(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Rucola della Piana del Sele”, depusă de Italia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Rucola della Piana del Sele” trebuie, prin urmare, înregistrată,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe la import suplimentare și a fixat prețurile reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină.

(2)

Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se stabilesc prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină, rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile de anumite produse, ținând cont de variațiile prețurilor în funcție de origine.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 trebuie modificat în consecință.

(4)

Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai rapid posibil după ce devin disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării sale,

(1)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (2), creditele neangajate referitoare la acțiunile finanțate din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pot fi reportate către exercițiul financiar următor. Această reportare este limitată la 2 % din creditele inițiale votate de Parlamentul European și de Consiliu și la suma de ajustare a plăților directe menționată la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a fost aplicată în cursul exercițiului financiar precedent.

(2)

În conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, statele membre trebuie să ramburseze reportarea menționată la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 beneficiarilor finali care fac obiectul ratei de ajustare în cursul exercițiului financiar către care sunt reportate creditele. Rambursarea respectivă se aplică numai beneficiarilor finali din statele membre care au făcut obiectul disciplinei financiare (4) în cursul exercițiului financiar precedent.

(3)

În conformitate cu articolul 26 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sumele care constituie rezerva pentru situațiile de criză din sectorul agricol, menționată la articolul 25 din același regulament, și care nu sunt puse la dispoziție pentru măsuri de criză până la finalul exercițiului financiar trebuie luate în considerare atunci când se stabilește cuantumul reportării care trebuie rambursat.

(4)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1928 al Comisiei (5), disciplina financiară este aplicată plăților directe în ceea ce privește anul calendaristic 2019 pentru a se stabili rezerva pentru situații de criză. În exercițiul financiar 2020 nu s-a apelat la rezerva pentru situații de criză.

(5)

Pentru a se garanta că rambursarea respectivelor credite neutilizate către beneficiarii finali ca urmare a aplicării disciplinei financiare rămâne proporțională cu suma ajustării corespunzătoare disciplinei financiare, este adecvat ca sumele aflate la dispoziția statelor membre pentru rambursare să fie stabilite de către Comisie.

(6)

Pentru a se evita ca statele membre să fie obligate să efectueze o plată suplimentară pentru această rambursare, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 decembrie 2020. În consecință, sumele stabilite prin prezentul regulament sunt definitive și se aplică, fără a se aduce atingere aplicării de reduceri în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, oricăror alte corecții luate în considerare în decizia de plată lunară referitoare la cheltuielile efectuate de către agențiile de plăți din statele membre pentru luna octombrie a anului 2020, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, precum și oricăror deduceri și plăți suplimentare care urmează să fie efectuate în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv sau oricăror decizii care vor fi luate în cadrul procedurii de verificare a conturilor.

(7)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) teza introductivă din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, creditele neangajate pot fi reportate doar către exercițiul financiar următor. Este așadar adecvat ca datele de eligibilitate pentru cheltuielile statelor membre în legătură cu rambursarea în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 să fie stabilite de către Comisie, luând în considerare exercițiul financiar agricol, astfel cum este definit la articolul 39 din regulamentul respectiv.

(8)

Deoarece sumele care trebuie să fie reportate și puse la dispoziție privesc bugetul pentru anul 2021, conform articolului 135 alineatul (1) din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, nu este necesar să se stabilească o sumă pentru Regatul Unit în prezentul regulament.

(9)

Pentru a se ține seama de intervalul de timp scurt dintre comunicarea de către statele membre, pentru perioada 16 octombrie 2019-15 octombrie 2020, a execuției creditelor FEGA pentru 2020 aflate în gestiune partajată și de necesitatea ca prezentul regulament să se aplice începând cu 1 decembrie 2020, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/2031 stabilește norme privind conținutul și formatul pașaportului fitosanitar necesar pentru circulația pe teritoriul Uniunii, precum și pentru introducerea și circulația în zonele protejate ale anumitor plante, produse vegetale și alte obiecte.

(2)

Pașaportul fitosanitar utilizat pentru circulația pe teritoriul Uniunii include un cod de trasabilitate, cu excepția anumitor plante destinate plantării care sunt gata de vânzare către utilizatorii finali. Această excepție nu se aplică tipurilor și speciilor de plante destinate plantării care urmează să fie incluse într-o listă a Comisiei.

