(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare și de reînnoire a acestor autorizații.

(2)

Aditivul Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407, identificat anterior ca Saccharomyces cerevisiae NCYC Sc47, a fost autorizat pentru o perioadă de 10 ani ca aditiv pentru hrana vițeilor pentru creștere prin Regulamentul (UE) nr. 883/2010 al Comisiei (2).

(3)

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, titularul autorizației pentru Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 utilizat ca aditiv destinat hranei pentru animale a depus o cerere de reînnoire a autorizației pentru vițeii pentru creștere, solicitând ca aditivul să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”. Această cerere a fost însoțită de detaliile și documentele solicitate conform prevederilor articolului 14 alineatul (2) din respectivul regulament.

(4)

În avizul său din 25 mai 2020 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că solicitantul a furnizat probe că aditivul îndeplinește condițiile de autorizare existente. Autoritatea a concluzionat că preparatul de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 nu are niciun efect advers asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, că substanța nu este iritantă pentru piele sau ochi și, în absența datelor, nu se pot trage concluzii cu privire la potențialul de sensibilizare a pielii al aditivului. Prin urmare, Comisia consideră că ar trebui luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, în special în ceea ce privește utilizatorii aditivului. În plus, autoritatea a verificat raportul referitor la metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, autorizația acestui aditiv ar trebui să fie reînnoită.

(6)

Ca urmare a reînnoirii autorizației preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 ca aditiv destinat hranei animalelor, ar trebui abrogat Regulamentul (UE) nr. 883/2010.

(7)

Deoarece nu există motive de siguranță care să impună aplicarea imediată a modificărilor condițiilor de autorizare a preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție pentru a permite părților interesate să se pregătească pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din reînnoirea autorizației.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 2 februarie 2018, Aero-Sense NV a depus o cerere în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pentru autorizarea unui produs biocid unic denumit „Aero-Sense Aircraft Insecticide ASD” din tipul de produs 18, astfel cum este descris în anexa V la respectivul regulament, prezentând confirmarea în scris conform căreia autoritatea competentă din Belgia a fost de acord să evalueze cererea. Cererea a fost înregistrată în Registrul produselor biocide cu numărul de caz BC-DX037393-17.

(2)

„Aero-Sense Aircraft Insecticide ASD” conține, ca substanță activă, 1R-trans-fenotrină, care este inclus pe lista Uniunii de substanțe active aprobate menționată la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

La 7 mai 2020, autoritatea competentă responsabilă de evaluare a transmis, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, un raport de evaluare și concluziile evaluării sale Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”).

(4)

La 2 iulie 2020, agenția a prezentat Comisiei un aviz (2), proiectul de rezumat al caracteristicilor produsului biocid (denumit în continuare „RCP”) referitor la produsul „Aero-Sense Aircraft Insecticide ASD” și raportul final de evaluare privind produsul biocid unic, în conformitate cu articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(5)

Avizul a concluzionat că „Aero-Sense Aircraft Insecticide ASD” este un produs biocid care este eligibil pentru a primi o autorizație a Uniunii în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și că, sub rezerva conformității cu proiectul de RCP, îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din regulamentul menționat.

(6)

La 4 august 2020, agenția a transmis Comisiei proiectul de RCP în toate limbile oficiale ale Uniunii, în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(7)

Comisia este de acord cu avizul agenției și consideră, prin urmare, că este necesar să se acorde o autorizație a Uniunii pentru „Aero-Sense Aircraft Insecticide ASD”.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Statele membre au obligația de a interconecta registrele lor naționale centrale privind beneficiarii reali prin intermediul platformei centrale europene instituite prin articolul 22 alineatul (1) din Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului (2), iar interconectarea ar trebui să se efectueze în conformitate cu specificațiile tehnice și cu procedurile stabilite de actele de punere în aplicare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 24 din directiva menționată. Cu toate acestea, diferențele – în ceea ce privește scopul, domeniul de aplicare și conținutul – dintre registrele interconectate în temeiul Directivei (UE) 2017/1132 și registrele centrale privind beneficiarii reali instituite în temeiul Directivei (UE) 2015/849 necesită definirea și adoptarea unor specificații tehnice și a unor măsuri suplimentare, precum și a altor cerințe care să asigure condiții uniforme de punere în aplicare a sistemului.

