(1)

Măsurile luate de Uniune în sectorul transportului maritim ar trebui să urmărească protejarea mediului marin și a sănătății umane și îmbunătățirea siguranței maritime.

(2)

Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale (OMI) ar urma, în cadrul celei de a 75-a sesiuni a acestuia (denumită în continuare „MEPC 75”), să adopte modificări ale regulilor 2, 14 și 18 și ale apendicelor I și VI la anexa VI la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (denumită în continuare „anexa VI la Convenția MARPOL”), astfel cum se prevede în anexa la documentul MEPC 75/3 al OMI.

(3)

Comitetul pentru siguranță maritimă al OMI ar urma, în cadrul celei de a 102-a sesiuni a acestuia (denumită în continuare „MSC 102”), să adopte modificări ale părților A-1, B, B‐1, B-2-B-4 ale capitolului II‐1 din Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (denumit în continuare „capitolul II‐1 din Convenția SOLAS”), astfel cum se prevede în anexa 1 la documentul MSC 102/3 al OMI, modificări ale părților A‐1 și B‐1 din Codul internațional privind siguranța navelor care utilizează gaze sau alți combustibili cu punct de aprindere scăzut (denumit în continuare „Codul IGF”), astfel cum se prevede în anexa 2 la documentul MSC 102/3 al OMI, și modificări ale Rezoluției A.658(16) privind utilizarea și aplicarea materialelor retroreflectorizante pe mijloacele de salvare [denumită în continuare „Rezoluția A.658(16)”].

(4)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul MEPC 75, deoarece modificarea regulilor 2, 14 și 18 și a apendicelor I și VI la anexa VI la Convenția MARPOL poate influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume al Directivei (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului (1) și al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/253 a Comisiei (2).

(5)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul MSC 102, deoarece modificarea părților A-1, B, B-1, B-2-B-4 ale capitolului II-1 din Convenția SOLAS, a părților A‐1 și B‐1 din Codul IGF și a Rezoluției A.658(16) poate influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume al Directivelor 2009/45/CE (3) și 2014/90/UE (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1397 al Comisiei (5).

(6)

Modificările regulilor 2, 14 și 18 și ale apendicelor I și VI la anexa VI la Convenția MARPOL ar asigura punerea în aplicare unitară a limitei privind conținutul de sulf de 0,50 % din combustibilii marini prevăzute în regula 14. Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine aceste modificări pentru a obține beneficiile prevăzute pentru sănătatea umană și pentru mediu, rezultate din reducerea emisiilor de dioxid de sulf generate de arderea la bordul navelor.

(7)

Modificările capitolului II-1 partea A‐1 din Convenția SOLAS ar prevedea condiții mai sigure pentru ancorarea navelor. Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine aceste modificări deoarece acestea prevăd o modernizare cuprinzătoare a instalațiilor de ancorare actuale.

(8)

Modificările capitolului II-1 părțile B, B-1, B-2-B-4 din Convenția SOLAS ar asigura coerența dispozițiilor privind integritatea etanșă a navelor. Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine aceste modificări deoarece acestea oferă coerență întregii părți B în ceea ce privește dispozițiile referitoare la integritatea etanșă, inclusiv cu privire la problema esențială a calculelor de stabilitate în stare de avarie a navei.

(9)

Modificările părților A-1 și B-1 din Codul IGF ar aduce îmbunătățiri cu privire la depozitarea combustibilului, siguranța la incendii și încercările la tensiune pentru sudarea materialelor metalice și controalele nedistructive ale sistemului de depozitare a combustibilului pe baza experienței acumulate în aplicarea Codului IGF. Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine aceste modificări deoarece acestea oferă o mai mare claritate în ceea ce privește spațiile care trebuie să fie echipate cu un sistem de eliminare a presiunii adecvat și prevăd măsuri de siguranță suplimentare pentru camerele de preparare a combustibilului.

(10)

Prin modificarea Rezoluției A.658(16) s-ar elimina cuvintele „arc carbonic” și s-ar înlocui cu modalități actualizate de testare pentru materialele retroreflectorizante pe mijloacele de testare. Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine aceste modificări, deoarece acestea fac posibilă utilizarea tehnologiilor de ultimă generație.

(11)

Uniunea nu este membră a OMI, și nici parte contractantă la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare și la Codul IGF. Prin urmare, Consiliul ar trebui să autorizeze statele membre să exprime poziția Uniunii.

(12)

Domeniul de aplicare al prezentei decizii ar trebui să se limiteze la conținutul modificărilor propuse, în măsura în care aceste modificări pot afecta normele comune ale Uniunii și intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii. Prezenta decizie nu ar trebui să afecteze repartizarea competențelor între Uniune și statele membre ale acesteia,

(1)

Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) stabilește regimul juridic al Uniunii privind controlul statului portului, reformulând și consolidând legislația anterioară a Uniunii care fusese în vigoare în acest domeniu din 1995. Regimul juridic al Uniunii privind controlul statului portului se bazează pe Memorandumul de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului (denumit în continuare „Memorandumul de înțelegere de la Paris”), care a fost semnat la Paris la 26 ianuarie 1982.

(2)

În ceea ce privește statele membre ale Uniunii, Directiva 2009/16/CE introduce în mod efectiv procedurile, instrumentele și activitățile prevăzute în Memorandumul de înțelegere de la Paris în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii. În temeiul respectivei directive, anumite decizii luate de Comitetul de control al statului portului înființat în temeiul secțiunii a 7-a din Memorandumul de înțelegere de la Paris (denumit în continuare „CCSP”) devin obligatorii pentru statele membre ale Uniunii.

(3)

CCSP se reunește anual. Pe parcursul deliberărilor, acesta decide cu privire la anumite chestiuni care au efecte juridice.

(4)

În temeiul articolului 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul unui organism înființat printr-un acord, atunci când acesta trebuie să adopte acte cu efecte juridice, se adoptă printr-o decizie a Consiliului, la propunerea Comisiei.

(5)

Normele interne ale Memorandumului de înțelegere de la Paris fac dificilă stabilirea unei poziții care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE în timp util pentru fiecare reuniune anuală a CCSP. Prin urmare, este util să se stabilească o astfel de poziție pe o bază multianuală, constând în principii directoare și orientări, împreună cu un cadru pentru elementele specifice ale fiecărei reuniuni anuale a acestuia. În plus, cele mai multe dintre subiectele discutate la reuniunile anuale ale CCSP privesc chestiuni legate de controlul statului portului care sunt reglementate în general de un singur act juridic al Uniunii, și anume de Directiva 2009/16/CE. În circumstanțele specifice care se aplică Memorandumului de înțelegere de la Paris, este posibil, prin urmare, să se stabilească o poziție generală care urmează să fie adoptată în numele Uniunii pentru mai multe reuniuni ale CCSP.

(6)

Uniunea nu este parte contractantă la Memorandumul de înțelegere de la Paris. Prin urmare, este necesar ca Consiliul să autorizeze statele membre să acționeze în conformitate cu poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii și să își exprime consimțământul de a-și asuma obligații prin deciziile luate de CCSP.

(7)

Discuțiile tehnice și cooperarea cu țările terțe care sunt membre ale Memorandumului de înțelegere de la Paris în cadrul CCSP sunt deosebit de importante în asigurarea eficienței și a bunei funcționări a Memorandumului de înțelegere de la Paris.

(8)

Prezenta decizie ar trebui să acopere perioada 2020 - 2024,