(1)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului (3), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului (4), prevede că, în cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 EUR sau facilitează livrarea de bunuri în Comunitate de către o persoană impozabilă nestabilită în Comunitate către o persoană neimpozabilă, se consideră că persoana impozabilă care a facilitat livrarea a primit și a livrat ea însăși bunurile respective. Întrucât respectiva directivă împarte o singură livrare în două livrări, este necesar să se determine căreia dintre respectivele livrări ar trebui să i se atribuie expedierea sau transportul bunurilor, pentru a stabili în mod corespunzător locul de livrare al acestora. De asemenea, este necesar să se asigure că faptul generator al respectivelor două livrări are loc în același moment.

(2)

Întrucât o persoană impozabilă care facilitează, prin utilizarea unei interfețe electronice, livrarea de bunuri către o persoană neimpozabilă în Comunitate poate deduce, în conformitate cu normele în vigoare, taxa pe valoarea adăugată (TVA) plătită furnizorilor nestabiliți în Comunitate, există riscul ca aceștia din urmă să nu plătească TVA-ul autorităților fiscale. Pentru a evita acest risc, livrarea de la furnizorul care vinde bunuri prin utilizarea unei interfețe electronice ar trebui să fie scutită de TVA, iar acelui furnizor ar trebui să i se acorde dreptul de a deduce TVA-ul achitat în amonte pe care l-a plătit pentru achiziția sau importul bunurilor livrate. În acest scop, furnizorul ar trebui să fie înregistrat întotdeauna în statul membru în care a achiziționat sau a importat bunurile respective.

(3)

În plus, furnizorii nestabiliți în Comunitate care utilizează o interfață electronică pentru a vinde bunuri ar putea deține stocuri în mai multe state membre și ar putea, pe lângă vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, să livreze bunuri din respectivele stocuri clienților aflați în același stat membru. În prezent, aceste livrări nu fac obiectul regimului special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Comunitate, dar nu în statul membru de consum. Pentru a reduce sarcina administrativă, persoanelor impozabile care facilitează livrarea de bunuri către persoane neimpozabile în Comunitate prin utilizarea unei interfețe electronice, care se consideră că au primit și livrat ele însele bunurile, trebuie, de asemenea, să li se permită să utilizeze acest regim special pentru a declara și a plăti TVA-ul pentru aceste livrări interne.

(4)

Pentru a asigura coerența în ceea ce privește plata TVA-ului și a taxei la import în momentul importului de bunuri, termenul pentru plata TVA-ului la import către autoritățile vamale, în cazul în care se utilizează mecanismele speciale pentru declararea și plata TVA-ului la import, trebuie să fie aliniat cu cel stabilit pentru taxele vamale la articolul 111 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(5)

În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (6), statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(6)

Prin urmare, Directiva 2006/112/CE ar trebui modificată în consecință,

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 682/2007 (2), o taxă antidumping definitivă privind importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat încadrate în prezent la codurile NC ex 2001 90 30 și ex 2005 80 00 originare din Thailanda (denumită în continuare „măsurile antidumping definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 3,1 % și 12,9 %.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 954/2008 al Consiliului (3) a modificat Regulamentul (CE) nr. 682/2007 în ceea ce privește nivelul taxei aplicate unei societăți și „tuturor celorlalte societăți”. Nivelurile taxelor modificate sunt cuprinse între 3,1 % și 14,3 %. Importurile provenind de la doi producători-exportatori thailandezi ale căror angajamente au fost acceptate prin Decizia 2007/424/CE (4) a Comisiei au fost scutite de taxă.

(3)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 847/2009 (5), a considerat că angajamentele de preț cu prețuri minime de import fixe nu mai erau adecvate pentru a compensa efectul prejudiciabil al dumpingului. Prin urmare, angajamentele acceptate au fost retrase și ofertele de angajamente ale altor 10 producători-exportatori thailandezi au fost respinse.

(4)

Prin Regulamentul (UE) nr. 875/2013 (6), Consiliul a instituit din nou măsurile antidumping definitive la importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Thailanda, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(5)

Prin Regulamentul (UE) nr. 307/2014 (7), în urma unei reexaminări intermediare parțiale, Consiliul a modificat taxa antidumping stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 875/2013 pentru River Kwai International Food Industry Co., Ltd.

(6)

Ca urmare a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 decembrie 2017 și 28 martie 2019, în cauzele T-460/14 și, respectiv, C-144/18 P, Comisia a redeschis (8), la 29 august 2019, ancheta antidumping privind importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Thailanda, care a condus la adoptarea Regulamentului (UE) nr. 307/2014. Investigația a fost redeschisă numai în ceea ce privește River Kwai International Food Industry Co. Ltd. și a fost reluată de la momentul în care s-a înregistrat neregula.

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (9) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(8)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 13 iunie 2018 de către Association Européenne des Transformateurs de Maïs Doux (denumită în continuare „AETMD” sau „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de porumb dulce boabe preparat sau conservat.

(9)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor este susceptibilă să conducă la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(10)

După ce a stabilit că există suficiente probe pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile în Uniune de porumb dulce boabe preparat sau conservat, originar din Regatul Thailandei (denumită în continuare „Thailanda” sau „țara în cauză”). La 12 septembrie 2018, Comisia a publicat avizul de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(11)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 și 30 iunie 2018 (denumită „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special solicitanții, producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din Thailanda și autoritățile din Thailanda, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(13)

Părțile interesate au avut, de asemenea, ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune.

(16)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei producători din Uniune pe baza celor mai mari volume de producție din 2017 și a invitat părțile interesate să prezinte observații.

(17)

În urma observațiilor primite, Comisia a înlocuit o societate din eșantionul provizoriu cu următorul mare producător din Uniune. Societatea respectivă a demonstrat că nu dispunea de resursele necesare pentru a coopera în cadrul acestei reexaminări. Eșantionul final de producători din Uniune a reprezentat peste 60 % din volumul total estimat al producției din Uniune. Nu s-au primit alte observații. Comisia a concluzionat că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate.

(19)

Prin urmare, eșantionarea importatorilor nu a fost necesară.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din Thailanda să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Regatului Thailandei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(21)

Trei producători din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion. Toți cei trei producători au exportat produsul care face obiectul reexaminării în Uniune în perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, sunt producători-exportatori. Aceștia reprezintă aproximativ 80 % din totalul exporturilor din Thailanda în Uniune.

(22)

Exemplare ale chestionarelor au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al DG Trade la momentul deschiderii cazului. Comisia a trimis scrisori celor trei producătorii din Uniune incluși în eșantion, importatorului neafiliat și celor trei producători-exportatori care au furnizat informațiile solicitate, solicitându-le să completeze chestionarul destinat acestora.

(23)

Răspunsuri la chestionar au fost primite din partea celor trei producători din Uniune și a celor trei producători cooperanți din țara în cauză.

(24)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea importatorului neafiliat.

(25)

Comisia a căutat și a verificat împreună cu părțile cooperante toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(26)

Produsul care face obiectul reexaminării este identic celui din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume, porumbul dulce boabe (Zea mays var. saccharata), pregătit sau conservat în oțet sau acid acetic, necongelat, intrând în prezent sub incidența codului NC ex 2001 90 30 (codul TARIC 2001903010) și porumb dulce boabe (Zea mays var. saccharata) preparat sau conservat în alt mod decât în oțet sau acid acetic, necongelat, altul decât produsele de la poziția 2006, intrând în prezent sub incidența codului NC ex 2005 80 00 (codul TARIC 2005800010) (denumit în continuare „porumb dulce”), originar din Thailanda (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(27)

Ancheta a indicat că, în pofida diferențelor de conservare, diversele tipuri ale produsului care face obiectul reexaminării au aceleași caracteristici biologice și chimice esențiale și aceleași aplicații.

(28)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, această anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici biologice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(29)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

În perioada anchetei de reexaminare, importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat din Thailanda a continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada de anchetă aferentă anchetei inițiale (de la 1 ianuarie 2005 la 31 decembrie 2005). Potrivit Eurostat, importurile de porumb dulce din Thailanda au reprezentat aproximativ 3,9 % din piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 12,7 % în timpul anchetei inițiale și de 6 % în cursul reexaminării anterioare efectuate în perspective expirării măsurilor. În termeni absoluți, importurile din Thailanda s-au ridicat la 13 643 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Aceste valori au urmat unei scăderi a importurilor de la 41 973 de tone în perioada anchetei inițiale la 21 856 de tone în perioada aferentă reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(31)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(32)

Pe această bază, vânzările totale pe piața internă ale unui singur producător-exportator al produsului similar pe piața internă au fost reprezentative.

(33)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(34)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale acestui producător-exportator cooperant, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți efectuate pe perioada anchetei de reexaminare reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(35)

Comisia a stabilit ulterior tipurile de produs pentru care vânzările pe piața internă au fost reprezentative și tipurile de produs pentru care nu au existat vânzări pe piața internă sau pentru care vânzările pe piața internă nu au fost reprezentative.