(2)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului,

(1)

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „procedura antidumping”) privind importurile în Uniune de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia, în urma unei plângeri depuse la 17 august 2020 de Asociația Europeană a Oțelului (Eurofer – denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece a Uniunii.

(2)

Produsul care face obiectul înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de produsele plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, originare din India și din Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”). Aceste produse sunt clasificate, în prezent, la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80. Codurile NC sunt menționate doar cu titlu informativ.

(3)

La 21 decembrie 2020, reclamantul a prezentat o cerere de înregistrare în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, prin care a adus justificări suplimentare față de cele incluse în cererea de înregistrare din plângere. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât să poată fi aplicate retroactiv măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor.

(4)

Un producător-exportator care își desfășoară activitatea în ambele țări în cauză, grupul Jindal, a transmis observații pe marginea cererii.

(5)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate să dea instrucțiuni autorităților vamale cu privire la luarea măsurilor corespunzătoare pentru a înregistra importurile, astfel încât, ulterior, să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri de la data înregistrării lor, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute în regulamentul de bază. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune.

(6)

Reclamantul a susținut că, pe baza celor mai recente statistici disponibile, a existat o creștere substanțială a importurilor ca urmare a deschiderii anchetei, care era susceptibilă să compromită grav efectul corectiv al eventualelor taxe definitive. În plus, reclamantul a susținut că, având în vedere istoricul dumpingului privind produsul în cauză și numeroasele măsuri instituite și anchete deschise, importatorii știau, sau ar fi trebuit să știe, despre practicile de dumping ale țărilor în cauză.

(7)

Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Comisia a verificat dacă importatorii știau sau dacă ar fi trebuit să știe despre existența dumpingului, despre amploarea lui și despre prejudiciul pretins sau constatat. Ea a analizat, de asemenea, dacă s-a înregistrat o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de perioada în care a avut loc, precum și de volum și de alte circumstanțe, era de natură să compromită grav efectul corectiv al unei posibile taxe antidumping definitive care trebuie aplicată.

(8)

În această etapă, Comisia dispune de suficiente dovezi potrivit cărora importurile de produs în cauză originare din India și Indonezia fac obiectul unui dumping. Plângerea a furnizat suficiente dovezi referitoare la dumping bazate pe comparația dintre valoarea normală astfel stabilită și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului în cauză în momentul vânzării acestuia pentru export către Uniune. În ansamblu, și dată fiind amploarea marjelor de dumping pretinse, respectiv de 48,8 % pentru India și cuprinse între 15,6 % și 34,4 % pentru Indonezia, aceste elemente de probă au fost suficiente pentru a susține afirmația că producătorii-exportatori practică dumpingul.

(9)

De asemenea, plângerea a furnizat suficiente elemente de probă cu privire la prejudiciul pretins adus industriei din Uniune, inclusiv o evoluție negativă a principalilor indicatori de performanță ai industriei din Uniune.

(10)

Aceste informații au fost incluse atât în versiunea neconfidențială a plângerii, cât și în avizul de deschidere a prezentei proceduri, publicat la 30 septembrie 2020. În virtutea publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, avizul de deschidere este un document public, accesibil tuturor importatorilor. Mai mult, în calitate de părți interesate în cadrul anchetei, importatorii au acces la versiunea neconfidențială a plângerii și la dosarul neconfidențial. Prin urmare, Comisia a considerat că, din aceste motive, importatorii știau sau ar fi trebuit să știe de existența dumpingului, de amploarea acestuia și de prejudiciul pretins.

(11)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că primul criteriu pentru înregistrare a fost îndeplinit.

