17.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 131/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/624 AL COMISIEI

din 8 februarie 2019

privind norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (1), în special articolul 18 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme pentru controalele oficiale și pentru alte activități oficiale efectuate de autoritățile competente ale statelor membre pentru a verifica dacă aspecte precum siguranța alimentelor sunt conforme cu legislația Uniunii în toate etapele proceselor de producție, prelucrare și distribuție. În particular, el prevede efectuarea de controale oficiale vizând produsele de origine animală destinate consumului uman în vederea verificării conformității cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2), în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (5).

(2)

Regulamentul (UE) 2017/625 abrogă Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6) începând cu 14 decembrie 2019. Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește în prezent norme specifice de organizare a controalelor oficiale vizând produsele de origine animală destinate consumului uman în vederea verificării conformității cu cerințele Regulamentelor (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 1069/2009. El prevede, de asemenea, posibilitatea de a acorda anumite derogări de la respectivele cerințe.

(3)

Normele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să asigure o continuare a cerințelor prevăzute în prezent în Regulamentul (CE) nr. 854/2004, ținând seama de experiența dobândită de la data adoptării actului respectiv, precum și de noile dovezi științifice și de normele naționale notificate pentru a asigura utilizarea în continuare a metodelor tradiționale în orice stadiu al producției, prelucrării și distribuției de alimente.

(4)

Regulamentul (UE) 2017/625 prevede adoptarea de acte delegate vizând stabilirea criteriilor și a condițiilor pentru derogările de la anumite cerințe ale regulamentului respectiv, astfel încât inspecțiile ante mortem și post mortem să poată fi efectuate sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, în loc să fie efectuate sau supravegheate de către medicul veterinar oficial. Aceste acte delegate ar trebui, de asemenea, să stabilească criteriile și condițiile în care controalele oficiale pot fi efectuate de alte categorii de personal desemnat de autoritățile competente în unitățile de tranșare.

(5)

Inspecția ante mortem este esențială pentru protecția sănătății umane, a sănătății animale și a bunăstării animalelor și, prin urmare, rămâne în responsabilitatea medicului veterinar oficial. Cu toate acestea, anumite sarcini de rutină din cadrul inspecțiilor ante mortem în abatoare ar putea fi efectuate de către personalul auxiliar oficial fără a compromite îndeplinirea obiectivelor Regulamentului (UE) 2017/625, cu condiția respectării anumitor criterii și condiții.

(6)

În particular, dacă inspecția ante mortem a fost efectuată de către medicul veterinar oficial în exploatația de proveniență, ar trebui să se acorde mai multă flexibilitate inspecției ante mortem la sosirea în abator, care ar putea fi efectuată sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Cu toate acestea, în cazul în care în exploatația de proveniență nu a fost efectuată o inspecție ante mortem, delegarea sarcinilor ar trebui să fie permisă numai în cazul în care inspecțiile sunt supravegheate de către medicul veterinar oficial, sub rezerva respectării anumitor criterii și condiții aplicabile altor specii decât păsările de crescătorie și lagomorfele.

(7)

În cazul unei sacrificări de urgență, inspecția ante mortem nu poate fi efectuată în abator. Pentru a nu cauza suferințe inutile animalelor prin transportarea acestora la un abator și pentru a limita pierderile economice suferite de operatori și pentru a reduce risipa de alimente, ar trebui stabilite criterii și condiții care să permită efectuarea unei inspecții ante mortem în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență. Animalele sacrificate de urgență pot fi în continuare adecvate consumului uman sub rezerva unei inspecții favorabile vizând carnea. Aceste inspecții ar trebui să ofere garanții maxime privind adecvarea pentru consum atunci când se autorizează sacrificarea de urgență în afara abatorului.

(8)

Ar fi mai eficient să se evalueze cerințele în materie de sănătate umană, sănătate animală și bunăstare a animalelor prin efectuarea de inspecții ante mortem în exploatația de proveniență, în locul efectuării lor în abator. Prin urmare, ar trebui să se permită derogări de la inspecțiile ante mortem în abator pentru toate speciile, sub rezerva respectării anumitor criterii.

(9)

Deși inspecțiile post mortem și activitățile de audit sunt esențiale pentru a proteja sănătatea umană, sănătatea și bunăstarea animalelor și, prin urmare, ar trebui să rămână în responsabilitatea medicului veterinar oficial, anumite sarcini pot fi efectuate de către personalul auxiliar oficial, cu condiția să fie îndeplinite suficiente garanții pentru aceste obiective și să fie respectate anumite criterii și condiții. Aceste criterii și condiții ar trebui să permită, în particular, continuarea practicilor actuale în cazul sacrificărilor lipsite de continuitate din abatoarele cu capacitate mică și din unitățile de prelucrare a vânatului cu capacitate mică.

(10)

Este necesar să fie definite anumite criterii și condiții pentru cazurile în care se realizează derogări de la cerințele de bază privind inspecțiile ante mortem și post mortem în abatoare și în unitățile de prelucrare a vânatului. Un prag de producție este un criteriu nediscriminatoriu, care se concentrează pe cele mai mici unități, în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625. Întrucât structura acestor unități diferă între statele membre, acest prag ar trebui să se bazeze pe numărul de animale sacrificate sau manipulate sau pe demonstrarea faptului că pragul corespunde unui procent limitat și fix din carnea introdusă pe piață. Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 definește unitățile animal viu și stabilește rate de conversie pentru a exprima numărul de animale dintr-o anumită specie din aceste unități animal viu. Aceste dispoziții ar trebui utilizate pentru a stabili praguri și pentru a armoniza derogările de la anumite cerințe în funcție de dimensiunea abatorului.

(11)	Anumite sarcini din unitățile de tranșare pot fi îndeplinite de personalul desemnat de autoritățile competente fără a periclita îndeplinirea obiectivelor de protejare a sănătății umane, a sănătății animale și a bunăstării animalelor în cazul în care sunt respectate anumite criterii și condiții.

(12)

Controalele oficiale vizând producția de moluște bivalve sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu criteriile și țintele stabilite în legislația Uniunii. În conformitate cu anexa III secțiunea VII capitolul II partea A din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, moluștele bivalve vii trebuie să fie recoltate din zonele de producție clasificate de autoritățile competente și din care acestea autorizează recoltarea. Regulamentul (UE) 2017/625 prevede adoptarea de acte delegate prin care să se stabilească criteriile și condițiile de stabilire, în ceea ce privește organismele din familia Pectinidae, gasteropodele marine și organismele din clasa Holothuroidea, a cazurilor în care nu este necesară clasificarea zonelor de producție și de relocare.

(13)	Ar trebui să se stabilească, de asemenea, locul în care trebuie efectuate controale oficiale ale producției de Pectinidae, gasteropode marine și Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare.

(14)

Regulamentul (UE) 2017/625 prevede, de asemenea, posibilitatea de a stabili derogări specifice de la controalele oficiale în ceea ce privește Rangifer tarandus tarandus (ren), Lagopus lagopus și Lagopus mutus (ierunca alpină), pentru a permite continuarea practicilor și obiceiurilor locale și tradiționale cu vechime mare.

(15)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, statelor membre li s-a permis să adopte măsuri naționale pentru a permite utilizarea continuă a metodelor tradiționale sau pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor din sectorul alimentar cu o capacitate de producție mică sau care sunt situate în regiuni care fac obiectul unor constrângeri geografice speciale. Pe această bază, Suedia și Finlanda au notificat Comisiei și celorlalte state membre măsuri naționale cu derogări specifice de la anumite cerințe privind controalele oficiale ale cărnii de ren și ale cărnii de ieruncă alpină. Întrucât Regulamentul (UE) 2017/625 nu mai permite o astfel de adaptare prin măsuri naționale, prezentul regulament ar trebui să prevadă derogări privind controalele oficiale vizând renii și ierunca alpină, pentru a permite continuarea practicilor și obiceiurilor locale și tradiționale cu vechime mare care nu afectează îndeplinirea obiectivelor Regulamentului (UE) 2017/625.

