(1)

În aprilie 2007, prin Regulamentul (CE) nr. 452/2007, Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă, cuprinsă între 9,9 % și 38,1 %, la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Ucraina (2); în decembrie 2010, prin Regulamentul (UE) nr. 1243/2010 (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat produse de Since Hardware (Guangzhou) Co, un producător-exportator chinez de mese de călcat, în urma unei noi anchete în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază („anchetele inițiale”).

(2)

În ianuarie 2010, măsurile au fost modificate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 77/2010, în urma unei noi reexaminări în ceea ce privește un nou exportator în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază (4).

(3)

În martie 2010, măsurile au fost modificate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010, în urma unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (5).

(4)

În septembrie 2010, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 805/2010, Consiliul a reinstituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat produse de Foshan Shunde Yongjian Housewares and Hardware Co. Ltd, Foshan, producător-exportator chinez de mese de călcat (6), în conformitate cu Hotărârea Curții de Justiție în cauza C-141/08 P (7).

(5)

În octombrie 2012, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 987/2012, Consiliul a reinstituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat originare din China produse de Zhejiang Harmonic Hardware Products Co. Ltd (8), în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție în cauza T-274/07 (9).

(6)

În iulie 2013, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și a unei reexaminări intermediare efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 695/2013, a extins măsurile pentru încă cinci ani în ceea ce privește importurile de mese de călcat originare din China și a abrogat măsurile privind importurile de mese de călcat originare din Ucraina (10).

(7)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (11), Comisia a primit o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază („cererea de reexaminare”).

(8)

Cererea a fost depusă la 20 aprilie 2018 de către trei producători din Uniune [Colombo New Scal SpA, Rörets Polska Sp. z o.o. și Vale Mill (Rochdale) Ltd], care reprezintă peste 50 % din producția totală de mese de călcat din Uniune („solicitanții”).

(9)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor este susceptibilă să conducă la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(10)

Întrucât, după consultarea comitetului instituit în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 19 iulie 2018 aceasta a anunțat deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12) („avizul de deschidere”).

(11)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2017 („perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(12)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii din UE cunoscuți a fi interesați, precum și reprezentanții țării exportatoare în cauză cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(13)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Eșantionul era format din patru producători din Uniune care dețineau cele mai importante vânzări reprezentative și cel mai important volum de producție în UE pe durata perioadei anchetei de reexaminare și care puteau fi supuși în mod rezonabil anchetei în perioada avută la dispoziție. Aceste patru întreprinderi reprezentau peste 55 % din producția și volumul de vânzări al industriei din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Părțile interesate au fost invitate să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(16)

Un singur producător din Uniune, care nu a fost inclus în eșantionul provizoriu și-a exprimat susținerea cu privire la eșantionarea provizorie. Nu s-au primit alte observații. Prin urmare, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(17)

Ulterior, unul dintre producătorii din Uniune nu a furnizat un răspuns la chestionar și, prin urmare, a fost exclus din eșantionul producătorilor din Uniune. Ceilalți producători din Uniune reprezentau peste 50 % din totalul producției și al volumului de vânzări din Uniune, prin urmare, eșantionul a fost considerat în continuare reprezentativ pentru industria din Uniune.

(18)

Pentru a se decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a se selecta un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost invitați să participe la această anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute furnizând Comisiei informațiile solicitate în anexa II la avizul de deschidere.

(19)

Niciun importator neafiliat din UE nu a cooperat.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor exportatorilor/producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, aceasta a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(21)

Niciun exportator/producător din RPC nu a furnizat informațiile solicitate și nici nu a cooperat în cadrul anchetei în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(22)

Comisia a notificat Misiunii Republicii Populare Chineze că, din cauza lipsei oricărei cooperări din partea exportatorilor/producătorilor din RPC, aceasta intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să-și bazeze constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la exportatorii/producătorii din RPC pe faptele disponibile.

(23)

Comisia a trimis chestionare guvernului chinez („GC”) și celor patru producători din Uniune incluși în eșantion. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar. Trei producători din Uniune incluși în eșantion au furnizat răspunsuri la chestionar.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

Producători din Uniune:

(25)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la inițierea anchetei care indicau existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare în scopul anchetei sale cu privire la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis un chestionar guvernului chinez. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În ceea ce privește sursele relevante, Comisia a invitat toți producătorii din țara în cauză să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere, în termen de 15 zile de la data publicării avizului de deschidere.

(26)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Nu s-au prezentat informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere, nici observații cu privire la caracterul adecvat al utilizării articolului 2 litera (6a) din regulamentul de bază, în termenele stabilite.

(27)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(28)

La 6 septembrie 2018, prin intermediul unei note („nota din 6 septembrie”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le folosească la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate în producția meselor de călcat de către producătorii-exportatori. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedenaturate, Comisia a identificat trei potențiale țări reprezentative: Brazilia, Serbia și Turcia.

(29)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații de la unul dintre solicitanți.

(30)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 105-106, Comisia a abordat observațiile primite din partea solicitantului într-o a doua notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale, din data de 26 octombrie 2018 („nota din 26 octombrie”). În nota din 26 octombrie, Comisia a stabilit lista factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(31)

La 4 iulie 2019, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare („informarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(32)

Nu au fost primite observații care să conteste constatările Comisiei.

(33)

Produsul care face obiectul acestei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor constă în mese de călcat, cu sau fără suport, cu sau fără absorbție și/sau încălzire și/sau suflantă, inclusiv mânecare, și componente esențiale ale acestora, respectiv picioarele, blatul și suportul pentru fierul de călcat („produsul care face obiectul reexaminării”), clasificate în prezent la codurile NC 3924 90 00, ex 4421 99 99, ex 7323 93 00, ex 7323 99 00, ex 8516 79 70 și ex 8516 90 00 (coduri TARIC 3924900010, 4421999910, 7323930010, 7323990010, 8516797010 și 8516900051) și originare din Republica Populară Chineză.

(34)

Actuala anchetă de reexaminare a confirmat că, astfel cum s-a stabilit în anchetele inițiale, mesele de călcat produse și vândute pe piața internă în China și în țara reprezentativă Turcia și mesele de călcat produse și vândute de industria din Uniune pe piața UE prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază.

(35)

În consecință, aceste produse sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(37)

Niciunul dintre producătorii/exportatori chinezi nu a cooperat la anchetă. Aceștia nu au furnizat informații sau documente justificative privind presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. De asemenea, niciunul dintre producătorii-exportatori nu a furnizat răspunsuri la chestionar.

(38)

GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și nici nu a abordat elementele de probă din dosar furnizate de către solicitant, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” („raportul”) (13).

(39)

La 27 iulie 2018, Comisia a informat Misiunea Republicii Populare Chineze că, în urma lipsei oricărei cooperări din partea exportatorilor/producătorilor din RPC, aceasta intenționează să-și bazeze constatările pe faptele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a subliniat, de asemenea, că o constatare bazată pe faptele disponibile poate fi mai puțin favorabilă părții în cauză și a invitat autoritățile chineze să prezinte observații. Misiunea Republicii Populare Chineze nu a prezentat observații.

(40)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările în legătură cu probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului stabilite mai jos s-au bazat pe faptele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și pe statisticile bazate pe datele raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)”], precum și pe statisticile bazate pe datele privind exporturile raportate din baza de date oficială a autorităților vamale chineze („baza de date chineză”). În plus, Comisia a utilizat și alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi baza de date a Global Trade Atlas (14) („GTA”) și a Orbis Bureau van Dijk (15) („Orbis”).

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(42)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(43)

Astfel cum se explică în secțiunea 4.2 mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(44)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. În fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care conceptul de „economie de piață socialistă” consacrat în Constituția chineză și întregul sistem juridic acordă guvernului puteri semnificative pentru a interveni în economie, astfel încât prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(47)

Părțile interesate au fost invitate să respingă, să comenteze sau să completeze elementele de probă aflate la dosarul anchetei la momentul deschiderii acesteia. În acest sens, Comisia elaborase anterior raportul. Raportul indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori de producție cheie (cum ar fi terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (de exemplu, sectorul siderurgic sau cel chimic). Raportul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(48)

În cererea solicitantului s-au susținut, de asemenea, afirmații privind distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) menționat mai sus, în concordanță cu raportul, în special în ceea ce privește distorsiunile din sectorul siderurgic, cauzate în special de faptul că, potrivit solicitantului, oțelul reprezenta cel puțin 40 % din totalul costurilor de producție ale producătorilor de mese de călcat.

(49)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv elementele de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul relevant, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării.

