(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Brački varenik”, depusă de Croația, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Brački varenik” trebuie, prin urmare, înregistrată,

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme privind, printre altele, efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale de către autoritățile competente ale statelor membre. De asemenea, el abilitează Comisia să adopte, prin intermediul unui act de punere în aplicare, măsurile temporare adecvate necesare în scopul limitării riscurilor pentru sănătatea umană, a animalelor și a plantelor și pentru bunăstarea animalelor, în cazul în care ea dispune de dovezi privind o perturbare gravă a sistemului de control al unui stat membru.

(2)

Pentru a aborda circumstanțele specifice cauzate de criza actuală legată de boala provocată de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/466 al Comisiei (2) permite statelor membre să aplice măsuri temporare în ceea ce privește controalele oficiale și alte activități oficiale.

(3)

Statele membre au informat Comisia că, având în vedere criza determinată de COVID‐19, anumite perturbări grave ale funcționării sistemelor lor de control, dificultăți în efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale privind certificatele oficiale și atestatele oficiale în ceea ce privește circulația animalelor și a bunurilor în Uniune și în interiorul Uniunii, precum și dificultăți de a organiza reuniuni fizice cu operatorii și cu personalul acestora în contextul controalelor oficiale vor persista după data de 1 octombrie 2020. Pentru a atenua aceste perturbări grave care ar putea să persiste în următoarele luni și pentru a facilita planificarea și efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale în timpul crizei determinate de COVID-19, perioada de aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/466 trebuie să fie prelungită până la 1 februarie 2021.

(4)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/466 să fie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 7 august 2020, Belgia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Belgia pentru a limita propagarea virusului și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea consecințe dramatice asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Belgia urma să înregistreze un deficit public de 8,9 % și o datorie publică de 113,8 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, PIB-ul Belgiei urma să scadă cu 8,8 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Belgia. În consecință, a avut loc o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Belgiei în legătură cu schema de șomaj temporar („chômage temporaire/tijdelijke werkloosheid”), venitul de înlocuire pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă acordat în contextul COVID-19 („indemnizația COVID-19 pentru întreruperea forțată a activității”), concediul pentru creșterea copilului acordat în contextul COVID-19 și o serie de scheme regionale și comunitare de sprijin pentru venit, precum și pentru sprijinirea măsurilor de sănătate publică, după cum se arată la considerentele 4-8.

(4)

Decretul „Arrêté royal du 30 mars 2020/Koninklijk besluit van 30 maart 2020” (2), care este menționat în solicitarea Belgiei din 7 august 2020, a adaptat schema de șomaj temporar („chômage temporaire/tijdelijke werkloosheid”) la situația provocată de epidemia de COVID-19, și oferă compensații salariaților a căror activitate este redusă sau suspendată din cauza scăderii volumului de muncă sau a măsurilor de distanțare socială impuse de guvern. Schema respectivă de șomaj temporar a existat și înainte de pandemia de COVID-19, dar cerințele pentru a beneficia de schemă au fost adaptate la COVID-19, iar procedura de solicitare a fost simplificată. În plus, indemnizația pentru șomaj temporar a crescut de la 65 % la 70 % din salariul mediu zilnic (cu un plafon de 2 754,76 EUR brut pe lună). De asemenea, a fost introdusă o primă zilnică de 5,36 EUR.

(5)

Legea „Loi du 23 mars 2020/Wet van 23 maart 2020” (3), care a fost menționată în solicitarea Belgiei din 7 august 2020, a extins venitul de înlocuire existent pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, și anume indemnizația pentru întreruperea forțată a activității („droit passerelle/overbruggingsrecht”), prin introducerea unei „indemnizații COVID-19 pentru întreruperea forțată a activității”. Aceasta este o prestație care este acordată în cazul în care măsurile de distanțare socială impuse de guvern au condus la o întrerupere totală sau parțială a activităților independente sau la o întrerupere voluntară de cel puțin șapte zile calendaristice consecutive în decurs de o lună. Începând cu luna iunie 2020, indemnizația vizează persoanele care desfășoară o activitate independentă și care și-au reluat activitatea, dar care se confruntă în continuare cu o scădere a cifrei de afaceri comparativ cu 2019. Persoanele care desfășoară o activitate independentă și care nu își pot relua încă activitatea pot beneficia în continuare de această indemnizație, dar trebuie să demonstreze că situația lor este cauzată de restricțiile aplicate în contextul epidemiei de COVID-19.

(6)

Decretul „Arrêté royal n° 23 du 13 mai 2020/Koninklijk besluit nr. 23 van 13 mei 2020” (4), care a fost menționat în solicitarea Belgiei din 7 august 2020, a introdus concediul pentru creșterea copilului acordat în contextul COVID-19, un concediu special care nu afectează dreptul la concediul normal pentru creșterea copilului și care le permite părinților să își ia concediu pentru a oferi îngrijire suplimentară copiilor lor în perioada mai-septembrie 2020, beneficiind de o indemnizație mai mare decât cea acordată în cadrul concediului normal pentru creșterea copilului.

Concediul pentru creșterea copilului acordat în contextul COVID-19 poate fi considerat o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților sprijin pentru venit și contribuie la păstrarea locurilor de muncă, evitând ca părinții să înceteze raporturile de muncă din cauza faptului că trebuie să aibă grijă de copii pe perioada închiderii școlilor.

(7)

Pe baza următoarelor acte legislative, care sunt menționate în solicitarea Belgiei din 7 august 2020: „Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale de pouvoirs spéciaux n° 2020/019 du 23 avril 2020/Bijzondere machtenbesluit van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering nr. 2020/019 van 23 april 2020” (5); „Arrêté du Gouvernement de la Région de Bruxelles-Capitale de pouvoirs spéciaux n° 2020/030 du 28 mai 2020/Bijzondere machtenbesluit nr. 2020/030 van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van 28 mei 2020” (6);

„Notification de la réunion du conseil des ministres du gouvernement de la région de Bruxelles-Capitale du jeudi 14 mai 2020/Betekening van de vergadering van de Ministerraad van de Brusselse Hoofdstedelijke Regering van donderdag 14 mei 2020 ”  (7); „Besluit van de Vlaamse Regering van 20 maart 2020 ”  (8); „Besluit van de Vlaamse Regering van 10 april 2020 ”  (9), „Besluit van de Vlaamse Regering van 12 juni 2020 ”  (10);

„Arrêté du Gouvernement de la Communauté française de pouvoirs spéciaux n° 4 du 23 avril 2020 ”  (11), „Arrêté du Gouvernement de la Communauté française du 7 avril 2020 ”  (12); „Arrêté ministériel du 8 avril 2020 portant exécution de l’arrêté du Gouvernement wallon du 20 mars 2020 ”  (13); „Arrêté du Gouvernement wallon du 19 juin 2020 ”  (14);, „Parlament der Deutschsprachigen Gemeinschaft, Corona-Krisendekret I vom 6. April 2020 ” și „Parlament der Deutschsprachigen Gemeinschaft, Corona-Krisendekret III vom 20. Juli 2020 ”, autoritățile belgiene au introdus o serie de scheme regionale și comunitare care oferă sprijin pentru venit persoanelor care desfășoară o activitate independentă, societăților cu asociat unic și altor tipuri de salariați care nu se califică pentru alte tipuri de sprijin pentru venit. În special, primele de compensare acordate societăților și antreprenorilor din Regiunea Bruxelles-Capitală, primele pentru compensarea neplăcerilor provocate, pentru compensare și sprijin din Regiunea Flamandă și Comunitatea Flamandă și prima de compensare pentru închiderea întreprinderilor din Regiunea Valonă oferă sprijin unic generalizat întreprinderilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă nevoite să își închidă activitățile din cauza COVID-19 sau afectate de o reducere substanțială a cifrei de afaceri.

În cazul în care măsurile vizează o gamă mai largă de beneficiari, au fost solicitate doar sumele pentru cheltuielile legate de sprijinirea lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și a societăților cu asociat unic. Alte măsuri (prima de compensare pentru lucrătorii intermitenți din Regiunea Bruxelles-Capitală, subvențiile pentru creșe și pentru operatorii culturali din Comunitatea Francofonă, subvențiile pentru activitățile de formare din Regiunea Valonă, subvențiile pentru operatorii culturali și independenți, precum și pentru operatorii turistici din Comunitatea Germanofonă) vizează persoanele care desfășoară o activitate independentă și lucrătorii care nu au acces la schema de șomaj temporar în anumite sectoare (activitățile culturale, de îngrijire și de formare). Deoarece subvenția pentru operatorii culturali și lucrătorii independenți din Comunitatea Germanofonă oferă împrumuturi care pot fi transformate în subvenții, pentru a îndeplini cerința referitoare la cheltuielile publice numai cheltuielile legate de împrumuturi transformate în subvenții ar trebui să fie sprijinite în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672.

(8)

În fine, actul legislativ „Parlament der Deutschsprachigen Gemeinschaft, Corona-Krisendekret I vom 6. April 2020”, care a fost menționat în solicitarea Belgiei din 7 august 2020, introduce măsuri legate de sănătate în Comunitatea Germanofonă, printre care se numără formarea în domeniul igienei, furnizarea de materiale de protecție pentru centrele rezidențiale și de îngrijire, spitale și furnizorii de servicii medicale, precum și campanii de informare.

(9)

Belgia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Belgia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 7 803 380 000 EUR începând cu 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, deoarece este legată atât de noile măsuri, cât și de extinderea unor măsuri existente, care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Belgia.

(10)

Comisia a consultat Belgia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și de măsuri relevante legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, menționate în solicitarea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(11)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Belgia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice grave cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(12)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care ar putea fi întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)

Belgia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Belgia a executat cheltuielile respective.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Belgiei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

schema de șomaj temporar, „chômage temporaire/tijdelijke werkloosheid”, prevăzută în „Koninklijk besluit van 30 maart 2020 tot aanpassing van de procedures in het kader van tijdelijke werkloosheid omwille van het Covid-19-virus en tot wijziging van artikel 10 van het koninklijk besluit van 6 mei 2019 tot wijziging van de artikelen 27, 51, 52bis, 58, 58/3 en 63 van het koninklijk besluit van 25 november 1991 houdende de werkloosheidsreglementering en tot invoeging van de artikelen 36sexies, 63bis en 124bis in hetzelfde besluit/Arrêté royal du 30 mars 2020 visant à adapter les procédures dans le cadre du chômage temporaire dû au virus Covid-19 et à modifier l’article 10 de l’arrêté royal du 6 mai 2019 modifiant les articles 27, 51, 52bis, 58, 58/3 et 63 de l’arrêté royal du 25 novembre 1991 portant réglementation du chômage et insérant les articles 36sexies, 63bis et 124bis dans le même arrêté”;

(b)

venitul de înlocuire pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă acordat în contextul COVID-19, „indemnizația pentru întreruperea forțată a activității în situații de criză”, prevăzută în „Loi du 23 mars 2020 modifiant la loi du 22 décembre 2016 instaurant un droit passerelle en faveur des travailleurs indépendants et introduisant les mesures temporaires dans le cadre du COVID-19 en faveur des travailleurs indépendants/Wet van 23 maart 2020 tot wijziging van de wet van 22 december 2016 houdende invoering van een overbruggingsrecht ten gunste van zelfstandigen en tot invoering van tijdelijke maatregelen in het kader van COVID-19 ten gunste van zelfstandigen”;

(c)

concediul pentru creșterea copilului acordat în contextul COVID-19, prevăzut în „Arrêté royal n° 23 du 13 mai 2020 pris en exécution de l’article 5, § 1, 5°, de la loi du 27 mars 2020 accordant des pouvoirs au Roi afin de prendre des mesures dans la lutte contre la propagation du coronavirus COVID-19 (II) visant le congé parental corona/Koninklijk besluit nr. 23 van 13 mei 2020, tot uitvoering van artikel 5, § 1, 5°, van de wet van 27 maart 2020 die machtiging verleent aan de Koning om maatregelen te nemen in de strijd tegen de verspreiding van het coronavirus COVID-19 (II) houdende het corona ouderschapsverlof”;

(d)

schemele regionale și comunitare de sprijin pentru venit, după cum urmează:

(e)

măsurile legate de sănătate din Comunitatea Germanofonă, prevăzute în „Parlament der Deutschsprachigen Gemeinschaft, Corona-Krisendekret I vom 6. April 2020”, articolul 7.

(1)

La 7 august 2020, Bulgaria a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Bulgaria pentru a limita propagarea virusului și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea consecințe dramatice asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Bulgaria urma să înregistreze un deficit public de 2,8 % și o datorie publică de 25,5 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, PIB-ul Bulgariei urma să scadă cu 7,1 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Bulgaria. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Bulgariei legate de două măsuri de subvenționare a salariilor, după cum se arată la considerentele 4 și 5.

(4)

Mai precis, „Decretul nr. 55 din 30 martie 2020 al Consiliului de Miniștri” (2), care este menționat în solicitarea Bulgariei din 7 august 2020, a introdus o măsură prin care se acordă subvenții salariale întreprinderilor care, pe fondul epidemiei de COVID-19, și-au redus sau și-au încetat activitatea, în mod voluntar sau prin lege. Locurile de muncă ale salariaților trebuie menținute pe durata participării la măsură, precum și ulterior, pentru o perioadă de timp egală. Subvenția salarială lunară pentru întreprinderile eligibile se ridică la 60 % din salariul lunar brut (inclusiv contribuțiile angajatorului la sistemul de securitate socială) al angajaților beneficiari.

(5)

De asemenea, „Decretul nr. 151 din 3 iulie 2020 al Consiliului de Miniștri” (3), care este menționat în solicitarea Bulgariei din 7 august 2020, a introdus o măsură prin care se acordă subvenții salariale întreprinderilor care, pe fondul epidemiei de COVID-19, au înregistrat o reducere a veniturilor de cel puțin 20 %. Locurile de muncă ale salariaților trebuie menținute pe durata participării la măsură, precum și ulterior, pentru o perioadă de timp egală. Subvenția salarială lunară pentru întreprinderile eligibile se ridică la 60 % din salariul lunar brut (inclusiv contribuțiile angajatorului la sistemul de securitate socială) al angajaților beneficiari.

(6)

Bulgaria îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Bulgaria a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 511 000 000 EUR începând cu 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă sau sunt destinate să acopere o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Bulgaria.

(7)

Comisia a consultat Bulgaria și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de schemele de șomaj tehnic și de măsuri similare, menționate în cererea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(8)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Bulgaria să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice grave cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale

(9)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care ar putea fi întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(10)

Bulgaria ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Bulgaria a executat cheltuielile respective.

