de substanțe periculoase și de substanțe chimice care generează preocupări tot mai mari, precum și de expunerea la astfel de substanțe; de asemenea, examinarea interacțiunii dintre substanțele chimice, produse și deșeuri și analizarea unor soluții durabile pentru producția de materii prime principale și secundare;

—

utilizarea circulară a resurselor de apă, inclusiv reducerea cererii de apă, prevenirea pierderilor, reutilizarea și reciclarea apei, precum și valorificarea apelor reziduale, Soluții inovatoare pentru provocările privind legătura apă-alimente-energie, abordând impactul utilizării apei în sectoarele agricol și energetic și facilitând soluții sinergice;

—

gestionarea durabilă a subsolului care integrează geo-resurse (energie, apă, materii prime) și condițiile de mediu (pericole naturale, efecte antropice) în toate clusterele relevante, raționalizând contribuția pozitivă la o economie circulară prin intermediul cunoașterii geologice paneuropene și contribuind la o reacție concertată, bazată pe date științifice, la Acordul de la Paris și la mai multe ODD;

—

dezvoltarea și îmbunătățirea soluțiilor și a infrastructurilor pentru facilitarea accesului la apă potabilă, apă pentru irigații și salubritate, inclusiv desalinizarea, pentru a permite o utilizare a apei mai eficientă, circulară și cu mai puțin consum de energie și mai puține emisii de dioxid de carbon.

7.   ACȚIUNILE NENUCLEARE DIRECTE ALE CENTRULUI COMUN DE CERCETARE

7.1.   Motivare

Dovezile științifice sigure și de înaltă calitate sunt esențiale pentru a putea elabora politici publice eficiente. Noile inițiative și propuneri privind acte legislative ale Uniunii necesită elemente concrete transparente, cuprinzătoare și echilibrate, în timp ce punerea în aplicare a politicilor necesită elemente concrete pentru a măsura și a monitoriza impactul și progresele acestor politici.

JRC aduce valoare adăugată politicilor Uniunii, datorită științei sale de excelență, multidisciplinare și independente de interesele naționale, cele private și alte interese externe. Deservind toate domeniile politicii Uniunii, acesta oferă sprijinul transsectorial de care au nevoie factorii de decizie pentru a aborda provocări societale tot mai complexe. Independența JRC față de interesele speciale, combinată cu rolul său tehnico-științific de referință îi permit să faciliteze realizarea consensului între părțile interesate și alți actori, cum ar fi cetățenii și factorii de decizie. Datorită capacității JRC de a reacționa rapid la nevoile în materie de politici, activitățile sale sunt complementare acțiunilor indirecte care sprijină obiective de politică pe termen mai lung.

JRC efectuează propriile activități de cercetare și gestionează în mod strategic cunoștințe, informații, date și competențe necesare pentru a furniza elemente concrete relevante și de înaltă calitate pentru politici mai inteligente. În acest scop, JRC colaborează cu cele mai bune organizații din întreaga lume, precum și cu experți și părți interesate de la nivel internațional, național și regional. Activitățile sale de cercetare contribuie la obiectivele și prioritățile generale ale programului-cadru Orizont Europa, furnizează sprijin tehnic, consiliere și cunoștințe științifice independente pentru politicile Uniunii pe întreaga durată a ciclului de politici și se concentrează asupra priorităților de politică europene, sprijinind o Europă sigură și securizată, prosperă și durabilă, socială și mai puternică pe scena mondială.

7.2.   Domenii de intervenție

7.2.1.   Consolidarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea politicilor

Numărul de cunoștințe și date crește exponențial. Pentru ca factorii de decizie să le poată înțelege și utiliza, ele trebuie reexaminate și filtrate. Sunt necesare, de asemenea, metode științifice și instrumente analitice transversale care să fie utilizate de toate serviciile Comisiei, în special pentru a anticipa viitoarele provocări societale și pentru a sprijini o mai bună reglementare. Acest lucru include procese inovatoare pentru implicarea părților interesate și a cetățenilor în aspecte ce țin de elaborarea politicilor și în diverse instrumente de evaluare a impactului și a punerii în aplicare.

Linii generale

—

Modelare, evaluare microeconomică, metodologii de evaluare a riscurilor, instrumente de asigurare a calității pentru măsurători, proiectarea schemelor de monitorizare, indicatori și tablouri de bord, analiza de sensibilitate și audituri, evaluarea ciclului de viață, extragerea de texte și date, analiză și aplicații de date (masive), gândire proiectivă, analizarea perspectivelor, studii anticipative și prospective, cercetare comportamentală și implicarea părților interesate și a cetățenilor;

—	centre de cunoștințe și competențe;

—	comunități de practici și platforme de schimb de cunoștințe;

—	gestionarea datelor, schimb de date și coerență;

—	analiza politicilor Uniunii și naționale în materie de C&I, inclusiv SEC.

7.2.2.   Provocări globale

JRC va contribui la politicile și angajamentele specifice ale Uniunii, abordate în cadrul celor șapte clustere de provocări globale, în special la angajamentul Uniunii în privința ODD.

Linii generale

1.

Sănătate — Sprijin științific și tehnic pentru politici, în vederea îmbunătățirii sănătății publice și a sistemelor de sănătate, inclusiv evaluări ale dispozitivelor medicale și ale tehnologiilor din domeniul sănătății, baze de date, digitalizare, inclusiv pentru accelerarea interoperabilității; — metode de evaluare a siguranței pentru depistarea riscurilor potențiale pentru sănătate și mediu pe care le prezintă substanțele chimice și poluanții; — laboratorul european de referință pentru alternative la testarea pe animale; — instrumente de asigurare a calității, cum ar fi materialele de referință certificate pentru indicatorii biologici de sănătate; — cercetare privind problemele de sănătate emergente și amenințările emergente în materie de sănătate.

2.

Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii — Cercetare privind inegalitatea, sărăcia și excluziunea, mobilitatea socială, diversitatea și competențele culturale; migrație, evaluarea efectelor transformărilor sociale, demografice și tehnologice asupra economiei și a societății; — cercetare în domeniul bunei guvernanțe și al democrației; — sprijin pentru protejarea, conservarea și gestionarea patrimoniului cultural; — un centru de cunoștințe privind migrația și demografia.

3.

Securitatea civilă pentru societate — Un centru de cunoștințe pentru gestionarea riscurilor de dezastre; — sprijin pentru politicile de securitate în domeniul protecției infrastructurilor critice și a spațiilor publice, materiale CBRN-E și al amenințărilor hibride, al protecției frontierelor și al securității documentelor, precum și al informațiilor și datelor operative în vederea combaterii terorismului; — tehnologii pentru detectarea materialelor CBRN-E, sisteme biometrice și tehnici de colectare a datelor operative; — sprijinirea poziției Uniunii în materie de securitate la nivel global; evaluarea competitivității și a inovării sectorului securității din Uniune; exploatarea sinergiilor dintre securitate și apărare; — activități de cercetare în vederea consolidării capabilităților în materie de securitate cibernetică, a rezilienței cibernetice și a disuasiunii în spațiul cibernetic.

4.

Dezvoltarea digitală, industria și spațiul — Implicațiile digitalizării, cu accent pe tehnologiile TIC noi și emergente, cum ar fi învățarea automată și calculul pe baza inteligenței artificiale, registrele distribuite, internetul obiectelor și HPC; — digitalizarea în diverse sectoare, precum energia, transporturile, construcțiile, sectorul serviciilor, sănătatea și îngrijirea și administrația publică; — metrologie industrială și instrumente de asigurare a calității în vederea fabricării inteligente; — cercetarea în domeniul tehnologiilor generice esențiale; — cercetare în domeniul celor mai bune tehnici și practici de gestionare a mediului disponibile; analize tehnico-economice și evaluări ale ciclului de viață în ceea ce privește procesele industriale, gestionarea substanțelor chimice, gestionarea deșeurilor, reutilizarea apei și materiile prime; materii prime critice și criterii de calitate pentru materialele recuperate, toate acestea sprijinind economia circulară; — analiza securității aprovizionării cu materii prime, inclusiv cu materii prime critice, în raport cu informațiile și datele actualizate privind resursele principale și secundare din cadrul sistemului de informații privind materiile prime; — implementarea acțiunilor din cadrul programului Copernicus; — sprijin tehnic și științific pentru aplicațiile programelor sistemului global de navigație prin satelit al Uniunii.

5.

Climă, energie și mobilitate — Sprijin pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniul climei, al energiei și al transporturilor, pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru strategiile de decarbonizare până în 2050; analiza planurilor naționale integrate privind clima și energia; evaluarea traiectoriei decarbonizării în toate sectoarele, inclusiv în agricultură și exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură; — evaluarea riscurilor pentru ecosistemele vulnerabile și sectoarele economice și infrastructurile critice, punând accentul pe strategiile de adaptare; — analiza dimensiunii de C&I a uniunii energetice; evaluarea competitivității Uniunii pe piața mondială a energiei curate; — evaluarea potențialului de implementare al tehnologiilor energetice inteligente și al soluțiilor de interconectare sectorială pentru a permite o tranziție energetică fără sincope și eficientă din punctul de vedere al costurilor; — evaluarea introducerii surselor de energie regenerabile și a tehnologiilor de producere a energiei curate; — analiza consumului de energie al clădirilor, al orașelor inteligente și durabile și al industriilor; — analiza tehnică și socioeconomică a stocării energiei, în special interconectarea sectoarelor și bateriile; — analiza securității aprovizionării cu energie a Uniunii, inclusiv infrastructura energetică și piețele de energie; — sprijinirea tranziției energetice, inclusiv Convenția primarilor, energie curată pentru insulele din Uniune, pentru regiunile sensibile și pentru Africa; — analiza integrată pentru implementarea mobilității cooperative, conectate și automatizate; — analiza integrată pentru dezvoltarea și implementarea vehiculelor electrice, inclusiv a tehnologiilor de următoare generație pentru baterii; — proceduri de încercare armonizate și supravegherea armonizată a pieței pentru emisiile de CO2 și de poluanți atmosferici generate de vehicule, evaluarea tehnologiilor inovatoare; — evaluarea serviciilor de transport inteligente, a sistemelor de gestionare a traficului și a indicatorilor de congestionare; — analize ale combustibililor alternativi și ale nevoilor în ceea ce privește infrastructura conexă.

6.

Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu — Activități de cercetare privind terenurile, solul, pădurile, aerul, apa, resursele marine, materiile prime și biodiversitatea, pentru a sprijini conservarea eficace, refacerea și utilizarea durabilă a capitalului natural, inclusiv gestionarea resurselor durabile în Africa; — un centru de cunoștințe privind securitatea alimentară și nutrițională la nivel mondial; — evaluarea schimbărilor climatice și potențialele măsuri de atenuare și de adaptare pentru politica agricolă și cea în domeniul pescuitului, inclusiv securitatea alimentară; — monitorizarea și prognozarea resurselor agricole în Uniune, în țările implicate în procesul de extindere și în țările învecinate; — activități de cercetare pentru o acvacultură și un pescuit durabile și prospere din punct de vedere economic, precum și pentru creșterea albastră și economia albastră; — metode validate, teste de competențe pentru laboratoare și noi instrumente analitice pentru punerea în aplicare a politicilor în domeniul siguranței alimentare; — laboratoare europene de referință ale Uniunii pentru aditivii alimentari, organismele modificate genetic și materialele care sunt în contact cu alimentele; — un centru de cunoștințe privind frauda și calitatea alimentară; — un centru de cunoștințe pentru bioeconomie.

7.2.3.   Inovare, dezvoltare economică și competitivitate

JRC va contribui la inovarea bazată pe cunoaștere și la transferul de tehnologii. Acesta va sprijini funcționarea pieței interne și guvernanța economică a Uniunii. Va contribui la dezvoltarea și monitorizarea politicilor care vizează o Europă mai socială și mai durabilă. Va sprijini dimensiunea externă a Uniunii și obiectivele internaționale ale acesteia și va contribui la promovarea bunei guvernanțe. O piață internă funcțională, cu o guvernanță economică solidă și un sistem social echitabil, va încuraja inovarea bazată pe cunoaștere și competitivitatea.

