19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 132/4

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/629 AL COMISIEI

din 4 noiembrie 2020

de modificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 532/2014 și (UE) nr. 1255/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, în ceea ce privește cerințele minime detaliate pentru audit și datele care trebuie înregistrate și stocate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (1), în special articolul 13 alineatul (6) și articolul 32 alineatele (8) și (9),

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) nr. 223/2014 îi permite Comisiei să adopte actele delegate care completează elementele neesențiale din acesta cu privire la Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane („FEAD”).

(2)

Regulamentul delegat (UE) nr. 532/2014 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește cerințele minime pentru pista de audit și lista datelor care trebuie înregistrate și stocate în sistem de către autoritatea de management cu privire la fiecare operațiune necesară pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit.

(3)	Regulamentul delegat (UE) nr. 1255/2014 al Comisiei (3) completează Regulamentul (UE) nr. 223/2014 prin stipularea conținutului rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, inclusiv lista indicatorilor comuni.

(4)

Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a modificat Regulamentul (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește introducerea unor măsuri specifice pentru a ține sub control epidemia de COVID-19. În special, Regulamentul (UE) 2020/559 a introdus posibilitatea ca statele membre să furnizeze alimente sau asistență materială de bază, sau ambele, celor mai defavorizate persoane, în mod indirect, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente.

(5)

Furnizarea indirectă de alimente și asistență materială de bază prin intermediul bonurilor, al cardurilor sau al altor instrumente implică provocări specifice pentru punerea în aplicare în comparație cu situațiile în care această asistență este furnizată direct celor mai defavorizate persoane. Prin urmare, este oportun să se prevadă dispoziții specifice pentru sistemele care oferă asistență în mod direct în ceea ce privește cerințele minime pentru pista de audit, pentru a ajusta lista datelor care trebuie înregistrate și stocate în sistem de către autoritatea de management cu privire la fiecare operațiune pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit și pentru a ajusta lista indicatorilor care trebuie raportați de autoritatea de management.

(6)

Pentru a atenua riscurile mai mari de nereguli și fraudă atunci când furnizarea de alimente sau de asistență materială de bază sau ambele se efectuează prin intermediul bonurilor sau al cardurilor pe suport de hârtie, este oportun să se prevadă cerințe minime suplimentare pentru pista de audit în astfel de cazuri.

(7)	Pentru a permite aplicarea promptă a măsurilor prevăzute în prezentul regulament care vizează prevenirea neregulilor și a fraudei, regulamentul trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(8)	Prin urmare, Regulamentele delegate (UE) nr. 532/2014 și (UE) nr. 1255/2014 trebuie modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul delegat (UE) nr. 532/2014 se modifică după cum urmează:

Se introduce următorul articol:

„Articolul 3a

Cerințe minime detaliate pentru pista de audit pentru sprijinul acordat în mod indirect celor mai defavorizate persoane, cum ar fi prin intermediul bonurilor, cardurilor sau altor instrumente

[Articolul 32 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014]

(1) În plus față de cerințele minime detaliate pentru pista de audit prevăzute la articolul 3, pista de audit pentru operațiunile prin care se furnizează alimente sau asistență materială de bază sau ambele pentru cele mai defavorizate persoane, prin intermediul bonurilor, cardurilor sau altor instrumente în conformitate cu articolul 23 alineatul (4a) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 trebuie:

(a)

să permită reconcilierea numărului total de bonuri, carduri sau alte instrumente emise cu numărul total de bonuri, carduri sau alte instrumente livrate destinatarilor finali și utilizate pe baza evidențelor contabile și a documentelor justificative deținute de autoritatea de certificare, de autoritatea de management, de organismele intermediare și de beneficiari;

(b)	să permită, în ceea ce privește costurile eligibile prevăzute la articolul 26 alineatul (2) litera (a), reconcilierea sumelor agregate certificate Comisiei cu valoarea bonurilor, a cardurilor sau a altor instrumente utilizate de destinatarii finali;

(c)	să includă documente privind acordarea de bonuri, carduri sau alte instrumente destinatarilor finali, distribuirea lor către destinatarii finali și utilizarea lor.

Pentru utilizarea cardurilor, a bonurilor sau a altor instrumente, pista de audit trebuie să demonstreze că bonurile, cardurile sau alte instrumente sunt utilizate numai pentru achiziționarea de alimente sau de asistență materială de bază, ori pentru ambele.

(2) În cazul în care alimentele și/sau asistența materială de bază sunt puse la dispoziția celor mai defavorizate persoane prin intermediul bonurilor, al cardurilor sau al altor instrumente pe suport de hârtie, pista de audit trebuie să includă și următoarele elemente:

(a)	măsuri de securitate prin care să se evite falsificarea, luate de autoritatea de management, de organismele intermediare și de beneficiari;

(b)	măsuri de protejare a stocului de bonuri;

(c)	identificarea organismelor prin care se identifică destinatarii finali și a organismelor care distribuie bonurile, cardurile sau alte instrumente către destinatarii finali;

(d)	documentația privind primirea de către destinatarii finali a bonurilor, a cardurilor sau a altor instrumente.”

2.	Anexa I se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 1255/2014 se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 noiembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 72, 12.3.2014, p. 1.

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 532/2014 al Comisiei din 13 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 148, 20.5.2014, p. 54).

(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 1255/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, prin stabilirea conținutului rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, inclusiv a listei indicatorilor comuni (JO L 337, 25.11.2014, p. 46).

(4) Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește introducerea unor măsuri specifice pentru abordarea epidemiei de COVID-19 (JO L 130, 24.4.2020, p. 7).

ANEXA I

„ANEXA I

Lista datelor care trebuie înregistrate și stocate sub formă electronică în sistemul de monitorizare (menționat la articolul 2

Datele sunt necesare pentru operațiunile sprijinite de PO I și PO II (1) și pentru toate tipurile de acordare, cu excepția cazului în care se specifică altfel în a doua coloană.

Câmpurile de date

Mențiuni privind tipul de PO sau tipul de acordare pentru care nu sunt necesare date

Date privind beneficiarul (2)

1.	Numele sau identificatorul unic al fiecărui beneficiar

2.	Informații care indică dacă beneficiarul este un organism de drept public sau de drept privat

3.	Informații care indică dacă TVA-ul aferent cheltuielilor suportate de beneficiar nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul

4.	Datele de contact ale beneficiarului

Date privind operațiunea

5.	Numele sau identificatorul unic al operațiunii

6.	Scurtă descriere a operațiunii

7.	Data depunerii cererii pentru operațiune

8.	Data începerii operațiunii indicată în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului

9.	Data finalizării operațiunii indicată în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului

10.	Data efectivă la care operațiunea este încheiată din punct de vedere fizic sau implementată integral

11.	Organismul care emite documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului

12.	Data documentului care stabilește condițiile acordării sprijinului

13.	Moneda operațiunii

14.	Nr. CCI al programului (programelor) prin care este sprijinită operațiunea

15.	Tipul (tipurile) de asistență materială abordată

Nu se aplică la PO II

16.	Tipul (tipurile) de acțiuni sprijinite

Nu se aplică la PO I

17.	Cod (coduri) pentru forma de finanțare

18.	Cod (coduri) pentru localizare

19.	Cantitatea de hrană achiziționată de un organism public sau o organizație parteneră, dacă este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

20.	Cantitatea de hrană obținută de un organism public, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014, dacă este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

21.	Cantitatea de hrană livrată organizațiilor partenere, acolo unde este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

22.	Cantitatea de hrană livrată destinatarilor finali, acolo unde este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

23.	Cantitatea de asistență materială de bază achiziționată de un organism public sau o organizație parteneră, dacă este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

24.	Cantitatea de asistență materială de bază acordată organizațiilor partenere, acolo unde este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

25.	Cantitatea de asistență materială de bază acordată destinatarilor finali, acolo unde este cazul

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică pentru acordarea indirectă de alimente, de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente

26.	Numărul de bonuri sau carduri (sau alte instrumente de acordare indirectă) emise

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică acordării directe de alimente și/sau de asistență materială de bază

27.	Numărul de bonuri sau carduri (sau alte instrumente de acordare indirectă) livrate destinatarilor finali

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică acordării directe de alimente și/sau de asistență materială de bază

28.	Numărul de bonuri sau carduri (sau alte instrumente de acordare indirectă) utilizate de destinatarii finali

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică acordării directe de alimente și/sau de asistență materială de bază

29.	Suma totală a cheltuielilor încărcate pe bonuri sau carduri (sau alte instrumente de acordare indirectă) livrate destinatarilor finali

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică acordării directe de alimente și/sau de asistență materială de bază

30.	Suma totală a cheltuielilor de pe bonuri sau carduri (sau alte instrumente de acordare indirectă) utilizate de destinatarii finali

Nu se aplică la PO II

Nu se aplică acordării directe de alimente și/sau de asistență materială de bază

Date privind indicatorii

31.	Denumirea fiecărui indicator comun relevant pentru operațiune

32.	Identificatorul pentru fiecare dintre indicatorii comuni relevanți pentru operațiune

33.	Nivelul de realizare al fiecăruia dintre indicatorii comuni pentru fiecare an calendaristic al implementării sau la finalul operațiunii

34.	Denumirea programului pentru fiecare dintre indicatorii specifici relevanți pentru operațiune

Nu se aplică la PO I

35.	Identificatorul fiecărui indicator specific relevant pentru operațiune

Nu se aplică la PO I

36.	Valoarea țintă pentru indicatorul de realizare specific programului

Nu se aplică la PO I

37.	Nivelul de realizare al fiecăruia dintre indicatorii de realizare specifici programului pentru fiecare an calendaristic de implementare sau la finalul operațiunii

Nu se aplică la PO I

38.	Unitatea de măsură pentru fiecare indicator de realizare

Nu se aplică la PO I

39.	Valoarea de referință pentru fiecare indicator de rezultat

Nu se aplică la PO I

40.	Valoarea țintă pentru fiecare indicator de rezultat

Nu se aplică la PO I

41.	Unitatea de măsură pentru fiecare valoare țintă pentru rezultate și pentru fiecare valoare de referință

Nu se aplică la PO I

42.	Unitatea de măsură pentru fiecare indicator

Date financiare privind fiecare operațiune (în moneda aplicabilă operațiunii)

43.	Suma costului total eligibil al operațiunii aprobat în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului

44.	Suma costurilor totale eligibile care constituie cheltuieli publice în conformitate cu definiția de la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014

45.	Suma sprijinului public prevăzut în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului

Date privind cererile de plată introduse de beneficiar (în moneda aplicabilă operațiunii)

46.	Data primirii fiecărei cereri de plată din partea beneficiarului

47.	Data fiecărei plăți către beneficiar pe baza cererii de plată

48.	Suma cheltuielilor eligibile din cererea de plată, care constituie baza pentru fiecare plată către beneficiar

49.	Suma cheltuielilor publice în conformitate cu definiția de la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 care corespunde cheltuielilor eligibile folosite ca bază pentru fiecare plată

50.	Suma fiecărei plăți către beneficiar pe baza cererii de plată

51.	Data începerii verificărilor la fața locului cu privire la operațiune, efectuate în conformitate cu articolul 32 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014

52.	Data auditurilor la fața locului cu privire la operațiune efectuate în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 și cu articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) nr. 532/2014 al Comisiei (3)

53.	Organismul care efectuează auditul sau verificarea

Date privind cheltuielile din cererea de plată introdusă de beneficiar pe baza costurilor reale (în moneda aplicabilă operațiunii)

54.	Cheltuielile eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza costurilor suportate și plătite efectiv

55.	Cheltuielile publice definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 care corespund cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza costurilor rambursate și plătite efectiv

56.	Tipul de contract, dacă atribuirea contractului face obiectul dispozițiilor Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) (lucrări/prestare de servicii/furnizare de bunuri) sau ale Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5)

57.	Valoarea contractului, dacă atribuirea contractului face obiectul dispozițiilor Directivei 2004/18/CE sau ale Directivei 2014/23/UE

58.	Cheltuielile eligibile suportate și plătite pe baza contractului, dacă contractul face obiectul dispozițiilor Directivei 2004/18/CE sau ale Directivei 2014/23/UE

59.	Procedura de ofertare la care se recurge, dacă atribuirea contractului face obiectul dispozițiilor Directivei 2004/18/CE sau ale Directivei 2014/23/UE

60.	Numele sau identificatorul unic al contractantului, dacă atribuirea contractului face obiectul dispozițiilor Directivei 2014/23/UE

Date privind cheltuielile din cererea de plată introdusă de beneficiar pe baza baremelor standard pentru costurile unitare (sume exprimate în moneda aplicabilă operațiunii)

61.	Suma cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei stabilite pe baza unor bareme standard pentru costurile unitare

62.	Cheltuielile publice definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 care corespund cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza unor bareme standard pentru costuri unitare

63.	Definiția unei unități care trebuie folosită în scopul baremului standard pentru costuri unitare

64.	Numărul de unități furnizate conform cererii de plată pentru fiecare element unitar

65.	Costul unitar pentru o singură unitate pentru fiecare element unitar

Date privind cheltuielile din cererea de plată introdusă de beneficiar pe baza plăților forfetare (sume exprimate în moneda aplicabilă operațiunii)

66.	Suma cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza unor sume forfetare

67.	Cheltuielile publice definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 care corespund cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza unor sume forfetare

68.	Pentru fiecare sumă forfetară, elementele care trebuie furnizate (realizări sau rezultate) convenite în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului drept bază pentru plata sumelor forfetare

69.	Pentru fiecare sumă forfetară, suma convenită în documentul care stabilește condițiile acordării sprijinului

Date privind cheltuielile din cererea de plată introdusă de beneficiar pe baza ratelor forfetare (în moneda aplicabilă operațiunii)

70.	Suma cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza unei rate forfetare

71.	Cheltuielile publice definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 care corespund cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei, stabilite pe baza unei rate forfetare

Date privind sumele recuperate de la beneficiar

72.	Data fiecărei decizii de recuperare

73.	Valoarea sprijinului public vizat de fiecare decizie de recuperare

74.	Cheltuielile totale eligibile vizate de fiecare decizie de recuperare

75.	Data primirii fiecărei sume rambursate de beneficiar ca urmare a unei decizii de recuperare

76.	Valoarea sprijinului public rambursat de beneficiar ca urmare a unei decizii de recuperare (fără dobândă sau penalități)

77.	Cheltuielile eligibile totale care corespund sprijinului public rambursat de beneficiar

78.	Valoarea sprijinului public nerecuperabil ca urmare a unei decizii de recuperare

79.	Cheltuielile eligibile totale care corespund sprijinului public nerecuperabil

Date privind cererile de plată adresate Comisiei (în EUR)

80.	Data depunerii fiecărei cereri de plată care include cheltuieli eligibile legate de operațiune

81.	Suma totală a cheltuielilor eligibile suportate de beneficiar și plătite în cadrul execuției operațiunii, inclusă în fiecare cerere de plată

82.	Suma totală a cheltuielilor publice definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 legate de operațiune, inclusă în fiecare cerere de plată

Date privind conturile prezentate Comisiei în conformitate cu articolul 48 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 (în EUR)

83.	Data depunerii fiecărui set de conturi care include cheltuieli aferente operațiunii

84.	Data prezentării conturilor în care au fost incluse cheltuielile finale ale operațiunii, ca urmare a încheierii operațiunii [în care suma totală a cheltuielilor eligibile este de 1 000 000 EUR sau mai mult (articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014)]

85.	Suma totală a cheltuielilor eligibile publice ale operațiunii introdusă în sistemele contabile ale autorității de certificare și inclusă în conturi

86.

Suma totală a cheltuielilor publice, astfel cum au fost definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014, suportate la implementarea operațiunii, care corespunde sumei totale a cheltuielilor publice eligibile înregistrate în sistemele contabile ale autorității de certificare, inclusă în conturi

87.	Suma totală a plăților către beneficiar în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014, care corespunde sumei totale a cheltuielilor eligibile înregistrate în sistemele contabile ale autorității de certificare, inclusă în conturi

88.	Totalul cheltuielilor eligibile ale operațiunii legate de retragerea din operațiune în cursul exercițiului contabil, inclus în conturi

89.	Totalul cheltuielilor publice, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014, care corespund cheltuielilor eligibile totale retrase în cursul exercițiului contabil, inclus în conturi

90.	Totalul cheltuielilor eligibile publice ale operațiunii recuperate în cursul exercițiului contabil, inclus în conturi

91.	Totalul cheltuielilor publice care corespund cheltuielilor eligibile totale ale operațiunii, recuperate în cursul exercițiului contabil, inclus în conturi

92.	Totalul cheltuielilor eligibile ale operațiunii care trebuie recuperate la încheierea exercițiului contabil, inclus în conturi

93.	Totalul cheltuielilor publice ale operațiunii care corespund cheltuielilor eligibile totale care trebuie recuperate la încheierea exercițiului contabil, inclus în conturi

94.	Suma totală a cheltuielilor eligibile ale operațiunii nerecuperabile la încheierea exercițiului contabil, inclusă în conturi

95.	Totalul cheltuielilor publice ale operațiunii care corespund sumei totale a cheltuielilor eligibile nerecuperabile la încheierea exercițiului contabil, inclus în conturi

”

(1) PO I se referă la programe operaționale menite sa furnizeze ajutor în distribuția hranei și/sau asistență materială de bază și PO II se referă la programele operaționale de incluziune socială a celor mai defavorizate persoane

(2) Beneficiarul include, dacă este cazul, alte organisme care suportă cheltuielile operațiunii, tratate drept cheltuieli suportate de beneficiar.

(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 532/2014 al Comisiei din 13 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 148, 20.5.2014, p. 54).

(4) Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

(5) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

ANEXA II

„ANEXĂ

INDICATORI COMUNI PENTRU PO I ȘI PO II

Indicatori de resurse

Valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile aprobată în documentele care stabilesc condițiile aplicabile sprijinului pentru operațiuni

Valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor

Printre aceste cheltuieli, după caz:

(a)	valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor legate de asistența alimentară acordată în mod direct celor mai defavorizate persoane

(b)	valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor legate de asistența materială de bază acordată în mod direct celor mai defavorizate persoane

(c)

valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor legate de asistența alimentară și/sau asistența materială de bază acordate în mod indirect celor mai defavorizate persoane, ca de exemplu prin bonuri, carduri sau alte instrumente.

Valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei

Aceste date sunt exprimate în euro.

INDICATORI COMUNI PENTRU PO I PENTRU SPRIJIN ACORDAT DIRECT CELOR MAI DEFAVORIZATE PERSOANE

Indicatori de realizare privind sprijinul alimentar distribuit (1)

Cantitatea de fructe și legume

Cantitatea de carne, ouă, pește și fructe de mare

Cantitatea de făină, pâine, cartofi, orez și alte produse din amidon

Cantitatea de zahăr

Cantitatea de produse lactate

Cantitatea de grăsimi, uleiuri

10.

Cantitatea de mâncăruri preparate și alte produse alimentare (care nu intră în categoriile menționate anterior)

11.

Cantitatea totală de sprijin alimentar distribuit,

din care:

(a)	proporția produselor alimentare pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite de către PO (în %)

(b)	proporția produselor alimentare cofinanțate de FEAD în volumul total al produselor alimentare distribuite de organizațiile partenere (în %) (2).

12.

Numărul total de mese distribuite, finanțate parțial sau complet de către PO (3).

13.

Numărul total de pachete de produse alimentare distribuite, finanțate parțial sau complet de către PO (4).

Indicatorii de rezultat privind sprijinul alimentar distribuit (5)

14.

Numărul total de persoane care beneficiază de sprijin alimentar,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost.

Indicatori de realizare referitori la asistența materială de bază distribuită

15.

Valoarea monetară totală a bunurilor distribuite,

din care:

(a)	valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;

(b)	valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;

(c)	valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.

16.

Lista celor mai relevante categorii de bunuri distribuite copiilor (6):

(a)

trusouri

(b)

ghiozdane

(c)	articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură și alte articole necesare în școli (nevestimentare)

(d)	echipamente sportive (încălțăminte de sport, body-uri, costume de baie …)

(e)	îmbrăcăminte (haine de iarnă, articole de încălțăminte, uniforme școlare …)

(f)	altă categorie – a se preciza

17.

Lista celor mai relevante categorii de bunuri distribuite persoanelor fără adăpost (6):

(a)	saci de dormit/pături

(b)	Articole de bucătărie (cratițe, tigăi, tacâmuri …)

(c)	îmbrăcăminte (haine de iarnă, articole de încălțăminte …)

(d)	lenjerie de casă (prosoape, lenjerie de pat)

(e)	articole de igienă (truse de prim ajutor, săpunuri, periuțe de dinți, aparate de ras de unică folosință …)

(f)	altă categorie – a se preciza

18.

Lista celor mai relevante categorii de bunuri distribuite altor grupuri țintă (6):

(a)	categorii de precizat.

Indicatori de rezultat referitori la asistența materială de bază distribuită (5)

19.

Numărul total de persoane care beneficiază de asistență materială de bază,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost.

INDICATORI COMUNI PENTRU PO I PENTRU SPRIJIN ACORDAT INDIRECT CELOR MAI DEFAVORIZATE PERSOANE, DE EXEMPLU PRIN BONURI, CARDURI SAU ALTE INSTRUMENTE

Indicatori de rezultat privind sprijinul distribuit prin intermediul bonurilor, cardurilor sau altor instrumente în format electronic de acordare indirectă (5)

19a.

Numărul total de persoane care beneficiază de sprijin prin bonuri, carduri sau alte instrumente de acordare indirectă,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost.

INDICATORI COMUNI PENTRU PO II

Indicatori de realizare referitori la asistența pentru incluziune socială

20.

Numărul total de persoane care beneficiază de asistență pentru incluziune socială,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost.

Aceste date referitoare la PO II sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din Directiva 95/46/CE. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c) din Directiva 95/46/CE]. Pentru definiția operatorului, a se vedea articolul 2 din Directiva 95/46/CE.

”

(1) Indicatorii 4-11 includ orice formă sub care se prezintă aceste produse (de exemplu, produse alimentare în stare proaspătă, congelată și în conservă) și trebuie să fie exprimați în tone.

(2) Valorile acestui indicator se stabilesc pe baza unei estimări în cunoștință de cauză a organizațiilor partenere.

(3) Definiția a ceea ce trebuie înțeles prin termenul «masă» poate fi furnizată la nivelul organizației partenere/operațiunii/autorității de management. Valorile acestui indicator se stabilesc pe baza unei evaluări efectuate de organizațiile partenere.

(4) Definiția a ceea ce trebuie înțeles prin termenul «pachet de produse alimentare» poate fi furnizată la nivelul organizației partenere/operațiunii/autorității de management. Dimensiunea și conținutul pachetelor nu trebuie să fie uniformizate. Valorile acestui indicator se stabilesc pe baza unei evaluări efectuate de organizațiile partenere.

(5) Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza unei estimări în cunoștință de cauză a organizațiilor partenere. Nu este nici prevăzut și nici necesar ca ele să se bazeze pe informații furnizate de către destinatarii finali.

(6) Lista include toate categoriile relevante care acoperă cel puțin 75 % din bunurile distribuite.

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 132/24

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/632 AL COMISIEI

din 13 aprilie 2021

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului privind listele cu animalele, produsele de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală și produsele derivate, produsele compuse și fânul și paiele care fac obiectul controalelor oficiale la posturile de control la frontieră și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2007 al Comisiei și a Deciziei 2007/275/CE a Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (1), în special articolul 47 alineatul (2) primul paragraf litera (a),

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme privind efectuarea controalelor oficiale de către autoritățile competente ale statelor membre cu privire la animalele și mărfurile care intră în Uniune în vederea verificării conformității cu legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar.

(2)	În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625, anumite categorii de animale și mărfuri provenite din țări terțe trebuie să fie întotdeauna prezentate la un post de control la frontieră pentru efectuarea controalelor oficiale înainte de intrarea lor în Uniune.

(3)

Regulamentul (UE) 2017/625 prevede obligația Comisiei de a stabili liste cu diferitele animale și produse de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală inclusiv produsele derivate, produsele compuse și fânul și paiele care urmează să fie prezentate pentru controale oficiale la posturile de control la frontieră, cu indicarea codului lor corespunzător din Nomenclatura Combinată (NC) prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2).

(4)

Pentru a facilita controalele oficiale efectuate de autoritățile competente la posturile de inspecție la frontieră în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625, lista stabilită în prezentul regulament trebuie să descrie în detaliu animalele, produsele de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală, produsele derivate și produsele compuse și fânul și paiele care fac obiectul unor astfel de controale oficiale.

(5)	Prezentul regulament înlocuiește integral normele privind controalele oficiale la intrarea în Uniune a animalelor și mărfurilor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2007 al Comisiei (3). Prin urmare, regulamentul de punere în aplicare respectiv trebuie abrogat.

(6)

Regulamentul delegat (UE) 2021/630 al Comisiei (4) stabilește cazurile și condițiile în care anumite mărfuri cu risc scăzut, inclusiv produsele compuse, ar putea fi exceptate de la controalele oficiale la posturile de control la frontieră și stabilește norme pentru efectuarea controalelor oficiale specifice asupra acestor mărfuri. Regulamentul delegat (UE) 2021/630 elimină dispozițiile Deciziei 2007/275/CE a Comisiei (5) care scutește produsele compuse de la controalele oficiale la posturile de control la frontieră. Prezentul regulament înlocuiește celelalte dispoziții din Decizia 2007/275/CE privind produsele compuse care fac obiectul controalelor oficiale la posturile de control la frontieră. Prin urmare, din motive de claritate și securitate juridică, Decizia 2007/275/CE trebuie înlocuită.

(7)	Întrucât Regulamentul delegat (UE) 2021/630 se aplică de la 21 aprilie 2021, prezentul regulament trebuie să se aplice de la aceeași dată.

(8)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește listele cu animalele, produsele de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală și produsele derivate, produsele compuse și fânul și paiele care fac obiectul controalelor oficiale la posturile de control la frontieră în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 și precizează codurile respective din Nomenclatura combinată.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„produs compus” înseamnă produs compus conform definiției de la articolul 2 alineatul (14) din Regulamentul delegat (UE) 2019/625;

2.	„păr de porc netratat” înseamnă păr de porc netratat conform definiției de la punctul 33 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (6);

3.	„pene și părți de pene netratate” înseamnă pene și părți de pene netratate conform definiției de la punctul 30 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

4.	„păr netratat” înseamnă păr netratat conform definiției de la punctul 32 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

5.	„produs intermediar” înseamnă produs intermediar conform definiției de la punctul 35 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

6.	„piei tratate” înseamnă piei tratate conform definiției de la punctul 28 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

7.	„lână netratată” înseamnă lână netratată conform definiției de la punctul 31 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

Articolul 3

Controale oficiale ale animalelor și mărfurilor enumerate în anexă

Animalele, produsele de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală și produsele derivate, produsele compuse și fânul și paiele enumerate în anexa la prezentul regulament fac obiectul controalelor oficiale la posturile de control la frontieră în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625.

Articolul 4

Abrogări

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2007 și Decizia 2007/275/CE se abrogă cu efect de la 21 aprilie 2021.

(2) Trimiterile la actele abrogate respective se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 5

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 21 aprilie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2007 al Comisiei din 18 noiembrie 2019 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului privind listele cu animalele, produsele de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală și produsele derivate și fânul și paiele supuse controalelor oficiale la posturile de inspecție la frontieră și de modificare a Deciziei 2007/275/CE (JO L 312, 3.12.2019, p. 1).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2021/630 al Comisiei din 16 februarie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește anumite categorii de mărfuri exceptate de la efectuarea controalelor oficiale la posturile de control la frontieră și de modificare a Deciziei 2007/275/CE a Comisiei (a se vedea pagina 17 din prezentul Jurnal Oficial).

(5) Decizia 2007/275/CE a Comisiei din 17 aprilie 2007 privind listele cu produsele compuse care trebuie să fie supuse controalelor la punctele de control la frontieră (JO L 116, 4.5.2007, p. 9).

(6) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

ANEXĂ

LISTA CU ANIMALELE, PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ, MATERIALUL GERMINATIV, SUBPRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI PRODUSELE DERIVATE, PRODUSELE COMPUSE ȘI FÂNUL ȘI PAIELE CARE FAC OBIECTUL CONTROALELOR OFICIALE LA POSTURILE DE INSPECȚIE LA FRONTIERĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3

Observații:

1. Observații generale

Observații generale se adaugă la anumite capitole pentru a clarifica animalele sau mărfurile incluse în capitolul relevant. În plus, după caz, se face trimitere la cerințele specifice prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (1).

Lista produselor compuse care îndeplinesc condiții specifice și sunt exceptate de la efectuarea controalelor la posturile de control la frontieră sunt prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/630 al Comisiei (2) [instituit în temeiul articolului 48 litera (h) și al articolului 77 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (UE) 2017/625.

2. Notă la capitol

Listele din prezenta anexă sunt structurate în capitole care corespund capitolelor relevante din Nomenclatura combinată (NC) în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (3).

Notele la capitole sunt explicații din notele la capitolele individuale ale NC și, după caz, sunt extrase din acestea.

3. Extras din notele explicative și din avizele de clasificare ale Sistemului armonizat

Informații suplimentare privind diferitele capitole au fost extrase, după caz, din notele explicative și avizele de clasificare ale Sistemului armonizat al Organizației Mondiale a Vămilor.

Tabele:

4. Coloana 1 – Codul NC

Această coloană indică codul NC. Nomenclatura combinată (NC), instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, se bazează pe Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (SA) încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului (4). NC reproduce pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, numai cifrele a șaptea și a opta creând noi subpoziții specifice acesteia.

Dacă se folosește un cod din patru cifre: Dacă nu se specifică altfel, toate animalele și mărfurile prefixate cu sau acoperite de aceste patru cifre trebuie supuse controalelor oficiale la posturile de control la frontieră. În majoritatea acestor cazuri, codurile NC relevante incluse în sistemul Traces menționat la articolul 133 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625 se prezintă defalcat în coduri de șase sau opt cifre.

În cazul în care numai anumite animale și mărfuri specificate încadrate la orice cod din patru, șase sau opt cifre trebuie să fie supuse controalelor oficiale și nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în NC, codul este marcat prin „ex”. În acest caz, animalele și mărfurile vizate de prezentul regulament sunt determinate de domeniul de aplicare al codului NC și al descrierii corespunzătoare din coloana 2, precum și de calificarea și explicația din coloana 3.

5. Coloana 2 – Descriere

Descrierea animalelor și mărfurilor este astfel cum este stabilită în coloana descriere din NC.

Fără a aduce atingere normelor de interpretare a NC, se consideră că formularea descrierii animalelor și mărfurilor din coloana 2 nu are decât valoare orientativă, deoarece animalele și mărfurile care intră sub incidența prezentului regulament sunt determinate de codurile NC.

6. Coloana 3 – Calificare și explicație

Această coloană furnizează detalii cu privire la animalele sau mărfurile acoperite. Informații suplimentare privind animalele sau mărfurile incluse în diferitele capitole ale NC pot fi consultate în notele explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene (5).

Produsele derivate din subprodusele de origine animală care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 nu sunt identificate în mod specific în legislația Uniunii. Controalele oficiale trebuie să fie efectuate în cazul produselor care sunt parțial prelucrate, dar care sunt totuși materii prime pentru prelucrare ulterioară la destinație, în unități autorizate sau înregistrate. Inspectorii oficiali de la posturile de control la frontieră evaluează și precizează, după caz, dacă un produs derivat este suficient de prelucrat astfel încât să nu mai fie necesare controale oficiale suplimentare prevăzute în legislația Uniunii.

CAPITOLUL 1

Animale vii

Notă la capitolul 1 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Prezentul capitol cuprinde toate animalele vii, cu excepția:

(a)	peștilor și crustaceelor, moluștelor și a altor nevertebrate acvatice de la pozițiile 0301, 0306, 0307 sau 0308;

(b)	culturilor de microorganisme și a altor produse de la poziția 3002; și

(c)	animalelor de la poziția 9508.”

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Poziția 0106 include, printre altele, următoarele animale domestice sau sălbatice:

(A)

Mamifere

Primate.

2.	Balene, delfini și marsuini (mamifere din ordinul Cetacea); lamantini și dugongi (mamifere din ordinul Sirenia); foci, lei de mare și morse (mamifere din subordinul Pinnipedia).

3.	Altele [precum reni, pisici, câini, lei, tigri, urși, elefanți, cămile (inclusiv dromaderi), zebre, iepuri de casă, iepuri de câmp, cervide, antilope (cu excepția celor din subfamilia Bovinae), capre-negre, vulpi, nurci și alte animale pentru fermele de creștere a animalelor de blană].

(B)	Reptile (inclusiv șerpi și broaște țestoase de mare)

(C)

Păsări

(1)	Păsări de pradă.

(2)	Psittaciforme (inclusiv papagali, peruși, arakanga și cacaduu).

(3)	Altele (precum potârnichi, fazani, prepelițe, sitari, becațe, porumbei, cocoși de munte, ortolani, rațe sălbatice, gâște sălbatice, sturzi, mierle, ciocârlii, cinteze, pițigoi, păsări colibri, păuni, lebede și alte păsări nedenumite la poziția 0105).

(D)	Insecte, precum albinele (fie că sunt sau nu sunt transportate în cutii sau stupi).

(E)	Altele, de exemplu broaște.

Prezenta poziție exclude animalele care fac parte din circuri, menajerii sau alte spectacole ambulante de animale similare (poziția 95.08).”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
0101	Cai, măgari, catâri și bardoi, vii	Toate
0102	Animale vii din specia bovine	Toate
0103	Animale vii din specia porcine	Toate
0104	Animale vii din specia ovine sau caprine	Toate
0105	Cocoși, găini, rațe, gâște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:	Toate
0106	Alte animale vii	Toate, acoperă toate animalele de la următoarele subpoziții: 0106 11 00 (primate) 0106 12 00 [balene, delfini și marsuini (mamifere din ordinul Cetacea); lamantini și dugongi (mamifere din ordinul Sirenia); foci, lei de mare și morse (mamifere din subordinul Pinnipedia)]. 0106 13 00 [cămile și alte camelide (Camelidae)] 0106 14 (iepuri domestici și iepuri de câmp) 0106 19 00 (altele): mamifere altele decât cele de la pozițiile 0101 , 0102 , 0103 , 0104 , 0106 11 , 0106 12 , 0106 13 și 0106 14 ; include câinii și pisicile 0106 20 00 (reptile, inclusiv șerpi și broaște țestoase de mare) 0106 31 00 (păsări: păsări de pradă) 0106 32 00 (păsări: psittaciforme, inclusiv papagali, peruși, arakanga și cacaduu) 0106 33 00 (struți; emu (Dromaius novaehollandiae) 0106 39 (altele): include păsări, altele decât cele de la pozițiile 0105 , 0106 31 , 0106 32 și 0106 33 , inclusiv porumbei 0106 41 00 (albine) 0106 49 00 (alte insecte decât albinele) 0106 90 00 (altele): toate celelalte animale vii neincluse în altă parte, altele decât mamiferele, reptilele, păsările și insectele. Broaștele vii fie pentru vivarii, cu scopul de a fi păstrate în viață, fie pentru a fi sacrificate pentru consum uman, sunt cuprinse la această poziție.

CAPITOLUL 2

Carne și organe comestibile

Notă la capitolul 2 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	Produse clasificate la pozițiile 0201-0208 sau 0210 improprii sau necorespunzătoare pentru consum uman;

(b)	intestine, vezici sau stomacuri de animale (poziția 0504) sau sânge de animale (poziția 0511 sau 3002); sau

(c)	grăsimi animale, altele decât produsele de la poziția 0209 (capitolul 15).

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
0201	Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0202	Carne de animale din specia bovine, congelată	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0203	Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0204	Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0205 00	Carne de cal, de măgar sau de catâr, proaspătă, refrigerată sau congelată	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0206	Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catâri, proaspete, refrigerate sau congelate	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0207	Carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări de la poziția 0105	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod.
0208	Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate	Toate. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod. Aceasta include alte materii prime pentru producția de gelatină sau colagen pentru consum uman. Acoperă toate tipurile de carne și organe comestibile de la următoarele subpoziții: 0208 10 (de iepuri domestici sau de iepuri de câmp) 0208 30 00 (de primate) 0208 40 [de balene, delfini și marsuini (mamifere din ordinul Cetacea); de lamantini și dugongi (mamifere din ordinul Sirenia); de foci, lei de mare și morse (mamifere din subordinul Pinnipedia)] 0208 50 00 (de reptile, inclusiv șerpi și broaște țestoase de mare) 0208 60 00 [de cămile și alte camelide (Camelidae)] 0208 90 (altele: de porumbei domestici; de vânat, altul decât iepurii domestici sau iepurii de câmp; etc.): include carne de prepeliță, ren sau orice alte specii de mamifere. Include pulpele de broască de la codul NC 0208 90 70 .
0209	Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate	Toate, include atât grăsimea, cât și grăsimile prelucrate descrise în coloana 2, chiar dacă sunt adecvate numai pentru utilizări industriale (improprii pentru consumul uman).
0210	Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe	Toate, include carne, produse din carne și alte produse de origine animală. Cu toate acestea, materiile prime care nu sunt destinate sau adecvate pentru consumul uman nu se încadrează la acest cod. Include proteine animale prelucrate și urechi de porc uscate pentru consum uman. Chiar și atunci când astfel de urechi de porc uscate sunt utilizate ca hrană pentru animale, anexa la Regulamentul (CE) nr. 1125/2006 al Comisiei (7) precizează că acestea pot fi încadrate la 0210 99 49 . Totuși, organele și urechile de porc uscate improprii consumului uman sunt încadrate la 0511 99 85 . Oasele pentru consum uman sunt incluse la poziția 0506 . Cârnații sunt incluși la poziția 1601 . Extractele și sucurile de carne sunt incluse la poziția 1603 . Jumările sunt incluse la poziția 2301 .

CAPITOLUL 3

Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice

Observații generale

Acest capitol include atât pești vii pentru creștere și reproducție, pești ornamentali vii, cât și pești vii sau crustacee vii transportate în viață, dar importate pentru consum uman.

Toate produsele din prezentul capitol fac obiectul controalelor oficiale.

Note la capitolul 3 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	mamifere de la poziția 0106;

(b)	carne de mamifere de la poziția 0106 (poziția 0208 sau poziția 0210);

(c)

pești (inclusiv ficat, icre și lapți) sau crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice, moarte și improprii alimentației umane prin natura sau starea lor de prezentare (capitolul 5); făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice improprii alimentației umane (poziția 2301); sau

(d)	icre negre (caviar) și înlocuitori de caviar preparați din icre de pește (poziția 1604).

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
0301	Pești vii	Toate: include păstrăvi, anghile, crapi sau orice alte specii sau orice pești importați pentru creștere sau reproducție. Peștii vii importați pentru consum uman imediat sunt tratați, în sensul controalelor oficiale, ca și cum ar fi produse. Include peștii ornamentali de la subpozițiile 0301 11 00 și 0301 19 00 .
0302	Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304	Toate, include ficatul, icrele și lapții, proaspete sau refrigerate, de la codul NC 0302 91 00 .
0303	Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304	Toate, include ficatul, icrele și lapții, congelate, de la subpoziția 0303 91 .
0304	Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată) proaspete, refrigerate sau congelate	Toate.
0305	Pește uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, adecvate pentru consumul uman	Toate, include alte produse pescărești cum ar fi făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, adecvate pentru consumul uman, fabricate din pește; include capete, cozi și vezici înotătoare de pește și alte produse pescărești.
0306	Crustacee, atât decorticate, cât și nedecorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee afumate, atât decorticate, cât și nedecorticate, atât fierte, cât și nefierte înainte sau în timpul afumării; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, chiar refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, adecvate pentru consumul uman	Toate. crustaceele vii importate pentru consum uman imediat sunt considerate și tratate, în sensul controalelor oficiale, ca și cum ar fi produse. Include Artemia salina și chisturile ornamentale ale acestora, pentru utilizarea ca animale de companie;
0307	Moluște, separate sau nu de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; moluște afumate, separate sau nu de cochilie, atât fierte, cât și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de moluște, adecvate pentru consumul uman	Include moluște care este posibil să fi fost preparate termic și apoi afumate. Alte moluște preparate termic sunt cuprinse la poziția 1605 . Include moluștele vii ornamentale. Moluștele vii importate pentru consum uman imediat sunt considerate și tratate, în sensul controalelor oficiale, ca și cum ar fi produse. Include toate mărfurile de la subpozițiile 0307 11 -0307 99 , cum ar fi următoarele exemple: 0307 60 (melci, alții decât melcii de mare): include gastropode terestre din speciile Helix pomatia, Helix aspersa, Helix lucorum, precum și specii din familia Achatinidae. Include melci vii (inclusiv melci de apă dulce) pentru consum uman imediat, precum și carne de melci pentru consum uman. Include melci albiți sau preprelucrați. Alte produse prelucrate sunt cuprinse la poziția 1605 . 0307 91 00 (alte moluște, vii, proaspete, refrigerate, și anume altele decât stridiile, scoicile St. Jacques, midiile (Mytilus spp., Perna spp.), sepiile, calmarii, caracatițele, melcii de mare, bivalvele marine, urechea mării (Haliotis spp.) și speciile de melci din genul Strombus (Strombus spp.): include carne de specii de melci de mare, separată sau nu de cochilie. 0307 99 (alte moluște, altele decât cele vii, proaspete, refrigerate, și anume altele decât stridiile, scoicile St. Jacques, midiile (Mytilus spp., Perna spp.), sepiile, calmarii, caracatițele, melcii de mare, bivalvele marine, urechea mării (Haliotis spp.) și speciile de melci din genul Strombus (Strombus spp.): inclusiv făina, pudra și aglomeratele sub formă de pelete fabricate din acestea, adecvate pentru consumul uman).
0308	Nevertebrate acvatice, altele decât crustaceele și moluștele, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; nevertebrate acvatice afumate, altele decât crustaceele și moluștele, atât fierte, cât și nefierte înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de nevertebrate acvatice, altele decât crustaceele și moluștele, adecvate pentru consumul uman	Toate.

CAPITOLUL 4

Lapte și produse lactate; ouă de păsări; miere naturală; produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte

Note la capitolul 4 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.	Se consideră «lapte», laptele complet și laptele parțial sau integral degresat.

În sensul poziției 0405:

(a)

prin termenul «unt» se înțelege unt natural, unt din zer sau unt «recombinat» (proaspăt, sărat sau rânced, chiar dacă se află în recipiente închise ermetic) provenind numai din lapte, al cărui conținut de grăsimi din lapte este egal sau mai mare de 80 %, dar de maximum 95 % în greutate, având un conținut maxim de substanțe solide altele decât grăsimi din lapte de 2 % în greutate și un conținut maxim de apă de 16 % în greutate. Untul nu are adăugați emulsifianți, dar poate conține clorură de sodiu, coloranți alimentari, săruri de neutralizare și culturi de bacterii lactice inofensive;

(b)	prin expresia «pastă din lapte pentru tartine» se înțelege emulsia de tip «apă în ulei» care poate fi întinsă pe tartine, care conține ca grăsimi numai grăsimi din lapte și al cărei conținut de grăsimi din lapte este egal sau mai mare de 39 %, dar mai mic de 80 % în greutate.

Produsele obținute prin concentrarea zerului cu adaos de lapte sau de grăsimi din lapte se clasifică ca brânzeturi, la poziția 0406, cu condiția ca acestea să aibă următoarele trei caracteristici:

(a)	să aibă un conținut de grăsimi din lapte de minimum 5 %, calculat la greutate/substanță uscată;

(b)	să aibă un conținut de substanță uscată, calculat la greutate, de minimum 70 %, dar maximum 85 %; și

(c)	să aibă o formă sau să li se poată da o formă.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	produsele obținute din zer care conțin în greutate peste 95 % lactoză, exprimată în lactoză anhidră, calculată la substanța uscată (poziția 1702);

(b)	produse obținute din lapte prin înlocuirea unuia sau mai multora dintre constituenții naturali ai acestuia (de exemplu grăsimile butirice) cu o altă substanță (de exemplu grăsimi oleice) (poziția 1901 sau 2106); sau

(c)	albuminele (inclusiv concentratele de mai multe proteine din zer, care conțin, în greutate calculată la substanța uscată, peste 80 % proteine din zer) (poziția 3502), și nici globulinele (poziția 3504).

…”

Extrase din notele explicative la Sistemul armonizat

„Poziția 0408 cuprinde ouăle întregi, fără coajă și gălbenușurile de ou ale tuturor păsărilor. Produsele de la această poziție pot fi proaspete, uscate, preparate prin fierbere în apă sau în vapori de apă, turnate în formă (de exemplu, «ouă lungi» cilindrice), congelate sau altfel conservate. Toate aceste produse intră sub incidența poziției, indiferent dacă au sau nu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori și indiferent dacă sunt folosite ca aliment sau în scopuri industriale (de exemplu, în tăbăcărie).

Această poziție nu cuprinde:

(a)	Ulei din gălbenuș de ou (poziția 1506).

(b)	Preparate din ouă care conțin mirodenii, condimente sau alți aditivi (poziția 2106).

(c)	Lecitină (poziția 2923).

(d)	Albuș de ou separat (albumină din ouă) (poziția 3502).

…

Poziția 0409 cuprinde mierea produsă de albine (Apis mellifera) sau de alte insecte, centrifugată sau în fagure sau conținând bucăți de fagure, cu condiția să nu aibă adăugat nici zahăr, nici o altă substanță. Asemenea miere poate fi denumită în funcție de floarea din care este produsă, origine sau culoare.

Poziția 0409 exclude mierea artificială și amestecurile de miere naturală cu miere artificială (poziția 1702).