(36)

Pentru tipurile de produs pentru care au existat vânzări reprezentative pe piața internă, Comisia a definit ulterior procentul de vânzări profitabile către clienți independenți pe piața internă, pentru fiecare tip de produs în perioada anchetei de reexaminare, pentru a stabili dacă să utilizeze vânzările efective pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(37)

Valoarea normală se bazează pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(38)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(39)

Valoarea normală este prețul real de pe piața internă per tip de produs, înregistrat numai în cazul vânzărilor interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei anchetei de reexaminare, dacă:

(40)

Analiza vânzărilor pe piața internă pentru tipurile de produs cu vânzări reprezentative pe piața internă a arătat că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mic decât costul unitar de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile.

(41)

În cazul în care, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar ori acestea au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(42)

Valoarea normală a fost stabilită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant în perioada anchetei de reexaminare:

(43)

Costul de producție a fost ajustat, dacă a fost necesar.

(44)

În cazul celor doi producători-exportatori rămași, care nu au vândut deloc produsul similar pentru consum intern, valoarea normală a trebuit să fie calculată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(45)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție pentru fiecare tip de produs exportat către Uniunea Europeană a unei sume rezonabile pentru costurile VAG, precum și pentru profit.

(46)

În cazul unuia dintre cei doi producători-exportatori care nu au vândut produsul similar pentru consum intern, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază, costurile VAG și profitul s-au bazat pe suma efectivă aplicabilă producției și vânzărilor, în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru aceeași categorie generală de produse pentru producătorul-exportator în cauză pe piața internă.

(47)

Pentru celălalt producător-exportator, care nu a vândut produsul similar și nici aceeași categorie generală de produse pentru consum intern, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, costurile VAG și profitul au fost stabilite ca medie a costurilor VAG și profitului pentru aceeași categorie generală de produse calculate pentru ceilalți doi producători-exportatori cooperanți. Această metodologie asigură că valoarea profitului stabilit astfel nu depășește profitul realizat de regulă de alți exportatori din vânzări de produse din aceeași categorie generală pe piața internă, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază.

(48)

Toți producătorii-exportatori cooperanți au exportat produsul care face obiectul reexaminării direct către clienți independenți din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când este vândut la export Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(49)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori pe baza prețului franco fabrică.

(50)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(51)

Au fost acordate ajustări, atunci când acestea au fost aplicabile și justificate în mod corespunzător, pentru diferențe în ceea ce privește costurile de transport, costurile de manipulare și încărcare, costurile de credit și taxele și comisioanele bancare.

(52)

Ajustările în sensul scăderii prețului de export s-au situat în intervalul 1 %-2 % pentru costurile de transport, 0,5-1,5 % pentru costurile de manipulare și încărcare, 0 %-0,5 % pentru costurile de credit, 0 %-0,5 % pentru taxele bancare și 0,5-1,5 % pentru comisioane.

(53)

Doi producători-exportatori au solicitat o deducere negativă (ajustare pozitivă) la prețul de export pentru o pretinsă compensare a taxelor, la secțiunea „Alți factori”, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază. Producătorii-exportatori au susținut că primesc această compensare a taxelor de la guvernul thailandez atunci când produsul care face obiectul reexaminării este vândut la export, inclusiv pe piața Uniunii.

(54)

Producătorii-exportatori au putut demonstra că le este plătită o sumă echivalentă cu mai puțin de 0,5 % din valoarea facturii. Totuși, producătorii-exportatori nu au putut demonstra o legătură între compensarea taxelor primită și taxele la import plătite pentru orice materiale încorporate în produsul exportat care face obiectul reexaminării. Prin urmare, solicitările privind o deducere negativă conform articolului 2 alineatul (10) litera (k) au fost respinse.

(55)

Ajustările în sensul scăderii valorii normale s-au situat în intervalul 1 %-2 % pentru costurile cu transportul și 0,5 %-1 % pentru costurile creditării.

(56)

Un producător-exportator a solicitat o ajustare a valorii normale pentru diferențele la nivelul costurilor creditării acordate pentru vânzările pe piața internă, calculată folosind rata dobânzii pe termen scurt pentru creditele comerciale furnizate de o bancă comercială din Thailanda. Comisia a observat faptul că rata vizată era rata teoretică maximă care putea fi percepută și era aplicabilă la o dată anterioară începerii perioadei anchetei de reexaminare. Aceasta era considerabil mai mare decât rata dobânzii efectivă plătibilă în baza unui acord de creditare pe termen scurt comparabil, identificată în situațiile financiare, aplicabilă în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a ajustat deducerea solicitată pentru a o baza pe rata dobânzii efectiv aplicate pentru tranzacții comparabile.

(57)

Doi producători-exportatori au solicitat utilizarea unei marje de profit reduse, în cazul în care Comisia ar construi o valoare normală, pentru a reflecta faptul că vânzările de produse de marcă (sub marcă proprie) pe piața internă au o marjă de profit mai mare decât vânzările de produse fără marcă (și anume, care nu sunt vândute sub marcă proprie, ci, de regulă, sub marca clientului) pe piața Uniunii.

(58)

În conformitate cu ancheta inițială, Comisia a acceptat aceste solicitări în măsura în care erau aplicabile și a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (d) din regulamentul de bază. Detaliile au fost transmise societăților vizate.

(59)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(60)

În urma comunicării constatărilor finale, un producător-exportator care a cooperat a făcut observații cu privire la calcularea marjei sale de dumping, indicând o posibilă eroare materială. Având în vedere aceste observații, Comisia și-a revizuit calculul pentru a corecta eroarea materială și a determinat marja de dumping revizuită pentru producătorul-exportator cooperant respectiv. Comisia a constatat că acest producător-exportator nu a practicat dumpingul în perioada anchetei de reexaminare.

(61)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, în ceea ce privește corectarea erorii materiale, un alt producător-exportator care a cooperat a prezentat observații cu privire la impactul calculului revizuit asupra propriei sale marje de dumping. Observațiile respective au fost transmise cu întârziere, în termen de patru zile de la termenul-limită pentru prezentarea observațiilor și nu a fost furnizată nicio versiune neconfidențială a observațiilor. Ca atare, Comisia nu a putut lua în considerare în mod oficial observațiile. În orice caz, Comisia a constatat că observațiile nu ar fi avut niciun impact asupra marjei de dumping a producătorului-exportator comunicate anterior.

(62)

Într-adevăr, în pofida corectării erorii de calcul pentru un producător-exportator, concluzia Comisiei privind dumpingul pentru întreaga țară rămâne neschimbată. Acest lucru se datorează faptului că ceilalți doi producători-exportatori care au cooperat, care reprezentau peste 90 % din totalul importurilor produsului în cauză în Uniune de la producătorii-exportatori cooperanți, au practicat dumpingul în perioada anchetei de reexaminare la niveluri semnificative.

(63)

Marja de dumping la scară națională, bazată pe marja de dumping medie ponderată a tuturor celor trei producători-exportatori cooperanți, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost superioară pragului de minimis (4,3 %). Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(64)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Thailanda, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune.

(65)

Informații aflate la dispoziția Comisiei cu privire la capacitatea de producție și capacitatea neutilizată constau în datele transmise de cei trei producători-exportatori cooperanți din Thailanda, datele transmise de solicitant în cererea de reexaminare și informațiile suplimentare transmise de solicitant pe parcursul procedurii.

(66)

Unul dintre producătorii din Thailanda, RKI, a furnizat cifrele pentru producție și capacitate, în mod separat, pentru „bunuri semifinite” și „bunuri finite”. Singura diferență între aceste categorii de bunuri a fost că „bunurile finite” aveau o etichetă aplicată pe cutia de conservă, iar „bunurile semifinite” nu aveau nicio etichetă. Comisia a considerat capacitatea de „bunuri semifinite” ca fiind cea mai relevantă cifră de utilizat pentru produsul care face obiectul reexaminării, întrucât capacitatea de bunuri finite a fost calculată pe baza timpilor actuali de utilizare a aparatului de etichetat, care puteau fi majorați.

(67)

În plus, pe baza informațiilor obținute cu ocazia verificării, Comisia a considerat că procentul randamentului utilizat la calcularea capacității de producție de bunuri semifinite pentru RKI era prea scăzut și l-a revizuit în sens ascendent.

(68)

Drept urmare, Comisia a estimat capacitatea neutilizată disponibilă pentru cei trei producători-exportatori cooperanți la aproximativ 70 000 de tone pentru produsul care face obiectul reexaminării în perioada anchetei de reexaminare. Întrucât cei trei producători cooperanți reprezentau aproximativ 45 % din capacitatea de procesare totală estimată pentru toți producătorii din Thailanda menționați în cererea de reexaminare (300 000 de tone), prin extrapolare, Comisia a estimat capacitatea neutilizată totală pentru toți producătorii din Thailanda la aproximativ 150 000 de tone. Aceasta reprezintă peste 40 % din consumul total la nivelul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare și aproximativ de 11 ori volumul total al exporturilor din Thailanda în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării, în perioada anchetei de reexaminare.