(50)

GC nu a prezentat observații sau dovezi prin care să sprijine sau să respingă dovezile existente la dosar, inclusiv raportul.

(51)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul de „economie de piață socialistă”. Acest concept este consacrat în Constituția chineză și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (16). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (17).

(52)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze în martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China.” (18) Aceasta ilustrează controlul incontestabil și din ce în ce mai mare al PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic la scară largă, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(53)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care coincid cu agenda politică stabilită de PCC, mai degrabă decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (19). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și instrumente de la nivelul mediului de reglementare.

(54)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care influențează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri acoperă o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini industriile/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin în continuare obiective explicite privind realizările, aceasta fiind o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. Conform planurilor, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale și le sunt atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze efectiv activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta nu se datorează numai caracterului obligatoriu al planurilor, ci și faptului că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.5) (20).

(55)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.8) (21). Același lucru este valabil, de asemenea, pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (22).

(56)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Cu toate acestea, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (23). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (24).

(57)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Aceste intervenții guvernamentale substanțiale sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficace a resurselor în conformitate cu principiile pieței (25).

(58)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(59)

În ceea ce privește proprietatea statului în sectorul meselor de călcat, astfel cum s-a stabilit în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, numărul de producători de mese de călcat din China este potențial ridicat. În absența oricărei informații furnizate de GC cu privire la acest sector și având în vedere natura fragmentată a acestuia, este dificil să se formuleze concluzii generale privind tiparele de proprietate din acest sector. Cu toate acestea, în ceea ce privește furnizorii de factori de producție pentru producția produsului care face obiectul reexaminării, conform informațiilor transmise de către solicitant, produsele siderurgice intermediare constituie între 40 % și 60 % din costurile de producție suportate de producătorii de mese de călcat. Prin urmare, prețurile oțelului reprezintă un factor de cost semnificativ în procesul de producție a meselor de călcat. Astfel cum a stabilit Comisia în raportul său, guvernul chinez deține în continuare un nivel semnificativ al proprietății în sectorul siderurgic. Un număr de producători principali sunt deținuți de stat, câțiva dintre aceștia fiind menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (26) ca exemple ale realizărilor celei de a 12-a perioade de planificare pe cinci ani (cum ar fi Baosteel, Anshan Iron and Steel, Wuhan Iron and Steel, etc.). În timp ce raportul nominal dintre numărul întreprinderilor deținute de stat și cel al întreprinderilor private este estimat a fi aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii zece cei mai mari producători de oțel din lume, patru sunt întreprinderi deținute de stat (27). Prin urmare, producția componentei esențiale a meselor de călcat face obiectul unei proprietăți semnificative a statului, așadar al intervenției statului.

(60)

În ceea ce privește controlul exercitat de stat, guvernul și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, inclusiv asupra celor care produc mese de călcat și componentele acestora. Statul (și în multe privințe, de asemenea PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile individuale, ci și revendică dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora, exercitând astfel un anumit grad de control asupra întreprinderilor chineze (28). Elementele care indică existența unui astfel de control exercitat de guvern asupra întreprinderilor din sectorul producției de mese de călcat, precum și în sectoarele care le furnizează factorii de producție sunt detaliate în secțiunea 3.2.2.4. Mai mult, în special în cazul uneia dintre componentele esențiale utilizate în mesele de călcat – tuburi sudate din oțel, reprezentând între 25-30 % din costul total de producție – Comisia a stabilit anterior intervenția statului inclusiv în cazurile în care nu exista o proprietate a statului sau exista doar o proprietate parțială a statului în ceea ce privește întreprinderile producătoare, având drept rezultat faptul că deciziile întreprinderilor nu sunt luate ca răspuns la semnalele pieței (29). Ancheta a condus la concluzia că exista o intervenție semnificativă a statului în sectorul tuburilor sudate din oțel din China, care deservește într-o mare măsură producătorii de mese de călcat, și care are un impact asupra costurilor acestora.

(61)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea statului în sectorul producției de mese de călcat și în sectorul siderurgic care este principalul furnizor de factori de producție, analiza este prezentată în secțiunile 3.2.2.4 și 3.2.2.5 de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și intervenției statului în sectoarele menționate anterior, astfel cum este descris în secțiunile menționate, până și producătorii privați de mese de călcat sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(62)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că piața pentru mese de călcat și cea a furnizorilor săi principali din China era deservită în mare măsură de întreprinderi care făceau obiectul proprietății, controlului sau al unei supravegheri politice sau al unor orientări din partea guvernului chinez. În plus, Comisia a concluzionat că piața pentru componentele esențiale din oțel pentru mese de călcat este deservită în mare măsură de întreprinderi care își desfășoară activitatea în proprietatea sau sub controlul sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților.

(63)

Statul chinez este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența sa în cadrul firmelor. În special, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (30)], iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se raportează, de asemenea, că PCC exercită presiuni asupra întreprinderilor private în sensul punerii „patriotismului” pe primul loc și al respectării disciplinei de partid (31). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (32). Aceste reguli sunt aplicate în general în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv în sectorul producției de mese de călcat. Prin urmare, se constată că aceste reguli se aplică, de asemenea, producătorilor de mese de călcat și furnizorilor lor de factori de producție.

(64)

Cu titlu de exemplu, structurile PCC se suprapun la nivel personal cu organismul de conducere al cel puțin unui producător de mese de călcat – Since Hardware (Guangzhou) Co. Ltd. – care revendică un „rol de conducere” pe piață, în ceea ce privește atât operațiunile de producție, cât și cele de export (33). Comisia a constatat că președintele comitetului director și directorul executiv al întreprinderii este membru al Comitetului consultativ politic popular municipal din Guangzhou și membru al Comitetului permanent al Comitetului consultativ politic popular al districtului Guangzhou Huadu (34).

(65)

Acești factori indică în mod direct existența intervenției statului pornind, de exemplu, de la prezența și implicarea PCC, până la intervenția GC în ceea ce privește prețurile și costurile în producția de mese de călcat.

(66)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.8), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (35). În special, în ceea ce privește componentele din oțel ale meselor de călcat, Comisia a constatat în anchetele recente că există legături strânse între procesele decizionale din întreprinderile producătoare de produse din oțel din China și stat, în particular PCC (36).

(67)

Având în vedere toate cele menționate mai sus și în lipsa cooperării și a informațiilor care să conteste constatarea preliminară de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că prezența statului în cadrul întreprinderilor chineze, inclusiv în sectorul producției de mese de călcat, precum și în sectorul financiar și în alte sectoare ale factorilor de producție, alături de cadrul descris în secțiunea 3.2.2.3 și următoarele, permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(68)

Direcția economiei chineze este determinată în mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (37).

(69)

Comisia a constatat că, deși nu pare să fi existat politici publice sectoriale specifice și/sau documente de politică care să vizeze în mod direct fabricarea de mese de călcat, producția de mese de călcat a făcut însă obiectul documentelor de planificare centrale generale, astfel cum a fost confirmat, de asemenea, de un studiu de piață chinez specializat referitor la mesele de călcat (38). Studiul respectiv prezintă o analiză specifică a evoluției sectorului în contextul îndeplinirii celui de al 13-lea plan cincinal.

(70)

În plus, potrivit solicitantului, între 40 % și 60 % din costurile de producție a meselor de călcat își au originea în diferiții factori de producție din oțel utilizați în producția meselor de călcat. În afară de aceasta, alte materii prime, inclusiv factori de producție chimici (spume, plastic, vopsele colorante și acoperitoare), precum și factori de producție textili (materiale din bumbac), influențează structura costurilor și a prețurilor în producția de mese de călcat. În acest sens, Comisia a constatat o intervenție semnificativă a statului în ceea ce privește materiile prime utilizate pentru a produce mese de călcat (39). Numărul copleșitor de documente de politică publică și de măsuri constatate prezintă potențialul de a influența jocul liber al forțelor pieței pe piața materiilor prime respective, afectând astfel prețurile componentelor meselor de călcat și, în mod similar, costurile de fabricare a produsului care face obiectul reexaminării.

(71)

Cu titlu de exemplu, oțelul face obiectul „Planului de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” („cel de al 13-lea PC privind oțelul”), care reglementează aproape toate aspectele dezvoltării industriei, inclusiv obiectivele privind capacitatea de producție, modernizarea și asigurarea unei aprovizionări eficace, restructurarea industriei, sprijinul financiar, ținte cantitative, locația geografică a fabricilor siderurgice. În mod similar, cel de al 13-lea PC pentru industria chimică și petrochimică (2016-2020) prevede reglementarea strictă a sectorului chimic, vizând materiile prime utilizate pentru producția elementelor pentru biciclete precum cauciuc, vopsele și mase plastice.