(16)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește cerințe specifice minime pentru personalul desemnat de autoritățile competente, pentru medicii veterinari oficiali și pentru personalul auxiliar oficial implicat în controalele oficiale și în anumite alte activități oficiale. El prevede, de asemenea, cerințe minime în materie de formare pentru personalul din abatoare implicat în controalele oficiale și în anumite alte activități de control.

(17)

Ar trebui stabilite cerințe minime specifice care să vizeze medicii veterinari oficiali, personalul auxiliar oficial și alt personal desemnat de autoritățile competente, pentru a menține o performanță înaltă și adecvată a sarcinilor lor și pentru a asigura astfel un nivel înalt de protecție a consumatorilor, a sănătății animalelor și a bunăstării animalelor. Acestea ar trebui să includă cerințe specifice minime în materie de formare. Ar trebui să se asigure suficientă flexibilitate pentru a adapta cerința la sarcinile care trebuie îndeplinite, ținând seama de experiența de lucru.

(18)

Pentru a menține o performanță înaltă și adecvată, ar trebui, de asemenea, să se prevadă cerințe minime adecvate în materie de formare pentru personalul din abatoare care ajută la îndeplinirea sarcinilor legate de controalele oficiale și de alte activități oficiale de control prevăzute în regulament.

(19)	Deoarece Regulamentul (UE) 2017/625 abrogă Regulamentul (CE) nr. 854/2004 începând cu 14 decembrie 2019, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, de la respectiva dată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme specifice privind efectuarea controalelor oficiale menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625 privind produsele de origine animală.

Respectivele norme specifice vizează:

(a)

criterii și condiții pentru a determina

(i)	cazurile în care, în anumite abatoare, inspecția ante mortem poate fi efectuată sub supravegherea sau sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial;

(ii)	cazurile în care inspecția ante mortem poate fi efectuată în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență;

(iii)

cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatației de proveniență;

(iv)	garanțiile care trebuie să fie instituite pentru efectuarea inspecțiilor post mortem și a activităților de audit sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (2) literele (c) și (d) din Regulamentul (UE) 2017/625;

(v)	derogări de la articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625 în ceea ce privește clasificarea zonelor de producție și de relocare pentru Pectinidae, gasteropodele marine și Holothuroidea;

(vi)	cazurile în care controalele oficiale din unitățile de tranșare pot fi efectuate de către personal desemnat de autoritățile competente în acest scop și instruit în mod corespunzător;

(b)	stabilirea unor derogări specifice în ceea ce privește Rangifer tarandus tarandus, Lagopus lagopus și Lagopus mutus pentru a permite continuarea obiceiurilor și practicilor locale și tradiționale cu vechime mare;

(c)

stabilirea unor cerințe minime specifice, inclusiv cerințele în materie de formare pentru medicul veterinar oficial, personalul auxiliar oficial și personalul desemnat de autoritățile competente, pentru a asigura îndeplinirea adecvată a sarcinilor descrise la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625;

(d)	stabilirea unor cerințe minime adecvate în materie de formare vizând personalul din abatoare care contribuie la îndeplinirea sarcinilor descrise la articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Articolul 2

Definiții

În scopul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1.	„abator” înseamnă un abator astfel cum este definit la punctul 1.16 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

„exploatație de proveniență” înseamnă exploatația în care animalele au fost crescute cel mai recent. În cazul cervidelor semidomesticite, astfel cum sunt definite la punctul 2 litera (q) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (7), ea include locurile de adunare destinate selectării animalelor în vederea sacrificării;

3.	„zonă de producție” înseamnă o zonă de producție astfel cum este definită la punctul 2.5 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

4.	„zonă de relocare” înseamnă o zonă de relocare astfel cum este definită la punctul 2.6 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

„personal desemnat de autoritățile competente” înseamnă o persoană, alta decât personalul auxiliar și medicul veterinar oficial, care este calificată în conformitate cu prezentul regulament să acționeze în această calitate în unitățile de tranșare și căreia autoritățile competente îi atribuie executarea unor acțiuni specifice;

6.	„analiză a riscului” înseamnă analiza riscului astfel cum este definită la articolul 3 punctul 10 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (8);

7.	„unitate de tranșare” înseamnă o secție de tranșare astfel cum este definită la punctul 1.17 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

8.	„păsări de curte” înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la punctul 1.3 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

9.	„lagomorfe” înseamnă lagomorfe astfel cum sunt definite la punctul 1.4 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

10.	„operator în sectorul alimentar” înseamnă un operator în sectorul alimentar astfel cum este definit la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

11.	„ungulate domestice” înseamnă ungulate domestice astfel cum sunt definite la punctul 1.2 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

12.	„carne” înseamnă carne astfel cum este definită la punctul 1.1 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

13.	„vânat de crescătorie” înseamnă vânat de crescătorie astfel cum este definit la punctul 1.6 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

14.	„consumator final” înseamnă un consumator final astfel cum este definit la articolul 3 punctul 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

15.	„comerț cu amănuntul” înseamnă comerț cu amănuntul astfel cum este definit la articolul 3 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

16.	„unitate” înseamnă o unitate astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

17.	„abator cu capacitate mică” înseamnă un abator desemnat de către autoritățile competente pe baza unei analize a riscurilor și în care sacrificarea este efectuată numai în cursul unei părți din ziua lucrătoare sau pe durata întregii zile lucrătoare dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii;

18.

„unitate de prelucrare a vânatului cu capacitate mică” înseamnă o unitate de manipulare a vânatului desemnată de către autoritățile competente pe baza unei analize a riscurilor și în care manipularea vânatului este efectuată numai în cursul unei părți din ziua lucrătoare sau pe durata întregii zile lucrătoare dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii;

19.	„unitate animal viu” înseamnă o unitate animal viu astfel cum este definită la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009;

20.	„vânat sălbatic mic” înseamnă vânat sălbatic mic astfel cum este definit la punctul 1.7 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

21.	„unitate de prelucrare a vânatului” înseamnă o unitate de prelucrare a vânatului astfel cum este definită la punctul 1.18 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

22.	„centru de expediere” înseamnă un centru de expediere astfel cum este definit la punctul 2.7 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

23.	„moluște bivalve” înseamnă moluște bivalve astfel cum sunt definite la punctul 2.1 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

24.	„prelucrare” înseamnă prelucrare astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

25.	„viscere” înseamnă viscere cum sunt definite la punctul 1.12 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

26.	„producție primară” înseamnă producție primară astfel cum este definită la articolul 3 punctul 17 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

27.	„exploatație de producție a laptelui” înseamnă o exploatație de producție a laptelui astfel cum este definită la punctul 4.2 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Articolul 3

Criterii și condiții prin care se stabilesc cazurile în care, în anumite abatoare, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate de personal auxiliar oficial

(1) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate de personal auxiliar oficial sub supravegherea medicului veterinar oficial în cazul altor specii decât păsările de curte și lagomorfele, cu condiția ca procedurile aplicate în abatoare să respecte următoarele criterii și condiții:

(a)

sarcinile în cadrul inspecțiilor ante mortem sunt de natură pur practică și vizează numai unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

(i)	verificarea faptului că operatorul din sectorul alimentar respectă cerințele referitoare la informațiile privind lanțul alimentar și la verificarea identității animalului;

(ii)	preselecția animalelor care prezintă posibile anomalii în ceea ce privește cerințele de sănătate umană, de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;

(b)	medicul veterinar oficial este informat imediat de către personalul auxiliar oficial care efectuează inspecția în cazul în care sunt observate sau suspectate posibile anomalii, iar medicul veterinar oficial efectuează apoi în persoană inspecția ante mortem; și

(c)	medicul veterinar oficial verifică în mod regulat dacă personalul auxiliar oficial își îndeplinește sarcinile în mod corespunzător.