(69)

În plus, dovezile furnizate de solicitant au arătat că volumele de porumb dulce crud disponibile pentru procesare în 2018 erau estimate a fi cu între 12,5 % și 25 % mai mari decât în 2017 (11). În plus, în 2018, un producător necooperant de porumb dulce din Thailanda, Sunsweet Public Company Limited, a investit 170,6 milioane THB (aproximativ 4,5 milioane EUR) în aparate și echipamente pentru creșterea capacității de producție și a eficientizării producției (12).

(70)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii thailandezi de porumb dulce dețin o amplă capacitate neutilizată disponibilă pentru creșterea exporturilor pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping existente expiră.

(71)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul expirării măsurilor antidumping actuale, Comisia a luat în considerare atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile. Întrucât peste 85 % din vânzările producătorilor-exportatori thailandezi cooperanți pe piața Uniunii au fost de conserve de mari dimensiuni cu deschidere clasică și aproximativ 42 % din exporturile thailandeze pe piețe terțe au constat, de asemenea, în conserve de mari dimensiuni cu deschidere clasică, analiza s-a axat pe aceste tipuri de produse.

(72)

O comparație a acestor vânzări pe bază franco fabrică a arătat că prețurile pe piața Uniunii se situau la un nivel cu aproximativ 20 % mai ridicat decât prețurile aceluiași tip de produs în țări terțe. Având în vedere prețurile semnificativ mai mari pe piața Uniunii, este clar că aceasta rămâne o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din Thailanda. Această constatare este reprezentativă pentru toți exportatorii din Thailanda întrucât, după cum s-a menționat în considerentul 21, producătorii cooperanți au reprezentat aproximativ 80 % din totalul exporturilor thailandeze în Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(73)

Comisia a luat notă, de asemenea, de faptul că producătorii-exportatori din Thailanda, care nu cooperează în cadrul anchetei, au făcut, în medie, obiectul unor taxe antidumping mai mari decât societățile care cooperează în cadrul anchetei. Prin urmare, există o probabilitate mai mare ca societățile respective să majoreze exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping actuale.

(74)

Volumele semnificative ale exporturilor și cotele de piață deținute de Thailanda în perioada anchetei inițiale (41 973 de tone, 12,7 %), precum și exportul continuu al produsului care face obiectul reexaminării din Thailanda către piața Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (13 643 de tone, 3,9 %) permit Comisiei să concluzioneze că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii din Thailanda ai produsului care face obiectul reexaminării.

(75)

În urma comunicării constatărilor finale, Guvernul Thailandei a susținut că volumul exporturilor din Thailanda a scăzut semnificativ (-67 %) în comparație cu perioada anchetei inițiale. De asemenea, aceștia au susținut că, având în vedere faptul că, în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 1 %, în timp ce cea a exporturilor thailandeze către Uniune a rămas stabilă, la 3,9 %, nu a existat nicio probabilitate de continuare a dumpingului.

(76)

Cu toate acestea, guvernul thailandez nu contestă faptul că produsul care face obiectul reexaminării a fost vândut preponderent la prețuri de dumping către Uniune și nici nu contestă faptul că exporturile produsului care face obiectul reexaminării au continuat în cantități semnificative, în pofida măsurilor în vigoare. Prin urmare, Comisia își menține constatarea privind probabilitatea continuării dumpingului.

(77)

În plus, guvernul thailandez a susținut că ajustarea capacității de producție thailandeze și, în consecință, a capacității de producție neutilizate menționată în considerentele 66-70 nu a fost justificată, fără a susține însă această afirmație. Producătorul-exportator thailandez a cărui capacitate de producție a fost ajustată nu a contestat ajustarea. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(78)

Guvernul Thailandei a susținut, de asemenea, că, întrucât volumele de export din Thailanda au reprezentat 0,9 % din capacitatea neutilizată totală a producătorilor-exportatori din Thailanda care au cooperat, se presupune că piața Uniunii nu mai este atractivă pentru producătorii-exportatori thailandezi.

(79)

Cu toate acestea, volumul exporturilor thailandeze a reprezentat, de fapt, aproximativ 9 % (13) din capacitatea neutilizată totală a Thailandei. Acest lucru confirmă faptul că producătorii-exportatori thailandezi continuă să exporte volume semnificative către Uniune în pofida măsurilor în vigoare și au capacități neutilizate substanțiale de creștere a exporturilor lor de produs care face obiectul reexaminării în cazul în care măsurile existente expiră.

(80)

În consecință, în eventualitatea expirării măsurilor antidumping actuale, este probabil ca importurile din Thailanda în Uniune să crească în mod semnificativ și la prețuri care fac obiectul unui dumping.

(81)

În consecință, în special având în vedere marja de dumping stabilită în perioada anchetei de reexaminare, capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în Thailanda și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la o continuare a dumpingului și că exporturile care fac obiectul unui dumping ar intra pe piața Uniunii în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate a continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

(82)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 20 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(83)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 376 000 de tone, pe baza informațiilor furnizate de industria Uniunii. După cum s-a indicat la considerentul 15, în eșantion au fost incluși trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(84)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii ca suma dintre volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și totalul importurilor în Uniune obținute din baza de date Comext (Eurostat).

(85)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut ușor cu 2 %.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(86)

Comisia a stabilit volumul importurilor din Thailanda în Uniune pe baza datelor din baza de date Comext (Eurostat) și a cotelor de piață ale importurilor, prin compararea acestor volume ale importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 1.

(87)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din Thailanda în Uniune au crescut cu 3 %, de la 13 307 tone în 2015 la aproape 13 643 de tone în perioada anchetei de reexaminare, după scăderea de 12 % din 2016.

Tabelul 2

Volumul de importuri ale Uniunii din Thailanda (tone)

(88)

Cota de piață corespunzătoare deținută de exportatorii thailandezi pe piața Uniunii a evoluat într-un mod similar volumelor de importuri și s-a ridicat la 3,9 % în perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 3

Cota de piață a importurilor din Thailanda (%)

(89)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor din baza de date Comext (Eurostat).

(90)

Prețurile medii de import pentru produsul din Thailanda care face obiectul reexaminării au scăzut cu 15 % în perioada examinată.

Tabelul 4

Prețul mediu de import din Thailanda (EUR/tonă)

(91)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(92)

Prețurile au fost comparate în funcție de tipul de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în perioada anchetei de reexaminare. Acesta a arătat o marjă de subcotare medie ponderată situată între -0,7 % și 4,25 % pentru importurile din țara în cauză pe piața Uniunii. Aproape 79 % din volumele de import ale producătorilor-exportatori din Thailanda incluși în eșantion au subcotat prețurile industriei Uniunii.

(93)

Importurile de porumb dulce din țări terțe altele decât Thailanda au provenit, în principal, din Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză („China”).

(94)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a scăzut de la 2,2 % la 1,2 % în perioada examinată. Cota de piață individuală a celor mai mari două țări exportatoare, altele decât Thailanda, s-a menținut sub 1 %.

Tabelul 5

Cota de piață a importurilor

(95)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(96)

Această piață se caracterizează, între altele, prin două circuite de vânzare, și anume vânzările sub marca proprie a producătorului și vânzările sub marca distribuitorilor. Prin comparație cu al doilea circuit de vânzare, vânzările efectuate prin intermediul primului circuit generează, de obicei, costuri de vânzare superioare, în special pentru a acoperi comercializarea și publicitatea, și comportă totodată prețuri de vânzare mai mari.

(97)

Ancheta a scos în evidență faptul că toate importurile concurente provenite de la producătorii-exportatori thailandezi incluși în eșantion aparțineau celui de al doilea circuit de vânzare, și anume sub marca distribuitorilor. Prin urmare, s-a considerat adecvat ca analiza prejudiciului să facă o distincție între vânzările industriei Uniunii sub marcă proprie și cele sub marca distribuitorilor, după caz, deoarece concurența reprezentată de importurile care fac obiectul unui dumping afectează produsele similare ale industriei din Uniune vândute sub marca distribuitorilor. Această distincție a fost făcută în special pentru determinarea volumului vânzărilor, a prețurilor de vânzare și a rentabilității. Cu toate acestea, pentru a avea o imagine completă, în tabelele 9, 13 și 16 sunt prezentate și analizate și totalurile (care includ atât vânzările sub marcă proprie, cât și sub marca distribuitorilor). În perioada anchetei de reexaminare, vânzările industriei Uniunii sub marca distribuitorilor au reprezentat circa 67 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii și circa 57 % din valoarea acestor vânzări.