…

Poziția 0410 cuprinde produsele de origine animală proprii consumului uman, nedenumite și necuprinse în altă parte în Nomenclatura combinată. Sunt incluse aici:

(a)	Ouă de broaște țestoase de mare. Acestea sunt ouă de broaște țestoase de mare sau de apă dulce; ele pot fi proaspete, uscate sau altfel conservate. Uleiul de ouă de broaște țestoase de mare este exclus (poziția 15.06).

(b)

Cuiburi de Salangane («cuiburi de păsări»). Acestea constau dintr-o substanță secretată de pasăre care se solidifică rapid la expunerea la aer.

Cuiburile pot fi prezentate netratate, sau curățate pentru a elimina penele, puful, praful și alte impurități pentru ca acestea să poată fi proprii consumului uman. În general se prezintă sub formă de benzi sau fire albicioase.

Cuiburile de Salangane au un conținut ridicat de proteine și sunt utilizate aproape exclusiv pentru supe sau alte preparate culinare.

Poziția 0410 exclude sângele de animale, comestibil sau nu, lichid sau uscat (poziția 0511 sau 3002).”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
0401	Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori	Toate. Laptele pentru hrana animalelor este inclus la această poziție, în timp ce hrana pentru animale care conține lapte este inclusă la poziția 2309 . Laptele pentru utilizări terapeutice sau profilactice este inclus la poziția 3001 .
0402	Lapte și smântână din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori	Toate.
0403	Lapte acru, lapte și smântână covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe sau cacao	Toate, inclusiv smântâna, aromatizată sau cu adaos de fructe și laptele fermentat și congelat, pentru consumul uman. Înghețata este inclusă la poziția 2105 . Băuturile care conțin lapte cu aromă de cacao sau alte substanțe sunt cuprinse la poziția 2202 .
0404	Zer, concentrat sau neconcentrat sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte	Toate, inclusiv lapte pentru sugari. Include, la codul NC 0404 10 48 , colostru de bovine, în formă lichidă, degresată și decazeinată, pentru consumul uman, iar la codul NC 0404 90 21 , sub formă de pudră de colostru uscată prin pulverizare, cu un conținut redus de grăsime, care nu a fost decazeinată, pentru consumul uman.
0405	Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine	Toate.
0406	Brânză și caș	Toate.
0407	Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte	Toate, include ouăle de incubație și ouăle libere de agenți patogeni specifici (SPF), ouă fertilizate pentru incubație (0407 11 și 0407 19 ). Include ouăle proaspete (0407 21 -0407 29 ) și alte ouă (0407 90 ), improprii și adecvate pentru consumul uman. Include ouă centenare („pidan”). Albumina din ouă improprie și adecvată pentru consumul uman este inclusă la poziția 3502 .
0408	Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori	Toți: această poziție include produse din ouă, tratate termic sau nu și produse care nu sunt destinate consumului uman.
0409 00 00	Miere naturală	Toate.
0410 00 00	Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte	Toate. Această poziție cuprinde „lăptișor de matcă” și „propolis” (utilizate la fabricarea de produse farmaceutice și suplimente alimentare) și alte materii provenite de la animale pentru consum uman, cu excepția oaselor (care sunt incluse la poziția 0506 ). Insectele sau ouăle de insecte pentru consum uman sunt incluse la acest cod NC.

CAPITOLUL 5

Alte produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte

Observații generale

Cerințele specifice pentru anumite produse din prezentul capitol sunt stabilite în tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011:

Rândul 7: păr de porc

Rândul 8: lână și păr netratate produse de la animale, altele decât cele din specia porcină

Rândul 9: pene, părți de pene și puf tratate.

Note la capitolul 5 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	produsele comestibile, altele decât intestinele, vezicile și stomacurile de animale, întregi sau tranșate în bucăți și sângele de animal (în stare lichidă sau uscată);

(b)	pieile brute, pieile tăbăcite și blănurile, altele decât produsele de la poziția 0505 și resturile și deșeurile similare de piei brute de la poziția 0511 (capitolele 41 sau 43);

(c)	materiile prime textile de origine animală, altele decât părul de cal și deșeurile de păr de cal (secțiunea XI); sau

(d)	smocurile folosite la confecționarea periilor și a articolelor similare (poziția 9603).

…

3.	În nomenclatură, se consideră «fildeș» materialul furnizat de colții de elefant, de hipopotam, de morsă, de balenă și de mistreț, de cornul de rinocer, precum și de dinții tuturor animalelor.

4.	În nomenclatură, se consideră «păr de cal» părul din coama sau coada ecvideelor sau bovinelor. Poziția 0511 cuprinde, printre altele, păr de cal și deșeuri din păr de cal, aranjate sau nu sub formă de strat, cu sau fără suport din alte materiale.”

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Poziția 0505 cuprinde

1.	Piei de păsări și alte părți de păsări (de exemplu, capete, aripi), acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor; și

2.	Pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu) și puf,

cu condiția să fie brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării, dar nu altfel prelucrate sau montate.

Poziția 0505 cuprinde, de asemenea, pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene.”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
0502 10 00	Păr de porc sau de mistreț și deșeuri din păr de porc sau de mistreț	Toate, tratate și netratate.
0504 00 00	Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decât cele de pește, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate	Toate, include stomacuri, vezici și intestine curățate, sărate, uscate sau încălzite provenite de la bovine, porcine, ovine, caprine sau păsări de curte.
ex 0505	Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu), puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene	Toate: include trofee de vânătoare de păsări, dar exclude penele decorative tratate, penele tratate purtate de călători pentru uz personal sau transporturi de pene tratate expediate unor persoane private în scopuri neindustriale. Articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 interzice importul în Uniune și tranzitul prin Uniune de pene și părți de pene și puf netratate. Controalele oficiale se aplică pentru pene independent de tratamentul acestora, menționat la punctul C, capitolul VII din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Cerințe specifice suplimentare pentru trofeele de vânătoare sunt stabilite în secțiunea 5, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Secțiunea 6, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 include penele utilizate pentru umplut; puf, pene neprelucrate sau alte pene.
0506	Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea	Include oase utilizate ca produse de ros pentru câini și oase pentru producerea gelatinei sau a colagenului, dacă provin din carcase care au fost sacrificate pentru consum uman. Făina de oase pentru consum uman este inclusă la poziția 0410 . Cerințele specifice pentru astfel de produse care nu sunt destinate consumului uman sunt stabilite în rândul 6 (trofee de vânătoare), în rândul 11 [oase și produse din oase (cu excepția făinii de oase), coarne și produse din coarne (cu excepția făinii din coarne) și copite și produse din copite (cu excepția făinii din copite) destinate utilizării în alte scopuri decât ca materii prime furajere, îngrășăminte organice sau amelioratori de sol] și în rândul 12 (produse de ros pentru câini) din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
0507	Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane (inclusiv filamentele de fanoane) de balenă sau de alte mamifere marine, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din acestea	Include trofeele de vânătoare tratate de la păsări și ungulate, constând exclusiv din oase, coarne, copite, gheare, coarne de cerb și dinți. Cerințe specifice suplimentare pentru trofeele de vânătoare sunt stabilite în rândul 6 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 0508 00 00	Corali și similare, brute sau preparate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau preparate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea	Cochilii goale pentru uz alimentar și pentru utilizare ca materii prime pentru glucozamină. În plus, sunt incluse cochiliile, inclusiv oasele de sepii, care conțin țesuturi moi și carne, în conformitate cu articolul 10 litera (k) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.
ex 0510 00 00	Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibeta, mosc, cantaride, bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu	Sunt excluse chihlimbarul cenușiu și cantaridele. Glandele, alte produse de origine animală și bila sunt cuprinse în acest cod. Glandele și produsele uscate sunt cuprinse la poziția 3001 . Cerințele specifice pentru subprodusele de origine animală pentru producerea de hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie, și de produse derivate destinate utilizării în afara lanțului furajer (pentru produsele farmaceutice și alte produse tehnice) pot fi stabilite în rândul 14 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 0511	Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii alimentației umane	Toate. Include material genetic (spermă și embrioni de origine animală, cum ar fi de la speciile bovine, ovine, caprine, ecvidee și porcine) și subproduse de origine animală provenite din materiale de categoriile 1 și 2, în conformitate cu articolele 8 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Urmează exemple de produse de origine animală care se încadrează la subpozițiile 0511 10 -0511 99 : 0511 10 00 (spermă de bovine). 0511 91 (produse din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice): toate, include icre de pește pentru reproducere, animale moarte, subproduse de origine animală pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie și pentru produse farmaceutice sau alte produse tehnice. Include animale moarte din speciile menționate la capitolul 3, necomestibile sau recunoscute ca fiind improprii alimentației umane, de exemplu dafniile, numite și purici de apă, și alte ostracode sau crustacee cu picioare foliacee (din ordinul Phyllopoda), uscate, pentru hrana peștilor de acvariu; include momeala pentru pescuit. ex 0511 99 10 (tendoane și vene; unghii și deșeuri similare de piei brute). Sunt necesare controale oficiale pentru pieile brute netratate, după cum se menționează la punctul C.2 din capitolul V al anexei XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, dacă sunt în conformitate cu punctele B.1 sau C.1 din capitolul V al anexei XIII la din Regulamentul (UE) nr. 142/2011. ex 0511 99 31 (bureți naturali de origine animală în stare brută): toți, dacă sunt destinați consumului uman; dacă nu sunt destinați consumului uman, numai cei destinați hranei animalelor de companie. Cerințele specifice pentru cazul în care nu sunt destinați consumului uman sunt stabilite în rândul 12 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. ex 0511 99 39 (altele decât bureții naturali de origine animală în stare brută): toți, dacă sunt destinați consumului uman; dacă nu sunt destinați consumului uman, numai cei destinați hranei animalelor de companie. Cerințele specifice pentru cazul în care nu sunt destinați consumului uman sunt stabilite în rândul 12 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. ex 0511 99 85 (alte produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animalele moarte de la capitolul 1, improprii consumului uman): Include embrionii, ovulele, sperma și materialul genetic necuprins la poziția 0511 10 și cele provenite de la alte specii decât bovine sunt incluse la această poziție. Include subproduse de origine animală pentru fabricarea hranei pentru animalele de companie sau a altor produse tehnice. Include părul de cal netratat, produsele apicole, altele decât ceara pentru apicultură sau uz tehnic, spermanțetul pentru uz tehnic, animalele moarte menționate la capitolul 1, necomestibile sau nedestinate consumului uman (de exemplu: câini, pisici, insecte), materii animale ale căror caracteristici esențiale nu au fost modificate, precum și sânge de animale comestibil, care nu provine de la pești, pentru consum uman.

CAPITOLUL 6

Plante vii și produse de floricultură; bulbi, rădăcini și produse similare; flori tăiate și frunziș ornamental

Observații generale

Prezentul capitol include sporii de ciuperci într-un compost de gunoi de grajd sterilizat de origine animală.

Extras din notele explicative ale NC

„0602 90 10 Spori de ciuperci:

Sporii de ciuperci sunt constituiți dintr-o plasă de fire subțiri (Thallus sau Mycelium), trăiesc de obicei subteran și sunt agățați de suprafețele materiilor de origine animală sau vegetală în descompunere sau se dezvoltă în țesuturile acestora, dând naștere ciupercilor.

Se clasifică, de asemenea, la această subpoziție și produsele care constau din spori de ciuperci incomplet dezvoltați. Aceștia se prezintă sub formă de particule microscopice depuse pe un suport de semințe de cereale care sunt înglobate într-un compost de bălegar de cal sterilizat (amestec de paie și de bălegar de cal).”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 0602 90 10	Spori de ciuperci	Numai dacă conțin gunoi de grajd prelucrat de origine animală și sunt stabilite cerințe specifice în rândul 1 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 12

Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie și furaje

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 1212 99 95	Alte produse vegetale utilizate în principal pentru consum uman, nedenumite și necuprinse în altă parte	Polen de albine.
ex 1213 00 00	Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete	Doar paie.
ex 1214 90	Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete: altele decât făina și peletele de lucernă (alfalfa)	Doar fân.

CAPITOLUL 15

Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală; produse ale disocierii acestora; grăsimi alimentare prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală

Observații generale

Toate grăsimile și uleiurile provenite de la animale. Cerințe specifice pentru următoarele produse sunt stabilite în anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011:

1.	grăsimi topite și uleiuri de pește de la rândul 3 din tabelul 1 din secțiunea 1 capitolul I;

2.	grăsimi topite din categoria 2 de materii pentru anumite destinații în afara lanțului furajer pentru animalele de crescătorie (de exemplu aplicații oleochimice) de la rândul 17 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II;

3.	derivați din grăsime de la rândul 18 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II.

Derivații din grăsime includ produse de primă procesare derivate din grăsimi și uleiuri atunci când sunt în stare pură, produși printr-o metodă stabilită la punctul 1, capitolul XI din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

Derivații amestecați cu alte materii nu sunt supuși controalelor oficiale.

Note la capitolul 15 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	grăsimea de porc sau de pasăre de la poziția 0209;

(b)	untul, grăsimea și uleiul de cacao (poziția 1804);

(c)	preparatele alimentare care conțin, în greutate, peste 15 % din produsele de la poziția 0405 (în general, capitolul 21);

(d)	jumările (poziția 2301) și reziduurile de la pozițiile 2304-2306;

…

3.	Poziția 1518 nu cuprinde grăsimile și uleiurile și fracțiunile acestora simplu denaturate, care se clasifică la poziția care include respectivele grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora nedenaturate.

4.	Pasta de neutralizare (soap-stocks), reziduurile sau zațurile de uleiuri, rășina stearinică, pasta de lanolină sau de usuc și pasta de glicerină se clasifică la poziția 1522.”

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Poziția 1516 cuprinde grăsimile și uleiurile animale și vegetale, care au suferit o transformare chimică specifică de tipul menționat mai jos, dar care nu au fost preparate altfel.

Poziția cuprinde și fracțiunile tratate similar ale grăsimilor și uleiurilor animale sau vegetale.

Hidrogenarea, care se realizează prin aducerea produselor în contact cu hidrogen pur la o temperatură și presiune corespunzătoare în prezența unui catalizator (de obicei, nichel fin divizat), crește punctele de topire ale grăsimilor și sporește consistența uleiurilor, transformând gliceridele nesaturate (de exemplu, ale acidului oleic, linoleic etc.) în gliceride saturate cu puncte de topire mai ridicate (de exemplu, ale acidului palmitic, stearic etc.).

Poziția 1518 include amestecuri și preparate nealimentare din grăsimi sau uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitor grăsimi sau uleiuri cuprinse în prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte.

Această parte include, printre altele, uleiuri uzate folosite la prăjire care conțin, de exemplu, ulei de rapiță, ulei de soia și o cantitate mică de grăsime animală, utilizate la prepararea hranei pentru animale.

Poziția include, de asemenea, grăsimile și uleiurile hidrogenate, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate sau fracțiunile lor, dacă modificarea implică mai mult de o grăsime sau un ulei.”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
1501	Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decât cele de la pozițiile 0209 sau 1503	Toate.
1502	Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decât cele de la poziția 1503	Toate.
1503 00	Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleo-margarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate	Toate.
1504	Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic	Toate, uleiuri de pește și uleiuri provenind din produse pescărești și de la mamifere marine. Preparatele alimentare diverse sunt incluse în general la poziția 1517 din capitolul 21.
1505 00	Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina	Toate, usucul importat ca grăsime topită astfel cum este prevăzut în anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, sau lanolina importată ca produs intermediar.
1506 00 00	Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic	Toate. Grăsimi sau uleiuri nescindate, precum și fracțiunile lor inițiale produse printr-o metodă stabilită la punctul 1, capitolul XI din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
1516 10	Grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel	Toate grăsimile și uleiurile de origine animală. Pentru controalele oficiale, derivații din grăsime includ produse de primă procesare derivate din grăsimi și uleiuri de origine animală atunci când sunt în stare pură, produși printr-o metodă stabilită la punctul 1, capitolul XI din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 1517	Margarină, amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1518 00 91	Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516	Numai dacă conțin grăsimi și uleiuri de origine animală. Derivații din grăsime sunt produși printr-o metodă stabilită la punctul 1, capitolul XI din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Cerințe specifice sunt stabilite la rândul 17 (grăsimi topite) și la rândul 18 (derivați din grăsime) din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 1518 00 95	Amestecuri sau preparate nealimentare de grăsimi și uleiuri de origine animală sau de origine animală și vegetală și fracțiunile acestora	Numai preparatele din grăsimi și uleiuri, din grăsimi topite și din derivatele acestora de origine animală; inclusiv uleiul de gătit uzat, destinat a fi utilizat în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1069/2009. Derivații din grăsime sunt produși printr-o metodă stabilită la punctul 1, capitolul XI din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 1518 00 99	Altele	Numai dacă conțin grăsimi de origine animală.
ex 1520 00 00	Glicerină brută; ape și leșii de glicerină	Numai dacă conțin produse de origine animală.
1521 90 91	Ceară de albine sau de alte insecte, brută.	Toate, include ceara sub formă de fagure, ceara de albine brută pentru utilizări apicole sau tehnice. Articolul 25 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 interzice importul în Uniune și tranzitul prin Uniune de ceară de albine brută sub formă de fagure. Cerințe specifice pentru subproduse apicole sunt stabilite în rândul 10 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
1521 90 99	Ceară de albine sau de alte insecte, chiar rafinată sau colorată, cu excepția celei brute	Toate, include cerile prelucrate sau rafinate, inclusiv albite sau colorate, pentru utilizări apicole sau tehnice. Cerințe specifice pentru subproduse apicole sunt stabilite în rândul 10 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Subprodusele apicole, altele decât ceara de albine, trebuie să fie supuse controalelor oficiale la codul NC 0511 99 85 „Altele”.
ex 1522 00	Degras; reziduuri provenite de la tratarea grăsimilor sau a cerii de origine animală sau vegetală	Numai dacă conțin produse de origine animală. Cerințe specifice sunt stabilite în rândul 18 (derivați din grăsime) din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 16

Preparate din carne, din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice

Note la capitolul 16 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.	Acest capitol nu cuprinde carnea, organele, peștii, crustaceele, moluștele sau alte nevertebrate acvatice preparate sau conservate prin procesul specificat în capitolul 2 sau 3 sau la poziția 0504.

Preparatele alimentare se clasifică la prezentul capitol cu condiția ca acestea să conțină peste 20 % din greutate cârnați, cârnăciori, salamuri și produse similare, carne, organe, sânge, pește sau crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice sau o combinație a acestor produse. În cazul în care preparatele conțin două sau mai multe din produsele menționate mai sus, acestea se clasifică la poziția din capitolul 16 care corespunde componentei care predomină în greutate. Aceste dispoziții nu se aplică nici produselor umplute de la poziția 1902, nici preparatelor de la pozițiile 2103 sau 2104.

Pentru preparatele care conțin ficat, dispozițiile celei de-a doua fraze de mai sus nu se aplică pentru determinarea subpozițiilor în interiorul pozițiilor 1601 și 1602.

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
1601 00	Cârnați, cârnăciori, salamuri și produse similare, din carne, din organe sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse	Toate, include carnea conservată sub diverse forme.
1602	Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge	Toate, include carnea conservată sub diverse forme.
1603 00	Extracte și sucuri de carne, de pești sau de crustacee, de moluște sau de alte nevertebrate acvatice	Toate, include extracte de carne și concentrate de carne, proteina din pește sub formă de gel, refrigerată sau congelată, precum și cartilajul de rechin.
1604	Preparate și conserve din pește; caviar și înlocuitorii acestuia preparați din icre de pește	Toate, preparate culinare gătite sau semi-preparate care conțin sau amestecate cu pește sau produse pescărești. Include preparatele de surimi de la codul NC 1604 20 05 . Include conservele de pește și de icre negre (caviar) ambalate în recipiente etanșe și, de asemenea, sushi (cu condiția ca acestea să nu fie clasificate la un cod NC menționat în capitolul 19). Așa-numitele frigărui din pește (carne de pește crudă sau creveți cruzi cu legume prezentate pe o baghetă de lemn) sunt clasificate la codul NC 1604 19 97 .
1605	Crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate	Toate, inclusiv melci preparați complet sau semipreparați, crustacee în conservă sau alte nevertebrate acvatice, precum și pudră de midii.

CAPITOLUL 17

Zaharuri și produse zaharoase

Note la capitolul 17 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	produsele zaharoase care conțin cacao (poziția 1806);

(b)	zaharurile chimic pure [altele decât zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza)] și nici celelalte produse de la poziția 2940;

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 1702	Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza), chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală	Numai dacă conțin produse de origine animală. Zaharuri și miere artificială, dacă sunt amestecate cu miere naturală.
ex 1704	Produse zaharoase fără cacao (inclusiv ciocolată albă)	Numai dacă conțin produse de origine animală.

CAPITOLUL 18

Cacao și preparate din cacao

Note la capitolul 18 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.	Capitolul nu include preparatele de la pozițiile 0403, 1901, 1904, 1905, 2105, 2202, 2208, 3003 sau 3004.

2.	Poziția 1806 cuprinde produsele zaharoase care conțin cacao precum și, sub rezerva prevederilor de la nota 1 a prezentului capitol, celelalte preparate alimentare care conțin cacao. …”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 1806	Ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao	Numai dacă conțin produse de origine animală

CAPITOLUL 19

Preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, de fecule sau de lapte; produse de patiserie

Note la capitolul 19 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	cu excepția produselor alimentare umplute de la poziția 1902, preparatele alimentare care conțin peste 20 % din greutate cârnați, cârnăciori, salamuri, carne, organe, sânge, pește sau crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice sau o combinație din aceste produse (capitolul 16);

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 1901	Preparate alimentare din făină, crupe, griș, amidon, fecule sau extracte de malț, care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 40 % din greutate, calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte; preparate alimentare din produsele de la pozițiile 0401 -0404 , care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 5 % din greutate calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte	Numai dacă conțin produse de origine animală. Include produse alimentare negătite (de exemplu pizza) care conțin produse de origine animală. Preparatele culinare sunt incluse în capitolele 16 și 21.
ex 1902 11 00	Paste alimentare negătite, neumplute și nici altfel preparate, care conțin ouă	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1902 20 10	Paste alimentare umplute (chiar fierte sau altfel preparate) care conțin pești, crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice în proporție de peste 20 % din greutate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1902 20 30	Paste alimentare umplute (chiar fierte sau altfel preparate) care conțin cârnați, cârnăciori și produse similare, carne și organe de orice fel, inclusiv grăsimi de orice natură sau origine într-o proporție de peste 20 % din greutate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1902 20 91	Paste alimentare fierte umplute	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1902 20 99	Altele (alte paste făinoase umplute, negătite)	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1902 30	Alte paste alimentare decât pastele alimentare de la subpozițiile 1902 11 , 1902 19 și 1902 20	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1902 40	Cușcuș	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1904 10 10	Alimente preparate obținute prin expandarea sau prăjirea porumbului	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 1904 90 10	Hrană preparată pe bază de orez	Numai dacă conțin produse de origine animală. De exemplu sushi (în măsura în care acestea nu pot fi clasificate în capitolul 16).
ex 1905	Produse de patiserie	Numai dacă conțin produse de origine animală.

CAPITOLUL 20

Preparate din legume, din fructe sau din alte părți de plante

Note la capitolul 20 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

…

(b)	preparatele alimentare care conțin peste 20 % din greutate cârnați, cârnăciori, salamuri, carne, organe, sânge, pește sau crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice sau orice combinație a acestora (capitolul 16).

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 2001	Legume, fructe și alte părți comestibile de plante, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2004	Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziția 2006	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2005	Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006	Numai dacă conțin produse de origine animală.

CAPITOLUL 21

Preparate alimentare diverse

Note la capitolul 21 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.	Capitolul nu cuprinde:

…

(e)	preparatele alimentare, altele decât produsele descrise la poziția 2103 sau 2104, care conțin peste 20 % din greutate cârnați, cârnăciori, salamuri, carne, organe comestibile, sânge, pește, crustacee, moluște, alte nevertebrate acvatice sau orice altă combinație din aceste produse (capitolul 16).

…

În sensul poziției 2104, expresia „preparate alimentare compuse omogenizate” înseamnă preparatele constituite dintr-un amestec fin omogenizat, din mai multe substanțe de bază, cum sunt: carne, pește, legume, fructe sau fructe cu coajă, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, ca produse alimentare pentru sugari sau copii de vârstă mică sau în scopuri dietetice, în recipiente cu un conținut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiții, nu se iau în considerare diferitele ingrediente adăugate, după caz, la preparare, în cantități mici, pentru asezonare sau pentru a asigura conservarea sau în alte scopuri. Aceste preparate pot conține o cantitate redusă de fragmente vizibile.

Note complementare

…

5.	Alte preparate alimentare prezentate în doze măsurate, precum capsule, tablete, pastile și pilule, care sunt destinate utilizării ca suplimente alimentare se clasifică la poziția 2106, cu excepția cazului în care sunt denumite sau cuprinse în altă parte.

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 2101	Extracte, esențe și concentrate de cafea, de ceai sau de maté și preparate pe bază de aceste produse sau pe bază de cafea, de ceai sau de maté; cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți de cafea și extractele, esențele și concentratele acestora	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2103	preparate pentru sosuri și sosuri preparate; condimente și produse de asezonare, amestecate; făină și pudră de muștar și muștar preparat	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2104	Supe și ciorbe și preparate pentru supe și ciorbe; preparate alimentare compuse omogenizate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2105 00	Înghețate și alte produse similare sub formă de înghețată, comestibile, cu sau fără cacao	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2106 10	Concentrate de proteine și substanțe proteice texturate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2106 90 51	Sirop de lactoză	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2106 90 92	Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte, care nu conțin grăsimi din lapte, zaharoză, izoglucoză, glucoză, amidon sau fecule sau care conțin, în greutate, sub 1,5 % grăsimi din lapte, sub 5 % zaharoză sau izoglucoză, sub 5 % glucoză, amidon sau fecule	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2106 90 98	Alte preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte	Numai dacă conțin produse de origine animală.

CAPITOLUL 22

Băuturi, lichide alcoolice și oțet

Note la capitolul 22 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„…

3.	În sensul poziției 2202, expresia „băuturi nealcoolice” înseamnă băuturile cu titru alcoolic volumic de maximum 0,5 % vol. Băuturile alcoolice se clasifică, după caz, la pozițiile 2203-2206 sau la poziția 2208.

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 2202 99 91	Alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009 , care conțin grăsimi obținute din produsele de la pozițiile 0401 -0404 într-o proporție de sub 0,2 % din greutate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2202 99 95	Alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009 , care conțin grăsimi obținute din produsele de la pozițiile 0401 -0404 într-o proporție de minimum 0,2 %, dar sub 2 % din greutate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2202 99 99	Alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009 , care conțin grăsimi obținute din produsele de la pozițiile 0401 -0404 într-o proporție de minimum 2 % în greutate	Numai dacă conțin produse de origine animală.
ex 2208 70	Lichioruri	Numai dacă conțin produse de origine animală.

CAPITOLUL 23

Reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale

Notă la capitolul 23 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Poziția 2309 cuprinde produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte, obținute prin prelucrarea substanțelor vegetale sau animale, într-o asemenea măsură încât au pierdut caracteristicile esențiale ale substanței originare, altele decât deșeurile vegetale, reziduurile și subprodusele vegetale rezultate din această prelucrare.

…”

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Jumări, țesuturile membranoase care rămân după topirea grăsimii de porc sau de alte animale. Sunt utilizate în principal la prepararea de hrană pentru animale (de exemplu, biscuiți pentru câini), dar acestea rămân la poziția 2301 chiar și în cazul în care sunt adecvate pentru consumul uman.”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
2301	Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din carne, organe, pește sau crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice, improprii alimentației umane; jumări	Toate, include proteine animale prelucrate care nu sunt destinate consumului uman, făină de carne care nu este destinată consumului uman și jumări, pentru consumul uman sau nu. Făina de pene este inclusă la poziția 0505 . Cerințe specifice pentru proteinele animale prelucrate sunt stabilite în rândul 1 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 2309	Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor	Toate, în cazul în care conțin produse de origine animală, cu excepția subpozițiilor 2309 90 20 și 2309 90 91 . Include, printre altele, alimente pentru câini sau pisici, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul (subpoziția 2309 10 ), care conțin produse de origine animală și produse numite „solubile” din pește sau din mamifere marine (codul NC 2309 90 10 ). Produse de origine animală pentru hrana animalelor, inclusiv amestecuri de făinuri (precum cele de copite și coarne). Această poziție include laptele lichid, colostrul, produsele care conțin produse lactate, colostru sau carbohidrați, toate acestea fiind improprii consumului uman, dar destinate hranei pentru animale. Include hrana pentru animale de companie, produsele de mestecat pentru câini și amestecuri de făinuri, amestecurile pot include insecte moarte. Cerințe specifice pentru hrana pentru animale de companie, inclusiv produsele de mestecat pentru câini, sunt stabilite în rândul 12 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011. Include produse din ouă nedestinate consumului uman și alte produse prelucrate de origine animală nedestinate consumului uman. Cerințe specifice pentru produsele din ouă sunt stabilite în rândul 9 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 28

Produse chimice anorganice; compuși anorganici sau organici ai metalelor prețioase, ai elementelor radioactive, ai metalelor de pământuri rare sau ai izotopilor

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 2835 25 00	Hidrogenoortofosfat de calciu (fosfat dicalcic)	Numai de origine animală. Cerințe specifice pentru fosfatul dicalcic sunt stabilite în rândul 6 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 2835 26 00	Alți fosfați de calciu	Numai fosfat tricalcic de origine animală. Cerințe specifice pentru fosfatul dicalcic sunt stabilite în rândul 7 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 29

Produse chimice organice

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 2922 41	Lizina și esterii ei; sărurile acestor produse	Numai de origine animală.
ex 2922 42	Acid glutamic și sărurile lui	Numai de origine animală.
ex 2922 43	Acid antranilic și sărurile lui	Numai de origine animală.
ex 2922 49	Aminoacizi, alții decât cei care conțin mai mult de un tip de funcție oxigenată și esterii lor; sărurile acestor produse	Numai de origine animală.
ex 2925 29 00	Alte imine și derivații lor, cu excepția clordimeformului (ISO); sărurile acestor produse	Creatină de origine animală.
ex 2930	Tiocompuși organici	Aminoacizi de origine animală, cum ar fi: ex 2930 90 13 Cisteină și cistină; ex 2930 90 16 Derivați de cisteină și cistină.
ex 2932 99 00	Alți compuși heterociclici care conțin ca heteroatom(i) numai oxigen	Numai de origine animală, de exemplu, glucozamină, glucozamină-6-fosfat și sulfații acestora.
ex 2942 00 00	Alți compuși organici	Numai de origine animală.

CAPITOLUL 30

Produse farmaceutice

Observații generale

Medicamentele finite, care nu intră sub incidența Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (UE) nr. 142/2011, sunt excluse de pe listă. Sunt incluse produsele intermediare.

La poziția 3001 (glande și alte organe pentru utilizări organoterapeutice, uscate, chiar pulverizate; extracte pentru utilizări organoterapeutice de glande sau de alte organe sau din secrețiile acestora; heparină și sărurile acesteia; alte substanțe de origine umană sau animală preparate pentru utilizări terapeutice sau profilactice, nedenumite și necuprinse în altă parte), numai produsele derivate de origine animală de la subpozițiile 3001 20 și 3001 90 sunt relevante pentru controalele oficiale. Pentru referință, a se consulta următoarele cerințe specifice din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011:

1.	Rândul 2 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II pentru produsele din sânge pentru produse tehnice, cu excepția celor provenite de la ecvidee; și

2.	Rândul 3 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II pentru sânge și produse din sânge de ecvidee; și

3.	Rândul 14 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II pentru subproduse de origine animală pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie și de produse derivate destinate utilizării în afara lanțului alimentar animal.

La poziția 3002 [sânge uman; sânge animal preparat pentru utilizări terapeutice, profilactice sau de diagnosticare; antiseruri, alte fracțiuni ale sângelui, produse imunologice, chiar modificate sau obținute pe cale biotehnologică; vaccinuri, toxine, culturi de microorganisme (excluzând drojdiile) și produse similare] numai subpozițiile 3002 12 și 3002 90 sunt relevante pentru controalele oficiale. Sângele uman de la subpoziția 3002 90 10 și vaccinurile de la subpozițiile 3002 20 și 3002 30 nu trebuie supuse controalelor oficiale.

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
3001 20 90	Extracte de glande, de alte organe sau din secrețiile acestora de altă origine decât umană	Toate; include un produs care acționează ca un înlocuitor pentru colostrul matern și utilizat la hrănirea vițeilor.
ex 3001 90 91	Substanțe de origine animală preparate pentru utilizări terapeutice sau profilactice: heparină și sărurile acesteia	Toate produsele de origine animală destinate prelucrării ulterioare în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, pentru fabricarea produselor derivate menționate la articolul 33 literele (a)-(f) din același regulament.
3001 90 98	Alte substanțe de origine animală în afară de heparină și sărurile acesteia, preparate pentru utilizări terapeutice sau profilactice, nedenumite și necuprinse în altă parte.	Toate. În plus față de glandele și alte organe menționate în Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziției 3001 , la această subpoziție se clasifică hipofiza, glandele suprarenale și glanda tiroidă; cu excepția celor menționate la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.
ex 3002 12 00	Antiseruri și alte fracțiuni ale sângelui	Numai produse derivate de origine animală. Exclude medicamentele finite destinate consumatorului final. Exclud anticorpii și ADN-ul. La poziția 3002 se stabilesc cerințe specifice pentru subprodusele de origine animală menționate în tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și specificate la următoarele rânduri: Rândul 2: produse din sânge, cu excepția celor provenite de la ecvidee; Rândul 3: sânge și produse din sânge de ecvidee.
3002 90 30	Sânge animal preparat pentru utilizări terapeutice, profilactice sau de diagnosticare;	Toate.
ex 3002 90 50	Culturi de microorganisme	Numai agenții patogeni și culturile de agenți patogeni pentru animale.
ex 3002 90 90	Altele	Numai agenții patogeni și culturile de agenți patogeni pentru animale.
ex 3006 92 00	Deșeuri farmaceutice	Numai produse derivate de origine animală. Deșeuri farmaceutice și medicamente improprii utilizării pentru scopul lor inițial.

CAPITOLUL 31

Îngrășăminte

Note la capitolul 31 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	sângele animal de la poziția 0511;

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 3101 00 00	Îngrășăminte de origine animală sau vegetală, chiar amestecate între ele sau tratate chimic; îngrășăminte obținute prin amestecarea sau tratarea chimică a produselor de origine animală sau vegetală	Numai produse derivate de origine animală sub o formă neamestecată. Include guano, cu excepția guano mineralizat. Include gunoiul de grajd amestecat cu proteine animale prelucrate, dacă este utilizat ca îngrășământ; dar nu include amestecurile de gunoi de grajd cu substanțe chimice, utilizate ca îngrășăminte (a se vedea poziția 3105 , care include numai îngrășăminte minerale sau chimice). Cerințe specifice pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat și guano de la lilieci sunt stabilite în rândul 1 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 3105 10 00	Produsele de la acest capitol prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o greutate brută de maximum 10 kg	Numai îngrășăminte care conțin produse derivate de origine animală. Cerințe specifice pentru gunoiul de grajd prelucrat, produsele derivate din gunoi de grajd prelucrat și guano de la lilieci sunt stabilite în rândul 1 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 32

Extracte tanante sau colorante; tanini și derivații lor; pigmenți și alte substanțe colorante; vopsele și lacuri; masticuri; cerneluri

Note la capitolul 32 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„…

Pozițiile 3203, 3204, 3205 și 3206 cuprind, de asemenea, preparatele pe bază de substanțe colorante (inclusiv în cazul poziției 3206, pigmenții de la poziția 2530 sau de la capitolul 28, fulgii și pulberile metalice), de tipurile utilizate pentru a colora orice material sau utilizate ca ingrediente în fabricarea produselor colorante. Aceste poziții nu cuprind, cu toate acestea, pigmenții dispersați în medii neapoase, în stare lichidă sau de pastă, de tipurile utilizate la fabricarea vopselelor, inclusiv a emailurilor (poziția 3212) și nici celelalte preparate prevăzute la pozițiile 3207, 3208, 3209, 3210, 3212, 3213 sau 3215.

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 3203	Substanțe colorante de origine animală (inclusiv extracte colorante, cu excepția negrului de origine animală), chiar cu compoziție chimică definită; preparate menționate la nota 3 de capitol, pe bază de substanțe colorante de origine animală	Numai dispersii de culori într-o bază de grăsime din lapte, utilizate în producția alimentelor sau a hranei pentru animale.
ex 3204	Substanțe colorante organice sintetice, chiar cu compoziție chimică definită; preparate menționate la nota 3 de capitol, pe bază de substanțe colorante organice sintetice; produse organice sintetice de tipul celor utilizate ca agenți de strălucire fluorescentă sau ca luminofori, chiar cu compoziție chimică definită	Numai dispersii de culori într-o bază de grăsime din lapte, utilizate în producția alimentelor sau a hranei pentru animale.

CAPITOLUL 33

Uleiuri esențiale și rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaletă și preparate cosmetice

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 3302	Amestecuri de substanțe odoriferante și amestecuri (inclusiv soluțiile alcoolice) pe baza uneia sau mai multor substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate ca materii prime pentru industrie; alte preparate pe bază de substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor	Numai substanțe aromatizante într-o bază de grăsime din lapte, utilizate în producția alimentelor sau a hranei pentru animale.

CAPITOLUL 35

Substanțe albuminoide; produse pe bază de amidon sau de fecule modificate; cleiuri; enzime

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 3501	Cazeină, cazeinați și alți derivați ai cazeinei; cleiuri de cazeină	Cazeină pentru consum uman, pentru hrana animalelor sau pentru utilizări tehnice. Cerințe specifice pentru lapte, produse pe bază de lapte și colostru nedestinate consumului uman sunt stabilite în rândul 4 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 3502	Albumine (inclusiv concentratele care conțin două sau mai multe proteine din zer, care conțin proteine din zer peste 80 % din greutatea substanței uscate), albuminați și alți derivați de albumine	Include produse derivate din ouă și produse derivate din lapte, destinate sau nedestinate consumului uman (inclusiv pentru hrana animalelor). Cerințe specifice pentru lapte, produse pe bază de lapte și colostru nedestinate consumului uman sunt stabilite în rândul 4 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și cele pentru produse din ouă care nu sunt destinate consumului uman, în rândul 9 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
3503 00	Gelatine (inclusiv cele prezentate în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, chiar prelucrate la suprafață sau colorate) și derivații lor; clei de pește (ihtiocol); alte cleiuri de origine animală, cu excepția cleiurilor de cazeină de la poziția 3501	Include gelatina destinată consumului uman, hranei pentru animale și utilizării tehnice. Gelatina clasificată la poziția 3913 (proteine întărite) și la poziția 9602 (gelatină neîntărită prelucrată și articole din gelatină neîntărită), de exemplu, capsule goale, dacă nu sunt destinate alimentației umane sau animale, sunt excluse de la controalele oficiale. Cerințe specifice pentru gelatinele și proteinele hidrolizate nedestinate consumului uman sunt descrise la rândul 5 din tabelul 1 din secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și în secțiunea 11, capitolul II din anexa XIV la regulamentul respectiv pentru fotogelatină.
ex 3504 00	Peptone și derivații lor; alte substanțe proteice și derivații lor, nedenumite și necuprinse în altă parte; pulbere de piele, tratată sau nu cu crom	Include colagenul și proteinele hidrolizate destinate consumului uman, hranei pentru animale și utilizării tehnice. Include produse de colagen pe bază de proteine derivate din piei netăbăcite, piei tăbăcite și tendoane de animale, inclusiv oase în cazul porcinelor, păsărilor de curte și peștilor. Include proteine hidrolizate constând în polipeptide, peptide sau aminoacizi și combinații ale acestora, obținute prin hidroliza subproduselor animale. Acestea sunt excluse de la controalele oficiale în cazul în care sunt utilizate ca aditivi în produse alimentare (poziția 2106 ). Include toate subprodusele din lapte pentru consumul uman în cazul în care acestea nu sunt incluse la poziția 0404 . Cerințe specifice pentru colagen sunt stabilite la rândul 8, iar pentru gelatină și proteine hidrolizate la rândul 5 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.
ex 3507 10 00	Cheag și concentratele sale	Cheagul și concentratele sale pentru consumul uman, derivate exclusiv din produse de origine animală.
ex 3507 90 90	Alte enzime decât cheagul și concentratele sale sau lipoproteinlipaza sau Aspergillus alkalin proteaza	Numai de origine animală.

CAPITOLUL 38

Produse diverse ale industriei chimice

Note la capitolul 38 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„…

În nomenclatură, expresia «deșeuri orășenești» înseamnă deșeurile de tipul celor colectate de la gospodării, hoteluri, restaurante, spitale, magazine, birouri etc. și detritus colectat de pe străzi sau trotuare, precum și deșeuri de materiale de construcții sau provenite de la demolări. Deșeurile orășenești conțin, în general, un mare număr de materiale cum ar fi material plastic, cauciuc, lemn, hârtie, materiale textile, sticlă, metale, resturi de produse alimentare, mobilă deteriorată și alte articole deteriorate sau considerate deșeuri.

...”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 3822 00 00	Reactivi de diagnostic sau de laborator pe orice fel de suport și reactivi de diagnostic sau de laborator preparați, prezentați sau nu pe un suport, alții decât cei de la pozițiile 3002 sau 3006 ; materiale de referință certificate	Numai produse derivate de origine animală, cu excepția dispozitivelor medicale, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 93/42/CEE a Consiliului (8) sau a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9).
ex 3825 10 00	Deșeuri municipale	Numai deșeurile de catering care conțin produse de origine animală, dacă intră în domeniul de aplicare a articolului 2 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu excepția deșeurilor de catering provenite direct din mijloace de transport care operează la nivel internațional și eliminate în conformitate cu articolul 12 litera (d) din același regulament. Uleiul de gătit uzat destinat a fi utilizat în cadrul domeniului de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, de exemplu pentru îngrășăminte organice, biogaz, biomotorină sau combustibil poate fi inclus în acest cod NC.

CAPITOLUL 39

Materiale plastice și articole din material plastic

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 3913 90 00	Alți polimeri naturali (de exemplu acid alginic) și polimeri naturali modificați (de exemplu, proteine întărite, derivați chimici ai cauciucului natural), nedenumiți și necuprinși în altă parte, sub forme primare.	Numai produse derivate de origine animală, de exemplu, sulfat de condroitină, chitosan, gelatină întărită.
ex 3917 10 10	Mațe artificiale din proteine întărite sau din materiale plastice celulozice	Numai produse derivate de origine animală.
ex 3926 90 97	Alte articole din materiale plastice și articole din alte materiale de la pozițiile 3901 -3914 , altele decât cele fabricate din foi	Capsule goale din gelatină întărită destinate consumului uman sau animal; cerințele specifice sunt stabilite în rândul 5 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 41

Piei brute (altele decât pieile cu blană) și piei finite

Observații generale

Sunt supuse controalelor oficiale numai pieile de ungulate prevăzute la pozițiile 4101, 4102, 4103.

Cerințe specifice suplimentare pentru pieile de ungulate sunt stabilite în rândul 4 și rândul 5 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

Note la capitolul 41 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	resturile și deșeurile similare din piei brute (poziția 0511);

(b)	pieile și părțile din piei de păsări, acoperite cu pene sau puf (pozițiile 0505 sau 6701, după caz); sau

(c)

pieile brute, tăbăcite sau finisate, neepilate, ale animalelor cu blană (capitolul 43); cu toate acestea, se clasifică la capitolul 41 pieile brute neepilate de bovine (inclusiv de bivol), de ecvidee, de ovine (cu excepția pieilor de miel denumite «astrahan», «breitschwanz», «caracul», «persan» sau similare și a pieilor de miel de India, China, Mongolia sau Tibet), de caprine (cu excepția pieilor de capră sau de ied de Yemen, Mongolia sau Tibet), de porcine (inclusiv de pecari), de capră neagră, de gazelă, de cămilă (inclusiv de dromader), de ren, de elan, de cerb, de căprioară sau de câine.

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 4101	Piei brute de bovine (inclusiv de bivoli) sau de ecvidee (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate sau altfel preparate), chiar epilate sau șpăltuite	Numai pieile proaspete, refrigerate sau tratate, inclusiv cele uscate, sărate uscat, sărate umed sau conservate printr-un procedeu altul decât prin tăbăcire sau printr-un procedeu echivalent. Importarea fără restricții poate fi posibilă pentru pieile tratate, astfel cum sunt stabilite la punctul C.2, capitolul V din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, dacă sunt în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în special pentru ex 4101 20 80 și ex 4101 50 90 .
ex 4102	Piei brute de ovine (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate sau altfel preparate) chiar epilate sau șpăltuite, altele decât cele excluse prin nota 1 litera (c) din acest capitol	Numai pieile proaspete, refrigerate sau tratate, inclusiv cele uscate, sărate uscat, sărate umed sau conservate printr-un procedeu altul decât prin tăbăcire sau printr-un procedeu echivalent. Importarea fără restricții poate fi posibilă pentru pieile tratate, astfel cum sunt stabilite la punctul C.2, capitolul V din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, dacă sunt în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în special pentru ex 4102 21 00 și ex 4102 29 00 .
ex 4103	Alte piei brute (proaspete sau sărate, uscate, cenușărite, piclate sau altfel conservate, dar netăbăcite, nepergamentate sau altfel preparate), chiar epilate sau șpăltuite, altele decât cele excluse prin notele 1 litera (b) sau 1 litera (c) ale acestui capitol	Numai pieile proaspete, refrigerate sau tratate, inclusiv cele uscate, sărate uscat, sărate umed sau conservate printr-un procedeu altul decât prin tăbăcire sau printr-un procedeu echivalent. Importarea fără restricții poate fi posibilă pentru pieile tratate, astfel cum sunt stabilite la punctul C.2, capitolul V din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, dacă sunt în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în special pentru ex 4103 90 00 .