(2) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în cazul tuturor speciilor de către personal auxiliar oficial într-un abator sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii și condiții:

(a)	o inspecție ante mortem a fost deja efectuată de către medicul veterinar oficial în exploatația de proveniență, în conformitate cu articolul 5;

(b)	medicul veterinar oficial este informat imediat de către personalul auxiliar oficial care efectuează inspecția în cazul în care sunt observate sau suspectate posibile anomalii, iar medicul veterinar oficial efectuează apoi în persoană inspecția ante mortem; și

(c)	medicul veterinar oficial verifică în mod regulat dacă personalul auxiliar oficial își îndeplinește sarcinile în mod corespunzător.

(3) Derogările de la alineatele (1) și (2) nu se aplică:

(a)	animalelor care sunt sacrificate de urgență în conformitate cu anexa III secțiunea I capitolul VI la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(b)	animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau afecțiune care poate avea efecte adverse asupra sănătății umane;

(c)	bovinelor care provin din efective care nu au fost declarate oficial indemne de tuberculoză sau al căror statut oficial de indemne de tuberculoză a fost suspendat;

(d)	bovinelor care provin din efective și ovinelor și caprinelor care provin din exploatații care nu au fost declarate oficial indemne de bruceloză sau al căror statut oficial de indemne de bruceloză a fost suspendat;

(e)	în cazul unui focar epidemic de boală veterinară, animalelor provenind dintr-o regiune astfel cum este definită la articolul 2 din Directiva 64/432/CEE a Consiliului (9), în care se aplică restricții vizând sănătatea animală în conformitate cu legislația Uniunii;

(f)	animalelor supuse unor controale mai stricte din cauza răspândirii bolilor emergente sau a anumitor boli listate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.

Articolul 4

Criterii și condiții prin care se stabilesc cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență

Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625, medicul veterinar oficial poate efectua inspecții ante mortem în afara abatorului în cazul unei sacrificări de urgență numai în cazul ungulatelor domestice și sub rezerva respectării cerințelor privind sacrificarea de urgență prevăzute în anexa III secțiunea I capitolul VI punctele 1, 2 și 6 la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Pentru animalele adecvate pentru a fi sacrificate se eliberează un model de certificat de sănătate astfel cum este prezentat în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei (10). Certificatul de sănătate însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format. Orice observații relevante pentru inspecția ulterioară vizând carnea se înregistrează în certificatul de sănătate.

Articolul 5

Criterii și condiții generale prin care se stabilesc cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatația de proveniență

(1) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/625, autoritatea competentă poate permite efectuarea în exploatația de proveniență a inspecțiilor ante mortem asupra animalelor destinate sacrificării în conformitate cu criteriile și condițiile prevăzute la alineatul (2) și la articolul 6.

(2) În cazul tuturor speciilor se aplică următoarele criterii și condiții:

(a)	se efectuează verificări ale evidențelor sau ale documentației la exploatația de proveniență, inclusiv verificarea informațiilor privind lanțul alimentar;

(b)	dacă este necesar, operatorul din sectorul alimentar facilitează examinarea individuală a animalelor;

(c)

inspecțiile ante mortem efectuate în exploatația de proveniență includ o examinare fizică a animalelor pentru a determina dacă:

(i)	au o boală sau o afecțiune care poate fi transmisă animalelor sau oamenilor prin manipularea sau consumarea cărnii acestor animale sau dacă se comportă, individual sau colectiv, într-un mod care indică prezența unei astfel de boli;

(ii)	prezintă tulburări comportamentale generale, semne de boală sau de anomalii care pot face carnea acestor animale necorespunzătoare pentru consumul uman;

(iii)

există dovezi sau motive pentru a suspecta că este posibil ca animalele să conțină reziduuri chimice care depășesc nivelurile stabilite în legislația Uniunii sau reziduuri de substanțe interzise;

(iv)	prezintă semne care indică existența unor probleme legate de bunăstarea animalelor, inclusiv murdărire excesivă;

(v)	sunt apte de a fi transportate;

(d)	verificările și inspecțiile ante mortem efectuate în exploatația de proveniență menționate la literele (a), (b) și (c) se efectuează de către un medic veterinar oficial;

(e)	animalele adecvate pentru a fi sacrificate se identifică în mod corespunzător, se separă de alte animale și se trimit la abator direct de la exploatația de proveniență;

(f)

se emite un certificat de sănătate în conformitate cu anexa IV partea I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 pentru animalele adecvate pentru a fi sacrificate. Certificatul de sănătate însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format. Orice observații relevante pentru inspecția ulterioară vizând carnea se înregistrează în certificatul de sănătate.

(3) La abator, următoarele verificări suplimentare se efectuează în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2017/625 și cu articolul 3 din prezentul regulament:

(a)	verificarea regulată a obligației operatorilor din sectorul alimentar de a asigura faptul că animalele sunt identificate în mod corespunzător;

(b)	verificarea regulată a respectării normelor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și la sosirea în abator și a existenței unor semne care indică prezența oricărei afecțiuni care ar putea avea un efect negativ asupra sănătății umane sau animale.

(4) În situația în care animalele nu sunt sacrificate în termen de trei zile, sau de 28 de zile în cazurile menționate la articolul 6 alineatul (5), de la data eliberării certificatului de sănătate menționat la alineatul (2) litera (f):

(a)	în cazul în care animalele nu au fost expediate de la exploatația de proveniență la abator, se efectuează o inspecție ante mortem suplimentară și se emite un nou certificat de sănătate;

(b)

în cazul în care animalele sunt deja în drum spre abator sau la abator, sacrificarea poate fi autorizată de îndată ce motivul întârzierii a fost evaluat, cu condiția ca animalele să fie supuse unei inspecții ante mortem suplimentare în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei (11).

Articolul 6

Criterii și condiții specifice pentru specii prin intermediul cărora se stabilesc cazurile în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatația de proveniență

(1) Autoritățile competente aplică criterii și condiții specifice prevăzute în prezentul articol în cazurile relevante pentru păsările de curte și vânatul de crescătorie.

(2) În cazul păsărilor de curte crescute pentru producția de „foie gras” și a păsărilor de curte cu eviscerare amânată care sunt sacrificate în exploatația de proveniență, certificatul completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate prevăzut în anexa IV partea II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 însoțește carcasele neeviscerate la abator sau la unitatea de tranșare sau este trimis în prealabil în orice format, în locul certificatului menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f).

(3) În cazul vânatului de crescătorie sacrificat în exploatația de proveniență în conformitate anexa III secțiunea III punctul 3 la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, certificatul completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate prezentat în anexa IV partea III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format, în locul certificatului menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f).

(4) În cazul vânatului de crescătorie sacrificat în exploatația de proveniență în conformitate cu anexa III secțiunea III punctul 3 litera (a) la Regulamentul (CE) nr. 853/2004:

(a)

un certificat completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate prezentat în anexa IV partea IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 însoțește animalele la abator sau este trimis în prealabil, în orice format, în locul certificatului menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f);

(b)	medicul veterinar oficial verifică în mod regulat dacă persoanele care efectuează sacrificarea și sângerarea își îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător.

(5) Prin derogare de la articolul 5 alineatul (4), statele membre pot permite sacrificarea vânatului de crescătorie timp de 28 de zile de la data eliberării certificatului de sănătate menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (f) dacă:

(a)	numai cantități mici de carne de vânat de crescătorie sunt furnizate direct de către producător consumatorului final sau unităților locale de comerț cu amănuntul care le furnizează direct consumatorului final; și

(b)	cel mult 50 de animale sunt sacrificate pe an și pe exploatație de proveniență.

