(1)

Piața internă reprezintă un element de bază al Uniunii. Încă de la începuturile sale, aceasta s-a dovedit a fi un factor cu o contribuție majoră pentru creștere, competitivitate și ocuparea forței de muncă și ar trebui să aducă în continuare beneficii tuturor cetățenilor și mediului de afaceri, în mod egal. Ea a creat oportunități noi și economii de scară pentru mediul de afaceri din Uniune, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și a consolidat competitivitatea industrială a acestora. Piața internă a contribuit la crearea de locuri de muncă și a oferit consumatorilor mai multe opțiuni de produse și servicii de calitate la prețuri mai mici. Aceasta este în continuare un factor determinant pentru edificarea unei piețe mai integrate și a unei economii mai puternice, mai echilibrate și mai echitabile. Ea reprezintă una dintre realizările majore ale Uniunii și cel mai bun atu al acesteia într-o lume din ce în ce mai globalizată, constituind totodată un element esențial în realizarea transformării verzi și digitale către o economie durabilă, inclusiv ca răspuns la presiunea tot mai mare exercitată de schimbările climatice.

(2)

Este necesar ca piața internă să se adapteze permanent unui mediu aflat în schimbare rapidă, caracterizat de revoluția digitală și de globalizare. Noua eră de inovare digitală continuă să ofere oportunități pentru mediul de afaceri și persoane fizice, creează produse, servicii, procese și modele de afaceri noi, precum și oportunități pentru elaborarea în mod eficient de statistici de înaltă calitate. De asemenea, aceasta reprezintă o provocare în ceea ce privește reglementarea, punerea în aplicare, protecția consumatorilor și siguranța.

(3)

Un segment semnificativ al dreptului Uniunii stă la baza funcționării pieței interne. Acesta vizează, în special, competitivitatea, standardizarea, recunoașterea reciprocă, evaluarea conformității, protecția consumatorilor și supravegherea pieței. De asemenea, acesta cuprinde norme privind mediul de afaceri, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare, privind domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, privind elaborarea de statistici europene și privind promovarea unei concurențe loiale. Acest segment semnificativ al dreptului Uniunii prevede condiții echitabile care sunt esențiale pentru funcționarea pieței interne, în beneficiul consumatorilor și al mediului de afaceri.

(4)

Cu toate acestea, există încă obstacole discriminatorii, nejustificate sau disproporționate în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne și continuă să apară altele noi. Adoptarea normelor reprezintă doar un prim pas, însă este la fel de important ca acestea să fie puse cu succes în aplicare. Provocările actuale legate de asigurarea punerii în aplicare a normelor existente, barierele în calea liberei circulații a bunurilor și a serviciilor, precum și nivelurile scăzute de achiziții publice transfrontaliere limitează oportunitățile pentru mediul de afaceri și consumatori. Abordarea acestor obstacole este în definitiv o chestiune de încredere a cetățenilor în Uniune și în capacitatea acesteia de a-și atinge obiectivele fixate, precum și în capacitatea sa de a crea locuri de muncă și creștere economică, protejând în același timp interesul public.

(5)

Au existat în trecut programe separate de acțiune a Uniunii în domenii precum competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, protecția consumatorilor, clienții și utilizatorii finali ai serviciilor financiare, procesul de elaborare a politicilor în materie de servicii financiare și în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale. Unele activități suplimentare au fost finanțate direct prin liniile bugetare ale pieței interne. Este necesar în prezent să se raționalizeze și să se exploateze sinergiile dintre diferite acțiuni și să se ofere un cadru mai flexibil, mai transparent, mai simplificat și mai agil pentru finanțarea activităților care au scopul de a realiza o piață internă funcțională și sustenabilă. Prin urmare, ar trebui să se instituie un nou program, menit să reunească activitățile finanțate anterior în cadrul acestor alte programe și alte linii bugetare relevante. Programul respectiv ar trebui să includă, de asemenea, inițiative noi care au drept obiectiv să îmbunătățească funcționarea pieței interne, evitând totodată suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii.

(6)

Dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) au făcut obiectul unui program statistic european separat instituit prin Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Pentru a asigura continuitatea elaborării și difuzării statisticilor europene, noul program ar trebui să includă și activități care au făcut obiectul programului statistic european anterior, prin oferirea unui cadru pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009. Noul program ar trebui să stabilească cadrul financiar care să permită furnizarea de statistici europene de înaltă calitate, comparabile și fiabile, pentru a sprijini conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii. Independența profesională este o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene.

(7)

Prin urmare, este oportun să se instituie un program pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, standardizarea, supravegherea pieței și protecția consumatorilor, pentru domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, și pentru statisticile europene (Programul privind piața unică) (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (6).

(8)

Programul ar trebui să susțină conceperea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii care stă la baza funcționării corespunzătoare a pieței interne. Programul ar trebui să susțină crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă, inclusiv mediul de afaceri, cetățeni, inclusiv consumatori, angajați, reprezentanți ai societății civile și autoritățile publice. În acest scop, programul ar trebui să vizeze promovarea competitivității, a consolidării capacităților și a sustenabilității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, inclusiv a celor din sectorul turismului. Sustenabilitatea întreprinderilor este importantă pentru menținerea competitivității lor pe termen lung și contribuie la tranziția către o Uniune mai durabilă din punct de vedere economic, ecologic și social, care ar trebui să fie însoțită de digitalizare și de asumarea unor practici comerciale durabile. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine asigurarea punerii în aplicare a normelor privind protecția și siguranța consumatorilor. De asemenea, acesta ar trebui să sensibilizeze întreprinderile și persoanele fizice cu privire la drepturile pe care le au, oferindu-le instrumentele, informațiile și asistența corespunzătoare pentru a le permite să ia decizii în cunoștință de cauză și pentru a consolida participarea lor în procesul de elaborare a politicilor la nivelul Uniunii. În plus, programul ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea cooperării administrative și de reglementare, în special prin intermediul unor programe de formare, al schimbului de bune practici, și prin construirea unor baze de cunoștințe și competențe, inclusiv prin utilizarea achizițiilor publice strategice. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să susțină dezvoltarea unor procese de reglementare și standarde ale Uniunii și internaționale de înaltă calitate, inclusiv cu implicarea largă a părților interesate, care să stea la baza punerii în aplicare a legislației Uniunii.

Acest lucru ar trebui să acopere domeniul raportării financiare și al auditului, contribuind astfel la transparența și buna funcționare a piețelor de capital ale Uniunii și la consolidarea protecției investitorilor. Obiectivul programului ar trebui să constea, de asemenea, în sprijinirea punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației Uniunii care prevede un nivel înalt al sănătății umane, a animalelor și a plantelor, protecția stării de bine a oamenilor și a bunăstării animalelor, siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale, cu respectarea, în același timp, a principiilor dezvoltării durabile și asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În plus, programul ar trebui să sprijine elaborarea de statistici europene de înaltă calitate în conformitate cu principiile statistice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și detaliate în Codul de practici al statisticilor europene.

(9)

O piață internă modernă care se bazează pe principiile echității, transparenței și încrederii reciproce promovează concurența și este favorabilă consumatorilor, mediului de afaceri și angajaților. O mai bună utilizare a pieței interne a serviciilor, aflată în permanentă evoluție, ar trebui să ajute mediul de afaceri din Uniune să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să contribuie la o monitorizare mai eficientă a evoluțiilor de pe piața internă, precum și la identificarea și înlăturarea barierelor discriminatorii nejustificate sau disproporționate rămase, și să asigure capacitatea cadrului de reglementare de a integra toate formele de inovare, inclusiv noile evoluții și procese tehnologice, modelele de afaceri bazate pe inovarea în domeniul serviciilor, modelele economiei colaborative și sociale, inovarea socială și inovarea netehnologică.

(10)

Au fost eliminate obstacolele în materie de reglementare de pe piața internă pentru multe produse industriale prin mecanisme de prevenire, prin adoptarea unor norme comune și, în cazul în care nu există norme la nivelul Uniunii, prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. În domeniile în care nu există legislație la nivelul Uniunii, se aplică principiul recunoașterii reciproce, astfel încât bunurile care sunt comercializate în mod legal într-un stat membru beneficiază de dreptul la liberă circulație și pot fi vândute în alt stat membru. În cazul în care statul membru în cauză are motive să se opună comercializării bunurilor, acesta poate impune o restricție, cu condiția ca o astfel de restricție să fie nediscriminatorie, justificată de obiective legitime de interes public, astfel cum se prevede la articolul 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), sau recunoscută de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ca fiind un motiv imperativ de interes general și proporțională cu obiectivul urmărit. Aplicarea necorespunzătoare a principiului recunoașterii reciproce, care constă, de exemplu, în impunerea unor restricții nejustificate sau disproporționate, îngreunează situația pentru societățile care doresc să obțină acces la piețele din alte state membre. În pofida gradului înalt de integrare a pieței în domeniul bunurilor, această situație duce la irosirea multor oportunități pentru economie în ansamblul său. Se preconizează că adoptarea Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului (7) va maximiza beneficiile economice în acest domeniu. Prin urmare, programul ar trebui să urmărească să îmbunătățească aplicarea principiului recunoașterii reciproce în domeniul bunurilor, realizându-și pe deplin potențialul. Programul ar trebui, de asemenea, să reducă volumul de bunuri ilegale sau neconforme introduse pe piață, prin intermediul unor acțiuni de sensibilizare și de formare specifice, prin sprijinirea punctelor de informare despre produse menționate în Regulamentul (UE) 2019/515, și printr-o cooperare mai bună între autoritățile competente pentru recunoașterea reciprocă.

(11)

Noile provocări în materie de reglementare și punere în aplicare se referă la evoluția rapidă a mediului apărut ca urmare a revoluției digitale și privește aspecte precum securitatea cibernetică, protecția datelor și a vieții private, internetul obiectelor sau inteligența artificială și standardele etice conexe. Este esențial să existe norme stricte privind siguranța produselor și claritate în ceea ce privește răspunderea, pentru a se asigura că cetățenii Uniunii, inclusiv consumatorii și mediul de afaceri pot beneficia de protecție adecvată în caz de daune. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la adaptarea rapidă și la punerea în aplicare mai eficientă a unui regim al Uniunii în materie de răspundere pentru produse, care să încurajeze inovarea, garantând totodată siguranța și securitatea pentru utilizatori.

(12)

Introducerea pe piață a unor produse care nu sunt conforme cu dreptul Uniunii, inclusiv produse importate din țări terțe, pune în pericol cetățenii Uniunii, inclusiv consumatorii, precum și alți utilizatori finali. Operatorii economici care vând produse conforme prin mijloace tradiționale sau electronice se confruntă cu o denaturare a concurenței din partea celor care nu respectă normele fie din cauza necunoașterii lor, fie în mod intenționat pentru a obține un avantaj competitiv, fie ca urmare a fragmentării supravegherii pieței la nivelul Uniunii. Finanțarea autorităților de supraveghere a pieței este adesea insuficientă, iar acestea funcționează în limitele granițelor naționale, în timp ce antreprenorii desfășoară activități comerciale la nivelul Uniunii sau chiar la nivel global. În special, în cazul comerțului electronic, autoritățile de supraveghere a pieței întâmpină mari dificultăți în urmărirea produselor neconforme importate din țări terțe în vederea identificării operatorilor economici responsabili din jurisdicția lor.

De asemenea, acestea întâmpină mari dificultăți în efectuarea de evaluări ale riscurilor sau de teste din cauza faptului că nu este posibil accesul fizic la produse. Prin urmare, programul ar trebui să își propună consolidarea conformității produselor prin sensibilizarea cu privire la normele aplicabile ale Uniunii în materie de siguranță a produselor, prin intensificarea verificărilor conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (8), și prin promovarea unei cooperări transfrontaliere mai strânse între autoritățile însărcinate cu asigurarea aplicării legislației. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea cadrului existent pentru activitățile de supraveghere a pieței, să încurajeze acțiunile comune ale autorităților de supraveghere a pieței din diferite state membre, să îmbunătățească schimbul de informații și să promoveze convergența și o integrare mai strânsă a activităților de supraveghere a pieței. Programul ar trebui să realizeze acest lucru în special prin asigurarea punerii în aplicare, cu strictețe, a noilor cerințe introduse prin Regulamentul (UE) 2019/1020, astfel încât să se împiedice vânzarea de produse neconforme către consumatori, precum și către alți utilizatori finali. Prin urmare, programul ar trebui să consolideze capacitatea autorităților de supraveghere a pieței din întreaga Uniune, să contribuie la sporirea gradului de omogenitate în materie de aplicare a legii între statele membre și să permită statelor membre să beneficieze în egală măsură de piața internă în ceea ce privește creșterea economică și sustenabilitatea.