(3)

Anumite plante destinate plantării fac obiectul măsurilor Uniunii adoptate în temeiul articolului 28 sau al articolului 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru organisme dăunătoare specifice. Unele dintre aceste plante destinate plantării, în special cele cunoscute ca fiind mai susceptibile de a fi infestate sau infectate cu respectivele organisme dăunătoare specifice sau care au fost interceptate pe piața internă din cauza infestării sau a infectării lor cu respectivele organisme dăunătoare specifice pot contribui la răspândirea acestor organisme dăunătoare pe teritoriul Uniunii, sporind astfel potențialul acestor organisme dăunătoare de a avea un impact negativ major și pe termen lung asupra respectivelor plante destinate plantării.

(4)

Anumite plante destinate plantării originare din Uniune fac obiectul unor cerințe speciale specificate în legătură cu anumite organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune în conformitate cu articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031 și cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2). Aceste plante destinate plantării pot contribui la răspândirea respectivelor organisme dăunătoare pe teritoriul Uniunii și, prin urmare, sporesc potențialul acestor organisme dăunătoare de a avea un impact negativ major și pe termen lung asupra respectivelor plante destinate plantării.

(5)

Unele dintre aceste plante destinate plantării au fost interceptate, în cursul circulației lor pe teritoriul Uniunii, deoarece găzduiau organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune.

(6)

Prin urmare, este necesar să se solicite un cod de trasabilitate pentru toate cazurile de pașapoarte fitosanitare emise pentru aceste plante destinate plantării, pentru a îmbunătăți trasabilitatea rapidă a acestor plante.

(7)

Regulamentul (UE) 2016/2031, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2313 al Comisiei (3) și prezentul regulament stabilesc un set de norme noi privind utilizarea și conținutul pașapoartelor fitosanitare. Din acest motiv, Directiva 92/105/CEE a Comisiei (4) devine caducă și trebuie să fie abrogată.

(8)

Pentru ca operatorii profesioniști și autoritățile competente să dispună de timpul necesar pentru a se adapta la aceste cerințe, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 31 decembrie 2021.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2) stabilește o listă a substanțelor active existente care urmează să fie evaluate în vederea unei eventuale aprobări pentru utilizare în produse biocide. Această listă include acidul peroxioctanoic, care trebuie redenumit masă de reacție a acidului peracetic și a acidului peroxioctanoic ca urmare a evaluării sale.

(2)

Masa de reacție a acidului peracetic și a acidului peroxioctanoic a fost evaluată în vederea utilizării în produsele biocide aparținând tipului de produs 2 (dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale), tipului de produs 3 (igienă veterinară) și tipului de produs 4 (produse alimentare și hrană pentru animale), astfel cum sunt descrise în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(3)

Franța a fost desemnată stat membru raportor, iar autoritatea sa competentă responsabilă de evaluare a transmis Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”), la 2 ianuarie 2019, raportul de evaluare, însoțit de concluziile sale.

(4)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, Comitetul pentru produse biocide a adoptat avizele agenției (3) la 4 martie 2020, luând în considerare concluziile autorității competente responsabile de evaluare.

(5)

Conform avizelor respective, este de așteptat ca produsele biocide aparținând tipurilor de produs 2, 3 și 4 care conțin masa de reacție a acidului peracetic și a acidului peroxioctanoic să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, sub rezerva respectării anumitor specificații și condiții referitoare la utilizarea lor.

(6)

Având în vedere avizele agenției, este oportun să se aprobe masa de reacție a acidului peracetic și a acidului peroxioctanoic în vederea utilizării în produsele biocide aparținând tipurilor de produs 2, 3 și 4, sub rezerva respectării anumitor specificații și condiții.

(7)

Este necesar să se permită trecerea unei perioade de timp rezonabile până la aprobarea unei substanțe active, pentru a se permite părților interesate să se pregătească în vederea îndeplinirii noilor cerințe.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 stabilește norme pentru introducerea pe piață și utilizarea alimentelor noi în Uniune.