Linii generale

—	Analiză economică, comercială, financiară și bugetară;

—	cercetare prenormativă și teste în vederea armonizării și a standardizării;

—	producția de materiale de referință certificate;

—	activități de supraveghere a pieței;

—	gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală;

—	promovarea cooperării în privința transferului de tehnologii.

7.2.4.   Excelența științifică

JRC va urmări excelența și integritatea în cercetare și colaborarea amplă cu instituțiile de cercetare de vârf de la nivel mondial. Acesta va desfășura activități de cercetare în domeniile emergente ale științei și tehnologiei și va promova știința deschisă și datele deschise, precum și transferul de cunoștințe.

Linii generale

—	Programe de cercetare exploratorie;

—	programe speciale de colaborare și de schimb cu instituții de cercetare și oameni de știință;

—	accesul la infrastructurile de cercetare ale JRC;

—	formarea oamenilor de știință și a experților naționali;

—	știință deschisă și date deschise.

7.2.5.   Dezvoltarea teritorială și sprijinirea statelor membre și a regiunilor

JRC va contribui la politicile regionale și urbane, concentrându-se asupra dezvoltării teritoriale bazate pe inovare, în vederea reducerii discrepanțelor dintre regiuni. De asemenea, acesta va oferi asistență tehnică statelor membre și țărilor terțe și va sprijini punerea în aplicare a legislației și a acțiunilor europene.

Linii generale

—	Punerea în aplicare a politicilor regionale și urbane, strategii de specializare inteligentă, strategii de transformare economică pentru regiunile aflate în tranziție, strategii și date privind dezvoltarea urbană integrată;

—	consolidarea capacității actorilor locali și regionali pentru punerea în aplicare a strategiilor macroregionale;

—	un centru de cunoștințe pentru politicile teritoriale;

—	consultanță „la cerere” și sprijin personalizat pentru statele membre, regiuni sau orașe, inclusiv prin intermediul unei rețele virtuale a platformelor Science4Policy.

PILONUL III

O EUROPĂ INOVATOARE

Inovarea, sub toate formele sale, reprezintă o forță motrice majoră pentru ca Uniunea să continue să ofere prosperitate cetățenilor săi și să facă față provocărilor viitoare. Inovarea necesită o abordare sistemică, transversală și multidimensională. Progresul economic, bunăstarea socială și calitatea vieții din UE se bazează pe capacitatea acesteia de a stimula productivitatea și creșterea economică, care, la rândul său, depinde în mare măsură de capacitatea acesteia de a inova. Inovarea reprezintă un element esențial și pentru soluționarea provocărilor majore cu care se va confrunta Uniunea. Inovarea trebuie să fie responsabilă, etică și durabilă.

Ca și în cazul programului anterior, inovarea se află în centrul programului-cadru Orizont Europa. Urmărirea accelerării transferului de cunoștințe și căutarea de noi idei, produse și procese direcționează obiectivele și modalitățile de implementare ale programului-cadru Orizont Europa, de la planificarea strategică până la cererile de proiecte, și sunt prezente de la începutul până la sfârșitul oricărui proiect sprijinit, de la cercetarea științifică fundamentală până la foile de parcurs industriale sau tehnologice și la misiuni.

Cu toate acestea, inovarea merită să beneficieze de măsuri specifice, întrucât Uniunea trebuie să consolideze în mod decisiv condițiile și mediul pentru ca inovarea europeană să prospere, astfel încât ideile să fie comunicate rapid între actorii din cadrul ecosistemului de inovare, iar noile idei și tehnologii să fie rapid transformate în produsele și serviciile de care Uniunea are nevoie pentru a putea răspunde așteptărilor.

În ultimele decenii au apărut noi piețe mondiale majore în domeniul asistenței medicale, al mass-mediei, al divertismentului, al comunicării și al comerțului cu amănuntul, bazate pe inovații revoluționare în domeniul TIC, al biotehnologiei, al tehnologiei ecologice, al internetului și al economiei platformelor. Mai departe în aval, în cadrul procesului de inovare, aceste inovații creatoare de piețe, care afectează economia Uniunii în ansamblu, sunt introduse de societăți adesea noi, cu creștere rapidă. Cu toate acestea, societățile respective rareori își au originea și se extind în Uniune.

Va urma un nou val mondial de inovare revoluționară, care se va baza pe tehnologii implicând o inovare aprofundată („deep-tech”), precum tehnologia blockchain, IA, genomica/multiomica și robotica, precum și alte tehnologii, care pot apărea și din rândul inovatorilor la nivel individual și din rândul comunităților de cetățeni. Acestea au în comun faptul că se conturează la confluența dintre diferite discipline științifice, soluții tehnologice și sectoare economice, oferind combinații absolut noi de produse, procese, servicii și modele de afaceri, și au potențialul de a deschide piețe noi la nivel mondial. Vor fi afectate și alte sectoare critice precum industria prelucrătoare, serviciile financiare, sectorul transporturilor sau al energiei.

Europa trebuie să fie pe acest val. Ea este bine poziționată, având în vedere că noul val vizează domeniile deep-tech, în care Europa a investit deja semnificativ, în special în sectorul tehnologiilor generice esențiale Europa are prin urmare anumite avantaje concurențiale referitor la știință și cunoaștere, inclusiv în ceea ce privește resursele umane, și se poate baza pe o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat (de exemplu, în sectorul asistenței medicale sau al energiei).

Pentru ca Europa să conducă acest nou val de inovare revoluționară, trebuie abordate următoarele provocări de bază:

—

creșterea finanțării de risc pentru a elimina decalajele în materie de finanțare: inovatorii europeni sunt afectați de un nivel redus al finanțării de risc. Capitalul de risc privat este esențial pentru transformarea inovațiilor revoluționare în societăți de prim plan la nivel mondial, însă în Europa cuantumurile mobilizate reprezintă mai puțin de un sfert din cele mobilizate în SUA și în Asia; Europa trebuie să treacă de această „vale a morții”, în care ideile și inovațiile nu ajung pe piață din cauza decalajului dintre sprijinul public și investițiile private, în special în ceea ce privește inovațiile revoluționare cu risc ridicat care trebuie să fie sprijinite de investiții pe termen lung;

—	facilitarea accesului la rezultatele cercetării, îmbunătățirea transformării științei în inovare și accelerarea transferului de idei, tehnologii și talente din baza de cercetare către întreprinderile nou-înființate și industrie;

—	sprijinirea în continuare a dezvoltării tuturor formelor de inovare, inclusiv inovare orientată către utilizatori, servicii orientate către consumatori și inovare socială favorabilă incluziunii;

—	accelerarea transformării întreprinderilor: economia europeană a rămas în urmă în ceea ce privește adoptarea și extinderea noilor tehnologii: 77 % dintre societățile mari și tinere din domeniul cercetării și dezvoltării se află în SUA sau în Asia și doar 16 % își au sediul în Europa;

—

ameliorarea și simplificarea cadrului european de finanțare și de sprijinire a C&I; multitudinea de surse de finanțare oferă un cadru complex pentru inovatori. Intervenția Uniunii trebuie să coopereze și să se coordoneze cu alte inițiative de la nivel european, național și regional, atât publice, cât și private, pentru a ameliora și a alinia mai bine capacitățile de sprijin, pentru a evita duplicarea activităților și pentru a furniza un cadru ușor de explorat pentru orice inovator european;

—

eliminarea fragmentării ecosistemului de inovare; deși Europa găzduiește un număr tot mai mare de hotspoturi de inovare, acestea nu sunt bine conectate; societățile cu potențial de creștere la nivel internațional trebuie să facă față fragmentării piețelor naționale, caracterizate prin diversitatea limbilor, a culturilor în materie de afaceri și a reglementărilor; Uniunea joacă un rol în sprijinirea unei colaborări eficace între ecosistemele naționale și regionale, astfel încât întreprinderile, în special IMM-urile, să poată avea acces la cele mai bune cunoștințe, inclusiv cunoștințe de specialitate, infrastructuri și servicii în întreaga Europă; Uniunea trebuie să sprijine colaborarea dintre ecosisteme, inclusiv prin reglementare, astfel încât să se îmbunătățească interoperabilitatea dintre diferite tehnologii și soluții practice.

Pentru a se adapta la acest nou val mondial de inovare revoluționară, sprijinul acordat de Uniune inovatorilor necesită o abordare flexibilă, simplă, omogenă și adaptată. Politica privind dezvoltarea și implementarea inovațiilor revoluționare și extinderea întreprinderilor trebuie să aibă curajul să își asume riscuri, să țină seama de provocările sus-menționate și să aducă valoare adăugată activităților de inovare conexe implementate de statele membre la nivel individual sau de regiuni.

Pilonul „O Europă inovatoare” al programului-cadru Orizont Europa, în cooperare cu alte politici ale Uniunii, în special cu programul InvestEU, este conceput astfel încât să conducă la obținerea unor astfel de rezultate concrete. Acesta se bazează pe lecțiile învățate și pe experiența dobândită din programele-cadru anterioare, în special din activități precum FET, Calea rapidă spre inovare și instrumentul pentru IMM-uri, dar și finanțele private și corporatiste (cum ar fi MFPR din cadrul PC7, InnovFin din cadrul programului Orizont 2020), colectate și raționalizate în cadrul activităților inițiativei-pilot a CEI, lansate pentru perioada 2018-2020.

Pe baza acestor experiențe, acest pilon prevede lansarea CEI, care va promova în principal inovarea și tehnologiile revoluționare și disruptive, vizând în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind totodată toate tipurile de inovații, inclusiv cea incrementală, în special în cadrul IMM-urilor, inclusiv în cadrul întreprinderilor nou-înființate, și, în cazuri excepționale, în cadrul întreprinderilor mici cu capitalizare medie cu potențial de extindere rapidă la nivelul Uniunii și la nivel mondial. CEI va desfășura următoarele tipuri specifice de acțiuni și activități:

—	sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare viitoare și emergente, inclusiv a inovațiilor deep-tech, precum și a inovațiilor netehnologice;

—	eliminarea decalajelor financiare în dezvoltarea, implementarea și extinderea inovațiilor creatoare de piețe;

—	mobilizarea capitalului și a investițiilor private;

—	creșterea impactului și a vizibilității sprijinului pentru inovare acordat de Uniune.

Acest pilon prevede, de asemenea, activitățile desfășurate în cadrul EIT, în special prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare. În plus, se asigură sinergii sistematice între CEI și EIT. Întreprinderile inovatoare care provin dintr-o comunitate de cunoaștere și inovare pot fi canalizate către CEI pentru a crea un flux de inovații care nu sunt încă eligibile pentru finanțare, în timp ce întreprinderilor inovatoare cu potențial ridicat finanțate de CEI care nu sunt deja implicate într-una dintre comunitățile de cunoaștere și inovare li se poate oferi accesul la acest sprijin suplimentar.

Deși CEI și comunitățile de cunoaștere și inovare pot sprijini în mod direct inovațiile în întreaga Uniune, trebuie dezvoltat și îmbunătățit în continuare mediul general în care apar și se dezvoltă inovațiile europene: constatările în cercetarea fundamentală sunt semințele unor inovații creatoare de piețe. Este nevoie de un efort comun la nivel european pentru a sprijini inovarea în întreaga Europă, în toate dimensiunile și sub toate formele, inclusiv prin politici complementare la nivelul Uniunii și la nivel național și regional (inclusiv prin sinergii eficace cu FEDR și strategii de specializare inteligentă) și resurse complementare, ori de câte ori este posibil. Prin urmare, acest pilon prevede, de asemenea, mecanisme de coordonare și cooperare reînnoite și consolidate cu statele membre și cu țările asociate, dar și cu inițiative private, pentru a sprijini toți actorii ecosistemelor europene de inovare, inclusiv la nivel regional și local.