(13)

Deși programul nu include obiective și acțiuni de sprijinire a protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ar trebui ținut cont, totuși, că adesea produsele contrafăcute nu respectă cerințele prevăzute în legislația Uniunii privind siguranța produselor și protecția consumatorilor și prezintă riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, în special atunci când astfel de produse sunt achiziționate online. Prin urmare, programul ar trebui să sporească sinergiile cu alte programe ale Uniunii din domeniul protejării drepturilor de proprietate intelectuală, în special cu Instrumentul pentru echipamente de control vamal instituit prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.

(14)

Pentru a facilita conformitatea categoriilor de produse armonizate cu un risc inerent mai ridicat, Uniunea a pus în aplicare un sistem de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, pentru a verifica competența, imparțialitatea și independența acestora. Este esențial ca organismele de evaluare a conformității să prezinte încredere și să fie competente, întrucât verifică dacă produsele îndeplinesc cerințele de siguranță înainte de introducerea acestora pe piață.. În prezent, principala provocare este de a asigura faptul că sistemul de acreditare continuă să țină pasul cu ultimele evoluții în domeniu și că el se aplică cu aceeași strictețe pe întreg teritoriul Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsurile de asigurare a faptului că organismele de evaluare a conformității îndeplinesc în continuare cerințele de reglementare, cum ar fi imparțialitatea și independența, îndeosebi prin utilizarea acreditării. De asemenea, programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a sistemului de acreditare european, în special în noile domenii de politică, prin sprijinirea Cooperării europene pentru acreditare menționată în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(15)

Dat fiind că piețele de consum nu cunosc frontiere ca urmare a dezvoltării comerțului online și a serviciilor de călătorie, este important să se asigure că consumatorii care își au reședința în Uniune pot beneficia de același nivel înalt de protecție adecvată atunci când sunt importate bunuri și servicii de la operatorii economici cu sediul în țări terțe, inclusiv atunci când acestea sunt vândute online. Prin urmare, în cazurile în care este necesar, ar trebui să fie posibil ca programul să sprijine cooperarea cu organismele relevante situate în țări terțe, de exemplu, în ceea ce privește schimbul de informații despre produsele neconforme.

(16)

Achizițiile publice sunt utilizate de autoritățile publice pentru a asigura un bun raport costuri-beneficii pentru fondurile publice cheltuite și pentru a contribui la o piață internă mai inovatoare, sustenabilă, incluzivă și competitivă. Aceasta include aplicarea unor criterii de evaluare care să identifice, la atribuirea ofertelor în conformitate cu „cel mai bun raport calitate-preț”, nu numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, ci și oferta cea mai avantajoasă în ceea ce privește cele mai mari beneficii publice aduse. În cazul în care acest lucru este în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil, ar trebui avute în vedere aspectele sociale, de mediu și de comerț echitabil, iar pentru proiectele mari de infrastructură ar trebui promovată împărțirea ofertelor pe loturi. Directivele 2014/23/UE (10), 2014/24/UE (11) și 2014/25/UE (12) ale Parlamentului European și ale Consiliului oferă cadrul juridic pentru integrarea și funcționarea eficace a piețelor de achiziții publice reprezentând 14 % din produsul intern brut al Uniunii, în beneficiul autorităților publice, al mediului de afaceri și al cetățenilor, inclusiv al consumatorilor. Punerea în aplicare în mod corespunzător a normelor privind achizițiile publice reprezintă un instrument esențial pentru consolidarea pieței interne și pentru stimularea creșterii societăților din Uniune și a locurilor de muncă din Uniune. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsuri care să asigure o mai bună absorbție a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici, facilitarea și îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piețele de achiziții, în special prin servicii de consultanță și formare, creșterea transparenței, integritatea și date de o calitate mai bună, stimularea transformării digitale a achizițiilor și promovarea achizițiilor comune, prin consolidarea abordării de tip parteneriat cu statele membre, îmbunătățirea procesului de colectare și analiză a datelor, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente informatice dedicate, precum și asigurarea sprijinului pentru schimbul de experiență și de bune practici, trimiterea la standardele europene și internaționale, furnizarea de orientări, urmărirea acordurilor comerciale benefice, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale și lansarea de proiecte pilot.

(17)

Pentru îndeplinirea obiectivelor programului și pentru a facilita viața cetățenilor și activitatea întreprinderilor, este necesar să fie instituite servicii publice de înaltă calitate, axate pe utilizator care să fie devină tot mai digitalizate și complet accesibile. De asemenea, este necesar să fie intensificate eforturile în materie de guvernare electronică, asigurându-se totodată o protecție adecvată a datelor și a vieții private. Acest lucru înseamnă că administrațiile publice vor trebui să se implice în crearea acestor servicii publice împreună cu cetățenii și cu mediul de afaceri. Mai mult, dezvoltarea continuă și constantă a activităților transfrontaliere pe piața internă necesită disponibilitatea unor informații actualizate, precise și ușor de înțeles privind drepturile întreprinderilor și ale cetățenilor. Aceasta înseamnă că ar trebui indicate informații simplificate care să explice formalitățile administrative. De asemenea, devine esențială furnizarea de consultanță juridică și asistență pentru soluționarea problemelor care apar la nivel transnațional. În plus, autoritățile publice ar trebui sprijinite în eforturile lor pentru a realiza aceste obiective, de exemplu prin conectarea administrațiilor naționale într-un mod simplu și eficient, precum și prin furnizarea de informații și facilitarea schimburilor de informații cu privire la modul în care funcționează piața internă pe teren. Instrumentele existente de guvernanță a pieței interne joacă deja un rol important în acest sens, iar calitatea, vizibilitatea, transparența și fiabilitatea acestora ar trebui consolidate în continuare. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine următoarele instrumente existente privind guvernanța pieței interne: portalul „Europa ta”, care ar trebui să devină baza viitorului portal digital unic, „Europa ta - Consiliere”, SOLVIT, Sistemul de informare al pieței interne și Tabloul de bord al pieței unice.

(18)

Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea cadrului de reglementare al Uniunii în domeniul dreptului societăților comerciale și al guvernanței corporative, precum și în domeniul dreptului contractual, pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea mediului de afaceri, în special a IMM-urilor, oferind în același timp protecție părților interesate afectate de operațiunile societăților, precum și pentru a răspunde dificultăților în materie de politici emergente. Programul ar trebui să asigure, de asemenea, evaluarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării în mod corespunzător a acquis-ului relevant, să informeze și să ofere asistență părților interesate și să promoveze schimbul de informații în acest domeniu. Programul ar trebui să sprijine în continuare inițiativele Comisiei în favoarea unui cadru juridic clar și bine adaptat pentru economia bazată pe date și pentru inovare. Aceste inițiative sunt necesare pentru a consolida securitatea juridică în ceea ce privește obligațiile contractuale și extracontractuale, în special în ceea ce privește răspunderea, securitatea, aspectele etice și viața privată în contextul tehnologiilor emergente, cum ar fi internetul obiectelor, inteligența artificială, robotica și imprimarea 3D. Programul ar trebui să își propună să stimuleze dezvoltarea afacerilor bazate pe date, deoarece acest lucru va fi decisiv pentru performanța economiei Uniunii în contextul concurenței globale.

(19)

Programul ar trebui să promoveze, de asemenea, punerea în aplicare de către statele membre, în mod corect și complet, a cadrului juridic al Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și dezvoltarea unor politici viitoare pentru a răspunde noilor provocări din acest domeniu. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile relevante desfășurate de organizațiile internaționale de interes european, precum Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului al Consiliului Europei.

(20)

Obiectivul de punere în aplicare și dezvoltare a pieței interne în domeniul serviciilor financiare, al stabilității financiare și al uniunii piețelor de capital, inclusiv finanțarea durabilă, depinde foarte mult de măsurile de politică bazate pe date concrete luate de către Uniune. Comisia ar trebui să joace un rol activ în realizarea acestui obiectiv, prin monitorizarea constantă a piețelor financiare și a stabilității financiare, evaluarea punerii în aplicare de către statele membre a legislației Uniunii, examinarea adecvării la scopul urmărit a legislației existente și, atunci când apar riscuri noi, identificarea posibilelor domenii de acțiune, cu implicarea permanentă a părților interesate pe întreaga durată a ciclului de elaborare a politicilor. Aceste activități se bazează pe elaborarea de analize, studii, materiale de formare, chestionare, evaluări ale conformității, analize și statistici de înaltă calitate și sunt susținute de sisteme informatice și de instrumente de comunicare.

(21)

TFUE include un sistem de norme ce garantează că nu este denaturată concurența pe piața internă. Programul ar trebui să aducă o contribuție la politica de concurență a Uniunii, inclusiv prin îmbunătățirea și consolidarea cooperării cu rețelele, precum și cu autoritățile și instanțele naționale, și prin consolidarea cooperării internaționale, precum și prin asigurarea legăturii cu un grup mai larg de părți interesate pentru comunicarea și explicarea drepturilor, beneficiilor și obligațiilor în cadrul politicii Uniunii din domeniul concurenței. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea analizei și evaluării evoluțiilor pieței, inclusiv prin utilizarea anchetelor sectoriale și a altor instrumente de analiză de piață, precum și printr-un schimb sistematic de informații și bune practici în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței. Acest lucru ar trebui să contribuie la crearea unei concurențe loiale și în condiții echitabile, inclusiv la nivel mondial, și la capacitarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și a consumatorilor pentru a profita de beneficiile pieței interne.

(22)

În special, programul trebuie să abordeze implicațiile radicale din punctul de vedere al concurenței și funcționării pieței interne care decurg din tranziția verde și digitală în curs a economiei și a mediului de afaceri, în special prin valorile exponențiale ale creșterii volumului de date și ale utilizării acestora, dat fiind că societățile apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială, la algoritmii de tip big data și la alte tipuri de instrumente și de expertiză informatice. Este, de asemenea, foarte important ca programul să sprijine rețelele și să promoveze o cooperare mai largă și mai profundă cu statele membre și cu autoritățile și instanțele acestora, având în vedere că de acțiunile acestor entități depind în mod esențial concurența nedenaturată și funcționarea pieței interne. Luând în considerare rolul special deținut de politica în domeniul concurenței în prevenirea prejudiciilor pentru piața internă care rezultă din comportamente anticoncurențiale dincolo de granițele Uniunii, programul ar trebui să sprijine și cooperarea cu autoritățile țărilor terțe, după caz. În cele din urmă, extinderea activităților de comunicare este necesară pentru a permite unui număr mai mare de cetățeni și mediului de afaceri să se bucure de avantajele depline ale concurenței loiale pe piața internă. Acest lucru ar trebui să sprijine eforturile de a demonstra mai bine cetățenilor Uniunii beneficiile politicii Uniunii în domeniul concurenței, inclusiv prin implicarea reprezentanților grupurilor societății civile și a părților interesate relevante. Se preconizează că va fi nevoie de flexibilitate în implementarea componentei referitoare la concurență a programului pentru a răspunde nevoilor aflate în continuă evoluție și afectate de evoluțiile dinamice și rapide ale condițiilor de concurență de pe piața internă, ale căror ritm și amploare sunt dificil de estimat. Aceste evoluții se referă în special la digitalizare, inteligența artificială, algoritmi, sistemele de tip big data, securitatea cibernetică și tehnologiile criminalistice.

