ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 63 |
|
|
Rectificări |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/375 AL COMISIEI
din 2 martie 2020
de aprobare a unor modificări ale caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [„Priorat/Priorato” (DOP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 99,
întrucât:
(1) |
Comisia a examinat cererea de aprobare a unor modificări ale caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Priorat/Priorato”, depusă de Spania în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(2) |
În conformitate cu articolul 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia a publicat cererea de aprobare a modificărilor caietului de sarcini în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
(3) |
Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(4) |
Prin urmare, modificările caietului de sarcini trebuie aprobate în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se aprobă modificările caietului de sarcini publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Priorat/Priorato” (DOP).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 2 martie 2020.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Janusz WOJCIECHOWSKI
Membru al Comisiei
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/3 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/376 AL COMISIEI
din 5 martie 2020
privind autorizarea norbixinei (annatto F) ca aditiv în hrana pisicilor și a câinilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede reevaluarea aditivilor autorizați în temeiul Directivei 70/524/CEE a Consiliului (2). |
(2) |
Norbixina (annatto F) a fost autorizată, fără limită de timp, în conformitate cu Directiva 70/524/CEE, ca aditiv în hrana câinilor și a pisicilor, făcând parte din grupa „coloranți, inclusiv pigmenți”, la rubrica „agenți coloranți autorizați prin norme comunitare pentru colorarea produselor alimentare, alții decât albastru patent V, verde briliant BS și cantaxantină”. Acest colorant nu a fost autorizat în mod specific, dar a fost inclus în această rubrică generică. Aditivul a fost ulterior înscris în registrul aditivilor destinați hranei animalelor ca produs existent, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(3) |
În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) coroborat cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere pentru reevaluarea norbixinei (annatto F) ca aditiv în hrana câinilor și a pisicilor. Solicitantul a cerut ca aditivul respectiv să fie clasificat în categoria „aditivi senzoriali” și în grupa funcțională „coloranți”. Cererea a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(4) |
În avizul său din 22 martie 2017 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, norbixina (annatto F) nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor. Autoritatea a mai concluzionat că substanța este o soluție alcalină puternică, corozivă și, prin urmare, periculoasă pentru utilizator. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele adverse asupra sănătății umane, în special în ceea ce privește utilizatorii aditivului. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 429/2008 al Comisiei (4), în urma primei etape a evaluării riscurilor pentru mediu s-a concluzionat că norbixina (annatto F), un aditiv destinat animalelor de la care nu se obțin alimente, este exceptată de la evaluare suplimentară, dată fiind probabilitatea mică de a avea vreun efect semnificativ asupra mediului, în condițiile în care în avizul autorității menționat mai sus nu s-a identificat nicio dovadă științifică care să genereze îngrijorare. Autoritatea a concluzionat în plus că aditivul în cauză colorează eficient hrana pentru animale. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice pentru monitorizare ulterioară introducerii pe piață. În plus, autoritatea a verificat raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință al Uniunii Europene înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Raportul laboratorului de referință al Uniunii Europene pentru aditivi destinați hranei animalelor (EURL-FA) a arătat că solicitantul nu a transmis date experimentale privind cuantificarea norbixinei (annatto F) în hrana pentru animale. Solicitantului i s-a cerut să transmită aceste date, metoda fiind validată și inclusă într-un act adițional al raportului EURL-FA. |
(5) |
Evaluarea norbixinei (annatto F) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, este necesar ca utilizarea acestui aditiv să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament. |
(6) |
Deoarece nu există motive din domeniul siguranței care să impună aplicarea imediată a modificărilor condițiilor de autorizare a substanței în cauză, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție pentru a permite părților interesate să se pregătească pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din autorizare. |
(7) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Autorizare
Substanța specificată în anexă, aparținând categoriei „aditivi senzoriali” și grupei funcționale „coloranți” se autorizează ca aditiv în hrana animalelor în condițiile menționate în anexa respectivă.
Articolul 2
Măsuri tranzitorii
(1) Substanța specificată în anexă și preamestecurile care o conțin, care sunt produse și etichetate înainte de 26 septembrie 2020 în conformitate cu normele aplicabile înainte de 26 martie 2020, poate fi în continuare introdusă pe piață și utilizată până la epuizarea stocurilor existente.
(2) Materiile prime destinate hranei pentru animale și hrana combinată pentru animale care conțin substanța specificată în anexă, care sunt produse și etichetate înainte de 26 martie 2022 în conformitate cu normele aplicabile înainte de 26 martie 2020 se pot introduce pe piață și utiliza în continuare până la epuizarea stocurilor existente.
Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) Directiva 70/524/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1970 privind aditivii din hrana animalelor (JO L 270, 14.12.1970, p. 1).
(3) EFSA Journal 2017;15(4):4764
(4) Regulamentul (CE) nr. 429/2008 al Comisiei din 25 aprilie 2008 privind normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la pregătirea și prezentarea cererilor, precum și la evaluarea și autorizarea aditivilor din hrana animalelor (JO L 133, 22.5.2008, p. 1).
ANEXĂ
Numărul de identificare al aditivului |
Aditivul |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică |
Specia sau categoria de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
||||||||
mg de substanță activă/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 % |
||||||||||||||||
Categoria: aditivi senzoriali. Grupa funcțională: coloranți. (i) substanțe care colorează hrana pentru animale ori îi redau culoarea |
||||||||||||||||
2a160b |
norbixină (annatto F) |
Compoziția aditivului: preparatul lichid de annatto F care conține 2,3-2,7 % sare de potasiu de norbixină Caracterizarea substanței active: Norbixina prelucrată cu alcaline, precipitată în mediu acid (annatto F) este descrisă ca sarea de potasiu a norbixinei (6,6’-diapo-psi-carotendioat dipotasic). Este un derivat carotenoidic obținut prin îndepărtarea învelișului exterior al semințelor copacului anatto (Bixa orellana L) și prin prelucrare chimică. Stare solidă Formula chimică: C24H26K2O4 Numărul CAS: 33261-80-2 Metoda analitică (1) Pentru cuantificarea potasiului de norbixină total în aditivul pentru hrana animalelor:
Pentru cuantificarea norbixinei în hrana animalelor:
|
Pisici Câini |
— |
— |
13 16 |
|
26.3.2030 |
(1) Detalii ale metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/6 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/377 AL COMISIEI
din 5 martie 2020
privind autorizarea selenatului de sodiu ca aditiv pentru hrana rumegătoarelor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. |
(2) |
În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare a selenatului de sodiu ca aditiv pentru hrana rumegătoarelor. |
(3) |
Solicitantul a cerut ca selenatul de sodiu să fie clasificat în categoria „aditivi nutriționali”. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(4) |
În avizul său din 3 iulie 2019 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, selenatul de sodiu nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat în plus că aditivul este considerat un iritant pentru piele și ochi și un sensibilizant pentru piele și căile respiratorii. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să fie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, în special în ceea ce privește utilizatorii aditivului. Autoritatea a mai concluzionat că aditivul este o sursă eficace de seleniu pentru rumegătoare. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice pentru monitorizarea ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat rapoartele privind metoda de analiză a aditivilor destinați hranei animalelor, prezentate de laboratorul de referință înființat în temeiul articolului 21 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(5) |
Evaluarea selenatului de sodiu arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui aditiv trebuie să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament. |
(6) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Substanța specificată în anexă, aparținând categoriei „aditivi nutriționali” și grupei funcționale „compuși de oligoelemente”, se autorizează ca aditiv în hrana animalelor, în condițiile prevăzute în anexa respectivă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) EFSA Journal 2019;17(7):5788.
ANEXĂ
Numărul de identificare al aditivului |
Numele titularului autorizației |
Aditivul |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză |
Specia sau categoria de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
||||||||||||||
Conținut de seleniu în mg/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 % |
|||||||||||||||||||||||
Categoria aditivi nutriționali. Grupa funcțională: compuși de oligoelemente |
|||||||||||||||||||||||
3b803 |
|
Selenat de sodiu |
Caracteristicile aditivului Selenat de sodiu, sub formă de pulbere, cu un conținut minim de 41 % seleniu Caracterizarea substanței active Selenat disodic Formula chimică: Na2SeO4 Numărul CAS: 13410-01-0 Metoda analitică (1) Pentru cuantificarea seleniului total în aditivul pentru hrana animalelor:
Pentru cuantificarea seleniului total în selenatul de sodiu:
Pentru cuantificarea seleniului total în preamestecuri, hrană combinată pentru animale și materii prime destinate hranei pentru animale:
|
Rumegătoare |
— |
|
0,50 (total) |
|
26 martie 2030 |
(1) Detaliile metodelor analitice pot fi consultate la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/9 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/378 AL COMISIEI
din 5 martie 2020
privind autorizarea L-leucinei ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. |
(2) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru substanța L-leucină produsă de Escherichia coli NITE BP-02351 ca aditiv nutrițional pentru hrana și pentru apa de băut a animalelor și ca aditiv senzorial pentru hrana tuturor speciilor de animale. Cererea a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(3) |
Cererea se referă la autorizarea L-leucinei produse de Escherichia coli NITE BP-02351 ca aditiv pentru hrana tuturor speciilor de animale în vederea clasificării în categoria „aditivi nutriționali”, grupa funcțională „aminoacizi, sărurile acestora și produse analoage”, precum și în categoria „aditivi senzoriali”, grupa funcțională „compuși aromatizanți”. |
(4) |
În avizul său din 2 aprilie 2019 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, substanța L-leucină produsă de Escherichia coli NITE BP-02351 nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra siguranței consumatorilor sau asupra mediului. Autoritatea a afirmat, de asemenea, ca L-leucina produsă de Escherichia coli NITE BP-02351 ar putea constitui un risc în caz de inhalare de către utilizatorii aditivului. Prin urmare, trebuie luate măsuri adecvate de protecție pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, în special în ceea ce privește utilizatorii aditivului. |
(5) |
Autoritatea a concluzionat că L-leucina produsă de Escherichia coli NITE BP-02351 este o sursă eficace de L-leucină pentru toate speciile de animale. Pentru ca L-leucina administrată ca supliment să fie pe deplin eficace pentru rumegătoare, aceasta trebuie protejată contra degradării în rumen. Într-un raport anterior, autoritatea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele dezechilibre nutriționale în cazul în care aminoacizi sunt administrați prin intermediul apei de băut. Cu toate acestea, autoritatea nu a propus un conținut maxim de L-leucină. Așadar, este adecvat să se recomande indicarea unei avertizări, pe eticheta aditivului și a preamestecurilor care îl conțin, pentru a se lua în considerare aportul alimentar cu toți aminoacizii esențiali și condiționat esențiali, în special în cazul suplimentării cu L-leucină ca aminoacid prin intermediul apei de băut. |
(6) |
În ceea ce privește utilizarea L-leucinei ca substanță aromatizantă, autoritatea afirmă că, atunci când este utilizată în doza recomandată, nu mai este necesară demonstrarea eficacității. Utilizarea L-leucinei în calitate de compus aromatizant nu este autorizată în apa de băut. La doza recomandată, L-leucina în calitate de compus aromatizant este puțin probabil să pună probleme pentru aportul alimentar cu toți aminoacizii esențiali și condiționat esențiali. |
(7) |
Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice pentru monitorizarea ulterioară introducerii pe piață. În plus, autoritatea a verificat rapoartele privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmise de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(8) |
Evaluarea substanței L-leucină arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui aditiv trebuie să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament. |
(9) |
Faptul că utilizarea L-leucinei ca substanță aromatizantă nu este autorizată în apa de băut nu exclude utilizarea sa în hrana combinată pentru animale, care sunt administrate prin intermediul apei. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
L-leucina produsă de Escherichia coli NITE BP-02351, specificată în anexă, se autorizează ca aditiv în hrana animalelor în categoria „aditivi nutriționali”, grupa funcțională „aminoacizi, sărurile acestora și produse analoage”, precum și în categoria „aditivi senzoriali”, grupa funcțională „compuși aromatizanți”, în condițiile prevăzute în anexa respectivă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) EFSA Journal 2019;17(5):5689.
ANEXĂ
Numărul de identificare al aditivului |
Numele titularului autorizației |
Aditivul |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză |
Specia sau categoria de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
||||||||||||||
mg/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 % |
|||||||||||||||||||||||
Categoria aditivi nutriționali. Grupa funcțională: aminoacizi, sărurile acestora și produsele analoage |
|||||||||||||||||||||||
3c382 |
— |
L-leucină |
Compoziția aditivului Pulbere cu un conținut minim de L-leucină de 98 % (raportat la substanța uscată) și un conținut maxim de apă de 1,5 % |
Toate speciile de animale |
|
|
|
|
26 martie 2020 |
||||||||||||||
Caracterizarea substanței active L-leucină produsă prin fermentare cu Escherichia coli NITE BP-02351. Formula chimică: C6H13NO2 Numărul CAS: 61-90-5 |
|||||||||||||||||||||||
Metoda analitică (1) Pentru identificarea L-leucinei în aditivul destinat hranei animalelor:
Pentru cuantificarea leucinei în aditivul destinat hranei animalelor:
Pentru cuantificarea leucinei în preamestecuri:
Pentru cuantificarea leucinei în hrana combinată pentru animale și în materiile prime destinate hranei pentru animale:
Pentru cuantificarea leucinei în apă:
|
|||||||||||||||||||||||
Categoria: aditivi senzoriali. Grupa funcțională: compuși aromatizanți |
|||||||||||||||||||||||
3c382 |
— |
L-leucină |
Compoziția aditivului Pulbere cu un conținut minim de L-leucină de 98 % (raportat la substanța uscată) și un conținut maxim de apă de 1,5 % |
Toate speciile de animale |
— |
— |
— |
|
26 martie 2020 |
||||||||||||||
Caracterizarea substanței active L-leucină produsă prin fermentare cu Escherichia coli NITE BP-02351. Formula chimică: C6H13NO2 Numărul CAS: 61-90-5 Nr. FLAVIS 17.012 Metoda analitică (1) Pentru identificarea L-leucinei în aditivul destinat hranei animalelor:
Pentru cuantificarea leucinei în aditivul destinat hranei animalelor:
Pentru cuantificarea leucinei în preamestecuri:
|
(1) Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports
(2) Expunerea este calculată pe baza nivelului de endotoxine și a potențialului de a genera pulberi al aditivului în conformitate cu metoda utilizată de EFSA [EFSA Journal 2019;17(5):5689]; metoda analitică: Farmacopeea Europeană 2.6.14 (endotoxine bacteriene).
