ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 198

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 62
25 iulie 2019


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) ( 1 )

1

 

*

Regulamentul (UE) 2019/1239 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a unui mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim și de abrogare a Directivei 2010/65/UE

64

 

*

Regulamentul (UE) 2019/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație

88

 

*

Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2019/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului

105

 

*

Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului ( 1 )

202

 

*

Regulamentul (UE) 2019/1243 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control ( 1 )

241

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

25.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/1


REGULAMENTUL (UE) 2019/1238 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 iunie 2019

privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Gospodăriile din Uniune înregistrează unele dintre cele mai mari niveluri de economisire din lume, dar cea mai mare parte a acestor economii sunt depuse în conturi bancare cu perioade scurte de scadență. Creșterea investițiilor în piețele de capital ar contribui la soluționarea provocărilor pe care le prezintă îmbătrânirea populației și ratele scăzute ale dobânzii.

(2)

Pensiile pentru limită de vârstă constituie o parte esențială a venitului unui pensionar, iar pentru multe persoane plata unei pensii adecvate determină faptul dacă acestea își vor petrece bătrânețea în confort sau în sărăcie. O astfel de pensie reprezintă o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv la articolul 25 referitor la drepturile persoanelor în vârstă, în care se precizează: „Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.”

(3)

Uniunea se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv provocări demografice din cauza faptului că Europa este un continent care îmbătrânește. În plus, viața profesională, piața forței de muncă și distribuirea bogăției sunt supuse unor schimbări radicale, nu în ultimul rând ca urmare a revoluției digitale.

(4)

O parte substanțială a pensiilor pentru limită de vârstă este asigurată de sistemele publice. În pofida faptului că organizarea sistemelor de pensii ține exclusiv de competența statelor membre, fapt prevăzut de tratate, un nivel adecvat al veniturilor și sustenabilitatea financiară a sistemelor naționale de pensii sunt esențiale pentru stabilitatea Uniunii în ansamblu. Prin canalizarea unei proporții mai mari a economiilor cetățenilor europeni de la numerar și depozite bancare către produse de investiții pe termen lung, cum ar fi produsele de pensii voluntare cu o natură de pensie pe termen lung, impactul ar fi așadar benefic atât pentru persoanele fizice (care ar beneficia de venituri mai mari și de pensii mai adecvate), cât și pentru economie în ansamblu.

(5)

În 2015, 11,3 milioane de cetățeni ai Uniunii de vârstă activă (între 20 și 64 de ani) locuiau într-un alt stat membru decât statul membru a cărui cetățenie o aveau, iar 1,3 milioane de cetățeni ai Uniunii lucrau într-un alt stat membru decât statul lor membru de reședință.

(6)

Un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) portabil, cu o natură de pensie pe termen lung, va crește atractivitatea sa ca produs, în special pentru tineri și lucrătorii mobili și le va facilita și mai mult cetățenilor Uniunii exercitarea dreptului lor de a trăi și munci în întreaga Uniune.

(7)

Pensiile personale au un rol important prin faptul că pun în legătură deponenții pe termen lung cu oportunități investiționale pe termen lung. O piață europeană mai mare a pensiilor personale va susține furnizarea de fonduri pentru investitorii instituționali și investițiile în economia reală.

(8)

Prezentul regulament permite crearea unui produs de pensii personale care va avea o natură de pensie pe termen lung și va ține seama, pe cât posibil, de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) menționați în principiile pentru investiții responsabile susținute de Organizația Națiunilor Unite, va fi simplu, sigur, la un preț rezonabil, transparent, ușor de utilizat de către consumatori, precum și portabil în întreaga Uniune, venind în completarea sistemelor existente în statele membre.

(9)

În prezent, piața internă a produselor de pensii personale nu funcționează optim. În unele state membre nu există încă o piață pentru produse de pensii personale. În altele, există deja oferte pentru produse de pensii personale, însă piețele naționale sunt puternic fragmentate. Prin urmare, produsele de pensii personale au doar un grad limitat de portabilitate. Din această cauză, persoanele pot avea dificultăți în ceea ce privește exercitarea libertăților fundamentale. De exemplu, acestea ar putea fi împiedicate să accepte un loc de muncă sau să se pensioneze în alt stat membru. În plus, posibilitatea ca furnizorii să utilizeze libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii este afectată de lipsa de standardizare a produselor de pensii personale existente.

(10)

Întrucât piața internă a produselor de pensii personale este fragmentată și diversă, impactul PEPP ar putea să fie foarte diferit de la un stat membru la altul, iar publicul-țintă ar putea să fie la fel de diferit. În unele state membre PEPP ar putea oferi soluții pentru persoanele care nu au acces în prezent la prestații adecvate. În alte state membre PEPP ar putea să extindă oferta disponibilă consumatorilor sau să le ofere soluții cetățenilor mobili. Totuși, PEPP nu ar trebui să vizeze înlocuirea sistemelor naționale de pensii existente, deoarece acesta este un produs de pensii personale suplimentar și complementar.

(11)

Uniunea piețelor de capital va contribui la mobilizarea capitalului în Europa și la direcționarea acestuia către toate societățile, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, proiecte de infrastructură și proiecte sustenabile pe termen lung care au nevoie de finanțare pentru dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Unul dintre obiectivele principale ale uniunii piețelor de capital este creșterea investițiilor și a posibilităților de alegere pentru investitorii individuali, asigurând o utilizare mai bună a economiilor cetățenilor europeni. În acest scop, PEPP va reprezenta un pas înainte pentru îmbunătățirea integrării piețelor de capital datorită sprijinului dat finanțării pe termen lung a economiei reale, ținând seama de natura de pensie pe termen lung a produsului și de sustenabilitatea investițiilor.

(12)

Așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital, prezentat la 30 septembrie 2015, „Comisia va evalua necesitatea unui cadru de politici pentru crearea unei piețe europene funcționale pentru produse de pensii personale simple, eficiente și competitive și va stabili dacă este necesar să propună legislație la nivelul UE pentru sprijinirea acestei piețe.”

(13)

În Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și la provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o uniune a piețelor de capital (3), Parlamentul European a subliniat: „trebuie promovat un mediu care să stimuleze inovarea în materie de produse financiare, aducând beneficii economiei reale și sporind gradul de diversitate a acesteia, care să ofere stimulente mai puternice pentru investiții și care să poată contribui, totodată, la asigurarea de pensii adecvate, sigure și viabile, prin mijloace cum ar fi, spre exemplu, dezvoltarea unui produs de pensii paneuropean (PEPP), cu o structură simplă și transparentă”.

(14)

În Concluziile sale din 28 iunie 2016, Consiliul European a făcut apel la „asigurarea unui acces mai ușor la finanțare pentru întreprinderi și sprijinirea investițiilor în economia reală prin înregistrarea de progrese în ceea ce privește agenda uniunii piețelor de capital.”

(15)

În comunicarea sa din 14 septembrie 2016, intitulată „Uniunea piețelor de capital – Accelerarea reformelor”, Comisia a anunțat că „va examina propunerile pentru un produs de pensii private la nivelul UE, care să fie simplu, eficient și competitiv […]. Opțiunile avute în vedere includ o posibilă propunere legislativă care ar putea fi prezentată în 2017.”

(16)

În comunicarea sa din 8 iunie 2017, intitulată „Evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital”, Comisia a anunțat că va prezenta „o propunere legislativă privind crearea unui produs paneuropean de pensii personale (PEPP) până la sfârșitul lunii iunie 2017. Propunerea va pune bazele pentru o piață mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și mai transparentă a economiilor pentru pensii personale, pe bază voluntară și la prețuri accesibile, care să poată fi gestionată la scară paneuropeană. Aceasta va răspunde nevoilor persoanelor care doresc să îmbunătățească gradul de adecvare a economiilor pentru pensii de care dispun, va aborda provocarea demografică, va completa produsele și sistemele de pensii existente și va sprijini eficiența din punctul de vedere al costurilor a pensiilor personale prin oferirea de oportunități viabile pentru investirea pe termen lung a economiilor pentru pensie.”

(17)

Elaborarea unui PEPP va contribui la lărgirea gamei de opțiuni prin care se pot face economii pentru pensie, în special pentru lucrătorii mobili, și la crearea unei piețe la nivelul UE pentru furnizorii de PEPP. Totuși, acest produs ar trebui să fie exclusiv complementar sistemelor de pensii publice.

(18)

Educația financiară poate îmbunătăți înțelegerea și conștientizarea opțiunilor de economii ce se află la dispoziția gospodăriilor în ceea ce privește produsele de pensii personale voluntare. Deponenții ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea reală de a înțelege pe deplin riscurile și caracteristicile unui PEPP.

(19)

Un cadru legislativ privind un PEPP va pune bazele unei piețe de succes a investițiilor pentru pensie pe bază voluntară și la prețuri accesibile, care să poată fi gestionată la scară paneuropeană. Completând produsele și sistemele de pensii obligatorii și ocupaționale existente, acesta va contribui la satisfacerea nevoilor persoanelor care doresc să îmbunătățească gradul de adecvare a economiilor pentru pensii de care dispun, va aborda provocarea demografică și va oferi o sursă nouă considerabilă de capital privat pentru investițiile pe termen lung. Cadrul în cauză nu va înlocui și nu va armoniza sistemele sau produsele naționale existente de pensii personale și nici nu va afecta produsele și sistemele naționale de pensii obligatorii și ocupaționale existente.

(20)

Un PEPP este un produs de pensie individuală, care nu ține de exercitarea unei profesii, la care un participant la PEPP încheie un contract în mod voluntar în vederea pensionării. Întrucât un PEPP ar trebui să asigure acumularea de capital pe termen lung, retragerea anticipată a capitalului ar trebui limitată și ar putea fi penalizată.

(21)

Regulamentul armonizează o serie de caracteristici centrale ale PEPP, care vizează elemente-cheie precum distribuția, conținutul minim al contractelor, politica de investiții, schimbarea furnizorilor sau furnizarea ori portabilitatea transfrontalieră. Armonizarea acestor caracteristici centrale va ameliora condițiile de concurență pentru toți furnizorii de pensii personale și va facilita realizarea uniunii piețelor de capital și integrarea pieței interne a pensiilor personale. Aceasta va conduce la crearea unui produs paneuropean standardizat în mare măsură, disponibil în toate statele membre, care va permite consumatorilor să beneficieze pe deplin de piața internă prin transferarea drepturilor lor de pensie în străinătate și va oferi posibilități mai largi de alegere între diferite tipuri de furnizori, inclusiv la nivel transfrontalier. Ca urmare a reducerii barierelor din calea furnizării de servicii transfrontaliere de pensii, un PEPP va spori concurența dintre furnizori la nivel paneuropean și va crea economii de scară ce ar trebui să fie în avantajul participanților.

(22)

Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) permite adoptarea de acte atât sub formă de regulamente, cât și sub formă de directive. S-a preferat adoptarea unui regulament, deoarece acesta ar fi direct aplicabil în toate statele membre. Așadar, un regulament ar permite o adoptare mai rapidă a PEPP și ar contribui mai rapid la consolidarea economiilor și a investițiilor pentru pensii în contextul uniunii piețelor de capital. Prezentul regulament armonizează caracteristicile centrale ale PEPP, care nu trebuie să fie supuse unor norme naționale specifice, așadar un regulament pare să fie mai potrivit decât o directivă în acest caz. În schimb, caracteristicile care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulamentul (de exemplu, condițiile pentru faza de acumulare) sunt supuse normelor naționale.

(23)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme uniforme privind înregistrarea, furnizarea, distribuirea și supravegherea PEPP. PEPP ar trebui să intre sub incidența dispozițiilor din prezentul regulament, din legislația sectorială aplicabilă la nivelul Uniunii, precum și din actele delegate și de punere în aplicare corespunzătoare. În plus, ar trebui să se aplice actele legislative adoptate de statele membre pentru punerea în aplicare a legislației sectoriale a Uniunii. Dacă nu sunt deja vizate de prezentul regulament sau de legislația sectorială a Uniunii, ar trebui să se aplice actele legislative respective ale statelor membre. De asemenea, un PEPP ar trebui să facă obiectul unui contract încheiat între participantul la PEPP și furnizorul de PEPP („contractul privind PEPP”). Anumite caracteristici-cheie ale produsului ar trebui să fie incluse în contractul privind PEPP. Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere normelor Uniunii de drept internațional privat, în special celor legate de competența judiciară și de legea aplicabilă. De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern contractual, social, al muncii și fiscal.

(24)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă clar faptul că orice contract privind PEPP ar trebui să respecte toate normele aplicabile. În plus, contractul privind PEPP ar trebui să stabilească drepturile și obligațiile părților și să conțină o serie de caracteristici-cheie ale produsului. Un contract privind PEPP poate fi încheiat, de asemenea, de către reprezentantul unui grup de participanți la PEPP, cum ar fi o asociație a participanților independenți care acționează în numele respectivului grup, cu condiția să se respecte prezentul regulament și legislația națională aplicabilă, iar participanții la PEPP care recurg la această formă de subscriere să beneficieze de aceleași informații și îndrumări ca participanții la PEPP care încheie un contract privind PEPP fie direct cu un furnizor de PEPP, fie prin intermediul unui distribuitor de PEPP.

(25)

Furnizorii de PEPP ar trebui să aibă acces la întreaga piață a Uniunii cu o singură înregistrare a produsului care trebuie acordată pe baza unui set unic de norme. Pentru a putea comercializa un produs sub marca „PEPP”, potențialii furnizori de PEPP ar trebui să solicite înregistrarea pe lângă autoritățile lor competente. Prezentul regulament nu împiedică înregistrarea unui produs de pensii personale existent care îndeplinește condițiile stabilite în prezentul regulament. Autoritățile competente ar trebui să adopte o decizie privind înregistrarea dacă furnizorul de PEPP solicitant a prezentat toate informațiile necesare și dacă au fost instituite mecanisme adecvate care să asigure respectarea cerințelor din prezentul regulament. După ce autoritățile competente adoptă o decizie privind înregistrarea, acestea ar trebui să informeze în consecință Autoritatea europeană de supraveghere [Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (EIOPA)], înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4), pentru ca aceasta să înregistreze în registrul public central furnizorul de PEPP și PEPP. Această înregistrare ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune. Pentru a se asigura supravegherea efectivă a respectării cerințelor uniforme stabilite în prezentul regulament, orice modificare adusă ulterior informațiilor și documentelor prezentate în cadrul procedurii de înregistrare ar trebui adusă imediat la cunoștința autorităților competente și EIOPA, dacă este cazul.

(26)

EIOPA ar trebui să creeze un registru public central cu informații referitoare la PEPP înregistrate, care pot fi furnizate și distribuite pe teritoriul Uniunii, precum și informații referitoare la furnizorii de PEPP și lista statelor membre în care este pus la dispoziție PEPP în cauză. În cazul în care furnizorii de PEPP nu distribuie PEPP pe teritoriul unui stat membru, însă pot să deschidă un subcont pentru statul membru respectiv pentru a asigura portabilitatea clienților lor PEPP, registrul menționat ar trebui să conțină, de asemenea, informații cu privire la statele membre în care furnizorul de PEPP oferă subconturi.

(27)

Modul în care instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP), menționate în Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului (5), sunt organizate și reglementate diferă semnificativ de la un stat membru la altul. În unele state membre aceste instituții au voie să desfășoare doar activități legate de pensiile ocupaționale, în timp ce în alte state membre aceste instituții, inclusiv entitățile autorizate responsabile cu exploatarea lor, care acționează în numele acestora atunci când IOPR nu au personalitate juridică, au voie să desfășoare activități legate de pensiile ocupaționale și de pensiile personale. Acest lucru a condus nu numai la apariția unor structuri de organizare a IORP diferite, dar este, de asemenea, însoțită de modalități diferite de supraveghere la nivel național. În special, cadrul de supraveghere prudențială a IORP care desfășoară activități legate de furnizarea de pensii ocupaționale și de pensii personale este mai larg decât cel care vizează IORP a căror activitate se limitează la furnizarea de pensii ocupaționale.

Pentru a nu pune în pericol stabilitatea financiară și pentru a ține seama de structura organizatorică și de modelele de supraveghere diferite, ar trebui să li se permită furnizarea de PEPP numai acelor IORP care, în conformitate cu legislația națională, sunt autorizate și supravegheate să furnizeze produse de pensii personale. În plus, pentru a asigura și mai mult stabilitatea financiară, toate activele și pasivele corespunzătoare activităților de furnizare a PEPP ar trebui restricționate, fără posibilitatea de a fi transferate către celelalte activități de furnizare a pensiilor ale instituției. IORP care furnizează PEPP ar trebui, de asemenea, să respecte constant standardele aplicabile prevăzute de Directiva (UE) 2016/2341, inclusiv normele mai detaliate privind investițiile stabilite de statele membre în cadrul transpunerii Directivei (UE) 2016/2341, în care IORP sunt înregistrate sau autorizate în conformitate cu această directivă, precum și dispozițiile privind sistemul lor de guvernanță. Ca și în cazul altor furnizori de PEPP, dacă prezentul regulament prevede dispoziții mai stricte, ar trebui să se aplice acestea din urmă.

(28)

Pașaportul unic pentru PEPP va asigura crearea unei piețe interne a acestor produse de pensii.

(29)

Furnizorii de PEPP ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie PEPP create de ei înșiși și PEPP pe care nu le-au creat ei înșiși, cu condiția să respecte dreptul sectorial aplicabil. Distribuitorii de PEPP ar trebui să aibă dreptul să distribuie PEPP pe care nu le-au creat ei înșiși. Distribuitorii de PEPP ar trebui să distribuie numai produsele pentru care au cunoștințe și competențe adecvate, în conformitate cu dreptul sectorial aplicabil.

(30)

Înainte de încheierea unui contract privind PEPP, furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP ar trebui să aibă să ofere consultanță participanților la PEPP potențiali, ținând seama de natura de pensie pe termen lung a produsului, de cerințele și nevoile individuale ale participantului la PEPP și de posibilitățile limitate de rambursare. Această consultanță ar trebui să se axeze în special pe informarea participantului la PEPP cu privire la caracteristicile opțiunilor de investiții, nivelul de protecție a capitalului și formele de plăți.

(31)

În temeiul libertății de a presta servicii sau al libertății de stabilire, furnizorii de PEPP pot să furnizeze, iar distribuitorii de PEPP pot să distribuie PEPP pe teritoriul unui stat membru-gazdă, după deschiderea unui subcont pentru statul membru-gazdă respectiv. Pentru a se asigura un nivel ridicat de calitate a serviciilor și o protecție efectivă a consumatorilor, statul membru de origine și statul membru gazdă ar trebui să coopereze strâns pentru a garanta respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. În cazul în care furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP își desfășoară activitatea în state membre diferite în temeiul libertății de a presta servicii, autoritățile competente din statul membru de origine ar trebui să fie responsabile de asigurarea îndeplinirii tuturor obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, datorită legăturilor mai strânse ale acestora cu furnizorul de PEPP. Pentru a asigura o împărțire echitabilă a responsabilităților între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă, dacă autoritățile competente din statul membru gazdă constată o încălcare a obligațiilor care intervine pe teritoriul lor, acestea ar trebui să informeze autoritățile competente din statul membru de origine, care ar trebui să aibă obligația de a lua măsurile ce se impun. În plus, autoritățile competente din statul membru gazdă ar trebui să aibă dreptul de a interveni atunci când autoritățile competente din statul membru de origine nu ia măsurile adecvate sau când măsurile luate sunt insuficiente.

(32)

Autoritățile competente din statele membre ar trebui să dispună de toate mijloacele necesare pentru a asigura o desfășurare ordonată a activităților furnizorilor de PEPP și ale distribuitorilor de PEPP în întreaga Uniune, indiferent dacă acestea sunt efectuate în temeiul libertății de stabilire sau al libertății de a presta servicii. Pentru a asigura eficacitatea supravegherii, toate acțiunile întreprinse de autoritățile competente ar trebui să fie proporționale cu natura, dimensiunea și complexitatea riscurilor inerente activității unui anumit furnizor sau distribuitor.

(33)

Dimensiunea paneuropeană a PEPP poate fi dezvoltată nu numai la nivelul furnizorului, prin posibilitățile de a desfășura activități transfrontaliere, ci și la nivelul participantului la PEPP, prin intermediul portabilității PEPP și al posibilității de a schimba furnizorul, contribuind astfel la menținerea drepturilor de pensie personală ale persoanelor care își exercită dreptul la liberă circulație în temeiul articolelor 21 și 45 din TFUE. Portabilitatea implică schimbarea reședinței participantului la PEPP într-un alt stat membru, fără să se schimbe furnizorii de PEPP, iar schimbarea furnizorilor de PEPP nu implică neapărat o schimbare a reședinței.

(34)

Un PEPP ar trebui să cuprindă subconturi naționale, fiecare dintre acestea având caracteristici ale produselor de pensii personale care să permită calificarea pentru stimulente a contribuțiilor la PEPP sau a plăților, dacă astfel de stimulente sunt disponibile în statele membre pentru care furnizorul de PEPP a creat un subcont. Subcontul ar trebui folosit pentru evidența contribuțiilor efectuate în faza de acumulare și a plăților efectuate în faza de plată a pensiei, în conformitate cu legislația statului membru pentru care a fost deschis subcontul. La nivelul fiecărui participant la PEPP, un prim subcont ar trebui să fie creat la încheierea unui contract privind PEPP.

(35)

Pentru a permite o tranziție fără dificultăți pentru furnizorii de PEPP, obligația de a furniza PEPP care cuprind subconturi pentru cel puțin două state membre ar trebui să se aplice în termen de trei ani de la data aplicării prezentului regulament. La lansarea unui PEPP, furnizorul de PEPP ar trebui să ofere informații referitoare la subconturile care sunt disponibile imediat, pentru a evita inducerea în eroare a participanților la PEPP. În cazul în care un participant la PEPP se mută în alt stat membru pentru care nu este disponibil un subcont, furnizorul de PEPP ar trebui să îi permită participantului la PEPP să schimbe fără întârziere și în mod gratuit furnizorul de PEPP cu un alt furnizor de PEPP care oferă un subcont pentru statul membru în cauză. De asemenea, participantul la PEPP ar putea să contribuie în continuare la subcontul în care a făcut contribuții înainte de schimbarea reședinței.

(36)

Ținând seama de natura PEPP, care vizează pensiile pe termen lung, și de sarcina administrativă aferentă, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP ar trebui să ofere informații clare, ușor de înțeles și adecvate potențialilor participanți la PEPP și beneficiari de PEPP pentru a-i ajuta să ia decizii cu privire la pensie. Din același motiv, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP ar trebui, de asemenea, să asigure un nivel ridicat de transparență de-a lungul diferitelor faze ale unui PEPP, inclusiv etapa precontractuală, încheierea contractului, faza de acumulare (inclusiv perioada dinaintea pensionării) și faza de plată a pensiei. În special, ar trebui oferite informații referitoare la drepturile la pensie acumulate, la nivelurile prognozate ale pensiei bazate pe PEPP, la riscuri și garanții, la integrarea factorilor ESG, precum și la costuri. În cazul în care nivelul prognozat al drepturilor de pensie dobândite din PEPP se bazează pe scenarii economice, informațiile respective ar trebui să includă un scenariu a celor mai bune estimări și un scenariu nefavorabil, care ar trebui să fie de natură extremă, dar totodată realist.

(37)

Înainte de a încheia un contract privind PEPP, potențialii participanți la PEPP ar trebui să beneficieze de toate informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză. Înainte de încheierea contractului privind PEPP, ar trebui precizate cerințele și nevoile legate de pensie și ar trebui oferită consultanță.

(38)

Pentru a asigura transparența optimă a produselor, furnizorii de PEPP ar trebui să elaboreze documentul cu informații-cheie privind PEPP pentru PEPP pe care le creează, înainte ca PEPP respective să poată fi distribuite participanților la PEPP. Aceștia ar trebui să răspundă, de asemenea, de întocmirea corectă a documentului cu informații-cheie privind PEPP. Documentul cu informații-cheie privind PEPP ar trebui să înlocuiască și să adapteze documentul cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (6), care, prin urmare, nu ar trebui să fie furnizat pentru PEPP. Pentru PEPP de bază, ar trebui elaborat un document separat cu informații-cheie privind PEPP. În cazul în care furnizorul de PEPP oferă opțiuni de investiții alternative, ar trebui pus la dispoziție, de asemenea, un document cu informații-cheie generic, care să vizeze opțiunile de investiții alternative și care poate să conțină trimiteri și la alte documente. În mod alternativ, în cazul în care informațiile necesare referitoare la opțiunile de investiții alternative nu pot fi incluse într-un singur document separat cu informații-cheie, ar trebui prevăzut un document cu informații-cheie separat pentru fiecare opțiune alternativă de investiții. Cu toate acestea, ar trebui să se procedeze astfel numai dacă existența unui document cu informații-cheie generic pentru opțiunile de investiții alternative nu ar fi în interesul clientului PEPP. Prin urmare, atunci când analizează dacă documentul cu informații-cheie privind PEPP respectă prezentul regulament, autoritățile competente ar trebui să asigure o comparabilitate optimă a diferitelor opțiuni de investiții, dacă este cazul, ținând seama îndeosebi de cele mai recente cunoștințe din domeniul analizei comportamentale pentru a evita o eventuală distorsiune cognitivă provocată de prezentarea informațiilor în cauză.

(39)

Pentru a asigura difuzarea și disponibilitatea pe scară largă a documentelor cu informații-cheie privind PEPP, prezentul regulament ar trebui să dispună publicarea de către furnizorul de PEPP a documentelor cu informații-cheie privind PEPP pe site-ul său internet. Furnizorul de PEPP ar trebui să publice documentele cu informații-cheie privind PEPP pentru fiecare stat membru în care este distribuit PEPP în cauză în temeiul libertății de a presta servicii sau al libertății de stabilire, care să conțină informațiile specifice referitoare la condițiile pentru faza de acumulare și faza de plată a pensiei prevăzute pentru statul membru respectiv.

(40)

La nivel național se concep deja mijloace de calcul pentru produsele de pensii. Totuși, pentru a fi pe deplin utile consumatorilor, aceste mijloace de calcul ar trebui să acopere costurile și comisioanele percepute de diverșii furnizori de PEPP, alături de eventuale alte costuri sau comisioane suplimentare percepute de intermediari sau de alte sectoare ale lanțului investițional care nu sunt deja incluse de furnizorii de PEPP.

(41)

Detaliile care trebuie incluse în documentul cu informații-cheie privind PEPP, precum și modul de prezentare a acestor informații ar trebui armonizate în continuare prin intermediul unor standarde tehnice de reglementare, ținând cont de cercetările existente și în curs privind comportamentul consumatorilor, inclusiv de rezultatele testelor referitoare la eficacitatea diverselor modalități de prezentare a informațiilor pentru consumatori. Comisiei ar trebui să i se confere competența de a adopta standarde tehnice de reglementare. Proiectele de standarde tehnice de reglementare ar trebui să fie elaborate de EIOPA după consultarea celorlalte autorități europene de supraveghere (AES) - Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (EBA) instituită de Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) (ESMA), instituită de Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (8), după caz, precum și a Băncii Centrale Europene, a autorităților competente și după ce realizează teste la nivelul consumatorilor și al sectorului astfel cum se prevede în prezentul regulament, și ar trebui să precizeze detalii legate de informațiile care trebuie incluse în documentul cu informații-cheie privind PEPP și de prezentarea acestor informații; condițiile în care documentul cu informații-cheie privind PEPP trebuie revizuit și modificat; condițiile în care este considerată îndeplinită obligația de a furniza documentul cu informații-cheie despre PEPP; normele pentru stabilirea ipotezelor aflate la baza proiecțiilor privind pensia; detaliile privind prezentarea informațiilor care trebuie cuprinse în declarația de pensie PEPP; și criteriile minime pe care tehnicile de diminuare a riscurilor trebuie să le îndeplinească. Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare, EIOPA ar trebui să țină seama de diferitele tipuri posibile de PEPP, de natura PEPP de a fi pe termen lung, de capacitățile participanților la PEPP și de caracteristicile PEPP. Înainte de a prezenta Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare, ar trebuie să aibă loc testări la nivelul consumatorilor și al sectorului, cu utilizarea de date reale, după caz. Comisia ar trebui să adopte standardele tehnice de reglementare respective prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. Comisiei ar trebui de asemenea să i se confere competența să adopte standarde tehnice de punere în aplicare elaborate de EIOPA cu privire la detaliile referitoare la cooperarea și schimbul de informații, cu privire la cerințele impuse pentru prezentarea informațiilor respective într-un format standardizat care să permită compararea și, după consultarea celorlalte AES și a autorităților competente și după testarea la nivelul sectorului, cu privire la formatul rapoartelor de supraveghere, prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(42)

Documentul cu informații-cheie privind PEPP ar trebui să poată fi diferențiat în mod clar și separat de eventuale materiale de marketing.

(43)

Furnizorii de PEPP ar trebui să întocmească o informare privind drepturile de pensie obținute din PEPP adresată participanților la PEPP, pentru a le prezenta acestora principalele date generice și cu caracter personal referitoare la PEPP și a asigura informarea permanentă cu privire la acesta. Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP ar trebui să fie clară și cuprinzătoare și ar trebui să conțină informații relevante și adecvate, pentru a facilita înțelegerea drepturilor de pensie în ceea ce privește evoluția în timp a acestora și relația dintre diferitele produse de pensii și pentru a încuraja mobilitatea lucrătorilor. Informarea privind drepturile de pensie obținute din ar trebui să conțină, de asemenea, informații-cheie privind politica de investiții în raport cu factorii ESG și ar trebui să indice unde și în ce mod participanții la PEPP pot obține informații suplimentare cu privire la integrarea factorilor ESG. Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP ar trebui comunicată participanților la PEPP o dată pe an.

(44)

Cu două luni înainte de data la care participanții la PEPP au posibilitatea de a-și modifica opțiunile de plată a pensiei, furnizorii de PEPP ar trebui să îi informeze pe participanții la PEPP cu privire la apropierea fazei de plată a pensiei, la formele posibile de plată a pensiei și la posibilitatea de a modifica forma sub care este plătită pensia. În cazul în care au fost deschise mai multe subconturi, participantul la PEPP ar trebui informat cu privire la posibila demarare a fazei de plată a pensiei pentru fiecare subcont.

(45)

În timpul fazei de plată a pensiei, beneficiarii PEPP ar trebui să primească în continuare informații despre beneficiile bazate pe PEPP și opțiunile de plată corespunzătoare acestora. Acest lucru este deosebit de important atunci când beneficiarii PEPP suportă o parte importantă a riscului investițional în faza de plată a pensiilor.

(46)

Pentru a proteja în mod adecvat drepturile participanților la PEPP și ale beneficiarilor de PEPP, furnizorii de PEPP ar trebui să fie în măsură să opteze pentru o alocare a activelor care să corespundă naturii și duratei exacte a angajamentelor lor, inclusiv a celor care au un orizont pe termen lung. Prin urmare, este nevoie de o supraveghere eficientă și de o abordare a regulilor investiționale care să confere furnizorilor de PEPP suficientă flexibilitate pentru a decide asupra celei mai sigure și eficiente politici de investiții și care să îi oblige totodată să acționeze prudent și în conformitate cu interesele primordiale pe termen lung ale participanților la PEPP în ansamblu. De aceea, respectarea regulii prudenței necesită o politică de investiții adaptată la structura clienților furnizorului de PEPP.

(47)

Prin stabilirea regulii prudenței ca principiu de bază pentru investirea capitalului și prevederea posibilității ca furnizorii de PEPP să opereze la nivel transfrontalier, se încurajează redirecționarea economiilor către sectorul furnizării de pensii personale, contribuindu-se astfel la progresul economic și social. Regula prudenței ar trebui, de asemenea, să țină seama explicit de rolul factorilor ESG în procesul investițional.

(48)

Prezentul regulament ar trebui să asigure un nivel adecvat de libertate a investițiilor pentru furnizorii de PEPP. În calitate de investitori pe termen foarte lung cu riscuri de lichiditate scăzute, furnizorii de PEPP sunt în măsură să contribuie la dezvoltarea uniunii piețelor de capital prin investiții în active nelichide precum acțiunile și în alte instrumente care au un profil economic pe termen lung și care nu sunt tranzacționate pe piețe reglementate, în sisteme alternative de tranzacționare (MTF) sau în sisteme organizate de tranzacționare (OTF), în limitele prudenței. Aceștia pot beneficia și de avantajele diversificării internaționale. Prin urmare, investițiile în acțiuni, în alte valute decât cele ale angajamentelor, și în alte instrumente care au un profil economic pe termen lung și care nu sunt tranzacționate pe piețe reglementate, în MTF sau OTF nu ar trebui restricționate decât din motive prudențiale, în conformitate cu regula prudenței, pentru a proteja interesele participanților la PEPP și ale beneficiarilor de PEPP.

(49)

În contextul aprofundării uniunii piețelor de capital, conceptul de instrumente cu profil economic pe termen lung are un înțeles amplu. Astfel de instrumente sunt titluri de valoare netransferabile și, prin urmare, nu au acces la lichiditatea piețelor secundare. Acestea necesită adesea angajamente cu durată fixă care le restricționează perspectivele de comercializare și ar trebui înțelese ca incluzând participațiile, titlurile de creanță emise de întreprinderile necotate și instrumentele de împrumut acordate acestor întreprinderi. Întreprinderile necotate includ proiecte de infrastructură, societăți necotate care vizează creșterea, active imobiliare sau alte active care ar putea fi adecvate pentru obiectivele investițiilor pe termen lung. Proiectele de infrastructură care vizează scăderea emisiilor de dioxid de carbon și creșterea rezilienței la schimbările climatice sunt adesea active necotate și se bazează pe credite pe termen lung pentru finanțare. Având în vedere natura angajamentelor acestora de a fi pe termen lung, furnizorii de PEPP sunt încurajați să aloce o parte suficientă din portofoliul lor de active către investiții sustenabile în economia reală, cu beneficii economice pe termen lung, în special pentru proiecte și întreprinderi de infrastructură.

(50)

Factorii ESG sunt importanți pentru politica de investiții și sistemele de gestionare a riscurilor ale furnizorilor de PEPP. Furnizorii de PEPP ar trebui să fie încurajați să țină cont de acești factori în deciziile de investiții și de modul în care aceștia se integrează în sistemul lor de gestionare a riscurilor, pentru a evita „activele devalorizate”. EIOPA, autoritățile competente și participanții la PEPP ar trebui să aibă la dispoziție informațiile referitoare la factorii ESG.

(51)

Unul dintre obiectivele vizate de reglementarea PEPP este crearea unui produs de economii pentru pensie pe termen lung, care să fie sigur și necostisitor. Întrucât investițiile aferente produselor de pensii personale se realizează pe termen lung, ar trebui să se țină seama în mod deosebit de efectele pe care le va avea pe termen lung modul în care sunt alocate activele. În special, ar trebui luați în considerare factorii ESG. Fondurile economisite prin intermediul PEPP ar trebui să fie investite cu luarea în considerare a factorilor ESG, precum cei prevăzuți în obiectivele Uniunii de combatere a schimbărilor climatice și de sustenabilitate, consacrate în Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice (Acordul de la Paris), obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului.

(52)

Pentru a asigura respectarea obligației lor de a elabora o politică de investiții conformă cu regula prudenței, furnizorii de PEPP ar trebui împiedicați să investească în jurisdicțiile necooperante identificate în concluziile aplicabile ale Consiliului privind lista jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală și în țări terțe cu risc ridicat care manifestă deficiențe strategice identificate de regulamentul delegat aplicabil al Comisiei adoptat în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (9).

(53)

Având în vedere obiectivul PEPP de pensie pe termen lung, opțiunile de investiții acordate participanților la PEPP ar trebui să fie încadrate, cuprinzând elementele care le permit investitorilor să ia o decizie de investiție, inclusiv numărul opțiunilor de investiții dintre care pot alege. După alegerea inițială efectuată la încheierea unui contract de PEPP, participantul la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a modifica această alegere după cel puțin cinci ani de la încheierea unui contract de PEPP sau, în cazul unei modificări ulterioare, de la ultima modificare a opțiunii de investiții, astfel încât furnizorilor să li se ofere o stabilitate suficientă pentru strategia lor de investiții pe termen lung și, în același timp, să se asigure protecția investitorilor. Totuși, furnizorii de PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a le permite participanților la PEPP să modifice mai frecvent opțiunea de investiții aleasă.

(54)

PEPP de bază ar trebui să fie un produs sigur și ar trebui să fie o opțiune de investiții implicită. Acesta fie poate lua forma unei tehnici de diminuare a riscurilor, care să corespundă obiectivului de a-i permite participantului la PEPP să-și recupereze capitalul, fie a unei garanții pentru capitalul investit. O tehnică de diminuare a riscurilor care corespunde obiectivului de a-i permite participantului la PEPP să-și recupereze capitalul ar putea constitui o strategie de investiții conservatoare sau o strategie adaptată ciclului de viață care reduce treptat în timp expunerea totală la risc. Garanțiile oferite pentru opțiunea de investiții implicită ar trebui să acopere cel puțin contribuțiile efectuate în faza de acumulare, după ce au fost deduse toate comisioanele și taxele. Garanțiile ar putea viza, de asemenea, comisioanele și taxele și ar putea să prevadă luarea în considerare totală sau parțială a inflației. O garanție privind capitalul investit ar trebui să fie exigibilă la începutul fazei de plată a pensiei și în timpul fazei de plată a pensiei, dacă este cazul.

(55)

Pentru a le garanta participanților la PEPP eficiența din punct de vedere al costurilor și un randament suficient, costurile și taxele aferente PEPP de bază ar trebui limitate la un procentaj fix din capitalul acumulat. Limita respectivă ar trebui stabilită la 1 % din capitalul acumulat, însă ar fi oportun să se precizeze tipurile de costuri și taxe care trebuie luate în considerare în standardele tehnice de reglementare, pentru a garanta condiții egale între diferiții furnizori de PEPP și diferitele tipuri de PEPP, fiecare cu propriile sale structuri ale costurilor și taxelor. Comisiei ar trebui să i se confere competența să adopte astfel de standarde tehnice de reglementare care ar trebui să fie elaborate de EIOPA. Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare, EIOPA ar trebui să țină seama, îndeosebi, de natura PEPP de a fi pe termen lung, de diferitele tipuri de PEPP și de factorii ce țin de costuri legați de anumite caracteristici, astfel încât să se asigure tratamentul corect și echitabil al diferiților furnizori de PEPP și al produselor acestora, ținând seama totodată de faptul că PEPP de bază este un produs simplu, eficient din punct de vedere al costurilor și transparent, care oferă pe termen lung un randament al investițiilor real și suficient. De asemenea, pentru a păstra natura produsului de a fi pe termen lung, ar trebui evaluate cu atenție formele de plată a pensiei, mai ales în cazul anuităților viagere. Astfel, pentru a le asigura furnizorilor de PEPP care oferă un capital garantat condiții egale în raport cu alți furnizori, EIOPA ar trebui să țină seama în mod corespunzător de structura costurilor și a taxelor. În plus, valorile procentuale ale costurilor și taxelor ar trebui revizuite periodic pentru a le asigura adecvarea constantă, luând în considerare eventualele modificări ale costurilor. Comisia ar trebui să adopte standardele tehnice de reglementare respective prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Pentru a se asigura în mod constant eficiența din punct de vedere al costurilor și pentru a proteja clienții PEPP de structuri ale costurilor excesiv de împovărătoare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea valorilor procentuale, ținând seama de analizele sale, mai ales în ceea ce privește nivelul efectiv și modificările suferite de nivelul efectiv al costurilor și taxelor și impactul plafonării costurilor asupra disponibilității PEPP, precum și accesul corespunzător la piață al diferiților furnizori de PEPP care furnizează diferite tipuri de PEPP.

(56)

În exercitarea prerogativelor lor, autoritățile competente ar trebui să aibă drept obiective principale protejarea drepturilor participanților la PEPP și ale beneficiarilor de PEPP și stabilitatea și soliditatea furnizorilor de PEPP.

(57)

În cazul în care furnizorul de PEPP este o IORP sau un administrator de fonduri de investiții alternative din UE (AFIA UE), acesta ar trebui să desemneze un depozitar pentru păstrarea în condiții de siguranță a activelor ce corespund activității de furnizare a PEPP. Sunt necesare mecanisme de protecție suplimentare în ceea ce privește entitatea care are rol de depozitar și funcțiile acesteia, deoarece normele în vigoare prevăzute pentru depozitari în Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (10) vizează numai fondurile comercializate pentru investitorii profesioniști, cu excepția fondurilor europene pentru investiții pe termen lung menționate în Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului (11), care se comercializează pentru investitorii cu amănuntul, iar legislația sectorială aplicabilă IORP nu impune în toate cazurile desemnarea unui depozitar. Pentru a se asigura cel mai ridicat nivel de protecție a investitorilor în ceea ce privește păstrarea în condiții de siguranță a activelor ce corespund activității de furnizare a PEPP, prezentul regulament obligă IORP și AFIA UE care furnizează PEPP să respecte normele din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) în ceea ce privește numirea depozitarului, executarea atribuțiilor acestuia și obligațiile sale în materie de supraveghere.

(58)

Transparența și corectitudinea costurilor și comisioanelor sunt esențiale pentru dezvoltarea încrederii participanților la PEPP și pentru a le permite acestora să facă alegeri în cunoștință de cauză. În consecință, utilizarea unor metode de tarifare netransparente ar trebui să fie interzisă.