CAPITOLUL 42

Obiecte din piele; articole de curelărie sau de șelărie; articole de voiaj, bagaje de mână și articole similare; articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de mătase)

Note la capitolul 42 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„…

Capitolul nu cuprinde:

(a)	catgutul steril și ligaturile sterile similare pentru suturi chirurgicale (poziția 3006);

…

(ij)	coardele muzicale, pieile de tobe sau de instrumente similare, precum și celelalte părți de instrumente muzicale (poziția 9209).

…”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 4205 00 90	Alte articole din piele naturală sau reconstituită	Include produsele de ros pentru câini și materialele pentru fabricarea produselor de ros pentru câini.
ex 4206 00 00	Articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de mătase), din bășici, din vezici sau din tendoane	Include produsele de ros pentru câini și materialele pentru fabricarea produselor de ros pentru câini.

CAPITOLUL 43

Blănuri și blănuri artificiale; articole din acestea

Note la capitolul 43 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.	În întreaga Nomenclatură combinată, trimiterile la „blănuri”, altele decât pieile cu blană brute de la poziția 4301, se aplică pieilor de animale, tăbăcite sau finisate cu lâna pe ele.

Capitolul nu cuprinde:

(a)	pieile și părțile de părțile de piei de păsări acoperite cu pene sau puf (pozițiile 0505 sau 6701, după caz);

(b)	pieile brute, neepilate, de genul celor pe care nota 1 litera (c) de la capitolul 41 le clasifică la acel capitol;

…”

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Rubrica 4301: Blănurile sunt considerate ca fiind brute și sunt incluse la această poziție nu doar atunci când în stare naturală, ci și dacă sunt curățate și conservate împotriva deteriorării, de exemplu, prin uscare sau sărare (în stare umedă sau uscată). Blana poate fi «țesălată» sau «tunsă», adică părul aspru extras sau tăiat, sau suprafața pielii poate fi «curățată» sau răzuită.”

Codul NC

Descriere

Calificare și explicație

(1)

(2)

(3)

ex 4301

Blănuri brute (inclusiv capetele, cozile, labele și alte bucăți utilizate în blănărie), altele decât pieile brute de la pozițiile 4101 , 4102 sau 4103 .

Toate, cu excepția blănurilor tratate în conformitate cu capitolul VIII din anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, dacă sunt în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Include următoarele subpoziții:

ex 4301 10 00 (de vizon, întregi, chiar fără capete, cozi sau labe): cerințe specifice pentru produse derivate pentru utilizare în afara lanțului alimentar animal (blană) sunt stabilite în rândul 14 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

ex 4301 30 00 (de miel, denumite: „astrahan”, „breitschwanz”, „caracul”, „persan” sau similare, de miel de India, China, Mongolia sau Tibet, întregi, chiar fără capete, cozi sau labe): cerințe specifice suplimentare pentru piei de ungulate sunt stabilite în rândul 5 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

ex 4301 60 00 (de vulpe, întregi, chiar fără capete, cozi sau labe): cerințe specifice pentru produse derivate pentru utilizare în afara lanțului alimentar animal (blană) sunt stabilite în rândul 14 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

ex 4301 80 00 (alte blănuri întregi, chiar fără capete, cozi sau labe): altele decât cele de ungulate, de exemplu, marmote, feline sălbatice, foci, nutrii. Cerințe specifice pentru produse derivate pentru utilizare în afara lanțului alimentar animal (blană) sunt stabilite în rândul 14 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

ex 4301 90 00 (capete, cozi, labe și alte părți utilizabile în blănărie): cerințe specifice pentru produse derivate pentru utilizare în afara lanțului alimentar animal (blană) sunt stabilite în rândul 14 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 51

Lână, păr fin sau grosier de animale; fire și țesături din păr de cal

Observații generale

Pentru pozițiile 5101-5103, cerințe specifice pentru lâna și părul netratate sunt stabilite în rândul 8 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

Notă la capitolul 51 (extras din notele la prezentul capitol din NC)

„1.

În nomenclatură:

(a)	«lână» înseamnă fibra naturală produsă de oi sau miei;

(b)

«păr fin de animale» înseamnă părul de alpaca, lamă, vicună, cămilă (inclusiv dromader), iac, capră de Angora, capră de Tibet, capră de Kashmir sau similare (cu excepția părului de capră comună), de iepuri de casă (inclusiv de iepuri de Angora), iepuri de câmp, de castor, de șobolan de mosc sau de nutrie.

(c)	«păr grosier», părul animalelor care nu au fost menționate anterior, cu excepția părului pentru producerea periilor, a pensulelor și a pămătufurilor (poziția 0502) și a părului de cal (poziția 0511).”

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„În nomenclatură, termenul «păr grosier de animale» înseamnă toate celelalte tipuri de păr de animale cu excepția «părului fin de animale» (poziția 5101), a părului din coama sau din coada ecvideelor sau bovinelor (clasificat ca «păr de cal» la poziția 0511), a părului de porc sau de mistreț sau a părului de bursuc sau a altor tipuri de păr pentru perii (poziția 0502) [a se vedea nota 1 litera (c)].”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 5101	Lână, necardată, nepieptănată	Lână netratată.
ex 5102	Păr fin sau grosier, necardat și nepieptănat	Păr netratat, inclusiv păr grosier de pe părțile laterale ale bovinelor sau cabalinelor.
ex 5103	Deșeuri de lână sau de păr fin sau grosier de animale, inclusiv deșeuri de fire, cu excepția destrămăturii	Lână sau păr netratate.

CAPITOLUL 67

Pene și puf prelucrate și articole din pene sau din puf; flori artificiale; articole din păr uman

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Poziția 6701 cuprinde:

(A)

Piei și alte părți ale păsărilor, acoperite cu pene sau cu puf, cu pene și puf, precum și cu părți ale penelor, care, deși nu constituie articole confecționate, au fost supuse unui tratament, altul decât un tratament simplu de curățare, dezinfecție sau conservare (a se vedea nota explicativă de la poziția 0505); produsele de la această poziție pot fi, de exemplu, albite, vopsite, încrețite sau franjurate.

(B)

Articole confecționate din piei de păsări sau alte părți de păsări, acoperite cu pene sau cu puf, articole din pene, din puf sau din părți de pene, chiar dacă penele sau puful etc., sunt neprelucrate sau doar curățate, dar neincluzând articole confecționate din tijele penelor. Prin urmare, această poziție cuprinde:

1.	Pene ale căror tije au fost armate sau legate pentru utilizare ca, de exemplu, suporturi pentru pălării și, de asemenea, pene compuse asamblate din elemente diferite.

2.	Pene asamblate în mănunchiuri și pene sau puf asamblate prin lipire sau fixare pe țesătură sau alte suporturi.

3.	Garnituri fabricate din păsări, părți de păsări, pene sau puf, pentru pălării, boa, gulere, pelerine sau alte articole de îmbrăcăminte sau accesorii vestimentare.

4.	Evantaie confecționate din pene ornamentale, cu cadre din orice material. Cu toate acestea, evantaiele cu cadre din metale prețioase sunt clasificate la poziția 7113.”

Codul NC

Descriere

Calificare și explicație

(1)

(2)

(3)

ex 6701 00 00

Piei și alte părți ale păsărilor, acoperite cu pene sau cu puf, pene, părți de pene, puf și articole din aceste materiale (altele decât produsele de la poziția 0505 și decât tijele penelor, prelucrate)

Doar piei și alte părți ale păsărilor, acoperite cu pene sau cu puf, cu pene și puf, precum și cu părți de pene.

Articolele din piei, pene sau puf și părți de pene neprelucrate sau doar curățate.

Cu excepția penelor decorative tratate, a penelor tratate purtate de călători pentru uz personal sau a penelor tratate expediate unor persoane private în scopuri neindustriale.

Cerințe specifice pentru pene sunt stabilite în rândul 9 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 71

Perle naturale sau de cultură, pietre prețioase sau semiprețioase, metale prețioase, metale placate sau dublate cu metale prețioase și articole din aceste materiale; imitații de bijuterii; monede

Aviz de clasificare în Sistemul armonizat 7101,21/1

„Stridii improprii consumului uman, care conțin una sau mai multe perle de cultură, conservate în saramură și ambalate în recipiente metalice închise ermetic.”

Codul NC

Descriere

Calificare și explicație

(1)

(2)

(3)

ex 7101 21 00

Perle de cultură neprelucrate

Include stridiile improprii consumului uman, care conțin una sau mai multe perle de cultură, conservate în saramură sau prin alte metode și ambalate în recipiente metalice închise ermetic.

Perle de cultură neprelucrate menționate în secțiunea 2, capitolul IV din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, cu excepția cazului în care sunt excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) litera (f) din respectivul regulament.

CAPITOLUL 95

Jucării, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport; părți și accesorii ale acestora

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„Atracțiile pentru bâlciuri, circurile ambulante, menajeriile ambulante și teatrele ambulante se încadrează la poziția 9508, cu condiția ca acestea să cuprindă toate unitățile esențiale necesare pentru funcționarea normală. Poziția cuprinde, de asemenea, obiecte de echipament auxiliar, cu condiția ca acestea să fie prezentate împreună cu aceste atracții și drept componente ale acestora, în pofida faptului că, dacă ar fi prezentate separat, astfel de obiecte (de exemplu, corturi, animale, instrumente muzicale, generatoare, motoare, aparate de iluminat, scaune, arme și muniții) s-ar încadra la alte poziții din nomenclatură.”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 9508 10 00	Circuri ambulante și menajerii ambulante	Doar animale vii.
ex 9508 90 00	Altele: atracții pentru bâlciuri, teatre ambulante	Doar animale vii.

CAPITOLUL 96

Articole diverse

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„În sensul acestei poziții, expresia «prelucrat» se referă la materialele care au fost supuse unor procese care constau în mai mult decât simpla pregătire permisă în poziția pentru materia primă în cauză (a se vedea notele explicative de la pozițiile 05.05-05.08). Prin urmare, poziția cuprinde bucățile de fildeș, baghetele etc., tăiate în forme (inclusiv pătrată sau dreptunghiulară) sau lustruite sau altfel prelucrate prin polizare, găurire, frezare, strunjire etc. Cu toate acestea, bucățile care sunt identificabile ca părți ale articolelor sunt excluse de la această poziție dacă astfel de părți sunt cuprinse de o altă poziție din nomenclatură. Astfel, plăcile pentru clapele de pian și plăcile destinate a fi introduse în patul armelor de foc se clasifică la pozițiile 92.09 și, respectiv, 93.05. Cu toate acestea, materialele prelucrate care nu pot fi identificate ca părți de articole rămân clasificate la această poziție (de exemplu, discuri, plăci sau benzi simple pentru inserții etc., sau pentru utilizarea ulterioară la fabricarea clapelor de pian).

Poziția 9602 cuprinde foi de gelatină neîntărită tăiată în forme, altele decât pătrate sau dreptunghiulare. Foile decupate în formă dreptunghiulară (inclusiv pătrată), cu suprafața prelucrată sau nu, sunt incluse la poziția 35.03 sau la capitolul 49 (de exemplu, cărțile poștale) (a se vedea Notele explicative la poziția 35.03). Articolele din gelatină neîntărită includ, de exemplu:

(i)	Mici discuri pentru fixarea vârfurilor pentru tacurile de biliard.

(ii)	Capsule pentru produse farmaceutice și pentru combustibil destinat brichetelor mecanice.”

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 9602 00 00	Gelatină neîntărită prelucrată (cu excepția celei de la poziția 3503 ) și articole din gelatină neîntărită	Capsule goale din gelatină neîntărită destinate consumului uman sau animal; cerințele specifice pentru consumul animal sunt stabilite în rândul 5 din tabelul 1, secțiunea 1, capitolul I din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 97

Obiecte de artă, obiecte de colecție și antichități

Extras din notele explicative la Sistemul armonizat

„(A)

Poziția include colecții și specimene pentru colecții de zoologie, de botanică, de mineralogie sau de anatomie, cum ar fi:

1.	Animale moarte din orice specie, conservate în stare uscată sau în lichide; animale împăiate pentru colecții.

2.	Ouă golite de conținut prin suflare sau aspirare; insecte în cutii, rame etc. (cu excepția articolelor montate și care constituie imitații de bijuterii sau ornamente); cochilii goale, altele decât cele de tipul celor utilizate în scopuri industriale.

3.	Semințe sau plante, uscate sau conservate în lichide; ierbare.

4.	Specimene de minerale (care nu sunt pietre prețioase sau semiprețioase încadrate la capitolul 71); specimene pietrificate.

5.	Specimene osteologice (schelete, cranii, oase).

6.	Specimene anatomice și patologice.”

Codul NC

Descriere

Calificare și explicație

(1)

(2)

(3)

ex 9705 00 00

Colecții și specimene pentru colecții de zoologie, de botanică, de mineralogie, de anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic

Numai produse derivate de origine animală.

Exclude trofeele de vânătoare și alte preparate de la orice specie de animale care au suferit un tratament taxidermic complet, care le asigură conservarea la temperaturile ambiante.

Exclude trofeele de vânătoare și alte preparate de la alte specii decât ungulatele și păsările (tratate sau netratate).

Cerințe specifice suplimentare pentru trofeele de vânătoare sunt stabilite în rândul 6 din tabelul 2, secțiunea 1, capitolul II din anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

CAPITOLUL 99

Coduri speciale din NC

Coduri statistice pentru anumite mișcări specifice ale mărfurilor

Observații generale

Prezentul capitol se referă la mărfuri originare din țări terțe și livrate către nave și aeronave pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul regimului de tranzit vamal (T1).

Codul NC	Descriere	Calificare și explicație
(1)	(2)	(3)
ex 9930 24 00	Mărfurile de la capitolele 1-24 din NC livrate către nave și aeronave	Produsele de origine animală destinate aprovizionării navelor în conformitate cu articolele 21 și 29 din Regulamentul delegat (UE) 2019/2124 al Comisiei (10).
ex 9930 99 00	Mărfuri clasificate în altă parte, livrate către nave și aeronave	Produsele de origine animală destinate aprovizionării navelor în conformitate cu articolele 21 și 29 din Regulamentul delegat (UE) 2019/2124.

(1) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

(2) Regulamentul delegat (UE) 2021/630 al Comisiei din 16 februarie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește anumite categorii de mărfuri exceptate de la efectuarea controalelor oficiale la posturile de control la frontieră și de modificare a Deciziei 2007/275/CE a Comisiei (JO L 132, XX.2021, p. 17).

(3) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(4) Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 privind încheierea Convenției internaționale privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, precum și a protocolului de modificare a acesteia (JO L 198, 20.7.1987, p. 1).

(5) Note explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene (JO C 119, 29.3.2019, p. 1), astfel cum au fost modificate ulterior.

(6) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(7) Regulamentul (CE) nr. 1125/2006 al Comisiei din 21 iulie 2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 200, 22.7.2006, p. 3).

(8) Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1).

(9) Directiva 98/79/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 331, 7.12.1998, p. 1).

(10) Regulamentul delegat (UE) 2019/2124 al Comisiei din 10 octombrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind controalele oficiale ale transporturilor de animale și de bunuri care fac obiectul tranzitului, al transbordării și al continuării transportului pe teritoriul Uniunii și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 798/2008, (CE) nr. 1251/2008, (CE) nr. 119/2009, (UE) nr. 206/2010, (UE) nr. 605/2010, (UE) nr. 142/2011, (UE) nr. 28/2012 ale Comisiei, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 al Comisiei și a Deciziei 2007/777/CE a Comisiei (JO L 321, 12.12.2019, p. 73).

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 132/63

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/633 AL COMISIEI

din 14 aprilie 2021

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de glutamat monosodic originar din Republica Populară Chineză și Indonezia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Anchetele precedente și măsurile în vigoare

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială, China”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1187/2008 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de glutamat monosodic (denumit în continuare „MSG”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”).

(2)

În ianuarie 2015, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/83 (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de MSG provenind din China, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(3)	În ianuarie 2015, prin Regulamentul (UE) 2015/84 (4), Comisia a instituit taxe antidumping la importurile de MSG originar din Indonezia (denumită în continuare „ancheta inițială, Indonezia”).

(4)

Nivelurile taxei antidumping în vigoare în prezent variază între 33,8 % și 36,5 % pentru importurile de la producătorii-exportatori care au cooperat la ancheta inițială, și 39,7 % pentru importurile de la toate celelalte societăți din China. În cazul Indoneziei, nivelurile taxei antidumping în vigoare în prezent variază între 7,2 % și 13,3 % pentru importurile de la producătorii-exportatori care au cooperat la ancheta inițială, Indonezia și 28,4 % pentru importurile de la toate celelalte societăți din Indonezia.

1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(5)	În urma publicării a două avize de expirare iminentă (5), Comisia a primit două cereri de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Ambele cereri au fost transmise la 21 octombrie 2019 de Ajinomoto Foods Europe S.A.S. (denumită în continuare „AFE” sau „solicitantul”), care reprezintă 100 % din producția totală de MSG a Uniunii. Cererile s-au bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea și la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii (6).

1.3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 21 ianuarie 2020, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor de MSG originar din RPC și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4. Ancheta paralelă privind eludarea

(8)

La 19 februarie 2020, Comisia a deschis o anchetă, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, privind o posibilă eludare a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de MSG originar din RPC și a supus aceste importuri înregistrării (8). Ancheta a fost deschisă în urma unei cereri depuse de Ajinomoto Foods Europe S.A.S., care este și solicitantul actualelor reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Produsul care a făcut obiectul anchetei privind o posibilă eludare a fost MSG în amestec sau în soluție, conținând MSG în proporție de cel puțin 50 % din masa uscată.

(9)

Ancheta a concluzionat că măsurile existente privind importurile de MSG originar din RPC au fost eludate de importurile produsului care a făcut obiectul anchetei. Prin Regulamentul (UE) 2020/1427 (9), Comisia a extins măsurile în vigoare la importurile de MSG în amestec sau în soluție, conținând MSG în proporție de cel puțin 50 % din masa uscată, originar din RPC.

1.5. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(10)

Ancheta privind caracterul continuu sau repetitiv al dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”) (10).

1.6. Părțile interesate

(11)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special solicitantul, producătorii cunoscuți de MSG din China și Indonezia și autoritățile țărilor în cauză, importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(12)	Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații referitoare la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.6.1. Eșantionarea

(13)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători din țările în cauză, precum și de importatori neafiliați din Uniune, Comisia a indicat în avizul de deschidere că ar putea utiliza eșantionarea pentru producătorii și importatorii neafiliați în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.6.1.1. Eșantionarea producătorilor din Republica Populară Chineză și din Indonezia

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din China și Indonezia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunilor RPC și Indoneziei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(15)

Doi producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Comisia a invitat aceste societăți să participe la anchetă și le-a trimis chestionare. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a informat toate părțile interesate printr-o notă la dosar.

(16)

Comisia a notificat Misiunii RPC că, din cauza cooperării insuficiente din partea acestor doi producători-exportatori din RPC, intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să își bazeze constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la RPC pe datele disponibile. Nu s-au primit observații ca răspuns la această notificare.

(17)

Niciun producător-exportator din Indonezia nu s-a făcut cunoscut. Totuși, un grup de societăți din Indonezia care produc și vând MSG pe piața internă indoneziană (denumit în continuare „grupul de producători indonezieni cooperanți”) a transmis formulare de eșantionare. Aceste societăți nu exportau către Uniune produsul care făcea obiectul anchetei. Comisia a invitat aceste societăți să participe la anchetă și le-a trimis chestionare.

(18)

Comisia a notificat Misiunii Indoneziei că, din cauza cooperării insuficiente din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din Indonezia, intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să își bazeze constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la producătorii-exportatori/producătorii din Indonezia pe datele disponibile. Nu s-au primit observații ca răspuns la această notificare.

1.6.1.2. Eșantionarea importatorilor

(19)	Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Patru importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară și a investigat toți importatorii neafiliați care s-au făcut cunoscuți. Toți cei patru importatori neafiliați au cooperat pe deplin prin transmiterea unui răspuns complet la chestionar.

1.6.2. Răspunsurile la chestionar

(21)	S-au primit răspunsuri complete la chestionar din partea grupului de producători indonezieni de MSG cooperanți, a unicului producător din Uniune și a patru importatori neafiliați.

(22)

Comisia a invitat toți producătorii-exportatori/producătorii din RPC care s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile solicitate privind eșantionarea să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori. La deschiderea anchetei, o copie a chestionarului a fost pusă la dispoziție pe site-ul DG Comerț.

(23)

Nu s-au primit răspunsuri la chestionar din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentele 15 și 16, Comisia a notificat celor doi producători-exportatori/producători din RPC care s-au făcut cunoscuți inițial că intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să își bazeze constatările pe datele disponibile care ar putea fi mai puțin favorabile părții în cauză. Nu s-au primit observații.

(24)

Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC sau din Indonezia. A cooperat, însă, astfel cum s-a menționat în considerentul 17, un grup de societăți din Indonezia care produc și vând MSG pe piața internă indoneziană, dar care nu exportă către Uniune.

1.6.3. Verificarea

(25)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față epidemiei („Avizul privind COVID-19”) (11), Comisia nu a fost, însă, în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile tuturor societăților. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VID”) ale informațiilor furnizate de către următoarele societăți prin videoconferință:

—	Ajinomoto Foods Europe SAS, Mesnil-Saint-Nicaise, Franța („AFE”)

—	Grupul de producători cooperanți din Indonezia

—	PT Ajinomoto Indonesia, Indonezia

—	PT Ajinomoto Sales Indonesia, Indonezia

2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul care face obiectul reexaminării

(26)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel care a făcut obiectul anchetelor anterioare menționate în considerentele 1-4, și anume glutamatul monosodic originar din RPC și Indonezia, încadrat în prezent la codul NC ex 2922 42 00 (cod TARIC 2922420010) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). MSG este un aditiv alimentar și este utilizat în principal ca amplificator de aromă pentru supe, ciorbe, preparate din pește și carne, amestecuri de condimente și alimente gata preparate. Este produs sub formă de cristale albe, inodore, de diferite dimensiuni. MSG este utilizat, de asemenea, în industria chimică pentru aplicații nealimentare, precum detergenții.

(27)	Acesta este obținut în principal prin fermentarea a diferite surse de zahăr (amidon de porumb, amidon de tapioca, sirop de zahăr, melasă din trestie de zahăr și melasă din sfeclă de zahăr).

2.2. Produsul similar

(28)

Astfel cum s-a stabilit în anchetele anterioare menționate în considerentele 1-4, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

—	produsul care face obiectul reexaminării;

—	produsul fabricat și vândut pe piața internă a țărilor în cauză; și

—	produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(29)	Aceste produse sunt considerate, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

3.1. Observații preliminare

(30)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din RPC și/sau din Indonezia.

3.1.1. RPC

(31)

Niciunul dintre producătorii-exportatori/producătorii chinezi nu a cooperat la anchetă. Aceștia nu au furnizat informații sau documente justificative privind presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. De asemenea, astfel cum s-a menționat în considerentul 23, niciunul dintre producătorii-exportatori din China nu a răspuns la chestionar.

(32)

Guvernul Chinei nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și nici nu a abordat elementele de probă din dosar furnizate de către solicitant, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (denumit în continuare „raportul”) (12).

(33)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea unei continuări a dumpingului prevăzute în considerentele 36-135 s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pe statisticile disponibile, și anume cele provenind de la Eurostat și din Atlasul comercial mondial (Global Trade Atlas, denumit în continuare „GTA”)

3.1.2. Indonezia

(34)	După cum s-a menționat în considerentul 17, niciun producător-exportator din Indonezia nu a cooperat la anchetă. A cooperat, însă, un grup de producători indonezieni care vând pe piața internă și pe alte piețe din țări terțe.

(35)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea unei continuări a dumpingului prevăzute în considerentele 137-144 s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pe statisticile disponibile, și anume cele provenind de la Eurostat și din GTA, precum și, astfel cum se explică în considerentul 21, pe datele transmise de grupul de producători indonezieni cooperanți.

3.2. Continuarea dumpingului pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare

3.2.1. RPC

(36)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice furnizate de Eurostat arată că 3 500 de tone de MSG au fost importate din RPC, reprezentând [4-7] % din cota de piață din Uniune (13). Comisia a concluzionat că acest volum de importuri este suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.2.2. Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru importurile de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC

(37)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul inițierii anchetei care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”). În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(39)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, a selectat cu titlu provizoriu Thailanda ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În continuare, Comisia a menționat că va examina și alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(40)

La 21 februarie 2020, Comisia a informat părțile interesate, prin intermediul unei note („prima notă privind factorii de producție”), cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru determinarea valorii normale în cazul în care se va confirma aplicarea metodei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de MSG. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia și-a exprimat intenția de a alege Thailanda sau Malaysia ca țară reprezentativă adecvată. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și a primit observații doar de la solicitant. Acesta a susținut alegerea Thailandei, având în vedere numărul mai mare de societăți pentru care există date disponibile în mod public din această țară. În observațiile sale, solicitantul a mai cerut ca datele societăților adecvate să fie calculate ca medii, pentru a oferi o bază mai bună și mai solidă pentru constatările Comisiei, în comparație cu utilizarea datelor bazate pe informații pentru o singură societate.

(41)

La 8 aprilie 2020, Comisia a informat părțile interesate, printr-o a doua notă („a doua notă privind factorii de producție”), cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru determinarea valorii normale, Thailanda fiind țara reprezentativă, în cazul în care se va confirma aplicarea metodei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor referitoare la următoarele cinci societăți producătoare de MSG din țara reprezentativă:

1.	Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.

2.	Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos)

3.	Thai Churos

4.	Thai Foods International Co. Ltd.

KT MSG.

(42)	Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și a primit observații din partea unui singur importator, care a susținut selectarea Thailandei ca țară reprezentativă.

3.2.2.1. Valoarea normală

(43)	În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(44)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(45)

Astfel cum se explică în continuare în considerentele 46-107, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.2.3. Existența unor distorsiuni semnificative

3.2.3.1. Introducere

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază conține următoare definiție: „Distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

—	deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—	prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—	existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

—	lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

—	distorsionarea costurilor salariale;

—	accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat”.

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(48)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(49)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (a se vedea nota de subsol 12), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (cel al produselor chimice sau al prelucrării porumbului). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă existente în dosarul anchetei – care include și raportul – la momentul deschiderii acesteia. Nu s-au primit observații.

(50)

Cererea de reexaminare a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul MSG în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora producția și vânzarea produsului care face obiectul reexaminării sunt afectate (cel puțin potențial) de distorsiunile menționate în raport, în special de nivelurile ridicate de intervenție a statului în lanțul valoric al MSG, și anume în sectorul MSG și în sectoarele legate de producția de MSG, în special în sectoarele mijloacelor și factorilor de producție.

(51)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special privind legislația chineză, documente oficiale de politică chineze publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți renumiți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(52)

Astfel cum se menționează în considerentul 32, GC nu a oferit niciun răspuns la chestionarul primit. Astfel cum se menționează în considerentul 23, de asemenea, niciun producător-exportator/producător din China nu a cooperat. În plus, niciunul dintre producătorii-exportatori/producătorii din China cărora li s-a acordat statutul de parte interesată nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, și dovezile suplimentare furnizate de solicitant în cererea de reexaminare cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

3.2.3.2. Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din RPC

(53)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (14). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private domină întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Alte forme de proprietate sunt tolerate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (15).

(54)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (16). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(55)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (17). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(56)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.3.5 de mai jos) (18).

(57)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.3.8 de mai jos) (19). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (20).

(58)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (21). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (22).

(59)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (23).

3.2.3.3. Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare și care își desfășoară activitatea sub controlul sau supravegherea politicilor sau sub îndrumarea autorităților respective

(60)	În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(61)

În lipsa oricărei cooperări din partea RPC, Comisia dispune de informații limitate cu privire la structura de proprietate a societăților din sectorul MSG din RPC. Dintre cele trei societăți chineze indicate de către solicitant ca fiind principalii producători și confirmate ca atare de alte surse bazate pe cercetările proprii ale Comisiei (24), niciuna nu pare să fie deținută de stat.

(62)

Totuși, Comisia a constatat că unul dintre principalii producători-exportatori – Fufeng Group – a beneficiat de sprijinul membrilor PCC și al autorităților publice locale și că acestea din urmă au coordonat chestiuni de interes pentru societate. De exemplu, pe site-ul oficial al societății se menționează următoarele aspecte despre o vizită oficială a reprezentanților autorităților locale: „După discursul său, Jiao Gangwei a menționat problema legată de cărbune care a creat dificultăți întreprinderilor în ultimii doi ani și a subliniat că întreaga coordonare în această privință a fost asigurată de Comitetul local al Partidului din Zhalantun și de guvern. […] Delegația condusă de Liu Qifan a aflat în continuare despre contribuțiile sociale ale întreprinderii, despre activitățile de consolidare a ideologiei partidului, precum și despre MSG […]. Liu Qifan a salutat, de asemenea, impactul lansării de către Fufeng a producției în masă de aminoacizi de calitate superioară asupra prețurilor mondiale și și-a exprimat sprijinul pentru activitățile de consolidare a ideologiei partidului desfășurate de societate. În cele din urmă, acesta s-a adresat delegației sale: «Această societate ocupă o poziție de top și nu există nicăieri proiecte mai bune. Guvernul trebuie să îi asigure cele mai bune condiții.» Secretarul Liu a menționat de trei ori consecutiv că guvernul ar trebui să îi asigure acestei societăți cele mai bune condiții. În plus, a sprijinit societatea, afirmând că situația acesteia reflectă hotărârea liderilor de rang înalt ai Regiunii Autonome Mongolia Interioară de a construi un guvern orientat spre servicii” (25). Sprijinul autorităților locale este vizibil și în ceea ce privește filiala Fufeng din Heilongjiang Qiqihar, astfel cum s-a confirmat pe site-ul guvernului Qiqihar: „Pentru a demonstra soliditatea întreprinderii, a dobândi forță internă, a extinde spiritul combatant și pentru a mulțumi guvernului local pentru sprijinul ferm acordat filialei grupului, Qiqihar Longjiang Fufeng Biotechnology Co., Ltd., reuniunea mass-media «noul punct de plecare, noua călătorie, noul vis» a avut loc la Wanda Jiahua Hotel din Qiqihar, în după-amiaza zilei de 26 iulie, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a înființării grupului Fufeng” (26). Comisia a obținut dovezi suplimentare referitoare la relațiile dintre Fufeng și PCC, precum și la sprijinul și îndrumarea autorităților locale din următoarea declarație de pe site-ul grupului: „La 7 decembrie 2019, secretarul adjunct al Comitetului local al Partidului și primarul din Qiqihar, Li Yugang, a vizitat sediul Fufeng Group. Viceprimarul Wang Yongshi, secretarul general al administrației locale Qi Xiaotong, secretarul adjunct al Comitetului local al Partidului, primarul Ren Guangcai și viceprimarul Li Yugang Jing din Angangxi etc. l-au însoțit pe acesta în cadrul investigației. Președintele Consiliului de administrație, Li Xuechun, directorul general Zhao Qiang și alți lideri au fost prezenți în cadrul vizitei. […] În timpul discuției, primarul Li a afirmat că înalta prelucrare, precum și subprodusele care rezultă din aceasta sunt deosebit de importante în configurația industrială actuală a orașului Qiqihar. În calitate de prim producător de aminoacizi din lume, societatea a oferit un ajutor important pentru înalta prelucrare a porumbului la nivel local. Președintele Consiliului de administrație și-a exprimat recunoștința pentru participarea primarului Li și a declarat: „Orașul Qiqihar a oferit societății servicii de tip «incubator». De data aceasta, nu va fi un subiect principal doar în orașul Qiqihar, ci va fi difuzat și prin intermediul televiziunii centrale din China, CCTV. În conformitate cu gândirea economică guvernamentală, societatea va continua să stabilizeze comerțul exterior, capitalul străin, investițiile și așteptările. Aceasta va continua să își extindă spiritul combativ, să își exploateze propriile avantaje și să coopereze permanent cu administrația locală pentru o dezvoltare comună” (27). În plus, declarația de presă de mai jos confirmă faptul că Fufeng urmărește obiectivele și ideologia politicii de stat în activitățile sale: „Fufeng Group a răspuns propunerilor de inițiative de cooperare ale președintelui Xi Jinping de a construi «Noua centură economică a Drumului Mătăsii» și «Drumul maritim al mătăsii al secolului XXI» și au dezvoltat în mod activ parteneriate economice cu țările aflate de-a lungul «centurii și al drumului»” (28).

(63)

În cazul altuia dintre cei trei producători principali de MSG – Ningxia Eppen –, Comisia a constatat că societatea pune în aplicare politicile de stat și ideologia PCC în activitățile sale, după cum a arătat Federația Industriei și a Comerțului din Ningxia: „De la începutul acestui an, societatea Ningxia Eppen Biological Company a organizat minuțios, a implementat în mod cuprinzător, a studiat în profunzime și a pus în aplicare spiritul celui de al 18-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, ținând seama de situația reală a societății și având ca obiectiv realizarea a «două consolidări, șase efecte pozitive», ceea ce a contribuit la consolidarea ideologiei Partidului și, în mare măsură, la dezvoltarea întreprinderii” (29). Societatea a beneficiat, de asemenea, de sprijinul autorităților publice pentru înființarea unui centru tehnologic național. Potrivit Departamentului Industriei și Tehnologiei Informației din Ningxia Hui, construirea unor astfel de centre are ca scop, în special, orientarea întreprinderilor către anumite realizări în materie de politici: „Pentru a pune în aplicare strategia de dezvoltare bazată pe inovare și pentru a orienta și sprijini întreprinderile în vederea consolidării capacităților lor de inovare tehnologică, Departamentul Industriei și Tehnologiei Informației din regiunea autonomă promovează ferm construirea de centre tehnologice de întreprindere. […] Centrele tehnologice de întreprindere au devenit principalii actori ai inovării tehnologice în regiunea noastră și oferă un sprijin tehnologic real și puternic pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei în regiunea noastră. […] Centrul tehnologic al întreprinderii Ningxia Eppen a fost înființat în 2006 și a fost recunoscut ca centru tehnologic de întreprindere la nivel național în 2011. Centrul tehnologic asigură conducerea în ceea ce privește progresul industriei prin inovare continuă și a obținut rezultate remarcabile” (30).

(64)

În ceea ce privește furnizorii de factori de producție pentru producția de MSG, astfel cum a susținut solicitantul și cum s-a confirmat de alte surse (31), principala materie primă utilizată la fabricarea MSG în RPC este, de obicei, amidonul de porumb, care reprezintă o parte substanțială a costurilor de producție. Astfel cum a constatat Comisia, cel puțin un producător important de amidon de porumb – Cofco Biotech – este o întreprindere deținută de stat (IDS) supravegheată de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (SASAC) (32). Autoritățile de stat sunt, de asemenea, direct sau indirect, acționari ai câtorva alți mari producători de amidon de porumb. Ca exemplu notabil, în cazul Zhucheng Xingmao Corn Developing Co. Ltd – principalul producător de amidon de porumb (13,29 % din piață) (33) – 74 % din acțiuni sunt deținute de Zhucheng Foreign Trade Corp., care, la rândul său, este deținută în proporție de 26,54 % de municipalitatea Zhucheng (34).

(65)

Astfel cum a susținut solicitantul, producția de MSG constă într-un proces chimic care implică utilizarea amidonului din porumb și a amoniacului. Prin urmare, producătorii de MSG pot fi considerați, de asemenea, participanți activi în sectorul chimic chinez. În ceea ce privește acest sector, Comisia a constatat că, potrivit statisticilor naționale, întreprinderile deținute de stat reprezentau în 2015 52 % din totalul activelor întreprinderilor de produse chimice (35). Întreprinderile deținute de stat, în special cele mari de la nivel central, au avut în mod tradițional un rol dominant în industria chimică din RPC datorită poziției lor de tip oligopol în sectorul din amonte/al materiilor prime, accesului facil la resursele alocate de guvern (fonduri, împrumuturi, terenuri etc.), precum și datorită influenței puternice în procesul decizional al administrației.

(66)

Având în vedere cele de mai sus, GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute sau controlate de stat. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderi (în special de cele deținute sau controlate de stat), dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și respectivele întreprinderi, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale întreprinderilor și a „celulelor de partid” în cadrul societăților (a se vedea și secțiunea 3.2.3.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului (36). În schimb, în cazul întreprinderilor deținute sau controlate de stat, acestea din urmă se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (37). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din lanțul valoric al MSG, precum și asupra sectorului chimic în general, sunt detaliate mai mult în secțiunea 3.2.3.4 de mai jos.

(67)

Având în vedere nivelul semnificativ de intervenție guvernamentală în lanțurile valorice din sectorul chimic din RPC, deținerea de către stat a anumitor întreprinderi mari producătoare de amidon de porumb și controlul asupra acestora, precum și faptul că – astfel cum a constatat Comisia – anumiți producători principali de MSG se supun îndrumărilor statului, se bazează pe sprijinul acestuia și, în anumite cazuri, pun în aplicare ideologia PCC, chiar și producătorii privați ai produsului care face obiectul reexaminării sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Atât întreprinderile publice, cât și cele private care își desfășoară activitatea în sectorul producției de MSG și al factorilor de producție necesari pentru fabricarea MSG, fac, de asemenea, în mod direct sau indirect, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.3.5 de mai jos.

3.2.3.4. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(68)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (38), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în fiecare societate trebuie să se înființeze câte o organizație PCC (care să cuprindă cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (39)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. Se pare că, în trecut, această cerință nu a fost urmată sau aplicată cu strictețe în toate cazurile. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (40). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (41). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de MSG și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(69)

Cu titlu de exemplu, structurile PCC se suprapun personal cu organul de conducere în cazul mai multor producători importanți de MSG. Comisia a constatat că președintele Consiliului de administrație al grupului Fufeng, Li Xuechun, a fost numit în 2013, pentru o perioadă de cinci ani, ca membru al Congresului popular al orașului Linyi (42). În plus, astfel cum se arată în considerentul 62, societatea organizează activități de consolidare a ideologiei partidului, care îi influențează operațiunile.

(70)

În cazul Meihua Group, unul dintre principalii trei producători de MSG, s-a precizat că cinci dintre cei 12 membri ai Consiliului de administrație erau membri ai PCC în 2019 (43). Comisia a constatat, de asemenea, următoarele dovezi ale desfășurării de către Meihua a unor activități de consolidare a ideologiei partidului și ale influenței PCC asupra operațiunilor societății: „La 30 iunie, Jilin Meihua a organizat și a desfășurat un eveniment de tip «ziua partidului» dedicat «Construirii unei întreprinderi a învățării și performanțelor remarcabile la locul de muncă». La eveniment au participat reprezentantul Departamentului de organizare a Comitetului Municipal al Partidului Baicheng și Instructorul pentru activități de consolidare a ideologiei Partidului din cadrul Jilin Meihua, Wang Xingang, directorul Biroului Partidului din cadrul Parcului Industrial Baicheng, Guo Baoyu, secretarul de Partid și directorul general al Jilin Meihua, Zhang Jinlong, precum și 22 membri ai Partidului. […] În cadrul acestui eveniment, Wang Xingang a oferit tuturor membrilor de partid o lecție dinamică axată pe «procesul de dezvoltare a Partidului, pe ceea ce ar trebui să întreprindă membrii sucursalelor de partid în întreprinderile nou înființate și pe modul în care reprezentanții membrilor de partid ar trebui să își asume un rol de conducere». Apoi, Wang Xingang a înmânat insigna și Constituția Partidului, pe rând, fiecărui membru al Partidului. Ca o reînnoire a adeziunii față de Partid, cu insigna Partidului în piept și cu «Constituția Partidului» în mâini, a fost construită o «punte de la inimă la inimă» între organizația Partidului și membrii Partidului, care a consolidat efectiv simțul onoarei, al responsabilității și al apartenenței fiecărui membru și fiecărui cadru al Partidului. Dar nu este vorba doar de onoare, ci și de responsabilitate. O astfel de «aniversare politică» le permite membrilor Partidului să țină întotdeauna seama de identitatea și misiunea lor, să joace pe deplin rolul de pionier și să fie un exemplu în activitatea lor viitoare, să unească și să conducă majoritatea cadrelor și a angajaților, să lucreze intens, să fie creativi, să îndrăznească să fie primii, să nu renunțe niciodată. «Mă angajez să mă alătur Partidului Comunist Chinez, să susțin programul Partidului și să respect Constituția Partidului» – sub conducerea secretarului de Partid Zhang Jinlong, membrii Partidului participanți au ridicat pumnul drept împreună la sfârșitul evenimentului și au parcurs jurământul Partidului în fața drapelului Partidului de culoare roșie aprinsă. Ziua dedicată Partidului a permis tuturor membrilor Partidului să își consolideze și mai mult idealurile și convingerile, să consolideze spiritul Partidului și să clarifice direcția activităților viitoare” (44).

(71)

În cazul Ningxia Eppen, al treilea mare producător de MSG, Comisia a constatat că președintele societății a ocupat funcția de reprezentant la cel de al 12-lea Congres Popular al Regiunii Autonome Ningxia Hui, cel puțin până în iulie 2020 (45). În același timp, Federația Industriei și Comerțului din Ningxia prezintă în mod clar rolul PCC în ceea ce privește operațiunile societății: „În primul rând, regulamentele prevăd că secretarul Comitetului de Partid trebuie să participe și să țină seama pe deplin de opiniile și sugestiile exprimate în cursul reuniunilor în cadrul cărora se iau decizii cu privire la chestiuni majore cu caracter corporativ și al altor reuniuni importante. În al doilea rând, începând din acest moment, persoana relevantă responsabilă de Organizația de Partid trebuie să participe și să țină seama pe deplin de opiniile și sugestiile exprimate în cadrul reuniunilor importante sau al deciziilor importante legate de departamentele de gestionare a producției și de afaceri. Persoana relevantă responsabilă de Organizația de Partid comunică membrilor de Partid, cu un puternic simț al responsabilității și în timp util, deciziile și proiectele majore de lucru legate de producție și implică pe deplin principalele părți interesate în promovarea acestora” (46).

(72)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.2.3.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (47). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS-uri – din sectorul MSG și din alte sectoare asociate (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

3.2.3.5. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(73)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (48).

(74)	Industria chimică, din care fac parte producătorii de MSG, este considerată de GC ca fiind un sector important. Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la sectorul chimic, care sunt emise la nivel național, regional și municipal (49).

(75)

Mai precis, în RPC, MSG face, de asemenea, obiectul unor documente specifice de politică referitoare la înalta prelucrare a porumbului, care este unul dintre principalii factori de producție utilizați în producția de MSG, prin fermentarea amidonului din porumb (a se vedea mai sus, în special considerentul 64). În special, procesele de producție de MSG sunt reglementate de dispozițiile Celui de-al 13-lea Plan cincinal privind prelucrarea cerealelor și a petrolului. Acestea vizează gestionarea diferitelor aspecte ale sectorului de prelucrare a porumbului (inclusiv subsectorul MSG), în special în ceea ce privește dezvoltarea lanțului valoric, tiparele de aprovizionare, alegerea tehnologiei, localizarea producției sau sprijinul în materie de politici: „Accelerarea dezvoltării înaltei prelucrări a cerealelor: Încurajarea întreprinderilor de mari dimensiuni din sectorul prelucrării să dezvolte modele inovatoare de prelucrare a cerealelor și a petrolului, să valorifice pe deplin valoarea potențială a produselor secundare și să extindă pe cât posibil lanțul industrial; Sprijinirea transferului industriei prelucrării fine și a înaltei prelucrări, cum ar fi prelucrarea porumbului, către zone de producție avantajoase și zone logistice esențiale și accelerarea epuizării stocurilor; Dezvoltarea de noi produse derivate din noi tipuri de zaharuri de amidon funcționale și din noi tipuri de preparate enzimatice, acid poliglutamic, polilizină și alte produse de fermentație în vrac” […] „Industria înaltei prelucrări a porumbului: Încurajarea întreprinderilor din sectorul înaltei prelucrări a porumbului să dezvolte noi modalități eficiente de utilizare a porumbului și să mărească în mod semnificativ rata de conversie a înaltei prelucrări a porumbului. […] Dezvoltarea în mod activ a unor noi produse funcționale fermentate cu un conținut tehnologic ridicat, cum ar fi aminoacizi și nucleozide, noi acizi organici, zaharuri din amidon, polioli, noi preparate enzimatice, precum și amidonuri și fecule modificate speciale utilizate pentru alimente, fabricarea hârtiei, textile, produse chimice fine etc. […] Zona care acoperă trei provincii nord-estice, precum și zona Huanghuaihai și alte zone principale de producție își intensifică eforturile de promovare a fuziunilor și reorganizării întreprinderilor care produc amidon prelucrat și zaharuri obținute din amidon de porumb, alcool, glutamat de sodiu […] Încurajarea activării capacității de producție neutilizate prin cooperare și exploatare comună” (50).