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/14 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/379 AL COMISIEI
din 5 martie 2020
de instituire a unei taxe compensatorii provizorii la importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 12 și articolul 24 alineatul (1),
după consultarea statelor membre,
întrucât:
1. PROCEDURĂ
1.1. Deschiderea procedurii
(1) |
La 7 iunie 2019, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antisubvenție în ceea ce privește importurile în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de produse din fibră de sticlă cu filament continuu [denumite în continuare „AFS” („armături din fibră de sticlă”)] originare din Egipt (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 10 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
(2) |
Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 24 aprilie 2019 de către Asociația europeană a producătorilor de fibre din sticlă (European Glass Fibre Producers Association) (denumită în continuare „reclamantul” sau „APFE”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii. Producătorii care reprezintă 71 % din producția totală a Uniunii de produse din fibră de sticlă cu filament continuu au susținut plângerea. |
(3) |
Înainte de deschiderea anchetei antisubvenție, Comisia a notificat Guvernului Egiptului (denumit în continuare „GE”) că primise o plângere documentată în mod corespunzător și a invitat GE la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. GE a refuzat oferta de a participa la consultări, care nu au avut loc, dar a transmis două seturi de observații referitoare la deschiderea anchetei, unul înainte de publicarea avizului de deschidere și unul, ulterior. |
(4) |
La 3 mai 2019, Comisia a inițiat o anchetă antidumping separată cu privire la importurile în Uniune ale acelorași produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt și Bahrain (3). La 12 decembrie 2019, Comisia a notificat toate părțile interesate că ancheta va continua fără instituirea de taxe antidumping provizorii. |
(5) |
Înainte de deschiderea anchetei, GE a susținut că plângerea nu include suficiente elemente de probă privind subvenționarea sau prejudiciul care să justifice deschiderea unei proceduri. Observațiile acestora privind subvenționarea au fost tratate în memorandumul privind suficiența elementelor de probă care a fost introdus în dosarul deschis, iar observațiile lor cu privire la prejudiciu sunt tratate mai jos. |
(6) |
După deschiderea anchetei, Comisia a primit observații suplimentare din partea GE, care și-a reafirmat observațiile cu privire la subvenții, dar a prezentat și informații referitoare la acuzațiile de prejudiciu cauzat de importurile din Egipt, care au fost expuse în plângere. |
(7) |
GE a analizat întâi datele din plângere, care indică prețurile de pe piața Uniunii în 2017 și 2018, și a menționat că prețurile de vânzare din UE nu au scăzut, iar prețurile de import din Egipt au scăzut cu doar 2 %. |
(8) |
Totuși, această analiză a prețurilor a comparat doar doi ani din perioada examinată și, prin urmare, nu a luat în considerare setul complet de date din plângere, care arată evoluția completă a prețurilor de import și a prețurilor de vânzare din UE, indicând scăderea prețurilor la import și prețuri de vânzare în UE care stagnează. |
(9) |
De asemenea, Comisia a remarcat datele prezentate la considerentele 84-91 de mai jos privind tendințele prețurilor și concluziile Comisiei s-au bazat pe întregul set de date. |
(10) |
GE a analizat indicatorii economici din plângere și a concluzionat că aceștia nu indică un prejudiciu important. Aceasta nu este analiza efectuată de Comisie asupra datelor furnizate în plângere, care indică în mod clar prejudiciul pe baza profiturilor în scădere bruscă din 2016 până în 2018. |
(11) |
Analiza indicatorilor macroeconomici și microeconomici efectuată de Comisie este prezentată în detaliu în cadrul secțiunii 4.4 de mai jos. |
(12) |
Apoi, GE a prezentat alte cauze ale prejudiciului important, pentru situația în care Comisia ar găsi elemente de probă în acest sens. Acesta susține că prejudiciul ar fi cauzat de lipsa dezvoltării tehnologice, de o capacitate de producție insuficientă, de o contracție a cererii, de creșterea costurilor și de importurile din alte țări. |
(13) |
Plângerea abordează deja acești factori și furnizează elemente de probă potrivit cărora industria Uniunii a investit în instalațiile sale și că, de asemenea, nu există nicio legătură cauzală între importurile din alte țări și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
(14) |
Toți acești factori au fost analizați, iar constatările provizorii ale Comisiei sunt prezentate în secțiunea 5 de mai jos. |
(15) |
De asemenea, Comisia a primit informații cu privire la acuzațiile de prejudiciu cauzat de importurile din Egipt de la un grup de utilizatori de AFS din Uniune. |
(16) |
Grupul de utilizatori, ai cărui membri au dorit să își păstreze anonimatul, a transmis observații cu privire la absența unui prejudiciu în 2015; volumul importurilor din Egipt; că este puțin probabil ca volumul importurilor să crească în continuare; și indicatorii economici menționați în plângere. |
(17) |
De asemenea, toți acești factori au fost analizați, iar constatările provizorii ale Comisiei sunt prezentate în secțiunea 4 de mai jos. Comisia a confirmat că, în etapa deschiderii anchetei, plângerea conținea suficiente elemente de probă privind subvenționarea prejudiciabilă. |
(18) |
GE și Jushi Egypt au declarat, de asemenea, că remiterea taxelor la import asupra materiilor prime nu constituie o subvenție în măsura în care aceste produse importate sunt reexportate ca atare sau prelucrate într-un produs din aval. |
(19) |
Comisia a recunoscut că, în special atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază și ale anexelor I, II și III la acesta, numai remiterea excesivă a taxelor la import asupra materiilor prime constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii și a acordat o atenție deosebită acestui aspect în cursul anchetei. |
(20) |
Comisia a observat, de asemenea, că observația GE nu privește scutirile de taxe la import în ceea ce privește echipamentele de producție. |
1.2. Modificare a avizului de deschidere
(21) |
La 12 februarie 2020, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) un aviz de modificare a avizului de deschidere. |
(22) |
În cursul anchetei, Comisia a identificat elemente de probă suplimentare privind subvențiile relevante, care nu au fost incluse în totalitate în avizul de deschidere din 7 iunie 2019. |
(23) |
În special, Comisia a identificat elemente de probă suplimentare ale unor împrumuturi preferențiale de susținere a politicilor, oferite de către entități deținute sau controlate de statul chinez, acordate atât în mod direct societății Jushi Egypt, cât și în mod indirect prin societatea-mamă a Jushi Egypt din Republica Populară Chineză. |
(24) |
În acest context, Comisia a identificat elemente de probă care arată că aceste împrumuturi presupun o contribuție financiară care ar putea fi atribuită guvernului egiptean și conferă un avantaj producătorului-exportator al produsului în cauză. |
(25) |
În cursul anchetei, Comisia a identificat și alte aspecte ale cooperării dintre Egipt și Republica Populară Chineză, care pot fi relevante pentru examinarea altor practici de subvenționare deja menționate în avizul de deschidere, precum furnizarea de terenuri contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată. |
(26) |
Așadar, Comisia a decis, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază să includă aceste subvenții în domeniul de aplicare al prezentei anchete și să modifice în consecință avizul din 7 iunie 2019. În acest sens, s-a adăugat o notă la dosar, iar GE a fost invitat să organizeze consultări cu privire la aceste subvenții suplimentare. |
1.3. Perioada de anchetă și perioada examinată
(27) |
Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2018 și 31 martie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). După caz, Comisia a examinat, de asemenea, datele ulterioare perioadei de anchetă. |
1.4. Înregistrarea
(28) |
Comisia a stabilit ca importurile de produs în cauză să facă obiectul înregistrării în perioada de informare prealabilă de trei săptămâni prevăzută la articolul 24 alineatul (5a) din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/199 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul privind înregistrarea”). |
1.5. Părțile interesate
(29) |
În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și GE, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate, invitându-i să participe la anchetă. |
(30) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. |
(31) |
Părțile interesate care au cooperat deja la ancheta antidumping separată au fost invitate să declare că au cooperat la ambele anchete și au fost considerate părți interesate în ambele cazuri atunci când au declarat acest lucru. Acestea fiind spuse, Comisia a luat în considerare ancheta antidumping și antisubvenție ca fiind două proceduri distincte și a solicitat părților interesate să precizeze în mod clar în observațiile lor dacă acestea fac referire la ancheta antidumping, la ancheta antisubvenție sau la ambele. |
1.6. Eșantionare
(32) |
În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. |
1.6.1. Eșantionarea producătorilor din Uniune
(33) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de producție care putea fi examinat în mod rezonabil având în vedere timpul disponibil. Eșantionul selectat inițial a fost același ca și pentru ancheta antidumping separată privind același produs originar din Egipt și Bahrain. |
(34) |
Nu s-au primit observații cu privire la selectarea eșantionului. |
1.6.2. Eșantionarea importatorilor
(35) |
Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
(36) |
Având în vedere faptul că numai doi importatori neafiliați au furnizat formulare de eșantionare completate, eșantionarea nu a fost aplicată. |
(37) |
Cei doi importatori neafiliați au fost, de asemenea, selectați pentru inspecție în cadrul anchetei antidumping separate. |
1.6.3. Eșantionarea producătorilor-exportatori din Egipt
(38) |
Comisia nu a recurs la eșantionare în legătură cu producătorii-exportatori din Egipt, întrucât grupul Jushi este singurul producător-exportator al produsului în cauză din Egipt. |
1.6.4. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
(39) |
Comisia a trimis chestionare GE, producătorului-exportator, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, precum și către doi importatori neafiliați. Utilizatorilor le-a fost transmis un chestionar pentru a-l completa, dacă doresc acest lucru, mai degrabă decât să transmită observații. |
(40) |
Comisia a primit răspunsuri la chestionare de la GE, de la producătorul-exportator, de la toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, precum și de la ambii importatori neafiliați. De asemenea, s-au primit și două chestionare pentru utilizatori completate. |
(41) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenției, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. O vizită de verificare a avut loc la sediul GE, la Autoritatea generală pentru zona economică Suez și la Autoritatea generală pentru investiții și zone libere, la care au participat și reprezentanți ai altor ministere relevante. |
(42) |
Metodologia și corectitudinea datelor colectate de reclamanți în scopuri legate de indicatorii macroeconomici au făcut obiectul unei vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază, efectuată la sediul avocaților reclamanților. |
(43) |
În temeiul articolului 26 din regulamentul de bază, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul care face obiectul anchetei
(44) |
Produsele care fac obiectul prezentei anchete sunt fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm („fire tăiate”); semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de peste 3 % (determinată conform standardului ISO 1887) („semitorturi”) și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă („covorașe”) („produsul care face obiectul anchetei”). Produsul care face obiectul anchetei este cunoscut sub denumirea de „armături de fibră de sticlă” sau „AFS”. |
(45) |
Produsul în cauză este produsul care face obiectul anchetei originar din Egipt. |
(46) |
Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 31 00 (codurile TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026 și 7019120039). |
2.2. Produsul similar
(47) |
Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
(48) |
Comisia a decis că, în sensul prezentei anchete, produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază. |
3. SUBVENȚIONAREA
3.1. Subvenții și programe de subvenționare care fac obiectul prezentei anchete
(49) |
Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a informațiilor din plângere, a avizului de deschidere și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, Comisia a anchetat presupusa subvenționare de către GE prin intermediul următoarelor subvenții:
|
3.2. Introducere
(50) |
Presupusa subvenționare din Egipt se referă la Jushi Egypt for Fiberglass Industry S.A.E. (denumită în continuare „Jushi Egypt”), o societate situată în Zona de cooperare economică și comercială China-Egipt din Suez) (denumită în continuare „Zona SETC”). Zona se întinde pe o suprafață de 7,34 km2, care este împărțită într-o zonă de pornire de 1,34 km2 și o suprafață de extindere de 6 km2. |
(51) |
În 2002, zona economică mai extinsă de 20 km2 în care se afla zona SETC, Zona economică a Golfului Suez de nord-vest, a fost clasificată oficial drept zonă economică specială (denumită în continuare „SEZone”) de către GE (7). Ca atare, dispozițiile Legii egiptene nr. 83/2002 privind zonele economice cu caracter special (denumită în continuare „Legea 83/2002”) sunt în prezent aplicabile și zonei SETC. |
(52) |
În 2014, Egiptul a lansat „Planul de dezvoltare a coridorului Canalului Suez”. În contextul acestui plan, Zona SE a fost încorporată oficial în Zona economică mai largă a Canalului Suez (denumită în continuare „SCZone”) în 2015, cuprinzând întreaga zonă din jurul canalului Suez cu o suprafață de 461 km2. Întreaga zonă este considerată în prezent drept o „zonă economică cu caracter special”, în conformitate cu Legea 83/2002 și cu modificările aduse acesteia (8). Ca zonă specială, societățile situate în zona respectivă beneficiază de un tratament preferențial, astfel cum se subliniază în programele de subvenționare menționate mai jos. |
3.3. Scutiri de TVA și reduceri tarifare la import pentru echipamentele importate
(53) |
Acest program oferă o scutire de TVA și tarife de import pentru importurile de echipamente utilizate în procesul de producție al societăților situate în SCZone. |
3.3.1. Analiză
(54) |
Temeiurile juridice ale acestui program sunt:
|
3.3.2. Constatările anchetei
(55) |
Conform articolului 22 din Legea 83/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea 27/2015, SCZone face parte dintr-o zonă vamală separată, în temeiul unui decret emis de ministrul finanțelor. Această zonă vamală separată funcționează sub supravegherea unui comitet vamal suprem, instituit de președintele autorității zonei. |
(56) |
În plus, potrivit articolului 42 din Legea 83/2002, echipamentele, instrumentele sau aparatele importate sunt scutite de impozite și taxe, atât timp cât sunt alocate bunurilor produse sau serviciilor pentru activitatea autorizată în cadrul SCZone. Pe de altă parte, întrucât SCZone nu este doar o zonă de export, toate impozitele și taxele trebuie plătite pentru orice produse introduse pe piața internă în afara zonei. |
(57) |
În cele din urmă, în conformitate cu legile relevante, societățile situate în afara SCZone, plătesc TVA la import în avans și îl compensează cu TVA-ul aferent vânzărilor lor pe piața internă sau, dacă este cazul, este rambursat la exportul produselor finite. |
(58) |
Pentru societățile situate în SCZone, TVA-ul la import nu este perceput inițial, în conformitate cu o scrisoare de înțelegere referitoare la acest punct între Ministerul Finanțelor și Autoritatea Generală a SCZone. |