În plus, ca un efort continuu de consolidare a capacităților de finanțare de risc pentru C&I în Europa, acest pilon va fi strâns asociat cu programul InvestEU. Pornind de la succesele și experiența dobândită în cadrul mecanismului InnovFin al programului Orizont 2020, precum și în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, programul InvestEU va spori accesul la finanțarea de risc pentru entitățile eligibile pentru finanțare, precum și pentru investitori.

1.   CONSILIUL EUROPEAN PENTRU INOVARE

1.1.   Domenii de intervenție

CEI funcționează în conformitate cu următoarele principii: o valoare adăugată clară a Uniunii, autonomie, capacitate de asumare a riscurilor, eficiență, eficacitate, transparență și răspundere. CEI va acționa ca ghișeu unic pentru toate tipurile de inovatori, inclusiv de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și întreprinderi (IMM-uri, inclusiv întreprinderi nou-înființate, și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie). În funcție de schemele sale, acesta va oferi sprijin beneficiarilor unici și consorțiilor multidisciplinare.

Obiectivele CEI sunt următoarele:

—	identificarea, dezvoltarea și implementarea unor inovații cu risc ridicat de toate tipurile, incluzând inovația incrementală, cu un accent solid pe inovații revoluționare, disruptive și deep-tech care au potențialul de a deveni inovații creatoare de piețe;

—	sprijinirea extinderii rapide a întreprinderilor inovatoare (în principal a IMM-urilor, inclusiv a întreprinderilor nou-înființate, și, în cazuri excepționale, a întreprinderilor mici cu capitalizare medie) la nivelul Uniunii și la nivel internațional pe calea care duce de la idei la piață.

Dacă este cazul, CEI contribuie la activitățile sprijinite în cadrul altor părți ale programului-cadru Orizont Europa, în special în cadrul pilonului II „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”.

CEI va fi implementat în principal prin două tipuri de acțiuni complementare, și anume instrumentul Pathfinder pentru cercetare avansată (Pathfinder for advanced research), pentru primele etape ale dezvoltării tehnologice, și instrumentul Accelerator, pentru acțiuni de inovare și introducere pe piață, inclusiv etapele anterioare comercializării în masă și creșterea întreprinderilor. Urmărind să ofere un ghișeu unic și un singur proces de sprijin pentru inovațiile cu risc ridicat realizate de întreprinderi nou-înființate, de IMM-uri și, în cazuri excepționale, de întreprinderi mici cu capitalizare medie, instrumentul Accelerator va acorda în special două tipuri de sprijin: în principal finanțare mixtă (combinând granturile cu investițiile în capitaluri proprii), precum și granturi, urmate opțional de sprijin sub formă de capitaluri proprii. În plus, acesta va canaliza și accesul la împrumuturi și garanții, în special la cele acordate în cadrul programului InvestEU.

Aceste două tipuri de acțiuni complementare vor avea caracteristici comune. Ele:

—	vor sprijini inovațiile cu risc ridicat, pentru care riscurile, fie ele financiare, tehnologice/științifice, comerciale și/sau de reglementare, nu pot fi suportate exclusiv de către piață sau nu pot fi încă sprijinite de instrumente financiare din cadrul programului InvestEU;

—	se vor axa în principal pe inovații revoluționare și/sau deep-tech cu risc ridicat, sprijinind totodată alte forme de inovare, inclusiv cea incrementală, care au potențialul de a crea noi piețe sau de a contribui la soluționarea provocărilor mondiale;

—

vor fi în principal ascendente, deschise la inovații din toate domeniile științei, tehnologiei și aplicațiilor din orice sector, permițând în același timp sprijinirea orientată a tehnologiilor revoluționare, creatoare de piețe și/sau deep-tech emergente cu importanță strategică potențială în ceea ce privește impactul economic sau social. Serviciile Comisiei vor evalua acest impact strategic potențial pe baza recomandărilor din partea experților externi independenți, a administratorilor programelor CEI și, după caz, a Consiliului consultativ al CEI;

—	vor încuraja inovațiile care vizează diferite domenii și sectoare științifice și tehnologice (de exemplu, combinarea domeniului fizic cu cel digital);

—	vor fi centrate pe inovatori, simplificând procedurile și cerințele administrative, utilizând interviuri pentru a contribui la evaluarea cererilor și asigurând un proces decizional rapid;

—	vor fi implementate în scopul îmbunătățirii semnificative a ecosistemului de inovare european;

—	vor fi gestionate în mod proactiv cu etape intermediare sau alte criterii predefinite pentru a evalua progresele și posibilitatea, după o evaluare aprofundată, cu posibila recurgere la experți externi independenți, de a reorienta, a reprograma sau a încheia proiectele atunci când este necesar.

Pe lângă sprijinul financiar, inovatorii vor avea acces la serviciile de consultanță de afaceri ale CEI, care oferă îndrumare, mentorat și asistență tehnică pentru proiecte și care facilitează colaborarea dintre inovatori și omologi, partenerii industriali și investitori. De asemenea, inovatorilor li se va facilita accesul la cunoștințe de specialitate, instalații (inclusiv centre de inovare (20) și bancuri de teste pentru inovare deschisă) și parteneri din cadrul activităților sprijinite de Uniune, inclusiv cele ale EIT, în special prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare. Comisia va asigura continuitate deplină între EIT, CEI și programul InvestEU, pentru a oferi complementaritate și sinergii.

Pentru a permite consolidarea ecosistemului de inovare european, se va acorda o atenție deosebită asigurării unei complementarități corespunzătoare și eficiente cu inițiative individuale sau în rețea ale statelor membre sau inițiative interregionale, inclusiv sub forma unui parteneriat european.

1.1.1.   Instrumentul Pathfinder pentru cercetare avansată

Instrumentul Pathfinder va oferi granturi pentru proiecte de vârf, cu risc ridicat, care explorează domenii noi și deep-tech în vederea creării de tehnologii ale viitorului inovatoare și potențial radicale, precum și de noi oportunități de piață. Contopindu-le într-un singur model cu un set unic de criterii, instrumentul Pathfinder se va baza pe experiența dobândită în cadrul schemelor privind FET, sprijinite prin PC7 și Orizont 2020, inclusiv în cadrul rampei de lansare a inovării în domeniul FET („FET-Innovation Launchpad”), precum și al Instrumentului pentru IMM-uri faza 1 din cadrul programului Orizont 2020.

Obiectivul general al instrumentului Pathfinder va fi de a încuraja potențiala inovare creatoare de piețe pe baza unor idei revoluționare și de a le aduce în stadiul demonstrativ sau al dezvoltării argumentelor sau a strategiilor comerciale, în vederea preluării ulterioare de către instrumentul Accelerator sau oricare altă soluție de introducere pe piață. În acest scop, instrumentul Pathfinder va sprijini etapele incipiente ale C&D științifice și tehnologice, inclusiv validarea conceptului și prototipurile pentru validarea tehnologiei.

Pentru a fi pe deplin deschis la studiile de mare anvergură, la oportunitățile de descoperiri întâmplătoare, precum și de idei, concepte și descoperiri neașteptate, instrumentul Pathfinder va fi implementat în principal prin intermediul unei cereri deschise permanente și competitive, cu date-limită, de propuneri ascendente. Menținându-și caracterul în principal ascendent, instrumentul Pathfinder va prevedea de asemenea provocări în materie de competitivitate, pentru a dezvolta obiective strategice cheie (21) care să facă apel la tehnologii deep-tech și la un mod de gândire radical. Subiectele provocărilor respective vor fi stabilite în cadrul programelor de lucru. Regruparea proiectelor selectate în portofolii tematice sau bazate pe obiective va permite crearea unei mase critice de eforturi și va permite structurarea de noi comunități de cercetare multidisciplinare.

Aceste portofolii de proiecte selectate vor fi dezvoltate și îmbunătățite ulterior, fiecare în conformitate cu o viziune elaborată împreună cu inovatorii respectivi, dar vor fi, de asemenea, comunicate comunității de C&I în ansamblul său. Activitățile de tranziție din cadrul instrumentului Pathfinder vor fi implementate pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii să elaboreze parcursul către dezvoltarea comercială, cum ar fi activități demonstrative și studii de fezabilitate pentru a evalua posibilele argumente comerciale, precum și pentru a sprijini crearea de întreprinderi derivate (spin-offs) și de întreprinderi nou-înființate. De asemenea, aceste activități de tranziție pot consta în granturi suplimentare pentru completarea sau extinderea domeniului de aplicare al acțiunilor anterioare și al celor în curs, pentru a atrage noi parteneri, pentru a permite colaborarea în cadrul portofoliului și pentru a dezvolta comunitatea sa multidisciplinară.

Instrumentul Pathfinder va fi deschis pentru toate tipurile de inovatori, de la persoane fizice la universități, organizații de cercetare și întreprinderi, în special întreprinderi nou-înființate și IMM-uri, și se va axa pe consorții multidisciplinare. În cazul proiectelor cu beneficiar unic, întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile mai mari nu vor fi autorizate. Instrumentul Pathfinder va fi implementat în principal prin cercetarea în colaborare și în strânsă coordonare cu alte părți ale programului-cadru Orizont Europa, în special cu CEC, MSCA, partea privind ecosistemul european din cadrul pilonului III și comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT, pentru a identifica idei și concepte noi și radicale cu potențial inovator.

1.1.2.   Instrumentul Accelerator

Finanțarea privată și corporativă disponibilă rămâne limitată între ultimul stadiu al activităților de C&I și introducerea pe piață pentru inovațiile cu risc ridicat (22) și care, prin urmare, nu sunt eligibile pentru finanțare sau pentru inovațiile revoluționare și creatoare de piețe, atractive pentru investitori. În scopul de a trece de această „vale a morții” în cazul oricărui tip de inovații cu risc ridicat, în special al inovațiilor revoluționare și deep-tech care sunt esențiale pentru dezvoltarea viitoare a Europei, sprijinul public trebuie să adopte o abordare complet nouă. În cazul în care piața nu oferă soluții financiare viabile, sprijinul public ar trebui să prevadă un mecanism specific de partajare a riscurilor, care să suporte mai mult din riscul inițial, dacă nu chiar întreg riscul inițial al potențialelor inovații revoluționare, creatoare de piețe, pentru a atrage alți investitori privați într-un al doilea stadiu, pe măsură ce avansează operațiunile și se reduce riscul, până în momentul în care întreprinderea care desfășoară proiectul inovator devine eligibilă pentru finanțare.

În consecință, instrumentul Accelerator va furniza sprijin financiar IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, și, în cazuri excepționale, întreprinderilor mici cu capitalizare medie care au ambiția de a dezvolta și de a introduce pe piețele Uniunii și internaționale inovațiile lor revoluționare și de a se extinde rapid. În acest scop, acesta se va baza pe experiența dobândită atât din Instrumentul pentru IMM-uri fazele 2 și 3, cât și din mecanismul InnovFin al programului Orizont 2020, inclusiv prin adăugarea de alte componente decât granturile și prin capacitatea de a sprijini investițiile mai importante și pe termen mai lung.

Instrumentul Accelerator oferă în principal sprijin sub formă de finanțare mixtă din partea CEI, precum și sub formă de granturi și capitaluri proprii. Finanțarea mixtă din partea CEI constă într-o combinație a următoarelor elemente:

—	grant sau avans rambursabil (23), pentru a acoperi activitățile de inovare;

—

sprijin pentru investițiile în capitaluri proprii (24) sau alte forme rambursabile (precum împrumuturi sau garanții), astfel încât să suplinească lipsa de finanțare de care suferă activitățile de inovare pentru a ajunge la introducerea efectivă pe piață, inclusiv extinderea, într-un mod care să nu ducă la eliminarea investițiilor private sau la denaturarea concurenței în cadrul pieței interne. În cazul în care un proiect este considerat eligibil pentru finanțare în urma selecției sale inițiale (obligația de diligență) sau în cazul în care nivelul riscului a fost suficient redus, CEI va orienta întreprinderea selectată/sprijinită către accesul la finanțarea prin îndatorare (de exemplu, împrumuturi sau garanții) și la finanțarea prin capitaluri proprii furnizată de programul InvestEU.