(76)

În plus, în ceea ce privește factorii de producție, Comisia a constatat că sectorul porumbului face obiectul unei reglementări intensive în RPC. Țara deține cantități mari de stocuri de porumb care permit guvernului să scadă sau să majoreze în mod artificial prețurile acestei mărfi prin cumpărarea sau vânzarea unor cantități mari de porumb pe piață. Deși a început să abordeze problema rezervelor excesive de porumb în 2016, China deține în continuare stocuri foarte mari, care au un efect de denaturare a prețurilor (51). În plus, guvernul controlează diferitele aspecte ale întregului lanț valoric al porumbului, inclusiv subvențiile pentru producția de porumb (52) și supravegherea operațiunilor de prelucrare, astfel cum se confirmă în prezenta comunicare a CNDR: „[toate] autoritățile locale extind monitorizarea și analiza cererii și ofertei de porumb în domeniile relevante, consolidează supravegherea etapei de construcție și a etapei de postconstrucție a proiectelor de înaltă prelucrare a porumbului, promovează echilibrul dintre cererea și oferta de porumb și asigură securitatea alimentară națională” (53). Un alt document de politică esențial al guvernului (54) prevede: „Punerea accentului pe cele trei cereale principale: orezul, grâul și porumbul […]; Explorarea dezvoltării unui «sistem de servicii sociale cuprinzător» și a unui model de producție «al lanțului industrial cuprinzător»; Dezvoltarea și promovarea creșterii nivelului de producție în «întregul district», precum și creșterea ofertei de produse agricole ecologice și de bună calitate. Provinciile relevante care îndeplinesc aceste sarcini sunt sprijinite pe baza modalităților incluse în previziunile bugetare ale administrației centrale.”

(77)

Comisia a constatat, de asemenea, că în RPC sunt în vigoare măsuri de control al investițiilor în ceea ce privește producția de porumb: „[C]ererea pentru realizarea de proiecte de înaltă prelucrare a porumbului face obiectul unei gestionări armonizate în conformitate cu Ordinul nr. 673 al Consiliului de Stat” (55).

(78)

Politicile de stat care interferează cu forțele pieței libere din sectorul porumbului sunt reflectate și la nivel de provincie. Potrivit celor prezentate de solicitant și confirmate de Comisie, provincia Heilongjiang a emis, în august 2017, un document de politică privind gestionarea sectorului de prelucrare a porumbului, sub forma unui Aviz orientativ privind configurația de dezvoltare a industriei de înaltă prelucrare a porumbului în provincia Heilongjiang. Acesta se adresează „oricărui oraș (district), provincie (oraș), guvern popular (birou administrativ) și tuturor unităților aflate sub autoritatea directă a guvernului provincial”, care ar trebui „să asigure punerea [sa] în aplicare atentă”. În ceea ce privește criteriile de intrare pe piață, avizul prevede că „proiectele nou construite de înaltă prelucrare a porumbului trebuie să fie amplasate în special în principalele zone de producție a porumbului” și că toate entitățile de punere în aplicare ar trebui „să încurajeze realizarea de proiecte de înaltă prelucrare la scară mare, cu lanțuri industriale extinse, și spații pentru cererea de produse de pe piață; Sprijinirea, în special, a proiectelor nou construite de înaltă prelucrare a porumbului, cu o capacitate anuală de prelucrare a porumbului de cel puțin 600 000 de tone; și încurajarea proiectelor nou construite de înaltă prelucrare a porumbului, de peste 1,2 milioane de tone.” Documentul impune o viziune specifică a „lanțurilor industriale esențiale”: „Proiectele referitoare la configurația industriei: se concentrează în primul rând pe dezvoltarea și producția de produse din aval din gama de produse din amidon, alcool și funcționale; extind lanțul industrial, optimizează structura produselor, subliniază specializarea diferitelor districte și a diferitelor întreprinderi; și pun în aplicare o dezvoltare diferențiată a funcționalităților produsului”. Pentru gama de produse din amidon, aceasta se traduce prin: „Dezvoltarea în principal a amidonului modificat special cerut de industrii precum cea alimentară, a hârtiei, a textilelor și a produselor chimice fine”. Avizul prevede, de asemenea, norme privind organizarea geografică a sistemului industrial: „Luarea în considerare în mod cuprinzător a unor factori precum producția, prelucrarea și piața porumbului, precum și disponibilitatea continuă a materiilor prime care urmează să fie prelucrate, a garanțiilor esențiale, și amplasarea proiectelor de înaltă prelucrare a porumbului în principal în 7 zone.” De exemplu, în cazul uneia dintre aceste zone, se prevede în mod specific că: „Longjiang, Nehe, Yi’an, Nenjiang și împrejurimile sale Gannan, Lindian, Wudalianchi, Bei’an, Fuyu, Dorbod, Baiquan, Keshan, Tailai, Kedong și alte 14 districte (orașe), precum și zona orașului Qiqihar pot furniza un volum de 8,67 milioane de tone de porumb prelucrat, includ 7 proiecte cu o capacitate de înaltă prelucrare a porumbului de 1,2 milioane de tone sau 14 proiecte cu o capacitate de 600 000 de tone. Încurajarea construirii de proiecte de înaltă prelucrare la scară largă cu o capacitate de peste 1,2 milioane de tone în această zonă”. Toate entitățile de punere în aplicare sunt invitate să reorganizeze sectorul după cum urmează: „Să încurajeze fuzionarea și reorganizarea capacităților anuale de prelucrare a porumbului existente care sunt mai mici de 300 000 de tone, pentru a îmbunătăți competitivitatea pe piață a întreprinderilor. În ceea ce privește capacitatea de înaltă prelucrare a porumbului neutilizată din zonă, să încurajeze introducerea de întreprinderi puternice și să pună în aplicare alianțe pentru tipurile similare de produse și de întreprinderi din amonte și din aval prin fuziuni și achiziții și prin cooperare strategică etc. […] Să ghideze întreprinderile pentru a consolida comercializarea, a crește cota de piață și a forma o serie de grupuri de întreprinderi fruntașe, cu influență asupra industriei.” În plus, în ceea ce privește măsurile de politică, avizul prevede în mod expres sprijin din partea statului pentru întreprinderile care îndeplinesc anumite criterii de finanțare: „Sprijinirea finanțării întreprinderilor de pe piața titlurilor de capital și acordarea de subvenții întreprinderilor din sectorul înaltei prelucrări a porumbului cotate pe piața internă și în străinătate sau în cadrul The New Third Board (bursa NEEQ)” (56).

(79)	În plus, Comisia a constatat că autoritățile locale din Heilongjiang sprijină, coordonează și supraveghează (inclusiv prin sancțiuni) înființarea și funcționarea a cel puțin unui parc industrial implicat în activități de prelucrare a porumbului (57).

(80)

De asemenea, Comisia a făcut constatări cu privire la intervenția statului în sectorul amoniacului – o altă materie primă utilizată în producția de MSG. În cadrul Celui de-al 13-lea Plan cincinal național (PCN) pentru industria petrochimică și chimică, guvernul chinez a stabilit obiective anuale pentru producția de amoniac prin promovarea unor „seturi de tehnologii și echipamente care să asigure o producție anuală de peste 1 milion de tone de amoniac sintetic și metanol sintetic” (58). Această interferență cu partea de ofertă este reflectată și mai mult în politicile similare ale autorităților locale. Cel de-al 13-lea Plan cincinal privind petrochimia pentru provincia Hebei prevede, în special, că trebuie „să se pună accentul pe promovarea construirii celei de a doua etape a instalației de 600 000 de tone de amoniac de la Cangzhou Zhengyuan” (59). În plus, s-a constatat că provinciile industriale Chongqing și Zhejiang oferă prețuri preferențiale mai mici ale energiei electrice pentru fabricarea, în special, a amoniacului sintetic (60).

(81)

Astfel cum s-a menționat mai sus în nota de subsol de la considerentul 64, cărbunele este, de obicei, un alt factor esențial de producție în procesul de producție a MSG în RPC (în legătură cu furnizarea de energie în procesul de fabricație). Astfel cum a constatat Comisia în raportul său, prețurile energiei în China nu sunt bazate pe piață. În special, piața cărbunelui este supusă distorsiunilor, îndeosebi ca urmare a subvenționării (61). În plus, Comisia a constatat că autoritățile publice intervin în forțele pieței din sectorul cărbunelui la nivel provincial, în special în provincia Shandong, prin intermediul unor documente de planificare care reglementează aprovizionarea, localizarea și modelele industriale. Un astfel de document este Planul de dezvoltare energetică pe termen mediu și lung al provinciei Shandong, publicat în 2016 și care acoperă perioada până în 2030. Motivația ideologică a planului de a gestiona piața este vizibilă în special prin intermediul principiului director al „punerii în aplicare temeinice a spiritului celui de-al 18-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez și al celei de-a treia, de a patra, de a cincea și de a șasea sesiuni plenare; Punerea în aplicare cu seriozitate a seriei de discursuri importante ale Secretarului General Xi Jinping, precum și a discursurilor pe care le-a ținut în timpul inspectării Shandong.” Se recunoaște, de asemenea, caracterul centralizat al funcționării pieței energiei până de curând, întrucât unul dintre obiectivele declarate ale planului este de a „promova transformarea modelului de aprovizionare cu energie complet centralizat către un model centralizat și descentralizat”. Documentul prevede în special reglementarea modelelor specifice de localizare și dezvoltare pentru industria cărbunelui (62). În ceea ce privește puterea generată pe bază de cărbune, documentul prevede, printre altele: „(a)xarea pe planificarea și construirea unor proiecte de centrale electrice pe bază de cărbune ultra-esențiale de înaltă eficiență cu capacitate de ordinul mega-kilowaților și construirea unui grup de centrale electrice ecologice pe bază de cărbune în zona costieră nordică” și „planificarea construirii unei baze integrate de dezvoltare a generării energiei electrice pe bază de cărbune în sud-vestul provinciei Shandong”. În cadrul documentului, un Plan de acțiune specific de dezvoltare și prelucrare a cărbunelui prevede adoptarea următoarelor modele de dezvoltare industrială și de construcție, fără a ține seama de interacțiunea liberă a forțelor pieței și de procesul liber de luare a deciziilor de către întreprinderi: „Asimilarea și transferul ordonat al capacității excesive de producție și al forței de muncă din provincie; Continuarea îmbunătățirii și a consolidării bazelor celor două mari grupuri de întreprinderi Shandong Energy și Yankuang; Accelerarea și promovarea fuzionării și a reorganizării întreprinderilor locale de extracție a cărbunelui, îmbunătățirea nivelului de concentrare a industriei, încurajarea trecerii modelului de dezvoltare de la un model bazat pe cantitate și rapiditate către un model bazat pe calitate și pe beneficii. […] Punerea accentului pe construirea de proiecte integrate pe bază de cărbune în afara provinciei, în Mongolia Interioară, Shaanxi, Xinjiang etc.” (63)

(82)	Această implicare a guvernului și a autorităților locale la nivelul întregului lanț valoric al MSG are, cel puțin potențial, un efect de denaturare a prețurilor.

(83)

GC ghidează dezvoltarea sectorului MSG în conformitate cu o gamă largă de instrumente, de exemplu prin acordarea unor subvenții de stat. Raportul anual din 2019 al producătorului-exportator Meihua confirmă faptul că societatea a primit în 2018 subvenții guvernamentale în valoare de cel puțin 130 de milioane RMB (64). În cazul Ningxia Eppen, raportul de audit al societății din 2018 prezintă subvenții guvernamentale în valoare de 62,3 milioane RMB primite în 2017 (65). În plus, în anul respectiv, Ningxia Eppen pare să fi primit o alocare în valoare de 200 000 RMB pentru crearea unui sit demonstrativ dedicat activităților de consolidare a ideologiei partidului (66).

(84)

În plus, Comisia a constatat că RPC a început să aplice în ultimii ani o reducere de TVA de 13 % la exporturile de MSG, ceea ce duce în prezent la o scutire totală de TVA pentru aceste exporturi. Aceasta conduce, de asemenea, la un stimulent în materie de costuri pentru operatorii chinezi de pe piața MSG (67).

(85)	Prin acestea, dar și prin alte mijloace, sectorul MSG și sectoarele producătoare de materii prime fac obiectul intervențiilor guvernamentale, GC conducând și controlând practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea lanțului valoric al MSG.

(86)	În concluzie, GC a instituit măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicilor publice, inclusiv producția de MSG și de factori de producție utilizați la fabricarea MSG. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

3.2.3.6. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(87)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (68).

(88)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (69). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (70). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (71).

(89)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de MSG se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că aceste societăți sunt supuse și distorsiunilor cu efect de sus în jos care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește alocarea de terenuri în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul MSG și în sectoarele producătoare de materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(90)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul chimic și în cadrul lanțurilor valorice de prelucrare a porumbului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată.

3.2.3.7. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(91)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (72). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (73). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (74). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(92)

Nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că societățile producătoare de MSG sau de factori de producție asociați nu s-ar supune sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul MSG este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul producătorilor de MSG la capitalul sau la mijloacele de producție ale întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

3.2.3.8. Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(93)	Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(94)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (75), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (76) și, tot ca în cazul IDS-urile nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. Astfel, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (77). Această situație este complexificată și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (78).

(95)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(96)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (79).

(97)

Aceste aspecte sunt complexificate și de normele suplimentare, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (80). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(98)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(99)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(100)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțele nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creându-se așa-numitele societăți „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a se elimina neapărat problema generală a datoriilor sau fără a se aborda cauzele profunde ale acesteia.

(101)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(102)

Nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că sectorul MSG ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Comisia a stabilit, de asemenea, că principalii producători de MSG au beneficiat de subvenții guvernamentale (a se vedea considerentul 83). Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

3.2.3.9. Natura sistemică a distorsiunilor descrise

(103)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.2.3.2-3.2.3.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.3.6-3.2.3.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(104)

Comisia reamintește că, pentru a produce MSG, este necesară o întreagă gamă de factori de producție. În acest sens, RPC este unul dintre principalii producători de porumb, principala materie primă în cadrul procesului de producție a MSG (a se vedea considerentul 64). Atunci când producătorii de MSG cumpără/contractează acești factori de producție în RPC, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(105)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale MSG pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

3.2.3.10. Concluzie

(106)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.3.2-3.2.3.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul MSG și în lanțul de aprovizionare aferent, a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Având în vedere aceste elemente și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(107)

3.2.4. Țara reprezentativă

3.2.4.1. Observații generale

(108)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

—	un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar cu RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (81);

—	fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă;

—	disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă;

—	în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat preferință, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(109)

Astfel cum se explică în considerentele 40 și 41, Comisia a emis două note la dosarul aflat la dispoziția părților interesate cu privire la sursele de stabilire a valorii normale, depuse la 21 februarie 2020 („prima notă privind factorii de producție”) și, respectiv, la 8 aprilie 2020 („a doua notă privind factorii de producție”). În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate concluzia sa potrivit căreia Thailanda este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.2.4.2. Producția produsului care face obiectul anchetei în țara reprezentativă și nivelul de dezvoltare economică similar cu cel al RPC

(110)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a indicat că, dintre țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC conform Băncii Mondiale, și anume cele clasificate de Banca Mondială ca țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, se știe că fabricarea produsului care face obiectul reexaminării are loc în Argentina, Brazilia, Fiji, Iran, Jamaica, Malaysia, Mauritius, Mexic, Peru, Africa de Sud, Thailanda și Turcia. În urma acestei note nu s-au primit observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică și la producția produsului care face obiectul anchetei în țările potențial reprezentative.

3.2.4.3. Date ușor accesibile în țara reprezentativă

(111)

Comisia a putut identifica societăți producătoare de MSG ale căror date financiare erau ușor accesibile și care, prin urmare, puteau fi considerate adecvate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază numai în două dintre țările identificate de Comisie ca potențiale țări reprezentative, și anume în Thailanda și Malaysia.

(112)

Totuși, astfel cum se menționează în a doua notă privind factorii de producție, o singură societate producătoare de MSG a fost identificată în Malaysia: Ajinomoto Malaysia Bhd, care producea și alte produse alimentare și aditivi. În Thailanda, au fost identificate cinci societăți, și anume: Ajinomoto Co., (Thailand) Ltd., Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos), Thai Churos, Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG. Toate aceste societăți produceau MSG și alte produse alimentare sau aditivi. Totuși, două dintre ele, Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos) și Thai Churos, păreau să producă în principal MSG și o gamă redusă de alte produse. Din aceste motive, Comisia a concluzionat că datele financiare disponibile în mod public din Thailanda ar fi reprezentative și exacte pentru evaluarea unei valori nedistorsionate și rezonabile pentru costurile VAG pentru prezenta anchetă.

(113)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Thailanda și a remarcat următoarele:

—

Comisia a analizat statisticile privind importurile pentru toți factorii de producție menționați în prima notă și actualizați prin nota a doua, și a concluzionat că, în cursul PAR, au existat importuri pentru toți factorii de producție necesari pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei.

—	Statisticile din domeniul energetic (prețurile industriale pentru energie electrică) pentru PAR au fost ușor accesibile sub formă de date furnizate de Autoritatea Provincială pentru Energie Electrică și publicate de Consiliul de investiții al Thailandei (82).

—	Sursa costului forței de muncă este reprezentată de statisticile disponibile pe site-ul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind salariile lunare medii din industria prelucrătoare și orele pe săptămână lucrate în Thailanda (83).

(114)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție. Astfel cum s-a menționat anterior în considerentul 112, Comisia a concluzionat că cinci societăți din Thailanda, și anume Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.; Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos); Thai Churos; Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG au situații financiare ușor accesibile care pot fi utilizate drept substitut pentru a determina o valoare nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profiturilor.

(115)

După ce s-a stabilit că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

3.2.4.4. Concluzie privind țara reprezentativă

(116)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerat drept țară reprezentativă adecvată. În special, Thailanda deține o producție substanțială a produsului care face obiectul anchetei și un set complet de date ușor disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

3.2.5. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor și a valorilor de referință nedistorsionate

(117)

În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, intenționează să utilizeze GTA (84) pentru a stabili costul nedistorsionat al tuturor materiilor prime incluse în factorii de producție în țara reprezentativă și statisticile OIM și statisticile naționale pentru a stabili costul nedistorsionat al forței de muncă în țara reprezentativă. Comisia a mai afirmat că intenționează să utilizeze pentru costul energiei electrice tarifele aplicabile de Autoritatea Provincială pentru Energie Electrică din Thailanda. În ceea ce privește costul apei, Comisia intenționa să utilizeze tarifele aplicabile de Autoritatea Metropolitană pentru Lucrări Hidroedilitare din Thailanda. De asemenea, datele financiare de la cinci societăți – Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.; Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos); Thai Churos; Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG vor fi utilizate pentru a stabili costurile VAG și profiturile.

3.2.6. Factori de producție

(118)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toate datele disponibile pentru factorii de producție și a decis să utilizeze următoarele valori:

Tabelul 1

Factori de producție ai MSG

Factor de producție	Codul mărfii	Unitatea de măsură	Valoarea nedistorsionată
Materiile prime
Porumb	1005 90 90 00 2	kg	1,59 CNY/kg
Enzime	3507	kg	73,81 CNY/kg
Amoniac anhidru	2814 10	kg	1,97 CNY/kg
Amino compuși cu funcții oxigenate	2922 49	kg	57,89 CNY/kg
Acid sulfuric	2807 0000 10 2	kg	0,49 CNY/kg
Acid fosforic	2809 20 32	kg	7,89 CNY/kg
Hidroxid de sodiu în soluție apoasă	2815 12	kg	2,30 CNY/kg
Bicarbonat de sodiu	2836 30	kg	3,20 CNY/kg
Fosfat disodic	2835 22 00	kg	7,4 CNY/kg
Cărbune activ	3802 10 00 00 0	kg	25,75 CNY/kg
Oxigen lichid	2804 40	kg	1,06 CNY/kg
Energie/Articole consumabile
Petrol	2710 19	L	3,35 CNY/L
Pleavă de orez	1213 00	kg	3,91 CNY/kg
Electricitate	Autoritatea provincială pentru energie electrică din Thailanda	KWH	0,71 CNY/kWh
Forța de muncă
Manoperă directă	Organizația Internațională a Muncii – ILOSTAT	ORE	17,13 CNY/oră
Subprodus/deșeuri
Îngrășământ lichid	3105	kg	2,64 (valoare negativă) CNY/kg

(119)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, s-au utilizat datele furnizate în cerere, în special datele de la uzina KKP din Thailanda a Ajinomoto. Această metodologie este explicată în mod corespunzător în considerentele 127 și 128.

3.2.6.1. Materiile prime

(120)

Structura costurilor MSG este determinată în principal de costurile materiilor prime, în special sursa de zahăr și diverse substanțe chimice (în principal carbonați), precum și ale energiei.

(121)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, Comisia s-a bazat pe prețurile de import din țara reprezentativă, astfel cum au fost raportate în GTA, la care s-au adăugat taxe la import. Pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu metodologia Comisiei, costurile de transport intern ar trebui, în mod normal, să fie adăugate la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere constatarea din considerentul 133, potrivit căreia nu au fost disponibile costurile de transport interne din cauza necooperării exportatorului/producătorilor din RPC, precum și natura acestei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care urmărește mai degrabă să determine dacă dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare decât să stabilească amploarea exactă a acestuia, Comisia a decis că nu sunt necesare ajustări pentru transportul intern, întrucât aceste ajustări ar avea drept rezultat doar creșterea valorii normale, și prin urmare, a marjei de dumping.

(122)

Prețul de import al fiecărui factor de producție din țara reprezentativă a fost determinat ca medie ponderată a prețurilor unitare de import ale factorului de producție respectiv din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu erau membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (85). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 106 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu a existat nicio dovadă care să arate că aceste distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export.

3.2.6.2. Forța de muncă

(123)

OIM publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Thailanda. Comisia a utilizat cele mai recente statistici ale OIM disponibile privind salariile lunare din industria prelucrătoare și numărul de ore pe săptămână lucrate în Thailanda pentru perioada anchetei de reexaminare (86).

3.2.6.3. Electricitate

(124)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Thailanda este publicat de Consiliul de Investiții din Thailanda. Comisia a utilizat tarifele aplicabile societăților mari de servicii generale, astfel cum au fost aplicate de Autoritatea provincială pentru energie electrică și publicate de Consiliul pentru Investiții din Thailanda (87).

3.2.6.4. Consumabile/cantități neglijabile

(125)

Ca urmare a numărului mare de factori de producție, unele materii prime care aveau doar o pondere neglijabilă (adică mai mică de 0,5 %) în costul total de producție au fost grupate în categoria consumabilelor.

(126)

Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime furnizat în cerere, în special datele de la uzina KKP din Thailanda a Ajinomoto, și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

3.2.6.5. Cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG, profiturile și deprecierea

(127)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție.

(128)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori/producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate în cerere, în special a datelor de la fabrica KKP din Thailanda a Ajinomoto, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție și costul total al producției și al forței de muncă. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de producție pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție.

(129)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare furnizate de cinci societăți din țara reprezentativă Thailanda menționate în considerentul 117, și anume Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.; Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos); Thai Churos; Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG, extrase din bazele de date ale Orbis Bureau van Dijk (88) (denumit în continuare „Orbis”). Astfel cum se indică în cea de a doua notă privind factorii de producție, datele pentru Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. au acoperit exercițiul financiar aprilie 2018-martie 2019. Cele mai recente date financiare pentru celelalte patru societăți au acoperit exercițiul financiar ianuarie-decembrie 2018. Cifra de afaceri a Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. a reprezentat peste 80 % din cifra de afaceri totală a celor cinci societăți și, prin urmare, datele care acoperă parțial PAR au o pondere foarte semnificativă în media costurilor VAG și a profitului utilizate în cadrul prezentei anchete. Includerea datelor referitoare la alte societăți, deși acoperă perioada imediat anterioară PAR, a fost considerată reprezentativă în absența unor dovezi contrare. Nu s-au primit observații cu privire la această abordare, astfel cum s-a subliniat în cea de a doua notă privind factorii de producție. Comisia a considerat că această abordare este adecvată în aceste circumstanțe, întrucât costurile VAG și profitul Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. (ambele cu 16 %) au fost în concordanță cu media utilizată și menționată în considerentul 132, care reflectă datele celorlalte societăți pentru care au fost disponibile date până la sfârșitul anului 2018. În orice caz, oricare dintre aceste seturi de date ar fi demonstrat o marjă de dumping ridicată și, având în vedere că ancheta în cauză este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se stabilească o marjă de dumping precisă. În ianuarie 2021, Comisia a consultat baza de date Dun & Bradstreet (denumită în continuare „D&B”) (89) pentru a verifica dacă datele financiare ale tuturor celor cinci societăți au fost actualizate. Singura actualizare constatată a fost pentru Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. pentru perioada aprilie 2019-martie 2020, însă setul de date era incomplet, deoarece nu includea profitul net. Prin urmare, s-a utilizat setul inițial de date, care a fost prezentat în cea de a doua notă privind factorii de producție.

3.2.7. Calculul

(130)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Având în vedere lipsa de cooperare a producătorilor-exportatori/producătorilor din China și faptul că, prin urmare, nu au fost disponibile informații privind tipurile de produs vândute pe piața internă, valoarea normală nu a fost stabilită pe tip de produs.

(131)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori/producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cerere pe baza structurii costurilor și a raporturilor tehnice de producție relevante ale uzinelor sale de producție adaptate la principalele surse de zahăr (amidonul de porumb) utilizate în China cu privire la utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru producția de MSG. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă Thailanda.

(132)

Apoi, Comisia a aplicat raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, astfel cum se explică în considerentul 128, și costurile de producție nedistorsionate. Pentru cheltuielile VAG și profit, Comisia a utilizat media ponderată a costurilor VAG și a profitului înregistrate în situațiile financiare disponibile în mod public ale celor cinci producători de MSG identificați în Thailanda, astfel cum se explică în considerentul 129. Astfel, Comisia a adăugat următoarele elemente la costul nedistorsionat de producție:

—	cheltuielile indirecte de producție, care au reprezentat [5-10 %] din costurile totale de producție, astfel cum se explică în considerentul 128;

—	costuri VAG de 16 % aplicate la suma dintre costurile de producție și cheltuielile indirecte de producție; și

—	un profit de 18 % aplicat la suma dintre costurile de producție și cheltuielile indirecte de producție.

3.2.8. Prețul de export

(133)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC, prețurile de export către Uniune au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a stabilit prețul de export pe baza statisticilor disponibile, și anume baza de date Comext (Eurostat). Întrucât prețurile disponibile în Comext sunt înregistrate la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”), nivelul franco fabrică a fost stabilit pe baza dovezilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pentru costurile de transport, manipulare, navlu maritim și asigurare.

3.2.9. Comparație și marja de dumping

(134)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export stabilit mai sus. Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, din baza de date Comext, înainte de vămuire, a fost de 112,8 %.

3.2.10. Concluzie

(135)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din RPC au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.3. Indonezia

(136)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice furnizate de Eurostat arată că 5 535 de tone de MSG au fost importate din Indonezia, reprezentând [5-10] % din cota de piață din Uniune. Comisia a concluzionat că acest volum de importuri este suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.3.1. Valoarea normală

(137)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori indonezieni, Comisia a utilizat datele disponibile pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat informațiile furnizate de grupul de producători indonezieni cooperanți.

(138)

Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețurile de vânzare pe piața internă furnizate de grupul de producători indonezieni cooperanți. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori indonezieni, nu au fost disponibile prețuri de export detaliate pe tip de produs. În consecință, nu a fost posibil să se efectueze un test detaliat privind operațiunile comerciale normale, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (4)-(6) din regulamentul de bază. Comisia a stabilit că prețul mediu de vânzare pe piața internă a fost profitabil, și anume peste costul mediu de producție stabilit pentru grupul de producători indonezieni cooperanți. Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețul mediu de vânzare pe piața internă al tuturor vânzărilor interne ale grupului de producători indonezieni cooperanți.

(139)

Ancheta a mai arătat că MSG a fost vândut în vrac și cu amănuntul. Solicitantul a furnizat informații conform cărora MSG în vrac (și anume, vânzările în ambalaje cu dimensiuni de cel puțin 20 kg) au reprezentat marea majoritate a vânzărilor la export către Uniune, în timp ce vânzările pe piața internă din Indonezia au fost realizate atât în vrac, cât și cu amănuntul (vânzări în ambalaje mici destinate consumatorilor).

(140)

Datele prezentate de grupul de producători indonezieni cooperanți au confirmat că MSG-ul în vrac a fost comercializat pe piața internă indoneziană la prețuri mai mici decât costul de producție și au arătat că există o diferență de preț semnificativă între vânzările în vrac și vânzările cu amănuntul.

(141)

Prin urmare, din motive de exhaustivitate și pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, Comisia a calculat, de asemenea, o valoare normală alternativă bazată pe vânzările interne în vrac, care ar putea fi comparată cu prețurile de vânzare la export, în principal în vrac. La fel ca mai sus, prețurile de vânzare a MSG în vrac s-au bazat pe informațiile furnizate de grupul de producători indonezieni cooperanți. Întrucât vânzările pe piața internă în vrac au fost efectuate sub costul mediu de producție, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază prin adăugarea mediei ponderate a costurilor VAG și a profitului înregistrat de grupul de producători indonezieni cooperanți din toate vânzările interne de MSG (în vrac și cu amănuntul), în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În absența oricăror alte informații disponibile, aceasta a fost considerată cea mai adecvată și mai rezonabilă sursă de informații.

3.3.2. Prețul de export

(142)

În lipsa cooperării producătorilor-exportatori indonezieni, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor din Comext (Eurostat), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Întrucât prețurile din Comext sunt înregistrate la nivelul CIF, iar grupul de producători indonezieni cooperanți nu a efectuat exporturi către Uniune, nivelul franco fabrică a fost stabilit pe baza dovezilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pentru costurile de transport și asigurare din Indonezia către frontiera Uniunii.

3.3.3. Comparație și marja de dumping

(143)

Comisia a comparat valoarea normală în cele două scenarii diferite descrise mai sus cu prețul de export stabilit mai sus. Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de:

—	87,03 %, atunci când a fost calculat pe baza tuturor vânzărilor interne de MSG din Indonezia, astfel cum se descrie în considerentul 138;

—	44,26 %, atunci când a fost calculat pe baza valorii normale construite, astfel cum se descrie în considerentul 141.

3.3.4. Concluzie

(144)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din Indonezia au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

4. PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

4.1. RPC

(145)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor în ceea ce privește importurile din RPC. Ca urmare a lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe constatările din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor menționate în considerentul 2, pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe informații disponibile în mod public, pe date Comext (Eurostat) și GTA. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, prețurile de export către piețele țărilor terțe, atractivitatea pieței Uniunii și practicile de eludare.

4.1.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(146)

Din cauza lipsei de cooperare, Comisia a trebuit să își bazeze evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special pe informațiile furnizate în cerere și pe constatările reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe alte surse publice, detaliate în considerentul 149.

(147)

Capacitatea de producție de MSG din China a crescut continuu din 2015, conform informațiilor furnizate de solicitant. Din 2013, ca urmare a legislației consolidate privind protecția mediului, producătorii mai mici de MSG din China au ieșit de pe piața MSG, în timp ce producătorii mai mari și-au extins instalațiile și și-au crescut capacitatea de producție cu [10-30] %, ajungând la [3 500 000-4 000 000] de tone, între 2016 și 2018. În aceeași perioadă, capacitatea neutilizată totală a crescut cu [100-130] %. Începând din 2018, capacitatea neutilizată în rândul producătorilor activi de MSG din RPC a fost estimată a fi de [12-15] ori mai mare decât dimensiunea consumului din Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(148)

În plus, mai multe articole (90) disponibile în mod public, bazate pe rapoarte de piață, confirmă creșterea rapidă a volumelor de producție din China. Pe baza acestor informații disponibile în mod public, mai mulți producători importanți de MSG din RPC și-au crescut capacitatea din 2015.

(149)

Informațiile disponibile public (91) au indicat că Fufeng Group, unul dintre principalii producători de MSG din RPC și principalul exportator către Uniune, potrivit aplicantului, și-a crescut capacitatea de producție cu 41 %, de la 940 000 de tone în 2015 la 1 330 000 de tone în 2019. În același timp, gradul său de utilizare a capacității a scăzut la 80 %. Aceasta înseamnă că, în 2019, capacitatea neutilizată a unui singur producător chinez s-a ridicat la 266 000 de tone, adică de peste [două până la patru] ori consumul total al Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(150)

Având în vedere că există alți producători de MSG în RPC de dimensiuni comparabile cu cele ale grupului Fufeng de mai sus, este rezonabil să se concluzioneze că în RPC există o supracapacitate semnificativă.

4.1.2. Atractivitatea pieței Uniunii, prețurile de export către piețele țărilor terțe și eludarea

(151)

Comisia a examinat dacă este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își mărească vânzările la export către Uniune la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a examinat nivelurile prețurilor producătorilor-exportatori chinezi către Uniune în comparație cu piețele altor țări terțe, pentru a stabili dacă piața Uniunii a fost atractivă din punctul de vedere al nivelurilor prețurilor.

(152)

În lipsa cooperării, Comisia a utilizat statisticile Eurostat și GTA. S-a constatat că prețul mediu de export din China către Uniune a fost doar ușor mai mic decât prețul de export mediu global din China către piețele altor țări terțe. Având în vedere că, astfel cum se explică în considerentul 221, prețurile de import din China către UE (fără taxa antidumping) au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în cursul PAR, este foarte probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, piața Uniunii să fie mai atractivă pentru exportatorii chinezi decât piețele altor țări terțe. Acest lucru se datorează faptului că, în absența taxelor, exportatorii chinezi ar putea exporta către Uniune la prețuri mai mari decât cele către piețele altor țări terțe, dar tot sub prețurile industriei Uniunii.

(153)

S-a constatat, de asemenea, că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, importurile din China au rămas relativ stabile atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață, reprezentând [4-7 %] din cota de piață în cursul perioadei anchetei de reexaminare (din care mai mult de jumătate erau în regim de perfecționare activă; a se vedea secțiunea 5.3.2 de mai jos). În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 8 și 9, s-a constatat că producătorii-exportatori chinezi eludează măsura antidumping în vigoare prin exportarea unui produs ușor modificat (MSG în amestec și soluție). Practicile de eludare demonstrează interesul producătorilor-exportatori chinezi de a accesa piața Uniunii fără restricții și, prin urmare, atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China.

(154)

Având în vedere capacitatea semnificativă de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, astfel cum reiese din prețurile de export ale țărilor terțe și din practicile de eludare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a exporturilor care fac obiectul unui dumping.

4.1.3. Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(155)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PAR și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum se explică în considerentul 154, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.

4.2. Indonezia

(156)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Indonezia, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special pe informațiile furnizate în cerere și pe statisticile disponibile, și anume pe cele furnizate de Eurostat și GTA. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia, situația pieței interne din Indonezia, prețurile de export către piețele altor țări terțe și atractivitatea pieței Uniunii.

4.2.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia

(157)

Având în vedere lipsa cooperării pe scară largă a producătorilor-exportatori indonezieni, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(158)

Capacitatea de producție din Indonezia a depășit în mod substanțial volumul de producție. Conform cererii, capacitatea de producție de MSG s-a ridicat la aproximativ 240 de mii de tone între iulie 2018 și iunie 2019, în timp ce volumele de producție s-au ridicat la aproximativ 200 de mii de tone în aceeași perioadă. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității a atins aproximativ 85 %, ceea ce reprezintă o capacitate neutilizată estimată de aproximativ 35 de mii de tone, reprezentând o capacitate de [zero-două] ori mai mare decât dimensiunea consumului total al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(159)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori indonezieni dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce MSG în vederea exportului pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

4.2.2. Situația pieței din Indonezia

(160)

Conform statisticilor GTA, exporturile de MSG din China către Indonezia au crescut cu 71 % între 2016 și 2019, de la 26 668 de tone la 45 498 de tone în 2019. În aceeași perioadă, prețurile exporturilor de MSG din China către Indonezia au scăzut cu peste 8 %, de la 949 EUR/tonă în 2016 la 874 EUR/tonă în 2019.

(161)

Creșterea nivelului importurilor la prețuri scăzute din China a făcut din ce în ce mai dificil pentru producătorii indonezieni să vândă MSG pe piața lor internă și/sau să își acopere costurile de producție din vânzările interne. În cursul anchetei, acest lucru a putut fi observat și la nivelul grupului de producători indonezieni cooperanți, care vindeau MSG în vrac la prețuri mai mici, astfel cum se explică în considerentul 139. O astfel de situație consolidează motivația producătorilor indonezieni de a-și crește vânzările la export către țări terțe, inclusiv către Uniune, pentru a absorbi cel puțin costul de producție fix.

4.2.3. Atractivitatea pieței Uniunii și a prețurilor de export pentru piețele țărilor terțe

(162)

Potrivit anchetei, cota de piață a Indoneziei a rămas reprezentativă pe parcursul întregii perioade examinate și a fost de [5-9] % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Acest lucru arată în mod clar atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii indonezieni de MSG.

(163)

Comisia a examinat dacă este probabil ca producătorii-exportatori indonezieni să își mărească vânzările la export către Uniune la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a examinat nivelurile prețurilor producătorilor-exportatori indonezieni către Uniune în comparație cu piețele altor țări terțe, pentru a stabili dacă piața Uniunii a fost atractivă din punctul de vedere al nivelurilor prețurilor.

(164)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori indonezieni, comparația dintre prețurile indoneziene de export către Uniune și prețurile indoneziene de export către alte piețe de export în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a bazat pe datele furnizate de GTA. Astfel, prețul mediu de vânzare la export la nivelul FOB din Indonezia către Uniune a fost ușor mai ridicat (cu 1,6 %) decât prețul mediu global de vânzare la export din Indonezia către piețele altor țări terțe. Deși prețurile au fost doar ușor mai ridicate către Uniune, cota de piață constantă și încă semnificativă a exporturilor indoneziene în Uniune confirmă faptul că nivelurile prețurilor către Uniune au fost atractive. În plus, având în vedere faptul că prețurile FOB înregistrate în GTA nu includ taxele antidumping (care se situează între 7,2 % și 28,4 % pentru producătorii-exportatori indonezieni), nivelul prețurilor către Uniune ar fi în mod clar atractiv pentru exportatorii indonezieni în cazul în care taxele ar expira, deoarece le-ar permite să își majoreze prețurile de export. În acest scenariu, piața Uniunii ar genera un nivel al prețurilor mai profitabil decât alte piețe terțe și, prin urmare, ar exista un stimulent puternic pentru creșterea exporturilor către Uniune.

(165)

Având în vedere supracapacitatea semnificativă a producătorilor indonezieni, situația pieței interne din Indonezia și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori indonezieni, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor care fac obiectul unui dumping.

4.2.4. Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(166)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PAR și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum s-a stabilit în considerentul 165, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din Indonezia să conducă la continuarea dumpingului.

5. PREJUDICIUL

5.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(167)

Produsul similar a fost fabricat de un singur producător din Uniune în cursul perioadei examinate. Acesta constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

5.2. Consumul la nivelul Uniunii

(168)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea vânzărilor industriei Uniunii pe piața din Uniune la importurile din RPC, Indonezia și din alte țări terțe, pe baza statisticilor Eurostat.

(169)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Piața liberă	[48 170 -78 448 ]	[49 430 -80 501 ]	[46 745 -76 127 ]	[45 712 -74 445 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	103	97	95
Piața captivă	[78-127]	[104-169]	[125-204]	[190-310]
Indice (EF2016 = 100)	100	134	161	245
Consumul captiv comparativ cu consumul de pe piața liberă	0,16 %	0,21 %	0,27 %	0,42 %
Sursa: răspunsurile la chestionar, Eurostat.

(170)

Consumul Uniunii pe piața liberă a crescut ușor între 2016 și 2017, apoi a scăzut spre sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii pe piața liberă a scăzut cu 5 % în perioada examinată.

(171)

Există și un foarte mic consum captiv în Uniune, reprezentând mai puțin de 0,5 % din consumul de pe piața liberă pe parcursul întregii perioade examinate. Consumul captiv a crescut cu 145 % în perioada examinată.

5.3. Importurile originare din țările în cauză

5.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(172)

Comisia a stabilit volumul și cota de piață a importurilor pe baza datelor Eurostat.

(173)

Importurile din țările în cauză și cota lor de piață au evoluat astfel:

Tabelul 3

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul importurilor din RPC	3 604	3 643	2 223	3 485
Indice (EF2016 = 100)	100	101	62	97
Cota de piață	[3,7 %-6,0 %]	[3,6 %-5,9 %]	[2,3 %-3,8 %]	[3,7 %-6,1 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	99	64	102
Volumul importurilor din Indonezia	7 496	7 855	8 269	5 060
Indice (EF2016 = 100)	100	105	110	68
Cota de piață	[7,6 %-12,4 %]	[7,8 %-12,7 %]	[8,7 %-14,1 %]	[5,4 %-8,8 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	102	114	71
Sursa: Eurostat.

(174)

Volumul importurilor din RPC a fost aproape constant între 2016 și 2017, a scăzut semnificativ în 2018 (cu 39 % în comparație cu 2017) și apoi a crescut cu 57 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare în comparație cu 2018. În ansamblu, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(175)

Volumul importurilor din Indonezia a crescut cu 10 % între 2016 și 2018, apoi a scăzut semnificativ cu 39 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, în comparație cu nivelurile din 2018. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Indonezia a scăzut cu 32 %.

(176)

Cota de piață a RPC a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate, în timp ce pentru Indonezia aceasta a scăzut cu 29 % în aceeași perioadă. Cu toate acestea, cotele de piață pentru RPC și pentru Indonezia s-au situat peste nivelul de minimis pe parcursul întregii perioade examinate.

5.3.2. Regimul de perfecționare activă

(177)

MSG este importat din RPC în regim normal, precum și în regim de perfecționare activă.

(178)

Importurile din RPC în regim normal și în regim de perfecționare activă au evoluat astfel:

Tabelul 4

Volumul importurilor (în tone) din RPC în regim normal și în regim de perfecționare activă

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul importurilor din RPC în regim normal	1 930	1 022	872	1 125
Indice (EF2016 = 100)	100	53	45	58
Cota de piață	[2,0 %-3,2 %]	[1,0 %-1,7 %]	[0,9 %-1,5 %]	[1,2 %-2,0 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	52	47	61
Volumul importurilor din RPC în regim de perfecționare activă	1 673	2 621	1 351	2 359
Indice (EF2016 = 100)	100	157	81	141
Cota de piață	[1,7 %-2,8 %]	[2,6 %-4,2 %]	[1,4 %-2,3 %]	[2,5 %-4,1 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	153	83	149
Sursa: Eurostat.

(179)

68 % din totalul importurilor din RPC au fost realizate prin intermediul regimului de perfecționare activă în perioada anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, volumul acestora a crescut cu 41 %.

5.3.3. Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor

(180)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat.

(181)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat astfel:

Tabelul 5

Prețurile de import (EUR/kg)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
RPC	1,06	0,89	0,88	0,93
Indice (EF2016 = 100)	100	85	83	88
Indonezia	1,24	1,12	1,07	1,17
Indice (EF2016 = 100)	100	91	87	94
Sursa: Eurostat (fără a include importurile în regim de perfecționare activă).

(182)

Prețul de import din RPC a scăzut cu 17 % între 2016 și 2018, apoi a crescut cu 5 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, prețurile de import din RPC au scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate.

(183)

Prețul de import din Indonezia a urmat aceeași tendință ca prețul de import din RPC, scăzând cu 13 % între 2016 și 2018 și apoi crescând cu 9 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, prețul de import din Indonezia a scăzut cu 6 %.

(184)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi și indonezieni, astfel cum se menționează în considerentul 24, Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând prețul de vânzare mediu ponderat al unicului producător din Uniune, perceput de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică și prețurile medii ponderate de export furnizate de Eurostat, inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului. În ceea ce privește importurile din RPC, prețul volumelor de MSG importate în regim de perfecționare activă nu a fost luat în considerare, deoarece aceste volume nu sunt puse în liberă circulație pe piața Uniunii.

(185)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a unicului producător din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Acesta nu a indicat existența unei subcotări nici pentru RPC, nici pentru Indonezia.

5.4. Importuri din țări terțe, altele decât RPC și Indonezia

(186)

Importurile de MSG din alte țări terțe decât RPC și Indonezia au provenit în principal din Vietnam și Brazilia.

(187)

Volumul importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de MSG din alte țări terțe au evoluat astfel:

Tabelul 6

Importuri din țări terțe

Țara		2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Vietnam	Volum (tone)	3 399	1 523	1 642	2 642
	Indice (EF2016 = 100)	100	45	48	78
	Cota de piață	[3,5 %-5,6 %]	[1,5 %-2,5 %]	[1,7 %-2,8 %]	[2,8 %-4,6 %]
	Indice (EF2016 = 100)	100	44	50	82
	Prețul mediu (EUR/kg)	1,32	1,34	1,24	1,31
	Indice (EF2016 = 100)	100	101	94	99
Brazilia	Volum (tone)	1 900	1 296	1 014	1 339
	Indice (EF2016 = 100)	100	68	53	70
	Cota de piață	[1,9 %-3,1 %]	[1,3 %-2,1 %]	[1,1 %-1,7 %]	[1,4 %-2,3 %]
	Indice (EF2016 = 100)	100	67	55	74
	Prețul mediu (EUR/kg)	1,20	1,20	1,21	1,22
	Indice (EF2016 = 100)	100	100	101	102
Alte țări terțe	Volum (tone)	344	345	386	365
	Indice (EF2016 = 100)	100	100	112	106
	Cota de piață	[0,3 %-0,6 %]	[0,3 %-0,6 %]	[0,4 %-0,7 %]	[0,4 %-0,6 %]
	Indice (EF2016 = 100)	100	98	116	112
	Prețul mediu (EUR/kg)	2,49	2,83	2,39	2,65
	Indice (EF2016 = 100)	100	114	96	107
Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țărilor în cauză	Volum (tone)	5 642	3 164	3 041	4 346
	Indice (EF2016 = 100)	100	56	54	77
	Cota de piață	[5,7 %-9,3 %]	[3,1 %-5,1 %]	[3,2 %-5,2 %]	[4,7 %-7,6 %]
	Indice (EF2016 = 100)	100	55	56	81
	Prețul mediu (EUR/kg)	1,35	1,44	1,38	1,40
	Indice (EF2016 = 100)	100	107	102	103
Sursa: Eurostat.