(23)

Este extrem de important să se consolideze competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor din Uniune, garantându-se, în același timp, condiții de concurență echitabile și o piață internă deschisă și competitivă. IMM-urile sunt motorul economiei Uniunii. Acestea reprezintă până la 99,8 % din totalul întreprinderilor în Uniune, asigură două treimi din locurile de muncă și contribuie în mod semnificativ la crearea, în toate sectoarele, de noi locuri de muncă de calitate cu o dimensiune locală și regională și, prin urmare, la crearea coeziunii sociale. IMM-urile joacă un rol esențial în modernizarea industriei și în transformarea verde și digitală a economiei, inclusiv în realizarea neutralității climatice. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine eforturile acestora de a spori eficiența utilizării resurselor și de a dezvolta produse și servicii ecologice de înaltă calitate. În acest sens, programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea competitivității IMM-urilor pe piața mondială.

(24)

IMM-urile se confruntă cu provocări comune, care nu afectează în aceeași măsură întreprinderile mai mari. Printre aceste provocări comune se numără obținerea de finanțare, recrutarea unei forțe de muncă calificate, reducerea sarcinilor lor administrative, adoptarea de soluții creative și inovatoare, printre altele prin intermediul achizițiilor publice, și accesarea piețelor și lanțurilor valorice globale, în vederea promovării activităților în materie de internaționalizare ale acestora. Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional, fără a denatura în mod nejustificat concurența pe piața internă. Programul ar trebui să țină seama, de asemenea, de nevoile specifice ale anumitor tipuri de IMM-uri, cum ar fi microîntreprinderile, IMM-urile din domeniul serviciilor și IMM-urile implicate în activități meșteșugărești, precum și IMM-urile alcătuite din persoane care desfășoară activități independente, membri ai profesiilor liberale și întreprinderi din economia socială. Întreprinderile din economia socială din Uniune includ diferite tipuri de întreprinderi și entități din economia socială, cum ar fi cooperative, societăți mutuale, asociații fără scop lucrativ, fundații, întreprinderi sociale și alte forme de întreprinderi. Având în vedere că obiectivul lor principal este mai degrabă crearea de valoare comună și de impact social pentru oameni decât realizarea de profituri, ele au capacitatea de a acționa ca un motor al inovării sociale, al guvernanței transparente și al solidarității, reinvestind majoritatea profiturilor sau surplusurilor lor în obiectivele proprii. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție nevoilor specifice ale potențialilor noi antreprenori, cum ar fi antreprenorii tineri și femei, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap.

(25)

Programul ar trebui să ia în considerare IMM-urile, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (13). Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește IMM-urile, Comisia ar trebui să se consulte cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile publice și private care reprezintă IMM-urile și cu organizațiile de promovare a comerțului ale statelor membre.

(26)

Programul ar trebui să sprijine și să promoveze o cultură a inovării, dezvoltând ecosisteme industriale capabile să încurajeze crearea de întreprinderi noi și dezvoltarea IMM-urilor existente, cu accent pe toate IMM-urile capabile să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale într-un mediu tot mai competitiv și aflat într-o evoluție rapidă. Programul ar trebui să urmărească sprijinirea procesului de adoptare a inovațiilor prin promovarea unor noi modele de afaceri colaborative, a colaborării în rețea și a schimbului de cunoștințe și de resurse, inclusiv în cadrul parteneriatelor europene între clustere și organizații ale rețelelor de afaceri.

(27)

La stabilirea programelor de lucru pentru acordarea de sprijin IMM-urilor, ar trebui luate în considerare dispozițiile strategice ale strategiei pentru IMM-uri și ale Small Business Act, precum și contextul în care își desfășoară activitatea IMM-urile, astfel cum este descris în evaluarea performanțelor IMM-urilor. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție rețelei reprezentanților pentru IMM-uri.

(28)

Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor de a obține acces la finanțare. Aceste dificultăți apar deoarece IMM-urile întâmpină dificultăți în a-și demonstra bonitatea și nu dispun de active suficiente pentru garanții față de creditori (adică garanții colaterale/garanții reale), sau nu cunosc mecanismele existente destinate susținerii activităților lor, care deja există la nivelul Uniunii, la nivel național sau local. Noi provocări legate de finanțare sunt generate de nevoia IMM-urilor de a rămâne competitive, printre altele, prin implicarea în activități de adoptare a inovațiilor, de digitalizare și de internaționalizare, precum și prin perfecționarea și recalificarea personalului lor. Accesul limitat la finanțare are un efect negativ asupra ratelor de creare, de creștere și de supraviețuire a întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua societăți viabile în contextul unei succesiuni de afaceri.

(29)

Lipsa de competențe reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării întreprinderilor în Uniune. Pentru a stimula spiritul antreprenorial în Uniune și a sprijini creșterea IMM-urilor și tranziția lor digitală și verde, programul ar trebui să promoveze și să faciliteze accesul IMM-urilor la competențe și programe de mentorat, și în special dezvoltarea competențelor tehnologice, antreprenoriale și manageriale. În acest sens, Comisia ar trebui să se coordoneze cu inițiativele întreprinse în cadrul altor programe ale Uniunii, naționale și regionale, pentru a spori sinergiile și a evita suprapunerile.

(30)

Pentru a depăși disfuncționalitățile pieței și pentru a se asigura că IMM-urile, inclusiv întreprinderile nou-înființate și cele cu creștere rapidă, continuă să își joace rolul de fundament al competitivității economiei Uniunii, IMM-urile au nevoie de sprijin suplimentar sub forma instrumentelor de datorie și de capital stabilite în conformitate cu componenta de politică pentru IMM-uri din cadrul Fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (14). Mecanismul de garantare a împrumuturilor, pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15), are o valoare adăugată dovedită și se preconizează că va avea o contribuție pozitivă pentru cel puțin 500 000 de IMM-uri. Ar putea să se acorde o atenție sporită creșterii gradului de sensibilizare în rândul beneficiarilor potențiali cu privire la disponibilitatea programului InvestEU pentru IMM-uri.

(31)

Acțiunile în cadrul programului ar trebui să încerce să realizeze obiectivele sale de politică nu doar prin intermediul granturilor, ci și prin facilitarea accesului la instrumentele financiare și la garanțiile bugetare stabilite în cadrul componentei de politică pentru IMM-uri din cadrul Fondului InvestEU, și ar trebui să consolideze sinergiile cu alte programe ale Uniunii. Toate acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(32)

Programul ar trebui să ofere un sprijin efectiv pentru IMM-uri pe tot parcursul ciclului lor de viață, oferind asistență în etapele relevante, de la furnizarea de ajutor IMM-urilor în vederea identificării de parteneri pentru proiecte comune până la comercializare și accesul pe piață, la consolidarea capacităților și încurajarea cooperării în cadrul clusterelor și al organizațiilor rețelelor de afaceri. El ar trebui să sprijine, de asemenea, tranziția verde și digitală a IMM-urilor și să se bazeze pe cunoștințele și expertiza unice dobândite în domeniul IMM-urilor și pe o lungă experiență de colaborare cu părțile interesate de la nivelul Uniunii, de la nivel național și regional. Acest sprijin ar trebui să se bazeze pe experiența Rețelei întreprinderilor europene (EEN), care funcționează ca un ghișeu unic pentru îmbunătățirea competitivității IMM-urilor și pentru dezvoltarea activităților lor în cadrul pieței interne și în afara acesteia. EEN continuă să furnizeze servicii în numele altor programe ale Uniunii, în special Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (16), folosind resursele financiare ale programelor respective. Totodată, EEN ar trebui să faciliteze participarea pe scară mai largă a IMM-urilor la dezvoltarea de inițiative în cadrul politicii privind piața internă, spre exemplu în domeniul achizițiilor publice și al proceselor de standardizare. EEN ar trebui să intensifice cooperarea cu centrele europene de inovare digitală din cadrul Programului Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și cu Platforma de consiliere InvestEU. În plus, schema de mentorat „Erasmus pentru tineri antreprenori”, care constituie o inițiativă de succes, ar trebui să rămână instrumentul care să le permită antreprenorilor noi sau în devenire să dobândească experiență de afaceri și în materie de management prin punerea lor în legătură cu un antreprenor experimentat dintr-o altă țară și învățând de la acesta, impulsionând astfel consolidarea talentelor lor antreprenoriale. Programul ar trebui să își extindă aria geografică și, astfel, să ofere o gamă mai largă de posibilități de punere în legătură pentru antreprenori, în complementaritate cu alte inițiative ale Uniunii, după caz.

(33)

Ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a face mai accesibile inițiativele programului, prin reducerea costurilor cu care se confruntă IMM-urile din cauza proceselor complicate de depunere a cererilor și a cerințelor complexe privind participarea. În acest context, EEN ar trebui să fie principalul punct de informare pentru IMM-urile interesate în accesarea fondurilor Uniunii, funcționând ca un ghișeu unic și oferindu-le orientări adaptate. Este important să se valorifice experiența dobândită prin măsurile existente de sprijinire a IMM-urilor, rămânând în același timp deschise pentru a le adapta având în vedere evoluția condițiilor pentru IMM-uri în cadrul pieței interne, în special a condițiilor care privesc digitalizarea și sarcina de reglementare.

(34)

Clusterele reprezintă un instrument strategic pentru sprijinirea competitivității și dezvoltării IMM-urilor, deoarece oferă medii de afaceri favorabile și reziliente. Ele pot facilita tranziția verde și digitală a industriei, inclusiv în domeniul serviciilor, și pot consolida dezvoltarea economică a regiunilor prin crearea de creștere economică și de locuri de muncă. Este important ca inițiativele comune privind clusterele să atingă masa critică, deoarece aceasta va accelera dezvoltarea IMM-urilor. Prin conectarea ecosistemelor industriale specializate, clusterele creează noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri și le integrează mai bine în lanțurile valorice strategice ale Uniunii și globale. Ar trebui să se acorde sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de parteneriat transnațional și interregional, precum și pentru punerea în aplicare a activităților comune, sprijinite de platforma de cooperare a clusterelor europene și de Centrul său european de cunoștințe în domeniul utilizării eficiente a resurselor. Sprijinul ar trebui de asemenea să includă acordarea de asistență IMM-urilor pentru a colabora și cu IMM-uri din țări terțe. Ar trebui să se încurajeze crearea de parteneriate durabile prin furnizarea continuării finanțării în cazul în care sunt atinse anumite obiective în materie de performanță și de participare. Asistența directă acordată IMM-urilor ar trebui canalizată prin organizațiile de clustere pentru următoarele: promovarea adoptării tehnologiilor avansate, noi modele de afaceri, soluții cu emisii scăzute de carbon și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, creativitate și design, actualizarea competențelor, atragerea talentelor, accelerarea spiritului antreprenorial și internaționalizare. Alți actori specializați în sprijinirea IMM-urilor ar trebui asociați acestui sprijin direct pentru IMM-uri în vederea facilitării transformării industriale și a punerii în aplicare a unor strategii de specializare inteligentă. Programul ar trebui, prin urmare, să consolideze și să contribuie la legăturile cu centrele de inovare ale Uniunii, în special cu centrele de inovare digitală, și cu investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune și al Programului Orizont Europa. Sinergiile cu Programul Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) XXXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (18) ar putea fi, de asemenea, explorate.

(35)

Programul ar trebui să contribuie la consolidarea relației dintre mediul de afaceri, în special IMM-uri, pe de o parte, și universități, centre de cercetare și alte instituții implicate în procesul de creare și difuzare a cunoștințelor, pe de altă parte. Această relație ar putea contribui la îmbunătățirea abilității mediului de afaceri de a aborda provocările strategice pe care le reprezintă noul context internațional.

(36)

Din cauza dimensiunii lor mai mici, IMM-urile se confruntă cu obstacole specifice în calea creșterii. Este deosebit de dificil ca acestea să se dezvolte și să își extindă unele dintre activitățile comerciale. Pe baza succesului Instrumentului pentru IMM-uri și al proiectelor Uniunii de clustere pentru noi lanțuri valorice industriale din cadrul Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (19), precum și pe baza lecțiilor învățate și a experienței dobândite de pe urma acestora, programul ar trebui să ofere sprijin pentru extinderea activităților IMM-urilor în toate etapele esențiale ale dezvoltării lor, inclusiv sprijin pentru internaționalizare, adoptarea inovațiilor și activități de comercializare. Acest sprijin ar completa sprijinul acordat de Consiliul european pentru inovare în cadrul programului Orizont Europa, care se va concentra în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, și, astfel, pe IMM-urile inovatoare, și care vizează în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv inovarea progresivă.