Articolul 7

Criteriile și condițiile care trebuie respectate în cazul efectuării inspecțiilor post mortem sub responsabilitatea medicului veterinar oficial menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625

(1) Inspecțiile post mortem menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625 pot fi efectuate de personal auxiliar oficial sub responsabilitatea medicului veterinar oficial dacă respectă anexa II capitolul II la prezentul regulament și următoarele criterii și condiții:

(a)

activitățile de sacrificare sau de prelucrare a vânatului sunt efectuate în abatoare de capacitate mică sau în unități de prelucrare a vânatului care sacrifică sau prelucrează:

(i)	mai puțin de 1 000 de unități animal viu pe an; sau

(ii)	mai puțin de 150 000 de păsări de curte, lagomorfe și vânat sălbatic mic pe an;

(b)

autoritatea competentă poate crește pragurile prevăzute la litera (a), asigurând faptul că derogarea se aplică în cele mai mici abatoare și unități de prelucrare a vânatului care respectă definiția abatorului cu capacitate mică sau a unităților de prelucrare a vânatului cu capacitate mică și cu condiția ca producția anuală combinată a acestor unități să nu depășească 5 % din cantitatea totală de carne proaspătă produsă într-un stat membru:

(i)	pentru speciile vizate;

(ii)	pentru toate ungulatele considerate împreună;

(iii)

pentru toate păsările de curte considerate împreună; sau

(iv)	pentru toate păsările și lagomorfele considerate împreună;

în acest caz, autoritățile competente notifică această derogare și dovezile în sprijinul acesteia în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului (12);

(c)	unitatea în cauză dispune de suficiente facilități pentru a depozita carnea cu anomalii separat de altă carne până când medicul veterinar oficial poate inspecta în persoană carnea care prezintă anomalii;

(d)	medicul veterinar oficial este prezent în unitate cel puțin o dată pe zi, inclusiv în mod regulat în timpul activităților de sacrificare;

(e)

autoritatea competentă a pus în aplicare o procedură de evaluare regulată a performanței personalului auxiliar oficial în unitățile respective, inclusiv:

(i)	monitorizarea performanței individuale;

(ii)	verificarea documentației privind constatările inspecției și compararea ei cu carcasele corespunzătoare;

(iii)

verificări ale carcaselor în spațiul de depozitare;

(f)

autoritatea competentă a efectuat o analiză a riscurilor, luând în considerare cel puțin următoarele elemente:

(i)	numărul de animale sacrificate sau prelucrate pe oră sau pe zi;

(ii)	speciile și clasele de animale sacrificate sau prelucrate;

(iii)

producția unității;

(iv)	istoricul activităților de sacrificare sau prelucrare;

(v)	eficacitatea oricăror măsuri suplimentare în cadrul lanțului alimentar luate pentru a garanta siguranța alimentară a animalelor destinate sacrificării;

(vi)	eficacitatea procedurilor bazate pe analiza riscurilor și punctele critice de control (HACCP);

(vii)

evidențele de audit;

(viii)

istoricul evidențelor autorității competente în ceea ce privește inspecțiile ante mortem și post mortem.

(2) În scopul alineatului (1) litera (a) punctul (i) se utilizează ratele de conversie prevăzute la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009. Totuși, în cazul ovinelor și caprinelor și al animalelor mici din familia Cervidae (< 100 kg de greutate animal viu) se utilizează o rată de conversie de 0,05 unități animal viu, iar în cazul altor animale mari din categoria vânatului se utilizează o rată de conversie de 0,2 unități animal viu.

Articolul 8

Efectuarea inspecțiilor post mortem de către medicul veterinar oficial

Inspecția post mortem se efectuează de către medicul veterinar oficial în următoarele cazuri:

(a)	animale care sunt sacrificate de urgență în conformitate cu anexa III secțiunea I capitolul VI la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(b)	animale suspecte de a fi afectate de o boală sau afecțiune care poate avea efecte adverse asupra sănătății umane;

(c)	bovine care provin din efective care nu au fost declarate oficial indemne de tuberculoză;

(d)	bovine, ovine și caprine care provin din efective care nu au fost declarate oficial indemne de bruceloză;

(e)	focar epidemic de boli veterinare pentru care în legislația Uniunii există norme de sănătate animală. Acest caz vizează animalele susceptibile la boala respectivă care provin din regiunea în cauză conform definiției de la articolul 2 alineatul (2) litera (p) din Directiva 64/432/CEE;

(f)	atunci când sunt necesare controale mai stricte din cauza unor boli emergente sau al anumitor boli listate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor;

(g)	derogare de la momentul inspecției post mortem în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 20190308-027.

Articolul 9

Criterii și condiții vizând efectuarea activităților de audit în abatoare și în unitățile de prelucrare a vânatului

Activitățile de audit menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2017/625 pot fi efectuate în abatoare și în unități de prelucrare a vânatului de personal auxiliar oficial sub responsabilitatea medicului veterinar oficial numai în ceea ce privește colectarea de informații privind bunele practici de igienă și procedurile bazate pe HACCP și în condițiile respectării anexei II capitolul II la prezentul regulament.

Articolul 10

Criterii și condiții vizând efectuarea controalelor oficiale, inclusiv a activităților de audit, în unitățile de tranșare

Controalele oficiale menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (d), inclusiv activitățile de audit, efectuate în unitățile de tranșare pot fi efectuate și de către alte categorii de personal desemnat de autoritățile competente, prin derogare de la cerințele prevăzute la articolul 18 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/625, cu condiția ca autoritățile competente să verifice regulat activitatea acestui personal. Efectuarea acestor activități este condiționată de respectarea capitolului III din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 11

Controalele oficiale vizând organismele din familia Pectinidae, gasteropodele marine și organismele din clasa Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare și care sunt recoltate din zone de producție care nu sunt clasificate în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625

Prin derogare de la articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625, clasificarea zonelor de producție și de relocare în ceea ce privește recoltarea organismelor din familia Pectinidae, a gasteropodelor marine și a organismelor din clasa Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare, nu este necesară în situația în care autoritățile competente efectuează controale oficiale vizând aceste animale în cadrul licitațiilor de pește, al centrelor de expediere și al unităților de prelucrare.

Astfel de controale oficiale verifică respectarea:

(a)	standardelor de sănătate vizând moluștele bivalve vii menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(b)	cerințelor specifice vizând organismele din familia Pectinidae, gasteropodele marine și organismele din clasa Holothuroidea care nu se hrănesc prin filtrare și care sunt recoltate în afara zonelor de producție clasificate, stabilite în capitolul IX din secțiunea respectivă.

Articolul 12

Derogări specifice vizând Rangifer tarandus tarandus, Lagopus lagopus și Lagopus mutus, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (7) litera (h) din Regulamentul (UE) 2017/625

(1) În conformitate cu articolul 18 alineatul (7) litera (h) din Regulamentul (UE) 2017/625, Suedia și Finlanda pot acorda următoarele derogări specifice de la cerințele de control oficial vizând Rangifer tarandus tarandus (ren) care sunt prevăzute la articolul 18 din regulamentul respectiv în ceea ce privește zonele din statele membre respective, menționate în anexa I la prezentul regulament, fără a afecta îndeplinirea obiectivelor regulamentului respectiv:

(a)

prin derogare de la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625, controalele oficiale nu sunt necesare pentru carnea provenită de la Rangifer tarandus tarandus, în cazul în care este furnizată direct de producător în cantități mici consumatorului final sau unităților locale de vânzare cu amănuntul care aprovizionează direct consumatorul final;

(b)	prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625, nu este obligatorie efectuarea unei inspecții ante mortem a renilor fără stăpân sacrificați în cazuri izolate între 1 mai și 30 septembrie;

(c)

prin derogare de la articolul 18 alineatul (2) litera (c) și alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625, personalul abatoarelor care au beneficiat de formare profesională adecvată pentru această sarcină în conformitate cu articolul 14 poate inspecta:

(i)	viscere abdominale, cu excepția ficatului și a rinichilor;

(ii)	organe genitale;

(iii)

uger.

