ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 200

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 62
29 iulie 2019


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1266 al Comisiei din 24 iulie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei din 26 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036

4

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2019/1268 a Comisiei din 3 iulie 2019 privind propunerea de inițiativă cetățenească intitulată Mettons fin à l'ère du plastique en Europe (Să punem capăt erei plasticului în Europa) [notificată cu numărul C(2019) 4974]

33

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1269 a Comisiei din 26 iulie 2019 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/287/UE de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele ( 1 )

35

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1270 a Comisiei din 26 iulie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 5737]  ( 1 )

44

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/589 al Comisiei din 11 aprilie 2019 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1251/2008 în ceea ce privește includerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a anumitor teritorii dependente ale Coroanei Britanice în lista țărilor terțe, a teritoriilor, a zonelor sau a compartimentelor autorizate să introducă în Uniunea Europeană transporturi de animale de acvacultură ( JO L 100 I, 11.4.2019 )

67

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

29.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 200/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1266 AL COMISIEI

din 24 iulie 2019

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 183 litera (b),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1216/2009 și (CE) nr. 614/2009 ale Consiliului (2), în special articolul 5 alineatul (6) litera (a),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe la import suplimentare și a fixat prețurile reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină.

(2)

Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se stabilesc prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină, rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile de anumite produse, ținând cont de variațiile prețurilor în funcție de origine.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai rapid posibil după ce devin disponibile datele actualizate, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1484/95 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 iulie 2019.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 150, 20.5.2014, p. 1.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei din 28 iunie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de drepturi de import suplimentare și de fixare a prețurilor reprezentative în sectoarele cărnii de pasăre și ouălor și pentru albumina din ouă, și de abrogare a Regulamentului nr. 163/67/CEE (JO L 145, 29.6.1995, p. 47).


ANEXĂ

„ANEXA I

Codul NC

Denumirea mărfurilor

Prețul reprezentativ

(în EUR/100 kg)

Garanția menționată la articolul 3

(în EUR/100 kg)

Originea (1)

0207 12 90

Carcase de păsări de curte din specia Gallus domesticus, congelate, denumite «pui 65 %»

142,5

0

AR

0207 14 10

Bucăți dezosate de păsări de curte din specia Gallus domesticus, congelate

235,4

19

AR

206,5

28

BR

222,7

23

TH

1602 32 11

Preparate nefierte din păsări de curte din specia Gallus domesticus

276,1

3

BR


(1)  Nomenclatorul țărilor stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7).


29.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 200/4


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1267 AL COMISIEI

din 26 iulie 2019

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

În martie 2007, în urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 260/2007 (2) (denumit în continuare „regulamentul definitiv”), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumiți electrozi din tungsten care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991010 și 8515908010) originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Regulamentul definitiv a instituit o taxă antidumping cu niveluri cuprinse între 17,0 % și 41,0 % la importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion și un nivel al taxei de 63,5 % la importurile tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC.

(3)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”), Consiliul a decis, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 508/2013 (3), să mențină taxa antidumping în vigoare.

1.2.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(4)

La 2 septembrie 2017, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) un aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare aplicate importurilor de electrozi din tungsten originari din RPC.

(5)

La 27 februarie 2018, doi producători din Uniune (Gesellschaft für Wolfram Industrie mbH și Plansee SE) (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând 100 % din totalul producției de electrozi de tungsten în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”), au depus o cerere de reexaminare (denumită în continuare „cererea”) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(6)

Cererea solicitanților se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(7)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a publicat la 31 mai 2018 un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.3.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(8)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(9)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.4.   Părțile interesate

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, importatorii și utilizatorii cunoscuți de electrozi din tungsten din Uniune, autoritățile din RPC și producătorii cunoscuți din RPC în legătură cu deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să coopereze.

(11)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale. Nu s-au primit observații cu privire la Avizul de deschidere, nici solicitări de audiere.

1.5.   Eșantionarea

(12)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include într-un eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.5.1.   Eșantionarea importatorilor neafiliați

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat importatorii să se facă cunoscuți și să furnizeze informații specifice, necesare pentru a decide dacă era necesară constituirea eșantionului și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion.

(14)

Dintre cei 46 de importatori neafiliați care au fost contactați, cinci întreprinderi s-au făcut cunoscute. Cu toate acestea, două dintre ele nu au importat electrozi din tungsten originari din RPC în perioada anchetei de reexaminare, iar celelalte trei au afirmat că sunt utilizatori, nu importatori, și doar o întreprindere a dorit să fie considerată parte interesată. Un alt importator s-a manifestat într-o etapă ulterioară a anchetei și i s-a acordat statutul de parte interesată. În acest context, nu a avut loc o eșantionare a importatorilor.

1.5.2.   Eșantionarea producătorilor din RPC

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători din RPC, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(16)

Trei producători din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul redus al producătorilor cooperanți, Comisia a decis că nu este necesară o eșantionare și a solicitat tuturor producătorilor chinezi care au oferit răspunsuri în vederea eșantionării să completeze chestionarul.

1.6.   Utilizatori

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat utilizatorii să se facă cunoscuți și să coopereze. Astfel cum se explică la considerentul 14, trei utilizatori s-au făcut cunoscuți, însă doar unul a fost de acord să fie înregistrat în calitate de parte interesată.

1.7.   Răspunsurile la chestionare

(18)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători din Uniune, celor trei producători din RPC care s-au făcut cunoscuți în cadrul exercițiului de eșantionare și guvernului Republicii Populare Chineze („GC”). S-au primit răspunsuri la chestionare doar din partea celor doi producători din Uniune și din partea unei singure întreprinderi chineze, Shaanxi Yuheng Tungsten & Molybdenum Industrial Co., Ltd. Această întreprindere a fabricat în trecut produsul care face obiectul reexaminării, astfel cum este definit la considerentul 32, însă în prezent a suspendat producția și desfășoară doar activități comerciale.

(19)

Prin urmare, nici GC și nici producătorii (7) care fabrică produsul ce face obiectul reexaminării în RPC nu au cooperat, indiferent dacă aceștia au exportat sau nu produsul respectiv. Comisia a informat producătorii cu privire la consecințele lipsei de cooperare; cu toate acestea, niciun producător nu a cooperat în cadrul anchetei.

1.8.   Vizite de verificare

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor întreprinderi:

 

Producători din Uniune

Gesellschaft für Wolfram Industrie mbH, Traunstein, Germania;

Plansee SE, Reutte, Austria.

 

Exportator din RPC

Shaanxi Yuheng Tungsten & Molybdenum Industrial Co., Ltd., Baoji, Shaanxi, RPC.

1.9.   Procedură de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(21)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care tind să indice existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(22)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toți producătorii cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Doi producători chinezi au oferit informații în acest sens.

(23)

Astfel cum se explică la considerentul 18, pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa în ceea ce privește presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis un chestionar și guvernului chinez. Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC.

(24)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nici GC și nici producătorii din RPC nu au transmis observații sau elemente de probă suplimentare în acest sens.

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(26)

La 8 noiembrie 2018, Comisia a pus la dispoziție o primă notă privind dosarul (denumită în continuare „nota din 8 noiembrie 2018”) prin care se solicita opinia părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale. Nota din 8 noiembrie 2018 prevedea o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, energia și forța de muncă, utilizați de către producători-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, având în vedere criteriile care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedenaturate, serviciile Comisiei au identificat, în această etapă, Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia ca țări potențial reprezentative. În continuare, în nota din 8 noiembrie 2018 s-a exprimat intenția de a utiliza valorile de referință internaționale pentru costul principalei materii prime.

(27)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de 10 zile. S-au primit observații din partea celor doi producători din Uniune. În special, industria din Uniune a afirmat că costurile din Turcia reprezintă un punct de plecare mai fiabil decât cele din Mexic, Brazilia sau Rusia.

(28)

Comisia a analizat observațiile primite de la cei doi producători din Uniune în cadrul unei a doua note din 6 martie 2019 privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 6 martie 2019”). În nota din 6 martie 2019, pe baza informațiilor disponibile la acel moment, Turcia a fost identificată ca fiind țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. În continuare, nota din 6 martie 2019 a indicat faptul că, în ceea ce privește costurile cu forța de muncă și energia electrică, Comisia intenționa să utilizeze datele publicate de Institutul de statistică al Turciei. Ulterior, s-a indicat faptul că, pe baza informațiilor disponibile, se pare că produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în afara RPC și a Uniunii. Prin urmare, Comisia și-a făcut cunoscută intenția de a utiliza datele disponibile în mod public de la cei doi producători cooperanți din Uniune în ceea ce privește cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profiturile. Pentru prețul net al materiei prime (oxidul de tungsten inclus în paratungstatul de amoniu (denumit în continuare „PTA”) urma să se utilizeze valoarea de referință internațională Platts Metals Week, astfel cum este publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA.

(29)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de 10 zile, însă nu s-a primit nicio observație.

1.9.1.   Procedura ulterioară

(30)

La 6 mai 2019, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare (denumită în continuare „informarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații privind această informare și în care să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(31)

Una dintre părți a prezentat observații, evidențiind aspectele deja explicate în mod clar în prezentul regulament. Nu s-au primit solicitări de audiere.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(32)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același produs supus anchetei inițiale, reprezentat de electrozii de sudură din tungsten, inclusiv bare și tije din tungsten pentru electrozi de sudură, cu un conținut de tungsten, în greutate, mai mare sau egal cu 94 %, altele decât cele obținute numai prin sinterizare, tăiate la lungime sau nu, încadrat în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991010 și 8515908010) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)

Produsul care face obiectul examinării este utilizat în procesele de sudare și în procese similare, inclusiv sudarea cu tungsten cu arc blindat în gaz inert, sudarea și tăierea cu arc de plasmă. Aceste procese se utilizează într-o mare varietate de sectoare industriale, precum construcțiile, construcțiile navale, construcția de automobile, ingineria maritimă, chimică, nucleară, aero-spațială, precum și pentru oleoducte și gazoducte. Ținând seama de caracteristicile fizice și chimice, precum și de caracterul interschimbabil, pentru utilizator, ale diferitelor tipuri de produs, se consideră că toți electrozii din tungsten constituie unul și același produs în sensul prezentei proceduri.

2.2.   Produsul similar

(34)

Niciuna dintre părțile interesate nu a transmis observații privind produsul similar. Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că produsul fabricat și vândut pe piețele interne din RPC și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

3.1.   Observații preliminare privind RPC

(35)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(36)

După cum se menționează la considerentele 18 și 19, niciunul dintre producătorii chinezi nu a cooperat în cadrul anchetei. Producătorii chinezi nu au transmis răspunsuri la chestionar și nici informații cu privire la prețurile și costurile la export, prețurile și costurile interne, capacitate, producție, investiții etc. În mod similar, GC și producătorii chinezi nu au transmis observații cu privire la elementele de probă din dosar, inclusiv raportul. Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(37)

Comisia a informat autoritățile chineze și pe cei doi producători chinezi, care s-au făcut cunoscuți pentru exercițiul de eșantionare, cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Nu s-a primit nicio observație care să poată afecta utilizarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(38)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate în continuare s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cerere, din observațiile părților interesate, precum și pe statisticile disponibile în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și pe alte surse publice identificate mai jos, după caz.

3.2.   Dumpingul în perioada anchetei de reexaminare

(39)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază indică faptul că s-au importat în Uniune 45 000-50 000 kg de electrozi din tungsten din RPC, ceea ce reprezintă 40-50 % din consumul total la nivelul Uniunii. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile efective din perioada anchetei de reexaminare au fost reprezentative și, prin urmare, a analizat dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.3.   Valoarea normală

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(41)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază era adecvată.

3.3.1.   Existența distorsiunilor semnificative

3.3.1.1.   Introducere

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

distorsionarea costurilor salariale;

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat”.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. Mai mult, aceleași circumstanțe factuale pot fi utilizate pentru evaluarea diferitelor elemente de pe listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale care alcătuiesc organizarea economică și administrativă a țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative pentru a interveni asupra forțelor de pe piață și care indică, prin urmare, faptul că prețurile și costurile nu sunt rezultatul unor forțe de pe piața liberă.

(44)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector.

(45)

Părțile interesate au fost invitate să respingă, să comenteze sau să completeze elementele de probă aflate la dosarul anchetei la momentul deschiderii acesteia. În acest sens, Comisia se bazează pe raportul (8) care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (precum cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Cererea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(46)

Solicitantul face referire în cerere la distorsiunile din industria tungstenului menționate în raport și, în special, la:

măsurile luate de GC pentru a limita capacitatea și pentru a sprijini produsele din aval: limitarea numărului de licențe de exploatare minieră și de export, cote de producție și constrângeri suplimentare pentru industria minieră și industria prelucrătoare;

planurile de reducere a producției de concentrate de tungsten anunțate în 2016 de către opt mari producători din RPC, ca urmare a cererii depuse de Asociația industriei de tungsten din China;

tungstenul face parte din cel de-al 13-lea plan cincinal pentru resurse minerale și este reglementat la nivel extins;

tungstenul face obiectul unor cerințe privind licențele de export, ceea ce permite doar anumitor întreprinderi comerciale de stat să tranzacționeze tungstenul;

contingentele la export; și

constituirea de stocuri.

(47)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din RPC, din pricina existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile în dosar, inclusiv elementele de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special legislația chineză, documente de politică chineze oficiale publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul respectiv, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării.

(48)

După cum se specifică la considerentele 18 și 19, nici GC, nici producătorii chinezi nu au prezentat observații și nu au furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

3.3.1.2.   Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din RPC: contextul economic general

(49)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția chineză și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (9). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (10).

(50)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez („PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză inițială a dispoziției: „sistemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China.” (11) Aceasta ilustrează controlul PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un amplu control macroeconomic în ale cărui limite interacționează forțele de pe piața liberă.

(51)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC, decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (12). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și instrumente de la nivelul mediului de reglementare.

(52)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri acoperă o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini sectoarele/industriile relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri cuprind obiective de rezultat explicite. Conform planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale și le sunt atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Obligativitatea planurilor și faptul că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite determină operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în cadrul planurilor (a se vedea și secțiunea 3.3.1.5 de mai jos) (13).

(53)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. La elaborarea și punerea în aplicare a politicii de creditare, aceste bănci trebuie mai degrabă să se alinieze la obiectivele politicii industriale ale guvernului, decât să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8) (14). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt constituite, la nivel instituțional și operațional, într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și permiterea intervenției statului și a PCC (15).

(54)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Cu toate acestea, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (16). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și investițiilor private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (17).

(55)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Aceste intervenții guvernamentale substanțiale sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficace a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18).

3.3.1.3.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(56)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(57)

În ceea ce privește proprietatea statului, guvernul chinez deține în continuare un nivel semnificativ al proprietății în sectorul tungstenului. Multe dintre principalele întreprinderi miniere de exploatare a tungstenului se află în proprietatea statului, întrucât licențele de exploatare a tungstenului sunt acordate, în general, întreprinderilor deținute de stat (19).

(58)

În ceea ce privește controlul exercitat de stat, guvernul și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Printre elementele care indică existența controlului statului asupra întreprinderilor din industria tungstenului se numără licențele de exploatare minieră, restricțiile legate de investiții și cele legate de export (20). Mai mult, cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase (denumit în continuarea „cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase”) (21) stabilește numeroase obiective detaliate și cote.

(59)

În ceea ce privește supravegherea în privința politicilor și îndrumarea statului în acest sector, analiza este prezentată în secțiunile 3.3.1.4 și 3.3.1.5 de mai jos. Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul tungstenului, astfel cum este descris mai jos, până și producătorii privați de tungsten sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(60)

Date fiind cele de mai sus, Comisia a concluzionat că pe piața pentru electrozii din tungsten din RPC își desfășoară activitatea, într-o mare măsură, întreprinderi care sunt supuse controlului sau supravegherii în privința politicilor ori îndrumării guvernului chinez.

3.3.1.4.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(61)

Statul chinez este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența sa în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (22), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Potrivit dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC (cu cel puțin trei membri ai PCC astfel cum se specifică în Constituția PCC (23)), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se raportează, de asemenea, că PCC exercită presiuni asupra întreprinderilor private în sensul punerii „patriotismului” pe primul loc și al respectării disciplinei de partid (24). În 2017, s-a raportat că celulele de partid existau în proporție de 70 % din aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește decizia comercială în cadrul întreprinderilor respective (25). Aceste reguli sunt aplicate în general în întreaga economie a Chinei, inclusiv în sectorul tungstenului. Prin urmare, este dovedit că aceste reguli se aplică inclusiv producătorilor de electrozi din tungsten și furnizorilor lor de factori de producție.

(62)

În mod deosebit în sectorul tungstenului (inclusiv produsul care face obiectul reexaminării), există legături strânse între procesele decizionale din întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniu și stat, în special PCC. Producătorii de tungsten sunt organizați în Asociația Industriei Tungstenului din China („AITC”), care face parte din Asociația Industriei Metalelor Neferoase din China. Aceasta din urmă urmează în mod clar politica guvernamentală, îndemnând angajații și membrii să respecte și să pună în aplicare, printre altele, spiritul celor Două Adunări - Lianghui (26). AITC pune în aplicare politicile guvernamentale, ceea ce determină distorsiuni ale costurilor și ale prețurilor pe piața chineză. În 2016, opt mari producători din RPC au anunțat planuri de reducere a producției de concentrate de tungsten, Asociația Industriei Tungstenului din China a cerut membrilor săi să reducă producția, iar Biroul Rezervei de Stat din China a organizat licitații pentru a achiziționa concentrate de tungsten. Deoarece RPC produce peste 80 % din producția mondială de tungsten, astfel de acțiuni influențează atât prețurile din China, cât și prețurile tungstenului pe plan mondial. În al doilea rând, majoritatea cotelor de exploatare a tungstenului sunt repartizate între șase mari întreprinderi deținute de stat: China Minmetals, Aluminium Corporation of China, China Northern Rare Earth Group High-Tech, Xiamen Tungsten, China Southern Rare Earth Group, Guangdong Rare Earth Industry Group (27). Astfel, prezența statului în industria tungstenului din China se exercită în mod direct în cadrul întreprinderilor deținute de stat, dar și prin intermediul AITC.