(2)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2469 al Comisiei (2) stabilește cerințele administrative și științifice aplicabile cererilor menționate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(3)

Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a modificat Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și Regulamentul (UE) 2015/2283. Aceste modificări vizează consolidarea transparenței și a durabilității modelului UE de evaluare a riscurilor în toate domeniile lanțului alimentar în care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) oferă o evaluare științifică a riscurilor, inclusiv în domeniul alimentelor noi.

(4)

În ceea ce privește introducerea pe piață a alimentelor noi, modificările aduse Regulamentului (CE) nr. 178/2002 au introdus noi dispoziții privind, printre alte aspecte: consultanța prealabilă generală oferită de personalul autorității la cererea unui potențial solicitant și obligația de a notifica studiile comandate sau efectuate de către operatorii economici în sprijinul unei cereri și consecințele nerespectării acestei obligații. Regulamentul de modificare a introdus, de asemenea, dispoziții privind publicarea de către autoritate a tuturor datelor științifice, a studiilor și a altor informații care vin în sprijinul cererilor, cu excepția informațiilor confidențiale, încă de la începutul procesului de evaluare a riscurilor, urmată de o consultare a părților terțe. Modificările au stabilit totodată cerințe procedurale specifice pentru transmiterea cererilor de tratament confidențial și evaluarea acestora de către autoritate în legătură cu informațiile prezentate de către un solicitant, atunci când Comisia solicită avizul autorității.

(5)

Regulamentul (UE) 2019/1381 a modificat, de asemenea, Regulamentul (UE) 2015/2283 pentru a include dispoziții care să asigure consecvența cu adaptările Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și care să țină cont de particularitățile sectoriale în ceea ce privește informațiile confidențiale.

(6)

Având în vedere sfera de cuprindere și aplicarea tuturor acestor modificări, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2469 trebuie să fie adaptat pentru a ține seama de modificările referitoare la conținutul, modul de redactare și prezentare a cererilor menționate la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2015/2283, la modalitățile de verificare a valabilității cererilor și la informațiile care trebuie incluse în avizul autorității. În mod concret, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2469 trebuie să facă trimitere la formatele de date standard și să prevadă obligația ca cererile să furnizeze informații care să demonstreze respectarea cerinței de notificare prevăzute la articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. De asemenea, regulamentul trebuie să clarifice faptul că evaluarea respectării cerinței de notificare face parte din verificarea valabilității unei cereri.

(7)

În plus, având în vedere faptul că autoritatea este responsabilă de gestionarea bazei de date a studiilor în conformitate cu articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, trebuie, de asemenea, să existe posibilitatea consultării autorității de către Comisie în cadrul verificării valabilității cererilor, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc cerințele relevante prevăzute la articolul respectiv.

(8)

Atunci când se efectuează consultări publice în cursul evaluării riscurilor în conformitate cu articolul 32c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, avizul autorității trebuie să includă și rezultatele acestor consultări, în conformitate cu cerințele în materie de transparență la care este supusă autoritatea.

(9)

Prezentul regulament trebuie să se aplice de la 27 martie 2021, precum și cererilor depuse începând de la data respectivă, care reprezintă data de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1381.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 429/2008 al Comisiei (2) stabilește norme detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 în ceea ce privește pregătirea și prezentarea cererilor de autorizare a aditivilor din hrana animalelor, precum și evaluarea acestor cereri.

(2)

Regulamentul (UE) 2019/1381 al Parlamentului European și al Consiliului (3) urmărește să sporească transparența și durabilitatea modelului Uniunii de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar. În acest scop, acesta modifică Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 în vederea sporirii transparenței procedurilor de autorizare a aditivilor pentru hrana animalelor.

(3)

Pentru a se ține seama de particularitățile sectoriale, Regulamentul (UE) 2019/1381 modifică dispozițiile referitoare la transparență și la confidențialitate prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(4)

În ceea ce privește autorizarea aditivilor pentru hrana animalelor, modificările aduse Regulamentului (CE) nr. 178/2002 prin Regulamentul (UE) 2019/1381 au un impact direct și asupra cerințelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 429/2008 în ceea ce privește pregătirea și prezentarea dosarelor de cerere, făcând necesară adaptarea cerințelor respective din motive de coerență și de securitate juridică. Regulamentul (CE) nr. 429/2008 ar trebui modificat astfel încât să stabilească dispozițiile suplimentare necesare referitoare la pregătirea și prezentarea dosarelor de cerere.

