(1)

La 14 februarie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de extrudate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază.

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 3 ianuarie 2020 (denumită în continuare „plângerea”) de către asociația European Aluminium (denumită în continuare „reclamantul”). Reclamantul reprezenta peste 25 % din producția totală de extrudate din aluminiu a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul important rezultat din acesta.

(3)

În urma unei cereri adresate de către reclamant și susținute de elementele de probă necesare, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1215 al Comisiei (2), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Înregistrarea importurilor a încetat odată cu intrarea în vigoare a măsurilor provizorii menționate în considerentul 5.

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la data de 22 septembrie 2020, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind exactitatea calculelor, în termen de trei zile lucrătoare.

(5)

La 12 octombrie 2020, Comisia a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1428 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), o taxă antidumping provizorie la importurile de extrudate din aluminiu originare din China.

(6)

Astfel cum se menționează în considerentul 29 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”), iar examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(7)

În urma comunicării faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, mai mulți utilizatori și importatori ai produsului în cauză, mai mulți furnizori de materii prime pentru industria Uniunii, Guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) și șapte producători-exportatori chinezi și-au prezentat în scris punctele de vedere asupra constatărilor provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(8)

Aspectele aduse în discuție de părțile interesate sunt sintetizate, în măsura posibilului, în prezentul regulament. Mai multe aspecte aduse în discuție au fost, de fapt, neclare și nu s-a putut stabili întotdeauna la ce articol din regulamentul de bază se refereau. Părțile interesate au fost invitate să clarifice orice argument pe care îl consideră relevant, dacă respectivul argument nu a fost abordat în comunicarea constatărilor finale.

(9)

În urma comunicării constatărilor provizorii, alți doi importatori s-au manifestat, după ce exercițiul de eșantionare se încheiase deja. Contribuția acestora a fost luată în considerare în măsura posibilului, având în vedere că ancheta se afla în etapa procedurală.

(10)

După instituirea măsurilor provizorii, părțile interesate care au solicitat acest lucru au avut posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu Decora S.A., Vis Promotex d.o.o., Alstom S. A., O. Wilms GmbH & Co, Airoldi Metalli S.p.A (împreună cu O. Wilms GmbH, Kastens & Knauer GmbH & Co. International KG și Alpha Metall GmbH), grupul Haomei (Guangdong Haomei New Materials Co., Ltd. și Guangdong King Metal Light Alloy Technology Co., Ltd.) și Grupul PMI (Press Metal International Ltd. și Press Metal International Technology Ltd.).

(11)

Airoldi Metalli S.p.A (Airoldi) a solicitat o reuniune cu industria Uniunii, în conformitate cu articolul 6 alineatul (6) din regulamentul de bază, care nu a fost acceptată de aceasta. Ulterior, Airoldi Metalli a participat la o audiere cu consilierul-auditor din cadrul Direcției Generale Comerț (denumită în continuare „DG TRADE”), care a respins, pe baza motivelor explicate în raportul său special întocmit în acest sens, argumentul societății potrivit căruia prin comunicarea de informații insuficiente în cadrul informării prealabile prevăzute la articolul 19a din regulamentul de bază i s-a încălcat dreptul la apărare.

(12)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a contestat interpretarea articolului 19a din regulamentul de bază de către consilierul-auditor, susținând că era necesară o interpretare specifică a dispoziției respective. Cu toate acestea, ținând seama de faptul că Airoldi nu a precizat nicio altă problemă în sprijinul afirmației sale și de cerința explicită a articolului menționat de a respecta obligațiile de confidențialitate prevăzute la articolul 19, Comisia și-a menținut poziția în această privință.

(13)

Potrivit detaliilor oferite mai jos, după instituirea măsurilor provizorii au fost efectuate două verificări încrucișate suplimentare la distanță cu privire la Alstom S.A. și la Airoldi, pentru stabilirea unor aspecte esențiale în contextul unei decizii definitive. Comisia intenționa, de asemenea, să efectueze o verificare încrucișată suplimentară la distanță referitoare la un alt importator, lucru care nu a fost posibil din cauza constrângerilor acestuia.

(14)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de extrudate din aluminiu originare din China (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care acestea au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(15)

Comisia a primit observații de la mai multe părți, inclusiv din partea guvernului chinez, a producătorilor-exportatori chinezi, a importatorilor din cadrul Uniunii, a utilizatorilor, a producătorilor din cadrul Uniunii, a furnizorilor acestora și a diverse asociații reprezentative.

(16)

În urma comunicării constatărilor finale, anumite părți interesate au avut posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu dispozițiile de la punctul 5.7 din avizul de deschidere. Au avut loc audieri cu Decora S.A., Airoldi (cărora li s-au alăturat O. Wilms GmbH, Amari Metals BV și Alpha Metall GmbH), Bash-tec GmbH, STAKO Sp. z o.o. și Haomei Group. În plus, consilierul-auditor al DG Comerț a organizat o audiere pentru a se informa cu privire la aspectele semnalate de Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd.

(17)

În sprijinul unei prelungiri suplimentare a termenului de răspuns la comunicarea constatărilor finale, Airoldi a solicitat o copie în limba italiană a documentului de informare generală și a susținut că nefurnizarea documentului în limba italiană constituie o încălcare a Regulamentului nr. 1/1958 (4) coroborat cu articolele 21, 22 și 41 din Carta drepturilor fundamentale. Comisia nu a fost de acord cu această interpretare, răspunzând în scris că Airoldi a ridicat această problemă doar într-un stadiu foarte avansat al anchetei și că, până în acel moment, atât Airoldi, cât și avocații săi au utilizat cu succes și în mod continuu limba engleză, atât în comunicările scrise, cât și în cele verbale (5). Acest lucru a fost demonstrat și de schimburile numeroase avute cu Comisia pe tot parcursul cazului. Comisia a reamintit natura documentului respectiv, care nu este un regulament de punere în aplicare, și și-a confirmat poziția. Cu toate acestea, Comisia a acordat Airoldi o prelungire suplimentară, pe baza abordării sale de a utiliza toate dispozițiile din avizul de deschidere a cazului, fapt care este compatibil cu finalizarea anchetei și cu respectarea în același timp a termenelor legale. În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi a solicitat traducerea acestui document în limba italiană. Această cerere, care nu a demonstrat modul în care dreptul la apărare al Airoldi a fost afectat, nu a putut fi acceptată din motivele menționate mai sus.

(18)

La 8 februarie 2021, Comisia a transmis părților interesate o comunicare a constatărilor finale suplimentare, pentru a reflecta faptul că UE-28 a devenit UE-27. Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să revizuiască constatările cazului, inclusiv taxa antidumping definitivă, pentru a reflecta această evoluție („comunicarea constatărilor finale suplimentare”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare. Au fost primite observații din partea grupului Haomei, Airoldi și Euranimi, care s-au făcut cunoscute ca părți interesate după comunicarea constatărilor finale.

(19)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, unele părți interesate au avut posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu dispozițiile de la punctul 5.7 din avizul de deschidere. Au avut loc audieri cu grupul Haomei, Airoldi și Euranimi. În plus, la 18 februarie 2021, consilierul-auditor a organizat o audiere cu privire la aspectele semnalate de Airoldi. Cu ocazia respectivă, serviciile Comisiei au reiterat faptul că abordarea specifică urmată în cadrul prezentei anchete a fost adecvată având în vedere lipsa impactului eliminării Regatului Unit din constatări (acest aspect fiind confirmat inclusiv de industria Uniunii și necontestat de nicio parte interesată). S-a confirmat, de asemenea, faptul că în comunicarea constatărilor finale suplimentare au fost incluse explicațiile necesare pentru ca părțile interesate să se apere.

(20)

În lipsa observațiilor cu privire la eșantionare, considerentele 8-20 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(21)

În considerentul 19 din regulamentul provizoriu, Comisia a menționat eșantionul selectat inițial, format din trei grupuri de producători-exportatori cooperanți, reprezentând 28,1 % din exporturile totale. În considerentul 24 din regulamentul provizoriu, Comisia a menționat eșantionul final, format din două grupuri de producători-exportatori, ca urmare a faptului că Grupul Liaoning Zhongwang nu a transmis niciun răspuns la chestionar. Eșantionul de două grupuri reprezenta 20,9 % din totalul exporturilor.

(22)

În considerentele 206-210 din prezentul regulament, Comisia explică modul în care a stabilit nivelul modificat al importurilor totale din China pentru PA. În urma acestei modificări, nivelul estimat al importurilor de extrudate din aluminiu din China a scăzut. În consecință, eșantionul selectat inițial, format din trei grupuri de producători-exportatori cooperanți, reprezenta 45,3 %, iar eșantionul final, format din două grupuri de producători-exportatori, reprezenta 33,7 % din importurile estimate ulterior.

(23)

Alți doi producători-exportatori și-au justificat în mod corespunzător cererile de a fi incluși pe lista producătorilor-exportatori cooperanți.

(24)

După luarea în considerare a observațiilor acestora, Comisia a actualizat în consecință anexa la regulamentul provizoriu și a adăugat cele două entități pe lista producătorilor-exportatori cooperanți din anexa la prezentul regulament.

(25)

Un producător-exportator cooperant a transmis observația că este prea mic pentru a fi inclus în eșantion. Acesta a susținut că este sancționat pentru dimensiunea sa prin faptul că este supus taxei celei mai mari.

(26)

Comisia a constatat că respectivul producător-exportator nu este supus taxei celei mai mari. Taxa cea mai mare se aplică societăților care nu au cooperat în etapa inițială a anchetei și care, prin urmare, nu au fost enumerate în anexă ca societăți cooperante. Taxa pentru societățile cooperante neincluse în eșantion, cum este cazul producătorului-exportator care a formulat observația, este, în realitate, mai mică decât cea aplicabilă unuia dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion, deoarece a fost calculată ca medie ponderată a marjelor de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. În sfârșit, eșantionul producătorilor-exportatori a fost selectat în conformitate cu cerințele prevăzute în regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(27)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a afirmat că dreptul său la apărare a fost afectat de faptul că detaliile verificărilor încrucișate la distanță la producătorii din Uniune nu i-au fost puse la dispoziție. Cu toate acestea, informațiile menționate de Airoldi sunt informații comerciale confidențiale. În același mod, producătorii din Uniune nu au obținut acces la informații comerciale confidențiale din verificările încrucișate la distanță efectuate la alte părți interesate. În plus, o versiune „deschisă părților interesate” a acestor verificări încrucișate la distanță a fost pusă la dispoziția Airoldi în dosarul cauzei. Prin urmare, Comisia susține în continuare că dreptul la apărare al Airoldi a fost pe deplin respectat.

(28)

Unele părți interesate au adus în discuție elemente noi după expirarea termenului de prezentare a informațiilor factuale prevăzut în avizul de deschidere și a termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale, care fusese deja prelungit pentru părțile care au solicitat o prelungire cu până la 7 zile.

(29)

În special, Airoldi a prezentat o informare ulterioară audierii care conținea anumite afirmații referitoare la presupusul impact asupra anchetei al retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord („Regatul Unit”) din Uniunea Europeană și al încheierii perioadei de tranziție. Aceste afirmații nu au fost formulate în timpul audierii.

(30)

Această informare a fost prezentată după expirarea atât a termenului de prezentare a informațiilor factuale prevăzut în avizul de deschidere, cât și a termenului pentru prezentarea observațiilor cu privire la comunicarea constatărilor finale, care fusese deja prelungit pentru Airoldi cu șapte zile. Se reamintește faptul că nici audierile, nici informările ulterioare audierii nu pot fi utilizate pentru a prezenta informații factuale sau elemente care nu sunt încă incluse în dosar și, prin urmare, nu prelungesc termenul pentru a prezenta puncte de vedere suplimentare. Societatea a prezentat mai multe observații suplimentare care au depășit, și ele, termenele impuse și care, prin urmare, nu au putut fi luate în considerare.

(31)

Același lucru este valabil și pentru grupul Haomei, care a prezentat două seturi de observații după termenul prevăzut, dintre care unul se referă la presupusul impact asupra anchetei avut de retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) din Uniunea Europeană și la încheierea perioadei de tranziție.

(32)

În plus, întrucât Euranimi a transmis observații după expirarea termenelor necesare pentru a răspunde la informațiile comunicate, observațiile respective nu au putut fi luate în considerare în afara aspectelor referitoare la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

(33)

În ceea ce privește elementele aduse în discuție în afara termenului acordat Comisiei pentru a desfășura în mod corespunzător prezenta anchetă, Comisia observă că atât constatările din etapa provizorie, cât și cele din comunicarea constatărilor finale s-au bazat pe datele pentru UE-28, deoarece au fost făcute înainte de 1 ianuarie 2021. Termenul pentru transmiterea informațiilor factuale prevăzut în avizul de deschidere a expirat la 28 octombrie 2020, prin urmare constatările respective au fost făcute cu mult înainte de încheierea perioadei de tranziție a retragerii Regatului Unit. Acest lucru stă la baza validității constatărilor respective.

(34)

În plus, nicio parte nu a prezentat argumente în termenele legale prevăzute de anchetă care să afirme (și cu atât mai puțin care să demonstreze) că măsurile ar fi fost (sau ar fi putut să fie) semnificativ diferite dacă s-ar fi bazat pe informații care exclud Regatul Unit.

(35)

Acestea fiind spuse, Comisia a revizuit informațiile din dosar pentru a evalua dacă constatările efectuate pe baza datelor privind UE-28 ar rămâne aplicabile în contextul UE-27. În ceea ce privește o serie de aspecte ale anchetei care nu sunt menționate mai jos, constatările privind UE-28 sunt confirmate ca fiind adecvate și pentru UE-27, deoarece Comisia s-a asigurat că informațiile obținute în cursul anchetei erau reprezentative pentru Uniune inclusiv în contextul UE-27, orice eventual impact fiind minim.

(36)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi a susținut că observațiile sale privind retragerea Regatului Unit din Uniune au sosit în timp util, întrucât încheierea perioadei de tranziție și stabilirea relațiilor comerciale cu Regatul Unit au constituit un „fapt nou”. Această afirmație este dificil de conciliat cu opinia exprimată de aceeași societate, potrivit căreia „era bine cunoscut faptul că Brexitul și retragerea finală a Regatului Unit urmau să aibă loc la 1 ianuarie 2021”. În orice caz, societatea a fost în măsură să își exercite pe deplin drepturile legale de a prezenta observații cu privire la această chestiune până la 11 ianuarie 2021, termenul până la care trebuiau prezentate observațiile cu privire la comunicarea constatărilor finale. Faptul că Comisia a prelungit acest termen a fost prelungit cu șapte zile, exercitând flexibilitatea procedurală, a oferit societății o posibilitate suplimentară de a transmite observațiile în cauză. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât observațiile prin care se solicita reexaminarea anchetei la nivelul UE-27 au sosit abia la 20 ianuarie – cu mult după termenul prelungit. Prin urmare, această afirmație nu poate fi acceptată. În orice caz, Comisia a reexaminat chestiunea, astfel cum s-a descris mai sus.

(37)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Haomei a prezentat o cerere tardivă după termenul prelungit pentru transmiterea observațiilor, reiterând observațiile transmise anterior. Prin urmare, observațiile transmise tardiv nu sunt admisibile. Observațiile respective sunt, în orice caz, deja abordate în considerentele 196, 259 și 270.

(38)

Doi producători-exportatori, Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd., au formulat observații cu privire la faptul că respectivele două societăți nu au fost examinate separat de Comisie, în pofida faptului că au solicitat acest lucru și că au transmis răspunsurile la chestionar. Cele două societăți au susținut că ar trebui să li se acorde o rată a taxei de 0 %, ca urmare a faptului că au răspuns la chestionar.

(39)

În etapa regulamentului provizoriu, Comisia a declarat că urma să decidă dacă aprobă examinarea individuală în etapa definitivă a anchetei. S-a dovedit, însă, că examinarea acestor cereri ar fi complicat procedura și nu ar fi permis încheierea anchetei în termenul stabilit în regulamentul de bază. În plus, perioada suplimentară dintre etapa provizorie și cea definitivă nu a fost suficientă pentru a-i permite Comisiei să analizeze în mod corespunzător aceste cereri. Prin urmare, Comisia și-a confirmat decizia de a nu aproba nicio cerere de examinare individuală.

(40)

În urma comunicării constatărilor finale, aceiași doi producători-exportatori, Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd. și-au reiterat observațiile cu privire la neacordarea unei examinări individuale și au prezentat observații cu privire la explicația oferită de Comisie în considerentul 39. În special, aceștia au susținut că două cereri de examinare individuală nu pot fi considerate ca fiind un număr foarte mare de exportatori care ar împovăra în mod inutil sarcina Comisiei și ar împiedica finalizarea anchetei în timp util.

(41)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia examinarea cererilor suplimentare ar fi împovărătoare și nu ar permite încheierea anchetei în timp util, Comisia dorește să sublinieze că, în procesul de examinare a producătorilor incluși în eșantion, a grupului Haomei și a grupului PMI, Comisia, astfel cum se menționează în considerentul 22 din regulamentul provizoriu, a examinat patru producători-exportatori: Guangdong Haomei New Materials Co., Ltd.; Guangdong King Metal Light Alloy Technology Co., Ltd; Press Metal International Ltd. și Press Metal International Technology Ltd.

(42)

În plus, evaluarea caracterului împovărător al examinării producătorilor-exportatori suplimentari include toate aspectele acestui caz foarte complex și ține seama de restricțiile impuse de pandemia de COVID-19. Raportul audierii din 13 ianuarie 2021 al consilierului-auditor disponibil în dosarul cazului oferă mai multe detalii în această privință.

(43)

Observațiile au făcut, de asemenea, trimitere la articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază care prevede că taxa antidumping aplicată producătorilor-exportatori cooperanți nu trebuie să depășească marja de dumping medie ponderată stabilită pentru părțile incluse în eșantion. În această privință, Comisia a confirmat că această cerință este respectată și că, din acest motiv, taxa antidumping aplicată producătorilor-exportatori cooperanți este mai mică decât nivelul taxei antidumping pentru unul dintre cei doi producători-exportatori incluși în eșantion.

(44)

Un importator, Airoldi, a revenit la chestiunea suspendării anchetei, discutată în considerentele 27 și 28 din regulamentul provizoriu, care a făcut, de asemenea, obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului European și a fost respinsă de acesta. Importatorul a susținut că regulamentul de bază încalcă drepturile fundamentale ale părților (în special dreptul de a fi ascultat, dreptul la bună administrare, principiul egalității și dreptul la protecția sănătății), deoarece nu prevede suspendarea anchetei în cazuri de urgență, cum ar fi actuala pandemie.

(45)

În plus, Airoldi a susținut că regulamentul de bază, interpretat în lumina Acordului privind practicile antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”), ar fi trebuit să prevadă termene mai lungi pentru încheierea anchetei, având în vedere circumstanțele. Potrivit părții respective, regulamentul de bază este o măsură de punere în aplicare a Acordului privind PAD și, întrucât articolul 5 alineatul (10) din Acordul privind PAD prevede încheierea anchetelor într-un termen maxim de 18 luni, Uniunea Europeană ar avea dreptul de a deroga de la termenele de anchetă și de a aplica termenele menționate în Acordul privind PAD. Conform raționamentului propus, DG TRADE ar fi trebuit, de asemenea, în aplicarea articolului 57 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor („Suspendarea aplicării unui tratat în temeiul dispozițiilor sale sau prin consimțământul părților”), să solicite autorităților chineze competente acordul pentru suspendarea anchetei, având în vedere circumstanțele.

(46)

Totuși, abordarea sugerată nu era posibilă din punct de vedere juridic, deoarece ancheta actuală a fost efectuată în exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei prin regulamentul de bază. De aceea, Comisia nu poate să se abată de la termenele prevăzute în acesta. În plus, în conformitate cu jurisprudența instanțelor europene, Acordul privind PAD poate produce efecte directe numai în circumstanțe foarte limitate, care nu au fost demonstrate în acest caz, și, prin urmare, nu poate să prevaleze asupra regulamentului de bază în cazul de față.

(47)

Ca răspuns, partea interesată susține că nu este necesară o modificare legislativă pentru modificarea termenelor anchetei și, în sprijinul acestei afirmații, menționează Regulamentul delegat (UE) 2020/1173 al Comisiei (6), care modifică regulamentul de bază prin modificarea duratei de informare prealabilă de la trei la patru săptămâni. Totuși, acest precedent nu este adecvat, deoarece Comisia a adoptat Regulamentul (UE) 2020/1173 în exercitarea și în limitele competențelor care i-au fost delegate prin articolul 7 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază. În absența unei astfel de împuterniciri specifice, dispozițiile specifice din regulamentul de bază referitoare la termenele obligatorii pentru finalizarea anchetei nu pot fi modificate și nu se poate deroga de la acestea.

(48)

În plus, în ceea ce privește această afirmație, cererea de suspendare a fost, oricum, considerată disproporționată în circumstanțele actuale, întrucât serviciile Comisiei au fost în măsură să efectueze ancheta, iar părțile au participat la aceasta într-un mod semnificativ, în pofida restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Aceste presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale au fost prezentate de Airoldi inclusiv sub forma unei plângeri adresate Ombudsmanului European, care a constatat că Comisia a prelungit termenele cât mai mult posibil pentru a ține seama de dificultățile întâmpinate ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Ombudsmanul European a constatat, de asemenea, că o prelungire suplimentară a termenelor ar fi putut compromite capacitatea Comisiei de a-și îndeplini obligația de a finaliza ancheta antidumping în termenele legale obligatorii pentru aceasta. Prin urmare, Ombudsmanul European a constatat că Comisia a acționat în mod rezonabil și a închis cazul, stabilind că nu există administrare defectuoasă (7).

(49)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a reiterat afirmația conform căreia Comisia nu avea dreptate să-i respingă cererea de suspendare a anchetei. Cu toate acestea, având în vedere că nu au fost invocate argumente noi, Comisia confirmă că afirmația nu poate fi acceptată.

(50)

În continuare, importatorul a solicitat accesul la unele documente interne ale Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Solicitarea și răspunsul la aceasta intră sub incidența dispozițiilor regulamentului respectiv și, prin urmare, nu fac parte din prezenta anchetă.

(51)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a indicat că Comisia a anunțat încheierea de principiu a negocierilor pentru un acord cuprinzător privind investițiile (denumit în continuare „ACI”) între UE și China. Societatea a susținut că ancheta ar trebui amânată pentru a permite părților implicate în procedură să obțină informații mai ample cu privire la ACI și să furnizeze o contribuție scrisă adecvată cu privire la efectele acestuia asupra procedurii în curs. Întrucât ACI este un acord care vizează aspecte legate de investiții ce nu modifică și nu afectează în niciun fel aplicarea instrumentelor de apărare comercială, acest argument este irelevant și, prin urmare, nu este acceptat.

(52)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei și-a reiterat și extins argumentele în favoarea amânării anchetei, dar aceste argumente nu au modificat concluzia indicată în considerentul 51, potrivit căreia argumentele sunt irelevante. În plus, reiterarea acestui aspect de către grupul Haomei nu avea nicio relevanță pentru comunicarea constatărilor finale suplimentare și, prin urmare, a fost efectuată în afara termenelor prevăzute.

(53)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a susținut, de asemenea, că ancheta ar trebui să fie închisă, având în vedere argumentele sale solide privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate. Cu toate acestea, întrucât argumentele respective au fost respinse în prezentul regulament, Comisia a confirmat că nu există motive pentru a închide ancheta.

(54)

În lipsa observațiilor referitoare la perioada de anchetă și la perioada examinată, considerentul 29 din regulamentul provizoriu a fost confirmat.

(55)

Un producător-exportator a propus efectuarea unei evaluări a dumpingului și a prejudiciului pentru fiecare segment de piață.

(56)

Astfel cum se explică în regulamentul provizoriu, printre altele, în considerentele 43-47 și în prezenta secțiune, aceste produse din aluminiu denumite în mod obișnuit extrudate din aluminiu au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază și, prin urmare, toate sunt asimilate produsului în cauză. Deși unele extrudate pot fi utilizate doar pentru o anumită aplicație, acest lucru este rezultatul faptului că produsele respective sunt personalizate și fabricate în mod special pentru utilizarea prevăzută. Practica comercială a introdus o serie de distincții, inclusiv între aliajele dure și aliajele moi, între profilele de dimensiuni medii și profilele de dimensiuni mari, între profilele standard și profilele speciale și extrudatele care urmează să fie utilizate pentru o anumită aplicație. Ancheta a arătat că, deși sunt implicați în producerea mai multora dintre aceste categorii, numeroși producători produc în conformitate cu caracteristicile tehnice ale utilajelor lor și pe baza cerințelor diverșilor lor clienți. De asemenea, în ceea ce privește aliajele, ancheta a demonstrat că există mai multe aliaje de aluminiu și că pentru o anumită aplicație pot fi adecvate aliaje diferite. În plus, astfel cum se explică în considerentul 197 din prezentul regulament, diferite părți au susținut că piața ar trebui să fie diferențiată pe baza criteriilor menționate mai sus. Cu toate acestea, având în vedere absența unei linii de demarcație clare sau a unui criteriu de deosebire între diferitele produse, evaluarea dumpingului și a prejudiciului ar trebui realizată pentru industria Uniunii în ansamblu, asigurând comparabilitatea corespunzătoare a produselor. Prin urmare, această afirmație privind segmentarea a fost respinsă.

(57)

Un importator (Airoldi) a susținut că definiția și domeniul de aplicare al codului NC 7610 90 90 sunt imprecise și că Comisia a comis o eroare atunci când a inclus importurile încadrate la acest cod în statisticile privind importurile pentru produsul în cauză.

(58)

În primul rând, definiția unui cod NC și a produselor incluse în acesta nu intră în sfera de aplicare a prezentei anchete și nici a legislației în materie de apărare comercială, ci respectă normele de clasificare ale UE. În ceea ce privește, în schimb, includerea produselor încadrate la codul NC 7610 90 90 în prezenta anchetă, astfel cum se explică în considerentele 218-223 din regulamentul provizoriu, Comisia indicase deja că proporția produsului în cauză inclusă la acest cod ar putea fi mai mică decât cea estimată inițial de reclamanți. Acest lucru nu afectează faptul că produsul în cauză intră în prezent în special sub incidența codului menționat anterior din punctul de vedere al clasificării tarifare. Decizia finală cu privire la acest aspect este cuprinsă în analiza și concluziile prezentate în considerentele 206-210 din prezentul regulament.