(59) |
Comisia a constatat că TVA și taxele de import aferente societății Jushi Egypt pentru echipamentele importate au fost într-adevăr reținute încă din 2017 și pe parcursul întregii perioade de anchetă. Înainte de 2017, societatea și-a plătit efectiv taxele de import și TVA-ul/taxa generală pe vânzări („TGV”) (9) pentru echipamentele importate, întrucât nu intrase încă în SCZone. Cu toate acestea, prin faptul că societatea a aderat la regimul fiscal și administrativ al SCZone din 2017, Jushi Egypt beneficiază de tratamente fiscale preferențiale în interiorul zonei, inclusiv scutiri de la plata TVA și a tarifelor. |
(60) |
Ca regulă generală, în Egipt, societățile care achiziționează utilaje supuse cotei de TVA de 5 % ar trebui să utilizeze sumele drept credit pentru plățile viitoare (10). Cu toate acestea, în cazul în care soldul creditor este reținut pentru mai mult de 6 perioade fiscale (luni) consecutive, astfel cum este cazul societăților a căror activitate principală este cea de export care nu pot compensa TVA-ul de intrare cu plățile viitoare, persoana înregistrată depune o cerere în scris, indicând valoarea soldului creditor. Autoritatea fiscală egipteană ar trebui să verifice corectitudinea soldului și să restituie suma în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii. |
(61) |
Cu toate acestea, ancheta a arătat că, în practică, GE nu rambursează TVA-ul plătit în avans, astfel încât taxa constituie un cost real pentru astfel de societăți. Într-adevăr, o analiză a creditelor de TVA/TGV ale Jushi Egypt enumerate în rapoartele anuale din perioada 2016-2018 a arătat că sumele datorate de GE societății Jushi Egypt erau încă restante după mai mulți ani (11), iar Jushi Egypt a confirmat că nu se aștepta să primească rambursări (12). |
(62) |
De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că, întrucât echipamentele utilizate la fabricarea produselor, inclusiv a produsului care face obiectul anchetei, vor fi probabil folosite pentru întreaga lor durată de viață utilă pe teritoriul egiptean, fără a fi reexportate sau vândute pe piața internă, nu există nicio justificare pentru acordarea unei scutiri de taxe vamale și de TVA la achiziționarea acestora, în afară de cele de care beneficiază societățile situate în cadrul SCZone. Prin urmare, aceasta constituie venituri la care se renunță sub formă de taxe vamale și TVA care nu sunt datorate, fără nicio justificare, deoarece aceste echipamente sunt utilizate pentru producția locală a produsului care face obiectul anchetei, pentru care se datorează taxe vamale și TVA în mod normal pentru producătorii aflați în afara SCZone. |
(63) |
Prin urmare, întrucât Jushi Egypt a făcut obiectul tratamentului preferențial sub regimul juridic al SCZone în 2017, ea a beneficiat de o scutire de facto de TVA la importul de utilaje. Această scutire constituie venituri la care se renunță, deoarece, astfel cum se menționează în alineatele precedente, chiar dacă TVA-ul ar trebui să fie rambursat în cele din urmă, în esență nu există elemente de probă conform cărora GE a rambursat societății Jushi Egypt TVA-ul plătit pentru utilaje în trecut. Elementele de probă disponibile au arătat, într-adevăr, că Jushi Egypt nu a obținut aceste restituiri atunci când se afla în afara zonei. |
(64) |
Societățile situate în SCZone, care nu trebuie să plătească TVA în avans, beneficiază de o scutire de TVA de facto care le scutește de la suportarea unui cost real pe lângă reducerea sarcinii administrative legate de obligația de a solicita rambursarea TVA sau de a compensa creditele de TVA. Aceeași concluzie se aplică și în ceea ce privește scutirea referitoare la plata tarifelor de import pentru echipamentele importate. |
3.3.3. Concluzie
(65) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că acest program oferă o contribuție financiară sub formă de venituri care se anulează de către GE în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece întreprinderile eligibile sunt scutite de la plata TVA și/sau a tarifelor care, altfel, ar fi datorate. Aceasta conferă, de asemenea, un avantaj societăților beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât acestea sunt plasate într-o poziție financiară mai bună decât cea în care ar fi în absența programului. De fapt, în absența programului, acestea ar fi plătit TVA și taxe la import la importul echipamentelor. |
(66) |
Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât nu se aplică în mod general în Egipt, și se aplică numai societăților situate în zone economice cu caracter special, cum ar fi SCZone. Legislația în baza căreia funcționează autoritatea care acordă subvenția își limitează accesul la întreprinderile care se află în astfel de zone economice cu caracter special. |
3.3.4. Calculul valorii subvenției
(67) |
Valoarea acestei subvenții care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii se calculează pe baza avantajului conferit beneficiarului, a cărui existență este constatată în cursul perioadei de anchetă. Avantajul conferit beneficiarului este considerat a fi:
|
(68) |
Valoarea subvenției stabilite în mod provizoriu în legătură cu acest tip de subvenții în cursul perioadei de anchetă pentru producătorul-exportator a fost de 0,78 %. |
3.4. Scutiri de TVA și reduceri tarifare pentru materialele importate
(69) |
În conformitate cu Legea 83/2002, entităților care operează într-o zonă economică specială li se permite să importe materiale fără să plătească taxe vamale, taxe pe vânzări sau alte taxe sau impozite, care ar fi exigibile altfel, în măsura în care aceste materiale importate sunt reexportate ca atare sau transformate într-un produs din aval care este apoi exportat. |
3.4.1. Temei juridic
(70) |
Temeiurile juridice ale acestui program sunt:
|
3.4.2. Constatările anchetei
(71) |
După cum s-a menționat la considerentul 46 de mai sus, SCZone face parte dintr-o zonă vamală separată. Conform articolului 42 din Legea 83/2002, materiile prime importate, furniturile, piesele de schimb și orice alte materiale sau componente importate din străinătate sunt scutite de la plata impozitelor și a taxelor, atât timp cât sunt alocate bunurilor produse sau serviciilor pentru activitatea autorizată în cadrul SCZone. Pe de altă parte, toate impozitele și taxele trebuie plătite pentru orice produse introduse pe piața internă în afara SCZone. |
(72) |
Pe parcursul anchetei, Comisia a constatat că, în conformitate cu dispozițiile articolului menționat anterior din Legea 83/2002, Jushi Egypt a beneficiat de derogări de la plata TVA și a taxelor de import pentru materiile prime utilizate la fabricarea produselor finite exportate (și în special, a produsului în cauză). |
(73) |
În ceea ce privește derogarea de la plata taxelor de import, o astfel de configurare pare să corespundă unui sistem de rambursare a taxelor, astfel cum este descris în anexa I litera (i) la regulamentul de bază. În conformitate cu litera (i) din anexa I, sistemele de rambursare pentru inputurile de substituire pot constitui o subvenție la export în măsura în care ele au ca efect o rambursare excesivă a impunerilor la import colectate inițial pentru factorii de producție importați pentru care se solicită rambursarea. |
(74) |
Pentru a stabili dacă a existat o astfel de rambursare excesivă, în conformitate cu secțiunea II din anexa III la regulamentul de bază, Comisia a solicitat informații suplimentare din partea GE cu privire la sistemul de rambursare a taxelor în general și, mai exact, cu privire la existența și aplicarea efectivă a procedurilor de verificare și monitorizare conexe. |
(75) |
Pe baza informațiilor primite inițial, se părea că GE a instituit într-adevăr un cadru legislativ pentru monitorizarea sistemului de rambursare a taxelor, inclusiv, după caz, rambursarea taxelor la import plătite. Cu toate acestea, pe parcursul vizitelor de verificare la Jushi Egypt, s-a constatat că acest cadru nu a fost aplicat efectiv în practică. |
(76) |
Jushi Egypt nu a plătit nicio taxă de import (sau TVA) pentru niciuna dintre achizițiile sale de materiale în perioada de anchetă, fie că au fost utilizate pentru vânzarea internă, fie pentru exportul de produse finite. În mod normal, trebuie efectuată o depunere într-un cont blocat al autorităților vamale, din care taxele să poată fi colectate periodic. Cu toate acestea, în perioada de anchetă, nicio depunere nu a fost efectuată, iar autoritățile nu au perceput nicio sumă. |
(77) |
După perioada de anchetă, Jushi Egypt a efectuat o mică plată către autoritățile egiptene, care ar fi acoperit rambursarea excesivă pentru vânzările interne. Cu toate acestea, nu a fost furnizat niciun element de probă care să indice că această plată s-a efectuat într-adevăr în legătură cu rambursarea excesivă pentru vânzările interne sau în legătură cu vânzările interne realizate în perioada de anchetă. Cu toate acestea, au existat, de asemenea, elemente de probă că Jushi Egypt a primit rambursarea taxelor la import plătite în perioadele anterioare, înainte de a obține o scutire de taxe la import. |
(78) |
După alte schimburi cu GE, s-au primit informații suplimentare care au arătat că, de fapt, cadrul de monitorizare și verificare a colectării taxelor vamale în SCZone era încă în curs de realizare în perioada de anchetă. De exemplu, comitetul pentru ajustarea soldurilor aferente taxelor de import a fost înființat abia în 2019, în conformitate cu Decretul nr. 158 al Șefului autorității vamale, înființarea unui comitet de inspecție vamală era încă în curs în 2019, iar procedurile executive nu au fuseseră încă emise. Astfel, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că nu a existat un sistem eficace și adecvat de rambursare a taxelor. |
(79) |
În plus, astfel cum s-a menționat la considerentul 50 de mai sus, în SCZone, TVA-ul pentru bunurile importate este reținut, în loc să fie plătit în avans. Autoritățile fiscale păstrează doar dreptul de a recupera TVA-ul ulterior. |
(80) |
Ancheta a arătat, de asemenea, că, pentru anumiți factori de producție pe care Jushi Egypt i-a folosit în procesul de fabricație de la furnizorii egipteni, TVA-ul a fost perceput la nivelul standard, fără a se ține seama de faptul că societatea avea sediul în zona specială în care TVA-ul nu era datorat în mod normal. Aceste tranzacții au dat naștere unui credit asociat TVA pentru Jushi Egypt. În schimb, vânzările de factori de producție între societăți situate în zona specială nu erau supuse TVA-ului intern, indiferent dacă bunurile produse cu astfel de factori de producție urmau să fie exportate sau vândute pe piața internă. Jushi Egypt nu a putut demonstra ce factori de producție (obținuți pe piața internă sau importați) au fost utilizați sau consumați în produsele exportate sau vândute pe piața internă. |
(81) |
Toate aceste elemente arată că această zonă specială nu este o zonă clasică de prelucrare pentru export și este, de asemenea, diferită de alte zone libere speciale existente în Egipt, ci este un tip unic și hibrid de zonă specială cu mai multe caracteristici specifice care o disting de alte zone. Actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile nu par să fie aplicate în practică în această zonă, astfel încât Comisia și-a întemeiat în mod provizoriu concluziile pe înțelegerea modului în care funcționează în practică operațiunile din zonă. |
(82) |
În plus, este important de remarcat că absența autorităților administrative însărcinate cu administrarea, monitorizarea și asigurarea respectării sistemului fiscal și a oricăror obligații fiscale referitoare la sistemul fiscal special aplicabil în zonă fac din aceasta un spațiu unic, iar societățile cu sediul în acest teritoriu au libertatea deplină de a alege să urmeze sau să evite normele fiscale fără absolut nicio consecință. Prin urmare, având în vedere circumstanțele speciale ale acestei zone și pe baza informațiilor disponibile, Comisia a decis, cu titlu provizoriu, să considere scutirile de TVA aplicate factorilor de producție importați ca scutire de facto de a plăti astfel de TVA, indiferent dacă factorii de producție sunt ulterior încorporați în produse finite exportate sau vândute pe piața internă. |
3.4.3. Concluzie
(83) |
Astfel, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că sistemul GE de monitorizare a rambursării taxelor nu a fost aplicat în mod eficace și că nu poate fi calificat ca atare, din toate motivele explicate în secțiunea anterioară și rezumate la considerentul 73. De fapt, astfel cum s-a explicat la considerentele 68 și 70, ancheta a arătat că GE nici măcar nu înființase o autoritate însărcinată să administreze și să execute vreo obligație fiscală pentru entitățile situate în zonă, inclusiv taxele vamale și TVA datorate pentru materialele importate. |
(84) |
În plus, Comisia a stabilit că pretinsul sistem de rambursare a taxelor pentru factorii de producție utilizați la fabricarea produselor finite exportate a condus la o renunțare la venituri, ceea ce constituie o subvenție ce poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece ele conduc la o rambursare excesivă a impunerilor la import aplicate inițial asupra factorilor de producție importați pentru care se solicită rambursarea. GE nu a furnizat nici o examinare suplimentară a tranzacțiilor în cauză. |
(85) |
Aceste rambursări excesive sunt și specifice, în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât nu se aplică în mod general în Egipt, și se aplică numai societăților situate în SCZone. |
(86) |
În plus, scutirea de TVA de facto pentru materialele importate constituie o contribuție financiară sub forma veniturilor care se anulează de către GE în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece întreprinderile eligibile sunt scutite de la plata TVA-ului care, altfel, ar fi datorat. De asemenea, acesta acordă un avantaj societăților beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislația limitează scutirea de TVA numai pentru întreprinderile situate în SCZone. |
3.4.4. Calculul valorii subvenției
(87) |
Valoarea acestei subvenții care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii se calculează pe baza avantajului conferit beneficiarului, a cărui existență este constatată în cursul perioadei de anchetă. |
(88) |
În ceea ce privește taxele de import, avantajul acordat beneficiarului este considerat a fi diferența dintre valoarea taxelor de import datorate în perioada de anchetă și valoarea reală a taxelor de import plătite în cursul perioadei de anchetă. |
(89) |
Pentru a determina valoarea taxelor la import datorate, Comisia a considerat că raportul mediu de consum pentru toate tipurile de produse finite este același, deoarece toate aparțin aceleiași categorii generale de produse. Comisia și-a întemeiat raportul de consum pe evidențele producătorului-exportator. Apoi, aceasta a stabilit mai întâi cantitatea de materiale importată în cursul perioadei de anchetă. În al doilea rând, a calculat raportul dintre vânzările interne comparativ cu vânzările totale ale Jushi Egypt. În al treilea rând, Comisia a aplicat acest raport al vânzărilor interne la volumul total de materiale importate și a determinat cantitatea de materiale importate pentru care vor fi datorate taxe de import. |
(90) |
În cele din urmă, pentru a stabili cuantumul avantajului, Comisia a calculat valoarea taxei de import datorate pentru cantitățile de materiale utilizate pentru producția de bunuri vândute pe piața internă. |
(91) |
În ceea ce privește veniturile la care se renunță sub forma unei scutiri de TVA de facto, avantajul a fost calculat luând valoarea integrală a TVA-ului datorat în mod normal, dar care nu a fost plătită în perioada de anchetă pentru achizițiile de factori de producție importați. |
(92) |
Cuantumul subvenției stabilite în mod provizoriu în legătură cu acest tip de subvenții în cursul perioadei de anchetă pentru producătorul-exportator a fost de 7,42 %. |
3.5. Impozit pe venit
(93) |
Temeiurile juridice ale acestui program sunt:
|
3.5.1. Analiză
(94) |