(5)

În mod concret, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 429/2008 ar trebui adaptate în ceea ce privește cererile de tratament confidențial, formatul informațiilor și al datelor în sprijinul cererilor, care ar trebui să fie electronic și să respecte formate de date standard, conceptul de rezumat al dosarului având în vedere principiul transparenței prevăzut în Regulamentul (UE) 2019/1381 și trimiterea la studiile notificate în conformitate cu articolul 32b din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

(6)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 27 martie 2021, precum și cererilor și dosarelor depuse începând cu data respectivă, care este data de aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1381.

(7)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 429/2008 ar trebui modificat în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În temeiul articolului 8 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2019/2110, Comitetul politic și de securitate (COPS) este autorizat, în conformitate cu articolul 38 din Tratatul privind Uniunea Europeană, să adopte deciziile necesare în scopul exercitării controlului politic și a conducerii strategice în cadrul misiunii de consiliere PSAC a Uniunii Europene în Republica Centrafricană (EUAM RCA), inclusiv decizia de numire a șefului misiunii.

(2)

La 17 decembrie 2019, COPS a adoptat Decizia (PESC) 2019/2189 (2) de numire a domnului Paulo SOARES în funcția de șef al misiunii EUAM RCA pentru perioada cuprinsă între 9 decembrie 2019 și 8 decembrie 2020.

(3)

La 30 iulie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2020/1131 (3), care a lansat EUAM RCA la 9 august 2020.

(4)

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a propus prelungirea mandatului domnului Paulo SOARES în funcția de șef al misiunii EUAM RCA pentru perioada cuprinsă între 9 decembrie 2020 și 8 decembrie 2021,

(1)

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 conține substanțe active care au un profil mai favorabil din punctul de vedere al mediului sau al sănătății umane sau animale. Prin urmare, produsele care conțin aceste substanțe active pot fi autorizate printr-o procedură simplificată. Azotul este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, fiind supus restricției de a fi utilizat în cantități limitate în recipiente gata de utilizare.

(2)

În temeiul articolului 86 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, azotul este aprobat ca substanță activă destinată utilizării în produse biocide care fac parte din tipul de produs 18, și anume insecticidele (2). Produsele biocide care constau din azot, astfel cum au fost aprobate, sunt autorizate în mai multe state membre și sunt furnizate în butelii de gaz (3).

(3)

Azotul poate fi generat și in situ, din aerul înconjurător. În prezent, azotul generat in situ nu este aprobat pentru utilizarea în Uniune și nu este nici inclus pe lista din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, nici introdus pe lista substanțelor active inclusă în programul de reexaminare a substanțelor active existente în produsele biocide din anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (4).

(4)

În temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, la 9 iulie 2020, Țările de Jos au transmis Comisiei o cerere de derogare de la articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv (denumită în continuare „cererea”), solicitând să li se acorde permisiunea să autorizeze produsele biocide care constau din azot generat in situ din aerul înconjurător, pentru protejarea patrimoniului cultural.

(5)

Patrimoniul cultural poate fi afectat de o gamă largă de organisme dăunătoare, de la insecte la microorganisme. Prezența respectivelor organisme poate conduce nu numai la pierderea bunului cultural în sine, ci prezintă și riscul ca organismele dăunătoare respective să se răspândească la alte obiecte aflate în apropiere. În absența unui tratament adecvat, obiectele ar putea fi iremediabil deteriorate, supunând patrimoniul cultural unui risc grav.

(6)

Azotul generat in situ este utilizat pentru a crea o atmosferă controlată cu o concentrație foarte scăzută de oxigen (anoxie) în corturi sau camere de tratament închise temporar sau în permanență pentru combaterea organismelor dăunătoare de pe suprafața obiectelor de patrimoniu cultural. Azotul este separat din aerul înconjurător și este pompat în cortul sau camera de tratament, în care conținutul de azot din atmosferă este sporit până la aproximativ 99 % și în consecință, oxigenul este aproape complet epuizat. Umiditatea azotului pompat în zona de tratament este stabilită în funcție de necesitățile obiectului care urmează să fie tratat. Organismele dăunătoare nu pot supraviețui în condițiile create în cortul sau camera de tratament.