(72)

În plus, sectorul siderurgic este caracterizat de prezența masivă a întreprinderilor deținute de stat (a se vedea considerentul 59). Oțelul este reglementat în detaliu în numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe industria siderurgică, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, cum ar fi „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020”. Planul respectiv prevede că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (40).

(73)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (41) („catalogul”) enumeră sectoarele de producere a fierului și oțelului ca industrii încurajate. În special, catalogul încurajează „[d]ezvoltarea și aplicarea tehnologiilor pentru produse din oțel cu performanțe superioare, de înaltă calitate și modernizarea acestora, inclusiv, dar fără a se limita la foi de tablă pentru industria auto cu rezistență ridicată de cel puțin 600 MPa, oțel pentru conducte de înaltă performanță pentru transportul de petrol și gaze, plăci late și groase de înaltă rezistență pentru nave, oțel pentru ingineria navală, plăci cu grosime moderată de cel puțin 420 MPa pentru clădiri, poduri și alte structuri, oțel pentru căi ferate de mare viteză și transport greu, oțel siliconic cu pierdere mică de fier și inducție magnetică ridicată, oțel cu rezistență la coroziune și uzură, oțel inoxidabil aliat cu economisire de resurse (oțel inoxidabil feritic modern, oțel inoxidabil duplex și oțel inoxidabil nitrurat), sârmă laminată și bare din oțel special pentru componente de bază de înaltă performanță (angrenaje de înaltă performanță, buloane egale cu sau mai mari de gradul 12,9, arcuri cu rezistență ridicată și rulmenți cu durată de viață îndelungată), precum și materiale forjate din oțel special de înaltă calitate (oțel de scule și pentru turnare, oțel inoxidabil și oțel pentru utilaje, printre altele)”. Aplicabilitatea catalogului a fost confirmată de recenta anchetă antisubvenție cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC (42).

(74)

Sectorul chimic face, de asemenea, obiectul unei puternice intervenții a statului în China. În primul rând, acesta este caracterizat de preponderența întreprinderilor deținute de stat. Unele dintre cele mai mari întreprinderi chimice din China sunt întreprinderi deținute de stat, iar proprietatea statului reprezintă un număr semnificativ de acțiuni din activele totale ale întreprinderilor chimice (43). În al doilea rând, sectorul chimic este controlat de stat prin intermediul a numeroase documente de planificare și de reglementare emise de legislaturile subsecvente și de agenții administrative la toate nivelurile administrative. Toate aceste măsuri de planificare sunt aplicate la diferite niveluri administrative într-un mod discreționar, controlat și sistematic și fac obiectul unei permanente examinări din partea autorităților guvernamentale (44).

(75)

Astfel cum a precizat Comisia în raportul său, documentul principal de planificare care reglementează sectorul chimic este cel de al 13-lea PC pentru industria chimică și petrochimică (2016-2020), emis la 18 octombrie 2016 de către MIIT. Acesta orientează dezvoltarea industriei chimice și petrochimice pentru perioada 2016-2020, în concordanță cu prevederile celui de al 13-lea PC național și cu strategia Fabricat în China 2025. Planul menționat stabilește obiective de dezvoltare și oferă instrucțiuni privind țintele de producție pe segmente de industrie, dar impune, de asemenea, controlul statului asupra capacității de producție și asupra deciziilor la nivelul întreprinderilor (45). Printre produsele reglementate de acest plan se numără mai mulți factori de producție utilizați în producția de mese de călcat, în special materialul de vopsire/acoperire sub forma amestecurilor epoxi/poliester (46). În mod similar, piața pentru produsele menționate anterior este gestionată, de asemenea, de stat la nivel de provincie, cum ar fi în provincia Hebei, prin intermediul celui de al 13-lea PC pentru dezvoltarea industriei petrochimice în provincia Hebei, care stabilește tipare de dezvoltare pentru anumite subsectoare, inclusiv prin controlul capacității (incluzând vopsele și poliester) (47).

(76)

Piața pentru un alt factor de producție pentru producția de mese de călcat - textile din bumbac - este gestionată, de asemenea, de statul chinez prin intermediul documentelor de planificare, în special cel de al 13-lea PC general pentru dezvoltarea industriei textile. Acest din urmă plan stabilește următoarea politică: „îmbunătățirea gestionării contingentelor de import de bumbac; creșterea ratei de utilizare a contingentelor; satisfacerea cererii de bumbac de înaltă calitate a întreprinderilor textile; stabilirea unei legături între pragul de preț al rezervei de bumbac și prețurile spot de pe piața internă și cea externă, accelerarea absorbției rezervei de bumbac; îmbunătățirea în continuare a mecanismului de formare a prețului bumbacului, a politicii de subvenționare a prețului țintă al bumbacului și a măsurilor de remediere a comerțului cu bumbac” (48). Aceste linii de politică sunt reflectate, de asemenea, în documentele de orientare sectoriale, în special în cel de al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei textile din bumbac emis de Asociația industriei textile din bumbac din China. Acest plan stabilește în special obiectivele de dezvoltare ale industriei bumbacului pentru 2020, inclusiv creșterea procentelor în ceea ce privește vânzările, profiturile și exporturile, precum și obiective în ceea ce privește producția (49). Același plan prevede „consolidarea reglementării pieței […]ca urmare a Opțiunilor orientative publicate de stat privind dezvoltarea industriilor relevante”, în special prin […] „modificarea regulamentelor comerciale de prelucrare în conformitate cu producția de textile din bumbac,” sau „asigurarea coerenței cu cataloagele relevante din industrie modificate și publicate de stat” (50).

(77)

Astfel cum o demonstrează documentele de planificare menționate mai sus, se pare că GC gestionează dezvoltarea pieței nu numai în sectorul meselor de călcat, ci și pentru majoritatea covârșitoare a factorilor de producție care constituie principalele componente ale meselor de călcat, în conformitate cu o gamă largă de instrumente de politică și directive asociate, printre altele: compoziția și restructurarea pieței, materii prime, gestionarea capacităților, gama de produse, modernizare etc. Prin intermediul acestora, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează o gamă completă de aspecte legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului respectiv (51). Problema actuală a supracapacității în sectorul siderurgic și cel chimic din China reprezintă o ilustrare clară a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate în aceste sectoare (52). Aceste distorsiuni afectează, la rândul lor, prețurile componentelor-cheie ale meselor de călcat, denaturând astfel costul de producție al acestora, care nu mai poate fi considerat bazat pe piață.

(78)

În concluzie, Comisia a stabilit că GC aplică politici publice care influențează forțele de pe piața liberă în sectorul producției de mese de călcat, în special prin influențarea forțelor de pe piața liberă în sectoarele care furnizează toate componentele meselor de călcat.

(79)

Conform informațiilor disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi cel de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Aceasta pare a rezulta din faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii care sunt similare celor aplicate în legile corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez se caracterizează printr-o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, de multe ori acesta având o influență directă asupra rezultatului procedurilor (53).

(80)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (54). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Cu toate acestea, astfel de dispoziții nu sunt respectate în mod repetat, anumiți cumpărători obținându-și terenurile în mod gratuit sau sub prețul pieței (55). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice la momentul alocării terenurilor (56).

(81)

La fel ca alte sectoare ale economiei Chinei, sectorul meselor de călcat face obiectul normelor ordinare prevăzute în legislația chineză în materie de faliment, societăți comerciale și proprietate. Efectul constă în faptul că acest sector, de asemenea, face obiectul distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau punerea în aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și de proprietate. În plus, o anchetă anterioară a arătat că operațiunile privind drepturile de utilizare a terenurilor făceau obiectul distorsiunilor generate de stat (57). Prezenta anchetă nu a indicat niciun element care ar putea să conteste acest lucru. Ca atare, concluzia preliminară a Comisiei a fost că legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu funcționează corespunzător, conducând la distorsiuni prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și prin alocarea drepturilor de utilizare a terenurilor în RPC.

(82)

Un sistem de salarizare bazat pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (58). În temeiul legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Cu toate acestea, organizația respectivă nu are independență față de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (59). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, ceea ce limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are de regulă ca rezultat faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă în termeni de ocupare a forței de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (60). Aceste constatări demonstrează denaturarea costurilor salariale în China.

(83)

Sectorul fabricării de mese de călcat și furnizorii de factori de producție cheie, inclusiv sectorul siderurgic, cel chimic și cel textil, sunt supuse, de asemenea, sistemului chinez de legislație a muncii descris anterior. Sectorul meselor de călcat este astfel afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (întrucât forța de muncă reprezintă între 15 % și 35 % din costul de producție al meselor de călcat), cât și indirect (în ceea ce privește accesul la capital sau la mijloace de producție al întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(84)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul fabricării meselor de călcat și în sectoarele componentelor-cheie ale acestora.

