ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 416
European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 63
11 decembrie 2020

Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2020/2034 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul european comun de clasificare în funcție de risc ( 1 )

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2035 al Comisiei din 7 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013 în ceea ce privește formularul de cerere de intervenție prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, pentru a se introduce posibilitatea de solicitare a intervenției în Irlanda de Nord

11

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2036 al Comisiei din 9 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012 în ceea ce privește cerințele referitoare la competența echipajului de zbor și la metodele de pregătire și amânarea datelor de aplicare a anumitor măsuri în contextul pandemiei de COVID-19

24

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2037 al Comisiei din 10 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice

32

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2038 al Comisiei din 10 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 în ceea ce privește formularele pentru angajamentele garantului și includerea costurilor de transport aerian în valoarea în vamă, pentru a ține cont de retragerea Regatului Unit din Uniune

48

 

 

DECIZII

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2039 a Comisiei din 9 decembrie 2020 de acordare a unor derogări anumitor state membre de la aplicarea Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2019/2240 și (UE) 2019/2241 ale Comisiei [notificată cu numărul C(2020) 8602]

52

 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.

II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

11.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 416/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/2034 AL COMISIEI

din 6 octombrie 2020

de completare a Regulamentului (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul european comun de clasificare în funcție de risc

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza și acțiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviație civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 1321/2007 și (CE) nr. 1330/2007 ale Comisiei (1), în special articolul 7 alineatul (6),

întrucât:

(1)

În strânsă cooperare cu statele membre și cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației („agenția”), prin intermediul rețelei de analiști în domeniul siguranței aviației, Comisia a elaborat o metodologie de clasificare a evenimentelor în funcție de riscul pentru siguranță, ținând seama de necesitatea compatibilității cu sistemele existente de clasificare în funcție de risc. Sistemul comun european de clasificare în funcție de risc (European risk classification scheme – „ERCS”) a fost dezvoltat până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu termenul stabilit la articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 376/2014. ERCS trebuie acum stabilit în prezentul regulament.

(2)

El trebuie să sprijine autoritățile competente ale statelor membre și agenția în ceea ce privește evaluarea evenimentelor, scopul său principal trebuind să fie identificarea și clasificarea într-un mod armonizat a nivelului de risc pentru siguranța aviației pe care îl prezintă fiecare eveniment. Prin urmare, scopul său nu trebuie să fie identificarea rezultatului evenimentului.

(3)

De asemenea, ERCS trebuie să permită identificarea măsurilor rapide necesare în urma evenimentelor cu risc ridicat pentru siguranță. El trebuie să permită, de asemenea, identificarea principalelor domenii de risc pe baza informațiilor agregate, precum și identificarea și compararea nivelurilor de risc ale acestora.

(4)

ERCS trebuie să faciliteze o abordare integrată și armonizată a gestionării riscurilor la nivelul întregului sistem aviatic european și, prin urmare, să permită autorităților competente ale statelor membre și agenției să se concentreze într-un mod armonizat asupra eforturilor de îmbunătățire a siguranței, în cadrul Planului European pentru Siguranță în Aviația Civilă menționat la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(5)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei (3) de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european stabilește că rata pătrunderilor neautorizate pe pistă și nerespectarea distanțelor minime de separare la nivelul Uniunii cu impact asupra siguranței sunt indicatorii care trebuie monitorizați anual în cursul celei de a treia perioade de referință (RP3), care cuprinde anii calendaristici 2020-2024, inclusiv. Prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2021, pentru a alinia utilizarea ERCS cu debutul celei de a doua perioade de monitorizare anuală a RP3 și pentru a asigura evaluarea armonizată a evenimentelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește sistemul comun european de clasificare în funcție de risc (ERCS) pentru determinarea riscului pentru siguranță al unui eveniment.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„sistemul european de clasificare în funcție de risc” sau „ERCS” înseamnă metodologia aplicată pentru evaluarea riscului prezentat de un eveniment pentru aviația civilă, sub forma unui punctaj privind riscul pentru siguranță;

2.

„matricea ERCS” înseamnă o grilă alcătuită din variabilele descrise la articolul 3 alineatul (3), care servește pentru reprezentarea ilustrativă a punctajului privind riscul pentru siguranță;

3.

„punctaj privind riscul pentru siguranță” înseamnă rezultatul clasificării în funcție de risc a unui eveniment prin combinarea valorilor variabilelor descrise la articolul 3 alineatul (3);

4.

„zonă de risc ridicat” înseamnă o zonă în care impactul unei aeronave ar provoca numeroase vătămări, ar duce la un număr mare de decese sau ambele, din cauza naturii activităților din zona respectivă, precum centrale nucleare sau uzine chimice;

5.

„zonă populată” înseamnă o zonă cu clădiri grupate sau dispersate și cu o populație umană permanentă, precum un municipiu, o așezare, un oraș sau un sat;

6.

„vătămare care afectează calitatea vieții” înseamnă o vătămare care reduce calitatea vieții persoanei în cauză, în ceea ce privește reducerea mobilității sau a capacităților cognitive sau fizice în viața de zi cu zi.

Articolul 3

Sistemul european comun de clasificare în funcție de risc

(1)   ERCS este prevăzut în anexă.

(2)   ERCS tratează riscul pentru siguranță al unui eveniment și nu rezultatul efectiv al acestuia. Evaluarea fiecărui eveniment determină cel mai grav rezultat de accident probabil care ar fi putut să survină în urma evenimentului, precum și cât de aproape de rezultatul de accident respectiv s-a aflat evenimentul.

(3)   ERCS se bazează pe matricea ERCS alcătuită din următoarele două variabile:

(a)

gravitatea: identificarea celui mai grav rezultat de accident probabil care ar fi survenit dacă evenimentul evaluat s-ar fi transformat într-un accident;

(b)

probabilitatea: identificarea probabilității ca evenimentul evaluat să se transforme în cel mai grav rezultat de accident probabil, menționat la litera (a).

Articolul 4

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 octombrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1)   JO L 122, 24.4.2014, p. 18.

(2)  Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei din 11 februarie 2019 de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european și de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013 (JO L 56, 25.2.2019, p. 1).

ANEXĂ

Sistemul european comun de clasificare în funcție de risc

ERCS constă în următoarele două etape:

 

ETAPA 1: Determinarea valorilor celor două variabile: gravitatea și probabilitatea.

 

ETAPA 2: Calcularea punctajului privind riscul pentru siguranță în cadrul matricei ERCS pe baza celor două valori determinate ale variabilelor.

ETAPA 1: DETERMINAREA VALORILOR VARIABILELOR

1.   Gravitatea rezultatului de accident potențial

1.1.   Identificare

Identificarea gravității rezultatului de accident potențial trebuie să urmeze aceste două etape:

(a)

determinarea tipului de accident cel mai probabil la care ar fi putut ajunge evenimentul evaluat (așa-numitul „domeniu de risc principal”);

(b)

determinarea categoriei potențialei pierderi de vieți omenești pe baza dimensiunii aeronavei și a proximității de zonele populate sau de risc ridicat.

Există următoarele domenii de risc:

a.

coliziune în aer: o coliziune între aeronave, în timp ce cele ambele aeronave se află în aer, sau o coliziune între aeronave și alte obiecte aflate în aer (cu excepția păsărilor și a faunei sălbatice);

b.

pierderea atitudinii normale de zbor: o stare nedorită a aeronavei caracterizată prin abateri neintenționate de la parametrii normali în timpul operațiunilor, care ar putea duce în cele din urmă la un impact necontrolat cu solul;

c.

coliziune pe pistă: o coliziune între o aeronavă și un alt obiect (alte aeronave, vehicule etc.) sau o persoană, care are loc pe o pistă a unui aerodrom sau a altei zone de aterizare prestabilite. Aceasta nu include coliziuni cu păsări sau cu specii ale faunei sălbatice;

d.

ieșire de pe pistă: un eveniment în cadrul căruia o aeronavă părăsește pista sau suprafața de mișcare a unui aerodrom ori suprafața de aterizare a oricărei alte zone de aterizare prestabilite, fără a decola. Aceasta include aterizări verticale cu impact ridicat pentru giravioane sau aeronave cu decolare și aterizare verticală și pentru baloane sau dirijabile;

e.

incendiu, fum și presurizare: un eveniment care implică situații de incendiu, fum sau presurizare ce pot deveni incompatibile cu viața umană. Aceasta include evenimente care implică un incendiu, fum sau emanații care afectează orice parte a unei aeronave, în zbor sau la sol, și care nu reprezintă rezultatul unui impact sau al unor acte răuvoitoare;

f.

avariere la sol: avariere a aeronavei produsă de operarea aeronavei la sol pe orice alt teren decât o pistă sau o zonă de aterizare prestabilită, precum și avarierea survenită în timpul întreținerii;

g.

coliziune cu obstacole în timpul zborului: o coliziune între o aeronavă aflată în aer și obstacole care se ridică de la suprafața terestră. Printre obstacole se numără construcțiile înalte, copacii, cablurile electrice, cablurile de telegraf și antenele, precum și obiectele captive;

h.

coliziune cu solul: un eveniment în cadrul căruia o aeronavă aflată în aer intră în coliziune cu solul, fără o indicație a faptului că echipajul de zbor nu a fost în măsură să controleze aeronava. Aceasta include situații în care echipajul de zbor este afectat de iluzii vizuale sau de un mediu vizual degradat;

i.

alte vătămări: un eveniment în cadrul căruia au fost cauzate vătămări mortale sau nemortale și care nu poate fi atribuit niciunui alt domeniu de risc principal;

j.

securitate: un act de intervenție ilicită contra aviației civile. Aceasta include toate incidentele și încălcările legate de supraveghere și de protecție, de controlul accesului, de controlul de securitate, de implementarea controalelor de securitate și orice alte acte menite să producă, în scopuri răuvoitoare sau în mod iresponsabil, distrugerea aeronavelor și a bunurilor, punând în pericol aviația civilă și instalațiile aferente sau conducând la intervenții ilicite în legătură cu acestea. Aici sunt incluse atât evenimentele de securitate fizică, cât și cele de securitate cibernetică.

