(1)

Acordul de Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, aprobat de Uniune la 5 octombrie 2016 (2) („Acordul de la Paris”) are drept scop consolidarea răspunsului la schimbările climatice, printre altele prin corelarea fluxurilor de investiții cu demersurile către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice.

(2)

La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat Comunicarea sa către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Pactul verde european” (3). Acest Pact verde european este o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pentru punerea în aplicare a Pactului verde european, trebuie să se transmită investitorilor semnale clare, pe termen lung, astfel încât să se evite activele depreciate și să se mobilizeze finanțare durabilă.

(3)

Regulamentul (UE) 2016/1011 impune administratorilor de indici de referință obligația să explice în declarația privind indicii de referință modul în care factorii de mediu, sociali și de guvernanță (MSG) se reflectă în fiecare indice de referință sau familie de indici de referință furnizați și publicați.

(4)

Modalitățile diferite de explicare a modului în care se reflectă factorii MSG ar conduce la o lipsă de comparabilitate între indicii de referință și la o lipsă de claritate în ceea ce privește domeniul de aplicare și obiectivele factorilor MSG. Prin urmare, este necesar să se specifice conținutul acestei explicații și să se stabilească un formular care trebuie utilizat.

(5)

Pentru a adapta mai bine informațiile pentru investitori, cerința de a explica modul în care factorii MSG se reflectă în fiecare indice de referință sau familie de indici de referință furnizați și publicați ar trebui să țină seama de activele suport care stau la baza indicilor de referință. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice indicilor de referință ale căror active suport nu au un impact asupra schimbărilor climatice, cum ar fi indicii de referință pentru rata dobânzii și indicii de referință pentru cursul de schimb.

(6)

Explicația privind modul în care se reflectă factorii MSG ar trebui să prezinte scorul corespunzător al factorilor MSG relevanți pentru indicele de referință, iar scorul ar trebui exprimat printr-o valoare medie ponderată agregată. Un astfel de scor nu ar trebui să fie prezentat pentru fiecare componentă a indicilor de referință. În cazul în care este relevant și adecvat, administratorii de indici de referință ar trebui să poată să furnizeze informații MSG suplimentare.

(7)

Având în vedere caracteristicile și obiectivelor lor, ar trebui stabilite cerințe specifice privind publicarea de informații pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și pentru indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, precum și pentru indicii de referință semnificativi pentru obligațiuni și acțiuni.

(8)

Pentru a furniza utilizatorilor indicilor de referință informații exacte și actualizate, administratorii de indici de referință ar trebui să actualizeze informațiile furnizate, astfel încât acestea să reflecte orice modificare adusă declarației privind indicii de referință și ar trebui să indice motivul pentru care au fost actualizate informațiile și datele la care au fost actualizate,

(1)

Acordul de Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, aprobat de Uniune la 5 octombrie 2016 (2) („Acordul de la Paris”) are drept scop consolidarea răspunsului la schimbările climatice, printre altele prin corelarea fluxurilor de investiții cu demersurile către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice.

(2)

La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat comunicarea sa către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Pactul verde european” (3). Pactul verde european este o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pentru punerea în aplicare a Pactului verde european, trebuie să se transmită investitorilor semnale clare, pe termen lung, astfel încât să se evite activele depreciate și să se mobilizeze finanțare durabilă.

(3)

Regulamentul (UE) 2016/1011 prevede obligația administratorilor de indici de referință de explica, pentru fiecare indice de referință furnizat și publicat, modul în care elementele-cheie ale metodologiei de elaborare a indicilor de referință reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță (MSG).

(4)

Modalitățile diferite de explicare, pentru fiecare indice de referință sau familie de indici de referință, a modului în care elementele-cheie ale metodologiei de elaborare a indicilor de referință reflectă factorii MSG ar duce la o lipsă de comparabilitate între indicii de referință și la o lipsă de claritate în ceea ce privește domeniul de aplicare și obiectivele factorilor MSG. Prin urmare, este necesar să se stabilească conținutul minim al acestor explicații, precum și modelul care trebuie folosit.

(5)

Pentru a adapta mai bine informațiile pentru investitori, cerința de a explica modul în care elementele-cheie ale metodologiei reflectă factorii MSG pentru fiecare indice de referință sau familie de indici de referință furnizați și publicați ar trebui să țină seama de activele suport care stau la baza indicilor de referință. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice indicilor de referință ale căror active suport nu au un impact asupra schimbărilor climatice, cum ar fi indicii de referință pentru rata dobânzii și indicii de referință pentru cursul de schimb. În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) 2016/1011, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice indicilor de referință bazați pe mărfuri.

(6)

Explicația cu privire la modul în care elementele-cheie ale metodologiei de elaborare a indicilor de referință reflectă factorii MSG ar trebui să fie realizată sub forma unei valori medii ponderate agregate și nu ar trebui să fie prezentată pentru fiecare componentă a indicilor de referință. În cazul în care este relevant și adecvat, administratorii de indici de referință ar trebui să poată să furnizeze informații MSG suplimentare.

(7)

Pentru a furniza utilizatorilor indicilor de referință informații exacte și actualizate, administratorii de indici de referință ar trebui să actualizeze informațiile furnizate în model, astfel încât acestea să reflecte orice modificare adusă metodologiei respective și ar trebui să indice motivul pentru care au fost actualizate informațiile și datele la care au fost actualizate.

(8)

Pentru a oferi investitorilor o transparență maximă, administratorii de indici de referință ar trebui să precizeze în mod clar dacă urmăresc sau nu obiective MSG,

(1)

Acordul de Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, aprobat de Uniune la 5 octombrie 2016 (2) („Acordul de la Paris”), are drept scop consolidarea răspunsului la schimbările climatice, printre altele prin corelarea fluxurilor de investiții cu demersurile către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice.

(2)

La 11 decembrie 2019, Comisia a adoptat comunicarea sa către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Pactul verde european” (3). Pactul verde european este o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pentru punerea în aplicare a Pactului verde european, trebuie să se transmită investitorilor semnale clare, pe termen lung, astfel încât să se evite activele depreciate și să se mobilizeze finanțare durabilă.

(3)

Regulamentul (UE) 2016/1011 stabilește indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. Metodologia de elaborare a acestor indici de referință se bazează pe angajamentele prevăzute în Acordul de la Paris. Este necesar să se specifice standardele minime aplicabile ambelor tipuri de indici de referință. Indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris urmăresc obiective similare, dar variază în ceea ce privește nivelul de ambiție al acestora. Prin urmare, majoritatea standardelor minime ar trebui să fie comune pentru ambele tipuri de indici de referință, însă pragurile ar trebui să varieze în funcție de tipul indicelui de referință.

(4)

Nu există în prezent date suficiente pentru a evalua amprenta de carbon a deciziilor luate de entitățile suverane. Prin urmare, emisiunile entităților suverane nu ar trebui să reprezinte componente eligibile pentru indicii de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris.