(59)

Airoldi a revenit la chestiunea menționată în considerentul anterior în urma comunicării constatărilor finale. Societatea și-a reiterat argumentele și a menționat că există numeroase informații tarifare obligatorii sub codul NC în cauză. Cu toate acestea, existența unor astfel de informații tarifare obligatorii nu implică faptul că anumite importuri sub acest cod nu se încadrează în produsul în cauză. Acest aspect este analizat în continuare la punctul 4.3 „Importuri din țara în cauză”.

(60)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un utilizator (Alstom) a afirmat că, atunci când a respins cererea sa de excludere a produselor, Comisia nu a înțeles complexitatea caracteristicilor produselor importate de acesta, întrucât extrudatele din aluminiu pentru căile ferate constituie un produs cu caracteristici de bază diferite față de celelalte produse din aluminiu care fac obiectul procedurii. Acestea respectă standarde specifice și trebuie să răspundă exigențelor privind caracteristicile necesare pentru utilizarea prevăzută, printre care toleranța, microstructura, alegerea unor aliaje utilizabile, cerințele referitoare la oboseală, grosimea, încercarea, conformitatea proprietăților mecanice și soliditatea cusăturilor la extrudare, care au un impact direct asupra produsului pentru asigurarea celui mai înalt grad de siguranță a pasagerilor. Acest lucru ar fi contrar altor produse la cerere, în cazul cărora personalizarea ar viza doar solicitările referitoare la caracteristici care afectează aspectul produsului, cum ar fi lungimea, lățimea, greutatea sau finisarea [de exemplu, „tăiat la lungime”, șlefuit etc.), fără a afecta caracteristicile intrinseci ale acestuia. Conformitatea cu diferitele cerințe ale produsului ar implica o distincție între produsele specifice căilor ferate și produsele destinate altor utilizări. Ca ultimă observație, utilizatorul a susținut că, în cazurile anterioare, Comisia a exclus produse din anchetă pe baza utilizării și a procesului de producție a acestora (în special, partea se referă la măsurile privind anumite piese turnate (9) și la ancheta recent deschisă privind produsele laminate plate din aluminiu originare din China (10)].

(61)

Chiar dacă aceste afirmații ar fi justificate suficient, Comisia nu contestă complexitatea multor tipuri de extrudate din aluminiu, inclusiv a celor din sectorul feroviar, și nici faptul că diferitele tipuri de produse pot avea caracteristici, utilizări sau procese de producție specifice diferite, că este posibil ca ele să respecte standarde de produs diferite sau că interschimbabilitatea poate să nu fie universală între toate aceste tipuri. În cadrul marjei sale de apreciere, Comisia trebuie, totuși, să examineze fiecare caz în parte în funcție de specificul său și în special în raport cu criteriul esențial al posibilității ca diferitele tipuri să aibă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază. În acest caz, informațiile furnizate cu privire la specificitățile legate de tipul de produs nu au contrazis faptul că tipurile în cauză au în comun caracteristicile de bază descrise în regulamentul provizoriu, indiferent de sectorul în care sunt utilizate. În plus, atât producătorii-exportatori, cât și industria Uniunii produc și vând extrudate din aluminiu pentru a deservi sectorul feroviar. Prin urmare, extrudatele din aluminiu pentru sectorul feroviar se încadrează în sfera de aplicare a anchetei pentru care au fost evaluate aspectele legate de dumping, de prejudiciu și de interes al Uniunii. Prin urmare, afirmațiile nu au putut fi acceptate.

(62)

În ceea ce privește extrudatele pentru sectorul feroviar, doi producători-exportatori (Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd.) au solicitat, de asemenea, excluderea acestor produse din definiția produsului. Argumentele prezentate de acești producători se refereau la existența unor standarde și procese de producție specifice, mai exigente decât cele pentru aplicații generale. Astfel cum s-a explicat mai sus, produsele incluse în definiția produsului, și anume cele menționate în considerentele 38-41 din regulamentul provizoriu, au aceleași caracteristici de bază, în pofida conformității lor suplimentare cu standardele aplicabile anumitor aplicații sau sectoare.

(63)

În urma comunicării constatărilor finale, o asociație din Uniune (UNIFE), un utilizator (Alstom) și doi producători-exportatori (Jilin Qixing și Shandong Nollvetec) au reiterat punctele pe care le-au susținut pentru a sprijini excluderea extrudatelor din sectorul feroviar.

(64)

Alstom a susținut, de asemenea, că, în evaluarea cererii de excludere a produsului, Comisia nu a analizat în mod adecvat dacă a existat o relație concurențială între produse. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 61, atât producătorii-exportatori, cât și industria Uniunii produc și vând extrudate din aluminiu pentru a deservi sectorul feroviar. Prin urmare, părțile sunt în concurență unele cu altele. Ancheta a confirmat, de asemenea, impactul practicilor comerciale neloiale asupra producției de noi tipuri de produse pentru acest sector, precum și capacitatea Uniunii de a produce noi tipuri de produse în contextul unor condiții comerciale echitabile. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(65)

Alstom a susținut, de asemenea, că Comisia nu a considerat jurisprudența în mod corespunzător. În ceea ce privește cazul referitor la anumite piese turnate, Alstom a susținut că existența unui standard EN a făcut parte din justificarea excluderii produselor. În cazul de față, Alstom a susținut că Comisia nu a explicat motivul pentru care existența unui standard EN nu reprezenta un factor relevant. Astfel cum se indică în considerentul 61, Comisia nu contestă faptul că fiecare industrie utilizatoare achiziționează produse cu caracteristici specifice. Cu toate acestea, acest tip de diferențiere se aplică tuturor sectoarelor utilizatoare și se referă la cerințele tehnice ale sectorului. Din nou, existența standardelor EN în sectorul feroviar nu afectează faptul că extrudatele care intră sub incidența standardului au aceleași caracteristici de bază ca produsele pentru alte aplicații. În ceea ce privește cazul referitor la încălțăminte (11), anumite produse au fost excluse din domeniul de aplicare al anchetei, nu în ultimul rând deoarece caracteristicile de bază nu erau aceleași. Situația de față este diferită, întrucât caracteristicile de bază sunt aceleași. Pentru a da un exemplu, în cazul referitor la încălțăminte, astfel de diferențe au condus la evoluții diferite ale importurilor și prețurilor – nici măcar nu s-au formulat afirmații în acest sens. În concluzie, se confirmă că acest argument nu a putut fi acceptat.

(66)

Un alt utilizator (Carl Prinz), producător de soluții tehnologice pentru pardoseli, a susținut că, din cauza standardelor în vigoare și a toleranțelor reduse impuse, precum și a necesității unor prese specifice și a altor instrumente de fabricație în procesul de producție, produsele pe care le importă nu ar putea fi comparate cu produse importate standard și, prin urmare, ar trebui excluse din anchetă.

(67)

La fel ca în cazul utilizatorului anterior, acest argument nu a putut fi acceptat. În primul rând, atât producătorii-exportatori, cât și industria Uniunii vindeau o gamă largă de produse; cu toate acestea, împărțirea pe tipuri de produse a asigurat compararea prețurilor pentru produse comparabile. În al doilea rând, indiferent de cerințele tehnice care fac ca un anumit produs și utilizarea lui să fie foarte specifice, produsul respectiv prezintă, totuși, caracteristicile de bază ale produsului în cauză.

(68)

Un producător-exportator (Fuyao) a solicitat ca extrudatele pentru produsele accesorii pentru automobile să fie excluse din anchetă. Producătorul-exportator respectiv a susținut că Comisia nu a ținut seama de faptul că aceste extrudate sunt diferite de alte extrudate utilizate, de exemplu, în sectorul construcțiilor. În sprijinul afirmației sale, producătorul-exportator a afirmat că, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, Comisia poate ține seama de „mai mulți factori, precum, printre altele, caracteristicile fizice, tehnice și chimice ale produselor, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepția avută de consumator, canalele de distribuție, procesul de fabricație, costurile de producție și calitatea” (12). Din acest motiv, producătorul-exportator a susținut că produsele pe care le exportă ar trebui să fie excluse, întrucât servesc unei utilizări finale diferite de cele ale produselor care fac obiectul măsurilor. În plus, în sprijinul afirmației sale, producătorul-exportator a menționat și faptul că, în considerentul 41 din regulamentul provizoriu, Comisia a exclus fără explicații o serie de produse din anchetă (precum subansamblurile, tuburile și țevile sudate și kiturile de produse finite).

(69)

În ceea ce privește aceste afirmații, astfel cum se menționează în considerentul 56, deși este posibil ca anumite extrudate să fie utilizate numai într-un anumit sector al pieței pentru o anumită aplicare, acest lucru este rezultatul faptului că produsele respective sunt personalizate și fabricate în mod special pentru utilizarea prevăzută. Ancheta a arătat că nu există o linie clară de demarcație sau un criteriu de deosebire între diferitele produse, care să justifice o analiză pe segmente. Dimpotrivă, Comisia a concluzionat că cea mai adecvată abordare pentru evaluarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii este să se ia în considerare toate tipurile de produse împreună, asigurându-se, în același timp, comparabilitatea tuturor produselor comparate. În ceea ce privește excluderile menționate în considerentul 41 din regulamentul provizoriu, acestea au fost definite de reclamanți în procesul de alegere a definiției adecvate a produsului care a suferit efectele unui dumping prejudiciabil. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(70)

Un utilizator (Stako Sp. z o.o.) care importă tuburi din aluminiu în regim de suspendare tarifară autonomă pentru a fi utilizate la fabricarea rezervoarelor sub înaltă presiune a susținut că existența suspendării tarifare menționate ar necesita excluderea produselor respective din domeniul de aplicare al măsurilor. Această afirmație a fost transmisă cu mult timp după expirarea termenului de depunere a unor astfel de afirmații, și anume la 10 zile de la data avizului de deschidere. Societatea respectivă a susținut că, având în vedere faptul că produsele importate nu se fabrică în Uniune, aceste importuri, prin definiție, nu ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii și că, prin urmare, ar trebui să fie excluse.

(71)

În plus, reclamantul a identificat un producător din cadrul Uniunii care, conform afirmațiilor sale, poate și este dispus să producă și să furnizeze produsul.

(72)

În urma comunicării constatărilor finale, acest utilizator a afirmat că tuburile obținute prin deformare continuă în cauză nu puteau fi furnizate de producătorul din Uniune menționat sau de oricare alt producător din Uniune și că acestea puteau fi obținute numai din China. Prin urmare, utilizatorul a solicitat Comisiei să excludă aceste tipuri de tuburi.

(73)

European Aluminium a afirmat apoi că un alt producător din Uniune care utilizează un procedeu comparabil este în măsură să furnizeze un produs adecvat și a indicat că producătorii din Uniune sunt capabili să producă orice produs extrudat.

(74)

Comisia a observat că Stako s-a manifestat cu întârziere în cadrul anchetei și că nu era posibil să ajungă la o concluzie cu privire la utilitatea procedeului comparabil în intervalul de timp rămas. În plus, în cadrul audierii cu Stako, s-a confirmat că procesul de deformare continuă se desfășoară în Uniune.

(75)

În plus, produsele care fac obiectul suspendării tarifare au aceleași caracteristici de bază ca și produsul în cauză.

(76)

Din aceste motive, cererea de excludere nu a fost acceptată.

(77)

Un utilizator (Bi Silque S.A.) care importă profile tubulare în regim de suspendare tarifară autonomă pentru a fi utilizate la fabricarea ramelor a solicitat, de asemenea, excluderea acestor produse din domeniul de aplicare al măsurilor, deși termenul de depunere a unor astfel de cereri expirase de mult timp. Această societate a susținut că exista o lipsă de oferte pe piața Uniunii și că, prin urmare, aceste importuri ar trebui să fie excluse din definiția produsului. Un importator neafiliat a formulat, de asemenea, observații cu privire la această chestiune și a susținut afirmația.

(78)

Reclamantul a identificat, totuși, patru producători din cadrul Uniunii care pot și sunt dispuși să producă și să furnizeze astfel de produse. În cazul de față, produsele importate de acest utilizator par să aibă aceleași caracteristici de bază ca și produsul în cauză și, din acest motiv, cererea de excludere ar trebui să fie respinsă.

(79)

Un utilizator din cadrul Uniunii (Forest Group Nederland B.V.) a afirmat că furnizorul său chinez al produsului pe care îl vinde ar trebui să fie exclus din anchetă, deoarece produsele respective nu au fost vândute la prețuri de dumping. Această afirmație a fost prezentată la mult timp după expirarea termenului de depunere a unor astfel de cereri. În orice caz, afirmația pare a fi rezultatul unei neînțelegeri a procedurilor antidumping. Chiar dacă se constată că un producător-exportator nu practică dumpingul (ceea ce nu este cazul în speță, deoarece producătorul-exportator în cauză nu a cooperat în cadrul anchetei), acest lucru nu ar constitui un motiv pentru excluderea unui produs din domeniul de aplicare al anchetei. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(80)

O cerere de scutire de la plata taxelor antidumping a fost primită în numele unui producător-exportator (Match Foshan Sanshui Hardware Products Company Ltd.), care argumenta că, pentru a fi viabilă economic, societatea depinde foarte mult de exporturi și că nu a putut demonstra că nu practică dumpingul, deoarece nu a fost inclusă în eșantion. Această afirmație a fost prezentată la mult timp după expirarea termenului de depunere a unor astfel de cereri. Întrucât aceste elemente nu constituie motive de excludere, cererea ar trebui să fie respinsă.

(81)

Un importator (O. Wilms GmbH & Co) a solicitat ca produsul pe care îl importă să fie exclus din definiția produsului, deoarece necesită o finisare specială și procese îndelungate de aprobare și este vândut către Uniune la prețuri ridicate. Această afirmație a fost prezentată la mult timp după expirarea termenului de depunere a unor astfel de cereri. Întrucât aceste elemente nu constituie motive de excludere și produsul are aceleași caracteristici de bază ca și produsul în cauză, cererea ar trebui să fie respinsă.

(82)

O societate care utilizează produsul în cauză pentru a fabrica rame de fotografii în Uniune (Mavanti B.V.) a afirmat că în urma măsurilor va suferi o majorare a costurilor, ceea ce va crea un dezavantaj concurențial pentru societatea sa în raport cu produsele finite (și anume, ramele de fotografii) din China, care nu vor fi supuse taxelor antidumping. Prin urmare, acest utilizator a propus extinderea definiției produsului pentru a include și alte produse finite, cum ar fi ramele de fotografii. Această afirmație a fost prezentată la mult timp după expirarea termenului de depunere a unor astfel de cereri. Întrucât din definiția produsului sunt excluse produsele finite și nu ar fi adecvat ca ea să fie extinsă după deschiderea anchetei, nici această cerere nu poate fi acceptată.

(83)

În concluzie, Comisia a stabilit că nu există motive pentru a exclude produsele care fac obiectul cererilor de mai sus din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(84)

În urma comunicării constatărilor finale, alți doi utilizatori (Decora și Bash tec) au indicat că produsele pe care le importă ar trebui să fie excluse din anchetă din cauza caracteristicilor lor specifice, a unei aprovizionări insuficiente sau inexistente din partea producătorilor din Uniune sau a prețurilor ridicate practicate de producătorii din Uniune.

(85)

Acești utilizatori au furnizat detalii cu privire la discuțiile inițiale pe care le-au purtat cu producătorii din Uniune pentru a încerca să obțină extrudate din aluminiu de la aceștia.

(86)

European Aluminium a reiterat faptul că utilizatorii nu ar trebui să se aștepte să beneficieze în continuare de dumpingul prejudiciabil, așa cum s-a întâmplat în trecut. Asociația a subliniat, de asemenea, că extrudatele sunt efectuate la comandă și că industria Uniunii dispune de capacități neutilizate. European Aluminium a identificat producători din Uniune care pot îndeplini specificațiile necesare.

(87)

Comisia a observat că acești utilizatori se află în primele etape ale discuțiilor cu potențialii furnizori din Uniune și că utilizatorii se adaptează în prezent la existența măsurilor. Prin urmare, nu se poate concluziona că industria Uniunii nu are capacitatea sau disponibilitatea de a furniza tipurile de produs menționate anterior.

(88)

Prin urmare, Comisia își menține poziția potrivit căreia cererile de excludere a produselor acestor utilizatori nu pot fi acceptate.

(89)

Un utilizator (Mat-Inter) a susținut că definiția produsului era neclară și că ar risca ca produsele sale să fie clasificate ca produs în cauză. În pofida faptului că utilizatorul nu a furnizat un argument clar cu privire la caracteristicile produselor sale și la motivele clasificării lor incerte (inclusiv faptul că a menționat în raționamentul său subcapitolul 7904 din nomenclatura combinată, care nu face obiectul anchetei), ar trebui reamintit faptul că definiția produsului este, de asemenea, raportată în partea dispozitivă a prezentului regulament și că punerea în practică a acestuia este de competența autorităților vamale ale statului membru în care are loc importul.

(90)

Mai multe părți au adresat întrebări cu privire la încadrarea exporturilor lor în definiția produsului în cauză. Pentru a aduce clarificări și a atenua riscul de clasificare eronată, Comisia oferă detalii suplimentare cu privire la excluderile din definiția produsului, în special la „subansamblurile” și „kiturile de produse finite” descrise în considerentul 41 din regulamentul provizoriu.

(91)

Produsele care se atașează (de exemplu, prin sudură sau prin elemente de fixare) pentru a forma „subansambluri” nu fac parte din definiția produsului. Produsele sunt prezentate, de regulă, în subansambluri numai în cazul în care subansamblul este destinat să fie asamblat într-o entitate mai mare, cum ar fi un produs final sau un ansamblu, și în cazul în care există o justificare economică suficientă pentru a vinde produse în acest mod.

(92)

De asemenea, trebuie să existe o justificare economică suficientă pentru a vinde produse în „kituri de produse finite”, care cuprind toate caracteristicile esențiale ale produsului finit rezultat din asamblarea „kitului” și care sunt în mod direct pregătite și complete pentru utilizarea finală prevăzută (asamblarea acestui produs final).

(93)

Pentru a facilita clasificarea acestor produse și controlul vamal, se vor crea coduri TARIC specifice pentru cele două excluderi.

(94)

Se confirmă toate celelalte aspecte ale regulamentului provizoriu privind produsul care face obiectul anchetei, produsul în cauză, produsul similar și definiția produsului.

(95)

Mai multe părți interesate și GC au formulat observații cu privire la lipsa unor distorsiuni semnificative în China.

(96)

În observațiile lor privind regulamentul provizoriu, grupul Haomei a susținut că a furnizat elemente de probă care justifică aplicarea articolului 2 alineatul (1) din regulamentul de bază pentru calcularea valorii normale. Mai precis, grupul Haomei a negat existența unor distorsiuni semnificative pentru societățile lor și a insistat asupra faptului că au furnizat suficiente elemente de probă din care reiese că îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, demonstrând îndeosebi lipsa distorsiunilor în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, creditele și energia.

(97)

Astfel cum s-a explicat în detaliu în considerentele 77 și 79 și următoarele din regulamentul provizoriu, Comisia a reiterat faptul că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele enumerate în dispoziția respectivă, inclusiv, dar fără a se limita la costurile forței de muncă, la credite și la energie. Potrivit clarificărilor furnizate în aceleași considerente, punctul de plecare îl reprezintă existența unor distorsiuni semnificative, iar impactul acestora asupra prețurilor și a costurilor se stabilește mai degrabă la nivel național decât pentru fiecare societate, în parte. În același timp, astfel cum se menționează în considerentul 81 din regulamentul provizoriu, sursele pentru construirea valorii normale, atunci când se aplică metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) al doilea paragraf a treia liniuță, pot include costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Prin urmare, chiar dacă din elementele de probă prezentate ar fi reieșit că aceste părți nu au fost afectate de distorsiuni în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, costurile de credit și energia, ceea ce nu este cazul, acest lucru nu a afectat aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a), ca atare. În orice caz, conform explicațiilor furnizate în considerentele 82 și 83 din regulamentul provizoriu și în absența unor elemente de probă relevante suplimentare la nivel național, afirmațiile grupului Haomei privind lipsa distorsiunilor nu au fost susținute cu niciun element de probă concret și, prin urmare, se confirmă concluziile formulate în considerentele 77, 79, 81 și 83 din regulamentul provizoriu.

(98)

În al doilea rând, grupul Haomei a observat că regulamentul provizoriu critică sistemul economic chinez, face declarații generale cu privire la influența guvernului chinez asupra industriilor importante și implică faptul că planificarea făcută de autoritățile centrale și provinciale conduce la relaxarea financiară a societăților chineze prin intermediul sistemului bancar. În primul rând, grupul Haomei a subliniat că și guvernele europene acordă avantaje producătorilor europeni, de care ar trebui să se țină seama. În al doilea rând, grupul Haomei a observat că niciunul dintre factorii enumerați la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază și menționați la punctul 70 din regulamentul provizoriu nu li se aplică, deoarece grupul Haomei este pe deplin în proprietate privată și nu face obiectul niciunei forme de control sau al niciunei direcționări din partea guvernului chinez și/sau a Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). În plus, niciun membru al instituțiilor menționate nu a făcut parte din consiliile de administrație ale grupului Haomei.

(99)

În ceea ce privește primul argument, Comisia a observat în considerentul 71 din regulamentul provizoriu că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele cu efect de distorsionare enumerate în dispoziția respectivă asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare. Structura costurilor și mecanismele de formare a prețurilor pe alte piețe, inclusiv aspectele legate de sprijinul financiar generic și nejustificat, cum ar fi presupusul sprijin generic acordat în UE, nu au absolut nicio relevanță în contextul prezentei proceduri (13). În al doilea rând, conform explicațiilor oferite în considerentul 77 și următoarele și în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, ambii producători-exportatori erau eligibili pentru diferite forme de sprijin, indiferent dacă sunt entități private sau publice.

(100)

În plus, Comisia observă că argumentul invocat de grupul Haomei, potrivit căruia cele două societăți sunt libere de orice influență a guvernului sau a partidului, nu corespunde realității. În primul rând, Comisia reamintește ansamblul substanțial de elemente de probă și concluziile cuprinse în considerentele 86-90 și în secțiunile 3.2.1.3-3.2.1.5 din regulamentul provizoriu, care arată amploarea și omniprezența influenței guvernului și a PCC asupra economiei chineze, inclusiv asupra sectorului aluminiului. Nici grupul Haomei, nici alte părți interesate nu au furnizat elemente de probă care să infirme sau să compromită constatările respective. Acest lucru ar fi deja suficient pentru a respinge, chiar și din punct de vedere material, aceste argumente. În orice caz, din cercetările efectuate de Comisie rezultă că pe site-ul grupului Haomei se menționează că societatea este implicată în activități de consolidare a partidului, cum ar fi activități educaționale pentru angajați referitoare la „Considerațiile lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze în noua eră, desprinse din Constituție, constituția și regulamentele partidului, în spiritul celui de al 19-lea Congres național al Partidului Comunist Chinez, în spiritul celei de a patra sesiuni plenare a celui de-al 19-lea Comitet Central al partidului, în spiritul importantelor indicații ale lui Xi Jinping cu privire la Guangdong […]” (14). În plus, societatea se prezintă ca „o întreprindere cu dezvoltare de înaltă calitate, ghidată de eforturile de consolidare a partidului” pe site-ul Asociației Industriei Profilelor de Aluminiu Foshan Nanhai, unde grupul Haomei este descris în detaliu după cum urmează: „Haomei New Materials este ghidată de multă vreme de considerațiile lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze în noua eră, continuă să studieze în profunzime și să pună în aplicare spiritul celui de al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, înarmat cu teoria necesară; continuă să promoveze activitatea de consolidare a partidului, desfășurată de societate, și să transforme avantajele activității de consolidare a partidului în avantaje pentru dezvoltarea întreprinderii” (15). Văzute în contextul influenței guvernului și a partidului chinez, astfel cum este descrisă în detaliu în considerentele și secțiunile menționate din regulamentul provizoriu, aceste elemente de probă subminează și mai mult argumentul invocat de această parte.

(101)

În al treilea rând, producătorii-exportatori consideră că principiul legalității (16) este încălcat de constatările din considerentul 77 din regulamentul provizoriu, în care Comisia a afirmat că ambii producători erau eligibili pentru sprijin financiar, chiar dacă nu au primit niciun astfel de sprijin. Potrivit grupului Haomei, prin această declarație, Comisia inversează sarcina probei și răspunderea implicită pentru actele unei alte persoane. În ceea ce privește finanțarea de stat, acest lucru trebuie respins în totalitate, deoarece grupul Haomei ar fi considerat răspunzător pentru simplul fapt că este un grup de societăți chineze, chiar dacă acestea nu au beneficiat niciodată de finanțare și/sau subvenții publice.

(102)

Comisia reamintește că articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prevede că, atunci când evaluează existența unor distorsiuni semnificative, Comisia trebuie să ia în considerare „impactul potențial” al elementelor enumerate la articolul respectiv Constatările din secțiunea 3.2.1.8 corelate cu secțiunea 3.2.1.5 din regulamentul provizoriu arată că producătorii chinezi de aluminiu chiar au acces preferențial la finanțarea de stat și că există distorsiuni la nivel național în ceea ce privește accesul la finanțare. Prin urmare, chiar dacă grupul Haomei nu a beneficiat, de fapt, de nicio finanțare din partea statului, prezența unor astfel de distorsiuni în sector este relevantă pentru evaluarea existenței unor distorsiuni, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Comisia reamintește, de asemenea, că, indiferent dacă producătorii-exportatori au beneficiat efectiv de finanțare din partea statului, este posibil ca furnizorii acestora sau alți actori implicați pe piețele din amonte sau din aval ale fabricării produsului în cauză să fi beneficiat de acces preferențial la finanțare, ceea ce reprezintă un indicator suplimentar al faptului că prețurile sau costurile nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă. Pe această bază, afirmațiile societăților respective ar putea fi deja respinse.

(103)

Totuși, Comisia a continuat să cerceteze exactitatea afirmațiilor formulate de grupul Haomei cu privire la situația acestuia. Contrar celor afirmate de grupul Haomei, din informațiile publice a reieșit că ambele societăți au beneficiat efectiv de împrumuturi acordate, printre altele, de bănci de stat, printre care s-au numărat împrumuturi primite de la Bank of Communications și de la Guangfa Bank (17). În plus, Haomei se află în zona de înaltă tehnologie din Qingyuan, care, conform site-ului oficial al administrației orașului Qingyuan, oferă sprijin întreprinderilor situate în această zonă: „În ultimii ani, zona de înaltă tehnologie din Qingyuan a sprijinit puternic cotarea la bursă a întreprinderilor situate în zonă, răspunzând nevoilor de dezvoltare ale întreprinderilor prin canale multiple, cum ar fi sprijinul acordat prin intermediul politicilor și garanțiile de finanțare, și scurtând timpul necesar pentru prezentarea de către întreprinderi a ofertelor publice inițiale. Ulterior, aceasta va continua să cultive și să dezvolte întreprinderile aflate în jurisdicția sa, să ia măsuri multiple pentru a promova transformarea și modernizarea acestor întreprinderi, să le îmbunătățească nivelul de competitivitate și să le accelereze ritmul de dezvoltare” (18).