(98)

Având în vedere faptul că porumbul dulce din Uniune este preparat numai în timpul lunilor de vară, o serie de indicatori de prejudiciu sunt practic identici pentru 2017 și perioada anchetei de reexaminare (1 iulie 2017-30 iunie 2018). Acest lucru se aplică în special producției și capacității de producție.

(99)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 14, eșantionarea a fost utilizată pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune.

(100)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor prezentate de industria Uniunii și a răspunsurilor la chestionar verificate primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(101)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(102)

Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(103)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(104)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(105)

De la un nivel de circa 359 000 de tone în 2015, producția industriei Uniunii a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 6

Producția din Uniune

(106)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.

Tabelul 7

Capacitatea de producție a Uniunii

(107)

Gradul de utilizare a capacității de producție a urmat aceeași tendință precum producția, a crescut cu 5 % în perioada examinată, până la 81 %.

Tabelul 8

Utilizarea capacității Uniunii

(108)

Vânzările industriei Uniunii din producția sa destinată comercializării sub marca distribuitorilor pe piața Uniunii către clienți neafiliați au crescut cu 3 % în perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 9

Volumul vânzărilor Uniunii

(109)

Totalul vânzărilor (atât sub marcă proprie, cât și sub marca distribuitorilor) efectuate de industria Uniunii din producția sa pe piața Uniunii către clienți neafiliați a urmat același tipar precum vânzările sub marca distribuitorilor, și anume a crescut cu 3 % în perioada examinată.

(110)

Cota de piață deținută de industria Uniunii s-a situat la 94 % în 2015 și a crescut cu un punct procentual, la 95 %, în perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 10

Cota de piață a Uniunii

(111)

În intervalul cuprins între anul 2015 și perioada anchetei de reexaminare, consumul la nivelul Uniunii a crescut ușor, cu 2 %, dar industria Uniunii a reușit să își majoreze cota de piață cu 1 % printr-un volum mai mare de vânzări.

(112)

Nivelul ocupării forței de muncă în cadrul industriei Uniunii a scăzut inițial cu 11 % între 2015 și 2017, apoi a crescut cu 6 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, ocuparea forței de muncă la nivelul industriei Uniunii a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, de la circa 2 200 la circa 2 100 echivalent normă întreagă (ENI).

Tabelul 11

Ocuparea forței de muncă

(113)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) pe ENI pe an, a început de la un nivel de 163 de tone pe ENI, a crescut mai întâi cu 17 % între anii 2015 și 2017 și a scăzut ulterior cu 7 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. Per total, productivitatea a crescut cu 10 %, la 180 de tone pe ENI pe an. Aceasta reflectă utilizarea sporită de utilaje avansate în detrimentul forței de muncă manuale.

Tabelul 12

Productivitatea Uniunii

(114)

Ancheta a stabilit o continuare a dumpingului, iar amploarea marjelor de dumping la nivel național, după cum se arată la considerentul 63, depășește nivelul de minimis.

(115)

În același timp, nivelul importurilor de produs care face obiectul reeexaminării în perioada anchetei de reexaminare, deși relativ limitat, s-a menținut semnificativ la 3,9 %.

(116)

Macro- și micro-indicatorii examinați arată că, deși măsurile antidumping și-au atins parțial scopul vizat de eliminare a prejudiciului suferit de producătorii din Uniune, industria încă se află sub o presiune continuă generată de prețurile scăzute utilizate de producătorii-exportatori din Thailanda.

(117)

Într-adevăr, performanța pe segmentul distribuitorilor, care se află în concurență directă cu importurile thailandeze, este nesatisfăcătoare în ceea ce privește rentabilitatea. Prețurile de vânzare ale industriei Uniunii pe acest segment de piață au scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile de producție au crescut cu aproximativ 1 % în aceeași perioadă. În mod clar, industria Uniunii nu a fost în măsură să își recupereze costurile, ceea ce a condus la pierderi considerabile. Având în vedere importanța produselor vândute sub marca distribuitorilor în sectorul de afaceri cu porumb dulce al industriei Uniunii (aproximativ 67 % din volumul total de vânzări ale industriei Uniunii și aproape 57 % din valoarea vânzărilor), acest lucru a avut incidență asupra rentabilității generale. Prin urmare, nu s-a putut constata o redresare reală în urma practicilor anterioare de dumping pe segmentul vânzărilor sub marca distribuitorilor și se consideră că industria Uniunii rămâne vulnerabilă.

(118)

Prețurile unitare pentru vânzările industriei Uniunii de produse sub marca distribuitorilor către clienți neafiliați au scăzut în perioada examinată cu 8 %, la 1 114 EUR/tonă.

(119)

Prețurile de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii pentru produsele vândute sub marcă proprie și sub marca distribuitorilor către clienți neafiliați au scăzut cu 4 % în perioada examinată, la 1 311 EUR/tonă.

Tabelul 13

Prețul unitar pe piața Uniunii

(120)

În intervalul cuprins între anul 2015 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 8 %, ca urmare a creșterii costurilor totale cu forța de muncă cu 2 % și a scăderii nivelului de ocupare a forței de muncă ENI cu 5 % în același interval.

Tabelul 14

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(121)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei Uniunii a fost în scădere în cursul perioadei examinate. Acesta s-a diminuat cu 6 % în 2016 și 2017 și cu 59 % în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, ar trebui notat faptul că nivelul ridicat al stocurilor de la sfârșitul anului calendaristic este legat de faptul că recolta și conservarea se termină, de regulă, în luna septembrie a fiecărui an. Stocurile sunt, prin urmare, refăcute numai în timpul recoltei de vară și, ulterior, utilizate pe parcursul întregului an; așadar, nivelurile stocurilor în perioada anchetei de reexaminare trebuie analizate separat.

Tabelul 15

Stocurile

(122)

În cursul perioadei examinate, rentabilitatea vânzărilor industriei Uniunii de produse destinate comercializării sub marca distribuitorilor, exprimată ca procentaj din vânzările nete, a scăzut de la un profit de 5,2 % în 2015 la o pierdere de 0,7 % în perioada anchetei de reexaminare.

(123)

Rentabilitatea produselor industriei Uniunii vândute sub marcă proprie și sub marca distribuitorilor a scăzut, de asemenea, de la 10 % în 2015 la 6,7 % în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, scăderea este mai puțin accentuată decât în cazul vânzărilor numai sub marca distribuitorilor. Scăderea rentabilității se explică prin faptul că prețurile de vânzare în cursul perioadei examinate au scăzut cu 4 %, în timp ce costurile de producție (în principal cele ale porumbului dulce neprocesat și ale cutiilor de conserve) au crescut cu 1 % pe parcursul aceleiași perioade. În mod clar, industria Uniunii nu a fost în măsură să repercuteze creșterea costurilor de producție asupra clienților săi.

(124)

Randamentul investițiilor („RI”), corespunzător profitului (vânzărilor atât sub marcă proprie, cât și sub marca distribuitorilor) exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în mare, tendința rentabilității. Acesta a scăzut de la un nivel de aproximativ 49 % în 2015 la 31,7 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel scăzând cu 35 % de-a lungul perioadei examinate.

(125)

Fluxul de numerar net rezultat din activitățile operaționale s-a situat la aproximativ 17 milioane EUR în 2015. Acesta a crescut la aproximativ 24 de milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare (o creștere de 42 %). Niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a indicat că ar fi întâmpinat dificultăți în ceea ce privește mobilizarea capitalului.

Tabelul 16

Rentabilitatea și randamentul investițiilor

Tabelul 17

Fluxul de numerar

(126)

Investițiile anuale ale industriei Uniunii în producția de produse similare au crescut constant în perioada examinată, de la aproximativ 4 milioane EUR în 2015 la aproape 8 milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare, și anume cu 85 %. Investițiile au fost realizate pentru reînnoirea echipamentelor existente și creșterea productivității.

Tabelul 18

Investițiile

(127)

O serie de indicatori au evoluat negativ între 2015 și perioada anchetei de reexaminare. Randamentul investițiilor a scăzut, la fel ca și rentabilitatea vânzărilor, ocuparea forței de muncă s-a redus cu 5 %. Importurile din Thailanda au crescut, cu un preț mediu în scădere. Randamentele recoltelor extrem de bune din 2014 au condus la niveluri ridicate ale stocurilor în 2015. În aceeași perioadă, importurile cu prețuri reduse din Thailanda au afectat negativ chiar și mai mult industria Uniunii. Ca reacție, industria Uniunii a redus prețurile și producția în 2016, pe lângă lichidarea stocurilor, ceea ce a afectat negativ rentabilitatea acestora. Abia în 2017, industria Uniunii a fost în măsură să crească producția, însă rentabilitatea a atins cel mai scăzut nivel, date fiind întârzierile la nivelul producției și al vânzărilor dintr-un an calendaristic.