Jushi Egypt face obiectul impozitului pe venit normal de 22,5 % aplicabil în Egipt. |
(95) |
În 2016, guvernul egiptean a decis să modifice cursul de schimb fix al lirei egiptene („EGP”) într-un curs de schimb variabil, pe baza unei recomandări a Fondului Monetar Internațional. Drept urmare, lira egipteană a pierdut într-o lună aproximativ jumătate din valoarea sa față de alte valute majore, precum USD și EUR. Pentru a aborda această fluctuație bruscă a monedei, GE a emis un standard special de contabilitate, precum și o normă fiscală specială pentru tratarea diferențelor valutare. Drept urmare, societăților li s-a permis să deducă într-un mod mai extins diferențele valutare cauzate de devalorizarea EGP din veniturile lor impozabile. |
(96) |
Deși această legislație era în general aplicabilă tuturor societăților din Egipt și avea menirea să compenseze efectele negative ale devalorizării monedei egiptene, ea a creat un avantaj de facto substanțial pentru un număr limitat de societăți din Egipt, și anume societăți care sunt orientate spre export și își desfășoară activitatea aproape în întregime în monede străine cum ar fi USD sau EUR. Această categorie particulară de societăți nu a suferit nicio pierdere efectivă ca urmare a devalorizării EGP, dar ar putea beneficia de standardul special de contabilitate emis de GE în scopuri fiscale. În consecință, societățile care își desfășoară activitatea într-o monedă străină par să înregistreze pierderi în scopuri fiscale, chiar dacă situația lor financiară poate indica profituri considerabile. În schimb, societățile egiptene care își desfășoară activitatea în EGP au suferit pierderi reale, care au avut un impact real asupra activității lor, situație abordată de norma fiscală specială emisă de GE. |
(97) |
Jushi Egypt a beneficiat în mod disproporționat de această măsură, deoarece ancheta a arătat că Jushi Egypt își desfășoară activitatea aproape exclusiv în USD sau EUR și nu are aproape nicio tranzacție în lire egiptene. Într-adevăr, societatea este aproape exclusiv orientată către export, importă aproape toate echipamentele sale, împrumuturile sale sunt în valută, precum și o parte importantă a materialelor sale. Într-adevăr, ca urmare, pierderile înregistrate de Jushi Egypt din cauza devalorizării EGP, în special din cauza împrumuturilor semnificative în valută, nu sunt reale și sunt utilizate doar în scopuri fiscale, în vederea reducerii venitului impozabil. |
(98) |
În plus, deducerea fiscală trebuia să fie o măsură temporară, aplicabilă numai tranzacțiilor afectate la momentul devalorizării. Cu toate acestea, în perioada de anchetă, Jushi Egypt a dedus în continuare sume considerabile din veniturile sale impozabile, în condițiile unor diferențe de schimb valutar realizate și nerealizate. Drept urmare, potrivit declarațiilor sale privind impozitul pe venit, a înregistrat pierderi, chiar dacă situațiile financiare arătau un profit considerabil și durabil. |
3.5.2. Concluzie
(99) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că aceste avantaje fiscale constituie venituri care se anulează de către GE în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază și că acestea acordă un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
(100) |
În plus, acestea sunt de facto specifice producătorului-exportator Jushi Egypt, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, deoarece este utilizat predominant de un grup limitat de societăți care operează aproape exclusiv în monede străine. |
3.5.3. Calculul valorii subvenției
(101) |
Avantajul pentru Jushi Egypt a fost stabilit pe baza informațiilor conținute în declarația privind impozitul pe venit pentru 2018. În primul rând, s-a stabilit suma dedusă din veniturile impozabile în conformitate cu dispoziția menționată mai sus în secțiunea 3.5.1. În al doilea rând, cota de impozitare general aplicabilă de 22,5 % a fost aplicată acestei sume deduse. În cele din urmă, această sumă a fost exprimată ca procent din cifra de afaceri totală a Jushi Egypt în perioada de anchetă. |
(102) |
Valorile subvențiilor identificate pentru acest program de impozitare directă s-au ridicat la 1,68 % pentru Jushi Egypt. |
3.6. Alte sisteme
(103) |
În ceea ce privește toate celelalte sisteme enumerate la considerentul 43 de mai sus, Comisia își continuă anchetele, inclusiv având în vedere modificările avizului de deschidere menționat la considerentul 18 de mai sus. |
3.7. Concluzie privind subvenționarea
(104) |
Comisia a calculat valoarea subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii pentru producătorul-exportator prin examinarea fiecărei subvenții sau a fiecărui program de subvenționare, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, și a adunat aceste cifre pentru a calcula valoarea totală a subvenției acordate producătorului-exportator în cursul perioadei de anchetă. Pentru calcularea subvenționărilor totale de mai jos, Comisia a calculat mai întâi procentajul reprezentat de subvenție, acesta fiind egal cu valoarea subvenției, considerată ca procent din cifra totală de afaceri a societății. Acest procent a fost utilizat în continuare pentru a calcula subvenția alocată exporturilor de produs în cauză către Uniune pe durata perioadei de anchetă. Ulterior a fost calculată valoarea subvenției pe tonă de produs în cauză exportat către Uniune în cursul perioadei de anchetă, iar marjele de mai jos au fost calculate ca procentaj din valoarea „Cost, asigurare și navlu” (CIF) a acelorași exporturi pe tonă. |
(105) |
Având în vedere cooperarea deplină a producătorilor-exportatori egipteni, valoarea corespunzătoare „tuturor celorlalte societăți” a fost stabilită în mod provizoriu la nivelul unicului producător-exportator egiptean. Tabelul 1 Nivelurile subvenției stabilite în mod provizoriu
|
4. PREJUDICIUL
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii
(106) |
Produsul similar a fost fabricat de șapte producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
(107) |
Astfel cum s-a indicat în considerentele 31 și 32, Comisia a selectat un eșantion de trei producători din Uniune. Eșantionul era alcătuit din trei producători din Uniune, reprezentând 68 % din producția totală din Uniune a produsului similar în cursul perioadei de anchetă. |
(108) |
Comisia a stabilit producția totală de AFS din Uniune în perioada de anchetă la aproximativ 695 000 de tone, pe baza informațiilor colectate de reclamant și verificate în cursul anchetei. Tabelul 2 Producția la nivelul Uniunii
|
(109) |
Producția totală a Uniunii a rămas stabilă între 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă, arătând o tendință ușor descendentă. |
4.2. Consumul la nivelul Uniunii
(110) |
Comisia a determinat consumul de AFS din Uniune prin adăugarea importurilor de AFS în Uniune la vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii. |
(111) |
Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Consumul la nivelul Uniunii
|
(112) |
Consumul de AFS la nivelul Uniunii a crescut între începutul perioadei examinate și sfârșitul acesteia cu 5 %; cu toate acestea, tendința de la an la an arată o ușoară variație a consumului de-a lungul perioadei. |
4.3. Importurile din țara în cauză
4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză
(113) |
Comisia a stabilit volumul importurilor și cota lor de piață aferentă conform bazei de date Surveillance 2 (13). |
(114) |
Importurile de AFS în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Volumul importurilor și cota de piață
|
(115) |
Importurile de AFS din Egipt au crescut rapid în perioada cuprinsă între 2016 și 2018, aproape triplându-se. Prin urmare, și cota de piață a acestor importuri s-a triplat, în contextul în care consumul a crescut cu 5 %. |
4.3.2. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor
(116) |
Evoluția prețurilor medii de import în perioada examinată a fost următoarea: Tabelul 5 Prețul de import
|
(117) |
Tendința prețurilor de import din Egipt este în mod evident una descendentă în perioada examinată. În cursul PA, a existat o diferență de aproximativ 20 % între aceste prețuri de import și prețurile de vânzare în UE (tabelul 9). |
(118) |
Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:
|
(119) |
Comisia a realizat compararea prețurilor per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. |
(120) |
În cazul în care vânzarea de la producătorul egiptean către primul client independent de pe piața din Uniune s-a realizat printr-o societate de vânzări afiliată cu sediul în UE, prețul importului a fost stabilit pe bază de cost, asigurare și navlu („CIF”), dar s-a făcut o ajustare la acest preț pentru a se ține cont de costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (costuri VAG) și de profitul importatorului afiliat. |
(121) |
Comparația per tip de produs a fost posibilă datorită utilizării unui număr de control al produsului („NCP”) comun pentru a descrie tipurile de produse de AFS exportate către UE din Egipt și, de asemenea, vândute de către producătorii din Uniune incluși în eșantion. |
(122) |
Calculul a arătat o marjă de subcotare medie ponderată pentru importurile societății Jushi Egypt pe piața Uniunii de 16 %. |
(123) |
Prin urmare, Comisia a stabilit în mod provizoriu că prețurile importurilor din Egipt au subcotat în mod semnificativ prețurile practicate de industria Uniunii. |
4.4. Situația economică a industriei Uniunii
4.4.1. Observații generale
(124) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului asupra industriei Uniunii al importurilor care fac obiectul unei subvenții include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate. |
(125) |
Astfel cum s-a menționat în considerentele 17-20, eșantionarea a fost utilizată pentru a stabili prejudiciul și impactul negativ asupra nivelului prețurilor de vânzare, a cantităților vândute, a cotei de piață și a profiturilor industriei Uniunii. |
(126) |
Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionare oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a informațiilor furnizate de reclamant. Indicatorii microeconomici s-au bazat pe datele din răspunsurile la chestionare transmise de producătorii incluși în eșantion. |
(127) |
Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. |
(128) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea cuantumului subvenției și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare sau dumping. |
(129) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. |
4.4.2. Indicatori macroeconomici
4.4.2.1. Capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității de producție
(130) |
Capacitatea de producție totală a Uniunii și rata de utilizare a acestei capacități au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 6 Capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității de producție
|
(131) |
Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Acest lucru se întâmplă deoarece capacitatea se bazează în principal pe numărul de cuptoare care alimentează liniile de producție, iar creșterea capacității este o operațiune care presupune o utilizare intensivă de capital. |
(132) |
Rata de utilizare a capacității industriei Uniunii a rămas, de asemenea, ridicată și stabilă în perioada examinată. Odată ce un cuptor este pus în funcțiune, din motive economice, acesta trebuie menținut în funcțiune fără pauză. |
4.4.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață
(133) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 7 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
(134) |
Vânzările industriei Uniunii au crescut în termeni absoluți între 2016 și 2017, dar apoi au scăzut din nou, pierzând 5 puncte procentuale între 2016 și sfârșitul PA. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut pe parcursul perioadei examinate, de la 64 % la 58 %. Această scădere trebuie observată pe fondul consumului la nivelul Uniunii, care crește cu 5 %, și al creșterii importurilor din Egipt la prețuri mai mici și în scădere. |
4.4.2.3. Ocuparea forței de muncă și productivitatea
(135) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 8 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
(136) |
Atât ocuparea forței de muncă, cât și productivitatea industriei Uniunii au rămas stabile pe parcursul întregii perioade examinate. |
4.4.2.4. Importanța valorii subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii și redresarea în urma practicilor de subvenționare sau de dumping anterioare
(137) |
Întrucât Comisia încă anchetează unele dintre sistemele de subvenționare, în această etapă, nu este posibil să se determine amploarea exactă a subvenționării. Cu toate acestea, pe baza valorii subvenției pentru anumite sisteme deja stabilite mai sus și a marjei provizorii a subvenției constatate, subvenționarea nu poate fi considerată neglijabilă. |
(138) |
Deși nu există un istoric al cazurilor anterioare de subvenționare sau dumping din Egipt, unicul producător-exportator din Egipt face parte dintr-o societate despre care s-a constatat deja că a fost implicată în practici de dumping, precum și că a primit subvenții într-o altă țară (China). De fapt, grupul Jushi a anunțat că va construi o fabrică în Egipt pentru a produce AFS pe care le va comercializa pe piața UE pentru a evita plata taxelor antidumping și compensatorii pentru exporturile sale de AFS din China către UE. Odată ce instalația a devenit operațională, datele prezentate mai sus arată că importurile din Egipt la prețuri mici au început să intre pe piața Uniunii și au crescut rapid în perioada examinată. |
(139) |
Astfel, se preconizează că Jushi Egypt să va angaja și se va implica în aceleași practici ale grupului Jushi din China. |
4.4.3. Indicatori microeconomici
4.4.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile
(140) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 9 Prețurile de vânzare din Uniune
|
(141) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați au scăzut cu 3 %. |
(142) |
Cu toate acestea, costul unitar de producție practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion a crescut în perioada examinată cu 7 %. Prin urmare, este clar că prețurile nu au putut fi majorate pentru a corespunde creșterilor costurilor de producție. |
4.4.3.2. Costurile cu forța de muncă
(143) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 10 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
(144) |
Costurile medii ale forței de muncă au crescut gradual în timpul perioadei examinate. |
4.4.3.3. Stocurile
(145) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 11 Stocuri
|
(146) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut în perioada examinată și au atins valorile cele mai ridicate în perioada de anchetă. |
4.4.3.4. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital
(147) |
Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor
|
(148) |
Comisia a stabilit rentabilitatea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea este bazată pe costul bunurilor vândute. |
(149) |
Rentabilitatea a scăzut considerabil în perioada examinată cu 7 puncte procentuale sau mai mult de jumătate. |
(150) |
În pofida nivelurilor de profit scăzute, industria din Uniune genera un flux de lichidități pozitiv din operațiunile sale desfășurate în cursul întregii perioade examinate. |
(151) |
Industria Uniunii a continuat să facă investiții în perioada examinată. Investițiile au crescut în perioada examinată, ceea ce este de așteptat, deoarece industria AFS are nevoie de investiții constante pentru reconstruirea cuptoarelor. |
(152) |
Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a fost scăzut, dar pozitiv, deoarece industria a fost profitabilă. |
(153) |
Nivelul de performanță financiară al industriei Uniunii în termeni de profit din cursul perioadei de anchetă a limitat totuși capacitatea acesteia de a mobiliza capital. |
4.4.4. Concluzie privind prejudiciul
(154) |
Perioada examinată arată că s-au importat cantități în creștere rapidă de AFS din Egipt, volumul triplându-se în perioada examinată. Acest lucru ar trebui văzut în contextul creșterii consumului la nivelul Uniunii, ceea ce duce la pierderea cotei de piață pentru industria Uniunii. |