(104)

Comisia a constatat, de asemenea, că societatea Haomei este recunoscută drept centru tehnologic național pentru întreprinderi (19), un statut legat de anumite avantaje, cum ar fi recompensele financiare unice (20), și de politici fiscale preferențiale pentru sprijinirea inovării tehnologice în conformitate cu reglementările naționale relevante (21). În plus, în conformitate cu Măsurile de gestionare pentru recunoașterea ca centru tehnologic național pentru întreprinderi, publicate de GC, persistă o relație strânsă între stat și întreprinderile recunoscute ca centre tehnologice naționale pentru întreprinderi. Articolul 1 din documentul respectiv prevede că: „Prezentele măsuri sunt stabilite în conformitate cu Legea chineză privind progresul științei și tehnologiei, pentru a […] consolida și mai mult poziția-cheie a întreprinderilor în domeniul inovării tehnologice […].” Conform articolului 3 din același document: „Statul încurajează și sprijină întreprinderile care construiesc centre tehnologice, implică întreprinderile ca actori-cheie în inovarea tehnologică și creează un mecanism instituțional cuprinzător pentru tehnologia industrială și cercetarea și dezvoltarea desfășurate de întreprinderi. […] Statul […] acordă sprijin prin intermediul politicilor și încurajează și îndrumă întreprinderile relevante pe calea sporirii capacității acestora de stimulare a progresului tehnologic și a inovării în industrie” (22). Pe baza tuturor acestor elemente, care completează constatările privind subvențiile acordate grupului Haomei, detaliate în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, este clar că societatea a beneficiat de politici preferențiale, acces la finanțare și subvenții, toate acestea contrazicând afirmațiile societății că aceasta nu ar fi fost afectată de elementele relevante care dovedesc distorsiunile semnificative. Prin urmare, și aceste afirmații trebuie respinse, deoarece nu corespund realității.

(105)

În al patrulea rând, grupul Haomei a susținut că nu au existat argumente precise împotriva elementelor de probă furnizate în cursul anchetei cu privire la lipsa distorsiunilor. Producătorii-exportatori susțin că secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.10 din regulament au evaluat China, în ansamblu, fără trimiteri specifice la grupul Haomei. Potrivit grupului Haomei, această situație constituie o încălcare a drepturilor sale la apărare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, referitor la dreptul la un proces echitabil, și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, și o lipsă gravă de motivare în conformitate cu principiul general al eficacității și cu articolul 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(106)

Comisia a reamintit că, contrar acestor afirmații, constatările privind distorsiunile se bazează pe un ansamblu substanțial de elemente de probă și pe o evaluare juridică, astfel cum se detaliază în secțiunea 3.2.1 din regulamentul provizoriu. Producătorii-exportatori și toate părțile au avut, de la deschiderea procedurii, numeroase ocazii de a prezenta argumente și elemente de probă cu privire la existența sau impactul distorsiunilor semnificative din China la nivel național și/sau cu privire la faptul că costurile lor interne nu sunt distorsionate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf a treia liniuță. Cei doi producători-exportatori au profitat de această posibilitate, prezentând observații cu privire la aceste aspecte, care fac obiectul prezentei evaluări. Astfel cum s-a explicat în prezenta secțiune, în afara unor declarații generale nefondate sau neadevărate, cele două societăți nu au prezentat niciun element de probă substanțial care să arate că nu există distorsiuni la nivel național și/sau că unul sau mai mulți factori specifici de producție nu au fost distorsionați în cazul lor. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(107)

În al cincilea rând, aceiași doi producători-exportatori au susținut că subvențiile raportate, care sunt menționate în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, au fost recompense primite de grupul Haomei pentru punerea în aplicare a unor îmbunătățiri ecologice și tehnologice. Aceștia au susținut, de asemenea, că, în comparație cu veniturile societăților, cuantumurile acestor subvenții au fost neglijabile, și anume aproximativ 1 milion EUR, comparativ cu venituri de aproximativ 330 de milioane EUR. Grupul Haomei a reiterat faptul că recompensele care i-au fost acordate nu numai că trebuie să fie evaluate luând în considerare valoarea lor limitată, ci, mai presus de toate, trebuie să fie corelate cu stimulente similare acordate industriilor europene, în cadrul unei analize comparative menite să evalueze dacă acestea ar trebui considerate a fi distorsiuni semnificative sau nu. În plus, mențiunea din prospectul ofertei publice inițiale, potrivit căreia lipsa subvențiilor ar avea un impact asupra fluxului de lichidități și a profitului din exploatare ale întreprinderii, astfel cum se citează în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, reprezintă o clauză standard pe care societățile chineze care efectuează o ofertă publică inițială trebuie să o includă în documentele destinate potențialilor subscriitori, în conformitate cu legile și reglementările chineze.

(108)

Comisia a reamintit că, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 102, articolul 2 alineatul (6a) este aplicabil în cazul în care Comisia stabilește existența și impactul distorsiunilor în țara exportatoare la nivel național. Prin urmare, această afirmație ar putea fi deja respinsă pe această bază. Totuși, Comisia observă că elementele suplimentare detaliate în considerentele 103 și 104 din prezentul regulament arată că această societate beneficiază de politici preferențiale și de acces preferențial la finanțare și, prin urmare, afirmația nici nu reflectă adevărul. În ceea ce privește amploarea avantajului, nu există nicio cerință ca dimensiunea beneficiilor financiare enumerate de producătorii-exportatori să fie analizată de Comisie. În orice caz, conform detaliilor menționate în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, aceste transferuri reprezintă un procent apreciabil din profitul societății și, conform propriei declarații a acesteia, absența subvențiilor guvernamentale în viitor ar putea avea un impact asupra fluxului de lichidități și a profitului din exploatare ale societății. Prin urmare, și această afirmație este nefondată, întrucât nu corespunde realității situației. În ultimul rând, astfel cum s-a explicat și în considerentul 99 din prezentul regulament, comparația cu situația societăților europene este complet irelevantă din punct de vedere juridic, având în vedere articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pe lângă faptul că este generică și nu este susținută de niciun element de probă.

(109)

GC a prezentat o serie de observații cu privire la regulamentul provizoriu. În primul rând, în ceea ce privește Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze (23) (denumit în continuare „raportul”), GC a susținut că un document de lucru al serviciilor Comisiei nu este adecvat pentru dovedirea unor distorsiuni. Acest lucru se datorează faptului că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a întocmi un raport privind existența unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. Totuși, potrivit GC, un document de lucru al serviciilor Comisiei nu îndeplinește această cerință, deoarece nu există dovezi care să indice că documentul a fost aprobat sau avizat de Comisie la data publicării sau ulterior. Prin urmare, GC a susținut că există îndoieli serioase cu privire la posibilitatea ca acest document să fie considerat poziția oficială a Comisiei și ca statutul său juridic să îndeplinească cerința prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază privind întocmirea, publicarea și actualizarea rapoartelor de către Comisie. GC a reamintit în continuare că în răspunsul Comisiei la o întrebare similară în cazul de antidumping privind foile din oțel inoxidabil laminate la cald nu s-a specificat dacă un astfel de document de lucru ar putea reprezenta poziția oficială a UE și nu s-a clarificat natura juridică a acestuia.

(110)

Comisia a precizat că articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază nu prevede un format specific pentru rapoartele privind distorsiunile semnificative și nici nu definește un canal de publicare. Comisia a reamintit că raportul este un document tehnic bazat pe fapte, utilizat doar în contextul anchetelor în materie de apărare comercială. Prin urmare, raportul este emis corespunzător sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, deoarece are un caracter pur descriptiv și nu exprimă puncte de vedere, preferințe sau aprecieri cu caracter politic. Acest lucru nu îi afectează conținutul, și anume sursele obiective de informații referitoare la existența unor distorsiuni semnificative în economia chineză, relevante în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază.

(111)

Comisia a remarcat, în continuare, că sursele obiective de informații cuprinse în raport pot fi utilizate ca elemente de probă relevante în constatările Comisiei din cadrul anchetelor antidumping în contextul aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, împreună cu orice alte elemente relevante și elemente de probă care nu sunt incluse în raport. Existența unui raport referitor la o țară sau la un sector nu este o cerință legală pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ceea ce contează în acest sens este existența unor elemente de probă fiabile, indiferent dacă acestea sunt cuprinse într-un raport de țară sau într-un raport sectorial ori în alt document, atât timp cât acestea sunt relevante pentru constatările privind existența unor distorsiuni semnificative. Prin urmare, și din acest punct de vedere, natura și forma raportului nu sunt relevante pentru constatările efective privind distorsiunile semnificative formulate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(112)

În cadrul prezentei anchete, raportul, inclusiv elementele de probă cuprinse în acesta, face parte din probele de la dosar care justifică aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Comisia a utilizat elemente de probă suplimentare substanțiale specifice anchetei, precum și afirmațiile prezentate de părți care nu sunt incluse în raport. Un aspect important este faptul că GC nu a furnizat niciun element de probă din care să reiasă că informațiile din raport nu sunt valabile sau că nu sunt aplicabile în cadrul prezentei anchete. În orice caz, Comisia reamintește că existența unui raport de țară nu este o condiție necesară pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Ceea ce contează pentru aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt constatările că distorsiunile semnificative sunt relevante în cazul respectiv, lucru valabil în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(113)

În al doilea rând, GC a susținut că raportul privind China prezintă grave deficiențe de fapt și de drept prin conținutul său și prin modul în care este utilizat. Potrivit GC, conținutul este nereprezentativ și unilateral și nu are legătură cu realitatea. În documentul de lucru, avantajele concurențiale legitime ale societăților chineze și diferențele instituționale firești dintre China și Europa au fost folosite ca bază pentru stabilirea unor distorsiuni semnificative ale pieței. În plus, GC a susținut că, prin acceptarea cererii de anchetă prezentate de industriile naționale pe baza raportului de țară, Comisia a oferit industriei sale avantaje necuvenite, ceea ce echivalează cu pronunțarea unei hotărâri înainte de proces. În plus, GC a susținut că înlocuirea anchetelor cu rapoarte nu este conformă cu spiritul juridic fundamental al echității și justiției.

(114)

Ca răspuns la afirmația privind deficiențele de fapt din raportul de țară, Comisia a precizat că raportul de țară este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează. De la publicarea raportului, în decembrie 2017, și până în prezent, GC s-a abținut de la prezentarea unor astfel de obiecții sau observații privind conținutul și elementele de probă cuprinse în acesta.

(115)

În ceea ce privește argumentul prin care GC sugerează că emiterea unui raport de țară a înlocuit ancheta efectivă, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), în cazul în care consideră că elementele de probă prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente, Comisia poate deschide ancheta pe această bază. Totuși, stabilirea existenței efective și a impactului distorsiunilor semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) au loc în momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau finale rezultate în urma unei anchete. Existența și impactul distorsiunilor semnificative nu sunt confirmate în etapa de deschidere, astfel cum a susținut GC, ci numai după o anchetă aprofundată; prin urmare, acest argument este respins.

(116)

În al treilea rând, GC a formulat observația că Comisia a emis documente de lucru ale serviciilor doar pentru câteva țări anume, ceea ce a fost suficient pentru a genera preocupări legate de clauza națiunii celei mai favorizate și de tratamentul național (denumit în continuare „TN”). În ceea ce privește clauza națiunii celei mai favorizate, indiferent dacă serviciile Comisiei au în vedere sau nu elaborarea unor documente similare pentru alte țări, până în prezent, acestea au elaborat documente doar cu privire la piața Chinei și la cea a Rusiei. În plus, GC a susținut că Comisia nu a publicat niciodată un standard clar și previzibil pentru alegerea țărilor sau a sectoarelor pentru care urmează să publice rapoarte.

(117)

Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, se întocmește un raport de țară doar în cazul în care Comisia are indicii întemeiate privind posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. La momentul aprobării noilor dispoziții de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în decembrie 2017, Comisia dispunea de astfel de indicii privind existența unor distorsiuni semnificative în cazul Chinei. Comisia a publicat, de asemenea, un raport privind distorsiunile din Rusia și nu exclude posibilitatea să urmeze și alte rapoarte. Întrucât China a fost vizată de majoritatea cazurilor de anchetă în materie de apărare comercială (denumită în continuare „AAC”) și întrucât au existat indicii serioase privind existența unor distorsiuni în această țară, China a fost prima țară pentru care Comisia a elaborat un raport. Rusia este a doua țară ca număr de cazuri de AAC și, prin urmare, au existat motive obiective pentru întocmirea de către Comisie, în această ordine, a unor rapoarte privind aceste două țări.

(118)

În plus, după cum s-a menționat anterior, rapoartele nu sunt obligatorii pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) descrie condițiile în care Comisia trebuie să emită rapoarte de țară; cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d), reclamanții nu sunt obligați să utilizeze raportul și, ca urmare a articolului 2 alineatul (6a) litera (e), existența unui raport de țară nu reprezintă o condiție pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a). De fapt, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), o bază suficientă pentru deschiderea anchetei este ca reclamanții să aducă suficiente elemente de probă din care să reiasă existența unor distorsiuni semnificative într-o țară și ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, normele privind distorsiunile semnificative specifice fiecărei țări se aplică tuturor țărilor, fără nicio distincție, indiferent de existența raportului de țară. Prin urmare, prin definiție, normele privind distorsiunile în funcție de țară nu încalcă clauza națiunii celei mai favorizate. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(119)

GC a adăugat că, în ceea ce privește TN, conceptul de distorsiuni ale pieței sau standardele corespunzătoare nu există în legislația UE privind piața internă sau concurența, cu excepția regulamentului de bază. Prin urmare, GC a susținut că Comisia nu are nicio autoritate conferită de dreptul internațional și nici legislație și practici care țin de competența sa exclusivă în ceea ce privește piața internă sau reglementările în materie de concurență, pentru a examina distorsiunile din China.

(120)

În cadrul prezentei anchete, Comisia și-a bazat metodologia pe dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul antidumping de bază. Fiecare regulament, după ce este aprobat oficial de Parlamentul European și de Consiliu, este obligatoriu din punct de vedere juridic, iar Comisia este obligată să îl aplice în toate elementele sale, întrucât el face parte din acquis. Din punct de vedere juridic, este irelevant faptul că alte legi europene nu utilizează conceptul de distorsiuni semnificative, deoarece acesta este specific domeniului antidumping. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(121)

În plus, GC a formulat observația că Comisia a aplicat norme și standarde discriminatorii împotriva societăților chineze, deși acestea se aflau în situații similare cu cele ale societăților din UE, inclusiv, dar nu numai, standarde inechitabile în ceea ce privește probele și sarcina probei. În același timp, Comisia nu a evaluat dacă UE sau statele membre au avut distorsiuni ale pieței. Acest set de practici a afectat grav fiabilitatea și legitimitatea analizei și concluziilor Comisiei cu privire la aspectele esențiale ale anchetelor antidumping referitoare la calcularea dumpingului și a prejudiciului. Prin urmare, acest lucru este suficient pentru a genera preocupări cu privire o posibilă încălcare a obligațiilor privind tratamentul național în temeiul normelor OMC.

(122)

GC nu a furnizat niciun element de probă din care să reiasă că societățile din UE ar fi supuse unor distorsiuni comparabile cu cele ale concurenților lor chinezi și că, prin urmare, s-ar afla într-o situație similară. În orice caz, conceptul de distorsiuni semnificative este relevant în contextul stabilirii valorii normale pentru determinarea dumpingului, dar este irelevant din punct de vedere juridic pentru industria Uniunii în contextul specific al anchetelor antidumping. Prin urmare, această afirmație a fost considerată nefondată și irelevantă din punct de vedere juridic.

(123)

În al șaselea rând, GC a susținut că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, iar distorsiunile semnificative nu sunt incluse pe lista respectivă. În continuare, GC a susținut că utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată sau a prețurilor internaționale pentru construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) este, de asemenea, incompatibilă cu articolul 6.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD, în special cu articolul 2.2.1.1. În continuare, GC a argumentat că normele OMC impun ca pentru construirea valorii normale să se utilizeze costul de producție din țara de origine plus un cuantum rezonabil pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și costurile generale și pentru profituri. Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a extins sfera de cuprindere a surselor de date pentru a include costurile de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată sau prețurile, costurile sau valorile de referință internaționale. Potrivit GC, această situație nu este cuprinsă în domeniul de aplicare al normelor OMC. Prin urmare, indiferent dacă articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază al UE concordă sau nu cu normele OMC, Comisia nu ar trebui să construiască valoarea normală, atunci când există o așa-numită „distorsiune a pieței”, pe baza autorizării prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(124)

Comisia consideră că dispoziția de la articolul 2 alineatul (6a) este coerentă cu obligațiile Uniunii Europene în cadrul OMC. În opinia Comisiei, conform clarificării din litigiul DS473 UE – Biomotorină (Argentina), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică, în general, tuturor membrilor OMC, în special articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(125)

GC a afirmat că, în acest caz, Comisia a ignorat în mod direct evidențele exportatorilor chinezi, ceea ce este incompatibil cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD. GC a susținut că organul de apel din litigiul UE – Biomotorină (Argentina) (litigiul DS473) și grupul special de soluționare a litigiului UE – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (litigiul DS494) au afirmat că, în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, atât timp cât evidențele păstrate de exportatorul sau producătorul care face obiectul anchetei corespund – în limite acceptabile –, cu exactitate și fiabilitate, tuturor costurilor reale suportate de producătorul sau exportatorul în cauză pentru produsul care face obiectul anchetei, autoritatea de anchetă ar trebui să utilizeze respectivele evidențe pentru a stabili costul de producție al producătorilor anchetați.

(126)

Comisia a reamintit că litigiile DS473 și DS494 nu au avut ca obiect aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă. De asemenea, aceste litigii au avut ca obiect situații de fapt diferite față de cea privind existența unor distorsiuni semnificative. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(127)

În al optulea rând, GC a susținut că ancheta desfășurată de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în acest caz a utilizat standarde duble. Potrivit GC, Comisia a refuzat să accepte datele privind costurile exportatorilor chinezi pe motiv că existau distorsiuni semnificative pe piața chineză, dar a acceptat datele țării reprezentative și le-a utilizat pentru a înlocui datele producătorilor chinezi, fără a evalua dacă aceste date de înlocuire ar putea fi afectate de distorsiuni ale pieței. Potrivit GC, aceasta este o dovadă a utilizării unor „standarde duble”. GC a susținut că această abordare nu a garantat fiabilitatea costurilor relevante din țara reprezentativă selectată. În plus, a fost imposibil să se reflecte cu adevărat costul producătorilor din țara de origine.

(128)

Comisia a reamintit că, în cursul anchetei, Comisia analizează dacă există elemente la dosar care indică existența unor distorsiuni prezente în țările reprezentative, și anume și în ceea ce privește principalele materii prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză, de exemplu dacă acestea fac obiectul unor restricții la export. În plus, în cursul anchetei, toate părțile au numeroase ocazii de a prezenta argumente cu privire la caracterul adecvat al potențialelor țări reprezentative avute în vedere de Comisie. În special, Comisia publică două note la dosar privind caracterul adecvat al posibilelor țări reprezentative și alegerea preliminară a unei țări adecvate pentru anchetă. Aceste note sunt puse la dispoziția tuturor părților, pentru observații. De asemenea, în acest caz, GC și toate celelalte părți au avut posibilitatea de a demonstra că posibilele țări reprezentative avute în vedere erau afectate de distorsiuni semnificative și, prin urmare, nu erau adecvate pentru anchetă. Prin urmare, această afirmație a fost considerată nefondată și a fost respinsă.

(129)

Ca reacție la observațiile GC, Airoldi a prezentat, ulterior, comentarii pe marginea observațiilor transmise de GC. Airoldi a subliniat faptul că susține argumentele Chinei referitoare la legalitatea documentului de lucru al serviciilor Comisiei. În primul rând, Airoldi a susținut că articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede cerința ca documentul în cauză să fie un raport și să fie adoptat în mod oficial de Comisia Europeană. În continuare, societatea a susținut că raportul trebuie să fie publicat și actualizat. Prin urmare, potrivit Airoldi, documentul pe care se bazează prezenta anchetă și care a fost publicat pe site-ul internet al DG TRADE nu este actualizat, este un simplu document de lucru al serviciilor Comisiei și nu prezintă caracteristicile formale și de fond necesare pentru a fi considerat un raport oficial al Comisiei Europene. În plus, din perspectiva dreptului instituțional al UE, un astfel de raport trebuia să fie publicat în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În plus, Airoldi a solicitat DG TRADE să îi furnizeze o versiune în limba italiană a acestui document și numărul Jurnalului Oficial în care a fost publicat. În același timp, Airoldi a remarcat că raportul referitor la China a fost publicat pe site-ul internet al DG TRADE numai în limba engleză. Prin urmare, raportul referitor la China nu trebuia să fie luat în considerare, iar regulamentul provizoriu bazat pe raport ar trebui să fie abrogat. În plus, Airoldi a formulat o cerere specifică de divulgare, în cadrul prezentei proceduri antidumping, a tuturor documentelor pregătitoare, indiferent de forma acestora, referitoare la procedura internă urmată în cadrul Comisiei Europene pentru adoptarea raportului referitor la China.

(130)

Astfel cum s-a explicat deja, în special în considerentele 110-112 cu privire la valoarea raportului referitor la China, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) litera (c) nu prevăd un format specific în care trebuie publicat un raport de țară și nici canalul de publicare a acestuia. Prin urmare, publicarea raportului referitor la China ca document de lucru al serviciilor Comisiei, un tip de document care nu necesită traducerea în toate limbile europene și nici publicarea oficială în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectă normele relevante. Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia observă că raportul a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să beneficieze de posibilități numeroase de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la acesta și la elementele de probă pe care se bazează. Nici Airoldi, nici altă parte interesată nu a furnizat vreun element de probă din care să reiasă că raportul nu mai este de actualitate. Prin urmare, acest argument este respins. În ceea ce privește cererea de divulgare a documentelor pregătitoare, Comisia face trimitere la considerentul 50 de mai sus.

(131)

În al doilea rând, Airoldi a susținut că, drept consecință a argumentelor sus-menționate (faptul că raportul referitor la China este un document de lucru al serviciilor Comisiei, publicat pe site-ul internet al DG TRADE numai în limba engleză), raportul referitor la China este un document nelegal. Prin urmare, Airoldi a susținut că aceste elemente de probă nu trebuie luate în considerare, iar plângerea trebuie să fie declarată nefondată. În plus, regulamentul provizoriu care s-a bazat pe raportul referitor la China trebuie abrogat imediat.

(132)

Acest argument este o reiterare a observațiilor formulate de GC și prezentate în considerentul 109. Comisia a răspuns la această observație în considerentele 110-112.

(133)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a prezentat o serie de observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative, reiterând în principal argumentele prezentate înainte de anchetă. În primul rând, grupul Haomei a reiterat faptul că nu este de acord cu afirmația că raportul de țară este o dovadă suficient de cuprinzătoare și suficientă a existenței unor distorsiuni. În plus, grupul Haomei a reiterat faptul că nu a făcut obiectul niciunei intervenții guvernamentale, că a primit împrumuturi la o rată a dobânzii nedistorsionată și că subvenția primită avea o valoare minoră. În plus, grupul Haomei a susținut că nu a beneficiat de condiții de creditare avantajoase și de alte stimulente financiare oferite de guvern și a adăugat că constatările Comisiei privind creditele sunt generice și nu se aplică grupului Haomei.

(134)

În ceea ce privește obiectivitatea raportului și eligibilitatea acestuia ca element de probă, Comisia observă, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 114, că raportul de țară este un document cuprinzător bazat pe dovezi obiective ample, printre care legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte ale unor părți terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile.

(135)

În ceea ce privește beneficiile, cum ar fi împrumuturile mai ieftine și subvențiile, Comisia reiterează, astfel cum s-a menționat deja în considerentele 97, 99 și 102 din prezentul regulament, precum și în considerentele 77 și 79 și următoarele din regulamentul provizoriu, că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative se ține seama, printre altele, de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele enumerate în această dispoziție. Prin urmare, este esențial să se evalueze dacă producătorii de extrudate din aluminiu au, cel puțin potențial, acces la finanțare mai ieftină și la condiții mai favorabile decât omologii lor din altă parte. Întrucât industria aluminiului face obiectul a numeroase planuri și indicații din partea guvernului, Comisia a constatat, în considerentele 77 și 79 și următoarele din regulamentul provizoriu, că producătorii de extrudate din aluminiu, inclusiv grupul Haomei, sunt cel puțin potențial afectați de distorsiunile din sectorul extrudatelor din aluminiu din China.

(136)

În al doilea rând, grupul Haomei a susținut că activitățile de consolidare a partidului menționate de Comisie în considerentul 100 din prezentul regulament sunt fapte culturale, dar nu constituie o dovadă a unei distorsionări politice.

(137)

Comisia a citat câteva exemple de activități de consolidare a partidului exercitate de grupul Haomei ca răspuns la observațiile lor din considerentul 98, în care grupul Haomei a susținut că nu este supus influenței partidului sau a guvernului. Astfel cum se menționează în considerentul 100 din prezentul regulament, grupul Haomei afirmă în mod clar că este îndrumat de „consolidarea partidului”, precum și de „Considerațiile lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze în noua eră, […] în spiritul celui de al 19-lea Congres național al Partidului Comunist Chinez”. Chiar dacă, astfel cum susține grupul Haomei, nu există membri PCC în consiliile de administrație ale celor două societăți din cadrul grupului Haomei, acesta se află sub influența guvernului și, după cum s-a menționat mai sus, se prezintă în mod activ ca punând în aplicare politica guvernului și respectând programul oficial al acestuia. Niciun element de probă nu a fost prezentat pentru a dovedi contrariul.

(138)

Grupul Haomei a susținut că prețurile sale nu au fost denaturate, ca dovadă faptul că prețurile sale erau aliniate la prețurile europene.

(139)

Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, dacă nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara respectivă, valoarea normală trebuie construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În cazul de față, Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sectorul extrudatelor din aluminiu în China, astfel cum se explică în secțiunea 3.2.1. din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nivelul prețurilor producătorilor-exportatori chinezi nu este relevant în acest caz.