(12)

Comisia a analizat acest criteriu pe baza datelor statistice privind importurile de produs care face obiectul anchetei din țările în cauză, disponibile în baza de date „Surveillance 2”. Pentru a evalua dacă, de la deschiderea anchetei, a avut loc o nouă creștere substanțială, Comisia a definit mai întâi perioadele de timp care trebuie comparate. Pe de o parte, aceasta a evaluat datele privind importurile din India și din Indonezia după deschiderea anchetei antidumping (și anume, momentul în care importatorii au aflat sau ar fi trebuit să afle despre practicile de dumping) până la perioada cea mai recentă, și anume perioada cuprinsă între octombrie 2020 și ianuarie 2021. Pe de altă parte, Comisia a calculat importurile din India și din Indonezia pentru aceeași perioadă din cadrul perioadei de anchetă (denumită în continuare „PA”), și anume pentru perioada cuprinsă între octombrie 2019 și ianuarie 2020, precum și volumele medii lunare ale importurilor efectuate în cursul întregii PA.

(13)

Comparația arată că volumul mediu lunar al importurilor din India și din Indonezia a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Volumele importurilor din țările în cauză (tone)

(14)

Pe baza acestor date statistice, Comisia a constatat că volumul mediu lunar al importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din țările în cauză realizate în perioada cuprinsă între octombrie 2020 și ianuarie 2021, și anume după deschiderea procedurii antidumping, a fost cu 17 % mai mare decât media importurilor lunare în cursul PA și, respectiv, cu 6 % mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.

(15)

Grupul Jindal a susținut că analiza pentru înregistrare trebuia să se bazeze pe perioada de după deschiderea anchetei antidumping, în timp ce Eurofer a furnizat date privind perioada de după PA. Grupul Jindal a susținut că observațiile reclamantului nu au evidențiat o nouă creștere substanțială a importurilor după deschiderea anchetei antidumping și că datele Eurostat au arătat o scădere a importurilor din India în octombrie 2020 în comparație cu PA (și anume, 8 650 de tone în octombrie 2020, comparativ cu o medie lunară de 9 058 de tone în cursul PA). Conform grupului Jindal, volumele importurilor din Indonezia s-au concentrat în prima lună din fiecare trimestru și au înregistrat o scădere în octombrie 2020 în comparație cu aprilie și iulie 2020 (și anume 21 532 de tone în octombrie 2020, față de 22 299 de tone în aprilie 2020 și 26 787 de tone în iulie 2020). Prin urmare, grupul Jindal a concluzionat că nu a existat nicio creștere a importurilor și că, prin urmare, acest criteriu nu a fost îndeplinit.

(16)

Comisia observă de la bun început că reclamantul a furnizat statistici privind importurile pentru perioada de anchetă, pentru al treilea trimestru al anului 2020 și pentru perioada ulterioară deschiderii anchetei, și anume până în octombrie 2020. Grupul Jindal a furnizat, de asemenea, date pentru aceleași perioade ca și reclamantul, până în luna octombrie 2020. Analiza Comisiei se bazează pe cele mai recente date de până în ianuarie 2021, astfel cum se specifică în tabelul 1 de mai sus. Astfel cum se explică în considerentul 12, media lunară relevantă a importurilor ulterioare PA pentru perioada octombrie 2020-ianuarie 2021 a fost comparată cu media lunară a importurilor pentru perioada octombrie 2019-ianuarie 2020, precum și cu volumul mediu lunar al importurilor înregistrat în cursul întregii PA. Perioada cuprinsă între PA și deschiderea anchetei, și anume al treilea trimestru al anului 2020, nu a fost luată în considerare în această evaluare. Datele relevante examinate de Comisie, cumulate pentru țările în cauză, au arătat o nouă creștere substanțială a importurilor după deschiderea anchetei, atât în comparație cu perioada de anchetă, cât și cu perioada corespunzătoare din cursul PA. Afirmația grupului Jindal potrivit căreia nu a existat nicio nouă creștere substanțială din partea Indiei sau a Indoneziei după deschiderea anchetei s-a dovedit a fi incorectă, având în vedere datele mai recente de care dispune Comisia. Afirmația grupului Jindal potrivit căreia importurile din Indonezia s-au concentrat în prima lună a fiecărui trimestru nu a modificat concluzia, bazată pe datele relevante privind importurile, conform căreia a existat o nouă creștere substanțială a importurilor din țările în cauză. Probabil că această concentrare a importurilor are o legătură cu mecanismul contingentului tarifar scutit de taxe de salvgardare (denumit în continuare „CT”) din cadrul măsurilor de salvgardare care vizează anumite produse siderurgice (denumite în continuare „măsurile de salvgardare”) (3), întrucât deschiderea de noi loturi de contingente tarifare fără taxe de salvgardare la începutul fiecărui trimestru duce, în general, la volume mari de importuri concentrate în perioadele incipiente ale trimestrelor. Prin urmare, afirmațiile grupului Jindal au fost respinse.