(11)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Bulgariei, precum și de solicitările de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

subvenții salariale acordate întreprinderilor, astfel cum se prevede în „Decretul nr. 55 din 30 martie 2020 al Consiliului de Miniștri”;

(b)

subvenții salariale acordate întreprinderilor, astfel cum se prevede în „Decretul nr. 151 din 3 iulie 2020 al Consiliului de Miniștri”.

(1)

La 6 august 2020, Ciprul a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Cipru pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconiza că Ciprul va avea un deficit public și o datorie publică de 7 % și, respectiv, 115,7 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, se estimează că PIB-ul Ciprului va scădea cu 7,7 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Cipru. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Ciprului legate de schema de concedii speciale pentru părinți, schemele de sprijinire a întreprinderilor pentru suspendarea parțială sau totală a activității, schema specială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, schema specială pentru unitățile hoteliere și de cazare turistică, schema specială de sprijinire a întreprinderilor legate de industria turismului sau afectate de turism sau asociate cu întreprinderi supuse unei suspendări totale obligatorii, schema specială de sprijinire a întreprinderilor care desfășoară activități speciale predefinite și schema de subvenționare a întreprinderilor mici și foarte mici și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă, și în sprijinul măsurilor de sănătate publică, în ceea ce privește schema de prestații de boală, astfel cum se arată la considerentele 4-12.

(4)

„Legea 27(I)/2020”, care este menționată în cererea Ciprului din 6 august 2020, a stat la baza introducerii unei serii de acte administrative cu caracter normativ, prezentând măsurile de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19. În baza Legii 27(I)/2020, autoritățile au introdus o schemă de concedii speciale, care prevede compensații salariale pentru părinții care lucrează în sectorul privat și au copii în vârstă de până la 15 ani sau copii de orice vârstă cu handicap. Schema de concedii speciale respectivă poate fi considerată o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților un sprijin pentru venit și contribuie la menținerea locurilor de muncă, întrucât părinții care trebuie să își îngrijească copiii pe durata închiderii școlilor nu sunt nevoiți să își înceteze raportul de muncă.

(5)

Autoritățile au introdus, de asemenea, o schemă de sprijinire a întreprinderilor care au fost nevoite să suspende în totalitate activitatea, prin care se acordă o compensație salarială pentru 90 % dintre angajații întreprinderilor obligate să își suspende activitatea, condiționată de păstrarea locului de muncă. Compensația acoperă 60 % din salariul angajatului sau 60 % din punctele de asigurări sociale ale angajatului realizate în 2018 (2019 pentru perioada 7/2020-8/2020), reținându-se valoarea cea mai mare. Compensația variază între maximum 1 214 EUR și minimum 360 EUR pe lună.

(6)

Schema de sprijinire a întreprinderilor pentru suspendarea parțială a activității acordă o compensație salarială angajaților întreprinderilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 25 % din cauza pandemiei, condiționată de păstrarea locului de muncă. Compensația acoperă 60 % din salariul angajatului sau 60 % din punctele de asigurări sociale ale angajatului realizate în 2018, reținându-se valoarea cea mai mare. Compensația variază între maximum 1 214 EUR și minimum 360 EUR pe lună.

(7)

„Schema specială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă” acordă o compensație persoanelor care desfășoară o activitate independentă și care nu pot exercita nicio activitate în conformitate cu decretul ministrului sănătății sau cu o decizie a consiliului de miniștri.

(8)

„Schema specială pentru unitățile hoteliere și de cazare turistică” oferă o compensație salarială pentru sprijinirea angajaților din industria hotelieră și din alte întreprinderi care oferă servicii de cazare pentru turiști, al căror angajator și-a suspendat în totalitate activitatea sau a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu peste 40 %. Participarea la această schemă este condiționată de păstrarea locului de muncă.

(9)

„Schema specială de sprijinire a întreprinderilor legate de industria turismului sau afectate de turism sau asociate cu întreprinderi supuse unei suspendări totale obligatorii” oferă o compensație salarială pentru angajații din industria hotelieră și alte întreprinderi care oferă cazare turistică și care și-au suspendat integral activitatea sau au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu peste 55 %, condiționată de păstrarea locului de muncă.

(10)

Schema specială de sprijinire a întreprinderilor care desfășoară activități speciale predefinite acordă o compensație salarială angajaților întreprinderilor care se confruntă cu o scădere de cel puțin 55 % a cifrei de afaceri, cu condiția păstrării locului de muncă.

(11)

În plus, „Bugetul suplimentar – Cadrul temporar privind măsurile de ajutor de stat destinate sprijinirii economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19”, care este menționat în cererea Ciprului din 6 august 2020, introduce subvenții pentru întreprinderile mici și foarte mici și persoanele care desfășoară o activitate independentă și care au până la 50 de angajați. Cererea se referă numai la partea din cheltuieli legată de sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă și a întreprinderilor unipersonale. Subvențiile respective oferă o sumă forfetară pentru a sprijini cheltuielile de funcționare ale întreprinderilor mici și ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Schema de subvenționare poate fi considerată o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, întrucât vizează protejarea persoanelor care desfășoară o activitate independentă sau a unor categorii similare de lucrători împotriva reducerii sau a pierderii veniturilor.

(12)

În fine, schema de prestații de boală oferă compensații salariale angajaților din sectorul privat și persoanelor care desfășoară o activitate independentă, cu condiția ca aceștia să fie clasificați ca persoane vulnerabile conform unei liste publicate de Ministerul Sănătății, persoane plasate în carantină de către autorități sau persoane infectate cu COVID-19.

(13)

Ciprul îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Ciprul a furnizat Comisiei dovezi adecvate care atestă o creștere a cheltuielilor publice efective și planificate cu 479 070 000 EUR de la 1 februarie 2020, din cauza creșterii sumei legate direct de schema de concedii speciale pentru părinți, schemele de sprijinire a întreprinderilor pentru suspendarea parțială sau totală a activității, schema specială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, schema specială pentru unitățile hoteliere și de cazare turistică, schema specială de sprijinire a întreprinderilor legate de industria turismului sau afectate de turism sau asociate cu întreprinderi supuse unei suspendări totale obligatorii, schema specială de sprijinire a întreprinderilor care desfășoară activități speciale predefinite și schema de subvenționare pentru întreprinderile mici și foarte mici și persoanele care desfășoară o activitate independentă. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Cipru.

(14)

Comisia a consultat Ciprul și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, menționate în cererea din 6 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(15)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Ciprul să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(16)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(17)

Ciprul ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care statul membru a executat cheltuielile respective.

(18)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Ciprului, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

schema de concedii speciale pentru părinți, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 127/148/151/184/192/212/213/235/2020”;

(b)

schemele de sprijinire a întreprinderilor pentru suspendarea parțială sau totală a activității, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 131/148/151/188/212/213/239/2020 și 151/187/212/213/238/243/273/2020”;

(c)

schema specială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 129/148/151/186/213/237/322/2020”;

(d)

schema specială pentru unitățile hoteliere și de cazare turistică, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 269/317/2020”;

(e)

schema specială de sprijinire a întreprinderilor legate de industria turismului sau afectate de turism sau asociate cu întreprinderi supuse unei suspendări totale obligatorii, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 270/318/2020”;

(f)

schema specială de sprijinire a întreprinderilor care desfășoară activități speciale predefinite, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 272/320/2020”;

(g)

schema de subvenționare a întreprinderilor mici și foarte mici și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă, astfel cum se prevede în „Bugetul suplimentar – Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat destinate sprijinirii economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19”, pentru partea de cheltuieli legată de sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă și a întreprinderilor unipersonale;

(h)

schema de prestații de boală, în conformitate cu „Legea 27(I)/2020” și cu „Actele administrative cu caracter normativ 128/148/151/185/212/236/2020”.

(1)

La 7 august 2020, Republica Cehă a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Republica Cehă pentru a limita propagarea virusului și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea consecințe dramatice asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Republica Cehă urma să înregistreze un deficit public de 6,7 % și o datorie publică de 38,7 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, PIB-ul Republicii Cehe urma să scadă cu 7,8 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Republica Cehă. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Republicii Cehe legate de schema de șomaj tehnic intitulată programul „Antivirus” (cu subprogramele sale opțiunea A și opțiunea B) și de unele măsuri similare care vizează costuri nesalariale ale forței de muncă (opțiunea C a programului „Antivirus”) sau de sprijinul acordat lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, după cum se arată la considerentele 4-8.

(4)

Mai precis, „Rezoluția nr. 353 a Guvernului din 31 martie 2020”, astfel cum a fost modificată, a cărei bază legală este articolul 120 din „Legea nr. 435/2004 Coll. privind ocuparea forței de muncă”, astfel cum a fost modificată, care este menționată în solicitarea Republicii Cehe din 7 august 2020, au introdus opțiunile A și B ale programului „Antivirus”. Măsurile respective sunt concepute pentru a compensa parțial costurile salariale ale angajatorilor privați nevoiți să își suspende sau să își reducă în mod semnificativ activitatea economică ca o consecință directă a măsurilor luate de autorități (opțiunea A) sau în mod indirect ca urmare a efectelor economice negative ale pandemiei (opțiunea B), de exemplu în cazul angajaților care nu au posibilitatea de a lucra din cauza restricțiilor de călătorie. În cadrul opțiunii A, contribuția statului este furnizată pentru 80 % din salariile compensatorii plătite, dar nu mai mult de 39 000 CZK pe angajat pe lună. În cadrul opțiunii B, contribuția statului se ridică la 60 % din salariile compensatorii plătite, dar nu mai mult de 29 000 CZK pe angajat pe lună. Salariații care beneficiază de aceste măsuri nu pot fi concediați pe durata participării angajatorului la program. Măsurile au fost puse în aplicare în perioada 12 martie-31 octombrie 2020 (2).

(5)

De asemenea, autoritățile au introdus opțiunea C a programului „Antivirus”, în baza „Legii nr. 300/2020 Coll.” și a „Legii nr. 187/2006 Coll.” (3), care sunt menționate în solicitarea Republicii Cehe din 7 august 2020. Aceasta reduce costurile nesalariale ale forței de muncă (de exemplu, contribuțiile la asigurările sociale plătite de angajator) ale întreprinderilor mici (cu până la 50 de angajați) care mențin locurile de muncă și masa salarială la un nivel de cel puțin 90 % din nivelul de la sfârșitul lunii martie 2020 și, respectiv, din luna martie 2020. Doar 90 % din cheltuielile totale aferente măsurii au fost solicitate pentru a se asigura corelarea asistenței cu cheltuielile care au menținut locurile de muncă. Baza de calcul este plafonată la 150 % din salariul mediu brut din Republica Cehă. Sprijinul poate fi acordat pentru o parte sau pentru întreaga perioadă cuprinsă între luna iunie și luna august 2020.

(6)

Programul „Pětadvacítka”, introdus prin Legea nr. 159/2020 Coll.” (4), care este menționat în solicitarea Republicii Cehe din 7 august 2020, oferă persoanelor care desfășoară o activitate independentă o primă compensatorie în valoare de 500 CZK de persoană pe zi calendaristică în perioada de acordare a primelor pentru persoanele care au fost nevoite să-și suspende sau să-și reducă în mod semnificativ activitatea economică într-un mod care excede volatilitatea economică normală din cauza riscurilor pentru sănătatea publică a COVID-19 sau a măsurilor de criză luate de autoritățile publice. Programul se împarte în două perioade de acordare a primelor: din 12 martie în 30 aprilie 2020 și din 1 mai în 8 iunie 2020. Prima conpensatorie reprezintă încasări publice la care se renunță și care pot fi considerate, în aplicarea Regulamentului (UE) 2020/672, echivalente unor cheltuieli publice.

(7)

Pe baza „Legii nr. 136/2020 Coll. (pentru securitate socială)” și a „Legii nr. 134/2020 Coll. (pentru securitate sanitară)”, care sunt menționate în solicitarea Republicii Cehe din 7 august 2020, autoritățile au introdus o scutire parțială de la plata contribuțiilor la asigurările sociale și de sănătate datorate de persoanele care desfășoară o activitate independentă și care își continuă activitatea în perioada acordării sprijinului. Statul își asumă plata contribuției corespunzătoare datorate în fiecare lună din martie până în august 2020. Suma care face obiectul scutirii este plafonată la un nivel prevăzut de lege.

(8)

În fine, pe baza „Rezoluțiilor Guvernului nr. 262 din 19 martie 2020, nr. 311 din 26 martie, nr. 354 din 31 martie, nr. 514 din 4 mai și nr. 552 din 18 mai”, a articolului 14 din „Legea nr. 218/2000 Coll. privind normele bugetare”, astfel cum a fost modificată (pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în sectorul producției agricole și forestiere primare) și a articolului 3 litera (h) din „Legea nr. 47/2002 Coll., privind sprijinirea IMM-urilor” astfel cum a fost modificată, (pentru toate celelalte persoane care desfășoară o activitate independentă), menționate în solicitarea Republicii Cehe din 7 august 2020, autoritățile au introdus „alocația de îngrijire” pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Respectiva măsură compensează pierderea de venituri suferită de persoanele care desfășoară o activitate independentă ca urmare a necesității de a avea grijă de copii sau de persoane dependente determinată de închiderea structurilor de îngrijire a copiilor și de asigurare a serviciilor de asistență socială. Valoarea zilnică a sprijinului este de 424 CZK pentru luna martie 2020 și de 500 CZK pentru perioada aprilie-iunie 2020. Sprijinul respectiv poate fi asigurat pentru o parte sau pentru întreaga perioadă dintre 12 martie și 30 iunie 2020.

(9)

Republica Cehă îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Republica Cehă a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 2 940 446 745 EUR de la 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Republica Cehă. Republica Cehă intenționează să finanțeze 940 446 745 EUR din suma majorată a cheltuielilor prin intermediul fondurilor Uniunii și al fondurilor proprii.