(37)

Creativitatea și toate formele de inovare, inclusiv inovarea pentru creșterea eficienței din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, sunt esențiale pentru competitivitatea lanțurilor valorice industriale ale Uniunii. Acestea reprezintă un catalizator pentru modernizarea sectorului antreprenorial și industrial și contribuie la o creștere economică durabilă, inteligentă și incluzivă. Cu toate acestea, adoptarea lor de către IMM-uri cunoaște încă întârzieri. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni, rețele și parteneriate specifice, în vederea unei inovări bazate pe creativitate pentru a permite IMM-urilor să domine tranziția verde și digitală de-a lungul întregului lanț valoric și al ecosistemelor industriale.

(38)

Standardele europene joacă un rol important pe piața internă. Acestea prezintă un interes vital pentru competitivitatea întreprinderilor și, în special, a IMM-urilor. Standardele europene sunt, de asemenea, un instrument crucial în sprijinirea legislației și politicilor Uniunii în mai multe domenii esențiale care urmăresc promovarea tranziției verzi și digitale, cum ar fi energia, schimbările climatice și protecția mediului, tehnologia informației și comunicațiilor, utilizarea durabilă a resurselor și reciclarea acestora, inovarea, siguranța produselor, protecția consumatorilor, siguranța lucrătorilor și condițiile de muncă, precum și îmbătrânirea populației, având astfel o contribuție pozitivă la nivelul întregii societăți. Pentru a maximiza contribuția acestora, experiența a demonstrat că este nevoie să se îmbunătățească viteza și promptitudinea cu care se elaborează standardele și să fie depuse mai multe eforturi pentru a implica într-o măsură mai mare toate părțile interesate relevante, inclusiv pe cele care îi reprezintă pe consumatori.

(39)

Activitățile de standardizare europene sunt reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (20) și sunt puse în aplicare printr-un parteneriat public-privat pe termen lung care este esențial pentru realizarea obiectivelor prevăzute în regulamentul respectiv, precum și a celor incluse în politicile generale și sectoriale ale Uniunii referitoare la standardizare.

(40)

Un cadru comun de raportare financiară și a informațiilor nefinanciare care funcționează corespunzător este esențial pentru piața internă, pentru funcționarea eficace a piețelor financiare și pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în contextul uniunii bancare și al uniunii piețelor de capital.

(41)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) adoptate de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate și interpretarea aferentă furnizată de Comitetul pentru interpretarea IFRS urmează să fie încorporate în dreptul Uniunii pentru a fi aplicate de societățile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe o piață reglementată din Uniune numai dacă IFRS respectă cerințele stabilite în regulamentul respectiv, inclusiv cerința conform căreia situațiile financiare trebuie să ofere „o imagine fidelă”, așa cum se prevede în Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (22), și să fie favorabile interesului public european. Este necesar ca astfel de standarde internaționale de contabilitate să fie elaborate într-un mod transparent și care să beneficieze de legitimitate democratică. Astfel, IFRS joacă un rol important în funcționarea pieței interne și, prin urmare, Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate IFRS conduce la stabilirea de standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne. Prin urmare, este important să se stabilească în cadrul programului măsuri de finanțare corespunzătoare pentru Fundația IFRS.

(42)

Având în vedere rolul pe care îl joacă Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) în procesul de evaluare a măsurii în care IFRS respectă cerințele dreptului și ale politicii Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, este necesar, de asemenea, ca Uniunea să asigure că finanțarea EFRAG este stabilă și astfel să contribuie prin program la această finanțare. Activitatea cu caracter tehnic a EFRAG ar trebui să se concentreze pe consultanța tehnică acordată Comisiei cu privire la aprobarea IFRS, precum și pe o participare a Uniunii la nivel adecvat în procesul de elaborare a acestor IFRS, și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii sunt luate în considerare în mod adecvat în cadrul procesului internațional de stabilire a standardelor. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței privind „imaginea fidelă”, prevăzute în Directiva 2013/34/UE, și a cerinței privind interesul public european, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, ținând seama de impactul IFRS asupra stabilității financiare și a economiei. S-a instituit laboratorul european privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi în cadrul EFRAG, pentru a promova inovarea și dezvoltarea de bune practici în privința comunicării informațiilor de către întreprinderi. Acesta oferă un forum în care societățile și investitorii pot să facă schimb de bune practici, în special în domeniul raportării informațiilor nefinanciare și al celei privind sustenabilitatea. Pe baza acestei activități, EFRAG ar trebui, de asemenea, să contribuie la elaborarea standardelor de raportare a informațiilor nefinanciare.

(43)

În domeniul auditului statutar, în 2005 Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) a fost creat de către grupul de monitorizare, o organizație internațională responsabilă cu monitorizarea reformei în materie de guvernanță a Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). Rolul PIOB este acela de a supraveghea procesul care duce la adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) și alte activități de interes public ale IFAC. Este posibilă adoptarea de ISA pentru aplicarea în Uniune, cu condiția, în special, ca acestea să fie elaborate respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, astfel cum se prevede la articolul 26 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (23). Luând în considerare introducerea ISA în Uniune și rolul esențial al PIOB în asigurarea faptului că acestea respectă cerințele prevăzute în Directiva 2006/43/CE, este, prin urmare, important să se stabilească în cadrul programului măsuri de finanțare corespunzătoare pentru PIOB.

(44)

Uniunea contribuie la asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorilor, la capacitarea și afirmarea acestora ca element central al pieței interne prin sprijinirea și completarea politicilor statelor membre, căutând să asigure faptul că cetățenii, în calitate de consumatori, pot profita pe deplin de avantajele pieței interne și că, în acest sens, siguranța și interesele lor juridice și economice sunt protejate în mod corespunzător prin intermediul unor acțiuni concrete. De asemenea, este necesar ca Uniunea să asigure că legislația privind protecția consumatorilor și siguranța produselor este pusă în aplicare în mod corespunzător și egal și că mediul de afaceri beneficiază de condiții de concurență echitabile și, în consecință, concurența pe piața internă este loială. Mai mult, este necesar să li se permită consumatorilor, și aceștia să fie încurajați și susținuți să efectueze alegeri sustenabile și în cunoștință de cauză, contribuind astfel la o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al consumului energetic și al utilizării, și circulară.

(45)

Programul ar trebui să își propună să sensibilizeze consumatorii, mediul de afaceri, reprezentanții societății civile și autoritățile cu privire la legislația Uniunii privind protecția consumatorilor și siguranța produselor. De asemenea, el ar trebui să susțină consumatorii și organizațiile lor reprezentative la nivel național și la nivelul Uniunii. Programul ar trebui să realizeze acest lucru în special prin sprijinirea Organizației Europene a Consumatorilor BEUC (Bureau Européen des Unions de Consommateurs), o organizație neguvernamentală reputată și cu tradiție care reprezintă interesele consumatorilor în legătură cu toate politicile relevante ale Uniunii, permițând astfel acestei organizații să creeze sinergii sporite pentru a consolida reprezentarea consumatorilor. Programul ar trebui să realizeze acest lucru și prin sprijinirea Asociației Europene pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), care reprezintă interesul consumatorilor în materie de standardizare. În acest sens, ar trebui să se acorde o atenție deosebită noilor nevoi ale pieței privind promovarea consumului durabil, vizând în special acțiuni de combatere a practicilor înșelătoare reprezentate de uzura morală programată a produselor și a altor practici înșelătoare, cum ar fi afirmațiile false referitoare la mediu, prin informarea mai bună a consumatorilor cu privire la durabilitatea produselor și la posibilitatea de reparare a acestora. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii vulnerabilităților și răspunsului la provocările determinate de digitalizarea economiei, de exemplu în ceea ce privește produsele conectate, internetul obiectelor, inteligența artificială și utilizarea algoritmilor, și de dezvoltarea de noi tipare de consum și modele de afaceri. Programul ar trebui să sprijine acțiuni legate de dezvoltarea de informații relevante privind piețele, inclusiv publicarea de tablouri de bord ale Uniunii privind consumatorii.

(46)

Programul ar trebui să sprijine autoritățile naționale competente, inclusiv cele responsabile cu monitorizarea siguranței produselor, care cooperează în special prin sistemul de alertă rapidă al Uniunii pentru produsele periculoase. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și a Regulamentului (CE) nr. 765/2008 privind protecția consumatorilor și siguranța produselor, precum și rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorului și cooperarea internațională între autoritățile relevante din țări terțe și din Uniune. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să asigure accesul tuturor consumatorilor și comercianților la o modalitate corespunzătoare de soluționare extrajudiciară a litigiilor, de soluționare online a litigiilor, precum și la informații privind procesul de participare la acțiuni care urmăresc obținerea de măsuri reparatorii.

(47)

Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor, care oferă asistență consumatorilor pentru a se bucura de avantajele drepturilor ce le revin în calitate de consumatori ai Uniunii atunci când cumpără bunuri sau servicii transfrontaliere, de pe piața internă și din Spațiul Economic European, fie online, fie atunci când călătoresc. Rețeaua, care cuprinde 29 de centre și care este finanțată în comun de peste 15 ani prin programele Uniunii privind protecția consumatorilor, a dovedit că aduce valoare adăugată pentru consolidarea încrederii consumatorilor și comercianților în piața internă. Rețeaua primește peste 120 000 de cereri pe an din partea consumatorilor și ajunge la milioane de cetățeni prin activitățile sale de informare prin presă și online. Este una dintre cele mai apreciate rețele de asistență pentru cetățeni din Uniune și majoritatea centrelor sale găzduiesc puncte de contact care oferă consiliere în domeniul legislației privind piața internă, cum ar fi Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (25). Evaluările au subliniat importanța continuării activității centrelor. Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor poate constitui, în același timp, o importantă sursă de informații referitoare la provocările și problemele cu care se confruntă consumatorii la nivel local, acestea fiind relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și pentru protejarea intereselor consumatorilor. De asemenea, există planuri ca rețeaua să dezvolte mecanisme de reciprocitate cu organisme similare din țări terțe.

(48)

Directivele 98/6/CE (26), 2005/29/CE (27), 2011/83/UE (28), (UE) 2019/2161 (29) și (UE) 2020/1828 (30) ale Parlamentului European și ale Consiliului au fost adoptate pentru a asigura, printre altele, egalitatea de tratament a consumatorilor pe piața internă în ceea ce privește aspectele transfrontaliere, cum ar fi vânzarea de produse neconforme din sectorul autovehiculelor, standardele duble de calitate a produselor sau problemele cu care se confruntă pasagerii în cazul anulării zborurilor sau al întârzierilor prelungite ale zborurilor. Acestea vizează, de asemenea, consolidarea capacității statelor membre de asigurare a respectării legislației, îmbunătățirea siguranței produselor și intensificarea cooperării internaționale, precum și noi posibilități de căi de atac, în principal prin acțiuni de reprezentare desfășurate de entități calificate. În mai 2017, Comisia a efectuat o verificare a adecvării dreptului Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și marketing, care a arătat că este nevoie de o asigurare mai bună a respectării normelor și de o facilitare a căilor de atac în cazul în care consumatorii au suferit de pe urma încălcării legislației privind protecția consumatorilor. Având în vedere această verificare a adecvării, sprijinirea punerii în aplicare depline a acestor directive și acțiuni, precum și promovarea aplicării transfrontaliere a acestora ar trebui, prin urmare, să constituie o prioritate.