(140)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a afirmat că nu a fost considerat responsabil pentru propriul comportament, ci pentru caracteristicile economiei chineze evaluate în mod generic.

(141)

Constatările specifice privind dumpingul și nivelurile societăților reflectă datele prezentate de societățile însele, calculate în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, în special articolul 2 alineatul (6a). Astfel cum se explică în considerentul 106, existența unor distorsiuni semnificative vizează întreaga țară și, odată ce distorsiunile sunt demonstrate, metodologia respectivă se aplică, în principiu, tuturor societăților. Niciuna dintre societăți nu a demonstrat că distorsiunile constatate de Comisie nu le afectează costurile. Prin urmare, marjele finale de dumping reflectă comportamentul societăților, ținând seama de existența unor distorsiuni semnificative în China, unde își desfășoară activitatea societățile.

(142)

În cadrul regulamentului provizoriu, Comisia a selectat Turcia ca țară reprezentativă în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(143)

GC a susținut că Comisia a înlocuit în mod incorect datele producătorilor, fără a evalua dacă ar putea exista distorsiuni ale pieței care să afecteze aceste date înlocuite.

(144)

Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la selectarea Turciei ca țară reprezentativă în cadrul unui proces transparent care a inclus două note privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (din 16 martie 2020 și din 25 iunie 2020). Comisia a eliminat o serie de alte țări reprezentative potențiale. Întrucât nu a constatat în Turcia distorsiuni ale pieței care ar face ca această țară să nu fie adecvată ca țară reprezentativă, Comisia a concluzionat că Turcia este cea mai adecvată țară reprezentativă.

(145)

Airoldi și-a reiterat observația referitoare la alegerea Turciei ca țară reprezentativă din punctul de vedere al diferențierii dintre aliajele dure și aliajele moi. Astfel cum se explică în considerentul 164 din regulamentul provizoriu, tipurile de produse nu sunt determinante pentru selectarea unei țări reprezentative adecvate. Prin urmare, Comisia a continuat să considere că Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată în acest caz.

(146)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi și-a reiterat observația cu privire la alegerea Turciei ca țară reprezentativă. Airoldi a adăugat noi elemente în observațiile sale împotriva alegerii Turciei, care se refereau la două argumente principale: uniunea vamală a Turciei cu Uniunea și faptul că Turcia nu a îndeplinit standardele sociale și de protecție a mediului.

(147)

Airoldi nu a explicat motivul pentru care uniunea vamală ar face din Turcia o țară reprezentativă inadecvată. Astfel cum se explică în regulament, Comisia a luat în considerare taxele vamale pentru a stabili valoarea fiecărui factor de producție. Acest lucru se realizează pentru a se ajunge la prețul factorului de producție în țara reprezentativă. Faptul că există o uniune vamală este irelevant pentru stabilirea acestui preț. Chiar dacă argumentul Airoldi ar fi corect, ceea ce nu este cazul, valoarea normală ar fi subestimată și, prin urmare, marja de dumping ar fi mai mică, fiind mai degrabă în avantajul decât în detrimentul importatorului. În ceea ce privește standardele sociale și de mediu, astfel cum se explică în cea de a doua notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale din 25 iunie 2020, Turcia a fost considerată cea mai adecvată țară reprezentativă în acest caz, pe baza disponibilității și calității datelor. În lipsa oricărei afirmații care ar putea să invalideze această constatare, o analiză a acestor standarde nu era justificată.

(148)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a contestat valoarea normală „construită în conformitate cu parametrii turcești, în special având în vedere valorile luate în considerare ca valoare de referință, care nu sunt nici actuale (ele datează din 2016), nici exacte […]”.

(149)

Singurul factor de producție bazat pe datele din 2016 utilizat în calcul a fost costul forței de muncă. Acest lucru a fost explicat în mod clar în nota din 16 martie 2020. Valoarea din 2016 a fost „ajustată în funcție de inflație utilizând indicele prețurilor de producție pe piața internă (24) publicat de institutul de statistică din Turcia”. Prin urmare, nu numai că toți ceilalți factori s-au bazat pe date recente disponibile, dar singurul la care grupul Haomei pare să facă referire în observații a fost, de fapt, ajustat. Prin urmare, observația grupului Haomei a fost respinsă ca fiind incorectă din punct de vedere faptic.

(150)

Grupul Haomei a susținut, de asemenea, că Turcia nu este o alegere adecvată de țară reprezentativă din cauza unei diferențe între populația sa și cea a Chinei.

(151)

În această privință, Comisia observă că nivelul de dezvoltare, și nu dimensiunea populației, este fundamental pentru alegerea țării reprezentative. Turcia are același nivel de dezvoltare ca și China în conformitate cu clasificarea Băncii Mondiale (venit mediu superior) și, prin urmare, este o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația grupului Haomei a fost respinsă.

(152)

Prin urmare, din motivele explicate în regulamentul provizoriu, Comisia confirmă selectarea Turciei ca țară reprezentativă, întrucât nu au fost prezentate argumente convingătoare împotriva alegerii Turciei după adoptarea regulamentului provizoriu.

(153)

Astfel cum se explică în considerentele 166-184 din regulamentul provizoriu, Comisia a identificat următoarele surse pentru a stabili costurile nedistorsionate: Global Trade Atlas, statisticile naționale, inclusiv Institutul de Statistică al Turciei, pentru a stabili costurile cu forța de muncă, costurile energiei electrice și costurile gazelor și OCDE pentru prețurile motorinei. După comunicarea constatărilor provizorii, Comisia nu a primit nicio obiecție motivată referitoare la eventuale distorsiuni ale pieței care ar afecta datele și sursele utilizate.

(154)

În lipsa altor observații privind sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate, Comisia menține respectivele surse enumerate în regulamentul provizoriu.

(155)

Nivelul combinat al costurilor VAG și al profitului utilizat în regulamentul provizoriu s-a bazat pe datele pentru anul 2018. Comisia a verificat disponibilitatea unor date mai recente pentru costurile VAG și profitul din țara reprezentativă pentru 2019. Aceste date au arătat că nivelul combinat al costurilor VAG și al profiturilor a crescut doar foarte puțin în 2019, ceea ce nu ar avea un impact semnificativ asupra calculelor. Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații ale părților interesate cu privire la nivelul costurilor generale de producție, al costurilor VAG și al profitului cuprinse în regulamentul provizoriu, Comisia a menținut nivelurile respective.

(156)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a contestat faptul că „prețul perceput” de societățile turcești „ar putea constitui un element de comparație”. Comisia a explicat în detaliu modul de calculare a marjei de dumping în comunicarea individuală adresată fiecărui producător-exportator, dar și în cele două note privind sursele pentru stabilirea valorii normale puse la dispoziția tuturor părților în dosarul cazului. În niciunul dintre aceste documente, Comisia nu a făcut nicio referire la utilizarea prețurilor practicate de oricare dintre societățile turcești în orice etapă de stabilire a valorii normale. Societățile turcești au fost utilizate doar ca sursă a valorilor privind costurile VAG și profitul. Prin urmare, afirmația grupului Haomei este incorectă din punct de vedere faptic.

(157)

În urma comunicării constatărilor finale, reclamantul și-a reiterat afirmația potrivit căreia Comisia ar trebui să excludă din calculul marjei medii de profit cele două societăți turcești cu cel mai mic profit, deoarece acestea erau departe de marja de profit de 16 % realizată de un producător din UE în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(158)

Astfel cum se explică în considerentul 171 din regulamentul provizoriu, Comisia a exclus acele societăți care nu au raportat niciun profit. Toate societățile care au înregistrat profit au fost luate în considerare, indiferent de nivelul lor de profit, atât timp cât nu au înregistrat pierderi. Nivelul profitului atins de unul dintre producătorii din Uniune nu este relevant pentru determinarea nivelului de profit adecvat pentru construirea valorii normale pe baza unor date nedistorsionate din țara reprezentativă. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(159)

Comisia a primit observații de la un producător-exportator, grupul PMI, cu privire la modificările cotelor de TVA în cursul PA. Comisia a ajustat calculul valorii normale în urma acestei observații, astfel cum se arată în detaliu în considerentele 185-187. Cu această excepție, toate celelalte calcule privind valoarea normală din regulamentul provizoriu se confirmă.

(160)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a prezentat o afirmație neclară care pare să conteste nivelul ratei dobânzii aplicate ajustărilor pentru vânzările la export ale grupului Haomei. Comisia observă că ratele aplicate pentru ajustare s-au bazat pe ratele dobânzii furnizate chiar de grupul Haomei și au fost verificate în cursul verificării încrucișate la distanță.

(161)

Grupul Haomei a reiterat faptul că metoda de calcul al prețului mediu privind extrudatele europene ar fi fost eronată, deoarece a plasat „în același coș produse eterogene în ceea ce privește caracteristicile și prețul”.

(162)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei și-a reiterat observația potrivit căreia, datorită distincției bazate pe diferite aliaje, fabricări, specificații, Comisia nu trebuie să considere produsul care face obiectul anchetei ca fiind un singur produs.

(163)

Astfel cum s-a explicat în detaliu în considerentele 232-234 din regulamentul provizoriu, comparațiile de prețuri menționate au fost efectuate la nivel de tranzacție pentru fiecare tip de produs, numerele detaliate de control al produsului asigurând o comparație echitabilă. Motivul a fost tocmai compararea produselor similare, acesta fiind scopul pentru care s-au inclus în numărul de control al produsului elemente precum formele, seriile de aliaj, lungimea, dimensiunea maximă a secțiunii transversale, tipul de finisaje, tipul de fabricație și designul. Afirmația grupului Haomei a fost nejustificată și, prin urmare, a fost respinsă.

(164)

Astfel cum se arată în considerentul 196 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru vânzările la export prin intermediul comercianților afiliați către clienți independenți din Uniune.

(165)

Grupul PMI a afirmat că marja de profit a importatorului utilizată pentru construirea prețului de export pentru vânzările indirecte prin intermediul importatorilor afiliați este prea ridicată și a întrebat dacă a fost verificată în mod corespunzător. Comisia a confirmat că marja utilizată în etapa provizorie este corectă pe baza informațiilor disponibile la momentul respectiv și că aceasta provine de la importatorii incluși în eșantion. În orice caz, după verificarea încrucișată la distanță, această marjă a crescut ușor, iar societății în cauză i s-au pus la dispoziție detalii privind datele revizuite care au fost utilizate. Această marjă revizuită a fost utilizată, de asemenea, pentru recalcularea subcotării și a nivelului de eliminare a prejudiciului prezentat mai jos.

(166)

Prin urmare, Comisia a ajustat calculul marjei de dumping pentru unul dintre grupurile de producători-exportatori, ca urmare a revizuirii de mai sus. Toate celelalte calcule privind prețul de export din regulamentul provizoriu se confirmă.

(167)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a susținut că Comisia a utilizat în mod eronat costurile de expediere care, „în prezent”, sunt mult mai ridicate. Comisia reamintește că toate calculele se bazează pe perioada de anchetă. În ceea ce privește dumpingul, calculele se bazează pe costurile reale furnizate de grupul Haomei. Faptul că, potrivit grupului Haomei, costurile de expediere au crescut cu 300 % după perioada de anchetă nu este relevant; la fel ca în cazul tuturor celorlalte costuri, trebuie să fie utilizat costul de expediere aplicabil în cursul perioadei de anchetă.

(168)

Înainte de comunicarea constatărilor finale, un producător-exportator chinez și-a exprimat intenția de a prezenta o ofertă de angajament voluntar, dar nu a făcut acest lucru în condițiile permise în temeiul articolului 8 din regulamentul de bază.

(169)

În urma comunicării constatărilor finale, în termenul prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază, trei producători-exportatori au prezentat oferte pentru un angajament de preț: Haomei Group, Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd.

(170)

În conformitate cu articolul 8 din regulamentul antidumping de bază, ofertele de angajament de preț trebuie să fie adecvate pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului, iar acceptarea lor nu trebuie considerată nepractică. Comisia a evaluat ofertele având în vedere aceste criterii și a considerat că acceptarea sa nu ar fi practică din următoarele motive.

(171)

Oferta prezentată de grupul Haomei nu ar elimina, dacă ar fi acceptată, efectul prejudiciabil al dumpingului. În plus, oferta nu conținea elementul esențial al unui angajament: un preț minim la import („PMI”) sub care se angajează să nu vândă. Oferta este, așadar, incompatibilă cu principiile care stau la baza unui angajament.

(172)

O serie de societăți afiliate grupului Haomei sunt direct implicate în producția sau vânzarea produsului care face obiectul anchetei. Grupul Haomei vinde produsul direct și indirect.

(173)

O structură de grup atât de complexă prezintă riscuri ridicate de compensare încrucișată. Comisia nu ar fi în măsură să monitorizeze și să asigure respectarea angajamentului în ceea ce privește vânzările indirecte prin intermediul societății afiliate din Hong Kong și, eventual, prin intermediul celorlalte societăți afiliate. Acest lucru, în sine, ar face oferta nerealistă.

(174)

Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd. au oferit un PMI supus unei indexări.

(175)

Ambele societăți produc și vând diferite tipuri de produse, cu diferențe semnificative de preț. Marja de prejudiciu medie ponderată utilizată pentru calcularea prețului minim de import ar fi mai mică decât prețul neprejudiciabil pentru majoritatea tipurilor de produse exportate în Uniune de către societățile respective. Prin urmare, nivelul prețului minim de import propus nu a fost suficient pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului.

(176)

În plus, Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. are un număr mare de societăți afiliate în China, multe dintre acestea fiind direct implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei pe piața internă. Structura societății crește riscurile de eludare.

(177)

Tipurile și modelele de extrudate din aluminiu nu pot fi deosebite cu ușurință printr-o inspecție fizică. În special, ar fi foarte dificil să se evalueze seriile de aliaj numai prin inspecție fizică. Fără o analiză detaliată de laborator, autoritățile vamale nu ar fi în măsură să stabilească dacă produsul importat corespunde cu ceea ce se declară.

(178)

Numărul mare de tipuri de produse implică un risc ridicat de compensare încrucișată între diferitele tipuri de produse, tipurile de produse mai scumpe putând fi declarate în mod eronat ca fiind tipuri de produse mai ieftine care fac, de asemenea, obiectul angajamentului. Acest lucru face ca angajamentul să fie inaplicabil și, prin urmare, nerealist în sensul articolului 8 din regulamentul de bază.

(179)

Comisia a trimis scrisori solicitanților, prezentând motivele pentru respingerea ofertelor de angajament.

(180)

Toți cei trei solicitanți menționați în considerentul 169 au prezentat observații. Aceste observații au fost puse la dispoziția părților interesate în dosarul cauzei.

(181)

Shandong Nollvetec Lightweight Equipment Co., Ltd. și Jilin Qixing Aluminium Industries Co., Ltd. nu au fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia PMI propus nu era suficient pentru a elimina efectul prejudiciabil al dumpingului. Părțile au propus, de asemenea, înlocuirea referințelor de preț publicate de Shanghai Metals Market cu referințe publicate de London Metal Exchange. Cu toate acestea, observațiile și modificările propuse nu au eliminat elementele care fac ca ofertele de angajament să fie inaplicabile.

(182)

Grupul Haomei nici nu a propus eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului, nici nu a adăugat elemente esențiale ale unui angajament, astfel cum se explică în considerentul 171. Oferta a rămas, așadar, incompatibilă cu principiile care stau la baza unui angajament.

(183)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei și-a reiterat solicitarea prin care îndeamnă Comisia să ia în considerare oferta sa de angajament, fără a aduce niciun element nou, nici în ceea ce privește eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului, nici elementele lipsă explicate în considerentul 171. În schimb, grupul Haomei a considerat că, întrucât măsurile nu ar rezista controlului din partea Curții, angajamentele ar trebui să fie acceptate. Comisia reamintește că Uniunea este un État de Droit, în care administrațiile iau decizii în conformitate cu dispozițiile legii, care nu fac obiectul unui barter sau al unor negocieri.

(184)

Comisia a considerat că ofertele de angajament nu pot fi puse în aplicare și, prin urmare, sunt nerealiste în sensul articolului 8 din regulamentul de bază, din motivele expuse în considerentele 171-183 și, prin urmare, a respins ofertele.

(185)

Astfel cum se arată în considerentul 199 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferența dintre taxele indirecte practicate între vânzările la export din China către Uniune și valoarea normală în cazul în care taxele indirecte, cum ar fi TVA, au fost excluse.

(186)

Observațiile grupului PMI au vizat, în principal, faptul că în China cotele de TVA s-au modificat de două ori față de 2018 și față de cota de 17 % utilizată la calcularea ajustării TVA-ului. Aceste modificări au avut loc la 1 mai 2018 și, respectiv, la 1 aprilie 2019, când cotele de TVA au fost stabilite la 16 % și, respectiv, 13 %.

(187)

După luarea în considerare a observației de mai sus, Comisia a ajustat calculul pentru ambele grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion.

(188)

Astfel, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(189)

Cu excepția vânzărilor la export către Regatul Unit ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, care continuă să fie reprezentativi, constituind 20 % din totalul exporturilor către Uniune, marjele de dumping sunt următoarele:

(190)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă a fost calculată ca medie ponderată pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, ridicându-se, astfel, la 22,1 %. Comisia consideră că este oportun să se continue stabilirea taxei reziduale la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți, și anume 32,1 %, excluzând datele aferente Regatului Unit.

(191)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a solicitat o explicație cu privire la motivul pentru care marjele altor producători-exportatori au scăzut considerabil, în timp ce diferența în ceea ce privește marja sa a fost mică. Societatea a considerat că aceste diferențe, precum și noua sa taxă antidumping sunt discriminatorii. De asemenea, ea a susținut că nu au fost furnizate părților interesate calcule detaliate și specifice.

(192)

În primul rând, se reamintește faptul că grupul Haomei însuși a contestat constatările Comisiei bazate pe datele pentru UE-28. Grupul Haomei a susținut că, întrucât Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană, Comisia ar fi trebuit să efectueze o examinare la nivelul UE-27. Această afirmație a fost abordată deoarece Comisia a recalculat marja de dumping pentru toți producătorii-exportatori (și a reevaluat prejudiciul și legătura de cauzalitate) în consecință.

(193)

În considerentele 185-190, Comisia a explicat metodologia de calcul al marjei de dumping și metodologia respectivă a fost exact aceeași atunci când a fost calculată marja de dumping excluzând datele privind Regatul Unit. Comunicarea constatărilor finale ale grupului Haomei a inclus documente suplimentare confidențiale, mult mai detaliate, privind calcularea marjei de dumping și a marjei de prejudiciu și privind metodologia aferentă. Motivul efectului mai pronunțat avut asupra grupului PMI a fost legat de diferențele privind prețurile, destinația, gama de produse și de alte aspecte specifice societății. Recalcularea tuturor marjelor de dumping ale societăților incluse în eșantion a condus, de asemenea, la modificarea taxelor antidumping pentru toți ceilalți producători-exportatori, astfel cum se explică în considerentul 190. Acest lucru a fost, de fapt, explicat societății în cadrul unei audieri care a avut loc la data de 12 februarie.

(194)

În plus, cererea grupului Haomei de divulgare a calculului marjei de dumping a celuilalt producător-exportator inclus în eșantion trebuie respinsă. Calculul se bazează pe informații confidențiale și poate fi divulgat doar societății la care se referă. Acesta este, de asemenea, cazul calculelor privind grupul Haomei, care nu au fost comunicate niciunei alte părți interesate în cadrul prezentei anchete.

(195)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a formulat o serie de observații referitoare la diferențele în ceea ce privește datele și metodologia pentru calcularea prejudiciului în comparație cu calculele privind dumpingul.

(196)

Aceste diferențe rezultă din faptul că stabilirea dumpingului și determinarea prejudiciului sunt diferite. Cele două metodologii sunt descrise în două articole separate din regulamentul de bază (articolul 2 și, respectiv, articolul 3 din regulamentul de bază). Considerentele 187-200 din regulamentul provizoriu descriu în detaliu metodologia de calculare a valorii normale pentru determinarea dumpingului. Considerentele 330-345 din regulamentul provizoriu descriu în detaliu metodologia de calcul al prețului neprejudiciabil pentru determinarea marjei adecvate pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii. Afirmațiile formulate de grupul Haomei au fost nejustificate și, prin urmare, au fost respinse.

(197)

Anumite părți interesate au susținut că analiza provizorie a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate a fost eronată, deoarece nu au fost analizate separat anumite segmente ale pieței. Mai exact, s-a afirmat că sunt necesare analize separate pentru aliajele dure și aliajele moi, pentru profilele de dimensiuni medii și profilele de dimensiuni mari, pentru profilele standard și profilele speciale și pentru fiecare segment de piață. Cu toate acestea, din motivele menționate anterior în considerentele 55-56, Comisia a confirmat că produsul care face obiectul anchetei ar trebui să fie considerat un singur produs. De asemenea, din cauza numărului de criterii propuse și a faptului că nu există nicio distincție clară pentru multe dintre acestea, o analiză a prejudiciului pe baza unei astfel de metodologii ar fi imposibilă și inadecvată. În plus, industria Uniunii este activă în toate segmentele pieței menționate mai sus și se confruntă cu concurența importurilor din China care fac obiectul unui dumping pentru toate aceste tipuri de produse. În plus, atât producătorii din cadrul Uniunii, cât și cei din China pot produce mai multe tipuri de produse și pot decide să se concentreze asupra unora dintre acestea atunci când condițiile de piață permit acest lucru. De aceea, producătorii chinezi exercită presiuni asupra prețurilor la întreaga gamă de produse, inclusiv la produsele pe care industria Uniunii le poate produce la cerere. Prin urmare, Comisia a confirmat că analiza prejudiciului din cadrul prezentei anchete a fost efectuată pentru întregul produs care face obiectul anchetei, astfel cum este definit în secțiunea 2 din prezentul regulament, și pentru industria Uniunii, în ansamblu. În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a contestat abordarea menționată mai sus conform căreia produsul în cauză este tratat ca un singur produs. Potrivit acestui producător-exportator, această abordare este esențială pentru stabilirea subcotării prețurilor de vânzare și/sau a prețurilor indicative. Astfel cum se explică în considerentul următor și în considerentele 246-249, nu există nicio legătură între determinarea produsului ca un singur produs și compararea prețurilor, care se efectuează în funcție de tipul de produs. Grupul Haomei a reiterat acest argument după comunicarea constatărilor finale suplimentare. Având în vedere că metoda de calcul nu s-a schimbat în analiza la nivelul UE-27, nici această observație nu poate fi acceptată, din aceleași motive subliniate mai sus.

(198)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi și Euranimi au afirmat că o analiză bazată pe un singur produs pentru indicatorii de prejudiciu nu a fost urmată în ceea ce privește importurile din China. Totuși, acest argument este incorect din punct de vedere faptic; astfel cum se poate observa din tabelele 1bis și 2bis, în care au fost calculate importurile totale din China, iar impactul lor a fost evaluat pe această bază. Airoldi și Euranimi au afirmat, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să analizeze în mod individual impactul diferitelor coduri NC (precum 7608 20 89). Cu toate acestea, Comisia confirmă că a efectuat o singură analiză din motivele explicate în considerentele 55-56.

(199)

Comisia a confirmat, de asemenea, că, în ceea ce privește marjele de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, comparațiile de preț au fost efectuate pe baza unor criterii obiective, în funcție de tip, astfel cum se explică în considerentul 234 din regulamentul provizoriu. Pentru mai mult de 95 % din importurile din China a fost identificat un tip de produs corespondent direct fabricat și vândut de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion.

(200)

În lipsa oricăror observații privind definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 208 și 209 din regulamentul provizoriu.

(201)

Un caz clar de prejudiciu important prin intermediul prețurilor a apărut în etapa provizorie. Prețurile anormal de scăzute practicate de China, semnificativ mai mici decât prețurile industriei Uniunii (subcotarea prețurilor de vânzare) și decât costurile plus profitul-țintă (subcotarea prețurilor indicative), au exercitat o presiune continuă. Prin mecanismele de piață descrise în considerentele 279 și 280 din regulamentul provizoriu, această presiune a avut implicații multiple: printre altele, a blocat prețurile industriei Uniunii, a împiedicat respectivele prețuri să reflecte creșterea prețurilor materiilor prime (ale aluminiului) la nivel internațional și a redus rentabilitatea într-o asemenea măsură, încât a periclitat existența industriei Uniunii – împiedicând-o să realizeze investițiile necesare pentru a-și continua tranziția spre segmentele superioare ale pieței și să ofere soluții personalizate utilizatorilor specializați. Pentru ca această situație prejudiciabilă să apară, nu sunt necesare volume masive de importuri – chiar și importuri relativ modeste sau chiar existența unei cantități semnificative de importuri la prețuri scăzute (care este, în mod incontestabil, situația în cazul de față) sunt suficiente pentru stabilirea unui plafon de preț scăzut, care afectează întreaga piață. În cadrul anchetei s-a constatat că această dinamică, atât de caracteristică industriei aluminiului cu utilizare intensivă a capitalului, s-a aplicat produsului care face obiectul anchetei.

(202)

Astfel cum se indică în regulamentul provizoriu, cuantificarea exactă a volumelor importurilor din China a necesitat o analiză suplimentară. Produsul care face obiectul anchetei se încadrează în prezent la 9 coduri NC (25), iar cu privire la unul dintre acestea au existat opinii divergente – și anume, cu privire la codul NC 7610 90 90, care cuprinde și produse care nu fac obiectul anchetei. Au existat opinii divergente în special cu privire la proporția din importuri reprezentată efectiv de produsul în cauză. Acest cod a reprezentat aproximativ jumătate din volumul total al importurilor de produs în cauză din China, astfel cum a fost stabilit în mod provizoriu.

(203)

Volumul importurilor nu a fost un factor decisiv pentru prejudiciu în cazul de față, acesta producându-se, în principal, prin canale de prețuri. Chiar dacă Comisia ar fi ignorat în totalitate acest cod, pătrunderea importurilor din China ar fi rămas totuși semnificativă, aceste importuri deținând o cotă de piață de 5,3 % în perioada de anchetă și prezentând o creștere de 48 % față de 2016. În afară de ajustările nominale rezultate ale cotelor de piață ale tuturor celorlalți actori de pe piață, aceasta nu ar fi implicat nicio modificare a situației prejudiciului. Un element esențial este faptul că, în cazul în care volumele încadrate la codul NC 7610 90 90 ar fi excluse complet, prețurile chineze medii ponderate ar rămâne la aceleași niveluri anormal de scăzute despre care în etapa provizorie s-a constatat că generează un prejudiciu. Cele de mai sus sunt explicate mai detaliat în continuare.