Sprijinul financiar mixt va fi acordat prin intermediul unui proces unic și cu o decizie unică, oferind inovatorului sprijinit un singur angajament global cu privire la resurse financiare care acoperă diferitele stadii ale inovării, până la introducerea pe piață, inclusiv etapa anterioară comercializării în masă. Implementarea integrală a sprijinului acordat va fi etapizată si va face obiectul unei reexaminări. Combinarea și volumul finanțării vor fi adaptate la nevoile întreprinderii, la dimensiunea și stadiul acesteia, la natura tehnologiei sau inovației și la durata ciclului de inovare. Instrumentul Accelerator va acoperi nevoile de finanțare până la înlocuirea prin surse alternative de investiții.

Instrumentul Accelerator va oferi, de asemenea, sprijin sub formă de granturi IMM-urilor, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, pentru a realiza o serie de tipuri de inovare, de la inovarea incrementală la inovații revoluționare și disruptive, cu condiția ca IMM-urile în cauză să urmărească să se extindă ulterior.

Sprijinul va fi acordat prin aceeași cerere de propuneri ascendentă și deschisă permanent precum cea utilizată pentru sprijinul cu finanțare mixtă. O întreprindere nou-înființată sau un IMM poate beneficia doar o singură dată în cadrul programului-cadru Orizont Europa de sprijinul exclusiv sub formă de granturi din partea CEI și sprijinul respectiv nu va depăși 2,5 milioane EUR. Propunerile includ informații detaliate privind capacitățile solicitantului de a se extinde.

În cazul proiectelor care au beneficiat de un sprijin exclusiv sub formă de granturi, instrumentul Accelerator poate ulterior, la cererea beneficiarilor, să le furnizeze sprijin financiar (de exemplu, „un sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii”), prin intermediul vehiculului cu scop special al CEI, sub rezerva rezultatelor procesului de diligență ale acestuia din urmă.

Atunci când un proiect selectat beneficiază de un sprijin din partea componentei „granturi” pentru activitățile sale de C&I, activitățile respective pot fi implementate în colaborare cu organizații de cercetare publice sau private, de exemplu prin subcontractare, pentru a se asigura că beneficiarul are un acces optim la expertiza tehnică și comercială. Acest lucru va permite beneficiarului să se dezvolte având o bază solidă în cunoștințele, expertiza și ecosistemele existente în întreaga Europă.

Acolo unde diversele riscuri, de exemplu cele financiare, științifice/tehnologice, de piață, de gestionare și de reglementare sunt reduse, se preconizează că importanța relativă a componentei „avans rambursabil” va crește.

Deși Uniunea poate să suporte singură riscul inițial aferent acțiunilor de inovare și de introducere pe piață selectate, se va urmări eliminarea riscurilor legate de acestea și stimularea, începând din etapa inițială și pe parcursul dezvoltării acțiunii, a coinvestițiilor provenind din surse alternative și chiar din partea altor investitori. În acest caz, asupra obiectivelor în materie de coinvestiții și a calendarului se va conveni împreună cu coinvestitorul (coinvestitorii) și cu beneficiarii/întreprinderile sprijinite.

Instrumentul Accelerator va funcționa, în principal, printr-o cerere de propuneri ascendentă și deschisă permanent, cu date-limită, care vizează IMM-uri, inclusiv întreprinderi nou-înființate, și, în cazuri excepționale, întreprinderi mici cu capitalizare medie, inclusiv inovatori tineri și din rândul femeilor, care gestionează sau dețin competențe-cheie în aceste întreprinderi. Această cerere ascendentă și deschisă poate fi completată de un sprijin specific pentru inovațiile emergente revoluționare, creatoare de piețe și/sau deep-tech cu o importanță strategică potențială în ceea ce privește impactul economic sau social, menținând totodată caracterul predominant ascendent al instrumentului Accelerator. Subiectele pentru acest sprijin specific vor fi descrise în cadrul programelor de lucru. Investitorii, inclusiv agențiile pentru inovare din sectorul public, pot, de asemenea, să prezinte propuneri, însă sprijinul se acordă direct întreprinderii care desfășoară proiectul inovator de care sunt interesați.

Instrumentul Accelerator va permite, de asemenea, adoptarea inovațiilor rezultate din proiectele sprijinite de instrumentul Pathfinder, precum și din alți piloni ai programelor-cadru ale Uniunii (25), pentru a le sprijini să ajungă pe piață. Această identificare a proiectelor sprijinite în cadrul altor piloni ai programului-cadru Orizont Europa și, de asemenea, al programelor-cadru anterioare se va baza pe metodologii pertinente, cum ar fi radarul de inovare.

În plus, în vederea extinderii și în conformitate cu articolul 48 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/695, sub rezerva unui exercițiu inițial de inventariere, propunerile câștigătoare ale programelor naționale sau regionale eligibile ar putea avea, de asemenea, acces la etapa de evaluare a instrumentului Accelerator în următoarele condiții cumulative și secvențiale:

(a)	În strânsă cooperare cu statele membre, Comisia va efectua o inventariere detaliată a programelor naționale sau regionale eligibile pentru a identifica cererea privind un astfel de sistem; rezultatele inventarierii vor fi publicate pe portalul participanților și vor fi actualizate periodic;

(b)

Un proiect-pilot, bazat pe această inventariere, va fi lansat în cadrul primului program de lucru al programului-cadru Orizont Europa; în cadrul acestui proiect-pilot, trebuie îndeplinite următoarele condiții: (i) procedurile de evaluare la nivel național sau regional sunt certificate de Comisie conform criteriilor incluse în programul de lucru al programului-cadru Orizont Europa; (ii) Comisia asigură tratamentul egal cu alte propuneri în evaluarea propunerilor depuse în cadrul instrumentului Accelerator; toate propunerile eligibile trebuie să respecte, în special, un test de selecție, în condiții stricte de egalitate, constând într-un interviu față în față cu un juriu alcătuit din experți externi independenți.

1.1.3.   Activități suplimentare ale CEI

CEI va implementa, de asemenea, următoarele activități suplimentare:

—

servicii CEI de accelerare a dezvoltării de întreprinderi, în sprijinul activităților și acțiunilor din cadrul instrumentelor Pathfinder și Accelerator. Aceste servicii vor fi extrem de recomandate tuturor întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor selectate și, în cazuri excepționale, întreprinderilor mici cu capitalizare medie, deși utilizarea acestor servicii nu va fi obligatorie. Obiectivul va fi de a pune în legătură comunitatea CEI a inovatorilor care beneficiază de finanțare, inclusiv de finanțare legată de marca de excelență, cu investitori, parteneri și achizitori publici. Vor fi furnizate o gamă de servicii de îndrumare și mentorat în legătură cu acțiunile CEI. Inovatorii vor avea acces la rețele internaționale de parteneri potențiali, inclusiv din sectorul industrial, pentru a completa un lanț valoric sau a dezvolta oportunități de piață, precum și pentru a găsi investitori și alte surse de finanțare private sau corporative. Activitățile vor include evenimente în direct (de exemplu evenimente de brokeraj, sesiuni de prezentare), dar și dezvoltarea de platforme de relaționare sau utilizarea celor existente, în strânsă legătură cu intermediarii financiari sprijiniți de programul InvestUE și cu Grupul Băncii Europene de Investiții. Aceste activități vor încuraja, de asemenea, schimburile între omologi ca sursă de învățare în cadrul ecosistemului de inovare, făcând apel în mod special la membrii comitetului CEI și la cercetătorii CEI;

—	burse CEI, acordate în semn de recunoaștere inovatorilor de prim plan din Uniune. Bursele CEI vor fi acordate de Comisie, la recomandarea comitetului consultativ la nivel înalt, beneficiarii acestora fiind recunoscuți drept ambasadori ai inovării;

—

provocările CEI, sub formă de premii de încurajare, pentru a contribui la dezvoltarea de noi soluții la provocările globale, a atrage noi actori și a crea noi comunități. Alte premii ale CEI vor include iCapital, premiul de inovare în domeniul climei, premiul pentru încurajarea inovării sociale și premiul pentru femeile inovatoare (26). Proiectele premiilor sale vor fi legate de CEI și de alte părți ale programului-cadru Orizont Europa, inclusiv de misiuni, precum și de alte organisme de finanțare relevante. Vor fi explorate oportunități de cooperare cu organizații capabile să furnizeze sprijin complementar (cum ar fi întreprinderi, universități, organizații de cercetare, acceleratori de întreprinderi, organizații de caritate și fundații);

—

achiziții publice ale CEI în domeniul inovării, cu scopul de a achiziționa prototipuri sau a dezvolta primul program de achiziții pentru a facilita testarea și achiziționarea, de către entități publice naționale, regionale sau locale, în mod colectiv ori de câte ori este posibil, a tehnologiilor inovatoare înainte de introducerea lor pe piață.

1.2.   Implementarea

Pentru a reflecta abordarea sa centrată pe inovatori și tipurile sale noi de acțiuni, implementarea CEI necesită introducerea unor caracteristici de gestionare specifice.

1.2.1.   Comitetul CEI

Comitetul CEI asistă Comisia în implementarea CEI. Pe lângă faptul că oferă consiliere cu privire la programele de lucru ale CEI, comitetul CEI joacă un rol activ în consilierea privind procesul de selectare a proiectelor, precum și în gestionarea și monitorizarea acțiunilor. Acesta va avea o funcție de comunicare, membrii săi jucând un rol de ambasadori, contribuind la stimularea inovării pe tot cuprinsul Uniunii. Canalele de comunicare vor include participarea la evenimente-cheie în domeniul inovării, platformele de comunicare socială, constituirea unei comunități a inovatorilor la nivelul CEI, colaborarea cu principalele mijloace de comunicare în masă, punând accentul pe inovare, evenimente comune cu incubatoarele și cu centrele de accelerare.

Comitetul CEI oferă Comisiei consultanță cu privire la tendințele din domeniul inovării sau la inițiativele necesare pentru a consolida și a promova ecosistemul de inovare al Uniunii, inclusiv cu privire la eventuale obstacole în materie de reglementare. Consultanța oferită de comitetul CEI identifică, de asemenea, domenii emergente în materie de inovare, susceptibile de a fi luate în considerare în cadrul activităților din pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” și în cadrul misiunilor. În acest fel și în coordonare cu configurația relevantă a comitetului programului, se așteaptă ca comitetul CEI să contribuie la coerența globală a programului-cadru Orizont Europa.

Pe baza consultanței oferite de comitetul CEI, Comisia:

—

va furniza potențialilor solicitanți, înaintea cererilor de propuneri, informații detaliate, care includ (i) cerințele diferitelor scheme de sprijin; (ii) modul în care vor fi furnizate și implementate formele propuse de sprijin financiar (finanțare mixtă, granturi, capitaluri proprii, împrumuturi și garanții); (iii) o diferențiere clară între grupurile vizate și nevoile lor distincte, în conformitate cu schemele CEI; (iv) o definire a obiectivelor de inovare în materie de produse, procese, marketing și servicii;

—

va institui o monitorizare solidă a implementării schemelor CEI, cu scopul de a asigura învățarea rapidă în cadrul politicilor și de a dezvolta modele de inovare. În acest scop, vor fi selectați și implementați indicatori care să măsoare inovarea preconizată și realizată în materie de produse, procese, marketing și servicii;

—	va asigura complementaritatea și cooperarea dintre CEI și EIT cu scopul de a evita suprapunerile;

—	va disemina informații detaliate cu privire la instrumentele existente pentru a atrage investitori de capital de risc în cazul proiectelor cu risc ridicat.

1.2.2.   Administratorii programelor CEI

Comisia va adopta o abordare proactivă cu privire la gestionarea proiectelor cu risc ridicat, prin accesul la expertiza necesară.

Comisia va numi, cu titlu temporar, mai mulți administratori ai programelor CEI care să o asiste la elaborarea unei viziuni bazate pe întreprinderi și pe tehnologie, precum și a unor orientări operaționale. Comitetul programului va fi informat cu privire la numiri.