(59)

În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește precizarea condițiilor de exercitare a competențelor de intervenție de către EIOPA și de către autoritățile competente și a criteriilor și factorilor care trebuie aplicați de EIOPA pentru a determina cazurile când există o preocupare semnificativă legată de protecția participanților la PEPP. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (13). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(60)

Fără a aduce atingere dreptului clienților PEPP de a introduce o acțiune în instanță, pentru soluționarea litigiilor care decurg din drepturile și obligațiile prevăzute în prezentul regulament ar trebui stabilite proceduri de soluționare alternativă a litigiilor între furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP și clienții PEPP, proceduri care să fie ușor accesibile, adecvate, independente, imparțiale, transparente și eficace.

(61)

În vederea stabilirii unui cadru eficient și eficace de soluționare a litigiilor, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP ar trebui să instituie o procedură eficace de reclamații care să poată fi urmată de consumatori înainte ca litigiul să facă obiectul unei proceduri de soluționare alternativă a litigiilor sau al unei acțiuni în instanță. Procedura de reclamații ar trebui să prevadă termene scurte și definite clar în care furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP să răspundă la reclamație. Organismele de soluționare alternativă a litigiilor ar trebui să dispună de o capacitate suficientă pentru a se angaja într-un mod adecvat și eficient într-o cooperare transfrontalieră în ceea ce privește litigiile referitoare la drepturile și obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

(62)

În vederea găsirii unor condiții mai bune pentru investițiile lor, stimulând astfel și concurența între furnizorii de PEPP, participanții la PEPP ar trebui să aibă dreptul, în cursul fazei de acumulare, de a trece la un alt furnizor de PEPP situat în același stat membru sau în alt stat membru, printr-o procedură clară, rapidă și sigură. Cu toate acestea, furnizorii de PEPP nu ar trebui să aibă obligația de a furniza serviciul de schimbare a furnizorului pentru PEPP în cazul în care participanții primesc plățile de pensie sub formă de anuități viagere. În cursul schimbării furnizorului, furnizorul de PEPP care efectuează transferul ar trebui să transfere sumele corespunzătoare sau, dacă este cazul, activele în natură din contul de PEPP respectiv și să-l închidă. Participantul la PEPP ar trebui să încheie un contract cu noul furnizor de PEPP în vederea deschiderii unui nou cont de PEPP. Noul cont de PEPP ar trebui să aibă aceeași structură a subconturilor ca vechiul cont de PEPP.

(63)

În cursul schimbării furnizorului, participanții la PEPP pot opta pentru transferul activelor în natură numai în cazul în care transferul are loc între furnizori de PEPP, cum ar fi firmele de investiții sau alți furnizori eligibili care dețin o autorizație suplimentară, implicați în gestionarea portofoliului în numele participanților la PEPP. În acest caz, este necesar consimțământul scris al furnizorului destinatar. În cazul gestiunii de investiții colective, transferul de active în natură nu este posibil deoarece activele nu pot fi separate pentru fiecare participant la PEPP individual.

(64)

Procesul de schimbare a furnizorului ar trebui să fie simplu pentru participantul la PEPP. În consecință, furnizorul de PEPP destinatar ar trebui să fie responsabil cu inițierea și gestionarea procesului în numele participantului la PEPP și la cererea acestuia. Furnizorii de PEPP ar trebui să poată utiliza în mod voluntar mijloace suplimentare, precum o soluție tehnică, atunci când efectuează serviciul de schimbare a furnizorului. Având în vedere caracterul paneuropean al acestui produs, participanții la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a schimba furnizorul fără întârziere și gratuit dacă în statul membru în care se mută participantul la PEPP nu există un subcont.

(65)

Înainte de a autoriza schimbarea furnizorului, participantul la PEPP ar trebui informat cu privire la toate etapele procedurale și la toate costurile necesare pentru finalizarea procesului de schimbare a furnizorului, pentru a permite participantului la PEPP să ia o decizie în cunoștință de cauză în legătură cu serviciul de schimbare a furnizorului.

(66)

Pentru ca schimbarea furnizorului să aibă succes, este necesară cooperarea furnizorului de PEPP care efectuează transferul. Prin urmare, acesta ar trebui să îi comunice furnizorului de PEPP destinatar toate informațiile necesare în vederea restabilirii plăților din celălalt cont de PEPP. Totuși, aceste informații nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru efectuarea schimbării furnizorului.

(67)

Participanții la PEPP nu ar trebui să suporte pierderi financiare, inclusiv taxe sau dobânzi, cauzate de eventuale greșeli făcute de oricare dintre furnizorii de PEPP implicați în procesul de schimbare a furnizorului. Mai precis, participanții la PEPP nu ar trebui să suporte nicio pierdere financiară care rezultă din plata unor comisioane, dobânzi sau alte taxe suplimentare, precum și amenzi, penalități sau orice alt tip de pagubă financiară cauzată de executarea cu întârziere a schimbării. Întrucât protecția capitalului ar trebui asigurată la începutul și, dacă este cazul, în cursul fazei de plată a pensiei, furnizorul de PEPP care efectuează transferul nu ar trebui să fie obligat să asigure protecția sau garantarea capitalului în momentul schimbării. Furnizorul de PEPP ar putea decide, de asemenea, să asigure protecția capitalului sau să ofere o garanție în momentul transferului.

(68)

Participanții la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea să ia o decizie în cunoștință de cauză înainte de schimbarea furnizorului. Furnizorul de PEPP destinatar ar trebui să respecte toate cerințele în materie de distribuție și de informare, inclusiv oferirea unui document care conține informații-cheie despre PEPP, de consultanță și de informații adecvate cu privire la costurile legate de schimbarea furnizorului și la posibilele implicații negative asupra protecției capitalului atunci când este transferat un PEPP care dispune de o garanție. Costurile de transfer aplicate de furnizorul de PEPP care efectuează transferul ar trebui să fie limitate la o sumă care să nu constituie un obstacol în calea mobilității și, în orice caz, ele ar trebui să fie limitate la 0,5 % din sumele corespunzătoare sau din valoarea monetară a activelor în natură ce urmează să fie transferate.

(69)

Participanții la PEPP ar trebui să aibă libertatea de a decide, la încheierea unui PEPP și atunci când deschid un nou subcont, modul în care să se realizeze plățile (anuități, sumă forfetară sau de altă natură) în faza de plată a pensiei, dar să aibă posibilitatea de a-și revizui alegerea cu un an înainte de începutul fazei de plată a pensiei, la începutul fazei de plată a pensiei și în momentul schimbării furnizorului, pentru a putea adapta cât mai bine modalitățile de plată la nevoi atunci când se apropie de pensionare. Dacă furnizorul de PEPP pune la dispoziție mai multe forme de plată, participantul la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a opta pentru o modalitate diferită de plată pentru fiecare subcont deschis în contul său de PEPP.

(70)

Furnizorilor de PEPP ar trebui să li se permită să le ofere participanților la PEPP o gamă largă de forme de plată. Abordarea respectivă ar atinge obiectivul de recurgere într-o măsură mai mare la PEPP prin sporirea flexibilității și a posibilităților de alegere pentru participanții la PEPP. Aceasta ar permite furnizorilor să își conceapă PEPP în modul cel mai rentabil posibil. Acest obiectiv este coerent cu alte politici ale Uniunii și este fezabil din punct de vedere politic, deoarece oferă statelor membre un grad suficient de flexibilitate pentru a decide cu privire la formele de plată pe care doresc să le promoveze. În conformitate cu natura de pensie pe termen lung a produsului, ar trebui să fie posibil ca statele membre să adopte măsuri prin care să privilegieze anumite forme de plată, cum ar fi limitele cantitative pentru plățile forfetare, pentru a încuraja în continuare anuitățile viagere și retragerile.

(71)

Având în vedere caracterul paneuropean al PEPP, este necesar să se asigure un nivel ridicat și coerent de protecție a participanților la PEPP în cadrul pieței interne. Aceasta necesită instrumente adecvate pentru a combate în mod eficace încălcările și pentru a preveni prejudiciile aduse consumatorilor. Prin urmare, competențele conferite EIOPA și autorităților competente ar trebui să fie completate de un mecanism explicit care să vizeze interzicerea sau restricționarea comercializării, distribuției sau vânzării oricărui PEPP ce generează preocupări serioase cu privire la protecția participanților la PEPP, inclusiv în ceea ce privește natura de pensie pe termen lung a produsului, buna funcționare și integritatea pieței financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar sau a unei părți a acestuia, precum și de competențe corespunzătoare de coordonare și de intervenție ale EIOPA.

Competențele EIOPA ar trebui să se bazeze pe articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 pentru ca aceste mecanisme de intervenție să poată fi aplicate în cazul unor preocupări semnificative legate de protecția participanților la PEPP, inclusiv în ceea ce privește natura de pensie pe termen lung a PEPP. În cazul în care condițiile sunt îndeplinite, autoritățile competente ar trebui să poată impune o interdicție sau o restricție din motive de prudență înainte ca un PEPP să fie comercializat, distribuit sau vândut către participanți la PEPP. Aceste competențe nu exonerează furnizorul de PEPP de responsabilitatea sa de a respecta toate cerințele relevante în temeiul prezentului regulament.

(72)

Ar trebui să se garanteze transparența deplină cu privire la costurile și comisioanele aferente investiției într-un PEPP. S-ar crea condiții de concurență echitabile între furnizori, garantându-se, în același timp, protecția consumatorilor. Ar fi disponibile informații comparative între diferitele produse, stimulându-se astfel competitivitatea tarifelor.

(73)

Deși supravegherea continuă a furnizorilor de PEPP urmează să fie exercitată de către autoritățile competente, EIOPA ar trebui să coordoneze supravegherea în materie de PEPP, cu scopul de a garanta aplicarea consecventă a unei metodologii unificate de supraveghere, contribuind în acest fel la natura paneuropeană și de pensie pe termen lung a PEPP.

(74)

Pentru a consolida drepturile consumatorilor și a facilita accesul la o procedură de reclamație, participanții la PEPP ar trebui să poată, în mod individual sau colectiv, să depună reclamații la autoritățile competente din statul membru în care își au reședința, indiferent de locul unde a avut loc încălcarea.

(75)

EIOPA ar trebui să coopereze cu autoritățile competente și să faciliteze cooperarea și coerența între acestea. În acest context, EIOPA ar trebui să aibă un rol în ceea ce privește prerogativa autorităților competente de a aplica măsuri de supraveghere prin furnizarea de dovezi cu privire la încălcările legate de PEPP. De asemenea, EIOPA ar trebui să ofere mediere obligatorie în caz de dezacord între autoritățile competente în situații transfrontaliere.

(76)

Pentru a se asigura respectarea prezentului regulament de către furnizorii și distribuitorii de PEPP și pentru a se asigura faptul că aceștia sunt supuși unui tratament similar pe tot teritoriul Uniunii, ar trebui să se prevadă sancțiuni administrative și alte măsuri care să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(77)

În concordanță cu comunicarea Comisiei din 8 decembrie 2010 intitulată „Consolidarea regimurilor de sancțiuni în sectorul serviciilor financiare” și pentru a asigura îndeplinirea cerințelor prezentului regulament, este important ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca încălcările prezentului regulament să facă obiectul unor sancțiuni administrative adecvate și al altor măsuri.

(78)

Chiar dacă statele membre pot stabili sancțiuni cu caracter administrativ și penal pentru aceleași încălcări, nu ar trebui să li se impună să stabilească sancțiuni administrative pentru încălcările prezentului regulament care intră sub incidența dreptului penal intern. Cu toate acestea, menținerea sancțiunilor penale în locul sancțiunilor administrative pentru încălcările prezentului regulament nu ar trebui să reducă sau să afecteze sub nicio formă capacitatea autorităților competente de a coopera, de a accesa și de a face schimb de informații în timp util cu autoritățile competente din alte state membre în scopurile prezentului regulament, inclusiv după eventuala trimitere a cazurilor relevante de încălcare către autoritățile judiciare competente în vederea urmăririi penale.

(79)

Autoritățile competente ar trebui să fie abilitate să impună sancțiuni pecuniare suficient de ridicate pentru a contracara profiturile efective sau potențiale și pentru a fi disuasive chiar și pentru întreprinderile financiare mai mari și pentru managerii acestora.

(80)

Pentru a asigura o aplicare consecventă a sancțiunilor pe tot teritoriul Uniunii, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare toate circumstanțele relevante atunci când stabilesc tipul sancțiunilor administrative sau al altor măsuri și nivelul sancțiunilor pecuniare.

(81)

Pentru a se asigura că deciziile autorităților competente și penalitățile impuse de acestea cu privire la încălcări au efect disuasiv asupra publicului larg și pentru a consolida protecția consumatorilor avertizându-i cu privire la PEPP distribuite cu încălcarea prezentului regulament, deciziile în cauză ar trebui să fie publicate, cu excepția cazului în care publicarea ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă în curs.

(82)

Pentru a detecta eventualele încălcări, autoritățile competente ar trebui să aibă competențele de investigare necesare și să instituie mecanisme eficace pentru a permite raportarea încălcărilor potențiale sau efective.

(83)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor prevăzute în legislația statelor membre în materie de infracțiuni.

(84)

Orice operațiune de prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul prezentului regulament, cum ar fi schimbul de astfel de date sau transmiterea lor de către autoritățile competente ori prelucrarea datelor personale de către furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP, ar trebui întreprinsă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (14) și cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15). Orice schimb sau transmitere de informații de către AES ar trebui efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(85)

Dat fiind caracterul sensibil al datelor financiare personale, o protecție riguroasă a datelor este extrem de importantă. Prin urmare, se recomandă ca autoritățile pentru protecția datelor să fie implicate îndeaproape în punerea în aplicare și monitorizarea prezentului regulament.

(86)

Procedura de înregistrare și notificare prevăzută în prezentul regulament nu ar trebui să înlocuiască nicio procedură națională suplimentară în vigoare, pentru a se putea beneficia de avantajele și stimulentele stabilite la nivel național.

(87)

Se va efectua o evaluare a prezentului regulament, analizându-se, printre altele, evoluțiile pieței, de exemplu apariția unor noi tipuri de PEPP, precum și evoluțiile din alte domenii ale legislației Uniunii și experiența statelor membre. Această evaluare ar trebui să ia în considerare diversele obiective și finalități ale instituirii unei piețe PEPP care să funcționeze bine și, în special, ar trebui să evalueze dacă prezentul regulament a condus la realizarea de economii de către mai mulți cetățeni europeni pentru pensii sustenabile și adecvate. Importanța existenței unor norme europene minime pentru supravegherea furnizorilor de PEPP impune, de asemenea, evaluarea furnizorilor de PEPP din perspectiva conformității cu prezentul regulament și cu legislația sectorială aplicabilă.

(88)

Având în vedere posibilele implicații pe termen lung ale prezentului regulament, este esențial să se monitorizeze îndeaproape evoluțiile înregistrate în cursul fazei inițiale de aplicare. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia ar trebui, de asemenea, să țină seama de experiența EIOPA, a părților interesate și a experților și să raporteze Parlamentului European și Consiliului toate observațiile pe care le are.

(89)

Prezentul regulament ar trebui să asigure respectarea drepturilor fundamentale și să urmeze principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, mai ales dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la proprietate, libertatea de a desfășura o activitate comercială, principiul egalității între și bărbați și femei și principiul unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

(90)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume îmbunătățirea protecției participanților la PEPP și creșterea încrederii acestora în PEPP, inclusiv în cazul produselor distribuite la nivel transfrontalier, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament prevede norme uniforme privind înregistrarea, crearea, distribuția și supravegherea produselor de pensii personale care sunt distribuite în Uniune sub denumirea de „produs paneuropean de pensii personale” sau „PEPP”.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.

„produs de pensii personale” înseamnă un produs care:

(a)

se bazează pe un contract încheiat în mod voluntar între un participant individual și o entitate și este complementar oricărei pensii obligatorii sau ocupaționale;

(b)

prevede acumularea de capital pe termen lung cu obiectivul explicit de a furniza venituri la pensionare și cu posibilități limitate de retragere anticipată înainte de acel moment;

(c)

nu este nici un produs de pensii obligatorii, nici un produs de pensii ocupaționale;

2.

„produs paneuropean de pensii personale” sau „PEPP” înseamnă un produs de pensii personale de economisire pe termen lung, care este furnizat de către o întreprindere financiară eligibilă în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) în temeiul unui contract privind PEPP, care a fost încheiat de un participant la PEPP sau de o asociație independentă de participanți la PEPP în numele membrilor săi, în vederea pensionării, fără posibilitate de rambursare anticipată sau cu posibilități strict limitate de rambursare anticipată și care este înregistrat în conformitate cu prezentul regulament;

3.

„participant la PEPP” înseamnă o persoană fizică care a încheiat un contract privind PEPP cu un furnizor de PEPP;

4.

„contract privind PEPP” înseamnă un contract încheiat între un participant la PEPP și un furnizor de PEPP care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 4;

5.

„cont de PEPP” înseamnă un cont de pensie personală deținut în numele unui participant la PEPP sau al unui beneficiar al PEPP, cont care este folosit pentru înregistrarea de operațiuni care permit participantului la PEPP să contribuie periodic la pensia sa, iar beneficiarului PEPP să primească beneficii bazate pe PEPP;

6.

„beneficiar al PEPP” înseamnă o persoană fizică care primește beneficii bazate pe PEPP;

7.

„client PEPP” înseamnă un participant la PEPP, un potențial participant la PEPP sau un beneficiar al PEPP;

8.

„distribuție de PEPP” înseamnă oferirea de consultanță cu privire la contracte de furnizare de PEPP, propunerea de astfel de contracte sau desfășurarea altor acțiuni pregătitoare în vederea încheierii unor astfel de contracte, în încheierea unor astfel de contracte sau în asistență pentru gestionarea sau derularea unor astfel de contracte, inclusiv furnizarea de informații privind unul sau mai multe contracte privind PEPP în conformitate cu criteriile selectate de clienții PEPP pe un site web sau prin alte mijloace de comunicare și alcătuirea unui clasament al PEPP, inclusiv comparații de preț și de produse, sau o reducere la prețul unui PEPP, în cazul în care clientul PEPP are posibilitatea de a încheia în mod direct sau indirect un contract privind PEPP prin utilizarea unui site web sau a altor mijloace de comunicare;

9.

„drepturi la pensie dobândite din PEPP” înseamnă beneficiile plătite la pensionare sau în perspectiva pensionării, în una din formele menționate la articolul 58 alineatul (1);

10.

„beneficii din PEPP” înseamnă drepturile la pensie dobândite din PEPP și alte prestații suplimentare la care are dreptul un beneficiar de PEPP, în conformitate cu contractul privind PEPP, în special în cazurile limitate strict de rambursare anticipată sau în cazul în care contractul privind PEPP prevede o acoperire a riscurilor biometrice;

11.

„faza de acumulare” înseamnă perioada în care activele se acumulează într-un cont de PEPP și durează, în mod normal, până la începerea fazei de plată a pensiei;

12.

„faza de plată a pensiei” înseamnă perioada în care activele acumulate într-un cont de PEPP pot fi utilizate pentru finanțarea pensiei sau a altor nevoi în materie de venituri;

13.

„anuitate” înseamnă o sumă plătibilă la intervale specifice de-a lungul unei perioade, cum ar fi viața beneficiarului PEPP sau un anumit număr de ani, ca urmare a unei investiții;

14.

„retrageri” înseamnă sumele discreționare pe care beneficiarii PEPP pot să le retragă periodic, până la o anumită limită;

15.

„furnizor de PEPP” înseamnă o întreprindere financiară astfel cum este menționată la articolul 6 alineatul (1) autorizată să creeze un PEPP și să îl distribuie;

16.

„distribuitor de PEPP” înseamnă o întreprindere financiară astfel cum este menționată la articolul 6 alineatul (1) autorizată să distribuie PEPP care nu au fost create de ea însăși, o firmă de investiții care oferă consultanță în materie de investiții sau un intermediar de asigurări astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul (3) din Directiva (UE) 2016/97 (17) a Parlamentului European și a Consiliului;

17.

„suport durabil” înseamnă orice instrument care:

(a)

îi permite unui client PEPP să stocheze informații care îi sunt adresate personal, într-un mod care permite ca informațiile respective să fie consultate ulterior pentru o perioadă de timp adaptată scopului acestor informații; și

(b)

permite reproducerea neschimbată a informațiilor stocate;

18.

„autorități competente” înseamnă autoritățile naționale desemnate de un stat membru pentru supravegherea furnizorilor de PEPP sau a distribuitorilor de PEPP, după caz, sau pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul regulament;

19.

„stat membru de origine al furnizorului de PEPP” înseamnă statul membru de origine astfel cum este definit în actul legislativ relevant menționat la articolul 6 alineatul (1);

20.

„statul membru de origine al distribuitorului de PEPP” înseamnă:

(a)

în cazul în care distribuitorul este o persoană fizică, statul membru în care aceasta își are reședința;

(b)

în cazul în care distribuitorul este o persoană juridică, statul membru în care se află sediul său social sau, în cazul în care, în conformitate cu dreptul său intern, acesta nu are sediu social, statul membru în care se află sediul său central;

21.

„stat membru gazdă al furnizorului de PEPP” înseamnă un stat membru, altul decât statul membru de origine al furnizorului de PEPP, în care furnizorul de PEPP oferă PEPP în baza libertății de a presta servicii sau a libertății de stabilire sau pentru care furnizorul de PEPP a deschis un subcont;

22.

„stat membru gazdă al distribuitorului de PEPP” înseamnă un stat membru, altul decât statul membru de origine al distribuitorului de PEPP, în care distribuitorul de PEPP distribuie PEPP pe baza libertății de a presta servicii sau a libertății de stabilire;

23.

„subcont” înseamnă o secțiune națională care este deschisă în fiecare cont de PEPP și care corespunde cerințelor și condițiilor legale pentru utilizarea de posibile stimulente stabilite la nivel național pentru investițiile într-un PEPP de către statul membru în care participantul la PEPP își are reședința; în consecință, o persoană fizică poate fi participant la PEPP sau beneficiar al unor PEPP în fiecare subcont, în funcție de cerințele legale pentru faza de acumulare și, respectiv, faza de plată a pensiei;

24.

„capital” înseamnă totalul contribuțiilor la capital, calculat pe baza sumelor investibile după deducerea tuturor comisioanelor, taxelor și cheltuielilor care sunt suportate direct sau indirect de către participanții la PEPP;

25.

„instrumente financiare” înseamnă instrumentele financiare menționate în secțiunea C din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18);

26.

„depozitar” înseamnă o instituție responsabilă cu păstrarea în condiții de siguranță a activelor și cu supravegherea conformității cu regulile fondului și cu dreptul aplicabil;

27.

„PEPP de bază” înseamnă o opțiune de investiții astfel cum este stabilită la articolul 45;

28.

„tehnici de diminuare a riscurilor” înseamnă tehnicile de reducere sistematică a nivelului de expunere la un risc și/sau a probabilității producerii acestuia;

29.

„riscuri biometrice” înseamnă riscuri legate de deces, invaliditate și/sau longevitate;

30.

„schimbarea furnizorului” înseamnă transferul, la cererea unui participant la PEPP, de la un furnizor de PEPP la altul a sumelor corespunzătoare sau, după caz, a activelor în natură, în conformitate cu articolul 52 alineatul (4), dintr-un cont de PEPP către alt cont, cu închiderea primului cont de PEPP, fără a aduce atingere articolului 53 alineatul (4) litera (e);

31.

„consultanță” o recomandare personală făcută de către furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP unui client de PEPP în legătură cu unul sau mai multe contracte privind PEPP;

32.

„parteneriat” înseamnă cooperarea între furnizorii de PEPP în vederea punerii la dispoziție de subconturi în diferite state membre în contextul serviciului de portabilitate menționat la articolul 19 alineatul (2);

33.

„factori de mediu, sociali și de guvernanță” sau „factori ESG” înseamnă elemente de mediu, sociale și de guvernanță, cum ar fi cele menționate în Acordul de la Paris, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și principiile pentru investiții responsabile susținute de Organizația Națiunilor Unite.

Articolul 3

Norme aplicabile

Înregistrarea, crearea, distribuția și supravegherea PEPP sunt reglementate de:

(a)

prezentul regulament; și

(b)

în aspectele nereglementate de prezentul regulament:

(i)

legislația sectorială relevantă a Uniunii, inclusiv actele delegate și de punere în aplicare corespunzătoare;

(ii)

actele legislative adoptate de statele membre pentru punerea în aplicare legislației sectoriale relevante a Uniunii și pentru punerea în aplicare a măsurilor care privesc în mod expres PEPP;

(iii)

alte acte legislative naționale care se aplică PEPP.

Articolul 4

Contractul privind PEPP

(1)   Contractul privind PEPP stabilește dispozițiile specifice referitoare la PEPP în conformitate cu normele aplicabile menționate la articolul 3.

(2)   Contractul privind PEPP include, în special, următoarele:

(a)

o descriere a PEPP de bază, astfel cum este menționat la articolul 45, inclusiv informații despre garantarea capitalului investit sau strategia de investiții prin care se asigură protecția capitalului;

(b)

o descriere a opțiunilor de investiții alternative, astfel cum sunt menționate la articolul 42 alineatul (2), dacă este cazul;

(c)

condițiile de modificare a opțiunii de investiții, menționată la articolul 44;

(d)

atunci când PEPP acoperă riscuri biometrice, detaliile acoperirii, inclusiv circumstanțele în care se activează;

(e)

o descriere a drepturilor la pensie dobândite din PEPP, în special posibilele forme de plată și dreptul de a modifica forma de plată, astfel cum este menționată la articolul 59;

(f)

condițiile referitoare la serviciul de portabilitate menționat la articolele 17-20, inclusiv informații privind statele membre pentru care este disponibil un subcont;

(g)

condițiile referitoare la serviciul de schimbare a furnizorului menționat la articolele 52-55;

(h)

categoriile de costuri și costurile totale cumulate exprimate în termeni procentuali și monetari, dacă este cazul;

(i)

condițiile referitoare la faza de acumulare pentru subcontul corespunzător statului membru de reședință al participantului la PEPP, menționate la articolul 47;

(j)

condițiile referitoare la faza de plată a pensiei pentru subcontul corespunzător statului membru de reședință al participantului la PEPP, menționate la articolul 57;

(k)

dacă este cazul, condițiile în care avantajele sau stimulentele acordate urmează să fie rambursate statului membru de reședință al participantului la PEPP.

CAPITOLUL II

ÎNREGISTRARE

Articolul 5

Înregistrare

(1)   Un PEPP poate fi furnizat și distribuit în Uniune doar dacă a fost înscris în registrul public central ținut de EIOPA în conformitate cu articolul 13.

(2)   Înscrierea în registru a unui PEPP este valabilă în toate statele membre. Aceasta îi conferă furnizorului de PEPP dreptul de a oferi PEPP și distribuitorului de PEPP dreptul de a distribui PEPP înscris în registrul public central menționat la articolul 13.

Supravegherea permanentă a respectării prezentului regulament se efectuează în conformitate cu capitolul IX.

Articolul 6

Cererea de înscriere în registru a unui PEPP

(1)   Numai următoarele întreprinderi financiare autorizate și înregistrate în temeiul dreptului Uniunii pot depune o cerere de înregistrare a unui PEPP:

(a)

instituțiile de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19);

(b)

întreprinderile de asigurare autorizate în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20), care desfășoară activități de asigurări directe de viață în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2009/138/CE și cu anexa II la aceasta;

(c)

instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) autorizate sau înregistrate în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2341 care, în temeiul dreptului intern, sunt autorizate și supravegheate ca să furnizeze, de asemenea, produse de pensii personale. În acest caz, toate activele și pasivele corespunzătoare activității de furnizare a PEPP se restricționează, fără posibilitatea de a fi transferate către celelalte activități de furnizare a pensiilor ale instituției;

(d)

firmele de investiții autorizate în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, care oferă servicii de administrare de portofolii;

(e)

societățile de investiții sau societățile de administrare autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE;

(f)

administratorii de fonduri de investiții alternative din UE (AFIA din UE) autorizați în conformitate cu Directiva 2011/61/UE.

(2)   Întreprinderile financiare enumerate la alineatul (1) din prezentul articol depun cererea de înregistrare a unui PEPP la autoritățile competente ale acestora. În cerere se indică următoarele elemente:

(a)

clauzele contractuale standard ale contractului privind PEPP care urmează să fie propuse participanților la PEPP, astfel cum sunt menționate la articolul 4;

(b)

informații privind identitatea solicitantului;

(c)

informații referitoare la modalitățile de administrare și gestionare a portofoliului și a riscurilor legate de PEPP, inclusiv privind modalitățile menționate la articolele 19 alineatul (2), 42 alineatul (5) și 49 alineatul (3);

(d)

o listă a statelor membre în care furnizorul de PEEP intenționează să comercializeze PEPP, dacă este cazul;

(e)

informații privind identitatea depozitarului, dacă este cazul;

(f)

informații-cheie privind PEPP, astfel cum sunt menționate la articolul 26;

(g)

o listă a statelor membre pentru care furnizorul de PEPP solicitant va fi în măsură să asigure deschiderea imediată a unui subcont.

(3)   Autoritățile competente evaluează dacă cererea menționată la alineatul (2) este completă în termen de 15 de zile lucrătoare de la primirea cererii.

Autoritățile competente stabilesc un termen până la care solicitantul trebuie să furnizeze informații suplimentare, în cazul în care cererea nu este completă. După ce cererea este considerată completă, autoritățile competente notifică solicitantul în consecință.

(4)   În termen de trei luni de la data depunerii cererii complete în temeiul alineatului (3), autoritățile competente iau o decizie privind înregistrarea unui PEPP numai dacă solicitantul este eligibil să furnizeze PEPP în conformitate cu alineatul (1) și dacă informațiile și documentele prezentate în cererea de înregistrare menționată la alineatul (2) respectă prezentul regulament.

(5)   În termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea unei decizii de înregistrare a PEPP, autoritățile competente comunică EIOPA decizia, precum și informațiile și documentele menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (d), (f) și (g) și informează în consecință furnizorul de PEPP solicitant.

EIOPA nu este responsabilă de deciziile de înregistrare luate de autoritățile competente.

În cazul în care autoritățile competente refuză să aprobe înregistrarea, acestea emit o decizie motivată care face obiectul unei căi de atac.

(6)   În cazul în care într-un stat membru există mai multe autorități competente pentru un anumit tip de întreprinderi financiare, astfel cum sunt menționate la alineatul (1), statul membru respectiv desemnează o autoritate competentă unică pentru fiecare tip de întreprindere financiară menționată la alineatul (1), care răspunde de procedura de înregistrare și de comunicarea cu EIOPA.

Orice modificare ulterioară a documentației și a informațiilor furnizate în cerere în conformitate cu alineatul (2) se notifică imediat autorităților competente. În cazul în care modificările se referă la informațiile și documentele menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (d), (f) și (g), autoritățile competente comunică EIOPA aceste modificări, fără întârzieri nejustificate.

Articolul 7

Înregistrarea unui PEPP

(1)   În termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării deciziei de înregistrare, precum și a informațiilor și documentelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5), EIOPA înregistrează PEPP în registrul public central astfel cum este menționat la articolul 13 și notifică autoritățile competente în consecință, fără întârzieri nejustificate.

(2)   În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea notificării pentru înregistrarea PEPP menționate la alineatul (1), autoritățile competente informează în consecință furnizorul de PEPP solicitant.

(3)   Furnizorul de PEPP poate furniza PEPP și distribuitorul de PEPP poate distribui PEPP de la data înregistrării PEPP în registrul public central menționat la articolul 13.

Articolul 8

Condițiile de radiere a înregistrării unui PEPP

(1)   Autoritățile competente emit o decizie de radiere a înregistrării unui PEPP atunci când:

(a)

furnizorul de PEPP renunță în mod expres la înregistrare;

(b)

furnizorul de PEPP a obținut înregistrarea prin declarații false sau alte modalități neregulamentare;

(c)

furnizorul de PEPP a încălcat grav sau în mod sistematic prezentul regulament; sau

(d)

furnizorul de PEPP sau PEPP nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora i-a fost acordată înregistrarea.

(2)   În termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea unei decizii de radiere a înregistrării respectivului PEPP, autoritățile competente comunică decizia EIOPA și informează furnizorul de PEPP în consecință.

(3)   În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea notificării privind decizia de radiere a înregistrării menționată la alineatul (2), EIOPA anulează înregistrarea PEPP și notifică autoritățile competente în consecință.

(4)   În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea notificării pentru radierea înregistrării PEPP menționate la alineatul (3), inclusiv data radierii înregistrării, autoritățile competente notifică în consecință furnizorul de PEPP solicitant.

(5)   Furnizorul de PEPP nu mai furnizează PEPP și distribuitorul de PEPP nu mai distribuie PEPP de la data radierii înregistrării PEPP în registrul public central menționat la articolul 13.

(6)   În cazul în care EIOPA a primit informații cu privire la existența uneia dintre circumstanțele menționate la alineatul (1) litera (b) sau (c) din prezentul articol, în conformitate cu obligația de cooperare dintre autoritățile competente și EIOPA menționată la articolul 66, EIOPA solicită autorităților competente ale furnizorului de PEPP să verifice existența unor astfel de circumstanțe, iar autoritățile competente transmit EIOPA constatările lor și informațiile corespunzătoare.

(7)   Înainte de a lua o decizie cu privire la radierea înregistrării PEPP, autoritățile competente și EIOPA depun toate eforturile pentru a se asigura că interesele participanților la PEPP sunt protejate.

Articolul 9

Denumire

Denumirea „produs paneuropean de pensii personale” sau „PEPP” poate fi utilizată în legătură cu un produs de pensii personale numai în cazul în care produsul respectiv a fost înregistrat de către EIOPA în vederea distribuirii sub denumirea „PEPP” în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 10

Distribuirea PEPP

(1)   Întreprinderile financiare menționate la articolul 6 alineatul (1) pot distribui PEPP pe care le-au creat. Acestea pot distribui, de asemenea, PEPP pe care nu le-au creat, cu condiția să respecte dreptul sectorial relevant în conformitate cu care pot distribui produse pe care nu le-au creat.

(2)   Intermediarii de asigurări înregistrați în conformitate cu Directiva (UE) 2016/97 și firmele de investiții autorizate, în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, pentru furnizarea de consultanță de investiții astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 4 din Directiva 2014/65/UE, au dreptul să distribuie PEPP pe care nu le-au creat ei înșiși.

Articolul 11

Regimul prudențial aplicabil diferitelor categorii de furnizori

Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP respectă dispozițiile prezentului regulament, precum și regimul prudențial relevant care li se aplică în conformitate cu actele legislative menționate la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (2).

Articolul 12

Publicarea dispozițiilor naționale

(1)   Textele actelor cu putere de lege și ale actelor administrative de drept intern care reglementează condițiile referitoare la faza de acumulare menționate la articolul 47 și condițiile referitoare la faza de plată a pensiei menționate la articolul 57, inclusiv informațiile privind procedurile naționale suplimentare instituite pentru solicitarea de avantaje și stimulentele, stabilite la nivel național, sunt făcute publice și actualizate de autoritatea națională relevantă.

(2)   Toate autoritățile competente dintr-un stat membru mențin și actualizează pe site-ul lor un link către textele menționate la alineatul (1).

(3)   Publicarea textelor menționate la alineatul (1) se face numai în scop informativ și nu creează obligații sau responsabilități juridice pentru autoritățile naționale relevante.

Articolul 13

Registrul public central

(1)   EIOPA ține un registru public central în care identifică fiecare PEPP înregistrat în temeiul prezentului regulament, numărul de înregistrare a PEPP, furnizorul de PEPP al respectivului PEPP, și autoritățile competente ale furnizorului de PEPP, data înregistrării PEPP, o listă completă a statelor membre în care este oferit respectivul PEPP și o listă completă a statelor membre pentru care furnizorul de PEPP oferă un subcont. Registrul se pune la dispoziția publicului în format electronic și se actualizează.

(2)   Autoritățile competente informează EIOPA cu privire la linkurile menționate la articolul 12 alineatul (2) și actualizează aceste informații.

(3)   EIOPA publică și actualizează linkurile menționate la alineatul (2) în registrul public central menționat la alineatul (1).

CAPITOLUL III

FURNIZAREA TRANSFRONTALIERĂ ȘI PORTABILITATEA PEPP

SECȚIUNEA I

Libertatea de a presta servicii și libertatea de stabilire

Articolul 14

Exercitarea de către furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP a libertății de a presta servicii și a libertății de stabilire

(1)   Furnizorii de PEPP pot furniza, iar distribuitorii de PEPP pot distribui PEPP pe teritoriul unui stat membru gazdă, în temeiul libertății de a presta servicii sau al libertății de stabilire, cu condiția de a desfășura aceste activități în conformitate cu normele și procedurile relevante stabilite în dreptul Uniunii care le este aplicabil sau în temeiul acestuia, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b), (d) și (e) sau la articolul 10 alineatul (2) și după notificarea intenției lor de a deschide un subcont pentru statul membru gazdă în cauză, în conformitate cu articolul 21.

(2)   Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (f) respectă normele stabilite la articolul 15.

Articolul 15

Exercitarea libertății de a presta servicii de către IORP și AFIA din UE

(1)   Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (f) care intenționează să furnizeze pentru prima dată PEPP participanților la PEPP pe teritoriul unui stat membru gazdă, în baza libertății de a presta servicii, după ce și-au notificat intenția de a deschide un subcont pentru respectivul stat membru gazdă în conformitate cu articolul 21, comunică următoarele informații autorităților competente din statul lor membru de origine:

(a)

numele și adresa furnizorului de PEPP;

(b)

statul membru în care furnizorul de PEPP intenționează să furnizeze sau să distribuie PEPP participanților la PEPP.

(2)   În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, autoritățile competente ale statului membru de origine transmit informațiile statului membru gazdă, împreună cu o confirmare că furnizorul de PEPP menționat la alineatul (1) din prezentul articol respectă cerințele prevăzute la articolul 6 alineatul (1). Informațiile sunt comunicate autorităților competente din statul membru gazdă, cu excepția cazului în care autoritățile competente din statul membru de origine au motive să pună la îndoială caracterul adecvat al structurii administrative în ceea ce privește furnizarea de PEPP sau situația financiară a furnizorului de PEPP, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (f).

În cazul în care autoritățile competente ale statului membru de origine refuză comunicarea informațiilor către autoritățile competente ale statului membru gazdă, acestea precizează furnizorului respectiv de PEPP motivele refuzului, în termen de o lună de la primirea tuturor informațiilor și documentelor. Refuzul sau absența răspunsului dă dreptul de a sesiza instanțele din statul membru de origine al furnizorului de PEPP.

(3)   Autoritățile competente din statul membru gazdă confirmă, în termen de 10 de zile lucrătoare, primirea informațiilor menționate la alineatul (1). Autoritățile competente din statul membru de origine informează ulterior furnizorul de PEPP că informațiile au fost primite de către autoritățile competente din statul membru gazdă și că furnizorul de PEPP poate începe furnizarea de PEPP participanților la PEPP din statul membru respectiv.

(4)   În absența confirmării de primire menționate la alineatul (3) în termen de 10 zile lucrătoare de la data transmiterii informațiilor menționate la alineatul (2), autoritățile competente din statul membru de origine informează furnizorul de PEPP că acesta din urmă poate începe să furnizeze servicii în statul membru gazdă respectiv.

(5)   În caz de modificare a oricăreia dintre informațiile comunicate în conformitate cu alineatul (1), furnizorul de PEPP notifică modificarea autorităților competente din statul membru de origine, cu cel puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritățile competente din statul membru de origine informează autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la modificare cât mai curând posibil și nu mai târziu de o lună de la primirea notificării.

(6)   Statele membre gazdă pot, în scopul prezentei proceduri, să desemneze alte autorități competente decât cele menționate la articolul 2 punctul 18 pentru a exercita competențele conferite autorităților competente din statul membru gazdă. Acestea informează Comisia și EIOPA, indicând orice repartizare a respectivelor atribuții.

Articolul 16

Competențele autorităților competente din statul membru gazdă

(1)   În cazul în care autoritățile competente din statul membru gazdă au motive să considere că un PEPP este distribuit pe teritoriul său sau că un subcont pentru statul membru respectiv a fost deschis cu încălcarea oricăror obligații care rezultă din normele aplicabile menționate la articolul 3, acestea transmit constatările lor autorităților competente din statul membru de origine al furnizorului de PEPP sau al distribuitorului de PEPP.

(2)   După evaluarea informațiilor primite în conformitate cu alineatul (1), autoritățile competente din statul membru de origine, dacă este cazul, iau fără întârziere măsurile adecvate pentru a remedia situația. Ele informează autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la orice astfel de măsuri.

(3)   În cazul în care măsurile luate de autoritățile competente din statul membru de origine se dovedesc a fi inadecvate sau sunt inexistente și furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP continuă să distribuie PEPP într-un mod care este în mod clar în detrimentul intereselor participanților la PEPP din statul membru gazdă sau al funcționării ordonate a pieței pentru produsele de pensii personale din statul membru respectiv, autoritățile competente din statul membru gazdă, după ce au informat autoritățile competente ale statului membru de origine, pot lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni alte nereguli, inclusiv, în măsura în care acest lucru este strict necesar, împiedicând furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP să își continue distribuția de PEPP pe teritoriul său.