(10)

Comisia a consultat Republica Cehă și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de schemele de șomaj tehnic și de măsuri similare, menționate în solicitarea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(11)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Republica Cehă să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice grave cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(12)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care ar putea fi întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)

Republica Cehă ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Republica Cehă a executat cheltuielile respective.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Republicii Cehe, precum și de solicitările de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

programul „Antivirus”, prevăzut în „Rezoluția nr. 353 a Guvernului din 31 martie 2020”, astfel cum a fost modificată, a cărei bază legală este articolul 120 din „Legea nr. 435/2004 Coll. privind ocuparea forței de muncă”, astfel cum a fost modificată;

(b)

opțiunea C a programului „Antivirus”, prevăzută în „Legea nr. 300/2020 Coll.”;

(c)

programul „Pětadvacítka”, prevăzut în „Legea nr. 159/2020 Coll.”;

(d)

scutirea parțială de la plata contribuțiilor sociale și a asigurărilor de sănătate a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, prevăzută în „Legea nr. 136/2020 Coll.” (pentru securitate socială) și în „Legea nr. 134/2020 Coll.” (pentru securitate sanitară);

(e)

„alocația de îngrijire” pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, prevăzută în „Rezoluțiile Guvernului nr. 262 din 19 martie 2020, nr. 311 din 26 martie, nr. 354 din 31 martie, nr. 514 din 4 mai și nr. 552 din 18 mai”, la articolul 14 din „Legea nr. 218/2000 Coll. privind normele bugetare”, astfel cum a fost modificată (pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în sectorul producției agricole și forestiere primare) și la articolul 3 litera (h) din „Legea nr. 47/2002 Coll. privind sprijinirea IMM-urilor”, astfel cum a fost modificată, (pentru toate celelalte persoane care desfășoară o activitate independentă).

(1)

La 6 august 2020, Grecia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de abordare a impactului epidemiei de COVID‐19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Grecia pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Grecia va avea un deficit public și o datorie publică de 6,4 % și, respectiv, de 196,4 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Greciei va scădea cu 9 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Grecia. Aceasta a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice în Grecia în ceea ce privește indemnizația specială acordată angajaților din sectorul privat ale căror contracte de muncă au fost suspendate din cauza crizei, costul contribuțiilor lor la asigurările sociale pe perioada suspendării, indemnizația specială acordată profesioniștilor care desfășoară activități independente, schema de șomaj tehnic și contribuțiile angajatorilor la asigurările sociale pentru angajații întreprinderilor sezoniere din sectorul terțiar, după cum se arată la considerentele 4-8.

(4)

Mai precis, „Actul legislativ din 14 martie 2020” (2), care este menționat în cererea Greciei din 6 august 2020, a introdus o indemnizație specială pentru angajații din sectorul privat ale căror contracte de muncă au fost suspendate. Această măsură urmărește să protejeze locurile de muncă din întreprinderile care și-au încetat activitatea în urma unui ordin al administrației publice sau care aparțin de sectoare economice puternic afectate de epidemia de COVID-19 și se referă la acordarea unei indemnizații lunare speciale de 534 EUR angajaților ale căror contracte de muncă sunt suspendate de la jumătatea lunii martie 2020. Condiția prealabilă pentru a beneficia de această schemă este ca angajatorul să mențină același număr de angajați (însemnând exact aceiași angajați) pentru o perioadă egală cu perioada în care a fost suspendat contractul de muncă.

(5)

În plus, autoritățile au introdus finanțarea de către stat a contribuțiilor la asigurările sociale pentru angajații care beneficiază de indemnizația specială menționată la considerentul 4. Condiția prealabilă pentru a beneficia de această schemă este ca angajatorul să mențină același număr de angajați (însemnând exact aceiași angajați) pentru o perioadă egală cu perioada în care a fost suspendat contractul de muncă.

(6)

„Actul legislativ din 20 martie 2020” (3), menționat în cererea Greciei din 6 august 2020, a introdus o indemnizație specială pentru profesioniștii care desfășoară activități independente (economiști, contabili, ingineri, avocați, medici, profesori și cercetători). Această măsură se referă la o indemnizație specială unică în valoare de 600 EUR, acordată fie în luna aprilie, fie în luna iunie 2020 unor astfel de profesioniști.

(7)

În temeiul „Legii nr. 4690/2020” (4), care este menționată în cererea Greciei din 6 august 2020, a fost introdusă o schemă de șomaj tehnic care se aplică de la 15 iunie 2020 până la 15 octombrie 2020 în toate întreprinderile, cu excepția industriei aeriene, în cazul căreia este posibilă o prelungire până la sfârșitul anului 2020. Întreprinderile eligibile sunt cele care au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de cel puțin 20 %, iar măsura permite o reducere cu până la 50 % a numărului de ore de lucru săptămânale ale angajaților, cu condiția menținerii relațiilor de muncă. În perioada 15 iunie 2020-30 iunie 2020, statul a acoperit 60 % din veniturile nete ale angajatului și 60 % din contribuțiile angajatorului la asigurările sociale pentru orele nelucrate. Începând de la 1 iulie 2020, statul acoperă 100 % din contribuțiile angajatorului și ale angajatului la asigurările sociale pentru orele nelucrate, pe lângă 60 % din veniturile nete ale salariaților pentru orele nelucrate.

(8)

În fine, „Legea nr. 4714/2020” (5), care este menționată în cererea Greciei din 6 august 2020, introduce finanțarea de către stat a contribuțiilor angajatorului la asigurările sociale pentru angajații întreprinderilor sezoniere. Această măsură vizează întreprinderile sezoniere din sectorul terțiar, și anume întreprinderile a căror cifră de afaceri este concentrată în procent de 50 % în al treilea trimestru al anului, pe baza datelor din 2019, și are ca scop să finanțeze contribuțiile angajatorului la asigurările sociale în lunile iulie, august și septembrie 2020, cu condiția ca întreprinderile să păstreze același număr de angajați pe care îl aveau la 30 iunie 2020.

(9)

Grecia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Grecia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 2 728 000 000 EUR la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru a aborda efectele socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece este legată de măsuri noi, care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Grecia.

(10)

Comisia a consultat Grecia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, menționate în cererea din 6 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(11)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Grecia să abordeze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(12)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)

Grecia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Grecia a executat cheltuielile respective.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Greciei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

o indemnizație specială acordată angajaților ale căror contracte de muncă au fost suspendate, astfel cum este prevăzută la articolul 13 din „Actul legislativ din 14 martie 2020”;

(b)

plata contribuțiilor la asigurările sociale pentru angajații vizați de măsura menționată la litera (a) din prezentul articol, astfel cum este prevăzută la articolul 13 din „Actul legislativ din 14 martie 2020”;

(c)

o indemnizație specială pentru profesioniștii care desfășoară activități independente, astfel cum este prevăzută la articolul 8 din „Actul legislativ din 20 martie 2020”;

(d)

o schemă de șomaj tehnic, astfel cum este prevăzută la articolul 31 din „Legea nr. 4690/2020”;

(e)

plata contribuțiilor angajatorului la asigurările sociale pentru angajații întreprinderilor sezoniere din sectorul terțiar, astfel cum este prevăzută la articolul 123 din „Legea nr. 4714/2020”.

(1)

La 3 august 2020, Spania a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Spania pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact semnificativ asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Spania va avea un deficit public și o datorie publică de 10,1 % și, respectiv, de 115,6 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Spaniei va scădea cu 10,9 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Spania. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Spaniei în ceea ce privește schema de șomaj tehnic, schemele similare destinate în mod specific lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și lucrătorilor din sectorul turismului, precum și pentru a sprijini măsurile de sănătate publică, astfel cum se arată la considerentele 4-9.

(4)

Mai precis, „Decretul-lege regal 8/2020”, „Decretul-lege regal 11/2020” și „Decretul-lege regal 24/2020”, care sunt menționate în solicitarea Spaniei din 3 august 2020, au introdus o compensație salarială de până la 70 % din salariul de bază al angajaților trimiși în șomaj tehnic în cadrul schemei de șomaj tehnic „ERTE” (Expediente de Regulación Temporal de Empleo). Compensația este plafonată la maximum 1 098,09 EUR pe lună, aceasta putând fi majorată la 1 254,96 EUR pe lună sau la 1 411,83 EUR pe lună, în funcție de numărul de copii aflați în întreținerea beneficiarului.

(5)

Autoritățile au introdus, de asemenea, o scutire totală sau parțială de la plata contribuțiilor de asigurări sociale, în funcție de dimensiunea întreprinderii și de luna anului, în ceea ce privește angajații care participă la „ERTE”. Scutirea reprezintă pierderi de venituri pentru guvern, care, în scopul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/672, pot fi considerate echivalente cu cheltuielile publice.

(6)

Pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, autoritățile au introdus o indemnizație pentru „încetarea activității” (și anume, suspendarea, integrală sau parțială, a activității independente), laolaltă cu scutiri de la plata contribuțiilor de asigurări sociale. Măsura prevede plăți lunare pe perioada în care întreprinderile sunt obligate să fie închise sau, dacă sunt deschise, în cazul în care cifra de afaceri a scăzut cu mai mult de 75 %.

(7)

De asemenea, au fost introduse măsuri de sprijin specifice pentru „lucrătorii sezonieri permanenți” care nu au fost în măsură să revină la activitatea lor la datele prevăzute din cauza epidemiei de COVID-19, constând în indemnizații sau scutiri de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru angajații care participă la „ERTE”, în temeiul „Decretului-lege regal 15/2020” și în aplicarea „Decretului-lege regal 8/2020”, care este menționat în solicitarea Spaniei din 3 august 2020.

(8)

„Decretul-lege regal 8/2019”, „Decretul-lege regal 12/2019”, „Decretul-lege regal 7/2020” și „Decretul-lege regal 25/2020”, care sunt menționate în solicitarea Spaniei din 3 august 2020, au introdus o scutire pentru angajatori de la plata contribuțiilor de asigurări sociale (cu 50 %) pentru a sprijini „conservarea locurilor de muncă în sectorul turismului” în timpul stării de urgență și după aceasta, menținând, în același timp, un nivel minim de protecție socială pentru mai multe categorii de lucrători. Făcând media cheltuielilor lunare totale și a numărului de persoane pentru care întreprinderile au primit subvenții se obține o medie a cheltuielilor pe persoană pe lună de aproximativ 192 EUR.

(9)

În fine, Spania a extins indemnizațiile de sănătate pentru a include lucrătorii absenți din cauza COVID-19 (fie că este vorba de lucrători aflați în izolare preventivă sau de lucrători infectați) în temeiul „Decretului-lege regal 6/2020” și al „Decretului-lege regal 13/2020”, care sunt menționate în solicitarea Spaniei din 3 august 2020. Măsura este similară schemei pentru accidente de muncă (și anume, indemnizațiile sunt mai generoase și sunt plătite din Fondul pentru securitate socială începând cu prima zi a concediului), indemnizațiile fiind plafonate la 75 % din salariul de bază.

(10)

Spania îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Spania a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 23 803 573 600 EUR la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Suma majorată direct legată de schema de șomaj tehnic „ERTE” și de măsurile similare destinate în mod specific persoanelor care desfășoară o activitate independentă și lucrătorilor din sectorul turismului constituie o creștere neprevăzută și semnificativă din cauza creșterii aproape imediate și fără precedent a numărului de beneficiari vizați de aceste scheme și a amplorii indemnizațiilor aferente în Spania. Spania intenționează să finanțeze 1 660 000 000 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor din partea Uniunii.

(11)

Comisia a consultat Spania și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legată direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și adoptarea unor măsuri relevante legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, menționate în cererea din 3 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(12)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Spania să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice semnificative cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(13)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(14)

Spania ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Spania a executat cheltuielile respective.

(15)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Spaniei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței. În special, valoarea împrumutului a fost stabilită pentru a asigura respectarea normelor prudențiale aplicabile portofoliului de împrumuturi, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului,

(a)

schema de șomaj tehnic „ERTE” (Expediente de Regulación Temporal de Empleo) pentru angajați, astfel cum se prevede în „Decretul-lege regal 8/2020 din 17 martie” (articolele 22-28 din capitolul II), în „Decretul-lege regal 18/2020 din 12 mai” și în „Decretul-lege regal 24/2020 din 26 iunie” (articolele 1-7);

(b)

măsurile extraordinare privind contribuțiile de asigurări sociale pentru angajații care fac obiectul „ERTE”, astfel cum se prevede în „Decretul-lege regal 8/2020 din 17 martie” (articolele 22-28 din capitolul II), „Decretul-lege regal 18/2020 din 12 mai” (articolele 1-4), „Decretul-lege regal 24/2020 din 26 iunie” (capitolul I, articolul 4 și dispoziția suplimentară 1);

(c)

indemnizația ca urmare a „încetării activității” și scutirile aferente privind plata contribuțiilor de asigurări sociale, astfel cum se prevede în „Decretul-lege regal 8/2020 din 17 martie” (articolul 17, astfel cum a fost modificat prin „Decretul-lege regal 11/2020 din 31 martie” (dispoziția finală 1.8) și prin „Decretul-lege regal 24/2020 din 26 iunie” (articolele 8, 9 și 10);

(d)

schema de sprijin pentru „lucrătorii sezonieri permanenți”, astfel cum este prevăzut în „Decretul-lege regal 15/2020 din 21 aprilie” (dispoziția finală 8) și în aplicarea „Decretului-lege regal 8/2020 din 17 martie” (articolul 24 în beneficiul acestor lucrători;

(e)

scutirea parțială a angajatorilor de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru a sprijini „conservarea locurilor de muncă în sectorul turismului”, astfel cum este prevăzut în „Decretul-lege regal 8/2019 din 8 martie”, în „Decretul-lege regal 12/2019 din 11 octombrie”, în „Decretul-lege regal 7/2020 din 12 martie” (articolul 13 și în „Decretul-lege regal 25/2020” (dispoziția finală 4);

(f)

indemnizațiile de sănătate pentru lucrătorii absenți din cauza epidemiei de COVID-19, astfel cum se prevede în „Decretul-lege regal 6/2020 din 10 martie” (articolul 5, în „Decretul-lege regal 13/2020 din 7 aprilie” (dispoziția finală 1) și în „Decretul-lege regal 27/2020 din 4 august” (dispoziția finală 10).

(1)

La 6 august 2020, Croația a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Croația pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact de amploare asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Croația va avea un deficit public și o datorie publică de 7,1 % și, respectiv, de 88,6 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Croației va scădea cu 10,8 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Croația. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Croației în ceea ce privește subvențiile pentru conservarea locurilor de muncă în sectoarele afectate de epidemia de COVID-19, după cum se arată la considerentele 4 și 5.

(4)

Mai precis, pe baza „Legii privind piața muncii” (2), care este menționată în solicitarea Croației din 6 august 2020, Serviciul Croat pentru Ocuparea Forței de Muncă (3) a decis să introducă o măsură prin care se asigură cofinanțarea salariilor lucrătorilor în cazul întreprinderilor care se confruntă cu o scădere a veniturilor (de 20 % în perioada martie-mai 2020 sau de 50 % în iunie 2020), cu condiția ca raportul de muncă să nu fie reziliat. Pentru luna martie 2020, cuantumul sprijinului este stabilit la 3 250,00 HRK per salariat cu normă întreagă, iar pentru lunile aprilie, mai și iunie 2020, cuantumul lunar al sprijinului este stabilit la 4 000 HRK per salariat cu normă întreagă.