(63)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8), precum și în procesul de furnizare a materiilor prime și a factorilor de producție au un efect de denaturare suplimentar asupra pieței (28).

(64)

Având în vedere cele de mai sus, se poate conchide că, prezența statului în cadrul întreprinderilor din sectorul tungstenului, precum și în sectorul financiar și în alte sectoare ale factorilor de producție, alături de cadrul descris la secțiunea 3.3.1.3 și următoarele, permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

3.3.1.5.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(65)

Direcția economiei chineze este într-o mare măsură determinată de un sistem complex de planificare care stabilește prioritățile și prevede obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (29).

(66)

Guvernul controlează și reglementează îndeaproape industria tungstenului. Acest lucru este confirmat în cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase și în cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale, însă și de legislația privind reglementarea exploatării și prelucrării, a exportului și a investițiilor în industria tungstenului.

(67)

Cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale enumeră tungstenul printre cele 24 de minerale strategice, care sunt „elemente cheie ale controlului general asupra resurselor minerale, supravegherii și gestionării acestora” (30). În plus, planul limitează volumul global de exploatare a minereului de tungsten la 120 000 de tone pe an (31) și are în vedere să stabilizeze numărul de operațiuni de exploatare și să consolideze bazele de resurse de tungsten din partea de sud a Jiangxi, Hunan (Chenzhou). Mai mult, acesta stabilește obiectivul pentru minele de dimensiuni medii care produc peste 12 % din producția totală a minelor și prevede să asigure concentrarea întreprinderilor și dezvoltarea minelor mari și medii, competitive pe piață (32).

(68)

Cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase stabilește obiectivul de „a îmbunătăți restricțiile aplicate producției și mecanismelor de protecție a valorii în cazul tungstenului etc.; [și] de a ajusta și de a controla în mod rezonabil indicatorii care controlează volumul exploatărilor de tungsten” (33).

(69)

În plus, tungstenul este inclus pe lista produselor care sunt supuse taxelor la export (34), cerințelor privind licențele de export (35), precum și tranzacționării de către întreprinderile de stat (36). Acest lucru, alături de controalele stricte a cotelor de producție, precum și imensele rezerve deținute de Biroul Rezervei de Stat (37) permit autorităților chineze să dețină controlul asupra ofertei de tungsten a Chinei.

(70)

Prin urmare, este evident că autoritățile chineze pun în aplicare politici publice care influențează forțele pieței libere în ceea ce privește producția de tungsten și electrozii de sudură din tungsten. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(71)

Mai mult, Comisia ia act de faptul că, deși nu a fost necesar să se efectueze o analiză în ceea ce privește materiile prime utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării pentru a stabili dacă politicile publice afectează forțele de pe piața liberă în sectorul electrozilor din tungsten, a considerat că principala materie primă, paratungstatul de amoniu (PTA), face obiectul unor licențe de export în China (38).

(72)

Licențele de export au fost recunoscute ca fiind o formă de restricții la export în baza de date a OCDE, numită „Inventar privind restricțiile la exportul de materii prime industriale” (39). Licențele de export permit guvernului să controleze exportatorii și cantitățile de bunuri exportate (40), permițând astfel guvernului să limiteze exporturile în mod semnificativ și să mențină produsele pe piața internă. Acest lucru poate duce în schimb la o creștere a ofertei, care nu este legată neapărat de o creștere a cererii, ceea ce poate determina o scădere a prețurilor pe piața internă. Acest lucru poate indica o distorsiune sub forma unei subvenționări indirecte a industriei interne, folosind produsul restricționat ca factor de producție (41). Ca atare, licențele la export aplicate PTA creează un stimulent suplimentar pentru industria chineză să producă și să exporte la prețuri reduse, deoarece industria din aval are acces la materii prime mai ieftine pentru fabricarea produsului în cauză. Acest lucru afectează relația concurențială dintre produsul în cauză și produsul similar, deoarece industria chineză are capacitatea de a produce și de a exporta produsul care face obiectul examinării la un preț care nu rezultă din jocul liber al forțelor pieței, ca urmare a licențelor de export.

(73)

Pe scurt, Comisia a stabilit că GC a instituit politici publice care influențează forțele de pe piața liberă inclusiv pentru principala materie primă PTA utilizată pentru producerea electrodului din tungsten.

3.3.1.6.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(74)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului pare a fi inadecvat pentru a-și îndeplini principalele obiective, cum ar fi acela de a soluționa în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest lucru pare să își aibă originea în faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii similare legilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez se caracterizează printr-o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, de multe ori având o influență directă asupra rezultatului procedurilor (42).

(75)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (43). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu sunt respectate în mod repetat, anumiți cumpărători obținându-și terenurile în mod gratuit sau sub prețul pieței (44). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice la momentul alocării terenurilor (45).

(76)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și proprietate nu pare să funcționeze corespunzător, ducând la denaturări prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și în raport cu furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Această legislație se aplică și în ceea ce privește sectorul tungstenului, inclusiv în cazul producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul reexaminării.

(77)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul tungstenului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

3.3.1.7.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(78)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (46). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Cu toate acestea, această organizație nu are independență față de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (47). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, ceea ce limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are în mod obișnuit drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă în termeni de ocupare a forței de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (48). Aceste constatări conduc la denaturarea costurilor salariale în RPC.

(79)

Sectorul tungstenului, care include electrozii din tungsten, este supus, de asemenea, sistemului chinez aplicabil legislației muncii, descris anterior. Prin urmare, sectorul tungstenului este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la mijloacele de producție ale întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(80)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul tungstenului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

3.3.1.8.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(81)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(82)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică pe piață a băncilor deținute de stat (49) care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar întreprinderilor nefinanciare deținute de stat, băncile rămân legate de stat nu numai prin intermediul dreptului de proprietate, ci și al relațiilor personale (directorii executivi ai marilor instituții financiare deținute de stat sunt, în cele din urmă, numiți de PCC) (50) și, din nou, la fel ca întreprinderile nefinanciare deținute de stat, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (51). Această situație este agravată și de normele suplimentare existente care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca sectoare încurajate sau importante (52).

(83)

Deși se recunoaște faptul că este posibil să existe diferite dispoziții legale care se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza bonitatea debitorului, elementele de probă relevante indică faptul că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice (53). Constatările efectuate în anchetele anterioare de apărare comercială au ajuns, de asemenea, la aceeași concluzie (54).

(84)

În plus, ratingul obligațiunilor și cel de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvernul chinez și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (55).

(85)

Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(86)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a efectului de levier corporativ din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu urmăresc răspunsurile comerciale normale.

(87)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(88)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțe nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau schimbul de creanțe contra participații la capitalul social), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(89)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de probleme sistemice semnificative și de distorsiunile rezultate din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(90)

În mod deosebit în sectorul tungstenului, atât cel de al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase, cât și cel de al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale prevăd o serie de măsuri de sprijin și de subvenții pentru a susține industriile relevante, inclusiv industria tungstenului (56). Deoarece industria tungstenului face parte din lista industriilor sprijinite de stat, incluse în cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria metalelor neferoase și în cel de-al 13-lea plan cincinal pentru resursele minerale, și deoarece băncile își structurează politicile de împrumut în conformitate cu aceste planuri (a se vedea considerentul 53), producătorii-exportatori și furnizorii acestora deopotrivă au acces la finanțare preferențială, astfel cum se descrie în prezenta secțiune (57).

(91)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de electrozi din tungsten au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează în mod independent de stat.

3.3.1.9.   Natura sistemică a distorsiunilor menționate

(92)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la sectorul tungstenului în general sau la sectorul electrozilor de sudură din tungsten în special. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă faptul că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.3.1.1-3.3.1.5, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus în secțiunile 3.3.1.6-3.3.1.8 și în partea II a raportului.

(93)

Pentru a produce electrozi de sudură din tungsten, principalul factor de producție este paratungstatul de amoniu („PTA”). Atunci când producătorii de electrozi din tungsten cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt în mod clar expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia sunt supuși sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(94)

În consecință, nu numai că prețurile de vânzare pe piața internă ale electrozilor de sudură din tungsten nu pot fi utilizate, dar sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv materii prime, energie, terenuri, finanțare, forță de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum este descris în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

3.3.1.10.   Concluzie

(95)

Analiza prezentată în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul tungstenului (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere aceste elemente și în absența oricărei cooperări din partea GC și a producătorilor din RPC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(96)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că niciun producător chinez nu a cooperat în cadrul anchetei și că nu a fost prezentată nicio cerere conform căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

3.3.2.   Țara reprezentativă

3.3.2.1.   Observații generale

(97)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

un nivel de dezvoltare economică similar cu RPC În acest scop, Comisia a avut în vedere țările cu un venit național brut similar cu RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (58);

fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara respectivă (59);

disponibilitatea datelor publice relevante în țara respectivă;

în cazul în care există mai multe țări reprezentative posibile, s-a acordat preferință, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(98)

După cum s-a explicat la considerentul 26, în nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a informat părțile interesate că a identificat patru țări reprezentative posibile: Brazilia, Mexic, Rusia și Turcia, și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să sugereze alte țări.

(99)

În ceea ce privește țara reprezentativă, în urma publicării notei din 8 noiembrie 2018, Comisia a primit o observație din partea industriei din Uniune.

(100)

Industria din Uniune a susținut că costurile din Turcia oferă o bază mai bună decât cele din Mexic, Brazilia sau Rusia. Acest lucru se datorează faptului că costurile din aceste ultime trei țări sunt distorsionate din diverse motive, inclusiv nivelul ridicat al inflației și al protecției guvernamentale.

(101)

Industria din Uniune a contestat pertinența Rusiei în special, susținând că prețurile la energie sunt mult distorsionate. Acest fapt a fost justificat prin referirea la recentele constatări ale Comisiei în contextul cazului privind nitratul de amoniu [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1703 al Comisiei]. Având în vedere că, astfel cum se explică la considerentul 108, Comisia a ales Turcia ca țară reprezentativă adecvată pentru această anchetă, deoarece a considerat că deține datele statistice cele mai detaliate în ceea ce privește costurile cu forța de muncă în rândul țărilor potențial reprezentative examinate, nu a fost necesar să se analizeze cererea menționată mai sus și să se examineze existența distorsiunilor privind energia în Rusia în contextul acestei proceduri.

3.3.2.2.   un nivel de dezvoltare economică similar cu RPC.

(102)

În ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, Comisia indică faptul că toate țările enumerate la considerentul 98 înregistrează același nivel de venit „venit mediu superior”, potrivit Băncii Mondiale (60) și sunt, prin urmare, în egală măsură adecvate ca țări reprezentative în această privință.

3.3.2.3.   Fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în țara reprezentativă și disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(103)

În nota din 6 martie 2019, Comisia a informat părțile interesate că, pe baza informațiilor disponibile, produsul care face subiectul reexaminării este produs doar în RPC și în Uniune. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(104)

Întrucât sunt disponibile mai multe țări reprezentative posibile, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a luat în considerare disponibilitatea datelor publice relevante din țara reprezentativă.

(105)

Comisia a luat în calcul importanța factorilor de producție ai electrozilor din tungsten. Cu excepția celei mai semnificative materii prime, PTA, care reprezintă cea mai mare parte a costurilor aferente produsului final, cei mai semnificativi factori de pe locul al doilea și al treilea sunt forța de muncă și energia electrică. Prin urmare, Comisia a comparat patru țări potențial reprezentative în ceea ce privește calitatea informațiilor legate de costurile cu forța de muncă și cu energia electrică.

(106)

Pe baza informațiilor disponibile, Comisia a identificat Turcia ca țara cu cele mai detaliate date statistice în ceea ce privește costurile cu forța de muncă în rândul țărilor potențial reprezentative examinate. Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind costul forței de muncă pentru fiecare activitate economică. În consecință, costurile specifice ale forței de muncă pentru sectorul producției de metale de bază sunt puse la dispoziția publicului. În mod similar, erau disponibile informații detaliate privind energia electrică pentru utilizatorii industriali.

(107)

Având în vedere informațiile furnizate de industria din Uniune, alături de disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă, Comisia a propus, în nota sa din 6 martie 2019, să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă și a invitat părțile interesate să transmită observații. Nu s-au primit observații.

3.3.2.4.   Concluzie privind țara reprezentativă

(108)

Având în vedere analiza de mai sus și datele disponibile din dosar, Comisia a utilizat datele aferente Turciei pentru stabilirea costurilor corespunzătoare pentru forța de muncă și pentru energia electrică într-o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.3.3.   Datele utilizate pentru construirea valorii normale

(109)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(110)

În nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a indicat faptul că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, nu s-a putut baza pe datele privind importurile din țările reprezentative corespunzătoare, pentru a stabili valoarea principalului factor de producție. Acest lucru se datorează inconsecvenței deosebite a prețurilor la import pentru codul SA care include principala materie primă (PTA), însă și alte produse din cele patru țări posibil reprezentative. În locul acestora, valoarea de referință internațională publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA a fost utilizată pentru stabilirea costului nedistorsionat al principalei materii prime.

(111)

Comisia a utilizat informațiile furnizate de Institutul de Statistică al Turciei ca sursă pentru costurile cu forța de muncă și costurile energiei electrice.

3.3.4.   Factori de producție

(112)

În nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a urmărit să stabilească o listă inițială de factori de producție și surse destinate să fie utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizate de către orice producător-exportator la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(113)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe solicitanți și pe cei doi respondenți la anexa III din Avizul de deschidere pentru a identifica factorii de producție utilizați în producție.

(114)

Comisia nu a primit observații referitoare la factorii de producție specifici.

(115)

Luând în considerare toate informațiile transmise de solicitant, au fost identificați următorii factori de producție și, după caz, pozițiile tarifare aferente:

Tabelul 1

Factori de producție

Factor de producție

Codul SA

Sursa utilizată

Valoarea

Materii prime

Paratungstat de amoniu („PTA”)

ex 2841 80

Prețul net al oxidului de wolfram inclus în PTA, raportat la valoarea de referință internațională Platts Metals Week, astfel cum a fost publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA.

34,81 EUR/kg

Forța de muncă

Forța de muncă directă,

Salarii din industria prelucrătoare

nu se aplică

Institutul de Statistică al Turciei

8,15 EUR/om/oră

Energia

Energie electrică

nu se aplică

Institutul de Statistică al Turciei

0,06 EUR/kWh

3.3.4.1.   Materii prime

(116)

Principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării este PTA. În nota sa din 6 martie 2019, Comisia a indicat faptul că intenționează să utilizeze valoarea de referință Platts Metals Week, astfel cum a fost publicată de Centrul național de informare privind mineralele din cadrul Serviciului de expertiză geologică al SUA (61) în sondajele sale lunare privind mineralele.

(117)

PTA trebuie să treacă printr-un proces de transformare în pulbere de tungsten, înainte de a fi folosit ca materie primă pentru fabricarea electrozilor din tungsten.

(118)

Întrucât valoarea de referință internațională stabilește prețul PTA în funcție de conținutul său în oxizi de tungsten, la care trebuie adăugate costurile de transformare, datele de referință au fost ajustate folosind un factor de 1,26 plus 0,767 EUR pe kg de materie primă transformată. Aceste costuri de transformare, sugerate de industria din Uniune, au fost puse la dispoziția părților interesate, însă Comisia nu a primit observații în acest sens.

3.3.4.2.   Forța de muncă

(119)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, Comisia și-a exprimat, în nota din 6 martie 2019, intenția de a utiliza datele publicate de Institutul de Statistică al Turciei. Comisia a afirmat, în special, că intenționează să utilizeze costul orar al forței de muncă din industria prelucrătoare, pentru 2016, în ceea ce privește activitatea economică C.24 (Industria metalurgică), în conformitate cu NACE Rev. 2 (62), care reprezintă cele mai recente statistici disponibile (63). Aceasta a precizat, de asemenea, că valorile vor fi ajustate în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (64) publicat de Institutul de Statistică din Turcia. În lipsa altor observații, Comisia a adoptat prezenta abordare.

3.3.4.3.   Energie electrică

(120)

În ceea ce privește costurile energiei electrice, în nota sa din 6 martie 2019, Comisia și-a exprimat intenția de a aplica prețul unitar mediu al energiei electrice pentru utilizatorii industriali, menționat într-un comunicat de presă emis de Institutul de Statistică al Turciei. În lipsa altor observații, Comisia a adoptat prezenta abordare.

3.3.4.4.   Cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile

(121)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri. În plus, trebuia stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție.

(122)

În nota din 8 noiembrie 2018, Comisia a identificat doar doi producători de electrozi din tungsten din afara RPC, care erau cei doi producători cooperanți din Uniune. În lipsa oricăror observații în acest sens, Comisia a utilizat datele privind cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profiturile aferente celor doi producători. Întrucât doar unul dintre cei doi producători din Uniune și-a publicat situațiile financiare, care erau disponibile deja în baza de date Orbis (65), datele utilizate au fost limitate la doar unul dintre cei doi producători.

(123)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție și a costurilor VAG, Comisia a utilizat procentul de cost de producție reprezentat de cheltuielile generale de producție și de costurile VAG în structura de cost a producătorului cooperant din Uniune.

(124)

Mai precis, Comisia a identificat mai întâi cheltuielile generale reale de producție și costurile VAG ale producătorului cooperant din Uniune ca procent din costul total de producție efectiv. Apoi, Comisia a aplicat același procent asupra valorii nedistorsionate a costului de producție, pentru a obține o valoare nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție și a costurilor VAG.

(125)

Pentru profituri, Comisia a utilizat datele financiare de la același producător din Uniune. Mai precis, Comisia a utilizat valoarea profitului astfel cum este specificată în conturile auditate ale companiei pentru perioada 1 martie 2017-28 februarie 2018.

(126)

Drept urmare, următoarele elemente au fost adăugate la costul nedistorsionat de producție:

un procent de 32,06 % reprezentând cheltuielile generale de producție și costurile VAG (66) aplicat la costurile de producție (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia);

un procent de 5,58 % reprezentând profitul (67) aplicat la suma costurilor de producție.

3.3.4.5.   Calcularea valorii normale

(127)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs următoarele etape.