În plus, autoritățile competente din statul membru de origine sau autoritățile competente din statul membru gazdă pot sesiza EIOPA și îi pot solicita asistență, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(4)   Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere competenței statului membru gazdă de a lua măsuri adecvate și nediscriminatorii pentru a preveni sau a sancționa neregulile comise pe teritoriul său, în situațiile în care acțiunea imediată este strict necesară pentru a proteja drepturile consumatorilor din statul membru gazdă și în cazul în care măsurile echivalente luate de statul membru de origine sunt inadecvate sau inexistente sau în cazurile în care neregulile sunt contrare dispozițiilor legale naționale de protecție a interesului general, în măsura în care este strict necesar. În astfel de situații, statele membre gazdă au posibilitatea de a împiedica furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP să desfășoare noi activități comerciale pe teritoriul lor.

(5)   Orice măsură adoptată de autoritățile competente din statul membru gazdă în temeiul prezentului articol este comunicată furnizorului de PEPP sau distribuitorului de PEPP într-un document bine motivat și notificată autorităților competente din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate.

SECȚIUNEA II

Portabilitate

Articolul 17

Serviciul de portabilitate

(1)   Participanții la PEPP au dreptul de a utiliza un serviciu de portabilitate care le dă dreptul de a continua să contribuie la contul lor de PEPP existent atunci când își schimbă reședința într-un alt stat membru.

(2)   Atunci când utilizează serviciul de portabilitate, participanții la PEPP au dreptul de a păstra toate avantajele și stimulentele acordate de către furnizorul de PEPP și legate de investirea continuă în produsul lor de PEPP.

Articolul 18

Furnizarea serviciului de portabilitate

(1)   Furnizorii de PEPP furnizează serviciul de portabilitate menționat la articolul 17 participanților la PEPP care dețin un cont de PEPP la aceștia și solicită acest serviciu.

(2)   Când propune un PEPP, furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP oferă potențialilor participanți la PEPP informații despre serviciul de portabilitate și despre subconturile care sunt disponibile imediat.

(3)   În termen de trei ani de la data aplicării prezentului regulament, fiecare furnizor de PEPP oferă subconturi naționale pentru cel puțin două state membre, pe baza unei cereri adresate furnizorului de PEPP.

Articolul 19

Subconturile PEPP

(1)   Atunci când furnizează un serviciu de portabilitate participanților la PEPP în conformitate cu articolul 17, furnizorii de PEPP se asigură că, atunci când se deschide un nou subcont într-un cont de PEPP, acesta corespunde cerințelor și condițiilor legale menționate la articolele 47 și 57 stabilite la nivel național pentru PEPP de către statul membru în care se află noua reședință a participantului la PEPP. Toate tranzacțiile din contul de PEPP se înscriu într-un subcont corespondent. Contribuțiile vărsate în subcont și retragerile din subcont pot face obiectul unor clauze contractuale separate.

(2)   Fără a aduce atingere dreptului sectorial aplicabil, furnizorii de PEPP pot, de asemenea, să asigure conformitatea cu cerințele menționate la alineatul (1) prin stabilirea unui parteneriat cu un alt furnizor de PEPP înregistrat („partenerul”).

Ținând seama de domeniul funcțiilor care trebuie îndeplinite de către partener, partenerul trebuie să fie calificat și capabil să îndeplinească funcțiile delegate. Furnizorul de PEPP încheie un acord scris cu partenerul. Acordul este executoriu din punct de vedere juridic și definește în mod clar drepturile și obligațiile furnizorului de PEPP și ale partenerului. Acordul trebuie să respecte normele și procedurile relevante privind delegarea și externalizarea stabilite în dreptul Uniunii aplicabil acestora sau în temeiul acestuia, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1). Indiferent de clauzele acordului respectiv, furnizorul de PEPP rămâne singurul responsabil pentru respectarea obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 20

Deschiderea unui subcont nou

(1)   Fără întârziere după ce a fost informat despre schimbarea rezidenței participantului la PEPP în alt stat membru, furnizorul de PEPP îl informează pe participantul la PEPP cu privire la posibilitatea de a deschide un subcont nou în contul PEPP al participantului la PEPP și cu privire la termenul în care ar putea fi deschis un astfel de subcont.

În acest caz, furnizorul de PEPP pune gratuit la dispoziția participantului la PEPP documentul cu informații-cheie privind PEPP, care conține cerințele specifice menționate la articolul 28 alineatul (3) litera (g) pentru subcontul corespunzător noului stat membru de reședință al participantului la PEPP.

În cazul în care nu este disponibil un nou subcont, furnizorul de PEPP îl informează pe participantul la PEPP cu privire la dreptul de a schimba furnizorul gratuit și fără întârziere și cu privire la posibilitatea de a continua să economisească în ultimul subcont deschis.

(2)   În cazul în care intenționează să utilizeze posibilitatea de a deschide un subcont nou, participantul la PEPP transmite furnizorului de PEPP următoarele informații:

(a)

noul stat membru de reședință al participantului la PEPP;

(b)

data de la care contribuțiile trebuie direcționate către subcontul nou;

(c)

toate informațiile relevante cu privire la alte condiții pentru PEPP.

(3)   Participantul la PEPP poate continua să contribuie la ultimul subcont deschis.

(4)   Furnizorul de PEPP oferă participantului la PEPP posibilitatea de a-i furniza o recomandare personalizată în care explică dacă deschiderea unui nou subcont în contul de PEPP al participantului la PEPP și realizarea de contribuții în noul subcont ar fi mai favorabile decât continuarea realizării de contribuții la ultimul subcont deschis.

(5)   În cazul în care furnizorul de PEPP nu este în măsură să asigure deschiderea unui nou subcont corespunzător noului stat membru de reședință al participantului la PEPP, participantul la PEPP trebuie, la alegerea sa, să aibă posibilitatea:

(a)

să schimbe fără întârzieri nejustificate și gratuit furnizorul de PEPP, prin excepție de la cerințele articolului 52 alineatul (3) privind frecvența schimbării; sau

(b)

să continue să contribuie la ultimul subcont deschis.

(6)   Noul subcont se deschide prin modificarea contractului privind PEPP existent între participantul la PEPP și furnizorul de PEPP, în conformitate cu dreptul contractual aplicabil. Data de deschidere se precizează în contract.

Articolul 21

Furnizarea de informații autorităților competente cu privire la portabilitate

(1)   Furnizorul de PEPP care dorește să deschidă pentru prima dată un subcont nou pentru un stat membru gazdă notifică autoritățile competente din statul membru de origine.

(2)   Furnizorul de PEPP include în notificare următoarele informații și documente:

(a)

clauzele contractuale standard din contractul privind PEPP menționate la articolul 4, inclusiv anexa pentru noul subcont;

(b)

documentul cu informații-cheie privind PEPP, care conține cerințele specifice pentru subcontul corespondent noului subcont, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) litera (g);

(c)

informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP prevăzută de articolul 36;

(d)

informații privind acordurile contractuale menționate la articolul 19 alineatul (2), după caz.

(3)   Autoritățile competente din statul membru de origine verifică dacă documentația furnizată este completă și o transmite în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea documentației complete autorităților competente din statul membru gazdă.

(4)   Autoritățile competente din statul membru gazdă confirmă fără întârziere primirea informațiilor și a documentelor menționate la alineatul (2).

(5)   Autoritățile competente din statul membru de origine informează ulterior furnizorul de PEPP că informațiile au fost primite de către autoritățile competente din statul membru gazdă și că furnizorul de PEPP poate deschide subcontul pentru statul membru respectiv.

În absența confirmării de primire menționate la alineatul (4) în termen de 10 zile lucrătoare de la data transmiterii documentației menționate la alineatul (3), autoritățile competente din statul membru de origine informează furnizorul de PEPP că poate deschide subcontul pentru statul membru respectiv.

(6)   În caz de modificare a oricăreia dintre informațiile și documentele comunicate menționate la alineatul (2), furnizorul de PEPP notifică modificarea autorităților competente din statul membru de origine, cu cel puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritățile competente din statul membru de origine informează autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la modificare cât mai curând posibil, în termen de cel mult o lună de la primirea notificării.

CAPITOLUL IV

CERINȚE DE DISTRIBUȚIE ȘI INFORMARE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale

Articolul 22

Principiu general

Atunci când desfășoară activități de distribuție de PEPP, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP acționează întotdeauna într-un mod onest, echitabil și profesionist care să corespundă cel mai bine intereselor clienților PEPP.

Articolul 23

Regimul de distribuție aplicabil diferitelor categorii de furnizori de PEPP și distribuitori de PEPP

(1)   Pentru distribuția de PEPP, diferitele categorii de furnizori de PEPP și de distribuitori de PEPP respectă următoarele reguli:

(a)

întreprinderile de asigurări menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament și intermediarii de asigurări menționați la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament respectă dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor prevăzute în capitolele V și VI din Directiva (UE) 2016/97, cu excepția articolelor 20, 23 și 25 și a articolului 30 alineatul (3) din directiva respectivă pentru distribuția de produse de investiții bazate pe asigurări, dreptul Uniunii direct aplicabil adoptat în temeiul normelor respective cu privire la distribuția acestor produse și prezentul regulament, cu excepția articolului 34 alineatul (4);

(b)

firmele de investiții menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament respectă dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor privind comercializarea și distribuția de instrumente financiare prevăzute la articolul 16 alineatul (3), la articolele 23, 24 și 25 din Directiva 2014/65/UE, cu excepția articolului 24 alineatul (2) și a articolului 25 alineatele (3) și (4) din directiva respectivă, dreptul Uniunii direct aplicabil adoptat în temeiul normelor respective și prezentul regulament, cu excepția articolului 34 alineatul (4);

(c)

toți ceilalți furnizori de PEPP și distribuitori de PEPP respectă dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor privind comercializarea și distribuția de instrumente financiare prevăzute la articolul 16 alineatul (3) primul paragraf și la articolele 23, 24 și 25 din Directiva 2014/65/UE, cu excepția articolului 24 alineatul (2) și a articolului 25 alineatele (2), (3) și (4) din directiva respectivă, dreptul Uniunii direct aplicabil adoptat în temeiul normelor respective și prezentul regulament.

(2)   Normele prevăzute la alineatul (1) litera (a) se aplică numai în măsura în care nu există nicio dispoziție mai strictă în dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor prevăzute în capitolele V și VI din Directiva (UE) 2016/97.

Articolul 24

Transmiterea electronică și alte suporturi durabile

Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP pun gratuit la dispoziția clienților PEPP toate documentele și informațiile prevăzute în prezentul capitol în format electronic, cu condiția ca aceștia din urmă să le poată stoca într-un mod care permite consultarea ulterioară pentru o perioadă de timp adaptată scopului informațiilor, precum și ca instrumentul să permită reproducerea neschimbată a informațiilor stocate.

La cerere, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP furnizează gratuit aceste documente și informații și pe alt tip de suport durabil, inclusiv pe hârtie. Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP îi informează pe clienții PEPP cu privire la dreptul lor de a solicita gratuit o copie a acestor documente pe un alt suport durabil, inclusiv pe hârtie.

Articolul 25

Supravegherea produselor și cerințele de guvernanță

(1)   Furnizorii de PEPP gestionează, aplică și revizuiesc un proces de aprobare a fiecărui PEPP sau a adaptărilor importante ale PEPP existente, înainte ca acestea să fie distribuite clienților.

Procesul de aprobare a produselor este proporțional cu natura unui PEPP și adecvat acesteia.

Procesul de aprobare a produselor specifică o piață-țintă identificată pentru fiecare PEPP, asigură că evaluarea tuturor riscurilor relevante pieței-țintă identificate, precum și că strategia de distribuție preconizată este în concordanță cu piața-țintă identificată și include măsuri rezonabile pentru a asigura distribuția PEPP pe piața-țintă identificată.

Furnizorul de PEPP înțelege și revizuiește periodic PEPP pe care le furnizează, ținând cont de orice eveniment ce ar putea afecta în mod semnificativ riscul potențial aferent pieței-țintă identificate, evaluând cel puțin dacă PEPP respective corespund în continuare cerințelor pieței-țintă identificate și dacă strategia de distribuție preconizată este în continuare adecvată.

Furnizorii de PEPP pun la dispoziția distribuitorilor toate informațiile necesare privind PEPP, precum și privind procesul de aprobare a produselor, inclusiv piața-țintă identificată a unui PEPP.

Distribuitorii de PEPP dispun de mecanisme adecvate pentru a obține informațiile menționate la al cincilea paragraf și pentru a înțelege caracteristicile și piața-țintă identificată ale fiecărui PEPP.

(2)   Politicile, procesele și mecanismele menționate la prezentul articol nu aduc atingere celorlalte cerințe prevăzute de prezentul regulament sau aplicabile în temeiul acestuia, inclusiv celor cu privire la publicarea informațiilor, caracterul adecvat și corespunzător, identificarea și gestionarea conflictelor de interese, stimulentele și factorii ESG.

SECȚIUNEA II

Informații precontractuale

Articolul 26

Documentul cu informații-cheie privind PEPP

(1)   Înainte ca un PEPP să fie propus participanților la PEPP, furnizorul de PEPP redactează un document cu informații-cheie privind respectivul produs de PEPP, în conformitate cu cerințele prezentei secțiuni, și publică documentul pe site-ul său internet.

(2)   Documentul cu informații-cheie privind PEPP constituie informații precontractuale. Acestea trebuie să fie precise, corecte, clare și neechivoce. Documentul oferă informații-cheie și este în concordanță cu toate documentele contractuale cu caracter obligatoriu, cu părțile relevante ale documentelor de ofertă și cu condițiile PEPP.

(3)   Documentul cu informații-cheie privind PEPP este un document de sine stătător, separat în mod clar de materialele de marketing. Acesta nu conține trimiteri la materiale de marketing. Documentul poate conține trimiteri la alte documente, inclusiv un prospect, dacă este cazul, dar numai dacă trimiterile au legătură cu informații care trebuie incluse în documentul cu informații-cheie privind PEPP, în conformitate cu prezentul regulament.

Pentru PEPP de bază, se elaborează un document separat cu informații-cheie privind PEPP.

(4)   În cazul în care un furnizor de PEPP oferă unui participant la PEPP o serie de opțiuni de investiții alternative, iar informațiile solicitate la articolul 28 alineatul (3) cu privire la opțiunile de investiții suport nu pot fi furnizate în întregime în cadrul unui document cu informații-cheie privind PEPP individual, concis și de sine stătător, furnizorii de PEPP elaborează unul dintre următoarele documente:

(a)

un document de sine stătător cu informații-cheie privind PEPP pentru fiecare opțiune de investiții alternativă;

(b)

un document generic cu informații-cheie privind PEPP care să ofere cel puțin o descriere generală a opțiunilor de investiții alternative și care să precizeze locul și modul în care pot fi găsite informații precontractuale mai detaliate referitoare la investițiile care susțin opțiunile de investiții respective.

(5)   În conformitate cu articolul 24, documentul cu informații-cheie privind PEPP este elaborat sub forma unui document scurt, formulat într-un mod concis. Documentul:

(a)

este prezentat și aranjat în pagină astfel încât să fie ușor de citit, folosind caractere de mărime lizibilă;

(b)

se axează pe informațiile-cheie de care au nevoie clienții PEPP;

(c)

este formulat în mod clar și scris într-un limbaj și într-un stil care facilitează înțelegerea informațiilor, în special utilizând un limbaj clar, concis și inteligibil.

(6)   În cazul în care în documentul cu informații-cheie privind PEPP se utilizează culori, acestea nu diminuează inteligibilitatea informațiilor dacă documentul este imprimat sau fotocopiat în alb-negru.

(7)   În cazul în care în documentul cu informații-cheie privind PEPP se utilizează marca sau logoul furnizorului de PEPP sau al grupului căruia acesta îi aparține, nu trebuie să se distragă atenția de la informațiile cuprinse în document sau să se ascundă textul.

(8)   Pe lângă documentul cu informații-cheie privind PEPP, distribuitorii de PEPP și furnizorii de PEPP pun la dispoziția potențialilor participanți la PEPP trimiteri la toate rapoartele publice disponibile privind situația financiară a furnizorului de PEPP, inclusiv solvabilitatea acestuia, care să le permită potențialilor participanți la PEPP accesul ușor la aceste informații.

(9)   De asemenea, potențialii participanți la PEPP trebuie să fie informați cu privire la performanța anterioară a opțiunii de investiții alese de participantul la PEPP, performanță care acoperă o perioadă de cel puțin 10 ani sau, în cazurile în care PEPP a fost furnizat de mai puțin de 10 ani, care acoperă toți anii pentru care PEPP a fost furnizat. Informațiile privind performanțele anterioare trebuie să fie însoțite de mențiunea „performanța anterioară nu indică performanța viitoare”.

Articolul 27

Limba documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)   Documentul cu informații-cheie privind PEPP se redactează în limbile oficiale sau cel puțin în una dintre limbile oficiale utilizate în partea din statul membru în care este distribuit PEPP sau într-o altă limbă acceptată de autoritățile competente ale acelui stat membru, iar dacă a fost redactat într-o altă limbă, se traduce în una dintre aceste limbi.

Traducerea reflectă fidel și precis conținutul originalului documentului cu informații-cheie privind PEPP.

(2)   Dacă un PEPP este comercializat într-un stat membru prin documente de marketing redactate într-una sau mai multe limbi oficiale ale statului membru respectiv, documentul cu informații-cheie privind PEPP este redactat cel puțin în limbile oficiale respective.

(3)   Documentul cu informații-cheie privind PEPP se pune la dispoziția participanților la PEPP cu deficiențe de vedere într-un format adecvat, la cerere.

Articolul 28

Conținutul documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)   Titlul „Document cu informații-cheie privind PEPP” apare evidențiat în partea de sus a primei pagini a documentului cu informații-cheie privind PEPP.

Forma de prezentare a documentului cu informații-cheie privind PEPP respectă succesiunea stabilită la alineatele (2) și (3).

(2)   Imediat sub titlu apare o explicație cu următorul conținut:

„Prezentul document conține informații-cheie referitoare la acest produs paneuropean de pensii personale (PEPP). Acesta nu reprezintă un material de marketing. Informațiile vă sunt oferite în virtutea unei obligații legale, pentru a vă ajuta să înțelegeți natura, riscurile, costurile, câștigurile și pierderile potențiale aferente acestui produs de pensii personale și pentru a vă ajuta să îl comparați cu alte produse paneuropene de pensii personale.”

(3)   Documentul cu informații-cheie privind PEPP trebuie să conțină următoarele informații:

(a)

la începutul documentului: denumirea PEPP, dacă este un PEPP de bază sau nu, identitatea și datele de contact ale furnizorului de PEPP, informații despre autoritățile competente ale furnizorului de PEPP, numărul de înregistrare al PEPP în registrul public central și data documentului;

(b)

declarația: „Produsul de pensii descris în prezentul document este un produs pe termen lung cu posibilitate de rambursare limitată, care nu poate fi reziliat în orice moment.”;

(c)

într-o secțiune intitulată „În ce constă acest produs?”, natura și principalele caracteristici ale PEPP, inclusiv:

(i)

obiectivele sale pe termen lung și mijloacele de realizare a acestora, în special dacă obiectivele sunt atinse prin intermediul expunerii directe sau indirecte la activele-suport ale investiției, inclusiv o descriere a instrumentelor-suport sau a valorilor de referință, inclusiv o specificare a piețelor în care investește furnizorul de PEPP, precum și o explicație a modului în care este determinat randamentul;

(ii)

o descriere a tipului de participant la PEPP căruia PEPP îi este destinat spre a fi comercializat, în special în ceea ce privește capacitatea participantului la PEPP de a suporta pierderi din investiții și orizontul investiției;

(iii)

o declarație din care să reiasă:

dacă PEPP de bază oferă o garanție pentru capital sau dacă ia forma unei tehnici de diminuare a riscurilor compatibilă cu obiectivul de a permite participantului la PEPP să își recupereze capitalul; sau

dacă și în ce măsură orice opțiune de investiții alternative, dacă este cazul, oferă o garanție sau o tehnică de atenuare a riscurilor;

(iv)

o descriere a drepturilor la pensie dobândite din PEPP, în special posibilele forme de plată din pensie și dreptul de a modifica forma de plată, astfel cum se prevede la articolul 59 alineatul (1);

(v)

în cazul în care PEPP acoperă riscuri biometrice: detalii cu privire la riscurile acoperite și la prestațiile de asigurare, inclusiv circumstanțele în care pot fi solicitate aceste prestații;

(vi)

informații privind serviciul de portabilitate, inclusiv o trimitere la registrul public central menționat la articolul 13, care conține informații privind condițiile pentru faza de acumulare și faza de plată a pensiei stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 47 și cu articolul 57;

(vii)

o declarație cu privire la consecințele pentru participantul la PEPP ale retragerii timpurii din PEPP, inclusiv toate taxele și penalizările aplicabile, și pierderea posibilă a protecției de capital și a altor posibile avantaje și stimulente;

(viii)

o declarație privind consecințele asupra participantului la PEPP în cazul în care acesta încetează să contribuie la PEPP;

(ix)

informații privind subconturile disponibile și privind drepturile participantului la PEPP menționate la articolul 20 alineatul (5);

(x)

informații cu privire la dreptul participantului la PEPP de a schimba furnizorul și dreptul de a primi informații despre serviciul de schimbare a furnizorului menționat la articolul 56;

(xi)

condițiile de modificare a opțiunii de investiții alese, menționate la articolul 44;

(xii)

dacă sunt disponibile, informații privind performanța investiției furnizorului de PEPP din punctul de vedere al factorilor ESG;

(xiii)

legea aplicabilă contractului privind PEPP în cazul în care părțile nu pot alege legea aplicabilă sau, în cazul în care părțile sunt libere să aleagă legea aplicabilă, legea pe care o propune furnizorul de PEPP;

(xiv)

după caz, dacă există o perioadă de reflecție sau o perioadă de anulare pentru participantul la PEPP;

(d)

într-o secțiune intitulată „Care sunt riscurile și ce aș putea obține în schimb?”, o scurtă descriere a profilului de risc și de randament cuprinzând următoarele elemente:

(i)

un indicator sintetic al riscurilor, completat de o explicație a indicatorului și a principalelor sale restricții, precum și o explicație narativă a riscurilor relevante pentru PEPP care nu sunt reflectate în mod adecvat de către indicatorul sintetic al riscurilor;

(ii)

pierderea maximă posibilă a capitalului investit, inclusiv informații dacă:

există posibilitatea ca participantul la PEPP să piardă întregul capital investit; sau

există posibilitatea ca participantul la PEPP să își asume riscul unor angajamente sau obligații financiare suplimentare;

(iii)

scenarii adecvate privind performanța și ipotezele aflate la baza lor;

(iv)

după caz, condițiile de asigurare a randamentului pentru participanții la PEPP sau despre pragurile de performanță incorporate;

(v)

o declarație conform căreia legislația fiscală a statului membru de rezidență al participantului la PEPP poate avea un impact asupra plății efective;

(e)

într-o secțiune intitulată „Ce se întâmplă dacă [numele furnizorului de PEPP] nu poate să plătească?”, o scurtă descriere a posibilității ca pierderea aferentă să fie acoperită de o schemă de despăgubire sau de garantare a investitorului și, dacă da, care este această schemă, numele garantului și ce riscuri acoperă/nu acoperă schema;

(f)

într-o secțiune intitulată „Care sunt costurile?”, costurile aferente unei investiții în PEPP, cuprinzând costurile directe și indirecte care trebuie suportate de participantul la PEPP, inclusiv costurile unice și costurile recurente, prezentate prin intermediul unor indicatori sintetici ai acestor costuri și, pentru a asigura comparabilitatea, costurile totale cumulate exprimate în termeni monetari și procentuali, pentru a indica efectele cumulate ale costurilor totale asupra investiției.

Documentul cu informații-cheie privind PEPP include precizarea clară că furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP are obligația de a oferi informații detaliate despre costurile de distribuție neincluse în costurile precizate mai sus, astfel încât participantul la PEPP să aibă posibilitatea de a înțelege efectul cumulativ pe care îl au aceste costuri cumulate asupra randamentului investiției;

(g)

într-o secțiune intitulată „Care sunt cerințele specifice pentru subcontul care corespunde [statului membru în care se află reședința mea]?”:

(i)

într-o subsecțiune intitulată: „Cerințe pentru faza de contribuție”:

o descriere a condițiilor pentru faza de acumulare, astfel cum sunt stabilite de statul membru de reședință al participantului la PEPP, în conformitate cu articolul 47;

(ii)

într-o subsecțiune intitulată: „Cerințe pentru faza de plată”:

o descriere a condițiilor pentru faza de plată a pensiei, astfel cum sunt stabilite de statul membru de reședință al participantului la PEPP, în conformitate cu articolul 57;

(h)

într-o secțiune intitulată „Cum pot să depun o reclamație?”: informații despre modul și locul în care un participant la PEPP poate depune o reclamație referitoare la PEPP sau la comportamentul furnizorului de PEPP sau al distribuitorului de PEPP.

(4)   Stratificarea informațiilor necesare în temeiul alineatului (3) este permisă în cazul în care documentul cu informații-cheie privind PEPP este furnizat în format electronic. Astfel, părțile detaliate ale informațiilor pot fi prezentate prin ferestre pop-up sau prin linkuri către informații însoțitoare. În acest caz, trebuie să fie posibil să se imprime documentul cu informații-cheie privind PEPP ca un document unic.

(5)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, EIOPA, după consultarea cu celelalte autorități europene de supraveghere și după ce realizează teste la nivelul consumatorilor și al sectorului, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:

(a)

informații detaliate despre modul de prezentare, inclusiv forma și lungimea documentului, precum și conținutul fiecăruia dintre elementele informațiilor menționate la alineatul (3);

(b)

metodologia care stă la baza prezentării riscurilor și a randamentului menționată la alineatul (3) litera (d) punctele (i) și (iii);

(c)

metodologia de calcul al costurilor, inclusiv specificarea indicatorilor sintetici, menționate la alineatul (3) litera (f);

(d)

în cazul în care informațiile sunt prezentate în format electronic cu stratificarea informațiilor, ce informații trebuie să fie în primul strat și ce informații pot fi furnizate în straturile suplimentare de detalii.

La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare, EIOPA ține seama de diferitele tipuri posibile de PEPP, de natura PEPP de a fi pe termen lung, de capacitățile participanților la PEPP și de caracteristicile PEPP, pentru a permite participantului la PEPP să aleagă între diferite opțiuni de investiții și alte opțiuni prevăzute de PEPP, inclusiv în cazul în care selecția respectivă poate fi efectuată în momente diferite sau poate fi modificată în viitor.

EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020.

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Articolul 29

Materialele de marketing

Materialele de marketing care conțin informații specifice referitoare la PEPP nu includ declarații care contrazic informațiile cuprinse în documentul cu informații-cheie privind PEPP sau care diminuează importanța acestuia. Materialele de marketing menționează existența unui document cu informații-cheie privind PEPP și conțin informații despre modul și locul în care acesta poate fi obținut, inclusiv site-ul de internet al furnizorului de PEPP.

Articolul 30

Revizuirea documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)   Furnizorul de PEPP revizuiește informațiile cuprinse în documentul cu informații-cheie privind PEPP cel puțin o dată pe an și modifică prompt documentul dacă acest lucru se dovedește necesar în urma revizuirii. Versiunea revizuită se pune la dispoziție cu promptitudine.

(2)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, EIOPA, după consultarea cu celelalte autorități europene de supraveghere și după ce realizează teste la nivelul consumatorilor și al sectorului, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează condițiile în care documentul cu informații-cheie privind PEPP trebuie revizuit și modificat.

EIOPA prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020.

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Articolul 31

Răspunderea civilă

(1)   Răspunderea civilă a furnizorului de PEPP nu este atrasă exclusiv pe baza documentului cu informații-cheie privind PEPP, inclusiv orice traducere a acestuia, cu excepția cazului în care induce în eroare, este inexactă sau în contradicție cu părțile relevante ale documentelor precontractuale și contractuale obligatorii din punct de vedere juridic sau cu cerințele prevăzute la articolul 28.

(2)   În cazul în care un participant la PEPP demonstrează că a suferit o pierdere deoarece s-a bazat pe un document cu informații-cheie privind PEPP, în condițiile menționate la alineatul (1), atunci când a încheiat un contract privind PEPP pentru care a fost elaborat documentul cu informații-cheie respectiv, acesta poate pretinde daune din partea furnizorului de PEPP pentru pierderea respectivă, în conformitate cu dreptul intern.

(3)   Elemente precum „pierdere” sau „daune”, menționate la alineatul (2), care nu sunt definite, se interpretează și se aplică în conformitate cu dreptul intern aplicabil, astfel cum derivă din normele relevante de drept internațional privat.

(4)   Prezentul articol nu exclude alte acțiuni în răspundere civilă în conformitate cu dreptul intern.

(5)   Obligațiile care decurg din prezentul articol nu pot fi restrânse și nici nu se poate deroga de la ele prin clauze contractuale.

Articolul 32

Contractele privind PEPP care acoperă riscuri biometrice

În cazul în care documentul cu informații-cheie privind PEPP se referă la un contract privind PEPP care acoperă riscuri biometrice, obligațiile furnizorului de PEPP în temeiul prezentei secțiuni sunt numai față de participantul la PEPP.

Articolul 33

Furnizarea documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)   Un furnizor de PEPP sau un distribuitor de PEPP furnizează potențialilor participanți la PEPP toate documentele cu informații privind PEPP elaborate în conformitate cu articolul 26 atunci când oferă consultanță despre un PEPP sau oferă spre vânzare un PEPP, în timp util înainte ca participanții la PEPP să fie obligați prin orice contract privind PEPP sau ofertă legată de contractul privind PEPP respectiv.

(2)   Un furnizor de PEPP sau un distribuitor de PEPP poate satisface cerințele de la alineatul (1) prin transmiterea documentului cu informații-cheie privind PEPP unei persoane fizice autorizate în scris să ia decizii de investiții în numele participantului la PEPP în ceea ce privește tranzacțiile încheiate în temeiul autorizației respective exprimate în scris.

(3)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, EIOPA, după consultarea celorlalte autorități europene de supraveghere, după caz, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care specifică condițiile în care este considerată îndeplinită obligația de a furniza documentul cu informații-cheie despre PEPP, conform alineatului (1).

EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020.

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

SECȚIUNEA III

Consultanța

Articolul 34

Specificarea cerințelor și a nevoilor și oferirea de consultanță

(1)   Înainte de încheierea unui contract privind PEPP, furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP specifică, pe baza informațiilor solicitate și obținute de la potențialul participant la PEPP, cerințele și nevoile legate de pensie ale acestuia, inclusiv posibila nevoie de a achiziționa un produs care oferă anuități, și îi oferă potențialului participant la PEPP informații obiective privind PEPP într-o formă ușor de înțeles, care să îi permită participantului la PEPP luarea unei decizii în cunoștință de cauză.

Orice contract privind PEPP propus corespunde cerințelor și nevoilor legate de pensii ale participantului la PEPP, ținând totodată seama de drepturile de pensie acumulate ale acestuia.

(2)   Înainte de încheierea contractului privind PEPP, furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP îi oferă potențialului participant la PEPP consultanță și recomandări personalizate, explicându-i de ce un anumit PEPP, inclusiv o anumită opțiune de investiții, dacă este cazul, ar răspunde cel mai bine cerințelor și nevoilor participantului la PEPP.

Furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP îi furnizează, de asemenea, potențialului participant la PEPP previziuni de pensie personalizate pentru produsul recomandat, în funcție de data cea mai apropiată la care poate începe faza de plată a pensiei, precum și o declarație de declinare a responsabilității conform căreia proiecțiile pot fi diferite de valoarea finală a beneficiilor bazate pe PEPP primite. Dacă proiecțiile privind pensia au la bază scenarii economice, respectivele informații conțin, de asemenea, un scenariu pentru situația cea mai optimistă și unul pentru situația cea mai pesimistă, ținând seama de natura specifică a contractului privind PEPP.

(3)   În cazul în care se oferă un PEPP de bază fără cel puțin o garanție pentru capital, furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP explică în mod clar că există PEPP cu garanție pentru capital, motivele pentru care recomandă un PEPP de bază bazat pe o tehnică de diminuare a riscurilor compatibilă cu obiectivul de a permite participantului la PEPP să își recupereze capitalul și demonstrează în mod clar riscurile suplimentare aferente unor astfel de PEPP în comparație cu un PEPP de bază care oferă o garanție pentru capital. Această explicație se face în scris.

(4)   Atunci când oferă consultanță, furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP menționat la articolul 23 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament îi solicită potențialului participant la PEPP să furnizeze informații privind cunoștințele și experiența persoanei respective în domeniul de investiții relevant pentru PEPP oferit sau solicitat și privind situația financiară a persoanei respective, inclusiv capacitatea sa de a suporta pierderi, precum și obiectivele sale de investiții, inclusiv toleranța la risc, astfel încât să permită furnizorului de PEPP sau distribuitorului de PEPP să recomande potențialului participant unul sau mai multe PEPP adecvate pentru persoana respectivă și, în special, adecvate în raport cu toleranța sa la risc și cu capacitatea sa de a suporta pierderi.

(5)   Responsabilitățile furnizorului de PEPP sau ale distribuitorului de PEPP nu se reduc din cauza faptului că furnizarea consultanței se face integral sau parțial printr-un sistem automat sau semiautomat.

(6)   Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sectoriale mai stricte, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP se asigură și demonstrează autorităților competente, la cerere, că persoanele fizice care oferă consultanță cu privire la PEPP posedă cunoștințele și competența necesare pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute de prezentul regulament. Statele membre publică criteriile care trebuie utilizate pentru evaluarea acestor cunoștințe și competențe.

SECȚIUNEA IV

Informarea pe durata contractului

Articolul 35

Dispoziții generale

(1)   Furnizorii de PEPP elaborează un document personalizat concis, care trebuie furnizat în faza de acumulare și care să cuprindă informații-cheie pentru fiecare participant la PEPP, ținând seama de natura specifică a sistemelor naționale de pensii și de orice legislație relevantă, inclusiv legislația națională din domeniul social, fiscal și al muncii („informare privind drepturile de pensie obținute din PEPP”). Titlul documentului conține cuvintele „Informare privind drepturile de pensie obținute din PEPP”.

(2)   Data exactă la care se referă informațiile din informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP se precizează în mod vizibil.

(3)   Informațiile conținute în informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP sunt corecte și actualizate.

(4)   Furnizorul de PEPP pune informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP la dispoziția fiecărui participant la PEPP o dată pe an.

(5)   Orice modificare semnificativă a informațiilor conținute în informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP față de informarea anterioară este clar indicată.

(6)   În plus față de informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP, participantul la PEPP este informat în mod prompt pe întreaga durată a contractului cu privire la orice modificare a următoarelor elemente:

(a)

termenii contractuali, inclusiv condițiile generale și speciale de politică;

(b)

numele furnizorului de PEPP, forma sa juridică, adresa sediului central și, după caz, a sucursalei care a încheiat contractul;

(c)

informațiile referitoare la modul în care politica de investiții ține seama de factorii de ESG.

Articolul 36

Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP

(1)   Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP cuprinde cel puțin următoarele informații-cheie pentru participanții la PEPP:

(a)

datele cu caracter personal ale participantului la PEPP și data cea mai apropiată la care faza de plată a pensiei poate începe în orice subcont;

(b)

numele și adresa furnizorului de PEPP și o identificare a contractului privind PEPP;

(c)

statul membru în care furnizorul de PEPP este autorizat sau înregistrat și denumirile autorităților competente;

(d)

informații referitoare la proiecțiile privind pensia, ținând seama de data menționată la litera (a), precum și o declarație de declinare a responsabilității cu privire la faptul că proiecțiile pot diferi de valoarea finală a beneficiilor bazate pe PEPP primite. Dacă proiecțiile privind pensia au la bază proiecții economice, respectivele informații conțin, de asemenea, o proiecție pentru situația cea mai optimistă și una pentru situația cea mai pesimistă, ținând seama de natura specifică a contractului privind PEPP;

(e)

informații cu privire la contribuțiile plătite de participantul la PEPP sau de eventuali terți în contul privind PEPP în ultimele 12 luni;

(f)

o defalcare a tuturor costurilor suportate, direct sau indirect, de participantul la PEPP în ultimele 12 luni, indicând costurile de administrare, costurile pentru păstrarea în siguranță a activelor, costurile aferente tranzacțiilor de portofoliu și alte costuri, precum și o estimare a impactului costurilor asupra beneficiilor bazate pe PEPP finale; aceste costuri ar trebui să fie exprimate atât în termeni monetari, cât și ca procent din contribuțiile din ultimele 12 luni;

(g)

atunci când este cazul, natura și mecanismul de garantare sau tehnicile de diminuare a riscului menționate la articolul 46;

(h)

atunci când este cazul, numărul și valoarea unităților corespunzătoare contribuțiilor participantului la PEPP în ultimele 12 luni;

(i)

suma totală din contul de PEPP al participantului la PEPP la data informării menționate la articolul 35;

(j)

informații privind performanța anterioară a opțiunii de investiții alese de participantul la PEPP, care acoperă o perioadă de cel puțin 10 ani sau, în cazurile în care PEPP a fost furnizat de mai puțin de 10 ani, care acoperă toți anii pentru care PEPP a fost furnizat. Informațiile privind performanțele anterioare trebuie să fie însoțite de mențiunea „performanța anterioară nu indică performanța viitoare”;

(k)

pentru conturile PEPP care prezintă mai mult de un subcont, informațiile din informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP sunt defalcate pentru toate subconturile existente;

(l)

informații sintetizate cu privire la politica de investiții în raport cu factorii ESG.

(2)   În consultare cu Banca Centrală Europeană și autoritățile competente, EIOPA elaborează un proiect de standarde tehnice de reglementare în care prevede normele pentru stabilirea ipotezelor aflate la baza proiecțiilor privind pensia menționate la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol și la articolul 34 alineatul (2). Furnizorii de PEPP aplică normele respective pentru a determina, după caz, rata anuală a randamentului nominal al investiției, rata anuală a inflației și tendința salariilor viitoare.

EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020. Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Articolul 37

Informații suplimentare

(1)   Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP precizează de unde și cum pot fi obținute informații suplimentare, inclusiv:

(a)

informații practice suplimentare cu privire la drepturile și opțiunile participantului la PEPP, inclusiv cu privire la investiții, la faza de plată a pensiei, la serviciul de schimbare a furnizorului și la serviciul de portabilitate;

(b)

conturile și rapoartele anuale ale furnizorului de PEPP care sunt disponibile în mod public;

(c)

o declarație scrisă privind principiile politicii de investiții ale furnizorului de PEPP, care să cuprindă cel puțin informații privind metodele de evaluare a riscurilor investiționale, tehnicile de gestionare a riscurilor și alocarea strategică a activelor în ceea ce privește natura și durata angajamentelor PEPP și modul în care politica de investiții ține seama de factorii ESG;

(d)

după caz, informații referitoare la ipotezele utilizate pentru sumele exprimate în anuități, în special în ceea ce privește rata anuității, tipul de furnizor de PEPP și durata anuității;

(e)

nivelul beneficiilor bazate pe PEPP în cazul rambursării înainte de data menționată la articolul 36 alineatul (1) litera (a).

(2)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a articolului 36 și a prezentului articol, după consultarea celorlalte AES și după efectuarea de teste în rândul consumatorilor și de teste în cadrul sectorului, EIOPA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze modul de prezentare a informațiilor menționate la articolul 36 și la prezentul articol. În ceea ce privește prezentarea informațiilor privind performanțele anterioare, astfel cum sunt menționate la articolul 36 alineatul (1) litera (j), diferențele dintre opțiunile de investiții sunt luate în considerare, în special dacă participantul la PEPP suportă un risc de investiții sau dacă opțiunea de investiții depinde de vârstă sau include corelarea duratei („duration matching”).

EIOPA transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020.

Comisiei i se conferă competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(3)   Fără a aduce atingere articolului 34 alineatul (2) și articolului 36 alineatul (1) litera (d), pentru a permite compararea cu produsele naționale, statele membre pot solicita furnizorilor de PEPP să pună la dispoziția participanților la PEPP proiecții suplimentare privind pensiile, în cazul în care normele de stabilire a ipotezelor sunt stabilite de statele membre respective.

Articolul 38

Informațiile care se comunică participanților la PEPP în perioada dinaintea pensionării și beneficiarilor de PEPP în faza de plată a pensiei

(1)   În plus față de informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP, furnizorii de PEPP îi furnizează fiecărui participant la PEPP înainte de datele menționate la articolul 59 alineatul (1) literele (a) și (b), sau la cererea participantului la PEPP, informații cu privire la viitoarea începere a fazei de plată de pensiei, formele posibile de plată și posibilitatea ca participantul la PEPP să modifice forma plăților în conformitate cu articolul 59 alineatul (1).

(2)   În timpul fazei de plată a pensiei, furnizorii de PEPP comunică anual beneficiarilor de PEPP informații privind beneficiile bazate pe PEPP datorate și formele de plată corespunzătoare.

În cazul în care participantul la PEPP continuă să contribuie sau să suporte riscul de investiții în timpul fazei de plată a pensiei, furnizorul de PEPP continuă să furnizeze informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP care conține informațiile relevante.

Articolul 39

Informațiile care se comunică la cerere participanților la PEPP și beneficiarilor de PEPP

La cererea unui participant la PEPP, a unui beneficiar de PEPP sau a unui reprezentant al acestora, furnizorul de PEPP comunică informațiile suplimentare menționate la articolul 37 alineatul (1) și informațiile suplimentare referitoare la ipotezele utilizate pentru generarea proiecțiilor menționate la articolul 36 alineatul (1) litera (d).