(85)

Accesul la capital al actorilor corporativi din China este supus unor distorsiuni diverse.

(86)

În primul rând, sistemul financiar chinez se caracterizează printr-o poziție puternică a băncilor deținute de stat (61) care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar întreprinderilor nefinanciare deținute de stat, băncile rămân legate de stat nu numai prin intermediul dreptului de proprietate, ci și prin relațiile personale (directorii executivi ai marilor instituții financiare deținute de stat sunt numiți, în ultimă instanță, de PCC) (62) și, de asemenea, la fel ca întreprinderile nefinanciare deținute de stat, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (63). Această situație este agravată de normele adiționale existente, care direcționează finanțele către sectoarele desemnate de guvern drept sectoare încurajate sau importante (64).

(87)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările făcute în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(88)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea denaturate din mai multe motive, inclusiv faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvernul chinez și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare.

(89)

Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(90)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a efectului de levier corporativ din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu urmăresc răspunsurile comerciale normale.

(91)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(92)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării capitalului, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau schimbul de creanțe contra participații la capitalul social), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(93)

În esență, în pofida măsurilor recente luate pentru liberalizarea pieței, sistemul de credite corporative din China este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiuni care rezultă din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(94)

Producătorii de mese de călcat sau furnizorii lor de materii prime și alți factori de producție beneficiază, de asemenea, de acest sistem financiar. Ancheta nu a dezvăluit, de fapt, niciun element pe baza căruia să se poată considera că sectorul meselor de călcat ar face obiectul unor norme diferite, care nu sunt supuse intervenției generale substanțiale a statului în sistemul financiar. Acest sistem conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile produsului final și ale producției factorilor de producție.

(95)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii chinezi de mese de călcat au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează în mod independent de stat.

(96)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice economiei Chinei. Dovezile disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus în secțiunile 3.2.2.2-3.2.2.5 precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus în secțiunile 3.2.2.6-3.2.2.8 precum și în partea B din raport.

(97)

Comisia reamintește că, pentru a produce mese de călcat, este necesară o gamă largă de factori de producție. Atunci când producătorii de mese de călcat cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse în mod clar acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor vizând sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia sunt supuși sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. De asemenea, prezenta anchetă nu a adus dovezi care să indice contrariul.

(98)

În consecință, nu numai că nu pot fi utilizate prețurile de vânzare pe piața internă ale produsului care face obiectul reexaminării, dar sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv materii prime, energie, terenuri, finanțare, forță de muncă etc.), întrucât formarea prețurilor acestora este influențată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum este descris în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs, în sine, în China prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(99)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.2.2-3.2.2.9 care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul fabricării de mese de călcat (inclusiv produsul care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, fiind afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum o arată impactul real sau potențial al unuia sau mai multor elemente relevante enumerate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea autorităților chineze, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(100)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în cazul de față, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(101)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(102)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 28, în nota din 6 septembrie Comisia a informat părțile interesate că a identificat trei țări reprezentative posibile: Brazilia, Serbia și Turcia, și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să sugereze alte țări. Numai unul dintre solicitanți a prezentat observații în sprijinul alegerii Turciei, furnizând totodată argumente împotriva alegerii Braziliei și a Serbiei. Nicio altă țară nu a fost sugerată.

(103)

Brazilia, Serbia și Turcia sunt toate clasificate drept țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui al RPC, și anume toate sunt clasificate drept țări „cu venituri medii-superioare” de către Banca Mondială.

(104)

Există puține țări în lume care fabrică produsul care face obiectul reexaminării. În urma analizei datelor disponibile, în special a datelor din GTA și Orbis, Comisia a identificat Brazilia, Serbia și Turcia drept posibile țări reprezentative pentru această anchetă.

(105)

Unul dintre solicitanți a prezentat observații sugerând faptul că nivelurile de producție și de consum intern pentru produsul care face obiectul reexaminării în Brazilia și Serbia nu sunt semnificative. Solicitantul a susținut că producătorii din aceste țări achiziționează produsul care face obiectul reexaminării din RPC pentru a-și suplimenta propria producție.

(106)

Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia a remarcat că solicitantul nu a furnizat nicio dovadă prin care să definească nivelul de producție din aceste țări și niciun argument pentru care un astfel de nivel nu ar trebui să fie considerat semnificativ. În absența unor dovezi contrare și pe baza informațiilor disponibile, Comisia a confirmat că există activități de producție a produsului care face obiectul reexaminării în cele trei țări, prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(107)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile din dosar pentru factorii de producție în toate cele trei țări potențial reprezentative și a remarcat următoarele:

(108)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale (VAG) și pentru profituri. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție. Prin urmare, Comisia a examinat dacă existau producători ai produsului care face obiectul reexaminării cu date financiare disponibile în mod public în perioada anchetei de reexaminare în cele trei țări menționate mai sus.

(109)

Această selecție a fost făcută utilizându-se Orbis. Întrucât producția de mese de călcat nu este de regulă o activitate primară, au fost identificate și utilizate mai multe coduri NACE (70) pentru această selecție:

Codurile respective se refereau la producători de mese de călcat cunoscuți de Comisie din cererea de reexaminare și din anumite anchete anterioare menționate la considerentele 1-6.

(110)

Ca urmare a anchetei menționate mai sus, dintr-o listă de țări care produc mese de călcat și cu o dezvoltare economică similară cu cea a RPC (și anume, Argentina, Brazilia, Columbia, Ecuador, Malaysia, Mexic, Peru, Rusia, Serbia, Africa de Sud, Tailanda și Turcia), au fost identificate 433 de întreprinderi active cu date financiare disponibile în perioada anchetei de reexaminare. Conform informațiilor disponibile, numai următoarele cinci întreprinderi par să fi derulat activități de producție a meselor de călcat:

Tabelul 1

Lista întreprinderilor

(111)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la această listă și de a o completa cu întreprinderi suplimentare dintr-o țară reprezentativă posibilă de care aveau cunoștință și care avea date disponibile în mod public. Nu au fost prezentate observații cu privire la lista întreprinderilor selectate.

(112)

Analiza Comisiei a arătat că întreprinderea din Serbia vindea doar două modele de mese de călcat, iar întreprinderile din Brazilia vindeau, pe lângă mese de călcat, multe alte produse, care reprezentau cel mai probabil o parte majoră din cifra lor de afaceri și din cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale (VAG). Prin urmare, Comisia a concluzionat că cifrele disponibile pentru aceste întreprinderi nu ar reprezenta în mod suficient costul suportat pentru vânzarea de mese de călcat.

(113)

În schimb, Comisia a constatat că întreprinderile din Turcia vindeau o varietate de mese de călcat și aveau o gamă de producție mai mică de alte produse; prin urmare, Comisia a considerat că cifrele disponibile pentru aceste întreprinderi ar fi probabil mai exacte în ceea ce privește producția și vânzările de mese de călcat și mai adecvate în momentul înlocuirii cu date privind o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru VAG și profituri.

(114)

Având în vedere cele de mai sus, Turcia îndeplinea toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază pentru a putea fi considerată drept țară reprezentativă adecvată. În nota din 26 octombrie, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a utiliza Turcia drept țară reprezentativă și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(115)

Prin urmare, Comisia a utilizat datele privind Turcia și următoarele întreprinderi turcești:

pentru a stabili costurile corespunzătoare de producție și de vânzare într-o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(116)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați mai sus.

(117)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat informațiile disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate în cererea de reexaminare, Comisia a stabilit ponderea cheltuielilor generale de producție (71) din costurile de fabricare totale, exprimată în procente. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricare pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție, în funcție de modelul produs.

(118)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru VAG și pentru profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2017 pentru cele două întreprinderi turcești.

(119)

Comisia a utilizat media ponderată a VAG și a profitului înregistrate de cele două întreprinderi astfel cum au fost raportate în Orbis pentru anul 2017.

(120)

În nota din 26 octombrie, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, aceasta va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al tuturor factorilor de producție legați de materiile prime. Comisia a utilizat date de la Institutul de Statistică din Turcia în ceea ce privește datele privind forța de muncă și cele financiare, disponibile în Orbis, de la cele două întreprinderi turcești menționate în considerentul 115 pentru a stabili costurile VAG, profiturile și cheltuielile generale de producție.