(204)

În orice caz, pentru a stabili volumele indicate în considerentul 223 din regulamentul provizoriu, Comisia a urmărit trei direcții.

(205)

În considerentul 223 din regulamentul provizoriu, Comisia a prezentat constatările provizorii privind metodologia provizorie și a solicitat părților interesate să comunice orice informație relevantă pentru această chestiune. European Aluminium a oferit clarificări suplimentare cu privire la justificarea estimării sale de 95 %. Mai multe părți interesate au contestat această estimare pe baza experienței societăților lor cu privire la codul NC 7610 90 90. Unele părți au fost de acord cu European Aluminium că produsul care face obiectul anchetei este importat sub acest cod. Altele nu au fost de acord, afirmând fie că estimarea de 95 % este prea ridicată, fie că nu a fost realizat niciun import sub acest cod. Unele părți au făcut o observație suplimentară, și anume că utilizarea prețului ca justificare nu este fiabilă. Cu toate acestea, setul de informații colectate nu a fost suficient de cuprinzător și de bine justificat pentru a oferi îndrumări concludente.

(206)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Comisia a fost în măsură să finalizeze examinarea informațiilor prezentate de DG TAXUD și de autoritățile vamale naționale. Informațiile furnizate de DG TAXUD au reprezentat o listă completă pentru fiecare declarație vamală, dar nu au oferit o descriere mai clară a produselor importate.

(207)

În plus, informațiile primite din partea a 8 state membre (Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit, Spania, Suedia și Țările de Jos) au fost foarte reprezentative, acoperind 84 % din importurile corespunzătoare codului NC 7610 90 90 din perioada de anchetă, și au cuprins informații detaliate pentru fiecare declarație vamală și descrierea produsului importat conform datelor raportate de importatori în cadrul documentului administrativ unic (denumit în continuare „DAU”). Analiza detaliată efectuată pe această bază a condus la concluziile prezentate mai jos.

(208)

Astfel cum se arată în tabelul 1, s-a constatat că o proporție semnificativă a exporturilor corespunzătoare acestui cod NC se referă la produsul în cauză, într-o abordare conservatoare. S-au luat în considerare, într-adevăr, doar tranzacțiile ale căror descrieri de produse au fost suficient de detaliate pentru a permite stabilirea precisă a faptului că produsul importat este produsul în cauză.

Tabelul 1

Importurile din China încadrate la codul NC 7610 90 90

(209)

Pentru o parte din volumele din tabelul 1, descrierea nu a fost suficient de clară pentru a se stabili dacă volumele importurilor legate de tranzacțiile relevante se încadrează în definiția produsului în cauză. Prin urmare, într-o abordare conservatoare, s-a considerat că aceste volume nu reprezintă importuri ale produsului în cauză.

(210)

Comisia a considerat că aceasta este o estimare rezonabilă, deoarece se bazează pe informații cu o reprezentativitate ridicată.

(211)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a afirmat că metodologia de identificare a importurilor încadrate la codul NC 7610 90 90 nu a fost explicată. Punctele 118-122 din documentul de comunicare a constatărilor finale și nota de subsol 22 explică abordarea utilizată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(212)

În cursul procesului respectiv, Airoldi a solicitat să îi fie transmise datele comunicate Comisiei de către statele membre. Schimburile de informații între statele membre și Comisie sunt însă confidențiale, în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) din regulamentul de bază. De asemenea, ținând seama de faptul că datele se referă la declarații vamale individuale și conțin date foarte sensibile privind prețurile, ele sunt în mod clar sensibile din punct de vedere comercial. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(213)

Deși cota de piață a Chinei a fost revizuită, în consecință, în sens descrescător, importurile au rămas semnificative și s-a observat aceeași tendință de creștere ca și în etapa provizorie.

(214)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a prezentat observații cu privire la volumul importurilor încadrate la codul NC 7610 90 90 ca produs în cauză. Airoldi a afirmat că metodologia nu este reprezentativă, deoarece implică autoritățile vamale din doar 8 state membre. Cu toate acestea, având în vedere că statele membre respective reprezintă peste 83 % din importuri, metodologia este reprezentativă și, prin urmare, acest argument este respins.

(215)

Airoldi și-a reiterat, de asemenea, argumentul potrivit căruia importurile produsului în cauză încadrat la codul NC 7610 90 90 ar trebui să fie zero și a făcut referire la existența a numeroase informații tarifare obligatorii. Comisia nu a putut accepta acest argument, deoarece existența informațiilor tarifare obligatorii nu exclude posibilitatea ca alte produse, inclusiv produsul în cauză, să intre sub incidența acestui cod. Analiza Comisiei cu privire la acest cod pe baza datelor autorităților vamale a dovedit acest lucru.

(216)

Airoldi a mai precizat că, în cazul în care importurile încadrate la codul NC 7610 90 90 ar fi excluse din anchetă, ancheta ar trebui încheiată fără instituirea de taxe. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 219, chiar dacă aceste volume de importuri ar fi excluse, ele ar rămâne la niveluri semnificative. Prin urmare, afirmația nu poate fi acceptată.

(217)

Ca atare, pe baza celor descrise mai sus, importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(218)

De asemenea, pe baza volumelor ajustate ale importurilor, se pot observa niveluri semnificative ale importurilor atât în termeni relativi, cât și absoluți, atingând 6,2 % din cota de piață în perioada de anchetă. În cifre absolute, importurile din țara în cauză au crescut cu 49 % în cursul perioadei examinate. În paralel, cota de piață totală a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 41 % în cursul perioadei examinate.

(219)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 203, chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi excluse complet din analiză, volumele importurilor ar rămâne semnificative, reprezentând o cotă de piață de 5,3 % în perioada de anchetă și crescând cu 48 % din 2016.

(220)

Un importator a susținut că nivelul creșterii cotei de piață a importurilor din China nu justifică taxele antidumping menționate în regulamentul provizoriu. Pragul de instituire a măsurilor în ceea ce privește cota de piață în cazul de față a depășit în mod semnificativ, pe parcursul perioadei examinate, pragul de 1 % prevăzut la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază și nu poate fi considerat „neglijabil” în temeiul articolului 9 alineatul (3). În plus, cota de piață a Chinei a crescut cu 41 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere nivelul semnificativ al importurilor în termeni absoluți și relativi, precum și tendințele absolute și relative, aspectele menționate în considerentul 201 și considerațiile legate de prețuri din tabelul 3 de mai jos, această afirmație a fost respinsă.

Tabelul 3

Prețuri la import (EUR/tonă)

(221)

Prețurile ajustate demonstrează un nivel și tendințe similare cu cele din regulamentul provizoriu, confirmând determinarea făcută în cadrul acestuia.

(222)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 203 de mai sus, în cazul în care volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi excluse complet din analiză, prețurile medii la import ar fi mai mici și ar urma o tendință similară în cursul perioadei examinate.

(223)

Astfel cum se explică în considerentul 230 din regulamentul provizoriu, aceste prețuri ar trebui privite prin prisma majorării cu 10 % a costurilor materiilor prime și a faptului că au fost realizate într-o perioadă în care piața cerea mai multă valoare adăugată și produse personalizate.

(224)

Marjele de subcotare a prețurilor de vânzare, stabilite în considerentul 232 din regulamentul provizoriu (peste 25 %), au fost confirmate. Anumite părți interesate au afirmat că importurile lor din țara în cauză nu au înregistrat o subcotare la peste 25 %. Grupul Haomei a afirmat, de fapt, că produsele sale ar putea deveni necompetitive pe piața Uniunii, în funcție de fluctuația cursurilor de schimb. Cu toate acestea, la calcularea subcotării prețurilor de vânzare Comisia a acoperit întregul eșantion de producători-exportatori, utilizând o metodologie detaliată pentru fiecare tip și pentru fiecare tranzacție pentru perioada de anchetă. În plus, calculele detaliate, inclusiv metodologia conform căreia au fost efectuate, au fost comunicate producătorilor-exportatori, inclusiv grupului Haomei. Comisia a confirmat că metodologia utilizată pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare a dat rezultate atât exacte, cât și reprezentative.

(225)

În absența oricăror alte observații privind importurile din țara în cauză, se confirmă restul concluziilor enunțate în considerentele 217-234 din regulamentul provizoriu.

(226)

Cifrele privind consumul la nivelul Uniunii au fost revizuite în sens descrescător ca urmare a revizuirii volumelor importurilor din țara în cauză, astfel cum se explică în considerentele 202-213. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 4

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(227)

În cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu 6 %. Creșterea s-a datorat, în principal, unei creșteri a cererii în majoritatea industriilor din aval.

(228)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 203, chiar dacă volumele încadrate la codul NC 7610 90 90 ar fi fost excluse complet din analiză, consumul ar fi fost la niveluri foarte similare și ar fi crescut, de asemenea, cu 6 %. În lipsa altor observații privind consumul la nivelul Uniunii, se confirmă concluzia enunțată în considerentul 216 din regulamentul provizoriu.

(229)

Cota de piață a vânzărilor pe piața liberă ale industriei Uniunii a evoluat după cum se arată în continuare, ca urmare a revizuirii importurilor din țara în cauză menționată mai sus, precum și a cifrelor revizuite privind consumul prezentate în tabelul 4.

Tabelul 5

Cota de piață

(230)

Ar trebui remarcat faptul că, deși cota de piață a industriei Uniunii a fost reevaluată la un nivel ușor mai ridicat în perioada examinată după revizuirea volumului importurilor din țara în cauză, cotele de piață au scăzut în continuare cu aproape 3,2 puncte procentuale, respectiv cu 4 %.

(231)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 203 de mai sus, chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi fost excluse complet din analiză, cota de piață a industriei Uniunii ar fi prezentat niveluri foarte similare și ar fi scăzut cu 3 %.

(232)

Airoldi a afirmat că sursa tabelelor 4 și 5 citează atât European Aluminium, cât și Eurostat. Airoldi a întrebat dacă au fost furnizate noi date de către European Aluminium. Cu toate acestea, aceste tabele au fost necesare pentru a înregistra cifrele revizuite pentru consum și cotele de piață (considerentele 202-215), ca urmare a revizuirii importurilor din China. European Aluminium nu a furnizat date noi. Importatorul Airoldi a făcut o afirmație privind tabelul 7 (Prețurile de vânzare din Uniune) din regulamentul provizoriu. Importatorul a susținut că London Metal Exchange (bursa londoneză a metalelor, denumită în continuare „LME”) nu era, din cauza faptului că proprietarii săi își au sediul în Hong Kong, o referință fiabilă pentru prețurile aluminiului și că, prin urmare, datele prezentate în tabelul 7 din regulamentul provizoriu nu sunt adecvate. Totuși, LME a fost utilizată de toți producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion ca referință în contractele lor și este frecvent citată în publicațiile comerciale referitoare la aluminiu. Ancheta a confirmat faptul că aceasta este o sursă fiabilă pentru prețurile aluminiului în Uniune. În plus, importatorul nu a justificat în ce mod LME devine, din motive legate de proprietate, o sursă nefiabilă în scopul utilizat în tabelul 7 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(233)

Același importator a făcut o altă afirmație referitoare la majorări ale costurilor din același tabel. Aceste majorări de costuri reprezintă majorările reale ale costurilor raportate de producătorii din cadrul Uniunii și verificate în timpul verificării încrucișate la distanță. S-a afirmat că Comisia nu ar fi explicat în mod corespunzător motivele acestor majorări. Totuși, analiza Comisiei conține, în considerentul 232 din regulamentul provizoriu, cele două motive principale pentru majorările de costuri. Unul dintre acestea era legat de majorarea costurilor asociate cererii de produse cu valoare adăugată mai mare. Al doilea motiv se referea la majorările înregistrate de biletele de aluminiu, care constituie principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei. Aceste constatări s-au bazat pe elementele de probă furnizate în cursul anchetei de producătorii din cadrul Uniunii, verificate în cursul verificărilor încrucișate la distanță și verificate încrucișat cu informațiile furnizate de European Aluminium. Prin urmare, Comisia a respins afirmația că aceste majorări nu ar fi fost explicate.

(234)

Același importator a făcut, de asemenea, o afirmație referitoare la tabelul 9 din regulamentul provizoriu privind stocurile. În afirmație se contesta analiza Comisiei conform căreia creșterea stocurilor cu 26 % nu reprezintă un indicator important de prejudiciu. Totuși, analiza Comisiei s-a bazat pe ideea că stocurile, exprimate ca procent din producție, sunt scăzute, deoarece această industrie funcționează în principal pe bază de producție la comandă. De asemenea, o creștere a stocurilor este, adesea, un semn că produsele care nu au fost fabricate la comandă, ci pentru piața de distribuție, nu au putut fi vândute. Acest lucru indica o situație prejudiciabilă. De asemenea, în comparație cu nivelul de producție, stocurile au rămas relativ scăzute pe parcursul perioadei examinate, reprezentând aproximativ echivalentul a 2 săptămâni de producție. Prin urmare, Comisia și-a menținut concluzia provizorie și a respins afirmația.

(235)

Același importator a făcut afirmații referitoare la tabelul 10 din regulamentul provizoriu, în ceea ce privește rentabilitatea. Una dintre afirmații a fost aceea că un anumit producător din cadrul Uniunii nu a suferit scăderi importante ale rentabilității, iar o alta a fost că producătorii de tipuri de produse din aliaj dur din cadrul Uniunii au înregistrat un grad mai ridicat de rentabilitate decât producătorii de aliaje moi. Totuși, Comisia reiterează faptul că rentabilitatea, la fel ca toți indicatorii de prejudiciu, ar trebui să fie examinată luându-se în considerare industria Uniunii, în ansamblu, sau un eșantion reprezentativ, precum în cazul de față, nu societăți individuale sau tipuri de produse. În plus, sursa citată pentru informațiile despre rentabilitatea producătorului menționat a precizat clar că aceasta se referă la întreaga societate, nu la produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(236)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi și alți importatori și-au reiterat argumentele referitoare la rentabilitatea industriei Uniunii, care fuseseră deja abordate în considerentul anterior. Aceste părți și-au extins cercetările proprii la rentabilitatea societăților care produc extrudate în Uniune. Părțile au afirmat că nivelurile rentabilității au variat. Indiferent de admisibilitatea unor astfel de informații, având în vedere stadiul tardiv în care au fost furnizate, faptul că acestea s-au aplicat doar unui singur stat membru și faptul că acestea nu au fost susținute de probe, în medie, elementele de probă au sugerat un nivel scăzut de profitabilitate pentru societățile din industria Uniunii vizate de cercetare, în conformitate cu rezultatele considerentelor menționate anterior.

(237)

Același importator a făcut o altă afirmație referitoare la tabelul 10 din regulamentul provizoriu, în ceea ce privește investițiile. El a afirmat că Comisia nu a explicat în mod corespunzător motivele creșterilor de investiții. Analiza Comisiei s-a referit la investițiile realizate de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion, care au demonstrat o creștere de 72 % în 2019 comparativ cu 2016. Aceste date au fost discutate și verificate cu producătorii incluși în eșantion în cursul verificării încrucișate la distanță. În plus, Comisia a explicat că au fost necesare creșteri ale investițiilor pentru a se mări eficiența și pentru a se acorda o mai mare atenție clienților, având în vedere cererea de soluții cu valoare adăugată mai mare înregistrată pe piață. În considerentele 332-340 din regulamentul provizoriu, Comisia a adăugat observații suplimentare pentru a demonstra importanța unor niveluri ridicate de investiții pentru viitorul industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a respins afirmația că investițiile nu ar fi fost explicate în mod adecvat.

(238)

Același importator a susținut, de asemenea, că Comisia a acceptat datele industriei Uniunii la valoarea nominală. Astfel cum s-a explicat deja în considerentele 25 și 26 din regulamentul provizoriu, la fel ca în cazul informațiilor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, răspunsurile la chestionar ale tuturor celor patru producători din cadrul Uniunii incluși în eșantion au fost verificate încrucișat la distanță în raport cu documentația societății-sursă și, acolo unde a fost posibil, cu sursele disponibile public. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(239)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi nu a fost de acord cu observațiile Comisiei din cele două considerente anterioare privind sursa și verificarea datelor primite. În special, Airoldi a contestat faptul că datele care au stat la baza anchetei antidumping în cauză erau adecvate, în măsura în care acestea proveneau din surse ale societăților, și nu din surse publice. În acest sens, Comisia confirmă faptul că, în conformitate cu practica sa de verificare încrucișată a datelor sensibile ale societăților în cadrul unei anchete, se utilizează, de asemenea, surse publice, după caz.

(240)

În plus, în ceea ce privește investițiile, Airoldi susține că constatarea Comisiei cu privire la faptul că investițiile sunt necesare pentru a crește eficiența și pentru a permite o mai mare concentrare asupra clientului este generică și nu pare să fie legată de contextul anchetei antidumping în cauză. În ceea ce privește acest aspect, Comisia reiterează faptul că afirmația descrie în mod corespunzător situația industriei producătoare a produsului care face obiectul anchetei.

(241)

În urma comunicării constatărilor finale, în ceea ce privește considerentul 234, Airoldi a afirmat, de asemenea, că ar fi greșit să se coreleze prezența unui nivel adecvat de stocuri cu constatarea unui prejudiciu. Același importator a susținut, de asemenea, că un nivel de 26 % al stocurilor este absolut normal pe piața extrudatelor din aluminiu. În ceea ce privește acest argument, ar trebui reamintit, în primul rând, faptul că luarea în considerare a stocurilor ca indicator de prejudiciu este o cerință legală din regulamentul de bază. În plus, același importator a susținut, în etapa provizorie, că acest indicator ar fi relevant. În ceea ce privește acest aspect, Comisia își menține concluzia preliminară potrivit căreia, astfel cum se descrie în considerentul 264 din regulamentul provizoriu, stocurile au o importanță mai mică în analiza prejudiciului din cauza faptului că producția este realizată în principal pe bază de comandă. Astfel cum se descrie în considerentul 234, în cazul în care ar fi luate în considerare, stocurile ar indica existența unui prejudiciu.

(242)

Același importator a susținut, de asemenea, că pierderea cotei de piață a industriei Uniunii, descrisă în tabelul 5 din regulamentul provizoriu, ar putea fi recuperată rapid chiar și fără instituirea de măsuri antidumping. Această afirmație nu a fost susținută cu elemente de probă. Nu au fost prezentate motive convingătoare pentru care scăderea continuă înregistrată pe parcursul perioadei examinate ar trebui inversată fără instituirea de taxe antidumping, în special având în vedere marjele de subcotare ridicate ale exporturilor chinezi, despre care s-a constatat că au depășit 25 %, astfel cum se explică în considerentul 232 din regulamentul provizoriu și se confirmă în considerentul 224. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(243)

Același importator a formulat observații suplimentare cu privire la chestiunea discutată în considerentul 316 din regulamentul provizoriu. Importatorul și-a reiterat afirmația că industria Uniunii abuzează de presupusa sa poziție dominantă pe piață. European Aluminium a formulat observația că astfel de afirmații sunt lipsite de seriozitate. În primul rând, afirmațiile respective sunt de competența DG COMP, care a confirmat, după comunicarea constatărilor provizorii, că nu există situații de această natură. Totuși, Comisia ar dori să sublinieze faptul că industria Uniunii este compusă din peste 200 de producători. Comisia își menține opinia că importatorul nu a furnizat nicio analiză și niciun element de probă în sprijinul afirmațiilor sale sau pentru a explica relevanța acestora în contextul regulamentului de bază. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse și se confirmă concluziile din secțiunile 4.6 și 4.7 din regulamentul provizoriu.

(244)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a prezentat un document descris ca articol de ziar care arată că un reprezentant al unui producător din Uniune a prezentat observații cu privire la aspecte legate de concurență pe piața Uniunii. În plus, alți importatori și grupul Haomei au afirmat că măsurile ar consolida poziția dominantă a unui anumit producător din Uniune pe piața Uniunii. În ceea ce privește acest pretins articol de ziar, ar trebui subliniat, în primul rând, că documentul furnizat este în realitate un material promoțional al întreprinderii (fiind prezentat ca „informație promoțională”). În plus, producătorul din Uniune în cauză nu a formulat observații cu privire la aspectele legate de concurență în general, ci mai degrabă cu privire la produsele foarte speciale pe care le produce, potrivit propriilor materiale promoționale. Având în vedere sfera de cuprindere foarte limitată a afirmației și tipul publicației, Comisia consideră, prin urmare, că nici presupusul articol din ziar, nici afirmația nefondată a importatorilor și a grupului Haomei nu ar trebui să afecteze concluziile sale expuse în considerentul anterior.

(245)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a prezentat observații cu privire la prejudiciul suferit de industria Uniunii utilizând propriile cercetări privind rentabilitatea a patru producători din Uniune. Grupul Haomei a afirmat că cercetările sale au demonstrat că industria Uniunii a fost mai profitabilă decât ceea ce a prezentat Comisia în tabelul 10 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, datele furnizate în observațiile prezentate de grupul Haomei se refereau la rentabilitatea totală a societăților selectate de către grup și, prin urmare, nu se referă la produsul care face obiectul anchetei. În plus, eșantionul Comisiei a fost selectat în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază în februarie 2020. Nu s-au primit observații din partea grupului Haomei, în acest stadiu. Având în vedere cerințele de la articolul 17 și faptul că datele furnizate de grupul Haomei nu se referă exclusiv la produsul care face obiectul anchetei, Comisia respinge această afirmație.

(246)

Un importator și GC au formulat observații cu privire la metodologia utilizată de Comisie pentru a evalua prejudiciul important. Aceștia au susținut că analiza prejudiciului este eronată, deoarece mulți indicatori indică o evoluție pozitivă, și au afirmat că Comisia s-a bazat numai pe anumiți indicatori pentru a-și susține concluzia. S-a afirmat, de asemenea, că mai mulți factori de prejudiciu dovedesc absența unui prejudiciu pentru industria Uniunii, deoarece tendințele nu erau negative. Totuși, aceste afirmații se bazau pe evaluarea indicatorilor în mod individual, fără a ține seama de context – cum ar fi creșterea cererii și majorarea costurilor. Afirmațiile au fost respinse, deoarece concluzia provizorie privind prejudiciul s-a bazat pe o evaluare a tuturor indicatorilor, dintre care niciunul nu oferea neapărat o bază decisivă de orientare. Astfel cum s-a arătat deja în considerentele 271-274 din regulamentul provizoriu și cum s-a confirmat în prezentul regulament, deși anumiți indicatori au înregistrat, într-adevăr, o evoluție pozitivă, s-a explicat în mod adecvat modul în care s-a ajuns la constatarea unui prejudiciu important, luându-se în considerare toți indicatorii de prejudiciu.

(247)

Airoldi și O. Wilms au susținut, în urma comunicării constatărilor finale, că Comisia și-a modificat constatările privind prejudiciul pentru a reflecta reducerea importurilor încadrate la codul NC 7610 90 90, astfel cum este descris mai jos. S-a afirmat că prejudiciul în etapa provizorie a fost justificat în principal de indicatorii de volum și că, la comunicarea constatărilor finale, acest lucru s-a schimbat, astfel încât prejudiciul a fost resimțit în principal în ceea ce privește indicatorii de preț. Cu toate acestea, considerentele 271-274 din regulamentul provizoriu se concentrează pe prejudiciul legat de prețuri suferit de industria Uniunii. În plus, considerentul 280 din regulamentul provizoriu a explicat modul în care s-a produs prejudiciul important, în timp ce unele părți au considerat că volumul importurilor din China și cota lor de piață erau limitate. Regulamentul provizoriu a indicat că dimensiunea importurilor din China va fi investigată în continuare – aceasta face parte integrantă din orice anchetă de apărare comercială, care își detaliază concluziile pe măsură ce avansează, permițând o bună apreciere a faptelor stabilite definitiv. După încheierea acestui proces, concluziile sale confirmă rezultatele evidențiate în regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia nu poate accepta afirmația potrivit căreia și-a schimbat abordarea.

(248)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor finale, O. Wilms a prezentat observații cu privire la evoluția volumelor vândute pe piața Uniunii de către producătorii chinezi, turci și din Uniune. Întrucât industria Uniunii a înregistrat o creștere a vânzărilor, O. Wilms a contestat faptul că aceasta a suferit un prejudiciu. Un argument similar a fost invocat și de grupul Haomei. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la punctul 4.7, constatarea unui prejudiciu important rezultă în principal din blocarea prețurilor și din impactul acesteia asupra indicatorilor de performanță. În plus, în pofida creșterii modeste a volumului vânzărilor pe piața Uniunii, industria Uniunii a pierdut din cota de piață în cursul perioadei examinate.

(249)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a contestat prejudiciul suferit de industria Uniunii pe motiv că comparațiile de prețuri efectuate de Comisie au fost inadecvate. În special, grupul Haomei a susținut în observațiile sale că nu a adus niciodată prejudicii industriei aluminiului din Uniune, deoarece prețurile celor doi exportatori erau aliniate sau chiar superioare prețurilor concurenților europeni. Această afirmație nu poate fi acceptată. Ancheta a arătat că, atunci când se efectuează o comparație pe tip de produs, prețurile practicate de acești exportatori au subcotat prețurile industriei Uniunii cu o marjă semnificativă, astfel încât nu numai că au fost aliniate, ci au fost și semnificativ mai mici. Grupul Haomei a sugerat, de asemenea, utilizarea prețurilor importatorilor ca sursă pentru compararea prețurilor. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 234 din regulamentul provizoriu, Comisia și-a sprijinit comparațiile prețurilor pe o bază obiectivă, utilizând o metodologie detaliată și calcule detaliate care au fost comunicate grupului Haomei. Această metodologie a comparat produsele pentru fiecare tip de produse utilizând mai multe criterii obiective și, prin urmare, a fost cea mai reprezentativă metodă aflată la dispoziția Comisiei. Prin urmare, Comisia respinge afirmația potrivit căreia această comparație a fost inadecvată, precum și afirmația că această metodologie a denaturat evaluarea prejudiciului.

(250)

Cifrele privind importurile pentru țara în cauză au fost revizuite, iar impactul acestora asupra consumului și a cotelor de piață și concluzia privind prejudiciul au fost reevaluate în etapa definitivă.

(251)

Tendința în ceea ce privește volumele importurilor a arătat o creștere de 49 %. Cota de piață a acestor importuri a crescut cu 41 % în cursul perioadei examinate. De asemenea, cota de piață a industriei Uniunii a înregistrat o scădere semnificativă (- 4 %).