(155) |
Această scădere a cotei de piață în special concomitent cu creșterea consumului în Uniune este un semn clar al prejudiciului important. Când consumul în Uniune crește, ar fi de așteptat ca industria Uniunii să își poată menține cota de piață stabilă și să își mărească volumul vânzărilor. |
(156) |
În timp ce cantitatea de producție a rămas stabilă, cantitatea vânzărilor și prețurile de vânzare au scăzut. Industria Uniunii nu a putut răspunde creșterii costurilor odată cu creșterea prețurilor și, prin urmare, în timp ce costurile au crescut, profiturile au scăzut de la 12 % în 2016 la 5 % în perioada de anchetă. |
(157) |
Comisia remarcă în special faptul că industria Uniunii a suferit o scădere clară a prețurilor în cursul perioadei examinate, având în vedere că importurile din Egipt, care au fost efectuate la prețuri scăzute, au crescut spectaculos în cantitate. În absența acestor importuri, Comisia se așteaptă ca industria Uniunii să poată transfera creșterile costurilor către clienți. |
(158) |
Scăderea prețului a putut fi observată și pe baza evoluției costului unitar de producție al industriei Uniunii în comparație cu prețul de vânzare unitar pentru clienții neafiliați din UE și prețul de import al AFS din Egipt. |
(159) |
Comisia a observat că, de exemplu, din 2016 până în 2017, costurile practicate de producătorii din Uniune au scăzut cu 1 %, însă prețul de vânzare al Uniunii a scăzut cu 4 % pentru a concura cu prețul de import din Egipt, aflat în scădere (care a scăzut cu 8 %). |
(160) |
Între 2017 și 2018, costurile producătorilor din Uniune au crescut cu 6 %, însă prețurile lor de vânzare au putut crește cu doar 2 %, deoarece prețul de import din Egipt a continuat să scadă. |
(161) |
Comisia a concluzionat în mod provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
5.1. Efectele importurilor subvenționate
(162) |
Comisia a concluzionat în mod provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă, având în vedere scăderea accentuată a profiturilor și scăderea cotei de piață. Aceste evoluții negative au avut loc în contextul creșterii drastice a importurilor din Egipt la prețuri în continuă scădere, care le subcotează pe cele practicate de industria Uniunii supusă unei presiuni suplimentare asupra prețurilor. |
(163) |
În plus, Comisia ia act de elementele de probă potrivit cărora fabrica din Egipt a fost deschisă de Jushi China cu scopul expres de a vinde AFS pe piața Uniunii fără a plăti taxele în vigoare aplicabile importurilor efectuate direct din China. |
(164) |
Prin urmare, Comisia a considerat că importurile subvenționate de AFS din Egipt au cauzat un prejudiciu important pentru industria Uniunii. |
5.2. Alți factori cunoscuți
(165) |
Comisia a analizat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți sunt capabili, individual sau colectiv, să atenueze legătura de cauzalitate creată între importurile subvenționate și prejudiciul a cărui existență a fost constatată în mod provizoriu, având efectul ca această legătură să nu mai fie reală și substanțială. |
5.2.1. Importurile din țări terțe
(166) |
Cu excepția importurilor din Egipt, importurile din doar alte trei țări, Malaysia, China și Norvegia, au avut o cotă de piață semnificativă în perioada examinată. Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Importuri din țări terțe
|
(167) |
Importurile din China fac deja obiectul măsurilor antidumping și antisubvenție, iar cota de piață pentru aceste importuri este în scădere, întrucât importatorii trec de la AFS originare din China la AFS originare din Egipt de la același grup Jushi. |
(168) |
Importurile din Malaysia au avut o cotă de piață stabilă pe întreaga perioadă examinată. Există o singură fabrică în Malaysia, deținută de grupul japonez NEG, care deține fabrici și în Uniune. Această fabrică exportă în UE numai fire tăiate. Comisia a comparat prețul firelor tăiate din Malaysia cu prețurile firelor tăiate din Uniune și a constatat că, aparent, malaysienii nu subcotau prețurile Uniunii. |
(169) |
Importurile din Norvegia au o cotă de piață scăzută și stabilă de 4 % în perioada examinată și intră în Uniune la un preț ridicat. |
(170) |
Importurile din alte țări luate împreună au atins o cotă de piață stabilă de 9 % pe întreaga perioadă examinată. Prin urmare, niciuna dintre aceste alte țări nu ar fi putut avea vreo influență semnificativă asupra performanței industriei Uniunii. |
(171) |
Pe baza analizei de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din alte țări nu au afectat situația industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă. În special, nu există o corelație între performanța în scădere a industriei Uniunii și cotele de piață stabile ale altor surse de aprovizionare. |
5.2.2. Rezultatele la export ale industriei Uniunii
(172) |
Reclamantul a furnizat Comisiei date de export după cum urmează: Tabelul 14 Rezultatele la export ale industriei din Uniune
|
(173) |
Nivelul exporturilor industriei Uniunii a fost limitat și a rămas stabil în perioada examinată. Acest nivel nu a depășit 8 % din vânzările sale în niciun an al perioadei examinate, după cum reiese în tabelul de mai sus. |
(174) |
Având în vedere participarea limitată a vânzărilor la export raportată la totalul vânzărilor industriei Uniunii și faptul că acestea au fost practic stabile în perioada examinată, s-a constatat că rezultatele la export ale industriei Uniunii nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
5.3. Concluzie
(175) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile subvenționate de AFS din Egipt au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. |
(176) |
Comisia a identificat și evaluat și alți factori care ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii, cum ar fi importurile din alte țări terțe și rezultatele la export ale industriei Uniunii. Cu toate acestea, s-a constatat că acești alți factori nu au avut niciun efect asupra situației industriei Uniunii, nici individual, nici colectiv. |
6. INTERESUL UNIUNII
(177) |
În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida stabilirii faptului că există o subvenționare prejudiciabilă, adoptarea unor măsuri compensatorii corespunzătoare valorii totale a subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii în cazul de față nu este în interesul Uniunii. În determinarea interesului Uniunii, Comisia se bazează pe o analiză a tuturor diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale consumatorilor din Uniune. |
(178) |
AFS reprezintă un material important în multe aplicații destinate utilizatorilor din Uniunea Europeană. |
(179) |
Acesta este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. AFS reprezintă între 10 % și 60 % din costul fabricării rășinilor termoplastice și termorezistente, în funcție de produsul final în cauză. Acestea sunt apoi utilizate într-o gamă variată de aplicații de industria din aval a Uniunii. Industria Uniunii a furnizat informații de piață care arată că aproximativ jumătate din vânzările sale sunt destinate fabricării termoplasticelor. |
(180) |
AFS sunt, de asemenea, utilizate ca principală materie primă pentru fabricarea țesăturii din fibră de sticlă („TFS”). Aceasta reprezintă un cost de producție considerabil pentru fabricarea TFS, de până la 70 %. Comisia observă că sunt în curs de desfășurare anchete antidumping și antisubvenții privind importurile de TFS originare din Republica Populară Chineză și Egipt (14). Până în prezent, nu au fost instituite încă măsuri în cadrul acestor proceduri. |
(181) |
Informațiile de piață din industria Uniunii au arătat că, în prezent, până la 20 % din AFS realizate de industria Uniunii intră în compoziția TFS. Cu toate acestea, informațiile de piață au arătat, de asemenea, un procent mai ridicat din toate importurile din China, dar și din alte țări, se utilizează pentru fabricarea TFS. |
(182) |
Pentru a evalua interesul Uniunii, Comisia a analizat poziția industriei Uniunii, care funcționează cu un grad foarte ridicat de utilizare a capacității de producție, astfel încât, pe termen scurt, nu va putea răspunde semnalelor piețelor mari și altor posibile surse de aprovizionare care nu sunt afectate de măsurile în vigoare. Această analiză este aprofundată la considerentele 154, 170 și 176. |
6.1. Interesul industriei Uniunii
(183) |
Comisia a constatat că industria Uniunii suferă un prejudiciu important și că acest prejudiciu este cauzat de importurile de AFS din Egipt. |
(184) |
Comisia observă că industria funcționează la rate foarte ridicate de utilizare a capacității de producție, ceea ce limitează posibilitatea unor creșteri suplimentare ale ofertei; totuși, cu instituirea de măsuri pentru Egipt, aceasta ar trebui să permită industriei să instaleze capacitatea suplimentară de care are nevoie pentru a aproviziona piața Uniunii. |
(185) |
Astfel cum a constatat Comisia în ancheta anterioară privind importurile de AFS din China, instituirea de măsuri pentru importurile realizate în condiții neloiale permite industriei să investească în creșterea capacității (15). |
(186) |
Având în vedere constatarea prejudiciului important suferit de industria Uniunii și că acest prejudiciu important este cauzat de importurile subvenționate din Egipt, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că instituirea de măsuri ar fi în interesul industriei Uniunii. |
6.2. Interesul importatorilor neafiliați
(187) |
Importatorii care au cooperat la anchetă s-au opus instituirii de măsuri, deoarece aceasta ar restricționa sursele de AFS care intră pe piață. De asemenea, aceștia au ridicat problema certificării unor noi surse de AFS și a complexității acestora, până într-atât încât unii dintre clienții lor încă insistă în legătură cu importurile din China – cu taxe plătite – întrucât societatea în cauză este autorizată pentru utilizare de către clienții acestora. |
(188) |
Comisia a observat că importatorii continuă să importe din China chiar și cu taxe în vigoare mai mari decât cele care urmau să fie instituite pentru sursele egiptene. Prin urmare, orice taxă la importurile de AFS din Egipt nu ar opri neapărat importurile în Uniune. |
(189) |
Certificarea surselor de AFS este în mod clar un motiv de îngrijorare pentru unii utilizatori de AFS, dar în multe sectoare certificarea nu este o problemă, iar acolo unde este necesar, se poate vedea că importurile continuă cu plata taxelor. Instituirea de taxe la importurile certificate va crește cu siguranță costurile acestora, dar nu există elemente de probă în dosar care să arate că această creștere nu poate fi transferată către clientul final, fiind el însuși cel care a solicitat aceste AFS de la acest furnizor. |
(190) |
Comisia a vizitat doi importatori de AFS care au importat din diverse surse din întreaga lume și apoi au revândut produsul fără prelucrare. Pentru un importator, AFS reprezenta o parte extrem de mică a activității sale (mai puțin de 1 %) și, prin urmare, efectul taxelor asupra importurilor din Egipt ar fi neglijabil asupra performanței sale. |
(191) |
Pentru celălalt importator, AFS reprezenta o parte mai importantă a activității sale, cu marje de profit foarte mici. Pentru acest importator, având în vedere marjele sale foarte mici, orice creștere a prețului ar conduce, prin urmare, la posibile pierderi dacă creșterea prețului nu ar putea fi transferată către clienții săi. Totuși, acest importator s-a confruntat cu această problemă înainte de momentul în care Comisia a instituit taxe la importurile de AFS din China la un nivel mai ridicat. |
(192) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea de taxe nu ar fi în interesul importatorilor, pe motiv că ar determina creșterea costurilor. |
6.3. Interesul utilizatorilor
(193) |
Mai multe părți interesate și-au manifestat interesul și și-au exprimat părerea cu privire la interesul utilizatorilor de a se institui măsuri în cadrul acestei anchete, în principal prin trimiterea de scrisori standard, fără elemente de probă ale afirmațiilor lor. |
(194) |
Unele părți interesate au trimis o scrisoare standard de susținere a măsurilor, pentru a păstra industria Uniunii în calitate de furnizor, în timp ce alte părți au trimis o scrisoare standard exprimându-și opoziția față de măsuri, pentru a-și menține costurile la un nivel scăzut. În urma analizei acestor scrisori standard, s-a constatat că acestea au fost transmise de distribuitori de AFS în UE sau de furnizori ai industriei Uniunii. |
(195) |
Cu toate acestea, Comisia a primit într-adevăr observații din partea utilizatorilor de AFS din Uniune, prin care aceștia își exprimau părerile cu privire la anchetă. |
(196) |
Un grup de utilizatori, ai cărui membri au dorit să își păstreze anonimatul pentru a se proteja împotriva riscului unor consecințe negative în relațiilor lor comerciale, a organizat o audiere cu Comisia și au formulat o observație conform căreia măsurile nu ar fi în interesul Uniunii. |
(197) |
Comisia a remarcat problema certificării anumitor AFS realizate în anumite fabrici în cursul inspecțiilor la utilizatori, remarcând că unii utilizatori sunt obligați să utilizeze un anumit tip de AFS dintr-o anumită fabrică, indiferent dacă există sau nu există taxe în vigoare. |
(198) |
Dacă se vor institui măsuri pentru AFS din Egipt, iar utilizatorul va fi obligat să utilizeze AFS din Egipt pentru prelucrare ulterioară, se va observa o creștere a costurilor, care este posibil să nu poată fi transferată clienților. |
(199) |
Grupul de utilizatori care au dorit să își păstreze anonimatul a remarcat faptul că fibrele de sticlă sunt un ingredient esențial pentru calitate și că sistemele actuale de calitate, de exemplu materiale termoplastice folosite în industria autovehiculelor, ar necesita un proces de reautorizare în cazul în care utilizatorul ar schimba furnizorul. |
(200) |
Același grup a mai menționat că, și în cazul în care un utilizator are diverși furnizori, acesta ar utiliza în continuare un anumit furnizor pentru un anumit compus. |
(201) |
Pentru acei utilizatori care produc alte materiale termoplastice, clienții lor sunt mai puțin sensibili la sursa materiei prime, întrucât AFS se amestecă cu rășină și asigură ranforsarea termoplasticului, în loc să rămână relativ neschimbat, așa cum se întâmplă în producția de TFS. |
(202) |
Deși AFS reprezintă până la 60 % din costul de fabricație, alte surse de AFS fără măsuri instituite sunt disponibile cu ușurință, și anume Malaysia și Norvegia. Cu toate acestea, având în vedere creșterea prețurilor pe care ar determina-o măsurile, utilizatorul inspectat a fost împotriva instituirii de măsuri. Toți utilizatorii de materiale termoplastice care și-au exprimat părerea s-au opus instituirii de măsuri. |
(203) |
Pentru utilizatorii care fabrică țesături din fibre de sticlă (TFS), aceștia se află într-o poziție complet diferită, întrucât AFS este materia primă pentru producerea TFS. Comisia a vizitat un producător de TFS și utilizator de AFS, care a dorit să își păstreze anonimatul în sensul prezentei anchete. Acesta s-a opus măsurilor, deoarece, la momentul în care au fost instituite taxe pentru AFS din China, prețurile materiilor prime au crescut cu 10 %, iar societatea nu a reușit să transfere către clienții săi această creștere a prețurilor. |
(204) |
Patru fabricanți de TFS care și-au exprimat părerea s-au opus instituirii de măsuri. Cu toate acestea, Comisia remarcă faptul că unul dintre producătorii de AFS din Uniune incluși în eșantion, Owens Corning, este un producător integrat care produce și TFS în Uniune. Acest grup este în favoarea măsurilor cu privire la importurile de AFS și TFS din Egipt. |
(205) |
Cu toate acestea, Comisia a primit, de asemenea, observații din partea altor doi producători de TFS în favoarea măsurilor privind AFS din Egipt, pentru a proteja întregul lanț valoric din Europa și, de asemenea, pentru a încuraja C & D. |
(206) |