(121)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toate datele disponibile pentru factorii de producție și a decis să utilizeze următoarele surse și valori:

Tabelul 2

Factori de producție pentru mesele de călcat

(122)

O masă de călcat este, în general, o bucată de material tare, plată și îngustă, protejată de o acoperitoare rezistentă la căldură, în mod frecvent dotată cu picioare pliante, pe care pot fi călcate articole de îmbrăcăminte sau lenjerii. Conform definiției produsului care face obiectul reexaminării în cadrul prezentei anchete, aceasta poate să includă, de asemenea, absorbție, încălzire, suflantă, mânecare și alte părți. Materia primă principală utilizată pentru mesele de călcat este metalul, în principal oțel (placă de metal, tuburi, sârmă). Alte materii prime utilizate în producția de mese de călcat includ materialul de vopsire/acoperire, componente din plastic, spumă și material textil.

(123)

Structura de cost variază în funcție de tipul de masă produs, de exemplu mesele de călcat de top conțin alte tipuri de materiale decât mesele de călcat de bază. Comisia s-a bazat pe cererea de reexaminare pentru a specifica factorii de producție utilizați în producția de mese de călcat. Astfel cum s-a menționat mai sus, niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații în acest sens. Valoarea unitară nedistorsionată a fost determinată, pentru toate materiile prime, cu ajutorul prețului mediu al importurilor provenind din toate țările terțe, cu excepția RPC, în țara reprezentativă pentru perioada anchetei de reexaminare, astfel cum a fost înregistrat în GTA. Importurile din RPC au fost excluse, având în vedere distorsiunile semnificative existente în această țară, astfel cum s-a stabilit în secțiunea 4.2 de mai sus.

(124)

Pentru a stabili valoarea normală conform metodologiei Comisiei, taxele de import pentru factorii de producție și materialele importate în Turcia, precum și costurile aferente transportului intern ar trebui să fie adăugate la aceste prețuri de import. Aceasta ar avea drept rezultat o valoare normală mai ridicată, întrucât taxele de import ar crește și mai mult prețurile de import ale factorilor de producție. Prin urmare, aceasta ar avea drept rezultat o marjă de dumping chiar mai mare. Având în vedere considerentele 137 și 138, precum și natura actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care este axată pe a stabili dacă dumpingul a continuat pe durata perioadei anchetei de reexaminare mai degrabă decât pe a determina magnitudinea exactă a acestuia, Comisia a decis că nu sunt necesare ajustări pentru taxele la import și pentru transportul intern.

(125)

Institutul de Statistică din Turcia publică informații detaliate privind salariile în diferite sectoare economice din Turcia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile (2016) (72) care raportează salariul mediu pe oră pentru sectorul manufacturier în mai multe coduri NACE REV 2 (concret 25, 27 și 32; datele privind salariile sunt disponibile numai la nivel de coduri formate din două cifre) identificate pentru producția de mese de călcat.

(126)

Valoarea medie lunară din 2016 a fost ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (73) astfel cum a fost publicat de Institutul de Statistică din Turcia.

(127)

Potrivit cererii de reexaminare, energia (energie electrică și gaze naturale) care este consumată în timpul procesului de producție este nesemnificativă. Întrucât ancheta nu a adus nicio informație care să contrazică această afirmație, aceasta a fost acceptată, prin urmare, în scopul prezentei anchete, costul energiei a fost considerat neglijabil.

(128)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs în continuare următoarele două etape.

(129)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare în ceea ce privește utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru producerea a trei modele de mese de călcat (de bază și de top). Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă Turcia.

(130)

În al doilea rând, astfel cum s-a notat în considerentul 117, la costurile de producție identificate mai sus Comisia a aplicat cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profitul. Acestea au fost determinate pe baza datelor financiare pe 2017 pentru cele două întreprinderi turcești (considerentul 115) și pe estimările solicitanților prezentate în cererea de reexaminare. Comisia a adăugat următoarele elemente la costul nedistorsionat de producție:

(131)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor/exportatorilor chinezi, nu s-a putut stabili ce modele de mese de călcat erau produse în China. Prin urmare, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, solicitanții au identificat trei modele de mese de călcat, de nivel de bază și de top. Valoarea normală a fost stabilită pentru modelele respective.

(132)

Întrucât niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național.

(133)

Ca urmare a lipsei de cooperare, prețurile de export au fost stabilite pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 40). La fel ca în cazul reexaminării anterioare în vederea expirării măsurilor (menționată în considerentul 6), Comisia a utilizat date privind importurile raportate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) pentru a determina prețurile de export.

(134)

Întrucât, în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), volumul importurilor este raportat în kg, Comisia a convertit cifrele raportate în bucăți (unități) utilizând cheia de conversie stabilită în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor menționată în considerentul 6.

(135)

Dat fiind aceste prețuri sunt raportate pe baza cost, asigurare, navlu (CIF), Comisia a dedus o valoare pentru costul de transport între RPC și granița UE pe baza estimărilor furnizate în cererea de reexaminare.

(136)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul mediu de export EXW către UE, astfel cum a fost stabilit mai sus.

(137)

Marjele de dumping constatate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera UE, înainte de vămuire, au variat între 43 % și 67 %.

(138)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(139)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(140)

Ca urmare a lipsei de cooperare a producătorilor/exportatorilor din RPC, Comisia și-a bazat evaluarea pe faptele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe constatările din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor menționate la considerentul 6 („reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”), pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) și pe baza de date chineză. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție din RPC, prețurile de export din China către alte piețe din țări terțe și atractivitatea pieței UE.

(141)

Din cauza lipsei de cooperare, niciunul dintre exportatorii/producătorii chinezi nu a furnizat nicio informație referitoare la capacitatea de producție efectivă din China. Întrucât nu există nici informații disponibile în mod public cu privire la mesele de călcat, cum ar fi statistici sau studii de piață, constatările au trebuit să se bazeze pe informațiile furnizate în cerere și pe constatările formulate în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, ca informații disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(142)

În reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, capacitatea de producție din RPC a fost estimată la aproximativ 8 milioane de bucăți, valoare ce reprezenta aproape 80 % din consumul din UE în 2009 și care ar acoperi aproape integral consumul din UE în perioada actuală a anchetei de reexaminare (8,3 milioane bucăți - a se vedea considerentul 158). Cu toate acestea, conform unei reexaminări privind încetarea măsurilor efectuate de autoritățile americane referitor la același produs importat din RPC în SUA (74), care s-a încheiat la 8 martie 2016 (75) prin reimpunerea măsurilor antidumping în ceea ce privește importurile de mese de călcat din China până în 2021 („US Sunset Review”), capacitatea de producție din China a crescut din 2009, fapt ce ar sugera că actuala capacitate de producție din RPC pe durata perioadei anchetei de reexaminare chiar depășea consumul din UE în aceeași perioadă.

(143)

Mai mult, pe baza constatărilor din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, producătorii chinezi pot să-și instaleze cu ușurință capacități de producție suplimentare deoarece procesul de producție este bazat în principal pe forța de muncă. În plus, producătorii chinezi de mese de călcat produc și alte produse din metal pe linii de producție care ar putea fi folosite cu ușurință pentru producția de mese de călcat. Acest lucru le permite producătorilor chinezi să-și sporească producția de mese de călcat transferând producția între liniile de producție existente, în funcție de cerere. O astfel de sporire a capacității nu necesită investiții sau competențe importante, iar transferul de la un produs la altul este, prin urmare, ușor de realizat. Ancheta actuală nu a adus nicio informație care să contrazică aceste constatări.

(144)

Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate de producție ridicată disponibilă în RPC, acoperind aproape integral consumul din UE și care poate fi sporită chiar mai mult cu ușurință.

(145)

Întrucât nu a existat nicio cooperare din partea exportatorilor/producătorilor chinezi, Comisia a trebuit să se bazeze pe faptele disponibile pentru a stabili prețurile de export din China către alte piețe din țări terțe. În absența altor informații mai fiabile, Comisia a utilizat datele privind exporturile din baza de date chineză. Deși acestea au fost colectate la nivel de „cod tarifar” format din 8 cifre și includ, prin urmare, mai multe alte produse de uz casnic în afară de mesele de călcat, acestea au fost considerate valoarea de referință cea mai rezonabilă disponibilă care oferă indicații importante privind nivelurile posibile ale prețurilor către alte piețe de export din țări terțe.

(146)

Conform bazei de date chineze, în cursul perioadei anchetei de reexaminare principalele trei piețe de export pentru RPC în ceea ce privește volumul au fost SUA, UE și Japonia. În timp ce SUA și UE sunt amândouă piețe mari, Japonia este mult mai mică. În ceea ce privește prețurile, prețul unitar mediu către UE era mai mare decât prețul către SUA și similar celui către Japonia.