(252)

Ar trebui subliniat faptul că indicatorii-cheie, care demonstrează prejudiciul în cadrul prezentei anchete, ar rămâne prejudiciabili chiar dacă importurile din China ar fi evaluate excluzându-se codul NC 7610 90 90.

(253)

Luându-se în considerare constatările revizuite, precum și ceilalți indicatori de prejudiciu nemodificați, care sunt prezentați în detaliu în regulamentul provizoriu, s-a confirmat definitiv că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă. Această situație a fost cauzată în principal de prețurile prejudiciabile care le-au subcotat în mod semnificativ pe cele ale industriei Uniunii, au blocat prețurile de pe piața Uniunii și au împiedicat realizarea unor majorări suficiente de prețuri. Acest impact a fost exacerbat de faptul că importurile semnificative din China au crescut în termeni absoluți și au câștigat o cotă de piață substanțială în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii este în curs de adaptare la schimbările de pe piața Uniunii, în care creșterea investițiilor este vitală pentru a asigura supraviețuirea sa pe termen lung. Totuși, rentabilitatea scăzută, care este rezultatul blocării prețurilor pieței, este în mod clar prea scăzută pentru a genera finanțarea unor astfel de investiții. Acest lucru periclitează viitorul pe termen lung al industriei, care angajează aproximativ 40 000 de persoane în mod direct și chiar mai multe în mod indirect în lanțul de aprovizionare cu aluminiu.

(254)

Pe baza celor de mai sus și în absența oricăror alte observații în acest sens, s-a confirmat concluzia privind situația industriei Uniunii, astfel cum este descrisă în considerentele 271-274 din regulamentul provizoriu.

(255)

Se face trimitere la considerentul 35.

(256)

În ceea ce privește definiția industriei Uniunii, faptul că o asociație care reprezintă producătorii din Uniune are inclusiv membri din țări din afara UE nu afectează calitatea procesuală a unei astfel de asociații de a reprezenta producătorii din Uniune și nici reprezentativitatea acesteia, în conformitate cu articolul 4 din regulamentul de bază. Se reamintește, de asemenea, că producătorii din Uniune au acordat o împuternicire specifică asociației European Aluminium pentru a le reprezenta interesele în cadrul prezentei proceduri. Din acest motiv, nu pot fi acceptate afirmațiile făcute de Airoldi după comunicarea constatărilor finale suplimentare, care pun sub semnul întrebării reprezentativitatea industriei Uniunii și care au fost respinse inclusiv de European Aluminium prin precizarea faptului că elementele care atestă capacitatea sa de a reprezenta industria Uniunii s-au aflat la dosar de la începutul anchetei.

(257)

Informațiile din dosar indică, de asemenea, faptul că producția produsului similar în Regatul Unit este de sub 3 % din totalul pentru UE-28. Reclamanții, care nu produc produse în Regatul Unit, continuă astfel să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(258)

Cu excepția producătorilor din Regatul Unit, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(259)

Cu excepția importurilor în Regatul Unit, cifrele pentru codul NC 7610 90 90 sunt următoarele.

Tabelul 1bis

Importuri din China încadrate la codul NC 7610 90 90 – pe baza datelor pentru UE-27

(260)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi și-a reiterat afirmația potrivit căreia nu s-a explicat metodologia de obținere a datelor privind importurile de la autoritățile vamale naționale pentru codul NC 7610 90 90 și de adăugare a acestora la celelalte importuri din China. European Aluminium a răspuns că această metodologie este foarte clară pentru ei. În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a solicitat să i se transmită datele utilizate de Comisie pentru stabilirea importurilor din China. În ceea ce privește datele Eurostat, aceste cifre sunt publice. În ceea ce privește cifrele furnizate Comisiei de către autoritățile vamale ale statelor membre, trebuie reamintit faptul că schimburile de informații dintre statele membre și Comisie sunt confidențiale, în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) din regulamentul de bază. În ceea ce privește explicarea abordării utilizate, Comisia reamintește explicația abordării sale din considerentele 203-219 și din notele de subsol relevante, care se aplică mutatis mutandis analizei la nivelul UE-27.

(261)

Airoldi s-a asociat cu argumentul invocat mai sus de grupul Haomei și și-a reiterat propria afirmație. Se reamintește faptul că o observație transmisă ca reacție la observațiile unei alte părți nu poate fi utilizată pentru a propune noi elemente sau cereri. În orice caz, răspunsurile de fond din considerentul anterior sunt aplicabile în acest sens. Se reamintește, de asemenea, faptul că, în repetate rânduri, Comisia a explicat societății modul în care au fost calculate și verificate importurile și reiterează faptul că afirmațiile transmise de societate sunt nefondate, nu în ultimul rând deoarece nu a fost prezentat niciun element de probă care să infirme concluziile analizei Comisiei.

(262)

Ca atare, pe baza celor descrise mai sus, importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2bis

Volumul importurilor (tone) și cota de piață – pe baza datelor pentru UE-27

(263)

De asemenea, pe baza volumelor ajustate ale importurilor, se pot observa niveluri semnificative ale importurilor atât în termeni relativi, cât și absoluți, atingând 5 % din cota de piață în perioada de anchetă. În cifre absolute, importurile din țara în cauză au crescut cu 56 % în cursul perioadei examinate. În paralel, cota de piață totală a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 48 % în cursul perioadei examinate.

(264)

Chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi excluse complet din analiză, volumele importurilor ar rămâne semnificative, reprezentând o cotă de piață de 4,2 % în perioada de anchetă și crescând cu 57 % din 2016.

Tabelul 3bis

Prețuri la import (EUR/tonă) – pe baza datelor pentru UE-27

(265)

Prețurile ajustate demonstrează tendințe ale prețurilor similare celor comunicate anterior, confirmând aceleași concluzii.

(266)

În cazul în care volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi excluse complet din analiză, prețurile medii la import ar fi mai mici și ar urma o tendință similară în cursul perioadei examinate.

(267)

În conformitate cu metodologia comunicată anterior, marjele de subcotare, excluzând importurile în Regatul Unit, se ridică la 23,6 %, confirmând concluziile comunicate anterior.

(268)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi a afirmat că importatorii, inclusiv Airoldi, nu au importat produse extrudate încadrate la codul NC 7610 90 90 și că Comisia nu a solicitat importatorilor clarificări cu privire la acest cod. Deși această observație a fost tardivă și nu ia în considerare evaluarea definitivă a Comisiei privind calcularea importurilor încadrate la acest cod, Comisia a solicitat cooperarea tuturor părților în considerentul 223 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(269)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi a afirmat că prețurile medii ale importurilor din China de produse încadrate la codul NC 7610 90 90 au crescut ca urmare a reevaluării cazului pe baza datelor privind UE-27. Comisia a confirmat că acesta este rezultatul excluderii din cifre a vânzărilor din Regatul Unit.

(270)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a afirmat că nu îi sunt clare anumite aspecte ale metodologiei pentru calcularea prejudiciului, inclusiv sursa datelor. Comisia confirmă faptul că metodologia pentru calcularea prejudiciului a fost comunicată grupului Haomei în etapele provizorii și definitive ale anchetei. În etapa comunicării constatărilor finale suplimentare, s-a explicat că s-a aplicat aceeași metodologie pentru calcularea prejudiciului, cu excepția faptului că datele aferente Regatului Unit au fost eliminate. Prin urmare, Comisia a considerat că metodologia sa clară a fost explicată pe deplin. În plus, astfel de aspecte ar fi trebuit să fie semnalate mai degrabă în etapa provizorie decât în urma comunicării constatărilor finale suplimentare.

(271)

Cifrele privind consumul la nivelul Uniunii au fost revizuite ca urmare a revizuirii volumelor importurilor din țara în cauză explicate mai sus și a volumului revizuit al importurilor din alte țări terțe în UE-27. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 4bis

Consumul la nivelul Uniunii (tone) (*1) – pe baza datelor pentru UE-27

(272)

În cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu 6 %.

(273)

Chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi fost excluse complet din analiză, consumul ar fi prezentat niveluri foarte similare și ar fi crescut, confirmând concluziile prezentate anterior.

(274)

După comunicarea constatărilor finale suplimentare, Airoldi a susținut că Comisia nu a explicat baza pentru stabilirea pieței captive. În ceea ce privește această afirmație, constatările Comisiei referitoare la piața captivă au fost deja prezentate în concluziile provizorii (considerentul 248 din regulamentul provizoriu). În plus, această observație este mult prea tardivă, întrucât ea ar fi trebuit să fie prezentată în termenul stabilit pentru formularea observațiilor cu privire la constatările provizorii. Afirmația este respinsă.

(275)

Cota de piață a vânzărilor pe piața liberă ale industriei Uniunii a evoluat după cum se arată în continuare, ca urmare a revizuirii importurilor din țara în cauză menționată mai sus, precum și a cifrelor revizuite privind consumul prezentate în tabelul 4.

Tabelul 5bis

Cota de piață  (*2) – pe baza datelor pentru UE-27

(276)

Chiar dacă cota de piață a industriei Uniunii a fost reevaluată la un nivel ușor mai ridicat în perioada examinată, cotele de piață au scăzut totuși cu aproape 3,0 puncte procentuale.

(277)

Chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi fost excluse complet din analiză, cota de piață a industriei Uniunii ar fi prezentat niveluri foarte similare și ar fi scăzut, confirmând concluziile prezentate anterior.

(278)

Pe baza informațiilor confirmate furnizate de producătorii din Uniune, aflate deja la dosar, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Regatului Unit a fost evaluat la aproximativ 2 % din totalul vânzărilor realizate în UE-28. Un astfel de volum nu ar putea avea un impact semnificativ asupra indicatorilor economici ai industriei Uniunii. Prin urmare, toți ceilalți indicatori prezentați în secțiunea 6 de mai sus sunt, de asemenea, reprezentativi pentru UE-27 și sunt confirmați, la fel ca și concluziile desprinse din aceștia.

(279)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi a afirmat că Comisia ar fi trebuit să obțină un nou set de date pentru UE-27 de la industria Uniunii în scopul efectuării analizei prejudiciului la nivelul UE-27, astfel cum a procedat în cadrul unei alte anchete în materie de apărare comercială. Acest lucru nu a fost necesar, însă, deoarece informațiile din dosar permiteau deja o analiză la nivelul UE-27, astfel cum s-a explicat mai sus. Acest lucru a fost confirmat de European Aluminium, care a răspuns la afirmația Airoldi, subliniind că producătorii din Regatul Unit au reprezentat mai puțin de 3 % din producție, că activitatea comercială a industriei Uniunii în Regatul Unit a fost redusă și că, prin urmare, orice impact asupra indicatorilor de prejudiciu a fost minim. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(280)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi și Euranimi au afirmat că cota de piață a industriei Uniunii, care a fost de peste 85 % în cursul perioadei de anchetă, nu a fost un indicator revelator de prejudicii. Aceste părți au făcut trimitere la o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 februarie 2021 în cauza C-324/19, Eurocylinder Systems AG, în care au susținut că prejudiciul nu ar putea exista cu o astfel de cotă de piață. Grupul Haomei a formulat, de asemenea, observații cu privire la acest aspect, susținând că, potrivit mai multor hotărâri ale Curții, cota de piață de 85 % ar împiedica stabilirea prejudiciului. Cu toate acestea, cauza C-324/19 privea amenințarea de producere a unui prejudiciu și evaluarea factorilor determinanți. În acest caz, se reamintește faptul că determinarea prejudiciului se referă în principal la efectele asupra prețurilor, astfel cum se explică în considerentul 252, fapt care nu este influențat de modificările foarte limitate ale cotelor de piață, care, în orice caz, au scăzut cu 3 % pentru industria Uniunii, în cursul perioadei examinate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(281)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi a afirmat că producția industriei Uniunii a crescut și că cota sa în raport cu consumul a crescut, de asemenea. Airoldi a susținut că acest lucru a demonstrat lipsa prejudiciului. Sunt reamintite argumentele din considerentul precedent. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentul 242 din regulamentul provizoriu, deși producția din Uniune a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate, industria Uniunii a pierdut din cotă în raport cu consumul. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(282)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi și-a reiterat afirmațiile menționate în considerentele 235 și 236, fără a furniza dovezi suplimentare, afirmațiile respective fiind, prin urmare, respinse din motivele de fond menționate în considerentele menționate anterior.

(283)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a formulat observații suplimentare cu privire la faptul că LME se află în afara Uniunii și nu ar trebui să fie utilizată ca sursă de referință pentru prețurile aluminiului. Se aplică aceleași argumente precum cele din considerentul 232, iar afirmația nu este acceptată.

(284)

Prin urmare, pe baza informațiilor din dosar la nivelul UE-27, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(285)

Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping a fost descris în secțiunea 5.1 din regulamentul provizoriu. Mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul nu poate fi atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și că alți factori au slăbit legătura de cauzalitate. Unele dintre aceste afirmații au reprezentat doar o simplă reiterare a afirmațiilor deja discutate în regulamentul provizoriu, fără a conține niciun element nou. Observațiile care nu au fost prezentate anterior sunt analizate mai jos, împreună cu o evaluare a datelor suplimentare colectate după comunicarea constatărilor provizorii, acolo unde este cazul.

(286)

Ca urmare a revizuirii importurilor din țara în cauză, astfel cum se descrie în considerentele 202-216, au fost revizuite consumul și cotele de piață ale industriei Uniunii, precum și importurile din țara în cauză. Cota de piață a Chinei a crescut de la 4,4 % la 6,2 % (nu de la 6,9 % la 9,6 %, cum se indica în tabelul 2 din regulamentul provizoriu), în timp ce cota de piață a industriei Uniunii pe piața liberă a scăzut de la 87,6 % la 84,4 % (nu de la 85,1 % la 81,1 %, cum se indica în tabelul 5 din regulamentul provizoriu). În consecință, tabelele respective din regulamentul provizoriu au fost modificate în mod corespunzător. Impactul acestor modificări a fost redus sau inexistent în ceea ce privește tendințele sau nivelul semnificativ al importurilor, deoarece, după revizuire, printre altele, volumul importurilor din țara în cauză a crescut de fapt cu 49 % (nu cu 48 %), iar tendința cotei de piață aferente crește la 41 % (nu la 39 %). Prin urmare, cifrele revizuite privind importurile și cota de piață nu au afectat în mod semnificativ analiza legăturii de cauzalitate descrisă în considerentele 276-283 din regulamentul provizoriu.

(287)

Unii importatori au susținut că doar o mică parte din exporturile Chinei la nivel mondial au fost vândute pe piața Uniunii (doar 13 %) și că importurile din China au fost absorbite cu ușurință pe piața Uniunii, fără a cauza prejudicii. Totuși, această observație s-a concentrat asupra anumitor aspecte legate de volum și a ignorat faptul că cea mai importantă parte a prejudiciului suferit de industria Uniunii a fost legată de prețuri, ca urmare a presiunii semnificative exercitate asupra prețurilor de aceste importuri la prețuri scăzute, care au subcotat prețurile industriei Uniunii cu peste 25 %. Acești importatori au susținut, de asemenea, că importurile din China au crescut doar în detrimentul importurilor din țări terțe. Acest argument este incorect din punct de vedere faptic, astfel cum se arată în tabelul 6 de mai jos. În plus, informațiile din tabelul 4 demonstrează în mod clar că industria Uniunii a suferit un prejudiciu și în ceea ce privește volumul și că a pierdut din cota de piață în cursul perioadei examinate în favoarea importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(288)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Haomei a contestat prejudiciul suferit de industria Uniunii pe motiv că importurile din toate sursele nu au crescut în perioada 2017-2020. Cu toate acestea, se reamintește faptul că evaluarea prejudiciului de către Comisie se bazează în mare măsură pe prețuri. În plus, această anchetă a arătat că cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate (2016-2019). În aceeași perioadă, importurile din China au crescut atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. Ținând seama de aceste aspecte și de faptul că evaluarea volumelor de către grupul Haomei a vizat toate importurile și nu s-a limitat la perioada examinată, Comisia respinge argumentul invocat.

(289)

Importurile din țări terțe au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează.

Tabelul 6

Importurile din țări terțe

(290)

Volumul importurilor din țările terțe s-a modificat ușor ca urmare a revizuirilor statistice menționate anterior. Cota de piață a acestor importuri a fost, de asemenea, afectată ca urmare a revizuirii importurilor din țara în cauză descrisă în considerentele 202-213. Totuși, aceste modificări au fost minore și au avut un impact și mai mic în ceea ce privește tendința. Cota de piață a țărilor terțe după revizuire a crescut de la 8,0 % la 9,4 % (nu de la 8,0 % la 9,3 %, cum se indica în tabelul 11 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, aceste modificări minore ale cifrelor referitoare la importuri și la cota de piață corespunzătoare țărilor terțe nu au afectat în mod semnificativ analiza legăturii de cauzalitate descrisă în considerentele 284-288 din regulamentul provizoriu.

(291)

Carl Prinz a formulat observații cu privire la considerentul 286 din regulamentul provizoriu, afirmând că, din experiența sa cu privire la prețuri din 2020, prețurile din Turcia nu au fost semnificativ mai mari în comparație cu țara în cauză. Totuși, aceste informații se refereau la o perioadă ulterioară perioadei de anchetă, iar despre perioada de anchetă nu au fost furnizate informații. În plus, nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că analiza efectuată în considerentul 286 din regulamentul provizoriu este incorectă.

(292)

Luând în considerare datele revizuite, astfel cum sunt prezentate în tabelul 6, și după analizarea observațiilor primite cu privire la considerentele 284-287 din regulamentul provizoriu, Comisia confirmă concluzia privind impactul importurilor din țări terțe, prezentată în considerentul 288 din regulamentul provizoriu.

(293)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 203, chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi excluse complet din analiză, volumele importurilor din alte țări terțe nu s-ar modifica și ar exista doar modificări minime ale cotelor lor de piață. Concluzia din regulamentul provizoriu referitoare la legătura de cauzalitate produsă de importurile din țări terțe nu este afectată și, prin urmare, este confirmată.

(294)

În urma comunicării constatărilor finale, Airoldi a afirmat că considerentul anterior sfidează orice logică. Cu toate acestea, nu a fost clar pe ce s-a bazat concluzia Airoldi. Evaluarea Comisiei potrivit căreia impactul importurilor din țări terțe ar continua să fie prejudiciabil dacă importurile încadrate la codul NC în cauză nu ar fi luate în considerare este valabilă. Acest lucru se datorează faptului că volumul absolut al importurilor din țări terțe nu ar fi afectat, iar cota lor de piață s-ar modifica doar într-o măsură minimă. Prin urmare, Comisia își confirmă analiza.

(295)

Cifrele revizuite referitoare la consum din considerentele 226-228 nu au avut un impact semnificativ asupra concluziei formulate în considerentul 294 din regulamentul provizoriu. Astfel cum s-a menționat în considerentul 203, chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi fost excluse complet din analiză, consumul pe piața liberă ar fi prezentat niveluri foarte similare și ar fi crescut cu 6 %. Prin urmare, se confirmă concluzia enunțată în considerentul 294 din regulamentul provizoriu. În observațiile sale ulterioare comunicării constatărilor finale, Airoldi a susținut că raționamentul din acest considerent „sfidează orice logică”, deoarece se bazează în mod nejustificat pe importanța cantitativă a importurilor de produse care pot fi clasificate la acest cod. În ceea ce privește această observație, Comisia observă că raționamentul de mai sus subliniază (dimpotrivă) că, chiar dacă nu s-ar lua în considerare produsele importate sub acest cod (ceea ce nu este metoda adecvată deoarece acest cod include, de asemenea, o proporție semnificativă din produsul în cauză), constatările privind prejudiciul nu ar fi afectate.

(296)

Airoldi a susținut, de asemenea, că nivelul ridicat al costurilor de investiție indicate în tabelul 10 din regulamentul provizoriu a cauzat un prejudiciu industriei Uniunii. Concluzia Comisiei cu privire la investiții a fost că acestea sunt necesare la niveluri din ce în ce mai mari în vederea păstrării relevanței pe piață. Investițiile au fost necesare pentru a se mări eficiența și pentru a se acorda o mai mare atenție clienților, având în vedere cererea de soluții cu valoare adăugată mai mare înregistrată pe piață. În considerentele 332-340 din regulamentul provizoriu s-a discutat despre importanța unor niveluri ridicate de investiții pentru viitorul industriei Uniunii. Comisia a respins afirmația ca neavizată și nefondată.

(297)

GC a citat un raport al Reuters din ianuarie 2014, potrivit căruia, date fiind legislația Uniunii în domeniul muncii și al mediului, precum și costurile ridicate ale energiei, producția de metale neprelucrate, cum este aluminiul, în Uniune este aproape nerentabilă. Această afirmație se referea, însă, la producția de aluminiu ca materie primă. Afirmația nu a putut fi acceptată, având în vedere faptul că raportul respectiv nu se referă la industria Uniunii, care este o industrie din aval, și nu ia în considerare evoluțiile care au avut loc în industria aluminiului din Uniune în perioada examinată.

(298)

Airoldi a susținut că performanța vânzărilor industriei Uniunii a fost afectată de o decizie comercială de încetare a vânzării către distribuitori. Totuși, din datele colectate în răspunsurile la chestionar furnizate de reprezentanții industriei Uniunii incluși în eșantion a reieșit clar că aceștia nu încetaseră vânzările către distribuitori, în general. De fapt, Comisia a constatat că vânzările Uniunii către distribuitori au scăzut din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din China care fac obiectul unui dumping. În plus, din răspunsul la chestionar furnizat de Airoldi, care desfășoară o activitate de importator și distribuitor, a reieșit că societatea a achiziționat cantități semnificative de la industria Uniunii. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(299)

În urma revizuirii volumului importurilor din țara în cauză, concluzia privind legătura de cauzalitate a trebuit să fie reevaluată în etapa definitivă a anchetei. Revizuirea volumelor importurilor și a cotelor de piață pe piața Uniunii, descrisă mai sus, nu a avut un impact semnificativ asupra analizei legăturii de cauzalitate, iar impactul asupra examinării tendințelor a fost și mai redus. Același lucru este valabil și în cazul excluderii totale a codului NC 7610 90 90.

(300)

În considerentele 280-282 din regulamentul provizoriu, Comisia a explicat modul în care importurile din China, care dețineau o cotă de piață mult mai mică decât industria Uniunii, nu numai că au pătruns pe piața Uniunii, mărindu-și constant cota de piață pentru a produce un prejudiciu în privința volumului, dar, mai grav, au blocat prețurile pieței și au antrenat pentru industria Uniunii niveluri de profit reduse și inadecvate în toată perioada examinată. Aceste considerente rămân valabile pentru nivelurile importurilor din China, atât în termeni absoluți, cât și relativi, astfel cum se indică în tabelul 2 de mai sus, chiar dacă s-ar exclude complet codul NC 7610 90 90.

(301)

În plus, niciuna dintre observațiile formulate de părțile interesate nu a modificat evaluarea factorilor efectuată în etapa provizorie, iar după instituirea măsurilor provizorii nu au fost formulate observații valabile care să poată explica prejudiciul important suferit de industria Uniunii și stabilit în cadrul prezentei anchete.

(302)

Pe baza celor de mai sus și în absența oricăror alte observații, Comisia a concluzionat că niciunul dintre ceilalți factori examinați în etapa provizorie și în etapa definitivă nu este în măsură să producă un impact relevant asupra situației prejudiciabile a industriei Uniunii. Prin urmare, niciunul dintre factori, analizați în mod individual sau colectiv, nu a slăbit legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii, astfel încât această legătură să nu mai fie autentică și substanțială, confirmându-se astfel concluzia din considerentele 302 și 303 din regulamentul provizoriu.

(303)

Ca urmare a revizuirilor menționate, consumul și cotele de piață ale industriei Uniunii, precum și importurile din țara în cauză au fost revizuite. Cota de piață a Chinei a crescut de la 3,4 la 5 %, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii pe piața liberă a scăzut de la 88,4 % la 85,4 % în cursul perioadei examinate. Trecerea de la UE-28 la UE-27 a avut un impact redus sau inexistent în ceea ce privește tendințele sau nivelul semnificativ al importurilor, deoarece, după revizuire, printre altele, volumul importurilor din țara în cauză a crescut de fapt cu 56 %, iar tendința cotei sale de piață aferente a crescut cu 48 %. Prin urmare, cifrele revizuite privind importurile și cota de piață nu au afectat în mod semnificativ analiza de atribuire comunicată anterior.

(304)

Importurile din țări terțe au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează.

Tabelul 6bis

Importurile din țări terțe către UE-27

(305)

Volumul importurilor din țările terțe s-a modificat ușor ca urmare a revizuirilor menționate anterior. Cota de piață a acestor importuri a fost, de asemenea, afectată. Totuși, aceste modificări au fost minore și au avut un impact și mai mic în ceea ce privește tendința. Cota de piață a țărilor terțe după revizuire a crescut de la 8,2 la 9,6 %. Aceste modificări minore nu afectează în mod semnificativ analiza legăturii de cauzalitate care a fost comunicată anterior.

(306)

Chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi excluse complet din analiză, volumele importurilor din alte țări terțe nu s-ar modifica și ar exista doar modificări minime ale cotelor lor de piață. Concluzia referitoare la legătura de cauzalitate produsă de importurile din țări terțe nu este afectată și, prin urmare, este confirmată.

(307)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a afirmat că cota de piață a importurilor din China a crescut pur și simplu în detrimentul importurilor din țări terțe, în loc să aibă un impact asupra cotei de piață a industriei Uniunii. Totuși, această afirmație este incorectă din punct de vedere faptic și nu a putut fi acceptată, întrucât cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 3 %, astfel cum se arată în tabelul 5bis.