(5)

Pe baza „Legii privind piața muncii”, Serviciul Croat pentru Ocuparea Forței de Muncă (4) a decis de asemenea să introducă o măsură care oferă sprijin pentru reducerea temporară a timpului de lucru, în perioada iunie-decembrie 2020, întreprinderilor cu cel puțin 10 angajați care își desfășoară activitatea în orice sector, cu condiția ca raportul de muncă să nu fie reziliat. Prin această măsură, finanțarea acordată poate fi de cel mult 2 000 HRK per salariat.

(6)

Croația îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Croația a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 1 381 780 800 EUR începând cu 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă din cauza creșterii aproape imediate și fără precedent a numărului de lucrători vizați de aceste măsuri și a amplorii cheltuielilor aferente în Croația. Croația intenționează să finanțeze 210 000 000 EUR din suma majorată a cheltuielilor prin intermediul fondurilor Uniunii și 151 180 800 EUR prin propria sa finanțare.

(7)

Comisia a consultat Croația și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, menționate în cererea din 6 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(8)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Croația să abordeze efectele socioeconomice ale perturbării economice semnificative cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și punerea la dispoziție a ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(9)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(10)

Croația ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Croația a executat cheltuielile respective.

(11)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Croației, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

subvențiile pentru conservarea locurilor de muncă în sectoarele afectate de epidemia de COVID-19, astfel cum se prevede în „Decizia Serviciului Croat pentru Ocuparea Forței de Muncă din 20 martie 2020” și modificările ulterioare ale acesteia, în temeiul articolelor 35 și 36 din „Legea privind piața muncii”; și

(b)

ajutoarele pentru programele de lucru reduse, astfel cum se prevede în Decizia Serviciului Croat pentru Ocuparea Forței de Muncă din 29 iunie 2020” și modificările ulterioare ale acesteia, în temeiul articolelor 35 și 36 din „Legea privind piața muncii”.

(1)

La 7 august 2020, Italia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Italia pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconiza că Italia va avea un deficit public și o datorie publică de 11,1 % și, respectiv, 158,9 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, se estimează că PIB-ul Italiei va scădea cu 11,2 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Italia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Italiei în ceea ce privește schemele de șomaj tehnic pentru angajați, indemnizațiile pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, lucrătorii pe durată determinată din agricultură, lucrătorii din industria de divertisment, colaboratorii asociațiilor sportive, lucrătorii casnici și lucrătorii ocazionali, bonurile pentru baby-sitting, prestațiile suplimentare de concediu parental și de concediu de invaliditate, ajutoarele nerambursabile acordate persoanelor care desfășoară o activitate independentă și întreprinderilor individuale, precum și creditele fiscale pentru sprijinirea măsurilor de sănătate publică, astfel cum se arată la considerentele 4-10.

(4)

„Decretul-lege nr. 18/2020” (2) și „Decretul-lege nr. 34/2020” (3), care sunt menționate în solicitarea Italiei din 7 august 2020, au stat la baza introducerii unei serii de măsuri pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19, inclusiv o extindere a schemelor existente de șomaj tehnic (Cassa integrazione guadagni). Măsura acoperă 80 % din salariul obișnuit al angajaților, al căror contract de muncă este menținut, din întreprinderile închise complet sau parțial din cauza COVID-19, pentru o perioadă de maximum 18 săptămâni în intervalul 23 februarie 2020-31 octombrie 2020.

(5)

Pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și liber-profesioniști, autoritățile au introdus o indemnizație de 600 EUR pentru lunile martie și aprilie 2020. Liber-profesioniștii care în lunile martie și aprilie 2020 au înregistrat o scădere cu cel puțin 33 % a veniturilor față de anul precedent au de asemenea dreptul la o indemnizație de 1 000 EUR pentru luna mai 2020. O altă indemnizație de 600 EUR pentru luna martie 2020 se acordă persoanelor care desfășoară o activitate independentă și liber-profesioniștilor înregistrați la instituții private de asigurări sociale obligatorii.

(6)

Autoritățile au introdus o serie de măsuri destinate anumitor profesii care au fost afectate de epidemia de COVID-19. Respectivele măsuri includ o indemnizație de 600 EUR pentru luna martie 2020 și de 500 EUR pentru luna aprilie 2020 pentru angajații cu contract de muncă pe durată determinată din agricultură; o indemnizație de 600 EUR pe lună pentru lunile martie, aprilie și mai 2020 pentru lucrătorii din industria de divertisment (cu un venit anual de până la 50 000 EUR); o indemnizație de 600 EUR pe lună pentru lunile martie, aprilie și mai 2020 pentru colaboratorii asociațiilor sportive; o indemnizație de 600 EUR pe lună pentru lunile martie, aprilie și mai 2020 pentru lucrătorii ocazionali și o indemnizație de 500 EUR pe lună pentru lunile aprilie și mai 2020 pentru lucrătorii casnici.

(7)

Autoritățile au introdus totodată două măsuri menite să contracareze impactul suspendării serviciilor de educație a copiilor preșcolari și al închiderii școlilor, sub formă de prestații de concediu parental pentru o perioadă de până la 30 de zile în intervalul 5 martie 2020-31 august 2020 pentru angajații sau persoanele care desfășoară o activitate independentă cu copii de până la 12 ani (sau peste 12 ani, în cazul copiilor cu handicap care frecventează încă școala), acoperind 50 % din venitul lor, precum și bonuri pentru baby-sitting în valoare maximă de 2 000 EUR ca alternativă la prestațiile de concediu parental și valabile pentru aceeași perioadă. Aceste măsuri pot fi considerate măsuri similare schemelor de șomaj tehnic, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților și persoanelor care desfășoară o activitate independentă un sprijin pentru venit care va contribui la acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor pe durata închiderii școlilor și îi va ajuta astfel pe părinți să își continue activitatea, evitând punerea în pericol a raportului de muncă.

(8)

Pe lângă aceasta, autoritățile au introdus prestații suplimentare pentru concediu de invaliditate pentru o perioadă de până la 12 zile în intervalul 1 martie 2020-30 aprilie 2020 și o perioadă suplimentară de 12 zile în intervalul 1 mai 2020-30 iunie 2020 pentru lucrătorii cu handicap grav sau cu rude cu handicap grav. Aceasta este o extindere a unei scheme existente care dă dreptul angajaților la trei zile de concediu de invaliditate pe lună.

(9)

Au fost introduse ajutoare nerambursabile acordate persoanelor care desfășoară o activitate independentă și întreprinderilor individuale. Cuantumul ajutorului se calculează luând în considerare scăderea cifrei de afaceri suferite în aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019 (de la un cuantum minim de 1 000 EUR la maximum 20 % din scăderea cifrei de afaceri).

(10)

În fine, autoritățile au mai introdus două măsuri legate de sănătate, și anume un nou credit fiscal temporar de 60 % din costurile de îmbunătățire a securității la locul de muncă (până la o valoare maximă de 80 000 EUR) și un nou credit fiscal temporar de 60 % din costurile de dezinfecție ale întreprinderilor mici, ale birourilor profesionale și ale instituțiilor fără scop lucrativ și de achiziționare a unor echipamente de siguranță (până la o valoare maximă de 60 000 EUR). Întrucât creditele fiscale reprezintă venituri nepercepute pentru guvern, acestea pot fi considerate ca fiind echivalente cheltuielilor publice.

(11)

Italia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Italia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 28 811 965 628 EUR începând cu 1 februarie 2020, din cauza creșterii sumelor legate direct de schemele de șomaj tehnic pentru angajați, de indemnizațiile pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, lucrătorii cu contract de muncă pe durată determinată din agricultură, lucrătorii din industria de divertisment, colaboratorii asociațiilor sportive, lucrătorii casnici și lucrătorii ocazionali, de bonurile pentru baby-sitting, de prestațiile suplimentare de concediu parental și de concediu de invaliditate și de ajutoarele nerambursabile acordate persoanelor care desfășoară o activitate independentă și întreprinderilor individuale. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece vizează atât măsuri noi, cât și extinderea unor măsuri existente, care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Italia. Italia intenționează să finanțeze 320 000 000 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor din partea Uniunii.

(12)

Comisia a consultat Italia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, menționate în solicitarea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(13)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Italia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și punerea la dispoziție a ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(14)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(15)

Italia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care statul membru a executat cheltuielile respective.

(16)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Italiei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței. În mod concret, valoarea împrumutului a fost stabilită astfel încât să se asigure respectarea normelor prudențiale aplicabile portofoliului de împrumuturi, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/672,

(a)

extinderea schemelor de șomaj tehnic existente (Cassa integrazione guadagni) pentru angajați, astfel cum se prevede la articolele 19-22 din „Decretul-lege nr. 18/2020”, transformat prin „Legea nr. 27/2020”, și la articolele 68-71 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(b)

o indemnizație pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, astfel cum se prevede la articolele 27, 28 și 44 din „Decretul-lege nr. 18/2020”, transformat prin „Legea nr. 27/2020”, și la articolul 84 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(c)

indemnizații pentru lucrătorii pe durată determinată din agricultură, astfel cum se prevede la articolul 30 din „Decretul-lege nr. 18/2020” și la articolul 84 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(d)

indemnizații pentru lucrătorii din industria de divertisment, astfel cum se prevede la articolul 38 din „Decretul-lege nr. 18/2020” și la articolul 84 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(e)

indemnizații pentru colaboratorii asociațiilor sportive, astfel cum se prevede la articolul 96 din „Decretul-lege nr. 18/2020” și la articolul 84 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(f)

o indemnizație pentru lucrătorii casnici, astfel cum se prevede la articolul 85 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(g)

o indemnizație pentru lucrătorii ocazionali, astfel cum se prevede la articolul 44 din „Decretul-lege nr. 18/2020” și la articolul 84 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(h)

ajutoare nerambursabile acordate persoanelor care desfășoară o activitate independentă și întreprinderilor individuale, astfel cum se prevede la articolul 25 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”, pentru partea de cheltuieli legată de sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă și a întreprinderilor individuale;

(i)

prestații de concediu parental, astfel cum se prevede la articolele 23 și 25 din „Decretul-lege nr. 18/2020”, transformat prin „Legea nr. 27/2020”, și la articolul 72 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(j)

bonuri pentru baby-sitting, astfel cum se prevede la articolele 23 și 25 din „Decretul-lege nr. 18/2020”, transformat prin „Legea nr. 27/2020”, și la articolul 73 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(k)

prestații de concediu de invaliditate, astfel cum se prevede la articolul 24 din „Decretul-lege nr. 18/2020”, transformat prin „Legea nr. 27/2020”, și la articolul 74 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(l)

credite fiscale pentru îmbunătățirea securității la locul de muncă, astfel cum se prevede la articolul 120 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”;

(m)

credite fiscale pentru dezinfecția locurilor de muncă și achiziționarea de echipamente de siguranță, astfel cum se prevede la articolul 125 din „Decretul-lege nr. 34/2020”, transformat prin „Legea nr. 77/2020”.

(1)

La 7 august 2020, Lituania a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Lituania pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor afecta în mod considerabil finanțele publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Lituania va avea un deficit public și o datorie publică de 6,9 % și, respectiv, de 48,5 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Lituaniei va scădea cu 7,1 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Lituania. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Lituaniei în ceea ce privește subvențiile salariale în timpul perioadelor de inactivitate și după acestea, precum și în privința indemnizațiilor pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, inclusiv a indemnizațiilor pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în agricultură, astfel cum se arată la considerentele 4-7.

(4)

„Legea privind ocuparea forței de muncă nr. XII-2470”, care este menționată în solicitarea Lituaniei din 7 august 2020, a introdus un sistem de plată a unor subvenții pentru angajatori în scopul de a acoperi salariile estimate pentru fiecare persoană angajată care se confruntă cu perioade de inactivitate. Angajatorul ar putea alege între subvenții pentru a acoperi fie 70 % din salariu, până la un nivel maxim egal cu 1,5 salarii minime, fie 90 % din salariu (100 % în cazul salariaților cu vârsta de cel puțin 60 de ani), până la un nivel maxim egal cu salariul minim. Angajatorii care au participat la program trebuie să păstreze cel puțin 50 % dintre angajați timp de cel puțin trei luni după încetarea subvenției.

(5)

Subvențiile sunt, de asemenea, acordate salariaților care revin la locul de muncă după o perioadă de inactivitate, pe o perioadă de cel mult șase luni de la revenirea lor la locul de muncă. Valoarea subvențiilor plătite în prima și în a doua lună de la revenirea la locul de muncă poate ajunge la 100 % din salariul angajatului, la 50 % în a treia și a patra lună și la 30 %, în a cincea și a șasea lună, valoarea respectivă având o limită maximă egală cu salariul minim sau cu dublul salariului minim, în funcție de activitatea desfășurată de angajator. Aceste subvenții pot fi considerate a fi o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât scopul lor este să ofere sprijin în ceea ce privește veniturile angajaților și să contribuie la menținerea raporturilor de muncă existente.

(6)

De asemenea, autoritățile au introdus indemnizații pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în agricultură în cadrul unei exploatații agricole sau al unei ferme de cel puțin patru unități de dimensiune economică; indemnizațiile în cauză sunt de 257 EUR pe lună, plătite în perioada de carantină și în primele două luni după această perioadă. Indemnizațiile pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă pot fi considerate a fi o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât acestea au scopul de a proteja persoanele care desfășoară o activitate independentă sau categoriile similare de lucrători împotriva reducerii sau a pierderii de venituri.

(7)

În fine, au fost introduse indemnizații pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în agricultură în cadrul unei exploatații agricole sau al unei ferme de mai puțin de patru unități de dimensiune economică și care nu au făcut obiectul măsurii descrise în considerentul 6. Măsura constă într-o plată unică în valoare de 200 EUR pentru micii fermieri care nu aveau un alt loc de muncă. Pentru micii fermieri care, pe lângă activitatea lor independentă din agricultură, aveau un alt loc de muncă și care nu câștigau lunar mai mult decât salariul minim, măsura constă într-o plată unică de 200 EUR pentru fiecare dintre cele trei luni de carantină și pentru perioada de urgență națională. Măsura poate fi considerată a fi o măsură similară celei privind schemele de șomaj tehnic, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât are scopul de a proteja lucrătorii care desfășoară o activitate independentă sau categoriile similare de lucrători împotriva reducerii sau a pierderii de venituri.

(8)

Lituania îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Lituania a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 746 660 000 EUR începând cu 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Lituania. Lituania intenționează să finanțeze 144 350 000 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor Uniunii.