(147)

Exportatorii/producătorii chinezi au continuat să exporte pe piața UE la prețuri de dumping pe durata perioadei anchetei de reexaminare, astfel cum s-a stabilit mai sus în considerentul 138. În măsura în care prețurile de export din China către celelalte piețe de export principale sunt similare (76) sau mai mici (77) decât prețurile către UE, aceasta sugerează că exportatorii/producătorii au un comportament de export similar către alte piețe din țări terțe. Acest lucru pare a fi confirmat de reexaminarea privind încetarea măsurilor din SUA, în urma căreia au fost prelungite măsurile antidumping în ceea ce privește importurile de mese de călcat din China în SUA.

(148)

Analiza exporturilor din China a arătat că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, piața UE rămâne una dintre cele mai importante piețe de export pentru producătorii chinezi de mese de călcat. Prețurile de export din China către alte piețe sunt, în medie, sub cele ale exporturilor către UE. Acest fapt sugerează că piața UE este mai profitabilă și, prin urmare, mai atractivă pentru exporturile din China. În ceea ce privește Japonia, statisticile arată că aceasta este o piață mult mai mică, iar exporturile din China către Japonia nu au crescut semnificativ în ultimii ani. Având în vedere cererea limitată pe piața japoneză, este puțin probabil ca exporturile din China către Japonia să crească în mod semnificativ.

(149)

Acest lucru este confirmat de faptul că, pe durata perioadei anchetei de reexaminare, cota de piață chineză a fost în continuare de 11 % în pofida măsurilor antidumping în vigoare (a se vedea considerentul 160). Aproximativ 80 % din aceste importuri provin de la întreprinderea chineză cu cea mai mică taxă antidumping individuală. Acest lucru indică în mod clar că UE rămâne o piață atractivă pentru producătorii chinezi de mese de călcat și că este probabil ca importurile din RPC să crească în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(150)

În cadrul reexaminării privind încetarea măsurilor efectuate de SUA, astfel cum s-a menționat în considerentul 142, în martie 2016 Departamentul pentru Comerț din SUA a transmis o notificare (78) privind continuarea ordinului referitor la taxa antidumping în ceea ce privește mesele de călcat originare din RPC pentru încă o perioadă de cinci ani, până în 2021. Nivelul taxei antidumping pentru „toate celelalte întreprinderi” este 157,68 % (79) (comparativ cu 42,3 % în UE). Pe durata reexaminării, autoritățile americane au constatat că, deși importurile de mese de călcat din RPC în SUA erau prezente în continuare, măsurile au avut un efect de scădere a acestora (de la 1,1 milioane în 2012 la 0,43 milioane în 2014); este puțin probabil ca această situație să se schimbe în viitorul apropiat.

(151)

Întrucât piața din SUA este practic închisă pentru producătorii chinezi, este foarte probabil ca producătorii chinezi de mese de călcat să-și schimbe sau să-și reia exporturile către UE în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire și ca astfel de exporturi să fie făcute la prețuri de dumping.

(152)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că UE este o piață atractivă pentru exporturile din China.

(153)

Având în vedere capacitatea de producție semnificativă din RPC și posibilitatea de a spori capacitatea fără costuri semnificative, comportamentul Chinei în ceea ce privește politica de prețuri către alte țări terțe și atractivitatea pieței UE pentru exportatorii/producătorii chinezi, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca abrogarea măsurilor antidumping să aibă drept rezultat continuarea dumpingului.

(154)

În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de 10 producători cunoscuți din UE. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(155)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la 5,2 milioane de bucăți. Comisia a stabilit această cifră pe baza datelor furnizate de solicitant, care au fost comparate cu datele verificate ale societăților incluse în eșantion.

(156)

Consumul din UE a fost stabilit pe baza volumului importurilor înregistrat în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) și pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii în UE astfel cum a fost furnizat de solicitant. Acest volum al vânzărilor a fost comparat și actualizat, atunci când a fost necesar, în ceea ce privește informațiile verificate din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(157)

Din motivele menționate în considerentul 133, Comisia a stabilit volumul importurilor din China pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, volumul importurilor din RPC a fost stabilit pe baza datelor înregistrate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(158)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul UE a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul în UE

(159)

În perioada examinată, consumul în UE a crescut cu 5 %. Această creștere a avut loc între 2014 și 2015, iar consumul a rămas constant după această perioadă.

(160)

În perioada examinată, importurile din RPC în UE și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri din RPC și cota de piață

(161)

Importurile au scăzut între 2014 și 2016 cu 53 %, însă au crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare cu 54 %. În ansamblu, acestea au scăzut cu 27 % pe parcursul perioadei examinate. Cota de piață a importurilor din China a urmat aceeași tendință, și anume a scăzut de la 15,8 % în 2014 la 7,1 % în 2016, apoi a crescut din nou cu 3,8 %, ajungând la 10,9 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Deși cota de piață a importurilor din China a scăzut, pe ansamblu, cu 31 % pe durata perioadei examinate, aceasta a rămas importantă.

(162)

Din cauza lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul mediu de import al importurilor din RPC a fost stabilit pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile consemnate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) și folosind aceeași cheie de conversie precum în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor. Pe această bază, prețurile de import au crescut mai întâi din 2014 până în 2015 cu 20 %, însă apoi au scăzut la nivelurile din 2014. Pe durata perioadei anchetei de reexaminare, prețul a fost de 8,7 EUR/bucată.

Tabelul 5

Prețurile de import

(163)

Pentru a stabili subcotarea prețurilor pe durata perioadei anchetei de reexaminare, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în relația cu clienți neafiliați de pe piața UE, ajustate la un nivel franco-uzină (și anume, excluzând costurile de transport din UE și după deducerea reducerilor și a rabaturilor), au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor, prevăzute în considerentul 162 de mai sus, pe baza prețului CIF, incluzând apoi taxa vamală și cea antidumping.

(164)

Comparația a arătat că, dacă sunt exprimate ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe durata perioadei anchetei de reexaminare, importurile din China subcotează prețurile industriei din Uniune cu 2,3 %. După deducerea taxei antidumping în vigoare, marja de subcotare s-a ridicat la 19,4 %.

(165)

Importurile din țări terțe care nu fac obiectul măsurilor au fost stabilite conform datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), astfel cum s-a descris în considerentul 156.

Tabelul 6

Importuri din țări terțe care nu fac obiectul măsurilor

(166)

Volumul importurilor din toate țările terțe care nu fac obiectul măsurilor a crescut cu 28 % în cursul perioadei examinate. Volumul importurilor din toate țările terțe care nu fac obiectul măsurilor, considerate în ansamblul lor, a fost de aproximativ 2,8 milioane de bucăți pe durata perioadei anchetei de reexaminare, reprezentând o cotă de piață de 32,9 %. Cea mai mare parte a acestor importuri a provenit din Ucraina și Turcia. Importurile din Ucraina au crescut de la 0,7 milioane de bucăți la 1,0 milioane de bucăți în perioada 2014-2016 și au rămas la același nivel pe durata perioadei anchetei de reexaminare. Importurile din Turcia au crescut mai întâi de la 0,9 milioane de bucăți la 1,3 milioane de bucăți în perioada 2014-2016, iar apoi au scăzut din nou la 1,0 milioane de bucăți pe durata perioadei anchetei de reexaminare. Importurile din India au rămas relativ stabile (aproximativ 0,5-0,6 milioane de bucăți) pe durata perioadei examinate. Volumul importurilor din alte țări terțe a fost scăzut, crescând de la 0,1 milioane de bucăți la 0,2 milioane de bucăți pe durata perioadei examinate. În ceea ce privește cota de piață, aceasta a însemnat o creștere cu 3 % până la 12 % pentru Ucraina, o creștere cu 1,1 % pentru Turcia până la 11,9 % și o scădere pentru India de la 6,6 % în 2014 la 6,1 % în perioada anchetei de reexaminare. Cota de piață a altor țări terțe a crescut de la 0,7 % la 2,9 % în perioada examinată.

(167)

Prețul mediu al importurilor din Ucraina a scăzut de la 11,3 EUR/bucată în 2014 la 10,5 EUR/bucată în perioada anchetei de reexaminare. În aceeași perioadă, prețul mediu al importurilor din Turcia a crescut ușor de la 10,5 EUR/bucată la 10,7 EUR/bucată. Prețul importurilor din India a crescut într-un mod mai semnificativ, de la 7,9 EUR/bucată în 2014 la 11,0 EUR/bucată în perioada anchetei de reexaminare. Prețul mediu ponderat al importurilor din toate țările terțe considerate în ansamblul lor a rămas relativ stabil, crescând de la 10,4 EUR/bucată în 2014 la 10,8 EUR/bucată în perioada anchetei de reexaminare.