(5)

Având în vedere faptul că metodologia de elaborare a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris se bazează pe angajamentele prevăzute în Acordul de la Paris, este necesar să se utilizeze scenariul privind limitarea creșterii temperaturii la 1,5 °C, fără nicio depășire sau cu o depășire limitată, menționat în Raportul special privind încălzirea globală cu 1,5 °C al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice („IPCC”) (4) („scenariul IPCC”). Respectivul scenariu IPCC este în conformitate cu obiectivul Comisiei, stabilit în Pactul verde european, de a atinge obiectivul de emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) egale cu zero până în 2050. Pentru a respecta scenariul IPCC, investițiile ar trebui să fie redirecționate de la activități dependente de combustibili fosili către activități verzi sau regenerabile, iar impactul asupra climei ale respectivelor investiții ar trebui să se îmbunătățească de la an la an.

(6)

Sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5), inclusiv sectorul petrolului, al gazelor, extractiv și al transporturilor, sunt sectoare care contribuie în mare măsură la schimbările climatice. Pentru a garanta faptul că indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris oferă o imagine realistă a economiei reale, inclusiv a sectoarelor care ar trebui să reducă în mod activ emisiile de GES pentru a face posibilă atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, expunerea acestor indici de referință la respectivele sectoare nu ar trebui să fie mai mică decât expunerea universului investiții posibile suport. Totuși, respectiva cerință ar trebui să se aplice doar indicilor UE pentru activitățile de tranziție climatică și indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris care sunt indici de referință pentru acțiuni, în vederea asigurării faptului că investitorii de capital care sprijină obiectivele Acordului de la Paris își păstrează influența, prin implicare și vot, privind tranziția întreprinderii către activități mai durabile.

(7)

Modul de calcul al emisiilor de GES ar trebui să fie comparabil și coerent. Prin urmare, este necesar să se prevadă norme privind frecvența de actualizare a acestor calcule și, dacă este cazul, moneda care trebuie utilizată.

(8)

O decarbonizare bazată doar pe emisiile de GES din categoria 1 și din categoria 2 ar putea duce la rezultate contraintuitive. Prin urmare, ar trebui clarificat faptul că standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris nu ar trebui să vizeze doar emisiile directe generate de întreprinderi, ci și emisiile evaluate pe parcursul unui ciclu de viață, incluzând astfel emisiile de GES din categoria 3. Totuși, din cauza calității insuficiente a datelor disponibile pentru emisiile de GES din categoria 3, este necesar să se stabilească un calendar adecvat de introducere treptată și să se permită utilizarea rezervelor de combustibili fosili pentru o perioadă limitată de timp. Respectivul calendar de introducere treptată ar trebui să se bazeze pe lista activităților economice prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

(9)

Administratorii de indici de referință ar trebui să aibă posibilitatea să aplice o pondere mai mare întreprinderilor în funcție de obiectivele de decarbonizare stabilite de respectivele întreprinderi. Prin urmare, ar trebui stabilite norme specifice privind obiectivele de decarbonizare raportate de către întreprinderile individuale.

(10)

Indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să demonstreze capacitatea de a se decarboniza de la un an la altul. Respectiva traiectorie de decarbonizare minimă ar trebui calculată utilizând scenariul IPCC. Mai mult, pentru a preveni fenomenul de „greenwashing”, ar trebui specificate condițiile pentru abaterea de la traiectoria de decarbonizare și pentru dreptul de a continua etichetarea unui indice de referință drept un indice UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau un indice UE de referință aliniat la Acordul de la Paris.

(11)

Principalul parametru utilizat pentru a calcula traiectoria de decarbonizare ar trebui să fie intensitatea GES, deoarece parametrul respectiv asigură comparabilitatea între sectoare și nu este în favoarea sau în detrimentul unui sector anume. Pentru a calcula intensitatea GES, este necesară capitalizarea bursieră a întreprinderii în cauză. Cu toate acestea, în cazul în care indicii de referință se aplică instrumentelor corporative cu venit fix, capitalizarea bursieră ar putea să nu fie disponibilă în cazul întreprinderilor care nu au titluri de capital cotate la bursă. Prin urmare, ar trebui să se prevadă faptul că, în cazul în care indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică sau indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris se aplică unor instrumente corporative cu venit fix, administratorii de indici de referință ar trebui să poată utiliza emisii de GES calculate folosind o bază absolută, mai degrabă decât pe baza intensității GES.

(12)

Pentru a asigura comparabilitatea și coerența datelor privind emisiile de GES, ar trebui prevăzute norme referitoare la modul de calcul al variațiilor intensității GES sau al emisiilor de GES în valoare absolută.

(13)

Pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, este necesar ca atât indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică, cât și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris să prevadă o reducere procentuală de bază a expunerii la activele cu GES ridicate în comparație cu indicii lor de referință „mamă” sau cu universurile de investiții din care fac parte. Cu toate acestea, respectiva reducere procentuală ar trebui să fie mai semnificativă pentru indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, al căror obiectiv este implicit mai ambițios decât cel al indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică.

(14)

Indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris nu ar trebui să contribuie la promovarea investițiilor în instrumentele financiare emise de întreprinderile care încalcă standardele globale, precum Principiile Pactului mondial al Organizației Națiunilor Unite (UNGC). Prin urmare, este necesar să se prevadă criterii specifice de excludere care se bazează pe considerente legate de climă sau pe alte considerente de mediu, sociale și de guvernanță (MSG). Indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică ar trebui să se conformeze cu aceste criterii de excludere până la 31 decembrie 2022, în conformitate cu calendarul stabilit în Regulamentul (UE) 2016/1011.

(15)

Pentru a sprijini o diminuare a utilizării surselor de energie poluante și o tranziție corespunzătoare către sursele regenerabile de energie, ar trebui, de asemenea, ca întreprinderile care obțin mai mult de un anumit procent stabilit din veniturile lor din cărbune, petrol sau gaze să fie excluse din indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris. La stabilirea excluderilor specifice, ar trebui să se țină seama de variațiile ponderii surselor de energie respective în aprovizionarea globală cu energie primară în perioada 2020-2050, așa cum se prevede în scenariul IPCC. În special, conform tabelului 2.6 din Raportul special al IPCC privind încălzirea globală cu 1,5 °C, în perioada cuprinsă între 2020-2050, se estimează că utilizarea cărbunelui va scădea cu o valoare cuprinsă între 57 % și 99 %, iar utilizarea petrolului cu o valoare cuprinsă între 9 % și 93 %, în timp ce, pentru utilizarea gazelor, este estimată o creștere cu 85 % sau o scădere cu 88 %. Gazele pot fi utilizate în timpul tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în special ca înlocuitor pentru cărbune, ceea ce explică intervalul mai mare al evoluției preconizate, deși scăderea mediană preconizată a utilizării gazelor este de 40 %. Din același motiv, este necesară excluderea întreprinderilor care obțin mai mult de un procent stabilit din veniturile lor din activități de generare a energiei electrice.