SECȚIUNEA V

Raportarea către autoritățile naționale

Articolul 40

Dispoziții generale

(1)   Furnizorii de PEPP trebuie să le prezinte autorităților lor competente informațiile necesare în scopuri de supraveghere, în plus față de informațiile furnizate în temeiul dreptului sectorial relevant. Aceste informații suplimentare cuprind, atunci când este cazul, informațiile necesare pentru următoarele activități, atunci când se desfășoară un proces de supraveghere prudențială:

(a)

evaluarea sistemului de guvernanță utilizat de furnizorii de PEPP, a activităților pe care le desfășoară, a principiilor de evaluare aplicate în materie de solvabilitate, a riscurilor cu care se confruntă și a sistemelor de management al riscurilor, precum și a structurii capitalului, a necesităților și a conducerii acestora;

(b)

luarea deciziilor corespunzătoare în urma exercitării drepturilor și obligațiilor lor de supraveghere.

(2)   Autoritățile competente au, în plus față de competențele care le sunt conferite în temeiul dreptului intern, următoarele prerogative:

(a)

de a stabili natura, sfera și formatul informațiilor menționate la alineatul (1) pe care furnizorii de PEPP trebuie să le prezinte la intervale prestabilite, la momentul producerii unor evenimente predefinite sau în timpul anchetelor privind situația unui furnizor de PEPP;

(b)

de a obține de la furnizorii de PEPP orice informații privind contractele deținute de aceștia sau contractele încheiate cu terți; și

(c)

de a solicita informații de la experți externi, precum auditorii și actuarii.

(3)   Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) cuprind următoarele:

(a)

elemente calitative sau cantitative sau orice combinație adecvată între acestea;

(b)

elemente istorice, actuale sau prospective sau orice combinație adecvată între acestea;

(c)

date din surse interne sau din surse externe sau orice combinație adecvată între acestea.

(4)   Informațiile menționate la alineatele (1) și (2):

(a)

reflectă natura, amploarea și complexitatea activității furnizorului de PEPP în cauză, în special riscurile inerente acestei activități;

(b)

sunt accesibile, complete în toate aspectele semnificative, comparabile și consecvente în timp;

(c)

sunt relevante, fiabile și clare.

(5)   Furnizorii de PEPP prezintă anual autorităților competente informații privind:

(a)

statele membre în care furnizorul de PEPP oferă subconturi;

(b)

numărul de notificări primite, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1), de la participanții la PEPP care și-au mutat reședința într-un alt stat membru;

(c)

numărul de cereri de deschidere a unui subcont și numărul de subconturi deschise în conformitate cu articolul 20 alineatul (2);

(d)

numărul de cereri ale participanților la PEPP pentru schimbarea furnizorului și numărul transferurilor efective realizate în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) litera (a);

(e)

numărul de cereri ale participanților la PEPP pentru schimbarea furnizorului și numărul transferurilor efective realizate în conformitate cu articolul 52 alineatul (3);

Autoritățile competente comunică EIOPA aceste informații.

(6)   Furnizorii de PEPP instituie sisteme și structuri corespunzătoare pentru îndeplinirea cerințelor stabilite la alineatele (1)-(5) și elaborează o politică scrisă, aprobată de organul de conducere, de supraveghere sau administrativ al furnizorului de PEPP, care să garanteze permanent că informațiile prezentate sunt adecvate.

(7)   Pe baza unei cereri adresate autorităților competente și pentru a-și îndeplini sarcinile care îi sunt atribuite prin prezentul regulament, EIOPA are acces la informațiile transmise de către furnizorii de PEPP.

(8)   Atunci când contribuțiile PEPP și beneficiile bazate pe PEPP sunt eligibile pentru avantaje sau stimulente, furnizorul de PEPP transmite autorității naționale relevante, în conformitate cu legislația națională relevantă, toate informațiile necesare pentru furnizarea sau recuperarea acestor avantaje și stimulente primite în legătură cu astfel de contribuții și beneficii, după caz.

(9)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 72 pentru a completa prezentul regulament prin specificarea informațiilor suplimentare menționate la alineatele (1)-(5) de la prezentul articol, pentru asigurarea unui grad suficient de convergență a raportării în scopuri de supraveghere.

După consultarea celorlalte AES și a autorităților competente și după efectuarea de teste în cadrul sectorului, EIOPA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare privind formatul raportării în scopuri de supraveghere.

EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 15 august 2020.

Comisiei i se conferă competența de a adopta standardele de punere în aplicare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

CAPITOLUL V

FAZA DE ACUMULARE

SECȚIUNEA I

Reguli investiționale aplicabile furnizorilor de PEPP

Articolul 41

Reguli investiționale

(1)   Furnizorii de PEPP investesc activele care corespund PEPP în conformitate cu regula prudenței și, în special, în conformitate cu următoarele reguli:

(a)

activele sunt investite în interesul pe termen lung al participanților la PEPP în ansamblu. În cazul unui conflict potențial de interese, furnizorul de PEPP sau entitatea care administrează portofoliul acestuia ia măsuri pentru ca investiția să se facă numai în interesul participanților la PEPP;

(b)

în ceea ce privește regula prudenței, furnizorii de PEPP țin seama de potențialul impact pe termen lung al deciziilor de investiții asupra factorilor ESG și de riscurile legate de acesta;

(c)

activele se investesc într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea și profitabilitatea portofoliului în ansamblul său;

(d)

activele se investesc predominant pe piețele reglementate. Investițiile în active care nu sunt admise la tranzacționare pe piețele financiare reglementate sunt menținute la niveluri prudente;

(e)

investițiile în instrumente derivate sunt permise în măsura în care instrumentele respective contribuie la scăderea riscurilor investiției sau facilitează administrarea eficientă a portofoliului. Instrumentele respective sunt evaluate în mod prudent, ținându-se seama de activul-suport, și sunt incluse în evaluarea activelor furnizorului de PEPP. De asemenea, furnizorii de PEPP evită expunerea excesivă la riscurile legate de o singură contraparte și de alte operațiuni derivate;

(f)

activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de întreprinderi și acumulările de riscuri în ansamblul portofoliului. Investițiile în active emise de același emitent sau de emitenți aparținând aceluiași grup nu trebuie să expună un furnizor de PEPP unei concentrări excesive de riscuri;

(g)

activele nu sunt investite în jurisdicțiile necooperante în materie fiscală identificate în concluziile aplicabile ale Consiliului privind lista jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală, nici în țări terțe cu risc ridicat care manifestă deficiențe strategice identificate de regulamentul delegat aplicabil al Comisiei adoptat în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849;

(h)

furnizorul de PEPP nu se expune și nu expune nici activele care corespund PEPP unor riscuri generate de un efect de levier excesiv și de o transformare excesivă a scadențelor.

(2)   Regulile prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(h) se aplică doar în măsura în care nu există dispoziții mai stricte prevăzute de legislația sectorială relevantă aplicabilă furnizorului de PEPP.

SECȚIUNEA II

Opțiuni de investiții pentru participanții la PEPP

Articolul 42

Dispoziții generale

(1)   Furnizorii de PEPP le pot oferi participanților la PEPP până la șase opțiuni de investiții.

(2)   Opțiunile de investiții includ PEPP de bază și pot include opțiuni de investiții alternative.

(3)   Toate opțiunile de investiții sunt concepute de către furnizorii de PEPP pe baza unei garanții sau a unei tehnici de diminuare a riscurilor, care asigură un nivel suficient de protecție a participanților la PEPP.

(4)   Furnizarea de garanții face obiectul legislației sectoriale relevante aplicabile furnizorului de PEPP.

(5)   Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (c), (d), (e) și (f) pot oferi un PEPP cu garanție doar prin cooperarea cu instituții de credit sau întreprinderi de asigurare care pot oferi astfel de garanții în conformitate cu legislația sectorială care le este aplicabilă. Instituțiile sau întreprinderile respective sunt singurele responsabile pentru garanție.

Articolul 43

Alegerea opțiunii de investiții de către participantul la PEPP

După ce a primit informațiile și consultanța relevante, participantul la PEPP alege o opțiune de investiții în momentul încheierii contractului privind PEPP.

Articolul 44

Condiții privind modificarea opțiunii de investiții alese

(1)   Dacă furnizorul de PEPP oferă opțiuni de investiții alternative, participantul la PEPP, în timp ce acumulează fonduri în PEPP, trebuie să aibă posibilitatea de a alege o altă opțiune după o perioadă minimă de cinci ani de la încheierea contractului privind PEPP și, în cazul unor modificări ulterioare, după o perioadă de cinci ani de la cea mai recentă modificare a opțiunii de investiții. Furnizorul de PEPP îi poate permite participantului la PEPP să modifice opțiunea de investiții mai frecvent.

(2)   Modificarea opțiunii de investiții de către participantul la PEPP este gratuită.

Articolul 45

PEPP de bază

(1)   PEPP de bază este un produs sigur, care reprezintă opțiunea de investiții implicită. Acesta este conceput de către furnizorii de PEPP pe baza unei garanții a capitalului care este datorată la începutul fazei de plată a pensiei și în timpul fazei de plată a pensiei, după caz, sau a unei tehnici de diminuare a riscurilor compatibile cu obiectivul de a permite participantului la PEPP să își recupereze capitalul.

(2)   Comisioanele și costurile aferente PEPP de bază nu depășesc 1 % din capitalul acumulat pe an.

(3)   Pentru a garanta condiții egale între diferiții furnizori de PEPP și diferitele tipuri de PEPP, EIOPA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează tipurile de costuri și de taxe menționate la alineatul (2), după consultarea celorlalte AES, dacă este cazul.

Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare, EIOPA trebuie să țină seama de diferitele tipuri posibile de PEPP, de natura de pensie pe termen lung a PEPP și de diversele caracteristici posibile ale PEPP, în special de plățile sub formă de anuități pe termen lung sau retragerile anuale, până cel puțin la vârsta corespunzătoare speranței de viață medii a participantului la PEPP. EIOPA evaluează, de asemenea, natura specifică a protecției capitalului, acordând o atenție specială garanției de capital. EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020.

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(4)   La fiecare doi ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia verifică, după consultarea EIOPA și, dacă este cazul, a celorlalte AES, dacă valoarea procentuală menționată la alineatul (2) este adecvată. Comisia ține seama, în special, de nivelul efectiv și modificările suferite de nivelul efectiv al costurilor și taxelor și de impactul asupra disponibilității PEPP.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 72 pentru a modifica valoarea procentuală menționată la alineatul (2) de la prezentul articol în lumina verificărilor sale, cu scopul de a permite accesul adecvat al furnizorilor de PEPP la piață.

Articolul 46

Tehnicile de diminuare a riscurilor

(1)   Utilizarea de tehnici de diminuare a riscurilor garantează faptul că strategia de investiții aplicată PEPP este concepută pentru a asigura, pe baza PEPP în cauză, acumularea unui venit individual stabil și adecvat pentru viitoarea pensie și să asigure tratamentul echitabil al tuturor generațiilor de participanți la PEPP.

Toate tehnicile de diminuare a riscurilor, indiferent dacă sunt aplicate în temeiul PEPP de bază sau pentru opțiunile de investiții alternative, trebuie să fie solide, robuste și compatibile cu profilul de risc al opțiunii de investiții corespunzătoare.

(2)   Tehnicile aplicabile de diminuare a riscurilor pot include, printre altele, dispoziții privind:

(a)

adaptarea treptată a modului de repartizare a investițiilor pentru a se diminua riscurile financiare asociate acestora pentru diferite grupe de vârstă, corespunzător perioadei rămase (adaptare la ciclul de viață);

(b)

crearea de rezerve din contribuții sau din veniturile aferente investiților, care se alocă participanților la PEPP în mod echitabil și transparent, cu scopul de a se diminua pierderile de investiții; sau

(c)

utilizarea de garanții corespunzătoare în vederea protecției împotriva pierderilor de investiții.

(3)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, EIOPA, după consultarea celorlalte AES și după ce a efectuat un test în cadrul sectorului, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează criteriile minime pe care trebuie să le îndeplinească tehnicile de diminuare a riscurilor, luând în considerare diferitele tipuri de PEPP și caracteristicile lor specifice, precum și diferitele tipuri de furnizori de PEPP și diferențele dintre regimul lor prudențial.

EIOPA prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la 15 august 2020.

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

SECȚIUNEA III

Alte aspecte privind faza de acumulare

Articolul 47

Condiții referitoare la faza de acumulare

(1)   Condițiile aferente fazei de acumulare a subconturilor naționale sunt stabilite de statele membre, cu excepția celor care sunt specificate în prezentul regulament.

(2)   Aceste condiții pot include în special limitele de vârstă pentru începerea fazei de acumulare, durata minimă a fazei de acumulare, valoarea maximă și minimă a contribuțiilor și continuitatea acestora.

CAPITOLUL VI

PROTECȚIA INVESTITORILOR

Articolul 48

Depozitarul

(1)   Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (c), (e) și (f) desemnează unul sau mai mulți depozitari pentru păstrarea în siguranță a activelor corespunzătoare activității de furnizare a PEPP și exercitarea atribuțiilor de supraveghere.

(2)   În ceea ce privește desemnarea depozitarului, executarea sarcinilor sale legate de păstrarea în siguranță a activelor și răspunderea depozitarului și în ceea ce privește sarcinile de supraveghere ale depozitarului, se aplică în mod corespunzător capitolul IV din Directiva 2009/65/CE.

Articolul 49

Acoperirea riscurilor biometrice

(1)   Furnizorii de PEPP pot oferi PEPP care includ o opțiune de acoperire a riscurilor biometrice.

(2)   Acoperirea riscurilor biometrice trebuie să facă obiectul dreptului sectorial relevant aplicabil furnizorului de PEPP. Acoperirea riscurilor biometrice poate varia de la un subcont la altul.

(3)   Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (e) și (f) pot oferi PEPP care includ o opțiune de acoperire a riscurilor biometrice. În acest caz, acoperirea se acordă numai în cooperare cu întreprinderile de asigurare care pot acoperi aceste riscuri în conformitate cu dreptul sectorial care le este aplicabil. Întreprinderea de asigurare este pe deplin răspunzătoare pentru acoperirea riscurilor biometrice.

Articolul 50

Reclamații

(1)   Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP instituie și aplică proceduri adecvate și eficiente de soluționare a reclamațiilor depuse de clienții PEPP cu privire la drepturile și obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament.

(2)   Aceste proceduri se aplică în toate statele membre în care furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP își oferă serviciile și sunt disponibile într-o limbă oficială a statului membru relevant, aleasă de clientul PEPP, sau într-o altă limbă convenită de furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP și clientul PEPP.

(3)   Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP fac toate eforturile pentru a răspunde la reclamațiile clienților PEPP, fie în format electronic, fie pe alt suport durabil, în conformitate cu articolul 24. Răspunsul abordează toate punctele aduse în discuție, într-un interval de timp corespunzător și în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii reclamației. În situații excepționale, în cazul în care răspunsul nu poate fi dat în termen de 15 zile lucrătoare din motive independente de voința furnizorului de PEPP sau a distribuitorului de PEPP, aceasta este obligat să transmită un răspuns provizoriu, care să indice în mod clar motivele pentru care răspunsul la reclamație va ajunge cu întârziere și să precizeze termenul în care clientul PEPP va primi răspunsul definitiv. În orice caz, termenul pentru primirea răspunsului final nu poate depăși 35 de zile lucrătoare.

(4)   Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP informează clientul PEPP în legătură cu cel puțin un organism de soluționare alternativă a litigiilor care are competența de a soluționa litigiile referitoare la drepturile și obligațiile care le revin clienților PEPP în temeiul prezentului regulament.

(5)   Informațiile privind procedurile menționate la alineatul (1) sunt indicate într-un mod clar, cuprinzător și ușor accesibil pe site-ul furnizorului de PEPP sau al distribuitorului de PEPP, în cadrul sucursalei, precum și în clauzele generale ale contractului încheiat între furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP și clientul PEPP. Acestea precizează cum pot fi obținute informații suplimentare privind organismul de soluționare alternativă a litigiilor competentă și modul în care poate fi sesizat respectivul organism.

(6)   Autoritățile competente instituie proceduri care permit clienților PEPP și altor părți interesate, inclusiv asociațiilor de consumatori, să depună reclamații la autoritățile competente cu privire la presupuse încălcări ale prezentului regulament de către furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP. În toate cazurile, reclamațiile trebuie să primească răspuns.

(7)   În cazurile în care sunt vizate mai multe state membre, reclamantul își poate depune reclamația prin intermediul autorităților competente din statul membru în care își are reședința, indiferent de locul în care a avut loc încălcarea.

Articolul 51

Soluționarea extrajudiciară a litigiilor

(1)   Se instituie proceduri adecvate, independente, imparțiale, transparente și eficace pentru soluționarea alternativă a litigiilor dintre clienții PEPP și furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP referitoare la drepturile și obligațiile ce decurg din prezentul regulament, în conformitate cu Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și Consiliului (21), utilizând, după caz, organismele competente existente. Aceste proceduri de soluționare alternativă a litigiilor sunt aplicabile distribuitorilor de PEPP sau furnizorilor de PEPP împotriva cărora sunt inițiate procedurile, iar distribuitorii respectivi intră în sfera de competență a organismului relevant de soluționare alternativă a litigiilor.

(2)   Organismele menționate la alineatul (1) cooperează în mod efectiv pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere privind drepturile și obligațiile ce decurg din prezentul regulament.

CAPITOLUL VII

SCHIMBAREA FURNIZORILOR DE PEPP

Articolul 52

Asigurarea serviciului de schimbare a furnizorului

(1)   Furnizorii de PEPP asigură un serviciu de schimbare a furnizorului prin care transferă, la cererea participantului la PEPP, sumele corespunzătoare sau, atunci când este cazul, active în natură conform alineatului (4) dintr-un cont de PEPP deținut la furnizorul de PEPP care efectuează transferul într-un nou cont de PEPP cu aceleași subconturi deschis la furnizorul de PEPP destinatar și închid fostul cont de PEPP.

Atunci când utilizează serviciul de schimbare a furnizorului, furnizorul de PEPP care efectuează transferul transmite către furnizorul de PEPP destinatar toate informațiile legate de toate subconturile fostului cont de PEPP, inclusiv cerințele de raportare. Furnizorul de PEPP destinatar înregistrează informațiile respective în subconturile corespunzătoare.

Un participant la PEPP poate solicita transferul la un furnizor de PEPP stabilit în același stat membru (transfer intern) sau într-un stat membru diferit (transfer transfrontalier). Participantul la PEPP își poate exercita dreptul de a schimba furnizorii în timpul fazei de acumulare și al celei de plată a pensiei bazate pe PEPP.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), în faza de plată a pensiei, furnizorii de PEPP nu au obligația de a asigura un serviciu de schimbare a furnizorului pentru PEPP în cazul în care participanții la PEPP primesc plățile de pensie sub formă de anuități viagere.

(3)   Participantul la PEPP poate schimba furnizorii de PEPP după cel puțin cinci ani de la încheierea contractului privind PEPP și, în cazul unei schimbări ulterioare, după cinci ani de la cea mai recentă schimbare, fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (5) litera (a). Furnizorul de PEPP poate permite participantului la PEPP să schimbe furnizorii de PEPP mai frecvent.

(4)   În cazul în care schimbarea este între furnizori de PEPP implicați în administrarea de portofolii individuale pentru participanții la PEPP, participanții la PEPP pot alege să transfere active în natură sau sume corespunzătoare. În toate celelalte cazuri, se permite numai transferul sumelor corespunzătoare.

Consimțământul scris al furnizorului de PEPP destinatar este necesar în cazul în care participantul la PEPP solicită un transfer de active în natură.

Articolul 53

Serviciul de schimbare a furnizorului

(1)   La cererea participantului la PEPP, după ce participantul la PEPP a luat o decizie în cunoștință de cauză pe baza informațiilor primite de la furnizorii de PEPP, astfel cum se prevede la articolul 56, serviciul de schimbare a furnizorului este inițiat de către furnizorul de PEPP destinatar.

(2)   Cererea participantului la PEPP este redactată într-o limbă oficială a statului membru în care este inițiat serviciul de schimbare a furnizorului sau în orice altă limbă convenită între părți. În cerere, participantul la PEPP:

(a)

își dă acordul specific în ceea ce privește efectuarea de către furnizorul de PEPP care efectuează transferul a fiecăreia dintre sarcinile menționate la alineatul (4) și își dă acordul specific în ceea ce privește efectuarea de către furnizorul de PEPP destinatar a fiecăreia dintre sarcinile menționate la alineatul (5);

(b)

în acord cu furnizorul de PEPP destinatar, precizează data de la care plățile să fie executate în contul de PEPP deschis la furnizorul de PEPP destinatar.

Această dată trebuie să fie cu cel puțin două săptămâni ulterioară datei la care furnizorul de PEPP destinatar primește documentele transferate de la furnizorul de PEPP care efectuează transferul în conformitate cu alineatul (4).

Statele membre pot impune ca cererea din partea participantului la PEPP să fie redactată în scris, iar o copie a cererii acceptate să fie furnizată participantului la PEPP.

(3)   În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii menționate la alineatul (2), furnizorul de PEPP destinatar solicită furnizorului de PEPP care efectuează transferul să îndeplinească sarcinile prevăzute la alineatul (4).

(4)   La primirea unei cereri din partea furnizorului de PEPP destinatar, furnizorul de PEPP care efectuează transferul:

(a)

transmite, în termen de cinci zile lucrătoare, informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP pentru perioada cuprinsă între data ultimei informări privind drepturile de pensie obținute din PEPP elaborate și data cererii către participantul la PEPP și către furnizorul de PEPP destinatar;

(b)

trimite, în termen de cinci zile lucrătoare, furnizorului de PEPP destinatar o listă a activelor existente care sunt transferate în cazul unui transfer al activelor în natură, astfel cum se menționează la articolul 52 alineatul (4);

(c)

nu mai acceptă plăți de încasat în contul de PEPP începând cu data indicată de participantul la PEPP în cererea menționată la alineatul (2) litera (b);

(d)

transferă sumele corespunzătoare, sau atunci când este cazul, activele în natură în conformitate cu articolul 52 alineatul (4) din contul de PEPP către noul cont de PEPP deschis la furnizorul de PEPP destinatar la data specificată în cerere de către participantul la PEPP;

(e)

închide contul de PEPP la data indicată de către participantul la PEPP dacă participantul la PEPP nu are obligații restante. Furnizorul de PEPP care efectuează transferul informează imediat participantul la PEPP atunci când există obligații restante din cauza cărora contul participantului la PEPP nu poate fi închis.

(5)   Furnizorul de PEPP destinatar, așa cum se prevede în cerere și în măsura în care informațiile furnizate de furnizorul de PEPP care efectuează transferul sau de participantul la PEPP permit furnizorului de PEPP destinatar să facă acest lucru, efectuează eventualele pregătiri necesare pentru a acceptarea plăților de încasat și le acceptă începând cu data specificată în cerere de către participantul la PEPP.

Articolul 54

Comisioane și taxe aferente serviciului de schimbare a furnizorului

(1)   Participanții la PEPP trebuie să aibă acces gratuit la datele lor cu caracter personal deținute atât de furnizorul de PEPP care efectuează transferul, cât și de furnizorul de PEPP destinatar.

(2)   Furnizorul de PEPP care efectuează transferul furnizează informațiile solicitate de furnizorul de PEPP destinatar în temeiul articolului 53 alineatul (4) litera (a) fără niciun cost pentru participantul la PEPP sau pentru furnizorul de PEPP destinatar.

(3)   Valoarea totală a comisioanelor și taxelor aplicate participantului la PEPP de către furnizorul de PEPP care efectuează transferul pentru închiderea contului deținut la acest furnizor se limitează la costurile administrative efective suportate de furnizorul de PEPP și nu depășește 0,5 % din sumele corespunzătoare sau valoarea monetară a activelor în natură care urmează să fie transferată către furnizorul de PEPP destinatar.

Statele membre pot stabili un procent mai mic pentru comisioanele și taxele menționate la primul paragraf și un procent diferit atunci când furnizorul de PEPP le permite participanților la PEPP să schimbe mai des furnizorul de PEPP, astfel cum se menționează la articolul 52 alineatul (3).

Furnizorul de PEPP care efectuează transferul nu percepe niciun comision și nicio taxă suplimentară furnizorului de PEPP destinatar.

(4)   Furnizorul de PEPP destinatar poate să perceapă numai costurile administrative și de tranzacție efective asociate serviciului de schimbare a furnizorului.

Articolul 55

Protecția participanților la PEPP împotriva pierderilor financiare

(1)   Orice pierdere financiară, inclusiv comisioane, taxe și dobânzi, suportată de participantul la PEPP și rezultată direct din nerespectarea obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 53 unui furnizor de PEPP implicat în procesul de schimbare a furnizorului este rambursată de furnizorul respectiv fără întârziere.

(2)   Răspunderea în temeiul alineatului (1) nu intervine în împrejurări anormale și imprevizibile, în afara controlului furnizorului de PEPP care le invocă, ale căror consecințe nu ar fi putut să fie evitate în pofida tuturor diligențelor în acest sens sau în cazul în care un furnizor de PEPP are alte obligații juridice prevăzute în dreptul Uniunii sau dreptul intern.

(3)   Răspunderea în temeiul alineatului (1) se stabilește în conformitate cu cerințele legale aplicabile la nivel național.

(4)   Participantul la PEPP suportă orice risc de pierdere financiară legat de răscumpărarea în natură a activelor deținute în contul de PEPP în vederea transferului acestora de la furnizorul de PEPP care efectuează transferul către furnizorul de PEPP destinatar, astfel cum se menționează la articolul 52 alineatul (4).

(5)   Furnizorul de PEPP care efectuează transferul nu este obligat să asigure protecția capitalului sau să ofere o garanție în momentul transferului.

Articolul 56

Informații privind serviciul de schimbare a furnizorului

(1)   Furnizorii de PEPP comunică participanților la PEPP următoarele informații privind serviciul de schimbare a furnizorului, pentru a-i permite participantului la PEPP să ia o decizie în cunoștință de cauză:

(a)

rolurile furnizorului de PEPP care efectuează transferul și ale furnizorului de PEPP destinatar pentru fiecare etapă a procesului de schimbare a furnizorului, după cum se indică la articolul 53;

(b)

calendarul de finalizare a etapelor respective;

(c)

comisioanele și taxele percepute pentru procesul de schimbare a furnizorului;

(d)

eventualele implicații ale schimbării, în special în ceea ce privește protecția sau garantarea capitalului, și alte informații legate de serviciul de schimbare a furnizorului;

(e)

informații cu privire la posibilitatea de a transfera active în natură, dacă este cazul.

Furnizorul de PEPP destinatar respectă cerințele prevăzute în capitolul IV.

Furnizorul de PEPP destinatar informează participantul la PEPP, după caz, cu privire la existența oricărui sistem de garantare, inclusiv a unui sistem de garantare a depozitelor, a unui sistem de compensare pentru investitori sau a unei scheme de asigurare a garanțiilor, care să-l acopere pe acel participant la PEPP.

(2)   Informațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol trebuie să fie în permanență disponibile în format electronic pe site-ul furnizorului de PEPP. Ele sunt furnizate și participanților la PEPP, la cerere, în conformitate cu cerințele articolului 24.

CAPITOLUL VIII

FAZA DE PLATĂ A PENSIEI

Articolul 57

Condiții referitoare la faza de plată a pensiei

(1)   Condițiile aferente fazei de plată a pensiei și plăților subconturilor naționale sunt stabilite de statele membre, cu excepția celor care sunt specificate în prezentul regulament.

(2)   Aceste condiții pot include în special stabilirea vârstei minime pentru începutul fazei de plată a pensiei, a unei perioade maxime înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru a adera la un sistem de PEPP, precum și condiții privind rambursarea înainte de vârsta minimă pentru începutul fazei de plată a pensiei, în special în cazul unor dificultăți deosebite.

Articolul 58

Forme de plată

(1)   Furnizorii de PEPP pun la dispoziția participanților la PEPP una sau mai multe dintre următoarele forme de plată:

(a)

anuități;

(b)

sume forfetare;

(c)

retrageri;

(d)

combinații ale formelor de mai sus.

(2)   Participanții la PEPP aleg forma de plată pentru faza de plată a pensiei atunci când încheie un contract privind PEPP și când solicită deschiderea unui nou subcont. Forma de plată poate varia de la un subcont la altul.

(3)   Fără a aduce atingere alineatului (1) de la prezentul articol sau articolelor 57 sau 59, statele membre pot adopta măsuri care să privilegieze anumite forme de plată. Astfel de măsuri pot include fixarea de limite cantitative pentru plățile forfetare pentru a încuraja și mai mult celelalte forme de plată menționate la alineatul (1) de la prezentul articol. Aceste limite cantitative se aplică numai plăților care corespund capitalului acumulat în subcontul de PEPP asociat cu statul membru al cărui drept intern prevede limite cantitative pentru sumele forfetare.

(4)   Statele membre pot specifica condițiile în care avantajele și stimulentele acordate trebuie să le fie rambursate.

Articolul 59

Modificarea formelor de plată

(1)   În cazul în care furnizorul de PEPP oferă diferite forme de plată, participantului la PEPP i se permite să modifice forma de plată pentru fiecare subcont deschis:

(a)

cu un an înainte de începerea fazei de plată a pensiei;

(b)

la începutul fazei de plată a pensiei;

(c)

în momentul schimbării furnizorului.

Modificarea formei de plată este gratuită pentru participantul la PEPP.

(2)   Când primește o cerere din partea unui participant la PEPP de modificare a formei de plată a PEPP, furnizorul de PEPP îi furnizează participantului la PEPP informații într-un format clar și inteligibil cu privire la implicațiile financiare ale unei astfel de modificări asupra participantului la PEPP sau a beneficiarului PEPP, în special în ceea ce privește orice impact asupra stimulentelor naționale care s-ar putea aplica subconturilor existente ale PEPP deținute de participantul la PEPP.

Articolul 60

Planificarea pensiei și consultanța cu privire la plăți

(1)   Pentru PEPP de bază, la începutul fazei de plată a pensiei, furnizorul de PEPP îi oferă participantului la PEPP un plan de pensie personal privind utilizarea sustenabilă a capitalului acumulat în subconturile de PEPP, ținând seama cel puțin de:

(a)

valoarea capitalului acumulat în subconturile de PEPP;

(b)

valoarea totală a altor drepturi de pensie acumulate; și

(c)

cerințele și nevoile pe termen lung în materie de pensii ale participantului la PEPP.

(2)   Planul de pensii menționat la alineatul (1) include o recomandare personală adresată participantului la PEPP cu privire la forma de plată optimă pentru acesta, cu excepția cazului este oferită o singură formă de plată. În cazul în care o plată forfetară nu este conformă cu nevoile în materie de pensii ale participantului la PEPP, consultanța este însoțită de un avertisment în acest sens.

CAPITOLUL IX

SUPRAVEGHERE

Articolul 61

Supravegherea de către autoritățile competente și monitorizarea de către EIOPA

(1)   Autoritățile competente ale furnizorului de PEPP supraveghează respectarea prezentului regulament în mod continuu și în conformitate cu normele și standardele de supraveghere sectoriale relevante. De asemenea, ele sunt responsabile de supravegherea îndeplinirii obligațiilor prevăzute în regulamentul sau actul constitutiv al furnizorului de PEPP, precum și a adecvării mecanismelor acestuia și a organizării în privința sarcinilor aferente furnizării de PEPP.

(2)   EIOPA și autoritățile competente monitorizează produsele de pensii personale furnizate sau distribuite pentru a se asigura că produsele în cauză poartă denumirea „PEPP” și se sugerează că produsele în cauză sunt PEPP numai atunci când sunt înregistrate în temeiul prezentului regulament.

Articolul 62

Prerogativele autorităților competente

Statele membre se asigură că autoritățile competente dispun de toate prerogativele de supraveghere și de investigație necesare pentru a-și exercita funcțiile în temeiul prezentului regulament.

Articolul 63

Prerogative de intervenție ale autorităților competente asupra produselor

(1)   Autoritățile competente pot interzice sau restricționa comercializarea sau distribuția unui PEPP în sau din statul membru de origine în următoarele condiții:

(a)

autoritățile competente sunt convinse că există motive întemeiate să se considere că PEPP generează preocupări majore sau repetate legate de protecția unui participant sau că reprezintă un risc pentru buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau pentru stabilitatea întregului sistem financiar sau a unei părți a acestuia din cel puțin un stat membru;

(b)

acțiunea este proporțională, ținând seama de natura riscurilor identificate, de nivelul de sofisticare al participanților la PEPP vizați și de efectul probabil al acțiunii asupra participanților la PEPP care au încheiat un contract privind PEPP;

(c)

autoritățile competente s-au consultat temeinic cu autoritățile competente din alte state membre care ar putea fi afectate în mod semnificativ de respectiva acțiune; și

(d)

acțiunea nu are un efect discriminatoriu asupra serviciilor sau activităților prestate dintr-un alt stat membru.

Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, autoritățile competente pot impune o interdicție sau o restricție din motive de prudență înainte ca un PEPP să fie comercializat sau distribuit către participanți la PEPP. Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condițiile specificate de autoritatea competentă sau pot face obiectul unor excepții specificate de acestea.

(2)   Autoritățile competente nu impun o interdicție sau o restricție în temeiul prezentului articol decât în cazul în care, cu cel puțin o lună înainte de data la care măsura urmează să intre în vigoare, au comunicat tuturor celorlalte autorități competente implicate și EIOPA, în scris sau printr-un alt mijloc convenit între autorități, următoarele informații:

(a)

PEPP la care se referă acțiunea propusă;

(b)

natura exactă a interdicției sau restricției propuse și momentul prevăzut pentru intrarea sa în vigoare; și

(c)

dovezile pe baza cărora au luat decizia și care le dau motive întemeiate să considere că sunt îndeplinite toate condițiile de la alineatul (1).

(3)   În cazuri excepționale, atunci când autoritățile competente consideră că este necesar să ia măsuri urgente în temeiul prezentului articol pentru a preveni apariția unor prejudicii din cauza PEPP, autoritățile competente pot acționa, în regim provizoriu, notificând în scris, cu minimum 24 de ore înainte de momentul planificat pentru intrarea în vigoare a măsurii, toate celelalte autorități competente și EIOPA, cu condiția ca toate condițiile din prezentul articol să fie îndeplinite și, în plus, este stabilit clar că un termen de notificare prealabilă de o lună nu ar răspunde în mod adecvat la preocuparea sau amenințarea respectivă. Autoritățile competente nu pot lua măsuri provizorii pentru o perioadă care depășește trei luni.

(4)   Autoritățile competente publică pe site-urile lor o notificare privind orice decizie de a impune vreo restricție sau interdicție prevăzută la alineatul (1). Notificarea prezintă detalii cu privire la respectiva interdicție sau restricție, o dată ulterioară publicării notificării, de la care măsurile vor intra în vigoare, precum și dovezile din care rezultă că sunt îndeplinite toate condițiile enunțate la alineatul (1). Interdicția sau restricția se aplică doar acțiunilor întreprinse după publicarea notificării.

(5)   Autoritățile competente retrag interdicția sau restricția în cazul în care condițiile menționate la alineatul (1) nu se mai aplică.

Articolul 64

Mediere și coordonare

(1)   EIOPA are rol de mediator și coordonator în raport cu măsurile luate de autoritățile competente în temeiul articolului 63. EIOPA se asigură în special că acțiunile întreprinse de autoritățile competente sunt justificate și proporționale și, după caz, că autoritățile competente adoptă o abordare coerentă.

(2)   După primirea notificării în temeiul articolului 63 privind orice interdicție sau restricție care urmează a fi impusă în temeiul articolului respectiv, EIOPA emite un aviz, specificând dacă în opinia sa interdicția sau restricția este justificată și proporțională. În cazul în care consideră că este necesar ca alte autorități competente să adopte măsuri pentru a contracara riscul, EIOPA precizează acest lucru în avizul său. Avizul se publică pe site-ul EIOPA.

(3)   În cazul în care intenționează să adopte sau adoptă măsuri contrare unui aviz emis de EIOPA în temeiul alineatului (2) ori refuză să adopte măsuri, contrar respectivului aviz, o autoritate competentă publică imediat pe site-ul său o notificare, explicând pe larg motivele pentru care a procedat astfel.

Articolul 65

Prerogativele EIOPA de intervenție asupra produselor

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, EIOPA monitorizează piața PEPP-urilor care sunt comercializate, distribuite sau vândute în Uniune.

(2)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile de la alineatele (3) și (4) de la prezentul articol, EIOPA poate să interzică sau să restricționeze temporar în Uniune comercializarea, distribuția sau vânzarea anumitor PEPP sau a unor PEPP cu anumite caracteristici specificate.

Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condiții sau pot face obiectul unor excepții care trebuie precizate de EIOPA.

(3)   EIOPA ia o decizie în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol după consultarea altor AES, dacă este cazul, și numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

acțiunea propusă este motivată de o preocupare semnificativă legată de protecția participanților la PEPP, inclusiv în raport cu natura de pensie pe termen lung a produsului sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare, ori la adresa stabilității întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia;

(b)

cerințele de reglementare aplicabile PEPP în temeiul legislației Uniunii nu tratează amenințarea;

(c)

una sau mai multe autorități competente nu au luat măsuri pentru a răspunde amenințării sau acțiunile întreprinse nu tratează corespunzător amenințarea.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, EIOPA poate impune o interdicție sau o restricție prevăzută la alineatul (2) din motive de prudență înainte ca un PEPP să fie comercializat, distribuit sau vândut către clienții PEPP.

(4)   Atunci când acționează în temeiul prezentului articol, EIOPA se asigură că acțiunea:

(a)

nu are un efect negativ asupra eficienței piețelor financiare sau asupra participanților la PEPP, disproporționat față de beneficiile acțiunii și nici

(b)

nu creează un risc de arbitraj de reglementare.

În cazul în care una sau mai multe autorități competente au luat măsuri în temeiul dispozițiilor articolului 63, EIOPA poate adopta oricare dintre măsurile menționate la alineatul (2) din prezentul articol fără a emite avizul prevăzut la articolul 64.

(5)   Înainte de a decide să adopte vreo măsură în temeiul prezentului articol, EIOPA informează autoritățile competente despre acțiunile pe care le propune.

(6)   EIOPA publică pe site-ul său o notificare cu privire la fiecare decizie de a adopta vreo măsură în temeiul prezentului articol. Notificarea respectivă prezintă informații privind interdicția sau restricția în cauză și precizează o dată ulterioară publicării notificării de la care măsurile vor intra în vigoare. Interdicțiile sau restricțiile se aplică doar acțiunilor întreprinse după intrarea în vigoare a măsurilor.

(7)   EIOPA examinează interdicțiile sau restricțiile impuse în conformitate cu alineatul (2) la intervale de timp corespunzătoare și cel puțin o dată la trei luni. Dacă nu este reînnoită, interdicția sau restricția expiră la încheierea termenului respectiv de trei luni.

(8)   Orice acțiune întreprinsă de EIOPA în conformitate cu prezentul articol are întâietate față de orice acțiune întreprinsă anterior de către o autoritate competentă.

(9)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 72 pentru a completa prezentul regulament cu criterii și factori pe care EIOPA trebuie să îi aplice pentru a determina dacă există o preocupare semnificativă legată de protecția participanților la PEPP, inclusiv în ceea ce privește natura de pensie pe termen lung a produsului, sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a stabilității întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia, după cum se menționează la alineatul (3) primul paragraf litera (a) din prezentul articol.

Printre aceste criterii și factori se numără:

(a)

gradul de complexitate al PEPP și relația cu tipul de participant la PEPP căruia îi este prezentat și vândut;

(b)

gradul de inovare al unui PEPP, al unei activități sau al unei practici;

(c)

efectul de levier al unui PEPP sau al unei practici;

(d)

în ceea ce privește buna funcționare și integritatea piețelor financiare, dimensiunea sau valoarea totală a capitalului acumulat al PEPP.

Articolul 66

Cooperarea și consecvența

(1)   Fiecare autoritate competentă contribuie la aplicarea consecventă a prezentului regulament în întreaga Uniune.

(2)   Autoritățile competente cooperează între ele în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și cu Directivele 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2014/65/UE, (UE) 2016/97 și (UE) 2016/2341.

(3)   Autoritățile competente și EIOPA cooperează în scopul îndeplinirii atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(4)   Autoritățile competente și EIOPA își comunică toate informațiile și documentele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, în special pentru a constata și a remedia încălcările prezentului regulament.

(5)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, EIOPA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să precizeze detaliile cooperării și schimbului de informații, precum și cerințele necesare pentru a prezenta aceste informații într-un format standardizat care să permită o comparație.

EIOPA transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 15 august 2020.

Comisiei i se conferă competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

CAPITOLUL X

SANCȚIUNI

Articolul 67

Sancțiuni administrative și alte măsuri

(1)   Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere ale autorităților competente și dreptului statelor membre de a prevedea și de a impune sancțiuni penale, statele membre adoptă norme care prevăd sancțiuni administrative adecvate și alte măsuri aplicabile încălcărilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea acestora. Sancțiunile administrative și alte măsuri prevăzute trebuie să fie efective, proporționate și cu efect de descurajare.

Statele membre pot decide să nu prevadă norme privind sancțiunile administrative astfel cum sunt menționate în primul paragraf pentru încălcările care fac obiectul unor sancțiuni penale în temeiul dreptului lor intern.