(168)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(169)

În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la două niveluri:

(170)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și utilizarea capacității de producție au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(171)

Producția totală a Uniunii a rămas stabilă pe durata perioadei examinate, în timp ce capacitatea a crescut cu 4 %. Această creștere modestă a capacității de producție a fost, în principal, rezultatul automatizării și al îmbunătățirilor la scară mică aduse care au eliminat anumite blocaje în procesul de producție. Pe durata perioadei examinate, rata de utilizare a capacității de producție a scăzut, prin urmare, ușor de la 72 % la 69 %, reflectând creșterea capacității și volumul de producție constant.

(172)

Volumul de vânzări al industriei Uniunii a fost stabilit pe baza datelor furnizate de solicitant. Informațiile furnizate au fost comparate și actualizate, atunci când a fost necesar, cu informațiile verificate din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion.

(173)

Pe durata perioadei examinate, volumul de vânzări al industriei Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul de vânzări

(174)

Vânzările industriei Uniunii pe piața UE au crescut ușor între 2014 și 2016, rămânând stabile ulterior pe durata perioadei anchetei de reexaminare. În perioada examinată, acestea au crescut pe ansamblu cu 4 %.

(175)

Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 57,0 % la 56,1 % în perioada examinată. Acesta este rezultatul faptului că vânzările industriei Uniunii au crescut o idee mai puțin (4 %) decât consumul din UE, care a crescut cu 5 % în perioada examinată, astfel cum este descris în considerentul 158.

Tabelul 9

Cota de piață

(176)

Pe durata perioadei examinate, gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează:

Tabelul 10

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(177)

Gradul de ocupare a forței de muncă a fluctuat ușor, scăzând pe ansamblu cu 2 % în perioada examinată. Mai exact, s-a înregistrat o creștere din 2014 până în 2015, urmată de o scădere din 2015 până în perioada anchetei de reexaminare. Productivitatea, măsurată ca rezultat (bucăți) per persoană angajată per an, a fluctuat, de asemenea, ușor, crescând cu 2 % pe ansamblu în perioada examinată. Doi factori principali au afectat numărul de angajați și productivitatea: integrarea verticală a procesului de producție, pe de o parte, și automatizarea, pe de altă parte. În timp ce primul a sporit gradul de ocupare a forței de muncă, cel de al doilea a redus numărul de angajați, ceea ce, pe ansamblu, a avut drept rezultat un grad de ocupare a forței de muncă relativ stabil, cu doar mici fluctuații. Pe ansamblu, aceasta a condus la o creștere a productivității.

(178)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 158 și 159, consumul în UE a crescut cu 5 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. În paralel, volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața UE a crescut cu 4 %, iar cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 1 %. Producția industriei din Uniune a rămas stabilă, iar ocuparea forței de muncă a scăzut ușor (2 %, a se vedea considerentul 177) în aceeași perioadă. Prin urmare, se poate concluziona că industria din Uniune a înregistrat doar o creștere modestă care s-a situat sub creșterea pieței în perioada examinată.

(179)

Dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ. Producătorii-exportatori chinezi au continuat, de asemenea, să subcoteze prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe durata perioadei anchetei de reexaminare.

(180)

În același timp, nivelul importurilor din China a rămas semnificativ și a reprezentat o cotă de piață de 10,9 % în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, impactul avut de amploarea marjei de dumping reale din China asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(181)

Prețurile de vânzare unitare medii și costul mediu de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din UE au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Prețul de vânzare și costul de producție

(182)

Prețurile medii au scăzut cu 6 % în perioada examinată. Într-o anumită măsură, această scădere a reflectat modificarea din piață unde așa-numiții operatori comerciali care oferă reduceri mari („hard discounters”) și-au mărit cota de piață în comparație cu supermarketurile tradiționale, generând o presiune sporită asupra prețurilor.

(183)

Costul unitar de producție a scăzut cu 3 % în perioada examinată ca rezultat al automatizării și al creșterii integrării verticale care a condus la creșteri ale eficienței. Cu toate acestea, prețurile de vânzare au scăzut ușor mai mult decât costul, fapt care a avut un impact negativ asupra profitabilității industriei din Uniune în perioada cuprinsă între 2014 și perioada anchetei de reexaminare, astfel cum se arată în tabelul 14.

(184)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Costurile cu forța de muncă

(185)

Salariile medii au fluctuat de-a lungul perioadei examinate, rămânând totuși relativ stabile. În perioada examinată, acestea au crescut cu 1 %.

(186)

Volumul stocurilor finale a evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 13

Stocuri

(187)

Nivelul stocurilor a fost în scădere în perioada examinată și a fost cu 32 % mai mic în perioada anchetei de reexaminare comparativ cu nivelul stocurilor în 2014.

(188)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(189)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din UE, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În perioada examinată, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut treptat de la 6,3 % în 2014 la 3,6 % în perioada anchetei de reexaminare. Deși industria din Uniune era rentabilă, pe parcursul perioadei examinate nivelul profiturilor obținute a rămas sub ținta de profit considerată adecvată pentru această industrie în ancheta inițială (și anume, 7,0 %).

(190)

Fluxul de lichidități net din activitățile de exploatare s-a îmbunătățit mai întâi în perioada 2014-2015. Ulterior, din 2015 până în perioada anchetei de reexaminare, acesta s-a deteriorat concomitent cu rentabilitatea. Nivelul investițiilor a scăzut mai întâi din 2014 până în 2015, iar apoi a crescut, rezultând o creștere totală de 55 % în perioada examinată. O mare parte din investiții a fost destinată creșterii nivelului de integrare verticală și de automatizare în vederea reducerii costului de producție. Creșterea capacității a reprezentat doar 4 % și a fost rezultatul creșterilor de eficiență (a se vedea considerentele 170 și 171).

(191)

Între 2014 și perioada anchetei de reexaminare, randamentul investițiilor, definit ca profitul în procente al valorii contabile nete a investițiilor, a scăzut concomitent cu rentabilitatea.

(192)

Analiza indicatorilor macroeconomici a arătat că situația industriei din Uniune nu s-a schimbat în mod semnificativ în perioada examinată. Producția industriei din Uniune, cota de piață și ocuparea forței de muncă au rămas practic la aceleași niveluri, iar volumul vânzărilor a crescut modest însă tot mai puțin decât consumul din UE. Dimpotrivă, câțiva dintre indicatorii microeconomici relevanți precum rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor s-au deteriorat. Datorită investițiilor în integrarea verticală și automatizare, industria din Uniune a putut să-și îmbunătățească modest productivitatea și să-și reducă costul unitar de producție.

(193)

În același timp, au existat schimbări în ceea ce privește situația pieței, în special faptul că așa-numiții operatori comerciali care oferă reduceri mari („hard discounters”) au devenit un jucător mai important în distribuția produsului care face obiectul reexaminării. Acest fapt a generat o presiune sporită asupra prețurilor. Aceasta, în combinație cu presiunea prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping din China, care aveau o cotă de piață semnificativă și care au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe toată durata perioadei examinate, au condus la o deteriorare a situației financiare a industriei Uniunii, ale cărei prețuri au scăzut mai mult decât costul de producție.

(194)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că situația industriei din Uniune nu s-a deteriorat în mod drastic și că măsurile referitoare la importurile din China au fost eficace într-o anumită măsură. În special, acestea au împiedicat industria din Uniune să înregistreze pierderi semnificative ale cotei sale de piață. Cu toate acestea, în pofida aparentei stabilizări a cotei de piață și a eforturilor de reducere a costurilor, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut și a rămas sub profitul-țintă (7 %) pe toată durata perioadei examinate. Pe această bază, s-a concluzionat că industria din Uniune nu a suferit prejudicii importante însă că aceasta rămâne într-o situație fragilă.

(195)

Având în vedere constatările menționate în considerentele 192-194, Comisia a examinat dacă există o probabilitate de reapariție a prejudiciului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din RPC, atractivitatea pieței UE, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi pe alte piețe din țări terțe și nivelurile posibile ale prețurilor către UE în cazul în care măsurile ar fi abrogate și efectul importurilor viitoare asupra situației industriei din Uniune.

(196)

Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 140, având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, analiza s-a bazat pe articolul 18 din regulamentul de bază utilizând faptele disponibile. În acest sens, Comisia s-a bazat pe baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), pe baza de date chineză și pe constatările publicate în cadrul reexaminării privind încetarea măsurilor din SUA (80), menționată în considerentul 142 mai sus.