(16)

Pentru a asigura transparența privind metodologia utilizată pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și pentru indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, ar trebui să se prevadă norme privind necesitatea publicării de informații privind traiectoria de decarbonizare și a surselor de date pentru ambele categorii de indici de referință. Din același motiv, ar trebui să se prevadă cerințe privind publicarea de informații pentru administratorii de indici de referință care utilizează estimări pentru datele privind emisiile de GES, indiferent dacă acestea sunt furnizate sau nu de furnizori de date externe.

(17)

Pentru a sprijini armonizarea metodologiei de elaborare a indicilor UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și a indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, ar trebui să se prevadă norme privind calitatea și exactitatea surselor de date,

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 conține o listă a Uniunii cuprinzând aditivii alimentari aprobați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a lor.

(2)

Lista respectivă poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(3)

În conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 232/2012 al Comisiei (3), coloranții galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) și roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124) sunt în prezent autorizați ca aditivi alimentari pentru categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee”, ambii la un nivel maxim de 200 mg/kg și doar în cazul înlocuitorilor de somon bazați pe speciile de pești Theragra chalcogramma și Pollachius virens. La 15 iulie 2014 și la 23 septembrie 2009, autoritatea a emis avize prin care stabilește doza zilnică acceptabilă (DZA) pentru galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) (4) la 4 mg/kg greutate corporală/zi și DZA pentru roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124) (5) la 0,7 mg/kg greutate corporală/zi. În avizele sale din 15 iulie 2014 și din 21 aprilie 2015 (6), autoritatea a concluzionat că niciuna dintre estimările expunerii pentru aditivii respectivi nu a depășit DZA respectivă pentru vreun grup de populație.

(4)

La 4 februarie 2019, a fost transmisă o cerere de modificare a condițiilor de utilizare a coloranților galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) și roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124) cuprinși în categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee”, pentru a autoriza utilizarea substanțelor respective în înlocuitori de somon bazați pe specia de pește Clupea harengus. Cererea implică actualul nivel maxim de 200 mg/kg, însă ea clarifică faptul că nivelurile efective de utilizare sunt mult mai mici, variind între una și două zecimi din nivelul maxim pentru ambele substanțe. Cererea a fost pusă la dispoziția statelor membre în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008.

(5)

Substanțele galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) și roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124), în cazurile în care sunt utilizate cu rol de coloranți, conferă nuanța stabilă dorită, îmbunătățesc proprietățile organoleptice și cresc atractivitatea vizuală a înlocuitorilor de somon bazați pe specia de pește Clupea harengus.

(6)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) pentru a actualiza lista Uniunii de aditivi alimentari prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă să aibă efecte asupra sănătății umane.

(7)

Coloranții galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) și roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124) sunt autorizați pentru a fi utilizați într-o mare varietate de alimente. Cele mai recente evaluări ale expunerii efectuate de autoritate, astfel cum se menționează la considerentul 3, au confirmat faptul că expunerea globală este cu mult sub valorile DZA respective chiar și în situația cea mai prudentă reflectată de nivelurile maxime reglementate. Utilizările autorizate pentru înlocuitorii de somon bazați pe Theragra chalcogramma și Pollachius virens au fost incluse în respectivele estimări referitoare la expunere. Întrucât înlocuitorii de somon bazați pe Clupea harengus sunt meniți a fi o alternativă la înlocuitorii de somon bazați pe Theragra chalcogramma și Pollachius virens, consumul de înlocuitori de somon de către consumatori nu ar trebui să se schimbe în mod semnificativ. În plus, nivelurile de utilizare ale coloranților galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) și roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124) necesare pentru a obține efectul dorit în înlocuitorii de somon bazați pe Clupea harengus sunt substanțial mai mici decât nivelurile maxime autorizate. Prin urmare, nu este de așteptat ca utilizarea propusă să aibă un impact semnificativ asupra expunerii globale a consumatorilor la respectivii aditivi alimentari care, prin urmare, ar fi necesar să rămână sub valoarea DZA.

(8)

Rubricile pentru grupa II, grupa III și licopen (E 160d) din categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee” se referă în prezent doar la „înlocuitori de somon”. Pentru a oferi claritate și securitate juridică în ceea ce privește această expresie, este necesar ca formularea de la respectivele rubrici să fie modificată pentru a indica faptul că utilizarea autorizată se referă la „înlocuitori de somon” bazați pe speciile de pești Theragra chalcogramma, Pollachius virens sau Clupea harengus.

(9)

Prin urmare, este adecvat să se modifice categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee” din partea E a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 pentru a autoriza utilizarea coloranților galben apus de soare (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S (E 110) și roșu ponceau 4R, roșu coșenilă A (E 124) în înlocuitorii de somon bazați pe specia de pește Clupea harengus și să se introducă în listă rubricile pentru grupa II, grupa III și licopen (E 160d) speciile de pești pe care „înlocuitorii de somon” pot fi bazați.

(10)

Prin urmare, este necesar ca anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 să fie modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), prin care a fost stabilită o listă a Uniunii conținând alimentele noi autorizate.

(3)

La data de 20 decembrie 2018, compania Kemin Foods L.C. (denumită în continuare „solicitantul”) a înaintat o cerere Comisiei, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, în vederea introducerii celulelor întregi desicate de Euglena gracilis pe piața Uniunii ca aliment nou. Cererea solicita ca celulele întregi desicate de Euglena gracilis să poată fi utilizate ca aliment nou într-o serie de categorii de alimente pentru populația generală, după cum urmează: batoane pentru micul dejun, batoane de tip granola și batoane proteice; iaurt; băuturi pe bază de iaurt; sucuri de fructe, smoothie-uri și nectare, sucuri de legume; băuturi cu aromă de fructe; băuturi înlocuitoare ale alimentelor în formă solidă. Solicitantul a cerut, de asemenea, ca celulele întregi desicate de Euglena gracilis să fie utilizate în suplimentele alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), cu excepția suplimentelor alimentare pentru sugari, precum și în înlocuitorii totali ai dietei în scop de control al greutății, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), cu excepția înlocuitorilor totali ai dietei în scop de control al greutății pentru sugari.

(4)

Solicitantul a cerut totodată Comisiei protejarea drepturilor de proprietate asupra datelor aferente unor studii depuse în sprijinul cererii, și anume studii in vitro privind fermentația (5), un test de mutație inversă pe bacterii (6), un test cu micronucleu in vivo (7), un studiu privind toxicitatea acută la șobolani (8), un studiu de toxicitate alimentară/palatabilitate de 14 zile efectuat pe șobolani (9), un studiu de toxicitate alimentară de 90 de zile efectuat pe șobolani (10).

(5)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) la data de 13 mai 2019, solicitându-i să furnizeze un aviz științific prin efectuarea unei evaluări a algei Euglena gracilis desicate ca aliment nou.