Potențiala pierdere de vieți omenești se clasifică după cum urmează:

(a)

mai mult de 100 de decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puțin oricare dintre următoarele:

—

o aeronavă certificată de mari dimensiuni care poate transporta peste 100 de pasageri;

—

o aeronavă pentru marfă, de dimensiuni echivalente;

—

o aeronavă de orice tip într-o zonă dens populată sau într-o zonă de risc ridicat sau ambele;

—

orice situație care implică orice tip de aeronavă și în care pot fi posibile peste 100 de decese;

(b)

între 20 și 100 de decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puțin oricare dintre următoarele:

—

o aeronavă certificată de dimensiuni medii care poate transporta 20-100 de pasageri sau o aeronavă pentru marfă de dimensiuni echivalente;

—

orice situație în care pot fi posibile între 20 și 100 de decese;

(c)

între 2 și 19 decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puțin oricare dintre următoarele:

—

o aeronavă certificată de mici dimensiuni care poate transporta maximum 19 pasageri;

—

o aeronavă pentru marfă, de dimensiuni echivalente;

—

orice situație în care pot fi posibile între 2 și 19 decese;

(d)

1 deces posibil – în cazul în care evenimentul evaluat implică cel puțin oricare dintre următoarele:

—

o aeronavă necertificată, și anume o aeronavă care nu face obiectul cerințelor de certificare ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației;

—

orice situație în care poate fi posibil un singur deces;

(e)

0 decese posibile – în cazul în care evenimentul evaluat implică doar vătămări corporale, indiferent de numărul de vătămări ușoare și grave, atât timp cât nu există decese.

1.2.   Determinare

Gravitatea accidentului rezultă din unul dintre următoarele punctaje de gravitate:

—

„A” – nicio probabilitate de producere a unui accident;

—

„E” – un accident care implică vătămări ușoare și grave (care nu afectează calitatea vieții) sau avarieri minore ale aeronavei;

—

„I” – un accident care implică un singur deces, o singură vătămare care afectează calitatea vieții sau o singură avariere substanțială a aeronavei;

—

„M” – un accident major, cu un nivel limitat de decese, de vătămări care afectează calitatea vieții sau de distrugere a aeronavei;

—

„S” – un accident semnificativ, cu potențial de decese și de vătămări;

—

„X” – un accident extrem catastrofic, cu potențialul de a cauza un număr semnificativ de decese.

Punctajul de gravitate se calculează combinând domeniul de risc principal și pierderea potențială de vieți omenești, astfel cum se arată în tabelul de mai jos:

DOMENIU DE RISC PRINCIPAL

CATEGORIE

PUNCTAJ GRAVITATE

Coliziune în aer

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

Pierderea atitudinii normale de zbor

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

Coliziune pe pistă

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

0 decese posibile

E

Ieșiri de pe pistă

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

0 decese posibile

E

Incendiu, fum și presurizare

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

Avariere la sol

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

0 decese posibile

E

Coliziune cu obstacole în timpul zborului

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

Coliziune cu solul

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

Alte vătămări

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

0 decese posibile

E

Securitate

Mai mult de 100 de decese posibile

X

Între 20 și 100 de decese posibile

S

Între 2 și 19 decese posibile

M

1 deces posibil

I

0 decese posibile

E

2.   Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potențial

Probabilitatea survenirii celui mai grav rezultat de accident probabil se obține utilizând modelul de barieră ERCS definit în secțiunea 2.1.

2.1.   Modelul de barieră ERCS

Scopul modelului de barieră ERCS este acela de a evalua eficacitatea (și anume numărul și puterea) barierelor din sistemul de siguranță prevăzute în tabelul din secțiunea 2.1.1, rămase între evenimentul efectiv și cel mai grav rezultat de accident probabil. În cele din urmă, modelul de barieră ERCS va stabili cât de aproape s-a aflat evenimentul evaluat de producerea accidentului potențial.

2.1.1.   Bariere

Modelul de barieră ERCS constă în opt bariere, ordonate într-o secvență logică și ponderate conform tabelului următor:

Nr. barierei

Bariera

Ponderea barierei

1

„Proiectarea aeronavei, a echipamentelor și a infrastructurii” – include întreținerea și remedierea, sprijinirea operațiunilor, prevenirea problemelor legate de factorii tehnici care ar putea duce la un accident.

5

2

„Planificarea tactică” – include planificarea organizațională și individuală înainte de zbor sau o altă activitate operațională care sprijină reducerea cauzelor și a factorilor care contribuie la producerea de accidente.

2

3

„Reglementări, proceduri, procese” – include reglementări, proceduri și procese eficace, ușor de înțeles și disponibile care sunt respectate (cu excepția utilizării procedurilor legate de barierele de recuperare).

3

4

„Conștientizarea situației și luarea de măsuri” – include vigilența umană în ceea ce privește amenințările operaționale, care asigură identificarea pericolelor operaționale și a măsurilor eficace de prevenire a unui accident.

2

5

„Funcționarea și acționarea sistemelor de avertizare” care ar putea preveni un accident și care sunt adecvate scopului, în funcțiune, operaționale și respectate.

3

6

„Recuperarea tardivă în urma unei situații de accident potențial”

1

7

„Protecții” – atunci când a avut loc un eveniment, nivelul rezultatului este atenuat sau se împiedică agravarea evenimentului prin bariere intangibile sau prin măsuri preventive.

1

8

„Eveniment cu nivel scăzut de energie” – are același punctaj ca „Protecții”, dar numai pentru domenii de risc principale care implică un nivel scăzut de energie (avariere la sol, ieșiri de pe pistă, vătămări).

„Nu se aplică” pentru toate celelalte domenii de risc principale.

1

2.1.2.   Eficacitatea barierelor

Eficacitatea fiecărei bariere se clasifică după cum urmează:

—

„Stopped” („oprit”): dacă bariera a prevenit producerea accidentului;

—

„Remaining Known” („cunoscută ca rămasă”): în cazul în care se știe dacă bariera a rămas între evenimentul evaluat și rezultatul de accident potențial;

—

„Remaining Assumed” („presupusă ca rămasă”): dacă se presupune că bariera a rămas între evenimentul evaluat și rezultatul de accident potențial;

—

„Failed Known” („cunoscută ca eșuată”): dacă se știe că bariera a eșuat;

—

„Failed Assumed” („presupusă ca eșuată”): dacă se presupune că bariera a eșuat, chiar dacă nu sunt disponibile informații suficiente (sau deloc) pentru a stabili acest lucru;

—

„Not Applicable” („nu se aplică”): dacă bariera nu este relevantă pentru evenimentul evaluat.

2.1.3.   Evaluarea barierelor

Barierele se evaluează în două etape:

Etapa 1: Pentru a identifica, dintre barierele definite în tabelul din secțiunea 2.1.1, care barieră: (1-8) a oprit transformarea evenimentului în rezultatul de accident potențial (denumită „barieră de oprire”).

Etapa 2: Pentru a identifica, în conformitate cu secțiunea 2.1.2, eficacitatea barierelor rămase. Barierele rămase sunt acele bariere enumerate în tabelul din secțiunea 2.1.1 care sunt plasate între bariera de oprire și rezultatul de accident potențial. Nu trebuie să se considere că barierele enumerate în tabelul din secțiunea 2.1.1 care sunt plasate înainte de bariera de oprire au contribuit la prevenirea rezultatului de accident și, în consecință, barierele respective nu sunt punctate ca „Stopped” sau „Remaining”.

2.2.   Calcul

Probabilitatea survenirii rezultatului de accident potențial este valoarea numerică rezultată în urma etapelor de mai jos:

Etapa 1: O sumă a tuturor ponderilor barierelor (de la 1 la 5) prevăzute în tabelul din secțiunea 2.1.1 aferente tuturor barierelor evaluate care au fost punctate ca „Stopped”, „Remaining known” sau „Remaining assumed”. Barierele „Failed” și „Not Applicable” nu sunt incluse în calcularea punctajului final, deoarece aceste bariere nu ar fi putut preveni accidentul. Suma rezultată a ponderilor barierelor este o valoare numerică între 0 și 18.

Etapa 2: Suma ponderilor barierelor corespunde unui punctaj de barieră între 0 și 9, conform tabelului de mai jos, care acoperă întreaga gamă dintre barierele rămase puternice și cele slabe.

Suma ponderilor barierelor

Punctajul de barieră corespunzător

0 Nu a mai rămas nicio barieră. S-a produs rezultatul de accident potențial cel mai grav.

0

1-2

1

3-4

2

5-6

3

7-8

4

9-10

5

11-12

6

13-14

7

15-16

8

17-18

9

ETAPA 2: PUNCTAREA RISCULUI PENTRU SIGURANȚĂ ÎN CADRUL MATRICEI ERCS

Punctajul riscului pentru siguranță este o valoare din două cifre, prima cifră corespunzând valorii alfabetice rezultate din calculul gravității evenimentului (punctaj de gravitate de la A la X), iar a doua cifră reprezentând valoarea numerică obținută în urma calculării punctajului corespunzător al evenimentului (0-9).