Până la data aplicării prezentului regulament, statele membre notifică Comisiei și EIOPA normele menționate la primul și al doilea paragraf. Statele membre informează fără întârziere Comisia și EIOPA cu privire la orice modificare ulterioară a normelor.

(2)   Sancțiunile administrative și celelalte măsuri prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol se aplică cel puțin în situațiile în care:

(a)

o întreprindere financiară de tipul celor menționate la articolul 6 alineatul (1) a obținut înregistrarea pentru un PEPP prin declarații false sau înșelătoare sau prin orice alte mijloace nelegitime, cu încălcarea articolelor 6 și 7;

(b)

o întreprindere financiară de tipul celor menționate la articolul 6 alineatul (1) furnizează sau distribuie produse care poartă denumirea „produs paneuropean de pensii personale” sau „PEPP” fără înregistrarea necesară;

(c)

un furnizor de PEPP nu a furnizat serviciul de portabilitate, cu încălcarea articolelor 18 sau 19, sau informațiile cu privire la acest serviciu necesare în temeiul articolelor 20 și 21 ori nu s-a conformat cerințelor și obligațiilor prevăzute în capitolul IV, în capitolul V, la articolele 48 și 50 și în capitolul VII;

(d)

un depozitar nu și-a îndeplinit atribuțiile de supraveghere în conformitate cu articolul 48.

(3)   Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, prevăd ca autoritățile competente să aibă competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și alte măsuri în ceea ce privește situațiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol:

(a)

o declarație publică în care se specifică identitatea persoanei fizice sau juridice și natura încălcării, în conformitate cu articolul 69;

(b)

un ordin prin care i se solicită persoanei fizice sau juridice să pună capăt comportamentului respectiv și să se abțină de la repetarea acestuia;

(c)

o interdicție temporară impusă oricărui membru al organului de conducere, de supraveghere sau administrativ al întreprinderii financiare sau oricărei alte persoane fizice care este considerată răspunzătoare, de a exercita funcții de conducere în cadrul unor astfel de întreprinderi;

(d)

în cazul unei persoane juridice, amenzi administrative maxime de cel puțin 5 000 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, echivalentul în moneda națională la 14 august 2019;

(e)

pentru persoanele juridice, amenzile administrative maxime prevăzute la litera (d) pot avea un cuantum de până la 10 % din cifra de afaceri anuală totală ce reiese din cea mai recentă situație a conturilor disponibilă aprobată de organul de conducere, de supraveghere sau administrativ; atunci când persoana juridică este o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care trebuie să elaboreze conturi financiare consolidate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23), cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală sau tipul de venit corespunzător conform actelor legislative contabile relevante, stabilit pe baza celei mai recente situații disponibile a conturilor consolidate aprobate de organul de conducere, de supraveghere sau administrativ al întreprinderii-mamă principale;

(f)

în cazul unei persoane fizice, amenzi administrative maxime de cel puțin 700 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, echivalentul în moneda națională la 14 august 2019;

(g)

amenzi administrative maxime egale cu cel puțin de două ori valoarea beneficiului rezultat din încălcare atunci când beneficiul poate fi determinat, chiar dacă această sumă depășește valorile maxime prevăzute la literele (d), (e) sau, respectiv, (f).

(4)   Toate deciziile de impunere a sancțiunilor administrative sau a altor măsuri prevăzute la alineatul (1) primul paragraf și la alineatul (3) sunt justificate și pot face obiectul unei căi de atac în fața unei instanțe judecătorești.

(5)   În exercitarea competențelor lor în temeiul alineatului (1) primul paragraf și al alineatului (3), autoritățile competente cooperează îndeaproape pentru a se asigura că sancțiunile administrative și alte măsuri produc rezultatele urmărite de prezentul regulament și își coordonează acțiunile pentru a evita o posibilă dublare sau suprapunere atunci când se aplică sancțiuni administrative și alte măsuri în cazurile transfrontaliere.

Articolul 68

Exercitarea prerogativei de a impune sancțiuni administrative și alte măsuri

(1)   Autoritățile competente își exercită prerogativele de a impune sancțiunile administrative și alte măsuri menționate la articolul 67 în conformitate cu cadrele lor juridice naționale:

(a)

în mod direct;

(b)

în colaborare cu alte autorități;

(c)

prin sesizarea autorităților judiciare competente.

(2)   La stabilirea tipului și nivelului unei sancțiuni administrative sau al unei alte măsuri impuse în temeiul articolului 67 alineatul (3), autoritățile competente iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:

(a)

importanța semnificativă, gravitatea și durata încălcării;

(b)

gradul de răspundere al persoanei fizice sau juridice responsabile de încălcare;

(c)

puterea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, astfel cum este indicată în special de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(d)

importanța profiturilor înregistrate sau a pierderilor evitate de către persoana fizică sau juridică responsabilă, în măsura în care acestea pot fi stabilite;

(e)

pierderile suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi stabilite;

(f)

nivelul de cooperare cu autoritățile competente al persoanei fizice sau juridice responsabile, fără a aduce atingere necesității de a asigura confiscarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(g)

încălcările anterioare comise de persoana fizică sau juridică responsabilă.

Articolul 69

Publicarea sancțiunilor administrative și a altor măsuri

(1)   Autoritățile competente publică, fără întârzieri nejustificate, pe site-urile lor oficiale deciziile de impunere a unei sancțiuni administrative sau a altei măsuri pentru încălcarea prezentului regulament, după ce destinatarul sancțiunii administrative sau al altei măsuri a fost informat în legătură cu decizia respectivă.

(2)   Publicarea menționată la alineatul (1) include informații privind tipul și natura încălcării, identitatea persoanelor responsabile și sancțiunile administrative sau alte măsuri impuse.

(3)   În cazul în care, în urma unei evaluări de la caz la caz, autoritățile competente consideră că publicarea identității, în cazul persoanelor juridice, sau a identității și a datelor cu caracter personal, în cazul persoanelor fizice, este disproporționată sau în cazul în care autoritățile competente consideră că publicarea pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o investigație în curs, autoritățile competente iau una dintre următoarele măsuri:

(a)

amână publicarea deciziei de impunere a sancțiunii administrative sau a altei măsuri până în momentul în care motivele pentru nepublicare încetează să existe;

(b)

publică decizia de impunere a sancțiunii administrative sau a altei măsuri, omițând pentru o perioadă de timp rezonabilă identitatea și datele cu caracter personal ale destinatarului, dacă se estimează că în acea perioadă motivele pentru publicarea anonimă vor înceta să existe și dacă publicarea anonimă asigură protecția efectivă a datelor cu caracter personal vizate; sau

(c)

nu publică decizia de impunere a sancțiunii administrative sau a altei măsuri în cazul în care opțiunile prevăzute la literele (a) și (b) sunt considerate insuficiente pentru a se asigura:

(i)

că nu va fi pusă în pericol stabilitatea piețelor financiare;

(ii)

proporționalitatea publicării unor astfel de decizii în cazurile în care măsurile respective sunt considerate a fi de natură minoră.

(4)   În cazul deciziei de a publica sancțiunea administrativă sau altă măsură cu titlu anonim astfel cum se menționează la alineatul (3) litera (b), publicarea datelor relevante poate fi amânată. În cazul în care decizia de a impune o sancțiune administrativă sau de a institui o altă măsură face obiectul unei căi de atac în fața autorităților judiciare relevante, autoritățile competente adaugă fără întârziere pe site-ul lor oficial această informație și orice informații ulterioare cu privire la rezultatul căii de atac. Se publică, de asemenea, hotărârile judecătorești care anulează deciziile de impunere a unei sancțiuni administrative sau a unei alte măsuri.

(5)   Autoritățile competente se asigură că orice publicare menționată la alineatele (1)-(4) rămâne pe site-ul lor oficial timp de cel puțin cinci ani de la publicare. Datele cu caracter personal conținute în publicare se păstrează pe site-urile oficiale ale autorităților competente numai pe perioada necesară în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor.

Articolul 70

Obligația de a transmite EIOPA informații referitoare la sancțiunile administrative și alte măsuri

(1)   Autoritățile competente informează EIOPA cu privire la toate sancțiunile administrative și alte măsuri impuse, dar nepublicate, în conformitate cu articolul 69 alineatul (3) litera (c), inclusiv orice cale de atac la care se recurge împotriva acestora, precum și rezultatul respectivelor căi de atac.

(2)   Autoritățile competente furnizează anual EIOPA informații agregate referitoare la toate sancțiunile administrative și alte măsuri impuse în conformitate cu articolul 67.

EIOPA publică informațiile respective într-un raport anual.

(3)   În cazul în care statele membre au ales, în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) al doilea paragraf, să prevadă sancțiuni penale pentru încălcările prezentului regulament, autoritățile lor competente furnizează anual EIOPA date cu caracter anonim și agregat cu privire la toate investigările penale efectuate și sancțiunile penale aplicate. EIOPA publică date cu caracter anonim privind sancțiunile penale aplicate într-un raport anual.

(4)   În cazul în care autoritățile competente au făcut publică o sancțiune administrativă, o altă măsură sau o sancțiune penală, ele transmit simultan EIOPA sancțiunea sau măsura respectivă.

CAPITOLUL XI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 71

Prelucrarea datelor cu caracter personal

În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul aplicării prezentului regulament, furnizorii de PEPP, distribuitorii de PEPP și autoritățile competente își îndeplinesc sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE. În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către EIOPA în cadrul aplicării prezentului regulament, EIOPA respectă Regulamentul (UE) 2018/1725.

Articolul 72

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate i se conferă Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 40 alineatul (9), la articolul 45 alineatul (4) și la articolul 65 alineatul (9), se conferă Comisiei pentru o perioadă de patru ani de la 14 august 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 40 alineatul (9), la articolul 45 alineatul (4) și la articolul 65 alineatul (9) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 40 alineatul (9), al articolului 45 alineatul (4) și al articolului 65 alineatul (9) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 73

Evaluare și raport

(1)   După cinci ani de la data aplicării prezentului regulament și ulterior o dată la fiecare cinci ani, Comisia efectuează o evaluare a acestuia și, după consultarea EIOPA și celorlalte AES, după caz, transmite un raport privind principalele constatări Parlamentului European și Consiliului. Raportul este însoțit, atunci când este cazul, de o propunere legislativă.

(2)   Raportul cuprinde, în special, următoarele aspecte:

(a)

funcționarea procedurii de înregistrare a PEPP în conformitate cu capitolul II;

(b)

portabilitatea, în special subconturile disponibile participanților la PEPP și posibilitatea participantului de a continua să contribuie la cel mai recent subcont deschis în conformitate cu articolul 20 alineatele (3) și (4);

(c)

dezvoltarea de parteneriate;

(d)

funcționarea serviciului de schimbare a furnizorului și nivelul comisioanelor și taxelor;

(e)

nivelul de pătrundere pe piață a PEPP și efectul prezentului regulament asupra sistemului de pensii în Europa, inclusiv înlocuirea produselor existente și utilizarea PEPP de bază;

(f)

procedura de reclamații;

(g)

integrarea factorilor ESG în politica de investiții a PEPP;

(h)

nivelul comisioanelor, taxelor și cheltuielilor suportate direct sau indirect de participanții la PEPP, inclusiv o evaluare a eventualelor disfuncționalități ale pieței;

(i)

respectarea de către furnizorii de PEPP a dispozițiilor prezentului regulament și a standardelor stabilite de legislația sectorială aplicabilă;

(j)

aplicarea unor tehnici diferite de atenuare a riscurilor utilizate de furnizorii de PEPP;

(k)

furnizarea de PEPP în temeiul libertății de a presta servicii și al libertății de stabilire;

(l)

dacă se obțin beneficii în urma publicării de informații privind performanțele anterioare ale produsului către potențialii participanți la PEPP, ținând cont de informațiile pentru scenariile de performanță care vor fi incluse în PEPP;

(m)

dacă consultanța oferită participanților la PEPP este adecvată, în special în ceea ce privește posibilele forme de plată.

Evaluarea menționată la litera (e) de la primul paragraf trebuie să ia în considerare motivele pentru care nu au fost deschise subconturi în anumite state membre și evaluează progresele și eforturile realizate de furnizorii de PEPP pentru dezvoltarea de soluții tehnice pentru deschiderea de subconturi.

(3)   Comisia înființează un comitet la care participă părțile interesate vizate, pentru a monitoriza permanent evoluția și punerea în aplicare a PEPP. Din acest comitet fac parte cel puțin EIOPA, autoritățile competente, reprezentanți ai sectorului și ai consumatorilor și experți independenți.

EIOPA îndeplinește funcția de secretariat al comitetului.

Articolul 74

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică la 12 luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a actelor delegate prevăzute la articolul 28 alineatul (5), articolul 30 alineatul (2), articolul 33 alineatul (3), articolul 36 alineatul (2), articolul 37 alineatul (2), articolul 45 alineatul (3) și articolul 46 alineatul (3).

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 81, 2.3.2018, p. 139.

(2)  Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 14 iunie 2019.

(3)  JO C 11, 12.1.2018, p. 24.

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(5)  Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) (JO L 354, 23.12.2016, p. 37).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (JO L 352, 9.12.2014, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(9)  Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(10)  Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiții pe termen lung (JO L 123, 19.5.2015, p. 98).

(12)  Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(13)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(14)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(15)  Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(16)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(17)  Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (JO L 26, 2.2.2016, p. 19).

(18)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(19)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(20)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(21)  Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 63).

(22)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(23)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).


25.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/64


REGULAMENTUL (UE) 2019/1239 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 iunie 2019

de stabilire a unui mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim și de abrogare a Directivei 2010/65/UE

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) impune statelor membre să accepte îndeplinirea obligațiilor de raportare în format electronic a navelor care sosesc în porturile Uniunii și pleacă din porturile Uniunii și să asigure transmiterea acestora prin intermediul unui ghișeu unic pentru a facilita și a accelera transportul maritim.

(2)

Transportul maritim este baza comerțului și a comunicațiilor în interiorul și în exteriorul pieței unice. În vederea facilitării transportului maritim și a reducerii suplimentare a sarcinii administrative pentru companiile de transport maritim, este necesară simplificarea și armonizarea suplimentară a procedurilor de informare privind îndeplinirea obligațiilor de raportare impuse companiilor de transport maritim de actele juridice ale Uniunii, de actele juridice internaționale și de legislația națională a statelor membre, iar procedurile respective ar trebui să fie neutre din punct de vedere tehnologic, promovând soluții de raportare adaptate exigențelor viitorului.

(3)

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au solicitat în mod repetat mai multă interoperabilitate, precum și o comunicare mai ușoară și fluxuri de informații mai cuprinzătoare, în scopul îmbunătățirii funcționării pieței interne și al satisfacerii nevoilor cetățenilor și ale întreprinderilor.

(4)

Principalul obiectiv al prezentului regulament este de a stabili norme armonizate pentru furnizarea informațiilor necesare pentru escale în port, în special prin asigurarea faptului că aceleași seturi de date pot fi raportate în același mod fiecărui ghișeu unic național în domeniul maritim. Prezentul regulament vizează, de asemenea, facilitarea transmiterii de informații între declaranți, autoritățile relevante și furnizorii de servicii portuare din portul de escală și alte state membre. Aplicarea prezentului regulament nu ar trebui să modifice termenele sau conținutul obligațiilor de raportare și nu ar trebui să afecteze stocarea și prelucrarea ulterioară a informațiilor la nivelul Uniunii sau la nivel național.

(5)

Ghișeul unic național în domeniul maritim existent în fiecare stat membru ar trebui să fie menținut ca bază pentru un mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim („EMSWe”) interoperabil și neutru din punct de vedere tehnologic. Ghișeul unic național în domeniul maritim ar trebui să constituie un punct de intrare cuprinzător pentru raportare pentru operatorii de transport maritim, care să îndeplinească funcționalitățile de culegere a datelor de la declaranți și de distribuire a datelor către toate autoritățile competente relevante și furnizorii de servicii portuare.

(6)

Pentru a consolida eficiența ghișeelor unice naționale în domeniul maritim și în vederea pregătirii pentru evoluțiile viitoare, ar trebui să se poată menține actualele dispoziții sau să se instituie noi dispoziții în statele membre privind utilizarea ghișeului unic național în domeniul maritim pentru raportarea unor informații similare pentru alte moduri de transport.

(7)

Interfețele frontale aferente respectivelor ghișee unice naționale în domeniul maritim, pe partea declaranților, ar trebui armonizate la nivelul Uniunii, pentru a facilita raportarea și pentru a reduce în continuare sarcina administrativă. Această armonizare ar trebui realizată prin utilizarea, în cadrul fiecărui ghișeu unic național în domeniul maritim, a software-ului comun al interfeței pentru schimburile de informații între sisteme, dezvoltat la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui să fie responsabile pentru integrarea și gestionarea modulului interfeței și pentru actualizarea software-ului la intervale regulate și în timp util, atunci când Comisia furnizează noi versiuni. Comisia ar trebui să dezvolte acest modul și să furnizeze actualizări atunci când este necesar, deoarece dezvoltarea tehnologiilor digitale cunoaște o evoluție rapidă și orice soluție tehnologică ar putea fi rapid depășită de noi evoluții.

(8)

Alte canale de raportare furnizate de statele membre și furnizorii de servicii, cum ar fi sistemele portuare comunitare, ar putea fi menținute ca puncte de intrare opționale pentru raportare și ar trebui să poată îndeplini funcția de furnizori de servicii de date.

(9)

Pentru a nu impune o sarcină administrativă disproporționată statelor membre fără ieșire la mare și care nu dețin porturi maritime, statele membre respective ar trebui scutite de obligația legată de elaborarea, instituirea, exploatarea și punerea la dispoziție a unui ghișeu unic național în domeniul maritim. Aceasta înseamnă că, atât timp cât invocă această scutire, statele membre respective nu ar trebui să fie obligate să îndeplinească obligațiile legate de elaborarea, instituirea, exploatarea și punerea la dispoziție a unui ghișeu unic național în domeniul maritim.

(10)

O interfață grafică de utilizator ușor de folosit și cu funcționalități comune ar trebui să facă parte din ghișeele unice naționale în domeniul maritim pentru raportarea manuală de către declaranți. Statele membre ar trebui să ofere interfața grafică de utilizator pentru introducerea manuală a datelor de către declaranți și prin încărcarea de foi de calcul digitale armonizate. Pe lângă asigurarea unor funcționalități comune, Comisia și statele membre ar trebui să își coordoneze eforturile pentru a se asigura că experiențele utilizatorilor cu respectivele interfețe grafice de utilizator sunt cât mai similare cu putință.

(11)

Noile tehnologii digitale emergente prezintă oportunități tot mai mari de sporire a eficienței sectorului de transport maritim și de reducere a sarcinilor administrative. Pentru ca beneficiile acestor noi tehnologii să se acumuleze cât mai curând posibil, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice specificațiile tehnice, standardele și procedurile aferente mediului armonizat de raportare prin acte de punere în aplicare. Acest lucru ar trebui să le confere actorilor de pe piață flexibilitatea de a dezvolta noi tehnologii digitale, iar noile tehnologii ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare la revizuirea prezentului regulament.

(12)

Sprijin și informații adecvate cu privire la procesele și cerințele tehnice legate de utilizarea ghișeului unic național în domeniul maritim ar trebui să fie furnizate declaranților prin intermediul unor site-uri naționale ușor accesibile și ușor de utilizat, cu standarde comune la nivelul aspectului și al funcționării.

(13)

Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional („Convenția FAL”) (4) prevede că autoritățile publice trebuie, în toate cazurile, să solicite numai informații esențiale în cadrul raportării și să mențină numărul de elemente la minimum. Cu toate acestea, în funcție de condițiile locale, pot fi necesare informații specifice în vederea garantării siguranței navigației.

(14)

Pentru a permite funcționarea EMSWe, este necesar să se stabilească un set cuprinzător de date EMSWe, care să cuprindă toate elementele de informații care ar putea fi solicitate de autoritățile naționale sau de operatorii portuari în scopuri administrative sau operaționale, atunci când o navă efectuează o escală în port. La stabilirea setului de date EMSWe, Comisia ar trebui să țină seama de lucrările relevante realizate la nivel internațional. Întrucât domeniul de aplicare al obligațiilor de raportare variază de la un stat membru la altul, un ghișeu unic național în domeniul maritim într-un anumit stat membru ar trebui să fie conceput astfel încât să accepte setul de date EMSWe fără nicio modificare și să facă abstracție de orice informație care nu este relevantă pentru statul membru respectiv.

(15)

În situații excepționale, un stat membru ar trebui să poată solicita elemente de date suplimentare de la declaranți. Astfel de situații excepționale pot apărea, de exemplu, atunci când există o nevoie urgentă de a proteja ordinea și securitatea internă sau de a aborda o amenințare gravă la adresa sănătății umane sau animale sau a mediului. Noțiunea de situații excepționale ar trebui să fie interpretată în mod strict.

(16)

Obligațiile de raportare relevante conținute în actele juridice internaționale și ale Uniunii ar trebui enumerate în anexa la prezentul regulament. Respectivele obligații de raportare ar trebui să constituie baza pentru stabilirea setului cuprinzător de date EMSWe. Anexa ar trebui, de asemenea, să se refere la categoriile relevante de obligații de raportare la nivel național, iar statele membre ar trebui să poată solicita Comisiei să modifice setul de date EMSWe pe baza obligațiilor de raportare conținute în legislația și în cerințele lor naționale. Actele juridice ale Uniunii care modifică setul de date EMSWe pe baza unei obligații de raportare conținute în legislația și în cerințele naționale ar trebui să includă o trimitere explicită la legislația și cerințele naționale respective.

(17)

Ori de câte ori informațiile din cadrul ghișeului unic național în domeniul maritim sunt distribuite autorităților competente, transmiterea acestora ar trebui să respecte cerințele în materie de date, formatele și codurile comune pentru obligațiile și formalitățile de raportare prevăzute în actele juridice ale Uniunii care figurează în anexă și ar trebui să se efectueze prin intermediul sistemelor informatice stabilite în cadrul acesteia, cum ar fi tehnicile de prelucrare electronică a datelor menționate la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(18)

Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să țină seama de sistemele SafeSeaNet stabilite la nivel național și la nivelul Uniunii, care ar trebui să continue să faciliteze schimbul și distribuirea informațiilor primite prin intermediul ghișeului unic național în domeniul maritim între statele membre, în conformitate cu Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6).

(19)

Porturile nu sunt destinația finală a mărfurilor. Eficiența escalelor navelor în port are un impact asupra întregului lanț logistic legat de transportul mărfurilor și al pasagerilor către și dinspre porturi. Pentru a asigura interoperabilitatea, multimodalitatea și integrarea fără probleme a transportului maritim în întregul lanț logistic și pentru a facilita alte moduri de transport, ghișeele unice naționale în domeniul maritim ar trebui să permită posibilitatea schimbului de informații relevante, cum ar fi ora de sosire și de plecare, cu cadre similare elaborate pentru alte moduri de transport.

(20)

Pentru a îmbunătăți eficiența transportului maritim și pentru a limita dublarea informațiilor care trebuie furnizate în scopuri operaționale atunci când o navă efectuează o escală în port, informațiile furnizate de către declaranți unui ghișeu unic național în domeniul maritim ar trebui să fie partajate și cu alte anumite entități, cum ar fi operatorii portuari sau operatorii de terminale, atunci când declarantul autorizează acest lucru și ținând seama de necesitatea de a respecta confidențialitatea, aspectele sensibile din punct de vedere comercial și constrângerile juridice. Prezentul regulament urmărește să îmbunătățească manipularea datelor, prin aplicarea principiului raportării unice atunci când se îndeplinesc obligațiile de raportare.

(21)

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii trebuie să fie acoperite de o declarație sumară de intrare care trebuie depusă pe cale electronică la autoritățile vamale. Având în vedere importanța informațiilor din declarația sumară de intrare pentru gestionarea riscurilor de securitate și a riscurilor financiare, în prezent se elaborează un sistem electronic specific pentru depunerea și gestionarea declarațiilor sumare de intrare pe teritoriul vamal al Uniunii. Prin urmare, nu va fi posibilă transmiterea declarațiilor sumare de intrare prin intermediul modulului de interfață de raportare armonizată. Cu toate acestea, având în vedere că unele dintre elementele de date prezentate în declarația sumară de intrare sunt necesare, de asemenea, pentru îndeplinirea altor obligații vamale și de raportare în domeniul maritim atunci când o navă efectuează o escală într-un port al Uniunii, EMSWe ar trebui să poată prelucra elementele de date din declarația sumară de intrare. Ar trebui avută în vedere și posibilitatea ca ghișeul unic național în domeniul maritim să poată prelua informațiile relevante care au fost deja transmise prin declarația sumară de intrare.

(22)

Pentru a armoniza pe deplin cerințele de raportare, autoritățile vamale, autoritățile maritime, precum și alte autorități relevante ar trebui să coopereze atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Coordonatorii naționali cu responsabilități specifice ar trebui să sporească eficacitatea acestei cooperări și buna funcționare a ghișeelor unice naționale în domeniul maritim.

(23)

Pentru a permite reutilizarea informațiilor furnizate prin intermediul ghișeelor unice naționale în domeniul maritim și pentru a facilita transmiterea informațiilor de către declaranți, este necesar să se prevadă baze de date comune. Ar trebui să se creeze o bază de date a navelor din cadrul EMSWe care să includă o listă de referință cu detaliile specifice ale navei și scutirile de raportare aplicate acesteia, așa cum au fost raportate respectivului ghișeu unic național în domeniul maritim. Pentru a facilita transmiterea de informații de către declaranți, ar trebui să se creeze o bază de date comună pentru localizare care să dețină o listă de referință a codurilor de localizare, incluzând Codul Organizației Națiunilor Unite pentru localizarea activităților de comerț și transport (UN/LOCODE), codurile specifice SafeSeaNet și codurile instalațiilor portuare înregistrate în Sistemul global integrat de informații privind navele (GISIS) al Organizației Maritime Internaționale (OMI). În plus, ar trebui să se creeze o bază de date comună privind materialele periculoase care să includă o listă a mărfurilor periculoase și poluante care urmează să fie notificate ghișeului unic național în domeniul maritim în conformitate cu Directiva 2002/59/CE și cu formularul FAL 7 al OMI, luând în considerare elementele de date relevante din convențiile și codurile OMI.

(24)

Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentului regulament de către autoritățile competente ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie în cadrul prezentului regulament ar trebui să fie conformă cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(25)

EMSWe și ghișeele unice naționale în domeniul maritim nu ar trebui să furnizeze alte motive pentru prelucrarea datelor cu caracter personal decât ceea ce este necesar pentru funcționarea acestora și nu ar trebui să fie utilizate pentru a acorda noi drepturi de acces la datele cu caracter personal.

(26)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în vederea completării prezentului regulament prin stabilirea și modificarea setului de date EMSWe și prin stabilirea definițiilor, categoriilor și specificațiilor datelor pentru elementele de date și în vederea modificării anexei pentru a include obligațiile de raportare existente la nivel național, precum și pentru a ține seama de orice noi obligații de raportare adoptate prin acte juridice ale Uniunii. Comisia ar trebui să se asigure că sunt respectate cerințele în materie de date, formatele și codurile comune stabilite în actele juridice internaționale și ale Uniunii enumerate în anexă. Este deosebit de importantă desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări ar trebui să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(27)

Atunci când pregătește acte delegate, Comisia ar trebui să se asigure că experții statelor membre și comunitatea de afaceri sunt consultați în mod transparent și cu suficient timp înainte.

(28)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(29)

În special, Comisiei ar trebui să i se acorde competențe de executare pentru a stabili specificațiile funcționale și tehnice, mecanismele de control al calității și procedurile pentru implementarea, întreținerea și exploatarea modulului de interfață armonizat și a elementelor armonizate conexe ale ghișeelor unice naționale în domeniul maritim. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare și pentru a stabili specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru serviciile comune aferente EMSWe.

(30)

Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (11) care stabilește condițiile în care statele membre recunosc anumite mijloace de identificare electronică a persoanelor fizice și juridice care intră sub incidența unui sistem notificat de identificare electronică al unui alt stat membru. Regulamentul (UE) nr. 910/2014 stabilește condițiile în care utilizatorii își pot utiliza mijloacele de identificare și autentificare electronică pentru a accesa serviciile publice online în situații transfrontaliere.

(31)

Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a prezentului regulament. Ar trebui colectate informații pentru a servi la realizarea acestei evaluări și pentru a permite evaluarea performanței prezentului regulament în raport cu obiectivele pe care le urmărește. Comisia ar trebui, de asemenea, să evalueze, printre alte opțiuni, valoarea adăugată a instituirii unui sistem de raportare european armonizat și centralizat, de exemplu sub forma unei interfețe de raportare centrale.

(32)

Prin urmare, Directiva 2010/65/UE ar trebui abrogată, cu efect de la data aplicării prezentului regulament.

(33)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (12),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește un cadru pentru un mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim (European Maritime Single Window environment – „EMSWe”) interoperabil și neutru din punct de vedere tehnologic, prevăzut cu interfețe armonizate, pentru a facilita transmiterea electronică a informațiilor legate de obligațiile de raportare pentru navele care sosesc într-un port al Uniunii, care staționează într-un port al Uniunii și care pleacă dintr-un port al Uniunii.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„mediu aferent ghișeului unic european în domeniul maritim” („EMSWe”) înseamnă cadrul juridic și tehnic pentru transmiterea electronică a informațiilor legate de obligațiile de raportare aplicabile în cazul escalelor în port efectuate în Uniune, care constă într-o rețea de ghișee unice naționale în domeniul maritim cu interfețe de raportare armonizate și care include schimburile de date prin intermediul SafeSeaNet și al altor sisteme relevante, precum și servicii comune pentru gestionarea accesului și a registrului utilizatorilor, adresarea, identificarea navelor, codurile de localizare și informații privind mărfurile periculoase și poluante și privind sănătatea;

2.

„navă” înseamnă orice vas maritim sau orice ambarcațiune maritimă care este exploatată în mediul marin și care face obiectul unei obligații de raportare specifice care figurează în anexă;

3.

„ghișeu unic național în domeniul maritim” înseamnă o platformă tehnică, instituită și exploatată la nivel național pentru primirea, schimbul și transmiterea pe cale electronică de informații în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare, care include o gestionare a drepturilor de acces definită în comun, un modul de interfață de raportare armonizată și o interfață grafică de utilizator pentru comunicarea cu declaranții, precum și legături cu sistemele și bazele de date ale autorităților relevante de la nivel național și de la nivelul Uniunii, care permite comunicarea către declaranți a mesajelor sau a confirmărilor care se referă la o gamă cât mai largă posibil de decizii luate de toate autoritățile relevante participante și care ar putea, de asemenea, să permită, dacă este cazul, conectarea cu alte mijloace de raportare;

4.

„modul de interfață de raportare armonizată” înseamnă o componentă de operare intermediară (middleware) din cadrul ghișeului unic național în domeniul maritim, prin intermediul căreia se poate face schimb de informații între sistemul de informații utilizat de declarant și acel ghișeu unic național în domeniul maritim care este relevant;

5.

„obligație de raportare” înseamnă informațiile solicitate de actele juridice internaționale și ale Uniunii enumerate în anexă, precum și de legislația și cerințele naționale la care se face referire în anexă, care trebuie furnizate în legătură cu o escală în port;

6.

„escală în port” înseamnă sosirea unei nave într-un port maritim al unui stat membru, staționarea unei nave în portul respectiv și plecarea navei din portul respectiv;

7.

„element de date” înseamnă cea mai mică unitate de informație care are o definiție unică și caracteristici tehnice precise, cum ar fi formatul, lungimea și tipul de caractere;

8.

„set de date EMSWe” înseamnă lista completă a elementelor de date care decurg din obligațiile de raportare;

9.

„interfață grafică de utilizator” înseamnă o interfață web pentru transmiterea bidirecțională online de date utilizator-sistem către un ghișeu unic național în domeniul maritim, care le permite declaranților să introducă date manual, prin intermediul, printre altele, al unor foi de calcul digitale armonizate și al unor funcții care permit extragerea din foile de calcul respective a elementelor de date pentru raportare, și care include funcționalități și caracteristici comune care asigură un flux de navigare comun și o experiență comună în materie de încărcare a datelor pentru declaranți;

10.

„serviciu comun de adresare” înseamnă un serviciu suplimentar facultativ destinat declaranților pentru inițierea unor conexiuni directe de date de la sistem la sistem între sistemul declarantului și modulul de interfață de raportare armonizată al ghișeului său unic național în domeniul maritim respectiv;

11.

„declarant” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care este supusă obligațiilor de raportare sau orice persoană fizică sau juridică, autorizată în mod corespunzător, care acționează în numele respectivei persoane în limitele obligației de raportare relevante;

12.

„autorități vamale” înseamnă autoritățile definite la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

13.

„furnizor de servicii de date” înseamnă o persoană fizică sau juridică care furnizează servicii de tehnologia informației și comunicațiilor unui declarant în legătură cu obligațiile de raportare;

14.

„transmitere electronică a informațiilor” înseamnă procesul de transmitere a unor informații care au fost deja codate în format digital, prin utilizarea unui format structurat modificabil ce poate fi folosit în mod direct pentru stocarea și prelucrarea informatică a datelor;

15.

„furnizor de servicii portuare” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care furnizează una sau mai multe categorii de servicii portuare, enumerate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

CAPITOLUL II

SETUL DE DATE EMSWe

Articolul 3

Stabilirea setului de date EMSWe

(1)   Comisia stabilește și modifică setul de date EMSWe în temeiul alineatului (3) al prezentului articol.

(2)   Până la 15 februarie 2020, statele membre notifică Comisiei orice obligații de raportare care decurg din legislația și cerințele naționale, precum și elementele de date care trebuie incluse în setul de date EMSWe. Acestea identifică cu precizie respectivele elemente de date.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 23, pentru a modifica anexa la prezentul regulament în scopul introducerii, eliminării sau adaptării trimiterilor la legislația sau cerințele naționale, la acte juridice ale Uniunii sau la acte juridice internaționale precum și pentru a stabili și modifica setul de date EMSWe.

Primul astfel de act delegat se adoptă până la 15 august 2021.

Astfel cum se prevede la articolul 4, un stat membru poate solicita Comisiei să introducă sau să modifice elemente de date în setul de date EMSWe, în conformitate cu obligațiile de raportare conținute în legislația și cerințele naționale. Atunci când evaluează dacă anumite elemente de date urmează să fie incluse în setul de date EMSWe, Comisia ia în considerare preocupările legate de siguranță, precum și principiile Convenției FAL, și anume principiul de a solicita numai raportarea informațiilor esențiale și menținerea numărului de elemente la minimum.

Comisia decide, în termen de trei luni de la formularea solicitării, dacă introduce sau nu elementele de date în setul de date EMSWe. Comisia își justifică decizia.

Un act delegat care introduce sau modifică un element de date în setul de date EMSWe trebuie să includă o trimitere explicită la legislația și cerințele naționale menționate la al treilea paragraf.

În cazul în care Comisia decide să nu introducă elementele de date solicitate, Comisia oferă motive întemeiate pentru refuzul său, cu referire la siguranța navigației și la principiile Convenției FAL.

Articolul 4

Modificări aduse setului de date EMSWe

(1)   În cazul în care un stat membru intenționează să modifice o obligație de raportare în temeiul legislației și cerințelor sale naționale, care ar implica furnizarea altor informații decât cele incluse în setul de date EMSWe, statul membru respectiv notifică imediat acest lucru Comisiei. În respectiva notificare, statul membru identifică cu precizie informațiile care nu sunt incluse în setul de date EMSWe și indică perioada prevăzută în timpul căreia urmează să se aplice obligația de raportare în cauză.

(2)   Un stat membru nu introduce noi obligații de raportare, cu excepția cazului în care această introducere a fost aprobată de Comisie prin intermediul procedurii stabilite la articolul 3, iar informațiile corespunzătoare au fost incluse în setul de date EMSWe și aplicate în interfețele de raportare armonizate.

(3)   Comisia evaluează necesitatea modificării setului de date EMSWe în conformitate cu articolul 3 alineatul (3). Modificările aduse setului de date EMSWe sunt introduse numai o dată pe an, cu excepția cazurilor justificate corespunzător.

(4)   În situații excepționale, un stat membru poate solicita declaranților să furnizeze elemente de date suplimentare fără aprobarea Comisiei, pentru o perioadă de mai puțin de trei luni. Statele membre notifică respectivele elemente de date Comisiei, fără întârziere. Comisia poate permite statului membru să continue să solicite elemente de date suplimentare pentru două perioade suplimentare de câte trei luni, în cazul în care situațiile excepționale persistă.

Cu cel puțin o lună înainte de încheierea ultimei perioade de trei luni menționate la primul paragraf, statul membru poate solicita Comisiei ca elementele de date suplimentare să fie incluse în setul de date EMSWe, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3). Statul membru poate continua să solicite declaranților să furnizeze elemente de date suplimentare până la luarea unei decizii de către Comisie și, în cazul unei decizii pozitive, până când setul de date EMSWe modificat a fost pus în aplicare.

CAPITOLUL III

TRANSMITERE DE INFORMAȚII

Articolul 5

Ghișeul unic național în domeniul maritim

(1)   Fiecare stat membru instituie un ghișeu unic național în domeniul maritim prin care, în conformitate cu prezentul regulament și fără a aduce atingere articolelor 7 și 11, toate informațiile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare sunt furnizate o singură dată, prin intermediul setului de date EMSWe și în conformitate cu acesta, prin utilizarea modulului de interfață de raportare armonizată și a interfeței grafice de utilizator, astfel cum sunt descrise la articolul 6, și, după caz, a altor mijloace de raportare, astfel cum sunt descrise la articolul 7, în scopul punerii acestor informații la dispoziția autorităților competente ale statelor membre în măsura necesară pentru a permite respectivelor autorități să își îndeplinească atribuțiile.

Statele membre sunt responsabile pentru exploatarea ghișeului lor unic național în domeniul maritim.

Statele membre pot să instituie un ghișeu unic în domeniul maritim în comun cu unul sau mai multe alte state membre. Statele membre respective desemnează acel ghișeu unic în domeniul maritim drept ghișeul lor unic național în domeniul maritim și rămân responsabile pentru exploatarea acestuia în conformitate cu prezentul regulament.

(2)   Statele membre care nu dețin porturi maritime sunt scutite de obligația legată de elaborarea, instituirea, exploatarea și punerea la dispoziție a unui ghișeu unic național în domeniul maritim menționată la alineatul (1).

(3)   Statele membre asigură:

(a)

compatibilitatea ghișeului unic național în domeniul maritim cu modulul de interfață de raportare armonizată, precum și conformitatea interfeței grafice de utilizator a ghișeului lor unic național în domeniul maritim cu funcționalitățile comune, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2);

(b)

integrarea în timp util a interfețelor de raportare armonizate, în conformitate cu datele de punere în aplicare stabilite în actul de punere în aplicare menționat la articolul 6, precum și a oricăror actualizări ulterioare, în conformitate cu datele convenite în planul multianual de punere în aplicare (MIP);

(c)

o conexiune cu sistemele relevante ale autorităților competente, care să permită transferul datelor care trebuie raportate către autoritățile respective, prin intermediul ghișeului unic național în domeniul maritim și către respectivele sisteme, în conformitate cu actele juridice ale Uniunii și cu legislația și cerințele naționale și în conformitate cu specificațiile tehnice ale respectivelor sisteme;

(d)

furnizarea unui serviciu de asistență pe parcursul primelor 12 luni începând de la 15 august 2025 și a unui site de asistență online pentru ghișeul lor unic național în domeniul maritim care să conțină instrucțiuni clare în limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) statului membru respectiv și, după caz, într-o limbă de circulație internațională;

(e)

furnizarea unei formări adecvate și necesare pentru personalul care este direct implicat în exploatarea ghișeului unic național în domeniul maritim.

(4)   Statele membre se asigură că informațiile solicitate ajung la autoritățile responsabile cu aplicarea legislației în cauză și că se limitează la nevoile fiecăreia dintre autoritățile respective. În acest sens, statele membre asigură respectarea cerințelor legale privind transmiterea de informații, prevăzute în actele juridice ale Uniunii enumerate în anexă și, dacă este cazul, utilizează tehnicile de prelucrare electronică a datelor menționate la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. De asemenea, statele membre asigură interoperabilitatea cu sistemele de informații utilizate de autoritățile respective.

(5)   Ghișeul unic național în domeniul maritim oferă declaranților posibilitatea tehnică de a pune la dispoziție, separat, furnizorilor de servicii portuare din portul de destinație, un subset de elemente de date predefinit la nivel național.

(6)   În cazul în care un stat membru nu solicită toate elementele setului de date EMSWe pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare, ghișeul unic național în domeniul maritim acceptă transmiterea informațiilor care se limitează la elementele de date solicitate de statul membru respectiv. Ghișeul unic național în domeniul maritim acceptă, de asemenea, transmiterea de către declaranți a informațiilor care includ elemente suplimentare din setul de date EMSWe; cu toate acestea, nu are obligația de a prelucra și de a stoca elementele suplimentare respective.

(7)   Statele membre stochează informațiile transmise către ghișeul lor unic național în domeniul maritim respectiv numai atât timp cât este necesar pentru a asigura îndeplinirea cerințelor stabilite în prezentul regulament și pentru a asigura respectarea actelor juridice ale Uniunii, internaționale și naționale enumerate în anexă. Ulterior, statele membre șterg imediat aceste informații.