(6)

La data de 25 martie 2020, autoritatea a adoptat avizul științific intitulat „Safety of dried whole cell Euglena gracilis as a novel food pursuant to Regulation (EU) 2015/2283 (Siguranța celulelor întregi desicate de Euglena gracilis ca aliment nou în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283)” (11). Acest aviz respectă cerințele de la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

În avizul respectiv, autoritatea a concluzionat că Euglena gracilis desicată este sigură pentru utilizările propuse și la nivelurile de utilizare propuse. Prin urmare, avizul autorității oferă suficiente motive pentru a se stabili că Euglena gracilis desicată, în condițiile de utilizare specifice, respectă dispozițiile de la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/1798 al Comisiei (12), înlocuitorii totali ai dietei în scop de control al greutății sunt produse alimentare destinate adulților sănătoși supraponderali sau obezi care intenționează să obțină o reducere a greutății. Prin urmare, Euglena gracilis desicată poate fi autorizată pentru utilizare în înlocuitorii totali ai dietei în scop de control al greutății numai pentru adulți, exceptând sugarii, copiii și adolescenții.

(9)

În avizul său, autoritatea a considerat că datele din studiul de toxicitate alimentară de 90 de zile efectuat pe șobolani au servit drept bază pentru a stabili siguranța alimentului nou. Prin urmare, se consideră că, fără datele din raportul nepublicat privind respectivul studiu, nu ar fi fost posibil să se obțină concluziile privind siguranța algei Euglena gracilis desicate.

(10)

Comisia a cerut solicitantului clarificări suplimentare cu privire la justificarea revendicării dreptului de proprietate asupra studiului de toxicitate alimentară de 90 de zile efectuat pe șobolani, precum și clarificări în privința afirmației sale conform căreia solicitantul are un drept exclusiv de a face trimiteri la acest studiu, astfel cum se menționează la articolul 26 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(11)

Solicitantul a declarat că, la momentul depunerii cererii, deținea dreptul de proprietate asupra acestui studiu și dreptul exclusiv de a face trimitere la acesta conform legislației naționale și că, prin urmare, terții nu au dreptul legal de a accesa sau de a utiliza acest studiu, și nici de a face trimitere la datele studiului.

(12)

Comisia a evaluat toate informațiile furnizate de către solicitant și a considerat că solicitantul a justificat în mod suficient îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin urmare, studiul de toxicitate alimentară de 90 de zile efectuat pe șobolani inclus în dosarul solicitantului nu trebuie să fie utilizat de către autoritate în beneficiul unui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În consecință, în perioada respectivă, introducerea pe piața Uniunii a algei Euglena gracilis desicate trebuie limitată la solicitantul în cauză.

(13)

Cu toate acestea, restricționarea autorizării algei Euglena gracilis desicate și a trimiterii la studiul inclus în dosarul solicitantului în sensul utilizării exclusive de către acesta nu împiedică alți solicitanți să solicite o autorizație de introducere pe piață a aceluiași aliment nou, cu condiția ca cererea lor să se bazeze pe informații obținute în mod legal, care să justifice autorizarea în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), prin care a fost stabilită o listă a Uniunii conținând alimentele noi autorizate.

(3)

În temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să transmită un proiect de act de punere în aplicare vizând autorizarea introducerii pe piața Uniunii a unui aliment nou și actualizarea listei Uniunii.

(4)

La data de 7 iunie 2018, societatea NuLiv Science (denumită în continuare „solicitantul”) a introdus la Comisie o cerere în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283 pentru a introduce pe piața Uniunii un extract din Panax notoginseng și Astragalus membranaceus ca aliment nou. Solicitantul a cerut ca extractul de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus să fie utilizat ca aliment nou în suplimentele alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) pentru populația adultă generală, cu excepția suplimentelor alimentare pentru femeile însărcinate. De asemenea, solicitantul a înaintat Comisiei o cerere de protecție a datelor care fac obiectul unui drept de proprietate și care sunt prezentate în cerere.

(5)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, la 22 octombrie 2018, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”), solicitându-i să furnizeze un aviz științific, efectuând o evaluare pentru extractul din Panax notoginseng și Astragalus membranaceus ca aliment nou.

(6)

La 24 martie 2020, Autoritatea a adoptat avizul științific privind „Siguranța extractelor botanice derivate din Panax notoginseng și Astragalus membranaceus (AstraGinTM) ca aliment nou în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283” (4). Acest aviz respectă cerințele de la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

În avizul său, autoritatea a concluzionat că un extract de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus este sigur la un nivel de consum de 0,5 mg/kg de greutate corporală pe zi, ceea ce corespunde unei doze maxime de 35 mg/zi pentru populația-țintă, și anume, adulții, cu excepția femeilor însărcinate.

(8)

Avizul autorității oferă suficiente motive pentru a stabili că extractul de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus în condițiile de utilizare evaluate respectă dispozițiile articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(9)

În avizul său, autoritatea a considerat că datele toxicologice din studiul de toxicitate cu administrare prin gavaj oral cu doze repetate de AstraGinTM pe șobolani (5) pe o perioadă de 28 de zile, testul de mutație inversă pe bacterii (testul Ames) pentru AstraGinTM (6), studiul de toxicitate după doze repetate administrate oral de Astragin® efectuat pe șobolani Wistar (7) pe o perioadă de 90 de zile, extractul de Panax notoginseng care face obiectul unui drept de proprietate: test cu micronucleu in vitro în celule CHO-K1 (8) și extract de Astragalus membranaceus: testul cu micronucleu in vitro în celule CHO-K1 (9) a servit drept bază pentru a stabili siguranța alimentului nou. Prin urmare, se consideră că nu s-ar fi putut ajunge la concluziile privind siguranța extractului de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus fără datele din rapoartele nepublicate ale acestor studii.

(10)

În urma avizului autorității, Comisia a cerut solicitantului să clarifice în detaliu justificarea furnizată în ceea ce privește revendicarea dreptului de proprietate asupra studiului de toxicitate cu administrare prin gavaj oral cu doze repetate de AstraGinTM pe șobolani pe o perioadă de 28 de zile, asupra testului de mutație inversă pe bacterii (testul Ames) pentru AstraGinTM, asupra studiului de toxicitate după doze repetate administrate oral de Astragin® efectuat pe șobolani Wistar pe o perioadă de 90 de zile, asupra extractului de Panax notoginseng care face obiectul unui drept de proprietate: testul cu micronucleu in vitro în celule CHO-K1 și asupra extractului de Astragalus membranaceus: testul cu micronucleu in vitro în celule CHO-K1 și pentru să își clarifice revendicarea unui drept exclusiv de a face trimiteri la datele respective, astfel cum se menționează la articolul 26 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(11)

Solicitantul a declarat că, la momentul depunerii cererii, deținea dreptul de proprietate și dreptul exclusiv de a face trimitere la aceste studii și că, prin urmare, terții nu au dreptul legal de a accesa și utiliza aceste studii și nici de a face trimitere la datele respective.

(12)

Comisia a evaluat toate informațiile furnizate de către solicitant și a considerat că solicitantul a justificat în mod suficient îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283. Prin urmare, datele toxicologice din studiile incluse în dosarul solicitantului care au servit drept bază pentru ca autoritatea să stabilească siguranța alimentului nou și să tragă o concluzie privind siguranța extractului de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus și în lipsa cărora alimentul nou nu ar fi putut fi evaluat de către autoritate nu trebuie să fie utilizate de autoritate în beneficiul unui solicitant ulterior pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, introducerea pe piața Uniunii a unui extract de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus trebuie limitată la solicitantul în cauză în perioada respectivă.