(308)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei și Airoldi au afirmat că cota de piață și volumele importurilor din China au scăzut la nivelul UE-27 într-o asemenea măsură încât nu este posibil ca situația să fi fost prejudiciabilă pentru industria Uniunii și că, în schimb, cota de piață a industriei Uniunii a rămas peste 85 % în PA. Se face trimitere la considerentele 201 și 280 și la tabelul 5bis de mai sus. În plus, faptul că volumele importurilor, în termeni absoluți, sunt mai mici în această determinare finală decât cele estimate în plângere și în etapa provizorie reflectă însăși natura anchetelor de apărare comercială, care, pe măsură ce avansează, își perfecționează analiza, deoarece informațiile de la părți sunt colectate, prelucrate și verificate progresiv. Într-adevăr, cele de mai sus nu au niciun impact asupra ratei de creștere a importurilor, care rămâne semnificativă. Ar trebui reamintit faptul că cota de piață a importurilor din China a crescut cu 48 % în cursul perioadei examinate, iar mica reducere a cotei de piață chineze nu are un impact semnificativ asupra prejudiciului constatat, mai ales având în vedere elementele de prejudiciu asupra prețurilor menționate în considerentul 253. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(309)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor finale suplimentare, grupul Haomei a afirmat, utilizând datele extrase din rapoartele anuale consolidate ale grupului Hydro, că cota de piață a grupului Hydro a crescut. Cu toate acestea, cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 5bis de mai sus. Cota de piață a producătorilor individuali sau a grupurilor de producători din Uniune nu este un aspect relevant pentru această analiză a legăturii de cauzalitate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(310)

Cifrele revizuite referitoare la consum nu au avut niciun impact semnificativ asupra concluziei comunicate anterior. Chiar dacă volumele corespunzătoare codului NC 7610 90 90 ar fi fost excluse complet din analiză, consumul pe piața liberă ar fi prezentat niveluri foarte similare și ar fi crescut. Prin urmare, concluziile prezentate anterior sunt confirmate.

(311)

Toate celelalte aspecte dezvăluite anterior fiind aplicabile în mod egal în contextul UE-27, concluziile privind legătura de cauzalitate, astfel cum au fost comunicate anterior, sunt confirmate.

(312)

Verificările încrucișate suplimentare la distanță menționate în considerentul 13 au oferit o ocazie utilă de examinare în continuare a aspectelor relevante legate de interesul Uniunii.

(313)

Patru furnizori de aluminiu din Uniune și-au manifestat sprijinul pentru instituirea măsurilor. Aceste observații au fost susținute de European Aluminium, care a subliniat că aproape 30 % din producția acestor furnizori a fost vândută industriei Uniunii pentru a fi utilizată la fabricarea produsului care face obiectul anchetei. Prin urmare, a fost evident că rezultatul anchetei va avea un impact pozitiv și asupra întregului lanț valoric al aluminiului din cadrul Uniunii.

(314)

În plus, potrivit unui studiu al OCDE (36), producătorii de aluminiu din cadrul Uniunii utilizează mai multe materii prime reciclate și metode de producție mai durabile decât cei din China. În special, în timp ce Europa este unul dintre liderii reciclării aluminiului, cu o pondere ridicată a materialelor reciclate, China se bazează în principal pe producția de aluminiu primar, care este o activitate mare consumatoare de energie. Din acest motiv, bilanțul de mediu al producătorilor europeni ar permite Uniunii să avanseze mai ferm către obiectivul unei economii curate și circulare, astfel cum se indică în Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european (37).

(315)

În urma comunicării constatărilor finale, O. Wilms a contestat relevanța problemei reciclării menționate mai sus pentru prezenta anchetă. Cu toate acestea, Comisia consideră că reciclarea aluminiului este relevantă pentru Pactul verde european.

(316)

În urma comunicării constatărilor finale, Alstom și UNIFE au afirmat că industria Uniunii nu ar beneficia de pe urma măsurilor (impuse industriei transportului feroviar), deoarece aceste importuri reprezintă doar o mică parte din produsul în cauză (estimat de UNIFE la aproximativ 1,3 %). Cu toate acestea, Comisia consideră că, având în vedere faptul că unii producători din Uniune vând cantități semnificative în acest sector, acești producători ar beneficia într-adevăr de pe urma instituirii măsurilor, nu în ultimul rând deoarece, în absența unor schimburi comerciale neloiale, este probabil ca aceștia să își extindă vânzările către acest sector.

(317)

În lipsa altor observații referitoare la interesul industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 305-309 din regulamentul provizoriu.

(318)

Se face trimitere la considerentul 9, unde se menționează că doi importatori s-au manifestat după comunicarea constatărilor provizorii pentru a formula observații. În regulamentul provizoriu s-a indicat că importatorii neafiliați care au prezentat un formular de eșantionare pentru a coopera în cadrul anchetei au reprezentat aproximativ 2 % din importurile din China. În urma regulamentului provizoriu, alți doi importatori s-au manifestat, după ce exercițiul de eșantionare se încheiase deja, fără a răspunde la chestionar. Ca urmare a nivelului corectat al importurilor din China menționat în considerentul 208, procentul importurilor reprezentate de importatorii neafiliați care au prezentat volume ale importurilor în formularul de eșantionare este de 3,6 %.

(319)

Un importator, Airoldi, a afirmat că există o diferență între producătorii de aliaje dure și producătorii de aliaje moi din Uniune și că, în ceea ce privește segmentul de piață al aliajelor dure, ar exista un risc de penurie și de prețuri ridicate, după cum o demonstrează perioadele mai lungi de așteptare pentru achiziții pe piața Uniunii. European Aluminium a subliniat faptul că industria Uniunii este angajată pe piața aliajelor dure și a identificat mai mulți producători care au investit masiv în producția de aliaje dure, dând exemplul preselor de extrudare instalate recent de patru producători din cadrul Uniunii. În continuare, Aluminium European a remarcat că, chiar și în absența acestor opțiuni de ofertă suplimentară, există o concurență acerbă între producătorii din UE și o capacitate liber disponibilă suficientă.

(320)

Comisia a examinat chestiunea aliajelor dure și moi, a căror diferențiere reprezintă o simplificare comercială bazată în principal pe compoziția chimică a aliajului de aluminiu. Ancheta a arătat că mai mulți producători din cadrul Uniunii produc ambele tipuri de aliaje. În al doilea rând, în urma evaluării exemplelor de perioade de așteptare, furnizate de importator, s-a constatat că acestea ar putea fi determinate de circumstanțele comerciale specifice și de negocierile dintre părți și că nu există un tipar consecvent de perioade de așteptare perturbatoare în prezența măsurilor. Deși este posibil ca, pentru unele produse mai sofisticate, disponibilitatea producătorilor și a produselor să fie mai scăzută decât în cazul extrudatelor standard, se consideră, totuși, că eventualele perturbări ar fi doar temporare și că existența măsurilor ar oferi producătorilor din cadrul Uniunii posibilitatea de a investi pentru satisfacerea cererii, fără riscul ca prețurile lor de vânzare să fie subcotate de importurile la prețuri neloial de scăzute.

(321)

Același importator a susținut, de asemenea, că existența unor contingente tarifare autonome (38) și a unor suspendări tarifare autonome (39) pentru un număr limitat de produse ar constitui dovada unui deficit de aprovizionare pentru aceste produse pe piața europeană. În această privință, acordarea acestor suspendări tarifare nu pare a fi consecința unui deficit de aprovizionare, ci mai degrabă rezultatul unui proces la care European Aluminium nu a participat. De fapt, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al importurilor efectuate din țara în cauză în contextul suspendărilor și al contingentelor tarifare existente nu a reprezentat decât aproximativ 1 % din importurile produsului în cauză și mai puțin de 0,1 % din consumul Uniunii. Prin urmare, relevanța produselor care beneficiază de aceste măsuri, în comparație cu interesul general al întreprinderilor din Uniune, este minimă. De asemenea, numărul producătorilor europeni (peste 200) și capacitatea neutilizată disponibilă a industriei Uniunii (aproximativ o treime din capacitatea instalată) indică faptul că, după ce impactul prețurilor neloial de scăzute este eliminat de pe piață, producătorii din cadrul Uniunii ar fi motivați să deservească aceste aplicații de nișă.

(322)

Același importator a susținut, de asemenea, că Comisia nu are dreptul să aplice un criteriu „negativ” privind interesul Uniunii și să concluzioneze, ca în considerentul 329 din regulamentul provizoriu, că nu există motive imperioase pentru a se decide că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri provizorii la importurile produsului în cauză. În plus, aceeași parte a susținut că Comisia nu a luat în considerare în mod corespunzător faptul că importatorul a introdus produsul în cauză pe piața Uniunii, spre deosebire de importatorii care vând produsele relevante către țări terțe, și nu a pus în balanță acest interes în raport cu alte părți europene. În ceea ce privește acest argument, ancheta nu a evidențiat nicio dovadă că importatorii reexportă mai departe produsul în cauză către țări terțe. În plus, criteriul interesului Uniunii prevăzut la articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază este în mod inerent un criteriu negativ, iar la aplicarea acestui criteriu în cazul de față au fost luate în considerare toate interesele relevante din cadrul Uniunii.

(323)

În ceea ce privește impactul măsurilor asupra importatorilor, verificarea încrucișată la distanță, menționată în considerentul 13, a confirmat concluziile provizorii. Un importator a susținut că nu a raportat niciodată marja de profit menționată în considerentul 317 din regulamentul provizoriu, că transferarea taxei asupra utilizatorilor ar fi în detrimentul interesului utilizatorilor și că deschiderea anchetei în favoarea reclamanților constituie un abuz de drept în vederea consolidării unui oligopol pe piață. În ceea ce privește marja de profit, ancheta a confirmat că marja de profit menționată în considerentul 317 din regulamentul provizoriu este cea adecvată atunci când se iau în calcul revânzările produsului în cauză în Uniune. În același timp, deși interesul utilizatorilor este luat în considerare în secțiunea relevantă din prezentul regulament, astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 316 din regulamentul provizoriu, nu s-a furnizat niciun element de probă care să demonstreze existența unor oligopoluri abuzive sau a unui comportament anticoncurențial. În plus, nu este în desfășurare nicio anchetă relevantă. În orice caz, numărul de șapte furnizori pentru anumite produse nu este deosebit de mic în aceste circumstanțe, în special având în vedere faptul că unii producători sunt mari și dispun de capacitate neutilizată.

(324)

După instituirea măsurilor provizorii, mai mulți importatori neafiliați s-au manifestat și au fost audiați individual și/sau li s-a acordat o audiere comună. În cadrul acestor audieri, argumentele invocate au fost lipsa unei oferte suficiente pe piața Uniunii, în special în ceea ce privește produsele din aliaje dure, și nivelul ridicat al ratelor taxei provizorii, care face ca importurile să nu mai fie viabile din punct de vedere comercial. Astfel cum s-a explicat în considerentul 321, argumentul privind insuficiența ofertei nu poate fi acceptat. În ceea ce privește nivelurile prețurilor valabile înainte de instituirea măsurilor, prețurile neloial de scăzute practicate de producătorii-exportatori chinezi au creat posibilități ample de revânzare pentru importatori, după cum o demonstrează marjele de profit ridicate ale importatorilor incluși în eșantion, care depășesc în mod semnificativ marjele de profit realizate de industria Uniunii. Totuși, întrucât în cadrul anchetei s-a constatat că aceste prețuri sunt rezultatul practicilor neloiale de dumping, accesul la produse cu aceste prețuri nu poate fi considerat o situație normală de piață.

(325)

Un alt importator, O. Wilms, a susținut că instituirea măsurilor asupra unui produs pe care îl importă ar avea un impact semnificativ asupra clientului său, care este utilizatorul produsului, deoarece nu există alți furnizori în Uniune. Importatorul a susținut că instituirea măsurilor ar risca să provoace relocarea în afara Uniunii a procesului desfășurat de clientul său, ceea ce ar avea un impact negativ asupra economiei și a ocupării forței de muncă. În această privință, argumentul nu a fost invocat de utilizatorul produsului care fabrică produsul din aval, ci de importatorii care aprovizionează utilizatorul. Ca atare, nu s-a putut stabili credibilitatea afirmației privind relocarea. În plus, potrivit European Aluminium, industria Uniunii poate furniza, din punct de vedere tehnic, toate produsele care intră în domeniul de aplicare al anchetei. De asemenea, întrucât acest utilizator al produsului în cauză nu a răspuns la chestionar și nici nu a cooperat în cadrul anchetei, nu a fost posibil să se evalueze cu precizie impactul măsurilor asupra activității sale.

(326)

În urma comunicării constatărilor finale, importatorul O. Wilms și grupul Haomei au susținut că industria Uniunii nu va beneficia de pe urma măsurilor deoarece importurile din țări terțe vor înlocui importurile din China. Acest argument nu a putut fi acceptat, deoarece măsurile vor elimina presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din China și vor permite industriei Uniunii să crească prețurile, să investească și să concureze în condiții normale de piață.

(327)

De asemenea, în urma comunicării constatărilor finale, mai mulți importatori au reamintit că importurile lor constau în principal din bare și tije încadrate la codul NC 7604 29 10 pentru care există o nevoie pe piața Uniunii și că importurile totale din toate sursele încadrate la acest cod au scăzut în perioada 2017-2019. Părțile au reamintit că importurile din China au crescut doar în măsura în care acestea au înlocuit importurile din Rusia și că, prin urmare, nu au fost prejudiciabile. Comisia reamintește observațiile sale anterioare cu privire la aceste aspecte și observă, de asemenea, că acest argument, care se referă doar la o parte din perioada examinată, indică faptul că importurile din China au crescut. Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate efectuată de Comisie s-a raportat la produsul în cauză în ansamblul său, independent de clasificarea vamală a acestuia, iar o analiză parțială a unui cod, indiferent de eventualele constatări, nu este decisivă în raport cu analiza globală.

(328)

Importatorii și-au reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia importurile de produse din China încadrate la codul NC 7604 29 10 nu au fost efectuate la prețuri prejudiciabile și au fost de înaltă calitate. Încă o dată, Comisia dorește să precizeze că comparația prețurilor menționată în considerentul 224 a acoperit întregul eșantion de producători-exportatori, utilizând o metodologie detaliată pentru fiecare tip și pentru fiecare tranzacție pentru perioada de anchetă. Prin urmare, Comisia confirmă că constatările sale privind aspectele legate de prețuri sunt clare, reprezentative și exacte.

(329)

Importatorii și-au reiterat afirmația potrivit căreia nu erau necesare măsuri antidumping, deoarece depărtarea geografică a Chinei reprezenta o barieră suficientă în calea comerțului. Având în vedere constatările privind volumul și prejudiciul asupra prețurilor din cadrul prezentei anchete, Comisia reamintește că depărtarea geografică nu a împiedicat importurile din China să câștige cote de piață și nici să fie vândute la prețuri care au subcotat puternic prețurile industriei Uniunii. În consecință, numai prin impunerea de taxe pot fi restabilite condiții de concurență echitabile.

(330)

Importatorii și grupul Haomei au susținut că instituirea de măsuri provizorii a crescut timpii de producție pentru anumite tipuri de produse și că, după redresarea cererii din Uniune, acest lucru va conduce la probleme de aprovizionare pentru anumite tipuri de produse, ceea ce va duce la deficite și la prețuri mai mari. Cu toate acestea, ar trebui reamintit faptul că măsurile antidumping sunt menite să crească prețurile de import pentru a asigura restabilirea unei concurențe loiale. Este inevitabil ca un anumit grad de perturbare a pieței să se producă într-o perioadă inițială. Astfel cum se precizează în considerentul 320 de mai sus, efectul unei astfel de perturbări potențiale nu ar fi disproporționat, având în vedere beneficiile care urmează să fie obținute în urma instituirii de măsuri.

(331)

Având în vedere aceste considerații, ar trebui menținute concluziile menționate în considerentul 317 din regulamentul provizoriu cu privire la impactul măsurilor asupra activității importatorilor.

(332)

Astfel cum se menționează în considerentul 318 din regulamentul provizoriu, produsul care face obiectul anchetei aprovizionează mai multe industrii utilizatoare, în principal sectorul construcțiilor, al transporturilor, al ingineriei și diverse alte aplicații.

(333)

În ceea ce privește trei sectoare utilizatoare importante, și anume construcțiile, industria automobilelor și ingineria, Comisia nu a primit nicio observație în urma instituirii măsurilor provizorii.

(334)

Comisia a primit, în schimb, observații de la o serie de utilizatori care furnizează produse pentru alte aplicații. Aceste părți au evidențiat trei tipuri de probleme potențiale: disponibilitatea ofertei, termenele lungi pentru aprovizionarea cu produse de la producătorii din cadrul Uniunii și prețurile mai mari. În afară de utilizatorul Alstom menționat în considerentul 337, nicio altă parte nu a răspuns la chestionarul destinat utilizatorilor.

(335)

Unele părți au susținut, de asemenea, că, din cauza costurilor suplimentare datorate taxelor, produsul finit pe care îl produc și care utilizează produsul în cauză ca materie primă s-ar confrunta cu o concurență suplimentară din partea produselor finite importate care includ deja produsul în cauză la momentul importului și, prin urmare, nu ar fi supuse taxelor antidumping. Acest lucru ar putea avea efecte negative grave asupra activităților societăților.

(336)

În situațiile în care Comisia a primit date care permit efectuarea unei analize a impactului taxelor, respectiva analiză a arătat că, cel mai probabil, impactul taxelor va fi gestionabil. Totuși, având în vedere situațiile diferite și observațiile transmise de părți, în considerentele următoare sunt prezentate mai multe detalii cu privire la fiecare afirmație. După comunicarea constatărilor finale, un importator a contestat utilizarea termenului „gestionabil” deoarece consideră că impactul asupra utilizatorilor finali și a clienților nu poate fi calificat astfel. Cu toate acestea, întrucât nu a furnizat elemente suplimentare în sprijinul acestei afirmații, analiza din următoarele considerente ar trebui confirmată.

(337)

În ceea ce privește sectorul transportului feroviar, producătorul de trenuri Alstom a susținut că unele extrudate nu ar fi disponibile într-o măsură suficientă în termenele necesare dacă ar fi achiziționate de la producători din cadrul Uniunii și că a avut de suferit în trecut din cauza refuzurilor de a aproviziona. În cadrul observațiilor sale, Alstom a furnizat extrase confidențiale din corespondența cu producători din cadrul Uniunii, conform cărora respectivii producători ar fi refuzat să furnizeze anumite produse sau să respecte anumite specificații sau ar fi propus alternative. Totuși, Alstom a indicat că cel puțin un producător din cadrul Uniunii este în măsură să furnizeze întreaga gamă de produse de care are nevoie. Prin urmare, încă în situația actuală, acest utilizator își poate procura toate produsele de la producători din cadrul Uniunii. În ceea ce privește posibilele perioade lungi de așteptare, măsurile ar permite industriei Uniunii să realizeze investițiile necesare, după eliminarea concurenței prin practici tarifare neloiale. Chiar dacă perioadele de așteptare mai lungi nu pot fi excluse în unele cazuri, ancheta indică faptul că, după toate probabilitățile, acestea ar fi limitate la o etapă inițială, în care utilizatorul (re)construiește relația tehnică și comercială necesară cu industria Uniunii, iar aceasta din urmă realizează investiții suplimentare.

(338)

Utilizatorul Alstom a mai susținut că, în cazul în care ar suferi o majorare a costurilor ca urmare a măsurilor, impactul economic negativ rezultat ar putea fi extrem de puternic pentru competitivitatea sa pe piața materialului rulant, în special având în vedere marjele mici de profit din sectorul feroviar.

(339)

Disponibilitatea produselor la prețuri neloial de scăzute nu poate fi considerată o situație normală de piață pe care întreprinderile s-ar putea baza. În plus, în cadrul anchetei s-a stabilit că, chiar și în situația în care Alstom ar continua să se aprovizioneze cu același procent din produsul în cauză din țara în cauză, impactul taxelor ar fi cu mult sub 1 % din costul său de producție a materialului rulant cu caroserie de aluminiu și sub 0,1 % din cifra de afaceri totală a societății. Acest lucru nu ar afecta în mod fundamental nici profitul societății, nici capacitatea acesteia de a participa cu succes la licitații.

(340)

În concluzie, analiza impactului potențial al măsurilor asupra acestui utilizator a permis Comisiei să concluzioneze că acest impact nu ar fi disproporționat nici chiar în cel mai nefavorabil scenariu, în care utilizatorul ar fi nevoit să continue să importe produsul în cauză.

(341)

În urma comunicării constatărilor finale, Comisia a ținut seama, de asemenea, de observațiile prezentate de Alstom cu privire la impactul măsurilor asupra industriei transportului feroviar și asupra Uniunii în general. Alstom a subliniat că se poate confrunta cu probleme de securitate a aprovizionării, deoarece extrudatele pentru caroserii trebuie să fie furnizate de un singur producător.

(342)

În plus, în observațiile sale confidențiale, Alstom a afirmat că posibilitatea de aprovizionare de la un producător din Uniune a fost eronată din cauza informațiilor confidențiale referitoare la aprovizionarea Alstom și la relațiile cu furnizorii. Fără legătură cu faptul că această afirmație nu a fost raportată sau rezumată într-o versiune neconfidențială, din elementele de probă empirice incomplete furnizate nu a fost posibil, în niciun caz, să se ajungă la o concluzie generală cu privire la validitatea afirmației.

(343)

Alstom a susținut, de asemenea, că măsurile i-ar afecta capacitatea de a câștiga contracte de achiziții publice. Cu toate acestea, Comisia a observat că astfel de contracte sunt atribuite pe baza mai multor factori, nu doar pe baza prețului, și că impactul asupra prețurilor nu ar fi neapărat un factor decisiv.

(344)

Alstom a susținut, de asemenea, că măsurile ar întârzia punerea în funcțiune a unui mod de transport în masă care respectă mediul. Acest lucru ar împiedica realizarea de către Comisie a obiectivelor sale în sectorul transporturilor, deoarece guvernele ar întârzia sau ar anula probabil investițiile în materialul rulant.

(345)

Cu toate acestea, având în vedere evaluarea impactului menționată în considerentele 339-340, Comisia își menține poziția potrivit căreia instituirea măsurilor nu ar exacerba în mod semnificativ securitatea aprovizionării Alstom sau capacitatea sa de a câștiga contracte de achiziții publice. În plus, Comisia consideră că competitivitatea industriei nu ar fi afectată de noile condiții de piață echitabile care s-ar aplica și, prin urmare, nu ar exista niciun impact semnificativ asupra obiectivelor Comisiei în sectorul transporturilor.

(346)

UNIFE a subliniat că sectorul feroviar are o importanță strategică pentru a atinge ambiția Uniunii de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și că măsurile ar pune în pericol intrarea rapidă în funcțiune a materialului feroviar rulant din aluminiu din cauza deficitului de aprovizionare.

(347)

Cu toate acestea, Comisia susține că extrudatele pentru industria feroviară ar trebui să fie disponibile fie din partea industriei Uniunii, fie din China (cu taxa antidumping plătită) și că, prin urmare, deficitele de aprovizionare, dacă vor exista, nu sunt exacerbate de măsuri.

(348)

UNIFE și Alstom au susținut, de asemenea, că ar exista consecințe economice grave pentru sectorul feroviar. Principalele afirmații au fost că măsurile ar pune în pericol ocuparea forței de muncă și know-how-ul și ar duce la o lipsă de competitivitate în comparație cu constructorii de trenuri din afara Uniunii. Cu toate acestea, constatările Comisiei din considerentul 339 demonstrează că măsurile nu vor avea un impact semnificativ asupra industriei feroviare. Prin urmare, Comisia respinge afirmația potrivit căreia măsurile vor avea un impact semnificativ asupra competitivității și ocupării forței de muncă.

(349)

Mai multe părți interesate, care par să importe profile de aluminiu de la același producător-exportator, au prezentat observații după instituirea măsurilor provizorii, susținând că piața Uniunii a fost perturbată de măsurile provizorii. Acești utilizatori au susținut că instituirea de taxe fără o perioadă de tranziție și în mijlocul perturbărilor cauzate de pandemia de COVID-19 le-ar afecta activitatea în mod semnificativ și ar împiedica respectarea de către societăți a contractelor deja încheiate. În special, aceștia au susținut că toate eforturile depuse pentru construirea unei relații între client și furnizor ar fi irosite și ar trebui să fie reluate. Din aceste motive, ei au solicitat fie să se acorde o perioadă de tranziție care să permită adaptarea la noile taxe, fie să se determine că producătorul-exportator de la care se aprovizionează nu practică dumpingul, întrucât s-a constatat în cadrul unei anchete antidumping efectuate de autoritățile australiene că acesta nu a practicat dumpingul.

(350)

În ceea ce privește aceste afirmații, constatarea absenței dumpingului în cadrul unei anchete efectuate de o țară terță nu are niciun impact în cazul de față. Faptul că se presupune că o societate nu practică dumpingul pe piața unei țări terțe nu înseamnă că aceasta nu ar practica dumpingul pentru produsul în cauză pe piața Uniunii. Acest lucru trebuie să fie determinat de autoritățile de anchetă din fiecare jurisdicție, iar constatările acestora nu pot fi obligatorii pentru autoritățile niciunei alte țări. În ceea ce privește impactul măsurilor asupra activității societăților, chiar dacă schimbarea furnizorului ar putea prezenta anumite provocări pentru producătorii mici și mijlocii, astfel cum s-a menționat mai sus, ancheta indică faptul că, după toate probabilitățile, aceste provocări ar fi limitate la o etapă inițială, în care utilizatorii (re)construiesc relația necesară cu industria Uniunii.

(351)

În plus față de afirmațiile menționate în considerentul 349, un utilizator a susținut că, drept rezultat al instituirii măsurilor, produsele finite importate ar înlocui profilele importate, iar Uniunea ar suferi pierderi de locuri de muncă în activitatea de prelucrare desfășurată de societatea respectivă. De asemenea, întrucât se presupune că produsele finite fabricate într-o țară terță nu respectă standardele stricte de mediu în vigoare în Uniune, instituirea taxelor ar avea un efect negativ asupra mediului. Comisia recunoaște că aceste posibilități există; totuși, având în vedere faptul că acest utilizator a transmis doar o scrisoare și nu a răspuns la chestionar, nu este posibil să se evalueze impactul măsurilor asupra activității sale.

(352)

Un alt utilizator, în plus față de afirmațiile raportate în considerentul 349, a susținut că, în urma instituirii măsurilor, producția de produse finite care includ produsul în cauză și care se desfășoară în prezent într-un stat membru al Uniunii ar putea fi transferată în China pentru a evita taxele, cu pierderi semnificative de locuri de muncă. Totuși, conform informațiilor furnizate de această societate în cadrul observațiilor sale, produsele vândute de aceasta, care includ produsul în cauză, reprezintă doar [6-11 %] din cifra de afaceri a societății. Societatea respectivă a explicat în cadrul unei audieri că vânzarea acestor produse este, totuși, esențială pentru ea, deoarece este legată de o gamă completă de produse pe care societatea le furnizează clienților săi. În orice caz, plata taxelor pe durata unei perioade de adaptare, simultan cu analizarea posibilității altor surse de aprovizionare, ar reprezenta, într-un scenariu foarte conservator (adică fără a se lua în considerare valoarea adăugată pentru produsele importate), un cost suplimentar egal cu [1-4 %] din cifra de afaceri, ceea ce nu pare a fi disproporționat. Totuși, utilizatorul respectiv nu a răspuns la chestionar și nu a fost posibil să se evalueze cu precizie impactul măsurilor asupra activității sale.