Punctajul riscului pentru siguranță se introduce în matricea ERCS.

Pentru fiecare punctaj al riscului pentru siguranță dat, există și un punctaj echivalent numeric pentru scopuri de agregare și de analiză, care este explicat mai jos la rubrica „Punctajul echivalent numeric” .

Matricea ERCS reflectă punctajul riscului pentru siguranță și cifrele numerice asociate ale unui eveniment după cum urmează:

Image 1

În plus față de punctajul riscului pentru siguranță și pentru a facilita determinarea caracterului urgent al măsurii recomandate care trebuie luată în legătură cu evenimentul, în matricea ERCS ar putea fi utilizate următoarele trei culori:

Culoare

Punctaj ERCS

Semnificație

ROȘU

X0, X1, X2, S0, S1, S2, M0, M1, I0

Risc ridicat. Evenimentele cu cel mai ridicat nivel de risc.

GALBEN

X3, X4, S3, S4, M2, M3, I1, I2, E0, E1

Risc sporit. Evenimente cu nivel de risc intermediar.

VERDE

X5-X9, S5-S9, M4-M9, I3-I9, E2-E9.

Evenimente cu nivel de risc scăzut

Zona verde a matricei conține valori de risc scăzute. Ele oferă date pentru o analiză aprofundată cu privire la evenimentele legate de siguranță care, fie singure, fie în combinație cu alte evenimente, ar putea spori valorile de risc ale unor astfel de evenimente.

Punctajul echivalent numeric

Fiecare punctaj ERCS primește o valoare numerică de magnitudine a riscului corespunzătoare, pentru a facilita agregarea și analiza numerică a evenimentelor multiple cu un punctaj ERCS:

Punctaj ERCS

X9

X8

X7

X6

X5

X4

X3

X2

X1

X0

Valoare numerică corespunzătoare

0,001

0,01

0,1

1

10

100

1 000

10 000

100 000

1 000 000

Punctaj ERCS

S9

S8

S7

S6

S5

S4

S3

S2

S1

S0

Valoare numerică corespunzătoare

0,0005

0,005

0,05

0,5

5

50

500

5 000

50 000

500 000

Punctaj ERCS

M9

M8

M7

M6

M5

M4

M3

M2

M1

M0

Valoare numerică corespunzătoare

0,0001

0,001

0,01

0,1

1

10

100

1 000

10 000

100 000

Punctaj ERCS

I9

I8

I7

I6

I5

I4

I3

I2

I1

I0

Valoare numerică corespunzătoare

0,00001

0,0001

0,001

0,01

0,1

1

10

100

1 000

10 000

Punctaj ERCS

E9

E8

E7

E6

E5

E4

E3

E2

E1

E0

Valoare numerică corespunzătoare

0,000001

0,00001

0,0001

0,001

0,01

0,1

1

10

100

1 000

Atât coloana 10, cât și rândul A din matrice au valoarea 0 ca valoare numerică corespunzătoare.

11.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 416/11

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2035 AL COMISIEI

din 7 decembrie 2020

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013 în ceea ce privește formularul de cerere de intervenție prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, pentru a se introduce posibilitatea de solicitare a intervenției în Irlanda de Nord

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (1), în special articolul 6 alineatul (1),

după consultarea Comitetului Codului vamal,

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013 al Comisiei (2) stabilește, în anexa I, formularul care trebuie utilizat pentru depunerea unei cereri prin care se solicită autorităților vamale să intervină cu privire la mărfuri susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, menționat la articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013 („formularul de cerere de intervenție”).

(2)

La 1 februarie 2020, Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană și a devenit o „țară terță”. Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice,(„Acordul de retragere”) (3) prevede o perioadă de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2020. Până la această dată, dreptul Uniunii se aplică integral Regatului Unit și pe teritoriul acestuia.

(3)

După încheierea perioadei de tranziție, se aplică Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord („Protocolul I/IN”), care face parte integrantă din Acordul de retragere. Protocolul I/IN prevede că, în anumite condiții, anumite dispoziții din dreptul Uniunii se aplică în egală măsură Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord (4).

(4)

Protocolul I/IN prevede că regulamentele enumerate la punctul 45 din anexa 2 la acesta [Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5); Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului (6); Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7); Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8), secțiunile 2 și 3 din partea II titlul II capitolul I și Regulamentul (UE) nr. 608/2013] se aplică Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește Irlanda de Nord.

(5)

Prin urmare, un titular de drepturi trebuie să poată solicita o intervenție vamală într-un stat membru prin depunerea unei cereri la nivelul Uniunii, pentru a beneficia de protecția respectivelor drepturi de proprietate intelectuală în Irlanda de Nord.

(6)

Mai precis, un titular de drepturi trebuie să poată solicita ca procedura pentru distrugerea a mărfurilor care fac obiectul unor transporturi mici, prevăzută la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013, să fie utilizată pentru mărfurile a căror indicație geografică a fost încălcată, deoarece aceste mărfuri sunt incluse în definiția mărfurilor contrafăcute de la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013.

(7)

Prin urmare, formularul de cerere de intervenție trebuie adaptat prin introducerea la rubrica „6. Statul membru sau, în cazul unei cereri la nivelul Uniunii, statele membre în care se solicită intervenția autorităților vamale” și la rubrica „10. Solicit utilizarea procedurii menționate la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013 (transporturi mici) în următorul (următoarele) stat(e) membru (membre) și, în cazul în care acest lucru este cerut de autoritățile vamale, sunt de acord să acopăr costurile referitoare la distrugerea mărfurilor, în temeiul respectivei proceduri” a unei noi căsuțe de bifat „XI” pentru Irlanda de Nord.

(8)

În aceleași câmpuri, căsuța de bifat pentru UK trebuie eliminată, pentru a reflecta încheierea perioadei de tranziție prevăzute în Acordul de retragere.

(9)

Notele privind completarea anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013, care figurează în anexa III la regulamentul respectiv, trebuie modificate pentru a se clarifica faptul că intervenția în Irlanda de Nord poate fi solicitată numai pentru drepturile de proprietate intelectuală care sunt protejate în Irlanda de Nord în temeiul Protocolului I/IN.

(10)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013 să fie modificat în consecință.

(11)

Prezentul regulament trebuie să se aplice din ziua următoare datei la care se încheie perioada de tranziție prevăzută în Acordul de retragere,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013 se modifică după cum urmează:

1.

Anexa I se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa I la prezentul regulament.

2.

Anexa III se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1)   JO L 181, 29.6.2013, p. 15.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013 al Comisiei din 4 decembrie 2013 de stabilire a formularelor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale (JO L 341, 18.12.2013, p. 10).

(3)  Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, JO L 29, 31.1.2020, p. 7 („Acordul de retragere”).

(4)  Articolul 5 alineatul (4) din Protocolul I/IN.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (JO L 130, 17.5.2019, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

ANEXA I

„ANEXA I

Image 2

Image 3

Image 4

Image 5

Image 6

Image 7

Image 8

Image 9

Image 10

Image 11

”

ANEXA II

În partea I a anexei III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2013, în nota privind completarea rubricii 6 („Statul membru sau, în cazul unei cereri la nivelul Uniunii, statele membre în care se solicită intervenția autorităților vamale”), se adaugă următorul paragraf:

„În cazul în care este indicată Irlanda de Nord (XI), cererea este o cerere la nivelul Uniunii și poate fi acordată numai pentru protecția unuia dintre următoarele drepturi de proprietate intelectuală care sunt protejate în Irlanda de Nord în temeiul Protocolului I/IN:

(a)

indicațiile geografice sau denumirile de origine protejate pentru produsele agricole și alimentare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (*);

(b)

indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului (**);

(c)

denumirile geografice pentru produsele aromatizate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (***);

(d)

denumirile de origine sau indicațiile geografice pentru vinuri prevăzute în partea II titlul II capitolul I secțiunile 2 și 3 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (****).

(*)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

(**)  Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și etichetarea altor produse alimentare, protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic și a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (JO L 130, 17.5.2019, p. 1).

(***)  Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).

(****)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).” ”

11.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 416/24

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2036 AL COMISIEI

din 9 decembrie 2020

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012 în ceea ce privește cerințele referitoare la competența echipajului de zbor și la metodele de pregătire și amânarea datelor de aplicare a anumitor măsuri în contextul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (1), în special articolul 31,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei (2) stabilește cerințele pe care operatorii de aeronave trebuie să le respecte în ceea ce privește pregătirea operațională periodică și verificarea piloților lor.

(2)

Planul european pentru siguranța aviației adoptat de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (denumită în continuare „agenția”), în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2018/1139, a identificat a fi extrem de important ca personalul aeronautic să aibă competențele potrivite și ca metodele de pregătire să fie adaptate astfel încât să se asigure că personalul este capabil să facă față noilor tehnologii emergente și complexității tot mai mari a sistemului aviatic.

(3)

În 2013, Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) a publicat „Manualul de pregătire bazată pe date concrete” (Doc 9995 AN/497), care conține un cadru de competențe („competențe de bază”) necesare pentru desfășurarea activității în siguranță, eficace și eficient într-un mediu de transport aerian comercial, precum și descrierile corespunzătoare respectivelor competențe și indicatorii de comportament aferenți pentru evaluarea lor. Competențele aferente pregătirii bazate pe date concrete (Evidence-Based Training – EBT) includ ceea ce era înainte cunoscut în pregătirea piloților drept cunoștințe, abilități și atitudini (Knowledge, Skills and Attitudes – KSA) tehnice și de altă natură.