(13)

Cu toate acestea, restrângerea autorizării extractului de Panax notoginseng și Astragalus membranaceus și a trimiterilor la studiile cuprinse în dosarul solicitantului pentru utilizarea exclusivă a solicitantului nu împiedică alți solicitanți să prezinte cereri de autorizații pentru introducerea pe piață a aceluiași aliment nou, cu condiția ca cererile lor să se bazeze pe informații obținute în mod legal, care să justifice autorizarea respectivă în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), prin care a fost stabilită o listă a Uniunii conținând alimentele noi autorizate.

(3)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/760 al Comisiei (3) a autorizat, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283, introducerea pe piață a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou pentru utilizare în suplimentele alimentare definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), cu excepția suplimentelor alimentare pentru sugari și copii de vârstă mică.

(4)

La data de 22 august 2018, societatea Skotan S.A. (denumită în continuare „solicitantul”) a înaintat Comisiei o cerere în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283 pentru a introduce pe piața Uniunii ca aliment nou biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica îmbogățită cu crom. Solicitantul a cerut utilizarea biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica îmbogățită cu crom ca aliment nou în suplimentele alimentare, cu excepția suplimentelor alimentare pentru sugari și copii de vârstă mică. Nivelurile maxime de utilizare propuse de solicitant sunt de 2 g pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 9 ani și de 4 g pe zi pentru adolescenți și adulți.

(5)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, la 18 februarie 2019, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”), solicitându-i să furnizeze un aviz științific, efectuând o evaluare a biomasei de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu conținut de crom ca aliment nou.

(6)

La 23 ianuarie 2020, autoritatea a adoptat avizul științific „Safety of chromium-enriched biomass of Yarrowia lipolytica as a novel food pursuant to Regulation (EU) 2015/2283” [Siguranța biomasei de Yarrowia lipolytica îmbogățită cu crom ca aliment nou în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283]” (5). Acest aviz respectă cerințele de la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

În avizul său, autoritatea a concluzionat că biomasa de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu conținut de crom este sigură pentru utilizările și nivelurile de utilizare propuse, atunci când este utilizată în suplimentele alimentare destinate populației generale cu vârste de peste 3 ani.

(8)

Avizul autorității oferă suficiente motive pentru a stabili că biomasa de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu conținut de crom în condițiile de utilizare propuse respectă dispozițiile articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2017/2470 trebuie să fie modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 stabilește măsurile procedurale de actualizare a listei substanțelor a căror comercializare este autorizată în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), al Regulamentului (CE) nr. 1332/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și al Regulamentului (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumite în continuare „acte legislative sectoriale din domeniul alimentar”).

(2)

Regulamentul (UE) nr. 234/2011 al Comisiei (5) stabilește dispoziții privind conținutul, modul de redactare și prezentare a cererilor de actualizare a listelor Uniunii în temeiul fiecărui act legislativ sectorial din domeniul alimentar. Regulamentul respectiv prevede modalități detaliate de verificare a valabilității cererilor pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare, precum și tipul de informații care trebuie să figureze în avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”).

(3)

Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a modificat Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (7) și Regulamentul (CE) nr. 1331/2008. Aceste modificări vizează consolidarea transparenței și a durabilității modelului UE de evaluare a riscurilor în toate domeniile lanțului alimentar în care autoritatea oferă o evaluare științifică a riscurilor, inclusiv în domeniul aditivilor alimentari, al enzimelor alimentare și al aromelor alimentare.

(4)

În ceea ce privește introducerea pe piață a aditivilor alimentari, a enzimelor alimentare și a aromelor alimentare, precum și a ingredientelor cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare, modificările aduse Regulamentului (CE) nr. 178/2002 au introdus noi dispoziții privind, printre alte aspecte: consultanța prealabilă generală oferită de personalul autorității la cererea unui potențial solicitant și obligația de a notifica studiile comandate sau efectuate de către operatorii economici în sprijinul unei cereri și consecințele nerespectării acestei obligații. Regulamentul de modificare a introdus, de asemenea, dispoziții privind publicarea de către autoritate a tuturor datelor științifice, studiilor și a altor informații care vin în sprijinul cererilor, cu excepția informațiilor confidențiale, încă de la începutul procesului de evaluare a riscurilor, urmată de o consultare a părților terțe. Modificările au stabilit totodată cerințe procedurale specifice pentru transmiterea cererilor de tratament confidențial și evaluarea acestora de către autoritate în legătură cu informațiile prezentate de către un solicitant, atunci când Comisia solicită avizul autorității.

(5)

Regulamentul (UE) 2019/1381 a modificat, de asemenea, Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 pentru a include dispoziții care să asigure consecvența cu adaptările Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și care să țină cont de particularitățile sectoriale în ceea ce privește informațiile confidențiale.

(6)

Având în vedere sfera de cuprindere și aplicarea tuturor acestor modificări, Regulamentul (UE) nr. 234/2011 trebuie să fie adaptat pentru a ține seama de modificările referitoare la conținutul, modul de redactare și prezentare a cererilor de actualizare a listelor Uniunii în temeiul fiecărui act legislativ sectorial din domeniul alimentar, la modalitățile de verificare a valabilității cererilor și la informațiile care trebuie incluse în avizele autorității. În mod concret, Regulamentul (UE) nr. 234/2011 trebuie să facă trimitere la formatele de date standard și să prevadă obligația ca cererile să furnizeze informații care să demonstreze respectarea cerinței de notificare prevăzute la articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. De asemenea, regulamentul trebuie să clarifice faptul că evaluarea respectării cerinței de notificare face parte din verificarea valabilității unei cereri.

(7)

În plus, având în vedere faptul că autoritatea este responsabilă de gestionarea bazei de date a studiilor în conformitate cu articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, trebuie, de asemenea, să existe posibilitatea consultării autorității de către Comisie în cadrul verificării valabilității cererilor, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc cerințele relevante prevăzute la articolul respectiv.

(8)

Atunci când se efectuează consultări publice în cursul evaluării riscurilor în conformitate cu articolul 32c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, avizul autorității trebuie să includă și rezultatele acestor consultări, în conformitate cu cerințele în materie de transparență la care este supusă autoritatea.

(9)

Prezentul regulament trebuie să se aplice de la 27 martie 2021, precum și cererilor depuse începând de la data respectivă, care reprezintă data de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1381.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 stabilește norme pentru introducerea pe piață și utilizarea alimentelor noi în Uniune.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2468 al Comisiei (2) stabilește cerințele administrative și științifice aplicabile alimentelor tradiționale provenite din țări terțe.

(3)

Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a modificat Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și Regulamentul (UE) 2015/2283. Modificările respective vizează consolidarea transparenței și a sustenabilității evaluării de către UE a riscurilor în toate domeniile lanțului alimentar în care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) pune la dispoziție o evaluare științifică a riscurilor, inclusiv în domeniul alimentelor tradiționale provenite din țări terțe.