(2) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625, controalele oficiale nu sunt necesare în cazul cărnii provenite de la Lagopus lagopus și Lagopus mutus (ieruncă alpină), în cazul în care sunt ucise prin prindere în laț în districtele suedeze Norrbotten, Västerbotten și Jämtland și în municipalitatea suedeză Älvdalen din districtul Dalarna în cursul sezonului de vânătoare de iarnă.

Articolul 13

Cerințe minime specifice vizând medicii veterinari oficiali, personalul auxiliar și personalul desemnat de autoritățile competente

(1) Medicii veterinari oficiali care efectuează sarcinile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 îndeplinesc cerințele specifice minime stabilite în anexa II capitolul I la prezentul regulament.

Prin derogare de la normele stabilite la punctele 1-6 din capitolul I al anexei II, statele membre pot stabili norme specifice pentru:

(a)

medicii veterinari oficiali care lucrează cu fracțiune de normă și care sunt responsabili de inspectarea întreprinderilor mici sau care efectuează doar controale oficiale la locul de producție primară, în special controale în exploatațiile de producție a laptelui și inspecții ante mortem în afara abatoarelor; și

(b)	studenții veterinari care au promovat cu succes un examen vizând subiectele menționate în anexa II capitolul I punctul 3 și care lucrează temporar într-un abator în prezența unui medic veterinar oficial.

(2) Medicii veterinari deja desemnați ca medici veterinari oficiali înainte de data punerii în aplicare a prezentului regulament au cunoștințe adecvate privind subiectele menționate în anexa II capitolul I punctul 3 la prezentul regulament. Dacă este necesar, autoritatea competentă asigură faptul că aceste cunoștințe se obțin prin activități de formare continuă.

(3) Personalul auxiliar care efectuează sarcinile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 îndeplinește cerințele specifice minime stabilite în anexa II capitolul II la prezentul regulament.

(4) Personalul desemnat de autoritățile competente care efectuează sarcinile prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 îndeplinește cerințele specifice minime stabilite în anexa II capitolul III la prezentul regulament.

Articolul 14

Cerințe minime în materie de formare vizând personalul din abatoare

Personalul din abator care ajută la îndeplinirea sarcinilor legate de controalele oficiale și de alte activități de control în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625 este format la un nivel care să fie satisfăcător pentru autoritățile competente. El respectă și cerințele minime de formare prevăzute în anexa II capitolul II la prezentul regulament, în măsura relevantă pentru sarcinile lor de ajutor.

Articolul 15

Intrare în vigoare și aplicabilitate

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 14 decembrie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 februarie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(4) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii (JO L 303, 18.11.2009, p. 1).

(6) Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

(7) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

(8) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(9) Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977).

(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei din 8 aprilie 2019 privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale și mărfuri și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 în ceea ce privește modelele de certificate (a se vedea pagina 101 din prezentul Jurnal Oficial).

(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale (a se vedea pagina 51 din prezentul Jurnal Oficial).

(12) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

ANEXA I

DEROGĂRI SPECIFICE PENTRU INSPECȚIA VIZÂND CARNEA DE REN (RANGIFER TARANDUS TARANDUS)

Derogările specifice menționate la articolul 12 alineatul (1) se aplică numai în următoarele zone:

(a)

În Suedia:

(i)	districtul Norrbotten;

(ii)	districtul Västerbotten;

(iii)

districtul Jämtland;

(iv)	districtul Västernorrland;

(v)	municipalitatea Älvdalen din districtul Dalarna;

(vi)	municipalitățile Nordanstig, Hudiksvall și Söderhamn din districtul Gävleborg.

(b)

În Finlanda, deoarece au fost autorizate la 31 decembrie 2014:

(i)	districtul Laponia, cu excepția municipalităților Kemi, Keminmaa și Tornio;

(ii)

districtele Ostrobothnia de Nord și Kainuu:

—	municipalitățile Kuusamo, Taivalkoski, Pudasjärvi, Suomussalmi și Hyrynsalmi;

—	în municipalitatea Oulu: zona fostei municipalități Yli-Ii și zona situată la nord de râul Kiiminkijoki în fosta municipalitate Ylikiiminki;

—	în municipalitatea Ii: zona fostei municipalități Kuivaniemi;

—	în municipalitățile Puolanka și Utajärvi: zonele situate la nord de râul Kiiminkijoki și drumul regional 891 (Hyrynsalmi-Puolanka).

ANEXA II

CERINȚE MINIME SPECIFICE VIZÂND MEDICUL VETERINAR OFICIAL, PERSONALUL AUXILIAR OFICIAL ȘI PERSONALUL DESEMNAT DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

CAPITOLUL I

MEDICII VETERINARI OFICIALI

Autoritățile competente pot desemna ca medic veterinar oficial numai medicii veterinari care au trecut un test care îndeplinește cerințele prevăzute la punctul 3.

Autoritățile competente trebuie să ia măsurile necesare în vederea testării candidaților care solicită să fie desemnați ca medic veterinar oficial.

Testul trebuie să demonstreze cunoașterea următoarelor subiecte, care vizează în mod specific sarcinile medicului veterinar oficial și în măsura în care este necesar, în funcție de pregătirea de fond și de calificările medicului veterinar, evitând în același timp orice duplicare a testelor vizând cunoștințele și competențele necesare medicilor veterinari în conformitate cu articolul 38 alineatul (3) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1):

(a)	legislația națională și a Uniunii privind sănătatea umană, siguranța alimentară, sănătatea animală, bunăstarea animalelor și substanțele farmaceutice;

(b)	principiile politicii agricole comune, măsurile de piață, restituirile la export și detectarea fraudelor, inclusiv contextul global: Acordul sanitar și fitosanitar al Organizației Mondiale a Comerțului, Codex Alimentarius, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor;

(c)	cunoștințele esențiale aferente prelucrării produselor alimentare și tehnologiei alimentare;

(d)	principii, concepte și metode de bună practică de fabricație și de management al calității;

(e)	gestionarea calității înainte de recoltare (bunele practici agricole);

(f)	promovarea și utilizarea igienei alimentare și a siguranței alimentare (bunele practici de igienă);

(g)	principii, concepte și metode de analiză a riscurilor;

(h)	principiile, conceptele și metodele HACCP, utilizarea HACCP pe tot parcursul lanțului alimentar în cadrul producției alimentare;

(i)	auditarea și verificarea conformității cu cerințele menționate la literele (a)-(h);

(j)	prevenirea și controlul riscurilor determinate de alimente la adresa sănătății umane;

(k)	dinamica populațiilor în caz de infecție și intoxicație;

(l)	epidemiologie diagnostică;

(m)	sisteme de monitorizare și supraveghere;

(n)	principii și aplicațiile de diagnostic ale metodelor moderne de testare;

(o)	tehnologia informației și a comunicațiilor, atunci când sunt relevante ca instrumente de lucru;

(p)	gestionarea datelor și aplicații de biostatistică;

(q)	investigarea focarelor epidemice de toxiinfecții alimentare apărute la oameni;

(r)	aspecte relevante privind encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST);

(s)	bunăstarea animalelor la nivelul producției, transportului și sacrificării;

(t)	aspecte de mediu legate de producția alimentară (inclusiv gestionarea deșeurilor);

(u)	principiul precauției și preocupările consumatorului;

(v)	principiile formării personalului care lucrează în lanțul de producție;

(w)	normele sanitare vizând subprodusele de origine animală și produsele derivate;

(x)	aspecte legate de fraudă.

Candidații pot dobândi cunoștințele necesare în cadrul formării lor veterinare de bază sau prin formarea profesională realizată sau experiența profesională dobândită după calificarea lor ca medici veterinari.