(9)

Comisia a consultat Lituania și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(10)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Lituania să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și punerea la dispoziție a ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(11)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(12)

Lituania ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Lituania a executat cheltuielile respective.

(13)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Lituaniei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

subvenții salariale în timpul perioadei de inactivitate și după aceasta, astfel cum se prevede la articolul 41 din „Legea privind ocuparea forței de muncă nr. XII-2470”;

(b)

indemnizații pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, astfel cum se prevede la articolul 5-1 din „Legea privind ocuparea forței de muncă nr. XII-2470”;

(c)

indemnizații pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în agricultură, astfel cum se prevede la articolul 5-2 din „Legea privind ocuparea forței de muncă nr. XII-2470”.

(1)

La 7 august 2020, Letonia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Letonia pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Letonia va avea un deficit public și o datorie publică de 7,3 % și, respectiv, de 43,1 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Letoniei va scădea cu 7 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Letonia. Aceasta a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate ale Letoniei în ceea ce privește schema de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători și schemele de sprijin aferente – indemnizația pentru inactivitate și sporul pentru copii acordat lucrătorilor, o schemă de subvenții salariale pentru sectorul exporturilor și plățile de sprijin pentru salariile profesioniștilor din domeniul medical și ale celor angajați în sectorul cultural – precum și cheltuielile legate de sănătate privind echipamentele individuale de protecție și indemnizațiile de boală legate de COVID-19, după cum se arată la considerentele 4-7.

(4)

„Regulamentul nr. 179 al Cabinetului (adoptat la 31 martie 2020) «Reglementări privind indemnizația de inactivitate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și care sunt afectate de răspândirea COVID-19» și „nr. 165 (adoptat la 26 martie 2020) «Reglementări privind angajatorii afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 care sunt eligibili să beneficieze de indemnizația de inactivitate și de eșalonarea în rate a plăților întârziate a impozitelor sau de amânarea acestora timp de maximum trei ani»”, care sunt menționate în solicitarea Letoniei din 7 august 2020, au introdus o schemă de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători. Această schemă plătește salariile angajaților întreprinderilor din sectorul privat care au fost trecuți în șomaj tehnic. Ea acoperă între 50 % și 75 % din salariile angajaților, în funcție de dimensiunea întreprinderii, cu un plafon de 700 EUR per angajat pe lună. Schema de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători este însoțită de schema aferentă de acordare a indemnizațiilor pentru inactivitate și de sporul pentru copii aferent acordat lucrătorilor. În temeiul „Regulamentului nr. 236 al Cabinetului «Reglementări privind indemnizația de inactivitate pentru angajați sau persoanele care desfășoară o activitate independentă care au fost afectate de răspândirea COVID-19»”, care este menționat în solicitarea Letoniei din 7 august 2020, schema de acordare a indemnizațiilor pentru inactivitate oferă o indemnizație minimă angajaților trecuți în șomaj tehnic sau persoanelor care desfășoară o activitate independentă, care fie nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a beneficia de sprijin în cadrul schemei de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători din motive care nu au legătură cu aceștia, fie primesc mai puțin de 180 EUR în temeiul acestei scheme. Indemnizația asigură acordarea unui nivel minim de sprijin, garantând faptul că toți angajații sau persoanele care desfășoară o activitate independentă primesc o indemnizație de cel puțin 180 EUR pe lună.

Schema de acordare a sporului pentru copii oferă un sprijin suplimentar angajaților trecuți în șomaj tehnic care au copii în întreținere. Măsura în cauză poate fi considerată a fi o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților și persoanelor care desfășoară o activitate independentă un sprijin pentru venit, ceea ce va contribui la acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor în timpul închiderii școlilor și, prin urmare, va ajuta părinții să își continue activitatea profesională, prevenind punerea în pericol a relațiilor de muncă.

(5)

„Raportul de informare privind măsurile pentru depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru redresarea economică” a instituit o schemă de subvenții salariale pentru sectorul turismului și pentru cel al exporturilor, care reprezintă o continuare a schemei de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători, vizând în special sectorul turismului și sectorul exporturilor. Această măsură depinde de dovedirea de către beneficiar a faptului că resursele vor fi utilizate pentru acoperirea costurilor salariale.

(6)

Autoritățile au introdus două plăți de sprijin pentru salariile profesioniștilor din domeniul medical și ale celor angajați în sectorul cultural. În temeiul „Legii privind măsurile de prevenire și de eliminare a amenințării la adresa statului și a consecințelor acesteia datorate răspândirii COVID-19”, al „Legii privind eliminarea consecințelor răspândirii infecțiilor cu COVID‐19” și, respectiv, al „Ordinului nr. 303 al Cabinetului privind alocarea resurselor financiare din programul «Fonduri pentru cheltuieli neprevăzute» din cadrul bugetului de stat”, care sunt menționate în solicitarea Letoniei din 7 august 2020, plățile de sprijin pentru salarii oferă sectorului medical și sectorului cultural granturi pentru sprijinirea plății salariilor atât timp cât lucrătorii se află în șomaj tehnic. Ambele scheme sunt condiționate de utilizarea granturilor pentru acoperirea costurilor salariale.

(7)

În fine, Letonia a introdus două măsuri legate de sănătate. În temeiul „Ordinelor nr. 79, 118 și 220 ale Cabinetului privind alocarea resurselor financiare din programul «Fonduri pentru situații de urgență» din cadrul bugetului de stat”, care sunt menționate în solicitarea Letoniei din 7 august 2020, autoritățile au majorat cheltuielile legate de sănătate privind echipamentele individuale de protecție și alte materiale medicale pentru asigurarea sănătății și a securității angajaților din sectorul public, în special a lucrătorilor din domeniul asistenței medicale. În plus, în temeiul „Regulamentului nr. 380 al Cabinetului din 9.6.2020«Reglementări privind resursele destinate asigurării siguranței epidemiologice necesare pentru instituțiile incluse în lista instituțiilor și a nevoilor prioritare»”, care este menționat în solicitarea Letoniei din 7 august 2020, autoritățile guvernamentale au plătit indemnizații de boală legate de COVID‐19, și anume autoritățile guvernamentale au plătit sprijinul pentru concediul medical persoanelor care a trebuit să lipsească de la locul de muncă din cauza unei cerințe de autoizolare sau de autocarantină. În mod normal, o parte din indemnizația de boală ar trebui să fie plătită de angajator, în timp ce în temeiul acestei scheme statul a plătit costul integral.

(8)

Letonia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Letonia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 212 808 280 EUR începând cu 1 februarie 2020, din cauza creșterii cuantumului legat direct de schema de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători și de schemele de sprijin aferente, precum și de schema de subvenții salariale pentru sectorul exporturilor, pentru profesioniștii din domeniul medical și pentru sectorul cultural. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Letonia. Letonia intenționează să finanțeze 20 108 280 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor din fondurile sale proprii.

(9)

Comisia a consultat Letonia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și de recurgerea la măsuri relevante în domeniul sănătății legate de epidemia de COVID-19, menționată în solicitarea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(10)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Letonia să abordeze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și punerea la dispoziție a ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(11)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(12)

Letonia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Letonia a executat cheltuielile respective.

(13)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Letoniei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

schema de compensare a perioadei de inactivitate pentru lucrători astfel cum este prevăzută în „Regulamentul nr. 179 al Cabinetului (adoptat la 31 martie 2020) «Reglementări privind indemnizația de inactivitate pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și care sunt afectate de răspândirea COVID-19» și nr. 165 (adoptat la 26 martie 2020) «Reglementări privind angajatorii afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 care sunt eligibili să beneficieze de indemnizația de inactivitate și de eșalonarea în rate a plăților întârziate a impozitelor sau de amânarea acestora timp de maximum trei ani»”;

(b)

indemnizația de inactivitate prevăzută de „Regulamentul nr. 236 al Cabinetului «Reglementări privind indemnizația de inactivitate pentru angajați sau persoanele care desfășoară o activitate independentă care au fost afectate de răspândirea COVID‐19»”;

(c)

sporul pentru copii acordat lucrătorilor, prevăzut de „Ordinul nr. 178 al Cabinetului privind alocarea resurselor financiare programului «Fonduri pentru situații de urgență la nivel național» din cadrul bugetului de stat”;

(d)

schema de subvenții salariale pentru sectorul turismului și pentru cel al exporturilor, prevăzută de „Raportul de informare privind măsurile pentru depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru redresarea economică”;

(e)

plățile de sprijin pentru salariile profesioniștilor din domeniul medical și ale celor angajați în sectorul cultural, prevăzute de „Legea privind măsurile de prevenire și de eliminare a amenințării la adresa statului și a consecințelor acesteia datorate răspândirii COVID-19”, de „Legea privind eliminarea consecințelor răspândirii infecțiilor cu COVID-19” și, respectiv, de „Ordinul nr. 303 al Cabinetului privind alocarea resurselor financiare din programul «Fonduri pentru cheltuieli neprevăzute» din cadrul bugetului de stat”;

(f)

plățile legate de sănătate privind echipamentele individuale de protecție, prevăzute de „Ordinele nr. 79, 118 și 220 ale Cabinetului privind alocarea resurselor financiare din programul «Fonduri pentru situații de urgență» din cadrul bugetului de stat”;

(g)

indemnizațiile de boală legate de COVID-19, prevăzute la 9. 6. 2020.„Regulamentul nr. 380 al Cabinetului din 9.6.2020«Reglementări privind resursele destinate asigurării siguranței epidemiologice necesare pentru instituțiile incluse în lista instituțiilor și a nevoilor prioritare»”.

(1)

La 7 august 2020, Malta a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară activități independente.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Malta pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact de amploare asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Malta va avea un deficit public și o datorie publică de 6,7 % și, respectiv, de 50,7 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Maltei va scădea cu 6,0 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Malta. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Maltei ca urmare a unor măsuri de acordare a unui supliment salarial, a unei indemnizații de invaliditate, a unei indemnizații parentale, precum și ca urmare a sprijinirii măsurilor de sănătate publică prin intermediul unei indemnizații medicale, astfel cum se arată la considerentele 4-7.

(4)

„Malta Enterprise Act (capitolul 463 din legislația Maltei)”/„L-Att dwar il-Korporazzjoni għall-Intrapriża ta’ Malta (Kap. 463 tal-Liġijiet ta’ Malta)” și „Avizul Guvernului nr. 389 din 13 aprilie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 389 tat-13 ta’ April 2020”, care sunt menționate în solicitarea Maltei din 7 august 2020, au introdus un supliment salarial COVID-19, destinat angajaților și persoanelor care desfășoară activități independente, pentru a contracara perturbarea cauzată de pandemie. Angajații cu normă întreagă care lucrează în sectoarele cele mai afectate de criză enumerate în anexa A, menționată în Avizul Guvernului (de exemplu, sectorul ospitalității) sunt eligibili pentru un sprijin salarial în valoare de 800 EUR pe lună. În sectoarele mai puțin afectate enumerate în anexa B, menționată în Avizul Guvernului, angajații cu normă întreagă pot primi 160 EUR pe lună. În iulie 2020, s-a luat decizia de a prelungi inițiativa până în septembrie 2020, iar lista sectoarelor incluse în cele două anexe a fost revizuită. Sectoarele care beneficiau anterior de sprijin în cadrul inițiativei, dar care nu sunt incluse în versiunea actualizată a anexei A sau B vor fi sprijinite prin intermediul unui supliment salarial de 600 EUR destinat angajaților cu normă întreagă.

(5)

„Avizul guvernului nr. 331 din 25 martie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 331 tal-25 ta’ Marzu 2020”, care este menționat în solicitarea Maltei din 7 august 2020, a introdus o indemnizație de invaliditate COVID-19 care permite persoanelor cu handicap care lucrează în sectorul privat să rămână la domiciliu din motive de sănătate și siguranță, menținând în același timp contractul cu angajatorul lor. Această indemnizație este în cuantum de 166,15 EUR pe săptămână dacă persoana lucrează cu normă întreagă.

(6)

Pe baza „Avizului Guvernului nr. 330 din 25 martie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 330 tal-25 ta’ Marzu 2020”, care este menționat în solicitarea Maltei din 7 august 2020, a fost introdus un schemă de indemnizații parentale COVID-19 de care beneficiază părinții care lucrează în sectorul privat și care trebuie să rămână la domiciliu pentru a avea grijă de copii de vârstă școlară. Indemnizația este acordată cu condiția ca părintele să nu aibă posibilitatea de a își îndeplini funcțiile prin intermediul muncii la distanță. Angajații cu normă întreagă pot primi o plată săptămânală directă de 166,15 EUR.

(7)

În cele din urmă, „Avizul Guvernului nr. 353 din 30 martie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 353 tat-30 ta’ Marzu 2020”, care este menționat în solicitarea Maltei din 7 august 2020, introduce o indemnizație medicală COVID-19, începând cu 27 martie 2020, destinată persoanelor angajate în sectorul privat care nu au fost în măsură să își părăsească domiciliul pentru a merge la locul de muncă întrucât au primit ordinul de a rămâne acasă. Persoanele eligibile sunt persoane care nu pot lucra de acasă și nu sunt plătite de angajator în timpul absenței lor de la locul de muncă. Persoanele eligibile primesc o plată directă săptămânală de 166,15 EUR.

(8)

Malta îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Malta a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 243 632 000 EUR, începând cu 1 februarie 2020, din cauza majorării volumului acestora legată direct de suplimentul salarial COVID-19, de indemnizația de invaliditate COVID-19 și de indemnizația parentală COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Malta.

(9)

Comisia a consultat Malta și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legată direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și adoptarea unor măsuri relevante legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19 menționate în solicitarea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(10)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Malta să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice semnificative cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, dimensiunea și punerea la dispoziție a ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(11)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(12)

Malta ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Malta a executat cheltuielile respective.

(13)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Maltei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

suplimentul salarial COVID-19, astfel cum se prevede în „Malta Enterprise Act (Legea privind întreprinderile din Malta) (capitolul 463 din legislația Maltei)”/„L-Att dwar il-Korporazzjoni għall-Intrapriża ta’ Malta (Kap. 463 tal-Liġijiet ta’ Malta)” și în „Avizul Guvernului nr. 389 din 13 aprilie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 389 tat-13 ta’ April 2020”;

(b)

indemnizația de invaliditate COVID-19, astfel cum se prevede în „Avizul Guvernului nr. 331 din 25 martie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 331 tal-25 ta’ Marzu 2020”;

(c)

indemnizația parentală COVID-19, astfel cum se prevede în „Avizul Guvernului nr. 330 din 25 martie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 330 tal-25 ta’ Marzu 2020”;

(d)

indemnizația medicală COVID-19, astfel cum se prevede în „Avizul Guvernului nr. 353 din 30 martie 2020”/„Notifikazzjoni tal-Gvern Nru 353 tat-30 ta’ Marzu 2020”.