(4)

În ceea ce privește introducerea pe piață a unor alimente tradiționale provenite din țări terțe, modificările aduse Regulamentului (CE) nr. 178/2002 au introdus noi dispoziții privind, printre altele: consultanța prealabilă generală oferită de personalul autorității la cererea unui potențial solicitant sau a unui notificator și obligația de a notifica studiile comandate sau efectuate de către operatorii economici în sprijinul unei cereri sau al unei notificări și consecințele nerespectării acestei obligații. Modificările au introdus, de asemenea, dispoziții privind publicarea de către autoritate a tuturor datelor științifice, studiilor și a altor informații care vin în sprijinul cererilor, cu excepția informațiilor confidențiale, încă de la începutul procesului de evaluare a riscurilor, urmată de o consultare a părților terțe. Modificările au stabilit totodată cerințe procedurale specifice pentru transmiterea cererilor de tratament confidențial și evaluarea acestora de către autoritate în legătură cu informațiile prezentate de către un solicitant, atunci când Comisia solicită avizul autorității.

(5)

Regulamentul (UE) 2019/1381 a modificat, de asemenea, Regulamentul (UE) 2015/2283 în sensul publicării de către autoritate a notificărilor în cazul în care aceasta prezintă obiecții privind siguranța motivate în mod corespunzător, precum, precum și al includerii unor dispoziții care să asigure consecvența cu adaptările Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și ținând seama de specificitățile sectoriale în ceea ce privește informațiile confidențiale.

(6)

Având în vedere sfera de cuprindere și aplicarea tuturor acestor modificări, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2468 trebuie să fie adaptat pentru a ține seama de modificările referitoare la conținutul, modul de redactare și prezentare a notificărilor și a cererilor menționate la articolele 14 și 16 din Regulamentul (UE) 2015/2283, la modalitățile de verificare a valabilității notificărilor și a cererilor și la informațiile care trebuie incluse în avizele autorității. În special, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2468 trebuie să facă trimitere la formatele-standard de date și să solicite furnizarea în cadrul cererilor a unor informații care să demonstreze conformitatea cu cerința de notificare prevăzută la articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. De asemenea, el trebuie să clarifice faptul că evaluarea conformității cu cerința de notificare face parte din verificarea validității unei cereri.

(7)

În plus, având în vedere faptul că autoritatea este responsabilă de gestionarea bazei de date conținând studiile, în conformitate cu articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, trebuie să existe posibilitatea consultării autorității de către Comisie în cadrul verificării valabilității cererilor și a notificărilor, în special pentru a se asigura că notificarea sau cererea îndeplinește cerințele relevante prevăzute la articolul respectiv.

(8)

Atunci când se efectuează consultări publice în cursul evaluării riscurilor în conformitate cu articolul 32c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, avizul autorității trebuie să includă și rezultatele acestor consultări, în conformitate cu cerințele în materie de transparență pe care trebuie să le respecte autoritatea.

(9)

Prezentul regulament trebuie să se aplice de la 27 martie 2021, precum și notificărilor și cererilor depuse începând de la data respectivă, care reprezintă data de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1381.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Articolul 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2), coroborat cu anexa VI la regulamentul respectiv, prevede o listă a plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte a căror introducere în Uniune este interzisă, precum și țările terțe, grupurile de țări terțe sau zonele specifice din țările terțe cărora li se aplică interdicția, în conformitate cu articolul 40 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(2)

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, coroborat cu anexa VII la regulamentul respectiv, prevede o listă a plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte originare din țări terțe și cerințele speciale corespunzătoare pentru introducerea acestora pe teritoriul Uniunii, menționate la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(3)

În plus, articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, coroborat cu anexa VIII la regulamentul respectiv, prevede o listă a plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte, originare de pe teritoriul Uniunii, precum și cerințele speciale corespunzătoare pentru circulația acestora pe teritoriul Uniunii, menționate la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(4)

De la adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072, a devenit clar că, în anumite cazuri excepționale, trebuie să fie adoptate anumite acte de punere în aplicare, de stabilire a interdicțiilor temporare sau a cerințelor speciale pentru introducerea sau circulația anumitor plante, produse vegetale sau a altor obiecte, pe teritoriul Uniunii, în temeiul articolului 28 alineatul (1), al articolului 30 alineatul (1), al articolului 40 alineatul (2), al articolului 41 alineatul (2), al articolului 42 alineatul (3), al articolului 42 alineatul (4) sau al articolului 49 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a aborda riscurile fitosanitare specifice care nu au fost evaluate suficient. Acest lucru va permite evaluarea în continuare a riscurilor fitosanitare abordate prin aceste interdicții sau cerințe speciale pentru a determina statutul lor fitosanitar.

(5)

Prin urmare, articolele 7 și 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 trebuie să prevadă că interdicțiile sau cerințele speciale respective se aplică fără a aduce atingere actelor respective.

(6)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 să fie modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Acțiunea comună 2008/851/PESC, Consiliul a autorizat Comitetul politic și de securitate să ia deciziile corespunzătoare privind numirea comandantului forței UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei (denumită în continuare „Atalanta”).

(2)

La 25 iunie 2020, Comitetul politic și de securitate a adoptat Decizia (PESC) 2020/895 (2) privind numirea contraamiralului Riccardo MARCHIÒ în calitatea de comandant al forței UE pentru Atalanta.

(3)

Comandantul operației UE a recomandat numirea căpitanului Diogo ARROTEIA în calitatea de nou comandant al forței UE pentru Atalanta începând cu 3 decembrie 2020.

(4)

La 22 octombrie 2020, Comitetul militar al UE a sprijinit recomandarea respectivă.

(5)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2020/895 ar trebui să fie abrogată.

(6)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la elaborarea și la punerea în aplicare a deciziilor și acțiunilor Uniunii care au implicații în materie de apărare,

(1)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a primit o plângere oficială depusă de producătorul german de sticlă GMB Glasmanufaktur Brandenburg GmbH (denumit în continuare „GMB”) și de societatea sa mamă Interfloat Corporation („Interfloat”), cu sediul în Liechtenstein (denumite în continuare, împreună, „reclamantul”). Potrivit afirmațiilor reclamantului, concurentul său direct, întreprinderea Ducatt nv („Ducatt”), primise ajutor de stat ilegal și incompatibil cu piața internă, din partea unității regionale Région flamande (Belgia).

(2)

Prin scrisoarea din 19 mai 2016, Comisia a informat Belgia cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) în ceea ce privește presupusul ajutor acordat întreprinderii Ducatt (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”).

(3)

Decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile descrise în respectiva decizie.

(4)

Autoritățile belgiene și-au prezentat observațiile cu privire la decizia de inițiere a procedurii la 20 iunie 2016 (3) și 19 iulie 2016.

(5)

Comisia a primit observațiile reclamantului la 17 iunie 2016, 18 august 2016, 13 septembrie 2016 și 6 octombrie 2016. Aceasta le-a transmis autorităților belgiene, care și-au prezentat observațiile prin scrisoarea din 23 ianuarie 2017.