(197)

Astfel cum s-a stabilit în considerentele 142-144, capacitatea de producție din China este semnificativă, reprezentând cel puțin aproape 100 % din consumul din UE. Aceasta poate fi mărită cu ușurință, fără investiții semnificative, în funcție de evoluțiile pieței.

(198)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 148-152, UE este una dintre principalele piețe de export pentru mese de călcat originare din China. Este puțin probabil ca această situație să se schimbe pe termen scurt, întrucât sunt instituite taxe antidumping ridicate la exporturile de mese de călcat din China în SUA (o altă piață de export majoră pentru China) cel puțin până în 2021. Ancheta actuală a stabilit, de asemenea, că piața UE este atractivă din punct de vedere al prețurilor pentru producătorii chinezi de mese de călcat. Prin urmare, este probabil ca producătorii chinezi să-și reia exporturile către piața UE în cantități mari și la prețuri de dumping în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(199)

Comisia a analizat nivelul posibil al prețurilor importurilor din China către UE în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire. În acest sens, s-a considerat că actualele niveluri ale prețurilor către UE fără taxa de dumping, precum și nivelurile prețurilor către alte piețe de export majore ar constitui indicii rezonabile. Având în vedere că niciunul dintre exportatorii/producătorii chinezi nu a cooperat, Comisia și-a bazat analiza pe informațiile înregistrate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), precum și pe baza de date chineză, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(200)

În perioada anchetei de reexaminare, prețul mediu al exporturilor producătorilor-exportatori chinezi către piața UE fără taxa antidumping a fost semnificativ mai mic decât prețul industriei din Uniune pe piața UE, indicând o marjă de subcotare de 19,4 %. De fapt, prețurile de import din China (fără taxa antidumping) (8,7 EUR/bucată) au fost, de asemenea, mai mici decât prețurile de import din alte țări terțe către piața UE (care au variat între 10,5 și 12,7 EUR/bucată).

(201)

În ceea ce privește prețurile de export din China către celelalte piețe de export principale ale Chinei, și anume Japonia și SUA, acestea au fost fie similare, fie chiar mai mici decât prețurile de export către UE, astfel cum s-a stabilit în considerentul 147.

(202)

Prin urmare, este probabil ca, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, volumul importurilor din China să fie la niveluri de preț care să subcoteze în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din UE pe piața UE.

(203)

Având în vedere considerațiile de mai sus, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire industria din Uniune se va confrunta cu o creștere importantă a importurilor din China, care vor subcota în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune. Având în vedere evoluțiile actuale ale pieței, în special trecerea la operatorii comerciali care oferă reduceri mari („hard discounters”) și care determină o presiune asupra prețurilor, astfel de importuri ar accentua și mai mult presiunea asupra prețurilor pe piața UE.

(204)

Într-un astfel de scenariu, în cazul în care industria din Uniune, în încercarea de a rămâne rentabilă, și-ar menține nivelurile actuale ale prețurilor, este probabil ca aceasta să piardă rapid volumul de vânzări și cota de piață, chiar și în cazul creșterii consumului. În realitate, mesele de călcat din China au aceeași calitate precum cele produse și vândute de industria din Uniune și ar fi perfect substituibile. Pierderea volumului vânzărilor ar conduce la rate de utilizare a capacității mai scăzute și la o creștere a costului mediu de producție. Acest lucru ar conduce, la rândul său, la o deteriorare a situației financiare a industriei din UE și la o scădere a rentabilității sale, care se situa deja sub ținta de profit și care înregistra deja o tendință de scădere în perioada examinată.

(205)

În subsidiar, în cazul în care industria din Uniune ar încerca să se alinieze la nivelurile de preț scăzute ale importurilor în încercarea de a-și menține volumul de vânzări și cota de piață, aceasta ar trebui să vândă la niveluri ale prețurilor care nu ar acoperi costurile unitare și, prin urmare, ar începe imediat să înregistreze pierderi. Aceasta ar conduce la deteriorarea în continuare a altor indicatori financiari și a situației sale financiare globale. Nivelul de rentabilitate atins în cursul perioadei anchetei de reexaminare se situa deja sub ținta de profit și oricare altă scădere a rentabilității ar fragiliza rapid industria din Uniune, ar pune în pericol investițiile făcute în perioada examinată și ar conduce la o situație prejudiciabilă.

(206)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor referitoare la importurile de mese de călcat originare din RPC ar conduce, foarte probabil, la reapariția prejudiciului material pentru industria din Uniune.

(207)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă menținerea măsurilor antidumping existente nu ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume interesele industriei din Uniune, pe de o parte, precum și ale importatorilor și altor părți implicate, pe de altă parte.

(208)

Comisia reamintește că, în anchetele anterioare, adoptarea menținerii măsurilor nu a fost considerată contrară interesului Uniunii. De asemenea, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, care analizează o situație în care măsurile antidumping au fost deja instituite, permite evaluarea eventualului impact negativ asupra părților vizate de măsurile antidumping actuale.

(209)

Pe această bază s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea unei continuări sau reapariții a dumpingului și a prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

(210)

Ancheta a arătat că este probabil ca expirarea măsurilor să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei din Uniune (considerentele 203-206). Dimpotrivă, continuarea măsurilor ar permite industriei din Uniune să recupereze în continuare prejudiciul din trecut cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping, să beneficieze de avantajele care decurg din investițiile făcute în perioada examinată și să se adapteze la schimbările de pe piață prin continuarea eforturilor sale de a-și spori productivitatea și de a-și exploata potențialul pe o piață a UE care nu este afectată de practici comerciale neloiale.

(211)

Prin urmare, se concluzionează că menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei din Uniune.

(212)

Niciun importator neafiliat nu a cooperat în anchetă. Niciuna dintre celelalte potențiale părți interesate nu s-a manifestat în cursul anchetei. În anchetele anterioare, analiza Uniunii a arătat că nu există un impact negativ al măsurilor asupra importatorilor și a altor părți interesate. Mai mult, importurile din alte țări, fără taxe antidumping, reprezintă o cotă de piață de 33 % și garantează concurența și mai multe opțiuni de aprovizionare pe piață. Prin urmare, se concluzionează că nu există dovezi care să sugereze că măsurile în vigoare afectează în mod considerabil importatorii produsului care face obiectul reexaminării sau alte părți interesate.

(213)

La fel ca în ancheta anterioară, nicio parte reprezentând interesele utilizatorilor finali, precum asociații ale consumatorilor, nu a intervenit sau cooperat în anchetă. Având în vedere lipsa în continuare a cooperării din partea utilizatorilor în ceea ce privește actuala reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a considerat că sunt în continuare valabile constatările sale din cadrul anchetelor anterioare și că o continuare a măsurilor nu ar afecta în mod inadecvat consumatorii, cum ar fi gospodăriile.

(214)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de mese de călcat originare din RPC.

(215)

Ca urmare a celor de mai sus, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping privind importurile de mese de călcat originare din China ar trebui menținute.

(216)

O întreprindere care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita continuarea aplicării nivelurilor individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (81). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul întreprinderii de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii întreprinderii nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(217)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (82) al Parlamentului European și al Consiliului, în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(218)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

(1)

La 31 iulie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/1333 (1) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia.

(2)

La 1 aprilie 2019, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2019/539 (2).

(3)

Având în vedere instabilitatea permanentă și gravitatea situației din Libia, măsurile restrictive referitoare la trei persoane ar trebui să fie prelungite pentru o perioadă suplimentară de șase luni.

(4)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2015/1333 ar trebui modificată în consecință,

(1)

Decizia 2000/258/CE desemnează Agence française de sécurité sanitaire des aliments (AFSSA) de la Nancy, Franța, ca fiind instituția specifică responsabilă cu stabilirea criteriilor necesare standardizării testelor serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice. AFSSA este în prezent integrată în cadrul Agence nationale de sécurité sanitaire de l’alimentation, de l’environnement et du travail (ANSES) din Franța.

(2)

Decizia 2000/258/CE prevede, printre altele, că ANSES este însărcinată cu evaluarea laboratoarelor din țările terțe care au depus o cerere de autorizare pentru efectuarea de teste serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice.

(3)

Autoritatea competentă din Ucraina a înaintat o cerere de aprobare a laboratorului „NeoVetlab Ukraine Ltd” din Kiev, iar ANSES a elaborat și a transmis Comisiei, la data de 14 septembrie 2018, un raport de evaluare favorabil pentru acest laborator.

(4)

Prin urmare, laboratorul „NeoVetlab Ukraine Ltd” din Kiev ar trebui autorizat să efectueze teste serologice de control al eficacității vaccinurilor antirabice la câini, pisici și dihori domestici.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,