(49)

Cetățenii sunt afectați, în special, de funcționarea piețelor financiare și, prin urmare, ar trebui să primească mai multe informații privind drepturile, riscurile și beneficiile relevante. Piețele financiare sunt o componentă esențială a pieței interne și necesită un cadru solid de reglementare și supraveghere, care să asigure nu numai stabilitatea financiară și o economie durabilă, ci care să ofere, de asemenea, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare, inclusiv a investitorilor individuali, a titularilor de conturi de economii, a deținătorilor de polițe de asigurare, a membrilor și beneficiarilor fondurilor de pensii, a acționarilor individuali, a debitorilor și a IMM-urilor. Programul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea capacității consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare de a participa la elaborarea politicilor, inclusiv prin generarea și diseminarea de informații clare, complete și ușor de utilizat despre produsele furnizate pe piețele financiare.

(50)

Prin urmare, programul ar trebui să sprijine în continuare activitățile specifice din cadrul Programului de consolidare a capacităților 2017-2020, sporind implicarea consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în elaborarea politicilor Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului (31) care a continuat proiectul-pilot și acțiunea pregătitoare din perioada 2012-2017. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că factorii de decizie sunt la curent cu opiniile părților interesate, altele decât profesioniștii din sectorul financiar, și pentru a asigura o mai bună reprezentare a intereselor consumatorilor și ale altor utilizatori finali de servicii financiare. Programul ar trebui să își dezvolte în permanență metodologia și bunele practici privind modul de creștere a implicării consumatorilor și a utilizatorilor finali de servicii financiare cu scopul de a identifica aspectele relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și de a asigura faptul că interesele consumatorilor în domeniul serviciilor financiare sunt protejate. Acest lucru ar trebui să îmbunătățească politicile privind serviciile financiare, îndeosebi cele care urmăresc promovarea unei mai bune percepții din partea publicului a chestiunilor vizate de reglementarea financiară și a unei îmbunătățiri a alfabetizării financiare.

(51)

În contextul proiectului-pilot și al acțiunii pregătitoare pentru perioada 2012-2017, Comisia a acordat granturi pentru două organizații, ca urmare a unei cereri de propuneri deschise anuale. Cele două organizații sunt Finance Watch, înființată în 2011 cu granturi din partea Uniunii ca o asociație internațională fără scop lucrativ în temeiul dreptului belgian, și Better Finance, care este rezultatul reorganizărilor succesive și al redefinirii unor federații europene preexistente ale investitorilor și acționarilor începând din 2009. Programul privind consolidarea capacităților, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2017/826, identifică aceste două organizații drept beneficiari exclusivi. Prin urmare, este necesară cofinanțarea în continuare a acestor organizații în contextul programului. Această finanțare ar trebui însă să facă obiectul unei evaluări amănunțite a eficacității și impactului realizărilor din perspectiva obiectivelor urmărite. În acest sens, dacă apar și alți beneficiari potențiali care au printre obiectivele și activitățile lor principale reprezentarea intereselor consumatorilor și utilizatorilor finali la nivelul Uniunii și care asigură, prin membrii din componența lor, o acoperire geografică și o gamă largă de interese, ar trebui să fie deschisă o cerere de propuneri pentru aceștia.

(52)

Este necesar un nivel înalt de protecție a sănătății în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, pentru a proteja consumatorii, precum și pentru a permite funcționarea eficientă a pieței interne. Un lanț de aprovizionare alimentar sigur și sustenabil este indispensabil pentru ca societatea și piața internă să funcționeze. Prevenirea crizelor din domeniul sănătății și a alertelor alimentare la nivel transfrontalier prezintă o importanță crucială, deoarece acestea perturbă funcționarea pieței interne, limitând circulația persoanelor și a bunurilor și îngreunând producția și consumul. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni concrete, cum ar fi adoptarea unor măsuri de urgență în situații de criză care afectează sănătatea animalelor și a plantelor.

(53)

Obiectivul general al dreptului Uniunii în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale este de a garanta un nivel ridicat al sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, de a sprijini creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, de a contribui la creșterea nivelului protecției și informării consumatorilor și la creșterea nivelului de protecție a mediului, inclusiv pentru conservarea biodiversității și ținând seama de situațiile determinate de potențiale efecte ale schimbărilor climatice în statele membre, îmbunătățind în același timp durabilitatea producției de alimente și de hrană pentru animale și contribuind la securitatea alimentară și la asigurarea unor prețuri accesibile, la reducerea risipei alimentare, la creșterea standardelor de calitate a produselor în cadrul Uniunii și la optimizarea competitivității industriei alimentare și a hranei pentru animale din Uniune și la crearea de locuri de muncă, inclusiv prin stimularea cercetării și inovării.

(54)

Având în vedere particularitățile acțiunilor referitoare la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor, este nevoie ca prezentul regulament să prevadă criterii de eligibilitate speciale privind acordarea de granturi și utilizarea achizițiilor publice. În special, prin exceptare de la principiul neretroactivității enunțat în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (32) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), costurile aferente măsurilor de urgență, din cauza naturii lor urgente și imprevizibile, ar trebui să fie eligibile, inclusiv costurile suportate ca urmare a suspectării apariției unei boli sau a unui organism dăunător, cu condiția ca apariția să fie confirmată și notificată ulterior Comisiei. Asumarea angajamentelor bugetare corespunzătoare și plata cheltuielilor eligibile ar trebui să fie în sarcina Comisiei, în urma semnării angajamentelor juridice și a evaluării cererilor de plată transmise de statele membre. Costurile ar trebui să fie eligibile și în privința măsurilor de supraveghere, prevenire și protecție adoptate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al țărilor și teritoriilor sale de peste mări, a unor boli ale animalelor și zoonoze, precum și în privința măsurilor de protecție luate sau a altor activități relevante desfășurate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

(55)

Având în vedere că domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale este din ce în ce mai globalizat, controalele oficiale efectuate de statele membre reprezintă un instrument esențial pentru a verifica și monitoriza dacă cerințele relevante ale Uniunii sunt aplicate, respectate și impuse, inclusiv în ce privește importurile. Eficacitatea și eficiența sistemelor oficiale de control sunt vitale pentru menținerea unui nivel înalt de siguranță de-a lungul lanțului alimentar, precum și pentru menținerea încrederii consumatorilor, asigurând în același timp un nivel înalt de protecție a mediului și a bunăstării animalelor. Pentru astfel de măsuri de control ar trebui să fie pus la dispoziție un sprijin financiar din partea Uniunii. În special, ar trebui să se acorde o contribuție financiară laboratoarelor de referință ale Uniunii pentru a le ajuta să suporte costurile care rezultă din punerea în aplicare a programelor de lucru aprobate de Comisie și poate fi pusă la dispoziția laboratoarelor naționale de referință în domeniul sănătății plantelor și animalelor care, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (33), urmează să beneficieze de resurse financiare adecvate furnizate de statele membre, cu condiția să se poată demonstra în mod clar că acțiunile desfășurate reprezintă o valoare adăugată pentru Uniune și că este disponibilă o finanțare suficientă în cadrul programului pentru sprijinirea acestor acțiuni. Mai mult, deoarece eficiența controalelor oficiale depinde și de disponibilitatea, în cadrul autorităților de control, a unui personal bine pregătit, care să cunoască bine dreptul Uniunii, Uniunea ar trebui să fie în măsură să contribuie la formarea profesională a personalului respectiv și la programele de schimb relevante organizate de autoritățile competente.

(56)

Rezistența la antimicrobiene este o problemă de sănătate tot mai gravă în Uniune și în întreaga lume. Prin urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a cofinanța măsurile de sprijinire a luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene în conformitate cu programul.

(57)

Statisticile europene de înaltă calitate dezvoltate, elaborate și difuzate în cadrul programului în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 sunt vitale pentru luarea de decizii bazate pe dovezi. Statisticile europene ar trebui să fie disponibile la timp și să contribuie la punerea în aplicare a politicilor Uniunii menționate în TFUE, în special guvernanța economică consolidată și integrată, coeziunea socială, economică și teritorială, dezvoltarea durabilă, politica agricolă, dimensiunea socială a Europei și globalizarea.

(58)

Statisticile europene sunt indispensabile pentru procesul decizional la nivelul Uniunii și pentru măsurarea performanței și a impactului inițiativelor Uniunii. Prin urmare, este important să fie asigurate în continuare furnizarea și dezvoltarea statisticilor europene, cu o abordare la nivelul întregii Uniuni și depășind perspectiva pieței interne, pentru a acoperi toate activitățile și domeniile de politică ale Uniunii, inclusiv capacitarea întreprinderilor și a cetățenilor pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.

(59)

Având în vedere natura sa orizontală, cadrul de dezvoltare, elaborare și difuzare a statisticilor europene în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 se supune unor cerințe specifice, în special celor prevăzute în regulamentul respectiv, referitoare la respectarea principiilor statistice, precum și la funcționarea Sistemului statistic european și guvernanța acestuia, inclusiv rolul și sarcinile atribuite Comitetului Sistemului statistic european și Comisiei (Eurostat), stabilirea și punerea în aplicare a programării activităților statistice.

(60)

Partea aflată în fază de proiect a programului privind cadrul de dezvoltare, elaborare și difuzare a statisticilor europene a fost prezentată spre examinare prealabilă Comitetului Sistemului statistic european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(61)

Uniunea și statele membre s-au angajat să se situeze în fruntea eforturilor de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. Contribuind la realizarea Agendei 2030, Uniunea și statele membre vor promova, de asemenea, o Europă mai puternică, mai durabilă, mai incluzivă, mai sigură și mai prosperă. Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030, inclusiv prin găsirea unui echilibru între dimensiunile economică, socială și de mediu ale dezvoltării durabile, și, în acest scop, prin asumarea unui angajament clar și vizibil în ceea ce privește integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(62)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor privind clima. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al proceselor de reexaminare relevante. În acest context, programul ar trebui să sprijine activitățile care respectă standardele în materie de climă și mediu, precum și prioritățile Uniunii, și care nu ar prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (34).

(63)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru program, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (35), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(64)

Acordul privind Spațiul Economic European (36) prevede cooperarea în domeniile care fac obiectul programului între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și țările din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb participante la Spațiul Economic European (SEE), pe de altă parte. Ar trebui, de asemenea, să fie posibil ca programul să fie deschis participării țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și potențialilor candidați la aderare, țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate și altor țări terțe. În plus, în domeniul statisticilor europene, programul ar trebui să fie deschis Elveției în conformitate cu Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statisticii (37).

(65)

Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European, care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(66)

Prezentului program i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(67)

Acțiunile puse în aplicare în cadrul programelor și al liniilor bugetare precedente s-au dovedit adecvate și ar trebui păstrate. Acțiunile noi introduse în cadrul programului au scopul de a consolida în special buna funcționare a pieței interne. Pentru a asigura o executare mai simplă și mai flexibilă a programului și, astfel, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui definite numai în funcție de categorii globale, generice. În program ar trebui să se includă, de asemenea, liste cu activități orientative privind obiectivele specifice din domeniile competitivității și protecției consumatorilor sau activități specifice decurgând din cerințele de reglementare, cum ar fi activități specifice în domeniul standardizării, al supravegherii pieței, al plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și al statisticilor europene.

(68)

Este necesar să se precizeze anumite categorii de entități eligibile pentru finanțare, precum și entitățile care ar trebui să fie eligibile în vederea finanțării fără o cerere de propuneri.

(69)

Având în vedere interconectarea și digitalizarea tot mai pronunțate ale economiei mondiale, programul ar trebui să continue să ofere posibilitatea de a implica, în anumite activități, experți externi, precum funcționari ai țărilor terțe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale sau operatori economici.

(70)

Este necesar să se precizeze criterii specifice privind normele de cofinanțare și costurile eligibile. Întrucât, pentru anumite obiective specifice, ar putea fi necesar să fie finanțate integral costurile eligibile, ar trebui să fie posibilă o derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar.

(71)

În temeiul articolului 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. În timp ce, în astfel de cazuri, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu ar fi, în principiu, eligibile, acest lucru ar trebui să fie posibil în mod excepțional ținând seama de intrarea în vigoare cu întârziere a prezentului program și pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea prejudicia interesele Uniunii. Prin urmare, în cazul în care este necesar pentru a se asigura continuitatea și pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, costurilor aferente unei acțiuni deja începute ar trebui să fie eligibile de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele costuri au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant. Din aceleași motive și în aceleași condiții și prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din Regulamentul financiar, costurile care au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant ar trebui să fie eligibile în cazul granturilor de funcționare.