(7)

În conformitate cu informațiile transmise de Țările de Jos, utilizarea azotului generat in situ pare a fi unica tehnică eficace de control al organismelor dăunătoare care poate fi utilizată pentru toate tipurile de materiale și combinații de materiale prezente în instituțiile culturale fără a le deteriora și este eficace împotriva tuturor stadiilor de dezvoltare a dăunătorilor care afectează patrimoniul cultural.

(8)

Așa cum se menționează în cerere, instituțiile de patrimoniu din Țările de Jos pun în aplicare strategii de gestionare integrată a dăunătorilor de peste 25 de ani, orientându-se spre abordări cu grad scăzut de toxicitate și îndepărtându-se de folosirea substanțelor cu grad înalt de toxicitate utilizate anterior.

(9)

Metoda anoxiei sau a atmosferei modificate sau controlate este inclusă în standardul EN 16790:2016 „Conservarea patrimoniului cultural – Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM, integrated pest management) pentru protejarea patrimoniului cultural”, iar azotul este descris în acest standard ca fiind „cel mai utilizat” pentru crearea anoxiei.

(10)

Sunt disponibile și alte tehnici de combatere a organismelor dăunătoare, cum ar fi tehnicile de aplicare a unor șocuri termice (temperaturi ridicate sau scăzute), radiațiile gama. În plus, în scopul respectiv pot fi utilizate produse biocide care conțin alte substanțe active. Cu toate acestea, conform informațiilor transmise de Țările de Jos, fiecare dintre aceste tehnici are limitări în ceea ce privește daunele pe care le-ar putea provoca anumitor materiale în timpul tratamentului.

(11)

În conformitate cu informațiile din cerere, procesele de aplicare a șocurilor termice (tratamente de congelare sau de încălzire) au efecte nedorite asupra mai multor materiale. Tratamentele cu temperatură scăzută nu sunt adecvate pentru obiectele cu structură stratificată sau fabricate din materiale anizotrope – din cauza coeficienților de expansiune diferiți ai materialelor sau din cauza expansiunii în direcții diferite, care conduc la stres și exfoliere (de exemplu, picturile, mobilierul cu furnir sau incrustații, instrumentele muzicale) – și nici pentru obiectele care conțin ulei, grăsimi sau ceară, care se pot cristaliza și pot forma o floare albă pe suprafața obiectelor.

(12)

Tratamentele cu temperaturi ridicate pot provoca migrarea rășinilor și schimbarea culorii în cazul lemnului, înmuierea lacurilor și modificări ale distribuției umidității în materiale. Astfel de tratamente nu sunt adecvate pentru obiectele cu o structură stratificată sau fabricate din materiale anizotrope (de exemplu, picturile, mobilierul cu furnir sau incrustații, instrumentele muzicale), piele, materialele care se înmoaie, se deformează sau se topesc la temperaturi crescute (de exemplu, vopselele, lacurile, obiectele compozite care conțin materiale plastice, ceruri, rășini, anumiți adezivi), specimenele din colecțiile de istorie naturală și obiectele care au fost tratate în trecut cu produse biocide conținând anumite substanțe active precum diclor-difenil-tricloretanul (DDT) sau lindanul, deoarece căldura provoacă evaporarea reziduurilor.

(13)

Astfel cum se menționează în cerere, în instituțiile culturale sunt foarte rar utilizate alte substanțe active, din cauza profilului de pericol al acestora. După tratamentul cu aceste substanțe, reziduurile de pe obiectele tratate pot fi eliberate progresiv în mediul înconjurător, ceea ce determină un risc pentru sănătatea umană. Mai mult, aceste substanțe pot reacționa cu materialele obiectelor de patrimoniu, provocând modificări inacceptabile, cum ar fi decolorarea și pătarea.