(128)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat aceleași materii prime, forță de muncă, energie electrică și rata aferentă de consum ca producătorul din Uniune cu cea mai mare producție din Uniune. Datele utilizate au fost raportate la producția electrodului cel mai des folosit, WL15 cu diametrul 2,4 × 175 mm.

(129)

Ulterior, Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare, astfel cum se arată în tabelul 1 și a adăugat cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la considerentul 126.

(130)

Pe baza acestor elemente, Comisia a construit valoarea normală pe o bază franco-fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(131)

Întrucât niciun producător chinez nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național și nu pentru fiecare producător în mod separat.

3.4.   Prețul de export

(132)

În lipsa cooperării producătorilor chinezi, prețul de export a fost determinat pe baza prețului de import CIF obținut din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

3.5.   Comparație

(133)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(134)

S-a aplicat o ajustare pozitivă de 17 % a TVA la export la valoarea normală, întrucât nu există nicio deducere a TVA la export pentru exporturile produsului care face obiectul reexaminării, și o ajustare negativă la prețul de export pentru transportul intern și internațional și pentru asigurare.

3.6.   Marja de dumping

(135)

În lipsa cooperării producătorilor chinezi, Comisia a comparat valoarea normală a produsului similar cu prețul de export la nivel franco-fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(136)

Pe baza acestor elemente, Comisia a identificat o marjă de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, în valoare de 55 %.

(137)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.7.   Probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor

(138)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC, atractivitatea pieței Uniunii și distorsiunile privind materiile prime.

(139)

Ca urmare a necooperării producătorilor din RPC, această examinare s-a bazat pe informațiile disponibile Comisiei, și anume, informațiile furnizate în cerere și informațiile obținute din alte surse disponibile, cum ar fi baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și informațiile obținute de la părțile interesate pe parcursul anchetei.

3.7.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC

(140)

În lipsa cooperării producătorilor din RPC, concluzia următoare se bazează pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe informațiile furnizate de industria din Uniune pe parcursul anchetei și pe informațiile furnizate de Shaanxi Yuheng Tungsten & Molybdenum Industrial Co., Ltd.

(141)

Cererea de reexaminare a estimat capacitatea de producție a RPC pentru electrozii din tungsten între 2 000 000 și 4 000 000 de kg pe an. Capacitatea stabilită în ancheta anterioară în perspectiva expirării măsurilor a fost de 1 600 000 de kg, cu un grad de utilizare a capacității de 63 %, din care rezultă o capacitate neutilizată de aproximativ 600 000 de kg, depășind cu aproape cinci ori consumul total la nivelul Uniunii.

(142)

În anchetă actuală, cei doi producători care au răspuns în etapa de eșantionare au raportat o capacitate neutilizată de 17 %. Dacă se aplică această proporție la cea mai modestă estimare a capacității de producție a RPC, capacitatea neutilizată se situează cu mult peste consumul total la nivelul Uniunii în ceea ce privește produsul similar.

(143)

Prin urmare, se poate concluziona că RPC are o capacitate neutilizată substanțială, care ar putea fi orientată către Uniune dacă s-ar aproba expirarea măsurilor. De asemenea, nu există indicații potrivit cărora piețele țărilor terțe sau piața internă ar putea absorbi această capacitate neutilizată importantă.

3.7.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(144)

Producătorii chinezi au manifestat un interes continuu pentru piața Uniunii și au putut să își crească cota de piață la 40-50 %. Cu baza sa industrială puternică, Uniunea este, de asemenea, o piață importantă, reprezentând, cu consecvență, peste 10 % din producția chineză totală estimată.

(145)

Astfel cum se arată în tabelele 4 și 9, prețurile practicate de producătorii din Uniune se situează cu mult peste prețurile de import. Existența unor importuri semnificative din RPC în Uniune în ciuda taxelor antidumping în vigoare confirmă atractivitatea ridicată a pieței Uniunii.

3.7.3.   Denaturări privind materiile prime

(146)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 71 - 73 și astfel cum s-a explicat în secțiunea 12.4.1 din raport, situația economică a întreprinderilor depinde și de condițiile ofertei de materii prime (68). Ca atare, dacă sunt aplicate măsuri guvernamentale care favorizează consumul intern de materii prime în detrimentul unei alocări a materiilor prime în funcție de cererea și oferta internaționale, condițiile echitabile specifice concurenței sunt înclinate în favoarea industriei interne din aval.

3.7.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(147)

Electrozii din tungsten sunt produși doar în RPC și în Uniune. RPC aplică restricții la export pentru principala materie primă, care se găsește în cantitate mare doar în RPC. Având în vedere atractivitatea pieței Uniunii, capacitățile importante neutilizate instalate din RPC și dumpingul semnificativ care continuă, Comisia concluzionează că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor.

4.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

4.1.   Definirea industriei din Uniune și a producției Uniunii

(148)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de doi producători cunoscuți în Uniune. Ambii producători au cooperat pe deplin la anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

4.2.   Observații preliminare

(149)

Comisia a evaluat prejudiciul pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, vânzările, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și creșterea, precum și tendințele referitoare la prețuri, rentabilitate, fluxul de lichidități, capacitatea de a atrage capital și investiții, stocuri, randamentul investițiilor și salarii.

(150)

Având în vedere că industria Uniunii este constituită din doar două întreprinderi, datele care se referă la industria Uniunii vor fi prezentate sub formă de intervale, în scopul protejării confidențialității în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(151)

Pentru a proteja confidențialitatea industriei Uniunii, importurile provenind din RPC, obținute din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) vor fi, de asemenea, prezentate sub formă de intervale, întrucât publicarea acestora ar furniza un nivel de detaliu care permite identificarea producției și a vânzărilor exacte ale industriei Uniunii.

4.3.   Producția și consumul la nivelul Uniunii

(152)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare s-a situat în intervalul a 35-40 de tone, un interval mai redus decât cel menționat în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor.

(153)

Comisia a stabilit consumul de la nivelul Uniunii reunind statisticile privind importurile de la nivelul codului TARIC, folosind informațiile colectate din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii în Uniune.

(154)

Consumul la nivelul Uniunii al produsului care face obiectul reexaminării a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Consumul total la nivelul Uniunii (kg)

130 000 -140 000

120 000 -130 000

120 000 -130 000

100 000 -110 000

105 000 -115 000

Indice (2014 = 100)

100

95

96

83

86

Sursa: răspunsurile la chestionar, baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(155)

Consumul la nivelul Uniunii s-a redus cu 14 % în perioada examinată. Analiza anuală evidențiază o scădere treptată pe parcursul întregii perioade, până în 2017, și apoi o ușoară creștere cu 3 %, între 2017 și perioada anchetei de reexaminare.

4.4.   Importurile din RPC

4.4.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

(156)

Comisia a stabilit volumul importurilor provenind din RPC în Uniune pe baza informațiilor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și cotele de piață ale importurilor, comparând aceste volume de importuri cu consumul de la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2.

(157)

Cota de piață și importurile din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul importurilor provenind din RPC (kg)

45 000 -50 000

50 000 -55 000

50 000 -55 000

40 000 -45 000

45 000 -50 000

Indice (2014 = 100)

100

103

109

87

97

Cota de piață a importurilor din RPC (%)

30-40 %

40-50 %

40-50 %

40-50 %

40-50 %

Indice (2014 = 100)

100

108

113

105

112

Sursa: răspunsurile la chestionar, baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(158)

În conformitate cu reducerea consumului de la nivelul Uniunii, volumul importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC a scăzut cu 3 % pe parcursul perioadei examinate, menținându-se la un nivel de 45 000-50 000 kg pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea tabelul 3). În ciuda acestei scăderi, cota de piață a exportatorilor chinezi a crescut cu 12 % până la aproape jumătate din piața totală a Uniunii.

(159)

Este demn de reținut pentru analiza prejudiciului faptul că importurile din RPC au continuat să intre pe teritoriul Uniunii, cu taxe plătite, pe întreaga durată a perioadei examinate.

4.4.2.   Prețurile importurilor provenind din RPC

(160)

Comisia a utilizat prețurile importurilor provenind din RPC raportate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(161)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile importurilor provenind din RPC (EUR/tonă)

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Prețul mediu al importurilor provenind din RPC (EUR/kg)

45-50

50-55

45-50

45-50

45-50

Indice (2014 = 100)

100

108

93

93

99

Sursa: baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(162)

Prețurile medii ale importurilor provenind din RPC au crescut cu 8 % în 2015, au scăzut și s-au menținut la un nivel stabil în 2016 și 2017, apoi au crescut pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, ajungând aproape de nivelul din 2014.

(163)

Pe parcursul perioadei examinate, prețul mediu al importurilor provenind din RPC s-a menținut semnificativ sub prețul mediu de vânzare și costul mediu de producție din industria Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 9.

4.4.3.   Subcotarea prețurilor

(164)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, comparând prețurile medii ponderate de vânzare percepute de cei doi producători din Uniune clienților neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco-fabrică, cu datele privind prețurile de import din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază pentru produsul care face obiectul reexaminării, provenind din RPC, la nivel CIF, ajustat la un preț franco vămuit.

(165)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din prețul mediu al celor doi producători din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(166)

Comparația a arătat, pentru importurile provenind din RPC, o subcotare medie de peste 50 % pe piața Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, în ciuda existenței unei taxe antidumping menite să compenseze diferențele concurențiale dintre cele două produse.

4.5.   Importurile din țări terțe, altele decât RPC

(167)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe sunt prezentate în tabelul 5. Volumul și tendințele prețurilor se bazează pe informațiile din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

Tabelul 5

Importurile din țările terțe, altele decât RPC

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Importurile din țări terțe, altele decât RPC (kg)

60 000 -65 000

55 000 -60 000

50 000 -55 000

45 000 -50 000

45 000 -50 000

Indice (2014 = 100)

100

88

85

76

75

Cota de piață pentru importurile din țările terțe

45-50 %

45-50 %

40-45 %

40-45 %

40-45 %

Indice (2014 = 100)

100

92

88

91

87

Prețul mediu al importurilor din țările terțe (EUR/kg)

50-55

65-70

65-70

55-60

55-60

Indice (2014 = 100)

100

129

124

113

111

Sursa: baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(168)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 25 % în cursul perioadei examinate.

(169)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 13 % în cursul aceleași perioade.

(170)

Prețurile medii ale importurilor din țări terțe, altele decât RPC, au crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, însă au rămas cu mult sub nivelul prețurilor din industria Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 10.

(171)

Astfel cum se indică la considerentul 28, produsul care face obiectul reexaminării este produs doar în RPC și în Uniune. Prin urmare, importurile din alte țări terțe sunt cel mai probabil originare din RPC.

4.6.   Situația economică a industriei Uniunii

4.6.1.   Observații generale

(172)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(173)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a utilizat date de la cei doi unici producători din Uniune pentru a stabili indicatorii de prejudiciu.

(174)

Indicatorii de prejudiciu sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping, redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, precum și prețurile unitare medii, costurile unitare, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

4.6.2.   Indicatorii de prejudiciu

4.6.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(175)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul producției (kg)

40 000 -45 000

40 000 -45 000

35 000 -40 000

35 000 -40 000

35 000 -40 000

Indice (2014 = 100)

100

101

88

94

94

Capacitatea de producție (kg)

100 000 -110 000

100 000 -110 000

100 000 -110 000

100 000 -110 000

100 000 -110 000

Indice (2014 = 100)

100

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității de producție

35-40 %

35-40 %

35-40 %

35-40 %

35-40 %

Indice (2014 = 100)

100

101

88

94

94

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(176)

Volumul producției în industria din Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, în paralel cu scăderea consumului de la nivelul Uniunii. S-a constatat o scădere bruscă semnificativă de 12 % în 2016, însă, în anul care a urmat, producția a crescut cu 6 % și s-a menținut la același nivel pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(177)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas stabilă de-a lungul perioadei examinate.

(178)

Gradul de utilizare a capacității a fluctuat în cursul perioadei examinate. În primul rând, acesta a crescut cu 1 % între 2014 și 2015, însă a scăzut cu 13 % în 2016, a crescut ulterior cu 6 % în 2017 și a rămas la acest nivel. În general, gradul de utilizare a capacității a rămas redus și a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(179)

Producția și gradul de utilizare a capacității industriei din Uniune au scăzut cu 6 %, în paralel cu tendința de scădere a consumului de la nivelul Uniunii, de 14 %, însă și importurile din RPC și din țări terțe au scăzut cu 3 % și, respectiv, cu 25 %.

4.6.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(180)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (kg)

15 000 -20 000

15 000 -20 000

15 000 -20 000

15 000 -20 000

15 000 -20 000

Indice (2014 = 100)

100

101

100

98

96

Cotă de piață

10-15 %

10-15 %

10-15 %

15-20 %

15-20 %

Indice (2014 = 100)

100

106

105

118

111

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(181)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Scăderea a urmat declinului consumului din Uniune.

(182)

Industria din Uniune a reușit să își mărească cota de piață între 2014 și 2017 cu 18 %, însă a pierdut 7 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În general, industria Uniunii și-a majorat cota de piață cu 11 % în cursul perioadei examinate.

4.6.2.3.   Creștere

(183)

În perioada examinată, producția industriei Uniunii a scăzut cu 6 %, în timp ce consumul Uniunii a scăzut cu 14 %, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 4 %. Scăderea volumului vânzărilor industriei Uniunii în cursul perioadei examinate ar trebui privită în contextul declinului consumului în cursul aceleași perioade. Cota de piață a Uniunii a crescut cu 11 %.

4.6.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(184)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Număr de angajați (echivalent normă întreagă)

40-50

40-50

40-50

40-50

40-50

Indice (2014 = 100)

100

98

100

106

106

Productivitate (kg/echivalent normă întreagă)

900-1 000

900-1 000

800-900

800-900

800-900

Indice (2014 = 100)

100

103

88

88

89

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(185)

În ciuda producției reduse, forța de muncă a industriei Uniunii a crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Aceasta a afectat productivitatea producătorilor din Uniune, care a scăzut cu 11 % în perioada examinată.

4.6.2.5.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(186)

Prețurile de vânzare medii și costul mediu de producție ale producătorilor din Uniune, pe care aceștia le percep de la clienți neafiliați din Uniune, au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Prețurile medii de vânzare per kg (EUR)

140-180

140-180

140-180

140-180

140-180

Indice (2014 = 100)

100

102

101

99

97

Costul mediu al producției per kg (EUR)

130-150

130-150

130-150

130-150

130-150

Indice (2014 = 100)

100

101

91

98

100

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(187)

Prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii perceput clienților neafiliați din Uniune a fluctuat, însă, în general, a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul producției a rămas relativ stabil în cursul aceleași perioade, înregistrând o ușoară creștere în 2015, de 1 %, urmată de o scădere de 10 % în 2016.

4.6.2.6.   Costurile cu forța de muncă

(188)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (echivalent normă întreagă) (EUR)

52 007

55 772

52 157

54 719

52 362

Indice (2014 = 100)

100

107

100

105

101

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(189)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat în industria Uniunii au fluctuat în cursul perioadei examinate, însă în general au înregistrat o ușoară creștere, de 1 %.

4.6.2.7.   Stocuri

(190)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocuri

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Stocuri finale (kg)

3 500 -4 000

3 500 -4 000

2 500 -3 000

2 300 -2 800

2 500 -3 000

Indice (2014 = 100)

100

106

71

67

81

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(191)

Nivelul stocurilor finale a fluctuat în perioada examinată. Per ansamblu, acesta a scăzut cu 19 % în perioada respectivă.

4.6.2.8.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(192)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(193)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2014

2015

2016

2017

PAR

Rentabilitatea vânzărilor din Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri a vânzărilor)

(– 10)-(– 5)

0-5

0-5

0-5

(– 5)-(0)

Indice (2014 = 100)

– 100

11

50

34

– 11

Flux de lichidități (EUR)

30 000 -35 000

300 000 -350 000

400 000 -450 000

500 000 -550 000

(– 150 000 )-(– 75 000 )

Indice (2014 = 100)

100

1,065

1,329

1,681

– 411

Investiții (EUR)

220 000 -270 000

200 000 -230 000

230 000 -250 000

250 000 -275 000

410 000 -440 000

Indice (2014 = 100)

100

80

92

103

163

Randamentul investițiilor

(– 15)-(– 10)

(– 5)-(0)

5-10

5-10

0-5

Indice (2014 = 100)

– 100

– 23

74

64

4

Sursa: răspunsuri la chestionar.

(194)

Rentabilitatea industriei Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate. Cu toate că s-a îmbunătățit în 2015, 2016 și 2017, s-a prăbușit din nou până la un nivel de pierderi în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(195)

Fluxul de lichidități net, cu alte cuvinte capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile, a scăzut cu 411 % în perioada examinată. Acesta s-a menținut la un nivel stabil în 2015, 2016 și 2017, însă a scăzut ulterior brusc în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(196)

Pe parcursul perioadei examinate, investițiile anuale privind produsul similar efectuate de industria Uniunii au fluctuat, însă au crescut în general cu 63 %.

(197)

Randamentul investițiilor realizate de industria Uniunii, cu alte cuvinte, profitul ca procent din valoarea contabilă netă a activelor, a crescut cu 104 % în cursul perioadei examinate, însă a rămas foarte scăzut în perioada anchetei de reexaminare.

4.6.3.   Concluzie privind situația industriei din Uniune

(198)

Ancheta a arătat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

(199)

În urma aplicării unor măsuri și cu o piață în declin, industria Uniunii și-a putut majora cota de piață cu 11 %, în ciuda scăderii prețurilor sale.

(200)

Producția industriei și volumul vânzărilor din Uniune au urmat aceeași tendință negativă ca și consumul de la nivelul Uniunii. Rentabilitatea s-a îmbunătățit, însă a rămas negativă în perioada anchetei de reexaminare. Fluxul de lichidități s-a deteriorat și era negativ pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Investițiile au scăzut în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor s-a redresat într-o oarecare măsură, însă se menține pe linia de plutire peste zero în perioada anchetei de reexaminare.