(4)

Obiectivul EBT este de a îmbunătăți siguranța și de a consolida competențele echipajelor de zbor astfel încât acestea să opereze aeronavele în condiții de siguranță în toate regimurile de zbor și să poată identifica și gestiona situațiile neprevăzute. Conceptul EBT este menit să maximizeze învățarea și să limiteze verificările oficiale.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 965/2012 trebuie modificat în conformitate cu documentul 9995 al OACI intitulat „Manualul de pregătire bazată pe date concrete”, pentru a introduce cerințe referitoare la asigurarea pregătirii, verificării și evaluării programului EBT și pentru a permite autorităților să aprobe pregătirea EBT de bază, care înlocuiește verificările anterioare, și anume verificarea competenței la operator (Operator Proficiency Check – OPC) și verificarea competenței pentru menținerea valabilității licenței (Licence Proficiency Check – LPC). Astfel, va fi posibilă o abordare unică a pregătirii periodice organizate de operator.

(6)

Pandemia de COVID-19 a afectat grav capacitatea statelor membre și a sectorului aviației de a se pregăti pentru aplicarea mai multor regulamente de punere în aplicare recent adoptate în domeniul siguranței aviației.

(7)

Regulamentul (UE) nr. 965/2012 prevede obligația ca, de la 1 ianuarie 2021, să fie instalate și utilizate înregistratoare de voce din cabina de pilotaj (CVR cu capacitatea de a înregistra 25 de ore). Pentru a evita o sarcină financiară disproporționată pentru operatorii de aeronave și pentru constructorii de avioane a căror livrare către operatori era programată înainte de 1 ianuarie 2021, dar a fost apoi perturbată de pandemia de COVID-19, aplicarea acestei cerințe trebuie amânată.

(8)

Agenția a verificat dacă este posibilă amânarea aplicării cerinței menționate în considerentul 7 pe o perioadă limitată de timp fără efecte negative asupra siguranței aviației.

(9)

Agenția a pregătit un proiect de norme de punere în aplicare, pe care l-a înaintat împreună cu avizul nr. 08/2019 (3), în conformitate cu articolul 75 alineatul (2) literele (b) și (c) și cu articolul 76 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1139.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul (UE) 2018/1139,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 965/2012

Anexele I, II și III la Regulamentul (UE) nr. 965/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Data intrării în vigoare și a aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1)   JO L 212, 22.8.2018, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 296, 25.10.2012, p. 1).

(3)  https://www.easa.europa.eu/document-library/opinions

ANEXA

Anexele I, II și III la Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei se modifică după cum urmează:

(1)

Anexa I se modifică după cum urmează:

 

se introduc următoarele definiții:

„23a.

«competență» înseamnă o dimensiune a performanței umane care este utilizată pentru a indica suficient de exact performanța la locul de muncă și care se manifestă și se observă prin comportamente care mobilizează cunoștințele, abilitățile și atitudinile relevante pentru desfășurarea de activități sau executarea de sarcini în condiții specifice;

23b.

«pregătire bazată de competențe» înseamnă programe de evaluare și de pregătire care se caracterizează prin orientarea către performanță, prin accentul pe standardele de performanță și măsurarea lor și prin elaborarea pregătirii la standardele de performanță specificate;

23c.

«cadru de competențe» înseamnă un set complet de competențe identificate care sunt dezvoltate, antrenate și evaluate în cadrul programului de pregătire bazată pe date concrete al operatorului, folosind scenarii care sunt relevante pentru operațiuni, set ce este suficient de larg pentru a pregăti pilotul pentru amenințări și erori atât prevăzute, cât și neprevăzute;

42d.

«modul EBT» înseamnă o combinație de sesiuni efectuate pe un echipament calificat de pregătire sintetică pentru zbor în cursul perioadei de trei ani de evaluare și pregătire periodică;

47a.

«înscriere» înseamnă acțiunea administrativă desfășurată de operator atunci când un pilot participă la programul EBT al operatorului;

47b.

«pilot înscris» înseamnă pilotul care participă la programul de pregătire periodică EBT;

47c.

«echivalență a apropierilor» înseamnă toate apropierile care solicită suplimentar un echipaj competent, indiferent dacă se utilizează sau nu în modulele EBT;

47d.

«echivalență a funcționărilor necorespunzătoare» înseamnă toate funcționările necorespunzătoare care solicită în mod semnificativ un echipaj competent, indiferent dacă se utilizează sau nu în modulele EBT;

47e.

«fază de evaluare» înseamnă una dintre fazele unui modul EBT care este un scenariu de tip zbor de linie reprezentativ pentru mediul operatorului în timpul căruia apar unul sau mai multe evenimente în vederea evaluării elementelor-cheie ale cadrului de competențe definit;

47f.

«pregătire bazată pe date concrete (Evidence-Based Training- EBT)» înseamnă o evaluare și o pregătire bazate pe date operaționale și caracterizate prin dezvoltarea și evaluarea capacității globale a unui pilot în raport cu o serie de competențe (cadrul de competențe) și nu prin măsurarea performanței în raport cu evenimente sau manevre individuale;

69b.

«instruire la postul de pilotaj» înseamnă o tehnică utilizată în faza de pregătire la manevre sau în faza de pregătire pe bază de scenarii, în cadrul căreia instructorii pot:

(a)

furniza instrucțiuni simple unui pilot sau

(b)

executa exerciții predefinite acționând, la postul de pilotaj, în calitate de pilot aflat la comenzi sau de pilot care monitorizează, în scopul:

1.

de a demonstra tehnicile și/sau

2.

de a provoca celălalt pilot să intervină sau să interacționeze;

69c.

«concordanță între instructori» înseamnă consecvența sau invariabilitatea punctajelor date de diferiți instructori EBT care reflectă printr-o notă (sau note) gradul de omogeneitate sau de consens existent între punctajele date de instructori (instructori care dau punctajele);

72a.

«scenariu de tip zbor de linie» înseamnă o evaluare și o pregătire care presupun o simulare de misiune completă, realistă, «în timp real» a unor scenarii reprezentative pentru operațiunile de zbor de linie;

76b.

«fază de pregătire la manevre» înseamnă o fază a unui modul EBT în timpul căreia, în funcție de generația aeronavei, echipajele au timp să facă practică și să își îmbunătățească performanțele prin exerciții preponderent de psihomotricitate, urmărind un traiect de zbor prescris sau desfășurând un eveniment prescris până la obținerea unui rezultat prescris;

76c.

«program EBT mixt» înseamnă un program de pregătire periodică și de verificare aferentă al unui operator în conformitate cu punctul ORO.FC.230, care are o parte dedicată aplicării EBT, dar care nu înlocuiește verificările competenței în conformitate cu apendicele 9 la anexa I (partea FCL) la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011;

98a.

«competent» înseamnă care a demonstrat deținerea abilităților, cunoștințelor și atitudinilor necesare pentru a îndeplini orice sarcini definite la standardul prescris;

105b.

«fază de pregătire pe bază de scenarii» înseamnă o fază a unui modul EBT care se concentrează pe dezvoltarea competențelor, în timp ce pilotul beneficiază de pregătire pentru a putea contracara cele mai critice riscuri identificate în cazul generației de aeronave în cauză. Această fază trebuie să includă gestionarea amenințărilor și erorilor specifice operatorului într-un mediu de tip zbor de linie, în timp real;”

(2)

Anexa II (partea ARO) se modifică după cum urmează:

 

se introduce următorul punct ARO.OPS.226:

„ARO.OPS.226 Aprobarea și supravegherea programelor de pregătire bazată pe date concrete

(a)

În cazul în care o autoritate competentă acordă o aprobare pentru programe EBT, inspectorii trebuie să obțină calificarea și să beneficieze de pregătire în materie de principii, aplicare, procese de aprobare și supraveghere continuă a EBT.

(b)

Autoritatea competentă trebuie să evalueze și să supravegheze programul EBT, precum și procesele pe baza cărora se implementează respectivul program EBT și eficacitatea acestuia.

(c)

La primirea unei cereri de aprobare a unui program EBT, autoritatea competentă trebuie:

(1)

să asigure soluționarea constatărilor de nivel 1 în domeniile care vor sprijini aplicarea programului EBT;

(2)

să evalueze capacitatea operatorului de a susține implementarea programului EBT. Se consideră că sunt minimum necesare următoarele elemente:

(i)

maturitatea și capacitatea sistemului de management al operatorului în domeniile care vor sprijini aplicarea programului EBT — îndeosebi pregătirea echipajului de zbor;

(ii)

caracterul adecvat al programului EBT al operatorului — programul EBT trebuie să corespundă dimensiunii operatorului, precum și naturii și complexității activităților sale, ținându-se seama de pericolele și riscurile asociate, inerente respectivelor activități;

(iii)

caracterul corespunzător al sistemului de evidență a documentelor de care dispune operatorul, îndeosebi în ceea ce privește pregătirea echipajului de zbor, a documentelor referitoare la verificări și la calificări, mai exact punctul ORO.GEN.220 și punctul ORO.MLR.115 literele (c) și (d);

(iv)

caracterul adecvat al sistemului de notare al operatorului pentru evaluarea competențelor piloților;

(v)

competența și experiența instructorilor și a altor membri ai personalului implicați în programul EBT în ceea ce privește utilizarea proceselor și a procedurilor pe baza cărora este implementat programul EBT și

(vi)

planul operatorului de implementare a EBT și o evaluare a riscurilor în materie de siguranță care să susțină programul EBT pentru a demonstra modul în care poate fi atins un nivel de siguranță echivalent celui oferit de programul de pregătire actual.