(188)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut, în ansamblu, de la 5 642 400 kg în 2016 la 4 345 700 kg în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce înseamnă o scădere cu 23 % pe parcursul perioadei examinate. Cota de piață corespunzătoare a scăzut cu 19 % în aceeași perioadă. În ansamblu, prețurile importurilor din țări terțe au crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate și sunt considerabil mai mari decât prețurile importurilor din țările în cauză.

5.5. Situația economică a industriei Uniunii

5.5.1. Observații generale

(189)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

5.5.2. Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(190)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 7

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul producției (tone)	[47 400 -77 195 ]	[50 105 -81 599 ]	[48 624 -79 188 ]	[50 108 -81 605 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	106	103	106
Capacitatea de producție (tone)	[61 600 -100 320 ]	[61 600 -100 320 ]	[61 600 -100 320 ]	[61 600 -100 320 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	100	100	100
Gradul de utilizare a capacității de producție	[54 %-88 %]	[57 %-93 %]	[55 %-90 %]	[57 %-93 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	106	103	106
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(191)

Producția a înregistrat fluctuații ușoare pe parcursul perioadei examinate. Dacă între 2016 și 2017 a crescut cu 6 %, între 2017 și 2018 a scăzut cu 3 %, apoi a crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare cu 3 %. În ansamblu, volumul producției a crescut cu 6 % pe parcursul perioadei examinate. Ancheta a arătat că fluctuațiile au fost cauzate în principal de opririle în vederea lucrărilor de întreținere pe care industria Uniunii le-a întreprins (în anumiți ani 16 zile, iar în alții 10 zile).

(192)

Capacitatea de producție a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate.

(193)

Ca urmare a unei capacități de producție stabile, gradul de utilizare a capacității a evoluat în conformitate cu volumul producției, și anume mai întâi a crescut între 2016 și 2017, apoi a scăzut între 2017 și 2018 și apoi a crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității a crescut, de asemenea, cu 6 % în cursul perioadei examinate.

5.5.3. Volumul vânzărilor și cota de piață

(194)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (tone)	[36 451 -59 363 ]	[39 167 -63 787 ]	[37 272 -60 700 ]	[36 689 -59 750 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	107	102	101
Cota de piață	[53 %-89 %]	[55 %-93 %]	[56 %-93 %]	[56 %-94 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	105	105	106
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(195)

Volumul vânzărilor de MSG ale industriei Uniunii a crescut cu doar 1 % pe parcursul perioadei examinate. Mai întâi a crescut cu 7 % între 2016 și 2017 și apoi a scăzut cu 6 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Scăderea paralelă a consumului a condus la o creștere a cotei de piață a industriei Uniunii cu 6 % în cursul perioadei examinate.

5.5.3.1. Creșterea

(196)

Astfel cum s-a menționat mai sus, în timp ce consumul din Uniune pe piața liberă a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut ușor, cu 1 %, ceea ce înseamnă o creștere a cotei de piață de 6 %.

5.5.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(197)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Numărul de angajați	[137-222]	[138-225]	[133-217]	[132-215]
Indice (EF2016 = 100)	100	101	97	97
Productivitatea (tone/angajat)	[243-396]	[253-413]	[256-416]	[266-433]
Indice (EF2016 = 100)	100	104	105	109
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(198)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei Uniunii a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Această scădere s-a datorat sinergiilor dintre serviciile comune [cum ar fi tehnologia informației („IT”) și resursele umane („HR”)] după integrarea activității înghețate de vânzare cu amănuntul în cadrul AFE.

(199)

Productivitatea a scăzut ca urmare a coroborării unei scăderi a gradului de ocupare a forței de muncă cu creșterea volumului producției, astfel cum se explică în considerentul 191.

5.5.5. Nivelul marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping din trecut

(200)

Marjele de dumping pentru țările în cauză au fost cu mult peste nivelul de minimis, astfel cum se menționează în considerentele 134 și 143, iar volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză au rămas semnificative în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentele 174-176.

(201)

Prin urmare, practicile tarifare neloiale aplicate în continuu de producătorii-exportatori din RPC și Indonezia nu au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.

5.5.6. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(202)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului unic din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat astfel:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare și costurile din Uniune

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Prețurile de vânzare unitare medii pe piața liberă (EUR/kg)	[0,94-1,52]	[0,86-1,40]	[0,84-1,36]	[0,87-1,42]
Indice (EF2016 = 100)	100	92	90	93
Costul unitar de producție (EUR/kg)	[0,91-1,49]	[0,91-1,49]	[0,95-1,55]	[0,88-1,43]
Indice (EF2016 = 100)	100	100	104	96
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(203)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii către clienți neafiliați din Uniune a scăzut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate. Acesta a avut o tendință descrescătoare între 2016 și 2018 și apoi a crescut în perioada anchetei de reexaminare. Tendința prețului de vânzare practicat de industria Uniunii a urmat tendința prețurilor de import chineze și indoneziene pe piața Uniunii.

(204)

Costul de producție unitar a scăzut pe parcursul perioadei examinate cu 4 %. Acesta a fost stabil între 2016 și 2017, apoi a crescut cu 4 % în 2018 față de 2017 și a scăzut cu 8 % în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea costului de producție în 2019 în comparație cu 2018 se datorează eforturilor industriei Uniunii de a reduce consumul de materii prime în procesul de fabricație, precum și unei scăderi a prețului materiilor prime.

5.5.7. Costuri cu forța de muncă

(205)

Costurile medii cu forța de muncă ale unicului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Costuri medii cu forța de muncă per angajat (EUR)	[49 321 -80 323 ]	[50 538 -82 304 ]	[48 606 -79 159 ]	[48 282 -78 631 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	102	99	98
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(206)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut cu 2 % în perioada examinată. Această scădere este legată de sinergiile dintre funcțiile IT, financiare, de resurse umane și de conducere de nivel superior obținute după integrarea activității înghețate de vânzare cu amănuntul în cadrul AFE, astfel cum se menționează în considerentul 198.

5.5.8. Stocurile

(207)

Nivelul stocurilor unicului producător din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 12

Stocurile

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Stocuri finale (tone)	[12 765 -20 789 ]	[9 706 -15 807 ]	[8 054 -13 116 ]	[9 926 -16 166 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	76	63	78
Stocurile finale ca procentaj din producție	[19 %-31 %]	[14 %-22 %]	[12 %-19 %]	[14 %-23 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	72	62	74
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(208)

Stocurile finale totale au scăzut cu 22 % pe parcursul perioadei examinate. Stocurile finale au înregistrat o tendință descrescătoare între 2016 și 2018, iar apoi au crescut în perioada anchetei de reexaminare cu 23 % în comparație cu 2018. În pofida tendinței de scădere, nivelul stocurilor a rămas ridicat în cursul perioadei examinate.

(209)

Stocurile finale ca procent din producție au scăzut cu 38 % între 2016 și 2018 și apoi au crescut cu 20 % în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, acestea au scăzut cu 26 %. Această tendință descrescătoare a urmat tendința descrescătoare a stocurilor finale și ușoara creștere a volumului producției.

5.5.9. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(210)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor unicului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Rentabilitatea vânzărilor din Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	[1,6 % – 2,7 %]	[-7,2 % – -4,4 %]	[-15,35 % – -9,4 %]	[-0,6 % – -0,4 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	-269	-574	-22
Flux de lichidități (mii EUR)	[5 822 – 9 481 ]	[3 838 – 6 251 ]	[-3 733 – -2 292 ]	[2 886 – 4 699 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	66	-39	50
Investiții (mii EUR)	[4 302 -7 006 ]	[4 609 -7 506 ]	[5 419 -8 825 ]	[3 307 -5 386 ]
Indice (EF2016 = 100)	100	107	126	77
Randamentul investițiilor	[0,3 % – 0,5 %]	[-6,3 % – -3,9 %]	[-14,6 % – -8,9 %]	[-1,5 % – -0,9 %]
Indice (EF2016 = 100)	100	-1 168	-2 701	-286
Sursa: răspunsurile la chestionar.

(211)

Comisia a stabilit rentabilitatea unicului producător din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. Rentabilitatea a scăzut semnificativ între 2016 și 2018. Unicul producător din Uniune a înregistrat pierderi între 2017 și 2019. În 2019, rentabilitatea s-a îmbunătățit în comparație cu 2018 ca urmare a creșterii prețului de vânzare și a scăderii costului de producție, astfel cum se menționează în considerentele 203 și 204. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, rentabilitatea a scăzut de la [1,6 % – 2,7 %] în 2016 la pierderi de [-0,6 % – -0,4 %] în cursul PAR.

(212)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a prezentat aceeași tendință ca și rentabilitatea: a scăzut între 2016 și 2018, apoi a crescut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, fluxul net de lichidități a scăzut cu 50 % pe parcursul perioadei examinate.

(213)

Investițiile au scăzut cu 23 % pe parcursul perioadei examinate. Acestea au reprezentat, în principal, investiții necesare pentru întreținerea echipamentelor, reducerea consumului de materii prime, precum și investiții pentru respectarea cerințelor legale privind siguranța și protecția mediului.

(214)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Ca și în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor a avut o tendință descrescătoare între 2016 și 2018 și a crescut ușor în perioada anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, randamentul investițiilor a scăzut cu 386 %.

(215)

În cele din urmă, ținând seama de scăderea rentabilității și a fluxului de lichidități, capacitatea societății de a mobiliza capitaluri a fost, de asemenea, afectată negativ.

5.6. Concluzie privind prejudiciul

(216)

În pofida măsurilor în vigoare, importurile care fac obiectul unui dumping din China și Indonezia au continuat în volume semnificative.

(217)

Industria Uniunii se află într-o situație financiară dificilă. Deși unii dintre indicatorii de prejudiciu, cum ar fi volumul producției, cota de piață și stocurile prezintă o tendință favorabilă, alți indicatori, cum ar fi prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor, prezintă o tendință negativă.

(218)

În pofida măsurilor în vigoare, a creșterii productivității și a faptului că industria Uniunii a reușit să își reducă costul de producție, industria Uniunii a înregistrat în continuare pierderi între 2017 și 2019.

(219)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(220)

În continuare, Comisia a verificat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(221)

În ceea ce privește RPC, ancheta a arătat că volumul importurilor a rămas peste nivelurile de minimis pe parcursul întregii perioade examinate. Deși marja de subcotare a fost negativă la aplicarea taxelor antidumping la prețul importurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare, marja de subcotare fără taxele antidumping incluse a fost de peste 20 %. În plus, întrucât industria Uniunii înregistrează pierderi și având în vedere profitul-țintă cuprins între 5 % și 15 %, astfel cum s-a stabilit în cursul anchetei inițiale pentru Indonezia (92), importurile din China intră în mod clar în Uniune la prețuri prejudiciabile.

(222)

În ceea ce privește Indonezia, ancheta a arătat, de asemenea, că, la fel ca în cazul RPC, importurile au fost peste nivelurile de minimis pe parcursul întregii perioade examinate. Marja de subcotare a fost negativă fără taxele antidumping. Cu toate acestea, prețurile actuale de import fără taxe antidumping ar conduce la o marjă de subcotare mai mare de 7 % în comparație cu un preț-țintă stabilit pe baza costului de producție al industriei UE în cursul PAR și cu profitul-țintă cuprins între 5 % și 15 %, astfel cum a fost stabilit în cursul anchetei inițiale pentru Indonezia.

(223)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile din RPC și nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Indonezia, deoarece, din cauza efectului măsurilor, importurile din Indonezia au fost efectuate la prețuri care nu au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(224)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile din Indonezia care fac obiectul unui dumping în eventualitatea abrogării măsurilor.

6. PROBABILITATEA CONTINUĂRII ȘI/SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

6.1. Probabilitatea continuării prejudiciului din partea RPC

(225)

Comisia a concluzionat, în considerentul 219, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În considerentul 223, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile din RPC. În continuare, Comisia a evaluat dacă, în acest caz, ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva acestora.

(226)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: volumul producției și capacitatea neutilizată din RPC, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

6.1.1. Capacitatea de producție, capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii

(227)

Astfel cum se explică în considerentele 147-153, având în vedere supracapacitatea semnificativă de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor.

6.1.2. Impactul importurilor din RPC asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor

(228)

În ceea ce privește efectul probabil al acestor importuri, Comisia a examinat nivelurile probabile ale prețurilor acestora în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În această privință, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor de import în cursul perioadei anchetei de reexaminare, fără taxă antidumping, reprezintă un indiciu rezonabil. Pe această bază, Comisia a stabilit o subcotare semnificativă a prețurilor industriei Uniunii (peste 20 %).

(229)

În plus, întrucât industria Uniunii a înregistrat pierderi aproape în întreaga perioadă examinată, astfel cum se menționează în considerentul 211, și având în vedere că, astfel cum se explică în considerentul 221, profitul-țintă stabilit pentru această industrie este cuprins între 5 % și 15 %, importurile din China au intrat în Uniune la prețuri prejudiciabile.

(230)

Prin urmare, se concluzionează că situația industriei Uniunii, care suferă deja un prejudiciu important, s-ar deteriora și mai mult în eventualitatea abrogării măsurilor. Într-adevăr, în absența măsurilor, importurile din China care fac obiectul unui dumping la prețuri prejudiciabile ar exercita probabil o presiune suplimentară în sensul scăderii prețurilor de vânzare pe piața Uniunii. Este foarte probabil ca industria Uniunii să fie obligată să își reducă prețurile de vânzare, ceea ce ar conduce la o pierdere suplimentară de rentabilitate și, după toate probabilitățile, la pierderi importante pe termen scurt.

(231)

Ca alternativă, orice încercare de a-și crește prețurile de vânzare până la niveluri profitabile din partea industriei Uniunii va conduce, foarte probabil, la o scădere a volumelor vânzărilor și a cotei de piață a importurilor la prețuri scăzute. Având în vedere capacitățile neutilizate semnificative din RPC, producătorii-exportatori chinezi vor fi în măsură să își sporească exporturile pe termen scurt și să câștige o cotă de piață importantă în detrimentul industriei Uniunii. Este foarte probabil ca industria Uniunii să piardă economii de scară, ceea ce va conduce la o creștere a costului unitar de producție și, în consecință, va cauza scăderi suplimentare ale rentabilității industriei Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unor riscuri majore.

6.1.3. Concluzie

(232)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume capacitatea neutilizată semnificativă din RPC, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile prețurilor la importurile din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul probabil al acestora asupra industriei Uniunii, Comisia a concluzionat că, după toate probabilitățile, absența măsurilor ar conduce la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile, iar prejudiciul important ar continua probabil.

6.2. Probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de Indonezia

(233)

Comisia a concluzionat, în considerentul 219, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. În considerentul 223, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Indonezia. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din Indonezia, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(234)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia, situația pieței din Indonezia, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori indonezieni, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din Indonezia în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

6.2.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia, situația pieței din Indonezia și atractivitatea pieței Uniunii

(235)

Astfel cum se explică în considerentele 158-165, având în vedere supracapacitatea semnificativă a producătorilor indonezieni, situația pieței interne din Indonezia și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori indonezieni, Comisia a concluzionat că există o probabilitate mare ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor.

6.2.2. Impactul importurilor din Indonezia asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor

(236)

Comisia a examinat nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din Indonezia în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, pe baza nivelurilor prețurilor importurilor din Indonezia în cursul perioadei anchetei de reexaminare și efectul acestora asupra situației industriei Uniunii. Deși nu a existat nicio subcotare a prețurilor industriei Uniunii de către exportatorii indonezieni după deducerea taxelor antidumping în vigoare, a existat o subcotare a prețurilor indicative de peste 7 %, utilizând un profit-țintă cuprins între 5 % și 15 %, astfel cum se explică în considerentul 229. Acest lucru arată că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile din Indonezia ar fi efectuate la prețuri prejudiciabile, sporind presiunea asupra prețurilor practicate de industria Uniunii, care fie ar înregistra pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor, fie ar fi obligată să își reducă nivelul prețurilor. Acest lucru ar conduce foarte rapid la o situație de pierderi semnificative, care nu este viabilă pe termen scurt.

6.2.3. Concluzie

(237)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume prezența capacității neutilizate în Indonezia, situația pieței din Indonezia, atractivitatea pieței Uniunii și nivelurile preconizate ale prețurilor importurilor din Indonezia în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Indonezia la prețuri prejudiciabile și ar fi probabil să reapară prejudiciul important.

7. INTERESUL UNIUNII

(238)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(239)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea să își exprime punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(240)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului pentru RPC, precum și a continuării dumpingului și a reapariției prejudiciului pentru Indonezia, există motive imperioase care ar conduce la concluzia că menținerea măsurilor existente nu este în interesul Uniunii.

7.1. Interesul industriei Uniunii

(241)

Ancheta a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. Astfel cum s-a menționat în considerentul 223, prejudiciul important a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și, prin urmare, s-a concluzionat că există probabilitatea continuării prejudiciului important în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC. Ancheta a stabilit, de asemenea, că există probabilitatea reapariției unui prejudiciu important în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor din Indonezia. În special, redresarea preconizată a industriei Uniunii în urma prejudiciului important suferit ar putea fi pusă în pericol în cazul în care importurile de MSG din China și Indonezia ar crește pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(242)

În cazul în care măsurile ar fi menținute, se preconizează că industria Uniunii va putea, treptat, să beneficieze pe deplin de efectele măsurilor instituite. Acest lucru este confirmat și de faptul că măsurile antidumping privind importurile de MSG din RPC au fost extinse la importurile de MSG în amestec sau în soluție originar din RPC în urma unei anchete antieludare din 2020, astfel cum se explică în considerentele 8 și 9.

(243)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este foarte probabil ca situația industriei Uniunii să se deterioreze în continuare, astfel cum s-a explicat mai sus în cadrul analizei probabilității continuării/reapariției prejudiciului din considerentele 225-237.

(244)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare împotriva RPC și a Indoneziei ar fi în interesul industriei Uniunii.

7.2. Interesul importatorilor neafiliați

(245)

În urma publicării avizului de deschidere s-au făcut cunoscuți patru importatori neafiliați. Toți aceștia au cooperat pe deplin la anchetă, transmițând un răspuns complet la chestionar.

(246)

Doi dintre importatorii neafiliați cooperanți au importat MSG atât din RPC, cât și din Indonezia, iar ceilalți doi doar din Indonezia. Pentru toți, impactul activității legate de MSG asupra cifrei lor de afaceri totale a fost foarte redus (sub 1,5 % din cifra totală de afaceri). În plus, ancheta a arătat că importatorii au înregistrat profit, în pofida măsurilor în vigoare. MSG-ul importat a fost utilizat atât pentru sectorul alimentar, cât și pentru sectorul nealimentar.

(247)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este probabil ca impactul asupra situației economice a importatorilor să nu fie semnificativ.

7.3. Interesul utilizatorilor

(248)

Utilizatorii își desfășoară activitatea în principal în sectorul alimentar și al băuturilor și utilizează MSG pentru a produce amestecuri de condimente, supe și alte preparate. MSG poate fi utilizat pentru aplicații specifice în sectorul nealimentar, de exemplu pentru producerea de detergenți.

(249)

Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul anchetei.

(250)

Ancheta actuală nu a evidențiat niciun impact negativ semnificativ al măsurilor în vigoare asupra utilizatorilor. Anchetele anterioare cu privire la China și la Indonezia au arătat că măsurile nu par să fi avut niciun efect negativ semnificativ asupra utilizatorilor cooperanți.

(251)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este probabil ca impactul asupra situației economice a acestor operatori să nu fie semnificativ.

7.4. Concluzie privind interesul Uniunii

(252)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente care vizează importurile de MSG originar din țările în cauză.

8. MĂSURI ANTIDUMPING

(253)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea continuării dumpingului în cazul RPC și al Indoneziei, la probabilitatea continuării prejudiciului pentru RPC și a reapariției prejudiciului pentru Indonezia, precum și la interesul Uniunii, măsurile antidumping privind importurile de MSG originar din RPC și Indonezia ar trebui menținute.

(254)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celelalte societăți”.

(255)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei reduse este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(256)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(257)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping pentru societăți specificate în acest regulament sunt aplicabile doar importurilor produsului care face obiectul reexaminării, fabricat de aceste societăți și astfel, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării, fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, cu numele și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor face obiectul nivelului de taxă aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. Orice cerere de aplicare a acestor rate individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (93) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi apoi modificat în mod corespunzător prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(258)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Numai solicitantul a prezentat observații prin care a salutat constatările Comisiei.

(259)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (94), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(260)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de glutamat monosodic, încadrat în prezent la codul NC ex 2922 42 00 (cod TARIC 2922420010), originar din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos, se stabilesc după cum urmează:

Țara	Societatea	Taxă antidumping (%)	Cod adițional TARIC
RPC	Hebei Meihua MSG Group Co. Ltd și Tongliao Meihua Bio-Tech Co. Ltd	33,8	A883
RPC	Fujian Province Jianyang Wuyi MSG Co. Ltd	36,5	A884
RPC	Toate celelalte societăți	39,7	A999

(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză) vândut pentru export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți.

(4) Dacă nu există alte dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1) Taxa antidumping definitivă aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”, instituită prin articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile de glutamat monosodic în amestec sau în soluție, conținând MSG în proporție de cel puțin 50 % din masa uscată, încadrat în prezent la codurile NC ex 2103 90 90, ex 2104 10 00, ex 2104 20 00, ex 3824 99 92, ex 3824 99 93 și ex 3824 99 96 (coduri TARIC 2103909011, 2103909081, 2104100011, 2104100081, 2104200011, 3824999298, 3824999389 și 3824999689), originar din Republica Populară Chineză.

(2) Dacă nu există alte dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 3

(1) Cererile de scutire de la taxa extinsă prin articolul 2 se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția G

Birou: CHAR 04/039

1049 Bruxelles

Belgia

(2) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036, Comisia poate autoriza, printr-o decizie, scutirea importurilor realizate de societăți care nu eludează măsurile antidumping instituite prin articolul 1 din prezentul regulament.

Articolul 4

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de glutamat monosodic, încadrat în prezent la codul NC ex 2922 42 00 (codul TARIC 2922420010), originar din Indonezia.

Țara	Societatea	Taxă antidumping (%)	Cod adițional TARIC
Indonezia	PT. Cheil Jedang Indonesia	7,2	B961
Indonezia	PT. Miwon Indonesia	13,3	B962
Indonezia	Toate celelalte societăți	28,4	B999

(4) Dacă nu există alte dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1187/2008 al Consiliului din 27 noiembrie 2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de glutamat de monosodiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 322, 2.12.2008, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/83 al Comisiei din 21 ianuarie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de glutamat monosodic provenind din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 15, 22.1.2015, p. 31).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/84 al Comisiei din 21 ianuarie 2015 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de glutamat monosodic originar din Indonezia (JO L 15, 22.1.2015, p. 54).

(5) Avize privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 165, 14.5.2019, p. 4 și p. 5).

(6) Având în vedere faptul că există un singur producător de MSG în Uniune, unele dintre datele din prezentul regulament sunt prezentate sub formă de intervale sau sub formă de indici, pentru a păstra confidențialitatea datelor producătorului din Uniune.

(7) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de glutamat monosodic originar din Republica Populară Chineză și din Indonezia (JO C 20, 21.1.2020, p. 18).

(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/230 al Comisiei din 19 februarie 2020 de deschidere a unei anchete privind posibila eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/83 referitor la importurile de glutamat monosodic originar din Republica Populară Chineză și de supunere a acestor importuri la înregistrare (JO L 47, 20.2.2020, p. 9).

(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1427 al Comisiei din 12 octombrie 2020 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/83 asupra importurilor de glutamat monosodic provenind din Republica Populară Chineză la importurile de glutamat monosodic în amestec sau în soluție provenind din Republica Populară Chineză (JO L 336, 13.10.2020, p. 1).

(10) La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit s-a retras din Uniune. Uniunea și Regatul Unit au convenit de comun acord asupra unei perioade de tranziție în cursul căreia Regatul Unit a rămas sub incidența dreptului Uniunii, perioadă care s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Regatul Unit nu mai este stat membru al Uniunii și, prin urmare, cifrele, constatările și concluziile din prezentul regulament tratează Regatul Unit ca țară terță.

(11) Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (2020/C 86/06) (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).

(12) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2.

(13) Astfel cum s-a menționat în considerentul 6, solicitantul reprezintă 100 % din producția totală de MSG a Uniunii. Prin urmare, pentru a proteja secretele de afaceri, unele date din prezentul regulament sunt prezentate numai sub formă de intervale și/sau indici.

(14) Raportul – capitolul 2, p. 6-7.

(15) Raportul – capitolul 2, p. 10.

(16) Disponibil la adresa http://www.fdi.gov.cn/1800000121_39_4866_0_7.html (ultima consultare la 27 octombrie 2020).

(17) Raportul – capitolul 2, p. 20 și 21.

(18) Raportul – capitolul 3, p. 41, 73 și 74.

(19) Raportul – capitolul 6, p. 120 și 121.

(20) Raportul – capitolul 6, p. 122-135.

(21) Raportul – capitolul 7, p. 167 și 168.

(22) Raportul – capitolul 8, p. 169-170, 200-201.

(23) Raportul – capitolul 2, p. 15-16, Raportul – capitolul 4, p. 50, p. 84, Raportul – capitolul 5, p. 108 și 109.

(24) A se vedea extrasul din publicația analitică a Guosheng Securities cu privire la una dintre societățile menționate – Meihua Biological: „Oferta de glutamat monosodic este reprezentată de trei părți interesate, iar modelul de oligopol este clar: MSG se caracterizează printr-o structură de oligopol dominată de Fufeng Group, Meihua Biological și Ningxia Eppen, a căror capacitate de producție și producție reprezintă peste 90 % din cifrele țării. Datorită concurenței și integrării industriei, împreună cu uriașele investiții de capital, cele trei întreprinderi au dezvoltat un lanț industrial cuprinzător, au creat un decalaj relativ uriaș între ele și alte societăți și au în prezent un avantaj clar de lider în industrie. […] Din perspectiva MSG, Meihua, Fufeng și Eppen au ajuns la o structură interdependentă și pură de oligopol. Doar în cazul produselor rare există o concentrație atât de ridicată în subsectorul industriei chimice”. 1 august 2019. http://pdf.dfcfw.com/pdf/H3_AP201908011342041272_1.PDF (ultima consultare la 19 ianuarie 2021).

(25) A se vedea articolul de pe site-ul societății, publicat la 2 ianuarie 2018: Liu Qifan, membru al Comitetului permanent al Comitetului Partidului și secretar al Comitetului disciplinar al Regiunii Autonome Mongolia Interioară, a vizitat societatea Northeast Fufeng pentru investigații. http://www.fufeng-group.com/news/details-236_1.html (ultima consultare la 19 ianuarie 2021).

(26) A se vedea articolul privind Conferința de presă cu ocazia celei de a 20-a aniversări a Fufeng, organizată în orașul Qiqihar.29 iulie 2019. http://www.qqhr.gov.cn/News_showNews.action?messagekey=175677 (ultima consultare la 19 ianuarie 2021).

(27) A se vedea articolul Primarul Qiqihar Li Yugang a vizitat sediul Fufeng Group pentru investigații.11 decembrie 2019. http://en.fufeng-group.cn/news/details-260_1.html (ultima consultare la 19 ianuarie 2021).

(28) A se vedea articolul din Dongfang Financial News: Consolidarea poziției de lider în industrie, concentrarea asupra reducerii sărăciei ca activitate centrală, asigurarea poziției de lider; 20 de ani de Fufeng: dezvoltarea începe să se facă simțită. 19 august 2019. http://www.jinxingwenshi.com/caijing/shh/201908195018.html (ultima consultare la 21 ianuarie 2021).

(29) A se vedea articolul despre Ningxia Eppen Biotech din 20 august 2013: http://nxgsl.com/hyzl/hyfc/201308/t20130820_1163706.html(ultima consultare la 21 ianuarie 2021).

(30) A se vedea site-ul oficial al Departamentului Industriei și Tehnologiei Informației din Ningxia Hui: Rezultatele Centrului tehnologic al întreprinderii Ningxia Eppen Biotech. 23 noiembrie 2020. https://gxt.nx.gov.cn/info/1004/8250.htm (ultima consultare la 26 ianuarie 2021).

(31) „Principalele costuri ale MSG sunt cele cu porumbul și cărbunele. Prin urmare, întreprinderile care au profitat de oportunitatea prețurilor scăzute ale porumbului și cărbunelui beneficiază deja de un avantaj comparabil în ceea ce privește costurile” – din articolul Previziunile și analiza perspectivelor de dezvoltare ale industriei MSG în perioada 2018-2022. China Investment Consulting Network (Rețeaua de consultanță pentru investiții din China), 5 mai 2018.

http://www.ocn.com.cn/touzi/chanye/201806/ypxwt05100100-2.shtml (ultima consultare la 25 ianuarie 2021).

(32) A se vedea site-ul SASAC: http://www.sasac.gov.cn/n2588035/n2641579/n2641645/index.html (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(33) A se vedea datele furnizate de Asociația industriei amidonului de porumb din China, prezentate pe site-ul: https://www.ershicimi.com/p/a14ff87430b1ea50d458d1347123cba5 (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(34) A se vedea: https://www.qcc.com/firm/d8b3787389e66016cbede3e1dea817bf.html (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(35) Date valabile pentru anul 2015, pe baza Anuarului statistic al Chinei din 2016, Biroul Național de Statistică din China.

(36) Raportul – capitolul 3, p. 22-24 și capitolul 5, p. 97-108.

(37) Raportul – capitolul 5, p. 104-109.

(38) Raportul – capitolul 5, p. 100 și 101.

(39) Raportul – capitolul 2, p. 26.

(40) Raportul – capitolul 2, p. 31 și 32.

(41) Disponibil la adresa https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (ultima consultare la 27 octombrie 2020).

(42) A se vedea site-ul Congresului Popular din Linyi: http://www.lyrenda.gov.cn/view-SpecialArticles.aspx?id=1285&spid=39 (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(43) A se vedea Raportul anual 2019 al societății:

http://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202004151378041301_1.pdf, pagina 54 (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(44) A se vedea site-ul societății: http://www.meihuagrp.com/index.php/article/1237.html (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(45) A se vedea https://baike.baidu.com/item/%E9%97%AB%E6%99%93%E5%B9%B3 (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(46) A se vedea informațiile de pe site-ul Federației Industriei și Comerțului Ningxia despre Ningxia Eppen Biotech din 20 august 2013: http://nxgsl.com/hyzl/hyfc/201308/t20130820_1163706.html (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).

(47) Raportul – capitolele 14.1-14.3.

(48) Raportul – capitolul 4, p. 41-42, 83.

(49) Raportul – capitolul 16, p. 406-424.

(50) A se vedea Cel de-al 13-lea Plan cincinal pentru prelucrarea cerealelor și a petrolului, p. 16 și 22. http://www.gov.cn/xinwen/2017-01/03/5155835/files/5bd8566b8a254067a076ef41d38ce6b3.doc (ultima consultare la 25 ianuarie 2021).

(51) Raportul – capitolul 12, p. 319.

(52) Informații privind subvențiile sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii: http://www.moa.gov.cn/gk/zcfg/qnhnzc/201904/t20190416_6179338.htm

(53) A se vedea Comunicarea 2017/627 a CNDR de abrogare a „Comunicării CNDR privind aspectele referitoare la gestionarea proiectelor de înaltă prelucrare a porumbului”, disponibilă la adresa:

https://www.ndrc.gov.cn/fggz/cyfz/zcyfz/201704/t20170417_1149901.html (ultima consultare la 25 ianuarie 2021).

(54) A se vedea comunicatul de presă: În 2019, Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale și Ministerul Finanțelor au lansat politici-cheie pentru consolidarea și sprijinirea agriculturii. 16 aprilie 2019. http://www.moa.gov.cn/gk/zcfg/qnhnzc/201904/t20190416_6179338.htm (ultima consultare la 25 ianuarie 2021).

(55) A se vedea Comunicarea 2017/627 a CNDR.

(56) A se vedea Avizul Biroului General al Guvernului Popular din provincia Heilongjiang din 1 august 2017. http://ydscyl.cn/goods.php?id=1271(ultima consultare la 26 ianuarie 2021).

(57) „În decurs de trei ani, în provincia Heilongjiang, orașul Jixi, a fost înființat Parcul național de dezvoltare industrială rurală integrală și demonstrativ Mishan, ca parc cu caracteristici industriale distincte, un grad ridicat de concentrare, instalații și echipamente avansate, metode de producție ecologice, beneficii economice evidente și un impact puternic. […] Măsuri organizatorice: Orașul Mishan a înființat un mic grup de conducere format din secretarul Comitetului local al Partidului și primarul, în calitate de lideri ai grupului, secretarul adjunct al Comitetului local al Partidului și viceprimar, în calitate de vicelideri, precum și principalii lideri ai diferitelor departamente. Grupul este responsabil de promovarea lucrărilor de construcții din cadrul parcului demonstrativ, de coordonarea și soluționarea problemelor întâmpinate în timpul construcției parcului și de asigurarea bunei desfășurări a construcției parcului demonstrativ. În același timp, construcția parcului demonstrativ trebuie să facă obiectul unei evaluări a performanței, care să acopere principalele activități de promovare, stimulente și avansări ale departamentului, precum și sistemul strict de recompensare și de sancțiuni. Departamentele și entitățile care prezintă o implementare deficitară a proiectului, o gândire deficitară și o activitate lentă de promovare vor face obiectul supravegherii. […] Consolidarea sprijinului în materie de politici: În 2017, orașul Mishan a emis politici de sprijin pentru promovarea investițiilor, a pus în aplicare în mod activ sprijinul pentru politica fiscală pentru întreprinderile relevante, cum ar fi „trei scutiri, trei reduceri” și scutiri tarifare, a introdus și a pus în aplicare politici naționale de sprijin relevante în ceea ce privește impozitarea, destinația terenurilor, finanțarea energiei hidroelectrice etc., prețurile energiei hidroelectrice destinate utilizării agricole și furnizarea preferențială de noi terenuri de construcție. Orașul Mishan a achiziționat și a rezervat 157 de hectare de teren și deține încă 81 de hectare de teren care poate fi utilizat pentru construirea de parcuri demonstrative. Extras de pe site-ul CNDR: Experiența și practica Parcului național de dezvoltare industrială rurală integrată și demonstrativ (Heilongjiang) – Parcul demonstrativ Jixi Mishan (Partea 1). 26 iulie 2019. https://www.ndrc.gov.cn/fggz/nyncjj/njxx/201907/t20190726_1144182.html (ultima consultare la 25 ianuarie 2021).

(58) Raportul – capitolul 16, p. 411.

(59) Raportul – capitolul 4, p. 69.

(60) Raportul – capitolul 10, p. 223.

(61) Raportul – capitolul 10.

(62) „Utilizarea «întreprinderilor de bază» în domeniul cărbunelui pentru a forma un model de dezvoltare «1 + 5»: «1» fiind o zonă producătoare de cărbune situată la vest de Luxi: În conformitate cu principiul „retragerii din zonele estice, reducerii în zonele centrale, stabilizării în zonele vestice și menținerii rezervelor în zonele nordice”, reducerea și închiderea zonelor Longkou, Zibo, Linyi, Jinan și a altor zone miniere dezafectate cu resurse epuizate, reducerea volumelor de minerit din Yanzhou, Jining, Zaoteng, Feicheng, Xinwen, Laiwu și alte zone miniere, menținerea la un nivel stabil a producției de cărbune în Juye și implementarea unor rezerve strategice și a unui control strict al dezvoltării și construcției în zonele de unde se extrage cărbune și în zone cu resurse de cărbune concentrate și neexploatate situate de-a lungul părții de nord a Fluviului Galben. «5» însemnând promovarea constantă a construirii unor baze de exploatare a cărbunelui în străinătate, pe lângă cele cinci zone principale, și anume: Ning (Mongolia Interioară), Shanxi, Guizhou (Yunnan), Xinjiang și Australia și îmbunătățirea nivelului de dezvoltare al acestora.”

(63) A se vedea http://www.energynews.com.cn/uploadfile/2016/1220/20161220020713472.pdf (ultima consultare la 27 ianuarie 2021).

(64) A se vedea Raportul anual 2019 al societății: http://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202004151378041301_1.pdf, p. 167 (ultima consultare la 26 ianuarie 2021).

(65) A se vedea http://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN201905051326655801_1.pdf, p. 70 (ultima consultare la 26 ianuarie 2021).

(66) Ibid, p. 68.

(67) A se vedea site-urile http://transcustoms.com/China_HS_Code/China_Tariff.asp?HS_Code=2922422000 și http://www.hlbrdaily.com.cn/news/3/html/286480.html (ultima consultare la 26 ianuarie 2021).

(68) Raportul – capitolul 6, p. 138-149.

(69) Raportul – capitolul 9, p. 216.

(70) Raportul – capitolul 9, p. 213-215.

(71) Raportul – capitolul 9, p. 209-211.

(72) Raportul – capitolul 13, p. 332-337.

(73) Raportul – capitolul 13, p. 336.

(74) Raportul – capitolul 13, p. 337-341.

(75) Raportul – capitolul 6, p. 114-117.

(76) Raportul – capitolul 6, p. 119.

(77) Raportul – capitolul 6, p. 120.

(78) Raportul – capitolul 6, p. 121, 122, 126-128, 133-135.

(79) A se vedea Documentul de lucru al FMI „Resolving China’s Corporate Debt Problem” (Soluționarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.

(80) Raportul – capitolul 6, p. 121, 122, 126-128, 133-135.

(81) World Bank Open Data – Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income

(82) https://www.boi.go.th/index.php?page=utility_costs

(83) https://ilostat.ilo.org/?_afrLoop=767707374397500&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=null

(84) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm

(85) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33). Articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază consideră că prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale și, în orice caz, aceste date privind importurile au fost neglijabile.

(86) https://ilostat.ilo.org/?_afrLoop=767707374397500&_afrWindowMode=0&_afrWindowId=null

(87) https://www.boi.go.th/index.php?page=utility_costs

(88) https://orbis4.bvdinfo.com/version-201866/orbis/Companies

(89) https://ec.altares.eu/

(90) https://www.prnewswire.com/news-releases/global-monosodium-glutamate-msg-market-2019-2024-key-players-growth-price-demands-and-forecasts---reportsnreports-300795733.html

https://ihsmarkit.com/products/monosodium-glutamate-chemical-economics-handbook.html#:~:text=Currently%2C%20China%20is%20the%20world's,world's%20largest%20exporter%20of%20MSG

(91) http://en.fufeng-group.cn/investor/

(92) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 904/2014 al Comisiei din 20 august 2014 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de glutamat monosodic originar din Indonezia (JO L 246, 21.8.2014, p. 1), considerentul 151.

(93) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

(94) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 132/108

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/634 AL COMISIEI

din 15 aprilie 2021

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 în privința dispozițiilor tranzitorii, a rubricilor referitoare la Regatul Unit și la dependențele Guernsey, Insula Man și Jersey ale Coroanei Britanice, precum și a listei țărilor terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a produselor lactate care trebuie supuse unui tratament specific de diminuare a riscurilor împotriva febrei aftoase

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 230 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește, printre altele, cerințele de sănătate animală pentru intrarea în Uniune a transporturilor de animale, material germinativ și produse de origine animală, și se aplică de la 21 aprilie 2021. Una dintre aceste cerințe de sănătate animală este ca transporturile respective să provină dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu, sau dintr-o zonă sau un compartiment din acestea, în conformitate cu articolul 230 alineatul (1) din regulamentul menționat.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2016/429 în ceea ce privește cerințele de sănătate animală pentru intrarea în Uniune a transporturilor de anumite specii și categorii de animale, de materiale germinative și de produse de origine animală din țări terțe sau teritorii sau din zone sau compartimente din acestea în cazul animalelor de acvacultură. Articolul 3 primul paragraf litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2020/692 prevede că transporturile de animale, de material germinativ și de produse de origine animală care intră în domeniul său de aplicare pot intra în Uniune numai dacă provin dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu, sau dintr-o zonă sau compartiment din acestea, enumerate pentru specia de animale, materialul germinativ și produsele de origine animală respective în conformitate cu cerințele de sănătate animală prevăzute în regulamentul delegat respectiv.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei (3) stabilește listele cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea – sau, în cazul animalelor de acvacultură, compartimentele din acestea – din care se permite introducerea în Uniune a respectivelor specii și categorii de animale și a respectivelor categorii de material germinativ și de produse de origine animală care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692.

(4)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 prevede dispoziții tranzitorii referitoare la intrarea în Uniune a transporturilor de animale, material germinativ și produse de origine animală din țări terțe, teritorii sau zone din acestea, autorizate pentru intrarea în Uniune în conformitate cu acte ale Comisiei care încetează să se aplice de la 21 aprilie 2021, însoțite de certificatul corespunzător emis în conformitate cu respectivele acte ale Comisiei. În dispozițiile tranzitorii respective trebuie clarificat faptul că trimiterile la dispozițiile actelor abrogate din cadrul certificatului se interpretează ca trimiteri la dispozițiile de înlocuire corespunzătoare și se citesc, după caz, în conformitate cu tabelele de corespondență.

(5)

Regatul Unit și dependențele Guernsey, Insula Man și Jersey ale Coroanei Britanice trebuie să fie incluse în anexele II-XVII și în anexele XIX, XXI și XXII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404, fără a aduce atingere aplicării legislației Uniunii în cazul Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în coroborare cu anexa 2 la protocolul respectiv.

(6)

Perioada de tranziție prevăzută în Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Materialul germinativ provenit de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvine, care a fost colectat sau produs, prelucrat și depozitat în Regatul Unit înainte de 1 ianuarie 2021 și este destinat intrării în Uniune începând cu 21 aprilie 2021, trebuie să fie însoțit de certificate bazate pe modelele de certificate pentru transporturile de material germinativ efectuate pe teritoriul Uniunii, stabilite în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403 al Comisiei (4). Prin urmare, această condiție specifică trebuie să fie menționată în coloana relevantă a listelor țărilor terțe, teritoriilor sau zonelor din acestea din care se permite intrarea în Uniune a materialului germinativ provenit de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvine.

(7)

Anexa XVIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 stabilește lista țărilor terțe, a teritoriilor sau a zonelor din acestea autorizate, începând cu 21 aprilie 2021, pentru introducerea în Uniune a produselor lactate, cu condiția ca respectivele produse lactate să fi fost supuse unui tratament specific de atenuare a riscurilor împotriva febrei aftoase. Lista prevăzută în anexa XVIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 trebuie să reflecte lista din coloana C a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 605/2010 al Comisiei (5), aplicabil până la 20 aprilie 2021. Prin urmare, anexa XVIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 trebuie modificată pentru a include următoarele țări: Mexic, Namibia, Nicaragua, Panama, Paraguay, Rusia și Singapore.

(8)

Pentru a evita orice ambiguitate între cerințele de sănătate publică și animală pentru intrarea în Uniune a anumitor animale acvatice vii destinate consumului uman, condițiile specifice prevăzute în partea 3 a anexei XXI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404, referitoare la utilizarea modelului de certificat oficial MOL-HC prevăzut la capitolul 31 al anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei (6), trebuie modificate pentru a clarifica faptul că transporturile de animale acvatice vii destinate consumului uman care sunt conforme cu secțiunea VII, capitolul V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și cu criteriile stabilite în capitolul I punctele 1.17 și 1.25 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (8) pot intra în Uniune numai dacă sunt însoțite de un certificat întocmit în conformitate cu modelul respectiv de certificat oficial.

(9)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 trebuie să fie modificat în consecință.

(10)	Din motive de securitate juridică, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în regim de urgență.

(11)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Dispoziții tranzitorii

(1) Transporturile de animale, material germinativ și produse de origine animală din țări terțe, teritorii sau părți din acestea, autorizate pentru intrarea în Uniune în conformitate cu următoarele acte și însoțite de certificatul corespunzător eliberat în conformitate cu aceste acte, sunt autorizate pentru intrarea în Uniune până la 20 octombrie 2021, cu condiția ca certificatul să fi fost semnat de persoana autorizată să îl semneze în conformitate cu respectivele acte înainte de 21 august 2021:

—	Regulamentul (CE) nr. 798/2008;

—	Regulamentul (CE) nr. 1251/2008;

—	Regulamentul (UE) nr. 206/2010;

—	Regulamentul (UE) nr. 605/2010;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 139/2013;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/659;

—	Decizia 2006/168/CE;

—	Decizia 2007/777/CE;

—	Decizia 2008/636/CE;

—	Decizia 2010/472/UE;

—	Decizia 2011/630/UE;

—	Decizia de punere în aplicare 2012/137/UE;

—	Decizia (UE) 2019/294.

(2) Trimiterile la dispozițiile actelor abrogate din certificatului menționat la alineatul (1) se interpretează ca trimiteri la dispozițiile de înlocuire corespunzătoare și se citesc, după caz, în conformitate cu tabelele de corespondență.”

2.	Anexele I-XIX și anexele XXI și XXII se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(2) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe, teritoriile sau zonele din acestea din care introducerea în Uniune de animale, material germinativ și produse de origine animală este autorizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 1).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/403 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația între statele membre a transporturilor de anumite categorii de animale terestre și de material germinativ provenit de la acestea, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Deciziei 2010/470/UE (JO L 113, 31.3.2021, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei din 2 iulie 2010 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și sănătate publică și de certificare veterinară pentru introducerea în Uniunea Europeană a laptelui crud, a produselor lactate, a colostrului și a produselor pe bază de colostru destinate consumului uman (JO L 175, 10.7.2010, p. 1)

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală, modelele de certificate oficiale și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația în interiorul Uniunii a transporturilor de anumite categorii de animale și mărfuri, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 599/2004, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 636/2014 și (UE) 2019/628, a Directivei 98/68/CE și a Deciziilor 2000/572/CE, 2003/779/CE și 2007/240/CE (JO L 442, 30.12.2020, p. 1).

(7) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(8) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).