(128)

Vânzările industriei Uniunii de porumb dulce pe segmentul vânzărilor sub marca distribuitorilor au înregistrat pierderi în cea mai mare parte a perioadei examinate. Industria are nevoie de vânzări sub marca distribuitorului, întrucât acestea reprezintă peste jumătate din totalul vânzărilor sale. Dată fiind importanța vânzărilor sub marca distribuitorului în valoarea totală a vânzărilor, rentabilitatea generală a scăzut de la 10 % la 6,7 %.

(129)

Unii indicatori au fost marcați de evoluții pozitive. Gradul de utilizare a capacității a crescut la 81 %. De asemenea, fluxurile de numerar și investițiile s-au majorat considerabil. Volumul vânzărilor industriei Uniunii sub marca distribuitorului, care sunt în concurență directă cu importurile thailandeze, a crescut cu 3 %. Totalul vânzărilor pe ambele segmente combinate s-a majorat cu același procent. Ar trebui totuși să se noteze faptul că importurile din Thailanda au împiedicat industria Uniunii să propage creșterile costurilor la clienți și, astfel, industria Uniunii nu a putut atinge niveluri satisfăcătoare ale rentabilității pentru a menține o cotă de piață substanțială pe o piață pe care numai industria Uniunii și importurile thailandeze concurează, întrucât importurile din alte țări terțe sunt dispersate și nesemnificative.

(130)

Cele două segmente (marca distribuitorilor și marca proprie) arată situații diferite ale industriei Uniunii. Pe de o parte, pe segmentul vânzărilor sub marca proprie, industria Uniunii nu se confruntă cu o concurență directă puternică. Puterea deținătorilor de mărci este solidă și piața este consolidată. Pe de altă parte, distribuitorii sunt cei care stabilesc prețurile pe segmentul vânzărilor sub marca distribuitorilor. Din cauza concurenței importurilor thailandeze, prețurile sunt în mod constant sub presiune. Drept urmare, este mai dificil pentru producătorii din Uniune să transfere creșterile costurilor de producție (în principal porumb dulce și cutii de conserve) asupra distribuitorilor, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din Thailanda.

(131)

Se pare că industria Uniunii a fost în măsură să își sporească cota de piață prin favorizarea volumelor în detrimentul prețurilor. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat faptul că, pentru cea mai mare parte a perioadei examinate și a activităților comerciale cu porumb dulce (marca distribuitorilor), industria Uniunii a înregistrat pierderi.

(132)

În urma comunicării constatărilor finale, guvernul thailandez și doi producători-exportatori au susținut că există o amenințare potențială care provine mai degrabă din volumul crescut de importuri de porumb dulce provenite din China, cu prețuri de import mai scăzute, iar nu din importurile thailandeze.

(133)

În timp ce importurile din China au un preț mediu mai mic, volumul importurilor în perioada anchetei de reexaminare erau încă neglijabile (cotă de piață de 0,4 %), prin urmare, importurile respective nu au fost luate în considerare în evaluarea prejudiciului. Această afirmație a fost respinsă.

(134)

Guvernul Thailandei și cei doi producători-exportatori au afirmat, de asemenea, că rezultatele slabe ale industriei din Uniune s-au datorat condițiilor meteorologice deosebite din Europa în 2018. Cei doi producători-exportatori au făcut referire la un articol de presă (14) referitor la recolta de porumb din 2018. Comisia remarcă, în primul rând, faptul că recolta de porumb dulce din 2018 nu afectează rezultatele industriei din Uniune în perioada examinată (care s-a încheiat în iunie 2018), deoarece vânzările până în iunie 2018 se bazează pe recolta anului precedent. În al doilea rând, articolul nu este relevant, deoarece porumbul dulce este o plantă diferită care nu este utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(135)

Industria din Uniune a susținut că evaluarea prejudiciului ar trebui să poată distinge cutiile mari de conserve vândute sub marca distribuitorilor, caz în care producătorii-exportatori din Thailanda au avut o cotă de piață cuprinsă între 20 % și 30 %, iar industria din Uniune a suferit o rentabilitate scăzută și un prejudiciu important.

(136)

Astfel cum se menționează în considerentul 96, piața porumbului dulce este caracterizată prin două canale de vânzare, sub marca distribuitorilor și sub marcă proprie. În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază și astfel cum s-a procedat în ancheta inițială care a dus la stabilirea taxei, evaluarea prejudiciului s-a bazat pe performanța globală a industriei Uniunii (marca proprie + marca distribuitorilor), precum și, pentru o serie de indicatori ai prejudiciului (rentabilitate, volumul vânzărilor și prețurile vânzărilor), pe marca distribuitorilor. Nu există circumstanțe modificate care să justifice utilizarea unei metodologii diferite. Prin urmare, solicitarea a fost respinsă.

(137)

Situația prejudiciului industriei din Uniune este mixtă. Măsurile antidumping și-au realizat, parțial, obiectivul prin eliminarea unei părți a prejudiciului suferit de către industria Uniunii, ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Thailanda. Cu toate acestea, în ansamblu, în special ținând seama de rentabilitatea redusă, situația industriei Uniunii este încă vulnerabilă și fragilă.

(138)

În consecință, în ceea ce privește cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, deși industria Uniunii a suferit un prejudiciu în perioada anchetei de reexaminare, acesta nu poate fi considerat important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(139)

Comisia a concluzionat, la considerentul 138, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din Thailanda, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Pe baza tendințelor descrise mai sus, se pare că măsurile antidumping și-au atins parțial scopul prevăzut de a elimina prejudiciul suferit de către producătorii din Uniune. Cu toate acestea, după cum reiese din evoluția negativă a unei serii de indicatori de prejudiciu, industria din Uniune se află încă într-o situație fragilă și vulnerabilă.

(140)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țara în cauză, atractivitatea pieței Uniunii și impactul importurilor din țara în cauză asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(141)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 68-70, exportatorii thailandezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pentru a-și spori rapid exporturile. În plus, capacitatea de procesare neutilizată din Thailanda este estimată la aproximativ 150 000 de tone, reprezentând aproape de 10 ori mai mult volumul de export al Thailandei în Uniune.

(142)

Date fiind prețurile mai lucrative de pe piața Uniunii în raport cu piețe din țări terțe, după cum se descrie la considerentul 72, este probabil ca importante cantități exportate în prezent în aceste țări să fie redirecționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(143)

Pe această bază, în absența măsurilor, ar fi probabil ca prezența producătorilor thailandezi pe piața din Uniune să crească considerabil în ceea ce privește atât volumul, cât și cota de piață, la prețuri de dumping care ar exercita presiuni sporite asupra prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii.

(144)

Odată cu apariția probabilă a unor cantități mari de importuri din Thailanda care să subcoteze prețurile, industria Uniunii ar fi obligată să își reducă producția sau prețurile. Chiar și o subcotare mică are un impact semnificativ asupra rentabilității industriei Uniunii, după cum se arată în analiza vânzărilor sub marca distribuitorilor, la considerentele 122 și 123.

(145)

Dată fiind fragilitatea industriei Uniunii, scăderea volumelor de producție și a prețurilor de vânzare ar duce la o deteriorare foarte rapidă a rentabilității industriei, precum și a altor indicatori de performanță.

(146)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că există o probabilitate de reapariție a unui prejudiciu important în cazul expirării măsurilor antidumping actuale.

(147)

Doi producători-exportatori au afirmat că nu există probabilitatea reapariției prejudiciului material, deoarece Comisia nu a prezentat suficiente dovezi concrete în acest sens, în principal pentru că piața Uniunii nu este piața principală și cea preferată pentru produsul care face obiectul reexaminării, iar indicatorii economici existenți indică evoluții pozitive. Această chestiune a fost, de asemenea, ridicată de Guvernul Thailandei.

(148)

Dovezile privind probabilitatea reapariției prejudiciului sunt detaliate în considerentele 139-145, în care Comisia a efectuat o evaluare prospectivă pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului. O astfel de analiză nu se bazează exclusiv pe situația actuală privind piața principală și cea preferată pentru produsul care face obiectul reexaminării și pe performanța industriei din Uniune, ci analizează situația probabilă de pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(149)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul său. Interesul Uniunii a fost determinat pe baza aprecierii tuturor intereselor implicate. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(150)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 139, industria Uniunii se află în continuare într-o situație fragilă și vulnerabilă. Aceasta ar putea utiliza răgazul obținut prin prelungirea măsurilor pentru a crește nivelul prețurilor sale de vânzare (în special pentru produsele sub marca distribuitorilor) cu scopul de a-și recupera costurile de producție majorate. Aceasta ar permite industriei Uniunii să își îmbunătățească situația financiară.

(151)

În cadrul anchetei anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, s-a concluzionat că distribuitorii nu vor fi afectați în mod disproporțional, chiar și în cazul prelungirii măsurilor.