(1)

La 6 august 2020, Polonia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Polonia pentru a limita propagarea virusului și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea consecințe dramatice asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Polonia urma să înregistreze un deficit public de 9,5 % și o datorie publică de 58,5 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, PIB-ul Poloniei urma să scadă cu 4,6 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Polonia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Poloniei legate de reducerea contribuțiilor la asigurările sociale ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă, ale tuturor cooperativelor sociale (indiferent de numărul de angajați) și ale societăților cu până la 50 de angajați, de alocația pentru perioada de inactivitate în beneficiul lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și al celor cu contacte de drept civil, de subvențiile salariale și pentru contribuțiile la asigurările sociale, de subvențiile pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă fără angajați și de împrumuturile convertibile în subvenții acordate persoanelor care desfășoară o activitate independentă, microîntreprinderilor și organizațiilor neguvernamentale, după cum se arată la considerentele 4-8.

(4)

Mai precis, „Legea din 2 martie 2020 privind anumite soluții specifice legate de prevenirea, combaterea și eradicarea COVID-19, a altor boli infecțioase și a situațiilor de criză cauzate de acestea” (2), care este menționată în solicitarea Poloniei din 6 august 2020, a introdus o reducere temporară a contribuțiilor la asigurările sociale pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă, pentru toate cooperative sociale (indiferent de numărul de angajați) și pentru întreprinderile cu până la 50 de angajați, pentru a proteja locurile de muncă ca răspuns la epidemia de COVID-19. Reducerea s-a aplicat în perioada martie-mai 2020. Întreprinderile cu până la 10 angajați și, în majoritatea cazurilor, persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și toate cooperative sociale (indiferent de numărul de angajați) au putut beneficia de o reducere totală, în timp ce, pentru entitățile cu un număr de angajați cuprins între 10 și 50, reducerea a fost de 50 %. Reducerea temporară a contribuțiilor la asigurările sociale poate fi considerată o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece aceasta urmărește să protejeze persoanele care desfășoară o activitate independentă în cazul reducerii sau pierderii de venituri, iar în cazul întreprinderilor cu până la 50 de angajați, precum și în cazul tuturor cooperativelor sociale, oferă sprijin celor angajați de către întreprinderi cu condiția să-și păstreze calitatea de angajați până la încheierea măsurii. Reducerea temporară a contribuțiilor la asigurările sociale înseamnă venituri publice la care se renunță și care pot fi considerate, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, echivalente unor cheltuieli publice.

(5)

De asemenea, autoritățile au introdus o alocație pentru perioada de inactivitate în beneficiul persoanelor care desfășoară o activitate independentă și al celor care lucrează în baza unor contracte de drept civil și care au suferit o reducere a veniturilor din cauza crizei. Măsura constă într-o sumă forfetară acordată lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă (50 % sau 80 % din salariul minim, în funcție de scăderea veniturilor) și celor care lucrează în baza unor contracte de muncă atipice (până la 80 % din salariul minim) pentru a compensa scăderea veniturilor.

(6)

Au fost introduse subvenții salariale și pentru contribuțiile la asigurările sociale condiționate de scăderea cifrei de afaceri ca urmare a crizei. Indiferent de dimensiunea lor, întreprinderile pot solicita o cofinanțare temporară a costurilor cu salariile și contribuțiile la asigurările sociale. Subvențiile salariale și pentru contribuțiile la asigurările sociale pot fi considerate a fi o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, întrucât reprezintă cheltuieli suportate de întreprinderile și de alte entități care recurg la șomajul tehnic, reduc în mod voluntar timpul de lucru sau în cadrul cărora angajații și-au păstrat locul de muncă fără întrerupere până la data celor mai recente rezultate disponibile, deoarece se impune ca întreprinderile să mențină locurile de muncă fie în cursul perioadei de reducere a timpului de lucru, fie până la data celor mai recente rezultate disponibile.

(7)

Autoritățile au introdus subvenții pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă fără salariați. Subvențiile asigură o cofinanțare temporară a unei părți din costurile de exploatare suportate de persoanele fizice fără angajați. Suma depinde de scăderea cifrei de afaceri și se ridică la un procent cuprins între 50 % și 90 % din salariul minim.

(8)

În fine, autoritățile au introdus o măsură de acordare a unor împrumuturi care pot fi convertite în subvenții pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, microîntreprinderi și organizațiile neguvernamentale. Măsura oferă microcredite de până la 5 000 PLN. Împrumuturile pot fi convertite în subvenții dacă beneficiarul continuă operațiunile timp de trei luni de la plata împrumutului. Pentru a îndeplini cerința de a fi cheltuieli publice, numai cheltuielile legate de împrumuturile convertite în subvenții ar trebui să fie sprijinite în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672.

(9)

Polonia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Polonia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 11 668 118 894 EUR începând cu 1 februarie 2020, din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Este vorba despre o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece este legată atât de măsurile noi, cât și de extinderea măsurilor existente, care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Polonia.

(10)

Comisia a consultat Polonia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de schemele de șomaj tehnic și de măsuri similare, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(11)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Polonia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice grave cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia trebuie să decidă cu privire la scadențe, la dimensiunea ratelor și tranșelor, precum și la punerea la dispoziție a acestora, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(12)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care ar putea fi întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(13)

Polonia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Polonia a executat cheltuielile respective.

(14)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Poloniei, precum și de solicitările de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței. În particular, valoarea împrumutului a fost stabilită pentru a asigura respectarea normelor prudențiale aplicabile portofoliului de împrumuturi, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) 2020/672,

(a)

o reducere a contribuțiilor la asigurările sociale, astfel cum se prevede la articolul 31zo din „Legea din 2 martie 2020 privind anumite soluții specifice legate de prevenirea, combaterea și eradicarea COVID-19, a altor boli infecțioase și a situațiilor de criză cauzate de acestea”, pentru partea de cheltuieli legată de sprijinirea persoanelor care desfășoară o activitate independentă, toate cooperative sociale (indiferent de numărul de angajați) și, în cazul societăților cu până la 50 de angajați, partea de cheltuieli legate de angajații care și-au păstrat fără întrerupere locul de muncă;

(b)

o alocație pentru perioada de inactivitate în beneficiul persoanelor care desfășoară o activitate independentă și al persoanelor care lucrează în baza unor contracte de drept civil, astfel cum se prevede la articolul 15zq și la articolul 15zua din „Legea din 2 martie 2020 privind anumite soluții specifice legate de prevenirea, combaterea și eradicarea COVID-19, a altor boli infecțioase și a situațiilor de criză cauzate de acestea”;

(c)

subvenții salariale și pentru contribuțiile la asigurările sociale ale întreprinderilor și ale altor entități care recurg la șomajul tehnic sau reduc în mod voluntar timpul de lucru sau în cadrul cărora angajații și-au păstrat fără întrerupere locul de muncă, astfel cum se prevede la articolele 15g, 15ga, 15gg, 15zzb, 15zze, 15zze2 din „Legea din 2 martie 2020 privind anumite soluții specifice legate de prevenirea, combaterea și eradicarea COVID-19, a altor boli infecțioase și a situațiilor de criză cauzate de acestea”;

(d)

subvenții pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă fără angajați, astfel cum se prevede la articolul 15zzc din „Legea din 2 martie 2020 privind anumite soluții specifice legate de prevenirea, combaterea și eradicarea COVID-19, a altor boli infecțioase și a situațiilor de criză cauzate de acestea”;

(e)

împrumuturi convertibile în subvenții acordate persoanelor care desfășoară o activitate independentă, microîntreprinderilor și organizațiilor neguvernamentale, pentru suma convertită efectiv în subvenții, astfel cum se prevede la articolele 15zzd și 15zzda din „Legea din 2 martie 2020 privind anumite soluții specifice legate de prevenirea, combaterea și eradicarea COVID-19, a altor boli infecțioase și a situațiilor de criză cauzate de acestea”.

(1)

La 11 august 2020, Portugalia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Portugalia pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconiza că Portugalia va avea un deficit public și o datorie publică de 6,5 % și, respectiv, 131,6 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2020, se estimează că PIB-ul Portugaliei va scădea cu 9,8 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Portugalia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Portugaliei în ceea ce privește schemele de șomaj tehnic și măsurile similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, astfel cum se arată la considerentele 4-17.

(4)

„Legea nr. 7/2009 din 12 februarie”, care este menționată în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduce o măsură de sprijinire a menținerii contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal prevăzut în Codul muncii din Portugalia. Măsura oferă o prestație societăților eligibile pentru a acoperi 70 % din remunerarea salariaților, aceasta ridicându-se la două treimi din salariul lor brut normal. Această corecție la două treimi este supusă unei limite inferioare egale cu salariul minim la nivel național și unei limite superioare egale cu de trei ori salariul minim la nivel național. Societățile eligibile trebuie să își fi suspendat activitatea economică sau să înregistreze pierderi semnificative de venituri.

(5)

„Decretul-lege nr. 10-G/2020 din 26 martie” și „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie”, care sunt menționate în cererea Portugaliei din 11 august 2020, au stat la baza introducerii unei serii de măsuri pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19. Acestea includ un nou sprijin special simplificat pentru menținerea contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal. Această măsură este similară cu măsura menționată la considerentul 4, dar are proceduri simplificate pentru a permite un acces mai rapid la fonduri. Măsura oferă o prestație societăților eligibile pentru a acoperi 70 % din remunerarea salariaților, aceasta ridicându-se la două treimi din salariul lor brut normal, precum și o scutire a angajatorilor de la plata contribuțiilor sociale. Această corecție la două treimi este supusă unei limite inferioare egale cu salariul minim la nivel național și unei limite superioare egale cu de trei ori salariul minim la nivel național. Societățile eligibile trebuie să își fi suspendat activitatea economică sau să fi înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 40 % în perioada de 30 de zile care precedă cererea de sprijin, în comparație cu aceeași lună a anului precedent sau cu media lunară a celor două luni care precedă perioada respectivă. Măsura a fost prelungită de mai multe ori, inclusiv prin revizuirea calculării remunerației salariaților la patru cincimi din salariul lor brut normal și eliminarea progresivă a scutirii de la plata contribuțiilor sociale pentru societățile beneficiare. Întrucât scutirea de la plata contribuțiilor sociale constituie venituri nepercepute pentru guvern, aceasta poate fi considerată a fi echivalentă cheltuielilor publice, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672.

(6)

În cazurile în care societățile se află într-o situație de criză din cauza epidemiei de COVID-19, beneficiază de măsurile menționate la considerentul 4 sau 5 și au un program de formare aprobat de serviciile publice naționale de ocupare a forței de muncă și de formare, în cadrul programelor de formare profesională speciale, angajații și societățile pot beneficia, ca alternativă la reducerea timpului de lucru, de o indemnizație de formare pentru a acoperi veniturile de înlocuire, precum și costurile legate de formare, care trebuie să aibă loc în timpul programului de lucru.

(7)

În plus, autoritățile au introdus o măsură de sprijin special pentru societăți pentru reluarea activității comerciale. Pentru a facilita tranziția către reluarea activității și menținerea locurilor de muncă, societățile ai căror angajați au beneficiat de măsurile menționate la considerentul 4 sau 5 pot primi, pentru fiecare angajat vizat, o prestație egală fie cu salariul minim la nivel național, plătită într-o singură tranșă, fie cu dublul salariului minim la nivel național, plătită eșalonat, pe o perioadă de șase luni. În cazul în care sprijinul este acordat eșalonat, societățile vor beneficia, de asemenea, de o scutire parțială de 50 % din contribuțiile sociale ale angajatorului datorate pentru angajații în cauză.

(8)

În fine, în temeiul „Decretului-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie” și al „Decretului-lege nr. 58-A/2020 din 14 august”, autoritățile au introdus un supliment pentru stabilizarea veniturilor pentru angajații care beneficiază de măsurile menționate la considerentul 4 sau 5. Angajații eligibili sunt cei al căror salariu brut raportat la luna februarie 2020 nu depășea dublul salariului minim la nivel național. Angajații beneficiază de o prestație egală cu diferența dintre salariul brut din februarie 2020 și cel din perioada în care au fost acoperiți de una dintre cele două scheme de sprijin menționate mai sus, cu o limită inferioară de 100 EUR și o limită superioară de 351 EUR.

(9)

„Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” și „Legea nr. 2/2020 din 31 martie” (2), care sunt menționate în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduc o măsură de sprijin special pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, lucrătorii informali și asociații manageri. Măsura prevede o prestație lunară egală fie cu venitul înregistrat al persoanei vizate, cu o limită superioară de 438,81 EUR în cazul în care venitul este mai mic de 658,21 EUR, fie cu două treimi din venitul înregistrat al persoanei vizate, cu o limită superioară de 438,81 EUR, în cazul în care venitul este mai mare de 658,21 EUR. În perioada cuprinsă între 13 martie și 30 iunie 2020, la valoarea globală a sprijinului lunar s-a aplicat o limită inferioară inițială egală cu 219,41 EUR. Persoanele eligibile sunt persoanele fizice care și-au suspendat activitatea economică sau au înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 40 % în perioada de 30 de zile care precedă cererea de sprijin, în comparație cu aceeași lună a anului precedent sau cu media lunară a celor două luni care precedă perioada respectivă.

(10)

„Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”, care este menționat în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduce o alocație familială pentru angajații care nu pot lucra deoarece sunt nevoiți să aibă grijă de copiii lor mai mici de 12 ani sau de alte persoane aflate în întreținere. Măsura prevede o prestație care acoperă 50 % din remunerația angajaților. În principiu, această remunerație a angajaților este echivalentă cu două treimi din salariul brut normal, cu o limită inferioară egală cu salariul minim la nivel național și o limită superioară egală cu de trei ori salariul minim la nivel național. Această măsură poate fi considerată o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților un sprijin pentru venit care va contribui la acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor pe durata închiderii școlilor și îi va ajuta astfel pe părinți să își continue activitatea, evitând punerea în pericol a raportului de muncă.

(11)

„Ordonanța de Guvern nr. 3485-C/2020 din 17 martie”, „Ordonanța de Guvern nr. 4395/2020 din 10 aprilie” și „Ordonanța de Guvern nr. 5897-B/2020 din 28 mai”, care sunt menționate în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduc o măsură de sprijin special pentru menținerea contractelor de muncă ale formatorilor, având în vedere anularea cursurilor de formare profesională. Sprijinul public constă într-o prestație care acoperă salariul formatorilor, chiar și atunci când formarea profesională nu are loc.