(201)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au evoluat pozitiv la începutul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria Uniunii a început din nou să înregistreze pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(202)

În același timp, importurile din țări terțe au scăzut va volum absolut și în ceea ce privește cota de piață în cursul perioadei examinate. În ciuda scăderii consumului la nivelul Uniunii, cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu 4 %, în timp ce prețurile acestora au scăzut. Cu toate că prețurile medii la importurile din țări terțe erau ușor mai ridicate decât prețurile foarte reduse din China, Comisia nu a putut concluziona dacă aceste importuri erau originare de fapt din RPC, astfel cum se explică la considerentul 171. Prețul unitar mediu din țările terțe este doar ușor mai ridicat decât prețurile la care importurile din RPC au intrat pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, indiferent dacă importurile din țări terțe sunt originare de fapt din RPC sau nu, situația economică și financiară din ce în ce mai precară a industriei Uniunii coincide cu prezența continuă în volume reprezentative a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC pe piața Uniunii, care continuă să participe la subcotarea semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, și care, prin urmare, au continuat să exercite o presiune concurențială neechitabilă asupra industriei Uniunii.

(203)

Comisia a ajuns la concluzia că, în urma unei evaluări generale a factorilor de prejudiciu, industria Uniunii suferă încă un prejudiciu important, din moment ce situația sa economică și financiară nu s-a îmbunătățit și întrucât nu s-a redresat de pe urma prejudiciului important identificat de Comisie în ancheta sa inițială.

4.7.   Probabilitatea continuării prejudiciului

(204)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă prejudiciul important datorat importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC ar continua dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(205)

Pentru a stabili probabilitatea continuării prejudiciului în cazul în care măsurile împotriva RPC ar fi abrogate, Comisia a analizat (i) capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, (ii) atractivitatea pieței Uniunii și (iii) impactul importurilor din China asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(a)    Capacitatea neutilizată disponibilă în RPC

(206)

Astfel cum s-a explicat la considerentele 140 - 143, există o capacitate neutilizată importantă a produsului care face obiectul reexaminării în RPC, care depășește cu mult consumul total al Uniunii pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(207)

În plus, Comisia nu a identificat niciun element care să poată indica o creștere semnificativă a cererii interne pentru produsul care face obiectul reexaminării în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din RPC sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă din RPC.

(b)    Atractivitatea pieței Uniunii

(208)

Astfel cum s-a explicat la considerentele 144 - 145, piața Uniunii este o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din RPC. Cota de piață a importurilor provenind din RPC a fost de 76,2 % pe parcursul perioadei anchetei inițiale (2001-2005), indicând nivelul posibil al importurilor provenind din RPC, dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(209)

Se preconizează că importurile provenind din RPC fără taxa antidumping ar fi dus la subcotarea prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii cu peste 60 % în perioada anchetei de reexaminare. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din RPC în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea exercitată asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească în cazul în care ar fi abrogate măsurile, cauzând astfel un nou prejudiciu pentru industria Uniunii.

(210)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca producătorii-exportatori din RPC să își intensifice prezența pe piața din Uniune în ceea ce privește atât volumul, cât și cota de piață, la prețuri de dumping care ar subcota în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(c)    Impactul asupra industriei Uniunii

(211)

Prezența continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii și politica de prețuri reduse aferentă acestora au împiedicat industria Uniunii să beneficieze pe deplin de măsurile antidumping existente și să se redreseze de pe urma practicilor de dumping prejudiciabile din trecut. Ca urmare a prezenței acestor importuri care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii nu a fost în măsură să reflecte costurile în prețurile de vânzare, ceea ce a determinat o deteriorare considerabilă a rentabilității sale până la nivelul înregistrării de pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(212)

În cazul abrogării măsurilor, industria Uniunii nu ar fi capabilă să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață în raport cu importurile la prețuri scăzute din RPC. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a RPC în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire. Pierderea suplimentară în ceea ce privește volumul vânzărilor s-ar solda cu un grad de utilizare și mai redus și cu o creștere a costului mediu al producției. Pe lângă presiunea crescută asupra prețurilor, întrucât subcotarea ar depăși 60 % în lipsa măsurilor, acest lucru ar duce la o deteriorare continuă a situației financiare deja precare a industriei Uniunii și, în cele din urmă, la închiderea locurilor de producție și, în final, la dispariția industriei în afara RPC.

(213)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC și ca situația deja precară a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare.

4.8.   Concluzie

(214)

Este foarte probabil ca abrogarea măsurilor să aibă drept rezultat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC la prețuri care determină o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate a continuării prejudiciului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

5.   INTERESUL UNIUNII

(215)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblul său.

(216)

În determinarea interesului Uniunii, Comisia s-a bazat pe evaluarea tuturor diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(217)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

5.1.   Interesul industriei Uniunii

(218)

Ancheta a arătat că, în cazul abrogării măsurilor, este foarte probabil ca situația fragilă a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare în mod semnificativ. Acest lucru ar putea duce la dispariția sa și la monopolizarea pieței de către chinezi.

(219)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o continuare a măsurilor împotriva RPC ar aduce beneficii industriei Uniunii.

5.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(220)

Astfel cum se prevede la considerentele 14 și 17, doar un importator și un utilizator au dorit să fie înregistrați ca părți interesate și niciunul nu a transmis observații în această anchetă. Nivelul redus de cooperare din partea importatorilor și a utilizatorilor, în conformitate cu constatările anchetei anterioare în perspectiva expirării măsurilor, se explică prin impactul redus al produsului care face obiectul reexaminării asupra costurilor lor de producție. Se pare că produsul este considerat o marfă, iar prețul său și capacitatea de a obține toate tipurile necesare de la un singur furnizor sunt criterii esențiale pentru clienți. Având în vedere impactul aparent marginal al produsului care face obiectul reexaminării asupra costurilor produselor din aval, s-a concluzionat că măsurile nu ar avea un impact negativ asupra importatorilor și utilizatorilor.

5.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(221)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a concluziona că prelungirea măsurilor antidumping existente vizând importurile produsului originar din RPC care face obiectul reexaminării nu este în interesul Uniunii.

6.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(222)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a prejudiciului, și interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de electrozi din tungsten originari din RPC ar trebui menținute.

(223)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică numai importurilor produsului care face obiectul reexaminării fabricat de întreprinderile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă întreprindere a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate întreprinderilor specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte întreprinderi”.

(224)

Orice cerere de solicitare a aplicării acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau după înființarea de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (69) însoțită de toate informațiile relevante. În special, orice modificare a activităților întreprinderii legate de producție, vânzările interne și de export asociate, de exemplu, cu această schimbare de denumire sau cu modificarea entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei întreprinderilor care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(225)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul 2018/1046 (70), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(226)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

1.   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de electrozi de sudură din tungsten, inclusiv bare și tije din tungsten pentru electrozi de sudură, cu un conținut de tungsten, în greutate, mai mare sau egal cu 94 %, altele decât cele obținute numai prin sinterizare, tăiate la lungime sau nu, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991010 și 8515908010), originari din Republica Populară Chineză.

2.   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil prețului net, franco-frontieră a Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de întreprinderile menționate în continuare se stabilește după cum urmează:

Întreprinderea

Taxă

Cod adițional TARIC

Shandong Weldstone Tungsten Industry Co., Ltd.

17,0 %

A754

Shaanxi Yuheng Tungsten & Molybdenum Industrial Co., Ltd.

41,0 %

A755

Beijing Advanced Metal Materials Co., Ltd

38,8 %

A756

Toate celelalte întreprinderi

63,5 %

A999

3.   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru întreprinderile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de electrozi din tungsten, vânduți la export în Uniunea Europeană, care fac obiectul prezentei facturi, au fost fabricați de către (denumirea și adresa întreprinderii) (cod adițional TARIC) din (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte întreprinderi”.

4.   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 iulie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 260/2007 al Consiliului, JO L 72, 13.3.2007, p. 1.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 508/2013 al Consiliului, JO L 150, 4.6.2013, p. 1.

(4)  JO C 292, 2.9.2017, p. 6.

(5)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018, JO L 143, 7.6.2018, p. 1.

(6)  JO C 186, 31.5.2018, p. 13.

(7)  Un producător este orice întreprindere din țara în cauză ce produce produsul care face obiectul reexaminării, inclusiv oricare dintre întreprinderile care îi sunt afiliate și care sunt implicate în producția, vânzarea pe piața internă sau exportul produsului care face obiectul examinării.

(8)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raport privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială”.

(9)  Raport – capitolul 2, pp. 6-7.

(10)  Raport – capitolul 2, p. 10.

(11)  http://en.pkulaw.cn/display.aspx?cgid=311950&lib=law.

(12)  Raport – capitolul 2, pp. 20-21.

(13)  Raport – capitolul 3, pp. 41, 73-74.

(14)  Raport – capitolul 6, pp. 120-121.

(15)  Raport – capitolul 6, pp. 122-135.

(16)  Raport – capitolul 7, pp. 167-168.

(17)  Raport – capitolul 8, pp. 169-170, 200-201.

(18)  Raport – capitolul 2, pp. 15-16, raport – capitolul 4, p. 50, p. 84, raport – capitolul 5, pp. 108-109.

(19)  Raport – capitolul 13, p. 322.

(20)  Raport – capitolul 12, pp. 298-312.

(21)  Raport – capitolul 12, pp. 267-282.

(22)  Raport – capitolul 5, p. 100-101.

(23)  Raport – capitolul 2, p. 26.

(24)  Raport – capitolul 2, pp. 31-32.

(25)  A se vedea https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU.

(26)  A se vedea site-ul Asociației Industriei Metalelor Neferoase din China: http://www.chinania.org.cn/html/dangjiangongzuo/dangjianhuodong/2019/0326/34906.html (adresă consultată la 29 martie 2019).

(27)  Raport – capitolul 12, p. 322.

(28)  Raport – capitolele 14.1-14.3.

(29)  Raport – capitolul 4, pp. 41-42, 83.

(30)  Raport – capitolul 12, p. 268.

(31)  Raport – capitolul 12, p. 271.

(32)  Raport – capitolul 12, p. 273.

(33)  Raport – capitolul 12, p. 279.

(34)  Raport – capitolul 12, p. 306.

(35)  Raport – capitolul 12, p. 310.

(36)  Raport – capitolul 12, p. 311.

(37)  Raport – capitolul 12, p. 316.

(38)  A se vedea Avizul Mofcom nr. 208[2018], disponibil la: http://www.mofcom.gov.cn/article/b/e/201812/20181202821970.shtml (adresă consultată la 26.4.2019).

(39)  A se vedea p. 298 din raport.

(40)  OCDE. (2014). Restricții la export în ceea ce privește comercializarea de materii prime: fapte, interpretări eronate și bune practici, OECD Publishing, 2014, p. 26.

(41)  OCDE. (2016). Notă metodologică referitoare la Inventarul privind restricțiile la exportul de materii prime industriale, OCDE, 9 martie 2016.

(42)  Raport – capitolul 6, pp. 138-149.

(43)  Raport – capitolul 9, p. 216.

(44)  Raport – capitolul 9, pp. 213-215.

(45)  Raport – capitolul 9, pp. 209-211.

(46)  Raport – capitolul 13, pp. 332-337.

(47)  Raport – capitolul 13, p. 336.

(48)  Raport – capitolul 13, pp. 337-341.

(49)  Raport – capitolul 6, pp. 114-117.

(50)  Raport – capitolul 6, p. 119.

(51)  Raport – capitolul 6, p. 120.

(52)  Raport – capitolul 6, pp. 121-122, 126-128, 133-135.

(53)  Raport, ibid.

(54)  Raport – capitolul 14, pp. 362-363, care enumeră anchetele de apărare comercială ale UE (privind anumite produse laminate plate la cald din fier, oțel nealiat sau aliat, originare din Republica Populară Chineză și privind anumite produse din oțel cu acoperire organică, originare din Republica Populară Chineză), precum și ancheta de apărare comercială efectuată de autoritățile australiene, canadiene, indiene sau americane.

(55)  Raport – capitolul 6, p. 127, în special în ceea ce privește estimarea FMI.

(56)  Raport – capitolul 12, pp. 274 și 281-282.

(57)  Raport – capitolul 6, p. 120.

(58)  World Bank Open Data – Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(59)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(60)  World Bank Open Data – Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(61)  https://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/commodity/tungsten/.

(62)  Codurile NACE pot fi găsite la http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/index/nace_all.html.

(63)  Costurile cu forța de muncă sunt disponibile la http://www.turkstat.gov.tr/PreIstatistikTablo.do?istab_id=2088.

(64)  Comunicatul de presă care publică modificarea anuală a indicelui prețurilor producției interne pentru industria prelucrătoare este disponibil la http://www.turkstat.gov.tr/PreTabloArama.do?metod=search&araType=hb_x.

(65)  Orbis (Bureau Van Dijk) este un furnizor mondial de informații privind întreprinderile, www.bvdinfo.com.

(66)  Nota din 6 martie 2019, anexa 2.

(67)  Nota din 6 martie 2019, anexa 2.

(68)  Legătura dintre restricțiile la export și prețuri este descrisă în detaliu în raport, secțiunea 12.4.1, pp. 298-299.

(69)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, B-1049 Bruxelles, Belgia.

(70)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, JO L 193, 30.7.2018, p. 1.


DECIZII

29.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 200/33


DECIZIA (UE) 2019/1268 A COMISIEI

din 3 iulie 2019

privind propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Mettons fin à l'ère du plastique en Europe” („Să punem capăt erei plasticului în Europa)”

[notificată cu numărul C(2019) 4974]

(Numai textul în limba franceză este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (1), în special articolul 4,

întrucât:

(1)

Obiectul propunerii de inițiativă cetățenească intitulate „Mettons fin à l'ère du plastique en Europe” este următorul: „Invităm Comisia Europeană să revizuiască Directiva privind impactul anumitor materiale plastice asupra mediului, cu scopul de a interzice toate materialele plastice de unică folosință în Europa.”

(2)

Obiectivele propunerii de inițiativă cetățenească sunt următoarele: „La 10 mai, Uniunea Europeană depășise deja limita resurselor pe care planeta i le poate oferi. Cu toate acestea și în ciuda rapoartelor științifice care subliniază nevoia urgentă de a acționa, Europa nu își schimbă în profunzime modelul. Plasticul este simptomatic pentru acest refuz obstinat de a se confrunta cu faptele, ceea ce este incompatibil cu imperativele mediului. Prin urmare, solicităm interzicerea tuturor ambalajelor și sticlelor de plastic până în 2027, astfel încât să poată fi puse în aplicare măsuri concrete pentru a se respecta limitele resurselor noastre.”

(3)

Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) consolidează cetățenia Uniunii și îmbunătățește și mai mult funcționarea democratică a Uniunii prin dispozițiile care prevăd, printre altele, că fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii prin intermediul unei inițiative cetățenești europene.

(4)

În acest scop, procedurile și condițiile necesare pentru o inițiativă cetățenească ar trebui să fie clare, simple, ușor de aplicat și proporționale cu natura inițiativei, astfel încât să încurajeze participarea cetățenilor și să aducă Uniunea mai aproape de cetățeni.

(5)

Comisia are competența de a prezenta propuneri de acte juridice ale Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor astfel încât să se ia măsuri în vederea realizării obiectivelor de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, de ocrotire a sănătății persoanelor, de utilizare prudentă și rațională a resurselor naturale și de promovare pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și, în special, de a lupta împotriva schimbărilor climatice, în temeiul articolului 192 alineatul (1) din TFUE, coroborat cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE.

(6)

Din aceste motive, propunerea de inițiativă cetățenească nu se află în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulament.

(7)

În plus, s-a constituit comitetul cetățenilor și s-au desemnat persoanele de contact, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulament, iar propunerea de inițiativă cetățenească nu este nici vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și nici nu contravine vădit valorilor Uniunii, prevăzute la articolul 2 din TUE.

(8)

Prin urmare, propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Mettons fin à l'ère du plastique en Europe” ar trebui înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie, se înregistrează propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Mettons fin à l'ère du plastique en Europe”.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la 26 iulie 2019.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează organizatorilor (membrii comitetului cetățenilor) propunerii de inițiativă cetățenească intitulate „Mettons fin à l'ère du plastique en Europe”, reprezentați de doamnele Daniela PLATSCH și Alice BUSTIN, care acționează în calitate de persoane de contact.

Adoptată la Bruxelles, 3 iulie 2019.

Pentru Comisie

Frans TIMMERMANS

Prim-vicepreședinte


(1)  JO L 65, 11.3.2011, p. 1.


29.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 200/35


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1269 A COMISIEI

din 26 iulie 2019

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/287/UE de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (1), în special articolul 12 alineatul (4) literele (b) și (c),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei (2) stabilește criteriile pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea respectivelor rețele. Articolul 6 din decizia respectivă a invitat statele membre să înființeze un comitet al statelor membre cu scopul de a decide dacă să aprobe sau nu propunerile de înființare de rețele, componența și desființarea lor. Statele membre au înființat Comitetul statelor membre, care a aprobat ulterior 23 de rețele europene de referință (RER) în decembrie 2016 și una în februarie 2017. Toate rețelele și-au început activitățile în 2017.

(2)

Pentru a spori eficiența rețelelor europene de referință, Comitetul statelor membre ar trebui să devină forumul pentru schimbul de informații și de expertiză, cu scopul de a coordona dezvoltarea RER, de a oferi orientări rețelelor și statelor membre și de a consilia Comisia cu privire la aspecte legate de înființarea rețelelor. Pentru a promova schimbul de experiență și pentru a facilita un proces coerent cu alte schimburi transfrontaliere de date medicale, Comitetul ar trebui să prevadă o cooperare strânsă cu rețeaua de e-sănătate pentru a dezvolta, ori de câte ori este posibil, abordări, structuri de date și orientări comune care să faciliteze accesul transparent la diferite servicii și să raționalizeze normele aplicabile furnizorilor de servicii medicale. Comitetul ar trebui să promoveze, de asemenea, discuțiile cu alte foruri relevante ale UE (cum ar fi Grupul de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile) în domenii de interes comun.