Administratorii programelor vor proveni din mai multe domenii, inclusiv întreprinderi, universități, laboratoare naționale și centre de cercetare. Ei vor aduce expertiză aprofundată din experiența personală și din anii petrecuți în domeniu. Ei trebuie să fie lideri recunoscuți, care fie au gestionat echipe de cercetare multidisciplinare, fie au condus programe instituționale de mare anvergură și cunosc importanța faptului de a-și comunica viziunea fără încetare, dând dovadă de creativitate și pe scară largă. În fine, ei trebuie să aibă experiență în supravegherea unor bugete importante, ceea ce necesită un simț de răspundere.

Se așteaptă ca administratorii programelor să sporească impactul finanțării CEI prin încurajarea unei culturi de „gestionare activă”, combinând o cunoaștere tehnologică solidă cu o abordare participativă care să implice elaborarea, la nivelul portofoliului și al proiectelor, a unor bugete bazate pe o viziune, a unor termene și etape intermediare pe care proiectele CEI trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de finanțare continuă.

În special, administratorii programelor supraveghează implementarea cererilor de propuneri din cadrul instrumentelor Pathfinder și Accelerator și furnizează comitetelor de experți pentru evaluare avize, bazate pe criterii clare și echitabile și în vederea unui portofoliu strategic coerent de proiecte, care ar trebui să aducă contribuții esențiale la apariția unor potențiale inovații societale sau economice creatoare de piețe.

Administratorii programelor vor avea sarcina de a sprijini portofoliile instrumentului Pathfinder prin elaborarea, împreună cu beneficiarii, a unei viziuni comune și a unei abordări strategice comune care să conducă la o masă critică de eforturi. Acest lucru va implica consolidarea domeniilor de cercetare noi, dezvoltate recent, precum și crearea și structurarea unor noi comunități, cu obiectivul de a transforma idei revoluționare de vârf în inovații autentice și mature creatoare de piețe. Administratorii programelor vor implementa activități de tranziție, îmbogățind portofoliul cu activități și parteneri suplimentari de relevanță și monitorizând îndeaproape întreprinderile derivate și potențialele întreprinderi nou-înființate.

Pentru a permite o mai mare flexibilitate, administratorii programelor vor revizui proiectele instrumentelor Pathfinder și Accelerator pentru fiecare etapă sau criteriu predefinit la intervale relevante, conform evoluției proiectului, pentru a evalua dacă acestea ar trebui continuate, reorientate sau încheiate, conform metodelor și procedurilor definite pentru gestionarea proiectelor. Dacă este cazul, astfel de evaluări pot implica experți externi independenți. În conformitate cu statutul funcționarilor săi, Comisia se va asigura că nu există niciun conflict de interese și nicio încălcare a confidențialității în cazul administratorilor programelor în executarea tuturor sarcinilor lor.

Având în vedere gradul ridicat de risc al acțiunilor, se estimează că un număr semnificativ de proiecte nu vor ajunge la finalizare. Bugetul dezangajat din aceste proiecte încheiate va fi utilizat pentru a sprijini alte acțiuni ale CEI și este comunicat în timp util comitetului programului.

1.2.3.   Implementarea finanțării mixte a CEI

Comisia va gestiona toate elementele operaționale ale proiectelor instrumentului Accelerator, inclusiv granturile sau alte forme nerambursabile de sprijin.

În scopul gestionării finanțării mixte a CEI, Comisia instituie un vehicul cu scop special. Comisia urmărește să asigure participarea altor investitori publici și privați. În cazul în care acest lucru nu este posibil în momentul instituirii inițiale, vehiculul cu scop special al CEI va fi structurat astfel încât să poată atrage alți investitori publici sau privați pentru a spori efectul de levier al contribuției Uniunii.

Comisia va aproba strategia de investiții a vehiculului cu scop special al CEI. Vehiculul cu scop special al CEI va defini și va pune în aplicare o strategie de ieșire pentru investițiile sale în capitaluri proprii, care va include posibilitatea de a propune transferul (unei părți a) unei operațiuni de investiții către partenerii responsabili cu implementarea sprijiniți prin programul InvestEU, după caz și pentru operațiunile ale căror riscuri au fost reduse suficient încât să îndeplinească criteriile de la articolul 209 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Comitetul programului va fi informat în mod corespunzător de către Comisie.

Vehiculul cu scop special al CEI va îndeplini obligația de diligență și va negocia condițiile tehnice ale fiecărei investiții în conformitate cu principiile adiționalității și prevenirii conflictelor de interese cu alte activități ale entităților în care s-a investit și ale altor contrapartide. Vehiculul cu scop special al CEI va mobiliza în mod proactiv investiții publice sau private în operațiuni individuale ale instrumentului Accelerator.

2.   ECOSISTEMELE EUROPENE DE INOVARE

2.1.   Motivare

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inovării care implică cercetătorii, antreprenorii, industria și societatea în general, Uniunea, împreună cu statele membre, trebuie să îmbunătățească mediul în care să se poată dezvolta inovarea la toate nivelurile. Acest lucru înseamnă contribuția la dezvoltarea unui ecosistem de inovare eficace la nivelul Uniunii, precum și încurajarea cooperării, a creării de rețele și a schimbului de idei și de cunoștințe, dezvoltarea unor procese de inovare deschisă în cadrul organizațiilor, finanțare și competențe în rândul ecosistemelor de inovare naționale, regionale și locale, pentru a sprijini toate tipurile de inovare, pentru a viza toți inovatorii din întreaga Uniune și pentru a le oferi acestora un sprijin adecvat.

De asemenea, Uniunea și statele membre trebuie să urmărească dezvoltarea ecosistemelor care susțin inovarea socială și inovarea din sectorul public, pe lângă inovarea din întreprinderile private. Într-adevăr, sectorul public trebuie să inoveze și să se reînnoiască, pentru a fi în măsură să sprijine schimbările în materie de reglementare și de guvernanță necesare pentru a sprijini implementarea pe scară largă a inovațiilor, inclusiv a noilor tehnologii, și pentru a răspunde cererii publice tot mai mari privind o furnizare de servicii mai eficientă și eficace. Inovațiile sociale sunt cruciale pentru sporirea bunăstării societăților noastre.

Pentru a atinge aceste obiective, activitățile vor fi implementate astfel încât să completeze și să asigure sinergii cu tipurile de acțiuni ale CEI, precum și cu activitățile EIT, cu activități desfășurate în cadrul altor piloni ai programului-cadru Orizont Europa și cu activități implementate de statele membre și de țările asociate, dar și de inițiative private.

2.2.   Domenii de intervenție

Ca un prim pas, Comisia va organiza un forum al CEI la care vor participa autoritățile publice și organismele responsabile cu politicile și programele de inovare din statele membre și din țările asociate, cu scopul de a promova coordonarea și dialogul privind dezvoltarea ecosistemului de inovare al Uniunii. Comitetul CEI și consiliul de conducere al EIT vor fi, de asemenea, asociate. În cadrul forumului CEI, Comisia:

—

va discuta despre elaborarea de reglementări favorabile inovării, prin aplicarea în permanență a principiului inovării (27), și despre dezvoltarea unor abordări inovatoare privind achizițiile publice, inclusiv dezvoltarea și consolidarea instrumentului privind achiziții publice în domeniul inovării, pentru a impulsiona inovarea. Observatorul inovării în sectorul public va continua, de asemenea, să sprijine eforturile guvernamentale interne în materie de inovare, alături de mecanismul revizuit de sprijin al politicilor;

—	va promova alinierea agendelor de C&I la eforturile Uniunii de a consolida o piață liberă a fluxurilor de capital și a investițiilor, cum ar fi dezvoltarea condițiilor-cadru esențiale pentru inovare în cadrul uniunii piețelor de capital;

—

va îmbunătăți coordonarea dintre programele naționale și regionale de inovare și activitățile de inovare în cadrul programului-cadru Orizont Europa, incluzând în special CEI și EIT, astfel încât să se stimuleze sinergii operaționale și să se evite suprapunerile, prin schimbul de date cu privire la programe și la implementarea lor, de resurse și de expertiză, prin analizarea și monitorizarea tendințelor tehnologice și în materie de inovare, precum și prin interconectarea comunităților respective de inovatori;

—

va stabili o strategie comună de comunicare cu privire la inovarea din Uniune. Va urmări stimularea celor mai talentați inovatori și antreprenori (în special a celor tineri), a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate pe tot cuprinsul Uniunii. Va sublinia valoarea adăugată a Uniunii pe care inovatorii din domeniul tehnic, netehnic și social o pot aduce cetățenilor Uniunii, prin transformarea ideii sau viziunii lor într-o întreprindere prosperă, în special în ceea ce privește valoarea socială și impactul social, locurile de muncă și creșterea economică, precum și evoluția societății.

De asemenea, în sinergie cu alte activități ale programului-cadru Orizont Europa, inclusiv cele ale CEI și EIT, precum și cu strategiile regionale de specializare inteligentă, Uniunea:

—

va promova și va cofinanța programe comune de inovare gestionate de autoritățile responsabile cu politicile și programele publice de la nivel național, regional sau local, cărora li se pot asocia entități private care sprijină inovarea și inovatorii. Aceste programe comune orientate către cerere pot viza, printre altele, sprijin pentru etapa incipientă și pentru studii de fezabilitate, cooperarea dintre mediul academic și întreprinderi, sprijin pentru cercetarea în colaborare a IMM-urilor din domeniul înaltei tehnologii, transferul de tehnologie și de cunoștințe, internaționalizarea IMM-urilor, cercetarea de piață și dezvoltarea pieței, digitalizarea IMM-urilor cu grad scăzut de tehnologizare și pot sprijini dezvoltarea și interconectarea unor infrastructuri de inovare deschisă, cum ar fi proiecte-pilot, demonstratori, spații de producție și bancuri de încercare, instrumente financiare pentru activitățile de inovare apropiate de piață sau pentru introducerea pe piață a inovațiilor apropiate de piață și pentru inovarea socială. De asemenea, acestea pot include inițiative de achiziții publice comune care să faciliteze comercializarea inovațiilor în sectorul public, în special în sprijinul elaborării de noi politici. Acest lucru ar putea fi îndeosebi eficace pentru a stimula inovarea în domeniile serviciilor publice și pentru a le oferi inovatorilor europeni oportunități de piață;

—

va sprijini, de asemenea, programe comune de mentorat, îndrumare, asistență tehnică și alte servicii propuse inovatorilor de către rețele precum punctele de contact naționale, Rețeaua întreprinderilor europene, clustere, platforme paneuropene precum Startup Europe, actori regionali sau locali din domeniul inovării, atât publici, cât și privați, în special incubatoare și centre de inovare care ar putea, în plus, să fie interconectate pentru a favoriza crearea de parteneriate între inovatori. Se poate acorda sprijin și pentru promovarea competențelor non-tehnice pentru inovare, inclusiv pentru rețelele de instituții de formare profesională și în strânsă cooperare cu EIT și cu comunitățile de cunoaștere și inovare ale acestuia;

—	va îmbunătăți datele și cunoștințele cu privire la sprijinirea inovării, inclusiv inventarierea schemelor de sprijin, crearea unor platforme de schimb de date, stabilirea de criterii de referință și evaluarea schemelor de sprijin.

Uniunea va lansa, de asemenea, acțiuni necesare pentru a monitoriza și a sprijini în continuare peisajul general al inovării și capacitatea de gestionare a inovării în Europa.

Comisia va implementa activitățile de sprijinire a ecosistemului cu sprijinul unei agenții executive pentru procesul de evaluare.

PARTEA „EXTINDEREA PARTICIPĂRII ȘI CONSOLIDAREA SEC”

Această parte a programului specific pune în aplicare măsuri concrete în sprijinul extinderii participării și al consolidării SEC. Aceasta urmărește să consolideze legăturile de colaborare în întreaga Europă și să deschidă rețele europene de cercetare și inovare, să contribuie la îmbunătățirea capacităților de gestionare a cercetării în țările vizate de extinderea participării, să sprijine reformele naționale în materie de politici, precum și să valorifice potențialul rezervei de talente a Uniunii prin acțiuni specifice.