În cazul în care autoritățile competente sunt satisfăcute de faptul că un candidat a dobândit toate cunoștințele necesare în cadrul unui grad universitar sau prin formare continuă care are drept rezultat o calificare postuniversitară, experiență profesională sau alte calificări, ele renunță la cerința testării lui. În cazul în care candidatul a dobândit parțial cunoștințele necesare, autoritățile competente îl supun unor teste diferite de cele menționate la punctul 2 pentru a ține seama de pregătirea de fond a candidaților.

Medicul veterinar oficial trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

Fiecare medic veterinar oficial trebuie să urmeze o formare profesională practică în cursul unei perioade de probă de cel puțin 200 de ore înainte de a începe să lucreze în mod independent. Formarea profesională relevantă în timpul studiilor veterinare poate fi inclusă în perioada de probă. În această perioadă, persoana aflată în perioada de probă trebuie să lucreze sub supravegherea medicilor veterinari oficiali care activează în abatoare, în unitățile de tranșare și în exploatații. Formarea trebuie să cuprindă auditarea bunelor practici de igienă și, în special, a procedurilor bazate pe principiile HACCP.

Medicul veterinar oficial trebuie să își actualizeze cunoștințele și să fie la curent cu noile evoluții prin activități regulate de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate în domeniile menționate la punctul 3. Medicul veterinar oficial trebuie să desfășoare, ori de câte ori este posibil, activități anuale de formare continuă.

Recunoașterea reciprocă între statele membre a testelor la care sunt supuși medicii veterinari oficiali trebuie să fie aplicabilă în situațiile în care aceștia lucrează în afara țării de origine sau se stabilesc într-un alt stat membru. În acest caz, testele trebuie să se limiteze la subiectele care sunt esențiale pentru sănătatea umană și protecția sănătății animale în statele membre în care lucrează medicii respectivi, dar care nu sunt vizate de testele efectuate în statul membru de origine.

CAPITOLUL II

PERSONALUL AUXILIAR OFICIAL

Doar persoanele care au urmat cursuri de formare și au promovat un test în conformitate cu cerințele de la punctul 5 sunt autorizate să efectueze sarcinile personalului auxiliar oficial.

Autoritățile competente iau măsurile necesare vizând testele menționate la punctul 1. Pentru a fi eligibili pentru aceste teste, candidații trebuie să facă dovada că au urmat:

(a)	cel puțin 500 de ore de formare, inclusiv cel puțin 400 de ore de formare practică, cuprinzând domeniile menționate la punctul 5; și

(b)	orice formare suplimentară necesară pentru a permite personalului auxiliar oficial să își îndeplinească sarcinile în mod competent.

Formarea practică menționată la punctul 2 litera (a) trebuie să aibă loc în abatoare, unități de prelucrare a vânatului și/sau unități de tranșare, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

Formarea și testele trebuie să vizeze în principal carnea roșie sau carnea de pasăre. Totuși, persoanele care urmează cursuri de formare pentru una dintre aceste două categorii și care promovează testul trebuie să fie supuse numai unei formări simplificate pentru a promova testul pentru cealaltă categorie. Formarea și testele trebuie să vizeze vânatul sălbatic, vânatul de crescătorie și lagomorfele, după caz.

Formarea personalului auxiliar oficial trebuie să cuprindă, iar testele trebuie să confirme, cunoașterea următoarelor teme:

(a)

în ceea ce privește exploatațiile:

(i)

partea teoretică:

—	cunoștințe generale despre organizarea sectorului creșterii animalelor, metodele de producție, standardele de comerț internațional pentru animale;

—	bune practici de creștere a animalelor;

—	cunoștințe de bază despre boli, în special despre zoonozele cauzate de virusuri, bacterii și paraziți;

—	monitorizarea bolilor, utilizarea medicamentelor și a vaccinurilor, testele vizând reziduurile;

—	igienă și inspecție sanitară;

—	bunăstarea animalelor în exploatație și în timpul transportului;

—	cerințe vizând mediul – în clădiri, în ferme și în general;

—	legislație, reglementări și dispoziții administrative relevante;

—	preocupările consumatorilor și controlul calității;

(ii)

partea practică:

—	vizite în exploatații de diferite tipuri și utilizarea diverselor metode de creștere a animalelor;

—	vizite la unitățile de producție;

—	observarea încărcării și descărcării animalelor;

—	demonstrații de laborator;

—	controale veterinare;

—	documentație;

(b)

în ceea ce privește abatoarele, unitățile de prelucrare a vânatului și unitățile de tranșare:

(i)

partea teoretică:

—	cunoștințe generale despre organizarea industriei cărnii, metode de producție, standarde comerciale internaționale pentru alimente și sacrificare și tehnologia tranșării;

—	cunoștințe de bază despre igienă și bunele practici de igienă, în special despre igiena industrială, igiena sacrificării, tranșării și a depozitării, igiena la locul de muncă;

—	cunoștințe de bază despre HACCP și auditarea procedurilor bazate pe HACCP;

—	bunăstarea animalelor la descărcarea după transport și la abator;

—	cunoștințe de bază despre anatomia și fiziologia animalelor sacrificate;

—	cunoștințe de bază despre patologia animalelor sacrificate;

—	cunoștințe de bază despre anatomia patologică a animalelor sacrificate;

—	cunoștințe relevante despre EST și alte zoonoze și agenți zoonotici importanți, precum și despre boli importante ale animalelor;

—	cunoștințe despre metodele și procedurile de sacrificare, de inspecție, de preparare, de înfășare, de ambalare și de transport al cărnii proaspete;

—	cunoștințe de bază despre microbiologie;

—	inspecția ante mortem;

—	prelevarea de eșantioane și analizele vizând Trichinella;

—	inspecția post mortem;

—	sarcini administrative;

—	cunoștințe despre legislație, reglementări și dispoziții administrative relevante;

—	procedura de prelevare a eșantioanelor;

—	aspecte legate de fraudă;

(ii)

partea practică:

—	identificarea animalelor;

—	verificări ale vârstei;

—	inspecția și evaluarea animalelor sacrificate;

—	inspecția ante mortem la abator;

—	inspecția post mortem în abator sau în unități de prelucrare a vânatului;

—	prelevarea de eșantioane și analizele vizând Trichinella;

—	identificarea speciilor de animale prin examinarea părților tipice ale unui animal;

—	identificarea și comentarea pe marginea unor părți ale animalelor sacrificate care au suferit modificări;

—	controlul igienei, inclusiv auditarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe HACCP;

—	înregistrarea rezultatelor inspecțiilor ante mortem;

—	eșantionare;

—	trasabilitatea cărnii;

—	documente, precum evaluarea informațiilor privind lanțul alimentar și interpretarea înregistrărilor.

Autoritățile competente pot decide să reducă formarea și testele în ceea ce privește:

(a)	partea teoretică în cazul în care personalul auxiliar oficial demonstrează suficientă pregătire cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 litera (a) subpunctul (i) sau la punctul 5 litera (b) subpunctul (i) din prezentul capitol;

(b)	partea practică în cazul în care personalul auxiliar oficial demonstrează suficientă experiență de lucru cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 litera (a) subpunctul (ii) sau la punctul 5 litera (b) subpunctul (ii) din prezentul capitol.

Personalul auxiliar oficial trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

Personalul auxiliar oficial trebuie să își actualizeze cunoștințele și să fie la curent cu noile evoluții prin activități regulate de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate. Personalul auxiliar oficial trebuie să desfășoare, ori de câte ori este posibil, activități anuale de formare continuă.

În cazul în care personalul auxiliar oficial efectuează numai prelevare de eșantioane și analize în legătură cu examinările vizând Trichinella și criteriile microbiologice, autoritățile competente trebuie doar să asigure faptul că personalul respectiv beneficiază de formare adecvată pentru aceste sarcini.