(3)

Experiența actuală a celor 24 de RER a arătat că, pentru a asigura funcționarea eficace a fiecărei rețele, membrii săi ar trebui să coopereze îndeaproape pentru a-și îndeplini sarcinile, cum ar fi schimbul de date medicale privind diagnosticul și tratamentul pacienților într-un mod eficient și sigur, contribuind la activități de cercetare științifică și la elaborarea de orientări medicale. Cooperarea strânsă necesită încredere și recunoaștere reciprocă între membrii fiecărei rețele, în special în ceea ce privește expertiza și competența lor, calitatea asistenței lor clinice, precum și resursele umane, structurale și de echipament specifice ale acestora, astfel cum se prevede la punctul 2 din anexa II la Decizia delegată 2014/286/UE a Comisiei (3).

(4)

Încrederea reciprocă și recunoașterea inter pares sunt, de asemenea, importante în cazul în care furnizorii de servicii medicale doresc să se alăture unei rețele existente, deoarece garantează condițiile prealabile adecvate pentru o viitoare cooperare în cadrul rețelei. Un aviz favorabil din partea Comitetului de rețea asupra cererii furnizorului de servicii medicale de a adera la rețeaua respectivă, în urma unei evaluări inter pares efectuate de rețea pe baza criteriilor și a condițiilor stabilite la punctul 2 din anexa II la Decizia delegată 2014/286/UE, ar trebui, prin urmare, să însoțească o astfel de cerere atunci când aceasta este evaluată de un organism de evaluare independent numit de Comisie. Pentru a permite furnizorului de servicii medicale să își exprime punctul de vedere cu privire la avizul Comitetului de rețea, furnizorul de servicii medicale ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la proiectul de aviz în termen de o lună de la data primirii avizului respectiv.

(5)

Ar trebui stabilite termene rezonabile pentru Comitetul de rețea în ceea ce privește proiectul de aviz și avizul final. Prin urmare, termenul pentru avizul final ar trebui stabilit, în principiu, la patru luni. Cu toate acestea, în cazul în care furnizorul de servicii medicale prezintă observații cu privire la proiectul de aviz al Comitetului de rețea, termenul de patru luni pentru emiterea avizului final ar trebui prelungit cu o lună pentru a permite Comitetului de rețea să ia în considerare observațiile primite. Din motive de securitate juridică, în cazul în care Comitetul de rețea nu transmite proiectul de aviz sau nu transmite avizul final în termenele stabilite, avizul final ar trebui să fie considerat favorabil.

(6)

În cazul în care cererea de aderare la rețea primește un aviz nefavorabil din partea Comitetului de rețea la care vrea să adere furnizorul de servicii medicale, deși a primit aprobarea printr-o declarație scrisă din partea statului membru de stabilire al furnizorului de servicii medicale, statul membru de stabilire ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Comitetului statelor membre să decidă, pe baza criteriilor și condițiilor stabilite la punctul 2 din anexa II la Decizia delegată 2014/286/UE, dacă cererea poate fi totuși prezentată Comisiei.

(7)

Pentru a sprijini personalul medical din cadrul RER să colaboreze de la distanță în diagnosticarea și tratamentul pacienților cu boli sau afecțiuni complexe rare sau cu prevalență redusă la nivel transfrontalier și pentru a facilita cercetarea științifică a unor astfel de boli sau afecțiuni, Comisia a elaborat un sistem clinic de gestionare a pacienților pentru RER (Clinical Patient Management System - „CPMS”), cu scopul de a facilita înființarea și funcționarea RER, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2011/24/UE.

(8)

CPMS ar trebui să asigure o infrastructură comună pentru ca profesioniștii din domeniul sănătății să colaboreze în cadrul RER în diagnosticarea și tratarea pacienților cu boli sau afecțiuni complexe rare sau cu prevalență redusă. Acest sistem ar trebui să ofere mijloacele prin care schimbul de informații și de expertiză cu privire la astfel de boli să poată avea loc în cel mai eficace mod în cadrul RER.

(9)

Prin urmare, CPMS ar trebui să constea într-o infrastructură IT securizată care să asigure o interfață comună în care furnizorii de servicii medicale care sunt membri ai RER, partenerii afiliați (4) sau utilizatorii invitați („furnizorii de servicii medicale autorizați să aibă acces în CPMS”) pot face schimb de informații în cadrul rețelelor cu pacienții în cauză cu scopul de a le facilita accesul la servicii medicale sigure și de înaltă calitate și de a promova o cooperare eficace în materie de servicii medicale între statele membre prin facilitarea schimbului de informații relevante.

(10)

Pentru a garanta respectarea normelor de protecție a datelor și pentru a asigura utilizarea unui mediu eficace și securizat pentru schimbul electronic de date cu caracter personal ale pacienților între furnizorii de servicii medicale din cadrul RER în scopurile menționate la articolul 12 alineatul (2) din Directiva 2011/24/UE, un astfel de schimb ar trebui să aibă loc numai pe baza consimțământului explicit al pacienților și numai prin intermediul CPMS. Furnizorii de servicii medicale sunt responsabili pentru asigurarea securității datelor pe care le prelucrează în afara CPMS cu scopul de a le introduce în CPMS, precum și a datelor care nu sunt introduse în CPMS, dar care sunt prelucrate de aceștia în legătură cu CPMS (cum ar fi formularele de consimțământ) sau a datelor pe care le descarcă din CPMS și le prelucrează în afara CPMS.

(11)

CPMS prelucrează date sensibile privind pacienții care suferă de boli complexe rare sau cu prevalență redusă. Aceste date sunt prelucrate exclusiv în scopul facilitării diagnosticului și tratamentului pacienților, pentru a fi introduse în registrele relevante sau în alte baze de date pentru boli complexe rare și cu prevalență redusă, care servesc unei cercetări științifice, clinice sau politicilor în materie de sănătate și pentru contactarea potențialilor participanți la inițiativele de cercetare științifică. Furnizorii de servicii medicale din cadrul RER ar trebui să poată prelucra datele pacienților în CPMS după ce au obținut consimțământul specific, informat și liber al pacienților cu privire la trei utilizări posibile ale datelor lor (evaluarea medicală a dosarului pentru consiliere privind diagnosticarea și tratamentul, introducerea datelor în registrele bolilor rare sau în alte baze de date pentru boli complexe rare și cu prevalență redusă și posibilitatea ca pacienții să fie contactați pentru a participa la o inițiativă de cercetare științifică). Consimțământul ar trebui obținut separat pentru fiecare dintre aceste trei scopuri. Prezenta decizie ar trebui să stabilească scopurile și garanțiile pentru prelucrarea unor astfel de date în CPMS. În special, Comisia ar trebui să prevadă caracteristicile generale ale CPMS în legătură cu fiecare rețea, ar trebui să asigure și să mențină infrastructura IT securizată necesară în acest scop și ar trebui să asigure funcționarea tehnică și securitatea acesteia. În conformitate cu principiul reducerii la minimum a datelor, Comisia ar trebui să prelucreze numai datele cu caracter personal strict necesare pentru a asigura administrarea CPMS în legătură cu fiecare rețea și, prin urmare, nu ar trebui să aibă acces la datele medicale ale pacienților care fac obiectul schimburilor în RER, cu excepția cazului în care acest lucru este strict necesar pentru a-și îndeplini obligațiile în calitate de operator asociat.

(12)

Prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui să se aplice numai prelucrării datelor cu caracter personal care are loc în CPMS, în special datelor de contact și datelor privind sănătatea, în cadrul RER.

(13)

Articolul 26 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1725 (6) prevăd obligația operatorilor asociați de operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal de a stabili, într-un mod transparent, responsabilitățile fiecăruia în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul regulamentelor respective. Se prevede, de asemenea, posibilitatea ca aceste responsabilități să fie stabilite prin legislație la nivelul Uniunii sau prin legislația statului membru care li se aplică operatorilor.

(14)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE ar trebui modificată în consecință.

(15)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 13 septembrie 2018.

(16)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 16 din Directiva 2011/24/UE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE se modifică după cum urmează:

(1)

Se introduce următorul articol 1a:

„Articolul 1a

Definiții

În sensul prezentei decizii de punere în aplicare, se aplică următoarele definiții:

(a)

«coordonator al rețelelor europene de referință» înseamnă persoana numită în calitate de coordonator al rețelei de către membrul rețelei europene de referință ales ca membru coordonator, astfel cum se menționează în considerentul 3 și la articolul 4 din Decizia delegată 2014/286/UE;

(b)

«Comitet de rețea» înseamnă un organism responsabil cu guvernanța rețelei, alcătuit din reprezentanți ai fiecărui membru din rețea, astfel cum se menționează în considerentul 3 din Decizia delegată 2014/286/UE și la punctul (1) litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la decizia menționată;

(c)

«partener afiliat» înseamnă (centrul național asociat, centrul național de colaborare și centrul național de coordonare), astfel cum se menționează în considerentul 14 din Decizia delegată 2014/286/UE și la punctul (7) litera (c) din anexa I la decizia menționată și în Declarația Consiliului statelor membre din 10 octombrie 2017;

(d)

«utilizator invitat» înseamnă un furnizor de servicii medicale care nu este membru sau partener afiliat și care are dreptul, pentru o perioadă limitată, în urma aprobării coordonatorului competent al rețelei europene de referință, să înscrie pacienții în CPMS și să participe la grupul special în legătură cu respectivul pacient sau să participe la un grup specific în calitate de expert.”

(2)

La articolul 8 se introduc următoarele alineate (4), (5) și (6):

„(4)   În cazul în care Comisia concluzionează că cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (3) sunt îndeplinite, Comitetul de rețea la care dorește să adere furnizorul de servicii medicale emite un aviz privind cererea de aderare, în urma unei evaluări inter pares efectuate de rețea pe baza criteriilor și a condițiilor stabilite la punctul 2 din anexa II la Decizia delegată 2014/286/UE.

(5)   Înainte de emiterea avizului menționat la alineatul (4) și în termen de trei luni de la data la care Comisia a confirmat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (3), Comitetul de rețea trimite un proiect de aviz furnizorului de servicii medicale solicitant care, la rândul său, poate transmite observații rețelei în termen de o lună de la primirea proiectului de aviz. În cazul în care Comitetul de rețea nu primește observații cu privire la proiectul respectiv, acesta emite un aviz final privind cererea de aderare în termen de patru luni de la data la care Comisia a confirmat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (3).

În cazul în care Comitetul de rețea primește observații, termenul limită pentru emiterea avizului final se prelungește la cinci luni de la data la care Comisia a confirmat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (3). La primirea observațiilor, Comitetul de rețea își modifică avizul prin care explică dacă observațiile justifică o modificare a evaluării sale. În cazul în care Comitetul de rețea nu transmite proiectul de aviz sau nu transmite său avizul final în termenele stabilite, se consideră că avizul final este favorabil.

(6)   În cazul unui aviz nefavorabil al Comitetului de rețea, la cererea statului membru de stabilire, Comitetul statelor membre poate emite un aviz favorabil după reevaluarea cererii pe baza criteriilor și condițiilor stabilite la punctul 2 din anexa II la Decizia delegată 2014/286/UE. Această cerere este însoțită de respectivul aviz favorabil.”

(3)

La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cazul în care se emite un aviz favorabil în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) sau (6), Comisia desemnează un organism care să evalueze cererea de aderare pe care o însoțește.”

(4)

La capitolul IV, se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Schimbul de informații și expertiză între statele membre

Statele membre sunt invitate să facă schimb de informații și de expertiză în cadrul Comitetului statelor membre, cu scopul de a coordona dezvoltarea RER, de a oferi orientări rețelelor și statelor membre și de a consilia Comisia cu privire la aspecte legate de înființarea rețelelor.”

(5)

Se introduce următorul articol 16a:

„Articolul 16a

Sistemul clinic de gestionare a pacienților

(1)   Se înființează prin prezenta un sistem clinic de gestionare a pacienților (denumit în continuare «CPMS» - Clinical Patient Management System) pentru schimbul electronic de date cu caracter personal ale pacienților între furnizorii de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS în cadrul RER.

(2)   CPMS constă într-un instrument informatic securizat pus la dispoziție de Comisie pentru schimbul și găzduirea de date privind pacienții și pentru comunicarea în timp real și la timp a cazurilor pacienților în cadrul RER.

(3)   Acesta include, printre altele, un vizualizator de imagini medicale, capacități de raportare a datelor, seturi de date personalizate și integrează garanții adecvate de protecție a datelor în conformitate cu anexa I.”

(6)

Se introduce următorul articol 16b:

„Articolul 16b

Date cu caracter personal prelucrate în CPMS

(1)   Datele cu caracter personal ale pacienților, care constau în nume, sex, data și locul nașterii, precum și alte date cu caracter personal necesare în scopul diagnosticării și al tratamentului, sunt partajate și prelucrate în cadrul RER exclusiv prin intermediul CPMS. Prelucrarea se limitează exclusiv la scopul facilitării colaborării în ceea ce privește evaluarea medicală a dosarului unui pacient pentru diagnostic și tratament, al introducerii datelor în registrele relevante și în alte baze de date pentru boli complexe rare și cu prevalență redusă, care servesc unei cercetări științifice, clinice sau politicilor în materie de sănătate și al contactării potențialilor participanți la inițiativele de cercetare științifică. Acesta se bazează pe un consimțământ obținut în conformitate cu anexa IV.

(2)   Comisia este considerată operator de prelucrare a datelor cu caracter personal în ceea ce privește gestionarea drepturilor de acces și prelucrează aceste date pe baza consimțământului explicit al persoanelor identificate de către furnizorii de servicii medicale ca utilizatori și este autorizată de către RER relevantă, în măsura în care este necesar, pentru a se asigura că:

(a)

acestor persoane li se acordă drepturi de acces;

(b)

aceste persoane își pot exercita drepturile și își pot îndeplini obligațiile și

(c)

își poate îndeplini obligațiile care îi revin în calitate de operator.

(3)   Comisia nu are acces la datele cu caracter personal ale pacienților, cu excepția cazului în care acest lucru este strict necesar pentru a-și îndeplini obligațiile în calitate de operator asociat.

(4)   Numai persoanele autorizate de RER și aparținând categoriilor de personal și alte persoane afiliate furnizorilor de servicii medicale și autorizate să acceseze CPMS pot avea acces la datele cu caracter personal ale pacienților din CPMS.

(5)   Numele pacientului, precum și locul și data exactă a nașterii, sunt criptate și pseudonimizate în CPMS. Alte date cu caracter personal necesare în scopul diagnosticării și al tratamentului sunt pseudonimizate. Numai datele pseudonimizate sunt puse la dispoziția utilizatorilor CPMS de la alți furnizori de servicii medicale pentru discuții și pentru evaluarea dosarele pacienților în cadrul unor grupuri speciale.

(6)   Comisia asigură securitatea transferului și a găzduirii datelor cu caracter personal.

(7)   Furnizorii de servicii medicale care au acces la CPMS șterg datele care nu mai sunt necesare. Datele cu caracter personal ale pacienților sunt păstrate numai atât timp cât este necesar, în interesul îngrijirii pacienților, al diagnosticării bolilor sau în scopul de a asigura îngrijirea în cadrul unei rețele europene de referință pentru membrii familiei pacienților. Cel puțin o dată la cincisprezece ani, fiecare furnizor de servicii medicale autorizat să acceseze CPMS analizează dacă este necesar să păstreze datele pacienților de care este responsabil ca operator.

(8)   Eficacitatea măsurilor tehnice și organizatorice pentru asigurarea securității prelucrării datelor cu caracter personal în CPMS este testată, analizată și evaluată periodic de către Comisie și de către furnizorii de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS.”

(7)

Se introduce următorul articol 16c:

„Articolul 16c

Calitatea de operator asociat în ceea ce privește datele cu caracter personal ale pacienților prelucrate prin CPMS

(1)   Fiecare dintre furnizorii de servicii medicale care prelucrează datele pacienților din CPMS și Comisia sunt operatori asociați la prelucrarea acestor date în CPMS.

(2)   În sensul alineatului (1), responsabilitățile se repartizează între operatorii asociați în conformitate cu anexa III.

(3)   Fiecare dintre operatorii asociați trebuie să respecte legislația relevantă la nivelul Uniunii și legislația națională care i se aplică operatorului respectiv.”

(8)

Se adaugă anexa III, al cărei text este prevăzut în anexa I la prezenta decizie.

(9)

Se adaugă anexa IV, al cărei text este prevăzut în anexa II la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 26 iulie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 88, 4.4.2011, p. 45.

(2)  Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele (JO L 147, 17.5.2014, p. 79).

(3)  Decizia delegată 2014/286/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor și condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească rețelele europene de referință și furnizorii de servicii medicale care doresc să se alăture unei rețele europene de referință (JO L 147, 17.5.2014, p. 71).

(4)  Astfel cum se menționează în considerentul 14 din Decizia delegată 2014/286/UE și la punctul (7) litera (c) din anexa I la decizia menționată și în Declarația Consiliului statelor membre din 10 octombrie 2017, disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/ern/docs/boms_affiliated_partners_en.pdf

(5)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliul din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).


ANEXA I

„ANEXA III

ALOCAREA RESPONSABILITĂȚILOR ÎNTRE OPERATORII ASOCIAȚI

(1)

Comisia are următoarele responsabilități:

(i)

înființarea, funcționarea și administrarea CPMS;

(ii)

furnizarea, dacă este necesar, a mijloacelor tehnice către furnizorii de servicii medicale pentru a le permite pacienților să își exercite drepturile prin intermediul CPMS în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 și să răspundă și să participe la cererile persoanelor vizate, în cazul în care legislația aplicabilă impune acest lucru;

(iii)

garantarea respectării de către CPMS a cerințelor aplicabile sistemelor informatice și de comunicații ale Comisiei (1);

(iv)

definirea și punerea în aplicare a mijloacelor tehnice pentru a permite pacienților să își exercite drepturile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725;

(v)

informarea furnizorilor de servicii medicale cu privire la orice încălcare a securității datelor cu caracter personal în CPMS;

(vi)

exportul de seturi de date cu caracter personal din CPMS în cazul schimbării operatorului de date cu caracter personal;

(vii)

identificarea categoriilor de personal și a altor persoane cărora li se poate acorda acces la CPMS, afiliate furnizorilor de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS;

(viii)

asigurarea faptului că numele și locul nașterii pacienților (cu excepția cazului în care acestea sunt necesare pentru diagnostic și tratament) și data exactă a nașterii sunt criptate și pseudonimizate și că alte date cu caracter personal necesare în scopul diagnosticării și tratării sunt pseudonimizate în CPMS;

(ix)

punerea în aplicare a unor garanții adecvate pentru a asigura securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal ale pacienților prelucrate prin intermediul CPMS.