Uniunea are un istoric de realizări științifice și tehnologice de anvergură mondială, însă potențialul său de C&I nu este valorificat pe deplin. În pofida numeroaselor progrese în dezvoltarea SEC, inclusiv foaia de parcurs privind SEC și planurile naționale de acțiune privind SEC, în Europa peisajul C&I este încă fragmentat și toate statele membre se confruntă cu blocaje în sistemele lor de C&I, ceea ce impune reforme în materie de politici. În unele domenii, progresele sunt prea lente pentru a recupera întârzierile față de un ecosistem de C&I din ce în ce mai dinamic.

Nivelul investițiilor în C&I din Europa este încă mult sub obiectivul de politică de 3 % din PIB și continuă să crească mai puțin decât în cazul principalilor noștri concurenți, precum Statele Unite, Japonia, China sau Coreea de Sud.

În același timp, există o discrepanță din ce în ce mai mare în Europa între țările și regiunile fruntașe în domeniul C&I și cele care au rămas în urmă. Este nevoie de o schimbare, de exemplu prin legături mai multe și mai bune între actorii din domeniul C&I din întreaga Europă, pentru ca Europa în ansamblul său să valorifice excelența de pe întreg continentul, să maximizeze valoarea investițiilor publice și private, precum și efectele acestora asupra productivității, a creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a bunăstării. În plus, este nevoie de reforme structurale în materie de politici în domeniul cercetării și inovării, de o mai bună cooperare la nivel național, regional și instituțional în producerea și difuzarea de cunoștințe de înaltă calitate.

În plus, unii consideră că C&I sunt distante și elitiste, nu aduc beneficii clare pentru cetățeni, insuflă atitudini care împiedică crearea și adoptarea de soluții inovatoare, precum și scepticism cu privire la politicile publice bazate pe date concrete. Acest lucru impune atât îmbunătățirea legăturilor dintre oamenii de știință, cercetători, inovatori, antreprenori, cetățeni și factorii de decizie, cât și abordări mai solide cu privire la reunirea dovezilor științifice în sine într-o societate în schimbare.

În prezent, Uniunea trebuie să ridice ștacheta în privința calității și a impactului sistemului său de C&I, ceea ce necesită un SEC revitalizat în Uniune și țările asociate, mai bine sprijinit de programele-cadru pentru C&I ale Uniunii și de programe naționale și regionale. Mai exact, în conformitate cu articolul 181 alineatul (2) din TFUE, este nevoie de un set bine integrat și, totuși, specific de măsuri ale Uniunii, combinat cu reforme și îmbunătățiri în materie de performanță la nivel național (la care pot contribui strategiile de specializare inteligentă sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regională, precum și mecanismul de sprijin al politicilor) și, la rândul lor, de modificări instituționale eficace în cadrul organizațiilor care finanțează și al celor care desfășoară activități de cercetare, inclusiv al universităților, care să conducă la producerea de cunoștințe de excepție. Prin combinarea eforturilor la nivelul Uniunii, pot fi exploatate sinergii în întreaga Europă și poate fi găsită anvergura necesară pentru a face ca sprijinul pentru reformele în materie de politici la nivel național să fie mai eficient și de efect.

Activitățile sprijinite în cadrul acestei părți abordează în mod specific prioritățile de politică în domeniul SEC, constituind totodată, în general, baza tuturor părților programului-cadru Orizont Europa. De asemenea, pot fi instituite activități pentru a promova circulația creierelor în cadrul SEC prin mobilitatea cercetătorilor și a inovatorilor, luând în considerare pe deplin dezechilibrele actuale, precum și pentru a crea și dezvolta rețele de savanți, oameni de știință, cercetători și inovatori cu scopul de a pune toate activele lor (necorporale) în serviciul SEC prin sprijinirea elaborării unor foi de parcurs pentru știință, specifice fiecărui domeniu.

Obiectivul este ca Uniunea să devină un spațiu în care cunoștințele și forța de muncă înalt calificată să circule liber, rezultatele cercetării să fie partajate rapid și eficient, cercetătorii să beneficieze de cariere atractive și să fie garantată egalitatea de gen; un spațiu în care statele membre și țările asociate dezvoltă agende strategice comune de cercetare, aliniind planurile naționale, definind și implementând programe comune, și în care rezultatele C&I sunt înțelese de cetățeni informați și se bucură de încrederea acestora, aducând beneficii societății în ansamblu.

Prezenta parte va contribui de facto la toate ODD, însă în mod direct la următoarele: ODD 4 – Educație de calitate; ODD 5 – Egalitatea de gen; ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură; ODD 17 – Parteneriate pentru obiective.

1.   EXTINDEREA PARTICIPĂRII ȘI RĂSPÂNDIREA EXCELENȚEI

Reducerea disparităților și a decalajului existent în ceea ce privește performanța C&I prin partajarea cunoștințelor și a expertizei în întreaga Uniune va ajuta țările vizate de extinderea participării și regiunile ultraperiferice ale Uniunii să ajungă pe o poziție competitivă în cadrul lanțurilor valorice globale și va ajuta Uniunea să beneficieze pe deplin de potențialul tuturor statelor membre în materie de cercetare și inovare.

Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare, de exemplu prin promovarea deschiderii și a diversității consorțiilor de proiect, pentru a contracara tendința unor colaborări închise, care poate exclude un număr mare de instituții și persoane promițătoare, inclusiv nou-veniți, și pentru a exploata potențialul rezervei de talente a Uniunii prin maximizarea și partajarea beneficiilor C&I în întreaga Uniune.

În cadrul domeniilor largi de activități, liniile de finanțare vor facilita elemente de cercetare specifice adaptate la nevoile specifice ale acțiunilor.

Linii generale

—	Colaborarea în vederea creării de noi centre de excelență sau a modernizării celor existente din țările eligibile, pe baza unor parteneriate între instituțiile științifice de vârf și instituții partenere;

—	parteneriate în vederea consolidării semnificative a unor universități sau a unor organizații de cercetare din țări eligibile, într-un domeniu definit, prin punerea acestora în legătură cu instituții de cercetare de vârf la nivel internațional din alte state membre sau țări asociate;

—

catedre SEC pentru a ajuta universitățile sau organizațiile de cercetare din țări eligibile să atragă și să păstreze resurse umane de înaltă calitate, sub conducerea unui cercetător și director de cercetare de excepție („titularul de catedră SEC”), precum și să implementeze modificări structurale pentru a realiza excelența pe o bază durabilă;

—

cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei (COST), care presupune condiții ambițioase în ceea ce privește includerea țărilor eligibile, precum și alte măsuri de acordare de sprijin pentru crearea de rețele științifice, consolidarea capacităților și dezvoltarea profesională cercetătorilor tineri și avansați din aceste țări țintă, prin acțiuni de înaltă calitate și relevanță științifică. Din bugetul total al COST, 80 % se va aloca pentru acțiuni pe deplin aliniate la obiectivele prezentului domeniu de intervenție, inclusiv finanțare pentru noi activități și servicii;

—

activități care vizează îmbunătățirea calității propunerilor din partea unor entități juridice din țări cu performanțe scăzute în domeniul C&I, cum ar fi verificări și recomandări profesionale prealabile propunerilor, precum și stimularea activităților punctelor de contact naționale pentru a sprijini crearea de rețele internaționale, precum și activități în temeiul articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 și servicii de corelare a activităților care se bazează pe dovezi în temeiul articolului 51 alineatul (2) din regulamentul menționat;

—

pot fi instituite activități pentru a promova circulația creierelor, și anume a cercetătorilor de toate vârstele și de la toate nivelurile în întregul SEC (de exemplu, granturi pentru a le permite cercetătorilor de orice naționalitate să dobândească și să transfere noi cunoștințe și să lucreze pe teme de C&I în țările vizate de extinderea participării) și o mai bună exploatare a infrastructurilor de cercetare existente (și, eventual, gestionate în comun) în țările vizate, prin mobilitatea cercetătorilor și a inovatorilor. De asemenea, pot fi instituite activități pentru a promova inițiativele privind excelența.

Prezentul domeniu de intervenție va sprijini obiectivele specifice ale programului-cadru Orizont Europa: facilitarea implicării depline a rezervei de talente a Europei în acțiunile sprijinite; răspândirea și conectarea excelenței în întreaga Uniune; și consolidarea creării de cunoștințe de înaltă calitate și sporirea cooperării transfrontaliere la nivel transsectorial și transdisciplinar.

2.   REFORMAREA ȘI CONSOLIDAREA SISTEMULUI EUROPEAN DE C&I

Reformele de politică la nivel național vor fi consolidate reciproc și completate prin dezvoltarea unor inițiative de politică la nivelul Uniunii, prin activități de cercetare, de colaborare în rețea, de parteneriat, de coordonare, de colectare a datelor, precum și de monitorizare și evaluare.

Linii generale

—	Consolidarea bazei de elemente concrete pentru politica în domeniul C&I, pentru o mai bună înțelegere a diferitelor dimensiuni și componente ale ecosistemelor naționale și regionale de C&I, inclusiv a factorilor determinanți, a efectelor și a politicilor conexe;

—

activități prospective pentru a anticipa nevoile și tendințele emergente, în coordonare și urmărind o proiectare comună cu agențiile naționale și cu părțile interesate orientate spre viitor, precum și cu cetățenii, într-un mod participativ, pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește metodologia de previzionare, făcând rezultatele mai relevante pentru politici și explorând totodată sinergii în cadrul programului și în afara programului-cadru Orizont Europa;

—

sprijinirea factorilor de decizie, a organismelor de finanțare, a organizațiilor care desfășoară activități de cercetare (inclusiv a universităților) sau a grupurilor consultative care își desfășoară activitatea în cadrul politicilor privind SEC și legate de SEC sau care pun în aplicare măsuri de coordonare și sprijin pentru susținerea SEC, cu scopul de a se asigura că acestea sunt bine aliniate în vederea dezvoltării și a punerii în aplicare a unui SEC coerent și sustenabil pe termen lung. Un astfel de sprijin poate lua forma unor acțiuni de coordonare și de sprijin într-o manieră ascendentă și competitivă pentru a sprijini colaborarea la nivel de program între programele de C&I ale statelor membre, țările asociate și organizațiile societății civile, cum ar fi fundațiile, cu privire la prioritățile alese de acestea, cu un accent clar pe implementarea unor activități comune transnaționale, incluzând cererile de propuneri. Acesta se va baza pe angajamente clare din partea programelor participante în sensul punerii în comun a resurselor și al asigurării complementarității dintre activitățile și politicile acestor programe și cele ale programului-cadru Orizont Europa, precum și cele din cadrul inițiativelor relevante privind parteneriate europene;

—

accelerarea tranziției către știința deschisă, prin monitorizarea, analizarea și sprijinirea dezvoltării și a adoptării politicilor și practicilor din domeniul științei deschise (28), inclusiv a principiilor FAIR, la nivelul statelor membre, al regiunilor, al instituțiilor și al cercetătorilor, într-un mod care să maximizeze sinergiile și coerența la nivelul Uniunii;

—

sprijinirea reformării politicilor naționale în domeniul C&I, inclusiv prin consolidarea setului de servicii furnizate de mecanismul de sprijin al politicilor (29) (de exemplu, evaluări inter pares, activități de sprijin specifice, exerciții de învățare reciprocă și centrul de cunoștințe) statelor membre și țărilor asociate, în sinergie cu Fondul european de dezvoltare regională, cu Serviciul de sprijin pentru reforme structurale și cu instrumentul de realizare a reformelor;