(d)

Autoritatea competentă acordă o aprobare unui program EBT atunci când evaluarea concluzionează că este asigurată cel puțin conformarea cu punctele ORO.FC.146, ORO.FC.231 și ORO.FC.232.

(e)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctul ARO.GEN.120 literele (d) și (e), autoritatea competentă trebuie să înștiințeze agenția atunci când demarează evaluarea unui mijloc de conformare alternativ legat de EBT.”.

(3)

Anexa III (partea ORO) se modifică după cum urmează:

(a)

punctul ORO.FC.145 se înlocuiește cu următorul text:

„ORO.FC.145 Asigurarea pregătirii, verificării și evaluării

(a)

Toate activitățile de pregătire, verificare și evaluare prevăzute în prezenta subparte sunt executate în conformitate cu programele și programa de pregătire stabilite de operator în manualul de operațiuni.

(b)

Atunci când elaborează programele și programa de pregătire, operatorul include elementele relevante definite în partea obligatorie a datelor privind conformitatea operațională stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 748/2012.

(c)

În cazul operațiunilor CAT, programele de pregătire și de verificare, inclusiv programa și folosirea echipamentelor individuale de pregătire sintetică pentru zbor (FSTD), trebuie să obțină aprobarea autorității competente.

(d)

În măsura posibilităților, FSTD trebuie să reproducă aeronava folosită de operator. Diferențele dintre FSTD și aeronavă trebuie descrise și abordate cu ajutorul unui instructaj sau curs de pregătire, după caz.

(e)

Operatorul instituie un sistem pentru a monitoriza în mod adecvat schimbările aduse FSTD și pentru a se asigura că acele schimbări nu afectează caracterul adecvat al programelor de pregătire.”;

(b)

se introduce următorul punct ORO.FC.146:

„ORO.FC.146 Personalul care asigură pregătirea, verificarea și evaluarea

(a)

Toate activitățile de pregătire, verificare și evaluare prevăzute în prezenta subparte trebuie să fie efectuate de personal calificat în mod corespunzător.

(b)

În cazul pregătirii practice și pregătirii sintetice pentru zbor, precum și al verificării aferente, personalul care asigură pregătirea și desfășoară verificările trebuie să fie calificat în conformitate cu anexa I (partea FCL) la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011.

(c)

În cazul unui program EBT, personalul care efectuează evaluarea și asigură pregătirea trebuie:

1.

să dețină un certificat de instructor sau de examinator în conformitate cu anexa I (partea FCL);

2.

să absolve programul de standardizare pentru instructori EBT al operatorului. Aceasta include un program de standardizare inițială și un program de standardizare periodică.

Absolvirea programului de standardizare inițială al operatorului va califica instructorul pentru efectuarea evaluării practice EBT.

(d)

În pofida dispozițiilor de la litera (b) de mai sus, evaluarea în zbor de linie a competenței se efectuează de către un comandant calificat corespunzător numit de operator, care a urmat un program de standardizare în ceea ce privește conceptele EBT și evaluarea competențelor (evaluatorul în zbor de linie).”;

(c)

se introduce următorul punct ORO.FC.231:

„ORO.FC.231 Pregătirea bazată pe date concrete

(a)

PROGRAMUL EBT

(1)

Operatorul poate înlocui cerințele de la punctul ORO.FC.230 prin stabilirea, implementarea și menținerea unui program EBT adecvat, aprobat de autoritatea competentă.

Operatorul trebuie să își demonstreze capacitatea de a sprijini implementarea programului EBT (inclusiv un plan de implementare) și să efectueze o evaluare a riscurilor în materie de siguranță care să demonstreze modul în care se atinge un nivel de siguranță echivalent.

(2)

Programul EBT trebuie:

(i)

să corespundă dimensiunii operatorului, precum și naturii și complexității activităților sale, ținându-se seama de pericolele și riscurile asociate, inerente respectivelor activități;

(ii)

să asigure competența piloților prin evaluarea și dezvoltarea unor competențe ale piloților necesare pentru operarea eficace, eficientă și în condiții de siguranță a aeronavelor;

(iii)

să asigure expunerea fiecărui pilot la subiectele de evaluare și de pregătire elaborate în conformitate cu punctul ORO.FC.232;

(iv)

să includă cel puțin șase module EBT repartizate într-un program de trei ani; fiecare modul EBT trebuie să constea într-o fază de evaluare și una de pregătire. Perioada de valabilitate a unui modul EBT este de 12 luni;

(A)

Faza de evaluare cuprinde un scenariu (sau scenarii) de tip zbor de linie pentru a evalua toate competențele și pentru a identifica nevoile individuale de pregătire.

(B)

Faza de pregătire cuprinde:

(a)

faza de pregătire la manevre, care cuprinde pregătirea pentru obținerea competenței de a executa anumite manevre definite;

(b)

faza de pregătire pe bază de scenarii care cuprinde un scenariu (sau scenarii) de tip zbor de linie pentru a dezvolta competențe și pentru a răspunde nevoilor individuale de pregătire.

Faza de pregătire se desfășoară în timp util după faza de evaluare.

(3)

Operatorul trebuie să se asigure că fiecare pilot înscris în programul EBT:

(i)

urmează minimum două module EBT în cursul perioadei de valabilitate a calificării de tip, la o distanță de cel puțin trei luni unul de altul. Modulul EBT se consideră absolvit atunci când:

(A)

este parcurs conținutul programului EBT pentru respectivul modul EBT (expunerea pilotului la temele de evaluare și de formare) și

(B)

s-a demonstrat un nivel admisibil de performanță la toate competențele observate;

(ii)

se supune evaluării (evaluărilor) în zbor de linie a competenței și

(iii)

urmează pregătirea la sol.

(4)

Operatorul instituie un program de standardizare a instructorilor EBT și de asigurare a concordanței pentru a se asigura că instructorii implicați în activitățile EBT sunt calificați corespunzător pentru a-și îndeplini sarcinile.

(i)

Toți instructorii trebuie să urmeze acest program;

(ii)

Operatorul trebuie să utilizeze metode și unități de măsură adecvate pentru a evalua concordanța;

(iii)

Operatorul trebuie să demonstreze că instructorii au un grad suficient de concordanță.

(5)

Programul EBT poate include proceduri de contingență pentru situații neprevăzute care ar putea afecta desfășurarea modulelor EBT. Operatorul trebuie să demonstreze necesitatea acestor proceduri. Procedurile respective trebuie să asigure că un pilot nu continuă operațiunile de zbor de linie dacă performanța observată a fost sub nivelul minim admisibil. Printre aceste proceduri se pot număra:

(i)

o altă distanță între modulele EBT și

(ii)

o altă ordine a fazelor modulului EBT.

(b)

CADRUL DE COMPETENȚE

Operatorul trebuie să utilizeze un cadru de competențe pentru toate aspectele evaluării și pregătirii în cadrul unui program EBT. Cadrul de competențe trebuie:

(1)

să fie cuprinzător, să aibă acuratețe și să fie utilizabil;

(2)

să includă comportamentele observabile necesare pentru desfășurarea de operațiuni eficace, eficiente și în condiții de siguranță;

(3)

să includă un set definit de competențe, descrierea lor și comportamentele observabile asociate acestora.

(c)

PERFORMANȚA SISTEMULUI DE PREGĂTIRE

1.

Performanța sistemului EBT se măsoară și se evaluează printr-un proces de feedback pentru:

(i)

a valida și perfecționa programul EBT al operatorului;

(ii)

a garanta că programul EBT al operatorului dezvoltă competențele piloților.

(2)

Procesul de feedback trebuie inclus în sistemul de management al operatorului.

(3)

Operatorul trebuie să elaboreze proceduri pe baza cărora să se protejeze datele EBT.

(d)

SISTEMUL DE NOTARE

(1)

Operatorul trebuie să folosească un sistem de notare pentru evaluarea competențelor piloților. Sistemul de notare trebuie să asigure:

(i)

suficiente detalii pentru a permite măsurători exacte și utile ale performanței individuale;

(ii)

un criteriu de performanță și o scală pentru fiecare competență pe care să se marcheze punctul care determină nivelul minim admisibil care trebuie atins pentru a putea desfășura operațiuni de zbor de linie. Operatorul trebuie să elaboreze proceduri pentru a aborda performanțele scăzute ale unui pilot;

(iii)

integritatea datelor;

(iv)

securitatea datelor.

(2)

Operatorul trebuie să verifice la intervale regulate acuratețea sistemului de notare în raport cu un sistem pe bază de criterii.

(e)

ECHIPAMENTELE DE PREGĂTIRE ADECVATE ȘI VOLUMUL DE ORE PENTRU ABSOLVIREA PROGRAMULUI EBT AL OPERATORULUI

1.

Fiecare modul EBT trebuie să se desfășoare pe un FSTD cu un nivel de calificare adecvat pentru a se asigura executarea corectă a subiectelor de evaluare și de pregătire.

2.

Operatorul trebuie să ofere un volum suficient de ore pe echipamentul de pregătire adecvat pentru ca pilotul să absolve programul EBT al operatorului. Criteriile pe baza cărora se determină volumul programului EBT sunt următoarele:

(i)

volumul corespunde dimensiunii și complexității programului EBT;

(ii)

volumul este suficient pentru a absolvi programul EBT;

(iii)

volumul asigură un program EBT eficace, ținând seama de recomandările formulate de OACI, de agenție și de autoritatea competentă;

(iv)

volumul corespunde tehnologiei echipamentelor de pregătire utilizate.