(8)   Statele membre fac publice orele de sosire și de plecare ale navelor, estimate și efective, într-un format electronic armonizat la nivelul Uniunii, pe baza datelor transmise de către declaranți ghișeului unic național în domeniul maritim. Această obligație nu se aplică navelor care transportă marfă cu caracter sensibil în cazul în care publicarea informațiilor respective de către ghișeul unic național în domeniul maritim ar putea constitui o amenințare la adresa securității.

(9)   Ghișeele unice naționale în domeniul maritim au o adresă de internet uniformă.

(10)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc o structură armonizată a site-ului de asistență menționată la alineatul (3) litera (d), specificații tehnice pentru punerea la dispoziția publicului a orelor de sosire și de plecare menționate la alineatul (8) și un format uniform pentru adresele de internet menționate la alineatul (9). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

Articolul 6

Interfețe de raportare armonizate

(1)   În strânsă cooperare cu statele membre, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile tehnice și funcționale ale modulului de interfață de raportare armonizată pentru ghișeele unice naționale în domeniul maritim. Scopul specificațiilor funcționale și tehnice este de a facilita interoperabilitatea cu diferite tehnologii și sisteme de raportare ale utilizatorilor.

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

(2)   În strânsă cooperare cu statele membre, Comisia elaborează până la 15 august 2022 și actualizează ulterior modulul de interfață de raportare armonizată pentru ghișeele unice naționale în domeniul maritim, în conformitate cu specificațiile menționate la alineatele (1) și (5) ale prezentului articol.

(3)   Comisia pune la dispoziția statelor membre modulul de interfață de raportare armonizată și toate informațiile relevante în vederea integrării în respectivele lor ghișee unice naționale în domeniul maritim.

(4)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc funcționalitățile comune ale interfeței grafice de utilizator și modelele de foi de calcul digitale armonizate menționate la articolul 2 alineatul (9).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

(5)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care modifică specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru a se asigura că interfețele de raportare armonizate sunt deschise către viitoarele tehnologii.

(6)   Actele de punere în aplicare menționate la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Articolul 7

Alte mijloace de raportare

(1)   Statele membre permit declaranților să furnizeze, pe bază voluntară, informații ghișeului unic național în domeniul maritim prin intermediul furnizorilor de servicii de date care respectă cerințele modulului de interfață de raportare armonizată.

(2)   Statele membre pot permite declaranților să furnizeze informațiile prin intermediul altor canale de raportare, cu condiția ca aceste canale să fie facultative pentru declaranți. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că aceste alte canale pun la dispoziția ghișeului unic național în domeniul maritim informațiile relevante.

(3)   Statele membre pot utiliza mijloace alternative de furnizare a informațiilor în cazul unei defecțiuni temporare a oricărui sistem electronic menționat la articolele 5 și 6 și la articolele 12-17.

Articolul 8

Principiul raportării unice

(1)   Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (1), cu excepția cazului în care se specifică altfel în dreptul Uniunii, statele membre se asigură că declarantului i se solicită să furnizeze informațiile în temeiul prezentului regulament doar o singură dată pentru fiecare escală în port și că elementele de date relevante din setul de date EMSWe sunt puse la dispoziție și reutilizate în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol.

(2)   Comisia se asigură că informațiile de identificare a navei, detaliile specifice și scutirile care sunt furnizate prin intermediul ghișeului unic național în domeniul maritim sunt înregistrate în baza de date a navelor din cadrul EMSWe menționată la articolul 14 și sunt puse la dispoziție pentru oricare dintre escalele ulterioare în porturile din interiorul Uniunii.

(3)   Statele membre se asigură că elementele de date din setul de date EMSWe furnizate la plecarea dintr-un port al Uniunii sunt puse la dispoziția declarantului în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare la sosirea în următorul port din cadrul Uniunii, cu condiția ca nava să nu fi făcut o escală într-un port din afara Uniunii în cursul călătoriei respective. Prezentul alineat nu se aplică informațiilor primite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013, cu excepția cazului în care posibilitatea de a pune la dispoziție astfel de informații în acest scop este prevăzută în regulamentul menționat.

(4)   Toate elementele de date relevante din setul de date EMSWe primite în conformitate cu prezentul regulament sunt puse la dispoziția altor ghișee unice naționale în domeniul maritim prin intermediul sistemului SafeSeaNet.

(5)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc lista elementelor de date relevante menționate la alineatele (3) și (4) ale prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Articolul 9

Responsabilitatea pentru informațiile comunicate

Declarantul are responsabilitatea de a asigura transmiterea elementelor de date, în conformitate cu cerințele juridice și tehnice aplicabile. Declarantul își menține responsabilitatea pentru date și pentru actualizarea oricăror informații care s-au modificat după transmiterea lor către ghișeul unic național în domeniul maritim.

Articolul 10

Protecția și confidențialitatea datelor

(1)   Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în cadrul prezentului regulament este conformă cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(2)   Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie în cadrul prezentului regulament este conformă cu Regulamentul (UE) 2018/1725.

(3)   Statele membre și Comisia iau măsurile necesare în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii sau cu dreptul intern aplicabil pentru a asigura confidențialitatea informațiilor comerciale și a altor informații sensibile care fac obiectul schimburilor în temeiul prezentului regulament.

Articolul 11

Dispoziții suplimentare pentru vămi

(1)   Prezentul regulament nu împiedică schimbul de informații între autoritățile vamale ale statelor membre sau între autoritățile vamale și operatorii economici care utilizează tehnicile de prelucrare electronică a datelor menționate la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(2)   Atunci când acest lucru este compatibil cu dreptul vamal al Uniunii, informațiile relevante din declarația sumară de intrare menționată la articolul 127 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sunt puse la dispoziția ghișeului unic național în domeniul maritim pentru referință și, dacă este cazul, reutilizate pentru alte obligații de raportare enumerate în anexă.

(3)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc lista informațiilor relevante menționate la alineatul (2) al prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

CAPITOLUL IV

SERVICII COMUNE

Articolul 12

Sistemul EMSWe de gestionare a accesului și a registrului utilizatorilor

(1)   Comisia instituie, și se asigură că este disponibil, un sistem comun de gestionare a accesului și a registrului utilizatorilor pentru declaranți și pentru furnizorii de servicii de date care utilizează ghișeul unic național în domeniul maritim, precum și pentru autoritățile naționale care accesează ghișeul unic național în domeniul maritim, în cazurile în care este necesară autentificarea. Respectivul sistem comun de gestionare a accesului și a registrului utilizatorilor prevede o înregistrare unică a utilizatorului prin intermediul unui registru existent al Uniunii cu recunoaștere la nivelul Uniunii, gestionarea federalizată a utilizatorilor și monitorizarea utilizatorilor la nivelul Uniunii.

(2)   Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională responsabilă cu identificarea și înregistrarea noilor utilizatori, precum și cu modificarea și închiderea conturilor existente prin intermediul sistemului menționat la alineatul (1).

(3)   În scopul accesării ghișeului unic național în domeniul maritim din diferite state membre, un declarant sau un furnizor de servicii de date care este înregistrat în sistemul EMSWe de gestionare a accesului și a registrului utilizatorilor este considerat a fi înregistrat în ghișeul unic național în domeniul maritim din toate statele membre și acționează în limitele drepturilor de acces acordate de fiecare stat membru în conformitate cu normele sale naționale.

(4)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru instituirea sistemului comun de gestionare a accesului și a registrului utilizatorilor menționat la alineatul (1), inclusiv funcționalitățile menționate la alineatul (2). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

Articolul 13

Serviciul comun de adresare

(1)   Comisia dezvoltă, în strânsă cooperare cu statele membre, un serviciu comun de adresare suplimentar și facultativ, cu condiția ca modulul de interfață de raportare armonizată să fi fost pus în aplicare în totalitate în conformitate cu articolul 6.

(2)   În strânsă cooperare cu statele membre, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile funcționale și tehnice, mecanismele de control al calității și procedurile pentru implementarea, întreținerea și exploatarea serviciului comun de adresare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2024.

Articolul 14

Baza de date a navelor din cadrul EMSWe

(1)   În conformitate cu articolul 8 alineatul (2), Comisia instituie o bază de date a navelor din cadrul EMSWe care conține o listă cu informațiile de identificare și detaliile specifice ale navelor, precum și evidențe privind scutirile de raportare aplicate navelor.

(2)   Statele membre asigură furnizarea datelor menționate la alineatul (1) către baza de date a navelor din cadrul EMSWe pe baza datelor transmise de declaranți ghișeului unic național în domeniul maritim.

(3)   Comisia asigură disponibilitatea datelor din baza de date a navelor pentru ghișeul unic național în domeniul maritim, în vederea facilitării raportării navelor.

(4)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru instituirea bazei de date menționate la alineatul (1) cu privire la colectarea, stocarea, actualizarea și furnizarea informațiilor de identificare și a detaliilor specifice ale navelor, precum și a evidențelor privind scutirile de raportare aplicate navelor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

Articolul 15

Baza de date comună pentru localizare

(1)   Comisia instituie o bază de date comună pentru localizare care conține o listă de referință cu codurile de localizare (14) și codurile instalațiilor portuare, astfel cum sunt înregistrate în baza de date GISIS a OMI.

(2)   Comisia asigură disponibilitatea bazei de date pentru localizare pentru ghișeul unic național în domeniul maritim, în vederea facilitării raportării navelor.

(3)   Statele membre pun la dispoziție la nivel național informațiile din baza de date pentru localizare prin intermediul ghișeului unic național în domeniul maritim.

(4)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru instituirea bazei de date comune pentru localizare menționată la alineatul (1) cu privire la colectarea, stocarea, actualizarea și furnizarea codurilor de localizare și a codurilor instalațiilor portuare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

Articolul 16

Baza de date comună privind materialele periculoase

(1)   Comisia instituie o bază de date comună privind materialele periculoase care conține o listă a mărfurilor periculoase și poluante care trebuie să fie notificate în conformitate cu Directiva 2002/59/CE și cu formularul FAL 7 al OMI, luând în considerare elementele de date relevante din convențiile și codurile OMI.

(2)   Comisia asigură disponibilitatea bazei de date comune privind materialele periculoase pentru ghișeul unic național în domeniul maritim, în vederea facilitării raportării navelor.

(3)   Baza de date este legată de intrările relevante din baza de date MAR-CIS, elaborată de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), cu privire la informațiile privind pericolele și riscurile asociate mărfurilor periculoase și poluante.

(4)   Baza de date este utilizată atât ca instrument de referință, cât și ca instrument de verificare, la nivel național și la nivelul Uniunii, în timpul procesului de raportare prin intermediul ghișeului unic național în domeniul maritim.

(5)   Statele membre pun la dispoziție la nivel național informațiile din baza de date comună privind materialele periculoase prin intermediul ghișeului unic național în domeniul maritim.

(6)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru instituirea bazei de date comune privind materialele periculoase menționată la alineatul (1) cu privire la colectarea, stocarea și furnizarea informațiilor de referință aferente materialelor periculoase. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

Primul astfel de act de punere în aplicare se adoptă până la 15 august 2021.

Articolul 17

Baza de date comună privind salubritatea navelor

(1)   Comisia pune la dispoziție o bază de date comună privind salubritatea navelor care poate primi și stoca datele referitoare la declarațiile maritime de sănătate în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul sanitar internațional (RSI) din 2005. Datele cu caracter personal referitoare la persoanele bolnave aflate la bordul navelor nu se stochează în baza de date respectivă.

Autoritățile sanitare competente din statele membre au acces la baza de date în scopul primirii și efectuării de schimburi de date.

(2)   Statele membre care utilizează baza de date privind salubritatea navelor informează Comisia cu privire la autoritatea lor națională responsabilă cu gestionarea utilizatorilor bazei de date, inclusiv cu înregistrarea noilor utilizatori și cu modificarea și închiderea conturilor.

(3)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc specificațiile tehnice, standardele și procedurile pentru instituirea bazei de date menționate la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).

CAPITOLUL V

COORDONAREA ACTIVITĂȚILOR EMSWe

Articolul 18

Coordonatorii naționali

Fiecare stat membru desemnează o autoritate națională competentă cu un mandat legal clar care să acționeze în calitatea de coordonator național pentru EMSWe. Coordonatorul național:

(a)

acționează ca punct de contact național pentru utilizatori și Comisie pentru toate aspectele legate de punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)

coordonează aplicarea prezentului regulament de către autoritățile naționale competente de la nivelul unui stat membru, precum și cooperarea dintre acestea;

(c)

coordonează activitățile în scopul de a asigura distribuția datelor și legătura cu sistemele relevante ale autorităților competente menționate la articolul 5 alineatul (3) litera (c).

Articolul 19

Planul multianual de punere în aplicare

Pentru a facilita punerea în aplicare în timp util a prezentului regulament și pentru a furniza mecanisme de control al calității și proceduri pentru implementarea, întreținerea și actualizarea modulului de interfață armonizată și a elementelor armonizate conexe ale EMSWe, Comisia adoptă și revizuiește anual, în urma consultărilor adecvate cu experții din statele membre, un plan multianual de punere în aplicare care cuprinde:

(a)

un plan pentru dezvoltarea și actualizarea interfețelor de raportare armonizate și a elementelor armonizate conexe ale EMSWe pentru următoarele 18 luni;

(b)

un plan pentru dezvoltarea serviciului comun de adresare până la 15 august 2024;

(c)

date orientative pentru consultarea părților interesate relevante;

(d)

termene orientative pentru statele membre pentru integrarea ulterioară a interfețelor de raportare armonizate în cadrul ghișeelor unice naționale în domeniul maritim;

(e)

termene orientative pentru dezvoltarea de către Comisie a unui serviciu comun de adresare în urma punerii în aplicare a modulului de interfață de raportare armonizată;

(f)

perioade de testare pentru statele membre și declaranți pentru a testa conexiunea acestora cu orice versiune nouă a interfețelor de raportare armonizate;

(g)

perioade de testare pentru serviciul comun de adresare;

(h)

termene orientative pentru eliminarea progresivă a versiunilor mai vechi ale interfețelor de raportare armonizate de către statele membre și declaranți.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 20

Costuri

Bugetul general al Uniunii Europene acoperă costurile pentru:

(a)

dezvoltarea și întreținerea de către Comisie și EMSA a instrumentelor TIC care sprijină punerea în aplicare a prezentului regulament la nivelul Uniunii;

(b)

promovarea EMSWe la nivelul Uniunii, inclusiv în rândul părților interesate relevante, și la nivelul organizațiilor internaționale relevante.

Articolul 21

Cooperarea cu alte sisteme sau servicii de facilitare a comerțului și a transportului

În cazul în care sistemele sau serviciile de facilitare a comerțului și a transportului au fost create prin intermediul altor acte juridice ale Uniunii, Comisia coordonează activitățile legate de respectivele sisteme sau servicii în vederea realizării de sinergii și a evitării duplicării.

Articolul 22

Reexaminarea și raportarea

Statele membre monitorizează aplicarea EMSWe și raportează Comisiei constatările lor. Raportul include următorii indicatori:

(a)

utilizarea modulului de interfață de raportare armonizată;

(b)

utilizarea interfeței grafice de utilizator;

(c)

utilizarea altor mijloace de raportare menționate la articolul 7.

Statele membre prezintă anual Comisiei respectivul raport, folosind un model care va fi pus la dispoziție de către Comisie.

Până la 15 august 2027, Comisia reexaminează aplicarea prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind funcționarea EMSWe pe baza datelor și a statisticilor colectate. Raportul de evaluare include, dacă este necesar, o evaluare a tehnologiilor emergente, care ar putea duce la modificarea sau înlocuirea modulului de interfață de raportare armonizată.

Articolul 23

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 se conferă Comisiei pe o perioadă de patru ani de la 14 august 2019. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 3 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 24

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un Comitet pentru facilitarea transportului și comerțului digital. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 25

Abrogarea Directivei 2010/65/UE

Directiva 2010/65/UE se abrogă de la 15 august 2025.

Trimiterile la Directiva 2010/65/UE se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 26

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Se aplică de la 15 august 2025.

(3)   Funcționalitățile menționate la articolul 11 alineatul (2) și cele legate de obligațiile de raportare vamală menționate la punctul 7 a părții A din anexă intră în vigoare atunci când sistemele electronice menționate la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, care sunt necesare pentru aplicarea acestor obligații de raportare, devin operaționale, în conformitate cu programul de lucru instituit de Comisie în temeiul articolelor 280 și 281 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, data la care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul alineat.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 265.

(2)  Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 13 iunie 2019.

(3)  Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturile statelor membre și de abrogare a Directivei 2002/6/CE (JO L 283, 29.10.2010, p. 1).

(4)  Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional („Convenția FAL”) a Organizației Maritime Internaționale (OMI), adoptată la 9 aprilie 1965 și modificată la 8 aprilie 2016, standardul 1.1.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(6)  Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime și de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului (JO L 208, 5.8.2002, p. 10).

(7)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(9)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(10)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor (JO L 57, 3.3.2017, p. 1).

(14)  „Codul Organizației Națiunilor Unite pentru localizarea activităților de comerț și transport”.


ANEXĂ

OBLIGAȚII DE RAPORTARE

A.   Obligații de raportare care decurg din actele juridice ale Uniunii.

Această categorie de obligații de raportare include informații care trebuie să fie furnizate în conformitate cu următoarele dispoziții:

1.

Notificare pentru navele care sosesc în porturile statelor membre și navele care pleacă din aceste porturi

Articolul 4 din Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime (JO L 208, 5.8.2002, p. 10).

2.

Verificările la frontiere efectuate asupra persoanelor

Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).

3.

Notificarea mărfurilor periculoase sau poluante transportate la bord

Articolul 13 din Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime (JO L 208, 5.8.2002, p. 10).

4.

Notificarea deșeurilor și a reziduurilor

Articolul 6 din Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură (JO L 332, 28.12.2000, p. 81).

5.

Notificarea informațiilor în materie de securitate

Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 725/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind consolidarea securității navelor și a instalațiilor portuare (JO L 129, 29.4.2004, p. 6).

Pentru identificarea elementelor de date solicitate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 725/2004 se utilizează formularul prevăzut în apendicele la prezenta anexă.

6.

Informații cu privire la persoanele aflate la bord

Articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (2) din Directiva 98/41/CE a Consiliului din 18 iunie 1998 privind înregistrarea persoanelor care călătoresc la bordul navelor de pasageri care operează în porturile de destinație sau de plecare din statele membre ale Comunității (JO L 188, 2.7.1998, p. 35).

7.

Formalități vamale

(a)

Formalități privind sosirea:

Notificare privind sosirea [articolul 133 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Prezentarea mărfurilor în vamă [articolul 139 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Declarația de depozitare temporară a mărfurilor [articolul 145 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Statutul vamal al mărfurilor [articolele 153-155 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Documente electronice de transport utilizate pentru tranzit [articolul 233 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013].

(b)

Formalități privind plecarea:

Statutul vamal al mărfurilor [articolele 153-155 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Documente electronice de transport utilizate pentru tranzit [articolul 233 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Notificare de ieșire [articolul 267 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Declarație sumară de ieșire [articolele 271 și 272 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013];

Notificare de reexport [articolele 274 și 275 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013].

8.

Încărcarea și descărcarea în siguranță a vrachierelor

Articolul 7 din Directiva 2001/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2001 de stabilire a cerințelor și procedurilor armonizate pentru încărcarea și descărcarea în siguranță a vrachierelor (JO L 13, 16.1.2002, p. 9).

9.

Controlul statului portului

Articolul 9 și articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului (JO L 131, 28.5.2009, p. 57).

10.

Statistica transporturilor maritime

Articolul 3 din Directiva 2009/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind raportările statistice cu privire la transportul maritim de mărfuri și pasageri (JO L 141, 6.6.2009, p. 29).

B.   Documente FAL și obligații de raportare care decurg din instrumentele juridice internaționale

Această categorie de obligații de raportare include informațiile care trebuie puse la dispoziție în conformitate cu Convenția FAL și cu alte instrumente juridice internaționale în materie.

1.

Documentul FAL nr. 1: Declarație generală

2.

Documentul FAL nr. 2: Declarație de marfă

3.

Documentul FAL nr. 3: Declarație privind proviziile navei

4.

Documentul FAL nr. 4: Declarație privind efectele echipajului

5.

Documentul FAL nr. 5: Lista echipajului

6.

Documentul FAL nr. 6: Lista cuprinzând pasagerii

7.

Documentul FAL nr. 7: Mărfuri periculoase

8.

Declarația maritimă de sănătate

C.   Obligații de raportare care decurg din legislația și cerințele naționale

APENDICE

FORMULAR PENTRU INFORMAȚII DE SECURITATE ANTERIOR SOSIRII NAVEI, VALABIL PENTRU TOATE NAVELE ÎNAINTEA SOSIRII ÎN PORTUL UNUI STAT MEMBRU AL UE

[Regula 9 din capitolul XI-2 al Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS) și articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 725/2004]

Image 1 Textul imaginii Image 2 Textul imaginii Image 3 Textul imaginii

25.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/88


REGULAMENTUL (UE) 2019/1240 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 iunie 2019

privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație

(reformare)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 74 și articolul 79 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1)

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 377/2004 al Consiliului (2) a fost modificat în mod substanțial. Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.

(2)

Creșterea accentuată a fluxurilor migratorii mixte în 2015 și 2016 a pus sub presiune sistemele de migrație, azil și gestionare a frontierelor. Acest fapt reprezintă o provocare pentru Uniune și statele membre, evidențiind necesitatea de a consolida politica Uniunii în domeniul migrației pentru a formula un răspuns european coordonat și eficace.

(3)

Obiectivul politicii Uniunii în domeniul migrației este de a înlocui fluxurile migratorii ilegale și necontrolate cu căi sigure și bine gestionate, printr-o abordare cuprinzătoare având scopul să asigure, în toate etapele, gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, în conformitate cu capitolul 2 din titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(4)

Respectarea drepturilor omului este un principiu fundamental al Uniunii. Uniunea și-a asumat angajamentul de a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor migranților, indiferent de statutul lor în ceea ce privește migrația, în deplină conformitate cu dreptul internațional. Prin urmare, măsurile luate de ofițerii de legătură în materie de imigrație atunci când pun în aplicare prezentul regulament, în special în cazurile care implică persoane vulnerabile, ar trebui să respecte drepturile fundamentale în conformitate cu dispozițiile relevante de drept internațional și de drept al Uniunii, inclusiv cu articolele 2 și 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(5)

Pentru a se asigura eficacitatea punerii în aplicare a tuturor aspectelor politicilor Uniunii în domeniul imigrației, ar trebui să continue dialogul consistent și cooperarea cu principalele țări terțe de origine și de tranzit ale migranților și ale solicitanților de protecție internațională. O astfel de cooperare, în conformitate cu abordarea globală stabilită în Agenda europeană privind migrația, ar trebui să prevadă o mai bună gestionare a imigrației, inclusiv a plecărilor și returnărilor, să sprijine capacitatea de a colecta și comunica informații, inclusiv cu privire la accesul solicitanților la protecție internațională și, dacă este posibil și relevant, cu privire la reintegrare, precum și să prevină și să combată imigrația ilegală, traficul de migranți și traficul de persoane.

(6)

Instrumentele de protecție includ măsurile cuprinse în Abordarea globală în materie de migrație și mobilitate (AGMM). Strategiile și canalele de imigrație legală între Uniune și țările terțe ar trebui să includă și migrația forței de muncă, vizele pentru studenți și reîntregirea familiei, fără a aduce atingere competențelor naționale ale statelor membre.

(7)

Având în vedere cererea tot mai mare de analize și informații pentru a sprijini elaborarea de politici bazate pe date concrete și răspunsurile operaționale, este necesar ca ofițerii de legătură în materie de imigrație să se asigure că observațiile și cunoștințelor lor contribuie pe deplin la elaborarea unui tablou situațional cuprinzător privind țările terțe.

(8)

Informațiile privind componența fluxurilor migratorii ar trebui să includă, dacă este posibil și relevant, informații privind vârsta declarată a migranților, profilul de gen și familia și privind minorii neînsoțiți.

(9)

Trimiterea actualilor ofițeri de legătură europeni în materie de migrație în principalele țări terțe de origine și de tranzit, astfel cum s-a solicitat în concluziile reuniunii extraordinare a șefilor de stat și de guvern din 23 aprilie 2015, a reprezentat un prim pas către consolidarea implicării alături de țările terțe privind chestiunile referitoare la migrație și intensificarea cooperării cu ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși de statele membre. Pe baza acestei experiențe, ar trebui să se prevadă trimiterea pe termen mai lung de către Comisie a ofițerilor de legătură în materie de imigrație în țările terțe pentru a sprijini elaborarea și punerea în aplicare a acțiunii Uniunii în domeniul migrației, precum și pentru a maximiza impactul acestei acțiuni.

(10)

Obiectivul prezentului regulament este de a asigura o mai bună coordonare și de a optimiza utilizarea rețelei ofițerilor de legătură trimiși în țările terțe de autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv de autoritățile de aplicare a legii, atunci când este cazul, precum și de Comisie și de agențiile Uniunii pentru a răspunde cu mai multă eficacitate la prioritățile Uniunii privind prevenirea și combaterea imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere conexe, cum ar fi traficul de migranți și traficul de persoane, facilitând returnarea, readmisia și activitățile de reintegrare în condiții de demnitate și eficiență, contribuind la gestionarea integrată a frontierelor externe ale Uniunii, precum și sprijinind gestionarea imigrației legale, inclusiv în domeniul protecției internaționale, relocării și măsurilor de integrare anterioare plecării întreprinse de statele membre și de Uniune. Această coordonare ar trebui să respecte întru totul lanțul de comandă și liniile de raportare existente între ofițerii de legătură în materie de imigrație și autoritățile lor de trimitere, precum și între ofițerii de legătură.

(11)

Pornind de la Regulamentul (CE) nr. 377/2004, prezentul regulament vizează să asigure faptul că ofițerii de legătură în materie de imigrație contribuie mai bine la funcționarea unei rețele europene a ofițerilor de legătură în materie de imigrație, în primul rând prin instituirea unui mecanism prin care statele membre, Comisia și agențiile Uniunii să poată coordona mai sistematic sarcinile și rolurile ofițerilor lor de legătură trimiși în țări terțe.

(12)

Ținând seama de faptul că ofițerii de legătură care se ocupă de aspecte legate de migrație sunt trimiși de către autorități competente diferite și că mandatul și sarcinile lor se pot suprapune, ar trebui să se depună eforturile necesare pentru a consolida cooperarea între ofițerii care își desfășoară activitatea în aceeași țară terță sau în aceeași regiune. În cazul în care ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși de către Comisie sau de către agențiile Uniunii în cadrul misiunilor diplomatice ale Uniunii într-o țară terță, aceștia ar trebui să faciliteze și să sprijine rețeaua ofițerilor de legătură în materie de imigrație în respectiva țară terță. Dacă este cazul, aceste rețele pot fi extinse la ofițerii de legătură trimiși de alte țări decât statele membre.

(13)

Instituirea unui mecanism solid care să asigure o mai bună coordonare și cooperare a tuturor ofițerilor de legătură care se ocupă de aspecte privind migrația în cadrul îndatoririlor care le revin este esențială pentru a reduce la minimum lacunele în materie de informații și suprapunerea activităților și pentru a maximiza capabilitățile și eficacitatea operaționale. Un comitet director ar trebui să ofere orientări în conformitate cu prioritățile în materie de politică ale Uniunii, ținând seama de relațiile externe ale Uniunii, și ar trebui ca acestuia să i se acorde competențele necesare, în special pentru a adopta programele de lucru bienale pentru activitățile rețelelor ofițerilor de legătură în materie de imigrație, pentru a agrea acțiunile ad-hoc specifice ale ofițerilor de legătură prin care să se abordeze priorități și nevoi emergente care nu sunt deja acoperite de programul de lucru bienal, pentru a aloca resurse activităților agreate și pentru a răspunde de executarea acestora. Atribuțiile comitetului director și ale facilitatorilor rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație nu ar trebui să aducă atingere competenței autorităților de trimitere în ceea ce privește atribuirea de sarcini ofițerilor lor de legătură în materie de imigrație. Atunci când își îndeplinește sarcinile, comitetul director ar trebui să țină seama de diversitatea rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație, precum și de opiniile statelor membre celor mai vizate în ceea ce privește relațiile cu anumite țări terțe.

(14)

Ar trebui să se stabilească și să actualizeze cu regularitate de către comitetul director o listă cu ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși în țările terțe. Lista ar trebui să conțină informații referitoare la locația, componența și activitățile diferitelor rețele, inclusiv datele de contact și rezumatul îndatoririlor ofițerilor de legătură în materie de imigrație trimiși.

(15)

Ar trebui să se promoveze trimiterea în comun de ofițeri de legătură pentru a consolida cooperarea operațională și comunicarea de informații între statele membre, precum și pentru a răspunde nevoilor la nivelul Uniunii, astfel cum sunt definite de comitetul director. Trimiterea în comun, de cel puțin două state membre, ar trebui să fie sprijinită prin fonduri ale Uniunii care să încurajeze implicarea și să furnizeze valoare adăugată pentru toate statele membre.

(16)

Ar trebui să se adopte dispoziții speciale privind o acțiune mai amplă de consolidare a capacităților Uniunii pentru ofițerii de legătură în materie de imigrație. O astfel de consolidare a capacităților ar trebui să includă elaborarea, în cooperare cu agențiile relevante ale Uniunii, a unor programe comune de bază și a unor cursuri de formare anterioare trimiterii, inclusiv în privința drepturilor fundamentale, și întărirea capacității operaționale a rețelelor ofițerilor de legătură în materie de imigrație. Programele respective nu ar trebui să fie obligatorii și ar trebui să vină în completarea programelor naționale instituite de autoritățile de trimitere.

(17)

Rețelele ofițerilor de legătură în materie de imigrație ar trebui să evite suprapunerea cu activitatea agențiilor Uniunii și a altor instrumente sau structuri ale Uniunii, inclusiv a grupurilor locale de cooperare Schengen, și ar trebui să aducă o valoare adăugată rezultatelor pe care le obțin deja din perspectiva colectării și a schimbului de informații în domeniul imigrației, în special prin concentrarea asupra aspectelor operaționale. Respectivele rețele ar trebui să îndeplinească rolul de facilitatori și furnizori de informații din țările terțe pentru a sprijini agențiile Uniunii în îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor care le revin, în special în cazul în care agențiile Uniunii nu au stabilit încă relații de cooperare cu țările terțe. În acest sens, ar trebui să se stabilească o cooperare mai strânsă între rețelele ofițerilor de legătură în materie de imigrație și agențiile relevante ale Uniunii. Ofițerii de legătură în materie de imigrație ar trebui să fie întotdeauna conștienți de faptul că acțiunile lor are putea avea consecințe asupra operațiunilor și reputației rețelelor locale și regionale de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Aceștia ar trebui să acționeze în consecință atunci când își îndeplinesc sarcinile.

(18)

Autoritățile statelor membre ar trebui să se asigure, dacă este cazul și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu cel național, că informațiile obținute de ofițerii de legătură trimiși în alte state membre și produsele de analiză strategică și operațională ale agențiilor Uniunii în legătură cu imigrația ilegală, returnarea și reintegrarea în condiții de demnitate și eficacitate, criminalitatea transfrontalieră sau protecția internațională și relocarea ajung efectiv la ofițerii de legătură în materie de imigrație în țările terțe și că informațiile furnizate de ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt transmise agențiilor relevante ale Uniunii, în special Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și Biroului European de Sprijin pentru Azil (BESA), în limita domeniului de aplicare al cadrelor lor juridice.

(19)

Pentru a se asigura utilizarea optimă a informațiilor colectate de rețelele ofițerilor de legătură în materie de imigrație, aceste informații ar trebui să fie disponibile prin intermediul unei platforme online securizate pentru schimbul de informații, în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor.

(20)

Informațiile colectate de ofițerii de legătură în materie de imigrație ar trebui să sprijine punerea în aplicare tehnică și operațională a gestionării integrate europene a frontierelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și să contribuie la dezvoltarea și întreținerea sistemelor naționale de supraveghere a frontierelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(21)

Ar trebui să fie posibil să se utilizeze resursele disponibile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (5) pentru a sprijini activitățile unei rețele europene a ofițerilor de legătură în materie de imigrație, precum și pentru a urmări trimiterea în comun de ofițeri de legătură în materie de imigrație de către statele membre.

(22)

Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, inclusiv transferul acestora, de către statele membre în cadrul prezentului regulament ar trebui să se efectueze în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Comisia și agențiile Uniunii ar trebui să se aplice Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (7) atunci când prelucrează date cu caracter personal.

(23)

Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentului regulament ar trebui să se efectueze în scopul de a acorda asistență resortisanților țărilor terțe care fac obiectul returnării, de a facilita relocarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională și de a pune în aplicare măsurile Uniunii și cele naționale în ceea ce privește admisia în scopul migrației legale și prevenirea și combaterea imigrației ilegale, a traficului de migranți și a traficului de ființe umane. Prin urmare, este necesar un cadru juridic care să recunoască rolul ofițerilor de legătură în materie de imigrație în acest context.

(24)

Ofițerii de legătură în materie de imigrație trebuie să prelucreze datele cu caracter personal pentru a facilita punerea în aplicare corespunzătoare a procedurilor de returnare, reușita executării deciziilor de returnare și, dacă este relevant și posibil, reintegrarea. Adesea, țările terțe de returnare nu fac obiectul deciziilor privind caracterul adecvat adoptate de Comisie în temeiul articolului 45 din Regulamentul (UE) 2016/679 și nu au încheiat un acord de readmisie cu Uniunea sau nu intenționează să încheie un astfel de acord sau să prevadă în alt mod garanții adecvate în sensul articolului 46 din Regulamentul (UE) 2016/679. În pofida eforturilor intense depuse de Uniune în cadrul cooperării cu principalele țări de origine ale resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul unei obligații de returnare, nu este întotdeauna posibil să se asigure faptul că aceste țări terțe îndeplinesc în mod sistematic obligația stabilită de dreptul internațional de readmitere a propriilor resortisanți. Prin urmare, acordurile de readmisie încheiate sau în curs de negociere de către Uniune sau de către statele membre, care prevăd garanții adecvate pentru transferul de date către țările terțe în temeiul articolului 46 din Regulamentul (UE) 2016/679, se referă la un număr limitat de astfel de țări terțe. În situația în care nu există astfel de acorduri, datele cu caracter personal ar trebui să fie transferate de către ofițerii de legătură în materie de imigrație în scopul efectuării operațiunilor de returnare ale Uniunii, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 49 din Regulamentul (UE) 2016/679.

(25)

Ca o excepție de la cerința unei decizii privind caracterul adecvat sau a unor garanții corespunzătoare, transferul de date cu caracter personal către autoritățile țărilor terțe în temeiul prezentului regulament ar trebui să se permită în vederea aplicării politicii Uniunii în materie de returnare. Prin urmare, ofițerii de legătură în materie de imigrație ar trebui să poată utiliza derogarea prevăzută la articolul 49 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/679, cu condiția respectării articolului respectiv în scopul prezentului regulament, și anume pentru returnarea efectivă și în condiții de demnitate a resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc, sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, de ședere sau de rezidență în statele membre, în conformitate cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8).

(26)

În interesul persoanelor vizate, ofițerii de legătură în materie de imigrație ar trebui să poată prelucra datele cu caracter personal ale persoanelor care au nevoie de protecție internațională, ale persoanelor care fac obiectul relocării și ale persoanelor care doresc să migreze în mod legal în Uniune pentru a confirma identitatea și cetățenia acestora. Ofițerii de legătură în materie de imigrație își desfășoară activitatea într-un context în care este probabil să obțină informații importante cu privire la activitățile organizațiilor criminale implicate în traficul de migranți și traficul de persoane. Prin urmare, aceștia ar trebui să aibă și posibilitatea de a comunica date cu caracter personal prelucrate în cursul exercitării atribuțiilor lor autorităților de aplicare a legii și în cadrul rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație, cu condiția ca datele cu caracter personal în cauză să fie necesare pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale, sau pentru prevenirea, cercetarea, depistarea și urmărirea penală a traficului de migranți sau a traficului de persoane.

(27)

Obiectivul prezentului regulament este optimizarea utilizării rețelei ofițerilor de legătură în materie de imigrație trimiși de statele membre, Comisie și de agențiile Uniunii în țările terțe, pentru a pune în aplicare cu mai multă eficacitate prioritățile Uniunii, respectând totodată competențele naționale ale statelor membre. Aceste priorități ale Uniunii includ asigurarea unei mai bune gestionări a migrației, în vederea înlocuirii fluxurilor migratorii ilegale cu căi sigure și bine gestionate, printr-o abordare cuprinzătoare care să includă toate aspectele imigrației, inclusiv prevenirea și combaterea traficului de migranți, a traficului de ființe umane și a imigrației ilegale. Alte priorități ale Uniunii sunt facilitarea returnării, a readmisiei și a reintegrării efective și în condiții de demnitate, contribuind la gestionarea integrată a frontierelor externe ale Uniunii, și sprijinirea gestionării imigrației legale sau a regimurilor de protecție internațională. Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale în Uniune, acesta poate fi realizat mai bine prin coordonarea la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(28)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9) care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A și E din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (10).

(29)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (11), care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A și E din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului (12).

(30)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (13), care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A și E din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (14).

(31)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(32)

La 1 octombrie 2018, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 19 privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, Regatul Unit a notificat Consiliului intenția sa de a nu participa la adoptarea prezentului regulament. În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din respectivul protocol, Comisia a prezentat, la 31 ianuarie 2019, o propunere de decizie a Consiliului privind notificarea intenției Regatului Unit de a nu mai participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen incluse în Regulamentul (CE) nr. 377/2004. Pe această bază, Consiliul a decis la 18 februarie 2019 (15) că, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Decizia 2000/365/CE a Consiliului (16) și punctul 6 din anexa I la Decizia 2004/926/CE a Consiliului (17) încetează să se aplice Regatului Unit în ceea ce privește Regulamentul (CE) nr. 377/2004, precum și orice alte modificări la acesta.

(33)

Irlanda participă la prezentul regulament în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 și cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului (18).

(34)

Participarea Irlandei la prezentul regulament în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE se referă la competența Uniunii de a lua măsuri în vederea dezvoltării dispozițiilor acquis-ului Schengen în domeniul combaterii organizării imigrației ilegale la care participă Irlanda.

(35)

Prezentul regulament reprezintă un act întemeiat pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în alt mod, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme pentru consolidarea cooperării și coordonării între ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși în țările terțe de statele membre, de Comisie și de agențiile Uniunii, prin crearea unei rețele europene a ofițerilor de legătură în materie de imigrație.

(2)   Prezentul regulament nu aduce atingere responsabilității autorităților statelor membre, a Comisiei și a agențiilor Uniunii pentru definirea domeniului de aplicare și a atribuirii sarcinilor și a liniilor de raportare a ofițerilor lor de legătură în materie de imigrație și nici sarcinilor ofițerilor de legătură în materie de imigrație potrivit competențelor lor în temeiul dreptului, politicilor sau procedurilor Uniunii și al dreptului intern și al politicilor și procedurilor naționale, sau în temeiul acordurilor speciale încheiate cu țara gazdă sau cu organizațiile internaționale.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„ofițer de legătură în materie de imigrație” înseamnă un ofițer de legătură desemnat și trimis în străinătate de autoritățile competente ale unui stat membru, de Comisie sau de o agenție a Uniunii, în conformitate cu temeiul juridic corespunzător, care se ocupă de aspecte legate de imigrație, chiar și atunci când această misiune reprezintă doar o parte din sarcinile ofițerului de legătură;

2.

„trimis în străinătate” înseamnă trimis într-o țară terță, pentru o perioadă de timp rezonabilă care trebuie să fie stabilită de autoritatea responsabilă, în cadrul uneia dintre următoarele:

(a)

o misiune diplomatică a unui stat membru;

(b)

autoritățile competente ale unei țări terțe;

(c)

o organizație internațională;

(d)

o misiune diplomatică a Uniunii;

3.

„date cu caracter personal” înseamnă date cu caracter personal, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

4.

„returnare” înseamnă returnare, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 3 din Directiva 2008/115/CE.

Articolul 3

Sarcinile ofițerilor de legătură în materie de imigrație

(1)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație își îndeplinesc sarcinile în cadrul responsabilităților lor stabilite de autoritățile de trimitere și în conformitate cu dispozițiile, inclusiv cele privind protecția datelor cu caracter personal, stabilite în dreptul Uniunii și în legislația națională, precum și în acordurile și înțelegerile încheiate cu țări terțe sau cu organizații internaționale.

(2)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu drepturile fundamentale, ca principii generale ale dreptului Uniunii și ale dreptului internațional, inclusiv cu obligațiile legate de drepturile omului. Ofițerii acordă o atenție deosebită persoanelor vulnerabile și țin seama de dimensiunea de gen a fluxurilor migratorii.

(3)   Fiecare autoritate de trimitere se asigură că ofițerii de legătură în materie de imigrație stabilesc și mențin contacte directe cu autoritățile competente ale țărilor terțe, inclusiv, atunci când este cazul, cu autoritățile locale și cu orice organizație relevantă care își desfășoară activitatea în țara terță, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special pentru a pune în aplicare prezentul regulament.