—

oferirea unor medii profesionale atractive pentru cercetători, precum și a competențelor și calificărilor de care aceștia au nevoie în economia modernă bazată pe cunoaștere (30). Crearea de legături între SEC și Spațiul european al învățământului superior, prin sprijinirea modernizării universităților și a altor organizații de C&I, prin mecanisme de recunoaștere și de recompensare pentru a stimula acțiuni la nivel național, precum și stimulente care să promoveze adoptarea unor practici din domeniul științei deschise, cercetarea și inovarea responsabile, spiritul antreprenorial (și legături cu ecosistemele de inovare), transdisciplinaritatea, implicarea cetățenilor, mobilitatea internațională și intersectorială, planuri privind egalitatea de gen, strategii privind diversitatea și incluziunea, precum și abordări cuprinzătoare în materie de schimbări instituționale. În acest context, ca o continuare a acțiunilor-pilot lansate în cadrul programului Erasmus+ 2014-2020 cu privire la universitățile europene, programul-cadru Orizont Europa va completa, după caz, într-un mod sinergetic sprijinul furnizat de programul Erasmus universităților europene, oferind sprijin pentru dimensiunea de C&I a acestora. Acest lucru va contribui la elaborarea unor noi strategii durabile, comune, integrate și pe termen lung privind educația, C&I, pe baza unor abordări transdisciplinare și transsectoriale pentru ca triunghiul cunoașterii să devină o realitate, stimulând creșterea economică durabilă și evitând totodată suprapunerile cu comunitățile de cunoaștere și inovare;

—

inițiative științifice cetățenești, care să sprijine toate tipurile de educație științifică formală, non-formală și informală, asigurând o implicare mai eficace și responsabilă a cetățenilor, indiferent de vârstă, mediul de proveniență sau capacități, la proiectarea în comun a politicilor și a stabilirii agendelor din domeniul C&I, la crearea în comun a inovării și a conținutului științific, prin intermediul unor activități transdisciplinare;

—	sprijinirea și monitorizarea egalității de gen, precum și ale altor forme de diversitate în carierele științifice și în procesul decizional, inclusiv în cadrul organismelor consultative, precum și integrarea dimensiunii de gen în conținutul C&I;

—

etică și integritate, pentru a dezvolta, în conformitate cu cele mai înalte standarde de etică, cu Codul de conduită european pentru integritatea în cercetare, cu Carta europeană a cercetătorilor și cu Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, un cadru coerent la nivelul Uniunii, care să ofere oportunități de formare în aceste domenii;

—	sprijinirea cooperării internaționale prin dialoguri de politică bilaterale, multilaterale și biregionale cu țările terțe, cu regiunile și cu forurile internaționale va facilita învățarea reciprocă și stabilirea priorităților, va promova accesul reciproc și va monitoriza impactul cooperării;

—	contribuția științei la alte politici, prin crearea și menținerea unor structuri și procese consultative și de monitorizare prin care să se asigure faptul că elaborarea politicilor Uniunii se bazează pe cele mai bune dovezi științifice disponibile și pe avize științifice de nivel înalt;

—	implementarea programelor de C&I ale Uniunii, inclusiv colectarea și analiza unor date concrete pentru monitorizarea, evaluarea, proiectarea și evaluarea impactului programului-cadru Orizont Europa și ale programelor-cadru anterioare;

—

Comisia va asigura sprijin pentru punctele de contact naționale, inclusiv prin reuniuni periodice înaintea cererilor de propuneri, prin formare și îndrumare, prin consolidarea structurilor de sprijin specifice și prin facilitarea cooperării transnaționale între acestea (de exemplu, pe baza activităților desfășurate de punctele de contact naționale în programele-cadru anterioare); Comisia va elabora standarde minime, în acord cu reprezentanții statelor membre, pentru funcționarea acestor structuri de sprijin, inclusiv rolul, structura, modalitățile acestora, fluxul de informații din partea Comisiei înaintea cererilor de propuneri și evitarea conflictelor de interese;

—

diseminarea și exploatarea rezultatelor, a datelor și a cunoștințelor obținute ca urmare a activităților de C&I, inclusiv prin sprijin specific pentru beneficiari; încurajarea sinergiilor cu alte programe ale Uniunii; activități de comunicare specifice pentru a sensibiliza publicul cu privire la impactul și relevanța sporite ale C&I finanțate de Uniune, precum și comunicare în domeniul științei.

---

(1)  Infrastructura europeană de date va sta la baza EOSC, prin furnizarea de capacități de HPC de nivel mondial, de conectivitate de mare viteză și de servicii de vârf în materie de date și de software.

(2)  Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 (JO L 107, 26.3.2021, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Justiție” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1382/2013 (JO L 156, 5.5.2021, p. 21).

(4)  Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului (JO L 156, 5.5.2021, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).

(6)  Raportul OCDE: Înțelegerea decalajului socioeconomic din Europa, 26 ianuarie 2017.

(7)  Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69).

(8)  Tehnologiile generice esențiale ale viitorului includ materialele avansate și nanotehnologia, fotonica, microelectronica și nanoelectronica, tehnologiile din domeniul științelor vieții, sistemele avansate de fabricație și prelucrare, IA și securitatea și conectivitatea digitală.

(9)  „Re-găsirea industriei – definirea inovării”; Raportul Grupului de strategie la nivel înalt privind tehnologiile industriale, Bruxelles, aprilie 2018.

(10)  Acestea sunt instalații publice sau private care furnizează resurse și servicii în primul rând pentru ca industria europeană să testeze, să valideze și să demonstreze tehnologii și produse generice esențiale. Aceste infrastructuri pot fi amplasate într-un singur loc, pot fi virtuale sau distribuite și trebuie înregistrate într-un stat membru sau într-o țară asociată.

(11)  Reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare este abordată în alte părți ale pilonului II și ale programului-cadru Orizont Europa în general.

(12)  Termenul „surse alternative de energie” nu include energia produsă din surse de energie nucleară.

(13)  Bioeconomia cuprinde toate sectoarele și sistemele care se bazează pe resurse biologice (animale, plante, microorganisme și biomasă derivată, inclusiv deșeuri organice), funcțiile și principiile acestora. Bioeconomia include și interconectează: ecosistemele terestre și marine și serviciile pe care acestea le furnizează; toate sectoarele de producție primară care utilizează și produc resurse biologice (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), precum și toate sectoarele economice și industriale care utilizează resurse și procese biologice pentru a produce alimente, furaje, bioproduse, energie și servicii. Sunt excluse medicamentele biologice și biotehnologia în domeniul sănătății.

(14)  „Economie albastră durabilă” înseamnă toate activitățile economice sectoriale și transsectoriale pe tot cuprinsul pieței unice care au legătură cu oceanele, mările, regiunile de coastă și apele interioare, care acoperă regiunile ultraperiferice și țările fără ieșire la mare din Uniune, inclusiv sectoarele emergente și bunurile și serviciile necomerciale, și care sunt compatibile cu legislația Uniunii în materie de mediu.

(15)  Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți: o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”.

(16)  Observarea mediului accesibilă, de exemplu, prin componenta Copernicus a Programului spațial al Uniunii și prin alte programe europene relevante, precum și inițiativa GEO vor sprijini C&I în alte domenii de intervenție din cadrul acestui cluster, precum și alte părți relevante ale programului-cadru Orizont Europa.

(17)  Documentul de lucru al Comisiei: Cercetarea și inovarea europeană în domeniul siguranței alimentare și nutriționale [SWD(2016) 319 final].

(18)  Aplicațiile biotehnologice din domeniul sănătății sunt abordate în clusterul „Sănătate” din cadrul prezentului pilon.

(19)  Activitățile din cadrul domeniului de intervenție „Sisteme circulare” sunt complementare celor din cadrul domeniului de intervenție „Industrii curate și cu emisii reduse de dioxid de carbon” din clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul”.

(20)  Centrul de inovare este un termen generic pentru o gamă largă de competențe. Acesta poate servi drept partener activ, comunitate, centru de cunoștințe, facilitator sau conector care oferă accesul la cele mai recente cunoștințe și la cea mai recentă expertiză privind tehnologiile digitale și tehnologiile generice conexe, care sunt necesare pentru ca întreprinderile să devină mai competitive în ceea ce privește producția, serviciile și procesele operaționale.

(21)  Subiecte relevante pot fi identificate în contextul planificării strategice a programului-cadru Orizont Europa.

(22)  De regulă, ca o combinație de riscuri științifice/tehnologice, riscuri de gestionare/financiare, riscuri de piață/economice și riscuri de reglementare. Riscurile suplimentare neprevăzute pot fi, de asemenea, luate în considerare.

(23)  Ca alternativă la un grant în cazul în care riscul este considerat mai mic decât media, un avans rambursabil se rambursează Uniunii conform unui calendar asupra căruia s-a convenit și apoi devine un împrumut fără dobândă. Dacă beneficiarul nu poate rambursa, dar își poate continua activitatea, avansul rambursabil este transformat în capital propriu. În caz de faliment, avansul rambursabil devine doar un grant.

(24)  Ca principiu, Uniunea ar trebui să dețină doar drepturi de vot minoritare în întreprinderile sprijinite. În cazuri excepționale, Uniunea poate asigura dobândirea unei minorități de blocare, pentru a proteja interesele europene în domenii esențiale, cum ar fi securitatea cibernetică.

(25)  Cum ar fi validarea conceptului de către CEC, pornind de la proiecte sprijinite în cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, startupuri provenind din comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT. Cererile sunt de asemenea generate de activități din cadrul programului Orizont 2020, în special proiecte selectate în cadrul fazei 2 a Instrumentului pentru IMM-uri al programului Orizont 2020, precum și în cadrul mărcii de excelență aferente, finanțată de statele membre, sau de parteneriate europene (actuale și viitoare).

(26)  Pentru a asigura o continuitate deplină, premiile CEI vor prelua gestionarea premiilor lansate în cadrul programului Orizont 2020. În plus, comitetul CEI oferă consiliere privind proiectele și implementarea de noi premii de încurajare și de recunoaștere.

(27)  Comunicarea Comisiei din 15 mai 2018 intitulată „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul” și Concluziile Consiliului din 27 mai 2016 privind „Reglementarea favorabilă cercetării și inovării”.

(28)  Politicile și practicile care urmează a fi abordate variază de la partajarea rezultatelor cercetării cât mai devreme și pe o scară cât mai largă, prin intermediul unor formate stabilite de comun acord și al unei infrastructuri comune (de exemplu, EOSC), la inițiative științifice cetățenești, dezvoltarea și utilizarea de abordări și indicatori noi și mai ampli pentru evaluarea cercetării și recompensarea cercetătorilor.

(29)  Mecanismul de sprijin al politicilor (PSF), lansat în cadrul programului Orizont 2020. PSF funcționează pe baza cererii și oferă, pe o bază voluntară, expertiză de nivel înalt și consultanță adaptată autorităților publice naționale. Prin intermediul serviciilor sale, acesta a jucat deja un rol important în provocarea schimbărilor de politică din țări precum Polonia, Bulgaria, Moldova sau Ucraina și în evoluția ulterioară a schimbărilor de politică, determinată de schimburi de bune practici în domenii precum stimulentele fiscale pentru cercetare și dezvoltare, știința deschisă, finanțarea bazată pe performanță a organismelor publice de cercetare și interoperabilitatea programelor naționale de C&I.

(30)  Incluzând în special Carta europeană a cercetătorilor, Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, EURAXESS și Fondul de pensii RESAVER.

ANEXA II

CONFIGURAȚIILE COMITETULUI PROGRAMULUI

Lista configurațiilor comitetului programului în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din prezenta decizie

1.	Configurație strategică: Imagine de ansamblu strategică a implementării programului specific și coerență între programele sale de lucru individuale, inclusiv misiuni

2.

CEC

3.

MSCA

4.	Infrastructuri de cercetare

5.

Sănătate

6.	Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii

7.	Securitatea civilă pentru societate

8.	Dezvoltarea digitală, industria și spațiul

9.	Climă, energie și mobilitate

10.	Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu

11.	CEI și ecosistemele europene de inovare

12.	Extinderea participării și consolidarea SEC

Ar putea fi organizate reuniuni ad-hoc în cadrul clusterelor și/sau în cadrul diferitelor configurații ale comitetului programului și/sau împreună cu comitetele instituite prin alte acte în ceea ce privește chestiuni orizontale și/sau transversale, precum spațiul și mobilitatea.