(17)

Reclamantul a susținut că a avut loc o creștere a importurilor din țările în cauză din pricina contingentelor tarifare liberalizate pentru produsul în cauză după reexaminarea măsurilor de salvgardare (4) și că o nouă creștere a importurilor, cauzând un prejudiciu suplimentar, ar putea fi de așteptat ca urmare a modificărilor aduse contingentelor tarifare după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (5). Reclamantul a afirmat că, prin urmare, contingentul pentru „alte țări” ar fi ajustat în sens crescător cu peste 13 000 de tone și că această ajustare ar oferi Indoneziei o ocazie să își crească și mai mult exporturile către UE. Grupul Jindal a respins această afirmație ca fiind nefondată și speculativă. În același timp, grupul Jindal a susținut că liberalizarea în continuare a măsurilor de salvgardare a avut drept unic rezultat creșterea importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză.

(18)

Adaptarea nivelului contingentelor tarifare în temeiul măsurilor de salvgardare ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană a condus la reducerea contingentelor specifice de țară, sporind în același timp contingentul pentru alte țări. În timp ce India are un contingent specific de țară, Indonezia este nevoită să importe în temeiul contingentului global partajat cu alte țări. Indonezia a utilizat în mod constant o mare parte din contingentul global de la intrarea în vigoare a măsurilor de salvgardare, iar importurile din ianuarie 2021 (și anume, aproape 30 000 de tone din contingentul global total pentru 2021Q1, de 46 536 de tone) au indicat o nouă creștere a importurilor din Indonezia. Astfel, ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană nu a condus doar la o creștere a importurilor din alte țări terțe decât țările în cauză, astfel cum a susținut grupul Jindal. Prin urmare, elementele de probă disponibile sprijină afirmația reclamantului conform căreia este probabil ca importurile din Indonezia să crească în continuare, după adaptarea necesară ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

(19)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că al doilea criteriu pentru înregistrare a fost, de asemenea, îndeplinit.

(20)

Comisia dispune de suficiente elemente de probă conform cărora un prejudiciu suplimentar ar fi cauzat de o creștere continuă a importurilor din India și din Indonezia la prețuri în continuă scădere, ceea ce ar putea submina în mod grav efectele corective ale eventualelor taxe antidumping definitive.

(21)

Astfel cum s-a stabilit la punctul 3.2, există suficiente elemente de probă care indică o creștere substanțială a importurilor, luate în ansamblu, de produs în cauză în perioada următoare deschiderii anchetei.

(22)

În plus, există dovezi referitoare la o tendință de scădere a prețurilor de import ale produsului în cauză pe baza datelor din baza de date Surveillance 2. Prețul mediu, în euro, al importurilor din țările în cauză a scăzut, în medie, cu 12 % atunci când se compară perioada octombrie 2020-ianuarie 2021 cu aceeași perioadă din anul precedent și, respectiv, cu 10 % în comparație cu media lunară din perioada de anchetă, astfel cum se arată în tabelul 2 de mai jos.

Tabelul 2

Prețurile importurilor din țările în cauză (EUR/tonă)

(23)

Reclamantul a susținut că creșterea importurilor a coincis cu o creștere a costurilor materiilor prime, în special nichelul și ferocromul, despre care acesta afirmă că ar fi denaturate în țările în cauză, exercitând o presiune suplimentară asupra prețurilor industriei din Uniune. Grupul Jindal a contestat o astfel de creștere a prețului ferocromului și a susținut că creșterea prețurilor nichelului nu este posibil să fi cauzat prejudicii, având în vedere tendința lor ciclică.