(152)

În contextul anchetei actuale, Comisia nu a găsit nicio dovadă care să sugereze că această situație s-a modificat ulterior anchetei anterioare de reexaminare. Niciun distribuitor nu a cooperat în cadrul anchetei și nici nu a susținut că această concluzie nu mai este valabilă. În consecință, Comisia a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a distribuitorilor și că prelungirea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(153)

În ceea ce privește consumatorii, cheltuielile medii pe gospodărie pentru porumb dulce sunt foarte limitate. Ținând cont de nivelul moderat al măsurilor actuale, efectele menținerii măsurilor ar fi probabil neglijabile pentru consumatori.

(154)

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, se consideră că situația distribuitorilor și a utilizatorilor din Uniune nu este susceptibil să fie afectată în mod substanțial de măsurile propuse.

(155)

Consumul în Uniune a rămas stabil, la aproximativ 365 000 de tone. Capacitatea de producție a industriei Uniunii a depășit constant cererea din Uniune în perioada examinată, atingând un nivel de aproape 466 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Se pare că industria Uniunii dispune de capacitate neutilizată pentru a-și spori producția în eventualitatea unei creșteri a cererii. Importurile din alte țări terțe, în special Statele Unite ale Americii și China, pot, de asemenea, să satisfacă o parte a cererii. Într-adevăr, obiectivul măsurilor antidumping nu este acela de a împiedica importurile din Thailanda în Uniune. Luând în considerare nivelul scăzut al taxei antidumping, se preconizează că importurile thailandeze vor continua să reprezinte o anumită cotă pe piața Uniunii.

(156)

Având în vedere considerentele de mai sus, nu se poate concluziona că menținerea măsurilor antidumping ar conduce, probabil, la un deficit de aprovizionare a pieței Uniunii sau la o restrângere a concurenței pe piața Uniunii.

(157)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produse care fac obiectul reexaminării.

(158)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind porumbul dulce boabe preparat sau conservat, originar din Thailanda, ar trebui menținute.

(159)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande menținerea măsurilor existente. De asemenea, părților interesate li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații ulterior acestei comunicări și pentru a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(160)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (15), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(161)

Comitetul înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis niciun aviz,

(1)

La 26 septembrie 2012, Comisia a deschis, prin Regulamentul (UE) nr. 875/2012 (2), o anchetă privind o posibilă eludare a măsurilor antidumping impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 al Consiliului la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

(2)

La 5 iunie 2013, Consiliul a extins taxa antidumping instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 al Consiliului la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului din 29 mai 2013 (3) (denumit în continuare „regulamentul contestat”).

(3)

Prin hotărârea sa din 19 martie 2015, în cauza T‑413/13 City Cycle Industries/Consiliul, Tribunalul Uniunii Europene a anulat articolul 1 alineatele (1) și (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului, în măsura în care regulamentul respectiv vizează societatea City Cycle Industries (denumită în continuare „City Cycle”).

(4)

În primul rând, Tribunalul a analizat, la punctele 82-97 ale hotărârii respective, elementele de probă comunicate de City Cycle în cursul anchetei. Tribunalul a ajuns la concluzia că elementele de probă în cauză nu au arătat că societatea City Cycle era, de fapt, un exportator de biciclete cu originea în Sri Lanka sau că aceasta îndeplinea criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. În al doilea rând, la punctul 98 din hotărârea atacată, Tribunalul a statuat că Consiliul nu dispunea totuși de niciun element de probă pentru a concluziona în mod explicit, în considerentul 78 al regulamentului în litigiu, că societatea City Cycle efectua operațiuni de transbordare. În al treilea rând, la punctul 99 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că nu se putea exclude ca ansamblul de practici, de operațiuni sau de prelucrări pentru care nu exista o motivație suficientă sau o justificare economică alta decât impunerea taxei antidumping inițiale, în sensul articolului 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază, să fi inclus implicarea societății City Cycle în operațiuni de transbordare.

(5)

La 26 ianuarie 2017, recursurile înaintate împotriva hotărârii Tribunalului din 19 martie 2015 au fost respinse prin hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-248/15P, C-254/15P și C-260/15P (4), City Cycle Industries/Consiliul.

(6)

Ca urmare a acestei hotărâri a Curții de Justiție, Comisia a redeschis parțial ancheta antieludare referitoare la importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, care a condus la adoptarea regulamentului contestat, și a reluat-o din punctul în care a apărut neregula. Redeschiderea s-a limitat la punerea în aplicare a hotărârii Curții de Justiție cu privire la societatea City Cycle. Ca rezultat al acestei redeschideri, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/28 din 9 ianuarie 2018 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka, fabricate de City Cycle Industries.

(7)

La 19 septembrie 2019, în contextul unei cereri de hotărâre preliminară înaintată de Rechtbank Noord-Holland, Curtea de Justiție a statuat în cauza C-251/18 Trace Sport SAS că Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului este nevalid în măsura în care privește importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Sri Lanka. Curtea de Justiție a concluzionat că Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului nu conține nicio analiză individuală a practicilor de eludare în care s-ar fi putut angaja societățile Kelani Cycles și Creative Cycles. Curtea de Justiție a constatat că concluzia referitoare la existența unor operațiuni de transbordare în Sri Lanka nu se putea baza, din punct de vedere juridic, doar pe cele două constatări făcute în mod expres de către Consiliu, și anume, în primul rând, că a existat o schimbare a modelului de schimburi comerciale între Uniune și Sri Lanka și, în al doilea rând, că unii dintre producătorii-exportatori nu au cooperat. Pe această bază, Curtea de Justiție a declarat că Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului este nevalid în ceea ce privește importurile de biciclete expediate din Sri Lanka, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din această țară.

(8)

În conformitate cu articolul 266 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, instituțiile Uniunii trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(9)

Din jurisprudență rezultă că, în cazul în care o hotărâre a Curții de Justiție anulează un regulament de instituire a unor taxe antidumping sau declară un astfel de regulament ca fiind nevalid, instituția chemată să ia astfel de măsuri în vederea executării acestei hotărâri are posibilitatea de a relua procedura aflată la originea regulamentului respectiv, chiar dacă această posibilitate nu este prevăzută în mod expres în legislația aplicabilă (5).

(10)

În plus, în afară de cazul în care neregula constatată a afectat de nelegalitate ansamblul procedurii, instituția vizată are posibilitatea, în vederea adoptării unui act prin care se urmărește înlocuirea actului anulat sau declarat nevalid, de a relua această procedură numai în stadiul în care a fost săvârșită o astfel de neregulă (6). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, precum deschiderea procedurii antieludare prin Regulamentul (UE) nr. 875/2012 al Comisiei.

(11)

Astfel, Comisia are posibilitatea de a remedia aspectele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului care au dus la declararea anulării sale, lăsând neafectate acele părți care nu au fost afectate de hotărârea Curții (7).

(12)

Prin urmare, Comisia a decis să redeschidă ancheta antieludare pentru a corecta ilegalitatea identificată de Curtea de Justiție.

(13)

Având în vedere faptul că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/28 al Comisiei din 9 ianuarie 2018 nu este afectat de neregula identificată de Curtea de Justiție în cauza C-251/18, taxele antidumping definitive la importurile de biciclete, indiferent dacă sunt declarate sau nu ca fiind originare din Sri Lanka de City Cycle Industries, nu fac obiectul prezentei proceduri.

(14)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia redeschide ancheta antieludare privind importurile de biciclete și alte articole similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport mărfuri, însă excluzând monociclurile), fără motor, încadrate la codurile NC ex 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (codurile TARIC 8712003010 și 8712007091), expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, care a dus la adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului și o reia din punctul în care a apărut neregula prin publicarea regulamentului respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(15)

Redeschiderea se limitează la punerea în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauza C-251/18 Trace Sport SAS. În hotărârea menționată, ilegalitatea identificată de Curtea de Justiție se referă la obligația legată de sarcina de a prezenta elemente de probă, care incumbă instituțiilor Uniunii, obligație decurgând din articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1036, în versiunea existentă la momentul respectiv.

(16)

Prin urmare, trebuie corectată lipsa unei motivări suficiente în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 501/2013 al Consiliului în ceea ce privește elementele de probă disponibile cu privire la existența unor practici de eludare în Sri Lanka.

(17)

În temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului care face obiectul anchetei se înregistrează pentru a se asigura că, în cazul în care ancheta ar stabili existența unei eludări, va fi posibil să se perceapă taxe antidumping de o valoare corespunzătoare, cu efect de la data la care a fost impusă înregistrarea unor astfel de importuri.

(18)

Comisia poate, printr-un regulament, să solicite autorităților vamale să înceteze înregistrarea importurilor în Uniune de produse fabricate de producătorii care au solicitat o scutire de înregistrare și despre care s-a constatat că îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei scutiri.

(19)

Părțile interesate sunt invitate să se prezinte și să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă în sprijinul redeschiderii anchetei în termen de 20 de zile de la data publicării prezentului regulament în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(20)

Părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice cerere de audiere ar trebui să fie transmisă în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. În cazul audierilor privind aspecte legate de redeschiderea anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data publicării prezentului regulament în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ulterior, orice solicitare de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu aceste părți.