(6)

La 30 ianuarie 2017, Comisia a solicitat informații suplimentare autorităților belgiene, care le-au comunicat Comisiei la 27 martie 2017.

(7)

La 14 iunie 2017, autoritățile belgiene au informat Comisia cu privire la falimentul întreprinderii Ducatt din 20 mai 2017, după care Comisia s-a întâlnit cu reprezentanții autorităților belgiene la 23 iunie 2017.

(8)

La 5 iulie 2017, Comisia s-a întâlnit cu reclamantul și cu reprezentanții săi legali.

(9)

La 10 iulie 2017, autoritățile belgiene au comunicat Comisiei informațiile suplimentare pe care aceasta le solicitase în cadrul reuniunii din 23 iunie 2017.

(10)

Comisia i-a solicitat Belgiei informații suplimentare la 20 noiembrie 2017, 22 iunie 2018 și 31 ianuarie 2020. Autoritățile belgiene au răspuns la 15 decembrie 2017, 27 august 2018, 4 martie 2020 și 12 mai 2020.

(11)

Comisia a solicitat, de asemenea, informații suplimentare din partea administratorilor falimentului întreprinderii Ducatt la 18 iulie 2017, 25 iulie 2017, 7 și 9 martie 2018, 16 mai 2018 și 28 ianuarie 2019. Administratorii falimentului întreprinderii Ducatt au răspuns la 22 iulie 2017, 6 martie 2018, 9 martie 2018, 30 martie 2018, 30 mai 2018 și 29 ianuarie 2019.

(12)

Comisia a avut, de asemenea, următoarele schimburi cu reclamantul: Comisia a primit scrisori din partea acestuia la 3 aprilie 2018, 2 aprilie 2019 și 26 ianuarie 2020 și a răspuns la 24 aprilie 2018, 6 mai 2019 și 10 februarie 2020. Comisia a comunicat, de asemenea, prin telefon cu reclamantul la 26 iulie 2018 și 27 martie 2019.

(13)

La 26 martie 2020, Comisia a primit o scrisoare de la reclamant, prin care acesta o invita în mod oficial să acționeze în temeiul articolului 265 al doilea paragraf din TFUE.

(14)

Întreprinderea Ducatt este un spin-off al întreprinderii Emgo nv (denumită în continuare „Emgo”), o întreprindere comună deținută în cote egale de Philips și Osram și creată în 1966 pentru producerea de becuri din sticlă pentru lămpi cu incandescență și de tuburi din sticlă destinate fabricării lămpilor fluorescente. Ducatt a fost înființată în noiembrie 2010 de către directorul departamentului Inovare (de la acel moment) al întreprinderii Emgo (prin intermediul întreprinderii Vercundus bvba) și de către directorul departamentului Finanțe și contabilitate (de la acel moment) al întreprinderii Emgo (prin intermediul ArsiCO bvba).

(15)

Ca urmare a modificărilor aduse legislației Uniunii care interzic vânzarea de lămpi cu incandescență după 1 septembrie 2009, activitatea „becuri din sticlă” a întreprinderii Emgo a fost împărțită și integrată în întreprinderea Ducatt în ianuarie 2011, pentru a proteja locurile de muncă și cunoștințele specializate din sectorul producției de sticlă. Direcția întreprinderii Ducatt dorea să intre pe piața sticlei pentru panouri solare și, începând cu anul 2011, a realizat investiții considerabile în echipamentul necesar în acest scop.

(16)

Pe lângă cele două societăți fondatoare Vercundus bvba și ArsiCO bvba, întreprinderea Ducatt este sau a fost deținută în comun, în proporție variabilă, de următoarele persoane juridice: Limburgse Reconversie Maatschappij („LRM”), Participatie Maatschappij Vlaanderen („PMV”), Capricorn Cleantech Fund („CCF”), Quest for Growth („QFG”), Belfius, VF Capital („VFC”), VMF și Aro. În plus, o serie de acțiuni ale societății au fost deținute, pentru o anumită perioadă de timp, de către o persoană fizică, și anume […] (*).

(17)

Reclamantul este producător de sticlă pentru panouri solare și un concurent direct al beneficiarului presupusului ajutor, întreprinderea Ducatt. Reclamantul susține că Ducatt a beneficiat de ajutor de stat ilegal și incompatibil cu piața internă în valoare de aproximativ 70 de milioane EUR de la banca de stat Belfius și de la LRM și PMV, două societăți de investiții deținute de Région flamande.

(18)

Potrivit reclamantului, presupusul ajutor a luat forma unor împrumuturi și majorări de capital care au fost acordate în condiții neconforme cu piața după înființarea întreprinderii Ducatt în 2011 și care au fost utilizate pentru a crea societatea, a începe producția și a acoperi pierderile acesteia în mod continuu.

(19)

Comisia a inițiat procedura oficială de investigare pentru a stabili dacă următoarele măsuri în favoarea întreprinderii Ducatt constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și, în caz afirmativ, dacă acestea sunt compatibile cu piața internă.

(20)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că următoarele majorări de capital, subscrise de către LRM și PMV, în valoare de […] milioane EUR, fuseseră acordate în condițiile pieței:

(21)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că, în plus față de împrumuturile convertite în acțiuni de la punctul (20) de mai sus, următoarele împrumuturi acordate de către LRM și PMV, în valoare de […] EUR, fuseseră acordate în condițiile pieței:

(22)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la faptul că majorarea de capital și restructurarea împrumuturilor acordate de acționari în noiembrie 2015 fuseseră efectuate în condițiile pieței. Era vorba, pe de o parte, de majorarea de capital subscrisă de LRM în numerar în valoare de […] EUR (în plus față de conversia sumei de […] EUR din împrumutul nr. 13) și, pe de altă parte, de răscumpărarea sumelor restante din împrumutul nr. 10 de către LRM de la celelalte părți, precum și de anularea unor părți ale principalului și a dobânzilor aferente împrumuturilor nr. 10, 11 și 12 de către LRM.

(23)

La 11 mai 2017 a fost făcută publică insolvența întreprinderii Solarworld, principalul client al întreprinderii Ducatt, care reprezenta aproximativ 30 % din cifra de afaceri a acesteia din urmă.

(24)

Ulterior, la 20 mai 2017, consiliul de administrație al întreprinderii Ducatt a decis să inițieze procedura de faliment a întreprinderii. Ducatt a fost declarată în faliment cu începere de la 20 mai 2017, prin sentința de declarare a falimentului din 23 mai 2017 a Tribunalului Comercial din Hasselt, care a numit, de asemenea, trei administratori ai falimentului.

(25)

În iulie 2017, activitatea economică a întreprinderii Ducatt a încetat complet și definitiv după încetarea contractelor de muncă ale tuturor angajaților întreprinderii Ducatt și după încetarea producției (4).

(26)

În august 2017, întrucât nu a fost primită nicio oferă pentru vânzarea operațiunilor întreprinderii Ducatt pentru continuarea activității, administratorii falimentului au vândut activele întreprinderii Ducatt care nu erau legate de producție (mobilier, computere, piese de schimb, echipamente de transport, stocuri, materiale de ambalare, mașini de curățat etc.), prin intermediul unei licitații online, către mai mulți cumpărători diferiți.