(2)

Fiecare furnizor de servicii medicale autorizat să acceseze CPMS are următoarele responsabilități:

(i)

selectarea pacienților ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate prin intermediul CPMS;

(ii)

colectarea și menținerea unui (unor) consimțământ (consimțăminte) explicit(e), în cunoștință de cauză, de bună voie și specific(e) al(e) pacienților ale căror date sunt prelucrate prin intermediul CPMS în conformitate cu cerințele minime obligatorii pentru formularul de consimțământ specificat în anexa IV;

(iii)

rolul de punct de contact pentru pacienții săi, inclusiv atunci când își exercită drepturile, răspunzând la cererile pacienților sau ale reprezentanților acestora și asigurând faptul că pacienții ale căror date sunt prelucrate prin intermediul CPMS au posibilitatea de a-și exercita drepturile în conformitate cu legislația privind protecția datelor, utilizând, dacă este necesar, mijloacele tehnice furnizate de Comisie în conformitate cu punctul 1 subpunctul (ii);

(iv)

revizuirea, cel puțin o dată la cincisprezece ani, a necesității prelucrării anumitor date cu caracter personal ale pacienților prin intermediul CPMS;

(v)

asigurarea securității și a confidențialității privind orice prelucrare a datelor cu caracter personal ale pacienților în afara CPMS efectuată de furnizorul de servicii medicale în cauză, în cazul în care aceste date sunt prelucrate în scopul sau în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal ale pacienților prin intermediul CPMS;

(vi)

comunicarea către Comisie, autoritățile de supraveghere competente și, în cazul în care i se solicită acest lucru, către pacienți, în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau la solicitarea Comisiei, a oricărei încălcări a securității datelor cu caracter personal în ceea ce privește datele pacienților prelucrate prin intermediul CPMS;

(vii)

identificarea, în conformitate cu criteriile de acces menționate la punctul 1 subpunctul (vii) din prezenta anexă, a personalului și a altor persoane afiliate cărora li se acordă acces la datele cu caracter personal ale pacienților în CPMS și comunicarea constatărilor către Comisie;

(viii)

asigurarea faptului că personalul său și alte persoane care îi sunt afiliate, care au acces la datele cu caracter personal ale pacienților în CPMS, beneficiază de formare adecvată pentru a se asigura că își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu normele aplicabile protecției datelor cu caracter personal și că fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/679.


(1)  Decizia (UE, Euratom) 2017/46 a Comisiei din 10 ianuarie 2017 privind securitatea sistemelor informatice și de comunicații în cadrul Comisiei Europene (JO L 6, 11.1.2017, p. 40)și Decizia Comisiei din 13.12.2017 de stabilire a normelor de punere în aplicare pentru articolele 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14 și 15 din Decizia (UE, Euratom) 2017/46 privind securitatea sistemelor informatice și de comunicații din cadrul Comisiei.


ANEXA II

„ANEXA IV

Cerințe minime obligatorii privind formularul de consimțământ care trebuie pus la dispoziție de furnizorii de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS

(1)

Formularul de consimțământ descrie temeiul juridic și legalitatea prelucrării, conceptul și scopul rețelelor europene de referință (RER) instituite prin Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Acesta informează cu privire la operațiunile de prelucrare specifice și, respectiv, cu privire la drepturile persoanei vizate în conformitate cu legislația privind protecția datelor aplicabilă. Formularul explică faptul că rețelele sunt formate din membri care sunt furnizori de servicii medicale foarte specializate, cu scopul de a le permite profesioniștilor din domeniul sănătății să colaboreze pentru a sprijini pacienții cu boli sau afecțiuni complexe rare sau cu prevalență redusă care necesită asistență medicală de înaltă specializare.

(2)

Formularul de consimțământ solicită consimțământul explicit al pacientului pentru schimbul de date cu caracter personal cu una sau mai multe RER, cu unicul scop de a îmbunătăți accesul acestuia la diagnostic și la tratament și furnizarea unei asistențe medicale de înaltă calitate. În acest scop, în formularul respectiv se explică următoarele:

(a)

în cazul în care se dă consimțământul, datele cu caracter personal ale pacienților vor fi prelucrate de către furnizorii de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS, respectând următoarele condiții:

(i)

Numele pacientului, precum și locul și data exactă a nașterii, nu sunt incluse în datele partajate; datele de identificare ale pacientului vor fi înlocuite cu un identificator unic care nu va permite identificarea pacientului către alte persoane decât furnizorul de servicii medicale (pseudonimizare).

(ii)

Doar datele care sunt relevante în scopul diagnosticării și al tratamentului vor fi partajate; printre acestea se pot număra regiunea de naștere și regiunea de domiciliu, sexul, anul și luna nașterii, imaginile medicale, rapoartele de laborator, precum și datele privind mostrele de material biologic. Pot fi incluse, de asemenea, scrisori și rapoarte din partea altor profesioniști din domeniul sănătății care au avut grijă de pacient în trecut.

(iii)

Datele pacientului vor fi partajate prin intermediul sistemului clinic de gestionare a pacienților (CPMS), un sistem securizat de informații electronice.

(iv)

Numai profesioniștii din domeniul sănătății și alte persoane afiliate furnizorilor de servicii medicale care fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional și care au dreptul de a avea acces la datele pacienților din rețele vor avea acces la datele pacientului.

(v)

Profesioniștii din domeniul sănătății și alte persoane afiliate furnizorilor de servicii medicale care au dreptul de a avea acces la datele pacienților pot efectua căutări în CPMS și pot crea rapoarte pentru a identifica cazuri similare ale pacienților.

(b)

în cazul în care consimțământul nu este dat, acest lucru nu va afecta în niciun fel îngrijirea pacientului de către furnizorul de servicii medicale respectiv.

(3)

În formularul de consimțământ se poate solicita, de asemenea, consimțământul suplimentar al pacientului pentru ca datele sale să fie introduse în registre sau în alte baze de date pentru boli complexe rare și cu prevalență redusă, care servesc unor scopuri de cercetare științifică, clinice sau de politică de sănătate. În cazul în care se solicită consimțământul în acest scop, formularul de consimțământ descrie conceptul și scopul registrelor sau bazelor de date privind bolile rare și explică faptul că:

(a)

în cazul în care se dă consimțământul, datele cu caracter personal ale pacientului vor fi prelucrate de către furnizorii de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS, respectând următoarele condiții:

(i)

Doar datele relevante referitoare la starea de sănătate a pacientului vor fi partajate.

(ii)

Profesioniștii din domeniul sănătății și alte persoane afiliate furnizorilor de servicii medicale care au dreptul de a avea acces la datele pacienților pot efectua căutări în CPMS și pot crea rapoarte pentru a identifica cazuri similare ale pacienților.

(b)

în cazul în care consimțământul nu este dat, acest lucru nu va afecta în niciun fel îngrijirea pacientului de către furnizorul de servicii medicale respectiv sau faptul că rețeaua va oferi consiliere cu privire la diagnostice și tratament, la cererea pacientului.

(4)

Formularul de consimțământ poate, de asemenea, să solicite consimțământul suplimentar al pacientului pentru a fi contactat de un membru al rețelei care consideră că pacientul ar putea fi adecvat pentru o inițiativă de cercetare științifică, un proiect specific de cercetare științifică sau părți ale unui proiect de cercetare științifică. Dacă se solicită consimțământul în acest scop, formularul de consimțământ explică faptul că, în acest stadiu, consimțământul de a fi contactat în scopuri de cercetare științifică nu înseamnă că s-a dat consimțământul pentru ca datele pacientului să fie utilizate pentru o anumită inițiativă de cercetare științifică și nici că pacientul va fi, în orice caz, contactat în legătură cu un proiect de cercetare științifică specific sau că pacientul va face parte din acesta și că:

(a)

în cazul în care se dă consimțământul, datele cu caracter personal ale pacientului vor fi prelucrate de către furnizorii de servicii medicale autorizați să acceseze CPMS, respectând următoarele condiții:

(i)

Profesioniștii din domeniul sănătății și alte persoane afiliate furnizorilor de servicii medicale care au dreptul să acceseze datele pacienților pot efectua căutări în CPMS și pot crea rapoarte pentru a găsi pacienți potriviți pentru cercetare științifică.

(ii)

Dacă boala sau afecțiunea pacientului este considerată relevantă pentru un anumit proiect științific de cercetare, pacientul poate fi contactat pentru acest proiect de cercetare științifică specific, pentru a obține consimțământul pacientului pentru ca datele sale să fie utilizate pentru respectivul proiect de cercetare științifică.

(b)

în cazul în care consimțământul nu este dat, acest fapt nu va afecta în niciun fel îngrijirea pacientului de către furnizorul de servicii medicale respectiv sau faptul că rețeaua va oferi consiliere cu privire la diagnostice și tratament, la cererea pacientului.

(5)

Formularul de consimțământ trebuie să explice drepturile pacientului în ceea ce privește consimțământul său de a partaja date cu caracter personal și, în special, să informeze pacientul că:

(a)

are dreptul să dea sau să refuze orice consimțământ, iar acest lucru nu îi va afecta îngrijirea;

(b)

poate retrage consimțământul dat anterior în orice moment;

(c)

are dreptul de a ști ce date sunt partajate într-o rețea, de a accesa datele deținute despre sine și de a solicita corectarea oricăror erori;

(d)

poate solicita blocarea sau ștergerea datelor sale cu caracter personal și are dreptul la portabilitatea datelor.

(6)

Formularul de consimțământ informează pacientul că furnizorul de servicii medicale va păstra datele cu caracter personal numai atât timp cât este necesar pentru scopurile cu privire la care pacientul și-a dat consimțământul, cel târziu o dată la cincisprezece ani având loc o revizuire a necesității de stocare a datelor cu caracter personal ale unui anumit pacient în CPMS.

(7)

Formularul de consimțământ informează pacientul cu privire la identitatea și datele de contact ale operatorilor de date, specificând clar că punctul de contact pentru a exercita drepturile pacientului este furnizorul de servicii medicale autorizat să aibă acces în CPMS, cu privire la datele de contact ale responsabililor cu protecția datelor și, după caz, cu privire la măsurile reparatorii disponibile referitoare la protecția datelor și furnizează datele de contact ale autorității naționale pentru protecția datelor.

(8)

Formularul de consimțământ înregistrează separat consimțământul individual pentru fiecare dintre cele trei forme diferite de partajare de date, într-un mod specific, explicit și lipsit de ambiguitate:

(a)

consimțământul trebuie demonstrat printr-o acțiune afirmativă fără echivoc, de exemplu prin bifarea unei căsuțe și printr-o semnătură pe formular;

(b)

sunt incluse ambele opțiuni (de a da sau de a refuza consimțământul).


29.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 200/44


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1270 A COMISIEI

din 26 iulie 2019

de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2019) 5737]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I – IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt enumerate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1247 a Comisiei (5), în urma unor cazuri de pestă porcină africană apărute în Polonia, Bulgaria și Lituania.

(2)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/1247, au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici și domestici în Bulgaria, Polonia și Lituania, care trebuie, de asemenea, să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(3)

În iulie 2019, s-a observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici în regiunea Ruse din Bulgaria, într-o zonă inclusă în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest focar de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din Bulgaria afectată de pesta porcină africană trebuie inclusă în lista din partea III, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(4)

În iulie 2019, s-a observat un caz de pestă porcină africană la porci sălbatici în regiunea Silistra din Bulgaria, într-o zonă inclusă în prezent în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest caz de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din Bulgaria afectată de pesta porcină africană trebuie inclusă în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(5)

În iulie 2019, au fost observate trei focare de pestă porcină africană la porci domestici în districtele Lubartowski, Ciechanowski și Sokołowski din Polonia, în zone menționate în prezent în partea II din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Polonia afectate de pestă porcină africană trebuie incluse în lista din partea III, în loc de partea II, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(6)

În iulie 2019, s-a observat un focar de pestă porcină africană la porci domestici în județul Alytus din Lituania, într-o zonă inclusă în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Acest focar de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care trebuie să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, această zonă din Lituania afectată de pesta porcină africană trebuie inclusă în lista din partea III, în loc de partea II, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(7)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a se combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, trebuie delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Bulgaria, Polonia și Lituania, care trebuie menționate în mod corespunzător în părțile I, II și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE trebuie modificată în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 26 iulie 2019.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3)  JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(4)  Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(5)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1247 a Comisiei din 19 iulie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 194, 22.7.2019, p. 27).


ANEXĂ

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

PARTEA I

1.   Belgia

Următoarele zone din Belgia:

in Luxembourg province:

the area is delimited clockwise by:

Frontière avec la France,

Rue Mersinhat,

La N818 jusque son intersection avec la N83,

La N83 jusque son intersection avec la N884,

La N884 jusque son intersection avec la N824,

La N824 jusque son intersection avec Le Routeux,

Le Routeux,

Rue d'Orgéo,

Rue de la Vierre,

Rue du Bout-d'en-Bas,

Rue Sous l'Eglise,

Rue Notre-Dame,

Rue du Centre,

La N845 jusque son intersection avec la N85,

La N85 jusque son intersection avec la N40,

La N40 jusque son intersection avec la N802,

La N802 jusque son intersection avec la N825,

La N825 jusque son intersection avec la E25-E411,

La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

N40: Burnaimont, Rue de Luxembourg, Rue Ranci, Rue de la Chapelle,

Rue du Tombois,

Rue Du Pierroy,

Rue Saint-Orban,

Rue Saint-Aubain,

Rue des Cottages,

Rue de Relune,

Rue de Rulune,

Route de l'Ermitage,

N87: Route de Habay,

Chemin des Ecoliers,

Le Routy,

Rue Burgknapp,

Rue de la Halte,

Rue du Centre,

Rue de l'Eglise,

Rue du Marquisat,

Rue de la Carrière,

Rue de la Lorraine,

Rue du Beynert,

Millewée,

Rue du Tram,

Millewée,

N4: Route de Bastogne, Avenue de Longwy, Route de Luxembourg,

Frontière avec le Grand-Duché de Luxembourg,

Frontière avec la France,

La N87 jusque son intersection avec la N871 au niveau de Rouvroy,

La N871 jusque son intersection avec la N88,

La N88 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N811,

La N811 jusque son intersection avec la N88,

La N88 jusque son intersection avecla N883 au niveau d'Aubange,

La N883 jusque son intersection avec la N81 au niveau d'Aubange,

La N81 jusque son intersection avec la E25-E411,

La E25-E411 jusque son intersection avec la N40,

La N40 jusque son intersection avec la rue du Fet,

Rue du Fet,

Rue de l'Accord jusque son intersection avec la rue de la Gaume,

Rue de la Gaume jusque son intersection avec la rue des Bruyères,

Rue des Bruyères,

Rue de Neufchâteau,

Rue de la Motte,

La N894 jusque son intersection avec la N85,

La N85 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2.   Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

the whole region of Yambol,

the whole region of Sliven,

the whole region of Vidin,

in the region of Sofia District:

the whole municipality of Dragoman,

the whole municipality of Svoge,

the whole municipality of Botevgrad,

the whole municipality of Etropole,

the whole region of Lovech excluding the areas in Part III,

the whole region of Burgas excluding the areas in Part III.

3.   Estonia

Următoarele regiuni din Estonia:

Hiiu maakond.

4.   Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 651100, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652200, 652300, 652601, 652602, 652603, 652700, 652900, 653000, 653100, 653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658201, 658202 és 658403 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Hajdú-Bihar megye 900750, 901250, 901260, 901270, 901350, 901551, 901560, 901570, 901580, 901590, 901650, 901660, 901750, 901950, 902050, 902150, 902250, 902350, 902450, 902550, 902650, 902660, 902670, 902750, 903250, 903650, 903750, 903850, 904350, 904750, 904760, 904850, 904860, 905360, 905450 és 905550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Heves megye 702550, 703350, 703360, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, és 705350 kódszámúvadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750250, 750260, 750350, 750450, 750460, 750550, 750650, 750750, 750850, 750950, 751150, 752150 és 755550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Nógrád megye 552010, 552150, 552250, 552350, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552970, 553050, 553110, 553250, 553260, 553350, 553650, 553750, 553850, 553910 és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Pest megye 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572250, 572350, 572550, 572850, 572950, 573360, 573450, 580050 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 851950, 852350, 852450, 852550, 852750, 853560, 853650, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 854150, 854250, 854350, 855350, 855450, 855550, 855650, 855660 és 855850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5.   Letonia

Următoarele zone din Letonia:

Aizputes novada Cīravas pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa 1192, Lažas pagasta daļa uz ziemeļrietumiem no autoceļa 1199 un uz ziemeļiem no Padures autoceļa,

Alsungas novads,

Durbes novada Dunalkas pagasta daļa uz rietumiem no autoceļiem P112, 1193 un 1192, un Tadaiķu pagasts,

Kuldīgas novada Gudenieku pagasts,

Pāvilostas novads,

Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

Ventspils novada Jūrkalnes pagasts,

Grobiņas novads,

Rucavas novada Dunikas pagasts.

6.   Lituania

Următoarele zone din Lituania:

Jurbarko rajono savivaldybė: Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos,

Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kelmės apylinkių, Kražių, Kukečių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 2128 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2106, Liolių, Pakražančio seniūnijos, Tytuvėnų seniūnijos dalis į vakarus ir šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105, ir Vaiguvos seniūnijos,

Pagėgių savivaldybė,

Plungės rajono savivaldybė,

Raseinių rajono savivaldybė: Girkalnio ir Kalnujų seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr A1, Nemakščių, Paliepių, Raseinių, Raseinių miesto ir Viduklės seniūnijos,

Rietavo savivaldybė,

Skuodo rajono savivaldybė,

Šilalės rajono savivaldybė,

Šilutės rajono savivaldybė: Juknaičių, Kintų, Šilutės ir Usėnų seniūnijos,

Tauragės rajono savivaldybė: Lauksargių, Skaudvilės, Tauragės, Mažonų, Tauragės miesto ir Žygaičių seniūnijos.