(72)

În conformitate cu angajamentul Comisiei, stabilit în comunicarea sa din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”, și pentru a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate în cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare.

(73)

Programul ar trebui să contribuie la sprijinul global vizând nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și integrarea lor în piața internă, astfel cum s-a reiterat recent în comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”.

(74)

Programul ar trebui să promoveze sinergii, evitând, în același timp, suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii. Acțiunile din cadrul programului ar trebui să fie complementare celor din cadrul Programelor „Vamă” și „Fiscalis” instituite prin Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului (38) și, respectiv, prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal, care urmăresc, de asemenea, să sprijine și să îmbunătățească funcționarea pieței interne.

(75)

Programul ar trebui să promoveze sinergii, complementarități și adiționalitatea în raport cu sprijinul acordat IMM-urilor și antreprenoriatului în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, instituit prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune. Mai mult, componenta de politică pentru IMM-uri din cadrul Fondului InvestEU va asigura sprijin sub formă de împrumuturi sau capitaluri proprii pentru a spori accesul la finanțarea pentru IMM-uri și disponibilitatea acesteia. Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii și cu Programul spațial instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (39) în ceea ce privește încurajarea IMM-urilor să profite de inovații radicale și de alte soluții elaborate în cadrul programului respectiv.

(76)

Programul ar trebui să promoveze sinergii cu Programul Orizont Europa, care urmărește să promoveze cercetarea și inovarea. Acest lucru ar trebui să vizeze în special complementaritatea cu acțiunile viitorului Consiliu european pentru inovare pentru întreprinderi inovatoare, precum și sprijinul serviciilor pentru IMM-uri, în special prin intermediul EEN.

(77)

Programul ar trebui să promoveze sinergii și complementarități în ceea ce privește Programul Europa digitală, care urmărește să promoveze digitalizarea economiei Uniunii și a sectorului public și creșterea gradului de securitate cibernetică.

(78)

Mai mult, programul ar trebui să urmărească să asigure sinergii cu programul „Justiție”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului (40), care urmărește să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție ca sursă de eficacitate a sistemelor judiciare naționale, întrucât acest lucru este esențial pentru crearea unei economii a Uniunii echitabilă și rentabilă.

(79)

Programul ar trebui să promoveze sinergii cu Programul Erasmus+, cu Programul „Corpul european de solidaritate” instituit prin Regulamentul (UE) XXXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (41) și cu Fondul social european Plus instituit prin Regulamentul al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) în domeniul mobilității forței de muncă și a tinerilor, care este esențială pentru buna funcționare a pieței interne.

(80)

În fine, acțiuni precum măsurile veterinare și fitosanitare în cazul crizelor din domeniul sănătății animalelor și a plantelor ar putea fi completate cu intervenții bazate pe piață din cadrul programării politicii agricole comune a Uniunii.

(81)

Acțiunile puse în aplicare în cadrul programului ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune și să fie utilizate pentru a aborda disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, în mod proporțional, fără a duplica sau a exclude finanțarea privată.

(82)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (42). Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea programelor de lucru de punere în aplicare a acțiunilor care contribuie la capacitarea consumatorilor. Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la acțiunile care contribuie la competitivitatea IMM-urilor și, respectiv, pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la programele de lucru care pun în aplicare acțiunile care contribuie la un nivel ridicat de sănătate pentru oameni, animale și plante, și pentru stabilirea unor rate de cofinanțare mai mici atunci când este necesar pentru acțiuni privind măsuri de urgență în domeniile veterinar și fitosanitar și programele veterinare și fitosanitare anuale și multianuale, precum și pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la programele de lucru care pun în aplicare acțiunile care contribuie la siguranța alimentelor și a hranei pentru animale.

(83)

Atunci când pot fi obținute sinergii între anumite obiective specifice ale programului, dispozițiile necesare ar putea fi puse în aplicare în cadrul unui program de lucru comun.

(84)

Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de implementare a programului ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a oferi rezultate, luându-se în considerare, în special, valoarea adăugată pentru Uniune, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă posibilitatea utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare care nu este legată de costuri, menționată la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(85)

Pentru a asigura monitorizarea și raportarea privind progresele înregistrate și eficacitatea și eficiența programului, ar trebui instituit încă de la început un cadru adecvat pentru monitorizarea acțiunilor și a rezultatelor programului. Asemenea monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori care măsoară efectele acțiunilor din cadrul programului în raport cu valori de referință predefinite.

(86)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (43), prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcina administrativă excesivă, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren. Comisia ar trebui să întocmească un raport de evaluare interimară cu privire la realizarea obiectivelor acțiunilor sprijinite în cadrul programului, la rezultate și la impact, la eficiența utilizării resurselor și la valoarea adăugată pentru Uniune a programului, precum și un raport de evaluare final privind impactul pe termen mai lung, rezultatele și sustenabilitatea acțiunilor, precum și sinergiile cu alte programe.

(87)

Pentru a monitoriza sprijinul acordat IMM-urilor, programul ar trebui să utilizeze indicatori de performanță măsurabili. Sub rezerva disponibilității informațiilor și, dacă prezintă relevanță, acești indicatori ar trebui să măsoare rezultatele și impactul realizate de program în ceea ce privește obiectivele sale specifice și grupurile-țintă specifice (de exemplu, femei, tineri și persoane în vârstă). În special, în cursul monitorizării, este important să se măsoare sprijinul acordat tranziției verzi și digitale, internaționalizării și inovării. În plus, monitorizarea ar trebui să ia în considerare indicatori contextuali care nu măsoară performanța programului, dar care oferă o imagine de ansamblu asupra mediului în care își desfășoară activitatea IMM-urile.

(88)

Ar trebui întocmită o listă neexhaustivă cu bolile animalelor și zoonozele care sunt eligibile pentru finanțare în cadrul măsurilor de urgență și pentru finanțare în cadrul programelor de eradicare, control și supraveghere, pe baza bolilor animalelor menționate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (44), în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (45), în Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (46) și în Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (47).

(89)

Pentru a lua în considerare situațiile provocate de bolile animalelor care au un impact semnificativ asupra producției animaliere sau a comerțului cu acestea, evoluția zoonozelor care reprezintă o amenințare la adresa oamenilor sau noile evoluții științifice sau epidemiologice, precum și bolile animalelor, care este posibil să constituie o amenințare nouă pentru Uniune, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei cu bolile animalelor și zoonoze. Pentru a ține seama de evoluțiile viitoare în ceea ce privește entitățile cărora li se poate acorda un grant în cadrul programului în legătură cu reprezentarea intereselor consumatorilor la nivelul Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei entităților respective. Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea, dacă este necesar, a listei indicatorilor utilizați pentru măsurarea gradului de realizare a obiectivelor specifice, precum și pentru completarea prezentului regulament prin stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Ar trebui consultate, de asemenea, părțile interesate și asociațiile de consumatori. Pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, ar trebui ca Parlamentul European și Consiliul să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(90)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (48), persoanele fizice și entitățile stabilite în țările sau teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legat(ă) respectiva țară sau respectivul teritoriu de peste mări.

(91)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (49) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (50), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (51) și (UE) 2017/1939 (52) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, după caz, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (53). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(92)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(93)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (54) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament și sub supravegherea autorităților competente din statele membre. Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (55) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de către Comisie în cadrul prezentului regulament și sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau transfer de informații efectuat de autoritățile competente respectă normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679, iar orice schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie respectă normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.

(94)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 stabilește normele de elaborare a statisticilor în conformitate cu principiul confidențialității statistice și prevede că institutele naționale de statistică, alte autorități naționale și Comisia (Eurostat) iau toate măsurile necesare pentru a asigura alinierea principiilor și a orientărilor referitoare la protecția fizică și logică a datelor confidențiale.

(95)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui program pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și protecția consumatorilor, pentru domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, precum și pentru cadrul de programare și de finanțare pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene pentru perioada 2021-2027, nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre din cauza caracterului transfrontalier al aspectelor implicate, dar, având în vedere potențialul crescut al acțiunii Uniunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(96)

De asemenea, programul ar trebui să asigure mai multă vizibilitate și coerență la nivelul pieței interne a Uniunii, la nivelul competitivității și sustenabilității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, precum și la nivelul acțiunilor în domeniul statisticilor europene, în beneficiul cetățenilor Uniunii, al mediului de afaceri și al administrațiilor din Uniune.

(97)

Întrucât dispozițiile de modificare a actelor juridice își epuizează efectele la momentul intrării lor în vigoare, iar modificările pe care le introduc în alte acte juridice devin astfel parte a acestor acte juridice în același moment, abrogarea Regulamentului (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (56) nu are niciun efect asupra modificărilor deja introduse prin dispoziții de modificare din alte acte juridice, și în special în Regulamentul (CE) nr. 178//2002 al Parlamentului European și al Consiliului (57) și în Directiva 2008/90/CE a Consiliului (58) în ceea ce privește instituirea Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care rămâne în vigoare în pofida abrogării Regulamentului (UE) nr. 652/2014.

(98)

Pentru a asigura continuitatea în furnizarea sprijinului între programele aferente perioadei 2014-2020 în domeniul competitivității și sustenabilității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, al protecției consumatorilor, al clienților și utilizatorilor finali ai serviciilor financiare, al elaborării de politici în domeniul serviciilor financiare, al plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și al statisticilor europene, programe instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013, Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (59), Regulamentul (UE) 2017/826, Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (60), Regulamentul (UE) nr. 652/2014 și Regulamentul (UE) nr. 99/2013, și prezentul program, în special în ceea ce privește continuarea măsurilor multianuale și evaluarea succesului programelor anterioare, precum și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021. Începând cu 1 ianuarie 2028, creditele pentru asistență tehnică și administrativă ar trebui să acopere, în cazul în care este necesar, cheltuielile legate de gestionarea acțiunilor care nu sunt finalizate până la încheierea programului.

(99)

Din cauza intrării în vigoare cu întârziere a prezentului regulament, nu este posibil să se respecte termenele pentru adoptarea programelor de lucru în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și pentru prezentarea de către statele membre a programelor lor veterinare și fitosanitare pentru 2021 și 2022 și nu este posibil nici pentru Comisie să respecte termenele pentru aprobarea respectivelor programe. Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acțiunilor în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale în 2021 și în 2022, termenele respective nu ar trebui să se aplice pentru anii 2021 și 2022.

(100)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 ar trebui abrogate cu efect de la 1 ianuarie 2021,

(1)

Principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolele 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, trebuie să fie respectate la execuția fondurilor Uniunii, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În temeiul articolelor 8 și 10 din TFUE, Uniunea urmărește eliminarea inegalităților și promovarea egalității dintre bărbați și femei, precum și combaterea discriminării pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Comisia și statele membre ar trebui să urmărească integrarea perspectivei de gen în execuția fondurilor. Obiectivele fondurilor Uniunii ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și în cadrul obiectivelor Uniunii de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, astfel cum este prevăzut la articolul 11 și la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”.

(2)

La 17 noiembrie 2017, ca răspuns la provocările sociale din Europa, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat în comun Pilonul european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”). Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața forței de muncă, este necesar ca Uniunea să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare generate de globalizare și digitalizare, prin sporirea caracterului incluziv al creșterii și îmbunătățind politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale. Cele 20 de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în trei categorii: egalitate de șanse și accesul la piața muncii; condiții de muncă echitabile; precum și protecție socială și incluziune socială. Pilonul acționează ca un cadru director general pentru Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) instituit prin prezentul regulament, permițând Uniunii să pună în practică principiile relevante în cazul unor evenimente majore de restructurare.

(3)

La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru dezvoltare durabilă. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni – economică, socială și de mediu – într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în cadrul de politici al Uniunii și ca Uniunea să fie ambițioasă în politicile pe care le aplică pentru a aborda provocările mondiale. Consiliul a salutat comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.