(4)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație colectează informații care urmează să fie utilizate la nivel operațional, la nivel strategic, sau la ambele niveluri. Informațiile colectate în temeiul prezentului alineat se colectează în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) și nu conțin date cu caracter personal, fără a aduce atingere articolul 10 alineatul (2). Informațiile respective includ în special următoarele aspecte:

(a)

gestionarea europeană integrată a frontierelor externe, în vederea unei gestionări eficiente a migrației;

(b)

fluxurile migratorii care provin din țara terță sau o tranzitează, inclusiv, dacă este posibil și relevant, componența fluxurilor migratorii și destinația preconizată a migranților;

(c)

rutele utilizate de fluxurile migratorii care provin din țara terță sau o tranzitează pentru a ajunge pe teritoriul statelor membre;

(d)

existența, activitățile și modurile de operare ale organizațiilor criminale implicate în introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane de-a lungul rutelor de migrație;

(e)

incidentele și evenimentele care au potențialul de a fi sau de a cauza noi evoluții a fluxurilor migratorii;

(f)

metodele utilizate pentru contrafacerea sau falsificarea actelor de identitate și a documentelor de călătorie;

(g)

mijloacele de sprijinire a autorităților țărilor terțe pentru a preveni fluxurile de migrație ilegală care provin din teritoriile lor sau le tranzitează;

(h)

măsurile anterioare plecării disponibile pentru imigranți în țara de origine sau în țările terțe gazdă care sprijină integrarea cu succes la sosirea legală în statele membre;

(i)

căile și mijloacele de facilitare a returnării, a readmisiei și a reintegrării;

(j)

accesul efectiv la protecția acordată de țara terță respectivă, inclusiv pentru persoanele vulnerabile;

(k)

strategiile și canalele actuale și posibile viitoare de imigrație legală între Uniune și țările terțe, luând în considerare competențele și nevoile pieței muncii din statele membre, precum și relocarea și alte instrumente de protecție;

(l)

capacitatea, capabilitatea, strategiile politice, legislația și practicile juridice ale țărilor terțe și ale părților interesate,, inclusiv, dacă este posibil și relevant, privind centrele de primire și de detenție și condițiile din acestea, după cum sunt relevante pentru aspectele menționate la literele (a)-(k).

(5)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație se coordonează între ei și cu părțile interesate relevante cu privire la punerea la dispoziția autorităților și altor părți interesate din țările terțe a activităților de consolidarea capacităților.

(6)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație pot să acorde asistență, ținând seama de cunoștințele de specialitate și formarea lor, în ceea ce privește:

(a)

stabilirea identității și cetățeniei resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și facilitarea returnării acestora în conformitate cu Directiva 2008/115/CE, precum și în ceea ce privește reintegrarea, dacă este relevant și posibil;

(b)

confirmarea identității persoanelor care au nevoie de protecție internațională în scopul facilitării relocării acestora în Uniune, inclusiv oferindu-le, dacă este posibil, informații și sprijin adecvat înainte de plecare;

(c)

confirmarea identității și facilitarea punerii în aplicare a măsurilor Uniunii și a celor naționale referitoare la admisia imigranților legali;

(d)

comunicarea de informații obținute în exercitarea atribuțiilor lor în cadrul rețelelor de ofițeri de legătură în materie de imigrație și cu autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv autoritățile de aplicare a legii, pentru a preveni și a depista imigrația ilegală și pentru a combate traficul de migranți și traficul de ființe umane.

Articolul 4

Notificarea trimiterii de ofițeri de legătură în materie de imigrație

(1)   Statele membre, Comisia și agențiile Uniunii informează comitetul director instituit în temeiul articolului 7 cu privire la planurile lor de trimitere de ofițeri de legătură în materie de imigrație și la trimiterile efectuate, descriind îndatoririle ofițerilor și precizând durata trimiterii lor.

Rapoartele de activitate menționate la articolul 8 alineatul (2) litera (c) includ o prezentare generală a trimiterilor ofițerilor de legătură în materie de imigrație.

(2)   Informațiile menționate la alineatul (1) sunt puse la dispoziție pe platforma online securizată pentru schimbul de informații prevăzută la articolul 9.

Articolul 5

Crearea rețelelor locale sau regionale de ofițeri de legătură în materie de imigrație

(1)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși în aceleași țări sau regiuni constituie rețele locale sau regionale de cooperare și cooperează, atunci când este cazul, cu ofițerii de legătură trimiși de alte țări decât statele membre. În special, în cadrul rețelelor respective, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2), ofițerii de legătură în materie de imigrație:

(a)

se întâlnesc la intervale regulate și ori de câte ori este necesar;

(b)

fac schimb de informații și de experiență practică, în special în cadrul reuniunilor și prin intermediul platformei online securizate pentru schimbul de informații prevăzută la articolul 9;

(c)

fac schimb de informații, atunci când este cazul, referitoare la experiența în ceea ce privește accesul la protecție internațională;

(d)

coordonează pozițiile care urmează să fie adoptate în contactele cu transportatorii comerciali, după caz;

(e)

participă la cursuri de formare comune specializate, după caz, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, traficul de persoane, traficul de migranți, fraudarea documentelor și accesul la protecție internațională în țări terțe;

(f)

organizează ședințe de informare și cursuri de formare pentru membrii corpului diplomatic și consular din cadrul misiunilor statelor membre din țara terță, după caz;

(g)

adoptă abordări comune în ceea ce privește metodele de colectare și raportare a informațiilor strategice relevante, inclusiv analizele de risc;

(h)

stabilesc contacte periodice cu rețele similare din țara terță și din țările terțe vecine, după caz.

(2)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși de Comisie facilitează și sprijină rețelele prevăzute la alineatul (1). În locațiile în care Comisia nu trimite ofițeri de legătură în materie de imigrație, ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși de agențiile Uniunii facilitează și sprijină rețelele prevăzute la alineatul (1). În locațiile în care nici Comisia, nici agențiile Uniunii nu trimit ofițeri de legătură în materie de imigrație, rețeaua este facilitată de către un ofițer de legătură în materie de imigrație care a fost desemnat de membrii rețelei.

(3)   Comitetul director este notificat, fără întârzieri nejustificate, cu privire la numirea facilitatorului rețelei desemnat sau la faptul că nu a fost desemnat niciun facilitator.

Articolul 6

Trimiterea în comun de ofițeri de legătură în materie de imigrație

(1)   Statele membre pot conveni bilateral sau multilateral ca ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși într-o țară terță sau pe lângă o organizație internațională de către un stat membru să urmărească și interesele unuia sau mai multor state membre.

(2)   De asemenea, statele membre pot conveni ca ofițerii lor de legătură în materie de imigrație să partajeze anumite sarcini între ei, în funcție de competența și formarea lor.

(3)   În cazul în care două sau mai multe state membre trimit în comun un ofițer de legătură în materie de imigrație, respectivele state membre pot primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 515/2014.

Articolul 7

Comitetul director

(1)   Se instituie un comitet director pentru o rețea europeană a ofițerilor de legătură în materie de imigrație.

(2)   Comitetul director este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui stat membru, doi reprezentanți ai Comisiei, un reprezentant al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, un reprezentant al Europol și un reprezentant al BESA. În acest scop, fiecare stat membru numește un membru al comitetului director, precum și un supleant care va reprezenta membrul în caz de absență. Membrii comitetului director sunt numiți în special pe baza experienței și a cunoștințelor lor de specialitate relevante în gestionarea rețelelor de ofițeri de legătură.

(3)   Țările asociate la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen participă în cadrul comitetului director și numesc fiecare câte un reprezentant drept membru fără drept de vot. Reprezentanții își pot exprima punctele de vedere cu privire la toate aspectele discutate și toate deciziile luate de comitetul director.

Atunci când ia decizii în chestiuni relevante pentru ofițerii de legătură în materie de imigrație trimiși de țările asociate la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, comitetul director ține seama în mod corespunzător de punctele de vedere exprimate de reprezentanții țărilor respective.

(4)   Experții și reprezentanții autorităților naționale, ai organizațiilor internaționale și ai instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor relevante ale Uniunii care nu sunt membri ai comitetului director pot fi invitați de acesta să participe la reuniunile sale în calitate de observatori.

(5)   Comitetul director poate organiza reuniuni comune cu alte rețele sau organizații.

(6)   Un reprezentant al Comisiei exercită funcția de președinte al comitetului director. Președintele:

(a)

asigură continuitatea activității comitetului director și organizează activitatea acestuia, inclusiv sprijinind elaborarea programului de lucru bienal și a raportului bienal privind activitățile;

(b)

consiliază comitetul director pentru ca activitățile colective convenite să fie coerente și coordonate cu instrumentele și structurile relevante ale Uniunii și să reflecte prioritățile Uniunii în domeniul migrației;

(c)

convoacă ședințele comitetului director.

Pentru a realiza obiectivele comitetului director, președintele este asistat de un secretariat.

(7)   Comitetul director se întrunește de cel puțin două ori pe an.

(8)   Comitetul director adoptă decizii cu majoritatea absolută a membrilor săi cu drept de vot.

(9)   Deciziile adoptate de comitetul director sunt comunicate ofițerilor de legătură în materie de imigrație de către autoritățile de trimitere respective.

Articolul 8

Sarcinile comitetului director

(1)   Comitetul director își stabilește regulamentul de procedură pe baza unei propuneri a președintelui, în termen de trei luni de la prima sa reuniune. Regulamentul de procedură stabilește detaliile modalităților de votare. Regulamentul de procedură precizează, în special, condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru, precum și cerințele privind cvorumul.

(2)   Având în vedere prioritățile Uniunii în materie de imigrație și în limitele sarcinilor ofițerilor de legătură în materie de imigrație, astfel cum sunt definite în prezentul regulament și în conformitate cu articolul 1 alineatul (2), comitetul director efectuează următoarele activități, pe baza unei perspective de ansamblu asupra situației și pe baza analizelor furnizate de agențiile relevante ale Uniunii:

(a)

stabilește prioritățile și planifică activitățile, adoptând un program de lucru bienal și indicând resursele necesare pentru a sprijini respectivele activități;

(b)

examinează regulat realizarea activităților sale pentru a propune, dacă este cazul, modificări în programul de lucru bienal, și în ceea ce privește numirea facilitatorilor rețelei și progresele realizate de rețelele ofițerilor de legătură în materie de imigrație în cadrul cooperării lor cu autoritățile competente din țările terțe;

(c)

adoptă raportul de activitate bienal, inclusiv prezentarea generală menționată la articolul 4 alineatul (1) paragraful al doilea, care trebuie pregătit de președintele comitetului director;

(d)

actualizează, înainte de fiecare reuniune a comitetului director, lista ofițerilor de legătură în materie de imigrație trimiși;

(e)

identifică locurile unde nu au fost trimiși ofițeri de legătură în materie de imigrație și evidențiază posibilitățile pentru trimiterea de astfel de ofițeri.

Comitetul director transmite documentele menționate la literele (a) și (c) din primul paragraf al prezentului alineat Parlamentului European.

(3)   Având în vedere nevoile operaționale ale Uniunii în domeniul imigrației și în cadrul domeniului de aplicare al sarcinilor ofițerilor de legătură în materie de imigrație, astfel cum sunt definite în prezentul regulament și în conformitate cu articolul 1 alineatul (2), comitetul director efectuează următoarele activități:

(a)

aprobă acțiunile ad-hoc ale rețelelor ofițerilor de legătură în materie de imigrație;

(b)

monitorizează disponibilitatea informațiilor în rândul ofițerilor de legătură în materie de imigrație și în cadrul agențiilor Uniunii și formulează recomandări pentru întreprinderea acțiunilor necesare, dacă este cazul;

(c)

sprijină dezvoltarea competențelor ofițerilor de legătură în materie de imigrație, inclusiv prin elaborarea unor programe comune de bază suplimentare și neobligatorii, formarea anterioară trimiterii, orientări privind respectarea drepturilor fundamentale în activitățile lor, cu un accent special asupra persoanelor vulnerabile, precum și prin organizarea de seminare comune privind subiectele prevăzute la articolul 3 alineatul (4), luând în considerare instrumentele de formare dezvoltate de agențiile relevante ale Uniunii sau de alte organizații internaționale;

(d)

se asigură că se efectuează schimburi de informații prin intermediul platformei online securizate pentru schimbul de informații prevăzută la articolul 9.

(4)   Pentru efectuarea activităților prevăzute la alineatele (2) și (3), statele membre pot primi sprijin financiar din partea Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 515/2014.

Articolul 9

Platforma pentru schimbul de informații

(1)   În scopul îndeplinirii sarcinilor lor respective, ofițerii de legătură în materie de imigrație, membrii comitetului director și facilitatorii rețelei menționați la articolul 5 alineatul (2) se asigură că toate informațiile și statisticile relevante sunt încărcate și transmise prin intermediul unei platforme online securizate pentru schimbul de informații. Platforma respectivă este instituită de Comisie în acord cu comitetul director și întreținută de Comisie.

Nicio informație operațională de aplicare a legii cu un caracter strict confidențial nu poate fi transmisă prin intermediul platformei online securizate pentru schimbul de informații.

(2)   Informațiile transmise prin intermediul platformei online securizate pentru schimbul de informații includ cel puțin următoarele elemente:

(a)

documente, rapoarte și produse analitice relevante, convenite de comitetul director în conformitate cu articolul 8 alineatele (2) și (3);

(b)

programele de lucru bienale, rapoartele de activitate bienale și rezultatele activităților și ale sarcinilor ad-hoc ale rețelelor ofițerilor de legătură în materie de imigrație, astfel cum sunt prevăzute la articolul 8 alineatele (2) și (3);

(c)

actualizări ale listei membrilor comitetului director;

(d)

actualizări ale listei cu datele de contact ale ofițerilor de legătură în materie de imigrație trimiși în țări terțe, inclusiv numele, locul de trimitere și regiunea pentru care sunt responsabili, numerele de telefon și adresele de e-mail;

(e)

alte documente relevante referitoare la activitățile și deciziile comitetului director.

(3)   Cu excepția datelor menționate la alineatul (2) literele (c) și (d), informațiile transmise prin intermediul platformei online securizate pentru schimbul de informații nu conțin date cu caracter personal sau linkuri prin intermediul cărora astfel de date cu caracter personal sunt disponibile în mod direct sau indirect. Accesul la datele menționate la alineatul (2) literele (c) și (d) este permis doar ofițerilor de legătură în materie de imigrație, membrilor comitetului director și personalului autorizat corespunzător, în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament.

(4)   Parlamentul European are acces la anumite părți ale platformei online securizate pentru schimbul de informații, conform celor stabilite de comitetul director în regulamentul său de procedură și în conformitate cu normele și legislația aplicabilă la nivelul Uniunii și la nivel național.

Articolul 10

Prelucrarea datelor cu caracter personal

(1)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu normele privind protecția datelor cu caracter personal de la nivelul Uniunii sau de la nivel național, precum și cu astfel de norme cuprinse în acordurile internaționale încheiate cu țări terțe sau organizații internaționale.

(2)   Ofițerii de legătură în materie de imigrație pot prelucra date cu caracter personal pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 3 alineatul (6). Respectivele date cu caracter personal se șterg atunci când nu mai sunt necesare pentru scopurile pentru care au fost colectate sau prelucrate în alt mod în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(3)   Printre datele cu caracter personal prelucrate în temeiul alineatului (2) se pot număra și:

(a)

datele biometrice sau biografice, atunci când este necesar, pentru a confirma identitatea și cetățenia resortisanților țărilor terțe în scopul returnării, inclusiv toate tipurile de documente care pot fi considerate probe sau dovezi prima facie ale cetățeniei;

(b)

listele de pasageri pentru zborurile de returnare sau pentru alte modalități de transport către țările terțe;

(c)

datele biometrice sau biografice necesare pentru a confirma identitatea și cetățenia resortisanților țărilor terțe în scopul admisiei pentru migrația legală;

(d)

datele biometrice sau biografice necesare pentru a confirma identitatea și cetățenia resortisanților țărilor terțe care au nevoie de protecție internațională în scopul relocării;

(e)

datele biometrice sau biografice, precum și alte date necesare pentru stabilirea identității unei persoane și pentru prevenirea și combaterea traficului de migranți și a traficului de persoane, precum și datele cu caracter personal referitoare la modurile de operare ale rețelelor infracționale, la mijloacele de transport utilizate, la implicarea intermediarilor și la fluxurile de capital.

Datele menționate la litera (e) din primul paragraf al prezentului alineat sunt prelucrate numai în scopul îndeplinirii sarcinilor menționate la articolul 3 alineatul (6) litera (d).

(4)   Orice schimb de date cu caracter personal se limitează strict la ceea ce este necesar în scopul prezentului regulament.

(5)   Transferurile de date cu caracter personal efectuate de ofițerii de legătură în materie de imigrație către țări terțe și organizații internaționale în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/679.

Articolul 11

Cooperarea consulară

Prezentul regulament nu aduce atingere dispozițiilor în materie de cooperare consulară la nivel local prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (19).

Articolul 12

Raportare

(1)   La cinci ani de la data adoptării prezentului regulament, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament.

(2)   Statele membre și agențiile relevante ale Uniunii furnizează Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea raportului privind aplicarea prezentului regulament.

Articolul 13

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 377/2004 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 20 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 14 iunie 2019.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 377/2004 al Consiliului din 19 februarie 2004 privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație (JO L 64, 2.3.2004, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) (JO L 295, 6.11.2013, p. 11).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).

(6)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(8)  Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).

(9)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(10)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(11)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(12)  Decizia 2008/149/JAI a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 50).

(13)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(14)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(15)  Decizia (UE) 2019/304 a Consiliului din 18 februarie 2019 privind notificarea dorinței Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a nu mai participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen incluse în Regulamentul (CE) nr. 377/2004 al Consiliului privind crearea unei rețele de ofițeri de legătură în materie de imigrație (JO L 51, 22.2.2019, p. 7).

(16)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(17)  Decizia 2004/926/CE a Consiliului din 22 decembrie 2004 privind punerea în aplicare a unor părți din acquis-ul Schengen de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (JO L 395, 31.12.2004, p. 70).

(18)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1)


ANEXA I

Regulamentul abrogat și modificarea adusă acestuia

Regulamentul (CE) nr. 377/2004 al Consiliului

(JO L 64, 2.3.2004, p. 1)

Regulamentul (UE) nr. 493/2011 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 141, 27.5.2011, p. 13)


ANEXA II

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 377/2004

Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 2 cuvintele introductive

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 2 punctul 1

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 2 punctul 1 ultima parte a frazei

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 2 punctul 2

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (2) cuvintele introductive

Articolul 3 alineatul (4) cuvintele introductive

Articolul 2 alienatul (2) prima liniuță

Articolul 3 alineatul (4) litera (b)

Articolul 2 alineatul (2) a doua liniuță

Articolul 3 alineatul (4) litera (c)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 5 alineatele (1) și (2)

Articolul 6 alineatele (1) și (2)

Articolul 7

Articolul 11

Anexa I

Anexa II


25.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/105


REGULAMENTUL (UE) 2019/1241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 iunie 2019

privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2019/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) instituie o politică comună în domeniul pescuitului (PCP) pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole.

(2)

Măsurile tehnice sunt instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a PCP. Cu toate acestea, o evaluare a structurii de reglementare actuale referitoare la măsurile tehnice a arătat că este puțin probabilă îndeplinirea obiectivelor PCP și, pentru a spori eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui să se aplice o nouă abordare, care să se concentreze pe adaptarea structurii de guvernanță.

(3)

Este necesară elaborarea unui cadru pentru reglementarea măsurilor tehnice. Cadrul respectiv ar trebui, pe de o parte, să stabilească norme generale care să se aplice în toate apele Uniunii iar, pe de altă parte, să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice care să țină cont de particularitățile regionale ale activităților de pescuit prin procesul de regionalizare introdus prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(4)

Cadrul ar trebui să acopere preluarea și debarcarea resurselor piscicole, precum și exploatarea uneltelor de pescuit și interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice operațiunilor de pescuit desfășurate în apele Uniunii atât de navele de pescuit ale Uniunii, cât și de navele de pescuit ale țărilor terțe și de resortisanții statelor membre – fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion – precum și de navele de pescuit ale Uniunii care operează în apele Uniunii din regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, în ceea ce privește navele de pescuit ale Uniunii și resortisanții statelor membre, cadrul ar trebui să se aplice în apele din afara Uniunii pentru măsurile tehnice adoptate pentru zona de reglementare a Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (CPANE) și pentru zona Acordului Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM).

(6)

Dacă este cazul, măsurile tehnice ar trebui să se aplice pentru pescuitul recreativ, care poate avea un impact semnificativ asupra stocurilor de specii de pești și de crustacee.

(7)

Măsurile tehnice ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor PCP de a pescui la nivelurile producției maxime durabile, de a reduce capturile nedorite și de a elimina aruncarea capturilor înapoi în mare, precum și de a contribui la atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzut în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(8)

Măsurile tehnice ar trebui să contribuie în mod concret la protecția concentrărilor de puiet și de populații aflate în perioada de reproducere ale speciilor marine, prin utilizarea uneltelor de pescuit selective și prin măsuri de evitare a capturilor nedorite. De asemenea, măsurile tehnice ar trebui să reducă la minimum impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemelor marine și, în special, asupra speciilor și a habitatelor sensibile, inclusiv, după caz, prin recurgerea la stimulente. Măsurile tehnice ar trebui să contribuie, de asemenea, la instituirea unor măsuri de gestionare în vederea respectării obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (6), Directiva 2008/56/CE și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7).

(9)

Pentru a evalua eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui stabilite ținte privind nivelurile capturilor nedorite, în special a capturilor de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referință pentru conservare, privind nivelul capturilor accidentale de specii sensibile și suprafața habitatelor de pe fundul mării afectate de activitățile de pescuit. Țintele respective ar trebui să reflecte obiectivele PCP, legislația Uniunii în domeniul mediului – în special Directiva 92/43/CEE și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) – și bunele practici internaționale.

(10)

Pentru a asigura uniformitate în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor tehnice, definițiile uneltelor de pescuit și ale operațiunilor de pescuit cuprinse în regulamentele privind măsurile tehnice existente ar trebui să fie actualizate și consolidate.

(11)

Anumite unelte sau metode de pescuit distructive care folosesc explozibili, otrăvuri, substanțe stupefiante, curent electric, ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante, dispozitivele tractate și instrumentele pentru recoltarea coralului roșu sau a altor tipuri de corali și a speciilor înrudite cu coralii, precum și anumite lansatoare de harpoane, ar trebui sa fie interzise. Nu ar trebui să fie permisă vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a oricărei specii marine capturate prin folosirea unor astfel de instrumente sau metode acolo unde acestea sunt interzise în temeiul prezentului regulament.

(12)

Utilizarea traulului cu impulsuri electrice ar trebui să rămână posibilă pe o perioadă de tranziție până la 30 iunie 2021 și în anumite condiții stricte.

(13)

Având în vedere avizul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), ar trebui stabilite anumite norme comune care să prevadă restricții cu privire la utilizarea uneltelor tractate și a construirii sacului de traul, pentru a preveni practicile neadecvate care conduc la un pescuit neselectiv.

(14)

Pentru a limita utilizarea setcilor în derivă, care pot pescui pe zone mari și au ca rezultat capturi semnificative ale speciilor sensibile, restricțiile existente cu privire la utilizarea unor astfel de unelte de pescuit ar trebui să fie consolidate.

(15)

Având în vedere avizul CSTEP, pescuitul cu plase fixe în diviziunile ICES 3a, 6a, 6b, 7b, 7c, 7j și 7k și în subzonele ICES 8, 9, 10 și 12 la est de meridianul de 27° longitudine vestică, în ape cu o adâncime cartografiată de peste 200 m, ar trebui să fie interzis în continuare, pentru a se asigura protecția speciilor sensibile de adâncime, sub rezerva anumitor derogări.

(16)

În cazul anumitor specii de pești rare, cum ar fi unele specii de rechin și de pisică de mare, conservarea ar putea fi supusă unui risc grav chiar și în urma unei activități de pescuit limitate. Pentru a proteja astfel de specii, ar trebui să fie introdusă o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.

(17)

Pentru a putea asigura protecția strictă a speciilor marine sensibile, cum ar fi mamiferele marine, păsările marine și reptilele marine, prevăzută de Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, statele membre ar trebui să instituie măsuri de atenuare pentru a reduce la minimum și, dacă este posibil, a elimina capturarea unor astfel de specii cu unelte de pescuit.

(18)

Pentru a asigura o protecție continuă a habitatelor marine sensibile situate în largul coastelor Irlandei și ale Regatului Unit și în jurul Insulelor Azore, Madeira și Canare, precum și în zona de reglementare a CPANE, restricțiile existente cu privire la utilizarea uneltelor de pescuit de fund ar trebui să fie menținute.

(19)

În cazul în care avizele științifice identifică alte astfel de habitate, ar trebui să existe posibilitatea de a introduce restricții similare pentru a proteja habitatele respective.

(20)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să fie stabilite dimensiuni minime de referință pentru conservare pentru a asigura protejarea puietului de specii marine și în scopul stabilirii de zone de refacere a stocurilor de pește, precum și în scopul constituirii unor dimensiuni minime de comercializare.

(21)

Ar trebui să fie definit modul în care se măsoară dimensiunile speciilor marine.

(22)

Ar trebui să existe posibilitatea pentru statele membre de a desfășura proiecte-pilot, cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum și eliminarea capturilor nedorite. În cazurile în care rezultatele proiectelor respective sau avizele științifice indică faptul că există capturi nedorite semnificative, statele membre ar trebui să se străduiască să instituie măsuri tehnice pentru reducerea acestor capturi.

(23)

Prezentul regulament ar trebui să instituie standarde de referință pentru fiecare bazin maritim. Standardele de referință respective sunt stabilite pe baza măsurilor tehnice existente, ținând cont de avizul CSTEP și de opiniile părților interesate. Standardele respective ar trebui să vizeze dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate și plasele fixe, dimensiunile minime de referință pentru conservare, zonele închise sau cu restricții, precum și măsurile de conservare a naturii destinate să atenueze capturile de specii sensibile în anumite zone, precum și orice alte măsuri tehnice specifice de la nivel regional deja existente.

(24)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a elabora recomandări comune pentru măsuri tehnice adecvate care diferă de aceste standarde de referință, în conformitate cu procesul de regionalizare prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza unor dovezi științifice.

(25)

În urma acestor măsuri tehnice regionale, beneficiile care decurg pentru conservarea resurselor biologice marine ar trebui să fie cel puțin echivalente cu beneficiile oferite de standardele de referință, în special din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al nivelului de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile.

(26)

Atunci când elaborează recomandări comune referitoare la dimensiune și caracteristici de selectivitate ale uneltelor în ceea ce privește dimensiunile și speciile, ca alternativă la dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă, grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că astfel de măsuri au ca rezultat caracteristici de selectivitate cel puțin similare sau chiar îmbunătățite față de uneltele de referință.

(27)

Atunci când elaborează recomandări comune în legătură cu zone cu restricții pentru protejarea concentrărilor de puiet și de populații aflate în perioada de reproducere, grupurile regionale de state membre ar trebui să definească în recomandările comune obiectivele, amploarea geografică și durata închiderilor, precum și restricțiile privind uneltele și dispozițiile în materie de control și monitorizare.

(28)

Atunci când elaborează recomandări comune în legătură cu dimensiunile minime de referință pentru conservare, grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că obiectivul PCP de asigurare a protecției puietului de specii marine este respectat, și, în același timp, că nu se introduce nicio denaturare pe piață și că nu se creează nicio piață pentru peștii cu dimensiuni sub dimensiunile minime de referință pentru conservare.

(29)

Crearea de închideri în timp real, alături de dispozițiile privind schimbarea zonei de pescuit, ca măsură suplimentară pentru protejarea speciilor sensibile ori a concentrărilor de puiet sau de populații aflate în perioada de reproducere, ar trebui să fie permisă ca o opțiune de elaborat prin regionalizare. Condițiile pentru stabilirea unor astfel de zone, inclusiv amploarea geografică, și durata închiderilor, precum și măsurile de control și de monitorizare ar trebui să fie definite în cadrul recomandărilor comune relevante.

(30)

Pe baza unei evaluări a impactului uneltelor inovatoare, utilizarea sau extinderea utilizării unor astfel de unelte noi de unelte inovative ar putea fi inclusă ca o opțiune în recomandările comune ale grupurilor regionale de state membre. Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu ar trebui să fie permisă în cazul în care evaluarea științifică indică faptul că utilizarea lor ar conduce la un impact negativ semnificativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

(31)

Atunci când elaborează recomandări comune în legătură cu protecția speciilor și habitatelor sensibile, grupurilor regionale de state membre ar trebui să li se permită să elaboreze măsuri de atenuare suplimentare pentru a reduce impactul pescuitului asupra unor astfel de specii și habitate. În cazul în care dovezile științifice arată că există o amenințare gravă la adresa stării de conservare a speciilor și habitatelor sensibile, statele membre ar trebui să introducă restricții suplimentare privind construcția și exploatarea anumitor unelte de pescuit sau chiar o interdicție totală a utilizării acestora într-o regiune dată. În special, astfel de restricții ar putea fi aplicate pentru utilizarea setcilor în derivă, care, în anumite zone, au condus la capturi semnificative de specii sensibile.

(32)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 permite stabilirea unor planuri temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare, în cazul în care nu există niciun plan multianual în vigoare pentru activitatea de pescuit în cauză. Aceste planuri ar trebui să permită stabilirea de măsuri tehnice care sunt strict legate de punerea în aplicare a obligației de debarcare și care au ca scop creșterea selectivității și reducerea, cât mai mult posibil, a capturilor nedorite.

(33)

Ar trebui să existe posibilitatea derulării de proiecte-pilot privind documentarea completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare. Astfel de proiecte ar putea include derogări de la normele privind dimensiunile ochiurilor de plasă prevăzute de prezentul regulament în măsura în care contribuie la atingerea obiectivelor și a țintelor prezentului regulament.

(34)

În prezentul regulament ar trebui incluse anumite dispoziții privind măsuri tehnice adoptate de CPANE.

(35)

Pentru a nu împiedica cercetările științifice sau repopulările directe și transplantările, măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice operațiunilor care pot fi necesare în vederea desfășurării activităților respective. În special, în cazul în care operațiunile de pescuit în scopul cercetării științifice necesită o astfel de derogare de la măsurile tehnice prevăzute de prezentul regulament, ele ar trebui să facă obiectul unor condiții corespunzătoare.

(36)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ce privește adoptarea anumitor măsuri în legătură cu pescuitul recreativ, restricțiile aplicabile uneltelor tractate, speciile și habitatele sensibile, lista de pești și crustacee pentru care pescuitul dirijat este interzis, definiția pescuitului dirijat, proiectele-pilot privind documentarea completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare și măsuri tehnice ca parte a planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare, precum și în legătură cu dimensiunile minime de referință pentru conservare, dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise și alte măsuri tehnice în anumite bazine maritime, măsuri de atenuare pentru speciile sensibile și lista speciilor din stocurile care constituie indicatori-cheie. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(37)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește stabilirea specificațiilor dispozitivelor pentru reducerea uzurii uneltelor tractate și consolidarea lor, sau pentru limitarea pierderii capturilor în partea din față a uneltelor tractate; definirea specificațiilor dispozitivelor de selecție atașate la anumite unelte de referință; definirea specificațiilor traulului cu impulsuri electrice; definirea restricțiilor privind construcția uneltelor și măsurile de control și de monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion; și definirea normelor referitoare la măsurile de control și de monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când utilizează unelte de pescuit fixe la adâncimi între 200-600 m, la măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate pentru anumite zone închise sau cu restricții, și la caracteristicile legate de semnal și de implementare ale dispozitivelor utilizate pentru a îndepărta cetaceele de plasele fixe și la metodele utilizate pentru a reduce la minimum capturile accidentale de păsări marine, de reptile marine și de broaște țestoase. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(38)

Până la 31 decembrie 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia ar trebui să prezinte un raport către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative relevante și în urma evaluării de către CSTEP. Raportul respectiv ar trebui să evalueze măsura în care măsurile tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, au contribuit la atingerea obiectivelor și la realizarea țintelor prezentului regulament.

(39)

În scopul respectivului raport, indicatori adecvați privind selectivitatea, precum conceptul științific de lungime de selectivitate optimă (Lopt), ar putea fi utilizați ca instrument de referință pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcția atingerii obiectivelor actuale ale PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite. În acest sens, respectivii indicatori nu sunt ținte obligatorii, ci reprezintă instrumente de monitorizare care pot aduce contribuții în scopul deliberărilor sau al deciziilor de la nivel regional. Indicatorii și valorile utilizate pentru aplicarea acestora ar trebui să fie solicitați din partea organismelor științifice competente pentru o serie de stocuri de pește care constituie indicatori-cheie, care ar ține totodată seama de activitățile de pescuit mixte și de perioadele de vârf de recrutare. Comisia ar putea include acești indicatori în raportul privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Lista stocurilor care constituie indicatori-cheie ar trebui să includă specii demersale care sunt gestionate prin limite de captură, ținând seama de importanța relativă a debarcărilor, de capturile aruncate înapoi în mare și de relevanța activității de pescuit pentru fiecare bazin maritim.

(40)

Raportul Comisiei ar trebui, de asemenea, să facă trimitere la avizele ICES privind progresele înregistrate sau impactul uneltelor inovatoare. Raportul ar trebui să tragă concluzii cu privire la beneficiile sau efectele negative asupra ecosistemelor marine, habitatelor sensibile și selectivității.

(41)

Pe baza raportului Comisiei, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă ar trebui să prezinte un plan cu acțiunile corective care trebuie întreprinse pentru a asigura atingerea obiectivelor și a țintelor respective. Totodată, pe baza raportului, Comisia ar trebui să propună Parlamentului European și Consiliului eventuale modificări necesare ale prezentului regulament.

(42)

Dat fiind numărul și importanța modificărilor care trebuie efectuate, Regulamentele (CE) nr. 894/97 (11), (CE) nr. 850/98 (12), (CE) nr. 2549/2000 (13), (CE) nr. 254/2002 (14), (CE) nr. 812/2004 (15) și (CE) nr. 2187/2005 (16) ale Consiliului ar trebui să fie abrogate.

(43)

Regulamentele (CE) nr. 1967/2006 (17) și (CE) nr. 1224/2009 (18) ale Consiliului, precum și Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui modificate în consecință.

(44)

În prezent, Comisia este împuternicită să adopte și să modifice măsuri tehnice la nivel regional în temeiul Regulamentelor (UE) 2016/1139 (19), (UE) 2018/973 (20), (UE) 2019/472 (21) și (UE) 2019/1022 (22) ale Parlamentului European și ale Consiliului, de instituire a planurilor multianuale pentru Marea Baltică, Marea Nordului, apele occidentale și vestul Mării Mediterane. Pentru a clarifica domeniul de aplicare al respectivelor împuterniciri și pentru a preciza că actele delegate adoptate în temeiul împuternicirilor prevăzute în regulamentele respective trebuie să îndeplinească anumite cerințe prevăzute în prezentul regulament, respectivele regulamente ar trebui modificate în interesul securității juridice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri tehnice privind:

(a)

capturarea și debarcarea resurselor biologice marine;

(b)

exploatarea uneltelor de pescuit; și

(c)

interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică activităților desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii și de resortisanții statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, în zonele de pescuit prevăzute la articolul 5, precum și de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe, atunci când pescuiesc în apele Uniunii.

(2)   Articolele 7, 10, 11 și 12 se aplică și pescuitului recreativ. În cazurile în care pescuitul recreativ are un impact semnificativ într-o anumită regiune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 și în conformitate cu articolul 29 în scopul modificării prezentului regulament, cu condiția ca prevederile relevante ale articolului 13 ori partea A sau C din anexele V-X să se aplice și pescuitului recreativ.

(3)   Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 25 și 26, măsurile tehnice stabilite în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul:

(a)

cercetărilor științifice; și

(b)

repopulării directe sau transplantării speciilor marine.

Articolul 3

Obiective

(1)   Ca instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a PCP, măsurile tehnice contribuie la obiectivele PCP stabilite în dispozițiile aplicabile ale articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Măsurile tehnice contribuie, în special, la atingerea următoarelor obiective:

(a)

optimizarea modelelor de exploatare pentru asigurarea protecției concentrărilor de puiet și de populații aflate în perioada de reproducere din resursele biologice marine;

(b)

asigurarea reducerii la minimum a capturilor accidentale, rezultate din pescuit, de specii marine sensibile, inclusiv a celor menționate în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, și, acolo unde este posibil, eliminarea acestor capturi accidentale astfel încât să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a speciilor respective;

(c)

asigurarea, inclusiv prin utilizarea unor stimulente corespunzătoare, a faptului că impactul negativ de mediu exercitat de pescuit asupra habitatelor marine este redus la minimum;

(d)

instituirea unor măsuri de gestionare a pescuitului în vederea respectării Directivelor 92/43/CEE, 2000/60/CE și 2008/56/CE, în special în vederea obținerii unei stări ecologice bune, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum și cu Directiva 2009/147/CE.

Articolul 4

Ținte

(1)   Măsurile tehnice au drept scop să asigure:

(a)

reducerea cât mai mult posibil a capturilor de specii marine inferioare dimensiunii minime de referință pentru conservare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)

nedepășirea de către capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine și alte specii neexploatate în scopuri comerciale a pragurilor prevăzute de legislația Uniunii și de acordurile internaționale care sunt obligatorii pentru Uniune;

(c)

conformitatea cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a impactului de mediu al activităților de pescuit asupra habitatelor de pe fundul mării.

(2)   Măsura în care s-au realizat progrese în direcția atingerii respectivelor ținte este evaluată ca parte a procesului de raportare prevăzut la articolul 31.

Articolul 5

Definirea zonelor de pescuit

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor de pescuit:

(a)

„Marea Nordului” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES (23) 2a, 3a și subdiviziunea ICES 4;

(b)

„Marea Baltică” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES 3b, 3c și 3d;

(c)

„apele de nord-vest” înseamnă apele Uniunii din subzonele ICES 5, 6 și7;

(d)

„apele de sud-vest” înseamnă subzonele ICES8, 9 și 10 (apele Uniunii) și zonele CECAF (24) 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele Uniunii);

(e)

„Marea Mediterană” înseamnă apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul de 5°36′ longitudine vestică;

(f)

„Marea Neagră” înseamnă apele din subzona geografică 29 a CGPM, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (25);

(g)

„apele Uniunii din Oceanul Indian și Oceanul Atlantic de Vest” înseamnă apele din jurul Guyanei Franceze și al insulelor Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru;

(h)

„zona de reglementare a CPANE” înseamnă apele din zona Convenției CPANE situate dincolo de apele aflate sub jurisdicția de pescuit a părților contractante, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (26);

(i)

„zona Acordului CGPM” înseamnă Marea Mediterană și Marea Neagră, precum și apele conexe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

Articolul 6

Definiții

În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică următoarele definiții:

1.

„model de exploatare” înseamnă modul în care este distribuită mortalitatea prin pescuit în funcție de profilul de vârstă și de dimensiune din cadrul unui stoc;

2.

„selectivitate” înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a resurselor biologice marine de o anumită dimensiune și/sau dintr-o anumită specie;

3.

„pescuit dirijat” înseamnă un efort de pescuit orientat către o anumită specie sau un anumit grup de specii și poate fi specificat mai în detaliu, la nivel regional, în cadrul unor acte delegate adoptate în temeiul articolului 27 alineatul (7) din prezentul regulament;

4.

„stare ecologică bună” înseamnă starea ecologică a apelor marine, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE;

5.

„starea de conservare a unei specii” înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra speciei în cauză și care pot afecta distribuția și abundența pe termen lung a populațiilor sale;

6.

„starea de conservare a unui habitat” înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale tipice și care pot afecta distribuția, structura și funcțiile sale pe termen lung, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale tipice;

7.

„habitat sensibil” înseamnă un habitat a cărui stare de conservare, inclusiv întinderea sa și condiția (structura și funcția) componentelor sale biotice și abiotice, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, habitatele sensibile includ tipurile de habitate enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, habitatele speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, habitatele a căror protecție este necesară în scopul atingerii stării ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, precum și ecosistemele marine vulnerabile astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului (27);

8.

„specie sensibilă” înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației sau starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile vizate de Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;

9.

„specii pelagice mici” înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot și caproide;

10.

„consilii consultative” înseamnă grupuri de părți interesate instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

11.

„traul” înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă închisă la spate de o pungă sau un sac;

12.

„unealtă tractată” înseamnă orice traule, năvoade daneze, drage și unelte similare care sunt deplasate activ în apă de una sau mai multe nave de pescuit sau de orice alt sistem mecanizat;

13.

„traul de fund” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa pe fundul mării sau în apropierea acestuia;

14.

„traul de fund tractat în pereche” înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează, fiecare, câte o parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menținută de distanța dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;

15.

„traul pelagic” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa în ape de adâncime medie;

16.

„beam-traul” înseamnă un traul deschis orizontal cu o traversă, o aripă ori un dispozitiv similar;

17.

„traul cu impulsuri electrice” înseamnă un traul care utilizează curent electric pentru a captura resurse biologice marine;

18.

„năvod danez” sau „năvod scoțian” înseamnă o unealtă de perimetru tractată, acționată de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de năvod) destinate să conducă peștele spre deschiderea năvodului. Unealtă alcătuită dintr-o plasă similară ca formă unui traul de fund;

19.

„năvoade de plajă” înseamnă unelte de perimetru și năvoade tractate lansate de pe o navă și trase către țărm, fiind operate de la țărm sau de pe o navă amarată sau ancorată la țărm;

20.