ANEXĂ

Anexele I-XIX și anexele XXI și XXII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/404 se modifică după cum urmează:

În anexa I se adaugă următorul punct:

„(12)

În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special cu articolul 5 alineatul (4) din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, coroborat cu anexa 2 la respectivul protocol, în sensul anexelor II-XXII, trimiterile la Regatul Unit nu includ Irlanda de Nord.”

Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Chile, se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-1	Bovine	Animale pentru creștere în continuare1	BOV-X	BRU, EBL
		Ovine și caprine	Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării	OV/CAP-X, OV/CAP-Y	BRU
		Porcine	Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării	SUI-X, SUI-Y	ADV
		Camelide	Animale pentru creștere în continuare1	CAM-CER
		Cervide	Animale pentru creștere în continuare1	CAM-CER
		Alte ungulate	Animale pentru creștere în continuare1	RUM, RHINO, HIPPO
	GB-2	Bovine	Animale pentru creștere în continuare1	BOV-X	TB, BRU, EBL
		Ovine și caprine	Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării	OV/CAP-X, OV/CAP-Y	BRU
		Porcine	Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării	SUI-X, SUI-Y	ADV
		Camelide	Animale pentru creștere în continuare1	CAM-CER
		Cervide	Animale pentru creștere în continuare1	CAM-CER
		Alte ungulate	Animale pentru creștere în continuare1	RUM, RHINO, HIPPO
GG Guernsey	GG-0	Bovine	Animale pentru creștere în continuare1	BOV-X
		Ovine și caprine	Animale pentru creștere în continuare1	OV/CAP-X	BRU
		Porcine	Animale pentru creștere în continuare1	SUI-X	ADV
		Alte ungulate	Animale pentru creștere în continuare1	RUM, RHINO, HIPPO”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Groenlanda, se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

Bovine

Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării

BOV-X,

BOV-Y

TB, BRU, EBL

Ovine și caprine

Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării

OV/CAP-X,

OV/CAP-Y

BRU”

(c)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda, se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Bovine

Animale pentru creștere în continuare1 și destinate sacrificării

BOV-X,

BOV-Y

EBL”

(d)

partea 2 se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA 2

Descrierile zonelor țărilor terțe sau ale teritoriilor menționate în coloana 2 a tabelului din partea 1

Denumirea țării terțe sau a teritoriului	Codul zonei	Descrierea zonei
Regatul Unit	GB-1	Anglia și Țara Galilor
Regatul Unit	GB-2	Scoția”

Anexa III se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Insulele Falkland, se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

CONFINED-RUM, CONFINED-SUI, CONFINED-TRE, CONFINED-HIPPO

Guernsey

GG-0

CONFINED-RUM, CONFINED-SUI, CONFINED-TRE, CONFINED-HIPPO”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Israel, se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

CONFINED-RUM, CONFINED-SUI, CONFINED-TRE, CONFINED-HIPPO”

(c)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda, se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

CONFINED-RUM, CONFINED-SUI, CONFINED-TRE, ‘CONFINED-HIPPO”

Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Insulele Falkland, se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Cai înregistrați; ecvidee înregistrate; alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării; ecvidee destinate sacrificării

EQUI-X,

EQUI-TRANSIT-X,

EQUI-Y,

EQUI-TRANSIT-Y,

EQUI-RE-ENTRY-30,

EQUI-RE-ENTRY-90-COMP,

EQUI-RE-ENTRY-90-RACE

Guernsey

GG-0

Cai înregistrați; ecvidee înregistrate; alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării

EQUI-X,

EQUI-TRANSIT-X,

EQUI-RE-ENTRY-30,

EQUI-RE-ENTRY-90-COMP,

EQUI-RE-ENTRY-90-RACE”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Israel, se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

Cai înregistrați; ecvidee înregistrate; alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării

EQUI-X,

EQUI-TRANSIT-X,

EQUI-RE-ENTRY-30,

EQUI-RE-ENTRY-90-COMP,

EQUI-RE-ENTRY-90-RACE”

(c)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda, se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Cai înregistrați; ecvidee înregistrate; alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării

EQUI-X,

EQUI-TRANSIT-X,

EQUI-RE-ENTRY-30,

EQUI-RE-ENTRY-90-COMP,

EQUI-RE-ENTRY-90-RACE”

Anexa V se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Chile, se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Ouă fără microorganisme patogene specificate	SPF
	GB-1	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N
		Pui de o zi de ratite	DOR	N
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N
		Ouă de incubație de ratite	HER	N
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N
	GB-2
	GB-2.1	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	6.1.2021
	GB-2.2	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	8.1.2021
	GB-2.3	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	10.1.2021
	GB-2.4	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	11.1.2021
	GB-2.5	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	17.1.2021
	GB-2.6	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	19.1.2021
	GB-2.7	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
	GB-2.8	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	20.1.2021
	GB-2.9	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	23.1.2021
	GB-2.10	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	28.1.2021
	GB-2.11	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	7.2.2021
	GB-2.12	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
		Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		1.1.2021	31.1.2021
	GB-2.13	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		27.1.2021
Ratite de reproducție și ratite pentru producție		BPR	N, P2		27.1.2021
Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele		SP	N, P2		27.1.2021
Pui de o zi, alții decât de ratite		DOC	N, P2		27.1.2021
Pui de o zi de ratite		DOR	N, P2		27.1.2021
Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele		POU-LT20	N, P2		27.1.2021
Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele		HEP	N, P2		27.1.2021
Ouă de incubație de ratite		HER	N, P2		27.1.2021
Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele		HE-LT20	N, P2		27.1.2021
GB-2.14	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N, P2		8.2.2021
	Ratite de reproducție și ratite pentru producție	BPR	N, P2		8.2.2021
	Păsări de curte destinate sacrificării, altele decât ratitele	SP	N, P2		8.2.2021
	Pui de o zi, alții decât de ratite	DOC	N, P2		8.2.2021
	Pui de o zi de ratite	DOR	N, P2		8.2.2021
	Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N, P2		8.2.2021
	Ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HEP	N, P2		8.2.2021
	Ouă de incubație de ratite	HER	N, P2		8.2.2021
	Mai puțin de 20 de ouă de incubație de păsări de curte, altele decât ratitele	HE-LT20	N, P2		8.2.2021
GG Guernsey	GG-0	Păsări de curte de reproducție, altele decât ratitele, și păsări de curte pentru producție, altele decât ratitele	BPP	N
GG Guernsey	GG-0	Mai puțin de 20 de păsări de curte, altele decât ratitele	POU-LT20	N”

(b)

în partea 2, după descrierile zonelor Canadei, se introduc următoarele descrieri:

„Regatul Unit	GB-1	Întregul teritoriu al Regatului Unit, cu excepția zonei GB-2
	GB-2	Teritoriul Regatului Unit care corespunde următoarelor zone:
	GB-2.1	Comitatul North Yorkshire: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N54.30 și W1.47 în sistemul WGS84
	GB-2.2	Comitatul North Yorkshire: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N54.29 și W1.45 în sistemul WGS84
	GB-2.3	Comitatul Norfolk: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.49 și E0.95 în sistemul WGS84
	GB-2.4	Comitatul Norfolk: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.72 și E0.15 în sistemul WGS84
	GB-2.5	Comitatul Derbyshire: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.93 și W1.57 în sistemul WGS84
	GB-2.6	Comitatul North Yorkshire: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N54.37 și W2.16 în sistemul WGS84
	GB-2.7	Insulele Orkney: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N59.28 și W2.44 în sistemul WGS84
	GB-2.8	Comitatul Dorset: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N51.06 și W2.27 în sistemul WGS84
	GB-2.9	Comitatul Norfolk: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.52 și E0.96 în sistemul WGS84
	GB-2.10	Comitatul Norfolk: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.52 și E0.95 în sistemul WGS84
	GB-2.11	Comitatul Norfolk: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10,4 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N52.53 și E0.66 în sistemul WGS84
	GB-2.12	Comitatul Devon: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N50.70 și W3.36 în sistemul WGS84
	GB-2.13	Aproape de Amlwch, Insula Anglesey, Țara Galilor: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N53.38 și W4.30 în sistemul WGS84
	GB-2.14	Aproape de Redcar, Redcar and Cleveland, Anglia: Zona cuprinsă într-un cerc cu raza de 10 km, cu centrul la intersecția coordonatelor zecimale N54.57 și W1.07 în sistemul WGS84”

În anexa VI partea 1, după rubrica referitoare la Chile se introduce următoarea rubrică:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Păsări captive

PĂSĂRI CAPTIVE

Ouă de incubație de păsări captive

HE-CAPTIVE-BIRDS”

Anexa VII se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Costa Rica se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Albine-matcă și bondari

QUE, BBEE

Guernsey

GG-0

Albine-matcă și bondari

QUE, BBEE”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Israel se introduc următoarele rubrici:

„IM

Insula Man

IM-0

Albine-matcă și bondari

QUE, BBEE

Jersey

JE-0

Albine-matcă și bondari

QUE, BBEE”

Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Insulele Feroe se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Câini, pisici și dihori domestici pentru scopuri comerciale

DOCAFE

Guernsey

GG-0

Câini, pisici și dihori domestici pentru scopuri comerciale

DOCAFE”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Israel se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

Câini, pisici și dihori domestici pentru scopuri comerciale

DOCAFE”

(c)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Câini, pisici și dihori domestici pentru scopuri comerciale

DOCAFE”

Anexa IX se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Chile se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Material seminal	BOV-SEM-A-ENTRY BOV-SEM-B-ENTRY BOV-SEM-C-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
„GB Regatul Unit	GB-0	Ovocite și embrioni	BOV-OOCTYES-EMB-A-ENTRY BOV-in-vivo-EMB-B-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-C-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-D-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Material seminal	BOV-SEM-A-ENTRY BOV-SEM-B-ENTRY BOV-SEM-C-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Ovocite și embrioni	BOV-OOCTYES-EMB-A-ENTRY BOV-in-vivo-EMB-B-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-C-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-D-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda se introduc următoarele rubrici:

„IM Insula Man	IM-0	Material seminal	BOV-SEM-A-ENTRY BOV-SEM-B-ENTRY BOV-SEM-C-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
„IM Insula Man	IM-0	Ovocite și embrioni	BOV-OOCTYES-EMB-A-ENTRY BOV-in-vivo-EMB-B-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-C-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-D-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
JE Jersey	JE-0	Material seminal	BOV-SEM-A-ENTRY BOV-SEM-B-ENTRY BOV-SEM-C-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
JE Jersey	JE-0	Ovocite și embrioni	BOV-OOCTYES-EMB-A-ENTRY BOV-in-vivo-EMB-B-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-C-ENTRY BOV-in-vitro-EMB-D-ENTRY BOV-GP-PROCESSING-ENTRY BOV-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(c)

partea 3 se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA 3

Condiții specifice menționate în coloana 5 a tabelului din partea 1

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021

Modelele de certificate care trebuie utilizate pentru intrarea în Uniune a materialului seminal, a ovocitelor și a embrionilor din zona menționată în coloana 2 a tabelului din partea 1, colectate sau produse, prelucrate și stocate anterior datei de 1 ianuarie 2021, sunt stabilite în capitolele 24, 25, 27, 28 și 29 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403 al Comisiei (*1)

10.

Anexa X se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Chile se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Material seminal	OV/CAP-SEM-A-ENTRY OV/CAP-SEM-B-ENTRY OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
„GB Regatul Unit	GB-0	Ovocite și embrioni	OV/CAP-OOCTYES-EMB-A-ENTRY OV/CAP-OOCTYES-EMB-B-ENTRY OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Material seminal	OV/CAP-SEM-A-ENTRY OV/CAP-SEM-B-ENTRY OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Ovocite și embrioni	OV/CAP-OOCTYES-EMB-A-ENTRY OV/CAP-OOCTYES-EMB-B-ENTRY OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Groenlanda se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

Material seminal

OV/CAP-SEM-A-ENTRY

OV/CAP-SEM-B-ENTRY

OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY

OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021

Ovocite și embrioni

OV/CAP-OOCTYES-EMB-A-ENTRY

OV/CAP-OOCTYES-EMB-B-ENTRY

OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY

OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(c)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Material seminal

OV/CAP-SEM-A-ENTRY

OV/CAP-SEM-B-ENTRY

OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY

OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021

Ovocite și embrioni

OV/CAP-OOCTYES-EMB-A-ENTRY

OV/CAP-OOCTYES-EMB-B-ENTRY

OV/CAP-GP-PROCESSING-ENTRY

OV/CAP-GP-STORAGE-ENTRY

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(d)

partea 3 se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA 3

Condiții specifice menționate în coloana 5 a tabelului din partea 1

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021

Modelele de certificate care trebuie utilizate pentru intrarea în Uniune a materialului seminal, a ovocitelor și a embrionilor din zona menționată în coloana 2 a tabelului din partea 1, colectate sau produse, prelucrate și stocate anterior datei de 1 ianuarie 2021, sunt stabilite în capitolele 31 și 32 și în capitolele 34-37 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403”

11.

Anexa XI se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Elveția se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Material seminal	POR-SEM-A-ENTRY POR-SEM-B-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
„GB Regatul Unit	GB-0	Ovocite și embrioni	POR-OOCTYES-EMB-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Material seminal	POR-SEM-A-ENTRY POR-SEM-B-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Ovocite și embrioni	POR-OOCTYES-EMB-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
IM Insula Man	IM-0	Material seminal	POR-SEM-A-ENTRY POR-SEM-B-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
IM Insula Man	IM-0	Ovocite și embrioni	POR-OOCTYES-EMB-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
JE Jersey	JE-0	Material seminal	POR-SEM-A-ENTRY POR-SEM-B-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
JE Jersey	JE-0	Ovocite și embrioni	POR-OOCTYES-EMB-ENTRY POR-GP-PROCESSING-ENTRY POR-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(b)

partea 3 se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA 3

Condiții specifice menționate în coloana 5 a tabelului din partea 1

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021

Modelele de certificate care trebuie utilizate pentru intrarea în Uniune a materialului seminal, a ovocitelor și a embrionilor din zona menționată în coloana 2 a tabelului din partea 1, colectate sau produse, prelucrate și stocate anterior datei de 1 ianuarie 2021, sunt stabilite în capitolul 39 și în capitolele 41-44 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403”

12.

Anexa XII se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Elveția se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Cai înregistrați	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Cai înregistrați	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
GG Guernsey	GG-0	Cai înregistrați	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Cai înregistrați	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Israel se introduce următoarea rubrică:

„IM Insula Man	IM-0	Cai înregistrați	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Cai înregistrați	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(c)

în partea 1, după rubrica referitoare la Islanda se introduce următoarea rubrică:

„JE Jersey	JE-0	Cai înregistrați	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Cai înregistrați	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Ecvidee înregistrate	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Material seminal	EQUI-SEMEN-A-ENTRY EQUI-SEMEN-B-ENTRY EQUI-SEMEN-C-ENTRY EQUI-SEMEN-D-ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021
		Alte ecvidee care nu sunt destinate sacrificării	Ovocite și embrioni	EQUI-OOCTYES-EMB-A- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-B- ENTRY EQUI-OOCTYES-EMB-C- ENTRY EQUI-GP-PROCESSING-ENTRY EQUI-GP-STORAGE-ENTRY	Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021”

(d)

partea 3 se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA 3

Condiții specifice menționate în coloana 6 a tabelului din partea 1

Perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2021

Modelele de certificate care trebuie utilizate pentru intrarea în Uniune a materialului seminal, a ovocitelor și a embrionilor din zona menționată în coloana 2 a tabelului din partea 1, colectate sau produse, prelucrate și stocate anterior datei de 1 ianuarie 2021, sunt stabilite în capitolele 46, 47 și 48 și în capitolele 50-54 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403”

13.

Anexa XIII se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Insulele Falkland se introduce următoarea rubrică:

„GB Regatul Unit	GB-0	Bovine	BOV, RUM-MSM
		Ovine și caprine	OVI, RUM-MSM
		Porcine	POR, SUI-MSM
		Ungulate vânat de crescătorie	RUF, SUF, RUM-MSM, SUI-MSM
		Ungulate vânat sălbatic	RUW, SUW”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Honduras se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

Bovine

BOV, RUM-MSM

Ovine și caprine

OVI, RUM-MSM

Porcine

POR, SUI-MSM”

14.

Anexa XIV se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la China se introduce următoarea rubrică:

„GB Regatul Unit	GB-1	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM
	GB-2
	GB-2.1	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	6.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	6.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	6.1.2021
	GB-2.2	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	8.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	8.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	8.1.2021
	GB-2.3	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	10.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	10.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	10.1.2021
	GB-2.4	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	11.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	11.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	11.1.2021
	GB-2.5	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	17.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	17.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	17.1.2021
	GB-2.6	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	19.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	19.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	19.1.2021
	GB-2.7	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	20.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	20.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	20.1.2021
	GB-2.8	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	20.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	20.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	20.1.2021
	GB-2.9	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	23.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	23.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	23.1.2021
	GB-2.10	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	28.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	28.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	28.1.2021
	GB-2.11	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	7.2.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	7.2.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	7.2.2021
	GB-2.12	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	1.1.2021	31.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	1.1.2021	31.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	1.1.2021	31.1.2021”
	GB-2.13	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	27.1.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	27.1.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	27.1.2021
	GB-2.14	Carne proaspătă de păsări de curte, altele decât ratitele	POU	N, P2	8.2.2021
		Carne proaspătă de ratite	RAT	N, P2	8.2.2021
		Carne proaspătă de vânat cu pene	GBM	N, P2	8.2.2021

(b)

în partea 2, după descrierile zonelor din China se introduc următoarele descrieri:

„Regatul Unit	GB-1	Întregul teritoriu al Regatului Unit, cu excepția zonei GB-2
„Regatul Unit	GB-2	Zonele din Regatul Unit descrise la rubrica GB-2 din anexa V partea 2”

15.

Anexa XV se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1 secțiunea A, după rubrica referitoare la Etiopia se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Nu sunt autorizate

MPNT**

MPST

GB-1

MPNT**

MPST

GB-2

MPNT**

MPST”

Guernsey

GG-0

Nu sunt autorizate

(b)

în partea 1 secțiunea A, după rubrica referitoare la Israel se introduce următoarea rubrică:

„IM

Insula Man

IM-0

Nu sunt autorizate

MPNT**

MPST”

(c)

în partea 1 secțiunea A, după rubrica referitoare la India se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Nu sunt autorizate

Nu sunt autorizate”

(d)

în partea 2, după descrierile zonelor din China se introduc următoarele descrieri:

„Regatul Unit	GB-1	Întregul teritoriu al Regatului Unit, cu excepția zonei GB-2
„Regatul Unit	GB-2	Zonele din Regatul Unit descrise la rubrica GB-2 din anexa V partea 2”

16.

Anexa XVI se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Columbia se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Ungulate și păsări de curte

CAS

Guernsey

GG-0

Ungulate și păsări de curte

CAS

Insula Man

IM-0

Ungulate și păsări de curte

CAS”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la India se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Ungulate și păsări de curte

CAS”

17.

Anexa XVII se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Chile se introduc următoarele rubrici:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Ungulate

MILK-RM, MILK-RMP/NT, COLOSTRUM, COLOSTRUM-BP, DAIRY-PRODUCTS-PT

Guernsey

GE-0

Ungulate

MILK-RM, MILK-RMP/NT, COLOSTRUM, COLOSTRUM-BP, DAIRY-PRODUCTS-PT”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Groenlanda se introduce următoarea rubrică:

„JE

Jersey

JE-0

Ungulate

MILK-RM, MILK-RMP/NT, COLOSTRUM, COLOSTRUM-BP, DAIRY-PRODUCTS-PT”

18.

În anexa XVIII partea 1, după rubrica referitoare la Mauritius se introduc următoarele rubrici:

„MX Mexic	MX-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST
NA Namibia	NA-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST
NI Nicaragua	NI-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST
PA Panama	PA-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST
PY Paraguay	PY-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST
RU Rusia	RU-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST
SG Singapore	SG-0	Ungulate	DAIRY-PRODUCTS-ST”

19.

În anexa XIX partea 1, după rubrica referitoare la China se introduce următoarea rubrică:

„GB

Regatul Unit

GB-0

Ouă

Produse din ouă

EP”

20.

Anexa XXI se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Insulele Cook se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Toate speciile listate	AQUA-ENTRY-ESTAB/RELEASE/OTHER
			FISH-CRUST-HC	A
			MOL-HC	B
GG Guernsey	GG-0	Toate speciile listate	AQUA-ENTRY-ESTAB/RELEASE/OTHER
			FISH-CRUST-HC	A
			MOL-HC	B”

(b)

în partea 1, după rubrica referitoare la Israel se introduc următoarele rubrici:

„IM Insula Man	IM-0	Toate speciile de pești listate	AQUA-ENTRY-ESTAB/RELEASE/OTHER
			FISH-CRUST-HC	A
JE Jersey	JE-0	Toate speciile listate	AQUA-ENTRY-ESTAB/RELEASE/OTHER
			FISH-CRUST-HC	A
			MOL-HC	B”

(c)

în partea 3, condiția specifică „B” se înlocuiește cu următorul text:

„B

Animalele acvatice și produsele de origine animală derivate din animale acvatice, altele decât animalele acvatice vii cărora li se aplică partea II.2.4 din modelul de certificat oficial MOL-HC, trebuie să provină dintr-o țară, teritoriu, zonă sau compartiment enumerate în prezenta anexă, partea 1, coloana 2. În toate cazurile, această dispoziție se aplică fără a aduce atingere Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/405 al Comisiei (*2)

Prezentul certificat oficial poate fi utilizat numai pentru intrarea în Uniune a transporturilor de animale acvatice vii destinate consumului uman care respectă cerințele enunțate în secțiunea VII a capitolului V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (*3) și criteriile prevăzute la punctele 1.17 și 1.25 de la capitolul I din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (*4)

21.

Anexa XXII se modifică după cum urmează:

(a)

în partea 1, după rubrica referitoare la Belarus se introduc următoarele rubrici:

„GB Regatul Unit	GB-0	Animale și material germinativ care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692 al Comisiei (*5)	Modelele de certificate pentru circulația în interiorul Uniunii	Dintr-un stat membru către alte state membre prin Regatul Unit sau dependențele Coroanei Britanice
GG Guernsey	GG-0	Animale și material germinativ care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692	Modelele de certificate pentru circulația în interiorul Uniunii	Dintr-un stat membru către alte state membre prin Regatul Unit sau dependențele Coroanei Britanice
IM Insula Man	IM-0	Animale și material germinativ care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692	Modelele de certificate pentru circulația în interiorul Uniunii	Dintr-un stat membru către alte state membre prin Regatul Unit sau dependențele Coroanei Britanice
JE Jersey	JE-0	Animale și material germinativ care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692	Modelele de certificate pentru circulația în interiorul Uniunii	Dintr-un stat membru către alte state membre prin Regatul Unit sau dependențele Coroanei Britanice

(b)

în partea 3, după rubrica „Din Rusia către Rusia”, se introduce următoarea condiție specifică:

„Dintr-un stat membru către alte state membre prin Regatul Unit sau dependențele Coroanei Britanice

Transporturile de animale și de material germinativ care intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2020/692 și care sunt originare dintr-un stat membru și intră în Uniune după tranzitarea Regatului Unit sau a dependentelor Coroanei Britanice primesc permisiunea de a intra în Uniune cu condiția de a fi însoțite de un certificat în conformitate cu modelele de certificate prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2236 al Comisiei (*6) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403 pentru circulația animalelor și a materialului germinativ în interiorul Uniunii.

(*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/403 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală și modelele de certificate de sănătate animală/oficiale pentru intrarea în Uniune și circulația între statele membre a transporturilor de anumite categorii de animale terestre și de material germinativ provenit de la acestea, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Deciziei 2010/470/UE (JO L 113, 31.3.2021, p. 1).”

(*2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405 al Comisiei din 24 martie 2021 de stabilire a listelor cu țările terțe sau regiunile din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a anumitor animale și mărfuri destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 114, 31.3.2021, p. 118).

(*3) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(*4) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).”

(*5) Regulamentul delegat (UE) 2020/692 al Comisiei din 30 ianuarie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind intrarea în Uniune, precum și circulația și manipularea după intrare, a transporturilor de anumite animale, de materiale germinative și de produse de origine animală (JO L 174, 3.6.2020, p. 379).”

(*6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2236 al Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) 2016/429 și (UE) 2017/625 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate animală pentru intrarea în Uniune și circulația în interiorul Uniunii a transporturilor de animale acvatice și de anumite produse de origine animală derivate din animale acvatice, certificarea oficială privind astfel de certificate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1251/2008 (JO L 442, 30.12.2020, p. 410).”

19.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 132/145

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/635 AL COMISIEI

din 16 aprilie 2021

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Anchetele precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1256/2008 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Rusia, Thailanda și Ucraina (taxă denumită în continuare „măsurile inițiale”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 10,1 % și 90,6 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/110 (3), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, RPC și Rusia și a încheiat procedura pentru importurile originare din Ucraina, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(3)

În prezent, nivelurile taxelor antidumping în vigoare sunt de 10,1 % și 16,8 % pentru importurile de la producătorii-exportatori din Rusia incluși în eșantion, 20,5 % pentru toate celelalte societăți din Rusia, 90,6 % pentru importurile de la toți producătorii-exportatori din RPC și 38,1 % pentru importurile de la toți producătorii-exportatori din Belarus.

1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(4)	În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 25 octombrie 2019 de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel sudate al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar favoriza continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

1.3. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(6)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 24 ianuarie 2020, Comisia a deschis o reexaminare a măsurilor care urmau să expire în privința importurilor de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, RPC și Rusia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5. Părțile interesate

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din cadrul Uniunii, sindicate, producători cunoscuți din Belarus, RPC și Rusia, precum și autoritățile țărilor respective, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociații cunoscute ca fiind părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(9)	Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

La deschidere, Comisia a informat părțile interesate că va trebui să solicite cooperarea a cel puțin unui producător-exportator dintr-o țară reprezentativă adecvată pentru Belarus, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a informat autoritățile din Mexic, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Thailanda, Turcia, Ucraina și SUA cu privire la deschiderea anchetei și a invitat producătorii-exportatori din aceste țări să participe la aceasta. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima opinia și de a prezenta observații în acest sens (a se vedea secțiunea 3.1.2 de mai jos).

(11)	După informarea părților, autoritățile din Belarus au susținut că, în cererea de reexaminare, solicitantul nu a demonstrat în mod corespunzător probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului.

(12)

Comisia a considerat că cererea de reexaminare conținea suficiente elemente de probă pentru deschiderea anchetei, astfel cum se explică în considerentul 6. În plus, astfel cum s-a explicat în secțiunile 3.1.2 și 5, ancheta a demonstrat probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului în ceea ce privește importurile din Belarus.

(13)	Prin urmare, argumentul a fost respins.

1.5.1. Eșantionarea

(14)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.5.2. Eșantionarea producătorilor din cadrul Uniunii

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din cadrul Uniunii. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor de produs care face obiectul reexaminării, asigurând o bună distribuție geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din cadrul Uniunii. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion reprezentau aproximativ 40 % din producția totală estimată a Uniunii și 38 % din volumul total estimat al vânzărilor în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării.

(16)	Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Comisia nu a primit observații cu privire la eșantion. Prin urmare, eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

1.5.3. Eșantionarea importatorilor

(17)	Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat unor importatori neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)	Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară.

1.5.4. Eșantionarea producătorilor-exportatori din țările în cauză

(19)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Belarus, RPC și Rusia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Belarus pe lângă Uniunea Europeană, Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Federației Ruse pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

Trei producători-exportatori din Belarus au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul scăzut de producători care s-au manifestat, Comisia a considerat că eșantionarea nu este necesară. Prin urmare, cei trei producători-exportatori au fost invitați să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(21)

Doi producători-exportatori din Rusia s-au manifestat, exprimându-și disponibilitatea de a participa la anchetă. Având în vedere numărul redus de producători care s-au manifestat, Comisia a considerat că eșantionarea nu este necesară. Cei doi producători-exportatori au fost invitați să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(22)

Niciun producător din RPC nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor chinezi, iar constatările privind importurile din RPC sunt realizate pe baza datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

1.6. Răspunsurile la chestionar

(23)	La momentul deschiderii cazului au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Trade exemplare ale chestionarelor.

(24)	S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din cadrul Uniunii incluși în eșantion și a unui distribuitor din cadrul Uniunii.

(25)	S-au primit răspunsuri la chestionar și din partea celor trei producători cooperanți din Belarus, în timp ce doar unul dintre cei doi producători-exportatori din Rusia care s-au manifestat la deschiderea anchetei a furnizat un răspuns la chestionar și a cooperat în cadrul procedurii.

1.7. Verificarea la fața locului și verificarea încrucișată de la distanță

(26)	Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru anchetă.

(27)

Înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în contextul pandemiei de COVID-19, Comisia a efectuat o vizită de verificare la sediul Arcelor Mittal Tubular Products din Polonia. În timpul acestei vizite, au fost verificate procesul de producție, materiile prime utilizate și produsele secundare obținute.

(28)

Pentru verificarea tuturor celorlalte informații și date solicitate, în conformitate cu Avizul privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (6), au fost efectuate prin videoconferință verificări încrucișate de la distanță la următoarele societăți:

Producători din cadrul Uniunii

—	Arcelor Mittal Tubular Products, Cracovia, Polonia și societatea afiliată Arcelor Mittal Tubular Products, Karvina, Republica Cehă

—	Celsa Atlantic, S.L., Vitoria-Gasteiz, Spania

—	Arvedi Tubi Acciaio S.p.A., Cremona, Italia

Producători-exportatori din Rusia

—	PAO Severstal, Cerepoveț, Federația Rusă

1.8. Procedura ulterioară

(29)	La 2 februarie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare pentru importurile din țările în cauză. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(30)	Observațiile prezentate de patru părți interesate au fost examinate de Comisie și luate în considerare, după caz. Nu s-au primit solicitări de audiere.

2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul care face obiectul reexaminării

(31)

Produsul care face obiectul reexaminării este același ca cel din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume este reprezentat de tuburile și țevile sudate din fier sau oțel nealiat, cu secțiune circulară și diametru exterior de maximum 168,3 mm, din care se exclud țevile de tipul celor utilizate pentru conductele de petrol sau gaze, burlanele de foraj și țevile de extracție de tipul celor utilizate pentru forarea puțurilor de petrol sau gaze, tuburile de precizie, precum și tuburile și țevile cu fitinguri atașate, adecvate pentru circuitele de gaze sau de lichide și utilizate la aeronavele civile, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7306 30 41, ex 7306 30 49, ex 7306 30 72 și ex 7306 30 77 (coduri TARIC 7306304120, 7306304920, 7306307280 și 7306307780) și sunt originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „TTS”).

(32)	TTS sunt utilizate în principal pentru transportul gazelor și lichidelor în instalațiile sanitare, sistemele de încălzire și ventilație etc.

2.2. Produsul similar

(33)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

—	produsul care face obiectul reexaminării;

—	produsul fabricat și vândut pe piața internă a țărilor în cauză; precum și

—	produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(34)	Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

(35)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar favoriza continuarea sau reapariția dumpingului din Belarus, RPC sau Rusia.

3.1. Belarus

3.1.1. Continuarea dumpingului importurilor în perioada anchetei de reexaminare

(36)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 25, trei producători din Belarus au cooperat în cadrul anchetei și au furnizat un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, niciunul dintre cei trei producători nu a raportat o cantitate semnificativă de vânzări la export către UE. De fapt, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Belarus au dispărut practic în comparație cu perioada anchetei inițiale (și anume între iulie 2006 și iunie 2007). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de TTS din Belarus au reprezentat mai puțin de 4 tone în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu peste 29 000 de tone în cursul anchetei inițiale. Un nivel la fel de scăzut de importuri a fost observat și în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(37)

Având în vedere că nu au existat practic importuri ale produsului care face obiectul reexaminării din Belarus, nu s-a putut formula nicio concluzie în ceea ce privește continuarea dumpingului în UE în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a anchetat și probabilitatea reapariției dumpingului.

3.1.2. Probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(38)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus, relația dintre prețurile din Uniune și cele din Belarus; relația dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din Belarus; relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(a) Valoarea normală

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, având în vedere că Belarusul nu este membru al OMC și că este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (7), valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară reprezentativă adecvată.

(40)

După deschiderea anchetei, Comisia a solicitat cooperarea a cel puțin unui producător-exportator situat într-o țară reprezentativă potențială. În acest scop, Comisia a contactat autoritățile din opt țări cunoscute ca producătoare de oțel, și anume Mexic, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Thailanda, Turcia, Ucraina și SUA.

(41)

Niciuna din țările menționate mai sus nu a cooperat cu Comisia; aceasta a primit totuși un răspuns complet la chestionar din partea unui producător situat în Rusia, care a făcut obiectul aceleiași anchete. Prin urmare, Comisia a considerat inițial că Rusia este o alegere adecvată de țară reprezentativă pentru Belarus.

(42)	În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, toți producătorii cunoscuți în cauză și autoritățile din țările în cauză au fost consultate cu privire la selectarea țării reprezentative. Nu au fost primite observații din partea părților interesate.

(43)

Cu toate acestea, ca urmare a verificării încrucișate de la distanță, cooperarea producătorului din Rusia a fost considerată insuficientă (a se vedea secțiunea 3.3.1 de mai jos). În temeiul articolului 2 alineatul (7) al doilea paragraf din regulamentul de bază, la alegerea țării reprezentative adecvate se ține seama de „toate informațiile fiabile disponibile în momentul efectuării alegerii, în special de cooperarea cu cel puțin un producător și exportator din țara respectivă”. În lipsa unei cooperări suficiente și a unor informații fiabile din partea oricăruia dintre producătorii ruși de TTS, Comisia a decis astfel să nu ia în considerare Rusia ca țară reprezentativă adecvată.

(44)

În consecință, în absența cooperării oricărui alt producător dintr-o țară reprezentativă potențială, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite efectiv în Uniune pentru produsul similar, per tip de produs de bază la nivelul franco fabrică, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) primul paragraf din regulamentul de bază. Pentru produsele negre și pentru cele galvanizate (8) au fost stabilite valori normale separate.

(45)

După informarea părților, autoritățile din Belarus au susținut că Comisia nu a reușit să demonstreze că nu au fost posibile alte opțiuni decât prețurile plătite efectiv în Uniune pentru produsul similar pentru determinarea valorii normale. În opinia acestora, Comisia nu a căutat în mod activ cooperarea autorităților din țările reprezentative potențiale. În plus, autoritățile belaruse au susținut că, în locul prețurilor din Uniune, Comisia ar fi trebuit să utilizeze valoarea normală stabilită pentru Rusia sau, ca alternativă, datele disponibile din Thailanda utilizate pentru a construi valoarea normală pentru China, astfel cum se descrie mai jos în considerentul 150.

(46)

În ceea ce privește primul punct, Comisia confirmă că, astfel cum se explică în considerentele 40 și 41 de mai sus, a căutat în mod activ cooperare în opt țări reprezentative potențiale, dar eforturile sale au fost zadarnice. Scrisorile trimise de Comisie în acest sens sunt disponibile în dosarul deschis pentru consultare de către părțile interesate.

(47)

În ceea ce privește al doilea punct, astfel cum se explică în considerentul 43, Rusia a fost selectată provizoriu ca țară reprezentativă pentru Belarus. Cu toate acestea, în lipsa unei cooperări suficiente și a unor informații fiabile din partea a cel puțin unui producător-exportator, Comisia nu a avut altă opțiune decât să nu ia în considerare Rusia ca țară reprezentativă. În ceea ce privește Thailanda, trebuie remarcat faptul că selectarea unei țări reprezentative adecvate pentru Belarus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, necesită cooperarea a cel puțin unui exportator și producător din această țară. În schimb, acest lucru nu este cerut pentru construirea valorii normale pentru China, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În consecință, Thailanda nu era o țară reprezentativă adecvată pentru Belarus în sensul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(48)	Prin urmare, afirmația fost respinsă.

(b) Prețul de export

(49)	În cursul perioadei anchetei de reexaminare, niciunul dintre producătorii cooperanți din Belarus nu a exportat produsul care face obiectul reexaminării către alte piețe din țări terțe în cantități semnificative.

(50)

Cu toate acestea, având în vedere că din statisticile de comerț belaruse privind importurile și exporturile a reieșit că produsul care face obiectul reexaminării a fost exportat efectiv din Belarus către alte țări terțe în cantități semnificative în cursul perioadei anchetei de reexaminare, s-a concluzionat că niciun producător care a exportat efectiv produsul care face obiectul reexaminării nu s-a manifestat și nu a cooperat în cadrul anchetei.

(51)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din Belarus că, în lipsa unei cooperări semnificative din partea producătorilor care exportă efectiv produsul care face obiectul reexaminării, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Belarus.

(52)

În observațiile pe care le-au formulat în ceea ce privește intenția de aplicare a articolului 18, autoritățile din Belarus au susținut că era mai adecvat să se utilizeze datele furnizate de către cei trei producători cooperanți decât statisticile privind importurile și exporturile. Mai mult, acestea au afirmat și reafirmat după informarea părților că, pentru evaluarea exporturilor de produs care face obiectul reexaminării, nu s-au utilizat codurile adecvate din Sistemul armonizat (SA). În final, autoritățile din Belarus au susținut că Comisia nu a luat în considerare reexporturile, deoarece, în opinia lor, exporturile produsului care face obiectul reexaminării către țări terțe (și anume Rusia) s-au ridicat la 2 400 de tone și au inclus exporturile efectuate de o societate care cumpără din Rusia produsul care face obiectul reexaminării, îl galvanizează și îl reexportă înapoi.

(53)

În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a clarificat că nici nu a contestat, nici nu a ignorat datele provenite de la cei trei producători cooperanți din Belarus. Cele trei societăți pur și simplu nu au exportat produsul care face obiectul reexaminării în cantități semnificative, pe care Comisia să le poată utiliza pentru a evalua probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului.

(54)

În ceea ce privește cea de a doua afirmație, Comisia a observat că aproape toate exporturile de produs care face obiectul reexaminării din Belarus sunt efectuate către Rusia. Comisia a verificat încrucișat statisticile privind exporturile din Belarus către Rusia (la nivel de opt cifre) cu importurile în Rusia (la nivel de 10 cifre) pe baza statisticilor Global Trade Atlas (9) (denumit în continuare „GTA”). Comisia a confirmat că produsul care face obiectul reexaminării se încadrează în descrierea mărfurilor aferentă codurilor la nivel de opt cifre, utilizată pentru exporturile din Belarus, precum și în descrierea aferentă codurilor la nivel de 10 cifre, utilizată pentru importurile în Rusia. În final, Comisia a utilizat cifrele aferente importurilor ruse la nivel de 10 cifre, având în vedere că acestea au oferit informații mai detaliate despre diferitele tipuri de TTS.

(55)

În ceea ce privește cea de a treia afirmație, Comisia a observat trei aspecte. În primul rând, din informațiile strânse reiese că exporturile de produs care face obiectul reexaminării din Belarus către Rusia în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la peste 4 800 de tone. În al doilea rând, cantitățile exportate de produs galvanizat s-au ridicat la mai puțin de 1 000 de tone, conform acelorași surse. În final, faptul că producătorul-reexportator invocat de autoritățile belaruse nu a cooperat a justificat evaluarea Comisiei în baza articolului 18 din regulamentul de bază, având în vedere absența cooperării din partea producătorilor din Belarus care ar exporta cantități semnificative de produs în cauză.

(56)	Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(57)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, prețul de export probabil a fost stabilit pe baza datelor disponibile. Ca rezultat, prețurile de vânzare către țări terțe au fost stabilite pe baza statisticilor Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) privind importurile în Rusia și a rapoartelor Băncii Mondiale (10) și ale OCDE (11).

(58)

Mai precis, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a identificat cel mai mare importator de TTS din Belarus, și anume Rusia, care absoarbe 92 % din exporturile belaruse de produs care face obiectul reexaminării. Cantitățile exportate către alte țări terțe decât Rusia au fost neglijabile și, prin urmare, nu au fost considerate reprezentative.

(59)

Valoarea importurilor în Rusia a fost raportată la nivelul CIF. Prin urmare, Comisia a ajustat prețurile raportate pentru a calcula prețul de export la nivel franco fabrică prin scăderea costurilor de transport intern din Belarus (12). Pentru produsele negre și galvanizate au fost stabilite prețuri probabile de export separate.

(60)

Comisia a comparat valoarea normală și prețurile probabile de export către Rusia la nivel franco fabrică. Având în vedere că exporturile de produse galvanizate au fost efectuate în cantități limitate și au prezentat o tendință incoerentă a prețurilor și luând în considerare observațiile transmise de autoritățile din Belarus cu privire la reexporturi (detaliate în considerentul 52 de mai sus), comparația a fost realizată doar în ceea ce privește produsele negre.

(61)	Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping probabil la nivel național pentru exporturile din Belarus către Rusia, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 8,0 %.

(62)

După informarea părților, autoritățile belaruse și doi producători din Belarus au susținut că Comisia ar trebui să modifice nivelul măsurilor pentru Belarus, având în vedere că marja de dumping stabilită în cadrul prezentei proceduri este semnificativ mai mică decât cele stabilite în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și al anchetei inițiale.

(63)

În conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile pot fi abrogate sau menținute la nivelul stabilit în cadrul anchetei inițiale. Prin urmare, Comisia nu este în măsură să revizuiască nivelul taxelor în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(64)	Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(65)	În plus, autoritățile belaruse au solicitat comunicarea calculului dumpingului și acordarea unui termen suplimentar pentru a prezenta observații cu privire la acesta.

(66)

Metodologia de calculare a dumpingului pentru Belarus este detaliată mai sus, în considerentele 39-61. După informarea părților, în urma solicitării autorităților din Belarus, Comisia a pus la dispoziție în dosarul deschis pentru consultare statisticile referitoare la Rusia utilizate pentru a determina prețul probabil de export din Belarus. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile pentru a prezenta observații.

(67)	Au fost primite observații din partea autorităților din Belarus în ceea ce privește: (i) originea produsului care face obiectul reexaminării în statistici; (ii) conversia valutară; și (iii) particularitatea registrelor statistice dintre Belarus și Rusia.

(68)	În ceea ce privește primul punct, autoritățile din Belarus au susținut că unul dintre codurile utilizate pentru a stabili importurile din Belarus în Rusia, astfel cum se explică în considerentul 54, conținea produse originare nu numai din Belarus, ci și din alte țări.

(69)

Comisia a precizat că informațiile colectate în cursul anchetei confirmau faptul că produsele importate sub acest cod erau declarate în statistici ca fiind originare din Belarus. În plus, nu a fost furnizat niciun element de probă care să ateste că produsele indicate ca fiind originare din Belarus erau de fapt originare din alte țări. Prin urmare, afirmația fost respinsă.

(70)

În ceea ce privește al doilea punct, autoritățile belaruse au susținut că Comisia a utilizat statisticile privind importurile din Rusia în euro, în timp ce Serviciul Vamal Federal din Rusia furnizează statistici în dolari americani. Prin urmare, în opinia lor, Comisia ar fi trebuit să utilizeze cursul de schimb din ziua vânzării, astfel cum impune articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază.

(71)

În primul rând, dispozițiile articolului 2 alineatul (10) litera (j) se aplică în cazul comparației dintre prețurile de export și valoarea normală în prezența unor tranzacții reale de vânzare. În cazul de față, astfel cum se explică în considerentul 57 de mai sus, prețul mediu de export a fost determinat pe baza statisticilor de import din GTA și nu pe baza tranzacțiilor reale de vânzare. În al doilea rând, cursul de schimb utilizat în GTA este media lunară calculată pe baza mediilor zilnice din luna respectivă. Prin urmare, în opinia Comisiei, aceasta a permis o comparație exactă între prețul de export și valoarea normală. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(72)

În ceea ce privește al treilea punct, autoritățile belaruse au susținut că atât Republica Belarus, cât și Federația Rusă sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Aceasta înseamnă că libera circulație a mărfurilor între membrii UEE se efectuează fără controale vamale și că, prin urmare, în opinia lor, conformitatea codului vamal declarat cu mărfurile exportate efectiv nu este garantată.

(73)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Absența controalelor vamale nu elimină cerințele de raportare pentru tranzacțiile de import și de export. Descrierea codurilor vamale utilizate este în conformitate cu definiția produsului care face obiectul reexaminării și nu a fost furnizat niciun element de probă contrar. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.1.2.1. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus

(74)	Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Belarus au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de solicitant și a datelor furnizate de cei trei producători cooperanți din Belarus.

(75)

Conform datelor furnizate în cerere, capacitatea de producție neutilizată a produsului care face obiectul reexaminării din Belarus a fost de aproximativ 50 000 de tone. Ancheta a stabilit că cei trei producători cooperanți au o capacitate de producție neutilizată a produsului care face obiectul reexaminării de cel puțin 30 000 de tone.

(76)

În plus, astfel cum s-a stabilit și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, liniile de producție a produsului care face obiectul reexaminării pot fi utilizate atât pentru producția de tuburi și țevi sudate, cât și pentru producția de secțiuni tubulare (numai o etapă minoră de producție separă procesele de producție ale celor două produse). Mai mult, în cadrul acelorași linii de producție pot fi produse și țevi sudate cu un diametru mai mare de 168,3 mm („țevi de diametru mare”), care nu sunt vizate de prezenta procedură.

(77)

Prin urmare, luând în considerare posibilitatea schimbării gamei de produse, capacitatea neutilizată din Belarus este estimată la aproximativ 50 000 de tone pentru producătorii cooperanți, adică peste 9 % din consumul la nivelul Uniunii. În plus, având în vedere că producătorii cooperanți nu reprezintă decât 40 % din producția totală din Belarus și presupunând că producătorii necooperanți prezintă aceeași proporție de capacitate neutilizată, capacitatea neutilizată la nivel național poate fi estimată la aproximativ 125 000 de tone.