7.   Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gmina Ruciane – Nida w powiecie piskim,

część gminy Ryn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim,

gminy Mikołajki, Piecki, część gminy wiejskiej Mrągowo położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 16 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo w powiecie mrągowskim,

gminy Dźwierzuty, Pasym, Rozogi i Świętajno w powiecie szczycieńskim,

gminy Gronowo Elbląskie, Markusy, Rychliki, część gminy Elbląg położona na zachódod zachodniej granicy powiatu miejskiego Elbląg i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 22 i część gminy Tolkmicko niewymieniona w części II załącznika w powiecie elbląskim oraz strefa wód przybrzeżnych Zalewu Wiślanego i Zatoki Elbląskiej,

gminy Gietrzwałd, Purda, Stawiguda, Jonkowo, Świątki i miasto Olsztyn w powiecie olsztyńskim,

gminy Łukta, Miłakowo, Małdyty, Miłomłyn i Morąg w powiecie ostródzkim,

gmina Zalewo w powiecie iławskim,

w województwie podlaskim:

gminy Rudka, Wyszki, część gminy Brańsk położona na północ od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 66 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Brańsk i miasto Brańsk w powiecie bielskim,

gminy Kolno z miastem Kolno, Mały Płock i Turośl w powiecie kolneńskim,

gmina Poświętne w powiecie białostockim,

gminy Kulesze Kościelne, Nowe Piekuty, Szepietowo, Klukowo, Wysokie Mazowieckie z miastem Wysokie Mazowieckie, Czyżew w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Miastkowo, Nowogród, Śniadowo i Zbójna w powiecie łomżyńskim,

powiat zambrowski,

w województwie mazowieckim:

powiat ostrołęcki,

powiat miejski Ostrołęka,

powiat płocki,

powiat sierpecki,

powiat żuromiński,

gminy Andrzejewo, Boguty – Pianki, Brok, Małkinia Górna, Stary Lubotyń, Szulborze Wielkie, Wąsewo, Zaręby Kościelne i Ostrów Mazowiecka z miastem Ostrów Mazowiecka w powiecie ostrowskim,

gminy Dzierzgowo, Lipowiec Kościelny, Radzanów, Stupsk, Szreńsk, Szydłowo, Wieczfnia Kościelna, Wiśniewo i część gminy Strzegowo położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie mławskim,

powiat przasnyski,

powiat makowski,

gminy Gzy, Obryte, Zatory, Pułtusk i część gminy Winnica położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Brańszczyk, Długosiodło, Rząśnik, Wyszków, Zabrodzie i część gminy Somianka położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Jadów, Klembów, Poświętne, Strachówkai Tłuszcz w powiecie wołomińskim,

gminy Garbatka Letnisko, Gniewoszów i Sieciechów w powiecie kozienickim,

gminy Baranów i Jaktorów w powiecie grodziskim,

powiat żyrardowski,

gminy Belsk Duży, Błędów, Goszczyn i Mogielnica w powiecie grójeckim,

gminy Białobrzegi, Promna, Stara Błotnica, Wyśmierzyce i Radzanów w powiecie białobrzeskim,

gminy Jedlińsk, Jastrzębia i Pionki z miastem Pionki w powiecie radomskim,

gminy Iłów, Nowa Sucha, Rybno, część gminy Teresin położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy wiejskiej Sochaczew położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 i część miasta Sochaczew położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez drogi nr 50 i 92 w powiecie sochaczewskim,

gmina Policzna w powiecie zwoleńskim,

gmina Solec nad Wisłą w powiecie lipskim,

w województwie lubelskim:

gminy Nowodwór, Ryki, Ułęż i miasto Dęblin w powiecie ryckim,

gmina Janowiec i część gminy wiejskiej Puławy położona na zachód od rzeki Wisły w powiecie puławskim,

gminy Bełżyce, Borzechów, Bychawa, Niedrzwica Duża, Konopnica, Strzyżewice, Wysokie, Wojciechów i Zakrzew w powiecie lubelskim,

gminy Adamów, Miączyn, Radecznica, Sitno, Komarów-Osada, Krasnobród, Łabunie, Sułów, Szczebrzeszyn, Zamość, Zwierzyniec i Radecznica w powiecie zamojskim,

powiat miejski Zamość,

gminy Chodel, Karczmiska, Łaziska, Opole Lubelskie, Poniatowa i Wilków w powiecie opolskim,

gmina Żółkiewka w powiecie krasnostawskim,

gminy Krynice, Rachanie i Tarnawatka w powiecie tomaszowskim,

gminy Aleksandrów, Józefów, Łukowa, Obsza, Tereszpol, Turobin, Frampol, Goraj w powiecie biłgorajskim,

gminy Kraśnik z miastem Kraśnik, Szastarka, Trzydnik Duży, Urzędów, Wilkołaz i Zakrzówek w powiecie kraśnickim,

gminy Modliborzyce, Potok Wielki, Chrzanów i Batorz w powiecie janowskim;

w województwie podkarpackim:

gminy Cieszanów, Oleszyce, Stary Dzików, Wielki Oczy i Lubaczów z miastem Lubaczów w powiecie lubaczowskim,

gminy Laszki i Wiązownica w powiecie jarosławskim,

gminy Pysznica, Zaleszany i miasto Stalowa Wola w powiecie stalowowolskim,

gmina Gorzyce w powiecie tarnobrzeskim;

w województwie świętokrzyskim:

gminy Tarłów i Ożarów w powiecie opatowskim,

gminy Dwikozy, Zawichost i miasto Sandomierz w powiecie sandomierskim.

8.   România

Următoarele zone din România:

Județul Alba,

Județul Cluj,

Județul Harghita,

Județul Hunedoara,

Județul Iași cu restul comunelor care nu sunt incluse în partea II,

Județul Neamț,

Restul județului Mehedinți care nu a fost inclus în Partea III cu următoarele comune:

Comuna Gârla Mare,

Hinova,

Burila Mare,

Gruia,

Pristol,

Dubova,

Municipiul Drobeta Turnu Severin,

Eșelnița,

Salcia,

Devesel,

Svinița,

Gogoșu,

Simian,

Orșova,

Obârșia Cloșani,

Baia de Aramă,

Bala,

Florești,

Broșteni,

Corcova,

Isverna,

Balta,

Podeni,

Cireșu,

Ilovița,

Ponoarele,

Ilovaț,

Pătulele,

Jiana,

Izvoru Bârzii,

Malovăț,

Bălvănești,

Breznița Ocol,

Godeanu,

Padina Mare,

Corlățel,

Vânju Mare,

Vânjuleț,

Obârșia de Câmp,

Vânători,

Vlădaia,

Punghina,

Cujmir,

Oprișor,

Dârvari,

Căzănești,

Husnicioara,

Poroina Mare,

Prunișor,

Tâmna,

Livezile,

Rogova,

Voloiac,

Șișești,

Șovarna,

Bălăcița,

Județul Gorj,

Județul Suceava,

Județul Mureș,

Județul Sibiu,

Județul Caraș-Severin.

PARTEA II

1.   Belgia

Următoarele zone din Belgia:

in Luxembourg province:

the area is delimited clockwise by:

La frontière avec la France au niveau de Florenville,

La N85 jusque son intersection avec la N894 au niveau de Florenville,

La N894 jusque son intersection avec larue de la Motte,

La rue de la Motte jusque son intersection avec la rue de Neufchâteau,

La rue de Neufchâteau,

La rue des Bruyères jusque son intersection avec la rue de la Gaume,

La rue de la Gaume jusque son intersection avec la rue de l'Accord,

La rue de l'Accord,

La rue du Fet,

La N40 jusque son intersection avec la E25-E411,

La E25-E411 jusque son intersection avec la N81 au niveau de Weyler,

La N81 jusque son intersection avec la N883 au niveau d'Aubange,

La N883 jusque son intersection avec la N88 au niveau d'Aubange,

La N88 jusque son intersection avec la N811,

La N811 jusque son intersection avec la rue Baillet Latour,

La rue Baillet Latour jusque son intersection avec la N88,

La N88 jusque son intersection avec la N871,

La N871 jusque son intersection avec la N87 au niveau de Rouvroy,

La N87 jusque son intersection avec la frontière avec la France.

2.   Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

the whole region of Varna,

the whole region of Dobrich,

the whole region of Shumen.

3.   Estonia

Următoarele regiuni din Estonia:

Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond).

4.   Ungaria

Următoarele zone din Ungaria:

Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702350, 702450, 702750, 702850, 702950, 703050, 703150, 703250, 703370, 705150,705250, 705450,705510 és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 855250, 855460, 855750, 855950, 855960, 856051, 856150, 856250, 856260, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760, 856850, 856950, 857050, 857150, 857350, 857450, 857650, valamint 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 852050, 852150, 852250 és 857550, továbbá 850650, 850850, 851851 és 851852 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550710, 550810, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 551810, 551821,552360 és 552960 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651200, 652100, 655400, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 658100, 658310, 658401, 658402, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659220, 659300, 659400, 659500, 659601, 659602, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800, valamint 652400, 652500 és 652800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe,

Hajdú-Bihar megye 900150, 900250, 900350, 900450, 900550, 900650, 900660, 900670, 901850,900850, 900860, 900930, 900950, 901050, 901150, 901450, 902850, 902860, 902950, 902960, 903050, 903150, 903350, 903360, 903370, 903450, 903550, 904450, 904460, 904550, 904650 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe.

5.   Letonia

Următoarele zone din Letonia:

Ādažu novads,

Aizputes novada Kalvenes pagasts pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa A9,

Aglonas novads,

Aizkraukles novads,

Aknīstes novads,

Alojas novads,

Alūksnes novads,

Amatas novads,

Apes novads,

Auces novads,

Babītes novads,

Baldones novads,

Baltinavas novads,

Balvu novads,

Bauskas novads,

Beverīnas novads,

Brocēnu novada Blīdenes pagasts, Remtes pagasta daļa uz austrumiem no autoceļa 1154 un P109,

Burtnieku novads,

Carnikavas novads,

Cēsu novads,

Cesvaines novads,

Ciblas novads,

Dagdas novads,

Daugavpils novads,

Dobeles novads,

Dundagas novads,

Durbes novada Durbes pagasta daļa uz dienvidiem no dzelzceļa līnijas Jelgava-Liepāja,

Engures novads,

Ērgļu novads,

Garkalnes novads,

Gulbenes novads,

Iecavas novads,

Ikšķiles novads,

Ilūkstes novads,

Inčukalna novads,

Jaunjelgavas novads,

Jaunpiebalgas novads,

Jaunpils novads,

Jēkabpils novads,

Jelgavas novads,

Kandavas novads,

Kārsavas novads,

Ķeguma novads,

Ķekavas novads,

Kocēnu novads,

Kokneses novads,

Krāslavas novads,

Krimuldas novads,

Krustpils novads,

Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Padures, Rendas, Kabiles, Rumbas, Kurmāles, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Laidu un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta,

Lielvārdes novads,

Līgatnes novads,

Limbažu novads,

Līvānu novads,

Lubānas novads,

Ludzas novads,

Madonas novads,

Mālpils novads,

Mārupes novads,

Mazsalacas novads,

Mērsraga novads,

Naukšēnu novads,

Neretas novads,

Ogres novads,

Olaines novads,

Ozolnieku novads,

Pārgaujas novads,

Pļaviņu novads,

Preiļu novads,

Priekules novads,

Priekuļu novads,

Raunas novads,

republikas pilsēta Daugavpils,

republikas pilsēta Jelgava,

republikas pilsēta Jēkabpils,

republikas pilsēta Jūrmala,

republikas pilsēta Rēzekne,

republikas pilsēta Valmiera,

Rēzeknes novads,

Riebiņu novads,

Rojas novads,

Ropažu novads,

Rugāju novads,

Rundāles novads,

Rūjienas novads,

Salacgrīvas novads,

Salas novads,

Salaspils novads,

Saldus novada Novadnieku, Kursīšu, Zvārdes, Pampāļu, Šķēdes, Nīgrandes, Zaņas, Ezeres, Rubas, Jaunauces un Vadakstes pagasts,

Saulkrastu novads,

Sējas novads,

Siguldas novads,

Skrīveru novads,

Skrundas novads,

Smiltenes novads,

Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes,

Strenču novads,

Talsu novads,

Tērvetes novads,

Tukuma novads,

Vaiņodes novads,

Valkas novads,

Varakļānu novads,

Vārkavas novads,

Vecpiebalgas novads,

Vecumnieku novads,

Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta,

Viesītes novads,

Viļakas novads,

Viļānu novads,

Zilupes novads.

6.   Lituania

Următoarele zone din Lituania:

Alytaus miesto savivaldybė,

Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Alovės, Butrimonių, Daugų, Nemunaičio, Pivašiūnų, Punios, Raitininkų seniūnijos,

Anykščių rajono savivaldybė,

Akmenės rajono savivaldybė: Ventos ir Papilės seniūnijos,

Biržų miesto savivaldybė,

Biržų rajono savivaldybė,

Druskininkų savivaldybė,

Elektrėnų savivaldybė,

Ignalinos rajono savivaldybė,

Jonavos rajono savivaldybė,

Joniškio rajono savivaldybė: Kepalių, Kriukų, Saugėlaukio ir Satkūnų seniūnijos,

Jurbarko rajono savivaldybė,

Kaišiadorių rajono savivaldybė,

Kalvarijos savivaldybė: Akmenynų, Liubavo, Kalvarijos seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 131 ir į pietus nuo kelio Nr. 200 ir Sangrūdos seniūnijos,

Kauno miesto savivaldybė,

Kauno rajono savivaldybė: Babtų, Batniavos, Čekiškės, Domeikavos, Garliavos, Garliavos apylinkių, Karmėlavos, Kulautuvos, Lapių, Linksmakalnio, Neveronių, Raudondvario, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Užliedžių, Vandžiogalos, Vilkijos ir Vilkijos apylinkių seniūnijos,

Kelmės rajono savivaldybė: Tytuvėnų seniūnijos dalis į rytus ir pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105, Užvenčio, Kukečių dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 2128 ir į rytus nuo kelio Nr. 2106, ir Šaukėnų seniūnijos,

Kėdainių rajono savivaldybė,

Kupiškio rajono savivaldybė,

Lazdijų rajono savivaldybė: Būdviečio, Kapčiamieščio, Kučiūnų ir Noragėlių seniūnijos,

Marijampolės savivaldybė: Degučių, Mokolų ir Narto seniūnijos,

Mažeikių rajono savivaldybė: Šerkšnėnų, Sedos ir Židikų seniūnijos,

Molėtų rajono savivaldybė,

Pakruojo rajono savivaldybė,

Panevėžio rajono savivaldybė,

Panevėžio miesto savivaldybė,

Pasvalio rajono savivaldybė,

Radviliškio rajono savivaldybė,

Prienų rajono savivaldybė: Stakliškių ir Veiverių seniūnijos

Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos, Betygalos, Pagojukų, Šiluvos,Kalnujų seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1,

Rokiškio rajono savivaldybė,

Šakių rajono savivaldybė: Barzdų, Griškabūdžio, Kidulių, Kudirkos Naumiesčio, Lekėčių, Sintautų, Slavikų. Sudargo, Žvirgždaičių seniūnijos ir Kriūkų seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 3804, Lukšių seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 3804, Šakių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 140 ir į pietvakarius nuo kelio Nr. 137

Šalčininkų rajono savivaldybė,

Šiaulių miesto savivaldybė,

Šiaulių rajono savivaldybė: Šiaulių kaimiškoji seniūnija,

Šilutės rajono savivaldybė: Rusnės seniūnija,

Širvintų rajono savivaldybė,

Švenčionių rajono savivaldybė,

Tauragės rajono savivaldybė: Batakių ir Gaurės seniūnijos,

Telšių rajono savivaldybė,

Trakų rajono savivaldybė,

Ukmergės rajono savivaldybė,

Utenos rajono savivaldybė,

Varėnos rajono savivaldybė,

Vilniaus miesto savivaldybė,

Vilniaus rajono savivaldybė,

Vilkaviškio rajono savivaldybė:Bartninkų, Gražiškių, Keturvalakių, Kybartų, Klausučių, Pajevonio, Šeimenos, Vilkaviškio miesto, Virbalio, Vištyčio seniūnijos,

Visagino savivaldybė,

Zarasų rajono savivaldybė.