„unelte de perimetru” înseamnă plase cu care se prind pești prin înconjurarea atât din lateral, cât și de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu un cablu de punguire;

21.

„plasă-pungă” sau „plasă-inel” înseamnă orice unealtă de perimetru la care fundul plasei este strâns cu un cablu de punguire care trece printr-o serie de inele de-a lungul frânghiei greutăților, permițând plasei să culiseze și să fie închisă;

22.

„drage” înseamnă unelte care fie sunt tractate activ de motorul principal al navei (drage tractate), fie sunt remorcate de un troliu motorizat de pe o navă ancorată (drage operate mecanic) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care sunt alcătuite dintr-un sac de plasă sau o vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau pe o tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate fi prevăzută cu o lamă de dragare care poate fi rotundă, ascuțită sau dințată și care poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt echipate cu echipamente hidraulice (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau de troliuri manuale în ape puțin adânci, cu sau fără o barcă pentru a prinde bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage operate manual), nu sunt considerate echipamente tractate în sensul prezentului regulament;

23.

„plase fixe” înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care sunt ancorate pe fundul mării pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;

24.

„setcă în derivă” înseamnă o plasă menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber purtată de curenți, fie independent, fie cu barca la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate să o stabilizeze sau să îi limiteze deriva;

25.

„setcă ” înseamnă o plasă fixă alcătuită dintr-o singură bucată de plasă și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți;

26.

„plasă de încurcare ” înseamnă o plasă fixă care constă într-un perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă;

27.

„setcă cu sirec” înseamnă o plasă fixă alcătuită din mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiurilor și o plasă cu ochiuri mici inserată între acestea;

28.

„setcă compusă” înseamnă orice setcă fixată de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;

29.

„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-un fir principal cu o lungime variabilă, din care se ramifică șnururi prevăzute cu cârlige, la distanțe determinate de speciile vizate. Firul principal este ancorat fie pe orizontală de fundul mării ori în apropierea acestuia, fie pe verticală, sau poate fi lăsat să plutească în derivă la suprafață;

30.

„vârșe și coșuri” înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri prevăzute cu una sau mai multe intrări, concepute pentru a prinde crustacee, moluște sau pește, care sunt fixate pe fundul mării sau suspendate deasupra acestuia;

31.

„petactar” înseamnă un singur fir de pescuit cu una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;

32.

„crucea Sfântului Andrei” înseamnă un dispozitiv de prindere care acționează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;

33.

„sac de traul” înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, cu aceeași circumferință peste tot sau cu o formă conică. Sacul poate fi alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor și poate include prelungitorul care este alcătuit din unul sau mai multe panouri situate chiar în fața sacului de traul propriu-zis;

34.

„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă:

(i)

pentru plasele cu noduri: distanța cea mai lungă dintre două noduri opuse ale aceluiași ochi de plasă atunci când acesta este complet întins;

(ii)

pentru plasele fără noduri: distanța interioară dintre îmbinările opuse ale aceluiași ochi de plasă atunci când acesta este complet întins de-a lungul axei sale celei mai lungi posibile;

35.

„ochi de plasă pătrat” înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi format din două seturi de laturi paralele cu aceeași lungime nominală, dintre care unul este paralel cu axa longitudinală a plasei, iar celălalt este perpendicular pe aceasta;

36.

„ochi de plasă rombic” înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi de lungime egală la care cele două diagonale sunt perpendiculare, iar o diagonală este paralelă cu axa longitudinală a plasei;

37.

„T90” înseamnă traule, năvoade daneze și unelte tractate similare, care au un sac de traul și o prelungire realizate din plasă cu ochiuri rombice înnodate rotită cu 90°, astfel încât direcția principală a firului este paralelă cu direcția de tractare;

38.

„fereastră de ieșire Bacoma” înseamnă un panou de ieșire realizat dintr-o plasă cu ochiuri pătrate fără noduri, montată pe panoul superior al sacului de traul, a cărei margine inferioară se află la cel mult patru ochiuri de centura sacului;

39.

„plasă tip sită” înseamnă o bucată de plasă atașată la întreaga circumferință a traulului pentru creveți în fața sacului de traul sau a prelungitorului, care se îngustează până la vârf, unde este prinsă la stratul de fund al traulului pentru creveți. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită și sacul traulului se găsește un orificiu de ieșire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită și să scape, în timp ce creveții pot să treacă prin sită și să ajungă în sacul traulului;

40.

„adâncime de scufundare” înseamnă suma înălțimii ochiurilor (incluzând nodurile) ale unei plase ude și întinse perpendicular pe frânghia flotorilor;

41.

„timp de scufundare” sau „timp de înmuiere” înseamnă perioada de la momentul în care unealta este pusă prima dată în apă până la momentul în care unealta este complet recuperată la bordul navei de pescuit;

42.

„senzori de monitorizare a uneltelor” înseamnă senzorii electronici de la distanță care sunt amplasați pe unealta de pescuit pentru a monitoriza parametri-cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau volumul capturii;

43.

„dispozitiv cu greutăți” înseamnă un dispozitiv cu cârlige cu momeală de care sunt prinse greutăți pentru a crește viteza de scufundare și, astfel, pentru a reduce timpul de expunere la păsările marine;

44.

„dispozitiv acustic de intimidare” înseamnă dispozitive care vizează îndepărtarea speciilor precum mamiferele marine de uneltele de pescuit prin emiterea de semnale acustice;

45.

„dispozitive pentru alungarea păsărilor” (denumite, de asemenea, „parâme tori”) înseamnă frânghiile cu banderole care sunt tractate de la un punct aflat la înălțime aproape de pupa navelor de pescuit în timp ce sunt lansate cârligele cu momeală, cu scopul de a speria păsările marine și a le ține la distanță de cârlige;

46.

„repopulare directă” înseamnă activitatea de eliberare a specimenelor sălbatice vii din anumite specii selectate în ape care constituie habitatul lor natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;

47.

„transplantare” înseamnă procesul prin care o specie este transportată în mod intenționat și eliberată de către om în zone cu populații stabilite din specia respectivă;

48.

„indicator de performanță în materie de selectivitate” înseamnă un instrument de referință pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcția atingerii obiectivului PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite;

49.

„lansator de harpoane” înseamnă un lansator pneumatic sau mecanic operat manual care declanșează un harpon pentru pescuitul subacvatic;

50.

„lungime de selectivitate optimă (Lopt)” este lungimea medie a capturii care, conform celor mai bune avize științifice, optimizează creșterea exemplarelor dintr-un stoc.

CAPITOLUL II

MĂSURI TEHNICE COMUNE

SECȚIUNEA 1

Unelte de pescuit și utilizări interzise

Articolul 7

Unelte de pescuit și metode interzise

(1)   Este interzisă capturarea sau recoltarea speciilor marine prin următoarele metode:

(a)

substanțe toxice, stupefiante sau corozive;

(b)

curent electric, cu excepția utilizării traulului cu impulsuri electrice, care este permisă numai în conformitate cu dispozițiile specifice prevăzute în partea D din anexa V;

(c)

explozivi;

(d)

ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante;

(e)

dispozitive tractate pentru recoltarea de coral roșu sau a altor tipuri de corali sau de organisme similare coralilor;

(f)

crucea Sfântului Andrei și dispozitive similare pentru recoltarea, în special, a coralului roșu sau a altor tipuri de corali sau de specii similare coralilor;

(g)

orice tip de proiectil, cu excepția celor folosite pentru sacrificarea tonului aflat în cuști sau prins în capcană și a harpoanelor și lansatoarelor de harpoane utilizate în pescuitul recreativ fără plămân subacvatic, de la răsărit până la apus.

(2)   În pofida articolului 2, prezentul articol se aplică navelor Uniunii în apele internaționale și în apele țărilor terțe, cu excepția cazului în care normele adoptate de organizații multilaterale de pescuit, în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale, sau de o țară terță, prevăd în mod specific altceva.

SECȚIUNEA 2

Restricții generale privind uneltele de pescuit și condițiile de utilizare a acestora

Articolul 8

Restricții generale privind utilizarea uneltelor tractate

(1)   În sensul anexelor V-XI, dimensiunea ochiurilor unei unelte tractate, astfel cum figurează în anexele respective, înseamnă dimensiunea minimă a ochiurilor oricărei părți de sac de traul și a oricărui prelungitor aflat la bordul unei nave de pescuit și atașat sau atașabil la orice năvod tractat. Prezentul alineat nu se aplică în cazul plaselor utilizate pentru atașarea unor senzori de monitorizare a uneltei sau atunci când se utilizează în legătură cu dispozitivele de excludere a peștilor și a țestoaselor. Pentru a îmbunătăți selectivitatea în funcție de dimensiuni sau specii pentru speciile marine, se pot prevedea și alte derogări într-un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 15.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică dragelor. Cu toate acestea, pe parcursul oricărei campanii de pescuit în timpul căreia la bord sunt transportate drage, se aplică următoarele dispoziții:

(a)

se interzice transbordarea organismelor marine;

(b)

în Marea Baltică, se interzice reținerea la bord sau debarcarea oricărei cantități de organisme marine, cu excepția cazului în care cel puțin 85 % din greutatea în viu a acestor organisme marine constă în moluște și/sau Furcellaria lumbricalis;

(c)

în toate celelalte bazine maritime, cu excepția Mării Mediterane, în care se aplică articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, se interzice reținerea la bord sau debarcarea oricărei cantități de organisme marine, cu excepția cazului în care cel puțin 95 % din greutatea în viu acestor organisme marine constă în moluște bivalve, gasteropode și bureți de mare.

Literele (b) și (c) de la prezentul alineat nu se aplică pentru capturile neintenționate de specii care fac obiectul obligației de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de capturi neintenționate se debarcă și se scad din cotele alocate.

(3)   Ori de câte ori una sau mai multe nave de pescuit tractează mai multe plase simultan, fiecare plasă are aceeași dimensiune nominală a ochiului. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 și în conformitate cu articolul 29 prin derogare de la prezentul alineat, atunci când utilizarea mai multor plase care au dimensiuni diferite ale ochiurilor duce la beneficii pentru conservarea resurselor biologice marine care sunt cel puțin echivalente cu cele care derivă din metodele de pescuit existente.

(4)   Este interzisă utilizarea oricărui dispozitiv care obstrucționează sau diminuează în fapt într-un alt mod dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul sau orice parte a unei unelte tractate, precum și transportarea la bord a oricărui dispozitiv care este conceput special în acest scop. Prezentul alineat nu exclude utilizarea dispozitivelor specifice folosite pentru a reduce uzura uneltelor tractate și pentru a le consolida, sau pentru a limita pierderea capturilor în partea din față a uneltelor tractate.

(5)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind descrierea sacului de traul și a dispozitivelor menționate la alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe cele mai bune avize științifice și tehnice disponibile și pot defini:

(a)

restricții privind grosimea firului;

(b)

restricții privind circumferința sacilor de traul;

(c)

restricții privind utilizarea materialelor pentru plase;

(d)

structura și montarea sacilor de traul;

(e)

dispozitive permise pentru a reduce uzura; și

(f)

dispozitive permise pentru a limita evadarea capturilor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (2).

Articolul 9

Restricții generale privind utilizarea plaselor fixe și a setcilor în derivă

(1)   Este interzisă deținerea la bord sau utilizarea uneia sau a mai multor setci în derivă a căror lungime individuală sau totală depășește 2,5 km.

(2)   Este interzisă utilizarea setcilor în derivă pentru pescuitul speciilor enumerate în anexa III.

(3)   În pofida dispozițiilor prevăzute la alineatul (1), este interzisă deținerea la bord sau utilizarea oricărei setci în derivă în Marea Baltică.

(4)   Este interzisă utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec pentru capturarea următoarelor specii:

(a)

ton alb (Thunnus alalunga);

(b)

ton roșu (Thunnus thynnus);

(c)

plătică de Atlantic (Brama brama);

(d)

pește-spadă (Xiphias gladius);

(e)

rechini care aparțin următoarelor specii sau familii: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; toate speciile de Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae.

(5)   Prin derogare de la alineatul (4), capturile accidentale din Marea Mediterană de maximum trei exemplare din speciile de rechin menționate la respectivul alineat pot fi reținute la bord sau debarcate, cu condiția să nu fie specii protejate în conformitate cu dreptul Uniunii.

(6)   Este interzisă utilizarea oricăror setci fixate de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m.

(7)   În pofida alineatului (6) de la prezentul articol:

(a)

se aplică derogări specifice, astfel cum sunt prevăzute în anexa V partea C punctul 6.1, anexa VI partea C punctul 9.1 și anexa VII partea C punctul 4.1, în cazul în care adâncimea cartografiată este între 200 și 600 m;

(b)

utilizarea de setci fixe de fund, de plase de încurcare și de setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m este permisă în Marea Mediterană.

SECȚIUNEA 3

Protejarea speciilor și habitatelor sensibile

Articolul 10

Specii interzise de pești și de crustacee

(1)   Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea speciilor de pești sau de crustacee menționate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE, cu excepția cazului în care se acordă derogări în temeiul articolului 16 din directivă.

(2)   În plus față de speciile menționate la alineatul (1), se interzice navelor Uniunii pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a speciilor enumerate în anexa I sau a celor interzise la pescuit în temeiul altor acte juridice ale Uniunii.

(3)   Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) sunt eliberate imediat înapoi în mare nevătămate, cu excepția scopului de a permite cercetarea științifică asupra exemplarelor ucise accidental, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista prevăzută în anexa I, în cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile indică faptul că este necesară o modificare a respectivei liste.

(5)   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) și pot ține cont de acordurile internaționale privind protecția speciilor sensibile.

Articolul 11

Capturi de mamifere marine, păsări marine și reptile marine

(1)   Este interzisă capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea mamiferelor marine sau a reptilelor marine menționate în anexele II și IV la Directiva 92/43/CEE și a speciilor de păsări marine vizate de Directiva 2009/147/CE.

(2)   Atunci când sunt capturate, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) sunt eliberate imediat nevătămate.

(3)   În pofida alineatelor (1) și (2), reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea unor exemplare din speciile marine menționate la alineatul (1) care au fost capturate accidental este permisă în măsura în care activitatea respectivă este necesară pentru a asigura asistența pentru recuperarea animalelor și pentru a permite cercetarea științifică asupra exemplarelor ucise accidental, cu condiția ca autoritățile naționale competente să fi fost informate în mod corespunzător în prealabil, cât mai curând posibil după capturare și în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil.

(4)   Pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, un stat membru poate institui, pentru navele aflate sub pavilionul său, măsuri de atenuare sau restricții cu privire la utilizarea anumitor unelte. Astfel de măsuri reduc la minimum și, dacă este posibil, elimină capturile din speciile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol și sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile tehnice aplicabile prevăzute în dreptul Uniunii.

(5)   Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol au drept scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b). În scop de control, statele membre comunică celorlalte state membre în cauză dispozițiile adoptate în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol. De asemenea, acestea pun la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare disponibile privind aceste măsuri.

Articolul 12

Protecția habitatelor sensibile, inclusiv a ecosistemelor marine vulnerabile

(1)   Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit prevăzute în anexa II în zonele relevante prevăzute în anexa respectivă.

(2)   În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile recomandă o modificare a listei zonelor din anexa II, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament și, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, să modifice anexa II în consecință. La adoptarea unor astfel de modificări, Comisia acordă o atenție deosebită atenuării efectelor negative ale deplasării activității de pescuit către alte zone sensibile.

(3)   În cazul în care habitatele menționate la alineatul (1), sau alte habitate sensibile, inclusiv ecosistemele marine vulnerabile, se găsesc în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru, statul membru respectiv poate stabili zone închise sau alte măsuri de conservare pentru a proteja habitatele respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în dreptul Uniunii.

(4)   Măsurile adoptate în temeiul alineatelor (2) și (3) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (c).

SECȚIUNEA 4

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

Articolul 13

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

(1)   Dimensiunile minime de referință pentru conservare ale speciilor marine menționate în partea A din anexele V-X la prezentul regulament se aplică cu scopul:

(a)

de a asigura protejarea puietului de specii marine în temeiul articolului 15 alineatele (11) și (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)

de a stabili zone de refacere a stocurilor de pește în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(c)

de a constitui dimensiuni minime de comercializare în temeiul articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (28).

(2)   Dimensiunea unei specii marine se stabilește în conformitate cu anexa IV.

(3)   În cazul în care sunt prevăzute mai multe metode de măsurare a dimensiunii unei specii marine, exemplarul nu este considerat a fi sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare dacă dimensiunea măsurată prin oricare dintre metodele menționate este egală cu dimensiunea minimă de referință pentru conservare sau mai mare decât aceasta.

(4)   Homarii, racii și langustele, moluștele bivalve și gasteropodele care aparțin oricăreia dintre speciile pentru care în anexele V, VI sau VII sunt stabilite dimensiuni minime de referință pentru conservare pot fi reținute la bord doar întregi și pot fi debarcate doar întregi.

SECȚIUNEA 5

Măsuri de reducere a aruncării capturilor înapoi în mare

Articolul 14

Proiecte-pilot pentru evitarea capturilor nedorite

(1)   Fără a aduce atingere articolului 14 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre pot desfășura proiecte-pilot cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum și eliminarea capturilor nedorite. Aceste proiecte-pilot iau în considerare opiniile consiliilor consultative relevante și se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.

(2)   În cazul în care rezultatele respectivelor studii-pilot sau alte avize științifice indică un volum semnificativ al capturilor nedorite, statele membre în cauză se străduiesc să stabilească măsuri tehnice pentru reducerea acestor capturi nedorite, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL III

REGIONALIZARE

Articolul 15

Măsuri tehnice regionale

(1)   Măsurile tehnice stabilite la nivel regional sunt enunțate în următoarele anexe:

(a)

în anexa V, pentru Marea Nordului;

(b)

în anexa VI, pentru apele de nord-vest;

(c)

în anexa VII, pentru apele de sud-vest;

(d)

în anexa VIII, pentru Marea Baltică;

(e)

în anexa IX, pentru Marea Mediterană;

(f)

în anexa X, pentru Marea Neagră;

(g)

în anexa XI, pentru apele Uniunii din Oceanul Indian și din Oceanul Atlantic de Vest;

(h)

în anexa XIII, pentru speciile sensibile.

(2)   Pentru a se ține seama de particularitățile regionale ale activităților de pescuit relevante, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu scopul de a modifica, a completa, a abroga măsurile tehnice stabilite în anexele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sau a deroga de la acestea, inclusiv la punerea în aplicare a obligației de debarcare în contextul articolului 15 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Comisia adoptă astfel de acte delegate pe baza unei recomandări comune prezentate în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în conformitate cu articolele relevante de la capitolul III din prezentul regulament.

(3)   În scopul adoptării acestor acte delegate, statele membre care au un interes direct de gestionare pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată cel târziu în termen de 24 de luni și, ulterior, la 18 luni, de la fiecare transmitere a raportului menționat la articolul 31 alineatul (1) din prezentul regulament. Ele pot, de asemenea, trimite astfel de recomandări atunci când consideră necesar.

(4)   Măsurile tehnice adoptate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol:

(a)

vizează atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4 din prezentul regulament;

(b)

au scopul de a îndeplini obiectivele și respectă condițiile prevăzute în alte acte relevante ale Uniunii adoptate în domeniul PCP, în special în planurile multianuale menționate la articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(c)

se ghidează după principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(d)

ca cerință minimă, aduc, pentru conservarea resurselor biologice marine, beneficii care să fie cel puțin echivalente cu măsurile menționate la alineatul (1), în special din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al nivelului de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile. Impactul potențial al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin se ia și el în considerare.

(5)   Aplicarea condițiilor legate de specificațiile privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute la articolul 27 și în partea B din anexele V-XI nu conduce la o deteriorare a standardelor de selectivitate, în special în ceea ce privește o creștere a capturilor de puiet, existentă la 14 august 2019, și urmărește îndeplinirea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4.

(6)   În recomandările comune transmise în scopul adoptării măsurilor menționate la alineatul (2), statele membre furnizează dovezi științifice care să susțină adoptarea măsurilor respective.

(7)   Comisia poate solicita CSTEP să evalueze recomandările comune menționate la alineatul (2).

Articolul 16

Selectivitatea uneltelor de pescuit din punctul de vedere al speciilor și al dimensiunilor

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor în ceea ce privește dimensiunile și speciile furnizează dovezi științifice care să demonstreze că măsurile respective au ca rezultat caracteristici de selectivitate pentru anumite specii sau o combinație de specii care sunt cel puțin echivalente cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor menționate în partea B din anexele V-X și în partea A din anexa XI.

Articolul 17

Zone închise sau cu restricții pentru protejarea concentrărilor de puiet sau de populații aflate în perioada de reproducere

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea C din anexele V-VIII și X și cu partea B din anexa XI sau al stabilirii de noi zone închise sau cu restricții include următoarele elemente în ceea ce privește astfel de zone închise sau cu restricții:

(a)

obiectivul închiderii;

(b)

amploarea geografică și durata închiderii;

(c)

restricții privind unelte specifice; și

(d)

măsuri de control și de monitorizare.

Articolul 18

Dimensiuni minime de referință pentru conservare

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea A din anexele V-X respectă obiectivul de asigurare a protecției puietului de specii marine.

Articolul 19

Dispoziții privind închiderile în timp real și privind schimbarea zonei de pescuit

(1)   O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu crearea de închideri în timp real cu scopul de a asigura protecția speciilor sensibile sau a concentrărilor de puiet sau de specii de pești aflați în perioada de reproducere sau de specii de crustacee aflate în perioada de reproducere include următoarele elemente:

(a)

amploarea geografică și durata închiderilor;

(b)

speciile și pragul care declanșează închiderea;

(c)

utilizarea unor unelte foarte selective, pentru a permite accesul în zone altfel închise; și

(d)

măsuri de control și de monitorizare.

(2)   O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu adoptarea de dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit include:

(a)

speciile și pragul care declanșează obligativitatea schimbării;

(b)

distanța la care o navă urmează să se deplaseze față de poziția sa anterioară de pescuit.

Articolul 20

Unelte de pescuit inovatoare

(1)   O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu utilizarea de unelte de pescuit inovatoare, în cadrul unui bazin maritim specific, conține o evaluare a impactului posibil al utilizării unor astfel de unelte asupra speciilor vizate și asupra speciilor și habitatelor sensibile. Statele membre în cauză colectează datele adecvate necesare pentru această evaluare.

(2)   Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu este permisă în cazul în care evaluările menționate la alineatul (1) indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ semnificativ asupra habitatelor sensibile și a speciilor nevizate.

Articolul 21

Măsuri de conservare a naturii

O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu protejarea speciilor și habitatelor sensibile, poate, în special:

(a)

să elaboreze liste cu speciile și habitatele sensibile cele mai expuse riscului ca urmare a activităților de pescuit în regiunea relevantă, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;

(b)

să specifice utilizarea unor măsuri suplimentare sau alternative celor menționate în anexa XIII pentru a reduce la minimum capturile accidentale din speciile menționate la articolul 11;

(c)

să ofere informații cu privire la eficacitatea măsurilor de atenuare existente și a măsurilor de monitorizare;

(d)

să stabilească măsuri de reducere la minimum a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile;

(e)

să stabilească restricții privind exploatarea unor anumite unelte sau să introducă o interdicție totală privind utilizarea anumitor unelte de pescuit într-o zonă în care astfel de unelte reprezintă o amenințare pentru starea de conservare a speciilor din zona respectivă menționate la articolele 10 și 11 sau pentru alte habitate sensibile.

Articolul 22

Măsuri regionale în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare

(1)   Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea unor măsuri tehnice în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare menționate la articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, respectivele recomandări pot conține, printre altele, următoarele elemente:

(a)

specificații privind uneltele de pescuit și norme de utilizare a acestora;

(b)

specificații privind modificările uneltelor de pescuit sau utilizarea de dispozitive de selecție pentru îmbunătățirea selectivității din punctul de vedere al dimensiunii sau al speciilor;

(c)

restricții sau interdicții privind utilizarea anumitor unelte și privind activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade;

(d)

dimensiunile minime de referință pentru conservare;

(e)

derogări adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și, în special, protejarea concentrărilor de puiet sau a concentrărilor de specii de pești aflați în perioada de reproducere sau a speciilor de crustacee aflate în perioada de reproducere.

Articolul 23

Proiecte-pilot privind documentarea completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru completarea prezentului regulament prin definirea unor proiecte-pilot care să elaboreze un sistem de documentare completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare, pe baza unor obiective și ținte măsurabile, în scopul unei gestionări bazate pe rezultate a activităților de pescuit.

(2)   Proiectele-pilot menționate la alineatul (1) pot deroga de la măsurile stabilite în partea B din anexele V-XI pentru o anumită zonă și pentru o perioadă de maximum un an, cu condiția să se poată demonstra că astfel de proiecte-pilot contribuie la realizarea obiectivelor și țintelor stabilite la articolele 3 și 4 și, în special, că vizează îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit sau a practicii în cauză sau reducerea într-un alt mod a impactul acestora asupra mediului. Această perioadă de un an poate fi prelungită cu un an suplimentar, în aceleași condiții. Proiectul-pilot este limitat la maximum 5 % dintre navele de pescuit din respectivul métier pentru fiecare stat membru.

(3)   Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea proiectelor-pilot menționate la alineatul (1), acestea furnizează dovezi științifice care să susțină adoptarea recomandărilor. CSTEP evaluează aceste recomandări comune și face publică evaluarea respectivă. În termen de șase luni de la încheierea proiectului, statele membre prezintă Comisiei un raport care prezintă rezultatele, inclusiv o evaluare detaliată a modificărilor în materie de selectivitate și a altor efecte asupra mediului.

(4)   CSTEP evaluează raportul menționat la alineatul (3). În cazul unei evaluări pozitive a contribuției noilor unelte sau a noii practici la obiectivul menționat la alineatul (2), Comisia poate face o propunere în conformitate cu TFUE pentru a permite folosirea generalizată a uneltelor sau a practicii respective. Evaluarea CSTEP este făcută publică.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru completarea prezentului regulament prin definirea specificațiilor tehnice ale sistemului de documentare completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol.

Articolul 24

Acte de punere în aplicare

(1)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili:

(a)

specificații ale dispozitivelor de selecție montate pe uneltele prevăzute în partea B din anexele V-IX;

(b)

norme detaliate referitoare la specificațiile uneltelor de pescuit prezentate în partea D din anexa V în ceea ce privește restricțiile aplicabile construcției uneltelor și măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion;

(c)

norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când se utilizează uneltele menționate în anexa V partea C punctul 6, anexa VI partea C punctul 9 și anexa VII partea C punctul 4;

(d)

norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate pentru zonele închise sau cu restricții descrise în anexa V partea C punctul 2 și în anexa VI partea C punctele 6 și 7;

(e)

norme detaliate privind caracteristicile legate de semnal și de implementare ale dispozitivelor acustice de intimidare menționate în anexa XIII partea A;

(f)

norme detaliate privind proiectarea și utilizarea dispozitivelor pentru alungarea păsărilor și a dispozitivelor cu greutăți menționate în anexa XIII partea B;

(g)

norme detaliate referitoare la specificațiile dispozitivelor de excludere a țestoaselor menționate la anexa XIII partea C.

(2)   Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu articolul 30 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ, REPOPULAREA DIRECTĂ ȘI TRANSPLANTAREA

Articolul 25

Cercetarea științifică

(1)   Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate în scopul cercetării științifice, sub rezerva următoarelor condiții:

(a)

operațiunile de pescuit trebuie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru de pavilion;

(b)

Comisia și statul membru care deține suveranitatea sau jurisdicția asupra apelor în care au loc operațiunile de pescuit („statul membru de coastă”) trebuie informate cu cel puțin două săptămâni înainte cu privire la intenția de a efectua astfel de operațiuni de pescuit, oferindu-li-se detalii privind navele implicate și cercetările științifice care urmează să fie efectuate;

(c)

nava sau navele care desfășoară operațiunile de pescuit trebuie să dețină o autorizație de pescuit valabilă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(d)

în cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul navei este obligat să ia la bord un observator din statul membru de coastă în timpul operațiunilor de pescuit, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de securitate;

(e)

operațiunile de pescuit desfășurate de nave comerciale în scopul cercetării științifice sunt limitate în timp. Atunci când operațiunile de pescuit desfășurate de nave comerciale în scopul cercetării științifice implică mai mult de șase nave comerciale, Comisia este informată de către statul membru de pavilion cu cel puțin trei luni înainte și solicită, dacă este cazul, avizul CSTEP, solicitându-i să confirme dacă respectivul nivel de participare se justifică din rațiuni științifice; dacă nivelul de participare nu este considerat justificat în baza avizului CSTEP, statul membru în cauză modifică în consecință condițiile cercetării științifice;

(f)

în cazul traulelor cu impulsuri electrice, navele care desfășoară cercetări științifice trebuie să urmeze un protocol științific specific, ca parte a unui plan de cercetare științifică ce a fost evaluat sau validat de ICES sau de CSTEP, precum și un sistem de monitorizare, control și evaluare.

(2)   Speciile marine capturate în scopul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi vândute, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare, cu condiția să fie scăzute din cotele alocate prevăzute la articolul 33 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, după caz, și:

(a)

să respecte dimensiunile minime de referință pentru conservare stabilite în anexele IV-X la prezentul regulament; sau

(b)

să fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.

Articolul 26

Repopulare directă și transplantare

(1)   Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul repopulării directe sau al transplantării speciilor marine, cu condiția ca aceste operațiuni să fie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre care au un interes direct de gestionare.

(2)   În cazul în care repopularea directă sau transplantarea se desfășoară în apele altui stat membru sau ale altor state membre, Comisia și toate statele membre în cauză sunt informate, cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte, asupra intenției de a desfășura astfel de operațiuni de pescuit.

CAPITOLUL V

CONDIȚII LEGATE DE SPECIFICAȚIILE PRIVIND DIMENSIUNEA OCHIULUI DE PLASĂ

Articolul 27

Condiții legate de specificațiile privind dimensiunea ochiului de plasă

(1)   Procentajele de capturi menționate în anexele V-VIII înseamnă procentajul maxim de specii permis astfel încât să se califice pentru dimensiunile specifice ale ochiurilor de plasă stabilite în respectivele anexe. Aceste procentaje nu aduc atingere obligației de debarcare a capturilor de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Procentajele de captură se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.

(3)   Procentajele de capturi menționate la alineatul (2) se pot calcula pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative.

(4)   În sensul prezentului articol, greutatea echivalentă a langustinei întregi se obține înmulțind cu trei greutatea cozilor langustinei.

(5)   Statele membre pot emite autorizații de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pentru navele aflate sub pavilionul lor atunci când acestea desfășoară activități de pescuit care utilizează ochiurile de dimensiuni specifice prevăzute în anexele V-XI. Aceste autorizații se pot suspenda sau retrage în cazul în care se constată că o navă nu a respectat procentajele de captură definite prevăzute în anexele V-VIII.

(6)   Prezentul articol nu aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1224/2009.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 și în conformitate cu articolul 29 pentru a defini în detaliu termenul „pescuit dirijat” pentru speciile relevante din partea B a anexelor V-X și din partea A a anexei XI. În acest scop, statele membre care au un interes direct de gestionare în activitățile de pescuit în cauză trimit eventualele recomandări comune pentru prima dată cel târziu la 15 august 2020.

CAPITOLUL VI

MĂSURI TEHNICE ÎN ZONA DE REGLEMENTARE A CPANE

Articolul 28

Măsuri tehnice în zona de reglementare a CPANE

Măsurile tehnice aplicabile în zona de reglementare a CPANE se stabilesc în anexa XII.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 29

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (5), articolul 27 alineatul (7) și articolul 31 alineatul (4) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 14 august 2019. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (5), articolul 27 alineatul (7) și articolul 31 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (5), articolul 27 alineatul (7)și articolul 31 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 30

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 31

Evaluare și raportare

(1)   Până la 31 decembrie 2020 și, ulterior, o dată la trei ani, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și de consiliile consultative competente și în urma evaluării de către CSTEP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul respectiv evaluează amploarea contribuției măsurilor tehnice, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii, la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și la atingerea țintelor stabilite la articolul 4. Raportul face, de asemenea, trimitere la avizele ICES privind progresele înregistrate sau impactul utilizării de unelte inovatoare. Raportul trage concluzii cu privire la beneficiile sau efectele negative asupra ecosistemelor marine, habitatelor sensibile și selectivității.

(2)   Raportul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol conține, printre altele, o evaluare a contribuției măsurilor tehnice la optimizarea modelelor de exploatare, după cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (a). În acest scop, raportul poate include, printre altele, drept indicator de performanță în materie de selectivitate pentru stocurile care constituie indicatori-cheie pentru speciile enumerate în anexa XIV, lungimea de selectivitate optimă (Lopt) în raport cu lungimea medie a peștilor capturați pentru fiecare an care face obiectul raportului.

(3)   Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele și țintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă prezintă, în termen de douăsprezece luni de la prezentarea raportului menționat la alineatul (1), un plan de stabilire a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru a se contribui la atingerea respectivelor obiective și ținte.

(4)   De asemenea, pe baza raportului, Comisia poate propune Parlamentului European și Consiliului orice modificări necesare la prezentul regulament. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 și în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista speciilor stabilită în anexa XIV.

Articolul 32

Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006

Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 se modifică după cum urmează:

(a)

articolele 3, 8-12, 14, 15, 16 și 25 se elimină;

(b)

anexele II, III și IV se elimină.

Trimiterile la articolele și anexele eliminate se interpretează ca trimiteri la prevederile relevante din prezentul regulament.

Articolul 33

Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

La capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, titlul IV se modifică după cum urmează:

(a)

secțiunea 3 se elimină;

(b)

se adaugă următoarea secțiune:

Secțiunea 4

Prelucrarea la bord și pescuitul pelagic

Articolul 54a

Prelucrarea la bord

(1)   Se interzice desfășurarea la bordul unei nave de pescuit a oricărei operațiuni fizice sau chimice de prelucrare a peștelui în vederea obținerii făinii de pește, a uleiului de pește sau a produselor similare, precum și transbordarea capturilor de pește în astfel de scopuri.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică:

(a)

prelucrării sau transbordării organelor; sau

(b)

producției de surimi la bordul unei nave de pescuit.

Articolul 54b

Restricții aplicabile navelor de pescuit pelagic privind manipularea și descărcarea capturii

(1)   Spațiul maxim între barele separatorului de apă de la bordul navelor de pescuit pelagic care vizează macrou, hering și stavrid în zona Convenției CPANE, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, este de 10 mm.

Barele se fixează prin sudare. În cazul în care se utilizează găuri în loc de bare în separatorul de apă, diametrul maxim al acestora nu depășește 10 mm. Găurile din jgheaburile situate în fața separatorului de apă nu depășesc 15 mm în diametru.

(2)   Se interzice navelor de pescuit pelagic care operează în zona Convenției CPANE să descarce pește sub linia de plutire a navei de la rezervoarele tampon sau rezervoarele cu apă de mare refrigerată (RSW).

(3)   Desenele instalațiilor pentru manipularea și descărcarea capturii ale navelor de pescuit pelagic care vizează macrou, hering și stavrid în zona Convenției CPANE, certificate de către autoritățile competente ale statelor membre de pavilion, precum și orice modificare adusă acestora sunt trimise de către comandantul navei autorităților competente în domeniul pescuitului din statul membru de pavilion. Autoritățile competente din statul membru de pavilion al navelor efectuează verificări periodice privind precizia desenelor înaintate. La bordul navei există în orice moment copii ale acestor desene.

Articolul 54c

Restricții privind utilizarea aparatelor automate de sortare

(1)   Este interzisă deținerea la bordul unei nave de pescuit sau utilizarea de către aceasta a aparatelor capabile să sorteze în mod automat, după dimensiuni sau sex, hering, macrou sau stavrid.

(2)   Cu toate acestea, se permite deținerea și utilizarea unor astfel de aparate atunci când:

(a)

nava nu deține sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 70 mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare; sau

(b)

întreaga captură care poate fi reținută în mod legal la bord:

(i)

este depozitată în stare congelată;

(ii)

peștele sortat este congelat imediat după sortare și nicio cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

(iii)

aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.

(3)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, orice navă autorizată să pescuiască în Marea Baltică sau în Strâmtorile Belts sau Sound poate să dețină aparate automate de sortare în Kattegat, cu condiția să i se fi eliberat o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7. Autorizația de pescuit definește speciile, zonele, perioadele și orice alte condiții necesare privind utilizarea și deținerea la bord a utilajelor de sortare.

(4)   Prezentul articol nu se aplică în Marea Baltică.”

Articolul 34

Modificare la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

La articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:

„(12)   Pentru speciile care nu fac obiectul obligației de debarcare prevăzute la alineatul (1), capturile de specii sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare nu sunt reținute la bord, ci se aruncă imediat înapoi în mare, cu excepția cazului în care sunt folosite ca momeală vie.”

Articolul 35

Modificări la Regulamentul (UE) 2016/1139

În Regulamentul (UE) 2016/1139, articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 privind următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (*1):

(*1)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;"

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament și respectă articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241.”

Articolul 36

Modificări la Regulamentul (UE) 2018/973

În Regulamentul (UE) 2018/973, articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (*2):

(*2)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;"

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, și se conformează articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241.”

Articolul 37

Modificări la Regulamentul (UE) 2019/472

În Regulamentul (UE) 2019/472, articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (*3):

(*3)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;"

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, și se conformează articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241.”

Articolul 38

Modificări la Regulamentul (UE) 2019/1022

În Regulamentul (UE) 2019/1022, articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (*4):

(*4)  Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;"

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, și se conformează articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241.”

Articolul 39

Abrogări

Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 se abrogă.

Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 40

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 389, 21.10.2016, p. 67.

(2)  JO C 185, 9.6.2017, p. 82.

(3)  Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 iunie 2019.

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(5)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(6)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(7)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(8)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(9)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(10)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 894/97 al Consiliului din 29 aprilie 1997 de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește (JO L 132, 23.5.1997, p. 1).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1).

(13)  Regulamentul (CE) nr. 2549/2000 al Consiliului din 17 noiembrie 2000 privind instituirea unor măsuri tehnice suplimentare destinate reconstituirii rezervelor de cod în Marea Irlandei (diviziunea CIEM VII a) (JO L 292, 21.11.2000, p. 5).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 254/2002 al Consiliului din 12 februarie 2002 de stabilire a măsurilor care urmează a fi aplicate în 2002 pentru refacerea rezervelor de cod din Marea Irlandei (diviziunea ICES VIIa) (JO L 41, 13.2.2002, p. 1).

(15)  Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri privind capturile accidentale de cetacee în activitățile de pescuit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 150, 30.4.2004, p. 12).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 349, 31.12.2005, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(18)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(19)  Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).

(20)  Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare în Marea Nordului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 676/2007 și (CE) nr. 1342/2008 ale Consiliului (JO L 179, 16.7.2018, p. 1).

(21)  Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului (JO L 83, 25.3.2019, p. 1).

(22)  Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1).

(23)  Diviziunile ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

(24)  Zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind transmiterea statisticilor cu privire la capturile nominale de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(26)  Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de stabilire a unui sistem de control și de asigurare a respectării aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2791/1999 al Consiliului (JO L 348, 31.12.2010, p. 17).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind protecția ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund (JO L 201, 30.7.2008, p. 8).

(28)  Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).


ANEXA I

SPECII INTERZISE

Specii pentru care se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2):

(a)

Următoarele specii de pește-fierăstrău în toate apele Uniunii:

(i)

Anoxypristis cuspidata;

(ii)

pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);

(iii)

pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);

(iv)

pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);

(v)

pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);

(b)

rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;

(c)

micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;

(d)

pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;

(e)

diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;

(f)

următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:

(i)

Mobula mobular;

(ii)

Mobula rochebrunei;

(iii)

Mobula japanica;

(iv)

Mobula thurstoni;

(v)

Mobula eregoodootenkee;

(vi)

Mobula munkiana;

(vii)

Mobula tarapacana;

(viii)

Mobula kuhlii;

(ix)

Mobula hypostoma;

(g)

Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES 6a, 6b, 7a, 7b, 7c, 7e, 7f, 7g, 7h și 7k;

(h)

vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES 6-10;

(i)

Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES 1-10 și 12;

(j)

rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;

(k)

somon (Salmo salar) și păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES 1, 2 și 4–10 (apele Uniunii);

(l)

coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în diviziunea ICES 4b (apele Uniunii);

(m)

sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) și șipul (Acipenser sturio) în apele Uniunii;

(n)

femele de langustă cu icre (Palinurus spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în Marea Mediterană, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri de repopulare directă sau transplantare;

(o)

Lithophaga lithophaga, Pinna nobilis și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;

(p)

Centrostephanus longispinus.


ANEXA II

ZONE ÎNCHISE ÎN VEDEREA PROTEJĂRII HABITATELOR SENSIBILE

În sensul articolului 12, următoarele restricții impuse activităților de pescuit se aplică în zonele delimitate de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

PARTEA A

Apele de nord-vest

1.

Se interzice utilizarea de traule de fund sau plase tractate similare, setci fixe de fund, plase de încurcare sau setci cu sirec și paragate de fund în următoarele zone:

 

Belgica Mound Province:

51°29,4′ N, 11°51,6′ V

51°32,4′ N, 11°41,4′ V

51°15,6′ N, 11°33,0′ V

51°13,8′ N, 11°44,4′ V

51°29,4′ N, 11°51,6′ V