(353)

În cele din urmă, în ceea ce privește utilizatorii menționați în considerentele 349-352, producătorul-exportator de la care aceste societăți se aprovizionează cu extrudate a exportat doar un volum limitat de produs în cauză în cursul perioadei de anchetă, egal cu [0,5-1,5 %] din importurile produsului în cauză și [< 0,2 %] din consumul total al Uniunii. Prin urmare, ar trebui să se considere că impactul potențialelor perturbări invocate de utilizatori asupra interesului general al Uniunii ar afecta doar o parte foarte mică a pieței.

(354)

Un utilizator care produce perdele și sisteme pentru perdele a solicitat o perioadă de tranziție de doi ani, care să îi permită adaptarea la taxe, având în vedere că găsirea unui furnizor adecvat este un proces îndelungat, în special pentru un mic producător. În ceea ce privește această afirmație, odată ce se stabilește existența unui dumping prejudiciabil, acordarea unei perioade de tranziție nu se încadrează în limitele legale ale puterii de apreciere a Comisiei. În plus, având în vedere faptul că acest utilizator nu a răspuns la chestionar, nu este posibil să se evalueze cu precizie impactul măsurilor asupra activității sale.

(355)

Doi utilizatori care importă produse în regim de suspendare tarifară autonomă au afirmat că nu se pot aproviziona cu produsele de care au nevoie de la producătorii din cadrul Uniunii.

(356)

Totuși, în ceea ce privește afirmația primei societăți, Stako Sp. z o.o., Comisia face trimitere la considerentul 71. Reclamanții au identificat, de fapt, un producător din cadrul Uniunii care poate și este dispus să producă și să furnizeze produsul. În plus, conform informațiilor furnizate de utilizatorul respectiv, se pare că acesta a achiziționat produsul de care are nevoie atât din China, cât și dintr-o altă țară terță, și că importurile din această țară vor rămâne neafectate de măsuri și vor beneficia în continuare de suspendarea tarifară, care se aplică tarifelor vamale din toate țările terțe.

(357)

Cel de al doilea utilizator care importă în regim de suspendare tarifară autonomă, Bi Silque S.A. și a cărui afirmație este susținută de un importator neafiliat (Airoldi), a afirmat, de asemenea, că, în urma introducerii măsurilor, activitatea sa ar suferi consecințe negative prin pierderea competitivității din cauza absenței unor operatori din cadrul Uniunii care să fabrice produsele importate. Având în vedere informațiile din dosar furnizate de European Aluminium, un producător din cadrul Uniunii s-a oferit, în trecut, să fabrice produsele în cauză, însă oferta sa a fost refuzată din cauza nivelului prețurilor. În plus, European Aluminium indică faptul că, în prezent, există cel puțin patru producători din cadrul Uniunii care pot și sunt dispuși să fabrice produsul, astfel cum se indică în considerentul 78.

(358)

În ceea ce privește impactul măsurilor asupra activității acestor două societăți care beneficiază de suspendări tarifare, se recunoaște faptul că schimbarea furnizorului, care ar putea fi necesară ca urmare a măsurilor, ar putea implica unele provocări și, în cele din urmă, o majorare a costurilor. Totuși, disponibilitatea produselor la prețuri neloial de scăzute nu poate fi considerată o situație normală de piață pe care întreprinderile s-ar putea baza. În sfârșit, având în vedere faptul că acești utilizatori nu au răspuns la chestionar, nu este posibil să se evalueze cu precizie impactul măsurilor asupra activităților lor.

(359)

Un utilizator care produce sisteme de protecție împotriva insectelor, de exemplu pentru ferestre și uși, a susținut că materialele sale de intrare fac obiectul măsurilor antidumping, în timp ce produsul finit pe care îl produce nu este inclus în definiția produsului. În consecință, acesta a susținut că instituirea taxelor ar conduce, probabil, la concluzia inevitabilă că societatea sa trebuie să își transfere întreaga producție a produsului său finit în țări terțe, ceea ce ar duce la pierderea de locuri de muncă în Europa. În ceea ce privește această afirmație, Comisia a primit din partea European Aluminium informația că industria Uniunii este în măsură să producă toate tipurile de produse importate în prezent. În plus, acest utilizator nu a specificat dacă presupusele consecințe descrise ar rezulta din indisponibilitatea aprovizionării sau din majorarea costurilor. În ceea ce privește această ultimă posibilitate, disponibilitatea produselor la prețuri neloial de scăzute nu poate fi considerată o situație normală de piață pe care societățile s-ar putea baza. În plus, acest utilizator nu a răspuns la chestionar, ceea ce înseamnă că nu este posibil să se evalueze cu precizie impactul măsurilor asupra activității sale.

(360)

De asemenea, utilizatorul respectiv a afirmat că mulți producători din cadrul Uniunii nu sunt în măsură să producă extrudatele delicate cu o grosime mică a peretelui [< 1 mm] de care acesta are nevoie. Totuși, în cadrul anchetei s-a stabilit că există, de fapt, producători din cadrul Uniunii care pot produce extrudate cu o grosime a peretelui chiar mai mică decât cea solicitată de acest utilizator.

(361)

În urma comunicării constatărilor finale, patru utilizatori au prezentat observații (Decora S.A., Bash-tec GmbH, Stako Sp. z o.o. și Mat Inter) pentru a indica impactul pe care măsurile l-ar avea asupra societăților lor și asupra investițiilor realizate și pentru a sublinia că nu au fost în măsură să identifice un producător din Uniune pentru a furniza produsele de care aveau nevoie. Doi utilizatori au menționat riscurile închiderii operațiunilor lor de fabricație pe baza importurilor produsului în cauză, cu pierderea implicită a locurilor de muncă, deoarece produsul finit pe care îl produc ar fi dezavantajat în raport cu produsul finit concurent de origine chineză. În observațiile sale, grupul Haomei a abordat și el această problemă. European Aluminium a răspuns reiterând faptul că producătorii din Uniune au o capacitate neutilizată, iar unii dintre ei vor fi în măsură să furnizeze utilizatorilor în cauză produse care să corespundă nevoilor lor. Asociația a indicat, de asemenea, că utilizatorii nu ar trebui să se aștepte să beneficieze de prețuri inechitabile. Comisia a observat că instituirea de măsuri poate implica o perioadă de perturbare a pieței și poate necesita schimbarea furnizorilor, ceea ce ar putea dura o anumită perioadă de timp, ar putea implica costuri suplimentare și ar putea conduce la prețuri de achiziție mai mari. Cei patru utilizatori nu au fost importatori majori din China și o parte din aprovizionările lor cu produsul care face obiectul anchetei au provenit din alte surse decât China. În plus, impactul măsurilor asupra acestor utilizatori nu a fost justificat, deoarece aceștia nu au transmis răspunsuri la chestionar, astfel cum se prevede în avizul de deschidere și, prin urmare, nicio informație financiară inclusă în observațiile lor nu a fost suficient de fundamentată și nu a putut fi examinată de Comisie din punctul de vedere al exactității. În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Decora a prezentat noi observații, reiterându-și poziția cu privire la impactul măsurilor propuse. Observațiile nu se referă la nicio constatare nouă inclusă în comunicarea constatărilor finale suplimentare, iar constatările și concluziile la care s-a ajuns după comunicarea constatărilor finale rămân valabile.

(362)

Pe baza celor de mai sus și în absența oricăror alte observații, concluziile enunțate în considerentul 329 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(363)

Toate aspectele comunicate anterior fiind aplicabile în mod egal în contextul UE-27, concluziile comunicate anterior sunt confirmate, nu în ultimul rând deoarece nivelul mai scăzut propus al taxei ar reduce orice eventual impact al măsurilor asupra importatorilor și utilizatorilor, oferind în același timp protecția necesară industriei Uniunii.

(364)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, Airoldi și Euranimi au afirmat că instituirea măsurilor a cauzat creșterea prețurilor, a timpilor de producție și a transporturilor. Această afirmație nu este valabilă în ceea ce privește comunicarea efectuată, iar impacturile descrise nu au avut loc în perioada examinată. Prin urmare, afirmația nu poate fi acceptată. Într-adevăr, comunicarea constatărilor finale suplimentare presupune reducerea taxelor și, prin urmare, un impact și mai mic asupra importatorilor și utilizatorilor din punct de vedere al interesului Uniunii decât în scenariul UE-28.

(365)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(366)

Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii cooperanți din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii (UE-27) în cursul perioadei de anchetă. Diferența rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(367)

În ceea ce privește marja reziduală, Comisia intenționează să stabilească marja reziduală de subcotare la nivelul de 56,1 %. Această marjă a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de subcotare stabilite pentru un tip de produs vândut în cantități reprezentative în UE-27, pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți.

(368)

Un utilizator a afirmat că un profit-țintă de 16 % nu este realist pentru sectorul extrudatelor, în timp ce European Aluminium a furnizat dovezi că marja de profit utilizată pentru calcularea prețului neprejudiciabil din considerentul 339 din regulamentul provizoriu este inadecvată, indicând că pentru supraviețuirea industriei este nevoie de 16 %. Fără a se pronunța cu privire la caracterul adecvat al acestui argument, Comisia a observat că utilizarea unui profit-țintă mai ridicat ar fi irelevantă, deoarece taxa este deja stabilită la nivelul marjelor de dumping. Prin urmare, nu este necesar să se modifice nivelurile de eliminare a prejudiciului.

(369)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

(370)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților, astfel cum sunt menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și ar trebui să fie supuse taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(371)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea nivelurilor sale individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (40). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante pentru demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică.

(372)

Pentru a se reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(373)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, această factură nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. De fapt, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre ar trebui să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(374)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(375)

Pentru a se asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(376)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 202, există opinii divergente cu privire la natura produselor declarate la codul NC 7610 90 90. Prin urmare, există riscul ca operatorii să declare produsul în cauză ca subansambluri sau kituri de produse finite încadrate la codul NC 7610 90 90 pentru a eluda măsurile. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să monitorizeze importurile de subansambluri și de kituri de produse finite pentru a reduce la minimum riscul.

(377)

În urma comunicării constatărilor finale, European Aluminium a susținut necesitatea unei astfel de monitorizări și aplicări.

(378)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, sumele plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv până la nivelurile stabilite în prezentul regulament.

(379)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.2, în urma unei cereri adresate de către reclamant, Comisia a supus înregistrării importurile de extrudate din aluminiu, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(380)

În cursul etapei finale a anchetei, au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt sau nu îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru perceperea retroactivă a taxelor definitive.

(381)

Analiza Comisiei a arătat că importurile din țara în cauză au scăzut cu 22 % în perioada martie-octombrie 2020, de la o lună la alta, în comparație cu perioada de anchetă. Datele primite de la industria Uniunii au arătat că, deși producția și vânzările sale pe piața Uniunii au scăzut, de asemenea, în această perioadă, aceasta nu a pierdut cotă de piață, iar importurile din China nu au înregistrat noi creșteri substanțiale ale cotei de piață în lunile care au urmat deschiderii prezentei anchete.

(382)

Prin urmare, condiția prevăzută la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază nu a fost îndeplinită nici în termeni absoluți, nici în termeni relativi.

(383)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că perceperea retroactivă a taxelor definitive pentru perioada în care importurile au fost înregistrate nu este justificată în acest caz.

(384)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (41), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(385)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei (5) stabilește normele privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC) și a componentelor sistemice ale acestuia, și anume sistemul de punere în aplicare a procedurilor pentru sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje și sistemul de asistență și cooperare administrativă (iRASFF), sistemul de notificare și raportare a informațiilor cu privire la bolile animalelor („ADIS”), sistemul de notificare a confirmării oficiale a prezenței organismelor dăunătoare în plante și produse vegetale pe teritoriul statelor membre (EUROPHYT) și sistemul de control al comerțului și de expertiză pentru schimbul de date, informații și documente (TRACES). Regulamentul stabilește, de asemenea, legături între componentele respective.

(2)

Regulamentul stabilește, de asemenea, norme de instituire a rețelei pentru funcționarea ADIS și lista regiunilor de notificare și de raportare în scopul notificării și raportării bolilor animalelor la nivelul Uniunii.

(3)

Pentru a asigura utilizarea uniformă a ADIS de către statele membre, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 al Comisiei (6) stabilește norme privind formatul și structura datelor pentru notificările și raportarea la nivelul Uniunii a bolilor care urmează să fie introduse în sistemul respectiv, formatul și procedura de raportare, precum și termenele-limită și frecvența notificărilor și a raportării.

(4)

Normele comune pentru punctele de contact ale rețelei ADIS ar trebui incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 cu privire la transmiterea notificărilor și a raportării la nivelul Uniunii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002. Pentru a respecta normele Uniunii privind protecția datelor, normele respective ar trebui să includă, de asemenea, dispoziții privind perioada maximă de stocare a datelor cu caracter personal în ADIS.

(5)

Prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să stabilească norme, care să fie incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715, cu privire la legăturile necesare între ADIS și TRACES pentru a asigura schimbul automat al datelor relevante referitoare la notificările Uniunii sau punerea la dispoziție a acestora în ambele sisteme, precum și pentru a asigura furnizarea informațiilor relevante membrilor rețelei.

(6)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 stabilește norme privind utilizarea TRACES pentru trimiterea notificărilor de interceptare către rețeaua de interceptare EUROPHYT pentru transporturile de plante, produse vegetale și alte obiecte din alte state membre sau țări terțe care pot prezenta un pericol iminent de introducere sau de răspândire a organismelor dăunătoare. Regulamentul prevede că notificările de interceptare a transporturilor comercializate în Uniune trebuie să fie transmise de punctul de contact al rețelei de interceptare EUROPHYT, iar notificările de interceptare a transporturilor care intră în Uniune trebuie să fie transmise de către inspectorul fitosanitar oficial care ia decizia cu privire la respectivele transporturi.

(7)

Având în vedere că notificările privind transporturile interceptate de plante, produse vegetale și alte obiecte comercializate în Uniune intră în domeniul de aplicare al notificărilor de neconformitate a bunurilor care fac obiectul Regulamentului (UE) 2017/625 și urmează să fie schimbate în iRASFF între punctele de contact ale rețelei de alertă și cooperare, notificările acestor transporturi interceptate ar trebui efectuate în iRASFF.

(8)

Pentru a asigura utilizarea în continuare a iRASFF pentru schimbul de notificări privind transporturile neconforme de plante, produse vegetale și alte obiecte comercializate în Uniune care pot prezenta un risc pentru sănătatea plantelor, este oportun să se reformuleze definiția termenului „notificare de neconformitate” prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715.

(9)

În paralel, pentru a se evita confuzia cu privire la sensul termenului „risc” definit în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715, este, de asemenea, necesar să se elimine definiția respectivă, să se adapteze în schimb anumite definiții ale notificărilor în iRASFF și să se clarifice în definițiile respective diferitele categorii de risc.

(10)

În mod similar, pentru a evita confuzia cu privire la sensul termenilor definiți „rețea împotriva fraudei alimentare” și „notificare privind frauda alimentară” din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 și pentru a reflecta mai clar domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/625 în acești termeni definiți, este necesară redenumirea acestora în „rețea împotriva fraudei” și, respectiv, „notificare privind frauda” și să se adapteze, în mod corespunzător, toate dispozițiile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 în ceea ce privește frauda alimentară.

(11)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 prevede, de asemenea, că informațiile privind transporturile interceptate care intră în Uniune trebuie să includă informațiile înregistrate în documentul sanitar comun de intrare (DSCI) de către inspectorul fitosanitar oficial, în conformitate cu articolul 55 alineatul (2) și cu articolul 56 din Regulamentul (UE) 2017/625, informațiile suplimentare privind măsurile luate în ceea ce privește transporturile interceptate și informațiile privind plasarea în carantină.

(12)

Întrucât DSCI conține rubrici pentru înregistrarea informațiilor privind măsurile luate în ceea ce privește transporturile interceptate, inclusiv cazurile în care se impune plasarea în carantină, nu este necesar să se transmită și în TRACES o notificare de interceptare care conține aceleași informații. Prin urmare, obligația de a transmite o notificare de interceptare care conține aceleași informații în TRACES ar trebui eliminată și înlocuită cu obligația de a înregistra datele privind interceptarea în DSCI.

(13)

În plus, deoarece orice neconformitate cu normele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625 care vizează transporturile care intră în Uniune sau care sunt comercializate în Uniune trebuie să fie notificată fie în TRACES, fie în iRASFF, toate dispozițiile referitoare la notificările de interceptare EUROPHYT ar trebui eliminate din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715.

(14)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 stabilește norme privind utilizarea unor DSCI electronice și eliberarea certificatelor electronice pentru transporturile de animale și mărfuri care intră în Uniune. Aceste norme includ niveluri ridicate de asigurare legate de dovedirea identității inspectorilor autorizați înainte de acordarea dreptului de semnătură electronică și aplicarea unei mărci temporale electronice calificate pentru semnătura electronică, generată de o parte terță de încredere.

(15)

Experiența a dovedit că aceste niveluri ridicate de asigurare nu sunt necesare, deoarece mecanismul de autentificare înainte de conectarea la TRACES, la sistemul național al unui stat membru, la sistemul de certificare electronică al unei țări terțe sau al unei organizații internaționale oferă un grad suficient de asigurare în ceea ce privește identitatea pretinsă de semnatar. În plus, aplicarea unei mărci temporale nu este necesară. Fluxul sigur de date în interiorul sistemelor și între acestea și aplicarea unui sigiliu electronic calificat conceput pentru a dovedi în mod fiabil sincronizarea corectă, integritatea și corectitudinea datelor oferă garanții suficiente că orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată.

(16)

Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să introducă modificări la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 care să permită medicilor veterinari oficiali, inspectorilor fitosanitari oficiali și inspectorilor autorizați să utilizeze semnături electronice în DSCI electronice și certificate cu niveluri mai mici de asigurare a identității și fără înregistrarea mărcilor temporale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(17)

Prezentul regulament ar trebui să includă, de asemenea, modificări ale normelor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 cu privire la eliberarea certificatelor electronice sau a documentelor comerciale care însoțesc transporturile de animale și anumite mărfuri deplasate între statele membre în conformitate cu articolul 150, articolul 161 alineatul (5), articolul 167 alineatul (4), articolul 217 și articolul 223 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/429, transporturi ale anumitor subproduse de origine animală și produse derivate care nu sunt destinate consumului uman și care sunt transportate în interiorul Uniunii, în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (8), și transporturile de plante, produse vegetale și alte obiecte exportate sau reexportate din Uniune în conformitate cu articolul 100 alineatul (5) și cu articolul 101 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/2031. Normele respective ar trebui să fie similare cu normele privind eliberarea certificatelor electronice pentru transporturile de animale și mărfuri care intră în Uniune.

(18)

Întrucât Regulamentul (UE) 2016/2031 prevede că certificatele fitosanitare electronice pentru export sau reexport de pe teritoriul Uniunii al plantelor, al produselor vegetale și al altor obiecte trebuie furnizate numai prin intermediul sau în cadrul unui schimb electronic cu IMSOC, prezentul regulament ar trebui să prevadă includerea în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 a normelor pentru eliberarea unor astfel de certificate în conformitate cu regulamentul respectiv.

(19)

Pentru a consolida asigurarea respectării normelor Uniunii, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 prevede că punctele de contact ale rețelei TRACES trebuie să mențină și să păstreze actualizate listele TRACES ale anumitor date de referință necesare pentru buna funcționare a TRACES. Listele includ unități din sectorul alimentar aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și unități, instalații și operatori care manipulează subproduse de origine animală sau produse derivate, aprobate sau înregistrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(20)

În același scop, prezentul regulament ar trebui să extindă în continuare listele respective cu date de referință pentru a include unitățile și operatorii înregistrați și autorizați, menționați în Regulamentul (UE) 2016/429, precum și anumiți operatori profesioniști înregistrați în temeiul Regulamentului (UE) 2016/2031, în măsura în care aceștia sunt implicați în activități transfrontaliere.

(21)

Pentru a oferi sprijin în vederea elaborării analizelor de risc ale statelor membre pentru inspecții sau audituri privind transportul animalelor vii, listele de date de referință ar trebui să includă, de asemenea, puncte de control aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1255/97 al Consiliului (11), precum și transportatori autorizați, conducători și însoțitori certificați și mijloace de transport autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului (12).

(22)

Întrucât Regulamentul (UE) 2016/429 se aplică de la 21 aprilie 2021, modificările privind ADIS, legăturile necesare între ADIS și TRACES și extinderea listelor de date de referință pentru a include unitățile și operatorii înregistrați și autorizați în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429 ar trebui să se aplice, de asemenea, începând cu 21 aprilie 2021.

(23)

Având în vedere importanța datelor de referință pentru buna funcționare a TRACES, extinderea listelor de date de referință din Regulamentele (CE) nr. 1255/97, (CE) nr. 1/2005 și (UE) 2016/2031 ar trebui să se aplice, de asemenea, începând cu 21 aprilie 2021.

(24)

Având în vedere că este necesar să se dezvolte în continuare sistemele iRASFF și TRACES în ceea ce privește notificările interceptărilor, data aplicării modificărilor la capitolul 3 secțiunea 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 ar trebui amânată până la 1 decembrie 2021.

(25)

Anexa la Decizia 97/152/CE a Comisiei (13) stabilește informațiile care trebuie introduse în sistemul TRACES pentru evidența loturilor de animale sau de produse animale provenind din țări terțe. Decizia respectivă se bazează pe articolul 12 din Decizia 92/438/CEE a Consiliului (14), care a fost abrogată prin articolul 146 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625, cu efect de la 14 decembrie 2019. Informațiile prevăzute în anexa la Decizia 97/152/CE sunt acum incluse în DSCI-A și DSCI-P în anexa II partea 2 secțiunile A și B din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715. Din motive de claritate și coerență, Decizia 97/152/CE ar trebui, prin urmare, să fie abrogată.

(26)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și a emis un aviz la 14 ianuarie 2021.

(27)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 24 septembrie 2020, Comisia Europeană („Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză („China”), în urma unei plângeri depuse de Europacable (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de cabluri din fibre optice a Uniunii.

(2)

Produsul care face obiectul înregistrării este reprezentat de cablurile din fibre optice, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice („CFO”) originare din China (denumit în continuare „produsul în cauză”). Următoarele produse sunt excluse: (i) cablurile în care toate fibrele optice sunt prevăzute individual cu conectori operaționali la una sau la ambele extremități; și (ii) cablurile destinate utilizării submarine. Cablurile destinate utilizării submarine sunt cabluri din fibre optice izolate cu plastic, care conțin un conductor din cupru sau din aluminiu, în care fibrele sunt incluse în unul sau mai multe module din metal.

(3)

Produsul în cauză este încadrat în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (cod TARIC 8544700010). Codurile NC și TARIC sunt menționate numai cu titlu informativ.

(4)

La 17 decembrie 2020, reclamantul a prezentat o cerere de înregistrare în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri începând cu data înregistrării, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute în regulamentul de bază.

(5)

Potrivit reclamantului, înregistrarea era justificată deoarece condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază erau îndeplinite. În special, reclamantul a susținut că produsul în cauză a făcut obiectul unui dumping în Uniune în cantități din ce în ce mai mari după deschiderea procedurii, cauzând un prejudiciu semnificativ industriei din Uniune și compromițând efectul corectiv al eventualelor taxe definitive.

(6)

Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Comisia a verificat dacă importatorii aveau cunoștință sau dacă ar fi trebuit să aibă cunoștință despre existența dumpingului, despre amploarea lui și despre prejudiciul pretins sau constatat. Ea a analizat, de asemenea, dacă s-a înregistrat o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de perioada în care a avut loc, de volum și de alte circumstanțe, era de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care trebuie aplicată.

(7)

Comisia dispune de suficiente dovezi potrivit cărora importurile de produs în cauză originare din China fac obiectul unui dumping. În speță, reclamantul a furnizat elemente de probă ale dumpingului pe baza unei comparații între o valoare normală construită pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri nedistorsionate sau a unor valori de referință, stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, și prețul de export (la nivelul franco fabrică) al produsului în cauză atunci când este vândut la export către Uniune. Pe această bază, marja de dumping calculată în plângere, de 123 %, este semnificativă.

(8)

Aceste informații au fost incluse în avizul de deschidere și, prin urmare, Comisia consideră că importatorii aveau cunoștință sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de existența dumpingului.

(9)

Ca răspuns la cererea de înregistrare depusă de Europacable, Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (CCCME) a susținut că cerințele legale pentru înregistrare nu au fost îndeplinite, deoarece cererea de înregistrare nu a luat în considerare cunoașterea de către importator a dumpingului și cerința legată de o nouă creștere substanțială a importurilor. În special, potrivit acestei părți, orice creștere a importurilor care nu ar fi cauzată de cunoașterea măsurilor potențiale nu ar trebui să îndeplinească cerințele legale.

(10)

În ceea ce privește această afirmație, Comisia consideră că aceste două cerințe trebuie analizate separat. Într-adevăr, CCCME își susține afirmațiile făcând trimitere la o constatare a Curții (3) efectuată la interpretarea articolului 10 alineatul (4) litera (d) și nu a articolului 10 alineatul (4) litera (c), care este o cerință (4) distinctă (și cumulativă). CCCME a reprodus parțial constatările și le-a scos din context. Simpla lectură a întregului alineat clarifică faptul că constatarea este irelevantă pentru interpretarea noțiunii de „cunoaștere”. De fapt, constatările din cauza respectivă susțin poziția Comisiei atunci când aceasta afirmă că, încă de la publicarea avizului de deschidere a anchetei, importatorii erau conștienți de posibilitatea ca taxele să fie aplicate ulterior retroactiv. Acest lucru sugerează că importatorii ar cunoaște (sau ar fi trebuit să cunoască) existența dumpingului.

(11)

În ceea ce privește cunoașterea de către importatori a existenței dumpingului, Comisia consideră că, prin deschiderea anchetei și prin furnizarea tuturor informațiilor necesare părților interesate, importatorii ar trebui să aibă cunoștință de existența dumpingului. Avizul de deschidere este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și este accesibil tuturor părților interesate, inclusiv importatorilor. Mai mult, în calitate de părți interesate în cadrul anchetei, importatorii au acces la versiunea neconfidențială a plângerii. Prin urmare, Comisia a considerat că, la momentul respectiv, importatorii cunoșteau sau ar fi trebuit să cunoască practicile de dumping prezumate, amploarea acestora și prejudiciul prezumat.