(78)	Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori belaruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce TTS în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(79)

După informarea părților, un producător din Belarus și autoritățile belaruse au contestat calcularea de către Comisie a capacității neutilizate din Belarus, deoarece, în opinia lor, aceasta este supraestimată în mod semnificativ și nu a ținut cont de celelalte produse fabricate pe aceeași linie de producție.

(80)

Comisia precizează că estimarea capacității de producție neutilizate s-a bazat pe datele reale furnizate de cei trei producători cooperanți în răspunsurile lor la chestionar. În plus, astfel cum se explică în considerentul 77, Comisia a luat în considerare celelalte produse fabricate pe aceeași linie de producție. Mai mult, având în vedere atractivitatea pieței Uniunii, s-a concluzionat că este probabil ca producătorii din Belarus să își modifice gama de produse și să își sporească capacitatea de producție a produsului care face obiectul reexaminării în cazul expirării măsurilor.

(81)	Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.1.2.2. Atractivitatea pieței Uniunii

(82)

Conform datelor GTA, producătorii-exportatori din Belarus au exportat către principala lor piață terță, Rusia, la prețuri în medie cu cel puțin 5 % mai mici decât prețurile de vânzare medii ale producătorilor din cadrul Uniunii pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, exportul către Uniune este posibil mai atractiv pentru exportatorii din Belarus decât exportul către aproape toate celelalte țări. În plus, în cursul PAR, exporturile către Rusia s-au ridicat la aproximativ 4 800 de tone, mai puțin de 10 % din capacitatea neutilizată estimată a producătorilor cooperanți din Belarus și mai puțin de 4 % din capacitatea neutilizată estimată la nivel național.

(83)	Piața Uniunii este atractivă pentru producătorii din Belarus și datorită proximității sale geografice și a dimensiunii sale, cu un consum total de 541 000 de tone.

3.1.2.3. Concluzie privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului

(84)	Comisia a stabilit că practicile de dumping au continuat în ceea ce privește exporturile din Belarus către principala lor piață dintr-o țară terță (Rusia).

(85)	Mai mult, Comisia a găsit alte elemente de probă din care reiese probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile ar expira.

(86)

Atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva dimensiunii și a prețurilor și capacitatea neutilizată semnificativă încă disponibilă în Belarus au indicat faptul că este probabil ca exporturile din Belarus și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(87)	În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

3.2. Republica Populară Chineză

3.2.1. Observații preliminare

(88)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din RPC au continuat, deși la niveluri mult mai scăzute decât în perioada anchetei inițiale (și anume între iulie 2006 și iunie 2007). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de TTS din RPC au reprezentat aproximativ 0,1 % din piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu o cotă de piață de 13,8 % în cursul anchetei inițiale. În cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor a fost observat un nivel la fel de scăzut al cotei de piață (0,03 %). În termeni absoluți, importurile din RPC au scăzut drastic, de la aproximativ 184 887 de tone în cursul anchetei inițiale la 118 tone în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și la 559 de tone în cursul reexaminării actuale efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(89)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 22, niciunul dintre exportatorii/producătorii din RPC nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, producătorii-exportatori nu au transmis răspunsuri la chestionar, deci nici date privind prețurile și costurile de export, prețurile și costurile interne, consumul de factori de producție în procesul de producție, cheltuielile generale de producție, capacitatea, producția, investițiile etc. În plus, Guvernul RPC și producătorii-exportatori nu s-au exprimat cu privire la elementele de probă din dosarul cazului, printre care „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (13) (denumit în continuare „raportul”).

(90)	Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație.

(91)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului care vizează RPC au fost bazate pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor și în observațiile prezentate de părțile interesate, coroborate cu alte surse de informații, precum statistici de comerț referitoare la importuri și exporturi (Eurostat și GTA), date statistice extrase de pe site-urile web ale administrației fiscale și vamale chineze (14), rapoarte ale Băncii Mondiale și ale OCDE, precum și pe surse independente de informații cu privire la prețuri, știri, date, analize și conferințe pentru industria siderurgică, precum Deloitte (15), Transcustoms (16), Global Trade Alert (17) și Huajing Industry Research Institute (18).

3.2.2. Continuarea dumpingului importurilor în perioada anchetei de reexaminare

3.2.2.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(92)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei care tind să arate, în ceea ce privește RPC, existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta cu privire la această țară în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(93)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”). În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(94)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, selectase cu titlu provizoriu Mexic ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(95)

La 11 mai 2020, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, care ar putea fi utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative (și anume Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia). Comisia nu a primit observații cu privire la prima notă.

(96)

La 4 iunie 2020, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Thailanda ca țară reprezentativă (19). Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile de la producători din țara reprezentativă – Pacific Pipe Co., Ltd. și Asia Metal Co., Ltd. Nu s-au primit observații cu privire la cea de a doua notă.

3.2.2.2. Valoarea normală

(97)	În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare.”

(98)

(99)	Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(a) Existența unor distorsiuni semnificative

(1) Introducere

(100)

—	deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

—	prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

—	existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

—	lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

—	distorsionarea costurilor salariale;

—	accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat.”

(101)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) se ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în prima dispoziție menționată. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. De fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să se ia în considerare toate elementele pentru a se identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(102)

(103)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară (20) privind RPC, care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(104)

În cerere s-au furnizat, de asemenea, elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) menționat anterior, care vin în completarea raportului.

(105)

În special, solicitantul a menționat practici care afectează costurile și prețurile din sectorul TTS și sectorul siderurgic (rulourile din oțel laminate la cald reprezintă principalul factor de producție utilizat în producția de TTS):

—	din primii cinci producători chinezi de oțel ca mărime, patru sunt întreprinderi deținute de stat (denumite în continuare „IDS”) și, în această calitate, se află în proprietatea GC și își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea GC;

—	costurile materiilor prime și ale energiei din RPC nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă deoarece sunt afectate de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum a fost confirmat și în recenta anchetă antisubvenție privind produsele plate laminate la cald (21);

—	producătorii de produse din oțel laminate la cald beneficiază de împrumuturi în condiții preferențiale care constituie subvenții, ceea ce a fost confirmat și în cadrul procedurii antisubvenție menționate mai sus.

(106)

Astfel cum s-a specificat în considerentul 93, GC nu a oferit niciun răspuns la chestionarul primit. Astfel cum s-a menționat în considerentele 22 și 89, producătorii-exportatori nu au cooperat și nu au furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente în dosarul cazului, inclusiv raportul, sau elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(107)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(2) Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din RPC

(108)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (22). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le și prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Alte forme de proprietate sunt tolerate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (23).

(109)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției Chinei din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției – „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (24). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(110)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (25). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(111)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în condițiile în care acestea au fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se datorează nu numai caracterului obligatoriu al planurilor, ci și faptului că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în consecință puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri [a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 5 de mai jos] (26).

(112)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect [a se vedea și secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 8 de mai jos] (27). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (28).

(113)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (29). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (30).

(114)

(3) Distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare și care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(115)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(116)

GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul IDS. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților [a se vedea și secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 4], precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (32). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factori de producție relevanți, inclusiv la finanțare (33). Elementele care indică existența controlului de stat asupra întreprinderilor din sectorul TTS sunt detaliate în continuare în secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 4 de mai jos.

(117)

Sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru fabricarea de TTS, continuă, în mod special, să se afle în mare parte în proprietatea GC. Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private este aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt IDS (34). Totodată, în timp ce primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a concentra până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (35). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (36). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (37).

(118)

După cum s-a explicat mai sus, există o proporție ridicată de IDS în sectorul siderurgic, care reprezintă principalul furnizor de materie primă pentru producția de TTS. Având în vedere că niciun exportator chinez de TTS nu a cooperat, nu se poate determina proporția exactă a producătorilor de TTS privați și a celor deținuți de stat. Totuși, ancheta a arătat că atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul TTS fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 5 de mai jos.

(4) Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(119)

Pe lângă faptul că exercită control asupra economiei prin calitatea de proprietar al IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (38), însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (39)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (40). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (41). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de TTS și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(120)

Mulți producători de TTS evidențiază în mod explicit pe site-urile lor web activități de consolidare a partidului, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. Ancheta a arătat că au existat activități de consolidare a partidului în cadrul mai multor producători de TTS, inclusiv Jinghua Steel Pipe Group, Kingland Group și Jiangsu Guoqiang Zinc-plating Industrial Co. Ltd. Din elementele de probă vizând un producător al produsului care face obiectul reexaminării a reieșit că astfel de activități constau, printre altele, în participarea membrilor PCC la discuții privind situația, modelul de afaceri și strategia de dezvoltare a societății, precum și privind facilitarea recrutării membrilor de partid, în prelegeri, simpozioane și alte activități educaționale despre PCC, filosofia comunistă etc., în evenimente oficiale legate de activitățile PCC etc. Mai mult, în cursul anchetei, Comisia a stabilit existența unor legături personale între producătorii de TTS și PCC, cum ar fi membri ai PCC în cadrul personalului de conducere de nivel superior sau în cadrul consiliul de administrație din mai multe societăți care fabrică TTS, inclusiv Jinghua Steel Pipe Group, Kingland Group, Fubo Group, Weifang East Steel Pipe Co. Ltd și Huludao City Steel Pipe Industrial Co. Ltd.

(121)

În sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru producția de TTS, o bună parte dintre cei mai mari producători se află în proprietatea statului. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020” (42). De exemplu, societatea chineză deținută de stat Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. (denumită în continuare „TISCO”) menționează pe site-ul său web că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (43). Baosteel este o altă întreprindere chineză importantă deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului și face parte din grupul consolidat recent China Baowu Steel Group Co. Ltd. (anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel) (44).

(122)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare [a se vedea și secțiunea 3.2.2.2 litera (a) punctul 7 de mai jos], precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (45). Astfel, prezența statului în cadrul firmelor, inclusiv al IDS, din sectorul siderurgic și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(5) Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(123)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (46).

(124)

Chiar dacă sectorul TTS este un sector specializat și chiar dacă în cursul anchetei nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului TTS, acesta beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește principala materie primă necesară pentru producția de TTS, și anume oțelul. Efectele de distorsiune ale intervenției statului asupra sectorului TTS sunt ilustrate de problema unei supracapacități majore. Raportul privind starea sectorului țevilor sudate din oțel din 2018 confirmă existența unei supracapacități importante (a se vedea citatul integral din considerentul 209) (47).

(125)

Mai mult, industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (48). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (49). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (50).

(126)

Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (51) prevede sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (52). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (53).

(127)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (54) (denumit în continuare „catalogul”) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate.

(128)

În plus, GC îndrumă dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materii prime, investiții, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin aceste mijloace, dar și prin altele, GC conduce și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (55). Problema actuală a supracapacității este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(129)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(6) Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(130)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă care este sistematică. Numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (56).

(131)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (57). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale aflate în proprietate colectivă și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de ofertare. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (58). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (59).

(132)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de TTS se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că aceste societăți sunt supuse și distorsiunilor cu efect de sus în jos care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni prin menținerea de întreprinderi insolvente pe linia de plutire și prin alocarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul TTS.

(133)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul TTS, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(7) Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(134)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (60). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (61). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (62). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(135)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul TTS nu este supus sistemului chinez de drept al muncii astfel cum a fost descris mai sus. Prin urmare, sectorul TTS este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(8) Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(136)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(137)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (63), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (64) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. Astfel, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (65).

(138)

(139)

(140)

Aceste aspecte sunt agravate și de alte norme care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (67). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale-cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(141)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(142)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la rata de referință sau sub aceasta reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(143)

(144)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este în continuare afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(145)

Nu s-a prezentat niciun element de probă din care să reiasă că sectorul TTS este scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(9) Natura sistemică a distorsiunilor descrise

(146)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.2.2.2 litera (a) punctul 1-3.2.2.2 litera (a) punctul 5, precum și în partea A raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.2.2 litera (a) punctul 6-3.2.2.2 litera (a) punctul 8 de mai sus și în partea B a raportului.

(147)

Comisia reamintește că pentru producerea de TTS este necesară o gamă largă de factori de producție. Atunci când producătorii de TTS cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(148)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale TTS pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(10) Concluzie

(149)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.2.2 litera (a) punctul 2-3.2.2.2 litera (a) punctul 9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul TTS (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Având în vedere aceste elemente și în absența oricărei cooperări din partea GC și a producătorilor-exportatori din RPC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(150)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie la punctul următor. Comisia a reamintit că nu a fost formulată nicio afirmație potrivit căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(b) Țara reprezentativă

(1) Observații generale

(151)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

—	un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar cu cel din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (68);

—	fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (69);

—	disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă;

—	în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat preferință, dacă a fost cazul, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(152)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 95 și 96, Comisia a emis la 11 mai și la 4 iunie 2020 două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale și a factorilor de producție (denumite în continuare „prima notă” și „a doua notă”). În cea de a doua notă, Comisia a informat părțile interesate cu privire la concluzia sa potrivit căreia Thailanda este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față.

(2) Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC

(153)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexicul, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut.

(154)

Nu au fost primite observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică în urma notei respective.

(3) Fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara reprezentativă

(155)

În prima notă, Comisia a precizat că a fost identificată fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia. Totuși, Malaysia a fost exclusă ca potențială țară reprezentativă deoarece a fost identificat doar un singur producător al produsului care face obiectul reexaminării, care nu avea situații financiare publicate pentru PAR.

(156)

Ulterior emiterii primei note, nu a fost primită nicio observație referitoare la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țările potențial reprezentative.

(4) Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(157)

Pentru țările avute în vedere și menționate mai sus, Comisia a verificat în continuare disponibilitatea datelor publice și, în special, a datelor financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(158)

Comisia a căutat producători de TTS cu date financiare publicate care ar putea fi utilizați pentru stabilirea unor sume nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului. Comisia a limitat căutarea la societăți care aveau situațiile contului de profit și pierdere publicate pentru PAR și care au fost profitabile în această perioadă. Mai mult, s-a acordat preferință producătorilor de TTS care aveau situațiile financiare publicate la nivel de societate și nu la un nivel consolidat pentru întregul grup respectiv. Prin urmare, cea de a doua notă a inclus doar două societăți din Thailanda și una din Turcia.

(159)

Pe baza calității și a caracterului detaliat al datelor financiare aflate la dispoziția publicului în Thailanda și Turcia și luând în considerare, de asemenea, disponibilitatea și reprezentativitatea valorilor de referință pentru factorii de producție (70), Comisia a considerat că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată.

(160)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Thailanda și a remarcat următoarele:

—

Comisia a analizat statisticile privind importurile pentru toți factorii de producție menționați în prima notă, astfel cum au fost actualizați prin cea de a doua notă, și a concluzionat că, în cursul PAR, au existat importuri pentru toți factorii de producție necesari pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării;

—	statisticile privind energia (prețuri pentru energia electrică și gazele naturale) pentru PAR au fost disponibile imediat sub formă de date furnizate de Autoritatea metropolitană pentru energie electrică și, respectiv, de Ministerul Energiei;

—	statisticile privind costurile cu forța de muncă erau disponibile pe site-ul web al Institutului Național de Statistică.

(161)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată a costurilor VAG și a profiturilor. Astfel cum s-a menționat în considerentul 96, Comisia a constatat că producătorii thailandezi Pacific Pipe Co., Ltd. și Asia Metal Co., Ltd. aveau situații financiare publicate, care au putut să fie utilizate drept substitut pentru stabilirea unei sume nedistorsionate și rezonabile a costurilor VAG și a profiturilor.

(5) Nivelul de protecție socială și a mediului

(162)

(6) Concluzie privind țara reprezentativă

(163)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. Astfel, în Thailanda existau o producție substanțială a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

(164)

În cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA la stabilirea costului nedistorsionat al majorității factorilor de producție din țara reprezentativă.

(165)

Comisia a adăugat că pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu forța de muncă din țara reprezentativă vor fi utilizate statisticile OIM și statisticile naționale, în timp ce pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu energia vor fi utilizate statisticile naționale, astfel cum au fost menționate în considerentul 160.

(166)

Comisia a inclus în calcul o valoare pentru cheltuielile generale de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru stabilirea acestei sume s-au utilizat datele financiare ale unuia dintre producătorii din cadrul Uniunii care a cooperat în cadrul anchetei privind dumpingul și care a furnizat informații specifice în acest scop (71), și anume Arcelor Mittal Tubular Products, Polonia (denumit în continuare „AMTP”). Metodologia este explicată în mod corespunzător în secțiunea 3.2.2.2 litera (e).

(167)

În final, astfel cum se menționează în cea de a doua notă, Comisia a utilizat, pentru stabilirea costurilor VAG și a profiturilor, datele financiare furnizate de societățile thailandeze selectate și enumerate în considerentul 161.

(d) Costuri și valori de referință nedistorsionate

(168)

Prin intermediul celor două note privind factorii de producție, Comisia a urmărit să stabilească o listă de factori de producție și de surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii din RPC la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție comunicată părților interesate în notele respective.

(169)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi în cadrul procedurii de reexaminare, Comisia a trebuit să se bazeze pe producătorul european AMTP pentru a stabili factorii de producție utilizați la fabricarea de TTS. Pe baza datelor strânse de la societățile chineze în cursul anchetei inițiale și a informațiilor disponibile pe site-urile web ale producătorilor chinezi de TTS, procesul de producție al acestora și materialele utilizate par să fie similare celor furnizate de AMTP.

(170)

În absența cooperării, Comisia nu a dispus de coduri tarifare mai detaliate pentru fiecare factor de producție în afara codurilor SA cu șase cifre. Codurile SA utilizate s-au potrivit în totalitate cu codurile tarifare thailandeze.

(171)

Având în vedere toate informațiile prezentate de AMTP și absența observațiilor cu privire la cele două note privind sursele pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește factorii de producție, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri tarifare, după caz:

Tabelul 1

Factori de producție a TTS

Factor de producție	Codul SA	Sursa datelor	Valoare unitară nedistorsionată
Materii prime
Produse laminate plate, din fier sau din oțeluri nealiate, cu o lățime ≥ 600 mm, în rulouri, simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, cu o grosime ≥ 4,75 mm, dar < 10 mm, nedecapate, fără modele în relief	7208 37	GTA	4,34 CNY/kg
Produse laminate plate, din fier sau din oțeluri nealiate, cu o lățime ≥ 600 mm, în rulouri, simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, cu o grosime ≥ 3 mm, dar < 4,75 mm, nedecapate, fără modele în relief	7208 38	GTA	3,96 CNY/kg
Produse laminate plate, din fier sau din oțeluri nealiate, cu o lățime ≥ 600 mm, în rulouri, simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, cu o grosime < 3 mm, nedecapate, fără modele în relief	7208 39	GTA	4,05 CNY/kg
Zinc	7901 11	GTA	20,69 CNY/kg
Acid sulfuric	2807 00	GTA	0,56 CNY/kg
Forța de muncă
Salariile forței de muncă în sectorul de producție	[nu se aplică]	A se vedea secțiunea 3.2.2.2 litera (d) punctul (2)	19,91 CNY/oră
Energie
Energia electrică	[nu se aplică]	A se vedea secțiunea 3.2.2.2 litera (d) punctul (3)	0,88 CNY/kWh
Gaze naturale	[nu se aplică]	A se vedea secțiunea 3.2.2.2 litera (d) punctul (4)	2,73 CNY/m3
Produse secundare
Deșeuri de oțel nealiat	7204 41	GTA	3,12 CNY/kg
Așchii de deșeuri de oțel nealiat	7204 41	GTA	3,12 CNY/kg
Deșeuri de zgură de oțel nealiat	7204 49	GTA	2,11 CNY/kg
Cenușă de zinc	2620 19	GTA	8,11 CNY/kg
Zinc dur	2620 11	GTA	14,74 CNY/kg

(1) Materii prime și produse secundare

(172)

Pentru a stabili prețurile nedistorsionate ale materialelor livrate la poarta fabricii producătorului, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, și luând în considerare că nu a existat niciun producător cooperant în RPC, Comisia a utilizat prețurile de import în țara reprezentativă pentru fiecare material utilizat la fabricarea de TTS de către AMTP. Comisia a verificat materiile prime utilizate care au fost raportate, produsele secundare generate și ratele de consum relevante pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(173)

Pentru toate materiile prime și produsele secundare, Comisia s-a bazat pe prețurile de import în țara reprezentativă. Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 149 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. Doar în cazul acidului sulfuric volumele excluse ale importurilor din China au fost importante, reprezentând 4,7 % din importurile totale ale țării reprezentative. Pentru toate celelalte materii prime și produse secundare, cotele relevante ale importurilor s-au situat între 0 % și 0,3 %.

(174)

În mod normal ar fi excluse și volumele importurilor în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale. Cu toate acestea, în cazul de față nu a fost înregistrat în cursul PAR niciun import de materii prime și de produse secundare din țările respective în Thailanda.

(175)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta fabricii producătorului-exportator, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxa de import a țării reprezentative, la nivelurile respective, în funcție de țara de origine a volumelor importate. Mai mult, Comisia a adăugat costurile de transport intern calculate la kg pe baza cotației livrărilor din portul Laem Chabang din Bangkok, astfel cum au fost furnizate în raportul Băncii Mondiale (72).

(2) Forța de muncă

(176)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia a utilizat statisticile OIM și statisticile naționale thailandeze aflate la dispoziția publicului, precum și informațiile de la KPMG referitoare la impozitele și taxele din Thailanda (73).

(177)

Statisticile OIM au furnizat date privind numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână de fiecare persoană angajată în industria prelucrătoare din Thailanda în cursul PAR (74).

(178)

Deși statisticile OIM au furnizat și date privind veniturile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare, Comisia a decis să consulte statistici elaborate de Institutul național de statistică din Thailanda, care au oferit informații mai detaliate despre salariile și beneficiile nesalariale din diferite sectoare economice, defalcate pe trimestre (75).

(179)

În final, Comisia a utilizat informațiile furnizate de KPMG pentru a stabili contribuțiile sociale plătite de angajator.

(180)

Folosind aceste date, Comisia a calculat un salariu orar în producție, la care s-au adăugat costuri suplimentare cu forța de muncă suportate de angajator.

(3) Energia electrică

(181)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat cotația prețului energiei electrice pentru întreprinderile comerciale, industriale și de stat disponibile pe site-ul web al Autorității metropolitane pentru energie electrică (76).

(182)

Luându-se în considerare absența cooperării din partea producătorilor chinezi, toți parametrii rămași necesari pentru calcularea prețului mediu nedistorsionat de referință al energiei electrice, precum gama de tensiune, orele de vârf/orele în afara perioadei consumului de vârf și cererea în orele de vârf, s-au bazat pe datele furnizate de AMTP.

(4) Gazele naturale

(183)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru gazele naturale, Comisia a utilizat raportul statistic al Biroului pentru politici și planificare în domeniul energiei electrice (Ministerul Energiei) (77). Raportul a acoperit întreaga PAR, însă a furnizat cifre totale pentru cantitatea și valoarea consumului de gaze naturale, nedefalcate pe tipuri de utilizator (gospodării, industrie, transport) și nici pe forme. Cu toate acestea, Comisia nu a putut identifica nicio sursă care ar permite restrângerea acestor cifre doar la industria prelucrătoare. În cadrul unui raport anual mai detaliat al Departamentului pentru dezvoltarea de energii alternative și eficiență (Ministerul Energiei) (78), datele privind consumul sunt furnizate doar în ceea ce privește volumul și, prin urmare, este imposibil să se calculeze prețul gazelor naturale pe această bază. În baza acestui din urmă raport, industria prelucrătoare a reprezentat 44 % din consumul total de gaze naturale în Thailanda în cursul PAR.

(e) Cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile

(184)

În plus față de factorii de producție prezentați pe scurt în considerentul 171 de mai sus, au fost calculate cheltuielile generale de producție. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, calculul acestor cheltuieli generale de producție s-a bazat pe raportul dintre cheltuielile generale de producție împărțite la costurile de fabricație raportate de AMTP. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(185)

Pentru costurile VAG și profituri, Comisia a utilizat datele financiare ale producătorilor thailandezi Pacific Pipe Co., Ltd. (79) și Asia Metal Co., Ltd. (80). Comisia a calculat mai întâi, pentru fiecare dintre cele două societăți, procentele costurilor VAG și ale profiturilor din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”). Apoi au fost stabilite costurile VAG și profiturile medii din țara reprezentativă (ponderate cu cifrele de afaceri ale societăților). Conturile auditate disponibile publicului aparținând acestor societăți au fost puse la dispoziția părților interesate ca anexă la cea de a doua notă.

(f) Calcularea valorii normale

(186)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs de bază la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(187)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de AMTP privind consumul fiecărui factor de producție (materii prime, forța de muncă și energia) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste volume de consum au fost înmulțite cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Thailanda, astfel cum se descrie în secțiunea (d) de mai sus.

(188)

Calculul a fost realizat separat pentru două tipuri de bază de TTS, și anume pentru țevile/tuburile negre și pentru țevile/tuburile galvanizate. Țevile/tuburile galvanizate sunt țevi/tuburi negre care au fost supuse ulterior unui proces de galvanizare, în care țeava/tubul este acoperit(ă) cu un strat de zinc. Prin urmare, fabricarea produsului galvanizat necesită un consum suplimentar de energie și de forță de muncă și utilizarea de materii suplimentare, și anume zincul și acidul sulfuric, care nu sunt deloc utilizate la fabricarea țevilor/tuburilor negre.

(189)

În al doilea rând, pentru a obține costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat procentul cheltuielilor generale de producție, determinate astfel cum se descrie în considerentul 184, la costurile de fabricație nedistorsionate.

(190)

În final, pe lângă costul de producție stabilit astfel cum se descrie în considerentul 189, Comisia a aplicat costurile VAG și profiturile din țara reprezentativă, stabilite astfel cum se explică în considerentul 185. Costurile VAG și, respectiv, profiturile, exprimate ca procent din CMV și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 4,3 % și, respectiv, 3,0 %.

(191)

Din valorile normale pentru cele două tipuri de produse, calculate astfel cum se descrie în considerentele 187-190, au fost scăzute valorile nedistorsionate ale produselor secundare, pe baza listei produselor secundare furnizate de AMTP. Valorile nedistorsionate ale produselor secundare au fost stabilite prin înmulțirea cantităților vândute în cursul PAR, astfel cum au fost raportate de AMTP, cu costurile nedistorsionate per unitate stabilite în Thailanda, astfel cum se descrie în secțiunea d) de mai sus. Ajustarea efectuată pentru anumite produse secundare (cenușă de zinc, zinc dur) a fost realizată doar în legătură cu valoarea normală stabilită pentru produsele galvanizate, având în vedere că respectivele produse secundare sunt obținute în cursul procesului de galvanizare.

(192)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național.

3.2.2.3. Prețul de export

(193)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, din prețul de export CIF au fost scăzute costurile de navlu și de asigurare (81) și costurile transportului intern din China (82). A fost stabilit un preț de export separat pentru produsele negre și pentru cele galvanizate.

3.2.2.4. Comparație și marja de dumping

(194)

Comisia a comparat, per tip de produs, valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază cu prețul de export astfel cum a fost stabilit mai sus.

(195)

Pentru anumite produse, RPC aplică doar parțial o politică de rambursare a TVA-ului la export. Pentru a se asigura că valoarea normală este exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, valoarea normală este ajustată de obicei în sus cu acea parte din TVA percepută la exportul de produs care face obiectul reexaminării care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi. Totuși, din datele statistice obținute de pe site-ul web al administrației fiscale și vamale chineze și din datele comunicate de Transcustoms (83) a reieșit că, în cursul PAR, TVA-ul perceput asupra exporturilor de TTS a fost rambursat în totalitate. Prin urmare, nu s-a aplicat nicio ajustare de TVA.

(196)

Astfel, marja de dumping medie ponderată exprimată sub forma unui procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost negativă.

3.2.2.5. Concluzie

(197)

Comisia a concluzionat că exporturile produsului care face obiectul reexaminării din China nu au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR. Cu toate acestea, volumul importurilor în cauză a fost foarte limitat, reprezentând 0,2 % din totalul importurilor în UE și 0,1 % din cota de pe piața Uniunii, și astfel prețurile au fost considerate nereprezentative. Prin urmare, Comisia a anchetat, de asemenea, probabilitatea reapariției dumpingului.

3.2.3. Probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(198)

Ulterior constatării absenței dumpingului în cursul PAR, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: existența exportului care face obiectul unui dumping către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, disponibilitatea celorlalte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

3.2.3.1. Exporturile către țări terțe

(199)

Pe baza statisticilor GTA privind importurile, Comisia a identificat în cursul perioadei anchetei de reexaminare primii cinci importatori de TTS ca mărime din RPC: Filipine, Hong Kong, Peru, Indonezia și Singapore (84). Comisia a decis să excludă Hong Kongul din analiza sa deoarece a identificat discrepanțe importante în volumele de comerț raportate între RPC și Hong Kong atunci când a comparat rapoartele GTA respective privind importurile și exporturile și pentru că Hong Kong nu pare să fie destinația finală a exporturilor din China ale produsului care face obiectul reexaminării. În ceea ce privește exporturile din China de TTS către celelalte patru piețe principale, calculele privind dumpingul au fost realizate pe baza metodologiei descrise mai jos.

(a) Valoarea normală

(200)

Pentru a evalua dumpingul din partea RPC către țări terțe, Comisia a utilizat aceeași valoare normală ca și la calcularea dumpingului privind piața Uniunii, care a fost construită după cum s-a precizat în considerentele 168-192.

(b) Prețul de export

(201)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor chinezi, prețul probabil de export către Uniune a fost estimat prin analizarea prețurilor actuale chineze de export către țările terțe, pe baza statisticilor relevante din GTA privind importurile specifice fiecărei țări.

(202)

Toate cele patru țări în cauză au raportat valoarea importurilor la nivelul CIF. Prin urmare, Comisia a ajustat prețurile raportate pentru a calcula prețul de export la nivel franco fabrică prin scăderea costurilor de navlu și de asigurare (85) și a costurilor de transport intern din China (86).

(203)

În cazul Peruului, în sursa de mai sus nu au fost furnizate costurile de navlu și de asigurare pentru livrările din RPC. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze o cotație pentru livrările RPC-Chile, care era disponibilă din aceeași sursă.

(204)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețurile de export către țările terțe la nivel franco fabrică. Când a fost posibil (87), comparația a fost efectuată per tip de produs (negru/galvanizat) și a fost stabilită o sumă de dumping medie ponderată.

(205)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național pentru exporturile din China către cele patru țări, exprimată ca procent din valorile lor CIF respective, după cum urmează:

Țara	% din importurile „mondiale” totale de produs care face obiectul anchetei din RPC	Marjă de dumping (%)
Filipine	19,3	71,7
Peru	5,3	25,6
Indonezia	4,4	21,4
Singapore	4,2	18,9

3.2.3.2. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(206)

Având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor chinezi, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant și de Huajing Industry Research Institute (88) (denumit în continuare „HIRI”), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(207)

Conform acestor două surse, capacitatea de producție din RPC depășește substanțial volumele de producție actuale și cererea internă de pe piața chineză. Cifrele furnizate în considerentele 208 și 209 de mai jos se referă la producția totală de țevi și tuburi sudate din fier și oțel. Solicitantul a estimat că aproximativ 80 % din această producție constă în „țevi și tuburi de mici dimensiuni” cu un diametru exterior mai mic sau egal cu 406,4 mm, ceea ce corespunde produsului care face obiectul reexaminării. Raportul HIRI confirmă această estimare. Deși nu se furnizează cifre exacte, în raport se precizează că „majoritatea țevilor sudate produse de industria țevilor sudate din China sunt produse cu un diametru mic și cu pereți groși”. Prin urmare, Comisia a considerat că discrepanța dintre capacitatea de producție și producția și cererea efective de pe piața chineză, astfel cum este arătată mai jos, este reprezentativă pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(208)

Conform datelor furnizate în cerere și actualizate ulterior în cursul anchetei, producția de țevi și tuburi sudate din RPC s-a ridicat la 60 de milioane de tone în cursul PAR. Raportul HIRI furnizează o cifră ușor mai scăzută, și anume 56 de milioane de tone. Mai mult, în raportul menționat se precizează că acest volum al producției depășește deja, chiar fără a se lua în considerare capacitatea neutilizată, cererea internă din RPC, care este estimată la 52,4 milioane de tone.

(209)

Potrivit solicitantului, capacitatea neutilizată de producție a produsului care face obiectul reexaminării din RPC se ridică la aproximativ 10 milioane de tone. În raportul HIRI nu se furnizează date privind capacitatea efectivă. În acesta se subliniază însă în mod clar existența unei supraproducții de țevi sudate în RPC și existența unei supracapacități importante. În raport se arată, printre altele, că „[…] odată cu dezvoltarea rapidă a industriei din China, deși cererea Chinei de țevi sudate a crescut semnificativ, rata de creștere a cererii sale este încă relativ scăzută, mai scăzută decât rata de producție a țevilor sudate, ceea ce a cauzat situația actuală a supracapacității de țevi sudate, dar nu a dus la dezvoltarea sectorului țevilor sudate. În plus, unul dintre motivele supracapacității este că unele industrii interne au cerințe mai ridicate în ceea ce privește țevile sudate, inclusiv cerințe de calitate și cerințe referitoare la diametrele și pereții țevilor. Țevile sudate chineze nu pot satisface nevoile acestor sectoare și trebuie să fie achiziționate de țări străine. De aici și situația actuală a unei cereri reduse care a exacerbat supracapacitatea internă.” (89)

(210)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce TTS în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.2.3.3. Disponibilitatea altor piețe

(211)

Există o gamă largă de măsuri de apărare comercială și alte restricții la import în vigoare împotriva exporturilor de TTS originare din RPC. Conform Global Trade Alert (90), astfel de măsuri sunt aplicate în Australia (taxe antidumping și taxe compensatorii), Canada (taxe antidumping și taxe compensatorii), Columbia (măsuri antidumping), Mexic (măsuri antidumping), Pakistan (interdicție la import), Thailanda (măsuri antidumping), Turcia (măsuri de salvgardare) și SUA (măsuri antidumping și măsurile aplicate în temeiul secțiunii 232). Măsurile respective nu doar că limitează accesul producătorilor chinezi la piețele enumerate mai sus, dar și confirmă practicile comerciale neloiale continue ale producătorilor chinezi de TTS.

(212)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune la prețuri de dumping.

3.2.3.4. Atractivitatea pieței Uniunii

(213)

Conform datelor din GTA, producătorii-exportatori chinezi au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri cu 8-21 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii chinezi decât exporturile către aproape toate celelalte țări.

(214)

Piața Uniunii este atractivă pentru producătorii chinezi și datorită dimensiunii sale, cu un consum total de peste 540 000 de tone.

3.2.3.5. Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului

(215)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, indiferent dacă a existat sau nu dumping în perioada anchetei de reexaminare, este probabil ca dumpingul chinez să reapară în UE dacă măsurile ar expira.

3.2.4. Concluzie generală privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului

(216)

Deși ancheta nu a arătat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul PAR, nu se poate concluziona că practicile tarifare neloiale ale producătorilor chinezi de TTS nu ar reapărea dacă măsurile ar expira.

(217)

De fapt, exporturile chineze către principalele țări terțe vizate de producătorii chinezi de TTS au implicat practici de dumping continue. Luând în considerare volumele substanțiale de exporturi către aceste țări (între 20 000 și 93 000 de tone, comparativ cu aproape 559 de tone exportate către Uniune), prețurile exporturilor respective sunt considerate mai reprezentative pentru a se stabili existența unor practici de dumping potențiale. De asemenea, existența unor practici tarifare neloiale continue este confirmată de mai multe măsuri de apărare comercială care sunt în vigoare împotriva exporturilor de TTS din China către alte țări.

(218)

Mai mult, Comisia a găsit alți indicatori conform cărora dumpingul ar putea reapărea dacă măsurile ar expira.

(219)

Capacitatea neutilizată din RPC este foarte importantă și depășește de peste zece ori consumul total la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Mai mult decât atât, în raportul HIRI s-a indicat că doar în perioada 2018-2019 capacitatea chineză de producție a țevilor și tuburilor sudate a crescut cu 10 milioane de tone și că se preconizează o creștere suplimentară.

(220)

În cele din urmă, date fiind atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii și faptul că alte piețe rămân închise din cauza unor măsuri de protecție, este probabil ca exporturile chineze și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(221)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

3.3. Rusia

3.3.1. Observații preliminare

(222)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Rusia au continuat, deși la niveluri semnificativ mai scăzute decât în perioada anchetei inițiale (și anume între iulie 2006 și iunie 2007). Conform statisticilor Comext (Eurostat), importurile de TTS din Rusia au reprezentat mai puțin de 2 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu peste 36 000 de tone în perioada anchetei inițiale (iulie 2006-iunie 2007). Un nivel la fel de scăzut de importuri a fost observat și în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În perioada anchetei de reexaminare, importurile de TTS din Rusia au reprezentat aproximativ 0,4 % din piața Uniunii, comparativ cu o cotă de piață de 2,7 % în perioada anchetei inițiale și de 0,7 % în perioada reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(223)

La deschiderea procedurii s-au manifestat doi producători-exportatori ruși, PAO Severstal și TMK, care și-au exprimat dorința de a coopera. Totuși, grupul TMK a informat ulterior Comisia că nu intenționează să răspundă la chestionarul destinat producătorilor-exportatori.

(224)

Mai mult, în cursul verificării încrucișate la distanță a informațiilor furnizate de PAO Severstal, care a avut loc în perioada 11-13 noiembrie 2020, Comisia a identificat deficiențe semnificative și grave în ceea ce privește raportarea vânzărilor interne ale produsului care face obiectul reexaminării. Aceste deficiențe au afectat în mod semnificativ procesul normal al anchetei în legătură cu secțiunea respectivă din răspunsul la chestionar. Mai precis, PAO Severstal a furnizat informații incorecte în ceea ce privește numărul de tranzacții raportate, cantitatea totală a vânzărilor, valoarea totală a vânzărilor și ajustările raportate pentru vânzările interne ale produsului care face obiectul reexaminării către clienți neafiliați.

(225)

La sfârșitul după-amiezii zilei de 13 noiembrie, societatea a furnizat o versiune actualizată a vânzărilor interne. Cu toate acestea, din lipsă de timp, Comisia nu a putut să verifice încrucișat versiunea revizuită și să o reconcilieze cu celelalte informații furnizate.

(226)

Mai mult, profitul raportat a fost atribuit produsului care face obiectul reexaminării și diferitelor fluxuri ale vânzărilor produsului care face obiectul reexaminării în mod proporțional cu cifra de afaceri. Acest lucru nu a fost acceptabil, întrucât profitul este direct influențat de costul de producție, care diferă între produse și tipuri de produse. Mai mult, având în vedere că erorile menționate mai sus în considerentul 224 au afectat și cifra de afaceri raportată aferentă produsului care face obiectul reexaminării, cifrele profitului ar fi trebuit, de asemenea, să fie revizuite pe baza rezultatului analizei vânzărilor interne.

(227)

Comisia a considerat că aceste deficiențe substanțiale și grave au împiedicat în mod semnificativ procesul normal de anchetă în legătură cu această secțiune a chestionarului. Prin urmare, Comisia a informat PAO Severstal despre intenția sa de a aplica datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în ceea ce privește vânzările interne și calculul valorii normale.

(228)

Având în vedere că niciun alt producător al produsului care face obiectul reexaminării din Rusia nu a cooperat și nu a furnizat un răspuns la chestionar, Comisia a informat autoritățile din Federația Rusă despre intenția sa de a aplica datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în ceea ce privește calculul valorii normale și de a-și baza constatările privind dumpingul și probabilitatea continuării și/sau a reapariției dumpingului în legătură cu toți producătorii-exportatori din Rusia pe datele disponibile.

(229)

Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(230)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările în legătură cu probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile; în special, valoarea normală a fost construită pe baza informațiilor furnizate de PAO Severstal care au fost verificate încrucișat și despre care s-a constatat că au fost raportate corect.

3.3.2. Continuarea dumpingului importurilor în perioada anchetei de reexaminare

3.3.2.1. Valoarea normală

(231)

După cum s-a menționat în considerentul 230 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, s-au utilizat informațiile transmise de producătorul rus parțial cooperant.

(232)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu ponderat de producție per NCP a produsului similar al producătorului-exportator parțial cooperant în perioada anchetei de reexaminare:

—	media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale („costurile VAG”) suportate de producătorul-exportator cooperant pentru vânzările interne de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în perioada anchetei de reexaminare; precum și

—	profitul mediu ponderat realizat de producătorul-exportator cooperant pentru vânzările interne de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în perioada anchetei de reexaminare.

(233)

În lipsa oricărui alt profit fiabil și verificat, Comisia a utilizat profitul declarat de societate, chiar dacă s-a constatat că profitul respectiv a fost incorect atribuit, astfel cum s-a explicat în considerentul 226 de mai sus. Marja de profit utilizată corespunde profitului total al societății (pentru toate produsele), astfel cum a fost raportat în conturile auditate, și a fost, prin urmare, considerată drept cea mai fiabilă valoare de referință. Mai mult, profitul corect ar fi fost în mod necesar mai mare decât cel declarat de societate. În cazul de față, având în vedere că marja de dumping, astfel cum se explică în considerentul 238 de mai jos, era deja suficient de mare pentru a confirma existența unui dumping în perioada anchetei de reexaminare, o creștere a marjei de dumping ca urmare a acestei ajustări nu este prin urmare relevantă pentru rezultatul prezentei reexaminări.

(234)

Costul de producție a fost ajustat ori de câte ori a fost considerat necesar.

3.3.2.2. Prețul de export

(235)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili prețul de export. Informațiile provenite de la singurul producător rus parțial cooperant nu au putut fi utilizate deoarece acest producător nu a exportat produsul care face obiectul reexaminării în UE în perioada anchetei de reexaminare.

(236)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică. Astfel, din prețul de export CIF au fost scăzute costurile de navlu și de asigurare (91) și costurile transportului intern din Rusia (92).

3.3.2.3. Comparație

(237)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export aferente produsului care face obiectul reexaminării la nivel franco fabrică.

(238)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național în cazul exporturilor din Rusia către UE, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 12,4 %. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.3.2.4. Concluzie

(239)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din Rusia au continuat în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere că volumul importurilor în cauză a fost foarte limitat, reprezentând 0,7 % din totalul importurilor în UE și 0,4 % din cota pieței Uniunii, Comisia a anchetat și probabilitatea reapariției dumpingului.

(240)

După informarea părților, autoritățile din Federația Rusă au susținut că probabilitatea continuării dumpingului în ceea ce-i privește pe exportatorii ruși nu poate fi stabilită în mod cert, deoarece determinarea dumpingului efectuată în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și al anchetei inițiale a fost incompatibilă cu normele OMC.

(241)

În observațiile lor, autoritățile ruse au susținut că ajustarea costului gazelor naturale, aplicată de Comisie în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și al anchetei inițiale, este incompatibilă cu articolele 2.2.1.1, 2.2.1 și 2.2 din Acordul antidumping și cu concluziile formulate în următoarele cauze din cadrul OMC: UE – Biomotorină (Argentina), Ucraina – Nitrat de amoniu și UE – Metodologii de ajustare a costurilor. Autoritățile ruse se referă în mod specific la concluziile acestui ultim raport publicat la 24 iulie 2020 (93) („raportul DS494”), și anume că presupusa intervenție din partea guvernului rus/denaturare a pieței nu a constituit o bază adecvată pentru a concluziona că registrele producătorilor-exportatori nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză.

(242)

Această observație a trebuit să fie respinsă din următoarele motive. În primul rând, constatările raportului DS494 fac obiectul unei proceduri de apel și, prin urmare, constatările grupului special nu sunt încă definitive. În al doilea rând, astfel cum se menționează în considerentul 232, în cadrul anchetei actuale Comisia a stabilit valoarea normală utilizând costul de producție al produsului similar, astfel cum a fost raportat de producătorul-exportator rus parțial cooperant în cursul perioadei anchetei de reexaminare, fără a aplica nicio ajustare a costurilor.

3.3.3. Probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(243)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: existența exportului care face obiectul unui dumping către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia și atractivitatea pieței Uniunii.

3.3.3.1. Exporturile către țări terțe

(a) Valoarea normală

(244)

Valoarea normală a fost construită astfel cum s-a explicat în considerentul 232 de mai sus.

(b) Prețul de export

(245)

Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor practicate de producătorul rus parțial cooperant pentru vânzările către alte țări terțe.

(246)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețurile medii de export către țări terțe la nivel franco fabrică. Comparația a fost efectuată per tip de produs și a fost stabilită o sumă de dumping medie ponderată.

(247)

Comparația de mai sus a arătat o marjă de dumping la nivel național în cazul exporturilor din Rusia către țări terțe, exprimată ca procent din valoarea CIF, de 4,3 %.

3.3.3.2. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia

(248)

Având în vedere cooperarea limitată din partea producătorilor-exportatori ruși, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Rusia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special a informațiilor furnizate de solicitant și de singurul producător rus parțial cooperant.

(249)

Conform informațiilor publicate în Metal Expert, furnizate de solicitant, capacitatea totală de producție a produsului care face obiectul reexaminării în Rusia depășește 8 milioane de tone. Solicitantul a estimat că producătorii ruși dispun de o capacitate neutilizată de aproximativ 1 milion de tone, care nu poate fi absorbită de piața internă. Mai mult, există cel puțin 11 producători ai produsului care face obiectul reexaminării în Rusia și unicul producător cooperant dispune, singur, de o capacitate de producție nominală care depășește consumul total de la nivelul Uniunii.