(24)

După ce a înregistrat o creștere de peste 10 % față de primul trimestru al anului 2020, prețul ferocromului a rămas stabil în ultimele trei trimestre ale anului 2020 și a crescut cu 3 % în 2021. Prețul nichelului la London Metal Exchange a crescut cu aproximativ 40 % de la sfârșitul perioadei de anchetă. Deși prețul istoric al nichelului s-a dovedit a fi volatil, grupul Jindal nu a furnizat nicio dovadă a unei tendințe ciclice clare. Într-adevăr, Comisia a observat o creștere a prețurilor materiilor prime de la închiderea anchetei, care a dus la o nouă blocare a prețurilor industriei din Uniune, deoarece aceste creșteri ale prețurilor nu au putut fi reflectate în prețul produsului în cauză din pricina importurilor la prețuri scăzute din țările în cauză. Această blocare a prețurilor a fost, de asemenea, evidențiată de datele reclamantului privind scăderea în EBITDA a industriei din Uniune.

(25)

În plus, reclamantul a furnizat indicii potrivit cărora importatorii acumulează stocuri de produs în cauză, ceea ce ar putea cauza un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune, în special având în vedere creșterea costului materiilor prime, și ar putea submina în mod grav efectul corectiv al unei eventuale taxe antidumping ar urma să fie aplicată.

(26)

În plus, grupul Jindal a susținut că cererea de înregistrare nu a luat în considerare cererea redusă cauzată de pandemia de COVID-19.

(27)

Comisia observă că acest argument este legat de considerații privind legătura de cauzalitate și atribuirea, care nu sunt direct relevante în analiza de înregistrare a importurilor în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. În orice caz, Comisia consideră că orice scădere a cererii din cauza pandemiei a însemnat că creșterea volumelor importurilor la prețuri mai mici nu ar putea decât să agraveze, în mod obiectiv, și mai mult situația industriei din Uniune și, prin urmare, să submineze și mai mult efectul corectiv al taxelor definitive. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(28)

Prin urmare, există probabilitatea ca o astfel de creștere suplimentară a importurilor după deschiderea anchetei, având în vedere perioada în care a avut loc, volumul său și alte împrejurări, cum ar fi comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori, costurile în creștere ale materiilor prime, precum și indiciile privind activitățile de stocare a produsului în cauză de către importatori, să submineze în mod grav efectul corectiv al unei eventuale taxe definitive, dacă o astfel de taxă nu va fi aplicată retroactiv.

(29)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că și al treilea criteriu pentru înregistrare a fost îndeplinit.

(30)

Comisia a concluzionat că există suficiente elemente de probă pentru a justifica supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(31)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să aducă elemente de probă în sprijinul lor. Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare scrisă din care să reiasă că au motive speciale în baza cărora ar trebui să fie audiate.

(32)

În temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului în cauză trebuie să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care anchetele ar avea ca rezultat constatări care conduc la instituirea unor taxe antidumping, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

(33)

Orice obligație de plată ulterioară va decurge din constatările anchetei antidumping.

(34)

Afirmațiile din plângerea prin care s-a solicitat deschiderea unei anchete antidumping estimează marje de dumping de 48,8 % pentru India și, respectiv, între 15,6 % și 34,4 % pentru Indonezia și niveluri de eliminare a prejudiciului de 33,9 % pentru India și de 44,1 % pentru Indonezia, în ceea ce privește produsul în cauză. Valoarea eventualei datorii viitoare ar fi, în mod normal, stabilită la un nivel inferior acestor niveluri, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază pentru India și/sau Indonezia, și anume că marja de dumping ar putea fi considerată ca reflectând prejudiciul suferit de industria din Uniune, valoarea unei eventuale datorii viitoare pentru importurile din aceste țări ar putea fi stabilită la nivelul marjei de dumping.

(35)

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6),