(21)

Informațiile transmise Comisiei în scopul desfășurării anchetelor de apărare comercială ar trebui să nu facă obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea către Comisie a informațiilor și/sau a datelor care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică din partea deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei a) să utilizeze informațiile și datele în scopul desfășurării prezentei proceduri de apărare comercială și b) să furnizeze părților interesate din prezenta anchetă informațiile și/sau datele sub o formă care să le permită să își exercite dreptul la apărare.

(22)

Toate observațiile prezentate în scris și corespondența transmise de părțile interesate pentru care se solicită un tratament confidențial trebuie să poarte mențiunea „Limited” (acces limitat) (8).

(23)

Părțile interesate care transmit informații purtând mențiunea „Limited” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” (versiune destinată consultării de către părțile interesate). Rezumatele respective trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a elementelor esențiale ale informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte interesată care transmite informații confidențiale nu furnizează un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, informațiile respective pot să nu fie luate în considerare.

(24)

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin e-mail sau prin platforma TRON.tdi (https://webgate.ec. europa.eu/tron/TDI) (9), inclusiv împuternicirile și atestările scanate. Prin utilizarea adresei de e-mail sau a platformei TRON.tdi, părțile interesate își exprimă acordul cu privire la normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică, conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul de internet al Direcției Generale Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2014/june/tradoc_152581.pdf. Părțile interesate trebuie să indice numele lor, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail comunicată este o adresă de e-mail oficială funcțională, verificată zilnic. După furnizarea datelor de contact, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau cu excepția cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru mai multe reguli și informații privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile aplicabile transmiterii prin e-mail, părțile interesate sunt invitate să consulte instrucțiunile sus-menționate privind comunicarea, care le sunt destinate.

(25)

În cazurile în care orice parte interesată refuză accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot formula constatări, pozitive sau negative, pe baza datelor factuale disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(26)

În cazul în care se constată că orice parte interesată a transmis informații false sau înșelătoare, informațiile respective pot să nu fie luate în considerare și se pot utiliza informațiile factuale disponibile.

(27)

Dacă orice parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, constatările se bazează pe datele factuale disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, rezultatul ar putea fi mai puțin favorabil respectivei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

(28)

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu va fi considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată trebuie să contacteze imediat Comisia în acest sens.

(29)

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de amânare a termenelor și cererile terților de a fi audiați. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa ca mediator pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate.

(30)

Cererile de audiere adresate consilierului-auditor ar trebui să fie formulate în scris și să precizeze motivele pe care se bazează. Consilierul-auditor va examina motivele care stau la baza cererilor. Aceste audieri trebuie să aibă loc numai dacă problemele nu au fost soluționate cu serviciile Comisiei în timp util.

(31)

Orice cerere trebuie să fie transmisă în timp util și cu promptitudine, pentru a nu se pune în pericol buna desfășurare a procedurii. În acest sens, părțile interesate ar trebui să solicite intervenția consilierului-auditor în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului care justifică o astfel de intervenție. În cazul în care cererile de audiere sunt prezentate în afara termenelor prevăzute, consilierul-auditor va examina, de asemenea, motivele întârzierii, natura problemelor semnalate și impactul pe care îl au aceste probleme asupra drepturilor la apărare, având în vedere interesele de a se asigura buna administrare și finalizarea la timp a anchetei.

(32)

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul web al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/.

(33)

Orice date cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(34)

Un aviz privind protecția datelor care conține informații pentru toate persoanele cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul activităților de apărare comercială ale Comisiei este disponibil pe site-ul internet al DG Comerț: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2019/april/tradoc_157872.pdf

(35)

Autorităților vamale naționale le revine sarcina să aștepte publicarea rezultatului anchetei de redeschidere înainte de a decide cu privire la cererile de rambursare și de remitere a taxelor vizate de prezentul regulament. În mod normal, o astfel de publicare ar trebui să aibă loc în termen de nouă luni de la data publicării prezentului regulament.

(36)

Ulterior, părțile interesate vor fi informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează punerea în aplicare a hotărârii și vor avea posibilitatea să prezinte observații,

(1)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/320 a Comisiei (3) a prevăzut anumite măsuri de protecție a sănătății animale aplicabile comerțului cu salamandre în interiorul Uniunii și introducerii în Uniune de astfel de animale în legătură cu ciuperca Batrachochytrium salamandrivorans (denumită în continuare „Bsal”). Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/320 se aplică până la 31 decembrie 2019.

(2)

Mai multe state membre și părți interesate au informat Comisia cu privire la experiența lor limitată în ceea ce privește punerea în aplicare practică a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/320 și până în prezent, autoritățile competente au pus în carantină și au certificat doar câteva loturi de salamandre.

(3)

În plus, mai multe constatări științifice și epidemiologice recente au îmbunătățit cunoștințele actuale cu privire la un număr de aspecte referitoare la Bsal, confirmând totodată că Bsal este endemică în mai multe țări asiatice, precum și apariția acesteia în Spania.

(4)

Cu toate acestea, rămân încă lacune semnificative în cunoștințe în ceea ce privește natura și diagnosticul acesteia. În special, aceste cunoștințe noi nu au condus încă la o demarcație geografică mai clară a prezenței acesteia în majoritatea țărilor și nici la îmbunătățirea metodelor de diagnosticare a acesteia sau a măsurilor potențiale care trebuie aplicate pentru atenuarea riscului de răspândire a acesteia prin intermediul loturilor comercializate.

(5)

Prin urmare, măsurile detaliate de protecție a sănătății animale prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/320 trebuie să rămână neschimbate.

(6)

Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (4) consolidează cadrul juridic pentru o politică comună a Uniunii în domeniul sănătății animale printr-un cadru de reglementare unic, simplificat și flexibil pentru sănătatea animală. Acesta furnizează, în special, măsuri de salvgardare în eventualitatea unor boli ale animalelor. Regulamentul menționat va începe să se aplice de la 21 aprilie 2021.

(7)

Prin urmare, aplicarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/320 trebuie să se extindă până la data aplicării regulamentului respectiv.

(8)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/320 ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE, coroborat cu punctul 14 din partea A a anexei III la directiva respectivă, introducerea în Uniune a pământului originar din anumite țări terțe este interzisă.

(2)

Prin Decizia 2005/51/CE a Comisiei (2), statele membre au fost autorizate în mod temporar să prevadă, în anumite condiții, derogări de la respectivele dispoziții în ceea ce privește pământul contaminat cu pesticide sau cu poluanți organici persistenți, care este importat în scopul decontaminării și destinat tratării în incineratoare speciale pentru deșeuri periculoase.

(3)

În temeiul anexei la Decizia 2005/51/CE, statele membre care fac uz de derogare notifică anual statele membre și Comisia cu privire la detaliile fiecărei introduceri de pământ pe teritoriul lor, astfel cum se menționează la punctul 3 din anexa respectivă.

(4)

Anumite state membre au solicitat o prelungire a perioadei autorizației pentru această derogare. Din notificările transmise de statele membre în temeiul Deciziei 2005/51/CE reiese că, atunci când se face uz de respectiva derogare, respectarea condițiilor specifice prevăzute în respectiva decizie este suficientă pentru a împiedica introducerea de organisme dăunătoare în Uniune. Prin urmare, activitățile vizate de decizia respectivă nu generează niciun risc fitosanitar.

(5)

Prin urmare, este adecvat să se prelungească perioada derogării cu o perioadă suplimentară de cinci ani, până la 31 decembrie 2024.

(6)

Prin urmare, Decizia 2005/51/CE ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Directiva 2008/98/CE prevede obligația statelor membre de a monitoriza și evalua punerea în aplicare a măsurilor lor de prevenire a generării de deșeuri alimentare prin măsurarea nivelurilor de deșeuri alimentare pe baza unei metodologii comune și de a raporta aceste date Comisiei. Datele trebuie să fie însoțite de un raport de control al calității.

(2)

Formatul care trebuie utilizat de statele membre pentru raportarea datelor privind nivelurile de deșeuri alimentare trebuie să țină seama de metodologiile stabilite în Decizia delegată (UE) 2019/1597 a Comisiei (2), care oferă metodologia comună de măsurare a nivelurilor de deșeuri alimentare generate în statele membre.

(3)

În Decizia delegată (UE) 2019/1597, statelor membre li se oferă o serie de metode pentru măsurarea deșeurilor alimentare. Este necesar să se colecteze informații detaliate cu privire la metodele utilizate în fiecare stat membru, pentru a se asigura raportarea armonizată.

(4)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 39 din Directiva 2008/98/CE,

(1)

Decizia 2009/821/CE a Comisiei (4) stabilește lista punctelor de control la frontieră aprobate în conformitate cu Directivele 91/496/CEE și 97/78/CE, precum și lista unităților centrale, regionale și locale din sistemul informatic veterinar integrat (Traces). Aceste liste sunt stabilite în anexa I și, respectiv, în anexa II la decizia menționată.