10.

Recunoașterea reciprocă între statele membre a testelor la care este supus personalul auxiliar oficial trebuie fie aplicabilă în situațiile în care acesta lucrează în afara țării de origine sau se stabilește într-un alt stat membru. În acest caz, testele trebuie să se limiteze la subiectele care sunt esențiale pentru sănătatea umană și protecția sănătății animale în statele membre în care lucrează personalul respectiv, dar care nu sunt vizate de testele efectuate în statul membru de origine.

CAPITOLUL III

PERSONALUL DESEMNAT DE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

Autoritățile competente pot numi doar personal format și care a promovat un test în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 5 din prezentul capitol.

Autoritățile competente trebuie să ia măsurile necesare vizând testul menționat la punctul 1. Pentru a fi eligibili pentru acest test, candidații trebuie să facă dovada că au urmat:

(a)	cel puțin 500 de ore de formare, inclusiv cel puțin 400 de ore de formare practică, cuprinzând domeniile menționate la punctul 5; și

(b)	orice formare suplimentară necesară pentru a permite personalului desemnat de autoritățile competente să își îndeplinească sarcinile în mod competent.

Formarea practică menționată la punctul 2 litera (a) trebuie să aibă loc în unități de tranșare, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

Formarea personalului desemnat de autoritățile competente trebuie să includă, iar testele trebuie să confirme, cunoștințe despre următoarele subiecte referitoare la unitățile de tranșare:

(i)

partea teoretică:

—	cunoștințe generale despre organizarea industriei cărnii, metode de producție, standarde comerciale internaționale pentru alimente și tehnologia tranșării;

—	cunoștințe detaliate despre igienă și bunele practici de igienă, în special despre igiena industrială, igiena tranșării și a depozitării, igiena la locul de muncă;

—	cunoștințe detaliate despre HACCP și auditarea procedurilor bazate pe HACCP;

—	cunoștințe relevante despre EST și alte zoonoze și agenți zoonotici importanți;

—	cunoștințe despre metodele și procedurile de preparare, de înfășare, de ambalare și de transport al cărnii proaspete;

—	cunoștințe de bază despre microbiologie;

—	sarcini administrative;

—	cunoștințe despre legislație, reglementări și dispoziții administrative relevante;

—	procedura de prelevare a eșantioanelor;

—	aspecte legate de fraudă;

(ii)

partea practică:

—	inspecția și evaluarea animalelor sacrificate;

—	controlul igienei, inclusiv auditarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe HACCP;

—	eșantionare;

—	trasabilitatea cărnii;

—	documentație.

Autoritățile competente pot decide să reducă formarea și testele în ceea ce privește:

(a)	partea teoretică în cazul în care personalul desemnat de autoritățile competente demonstrează suficientă pregătire cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 subpunctul (i) din prezentul capitol;

(b)	partea practică în cazul în care personalul desemnat de autoritățile competente demonstrează suficientă experiență de lucru cu privire la anumite puncte specifice menționate la punctul 5 subpunctul (ii) din prezentul capitol.

Personalul desemnat de autoritățile competente trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

Personalul desemnat de autoritățile competente trebuie să își actualizeze cunoștințele și să fie la curent cu noile evoluții prin activități regulate de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate. Personalul desemnat de autoritățile competente trebuie să desfășoare, ori de câte ori este posibil, activități anuale de formare continuă.

Recunoașterea reciprocă între statele membre a testelor la care este supus personalul desemnat de autoritățile competente trebuie fie aplicabilă în situațiile în care acesta lucrează în afara țării de origine sau se stabilește într-un alt stat membru. În acest caz, testele trebuie să se limiteze la subiectele care sunt esențiale pentru sănătatea umană și protecția sănătății animale în statele membre în care lucrează personalul respectiv, dar care nu sunt vizate de testele efectuate în statul membru de origine.

(1) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).

17.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 131/31

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/626 AL COMISIEI

din 5 martie 2019

privind listele cu țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană a anumitor animale și mărfuri destinate consumului uman, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 în ceea ce privește aceste liste

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

după consultarea Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme pentru controalele oficiale și alte activități de control efectuate de autoritățile competente ale statelor membre pentru a verifica conformitatea cu legislația Uniunii în domeniul, printre altele, al siguranței alimentare în toate etapele procesului de producție, prelucrare și distribuție. În particular, el prevede cerința ca anumite animale și mărfuri să intre în Uniune numai dintr-o țară terță sau dintr-o regiune a unei țări terțe care figurează în lista întocmită de Comisie în acest scop.

(2)

Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei (2) completează Regulamentul (UE) 2017/625 în ceea ce privește condițiile de introducere în Uniune a transporturilor de anumite animale și mărfuri destinate consumului uman provenind din țări terțe sau regiuni ale acestora, pentru a se asigura faptul că ele respectă cerințele relevante stabilite în normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625 (siguranța alimentară) sau cerințe recunoscute a fi cel puțin echivalente. Respectivele condiții includ identificarea animalelor și a mărfurilor destinate consumului uman cărora li se aplică cerința de a proveni dintr-o țară terță sau dintr-o regiune a acesteia inclusă în listă în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625.

(3)

Listele țărilor terțe sau regiunilor acestora pentru introducerea în Uniune a transporturilor de animale și de mărfuri destinate consumului uman sunt stabilite pentru a se asigura conformitatea cu cerințele privind siguranța alimentară, în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care va fi abrogat până la 14 decembrie 2019 de Regulamentul (UE) 2017/625, și cu cerințele de sănătate animală, în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2002/99/CE a Consiliului (4). În situația în care conformitatea atât cu cerințele de sănătate umană, cât și cu cele de sănătate animală a fost considerată necesară, listele comune care acoperă ambele aspecte au fost stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 al Comisiei (5), Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei (6), Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei (7), Decizia 2007/777/CE a Comisiei (8), Decizia 2003/779/CE a Comisiei (9) și Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei (10).

(4)

În Decizia 2006/766/CE a Comisiei (11), adoptată în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 854/2004, sunt stabilite liste suplimentare de țări terțe sau regiuni ale acestora din care este permisă introducerea în Uniune a moluștelor bivalve, a echinodermelor, a tunicatelor, a gasteropodelor marine și a produselor pescărești, pe baza unor considerații de sănătate publică.

(5)

Deoarece Regulamentul (CE) nr. 854/2004 este abrogat prin Regulamentul (UE) 2017/625 cu efect de la 14 decembrie 2019 și pentru a dispune de un singur act legislativ care să reunească toate țările terțe sau regiunile acestora care trebuie să fie incluse în lista țărilor și regiunilor din care se pot introduce pe piața Uniunii anumite animale și produse din punct de vedere al alimentelor și al siguranței alimentare, pentru respectivele animale și mărfuri este adecvat să se stabilească liste în prezentul regulament.

(6)

Întrucât discuțiile în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sunt în curs de desfășurare cu privire la cerințele pentru includerea într-o listă a țărilor terțe și a regiunilor acestora din care se permite introducerea în Uniune a anumitor produse de origine animală din motive de sănătate animală, este, de asemenea, adecvat să se prevadă liste pentru aceste produse de origine animală prin stabilirea de referințe transversale la listele existente din motive de sănătate animală, pentru a se evita duplicarea listelor. Aceste liste au fost întocmite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 854/2004 și al Directivei 2002/99/CE a Consiliului, la cererea țărilor terțe în cauză. Pentru a se afla pe aceste liste, autoritățile competente ale țărilor terțe au furnizat garanții corespunzătoare, în particular în ceea ce privește conformitatea sau echivalența cu legislația alimentară a Uniunii și cu organizarea autorităților competente ale țărilor terțe. Prin urmare, nu este necesară reevaluarea conformității cu aceste condiții în temeiul Regulamentului (UE) 2017/625.