Concluzia pentru utilizatori este că, având în vedere că AFS este principala materie primă a produsului lor finit, măsurile nu ar fi în interesul lor, deoarece acestea ar determina creșterea costurilor pentru utilizatori. Cu toate acestea, măsurile ar fi în interesul grupurilor integrate care utilizează AFS din producția proprie. |
(207) |
În ansamblu, având în vedere sursele alternative de aprovizionare disponibile care nu fac obiectul unor măsuri, având în vedere faptul că un utilizator integrat a fost în favoarea măsurilor și întrucât nu există niciun element de probă care să indice în mod clar imposibilitatea absorbției costurilor suplimentare generate de măsurile instituite pentru importurile din Egipt de către utilizatori, Comisia a concluzionat că efectele negative asupra utilizatorilor nu arată clar că nu este în interesul Uniunii să aplice măsurile. |
6.4. Efectele de denaturare a schimburilor comerciale produse de subvenții/stabilirea unei concurențe efective
(208) |
În temeiul articolului 31 alineatul (1) din regulamentul de bază, se acordă o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de denaturare a schimburilor comerciale produse de o subvenție prejudiciabilă și a stabilirii unei concurențe efective. |
(209) |
Ancheta a stabilit că Jushi Egypt vinde cantități însemnate de AFS subvenționate la prețuri scăzute în mod artificial pe piața Uniunii. Dacă această situație continuă, Jushi Egypt își va menține avantajul concurențial neloial, slăbind și mai mult situația deja vulnerabilă a industriei Uniunii. Drept urmare, importurile egiptene subvenționate își vor spori în timp efectele de denaturare a schimburilor comerciale și vor continua să refuze industriei Uniunii un mediu concurențial echitabil. |
6.5. Concluzie privind interesul Uniunii
(210) |
Măsurile sunt în mod clar în interesul industriei Uniunii. Există un impact negativ limitat asupra importatorilor și utilizatorilor, în special asupra producătorilor de TFS, care sunt grupul cel mai vulnerabil, având în vedere proporția mare de AFS în costurile lor de producție. |
(211) |
Cu toate acestea, Comisia observă că sunt disponibile și alte surse de AFS fără măsuri în vigoare. Comisia mai remarcă gradul extins de inovare a industriei Uniunii din ultimii ani și că producătorii din Uniune colaborează cu utilizatorii lor pentru a fabrica produsul de care au nevoie pentru propriile lor specificații individuale. O astfel de inovare ar fi expusă riscului dacă prejudiciul continuă să apară. |
(212) |
Comisia a luat notă de aceste observații cu privire la procesele de certificare și aprobare; cu toate acestea, instituirea de măsuri este menită să uniformizeze condițiile de concurență pentru toți operatorii și, prin urmare, utilizatorii pot continua să importe AFS certificate sau aprobate din Egipt, plătind un preț de piață echitabil. |
(213) |
Pe baza celor menționate anterior, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că nu există motive întemeiate pentru care instituirea unor măsuri compensatorii corespunzătoare valorii totale a subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii asupra importurilor de AFS originare din Egipt nu este în interesul Uniunii. |
7. MĂSURILE COMPENSATORII PROVIZORII
(214) |
Pe baza concluziilor formulate de Comisie în ceea ce privește subvenționarea, prejudiciul important, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă compensatorie provizorie la importurile de AFS originare din Egipt. |
7.1. Măsuri provizorii
(215) |
Trebuie să se instituie măsuri compensatorii provizorii asupra importurilor de AFS originare din Egipt, în conformitate cu normele prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, conform cărora taxa provizorie corespunde valorii totale a subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii stabilite în mod provizoriu. |
(216) |
Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxelor compensatorii provizorii, exprimate în procent din prețul CIF la frontiera Uniunii înainte de vămuire, ar trebui să fie următoarele: Tabelul 15 Nivelurile taxei provizorii
|
(217) |
Nivelul individual al taxei compensatorii pentru fiecare societate, menționat în prezentul regulament, a fost stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acesta reflecta situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește unicul producător-exportator. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitatea juridică menționată. |
(218) |
Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu ar trebui să li se aplice taxa compensatorie individuală. |
(219) |
Societatea poate solicita aplicarea nivelului individual al taxei compensatorii dacă își modifică ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (16). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată o notificare privind schimbarea denumirii. |
8. ÎNREGISTRAREA
(220) |
Astfel cum s-a menționat la considerentul 9 de mai sus, Comisia a prevăzut obligativitatea înregistrării importurilor de AFS în perioada de informare prealabilă prevăzută la articolul 24 alineatul (5a) din regulamentul de bază, prin publicarea regulamentului privind înregistrarea. |
(221) |
Regulamentul privind înregistrarea prevede înregistrarea importurilor numai pentru cele trei săptămâni ale perioadei de informare prealabilă. Înregistrarea va înceta atunci când acest regulament va intra în vigoare. |
(222) |
În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a măsurilor antisubvenție. O astfel de decizie va fi adoptată în etapa definitivă. |
9. INFORMAȚII ÎN ETAPA PROVIZORIE
(223) |
În conformitate cu articolul 29a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea de taxe provizorii preconizată. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului internet al DG TRADE. |
(224) |
Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. |
(225) |
Comisia a primit observații din partea Jushi Egypt. Cu toate acestea, observațiile nu se refereau la acuratețea calculelor. Prin urmare, taxa compensatorie provizorie a rămas neschimbată. |
10. DISPOZIȚII FINALE
(226) |
În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit. |
(227) |
Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă compensatorie provizorie asupra importurilor de fire tăiate din fibră de sticlă cu o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00, 7019 31 00 (coduri TARIC 7019120022, 7019120025, 7019120026 și 7019120039) originare din Egipt.
(2) Se stabilesc după cum urmează nivelurile taxei compensatorii provizorii aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:
Societate |
Taxă compensatorie provizorie |
Cod adițional TARIC |
Jushi Egypt for Fiberglass Industry S.A.E. |
8,7 % |
C540 |
Toate celelalte societăți |
8,7 % |
C999 |
(3) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(4) În absența altor dispoziții, se aplică dispozițiile în vigoare privind taxele vamale.
Articolul 2
(1) Părțile interesate trebuie să transmită Comisiei observațiile lor scrise cu privire la prezentul regulament în termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) Părțile interesate care doresc o audiere cu Comisia trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3) Părțile interesate care doresc o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale trebuie să formuleze o cerere în acest sens în termen de 5 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Consilierul-auditor examinează cererile depuse după acest termen și poate decide dacă acceptă sau nu astfel de cereri, dacă este cazul.
Articolul 3
(1) Autoritățile vamale trebuie să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/199.
(2) Datele colectate cu privire la produsele introduse în Uniune pentru consum cu cel mult 3 săptămâni înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor eventuale măsuri definitive sau până la încheierea prezentei proceduri.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.
(2) JO C 192, 7.6.2019, p. 30.
(4) JO C 48, 12.2.2020, p. 18.
(5) Regulamentul de Punere in Aplicare (UE) 2020/199 al Comisiei din 13 februarie 2020 de supunere la înregistrare a importurilor de produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Egipt (JO L 42, 14.2.2020, p. 10).
(6) Societatea A a solicitat păstrarea anonimatului pe motiv că ar fi expus unui risc semnificativ de represalii comerciale, în cazul în care anumiți producători ar percepe că acționează într-un mod care contravine intereselor lor.
(7) A se vedea Decretul prezidențial nr. (35) al Republicii Arabe Egipt, din 15 februarie 2003.
(8) Decretul președintelui Republicii Arabe Egipt nr. 330 din 2015 privind înființarea Zonei economice a Canalului Suez, 19 august 2015.
(9) În iulie 2016, Egiptul a înlocuit „taxa generală pe vânzări” cu TVA. Deși există anumite diferențe între cele două regimuri fiscale, ambele regimuri fiscale au permis producătorilor de bunuri să-și deducă taxa plătită anterior, acumulând astfel credite atunci când valoarea taxei plătite depășește valoarea taxei colectate de la clienți, în special în cazul societăților orientate către export.
(10) Articolul 22, Legea 67 din 2016.
(11) Într-adevăr, majoritatea creanțelor asociate TVA/altor taxe indirecte raportate în Rapoartele anuale din perioada 2016-2018 se referă la achiziții străine în cadrul regimului TGV de 10 %, care a fost în vigoare până în iulie 2016.
(12) Mai multe publicații internaționale dedicate problemelor fiscale confirmă faptul că rambursarea TVA-ului plătit în avans în Egipt este un proces extrem de dificil (LINK). Raportul Băncii Mondiale „Doing Business in Egypt 2020” situează Egiptul pe locul 156 din 190 în materie fiscală.
(13) Bază de date cu produsele specifice aflate „sub supraveghere” sau monitorizare importate pe teritoriul vamal al Uniunii, actualizată de Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală.
(14) Procedura antidumping publicată (JO C 68, 21.2.2019, p. 29); procedura antisubvenție publicată (JO C 167, 16.5.2019, p. 11).
(15) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/724 (JO L 107, 25.4.2017, p. 4), considerentul 149.
(16) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIA.
DECIZII
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/41 |
DECIZIA (UE) 2020/380 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 18 februarie 2020
de modificare a Deciziei (UE) 2016/245 de stabilire a normelor privind achizițiile (BCE/2020/10)
COMITETUL EXECUTIV AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 11.6,
având în vedere Decizia BCE/2004/2 din 19 februarie 2004 de adoptare a Regulamentului de procedură al Băncii Centrale Europene (1), în special articolul 19,
întrucât:
(1) |
Având în vedere evoluția jurisprudenței și a legislației Uniunii Europene, precum și din motive de claritate, anumite prevederi ale Deciziei (UE) 2016/245 a Băncii Centrale Europene (BCE/2016/2) (2) trebuie detaliate sau revizuite. |
(2) |
Banca Centrală Europeană (BCE) se asigură că sunt luate măsuri adecvate pentru prevenirea, identificarea și remedierea efectivă a conflictelor de interes ale membrilor personalului care apar pe parcursul desfășurării procedurilor de achiziție în conformitate cu cadul etic al BCE (3), pentru a evita orice denaturare a concurenței și pentru a asigura egalitatea de tratamentul între toți ofertanții. |
(3) |
Valorile-limită pentru procedurile de atribuire publică prevăzute în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) au fost modificate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei (5) și Regulamentul delegat (UE) 2019/1828 al Comisiei (6). Deși Directiva 2014/24/UE nu îi este aplicabilă, Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să aplice aceleași valori-limită pentru procedurile sale de atribuire publică. |
(4) |
În plus, BCE intenționează să aplice valorile-limită pentru concesiuni stabilite prin Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) |
(5) |
Prin urmare, Decizia (UE) 2016/245 (BCE/2016/2) ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificări
Decizia (UE) 2016/245 (BCE/2016/2) se modifică după cum urmează:
(1) |
la articolul 1, punctul 8 se înlocuiește cu următorul text:
|
(2) |
la articolul 2, alineatul (3) se modifică după cum urmează:
|
(3) |
la articolul 4, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Se aplică următoarele valori-limită:
(*1) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).”;" |
(4) |
articolul 8 se modifică după cum urmează:
|
(5) |
articolul 9 se modifică după cum urmează:
|
(6) |
la articolul 11, alineatul (1) se elimină; |
(7) |
articolul 12 se modifică după cum urmează:
|
(8) |
la articolul 18, alineatul (2) se înlocuiește cu textul următor: „(2) În scopul încheierii unui acord-cadru, BCE aplică procedurile prevăzute la articolele 10-14. Anunțul de participare menționează sfera și numărul prevăzut de acorduri-cadru care urmează să fie atribuite. Anumite contracte bazate pe acordul-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile stabilite în prezentul articol.”; |
(9) |
la articolul 26, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) BCE se asigură că informațiile furnizate de candidați și ofertanți sunt prelucrate și stocate în conformitate cu principiile confidențialității și integrității și, în măsura în care sunt prelucrate date cu caracter personal, cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (*3). (*3) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).”;" |
(10) |
articolul 28 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 28 Rectificarea documentației procedurii de achiziție, termenul pentru depunerea obiecțiilor și excluderea acestora (1) În cazul în care BCE descoperă o lipsă de precizie, o omisiune sau orice alt tip de eroare în textul anunțului de participare, al invitației de participare sau al documentelor justificative, aceasta rectifică eroarea și informează toți candidații sau ofertanții în scris. (2) În cazul în care candidații sau ofertanții consideră că cerințele BCE prevăzute în anunțul de participare, în invitația de participare sau în documentele justificative sunt incomplete, inconsecvente sau ilegale sau că BCE sau alt candidat sau ofertant a încălcat normele aplicabile privind achizițiile, aceștia comunică BCE obiecțiile pe care le au în termen de 15 zile de la descoperirea neregulilor respective. În cazul în care neregulile privesc invitația de participare sau alte documente trimise de BCE, termenul începe să curgă de la data primirii documentelor. În alte cazuri, termenul începe să curgă de când candidații sau ofertanții au aflat de existența neregulii sau ar fi putut în mod rezonabil să afle de existența acesteia. BCE poate apoi fie să corecteze, să completeze cerințele sau să îndrepte neregula, fie să respingă solicitarea indicând motivele pentru aceasta. Obiecțiile care nu sunt comunicate BCE în termenul prevăzut nu pot fi ridicate într-o etapă ulterioară, și nici nu vor putea fi ridicate de către candidați sau ofertanți în cadrul unei proceduri de recurs în temeiul articolului 39 și nici în procedurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.”; |
(11) |
la articolul 30 alineatul (3), se elimină prima teză; |
(12) |
articolul 34 se modifică după cum urmează:
|
(13) |
la articolul 35, alineatul (8) se înlocuiește cu textul următor: „(8) Procedura de achiziție se desfășoară în conformitate cu principiile generale prevăzute la articolul 3. Articolul 9 alineatele (6) și (7), articolul 13 alineatele (5) și (6) și articolele 18, 19, 20, 26, 27, 28, 30 și 33 se aplică în mod corespunzător.”; |
(14) |
la articolul 36, alineatul (2) se înlocuiește cu textul următor: „(2) În termen de 15 zile de la data primirii notificării, ofertanții pot solicita BCE să indice motivele respingerii ofertei lor. Fără a aduce atingere alineatului (1) și primului paragraf din prezentul alineat, articolul 34 alineatele (1) și (4) se aplică atunci când BCE atribuie prin procedura menționată la articolul 35 alineatul (4) un contract de servicii prevăzut la articolul 6 alineatul (2) cu o valoare fără TVA care este mai mare de sau egală cu 750 000 EUR, cu condiția să existe un interes transfrontalier evident.”; |
(15) |
articolul 39 se modifică după cum urmează:
|
Articolul 2
Intrare în vigoare
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la 1 mai 2020.