(27)

Principalele active ale întreprinderii Ducatt legate de producție erau luate în leasing de către Ducatt de la părți terțe, care le-au luat înapoi în urma falimentului acesteia. Mai precis, clădirile și o parte din utilaje (hala de producție cu cuptorul-vană pentru topirea sticlei, birourile și complexul logistic) au fost preluate de societatea de leasing LRM Lease nv, în timp ce liniile de prelucrare a sticlei (pentru sticla provenind din cuptorul-vană pentru topirea sticlei) au fost preluate de către ING Equipment Lease, KBC Lease și ES Finance.

(28)

Informațiile furnizate de Belgia arată că spațiile de producție și birourile sunt în prezent goale, în timp ce anumite părți ale complexului logistic sunt închiriate ca spații de depozitare de către diferite societăți de logistică. Este prevăzută demolarea halei de producție și a birourilor, reabilitarea terenului pe care sunt construite acestea și continuarea închirierii clădirilor către societățile de logistică. Cuptorul-vană pentru topirea sticlei a fost scos din hala de producție și a fost demontat, întrucât componentele din piatră ale cuptorului au fost vândute prin licitații online celor mai buni ofertanți, iar alte componente ale cuptorului au fost scoase din uz în urma încercărilor nereușite de a le vinde prin intermediul licitațiilor online.

(29)

Belgia a demonstrat că pasivul falimentului întreprinderii Ducatt se ridica la aproximativ 33,8 milioane EUR, datoriile societății față de creditorii garantați (în principal personal, asigurări sociale, bănci și societăți de închirieri) fiind în valoare de 14,3 milioane EUR, în timp ce activele falimentului întreprinderii Ducatt se ridicau la aproximativ 3,6 milioane EUR.

(30)

În plus, în cazul în care Comisia ar considera că ajutorul de stat acordat întreprinderii Ducatt de către Belgia este ilegal și incompatibil cu piața internă și ar dispune recuperarea acestui ajutor, cererea de recuperare a ajutorului adresată de Belgia în cadrul procedurii de insolvență a întreprinderii Ducatt nu ar fi prioritară în temeiul legislației belgiene în materie de insolvență. Întrucât activele sunt absolut insuficiente pentru a rambursa creditorii garantați, nu ar fi realist să se presupună că ar putea fi onorate datoriile care nu au rang prioritar, chiar și parțial.

(31)

Lichidarea inevitabilă a întreprinderii Ducatt este întârziată doar de o serie de proceduri judiciare în curs, care sunt legate de creanțele creditorilor și de creanțele unora dintre angajați. Rezultatul acestor proceduri nu va schimba cu nimic faptul că valoarea totală a datoriilor cu rang prioritar depășește valoarea activelor întreprinderii Ducatt.

(32)

Comisia reamintește faptul că competențele conferite Comisiei în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE sunt menite să evite acordarea de ajutoare care sunt incompatibile cu piața internă. În ceea ce privește recuperarea, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, competența Comisiei de a obliga statul membru la recuperarea unui ajutor pe care îl consideră incompatibil cu piața internă vizează restabilirea situației anterioare acordării ajutorului incompatibil (5).

(33)

Cu alte cuvinte, unul dintre obiectivele controlului ajutoarelor de stat este de a se împiedica acordarea de ajutoare ilegale și incompatibile cu piața internă. Celălalt obiectiv este acela de a se asigura restabilirea situației anterioare denaturării concurenței cauzate de un ajutor de stat incompatibil cu piața internă.

(34)

În cazul de față, nu se mai poate acorda niciun ajutor întreprinderii Ducatt. O decizie prin care se constată că măsurile deja acordate constituie ajutoare de stat incompatibile cu piața internă și prin care se dispune recuperarea acestora nu ar conduce, în orice caz, la recuperarea sumelor (recuperarea fiind în mod evident imposibilă) și nu ar avea niciun efect asupra plății creanțelor celorlalți creditori.

(35)

Mai precis, Comisia notează că activitatea economică a întreprinderii Ducatt a încetat definitiv ca urmare a (i) încetării tuturor contractelor de muncă ale angajaților întreprinderii Ducatt, care sunt în mare parte angajați în prezent de alți angajatori, și (ii) a demontării instalațiilor de producție ale întreprinderii Ducatt și vânzării către mai mulți cumpărători diferiți a tuturor activelor care nu au legătură cu producția întreprinderii Ducatt.

(36)

În plus, Comisia notează că principalul bun de producție al întreprinderii Ducatt, și anume cuptorul-vană pentru topirea sticlei preluat de LRM Lease, a fost demontat și, prin urmare, nu poate fi pus la dispoziția niciunui operator de pe piață, iar clădirile preluate de LRM Lease nu au fost utilizate în scopuri legate de activitatea economică a întreprinderii Ducatt. În fine, Comisia notează că liniile de prelucrare a sticlei sunt deținute de întreprinderi private, independente de întreprinderea Ducatt și de Région flamande, a căror strategie comercială constă în închirierea de active și nu în desfășurarea de activități de producție comparabile cu cele ale întreprinderii Ducatt. Din aceste motive, Comisia consideră că este exclusă orice posibilitate ca o altă întreprindere să continue activitatea economică a întreprinderii Ducatt.

(37)

Comisia mai notează că un ordin de recuperare nu ar avea niciun impact asupra plății creanțelor aferente ajutorului de stat și nici asupra altor creanțe. În conformitate cu legislația belgiană privind falimentul, cererea de recuperare a unui ajutor de stat în cazul unei decizii negative a Comisiei care implică o astfel de recuperare ar fi înscrisă ca datorie fără rang prioritar în tabelul creanțelor întreprinderii Ducatt. Datoriile cu rang prioritar ale creditorilor întreprinderii Ducatt în procedura de faliment depășesc cu mult valoarea activelor falimentului. Prin urmare, chiar dacă Comisia ar considera că întreprinderea Ducatt a beneficiat de ajutor de stat ilegal și incompatibil, recuperarea întemeiată pe o astfel de decizie ar fi imposibilă și nu ar avea niciun impact asupra rezultatului rambursării creanțelor creditorilor negarantați ai întreprinderii Ducatt.

(38)

Singurul motiv de a menține întreprinderea Ducatt, fără activitate economică, ar fi acela de a aștepta rezultatul mai multor proceduri judiciare pendinte referitoare la creanțele creditorilor și ale angajaților. Odată ce aceste proceduri vor fi finalizate, întreprinderea Ducatt va fi în mod inevitabil lichidată și radiată din Registrul Comerțului.

(39)

În aceste condiții, o decizie a Comisiei prin care măsurile în cauză sunt considerate ajutoare incompatibile nu ar avea niciun efect în practică, iar procedura oficială de investigare inițiată în temeiul articolului 108 alineatul (2) primul paragraf TFUE în ceea ce privește măsurile în cauză nu mai prezintă niciun interes,