(4)

În februarie 2018, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”. Comunicarea subliniază faptul că bugetul Uniunii sprijină economia socială de piață a Europei, care este unică în lume. Este extrem de important să se îmbunătățească șansele de angajare și să se abordeze provocările în materie de competențe, în special cele legate de digitalizare, automatizare și tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă, cu respectarea deplină a Acordului de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). Flexibilitatea bugetară va fi un principiu-cheie în cadrul financiar multianual 2021-2027 (CFM 2021-2027) instituit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (4). Mecanismele de flexibilitate vor rămâne în vigoare pentru ca Uniunea să poată reacționa mai prompt și pentru a se asigura faptul că resursele bugetare sunt utilizate acolo unde sunt necesare cel mai urgent.

(5)

În „Cartea albă privind viitorul Europei” din 1 martie 2017, Comisia își exprimă preocupările cu privire la mișcările izolaționiste și la intensificarea îndoielilor față de beneficiile comerțului deschis și economia socială de piață a Uniunii în general.

(6)

În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare” din 10 mai 2017, Comisia identifică efectul corelat al globalizării comerțului și al evoluției tehnologice ca factori principali ai creșterii cererii de mână de lucru calificată și ai scăderii numărului de locuri de muncă accesibile persoanelor cu un nivel mai scăzut de calificare. Deși se recunosc avantajele unui comerț mai deschis, Comisia consideră că sunt necesare mijloace corespunzătoare pentru abordarea efectelor secundare negative conexe. Întrucât beneficiile actuale ale globalizării sunt deja distribuite în mod inegal în rândul cetățenilor și al regiunilor, având un impact puternic asupra celor expuși efectelor sale negative, există pericolul ca schimbările din domeniul tehnologiei și al mediului să adâncească în continuare aceste efecte. Prin urmare, în conformitate cu principiile solidarității și sustenabilității, va fi necesar să se asigure faptul că beneficiile globalizării sunt împărțite mai echitabil prin concilierea creșterii economice și a progresului tehnologic cu o protecție socială adecvată și cu un sprijin activ pentru accesul la șanse de angajare și de desfășurare a unei activități independente.

(7)

În „Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii” din 28 iunie 2017, Comisia subliniază necesitatea de a reduce divergențele economice și sociale între statele membre, și în interiorul fiecărui stat membru și, prin urmare, consideră că o prioritate-cheie o reprezintă investițiile în dezvoltare durabilă, egalitate, incluziune socială, educație și formare, precum și în sănătate.

(8)

Este probabil ca globalizarea, evoluția tehnologică și schimbările climatice să sporească și mai mult gradul de interconectare și interdependență a economiilor mondiale. Realocarea forței de muncă reprezintă o componentă integrantă și inevitabilă a acestor schimbări economice. Dacă se dorește ca beneficiile schimbării să fie distribuite în mod echitabil, este extrem de important să se acorde asistență lucrătorilor disponibilizați și persoanelor amenințate de disponibilizare. Principalele instrumente ale Uniunii prin care se acordă asistență lucrătorilor afectați sunt Fondul social european Plus (FSE+), care urmează a fi instituit print-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului și care este conceput să ofere sprijin într-un mod anticipativ, și FEG, care este menit să ofere sprijin într-un mod reactiv la eventuale evenimente majore de restructurare. Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare” din 13 decembrie 2013 este instrumentul de politică al Uniunii care stabilește cadrul pentru bunele practici în materie de anticipare și gestionare a restructurării întreprinderilor. Acesta oferă un cadru cuprinzător cu privire la modul în care provocările aferente ajustării și restructurării economice și impactul social și în domeniul ocupării forței de muncă generat de respectivele provocări urmează să fie abordate cu ajutorul unor mijloace adecvate în materie de politici. De asemenea, acesta invită statele membre să utilizeze fondurile Uniunii și fondurile naționale într-un mod care să permită atenuarea cu mai multă eficacitate a impactului social al restructurării, în special a efectelor negative asupra ocupării forței de muncă.

(9)

Fondul european de ajustare la globalizare, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5) pentru CFM 2007-2013 (denumit în continuare „fondul”), a fost creat pentru a permite Uniunii să își dovedească solidaritatea cu lucrătorii care au fost disponibilizați ca urmare a modificărilor structurale majore ale configurației comerțului mondial generate de globalizare.

(10)

Domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 a fost extins în 2009 prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6), ca parte a planului european de redresare economică, prevăzut în comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2008, pentru a-i include pe lucrătorii care au fost disponibilizați ca o consecință directă a crizei financiare și economice mondiale.

(11)

Pe durata CFM 2014-2020, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) a extins domeniul de aplicare al fondului pentru a acoperi nu doar disponibilizările rezultate în urma unei perturbări economice grave provocate de o continuare a crizei financiare și economice mondiale abordate în Regulamentul (CE) nr. 546/2009, ci și cele rezultate în urma oricărei noi crize financiare și economice mondiale. În plus, Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) a modificat Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 pentru a introduce, printre altele, norme care să permită fondului să acopere, în mod excepțional, cererile colective care implică întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) situate într-o regiune care își desfășoară activitatea în sectoare economice diferite definite la nivelul de diviziune NACE Rev. 2, atunci când statul membru solicitant demonstrează că IMM-urile sunt principalele sau singurele tipuri de întreprinderi din regiunea respectivă.

(12)

Ca răspuns la posibila retragere a Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere, Regulamentul (UE) 2019/1796 al Parlamentului European și al Consiliului (9) a modificat Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 pentru a preciza că concedierile rezultate în urma unei astfel de retrageri ar intra în domeniul de aplicare al fondului. Ca urmare a retragerii Regatului Unit cu un acord de retragere, regulamentul respectiv nu s-a aplicat.

(13)

Comisia a efectuat o evaluare intermediară a fondului pentru a analiza cum și în ce măsură și-a realizat obiectivele. Fondul s-a dovedit a fi eficace, atingând o rată mai ridicată de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați decât în perioada de programare anterioară. Evaluarea a constatat, de asemenea, că fondul a generat valoare adăugată pentru Uniune. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește efectele sale în materie de volum, ceea ce înseamnă că asistența fondului nu a sporit doar numărul și diversitatea serviciilor oferite, ci și nivelul de intensitate al respectivelor servicii. În plus, intervențiile fondului au avut o vizibilitate ridicată și au demonstrat în mod direct publicului valoarea adăugată pentru Uniune. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de provocări. Procedura de mobilizare a fost considerată prea lungă. În plus, multe state membre au raportat probleme privind elaborarea analizei ample a contextului în care a avut loc evenimentul care a declanșat concedierile. Motivul principal pentru care statele membre au fost descurajate să solicite sprijin din partea fondului a fost legat de probleme în materie de capacitate financiară și instituțională. Ar putea fi vorba doar de o lipsă a personalului necesar: în prezent, statele membre pot solicita asistență tehnică doar începând cu momentul în care implementează sprijinul din partea a fondului. Întrucât concedierile pot interveni în mod neașteptat, este important să se asigure faptul că statele membre sunt pregătite să reacționeze imediat și că pot înainta o cerere fără întârziere. În plus, în anumite state membre ar putea fi necesare eforturi mai susținute de consolidare a capacităților instituționale pentru a asigura implementarea eficientă și eficace a intervențiilor FEG. În plus, pragul de 500 de locuri de muncă desființate a fost criticat ca fiind prea ridicat, în special în regiunile mai puțin populate.

(14)

Rolul FEG continuă să fie important ca instrument flexibil menit să îi sprijine pe lucrătorii care își pierd locul de muncă în cursul unor evenimente de restructurare de mare amploare și să îi ajute să găsească un alt loc de muncă cât mai repede posibil. Uniunea ar trebui să furnizeze în continuare un sprijin specific, cu caracter excepțional, pentru a facilita reintegrarea într-un loc de muncă decent și durabil a lucrătorilor disponibilizați în domenii, sectoare, teritorii sau piețe ale muncii care sunt afectate de șocul unei perturbări economice grave. Având în vedere efectele reciproce ale comerțului deschis și ale evoluțiilor economice și financiare, precum șocurile economice asimetrice, ale evoluției tehnologice, ale digitalizării, ale modificărilor semnificative în relațiile comerciale ale Uniunii sau în structura pieței interne, precum și ale altor factori, inclusiv tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, și interacțiunea dintre toți acești factori și având în vedere faptul că este din ce în ce mai dificil să se identifice un factor specific care cauzează disponibilizările, mobilizarea FEG ar trebui să se bazeze doar pe impactul puternic al unui eveniment de restructurare. Dat fiind obiectivul FEG de a furniza sprijin în situații de urgență, în completarea asistenței cu un caracter anticipativ mai pronunțat oferită de FSE+, FEG ar trebui să rămână un instrument flexibil și special în afara plafoanelor bugetare ale CFM, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” și în anexa la aceasta.

(15)

Pentru a menține dimensiunea pan-europeană a FEG, o cerere de sprijin ar trebui să fie prezentată în cazul în care un eveniment major de restructurare are un impact puternic asupra economiei locale sau regionale. Un astfel de impact ar trebui determinat prin raportarea la număr minim de locuri de muncă desființate într-o anumită perioadă de referință. Luând în considerare constatările evaluării intermediară, pragul ar trebui fixat la 200 de locuri de muncă desființate într-o perioadă de referință de patru luni (sau de șase luni în cazuri sectoriale). Având în vedere că valurile de disponibilizări din sectoare diferite din aceeași regiune au un impact la fel de puternic asupra pieței locale a muncii, ar trebui să fie posibile și cereri regionale. În cazul piețelor muncii de dimensiuni reduse, cum ar fi statele membre mici sau regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, ori în circumstanțe excepționale, ar trebui să fie posibilă înaintarea de cereri în cazul desființării unui număr mai mic de locuri de muncă. În general, statele membre nu ar trebui să își depună cererile de asistență din partea FEG mai târziu de 12 săptămâni de la încheierea perioadei de referință. Cu toate acestea, pentru a se evita un deficit de finanțare din cauza faptului că prezentul regulament va intra în vigoare după 1 ianuarie 2021 și pentru a asigura securitatea juridică, respectivul termen ar trebui suspendat între 1 ianuarie 2021 și intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(16)

Fiind un fond conceput pentru evenimentele majore de restructurare, FEG nu ar trebui mobilizat în cazuri de concedieri în sectorul public, care reprezintă o consecință a reducerilor bugetare. Cu toate acestea, FEG ar trebui să poată sprijini lucrătorii disponibilizați din întreprinderile active pe o piață competitivă care livrează bunuri sau furnizează servicii unor entități finanțate din fonduri publice afectate de reduceri bugetare. De asemenea, FEG ar trebui să poată sprijini lucrătorii independenți a căror activitate a încetat în urma unor reduceri bugetare.

(17)

Pentru a exprima solidaritatea Uniunii față de șomeri, rata de cofinanțare a FEG ca fond de reacție ar trebui să fie aliniată la cea mai înaltă rată de cofinanțare a FSE+ ca fond proactiv, în statul membru în cauză, dar, în orice caz, nu ar trebui să reprezinte mai puțin de 60 %.

(18)

Partea din bugetul Uniunii alocată FEG ar trebui să fie executată de către Comisie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre în înțelesul Regulamentului financiar. Prin urmare, atunci când execută FEG în cadrul gestiunii partajate, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Regulamentul financiar, cum ar fi buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea.

(19)

Centrul European de Monitorizare a Schimbărilor, care are sediul în cadrul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă din Dublin, acordă asistență Comisiei și statelor membre prin intermediul unor analize calitative și cantitative pentru a le ajuta să evalueze tendințele în materie de globalizare, evoluții tehnologice și de mediu, restructurare și utilizare a FEG. Observatorul european al restructurărilor, actualizat zilnic, urmărește raportarea evenimentelor de restructurare de amploare din întreaga Uniune, pe baza unei rețele de corespondenți naționali. Acesta ar putea contribui la identificarea potențialelor cazuri de intervenție într-un stadiu incipient.