ANEXA III

INFORMAȚII CARE URMEAZĂ A FI FURNIZATE DE CĂTRE COMISIE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 14 ALINEATUL (7) DIN PREZENTA DECIZIE

Articolul 1

Obiect

Prin prezentul regulament se instituie Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2025 (denumit în continuare „Programul Euratom”) și sunt stabilite normele de participare și de diseminare referitoare la acțiunile indirecte din cadrul Programului Euratom, care completează Orizont Europa.

Prin regulament sunt stabilite obiectivele Programului Euratom, bugetul pentru perioada 2021-2025, formele de finanțare și normele de acordare a finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile relevante prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695. Trimiterile la Uniune și la Orizont Europa care figurează în definițiile respective se interpretează ca trimiteri la Comunitate Europeană a Energiei Atomice (denumită în continuare „Comunitatea”) și, respectiv, la Programul Euratom. Cu toate acestea, în sensul prezentului regulament, „program de lucru” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru implementarea Programului Euratom în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament.

Toate trimiterile din prezentul regulament la Regulamentul (UE) 2021/695 vizează versiunea în vigoare la 12 mai 2021.

Articolul 3

Obiectivele programului

Articolul 4

Buget

Articolul 5

Țări terțe asociate Programului Euratom

Articolul 6

Implementarea și forme de finanțare

Articolul 7

Parteneriate europene

Articolul 8

Știința deschisă

Programului Euratom i se aplică dispozițiile referitoare la știința deschisă stabilite în cadrul Regulamentului (UE) 2021/695.

Articolul 9

Acțiuni eligibile și norme de participare și de diseminare a rezultatelor cercetării

Articolul 10

Finanțare cumulativă, alternativă și combinată

Articolul 11

Programe de lucru

Articolul 12

Monitorizare și raportare

Articolul 13

Informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare

Articolul 14

Evaluare

Articolul 15

Audituri

Articolul 16

Procedura comitetului

Articolul 17

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la Programul Euratom printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 18

Abrogare

Regulamentul (Euratom) 2018/1563 se abrogă.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

ANEXA I

ACTIVITĂȚI

Obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) sunt urmărite la nivelul întregului Program Euratom, în conformitate cu liniile generale de activitate descrise în prezenta anexă. Prin implementarea respectivelor obiective specifice, Programul Euratom sprijină statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Euratom (1) și consolidează eforturile de cercetare ale acestora și ale sectorului privat. Aceste obiective specifice ar trebui să contribuie la menținerea și dezvoltarea suplimentară a poziției de lider tehnologic în domeniul nuclear.

În vederea realizării obiectivelor specifice menționate la articolul 3 alineatul (2), Programul Euratom va sprijini activități transversale care să asigure sinergia eforturilor de cercetare pentru soluționarea provocărilor comune. Se vor asigura legături și interfețe adecvate, cum ar fi cereri de propuneri comune, cu Orizont Europa. Activitățile de cercetare și de inovare conexe pot beneficia, de asemenea, de sprijinul financiar acordat din fondurile reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027, în măsura în care ele sunt conforme cu obiectivele și cu reglementările respectivelor fonduri.

Activitățile enumerate în prezenta anexă includ cooperarea internațională privind cercetarea și inovarea în domeniul nuclear în scopuri pașnice, bazată pe obiective comune și pe încredere reciprocă, în vederea producerii unor beneficii clare și semnificative pentru Uniune, pentru cetățenii săi și pentru mediu. Este inclusă aici și cooperarea internațională prin cadre multilaterale. Ca agent de implementare a Programului Euratom recunoscut în mod formal în cadrul Forumului Internațional Generația IV (GIF) (2), JRC va facilita și coordona în continuare contribuția și participarea Comunității Euratom la activitățile de cercetare și de formare ale GIF. Contribuția la activitățile GIF care se încadrează în domeniul de aplicare al Programului Euratom este axată pe siguranță, radioprotecție, garanții și activități de cercetare și de formare în domeniul neproliferării specifice sistemelor din Generația IV.

Orice nouă activitate alocată JRC este analizată de Consiliul de administrație al JRC pentru a verifica coerența acesteia cu activitățile existente în statele membre și pentru a evita suprapunerea activităților de cercetare și dezvoltare în domeniul nuclear desfășurate în Uniune.

Prioritățile programelor de lucru trebuie să fie stabilite de către Comisie, pe baza contribuțiilor autorităților publice, ale părților interesate din domeniul cercetării nucleare și ale oricărei organizații relevante sau ale oricărui forum al părților interesate.

În cadrul Programului Euratom vor fi eligibile pentru finanțare cercetarea și formarea în următoarele domenii:

(a)

îmbunătățirea și sprijinirea securității, siguranței și garanțiilor nucleare, a radioprotecției, a gestionării în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea, inclusiv utilizarea în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice pentru radiațiile ionizante (3): (i) securitatea nucleară: securitatea sistemelor de reactoare și a ciclurilor de combustibil aflate în uz în Comunitate sau, în măsura în care este necesar, pentru menținerea unei vaste expertize în materie de securitate nucleară în Comunitate, a acelor tipuri de reactoare și a ciclurilor lor de combustibil complete, cum ar fi separarea și transmutarea, care pot fi utilizate în viitor; (ii) gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive: gestionarea, în special eliminarea preliminară și eliminarea deșeurilor radioactive intermediare cu un nivel înalt și mediu de radioactivitate și cu durată de viață lungă și a combustibilului nuclear uzat, și a altor fluxuri și tipuri de deșeuri radioactive pentru care în prezent nu există procese care să fi atins maturitatea industrială sau, dacă există, ar putea fi îmbunătățite; reducerea la minimum a deșeurilor radioactive și reducerea radiotoxicității acestor deșeuri; gestionarea și transferul cunoștințelor și competențelor între generații și între programele statelor membre privind gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat; (iii) dezafectare: cercetare pentru dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor în materie de dezafectare și de reabilitare ecologică a instalațiilor nucleare; sprijin pentru schimbul de bune practici și de cunoștințe cu privire la dezafectare; (iv) aplicații ale științei nucleare și ale radiațiilor ionizante, radioprotecție, pregătire pentru situațiile de urgență: — aplicații ale științei nucleare și ale tehnologiilor radiațiilor ionizante în scopuri medicale, industriale și în alte scopuri legate de cercetare; — efecte și riscuri rezultate din doze scăzute cauzate de expunerea industrială, medicală sau din mediu; — pregătirea pentru situații de urgență legate de accidente care implică radiații și cercetarea în domeniul radioecologiei; — furnizarea și utilizarea radioizotopilor în condiții de siguranță și securitate; — modelele de dispersie radiologică în mediul înconjurător, precum și sprijinul pentru schimbul de date, pentru sistemele de alertă și pentru cooperarea în materie de tehnici de măsurare (4) (se implementează prin acțiuni directe); (v) siguranță nucleară, garanții nucleare și neproliferare (se implementează prin acțiuni directe): — metode și tehnologii menite să sprijine și să consolideze garanțiile nucleare internaționale și ale Comunității; — sprijin operațional și formare pentru sistemul de garanții al Euratom; — sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a Tratatului de neproliferare în domeniul garanțiilor nucleare, inclusiv sprijin pentru consolidarea regimului Uniunii de control al exporturilor; — cercetare și sprijin în vederea sporirii siguranței și securității nucleare și radiologice în contextul cadrului mondial CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear) și al strategiilor conexe ale Uniunii; — metode și tehnologii de detectare a materialelor nucleare și radioactive care nu sunt supuse controalelor de reglementare, prevenirea incidentelor care implică astfel de materiale și reacțiile la incidentele de acest tip, inclusiv criminalistica nucleară; — sprijin pentru consolidarea capacităților în domeniul siguranței nucleare cu ajutorul Centrului european de formare în domeniul siguranței nucleare;

(b)

menținerea și dezvoltarea suplimentară a expertizei și competenței în domeniul nuclear în cadrul Comunității: (i) educație, formare și mobilitate, inclusiv programele de educație și de formare, cum ar fi Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA); (ii) promovarea inovării, gestionarea cunoștințelor, diseminarea și exploatarea în domeniul științei și tehnologiei nucleare, în special pentru securitate, siguranță și garanții nucleare și radioprotecție; (iii) sprijin pentru transferul de tehnologie de la cercetare către industrie; (iv) sprijin pentru pregătirea și dezvoltarea unei capacități industriale europene competitive în domeniul fuziunii; (v) sprijin pentru furnizarea și disponibilitatea unor infrastructuri de cercetare europene și internaționale, inclusiv infrastructurile JRC (5), și pentru oferirea unui acces corespunzător la acestea; (vi) pentru promovarea științei nucleare ca bază de sprijin a standardizării, acțiunile directe vor furniza date de referință, materiale și măsurători de ultimă generație în domeniul securității, al garanțiilor și al siguranței nucleare, precum și pentru alte aplicații, cum ar fi medicina nucleară;

(c)

promovarea dezvoltării energiei de fuziune și contribuirea la implementarea foii de parcurs europene privind fuziunea: un parteneriat european cofinanțat pentru cercetarea în domeniul fuziunii va implementa foaia de parcurs în vederea atingerii obiectivului de producere a energiei electrice prin fuziune până în cea de a doua jumătate a acestui secol; se pot include aici, printre altele: (i) exploatarea instalațiilor de fuziune existente și viitoare, inclusiv atribuirea, după caz, de granturi de funcționare pentru infrastructurile de cercetare în domeniul fuziunii, atunci când este cazul; (ii) pregătirea viitoarelor centrale energetice de fuziune prin dezvoltarea tuturor aspectelor relevante, inclusiv a materialelor, a tehnologiilor și a proiectelor; (iii) implementarea unui program de educație și de formare specific, în plus față de activitățile prevăzute la litera (b) punctul (i); (iv) coordonarea activităților comune cu întreprinderea comună „Fusion for Energy”; (v) colaborarea cu Organizația ITER; (vi) colaborarea științifică în cadrul acordurilor internaționale ale Euratom: parteneriatul european cofinanțat în domeniul fuziunii va fi implementat prin intermediul unui grant care urmează să fie atribuit entităților juridice constituite sau desemnate de statele membre și de orice țară terță asociată la Programul Euratom; grantul poate include resurse în natură din partea Comunității sau detașarea de personal al Comisiei;

(d)

sprijinirea politicii Uniunii și a statelor sale membre privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare: acțiunile directe vor sprijini politica privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare și punerea în aplicare a legislației relevante, furnizând o expertiză și elemente științifice și tehnice independente.

---

(1)  În special Directiva 2006/117/Euratom a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind supravegherea și controlul transferurilor de deșeuri radioactive și combustibil uzat (JO L 337, 5.12.2006, p. 21); Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18); Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului; Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman (JO L 296, 7.11.2013, p. 12); Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom (JO L 13, 17.1.2014, p. 1) și Regulamentul (Euratom) 2016/52 al Consiliului din 15 ianuarie 2016 de stabilire a nivelurilor maxime permise de contaminare radioactivă a alimentelor și furajelor în urma unui accident nuclear sau a oricărui alt caz de urgență radiologică și de abrogare a Regulamentului (Euratom) nr. 3954/87 al Consiliului și a Regulamentelor (Euratom) nr. 944/89 și (Euratom) nr. 770/90 ale Comisiei (JO L 13, 20.1.2016, p. 2).

(2)  În conformitate cu articolul III alineatul (2) din Acordul-cadru de colaborare internațională în domeniul cercetării și dezvoltării sistemelor energetice nucleare din Generația IV.

(3)  Exceptând siguranța nucleară, garanțiile nucleare și neproliferarea, aceste activități pot fi implementate prin acțiuni directe și indirecte.

(4)  Articolele 35, 36, 38 din Tratatul Euratom; Decizia 87/600/Euratom a Consiliului din 14 decembrie 1987 privind procedura comunitară de schimb rapid de informații în caz de urgență radiologică (JO L 371, 30.12.1987, p. 76).

(5)  Pe baza planului de investiții flexibil pentru infrastructurile JRC.