(f)

ECHIVALENȚA FUNCȚIONĂRILOR NECORESPUNZĂTOARE

(1)

Fiecărui pilot trebuie să i se asigure evaluarea și pregătirea în gestionarea funcționărilor necorespunzătoare ale sistemelor de aeronavă.

(2)

Funcționările necorespunzătoare ale sistemelor de aeronavă care solicită în mod semnificativ un echipaj competent trebuie organizate în funcție de următoarele caracteristici:

(i)

stringență;

(ii)

complexitate;

(iii)

degradarea controlului aeronavei;

(iv)

pierderea instrumentelor;

(v)

gestionarea consecințelor.

(3)

Fiecare pilot trebuie expus cel puțin unei funcționări necorespunzătoare pentru fiecare caracteristică la frecvența determinată în tabelul subiectelor de evaluare și de pregătire.

(4)

Demonstrarea competenței în gestionarea unei funcționări necorespunzătoare se consideră echivalentă unei competențe demonstrate în privința gestionării altor funcționări necorespunzătoare cu aceleași caracteristici.

(g)

ECHIVALENȚA APROPIERILOR RELEVANTE PENTRU OPERAȚIUNI

(1)

Operatorul se asigură că fiecare pilot beneficiază de pregătire periodică în ceea ce privește executarea tipurilor de apropiere și metodele de apropiere relevante pentru operațiuni.

(2)

Această pregătire trebuie să includă apropieri care solicită suplimentar un echipaj competent.

(3)

Pregătirea trebuie să includă apropieri care necesită o aprobare specifică în conformitate cu anexa V (partea SPA) la prezentul regulament.

(h)

EVALUAREA ÎN ZBOR DE LINIE A COMPETENȚEI

1.

Fiecare pilot trebuie să se supună periodic unei evaluări în zbor de linie a competenței pe o aeronavă pentru a demonstra că poate desfășura eficace, eficient și în condiții de siguranță operațiunile normale de zbor de linie descrise în manualul de operațiuni.

2.

Perioada de valabilitate a unei evaluări în zbor de linie a competenței este de 12 luni.

3.

Operatorul care a primit aprobarea pentru EBT poate, cu aprobarea autorității competente, să prelungească valabilitatea evaluării în zbor de linie a competenței:

(i)

la doi ani, sub rezerva unei evaluări a riscurilor, sau

(ii)

la trei ani, sub rezerva unui proces de feedback referitor la monitorizarea operațiunilor de zbor de linie, care identifică amenințările la adresa operațiunilor, minimizează riscurile unor astfel de amenințări și pune în aplicare măsuri de gestionare a erorilor umane în cadrul operațiunilor.

4.

Pentru a trece cu succes de evaluarea în zbor de linie a competenței, pilotul trebuie să demonstreze un nivel admisibil de performanță la toate competențele observate.

(i)

PREGĂTIREA LA SOL

1.

Din 12 în 12 luni calendaristice, fiecare pilot trebuie să se supună:

(i)

unei pregătiri tehnice la sol;

(ii)

unei evaluări și pregătiri pe tema amplasării și folosirii tuturor echipamentelor de urgență și de siguranță de la bordul aeronavei.

2.

Cu aprobarea autorității competente și sub rezerva unei evaluări a riscurilor, operatorul poate prelungi perioada prevăzută pentru evaluarea și pregătirea pe tema amplasării și folosirii tuturor echipamentelor de urgență și de siguranță de la bordul aeronavei la 24 de luni.”;

(d)

se introduce următorul punct ORO.FC.232:

„ORO.FC.232 Subiectele de pregătire și de evaluare ale programului EBT

(a)

Operatorul se asigură că fiecare pilot este expus la subiectele de evaluare și de pregătire.

(b)

Subiectele de evaluare și de pregătire trebuie să fie:

(1)

elaborate pe baza datelor în materie de siguranță și a datelor operaționale care sunt utilizate pentru a identifica domeniile care trebuie îmbunătățite și prioritizate în pregătirea piloților în scopul ghidării elaborării de programe EBT adecvate;

(2)

distribuite pe o perioadă de trei ani, cu o frecvență definită;

(3)

relevante pentru tipul sau varianta de aeronavă pe care își desfășoară activitatea pilotul.”;

(e)

punctul ORO.FC.235 litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„ORO.FC.235 Calificarea piloților pentru operarea în oricare dintre posturile de pilotaj

(a)

Comandanții ale căror sarcini le impun operarea în oricare dintre posturile de pilotaj și exercitarea sarcinilor de copilot sau comandanții cărora li se cere să îndeplinească sarcini de pregătire sau de verificare trebuie să se supună unei pregătiri și unei verificări suplimentare conform manualului de operațiuni. Verificarea poate fi efectuată odată cu verificarea competenței la operator prevăzută la punctulORO.FC.230 litera (b) sau în programul EBT prevăzut la punctul ORO.FC.231.”

(4)

Anexa IV (partea CAT) se modifică după cum urmează:

 

la punctul CAT.IDE.A.185 litera (c), punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

„cele 25 de ore anterioare, pentru avioanele cu o MCTOM mai mare de 27 000 kg al căror certificat individual de navigabilitate a fost eliberat pentru prima oară la 1 ianuarie 2022 sau după această dată sau”.

(5)

Anexa VI (partea NCC) se modifică după cum urmează:

 

la punctul NCC.IDE.A.160 litera (b), punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

„cele 25 de ore anterioare, pentru avioanele cu o MCTOM mai mare de 27 000 kg al căror certificat individual de navigabilitate a fost eliberat pentru prima oară la 1 ianuarie 2022 sau după această dată sau”.

(6)

Anexa VIII (partea SPO) se modifică după cum urmează:

 

la punctul SPO.IDE.A.140 litera (b), punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

cele 25 de ore anterioare, pentru avioanele cu o MCTOM mai mare de 27 000 kg al căror certificat individual de navigabilitate a fost eliberat pentru prima oară la 1 ianuarie 2022 sau după această dată sau”.

11.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 416/32

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2037 AL COMISIEI

din 10 decembrie 2020

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (1), în special articolele 16 și 20,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (2), în special articolele 13 și 16,

întrucât:

1.   CONTEXT

(1)

La 31 ianuarie 2019, Comisia a instituit măsuri de salvgardare definitive pentru anumite produse siderurgice („regulamentul privind măsurile de salvgardare definitive”) (3).

(2)

Comisia a modificat măsurile de două ori, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1590 al Comisiei (4) și, respectiv, cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei (5).

(3)

În temeiul Acordului de retragere dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit (6), începând cu 1 ianuarie 2021, Regatul Unit nu va mai face parte din teritoriul vamal al Uniunii. Prin urmare, începând de la respectiva dată, domeniul de aplicare teritorial în care sunt aplicabile măsurile de salvgardare se va modifica. Întrucât nivelul măsurilor de salvgardare asupra anumitor produse siderurgice a fost stabilit pe baza importurilor medii într-o Uniune cu 28 de state membre, și anume incluzând importurile în Regatul Unit, în perioada de referință 2015-2017, Comisia consideră că este oportun să adapteze în consecință volumul contingentelor tarifare („CT”), precum și lista țărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurilor actuale de salvgardare.

(4)

La 30 octombrie 2020, Comisia a publicat un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) în care explică motivele propunerii și metodologia pe care intenționa să o aplice și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Avizul conținea, de asemenea, volumul de contingente tarifare recalculate care sunt prevăzute pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2021.

2.   RESPECTAREA GARANȚIILOR PROCEDURALE

(5)

Comisia a primit nouăsprezece observații de la părțile interesate în termenul stabilit. De asemenea, Comisia a inițiat consultări cu nouă guverne din țări terțe.

3.   EVALUAREA OBSERVAȚIILOR PRIMITE

(6)

Comisia a abordat observațiile primite, fie cu privire la anumite categorii de produse, fie cu privire la aspectele generale ale adaptării, după cum urmează:

3.1.   Categoria de produse 4 – foi cu învelișuri metalice

(7)

Mai multe părți interesate au prezentat observații cu privire la volumele calculate pentru categoriile 4A și 4B (inclusiv produsele destinate autovehiculelor) și au solicitat Comisiei să își revizuiască calculele. În special, în cursul consultărilor cu autoritățile din țări terțe, o parte interesată a indicat o eroare materială în calcul. O altă parte interesată a identificat o problemă specifică de calcul sau a propus o alocare ușor diferită între cele două categorii de produse, care reflectă mai bine situația sa în ceea ce privește volumele aferente contingentelor sale tarifare specifice de țară, având în vedere situația contrafactuală din acest caz, și anume, modul în care contingentele tarifare ar fi fost alocate în cazul în care Regatul Unit nu ar fi făcut parte din teritoriul vamal la momentul adoptării măsurilor de salvgardare inițiale. După evaluarea acestor afirmații, Comisia a constatat că acestea erau justificate și a revizuit în consecință volumele incluse în avizul din 30 octombrie.

(8)

Ar trebui subliniat faptul că aceste ajustări se referă numai la distribuirea contingentelor tarifare între subcategoriile de produse 4A și 4B, dar nu afectează nivelul contingentelor tarifare pentru întreaga categorie de produse 4.

(9)

Volumele actualizate sunt reflectate în volumele contingentelor tarifare din anexa I.

3.2.   Impactul adaptării asupra volumelor contingentelor tarifare

(10)

Unele părți au susținut că Comisia ar trebui să mențină volumele contingentelor tarifare existente și, în plus, fie să acorde Regatului Unit propriul său contingent tarifar specific de țară, fie, în cazul în care se încadrează în contingentele tarifare reziduale, volumele acestor contingente tarifare să fie majorate astfel încât să includă fluxurile comerciale tradiționale ale Regatului Unit.