(20)

Lucrătorii disponibilizați și lucrătorii independenți a căror activitate a încetat ar trebui să beneficieze de un acces egal la FEG, indiferent de tipul contractului lor de muncă sau al raportului lor de muncă. Prin urmare, lucrătorii disponibilizați și lucrătorii independenți a căror activitate a încetat ar trebui să fie considerați ca posibili beneficiari ai FEG în sensul prezentului regulament.

(21)

Contribuțiile financiare din partea FEG ar trebui să fie direcționate în primul rând către măsuri de politică activă pe piața muncii și servicii personalizate care vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor într-un loc de muncă decent și durabil în cadrul sau în afara sectorului lor inițial de activitate, pregătindu-i în același timp pentru o economie europeană mai verde și mai digitală. Sprijinul ar trebui să vizeze, de asemenea, promovarea activităților independente și a creării de întreprinderi, inclusiv prin înființarea de cooperative. Măsurile ar trebui să reflecte nevoile preconizate ale pieței muncii de la nivel local sau regional. Cu toate acestea, atunci când este relevant, ar trebui, de asemenea, să fie sprijinită mobilitatea lucrătorilor disponibilizați pentru a-i ajuta să își găsească un nou loc de muncă în altă parte. Ar trebui să se acorde o atenție specială diseminării competențelor necesare în era digitală și depășirii stereotipurilor de gen la locul de muncă, dacă este cazul. Includerea alocațiilor bănești în pachete coordonate de servicii personalizate ar trebui să fie restricționată. Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile pasive de protecție socială. Angajatorii ar putea fi încurajați să participe la cofinanțarea națională a măsurilor sprijinite de FEG, în plus față de măsurile pe care sunt obligați să le prevadă în temeiul dreptului intern sau al contractelor colective de muncă.

(22)

Atunci când pun în aplicare și elaborează un pachet coordonat de servicii personalizate, menit să faciliteze reintegrarea beneficiarilor vizați, statele membre ar trebui să abordeze obiectivele Agendei digitale și ale Strategiei privind piața unică digitală. O atenție deosebită ar trebui acordată diferenței de remunerare între femei și bărbați în sectoarele tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM), prin promovarea conversiei profesionale și a recalificării femeilor spre respectivele sectoare. Atunci când pun în aplicare și elaborează un pachet coordonat de servicii personalizate, statele membre ar trebui să vizeze creșterea reprezentării genului mai puțin reprezentat, contribuind astfel la reducerea diferenței de remunerare și a decalajului în materie de pensii între femei și bărbați.

(23)

Având în vedere faptul că transformarea digitală a economiei necesită un anumit nivel de competențe digitale ale forței de muncă, diseminarea competențelor necesare în era digitală ar trebui să fie considerată ca fiind element orizontal al oricărui pachet coordonat de servicii personalizate oferite.

(24)

La elaborarea măsurilor de politică activă pe piața muncii, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor care sporesc în mod semnificativ capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru reintegrarea în locuri de muncă durabile a unui număr cât mai mare de beneficiari care participă la aceste măsuri, cât mai curând posibil, în termen de șase luni de la încheierea perioadei de execuție. Structura pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să ia în considerare, dacă este cazul, motivele concedierilor și anticipeze perspectivele viitoare ale pieței muncii și competențele necesare. Pachetul coordonat de servicii personalizate ar trebui să fie compatibil cu tranziția către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și durabilă.

(25)

Atunci când elaborează măsurile de politică activă pe piața muncii, statele membre ar trebui să acorde o atenție specială beneficiarilor defavorizați, inclusiv persoanelor cu handicap, persoanelor care au rude în întreținere, tinerilor și persoanelor în vârstă fără loc de muncă, persoanelor cu un nivel scăzut de calificare, persoanelor provenite dintr-un context de migrație, precum și persoanelor expuse riscului de sărăcie, deoarece aceste grupuri se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii. Cu toate acestea, principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și care sunt consacrate în cadrul pilonului, ar trebui să fie respectate și promovate în cadrul execuției FEG.

(26)

În vederea sprijinirii eficace și rapide a beneficiarilor, statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a înainta cereri complete atunci când solicită acordarea unei contribuții financiare din partea FEG. În cazul în care Comisia solicită informații suplimentare în vederea evaluării unei cereri, ar trebui să se prevadă un termen pentru furnizarea unor astfel de informații. Atât statele membre, cât și instituțiile Uniunii ar trebui să vizeze prelucrarea cererilor cât mai rapid posibil.

(27)

În interesul beneficiarilor și al organismelor responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor, statul membru solicitant ar trebui să-i informeze pe toți actorii implicați în procedurile de depunere a cererii cu privire la evoluția acesteia și ar trebui să îi implice pe parcursul procesului de punere în aplicare a măsurilor.

(28)

În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, contribuțiile financiare din FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile de sprijin care sunt disponibile pentru beneficiari în cadrul fondurilor Uniunii sau al altor politici ori programe ale Uniunii, ci să completeze astfel de măsuri, atunci când este posibil.

(29)

Ar trebui să se includă dispoziții speciale pentru acțiuni de informare și comunicare privind intervențiile FEG și rezultatele acestora. Statele membre și părțile interesate de aplicarea FEG ar trebui să desfășoare acțiuni de sensibilizare privind realizările obținute ca urmare a finanțărilor din partea Uniunii prin informarea publicului. Transparența și activitățile de comunicare sunt esențiale pentru a da vizibilitate pe teren acțiunilor Uniunii și ar trebui să se bazeze pe informații adevărate, exacte și actualizate. Pentru a promova FEG și a-i demonstra valoarea adăugată în cadrul bugetului Uniunii, materialele de comunicare și vizibilitate elaborate de statele membre ar trebui puse la dispoziția instituțiilor, organelor sau agențiilor Uniunii, la cerere. Prin urmare, Uniunii ar trebui să i se acorde o licență scutită de redevențe, neexclusivă și irevocabilă de utilizare a acestor materiale, precum și orice drepturi preexistente aferente acestora.

(30)

Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, cheltuielile ar trebui să fie eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG fie de la data la care un stat membru începe să furnizeze servicii personalizate, fie de la data la care un stat membru suportă cheltuieli administrative pentru execuția FEG.

(31)

Pentru a acoperi nevoile care apar, în special pe durata primelor luni ale fiecărui an, atunci când posibilitățile de transfer de la alte linii bugetare sunt foarte limitate, în cadrul procedurii bugetare anuale ar trebui să se prevadă un volum adecvat de credite de plată la linia bugetară aferentă FEG.

(32)

CFM 2021-2027 și Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (10) determină cadrul bugetar al FEG.

(33)

În interesul beneficiarilor, asistența ar trebui să fie pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil. Statele membre și instituțiile Uniunii implicate în procesul decizional privind FEG ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce timpul de prelucrare și pentru a simplifica procedurile, astfel încât să se asigure adoptarea fără sincope și rapidă a deciziilor privind mobilizarea FEG.

(34)

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii. Prin urmare, promovarea spiritului antreprenorial și sprijinirea IMM-urilor sunt esențiale pentru asigurarea creșterii economice, a inovării, a creării de locuri de muncă și a integrării sociale. Uniunea promovează în mod activ spiritul antreprenorial, încurajând oamenii să își înceapă propria afacere. În cazul unor evenimente majore de restructurare, ar trebui să fie posibil ca lucrătorii disponibilizați să fie ajutați să își lanseze propria afacere. De asemenea, în cazul în care se închide o întreprindere, ar trebui să fie posibil ca lucrătorii disponibilizați să fie ajutați inclusiv să preia integral sau parțial activitățile fostului angajator.

(35)

Din motive de transparență și informare, statele membre ar trebui să prezinte în rapoartele finale detalii privind orice ajutor de stat sau finanțare din partea Uniunii pe care întreprinderea care a concediat lucrătorii le-a primit în cei cinci ani anteriori raportului. Însă această cerință nu ar trebui să se aplice microîntreprinderilor sau IMM-urilor, în special întreprinderilor nou-înființate și celor în curs de extindere, pentru a evita orice sarcină administrativă disproporționată pentru statele membre, în special în cazul cererilor FEG sectoriale care implică mai multe microîntreprinderi sau IMM-uri.

(36)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare (11), FEG ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele FEG la fața locului.

(37)

Pentru a permite exercitarea controlului politic de către Parlamentul European și monitorizarea continuă de către Comisie a rezultatelor obținute cu ajutorul asistenței din partea FEG, statele membre vizate ar trebui să înainteze un raport final privind execuția FEG.

(38)

Statele membre ar trebui să sprijine Comisia în efectuarea de evaluări, punându-i la dispoziție datele relevante de care dispun.

(39)

Pentru a facilita evaluările viitoare, ar trebui efectuată o anchetă în rândul beneficiarilor după execuția fiecărei contribuții financiare din partea FEG. Ancheta în rândul beneficiarilor ar trebui să fie deschisă participanților timp de cel puțin patru săptămâni și ar trebui să fie lansată în a șasea lună de la încheierea perioadei de execuție. Statele membre vor asista Comisia la efectuarea anchetei în rândul beneficiarilor, încurajând participarea beneficiarilor prin trimiterea invitației de participare și a cel puțin unui mesaj de aducere-aminte. Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la eforturile depuse pentru a contacta beneficiarii. Comisia ar trebui să utilizeze datele colectate în scopuri de evaluare. Pentru a asigura comparabilitatea cazurilor, Comisia ar trebui să conceapă modelul de anchetă în rândul beneficiarilor în strânsă cooperare cu statele membre și ar trebui să furnizeze traduceri în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii.

(40)

În conformitate cu obiectivul de eliminare a inegalităților și de promovare a egalității între bărbați și femei, analizele și rapoartele legate de FEG ar trebui să includă informații defalcate în funcție de gen.

(41)

Într-o anexă la prezentul regulament ar trebui să se stabilească o listă de indicatori cu scopul monitorizării utilizării FEG și, în special, a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia. Dacă este necesar, Comisia poate prezenta o propunere legislativă de modificare a indicatorilor respectivi.

(42)

Statele membre ar trebui să rămână responsabile cu execuția contribuției financiare și cu gestionarea și controlul acțiunilor sprijinite prin finanțare din partea Uniunii, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului financiar. Statele membre ar trebui să justifice modul în care au utilizat contribuția financiară primită din partea FEG. Având în vedere perioada scurtă de execuție a intervențiilor FEG, obligațiile de raportare ar trebui să reflecte natura specială a acestor intervenții.

(43)

Statele membre ar trebui să prevină, să depisteze și să trateze cu eficacitate orice nereguli comise de beneficiari, inclusiv fraudele. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (13) și (Euratom, CE) nr. 2185/96 (14) ale Consiliului, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (15), Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (16).

Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO, și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei neregulile depistate, inclusiv fraudele, și măsurile subsecvente luate cu privire la aceste nereguli și cu privire la investigațiile OLAF. Statele membre ar trebui să coopereze cu Comisia, cu OLAF, cu Curtea de Conturi și, după caz, cu EPPO, în conformitate cu articolul 63 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, cu privire la toate aspectele legate de o suspiciune de fraudă sau de o fraudă confirmată.

(44)

Pentru a asigura protecția bugetului Uniunii, Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa și analiza datele relevante, iar Comisia ar trebui să încurajeze utilizarea acestuia în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre.

(45)

Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(46)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la atingerea unei ține globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din bugetul Uniunii pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % în 2026 și în 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate.

(47)

Pentru a permite o mai bună monitorizare a utilizării FEG, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea criteriilor de determinare a neregulilor care trebuie raportate și a datelor care trebuie furnizate de statele membre în scopul prevenirii, depistării și corectării neregulilor, inclusiv a fraudei, și al recuperării cuantumurilor plătite în mod necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(48)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament cu privire la efectuarea anchetelor în rândul beneficiarilor și formatul de raportare a neregulilor, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(49)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre, dar, având în vederea amploarea și efectele acestora, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(50)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite implementarea de la începutul CFM 2021-2027, este necesar să se prevadă aplicarea prezentului regulament de la începutul exercițiului financiar 2021. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să inițieze procedura bugetară numai după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(51)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 ar trebui abrogat,