(12)

„Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 97/2020 din 8 aprilie”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 120/2020 din 28 aprilie”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 128/2020 din 5 mai”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 129/2020 din 5 mai”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 195/2020 din 15 iulie”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 196/2020 din 15 iulie” și „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 200/2020 din 17 iulie”, care sunt menționate în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduc o serie de măsuri regionale legate de ocuparea forței de muncă în regiunea autonomă Azore. Măsurile specifice, care includ o completare regională la schemele existente la nivel național, și anume șomajul tehnic, sprijinul pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru societăți în vederea reluării activității economice, sunt menite să mențină ocuparea forței de muncă în Azore pe durata epidemiei de COVID-19. Sprijinul acordat în cadrul măsurilor este condiționat de menținerea contractelor de muncă și de menținerea activității comerciale.

(13)

„Rezoluția Guvernului Regional din Madeira nr. 101/2020 din 13 martie” și „Ordonanța nr. 133-B/2020 a Vicepreședintelui Guvernului Regional din Madeira și a Secretariatului regional pentru incluziune socială și cetățenie din 22 aprilie”, care sunt menționate în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduc o serie de măsuri regionale legate de ocuparea forței de muncă în regiunea autonomă Madeira. Măsurile specifice, care includ o completare regională la schemele existente la nivel național, și anume șomajul tehnic, sprijinul pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru societăți în vederea reluării activității economice, sunt menite să mențină ocuparea forței de muncă în Madeira pe durata epidemiei de COVID-19. Sprijinul acordat în cadrul măsurilor este condiționat de menținerea contractelor de muncă și de menținerea activității comerciale.

(14)

„Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” și „Legea nr. 2/2020 din 31 martie” (3), care sunt menționate în cererea Portugaliei din 11 august 2020, prevăd o indemnizație pentru angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă care sunt împiedicate temporar să își exercite activitatea profesională din cauza izolării profilactice. Acești lucrători au dreptul la o indemnizație egală cu salariul lor de bază. Respectivele acte legislative introduc, de asemenea, o indemnizație de boală ca urmare a contractării COVID-19. În comparație cu sistemul standard de indemnizații de boală din Portugalia, acordarea indemnizației de boală pentru COVID-19 nu este supusă unei perioade de așteptare. Sprijinul public constă într-o prestație egală cu salariul brut.

(15)

„Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”, care este menționat în cererea Portugaliei din 11 august 2020, permite achiziționarea de echipamente individuale de protecție care urmează să fie utilizate la locul de muncă, în special în spitalele publice, în ministerele de resort, în municipalități și în regiunile autonome Azore și Madeira, ca măsură legată de sănătate. Totodată, respectivul act legislativ introduce și o campanie de igienă școlară menită să asigure revenirea în siguranță la locul de muncă a profesorilor, a altor membri ai personalului și a studenților.

(16)

Autoritățile au introdus testarea pentru COVID-19 a pacienților și a lucrătorilor din spitalele publice, precum și a angajaților din centrele de îngrijire și asistență și din structurile de îngrijire a copiilor. Costul testării este finanțat din bugetul general și, prin urmare, nu are un temei juridic explicit.

(17)

În fine, „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”, care este menționată în cererea Portugaliei din 11 august 2020, introduce o compensație specială pentru lucrătorii din cadrul Serviciului Național de Sănătate implicați în combaterea epidemiei de COVID-19. Aceasta constă într-o primă de performanță, plătită o singură dată, corespunzătoare unui cuantum egal cu 50 % din salariul brut normal al angajatului.

(18)

Portugalia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Portugalia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 5 934 462 488 EUR de la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Creșterea legată direct de măsurile de mai sus care sunt scheme de șomaj tehnic sau măsuri similare constituie o creștere neprevăzută și semnificativă, deoarece este legată atât de măsuri noi, cât și de o creștere a cererii pentru măsurile existente, care acoperă împreună o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Portugalia.

(19)

Comisia a consultat Portugalia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, menționate în cererea din 11 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(20)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Portugalia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(21)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(22)

Portugalia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a-i permite acesteia să evalueze măsura în care statul membru a executat cheltuielile respective.

(23)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Portugaliei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

sprijinirea menținerii contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal, astfel cum se prevede la articolele 298-308 din „Legea nr. 7/2009 din 12 februarie”;

(b)

noul sprijin special simplificat pentru menținerea contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal, în conformitate cu „Decretul-lege nr. 10-G/2020 din 26 martie” și cu articolul 2 din „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie”;

(c)

programele de formare profesională speciale pentru menținerea contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal, în conformitate cu articolele 7-9 din „Decretul-lege nr. 10-G/2020 din 26 martie”;

(d)

noul sprijin special acordat societăților pentru reluarea activității comerciale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatele (1)-(7) și (10)-(12) și la articolul 5 din „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie”;

(e)

noul supliment pentru stabilizarea veniturilor pentru angajații care beneficiază fie de sprijinul menționat la literele (a), (b) și (c) pentru menținerea contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal prevăzut în Codul muncii din Portugalia, fie de noul sprijin simplificat introdus ca răspuns la pandemia de COVID-19, astfel cum se prevede la articolul 3 din „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie” (astfel cum a fost modificat prin „Legea nr. 58-A/2020 din 14 august”);

(f)

noul sprijin special progresiv pentru menținerea contractelor de muncă prin reducerea temporară a timpului de lucru normal, în conformitate cu „Decretul-lege nr. 46-A/2020 din 30 iulie”;

(g)

noul sprijin special pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, lucrătorii informali și asociații manageri, astfel cum se prevede la articolele 26-28 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” și la articolul 325-G din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificată prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”;

(h)

alocația familială pentru angajații care nu pot lucra deoarece sunt nevoiți să aibă grijă de copiii lor mai mici de 12 ani sau de alte persoane aflate în întreținere, astfel cum se prevede la articolul 23 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”;

(i)

sprijinul special pentru menținerea contractelor de muncă ale formatorilor, având în vedere anularea cursurilor de formare profesională, în conformitate cu „Ordonanța de Guvern nr. 3485-C/2020 din 17 martie”, cu „Ordonanța de Guvern nr. 4395/2020 din 10 aprilie” și cu „Ordonanța de Guvern nr. 5897-B/2020 din 28 mai”;

(j)

măsurile regionale legate de ocuparea forței de muncă din regiunea autonomă Azore, astfel cum sunt prevăzute în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 97/2020 din 8 aprilie”, în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 120/2020 din 28 aprilie”, în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 128/2020 din 5 mai”, în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 129/2020 din 5 mai”, în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 195/2020 din 15 iulie”, în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 196/2020 din 15 iulie” și în „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 200/2020 din 17 iulie”;

(k)

măsurile regionale legate de ocuparea forței de muncă din regiunea autonomă Madeira, astfel cum sunt prevăzute în „Rezoluția Guvernului Regional din Madeira nr. 101/2020 din 13 martie” și în „Ordonanța nr. 133-B/2020 a Vicepreședintelui Guvernului Regional din Madeira și a Secretariatului regional pentru incluziune socială și cetățenie din 22 aprilie”;

(l)

indemnizația pentru angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă aflate în izolare profilactică, astfel cum se prevede la articolul 19 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” și la articolul 325-F din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificată prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”;

(m)

indemnizația de boală ca urmare a contractării COVID-19, astfel cum se prevede la articolul 20 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” și la articolul 325-F din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificată prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”;

(n)

achiziționarea de echipamente individuale de protecție care urmează să fie utilizate la locul de muncă, în special în spitalele publice, în ministerele de resort, în municipalități și în regiunile autonome Azore și Madeira, astfel cum se prevede la articolul 3 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”;

(o)

campania de igienă școlară prevăzută la articolul 9 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”;

(p)

testarea pentru COVID-19 a pacienților și a lucrătorilor din spitalele publice, precum și a angajaților din centrele de îngrijire și asistență și din structurile de îngrijire a copiilor;

(q)

noua compensație specială pentru lucrătorii din cadrul Serviciului Național de Sănătate implicați în combaterea epidemiei de COVID-19, astfel cum este prevăzută la articolul 42-A din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificată prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”.

(1)

La 7 august 2020, România a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de România pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că România va avea un deficit public și o datorie publică de 9,2 % și, respectiv, de 46,2 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul României va scădea cu 6,0 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din România. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale României în ceea ce privește schemele de șomaj tehnic și măsurile similare, precum și măsurile legate de sănătate, după cum se arată la considerentele 4-11.

(4)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020” (2), care este menționată în cererea României din 7 august 2020, prevede o indemnizație pentru angajații angajatorilor care își reduc sau își întrerup temporar activitatea din cauza efectelor epidemiei de COVID-19. Această indemnizație este plafonată la 75 % din salariul de bază al angajaților respectivi (dar nu mai mult de 75 % din salariul mediu brut pe economie) pe durata stării de urgență.

(5)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020” (3), care este menționată în cererea României din 7 august 2020, a introdus o indemnizație pentru persoanele al căror contract de muncă a fost suspendat timp de cel puțin 15 zile pe durata stării de urgență sau de alertă, cu condiția ca relațiile lor de muncă să fie menținute până la 31 decembrie 2020. Această indemnizație se ridică la 41,5 % din salariul de bază brut al angajaților respectivi (dar nu mai mult de 41,5 % din salariul mediu brut pe economie).

(6)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020” (4) a introdus o schemă de șomaj tehnic în temeiul căreia, în cazul unei reduceri temporare a activității din cauza stării de urgență sau de alertă, angajatorul are posibilitatea de a reduce cu până la 50 % timpul de lucru al angajaților. Pe durata reducerii timpului de lucru, angajații afectați beneficiază de o indemnizație de 75 % din diferența dintre salariul brut pentru timpul de lucru normal și salariul lor curent.

(7)

Pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru profesiile liberale, au fost introduse două măsuri. Pentru cei care și-au încetat complet activitatea din cauza efectelor epidemiei de COVID-19, statul oferă o indemnizație de 75 % din salariul lor mediu brut (5). Pentru cei care își reduc timpul de lucru, statul oferă o indemnizație de până la 41,5 % din salariul lor mediu brut.

(8)

Pentru zilierii care și-au încetat activitatea ca urmare a suspendării activităților comerciale din cauza efectelor epidemiei de COVID-19, autoritățile au introdus o măsură prin care se acordă o indemnizație de sprijin de 35 % din remunerația datorată pe zi de lucru, pentru o perioadă maximă de trei luni.

(9)

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020” (6), care este menționată în cererea României din 7 august 2020, prevede un spor pentru muncă suplimentară acordat personalului din structurile specializate ale Institutului Național de Sănătate Publică și ale direcțiilor de sănătate publică județene și/sau ale Direcției de Sănătate Publică București, care se ocupă de coordonarea și de implementarea măsurilor de prevenire și de limitare a evenimentelor declarate de OMS ca fiind situații de urgență la nivel mondial în domeniul sănătății publice ca urmare a infecțiilor cu COVID-19. Măsura asigură o indemnizație echivalentă cu 75 % din salariul de bază, pentru orele lucrate peste timpul normal de lucru, și cu 100 % din salariul de bază pentru orele lucrate la sfârșit de săptămână, în zilele de sărbătoare legală și în alte zile care nu sunt calculate ca zile lucrătoare. Măsura respectivă poate fi considerată o măsură legată de sănătate, astfel cum este menționată în Regulamentul (UE) 2020/672.

(10)

Pentru angajații din sistemul național de apărare, din penitenciare, din unitățile de sănătate publică și pentru alte categorii de angajați stabilite prin ordine ministeriale, autoritățile au prevăzut un spor de îngrijire a copilului. Această indemnizație este condiționată de neprimirea de către celălalt părinte a unor drepturi alternative care acordă zile libere părinților pentru supravegherea copiilor în cazul închiderii temporare a unităților de învățământ. Măsura respectivă poate fi considerată a fi o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților sprijin pentru venit, ceea ce va contribui la acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor în timpul închiderii școlilor și, prin urmare, va ajuta părinții să își continue activitatea profesională, prevenind punerea în pericol a relațiilor de muncă.

(11)

În fine, „Legea nr. 56/2020” (7), care este menționată în cererea României din 7 august 2020, introduce un spor pentru condiții de pericol deosebit, de până la 30 % din salariul de bază, pentru personalul medical care participă la acțiunile medicale împotriva COVID-19.

(12)

România îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. România a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 4 370 779 006 EUR la 1 februarie 2020 din cauza majorării cuantumurilor legate direct de indemnizațiile de șomaj tehnic pentru angajați și alte categorii decât angajații, de o indemnizație pentru reintegrarea angajaților și a altor categorii decât angajații, de o viitoare schemă de șomaj tehnic, de o indemnizație de sprijin pentru zilieri și de un spor de îngrijire a copiilor pentru anumite categorii de personal. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece este legată de măsuri noi, care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din România. România intenționează să finanțeze 271 534 419 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor din partea Uniunii.

(13)

Comisia a consultat România și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, precum și de recurgerea la măsuri relevante în domeniul sănătății în legătură cu epidemia de COVID-19, menționată în cererea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(14)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta România să abordeze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(15)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(16)

România ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care România a executat cheltuielile respective.

(17)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale României, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

indemnizația de șomaj tehnic pentru angajații angajatorilor care își reduc sau își întrerup temporar activitatea, prevăzută la articolul XI din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020”;

(b)

indemnizația acordată persoanelor al căror contract de muncă a fost suspendat, prevăzută la articolul I din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020”;

(c)

schema de șomaj tehnic prevăzută la articolul 1 din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020”;

(d)

indemnizația similară cu cea menționată la litera (a), pentru alte categorii decât angajații, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru profesiile liberale, prevăzută la articolul XV din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020”;

(e)

indemnizația prevăzută de „Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020” pentru alte categorii decât angajații (inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru profesiile liberale), prevăzută la articolul 3 din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020”;

(f)

indemnizația de sprijin pentru zilieri prevăzută la articolul 4 din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020”;

(g)

sporul pentru muncă suplimentară acordat personalului din structurile specializate ale Institutului Național de Sănătate Publică și ale direcțiilor de sănătate publică județene și/sau ale Direcției de Sănătate Publică București, prevăzut la articolul 8 alineatul (6) din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020”;

(h)

sporul de îngrijire a copilului acordat angajaților din sistemul național de apărare, din penitenciare, din unitățile de sănătate publică și altor categorii de angajați stabilite prin ordine ministeriale, prevăzut la articolul I alineatul (6) din „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020”;

(i)

sporul pentru condiții de pericol deosebit acordat ca recunoaștere a meritelor personalului medical, prevăzut la articolul 7 din „Legea nr. 56/2020”.