(2)

În urma unei comunicări din partea Danemarcei, aprobarea punctului de control la frontieră de la aeroportul din Billund ar trebui să se limiteze la ecvidee și la alte animale decât ungulatele, iar aprobarea punctului de control la frontieră din portul Hanstholm ar trebui să se limiteze la produse pescărești ambalate. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință lista rubricilor pentru respectivul stat membru prevăzută în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(3)

În urma unei comunicări din partea Greciei, categoriile ungulate și ecvidee ar trebui să se elimine din aprobarea punctului de control la frontieră rutier din Evzoni, iar aprobarea punctului de control la frontieră din aeroportul din Salonic ar trebui să includă, de asemenea, produsele ambalate destinate consumului uman la temperatura ambiantă. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință lista rubricilor pentru respectivul stat membru prevăzută în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(4)

În urma unei comunicări din partea Spaniei, aprobarea punctului de control la frontieră din portul Malaga ar trebui limitată la produsele destinate consumului uman. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință lista rubricilor pentru respectivul stat membru prevăzută în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(5)

În urma unei comunicări din partea Italiei, aprobarea punctului de control la frontieră din portul Cagliari ar trebui să excludă carcasele de ungulate, un centru de inspecție ar trebui suspendat la punctul de control la frontieră din portul Genova și ar trebui să se adauge un nou punct de control la frontieră în aeroportul Milano-Malpensa. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință lista rubricilor pentru respectivul stat membru prevăzută în anexa I la Decizia 2009/821/CE.

(6)

Croația a informat Comisia că, în urma unei restructurări administrative, numărul birourilor veterinare locale s-a redus de la 12 la 5 unități. Prin urmare, este adecvat să se modifice anexa II la Decizia 2009/821/CE în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În temeiul articolului 390a din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (2), în conformitate cu condițiile aplicate în Bulgaria la data aderării sale, acest stat membru poate să continue să scutească transportul internațional de pasageri, astfel cum este menționat în partea B punctul 10 din anexa X la directiva respectivă, atât timp cât aceeași scutire se aplică în oricare dintre statele membre care făceau parte din Comunitate la 31 decembrie 2006. Conform articolului menționat, aceste operațiuni trebuie luate în considerare la stabilirea resurselor proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA).

(2)

Prin Decizia 2010/4/UE, Euratom a Comisiei (3), Bulgaria a fost autorizată, printre altele, să utilizeze estimări aproximative în ceea ce privește transportul internațional de pasageri, astfel cum este menționat în partea B punctul 10 din anexa X la Directiva 2006/112/CE, în scopul calculării resurselor proprii bazate pe TVA pentru perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2018.

(3)

În scrisoarea din 4 aprilie 2019, Bulgaria a solicitat Comisiei autorizarea de a continua să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul resurselor proprii bazate pe TVA. Bulgaria nu poate face calculul precis al resurselor proprii bazate pe TVA pentru operațiunile menționate în partea B punctul 10 din anexa X la Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește transportul internațional de pasageri. Este probabil ca un astfel de calcul să implice o sarcină administrativă nejustificată în raport cu efectul operațiunilor respective asupra resurselor proprii totale bazate pe TVA ale Bulgariei. Bulgaria poate face un calcul utilizând estimări aproximative pentru această categorie de operațiuni. Prin urmare, Bulgaria ar trebui să fie autorizată să calculeze în continuare resursele proprii bazate pe TVA utilizând estimări aproximative în ceea ce privește transportul internațional de pasageri.

(4)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări,

(1)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (2), Irlanda poate continua să scutească operațiunile prevăzute în partea B din anexa X la directiva respectivă, în cazul în care, la 1 ianuarie 1978, scutea operațiunile respective. Conform articolului menționat, aceste operațiuni trebuie luate în considerare la stabilirea resurselor proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA).

(2)

Prin Decizia 2010/5/UE, Euratom a Comisiei (3), Irlanda a fost autorizată să utilizeze estimări aproximative în ceea ce privește următoarele categorii de operațiuni menționate în partea B din anexa X la Directiva 2006/112/CE: transportul de pasageri (punctul 10), de la 1 ianuarie 2009 la 31 decembrie 2018.

(3)

În scrisoarea din 30 aprilie 2019, Irlanda a solicitat Comisiei autorizarea de a continua să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul resurselor proprii bazate pe TVA. Irlanda nu poate face calculul precis al resurselor proprii bazate pe TVA pentru operațiunile menționate în partea B punctul 10 din anexa X la Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește transportul de pasageri. Este probabil ca un astfel de calcul să implice o sarcină administrativă nejustificată în raport cu efectul operațiunilor respective asupra resurselor proprii totale bazate pe TVA ale Irlandei. Irlanda poate face un calcul utilizând estimări aproximative pentru această categorie de operațiuni. Prin urmare, Irlanda ar trebui să fie autorizată să calculeze în continuare resursele proprii bazate pe TVA utilizând estimări aproximative în ceea ce privește transportul de pasageri.

(4)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări,

(1)

În temeiul articolului 381 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (2), în conformitate cu condițiile aplicate în Republica Cehă la data aderării sale, acest stat membru poate să continue să scutească transportul internațional de pasageri, astfel cum este menționat în partea B punctul 10 din anexa X la directiva respectivă, atât timp cât aceeași scutire se aplică în oricare dintre statele membre care făceau parte din Comunitate la 30 aprilie 2004. Conform articolului menționat, aceste operațiuni trebuie luate în considerare la stabilirea resurselor proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA).

(2)

Prin articolul 1a din Decizia 2005/872/CE, Euratom a Comisiei (3), Republica Cehă a fost autorizată să utilizeze un procent fix din baza intermediară pentru operațiunile menționate în partea B punctul 10 din anexa X la Directiva 2006/112/CE cu privire la transportul de pasageri.

(3)

Din ultima inspecție privind resursele proprii bazate pe TVA a reieșit că autorizarea de a utiliza o metodă simplificată pentru calculul operațiunilor menționate în partea B punctul 10 din anexa X la Directiva 2006/112/CE s-a bazat pe date incorecte și incomplete. Dacă ar fi avut la dispoziție date corecte și complete, Comisia nu ar fi autorizat Republica Cehă să utilizeze estimări aproximative privind transportul de pasageri pentru perioada 2015-2020. Prin urmare, este oportun să se elimine retroactiv articolul 1a din Decizia 2005/872/CE, Euratom.

(4)

Așadar, Decizia 2005/872/CE, Euratom ar trebui modificată în consecință,

(1)

Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) stabilește nivelurile anuale de emisii alocate fiecărui stat membru pentru fiecare an din perioada 2013-2020, precum și un mecanism de evaluare anuală a respectării acestor limite. Nivelurile anuale de emisii alocate statelor membre, exprimate în tone de CO2 echivalent, sunt prevăzute în Decizia 2013/162/UE a Comisiei (3). Ajustările aduse nivelurilor anuale de emisii alocate fiecărui stat membru sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare 2013/634/UE a Comisiei (4).

(2)

Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prevede o procedură de revizuire a inventarelor emisiilor de gaze cu efect de seră ale statelor membre în scopul de a se evalua respectarea Deciziei nr. 406/2009/CE. Revizuirea anuală menționată la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 a fost efectuată pe baza datelor din 2017 privind emisiile, raportate Comisiei în martie 2019, în conformitate cu procedurile stabilite în capitolul III din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei (5) și în anexa XVI la regulamentul respectiv.

(3)

Cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră reglementate de Decizia nr. 406/2009/CE aferente anului 2017 pentru fiecare stat membru ar trebui să țină seama de corecțiile tehnice și de estimările revizuite calculate în timpul revizuirii anuale, astfel cum figurează în rapoartele finale de revizuire întocmite în temeiul articolului 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 749/2014.

(4)

Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua publicării în vederea alinierii la dispozițiile articolului 19 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care stabilește data publicării prezentei decizii drept începutul perioadei de patru luni în care statelor membre li se permite să utilizeze mecanismele de flexibilitate prevăzute în Decizia nr. 406/2009/CE,

(1)

Prin scrisoarea adresată Secretarului General al Comisiei Europene, înregistrată la 9 septembrie 2019, Irlanda și-a notificat intenția de a participa la Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

(2)

Nu există condiții specifice referitoare la participarea Irlandei la Regulamentul (UE) 2018/1727, așadar nu sunt necesare măsuri tranzitorii.

(3)

Prin urmare, participarea Irlandei la Regulamentul (UE) 2018/1727 ar trebui să fie confirmată.

(4)

Regulamentul (UE) 2018/1727 a intrat în vigoare la 11 decembrie 2018 și devine aplicabil la 12 decembrie 2019.

(5)

În temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 21, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,