7.   Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Kalinowo, Prostki i gmina wiejska Ełk w powiecie ełckim,

gminy Godkowo, Milejewo, Młynary, Pasłęk, część gminy Elbląg położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 22 oraz na południe i na południowy wschód od granicy powiatu miejskiego Elbląg, i część obszaru lądowego gminy Tolkmicko położona na południe od linii brzegowej Zalewu Wiślanego i Zatoki Elbląskiej do granicy z gminą wiejską Elbląg w powiecie elbląskim,

powiat miejski Elbląg,

powiat gołdapski,

gmina Wieliczki w powiecie oleckim,

gminy Orzysz, Biała Piska i Pisz w powiecie piskim,

gminy Górowo Iławeckie z miastem Górowo Iławeckie i Bisztynek w powiecie bartoszyckim,

gminy Kolno, Jeziorany, Barczewo, Biskupiec, Dywity i Dobre Miasto w powiecie olsztyńskim,

powiat braniewski,

gmina Reszel, część gminy Kętrzyn położona na południe od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn, na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy oraz na zachód i na południe od zachodniej i południowej granicy miasta Kętrzyn, miasto Kętrzyn i część gminy Korsze położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na wschód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na wschód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

gminy Lidzbark Warmiński z miastem Lidzbark Warmiński, Lubomino, Orneta i część gminy Kiwity położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 513 w powiecie lidzbarskim,

gmina Sorkwity i część gminy wiejskiej Mrągowo położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 16 biegnącą od zachodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 59 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Mrągowo w powiecie mrągowskim;

w województwie podlaskim:

powiat grajewski,

powiat moniecki,

powiat sejneński,

gminy Łomża, Piątnica, Jedwabne, Przytuły i Wiznaw powiecie łomżyńskim,

powiat miejski Łomża,

gminy Dziadkowice, Grodzisk, Mielnik, Nurzec-Stacja i Siemiatycze z miastem Siemiatycze w powiecie siemiatyckim,

gminy Białowieża, Czyże, Narew, Narewka, Hajnówka z miastem Hajnówka i część gminy Dubicze Cerkiewne położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1654B w powiecie hajnowskim,

gminy Kobylin-Borzymy i Sokoły w powiecie wysokomazowieckim,

gminy Grabowo i Stawiski w powiecie kolneńskim,

gminy Czarna Białostocka, Dobrzyniewo Duże, Gródek, Juchnowiec Kościelny, Łapy, Michałowo, Supraśl, Suraż, Turośń Kościelna, Tykocin, Wasilków, Zabłudów, Zawady i Choroszcz w powiecie białostockim,

miasto Bielsk Podlaski, część gminy Bielsk Podlaski położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 biegnącą od południowo-zachodniej granicy gminy do granicy miasta Bielsk Podlaski, na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 biegnącą od wschodniej granicy gminy do wschodniej granicy miasta Bielsk Podlaski oraz na północ i północny zachód od granicy miasta Bielsk Podlaski, część gminy Boćki położona na zachód od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 i część gminy Brańsk położona na południe od linii od linii wyznaczonej przez drogę nr 66 biegnącą od wschodniej granicy gminy do granicy miasta Brańsk w powiecie bielskim,

powiat suwalski,

powiat miejski Suwałki,

powiat augustowski,

powiat sokólski,

powiat miejski Białystok;

w województwie mazowieckim:

gminy Korczew, Kotuń, Paprotnia, Przesmyki, Wodynie, Skórzec, Mokobody, Mordy, Siedlce, Suchożebry i Zbuczyn w powiecie siedleckim,

powiat miejski Siedlce,

gminy Bielany, Ceranów, Kosów Lacki, Repki i gmina wiejska Sokołów Podlaski w powiecie sokołowskim,

powiat węgrowski,

powiat łosicki,

gminy Grudusk, Opinogóra Górna, Gołymin-Ośrodek i część gminy Glinojeck położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie ciechanowskim,

gminy Brochów, Młodzieszyn, część gminy Teresin położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92, część gminy wiejskiej Sochaczew położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 92 i część miasta Sochaczew położona na północny wschód od linii wyznaczonej przez drogi nr 50 i 92 w powiecie sochaczewskim,

powiat nowodworski,

powiat płoński,

gminy Pokrzywnica, Świercze i część gminy Winnica położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Bielany, Winnica i Pokrzywnica w powiecie pułtuskim,

gminy Dąbrówka, Kobyłka, Marki, Radzymin, Wołomin, Zielonka i Ząbki w powiecie wołomińskim,

część gminy Somianka położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 62 w powiecie wyszkowskim,

gminy Borowie, Garwolin z miastem Garwolin, Górzno, Miastków Kościelny, Parysów, Pilawa, Trojanów, Żelechów, część gminy Wilga położona na północ od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia do rzeki Wisły w powiecie garwolińskim,

powiat otwocki,

powiat warszawski zachodni,

powiat legionowski,

powiat piaseczyński,

powiat pruszkowski,

gminy Chynów, Grójec, Jasieniec, Pniewy i Warkaw powiecie grójeckim,

gminy Milanówek, Grodzisk Mazowiecki, Podkowa Leśna i Żabia Wola w powiecie grodziskim,

gminy Grabów nad Pilicą, Magnuszew, Głowaczów, Kozienice w powiecie kozienickim,

gmina Stromiec w powiecie białobrzeskim,

powiat miejski Warszawa;

w województwie lubelskim:

gminy Janów Podlaski, Kodeń, Tuczna, Leśna Podlaska, Rossosz, Łomazy, Konstantynów, Piszczac, Rokitno, Biała Podlaska, Zalesie, Terespol z miastem Terespol, Drelów, Międzyrzec Podlaski z miastem Międzyrzec Podlaski w powiecie bialskim,

powiat miejski Biała Podlaska,

gminy Markuszów, Nałęczów, Kazimierz Dolny, Końskowola, Kurów, Wąwolnica, Żyrzyn, Baranów, część gminy wiejskiej Puławy położona na wschód od rzeki Wisły i miasto Puławy w powiecie puławskim,

gminy Kłoczew i Stężyca w powiecie ryckim;

gminy Stoczek Łukowski z miastem Stoczek Łukowski, Wola Mysłowska, Trzebieszów, Stanin, część gminy wiejskiej Łuków położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od północnej granicy gminy do granicy miasta Łuków i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 806 biegnącą od wschodniej granicy miasta Łuków do wschodniej granicy gminy wiejskiej Łuków i miasto Łuków w powiecie łukowskim,

gminy Jabłonna, Krzczonów i Garbów w powiecie lubelskim,

gminy Rybczewice i Piaski w powiecie świdnickim,

gminy Fajsławice i część gminy Łopiennik Górny położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

gminy Dołhobyczów, Mircze, Trzeszczany, Werbkowice i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 oraz na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 i miasto Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

Łaszczów, Telatyn, Tyszowce i Ulhówek w powiecie tomaszowskim,

część gminy Wojsławice położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy przez miejscowość Wojsławice do południowej granicy gminy w powiecie chełmskim,

gmina Grabowiec i część gminy Skierbieszów położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 843 w powiecie zamojskim,

gminy Annopol, Dzierzkowice i Gościeradów w powiecie kraśnickim,

gmina Józefów nad Wisłą w powiecie opolskim,

w województwie podkarpackim:

gminy Radomyśl nad Sanem i Zaklików w powiecie stalowowolskim,

gmina Horyniec-Zdrój w powiecie lubaczowskim.

8.   România

Următoarele zone din România:

Restul județului Maramureș care nu a fost inclus în Partea III cu următoarele comune:

Comuna Vișeu de Sus,

Comuna Moisei,

Comuna Borșa,

Comuna Oarța de Jos,

Comuna Suciu de Sus,

Comuna Coroieni,

Comuna Târgu Lăpuș,

Comuna Vima Mică,

Comuna Boiu Mare,

Comuna Valea Chioarului,

Comuna Ulmeni,

Comuna Băsești,

Municipiul Baia Mare,

Comuna Tăuții Măgherăuș,

Comuna Cicârlău,

Comuna Seini,

Comuna Ardusat,

Comuna Fărcașa,

Comuna Sălsig,

Comuna Asuaju de Sus,

Comuna Băița de sub Codru,

Comuna Bicaz,

Comuna Groși,

Comuna Recea,

Comuna Baia Sprie,

Comuna Șișești,

Comuna Cernești,

Copalnic Mănăștur,

Comuna Dumbrăvița,

Comuna Cupșeni,

Comuna Șomcuta Mare,

Comuna Săcălășeni,

Comuna Remetea Chioarului,

Comuna Mireșu Mare,

Comuna Ariniș,

Județul Bistrița-Năsăud,

Județul Iași cu următoarele comune:

Bivolari,

Trifești,

Probota,

Movileni,

Țigănași,

Popricani,

Victoria,

Golăiești,

Aroneanu,

Iași,

Rediu,

Miroslava,

Bârnova,

Ciurea,

Mogoșești,

Grajduri,

Scânteia,

Scheia,

Dobrovăț,

Schitu Duca,

Țuțora,

Tomești,

Bosia,

Prisăcani,

Osoi,

Costuleni,

Răducăneni,

Dolhești,

Gorban,

Ciortești,

Moșna,

Cozmești,

Grozești,

Holboca.

PARTEA III

1.   Bulgaria

Următoarele zone din Bulgaria:

the whole region of Montana,

the whole region of Ruse,

the whole region of Razgrad,

the whole region of Silistra,

the whole region of Pleven,

the whole region of Vratza,

the whole region of Targovishte,

in the region of Lovech:

within municipality of Lovech:

Bahovitsa,

Vladinya,

Goran,

Devetaki,

Doyrentsi,

Drenov,

Yoglav,

Lisets,

Slavyani,

Slatina,

Smochan,

within municipality of Lukovit:

Bezhanovo,

Dermantsi,

Karlukovo,

Lukovit,

Petrevene,

Todorichene,

Aglen,

within municipality of Ugarchin:

Dragana,

Katunets,

in the region of Veliko Tarnovo:

the whole municipality of Svishtov,

the whole municipality of Pavlikeni

the whole municipality of Polski Trambesh

the whole municipality of Strajitsa,

in Burgas region:

the whole municipality of Burgas,

the whole municipality of Kameno,

the whole municipality of Malko Tarnovo,

the whole municipality of Primorsko,

the whole municipality of Sozopol,

the whole municipality of Sredets,

the whole municipality of Tsarevo.

2.   Letonia

Următoarele zone din Letonia:

Aizputes novada Aizputes pagasts, Cīravas pagasta daļa uz dienvidiem no autoceļa 1192, Kazdangas pagasts, Kalvenes pagasta daļa uz ziemeļiem no autoceļa A9, Lažas pagasta dienvidaustrumu daļa un pagasta daļa uz dienvidaustrumiem no autoceļa 1199 un uz dienvidiem no Padures autoceļa, Aizputes pilsēta,

Durbes novada Vecpils pagasts, Durbes pagasta daļa uz ziemeļiem no dzelzceļa līnijas Jelgava-Liepāja, Dunalkas pagasta daļa uz austrumiem no autoceļiem P112, 1193 un 1192, Durbes pilsēta,

Brocēnu novada Cieceres un Gaiķu pagasts, Remtes pagasta daļa uz rietumiem no autoceļa 1154 un P109, Brocēnu pilsēta,

Saldus novada Saldus, Zirņu, Lutriņu un Jaunlutriņu pagasts, Saldus pilsēta.

3.   Lituania

Următoarele zone din Lituania:

Akmenės rajono savivaldybė: Akmenės, Kruopių, Naujosios Akmenės kaimiškoji ir Naujosios Akmenės miesto seniūnijos,

Alytaus rajono savivaldybė: Simno sen, Krokialaukio ir Miroslavo seniūnijos,

Birštono savivaldybė,

Joniškio rajono savivaldybė:Gaižaičių, Gataučių, Joniškio, Rudiškių, Skaistgirio, Žagarės seniūnijos,

Kalvarijos savivaldybė: Kalvarijos seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 131 ir į šiaurę nuo kelio Nr. 200,

Kauno rajono savivaldybė: Akademijos, Alšėnų, Ežerėlio, Kačerginės, Ringaudų ir Zapyškio seniūnijos,

Kazlų Rudos savivaldybė: Antanavo, Kazlų Rudos, Jankų ir Plutiškių seniūnijos,

Lazdijų rajono savivaldybė: Krosnos, Lazdijų miesto, Lazdijų, Seirijų, Šeštokų, Šventežerio ir Veisiejų seniūnijos,

Marijampolės savivaldybė: Gudelių, Igliaukos, Liudvinavo, Marijampolės,Sasnavos ir Šunskų seniūnijos,

Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos,

Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Jiezno, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Prienų ir Šilavotos seniūnijos,

Šakių rajono savivaldybė: Gelgaudiškio ir Plokščių seniūnijos ir Kriūkų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Lukšių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Šakių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 140 ir į šiaurės rytus nuo kelio Nr. 137,

Šiaulių rajono savivaldybės: Bubių, Ginkūnų, Gruzdžių, Kairių, Kuršėnų kaimiškoji, Kuršėnų miesto, Kužių, Meškuičių, Raudėnų ir Šakynos seniūnijos,

Šakių rajono savivaldybė: Gelgaudiškio ir Plokščių seniūnijos ir Kriūkų seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Lukšių seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 3804, Šakių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 140 ir į šiaurės rytus nuo kelio Nr. 137,

Vilkaviškio rajono savivaldybės: Gižų ir Pilviškių seniūnijos.

4.   Polonia

Următoarele zone din Polonia:

w województwie warmińsko-mazurskim:

gminy Sępopol i Bartoszyce z miastem Bartoszyce w powiecie bartoszyckim,

część gminy Kiwity położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 513 w powiecie lidzbarskim,

gminy Srokowo, Barciany, część gminy Kętrzyn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn biegnącej do granicy miasta Kętrzyn oraz na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 591 biegnącą od miasta Kętrzyn do północnej granicy gminy i część gminy Korsze położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od wschodniej granicy łączącą miejscowości Krelikiejmy i Sątoczno i na zachód od linii wyznaczonej przez drogę łączącą miejscowości Sątoczno, Sajna Wielka biegnącą do skrzyżowania z drogą nr 590 w miejscowości Glitajny, a następnie na zachód od drogi nr 590 do skrzyżowania z drogą nr 592 i na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 592 biegnącą od zachodniej granicy gminy do skrzyżowania z drogą nr 590 w powiecie kętrzyńskim,

gmina Stare Juchy w powiecie ełckim,

gminy Kowale Oleckie, Olecko i Świętajno w powiecie oleckim,

powiat węgorzewski,

gminy Kruklanki, Wydminy, Miłki, Giżycko z miastem Giżycko i część gminy Ryn położona na północ od linii kolejowej łączącej miejscowości Giżycko i Kętrzyn w powiecie giżyckim,

w województwie podlaskim:

gmina Orla, część gminy Bielsk Podlaski położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 biegnącą od południowo-zachodniej granicy gminy do granicy miasta Bielsk Podlaski i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 689 biegnącą od wschodniej granicy gminy do wschodniej granicy miasta Bielsk Podlaski i część gminy Boćki położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 19 w powiecie bielskim,

gminy Kleszczele, Czeremcha i część gminy Dubicze Cerkiewne położona na południowy zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 1654B w powiecie hajnowskim,

gminy Perlejewo, Drohiczyn i Milejczyce w powiecie siemiatyckim,

gmina Ciechanowiec w powiecie wysokomazowieckim,

w województwie mazowieckim:

gminy Domanice i Wiśniew w powiecie siedleckim,

gminy Łaskarzew z miastem Łaskarzew, Maciejowice, Sobolew i część gminy Wilga położona na południe od linii wyznaczonej przez rzekę Wilga biegnącą od wschodniej granicy gminy do ujścia dorzeki Wisły w powiecie garwolińskim,

powiat miński,

gminy Jabłonna Lacka, Sabnie i Sterdyń w powiecie sokołowskim,

gminy Ojrzeń, Sońsk, Regimin, Ciechanów z miastem Ciechanów i część gminy Glinojeck położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie ciechanowskim,

część gminy Strzegowo położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 7 w powiecie mławskim,

gmina Nur w powiecie ostrowskim,

w województwie lubelskim:

gminy Bełżec, Jarczów, Lubycza Królewska, Susiec, Tomaszów Lubelski i miasto Tomaszów Lubelski w powiecie tomaszowskim,

gminy Białopole, Dubienka, Chełm, Leśniowice, Wierzbica, Sawin, Ruda Huta, Dorohusk, Kamień, Rejowiec, Rejowiec Fabryczny z miastem Rejowiec Fabryczny, Siedliszcze, Żmudź i część gminy Wojsławice położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę biegnącą od północnej granicy gminy do miejscowości Wojsławice do południowej granicy gminy w powiecie chełmskim,

powiat miejski Chełm,

gminy Izbica, Gorzków, Rudnik, Kraśniczyn, Krasnystaw z miastem Krasnystaw, Siennica Różana i część gminy Łopiennik Górny położona na wschód od linii wyznaczonej przez drogę nr 17 w powiecie krasnostawskim,

gmina Stary Zamość, Nielisz i część gminy Skierbieszów położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 843 w powiecie zamojskim,

gminy Hanna, Hańsk, Wola Uhruska, Urszulin, Stary Brus, Wyryki i gmina wiejska Włodawa w powiecie włodawskim,

powiat łęczyński,

gmina Trawniki w powiecie świdnickim,

gminy Sławatycze, Sosnówka i Wisznice w powiecie bialskim,

gminy Adamów, Krzywda, Serokomla, Wojcieszków i część gminy wiejskiej Łuków położona na zachód od linii wyznaczonej przez drogę nr 63 biegnącą od północnej granicy gminy do granicy miasta Łuków, a następnie na północ, zachód, południe i wschód od linii stanowiącej północną, zachodnią, południową i wschodnią granicę miasta Łuków do jej przecięcia się z drogą nr 806 i na południe od linii wyznaczonej przez drogę nr 806 biegnącą od wschodniej granicy miasta Łuków do wschodniej granicy gminy wiejskiej Łuków w powiecie łukowskim,

powiat parczewski,

powiat radzyński,

powiat lubartowski,

gminy Horodło, Uchanie, Niedźwiada i część gminy wiejskiej Hrubieszów położona na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 844 biegnącą od zachodniej granicy gminy wiejskiej Hrubieszów do granicy miasta Hrubieszów oraz na północ od linii wyznaczonej przez drogę nr 74 biegnącą od wschodniej granicy miasta Hrubieszów do wschodniej granicy gminy wiejskiej Hrubieszów w powiecie hrubieszowskim,

gminy Głusk, Jastków, Niemce i Wólka w powiecie lubelskim,

gminy Mełgiew i miasto Świdnik w powiecie świdnickim,

powiat miejski Lublin,

w województwie podkarpackim:

gmina Narol w powiecie lubaczowskim.

5.   România

Următoarele zone din România:

Zona municipiului București,

Județul Constanța,

Județul Satu Mare,

Județul Tulcea,

Județul Bacău,

Județul Bihor,

Județul Brăila,

Județul Buzău,

Județul Călărași,

Județul Dâmbovița,

Județul Galați,

Județul Giurgiu,

Județul Ialomița,

Județul Ilfov,

Județul Prahova,

Județul Sălaj,

Județul Vaslui,

Județul Vrancea,

Județul Teleorman,

Partea din județul Maramureș cu următoarele delimitări:

Comuna Petrova,

Comuna Bistra,

Comuna Repedea,

Comuna Poienile de sub Munte,

Comuna Vișeu de Jos,

Comuna Ruscova,

Comuna Leordina,

Comuna Rozavlea,

Comuna Strâmtura,

Comuna Bârsana,

Comuna Rona de Sus,

Comuna Rona de Jos,

Comuna Bocoiu Mare,

Municipiul Sighetu Marmației,

Comuna Sarasău,

Comuna Câmpulung la Tisa,

Comuna Săpânța,

Comuna Remeți,

Comuna Giulești,