(1)

La 7 august 2020, Slovenia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice ale epidemiei resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Slovenia pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact dramatic asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Slovenia va avea un deficit public și o datorie publică de 7,2 % și, respectiv, de 83,7 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Sloveniei va scădea cu 7,0 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Slovenia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Sloveniei în ceea ce privește schemele de șomaj tehnic și măsurile similare, după cum se arată la considerentele 4-9.

(4)

„Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție privind salariile și contribuțiile (ZIUPPP)” (2) și „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru limitarea epidemiei de COVID-19 și atenuarea consecințelor acesteia pentru cetățeni și pentru economie (ZIUZEOP)” (3), menționate în solicitarea Sloveniei din 7 august 2020, au introdus o schemă de compensare a salariilor pentru angajații care nu au lucrat (sau au așteptat să lucreze) din cauza unei incapacități temporare a angajatorilor de a oferi de lucru din motive comerciale, de forță majoră sau carantină. Indemnizația plătibilă în cadrul schemei este plafonată la 80 % din salariul mediu al salariaților în ultimele trei luni, dar nu este inferioară salariului minim din Slovenia și este condiționată de păstrarea angajatului pe durata participării angajatorului. Această schemă a fost în vigoare de la 13 martie 2020 până la 31 mai 2020. Pe baza „Legii privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru atenuarea și remedierea consecințelor epidemiei de COVID-19 (ZIUOOPE)” (4), schema a fost ulterior prelungită cu unele modificări de la 1 iunie 2020 până la 31 august 2020, cu o prelungire suplimentară planificată până la sfârșitul lunii septembrie 2020.

(5)

A fost introdusă o scutire de la plata contribuțiilor la asigurările sociale pentru angajații care beneficiază de schema de compensare a salariului. Această schemă a fost în vigoare de la 13 martie 2020 până la 31 mai 2020.

(6)

A fost creată o schemă de șomaj tehnic care permite angajatorilor să introducă temporar munca cu fracțiune de normă, în timp ce salariații primesc salariul pentru norma întreagă. Angajatorul primește o subvenție forfetară pentru fiecare dintre orele nelucrate ale angajaților, care este condiționată de păstrarea angajatului pe durata participării angajatorului, plus încă o lună suplimentară. Această schemă este în vigoare de la 1 iunie 2020 până la 31 decembrie 2020.

(7)

Pentru angajații care au rămas la locul de muncă, autoritățile au introdus o schemă care a subvenționat plata contribuțiilor la asigurările de pensii și de invaliditate (inclusiv contribuțiile la pensii profesionale). Această măsură a fost însoțită de obligația angajatorului de a plăti o indemnizație lunară pentru situații de criză de 200 EUR angajaților care lucrează și care câștigă un salariu sub de trei ori salariul minim. Autoritățile au făcut solicitarea numai pentru partea de cheltuieli legată de angajații care și-au păstrat continuu locul de muncă până la cele mai recente date disponibile privind rezultatul economic. Această măsură a fost în vigoare de la 13 martie 2020 până la 31 mai 2020.

(8)

A fost introdusă o măsură care prevede finanțarea contribuțiilor la asigurările sociale pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, pentru fermieri și pentru lucrătorii din sectorul religiei. Măsura acoperă toate contribuțiile la asigurările sociale pentru astfel de beneficiari care erau asigurați și care nu au putut să își desfășoare activitatea economică sau și-au putut desfășura numai parțial activitatea pe parcursul epidemiei. Această măsură a fost în vigoare de la 13 martie 2020 până la 31 mai 2020.

(9)

În fine, a fost introdus o măsură de sprijin de bază pentru venitul persoanelor care desfășoară o activitate independentă, pentru fermieri și pentru lucrătorii din sectorul religiei, care a oferit un ajutor de 350 EUR în luna martie 2020 și de 700 EUR în lunile aprilie și mai 2020 pentru astfel de beneficiari care erau asigurați și care nu au putut să își desfășoare activitatea economică sau și-au putut desfășura numai parțial activitatea pe parcursul epidemiei. Această măsură a fost în vigoare de la 13 martie 2020 până la 31 mai 2020.

(10)

Slovenia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Slovenia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 1 203 670 000 EUR la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru abordarea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Slovenia. Slovenia intenționează să finanțeze 90 000 000 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor din partea Uniunii.

(11)

Comisia a consultat Slovenia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, menționată în cererea din 7 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(12)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Slovenia să abordeze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(13)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(14)

Slovenia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Slovenia a executat cheltuielile respective.

(15)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost identificată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Sloveniei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(a)

o schemă de compensare a salariilor, prevăzută la articolele 7 și 8 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție privind salariile și contribuțiile” și la articolele 21-32 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru limitarea epidemiei de COVID-19 și atenuarea consecințelor acesteia pentru cetățeni și pentru economie” (cu modificările ulterioare) și prelungită prin articolele 24-34 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru atenuarea și remedierea consecințelor epidemiei de COVID-19”;

(b)

o scutire de la plata contribuțiilor la asigurările sociale pentru lucrătorii care beneficiază de schema de compensare a salariilor, prevăzută la articolele 21-32 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru limitarea epidemiei de COVID-19 și atenuarea consecințelor acesteia pentru cetățeni și pentru economie”;

(c)

o schemă de șomaj parțial care subvenționează ocuparea temporară cu fracțiune de normă a forței de muncă, prevăzută la articolele 11-23 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru atenuarea și remedierea consecințelor epidemiei de COVID-19”;

(d)

plata contribuțiilor la asigurările de pensie și de invaliditate pentru lucrători, precum și a unei indemnizații lunare pentru situații de criză, prevăzută la articolul 33 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru limitarea epidemiei de COVID-19 și atenuarea consecințelor acesteia pentru cetățeni și pentru economie”, în ceea ce privește partea de cheltuieli legată angajații care și-au păstrat continuu locul de muncă până la cele mai recente date disponibile privind rezultatul economic;

(e)

finanțarea contribuțiilor la asigurările sociale pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, pentru fermieri și pentru lucrătorii din sectorul religiei, prevăzută la articolul 38 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru limitarea epidemiei de COVID-19 și atenuarea consecințelor acesteia pentru cetățeni și pentru economie”;

(f)

o măsură de sprijin de bază pentru venitul persoanelor care desfășoară o activitate independentă, al fermierilor și al lucrătorilor din sectorul religiei, prevăzut la articolul 34 din „Legea privind stabilirea măsurilor de intervenție pentru limitarea epidemiei de COVID-19 și atenuarea consecințelor acesteia pentru cetățeni și pentru economie”.

(1)

La 6 august 2020, Slovacia a solicitat asistență financiară din partea Uniunii în vederea completării eforturilor sale naționale de contracarare a impactului epidemiei de COVID-19 și pentru a răspunde la consecințele socioeconomice resimțite de lucrători și de persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Se preconizează că epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Slovacia pentru a limita epidemia și impactul său socioeconomic și asupra sănătății vor avea un impact considerabil asupra finanțelor publice. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 preconizau că Slovacia va avea un deficit public și o datorie publică de 8,5 % și, respectiv, de 59,5 % din produsul intern brut (PIB) până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, previziunile intermediare ale Comisiei din vara anului 2020 preconizează că PIB-ul Slovaciei va scădea cu 9,0 % în 2020.

(3)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Slovacia. Acest lucru a dus la o creștere neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice ale Slovaciei în ceea ce privește schema națională de șomaj tehnic și măsurile similare, după cum se arată la considerentul 4.

(4)

Mai precis, „Legea nr. 5/2004 Coll. privind serviciile de ocupare a forței de muncă”, astfel cum este menționată în solicitarea Slovaciei din 6 august 2020, a stat la baza introducerii unei serii de măsuri pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19, inclusiv a unei scheme de sprijinire a angajatorilor care au trimis angajați în șomaj tehnic, în mod temporar, între martie 2020 și decembrie 2021. Acești angajatori pot solicita rambursarea costurilor salariale cu până la 80 % din salariul brut obișnuit al angajatului trimis în șomaj tehnic, suma maximă acordată fiind de 880 EUR pe lună, cu condiția ca contractul angajatului să nu fie reziliat. În plus, au fost introduse o serie de măsuri de însoțire: (a) o contribuție forfetară per angajat, din luna martie până la sfârșitul lunii septembrie 2020, condiționată de o scădere a vânzărilor de cel puțin 20 % (sprijin lunar care variază de la 180 EUR la 540 EUR, în funcție de scăderea vânzărilor); (b) o contribuție forfetară, până la sfârșitul lunii septembrie 2020, plătibilă persoanelor care desfășoară o activitate independentă care dețin o asigurarea socială obligatorie și condiționată de o scădere a vânzărilor de cel puțin 20 % (sprijin lunar care variază de la 180 EUR la 540 EUR, în funcție de scăderea vânzărilor); (c) o rambursare de 80 % din salariul brut al angajatului (până la maximum 1 100 EUR) până la sfârșitul lunii septembrie 2020 pentru întreprinderile închise prin decret și (d) o indemnizație forfetară de 210 EUR pe lună până la sfârșitul lunii septembrie 2020 pentru lucrătorii care lucrează în baza unui contract, pentru societățile cu asociat unic și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Indemnizația forfetară poate fi considerată o măsură similară schemelor de șomaj tehnic, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece are ca scop protejarea persoanelor care desfășoară o activitate independentă sau a unor categorii similare de lucrători împotriva unei reduceri sau a pierderii venitului.

(5)

Slovacia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistența financiară prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Slovacia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate crescuseră cu 1 077 457 000 EUR la 1 februarie 2020 din cauza măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece noile măsuri acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Slovacia. Slovacia intenționează să finanțeze 390 262 000 EUR din suma majorată a cheltuielilor prin intermediul fondurilor Uniunii și 56 311 400 EUR prin propria sa finanțare.

(6)

Comisia a consultat Slovacia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor efective și planificate legate direct de scheme de șomaj tehnic și de măsuri similare, menționată în cererea din 6 august 2020, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(7)

Prin urmare, ar trebui acordată asistență financiară pentru a ajuta Slovacia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte decizii privind scadențele, cu privire la valoarea și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(8)

Prezenta decizie ar trebui să nu aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu încalcă cerința ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(9)

Slovacia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care Slovacia a executat cheltuielile respective.

(10)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Slovaciei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,

(1)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2009/103/CE, vehiculele care staționează în mod obișnuit pe teritoriul unei țări terțe sunt considerate, în ceea ce privește documentele referitoare la asigurarea lor obligatorie de răspundere civilă auto, ca vehicule care provin în mod obișnuit din Uniune, în cazul în care birourile naționale ale tuturor statelor membre garantează individual, fiecare în conformitate cu propriile dispoziții legale privind asigurarea obligatorie, plata despăgubirilor prejudiciilor produse în accidentele provocate pe teritoriul lor de astfel de vehicule.

(2)

Conform articolului 2 din Directiva 2009/103/CE, articolul 8 din directiva menționată se aplică vehiculelor care staționează în mod obișnuit pe teritoriul unei țări terțe sub rezerva încheierii unei convenții între birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre și biroul național al asigurătorilor din țara terță respectivă. În plus, pentru ca articolul 8 din directiva menționată să se aplice unor astfel de vehicule, Comisia stabilește data aplicării acestei dispoziții pentru vehiculele respective, precum și tipurile de vehicule cărora li se aplică această dispoziție, după ce s-a asigurat, în strânsă cooperare cu statele membre, că o asemenea convenție a fost încheiată.

(3)

La 30 mai 2002, birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre ale Spațiului Economic European și din alte state asociate au încheiat o convenție în temeiul căreia plata despăgubirilor prejudiciilor produse în accidentele provocate pe teritoriul lor, cauzate de vehicule care staționează în mod obișnuit pe teritoriul celorlalte părți la această convenție, este garantată, indiferent dacă aceste vehicule sunt asigurate (denumită în continuare „convenția”).

(4)

La 13 iunie 2019, birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre și cele din Andorra, Islanda, Norvegia, Serbia și Elveția au semnat actul adițional nr. 2 la convenție pentru a include biroul național al asigurătorilor din Bosnia și Herțegovina. Acest act adițional prevede modalitățile practice care permit eliminarea controalelor privind asigurările pentru vehiculele menționate în convenție care staționează în mod obișnuit pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, acoperind toate tipurile de vehicule cu excepția vehiculelor militare înmatriculate în țara respectivă.

(5)

Prin urmare, sunt îndeplinite toate condițiile de eliminare a controlului asigurării de răspundere civilă auto în conformitate cu Directiva 2009/103/CE pentru vehiculele care staționează în mod obișnuit în Bosnia și Herțegovina,

(1)

Articolele 11-13 din acord au fost aplicate cu titlu provizoriu de la data semnării acordului, și anume 23 noiembrie 2017.

(2)

Articolul 13 alineatul (2) din acord prevede posibilitatea modificării de către Comitetul mixt a anexelor la acord.

(3)

Anexa la prezenta decizie cuprinde modificările anexelor I și II la acord, care actualizează aspectele relevante ale anexelor I și II inițiale convenite în 2015. Acesta prevede, de asemenea, o soluție provizorie pentru operaționalizarea legăturii dintre EU ETS și ETS-ul Elveției.

(4)

În conformitate cu secțiunea B a anexei I la acord, Uniunea ar trebui să excludă, în temeiul articolului 25a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului (3), zborurile care sosesc de pe aerodromuri situate pe teritoriul Elveției din domeniul de aplicare a EU ETS. Acest lucru nu afectează incidența EU ETS asupra operatorilor de aeronave, care se bazează pe anexa I la Directiva 2003/87/CE, care prevede că Directiva 2003/87/CE se aplică pentru categoria de activități ce include toate zborurile care au ca origine sau destinație un aerodrom situat pe teritoriul unui stat membru.

(5)

Anexa I la acord ar trebui să fie revizuită în conformitate cu articolul 13 alineatul (7) din acord, cu scopul de a menține actuala compatibilitate între EU ETS și ETS-ul Elveției în perioada de comercializare 2021-2030. Ar trebui să se asigure că revizuirea anexei I la acord respectă cel puțin cerința minimă de a păstra integritatea angajamentelor respective ale Uniunii și Elveției de reducere a emisiilor interne, precum și integritatea și buna funcționare a piețelor de carbon ale acestora. Trebuie evitate relocarea emisiilor de carbon și denaturarea concurenței între sistemele corelate,