(250)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori ruși dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce TTS în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.3.3.3. Atractivitatea pieței Uniunii

(251)

Ancheta a scos la iveală faptul că producătorul-exportator rus a exportat către principalele sale piețe terțe la prețuri cu aproximativ 29 % mai mici decât prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Luând în considerare acest nivel de preț, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii ruși decât exporturile către toate celelalte țări.

(252)

Piața Uniunii este atractivă și datorită proximității sale geografice și a dimensiunii sale, cu un consum total de 541 000 de tone.

(253)

După informarea părților, autoritățile ruse au contestat punctul de vedere al Comisiei în ceea ce privește atractivitatea pieței Uniunii pentru exportatorii ruși. În opinia lor, producătorii ruși se concentrează mai mult pe piața internă în creștere și pe principalele lor piețe de export, țările CSI (94), care sunt atractive datorită absenței taxelor la import.

(254)

Comisia nu a fost de acord cu această opinie. În primul rând, astfel cum se explică în considerentele 238 și 251, prețurile de vânzare de pe piața Uniunii sunt mult mai atractive pentru producătorii ruși decât prețurile interne și prețurile de export către alte țări terțe. În al doilea rând, astfel cum au convenit chiar autoritățile ruse, absența taxelor sporește atractivitatea unei piețe de export și, prin urmare, producătorii ruși vor avea un stimulent puternic pentru a-și redirecționa exporturile către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor.

3.3.3.4. Concluzie privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului

(255)

Ancheta a indicat că importurile din Rusia au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(256)

Mai mult, în cadrul anchetei s-a dovedit că au existat practici de dumping și în ceea ce privește exporturile din Rusia către principala sa piață dintr-o țară terță.

(257)

În plus, Comisia a găsit alte elemente de probă din care reiese probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile ar expira.

(258)

Capacitatea neutilizată din Rusia este foarte importantă și depășește consumul total la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. În plus, conform informațiilor furnizate de solicitant, capacitatea de producție de TTS din Rusia a crescut cu aproximativ 1 milion de tone între 2018 și 2019.

(259)

Autoritățile ruse au contestat estimarea capacității neutilizate din Rusia, astfel cum a fost furnizată de solicitant, deoarece, în opinia lor, nu s-a luat în considerare faptul că unele instalații de producție au capacitatea și obiceiul de a fabrica alte produse decât produsul în cauză, reducând astfel semnificativ capacitatea neutilizată.

(260)

În această privință, Comisia a luat în considerare celelalte produse care pot fi fabricate pe aceeași linie de producție. Cu toate acestea, se confirmă faptul că, în Rusia, capacitatea nominală totală a produsului în cauză se situează la nivelurile estimate în considerentul 258 de mai sus. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, având în vedere atractivitatea pieței Uniunii, este probabil ca producătorii ruși să modifice gama de produse, sporindu-și capacitatea de producție a produsului care face obiectul reexaminării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(261)

În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii, astfel cum s-a demonstrat mai sus, indică probabilitatea ca exporturile din Rusia și capacitatea neutilizată să fie (re)direcționate către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(262)

În consecință, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să reapară în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

4. PREJUDICIU

4.1. Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(263)

Produsul similar a fost fabricat de 12 producători din cadrul Uniunii în perioada examinată și de 11 producători din cadrul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în înțelesul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(264)

Producția totală a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 291 704 tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, precum datele furnizate de către solicitant (95). Așa cum s-a precizat în considerentul 15, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din cadrul Uniunii, reprezentând aproximativ 40 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

4.2. Consumul la nivelul Uniunii

(265)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumelor vânzărilor din producția proprie a industriei din Uniune, destinată pieței Uniunii, și pe baza datelor privind volumele importurilor pe piața Uniunii obținute din statisticile Eurostat.

(266)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone) (96)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Consumul total la nivelul Uniunii	499 998	505 443	577 397	541 409
Indice	100	101	115	108
Sursă: Eurostat.

(267)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut. Acesta a crescut cu 15 puncte procentuale în 2018, înainte de a scădea cu 7 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare față de 2018. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

4.3. Importurile din țările în cauză

4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(268)

Comisia a stabilit volumul importurilor din țările în cauză pe baza statisticilor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentul 266.

(269)

Importurile din țările în cauză și cota lor de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață (97)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul importurilor din Rusia	1 235	883	1 732	1 912
Indice	100	72	140	155
Cota de piață a importurilor din Rusia (%)	0,25	0,17	0,30	0,35
Indice	100	71	121	143
Volumul importurilor din Belarus	18	0	0	4
Indice	100	0	0	19
Cota de piață a importurilor din Belarus (%)	0	0	0	0
Indice	100	0	0	18
Volumul importurilor din RPC	478	589	424	559
Indice	100	123	89	117
Cota de piață a importurilor din RPC (%)	0,10	0,12	0,07	0,10
Indice	100	122	77	108
Volumul importurilor din țările în cauză	1 731	1 472	2 156	2 475
Indice	100	85	125	143
Cota de piață a importurilor din țările în cauză (%)	0,35	0,29	0,37	0,45
Indice	100	84	108	132
Sursă: Eurostat.

(270)

În perioada examinată și în perioada anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză au rămas la un nivel scăzut. Deși importurile din Rusia și din RPC au crescut între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, cota de piață a acestor două țări a rămas foarte scăzută (sub 1 %), în timp ce cota de piață a importurilor din Belarus s-a situat sub 0,0033 % în perioada examinată.

4.3.2. Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor

4.3.2.1. Prețurile

(271)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor pe baza statisticilor Eurostat.

(272)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă) (98)

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Prețurile importurilor din Rusia	410,52	499,74	475,80	540,37
Indice	100	122	116	132
Prețurile importurilor din Belarus	101,65	0	0	531,43
Indice	100	0	0	523
Prețurile importurilor din RPC	1 429,16	2 562,52	1 954,28	1 515,58
Indice	100	179	137	106
Sursă: Eurostat.

(273)

În ceea ce privește importurile din Rusia, a fost observată o creștere a prețului unitar mediu între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Această evoluție a prețurilor corespunde evoluției generale a prețurilor produsului care face obiectul reexaminării (a se vedea, de asemenea, tabelele 5 și 9 de mai jos).

(274)

Având în vedere volumele foarte scăzute de importuri din RPC și Belarus, prețurile acestor importuri nu au putut fi analizate în mod concludent.

4.3.2.2. Subcotarea prețurilor

(275)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC și cantitățile foarte mici importate în Uniune din RPC, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În aceste circumstanțe, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pentru importurile din RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(1)	prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs (TTS negre sau TTS galvanizate) percepute de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; și

(2)

prețurile medii ponderate corespunzătoare pe tip de produs ale produsului care face obiectul reexaminării fabricat în RPC și vândut în restul lumii, stabilite pe o bază CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului. În lipsa altor informații, aceste costuri au fost estimate la 1 % din valoarea CIF (99).

(276)

În ceea ce privește importurile din Rusia, s-a considerat că volumul importurilor în perioada anchetei de reexaminare este suficient pentru a oferi o indicație corectă a comportamentului viitor în materie de prețuri în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, astfel cum s-a explicat în considerentul 235, Comisia a utilizat datele CIF comunicate de Eurostat pentru a stabili prețul de import. Producătorul-exportator parțial cooperant din Rusia a produs doar TTS negre, iar exporturile în Uniune, conform Eurostat, sunt compuse aproape exclusiv din TTS negre. Prin urmare, comparația a fost realizată doar pentru TTS negre. Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pentru importurile din Rusia în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(1)	prețurile de vânzare medii ponderate pentru TTS negre percepute de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; și

(2)	prețurile de import medii ponderate corespunzătoare ale TTS negre din Rusia, stabilite pe o bază CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului. În lipsa altor informații, aceste costuri au fost estimate la 1 % din valoarea CIF.

(277)

În ceea ce privește importurile din Belarus, având în vedere cantitățile foarte mici importate în Uniune, nu au putut fi stabilite prețuri de import fiabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a utilizat prețuri ale produselor care fac obiectul reexaminării fabricate în Belarus și vândute pe piețe terțe, în special în Rusia, care este principala piață de export. Astfel cum s-a explicat în considerentul 60, exporturile de TTS galvanizate au fost efectuate în cantități limitate și au prezentat o tendință incoerentă a prețurilor. Prin urmare, comparația a fost realizată doar pentru TTS negalvanizate, care includ TTS negre și alte TTS. Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(1)	prețurile de vânzare medii ponderate pentru TTS negalvanizate percepute de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; și

(2)	prețurile medii ponderate corespunzătoare ale TTS negalvanizate fabricate în Belarus și vândute în Rusia, stabilite pe o bază CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului. În lipsa altor informații, aceste costuri au fost estimate la 1 % din valoarea CIF.

(278)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada anchetei de reexaminare. Acest rezultat a indicat o marjă de subcotare medie ponderată pentru țările în cauză situată între 6,2 % și 23,5 %.

4.4. Importurile din alte țări terțe decât Rusia, Belarus și RPC

(279)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât Rusia, Belarus și RPC au provenit în principal din Turcia, India și Republica Macedonia de Nord.

(280)

Volumul (agregat) al importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe (100)

Țara		2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Turcia	Volum (tone)	76 782	105 062	147 155	151 189
	Indice	100	137	192	197
	Cota de piață (%)	15	21	25	28
	Preț mediu (EUR/tonă)	547	643	702	626
	Indice	100	117	128	114
India	Volum (tone)	59 483	51 718	53 545	48 903
	Indice	100	87	90	82
	Cota de piață (%)	12	10	9	9
	Preț mediu (EUR/tonă)	540	683	758	740
Republica Macedonia de Nord	Indice	100	126	140	137
	Volum (tone)	22 239	24 472	29 702	21 040
	Indice	100	110	134	95
	Cota de piață (%)	4	5	5	4
	Preț mediu (EUR/tonă)	494	607	626	574
	Indice	100	123	127	116
Alte țări terțe	Volum (tone)	51 179	49 700	64 076	51 956
	Indice	100	97	125	102
	Cota de piață (%)	10	10	11	10
	Preț mediu (EUR/tonă)	794	884	907	917
	Indice	100	111	114	115
Totalul pentru toate țările terțe, cu excepția țărilor în cauză	Volum (tone)	209 683	230 951	294 478	273 088
	Indice	100	110	140	130
	Cota de piață (%)	42	46	51	50
	Preț mediu (EUR/tonă)	600	700	749	698
	Indice	100	117	125	116
Sursă: Eurostat.

(281)

În perioada examinată, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Turcia au crescut semnificativ. Cota de piață a acestor importuri a crescut cu 13 puncte procentuale sau cu aproximativ 100 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Importurile din India au scăzut în perioada examinată; cu toate acestea, cota lor de piață a rămas importantă, și anume 9 %, în perioada anchetei de reexaminare. Importurile din Republica Macedonia de Nord au rămas constante și au reprezentat o cotă de piață de 4 %. Importurile totale din țări terțe, cu excepția țărilor în cauză, au crescut cu 30 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, atingând o cotă de piață de 50 % în perioada anchetei de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 42 % în 2016.

(282)

Prețurile de vânzare medii ale importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză au crescut în perioada examinată. Această tendință concordă cu tendința observată pentru importurile din țările în cauză din tabelul 4 și cu tendința prețurilor observată pentru vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii conform tabelului 9 de mai jos.

4.5. Situația economică a industriei din Uniune

4.5.1. Observații generale

(283)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(284)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune s-a recurs la eșantionare.

(285)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din cadrul Uniunii, care au fost furnizate de solicitant. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor referitoare la producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion, care au fost furnizate în răspunsurile la chestionar. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(286)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, importanța marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(287)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.5.2. Indicatori macroeconomici (101)

4.5.2.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(288)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul producției (tone)	319 525	286 386	305 907	291 704
Indice	100	90	96	91
Capacitatea de producție (tone)	804 342	803 896	799 426	791 354
Indice	100	100	99	98
Gradul de utilizare a capacității de producție (%)	40	36	38	37
Indice	100	90	96	93
Sursă: Informațiile furnizate de solicitant, informațiile furnizate de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(289)

Deși consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 puncte procentuale în perioada examinată, astfel cum se menționează în considerentul 267, volumul producției produsului similar a scăzut în cursul aceleiași perioade de la 319 525 de tone în 2016 la 291 704 tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere de 9 puncte procentuale. Prin urmare, de creșterea consumului de la nivelul Uniunii nu a beneficiat industria din Uniune.

(290)

Scăderea volumului producției este cauzată în principal de concurența tot mai mare cu care se confruntă industria din Uniune din partea importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din alte țări terțe decât țările în cauză. Astfel cum se explică în considerentele 281 și 282, volumele de importuri din țări terțe, în special din Turcia, au crescut considerabil în perioada examinată. Cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză a crescut cu 8 puncte procentuale între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Volumul total de importuri din aceste țări în perioada anchetei de reexaminare a fost de 273 088 de tone, reprezentând o cotă de piață de 50 %, în timp ce volumul total de importuri din țările în cauză în cursul aceleiași perioade a fost de doar 2 475 de tone, reprezentând o cotă de piață mai mică de 0,5 %.

(291)

Deși capacitatea de producție a rămas stabilă în perioada examinată, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 40 % la 37 %, urmând aceeași tendință ca și volumul producției.

4.5.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață

(292)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Volumul total al vânzărilor pe piața Uniunii către clienți neafiliați (tone)	288 584	273 020	280 763	265 846
Indice	100	95	97	92
Cota de piață (%)	58	54	49	49
Indice	100	94	84	85
Sursă: Informațiile furnizate de solicitant, informațiile furnizate de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(293)

Volumul vânzărilor din producția proprie a industriei din Uniune către clienți neafiliați din Uniune a urmat aceeași tendință ca și volumul producției și a scăzut în mod similar cu 8 puncte procentuale între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 58 % în 2016 la 49 % în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce corespunde unei creșteri a cotei de piață a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză, care a fost de 8 puncte procentuale.

(294)

Prin urmare, scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune și a cotei sale de piață a fost cauzată de creșterea importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză.

4.5.2.3. Creșterea economică

(295)

Deși între 2016 și perioada anchetei de reexaminare consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 8 %, volumul vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune a scăzut tot cu 8 %, ceea ce a avut ca rezultat o pierdere de cotă de piață de 9 puncte procentuale pentru industria din Uniune în perioada examinată. În consecință, industria din Uniune nu a înregistrat creștere economică în perioada examinată.

4.5.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(296)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Numărul de angajați	628	630	624	608
Indice	100	100	99	97
Productivitate (tone/angajat)	508	455	491	480
Indice	100	89	96	94
Sursă: Informațiile furnizate de solicitant, informațiile furnizate de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(297)

Numărul de angajați ai industriei din Uniune implicați în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării a scăzut cu 3 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată ca producție (tone) per angajat, a urmat aceeași tendință, scăzând cu 6 % în perioada examinată.

(298)

Scăderea numărului de angajați se datorează scăderii volumului producției, care este legată, la rândul său, de scăderea vânzărilor și a cererii de produse ale industriei din Uniune. Scăderea productivității se explică prin scăderea mai mare a volumului producției comparativ cu scăderea numărului de angajați.

4.5.2.5. Importanța marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(299)

Comisia a concluzionat în considerentul 239 că practicile de dumping din Rusia au continuat în perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, Comisia a concluzionat că există probabilitatea să reapară dumpingul din partea Belarusului și a RPC în cazul în care măsurile nu ar fi extinse.

(300)

În același timp, nivelul importurilor din țările în cauză în perioada anchetei de reexaminare a fost foarte limitat, reprezentând doar 0,45 % din consumul de la nivelul Uniunii. Prin urmare, impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost destul de limitat.

(301)

Indicatorii macroeconomici examinați mai sus arată că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare din 2008, situația economică a industriei din Uniune a rămas foarte fragilă și prejudiciată. Prin urmare, nu s-a putut constata nicio redresare în urma practicilor de dumping anterioare și industria din Uniune rămâne foarte vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

4.5.3. Indicatori microeconomici (102)

4.5.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(302)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Preț de vânzare unitar mediu în Uniune pe piața totală (EUR/tonă)	662	763	825	778
Indice	100	115	125	118
Costul de producție unitar (EUR/tonă)	731	875	913	912
Indice	100	120	125	125
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(303)

Prețurile de vânzare unitare medii ale industriei din Uniune au crescut în perioada examinată. Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare prețurile au crescut cu 18 %. Produsul care face obiectul reexaminării este un produs de bază și prețul de vânzare este influențat de prețul principalei materii prime – rulourile laminate la cald – care reprezintă mai mult de 50 % din costul de producție. Creșterea prețurilor de vânzare a urmat, într-o anumită măsură, evoluția costului producției, care a crescut cu 25 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, prețul mediu de vânzare nu a crescut la același nivel precum costul unitar de producție, care, în plus, a rămas mereu mai mare decât prețul mediu de vânzare în perioada examinată. Această tendință se datorează creșterii prețului materiilor prime și concurenței sporite din partea importurilor care pun presiune pe prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

4.5.3.2. Costurile cu forța de muncă

(304)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)	40 005	36 579	39 466	43 066
Indice	100	91	99	108
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(305)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut mai întâi, între 2016 și 2017, pentru ca apoi să crească progresiv în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare. Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 8 %.

4.5.3.3. Stocurile

(306)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Stocuri finale (tone)	20 722	12 356	14 952	17 600
Indice	100	60	72	85
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(307)

Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, stocurile industriei din Uniune au scăzut. Inițial, acestea au scăzut cu 40 %, între 2016 și 2017, pentru ca apoi să crească progresiv în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare, rămânând însă la un nivel mai scăzut decât cel din 2016. În ansamblu, stocurile au scăzut cu 15 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

4.5.3.4. Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(308)

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

	2016	2017	2018	Perioada anchetei de reexaminare
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)	–6	–5	–4	–11
Indice	–100	–76	–70	–177
Flux de numerar (EUR)	–4 874 323	2 363 932	–3 670 718	–8 123 363
Indice	–100	48	–75	–167
Investiții (EUR)	2 457 649	1 647 452	1 301 235	2 095 539
Indice	100	67	53	85
Randamentul investițiilor (%)	–18	–17	–17	–41
Indice	–100	–96	–96	–228
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(a) Profitabilitatea

(309)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(310)

În 2016, industria din Uniune a înregistrat o marjă de profit negativă, de –6 %, care a scăzut în continuare, ajungând la –11 % în perioada anchetei de reexaminare. Marja de profit negativă a industriei din Uniune înregistrată pe parcursul întregii perioade examinate se datorează faptului că nivelul costului unitar de producție a fost întotdeauna mai mare decât prețul mediu de vânzare al produsului care face obiectul reexaminării. După cum se poate observa în tabelul 9 de mai sus, în perioada anchetei de reexaminare diferența dintre costul unitar de producție și prețul mediu de vânzare a crescut și mai mult. Această situație se explică prin faptul că, întrucât produsul care face obiectul reexaminării este un produs de bază, prețul de vânzare depinde de prețul principalei materii prime (rulourile laminate la cald) și de concurența de pe piață. Se observă că, din cauza unei concurențe sporite din partea importurilor din țări terțe din perspectiva volumelor și a prețurilor scăzute, industria din Uniune nu a putut stabili prețuri de vânzare la un nivel care să îi permită să acopere cel puțin costul de producție.

(b) Fluxul de numerar

(311)

Fluxul de numerar net reprezintă capacitatea producătorilor din cadrul Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar net s-a îmbunătățit inițial în 2017, pentru ca apoi să scadă din nou în 2018 și în perioada anchetei de reexaminare, când a ajuns la –8 milioane EUR. Această scădere se explică în principal prin scăderea profitabilității, astfel cum se descrie în considerentul 310.

(312)

Investițiile au scăzut cu 15 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, ceea ce demonstrează în continuare situația financiară dificilă a industriei din Uniune. Randamentul investițiilor, care este exprimat ca profitul în procente al valorii contabile a investiților, a scăzut de la –18 % la –41 % în perioada examinată și a urmat astfel aceeași tendință ca și profitabilitatea.

4.6. Concluzie privind prejudiciul

(313)

Evoluția indicatorilor microeconomici și macroeconomici în perioada examinată a indicat că situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat. În ansamblu, tendințele tuturor indicatorilor economici s-au deteriorat în perioada examinată.

(314)

Producția și volumele vânzărilor au scăzut, ceea ce a avut un efect negativ asupra ocupării forței de muncă și a productivității, precum și asupra profitabilității. Concurența sporită și presiunile din partea prețurilor importurilor din țările terțe au deteriorat și mai mult situația în materie de profitabilitate a industriei din Uniune. Acest lucru a dus la înregistrarea unei marje de profit negative, de –11 %, de către industria din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor s-au deteriorat de asemenea, ceea ce a creat dificultăți industriei din Uniune în ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri și de a investi.

(315)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în înțelesul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada anchetei de reexaminare.

(316)

Comisia a verificat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(317)

Volumul importurilor din țările în cauză a fost foarte scăzut în perioada examinată, iar cota de piață cumulată a importurilor din aceste țări a fost de doar 0,43 % în perioada anchetei de reexaminare.

(318)

În același timp, o creștere a importurilor la prețuri mici din alte țări terțe decât țările în cauză, precum Turcia, India și Republica Macedonia de Nord, a pus o presiune puternică în materie de prețuri și de volume asupra vânzărilor industriei din Uniune. Spre exemplificare, prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune către clienți neafiliați în perioada anchetei de reexaminare a fost de 778 EUR/tonă, în timp ce prețul mediu de vânzare al produselor importate din Turcia a fost de 626 EUR/tonă și de 574 EUR/tonă pentru produsele importate din Republica Macedonia de Nord. În plus, cota de piață a importurilor din alte țări decât țările în cauză a crescut de la 42 % la 50 % între 2016 și 2019.

(319)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut să fie cauzat de importurile din țările în cauză având în vedere volumul foarte limitat al acestora.

(320)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

5. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI CAUZAT INIȚIAL DE IMPORTURILE CARE FAC OBIECTUL UNUI DUMPING DIN ȚĂRILE ÎN CAUZĂ ÎN CAZUL ABROGĂRII MĂSURILOR

(321)

Comisia a concluzionat, în considerentul 315, că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În considerentul 319, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune nu ar fi putut fi cauzat de importurile din țările în cauză. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(322)

Pentru a stabili dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, Comisia a luat în considerare următoarele elemente: (1) capacitatea neutilizată din țările în cauză și atractivitatea pieței Uniunii și (2) impactul importurilor potențiale și al nivelurilor de prețuri ale acestor importuri din țările respective asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

5.1. Capacitatea neutilizată din țările în cauză și atractivitatea pieței Uniunii

(323)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentele 78, 210 și 250, producătorii-exportatori din Belarus, RPC și Rusia dispun de capacități neutilizate semnificative, care împreună depășesc substanțial volumele de producție actuale și cererea internă din aceste țări (103), iar această capacitate neutilizată ar putea fi folosită pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în vederea exportului în Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(324)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 205 și 213, producătorii-exportatori chinezi au exportat către principalele lor piețe terțe la prețuri de dumping, care sunt în medie cu 8-21 % mai mici decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 251, s-a constatat că prețurile de export din Rusia către țări terțe sunt cu aproximativ 29 % mai mici decât prețurile producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. În sfârșit, în considerentul 82 s-a stabilit că producătorii-exportatori din Belarus au exportat către principala lor piață terță, Rusia, la prețuri cu aproximativ 5 % mai mici decât prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Prin urmare, luând în considerare nivelul de preț al exporturilor din Belarus, RPC și Rusia către alte piețe terțe, este posibil ca exportul către Uniune să fie mult mai atractiv pentru exportatorii belaruși, chinezi și ruși. În consecință, se poate preconiza în mod rezonabil că, în cazul abrogării măsurilor, producătorii-exportatori belaruși, chinezi și ruși ar începe din nou să exporte volume mari ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune. Această preconizare este întărită și de disponibilitatea unei capacități neutilizate semnificative în aceste țări.

5.2. Impactul importurilor potențiale din țările în cauză asupra situației industriei din Uniune în cazul expirării măsurilor

(325)

Astfel cum s-a explicat în secțiunea 4.3.2.2, Comisia a efectuat o analiză a subcotării prețurilor în absența măsurilor antidumping, pentru a stabili în ce mod importurile din țările în cauză ar afecta industria din Uniune în cazul abrogării măsurilor.

(326)

Comisia a observat în considerentul 278 că, pentru țările în cauză, calculul subcotării prețurilor a arătat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 6,2 % și 23,5 %.

(327)

În plus, Comisia a realizat o simulare pentru a evalua mai bine impactul probabil al importurilor din țările în cauză asupra situației financiare a industriei din Uniune. În această privință, Comisia a presupus că producătorii-exportatori din țările în cauză ar exporta în Uniune aceleași cantități ca înainte de instituirea măsurilor (și anume o cantitate cumulată de 250 559 de tone) și că consumul la nivelul Uniunii ar rămâne identic cu cel înregistrat în perioada anchetei de reexaminare (și anume de 541 409 tone). De asemenea, Comisia a presupus că 50 % din totalul importurilor din aceste țări ar afecta industria din Uniune și că restul de 50 % ar afecta importurile din alte țări terțe, deoarece cotele de piață sunt de același ordin de mărime. În cele din urmă, Comisia a presupus că industria din Uniune ar păstra aceleași prețuri de vânzare ca în perioada anchetei de reexaminare, întrucât înregistrează deja pierderi.

(328)

Rezultatul acestei simulări arată că este probabil ca industria din Uniune să piardă volume de vânzări și cotă de piață pe piața Uniunii. Ar fi afectată astfel profitabilitatea generală a industriei, care ar scădea de la –11 % la –25 %.

(329)

Aceasta este o analiză prudentă care ia în considerare faptul că prețurile medii de vânzare ale importurilor din alte țări terțe se situează sub prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune. Acest lucru înseamnă că importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză ar câștiga, cel mai probabil, mai întâi o parte din cota de piață a industriei din Uniune în detrimentul acesteia, înainte de a acapara cota de piață a exporturilor din alte țări terțe către Uniune. Profitabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora astfel și mai mult.

(330)

După informarea părților, guvernul belarus a susținut că, având în vedere că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, „în cazul în care importurile unui produs provenite din mai multe țări fac simultan obiectul unor examinări antidumping, efectele acestor importuri nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât în cazul în care […] volumul importurilor provenite din fiecare țară nu este neglijabil”, și că importurile din Belarus, RPC și Rusia au fost neglijabile în 2019, concluziile exercițiului de simulare trebuie să fie eliminate din prezentul regulament.

(331)

Comisia a observat că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază se referă la evaluarea efectelor importurilor efective asupra industriei din Uniune pentru a determina prejudiciul în cadrul unei anchete antidumping, în timp ce simularea efectuată de Comisie în considerentele 327-329 se referă la determinarea probabilității de reapariție a prejudiciului cauzat inițial de importurile din țările în cauză în cazul în care se permite expirarea măsurilor. Pentru a estima efectele potențiale ale unor astfel de importuri asupra industriei din Uniune, simularea constă într-o ipoteză conform căreia țările în cauză ar exporta aceleași cantități ca înainte de instituirea măsurilor. Aceste cantități nu au fost neglijabile (104). Prin urmare, având în vedere că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază nu se aplică în cazul simulării efectuate și că volumele potențiale ale importurilor din fiecare țară luată în considerare în simulare nu sunt neglijabile, afirmația a fost respinsă.

(332)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri care ar subcota prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria din Uniune. Prin urmare, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unui risc grav.

(333)

După informarea părților, guvernul Rusiei a susținut că nu există o legătură de cauzalitate între importurile din Rusia și situația industriei din Uniune. În acest sens, Comisia a subliniat că articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază nu impune Comisiei să efectueze o analiză a legăturii de cauzalitate dintre importurile din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Constatările potrivit cărora expirarea măsurilor ar putea duce la continuarea sau la reapariția prejudiciului sunt suficiente pentru a justifica menținerea măsurilor. Comisia a concluzionat în considerentul 332 că abrogarea măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri care ar subcota prețurile industriei din Uniune, agravând astfel prejudiciul suferit de industria din Uniune, și a demonstrat astfel probabilitatea de reapariție a prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, inclusiv din Rusia, în cazul abrogării măsurilor. În consecință, afirmația a fost respinsă.

6. INTERESUL UNIUNII

(334)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Identificarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor, ale distribuitorilor și ale utilizatorilor.

(335)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

6.1. Interesul industriei din Uniune

(336)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat, într-o mare măsură, intrarea pe piața Uniunii a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare, iar situația sa este fragilă, după cum o confirmă tendințele negative ale indicatorilor de prejudiciu.

(337)

În pofida unui volum foarte mic de importuri ale produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză, Comisia a stabilit că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor să conducă la reapariția prejudiciului cauzat inițial de importurile din aceste țări. Intrarea unor volume substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză ar cauza un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. Acest lucru ar duce la înrăutățirea situației economice deja foarte fragile a industriei din Uniune și ar amenința viabilitatea acesteia.

(338)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva țărilor în cauză este în interesul industriei din Uniune.

6.2. Interesul importatorilor neafiliați, al comercianților și al utilizatorilor

(339)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați, comercianții și utilizatorii cunoscuți. Un singur distribuitor a furnizat doar tabele completate, fără a include un răspuns în partea narativă a chestionarului.

(340)

În cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în cadrul anchetei inițiale, analiza interesului Uniunii nu a indicat existența vreunui efect negativ al măsurilor asupra importatorilor neafiliați, a comercianților sau a utilizatorilor.

(341)

Nimic nu a indicat astfel că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor neafiliați, a comercianților și a utilizatorilor, care ar depăși impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune.

(342)

După informarea părților, guvernul Rusiei a susținut că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra industriilor din aval ale UE. În acest sens, Comisia a subliniat că industriile din aval ale UE au avut posibilitatea de a participa la anchetă și de a prezenta observații cu privire la informarea părților. Comisia nu a primit observații din partea importatorilor neafiliați, a comercianților și a utilizatorilor. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

6.3. Concluzie privind interesul Uniunii

(343)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din țările în cauză.

7. MĂSURILE ANTIDUMPING

(344)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce privește continuarea dumpingului din partea Rusiei, reapariția dumpingului din Belarus și RPC, reapariția prejudiciului cauzat inițial de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și interesul Uniunii, Comisia constată că trebuie menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat din Belarus, RPC și Rusia.

(345)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din Rusia și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(346)

O societate poate cere aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (105). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, un aviz în care se anunță schimbarea denumirii va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(347)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente aplicabile importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din Belarus, RPC și Rusia. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări. Toate observațiile primite au fost examinate de către Comisie.

(348)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (106), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(349)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat, cu secțiune circulară și diametru exterior de maximum 168,3 mm, din care se exclud țevile de tipul celor utilizate pentru conductele de petrol sau gaze, burlanele de foraj și țevile de extracție de tipul celor utilizate pentru forarea puțurilor de petrol sau gaze, tuburile de precizie, precum și tuburile și țevile cu fitinguri atașate, adecvate pentru circuitele de gaze sau de lichide și utilizate la aeronavele civile, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7306 30 41, ex 7306 30 49, ex 7306 30 72 și ex 7306 30 77 (coduri TARIC 7306304120, 7306304920, 7306307280 și 7306307780) și sunt originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia.

Țara	Societatea	Taxa antidumping	Codul adițional TARIC
Republica Populară Chineză	Toate societățile	90,6 %
Rusia	TMK Group (Seversky Pipe Plant Open Joint Stock Company și Joint Stock Company Taganrog Metallurgical Works)	16,8 %	A892
	OMK Group (Open Joint Stock Company Vyksa Steel Works și Joint Stock Company Almetjvesk Pipe Plant)	10,1 %	A893
	Toate celelalte societăți	20,5 %	A999
Belarus	Toate societățile	38,1 %

(3) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 aprilie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1256/2008 al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, ca urmare a unei proceduri în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 384/96, originare din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din același regulament, originare din Ucraina, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) și a unor reexaminări intermediare în temeiul articolului 11 alineatul (3) din același regulament, și de încheiere a procedurii în ceea ce privește importurile aceluiași produs originar din Bosnia și Herțegovina și din Turcia (JO L 343, 19.12.2008, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/110 al Comisiei din 26 ianuarie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia și de încheiere a procedurii privind importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Ucraina, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 20, 27.1.2015, p. 6).

(4) JO C 166, 15.5.2019, p. 7.

(5) JO C 24, 24.1.2020, p. 17.

(6) JO C 86, 16.3.2020, p. 6.

(7) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).

(8) Țevile/tuburile galvanizate sunt țevi/tuburi negre care au fost supuse ulterior unui proces de galvanizare, în care țeava/tubul este acoperit(ă) cu un strat de zinc.

(9) http://www.gtis.com/gta/secure/default.cfm

(10) https://www.doingbusiness.org

(11) https://stats.oecd.org

(12) Pe baza setului de date de la OCDE: „International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade” (ITIC, Costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri), Belarus – Rusia: https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CIF_FOB_ITIC

(13) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2.

(14) http://www.gov.cn/zhengce/content/2017-12/01/content_5243734.htm

http://www.chinatax.gov.cn/n810341/n810755/c3377945/content.html

http://www.gov.cn:8080/gongbao/content/2019/content_5416183.htm

(15) https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/cn/Documents/tax/deloitte-cn-tax-changes-to-vat-regulations-zh-171205.pdf

(16) http://www.transcustoms.cn/index.asp

(17) https://www.globaltradealert.org

(18) https://m.huaon.com/detail/407989.html

https://m.huaon.com/detail/617918.html

(19) Astfel cum s-a stabilit în considerentele 144-152.

(20) Menționat în considerentul 82 de mai sus.

(21) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969.

(22) Raportul – capitolul 2, p. 6-7.

(23) Raportul – capitolul 2, p. 10.

(24) Disponibilă la adresa http://www.fdi.gov.cn/1800000121_39_4866_0_7.html (site accesat ultima dată la 15 iulie 2019).

(25) Raportul – capitolul 2, p. 20 și 21.

(26) Raportul – capitolul 3, p. 41, 73 și 74.

(27) Raportul – capitolul 6, p. 120 și 121.

(28) Raportul – capitolul 6, p. 122-135.

(29) Raportul – capitolul 7, p. 167-168.

(30) Raportul – capitolul 8, p. 169-170, 200 și 201.

(31) Raportul – capitolul 2, p. 15 și 16; raportul – capitolul 4, p. 50, p. 84; raportul – capitolul 5, p. 108 și 109.

(32) Raportul – capitolul 3, p. 22-24, și capitolul 5, p. 97-108.

(33) Raportul – capitolul 5, p. 104-109.

(34) Raportul – capitolul 14, p. 358: 51 % întreprinderi private și 49 % IDS în ceea ce privește producția și 44 % IDS și 56 % întreprinderi private în ceea ce privește capacitatea.

(35) Disponibil la: www.gov.cn/zhengce/content/2016-02/04/content_5039353.htm (link accesat ultima dată la 2 martie 2020), la: https://policycn.com/policy_ticker/higher-expectations-for-large-scale-steel enterprise/?iframe=1&secret=c8uthafuthefra4e (link accesat ultima dată la 2 martie 2020) și la: www.xinhuanet.com/english/2019-04/23/c_138001574.htm (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(36) Disponibil la adresele http://www.xinhuanet.com/english/2019-04/23/c_138001574.htm (link accesat ultima dată la 2 martie 2020) și http://www.jjckb.cn/2019-04/23/c_137999653.htm (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(37) Astfel cum s-a întâmplat cu fuziunea dintre întreprinderea privată Rizhao și IDS Shandong Iron and Steel din 2009. A se vedea „Beijing steel report”, p. 58, și preluarea pachetului majoritar de acțiuni ale Magang Steel de către China Baowu Steel Group în iunie 2019; a se vedea https://www.ft.com/content/a7c93fae-85bc-11e9-a028-86cea8523dc2 (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(38) Raportul – capitolul 5, p. 100 și 101.

(39) Raportul – capitolul 2, p. 26.

(40) Raportul – capitolul 2, p. 31 și 32.

(41) Disponibil la: https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link accesat ultima dată la 15 iulie 2019).

(42) Textul complet al planului este disponibil pe site-ul web al MIIT, la: http://www.miit.gov.cn/n1146295/n1652858/n1652930/n3757016/c5353943/content.html (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(43) TISCO, „Company profile”: http://en.tisco.com.cn/CompanyProfile/20151027095855836705.html (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(44) Baowu, „Company profile”: http://www.baowugroup.com/en/contents/5273/102759.html (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(45) Raportul – capitolele 14.1-14.3.

(46) Raportul – capitolul 4, p. 41, 42 și 83.

(47) Analiza sectorului țevilor sudate din oțel din China în 2018, Huajing Information Network, publicată la 5.3.2019, la: https://m.huaon.com/detail/407989.html

(48) Raportul, partea III, capitolul 14, p. 346 și următoarele.

(49) Introducere la Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice.

(50) Raportul – capitolul 14, p. 347.

(51) Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială al Republicii Populare Chineze (2016-2020), disponibil la: https://en.ndrc.gov.cn/newsrelease_8232/201612/P020191101481868235378.pdf (link accesat ultima dată la 2 martie 2020).

(52) Raportul – capitolul 14, p. 349.

(53) Raportul – capitolul 14, p. 352.

(54) Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013) emis prin Ordinul nr. 9 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă la 27 martie 2011, și modificat în conformitate cu Decizia Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă cu privire la modificarea clauzelor relevante ale Catalogului de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) emisă prin Ordinul nr. 21 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă la 16 februarie 2013.

(55) Raportul – capitolul 14, p. 375 și 376.

(56) Raportul – capitolul 6, p. 138-149.

(57) Raportul – capitolul 9, p. 216.

(58) Raportul – capitolul 9, p. 213-215.

(59) Raportul – capitolul 9, p. 209-211.

(60) Raportul – capitolul 13, p. 332-337.

(61) Raportul – capitolul 13, p. 336.

(62) Raportul – capitolul 13, p. 337-341.

(63) Raportul – capitolul 6, p. 114-117.

(64) Raportul – capitolul 6, p. 119.

(65) Raportul – capitolul 6, p. 120.

(66) A se vedea Documentul de lucru al FMI „Resolving China’s Corporate Debt Problem” (Soluționarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.

(67) Raportul – capitolul 6, p. 121, 122, 126-128 și 133-135.

(68) World Bank Open Data – Venituri medii superioare, la: https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income

(69) În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(70) În Turcia, în cursul PAR, nu au existat date privind importurile pentru un factor de producție important – principalul produs secundar (deșeuri de oțel nealiat). Mai mult, au existat restricții la export cu privire la acidul sulfuric. În Thailanda erau disponibile date privind importurile pentru toate materiile prime și produsele secundare și nu au fost identificate restricții la export/import privind niciunul dintre factorii de producție.

(71) Cifrele furnizate pentru cheltuielile generale de producție au fost verificate încrucișat de la distanță și reconciliate cu conturile societății.

(72) https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/t/thailand/THA.pdf, p. 48.

(73) https://home.kpmg/xx/en/home/insights/2011/12/thailand-other-taxes-levies.html

(74) https://www.ilo.org/shinyapps/bulkexplorer17/?lang=en&segment=indicator&id=HOW_TEMP_SEX_ECO_NB_A

(75) http://www.nso.go.th/sites/2014en/Pages/Statistical%20Themes/Population-Society/Labour/Labour-Force.aspx (trimestrele 1-4, fișier Excel – directorul aferent săptămânilor 1-19, tabelul 15).

(76) http://www.mea.or.th/en/profile/109/114 – a fost utilizat tariful orar industrial.

(77) http://www.eppo.go.th/index.php/en/en-energystatistics/energy-economy-static, tabelul 7.2.4.

(78) https://www.dede.go.th/ewt_news.php?nid=42079

(79) https://www.pacificpipe.co.th/EN/investor.html#financial_information

(80) https://asiametal.co.th/Investor/index.php?page=fin_data&lang=0

(81) Pe baza setului de date de la OCDE: „International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade” (ITIC, Costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri), China – Țările de Jos: https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CIF_FOB_ITIC

(82) Pe baza cotației livrărilor din portul Tianjin – Beijing, astfel cum a fost furnizată de Banca Mondială: https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/c/china/CHN.pdf, p. 88.

(83) http://www.transcustoms.cn/index.asp

(84) Țările sunt enumerate în funcție de volumele importurilor din RPC.

(85) Pe baza setului de date de la OCDE: „International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade” (ITIC, Costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri), China – țara în cauză: https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CIF_FOB_ITIC

(86) Pe baza cotației livrărilor din portul Tianjin – Beijing, astfel cum a fost furnizată de Banca Mondială: https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/c/china/CHN.pdf, p. 88.

(87) În cazul Peruului, codurile vamale ale țării nu permit distincția între produsele negre și cele galvanizate. Prin urmare, toate țevile/tuburile care fac obiectul reexaminării au fost considerate în cadrul calculului ca fiind un singur tip de produs.

(88) https://m.huaon.com/detail/407989.html; https://m.huaon.com/detail/617918.html

(89) Analiza sectorului țevilor sudate din oțel din 2018 din China, Huajing Information Network, publicată la 5.3.2019: https://m.huaon.com/detail/407989.html

(90) https://www.globaltradealert.org

https://www.globaltradealert.org/data_extraction

https://www.globaltradealert.org/latest/state-acts

(91) Pe baza setului de date de la OCDE: „International Transport and Insurance Costs of Merchandise Trade” (ITIC, Costurile de transport și de asigurare ale comerțului internațional de mărfuri), Rusia – Letonia: https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=CIF_FOB_ITIC#

(92) Pe baza cotației livrărilor Moscova – St Petersburg, astfel cum a fost furnizată de Banca Mondială: https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/r/russia/RUS.pdf, p. 85.

(93) European Union – Cost Adjustment Methodologies and Certain Anti-Dumping Measures on Imports from Russia (Uniunea Europeană – Metodologii de ajustare a costurilor și anumite măsuri antidumping privind importurile din Rusia), raportul grupului special din 24 iulie 2020, WT/DS494/R.

(94) Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Ucraina.

(95) Volumul producției se bazează pe datele din UE-27, având în vedere că Regatul Unit a încetat să facă parte din Uniunea Europeană de la 1 februarie 2020 și că perioada de tranziție pentru retragerea Regatului Unit s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

(96) Consumul se bazează pe datele din UE-27, fără datele referitoare la Regatul Unit.

(97) Volumul importurilor se bazează pe datele din UE-27, fără datele referitoare la Regatul Unit.

(98) Prețurile de import se bazează pe datele din UE-27, fără datele referitoare la Regatul Unit.

(99) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/566 al Comisiei din 9 aprilie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, originare din Federația Rusă, Republica Coreea și Malaysia în urma unei revizuiri efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și de închidere a anchetei privind importurile aceluiași produs originar din Republica Turcia (JO L 99, 10.4.2019, p. 9), considerentul 128.

(100) Importurile din țări terțe se bazează pe datele din UE-27, care exclud datele referitoare la Regatul Unit ca stat membru, dar includ datele referitoare la Regatul Unit ca țară terță.

(101) Indicatorii macroeconomici se bazează pe datele din UE-27, fără datele referitoare la Regatul Unit.

(102) Indicatorii microeconomici se bazează pe datele din UE-28, inclusiv Regatul Unit. Având în vedere volumul scăzut al vânzărilor înregistrat de producătorii din Uniune incluși în eșantion în Regatul Unit (aproximativ 3 % din media vânzărilor din UE ale producătorilor respectivi în cursul PAR), s-ar părea că impactul tranzacțiilor care privesc Regatul Unit este minim în ceea ce privește constatările în materie de prejudiciu, iar concluziile privind prejudiciul important nu ar fi fost, prin urmare, afectate dacă ar fi fost utilizate datele UE-27.

(103) Capacitatea neutilizată din RPC depășește de peste zece ori consumul total de la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, în timp ce singurul producător-exportator rus cooperant dispune de o capacitate de producție nominală care depășește consumul total de la nivelul Uniunii. Capacitatea neutilizată din Belarus reprezintă 9 % din consumul la nivelul Uniunii.

(104) 184 887 de tone din RPC, 36 057 de tone din Rusia și 29 615 tone din Belarus.

(105) European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.

(106) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 132

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 64 19 aprilie 2021

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/628 al Consiliului din 16 aprilie 2021 privind punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 224/2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2021/629 al Comisiei din 4 noiembrie 2020 de modificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 532/2014 și (UE) nr. 1255/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, în ceea ce privește cerințele minime detaliate pentru audit și datele care trebuie înregistrate și stocate	4
	*	Regulamentul delegat (UE) 2021/630 al Comisiei din 16 februarie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește anumite categorii de bunuri exceptate de la efectuarea controalelor oficiale la posturile de control la frontieră și de modificare a Deciziei 2007/275/CE a Comisiei ( 1 )	17
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/631 al Comisiei din 12 aprilie 2021 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Budaörsi őszibarack (IGP)]	23
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/632 al Comisiei din 13 aprilie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului privind listele cu animalele, produsele de origine animală, materialul germinativ, subprodusele de origine animală și produsele derivate, produsele compuse și fânul și paiele care fac obiectul controalelor oficiale la posturile de control la frontieră și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2007 al Comisiei și a Deciziei 2007/275/CE a Comisiei ( 1 )	24
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/633 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de glutamat monosodic originar din Republica Populară Chineză și Indonezia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului	63
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/634 al Comisiei din 15 aprilie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/404 în privința dispozițiilor tranzitorii, a rubricilor referitoare la Regatul Unit și la dependențele Guernsey, Insula Man și Jersey ale Coroanei Britanice, precum și a listei țărilor terțe autorizate pentru introducerea în Uniune a produselor lactate care trebuie supuse unui tratament specific de diminuare a riscurilor împotriva febrei aftoase ( 1 )	108
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/635 al Comisiei din 16 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului	145
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (PESC) 2021/636 a Consiliului din 16 aprilie 2021 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/798/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane	194