(11)

Unele părți au susținut, de asemenea, că includerea Regatului Unit în secțiunea reziduală a contingentelor tarifare date le-ar afecta negativ, deoarece acest lucru ar spori concurența pentru un volum mai mic de contingente tarifare.

(12)

Alte părți au remarcat că, în cazul unor anumite origini, volumul total al contingentelor tarifare calculate s-ar reduce, ceea ce ar face ca măsura să fie mai restrictivă.

(13)

În fine, anumite țări exportatoare au reclamat faptul că, în conformitate cu propunerea Comisiei, acestea și-ar pierde contingentele tarifare specifice de țară pentru anumite categorii specifice de produse. Aceste părți au susținut că Comisia ar trebui să mențină contingentele lor tarifare specifice de țară și că, în caz contrar, măsurile ar deveni mai restrictive, încălcând astfel normele OMC.

(14)

Comisia nu a fost de acord cu faptul că ajustarea propusă ar face măsura de salvgardare mai strictă. Astfel cum se menționează în avizul din 30 octombrie, rezultatul adaptării, în foarte puține cazuri, ar conduce la pierderea de către unele țări a contingentelor tarifare specifice de țară (și viceversa) pentru anumite categorii de produse. Cu toate acestea, Comisia nu consideră că adaptarea, în sine, ar conduce la o măsură mai restrictivă. Comisia a explicat în avizul din 30 octombrie raționamentul care stă la baza adaptării, și anume de a avea un volum de contingente tarifare (atât la nivel global, cât și per categorie de produse) care să fie proporțional cu reducerea domeniului geografic de aplicare al teritoriului în care măsura de salvgardare se aplică de la 1 ianuarie 2021. În plus, Comisia observă că volumele totale ale contingentelor tarifare care rezultă din adaptare sunt cu 3 % mai mari decât cele aflate în vigoare în prezent și că acest lucru nu poate fi considerat ca făcând măsura mai restrictivă.

(15)

În plus, Comisia dorește să sublinieze că, în cazul în care ar accepta revendicările acelor țări care ar pierde un anumit contingent tarifar specific de țară, aceasta le-ar discrimina față de orice alte părți interesate prin abaterea de la principiul său de bază de acordare a unui contingent tarifar specific de țară numai atunci când este atins un anumit prag (o cotă de 5 % din importuri) într-o anumită perioadă (8). Din aplicarea scenariului contrafactual ar rezulta că țările care au avut un contingent tarifar specific de țară nu mai îndeplinesc criteriul obiectiv, în timp ce altele da.

(16)

Volumele neutilizate ale contingentelor prevăzute în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 ale țărilor care, ca urmare a acestei adaptări, și-ar pierde contingentele specifice de țară dintr-o categorie de produse au fost alocate contingentelor tarifare reziduale în categoriile de produse relevante.

3.3.   Cerere de efectuare a unei analize pe baza datelor UE-27

(17)

Unele părți interesate au susținut că, în cazul în care Uniunea își adaptează măsurile, ea trebuie să reevalueze dacă toate cerințele de instituire a măsurilor de salvgardare continuă să fie îndeplinite în cadrul unui scenariu UE27. O parte interesată a remarcat, în special, că o astfel de abordare ar determina Uniunea să determine că, pentru mai multe categorii de produse, nu ar fi existat o creștere a importurilor și, prin urmare, acestea ar trebui excluse din sfera de aplicare a măsurilor.

(18)

În această privință, Comisia a observat că trebuie îndeplinite condițiile pentru impunerea unei măsuri de salvgardare atunci când o măsură de salvgardare se impune pentru prima dată. În cazul acestei măsuri, condițiile au fost îndeplinite, astfel cum se explică în detaliu în Regulamentul privind măsurile de salvgardare definitive.

(19)

Comisia nu este de acord cu opiniile exprimate de unele părți interesate potrivit cărora, într-o situație precum cea de față, este necesară efectuarea unei reevaluări complete. De fapt, astfel cum se explică în avizul din 30 octombrie, prezenta procedură se limitează la adaptarea volumelor contingentelor tarifare la modificarea domeniului de aplicare al teritoriului în care se aplică măsura de salvgardare a Uniunii. În această privință, Comisia insistă asupra faptului că această procedură nu constituie în niciun caz o revizuire completă a măsurilor și, prin urmare, nu are nicio obligație legală de a efectua analiza solicitată de unele părți interesate.

3.4.   Categoria de produse 18 - palplanșe

(20)

Unele părți interesate au contestat propunerea Comisiei de a acorda Regatului Unit un contingent tarifar specific de țară pentru această categorie de produse, pe motiv că se presupune că nu există o producție a acestei categorii de produse în Regatul Unit. Prin urmare, volumele alocate Regatului Unit nu ar fi utilizate. Aceste societăți au susținut, de asemenea, că reducerea volumelor contingentelor tarifare care rezultă din adaptare nu a avut nicio justificare și că Comisia ar trebui să mențină același nivel de contingente tarifare ca cel prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894.

(21)

În această privință, Comisia a explicat în avizul său din 30 octombrie metodologia și motivele care stau la baza adaptării, precum și implicațiile pe care le-ar putea avea aceasta. În cazul în care există o reducere a volumelor globale ale contingentelor tarifare în această categorie, aceasta se datorează faptului că importurile în Regatul Unit în cursul perioadei de referință au fost deduse din volumul contingentului tarifar. În plus, în avizul său din 30 octombrie, Comisia a explicat modul în care a stabilit nivelul importurilor din Regatul Unit în UE-27 în cursul perioadei de referință. Afirmația cu privire la absența producției în Regatul Unit nu a fost justificată în mod corespunzător și nu corespunde statisticilor utilizate de Comisie. Nicio parte interesată nu a furnizat date care să indice dacă importurile în Regatul Unit au fost consumate, supuse unei prelucrări ulterioare sau vândute ulterior în Uniune. În orice caz, volumul alocat Regatului Unit nu a putut fi transferat către alte origini, deoarece acest lucru ar fi crescut în mod artificial volumul contingentelor tarifare. Prin urmare, această afirmație este irelevantă pentru utilizatori. Comisia a respins, de asemenea, afirmația de a menține volumele actuale ale contingentelor tarifare, deoarece aceasta ar ignora reducerea domeniului geografic al teritoriului vizat de măsura de salvgardare și ar conduce, de asemenea, la o creștere artificială a volumului contingentelor tarifare. În consecință, Comisia respinge aceste argumente.

3.5.   Categoria de produse 9 – produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece

(22)

Unele părți interesate au remarcat că, din cauza propunerii Comisiei, Vietnamul și-ar pierde contingentul tarifar specific de țară din această categorie de produse. Aceste părți au avertizat Comisia că aceste volume, care vor aparține, în consecință, secțiunii „alte țări” din contingentul tarifar, ar fi utilizate rapid, în special pentru o anumită origine. În consecință, părțile respective au solicitat Comisiei să limiteze volumele pe care orice țară le-ar putea utiliza în cadrul contingentului tarifar rezidual din această categorie.

(23)

Comisia a observat că cererea de limitare a accesului la țările exportatoare existente în cadrul contingentului tarifar rezidual (9) nu intră în domeniul de aplicare al acestui exercițiu de adaptare, deoarece ar însemna modificarea funcționării măsurilor. În orice caz, Comisia a reamintit că aceeași afirmație a fost formulată în cadrul procedurilor anterioare și a fost respinsă. Prin urmare, Comisia nu abordează în continuare temeinicia acestei afirmații.

3.6.   Actualizarea listei țărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurilor

(24)

Lista categoriilor de produse originare din țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile definitive trebuie actualizată pentru a reflecta adaptarea teritorială. Comisia și-a bazat calculul pe datele actualizate din setul de date privind importurile pentru anul 2019 [adică aceeași perioadă utilizată în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894, dar excluzând importurile în Regatul Unit].

(25)

În ceea ce privește categoriile de produse 4A și 4B, Comisia a descris la punctul 4 alineatul (3) din avizul din 30 octombrie abordarea sa provizorie cu privire la tratamentul importurilor din Regatul Unit în scopul calculării contingentelor tarifare respective. În urma evaluării observațiilor primite și a consultărilor cu țările terțe cu privire la această abordare, Comisia a decis să aplice aceeași metodologie în scopul actualizării listei țărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurilor din anexa II la prezentul regulament. În absența oricăror alte informații fiabile sau propuneri alternative documentate din partea părților interesate, Comisia a presupus că importurile din Regatul Unit în anul 2019 ar trebui să fie distribuite în mod egal între cele două categorii de produse.

(26)

Volumele contigentelor tarifare specifice de țară alocate țărilor în curs de dezvoltare care vor fi excluse de la măsura de salvgardare menționată în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 după intrarea în vigoare a prezentului regulament au fost alocate contingentelor tarifare reziduale din categoriile de produse relevante.

(27)

Modificările aduse listei țărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurilor sunt următoarele:

—

China devine obiectul măsurilor din categoria de produse 22;

—

Turcia este exclusă de la măsurile din categoria de produse 25A;

—

Emiratele Arabe Unite sunt excluse de la măsurile din categoriile de produse 21 și 26.

(28)

Nicio parte interesată nu a formulat observații cu privire la această adaptare.

(29)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru măsuri de salvgardare instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 se modifică după cum urmează:

—

anexa IV se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament;

—

anexa III.2 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1)   JO L 83, 27.3.2015, p. 16.