(14)

Conform cererii, utilizarea radiațiilor gamma ar putea provoca reacții nedorite și o degradare crescută a materialelor celulozice precum hârtia, a materialelor proteice precum pielea, și a polimerilor sintetici precum materialele plastice. În plus, ea necesită transportarea obiectelor și a colecțiilor la instalații de tratare adecvate.

(15)

Potrivit informațiilor din cerere, utilizarea azotului conținut în butelii nu este o alternativă adecvată pentru instituțiile culturale, întrucât prezintă dezavantaje practice. Cantitățile limitate din butelii necesită transport frecvent și o instalație de depozitare separată. Tratamentul cu azot conținut în butelii ar genera, de asemenea, costuri mari pentru instituțiile culturale.

(16)

Astfel cum se menționează în cerere, în ultimele decenii, mai multe instituții culturale au investit în construirea de camere de tratament și în achiziționarea de generatoare de azot. Datorită versatilității și caracterului adecvat pentru tratarea tuturor materialelor, anoxia creată utilizând azot generat in situ este utilizată pe scară foarte largă în conservarea patrimoniului cultural.

(17)

Obligarea instituțiilor culturale să utilizeze mai multe tehnici de combatere a organismelor dăunătoare – fiecare dintre ele fiind adecvată unor materiale și obiecte specifice – în locul utilizării unei singure tehnici deja utilizate și adecvate pentru toate materialele, ar implica costuri suplimentare pentru instituțiile culturale și le-ar crea dificultăți în atingerea obiectivului de renunțare la utilizarea de substanțe active mai periculoase în gestionarea integrată a dăunătorilor. În plus, abandonarea instalațiilor și a echipamentelor achiziționate pentru crearea anoxiei utilizând azot generat in situ ar reprezenta o pierdere a investițiilor anterioare.

(18)

În 2019 au avut loc discuții în cadrul mai multor reuniuni (5) ale grupului de experți al Comisiei format din reprezentanți ai autorităților competente în domeniul produselor biocide despre o posibilă derogare în temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 vizând azotul generat in situ.

(19)

În plus, la cererea Comisiei, în urma primei cereri similare de derogare pentru produsele care constau din azot generat in situ, prezentată de Austria, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a efectuat o consultare publică cu privire la respectiva cerere, permițând tuturor părților interesate să își prezinte punctul de vedere. Marea majoritate a celor 1487 de observații primite au fost în favoarea derogării. Mulți participanți au subliniat dezavantajele tehnicilor alternative disponibile: tratamentele termice pot deteriora anumite materiale; utilizarea altor substanțe active lasă reziduuri toxice pe obiectele de artă, care sunt eliberate progresiv în mediul înconjurător; utilizarea azotului conținut în butelii nu permite controlul umidității relative în zona de tratament, acesta fiind necesar pentru tratarea anumitor materiale.

(20)

Două organizații internaționale reprezentând muzeele și siturile de patrimoniu cultural – Consiliul Internațional al Muzeelor și Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – și-au exprimat intenția de a depune o cerere de includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, ceea ce ar permite statelor membre să autorizeze produsele care constau din azot generat in situ fără a fi necesară o derogare în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, realizarea evaluării unei astfel de cereri, includerea substanței în anexa I a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 și obținerea autorizațiilor pentru produse necesită timp.

(21)

Cererea arată că în Țările de Jos nu există alternative adecvate, întrucât toate tehnicile alternative disponibile în prezent prezintă dezavantaje, fie legate de faptul că nu sunt adecvate pentru tratarea tuturor materialelor, fie dezavantaje de natură practică.

(22)

Pe baza tuturor acestor argumente, este adecvat să se concluzioneze că azotul generat in situ este esențial pentru protejarea patrimoniului cultural din Țările de Jos și că nu sunt disponibile alternative adecvate. Prin urmare, este necesar ca Țărilor de Jos să li se permită să autorizeze punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide care constau din azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural.

(23)

Posibila includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și autorizarea consecutivă de către statele membre a produselor care constau din azot generat in situ necesită timp. Prin urmare, este adecvat să se permită o derogare pentru o perioadă de timp care să permită finalizarea procedurilor de bază,