(2) Procedurile de atribuire inițiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei decizii se finalizează în conformitate cu dispozițiile Deciziei (UE) 2016/245 (BCE/2016/2) în vigoare la data la care a început procedura de atribuire. În sensul prezentei dispoziții, o procedură de atribuire este considerată inițiată la data trimiterii anunțului de participare către Jurnalul Oficial sau, în cazurile în care un astfel de anunț nu este necesar, la data la care BCE a invitat unul sau mai mulți furnizori să depună o ofertă sau o propunere.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 18 februarie 2020.
Președintele BCE
Christine LAGARDE
(1) JO L 80, 18.3.2004, p. 33.
(2) Decizia (UE) 2016/245 a Băncii Centrale Europene din 9 februarie 2016 de stabilire a normelor privind achizițiile (BCE/2016/2) (JO L 45, 20.2.2016, p. 15).
(3) JO C 204, 20.6.2015, p. 3.
(4) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(5) Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice (JO L 337, 19.12.2017, p. 19).
(6) Regulamentul delegat (UE) 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru contractele de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii și pentru concursurile de proiecte (JO L 279, 31.10.2019, p. 25).
(7) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
ORIENTĂRI
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/46 |
ORIENTAREA(UE) 2020/381A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 21 februarie 2020
de modificare a Orientării (UE) 2017/2335 privind procedurile pentru colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (BCE/2020/11)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatele (2) și (5),
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 5.1, 12.1 și 14.3,
întrucât:
(1) |
În temeiul Regulamentului (UE) 2016/867 al Băncii Centrale Europene (BCE/2016/13) (1), băncile centrale naționale (BCN) pot furniza agenților raportori date cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (denumite în continuare „date cu privire la credite”), inclusiv date cu privire la credite colectate de o altă BCN, prin generarea sau îmbunătățirea unor circuite de răspuns sau a altor servicii de informații între registrele centrale de credit (RCC) și agenții raportori. |
(2) |
Aceste circuite de răspuns au rolul de a susține agenţii raportori în evaluarea bonității debitorilor și, totodată, de a îmbunătăți gestionarea riscurilor de credit de către aceștia. Circuitele de răspuns permit agenților raportori să obțină o imagine mai cuprinzătoare a gradului de îndatorare a unui debitor sau potențial debitor întrucât informațiile disponibile sunt colectate nu numai de BCN relevantă cât și de alte BCN. Prin urmare, furnizarea către BCN de date cu privire la credite pentru generarea sau îmbunătățirea circuitelor de răspuns cu agenții raportori va îmbunătăți contribuția Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) la stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu mandatul statutar al acestuia conform articolului 127 alineatul (5) din tratat. Deși numărul BCN care participă pentru început la mecanismul circuitelor de răspuns este limitat, acesta poate crește în viitor, având în vedere că această participare este voluntară. În orice caz, informațiile disponibile prin circuitele de răspuns chiar și la această scală inițial limitată sunt cruciale pentru prevenirea unor posibile perturbări în procesul de intermediere financiară întrucât îmbunătățesc analizele riscurilor de credit ale instituțiilor de credit, în special în ceea ce privește debitorii transfrontalieri, și contribuie astfel la stabilitatea financiară. |
(3) |
Conform cadrului juridic actual, BCN pot, în mod facultativ, face schimb și utiliza subseturi de date cu privire la credite în scopul de a le face accesibile pentru agenții raportori prin circuitele de răspuns. SEBC s-a angajat să actualizeze cadrul juridic pentru a armoniza și mai mult circuitele de răspuns oferite de BCN agenților raportori. |
(4) |
Prin urmare, este necesară instituirea unui cadru adecvat pentru această activitate, care face obiectul prevederilor articolului 11 din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13) privind drepturile și obligațiile BCN în ceea ce privește circuitele de răspuns. Acest cadru ar trebui să stabilească obligațiile BCE și ale BCN care participă la el (denumite în continuare „BCN participante”), inclusiv în perioada de testare anterioară datei de la care BCN individuale încep să participe, ținând seama de constrângerile impuse de natura confidențială a informațiilor și de timpul necesar pentru implementare. |
(5) |
Pentru BCN participante, mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit ar trebui să definească și sfera de acoperire a datelor care trebuie furnizate pentru circuitele de răspuns în conformitate cu cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13). În special, este necesar ca datele cu privire la credite și datele de referință cu privire la contrapărți aferente să fie incluse în aceste date, pentru a permite agenților raportori să evalueze mai bine bonitatea debitorului. |
(6) |
Standardele pentru protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale colectate de SEBC, astfel cum sunt prevăzute la articolele 8–8c din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului (2) se aplică acestui mecanism. |
(7) |
BCN care participă la mecanismul circuitelor de răspuns ar trebui enumerate într-o anexă, împreună cu data de la care încep să participe și astfel devin BCN participante. Este necesar să se stabilească procedura de urmat de o BCN care nu se numără printre BCN enumerate în anexa relevantă și care dorește să devină o BCN participantă, precum și procedura prin care o BCN participantă să-și înceteze participarea. Este de asemenea necesar să se stabilească procedura de urmat atunci când o BCN participantă dorește să schimbe parametrii pentru distribuirea datelor din tabelul inclus în anexa relevantă. Orice astfel de modificări ale listei respective (inclusiv a datei de la care o BCN devine BCN participantă) și ale tabelului din anexele relevante urmează a fi efectuate prin intermediul unor modificări tehnice în conformitate cu articolul 20 din Orientarea (UE) 2017/2335 a Băncii Centrale Europene (BCE/2017/38) (3). |
(8) |
BCN enumerate în anexa relevantă ar trebui să poată testa procedurile necesare înainte de implementare. Pentru a permite acest lucru, BCE ar trebui să transmită respectivelor BCN setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE (ECB feedback loop dataset) înainte de data de la care devin BCN participante, exclusiv în scopul testării și nu pentru a fi utilizate în circuite de răspuns. |
(9) |
Prin urmare, Orientarea (UE) 2017/2335 (BCE/2017/38) ar trebui modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:
Articolul 1
Modificări
Orientarea (UE) 2017/2335 (BCE/2017/38) se modifică după cum urmează:
(1) |
Articolul 1 se înlocuieşte cu următorul text: „Articolul 1 Domeniu de aplicare Prezenta orientare furnizează detalii cu privire la obligațiile BCN de a transmite BCE date cu privire la credite și date de referință cu privire la contrapărți colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13), inclusiv responsabilitățile BCN legate de înregistrarea contrapărților în RIAD, precum și cu privire la procedurile de transmitere a acestor date. Totodată, prezenta orientare instituie un mecanism prin care BCN pot participa, în mod facultativ, la aranjamente pentru transmiterea și distribuirea anumitor subseturi de date cu privire la credite și a datelor aferente de referință cu privire la contrapărți, în scopul instituirii sau îmbunătățirii circuitelor de răspuns cu agenții raportori (denumit în continuare și «mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit»).” |
(2) |
La articolul 2, se adaugă următoarele puncte:
|
(3) |
La articolul 6, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: „(5) În cazul în care între două BCN relevante există un acord în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13), care determină ca numai una dintre acestea să colecteze și să transmită BCE toate datele (modelele 1 și 2) de la o sucursală străină din SMR, atunci:
|
(4) |
Se introduce următorul capitol Va: „CAPITOLUL Va MECANISMUL CIRCUITELOR DE RĂSPUNS AL ANACREDIT Articolul 16a Participarea și încetarea participării la mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit (1) BCN pot participa în mod voluntar la mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit. BCN enumerate în anexa IV devin BCN participante în sensul prezentei orientări de la data prevăzută în anexa respectivă. (2) O BCN care nu este inclusă în anexa IV poate solicita să participe la mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit prin transmiterea unei notificări scrise prealabile Consiliului guvernatorilor în care este indicată data de la care propune să devină o BCN participantă. BCN va fi inclusă în lista din anexa IV prin intermediul unei modificări tehnice a respectivei anexe și, după caz, a anexei III în conformitate cu articolul 20. În sensul prezentului alineat, o modificare tehnică constă în includerea în anexa IV a denumirii BCN și a datei de la care aceasta va deveni o BCN participantă și, după caz, precizarea în anexa III a atributelor datelor din setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE cu privire la care respectiva BCN nu este de acord să se distribuie datele aferente în scopul furnizării circuitelor de răspuns pentru agenții raportori în conformitate cu articolul 16c. (3) O BCN participantă poate solicita o modificare a specificațiilor sale privind atributele datelor astfel cum este prevăzut la al doilea paragraf al alineatului (2). Modificarea produce efecte după o modificare tehnică a anexei III în conformitate cu articolul 20. (4) O BCN participantă poate solicita încetarea participării la mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit prin transmiterea unei notificări prealabile scrise Consiliului guvernatorilor cu cel puțin nouăzeci de zile înainte de data încetării. Încetarea produce efecte după o modificare tehnică a anexei IV și, după caz, a anexei III în conformitate cu articolul 20. Orice încetare a participării nu aduce atingere continuării aplicării drepturilor și obligațiilor oricăreia dintre celelalte BCN, existente la data la care o astfel de încetare produce efecte sau anterioare datei respective. Articolul 16b Cerințe pentru participarea la mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit În cadrul mecanismului circuitelor de răspuns al Anacredit, BCN participante trebuie:
Articolul 16c Distribuirea datelor corespunzătoare atributelor variabile (1) O BCN participantă poate, la alegerea sa, să decidă să nu fie de acord ca BCN primitoare să includă orice atribut variabil în datele distribuite agenților raportori rezidenți în statele lor respective în scopul unui circuit de răspuns. Deciziile BCN participante sunt indicate în anexa III. O BCN primitoare poate să nu includă astfel de atribute variabile în datele distribuite agenților raportori rezidenți în statul respectivei BCN în scopul unui circuit de răspuns. (2) Dacă o BCN participantă decide să nu fie de acord ca BCN primitoare să includă unul sau mai multe atribute variabile în datele distribuite agenților raportori rezidenți în statele lor respective în scopul unui circuit de răspuns, BCN participante nu furnizează agenților lor raportori setul de date echivalent colectat de alte BCN participante. (3) Sub rezerva alineatelor (1) și (2), o BCN primitoare poate, la alegerea sa, să decidă să includă sau să excludă orice atribut variabil din datele distribuite agenților săi raportori rezidenți. (4) Dacă, în temeiul articolului 6 din prezenta orientare, o BCN este responsabilă cu raportarea către BCE a datelor cu privire la credite și a datelor de referință cu privire la contrapărți în ceea ce privește o sucursală străină din SMR, datele corespunzătoare atributelor variabile referitoare la acea sucursală străină din SMR pot fi furnizate în scopul unui circuit de răspuns unui agent raportor rezident de către BCN participantă din statul membru în care sucursala străină din SMR este rezidentă sau de către BCN participantă din statul membru pe teritoriul căruia se află întreprinderea sediu principal a sucursalei străine din SMR. Articolul 16d Transmiterea de date de către BCE (1) Începând cu 1 aprilie 2020, BCE transmite setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE fiecărei BCN enumerate în anexa IV înainte de data la care devine o BCN participantă, astfel cum este prevăzută în acea anexă. BCN nu are dreptul să folosească datele primite de la BCE în scopul unui circuit de răspuns în conformitate cu articolul 16e până nu devine BCN participantă la data prevăzută în anexa IV. BCN utilizează datele primite de la BCE doar în scopul testării aranjamentelor prevăzute la articolul 16b litera (b) înainte de implementarea unor astfel de aranjamente la data la care devine BCN participantă și în conformitate cu articolul 16e alineatul (9). (2) BCE transmite un set de date pentru circuitul de răspuns al BCE fiecărei BCN primitoare prin intermediul transmisiunilor periodice, imediat după generarea exemplarului principal. (3) Fiecare set de date pentru circuitul de răspuns al BCE transmis prin intermediul transmisiilor periodice se referă doar la instrumente în cazul cărora cel puțin un debitor este o entitate juridică sau face parte dintr-o entitate juridică care îndeplinește una dintre următoarele condiții:
(4) BCE transmite BCN primitoare orice revizuiri primite cu privire la informații incluse anterior în transmisiile periodice în conformitate cu politica de revizuire prevăzută la punctul 4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13). (5) O BCN participantă poate trimite BCE o solicitare ad-hoc cu privire la un potențial debitor care a transmis o cerere pentru un instrument unui agent raportor, sau oricăruia dintre agenții monitorizați ai acestuia, rezident în statul membru al BCN participante solicitante. (6) BCE transmite setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE referitor la potențialul debitor relevant BCN participante solicitante ca răspuns la o solicitare ad-hoc, cu condiția ca această solicitare ad-hoc să se refere la un potențial debitor ale cărui date sunt raportate către BCE. (7) BCE răspunde unei solicitări ad-hoc până la finalul zilei lucrătoare următoare celei în care a fost depusă solicitarea respectivă. (8) BCE se asigură că informațiile transmise în temeiul acestui articol sunt identice cu cele transmise de BCN BCE și că informațiile transmise fiecărei BCN primitoare se referă doar la instrumentele care au legătură cu debitorii sau potențialii debitori prevăzuți la alineatul (3) sau (5). Articolul 16e Distribuirea datelor de către BCN primitoare către agenții raportori și restricțiile aplicabile (1) O BCN primitoare are dreptul de a utiliza datele primite de la BCE în conformitate cu articolul 16d în scopul unui circuit de răspuns în conformitate cu prevederile prezentului articol. (2) Un circuit de răspuns astfel cum este prevăzut la alineatul (1) poate fi stabilit de o BCN primitoare cu agenţii raportori rezidenţi, inclusiv agenții raportori mici cărora le-a fost acordată o derogare în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13) și agenţii raportori care raportează date cu frecvență de raportare redusă în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13). (3) Datele utilizate în circuitul de răspuns includ cel puțin setul de date minim. Datele utilizate în circuitele de răspuns pot include și datele corespunzătoare atributelor variabile, cu condiția ca BCN primitoare să exclude datele colectate de alte BCN participante, în cazul în care astfel de BCN participante nu au fost de acord cu distribuirea unor astfel de date în conformitate cu articolul 16c. (4) O BCN primitoare nu poate furniza unui agent raportor date cu privire la credite sau date de referință cu privire la contrapărți care nu intră în sfera de acoperire a setului de date pentru circuitul de răspuns al BCE pe care l-a primit. BCN primitoare nu distribuie agenților lor raportori rezidenți atributele operaționale. (5) O BCN participantă poate identifica anumite informații la nivel de instrument care nu sunt utilizabile pentru circuite de răspuns, pentru o perioadă de timp limitată, din cauza unor restricții prevăzute de legislația națională sau a calității informațiilor. Datele transmise de BCE BCN primitoare includ o astfel de identificare. O BCN primitoare nu include informațiile identificate în circuitele de răspuns către agenții lor raportori rezidenți. (6) Datele colectate de BCN care nu participă la mecanismul circuitelor de răspuns al Anacredit nu pot fi utilizate de BCN participante pentru stabilirea sau menținerea unui circuit de răspuns, cu excepția cazului în care se aplică articolul 11 alineatul din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13), când se apreciază că accesul în asemenea scopuri nu este refuzat de o BCN neparticipantă în conformitate cu articolul 6 alineatul (5) sau când datele se referă la o unitate instituțională a unui agent raportor cu sediul într-un stat membru raportor și pot fi întotdeauna folosite pentru circuite de răspuns de către BCN relevantă a agentului raportor, indiferent de unde își are reședința unitatea instituțională. (7) O BCN primitoare poate distribui agenţilor săi raportori rezidenţi datele primite de la BCE în conformitate cu prezentul articol; aceasta poate furniza date cu același nivel de granularitate precum cel al datelor transmise de BCE sau la un nivel mai agregat. (8) Atunci când furnizează circuite de răspuns pentru agenții raportori, BCN primitoare se asigură că nu pot fi identificați agenții monitorizați, agenții raportori, creditorii, administratorii și inițiatorii cu privire la care au fost transmise informații de către BCE BCN primitoare. (9) BCN primitoare tratează informațiile primite de la BCE în conformitate cu legislația națională privind confidențialitatea datelor și cu articolele 8-8c din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. (10) O BCN primitoare informează unitățile de observare statistică cu obligații de raportare rezidente cu privire la faptul că, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2016/867 (BCE/2016/13):
Articolul 16f Responsabilitatea BCN participante de a furniza accesul la date (1) O BCN primitoare este responsabilă doar de stabilirea unui circuit de răspuns sau a altor servicii de informare de la registrul său central de credit către agenții raportori, inclusiv procedura pentru furnizarea de acces la date agenților raportori și asigurarea îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 16e de către agenții raportori. (2) Atunci când entitățile juridice sau părți ale entităților juridice cu privire la care au fost raportate date cu privire la credite au dreptul de acces la astfel de date sau solicită rectificarea și/sau ștergerea unor astfel de date, inclusiv când astfel de date sunt furnizate agenților raportori în scopul unui circuit de răspuns sau unui alt serviciu de informare de la registrul central de credit relevant, BCN relevantă trebuie să implementeze proceduri pentru (a) a furniza acces la date; (b) a solicita rectificarea datelor incorecte de către agenții raportori; și (c) a comunica cu agenții raportori cărora le-au fost distribuite informațiile. (3) În cazul plângerilor referitoare la informațiile incluse în circuitele de răspuns și derivate din transmisiunea de date făcută de o altă BCN, BCN care a primit plângerile contactează BCN care a transmis BCE datele și cooperează pentru investigarea corectitudinii informațiilor și pregătirea răspunsului la plângerea debitorului.” |
(5) |
Textul din anexa I la prezenta orientare se introduce ca anexa III la Orientarea (UE) 2017/2335 (BCE/2017/38). |
(6) |
Textul din anexa II la prezenta orientare se introduce ca anexa IV la Orientarea (UE) 2017/2335 (BCE/2017/38). |
Articolul 2
Producerea de efecte
(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către BCN ale statelor membre a căror monedă este euro.
(2) Băncile centrale din Eurosistem respectă prezenta orientare de la data de 1 aprilie 2020.
Articolul 3
Destinatari
Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 21 februarie 2020.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președinta BCE
Christine LAGARDE
(1) Regulamentul (UE) 2016/867 al Băncii Centrale Europene din 18 mai 2016 privind colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (BCE/2016/13) (JO L 144, 1.6.2016, p. 44).
(2) Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (JO L 318, 27.11.1998, p. 8).
(3) Orientarea (UE) 2017/2335 a Băncii Centrale Europene din 23 noiembrie 2017 privind procedurile pentru colectarea datelor cu caracter granular cu privire la credite și la riscul de credit (BCE/2017/38) (JO L 333, 15.12.2017, p. 66).
ANEXA I
„ANEXA III
Atribute ale datelor în scopul circuitelor de răspuns
Atributele datelor cuprinse în seturile de date transmise de BCE conform articolului 16d și aranjamentele pentru schimbul de date în scopul furnizării de circuite de răspuns pentru agenții raportori |
||
Atribute ale datelor |
Seturi de date [minim sau circuitul de răspuns al BCE (1)] |
BCN participante (2) care nu sunt de acord cu schimbul de date în conformitate cu articolul 16c alineatul (1) |
Date de referință (*1) |
||
Țara BCN |
Setul de date minim |
N.A. |
Țara creditorului |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
ES nu este de acord cu distribuirea |
Debitor: Denumire |
Setul de date minim |
N.A. |
Debitor: Identificatorul persoanei juridice (LEI) |
Setul de date minim |
N.A. |
Debitor: țara |
Setul de date minim |
N.A. |
Identificatorul întreprinderii sediu principal |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
IT nu este de acord cu distribuirea |
Formă juridică |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Sector instituțional |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Statusul procedurilor judiciare |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
SK și ES nu sunt de acord cu distribuirea acestor două atribute AT nu este de acord cu distribuirea acestor două atribute atunci când acestea se referă la «alte măsuri juridice» |
Date cu privire la instrument |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contractului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul instrumentului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Tip de instrument |
Setul de date minim |
N.A. |
Monedă |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT nu este de acord cu distribuirea |
Data acordării |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT și ES nu sunt de acord cu distribuirea |
Instrument fiduciar (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT nu este de acord cu distribuirea oricăror date referitoare la instrumentele pentru care valoarea acestui atribut este «Instrument fiduciar», adică în cazul instrumentelor plasate într-o capacitate fiduciară care sunt raportate de un agent raportor (monitorizat) care nu este creditorul instrumentului. |
Scadență finală legală |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT și ES nu sunt de acord cu distribuirea |
Valoarea angajamentelor la data acordării |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Destinație |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT nu este de acord cu distribuirea |
Recurs (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT nu este de acord cu distribuirea oricăror date cu privire la instrumente de tipul «Creanțe comerciale» atunci când valoarea acestui atribut este «Fără recurs». PT nu este de acord cu distribuirea oricăror date referitoare la instrumente de facturare atunci când atributul este «Fără recurs» și atributul «Arierate» este 0 sau există dar este restant de mai puțin de 90 de zile. |
Date financiare |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contractului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul instrumentului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Sold la valoarea nominală |
Seturi de date minime |
N.A. |
Sumă extrabilanţieră |
Seturi de date minime |
N.A. |
Arierate aferente instrumentului |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
ES nu este de acord cu distribuirea acestui atribut dacă acesta are legătură cu instrumente care sunt restante de mai puțin de 90 zile. AT nu este de acord cu distribuirea acestui atribut dacă i se aplică filtrul datei la care instrumentul a devenit restant |
Data la care instrumentul devine restant |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT și ES nu sunt de acord cu distribuirea. ES tratează acest atribut drept atribut operațional pentru a selecta instrumentele care sunt restante de mai puțin de 90 de zile. |
Suma transferată (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Dobândă acumulată |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Date cu privire la combinaţia contraparte-instrument |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contractului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul instrumentului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contrapărţii: creditor, administrator, inițiator (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contrapărţii: debitor |
Setul de date minim |
N.A. |
Rolul contrapărţii (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Date cu privire la răspunderea solidară |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contractului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul instrumentului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contrapărţii (3) |
Setul de date minim |
N.A. |
Valoarea răspunderii solidare |
Setul de date minim |
N.A. |
Date contabile |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contractului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul instrumentului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Valoarea cumulată a sumelor aferente reducerii valorii contabile a creditelor (write-off cumulat) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT nu este de acord cu distribuirea. |
Date cu privire la protecţia primită |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul protecţiei (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul furnizorului de protecţie (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Tip de protecţie |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
AT nu este de acord cu distribuirea |
Date cu privire la combinația instrument-protecţia primită (4) |
||
Identificatorul agentului monitorizat (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul contractului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul instrumentului (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
Identificatorul protecţiei (atribut operațional) |
Setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE |
|
(*1) BCN extrag aceste atribute din RIAD, doar dacă sunt marcate drept «F» adică liber (free), respectiv neconfidențial și care poate fi făcut public, sau «R» adică, pe lângă utilizările permise în temeiul articolului 10 alineatul (2) litera (b), valoarea unui atribut poate fi pusă la dispoziția agentului raportor care a furnizat acele informații, și, sub rezerva oricăror restricții privind confidențialitatea, cu alți agenți raportori, respectiv doar eliberare restricționată, în conformitate cu Orientarea (UE) 2018/876 a Băncii Centrale Europene din 1 iunie 2018 privind Registrul de date privind instituțiile și companiile afiliate (BCE/2018/16) (JO L 154, 18.6.2018, p. 3).
(1) A se vedea definițiile de la articolul 2.
(2) BCN participante sunt indicate prin codul de țară ISO al statelor membre ale acestora.
(3) La nivel național, în transmisia periodică, BCN primitoare pune la dispoziția agenților raportori rezidenți doar co-debitorii (identificator și valoarea răspunderii solidare) care au luat împrumuturi de la agenții raportori rezidenți.
(4) BCN pot folosi aceste atribute pentru a semnala în circuitele de răspuns instrumentele legate de elementele protecției.”
ANEXA II
„ANEXA IV
Participarea la mecanismul circuitelor de răspuns al AnaCredit
Următoarele BCN sunt considerate BCN participante în sensul prezentei orientări, de la data de începere a participării indicată.
După data de 1 aprilie 2020 și înainte de data de începere a participării relevantă, BCN vor primi setul de date pentru circuitul de răspuns al BCE în scopul efectuării testării în conformitate cu articolul 16d alineatul (1).
BCN |
Data de începere a participării |
Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique |
1 iulie 2021 |
Banco de España |
1 iulie 2021 |
Banca d'Italia |
1 iulie 2021 |
Oesterreichische Nationalbank |
1 iulie 2021 |
Banco de Portugal |
1 iulie 2021 |
Národná banka Slovenska |
1 iulie 2021 |
Rectificări
6.3.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 69/58 |
Rectificare la Decizia nr. 1/2018 a Comitetului mixt al SACE din 3 mai 2018 cu privire la adoptarea regulamentului său de procedură [2019/1802]
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 274 din 28 octombrie 2019 )
La pagina 15, unica referire:
în loc de:
„… și Misiunea administrației interimare a Națiunilor Unite în Kosovo (1) privind înființarea unui spațiu aerian comun european (2)…”,
se citește:
„… și Misiunea administrației interimare a Națiunilor Unite în Kosovo (*) privind înființarea unui spațiu aerian comun european (1)…”.
La pagina 15, prima notă de subsol:
în loc de:
„(1) |
Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.”, |
se citește:
„(*) În temeiul Rezoluției nr. 1244 din 10 iunie 1999 a Consiliului de Securitate al ONU.”
La pagina 15, a doua notă de subsol:
în loc de:
„(2) |
JO L 285, 16.10.2006, p. 3.”, |
se citește:
„(1) |
JO L 285, 16.10.2006, p. 3.” |