(2)   JO L 123, 19.5.2015, p. 33.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1590 al Comisiei din 26 septembrie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 248, 27.9.2019, p. 28).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei din 29 iunie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 206, 30.6.2020, p. 27).

(6)  Decizia (UE) 2020/135 a Consiliului din 30 ianuarie 2020 referitoare la încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 1).

(7)  Aviz privind adaptarea nivelului contingentelor tarifare prevăzute în cadrul măsurilor de salvgardare pentru anumite produse siderurgice în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2021 (2020/C 366/12) (JO C 366, 30.10.2020, p. 36).

(8)  În acest caz particular, pragul se referă la cota de 5 % a importurilor din perioada de referință dintr-o anumită categorie de produse pentru a se califica pentru un contingent tarifar specific de țară.

(9)  Țările exportatoare existente în cadrul contingentului tarifar rezidual sunt cele care nu beneficiază de un contingent tarifar specific de țară pentru o anumită categorie de produse.

ANEXA I

„„ANEXA IV

IV.1   – Volumele contingentelor tarifare

Numărul produsului

Categoria de produse

Codurile NC

Alocare pe țări (în cazul în care este aplicabil)

De la 1.1.2021 la 31.3.2021

De la 1.4.2021 la 30.6.2021

Nivelul taxei suplimentare

Numere de ordine

Volumul contingentului tarifar (tone nete)

1

Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate

7208 10 00 , 7208 25 00 , 7208 26 00 , 7208 27 00 , 7208 36 00 , 7208 37 00 , 7208 38 00 , 7208 39 00 , 7208 40 00 , 7208 52 99 , 7208 53 90 , 7208 54 00 , 7211 14 00 , 7211 19 00 , 7212 60 00 , 7225 19 10 , 7225 30 10 , 7225 30 30 , 7225 30 90 , 7225 40 15 , 7225 40 90 , 7226 19 10 , 7226 91 20 , 7226 91 91 , 7226 91 99

Federația Rusă

395 909,00

400 307,98

25 %

09.8966

Turcia

313 791,59

317 278,16

25 %

09.8967

India

161 191,83

162 982,85

25 %

09.8968

Coreea (Republica)

129 042,60

130 476,40

25 %

09.8969

Regatul Unit

114 460,48

115 732,26

25 %

09.8976

Serbia

113 624,87

114 887,37

25 %

09.8970

Alte țări

969 690,07

980 464,41

25 %

 (1)

2

Foi laminate la rece din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate

7209 15 00 , 7209 16 90 , 7209 17 90 , 7209 18 91 , 7209 25 00 , 7209 26 90 , 7209 27 90 , 7209 28 90 , 7209 90 20 , 7209 90 80 , 7211 23 20 , 7211 23 30 , 7211 23 80 , 7211 29 00 , 7211 90 20 , 7211 90 80 , 7225 50 20 , 7225 50 80 , 7226 20 00 , 7226 92 00

India

143 355,40

144 948,24

25 %

09.8801

Coreea (Republica)

83 143,26

84 067,08

25 %

09.8802

Regatul Unit

76 842,60

77 696,41

25 %

09.8977

Ucraina

63 833,81

64 543,07

25 %

09.8803

Brazilia

40 842,75

41 296,56

25 %

09.8804

Serbia

36 193,20

36 595,35

25 %

09.8805

Alte țări

252 391,11

255 195,45

25 %

 (2)

3.A

Foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES cu grăunți orientați)

7209 16 10 , 7209 17 10 , 7209 18 10 , 7209 26 10 , 7209 27 10 , 7209 28 10

Federația Rusă

333,03

336,73

25 %

09.8808

Regatul Unit

285,37

288,54

25 %

09.8978

Iran (Republica Islamică)

145,80

147,42

25 %

09.8809

Coreea (Republica)

118,68

119,99

25 %

09.8806

Alte țări

719,47

727,46

25 %

 (3)

3.B

7225 19 90 , 7226 19 80

Federația Rusă

33 685,76

34 060,05

25 %

09.8811

Coreea (Republica)

20 132,89

20 356,59

25 %

09.8812

China

15 498,07

15 670,27

25 %

09.8813

Taiwan

11 627,43

11 756,62

25 %

09.8814

Alte țări

6 024,76

6 091,70

25 %

 (4)

4.A

Foi cu învelișuri metalice

 Coduri TARIC:

7210 41 00 20, 7210 49 00 20,

7210 61 00 20, 7210 69 00 20,

7212 30 00 20, 7212 50 61 20,

7212 50 69 20, 7225 92 00 20,

7225 99 00 11, 7225 99 00 22,

7225 99 00 45, 7225 99 00 91,

7225 99 00 92, 7226 99 30 10,

7226 99 70 11, 7226 99 70 91,

7226 99 70 94

Coreea (Republica)

32 981,94

33 348,41

25 %

09.8816

India

47 144,92

47 668,75

25 %

09.8817

Regatul Unit

31 075,99

31 421,28

25 %

09.8979

Alte țări

417 545,50

422 184,90

25 %

 (5)

4.B

Coduri NC:

7210 20 00 , 7210 30 00 ,

7210 90 80 , 7212 20 00 ,

7212 50 20 , 7212 50 30 ,

7212 50 40 , 7212 50 90 ,

7225 91 00 , 7226 99 10

Coduri TARIC:

7210 41 00 30, 7210 41 00 80,

7210 49 00 30, 7210 49 00 80, 7210 61 00 30, 7210 61 00 80, 7210 69 00 30, 7210 69 00 80, 7212 30 00 30, 7212 30 00 80, 7212 50 61 30, 7212 50 61 80, 7212 50 69 30, 7212 50 69 80, 7225 92 00 30, 7225 92 00 80, 7225 99 00 23, 7225 99 00 41, 7225 99 00 93, 7225 99 00 95, 7226 99 30 30, 7226 99 30 90, 7226 99 70 13, 7226 99 70 19, 7226 99 70 93, 7226 99 70 96

China

112 702,10

113 954,34

25 %

09.8821

Coreea (Republica)

146 267,74

147 892,93

25 %

09.8822

India

67 313,85

68 061,78

25 %

09.8823

Regatul Unit

31 075,99

31 421,28

25 %

09.8980

Alte țări

94 312,94

95 360,86

25 %

 (6)

5

Foi cu acoperire organică

7210 70 80 , 7212 40 80

India

69 079,96

69 847,51

25 %

09.8826

Coreea (Republica)

62 432,08

63 125,77

25 %

09.8827

Regatul Unit

30 651,88

30 992,45

25 %

09.8981

Taiwan

20 009,20

20 231,52

25 %

09.8828

Turcia

13 814,36

13 967,85

25 %

09.8829

Alte țări

37 843,96

38 264,44

25 %

 (7)

6

Produse de oțelărie

7209 18 99 , 7210 11 00 , 7210 12 20 , 7210 12 80 , 7210 50 00 , 7210 70 10 , 7210 90 40 , 7212 10 10 , 7212 10 90 , 7212 40 20

China

97 495,49

98 578,77

25 %

09.8831

Regatul Unit

35 561,84

35 956,97

25 %

09.8982

Serbia

19 570,13

19 787,58

25 %

09.8832

Coreea (Republica)

14 156,15

14 313,44

25 %

09.8833

Taiwan

11 769,81

11 900,58

25 %

09.8834

Alte țări

32 623,10

32 985,58

25 %

 (8)

7

Plăci de tablă quarto din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate

7208 51 20 , 7208 51 91 , 7208 51 98 , 7208 52 91 , 7208 90 20 , 7208 90 80 , 7210 90 30 , 7225 40 12 , 7225 40 40 , 7225 40 60 , 7225 99 00

Ucraina

209 860,26

212 192,04

25 %

09.8836

Coreea (Republica)

85 938,89

86 893,77

25 %

09.8837

Federația Rusă

72 574,83

73 381,22

25 %

09.8838

India

47 696,17

48 226,13

25 %

09.8839

Regatul Unit

47 679,95

48 209,72

25 %

09.8983

Alte țări

289 237,24

292 450,99

25 %

 (9)

8

Foi și benzi de oțel inoxidabil laminate la cald

7219 11 00 , 7219 12 10 , 7219 12 90 , 7219 13 10 , 7219 13 90 , 7219 14 10 , 7219 14 90 , 7219 22 10 , 7219 22 90 , 7219 23 00 , 7219 24 00 , 7220 11 00 , 7220 12 00

Alte țări

90 629,91

91 636,90

25 %

 (10)

9

Foi și benzi de oțel inoxidabil laminate la rece

7219 31 00 , 7219 32 10 , 7219 32 90 , 7219 33 10 , 7219 33 90 , 7219 34 10 , 7219 34 90 , 7219 35 10 , 7219 35 90 , 7219 90 20 , 7219 90 80 , 7220 20 21 , 7220 20 29 , 7220 20 41 , 7220 20 49 , 7220 20 81 , 7220 20 89 , 7220 90 20 , 7220 90 80

Coreea (Republica)

43 629,00

44 113,77

25 %

09.8846

Taiwan

40 458,63

40 908,18

25 %

09.8847

India

27 041,19

27 341,65

25 %

09.8848

Statele Unite ale Americii

22 000,76

22 245,21

25 %

09.8849

Turcia

18 307,38

18 510,79

25 %

09.8850

Malaysia

11 598,54

11 727,41

25 %

09.8851

Alte țări

46 526,20

47 043,16

25 %

 (11)

10

Plăci de tablă quarto inoxidabilă, laminate la cald

7219 21 10 , 7219 21 90

China

4 320,80

4 368,81

25 %

09.8856

India

1 832,92

1 853,28