(7)

Este adecvat să se mențină liste comune în sensul Regulamentului (UE) 2017/625 privind produsele alimentare și siguranța alimentară cu listele existente, stabilite din motive de sănătate animală și să se mențină o abordare coordonată prin includerea în liste a țărilor terțe și a regiunilor acestora numai în cazul în care un program de control al reziduurilor a fost aprobat în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului (13), dacă este cazul.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (14) stabilește cerințe pentru operatorii din sectorul alimentar care importă produse de origine animală și produse compuse. În particular, el prevede faptul că operatorii din sectorul alimentar care importă produse de origine animală din țări terțe sau regiuni ale acestora trebuie să se asigure că țara terță de expediere apare pe o listă de țări terțe din care sunt permise importurile de astfel de produse.

(9)	Regulamentul (UE) 2017/185 al Comisiei (15) conține măsuri tranzitorii care prevăd derogări de la condițiile de import stabilite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și aplicabile anumitor produse de origine animală și se aplică până la 31 decembrie 2020.

(10)

Prin urmare, listele suplimentare conținând țări terțe sau regiuni ale acestora trebuie stabilite cel târziu înainte de expirarea măsurilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/185, pentru a se evita o întrerupere a introducerii în Uniune a transporturilor de astfel de produse de origine animală. Ar trebui să fie stabilite liste în special pentru grăsimile animale topite și jumări, carnea de reptile, insecte și membrane.

(11)

Alimentele care constau din sau sunt izolate din sau sunt produse din insecte sau din părți ale acestora, incluzând insectele vii, fac obiectul unei autorizări a unui aliment nou, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului (16). Este adecvat să se stabilească o listă pentru aceste grupe de produse.

(12)

Este necesar să se stabilească, înainte de expirarea măsurilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/185, o listă a produselor de origine animală, altele decât cele pentru care au fost stabilite liste specifice în prezentul regulament, pentru a evita compromiterea intrării în Uniune a produselor de origine animală importate în prezent, care sunt esențiale pentru operatorii economici europeni din sectorul alimentar.

(13)

Măsurile tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/185 pentru anumite produse de origine animală și anumite produse compuse au fost introduse deoarece ele reprezintă un risc mic pentru sănătatea umană din cauza cantităților foarte mici consumate sau din cauză că fabricarea produselor exclude în mare măsură riscul pentru sănătatea umană. Prin urmare, este disproporționat să se solicite țărilor terțe toate dovezile și garanțiile în conformitate cu articolul 127 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625 și cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625.

(14)	Listele ar trebui să fie stabilite în prezentul regulament și eliminate din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 și din Decizia 2006/766/CE. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/759 ar trebui să fie modificat în mod corespunzător, iar Decizia 2006/766/CE ar trebui să fie abrogată.

(15)	Întrucât Regulamentul (UE) 2017/625 se aplică începând cu 14 decembrie 2019, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, de la data respectivă.

(16)

Listele cu țări terțe sau regiuni ale acestora din care este permisă, pe baza statutului sanitar al animalelor, introducerea în Uniune a transporturilor de membrane vor fi stabilite abia începând cu 21 aprilie 2021, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429. Este adecvat ca listele cu țări terțe sau regiuni ale acestora din care este permisă introducerea în Uniune a transporturilor de membrane destinate consumului uman să se aplice abia de la aceeași dată. Prin urmare, măsurile tranzitorii care prevăd derogări de la cerințele de sănătate publică pentru introducerea în Uniune a transporturilor de membrane ar trebui extinse până la 20 aprilie 2021.

(17)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament vizează listele de țări terțe sau regiuni ale acestora din care transporturile de anumite animale și mărfuri destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune din perspectiva siguranței alimentare, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„carne proaspătă” înseamnă carne proaspătă astfel cum este definită la punctul 1.10 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

2.	„preparate din carne” înseamnă preparate din carne astfel cum sunt definite la punctul 1.15 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

3.	„carne” înseamnă carne astfel cum este definită la punctul 1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

4.	„păsări de curte” înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la punctul 1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

5.	„vânat sălbatic” înseamnă vânat sălbatic astfel cum este definit la punctul 1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

6.	„ouă” înseamnă ouă astfel cum sunt definite la punctul 5.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

7.	„produse din ouă” înseamnă produse din ouă astfel cum sunt definite la punctul 7.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

8.	„produse din carne” înseamnă produse din carne astfel cum sunt definite la punctul 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

9.	„stomacuri, vezici și intestine tratate” înseamnă stomacuri, vezici și intestine tratate astfel cum sunt definite la punctul 7.9 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

10.	„moluște bivalve” înseamnă moluște bivalve astfel cum sunt definite la punctul 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

11.	„produse pescărești” înseamnă produse pescărești astfel cum sunt definite la punctul 3.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

12.	„lapte crud” înseamnă lapte crud astfel cum este definit la punctul 4.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

13.	„produse lactate” înseamnă produse lactate astfel cum sunt definite la punctul 7.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

14.	„colostru” înseamnă colostru astfel cum este definit la punctul 1 al secțiunii IX din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

15.	„produse pe bază de colostru” înseamnă produse pe bază de colostru astfel cum sunt definite la punctul 2 al secțiunii IX din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

16.	„pulpe de pui de baltă” înseamnă pulpe de pui de baltă astfel cum sunt definite la punctul 6.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

17.	„melci” înseamnă melci astfel cum sunt definiți la punctul 6.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

18.	„grăsimi topite de origine animală” înseamnă grăsimi topite de origine animală astfel cum sunt definite la punctul 7.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

19.	„jumări” înseamnă jumări astfel cum sunt defini te la punctul 7.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

20.	„gelatină” înseamnă gelatină astfel cum este definită la punctul 7.7 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

21.	„colagen” înseamnă colagen astfel cum este definit la punctul 7.8 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

22.	„miere” înseamnă miere astfel cum este definită la punctul 1 al părții IX din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17);

23.	„produse apicole” înseamnă produse apicole astfel cum sunt definite la punctul 2 al părții IX din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

24.	„carne de reptile” înseamnă carne de reptile astfel cum este definită la punctul 16 al articolului 2 din Regulamentul (UE) 2019/625;

25.	„insecte” înseamnă insecte astfel cum sunt definite la punctul 17 al articolului 2 din Regulamentul (UE) 2019/625.

Articolul 3

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a cărnii proaspete și a preparatelor din carne de ungulate

Transporturile de carne proaspătă și de preparate din carne de ungulate destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu articolul 14 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

Articolul 4

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a cărnii de pasăre, de ratite și de vânat sălbatic cu pene, a preparatelor de carne de pasăre, de ouă și de produse din ouă

Transporturile de carne de pasăre, de ratite și de vânat sălbatic cu pene, de preparate de carne de pasăre, de ouă și de produse din ouă destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (18).

Articolul 5

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a cărnii de leporide sălbatice, de mamifere terestre sălbatice, altele decât ungulatele și leporidele, și de iepuri de crescătorie

Transporturile de carne de leporide sălbatice, de mamifere terestre sălbatice, altele decât ungulatele și leporidele, și de iepuri de crescătorie destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 119/2009.

Articolul 6

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a produselor din carne și a stomacurilor, vezicilor și intestinelor tratate, altele decât membranele

Transporturile de produse din carne și de stomacuri, vezici și intestine tratate, altele decât membranele, destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu articolul 3 litera (b) din Decizia 2007/777/CE.

Totuși, transporturile de fâșii de carne uscată și de produse din carne pasteurizate destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu partea 3 a anexei II la Decizia 2007/777/CE.

Articolul 7

Țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a membranelor

Transporturile de membrane destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu articolul 1 din Decizia 2003/779/CE.

Articolul 8

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a moluștelor bivalve, a echinodermelor, a tunicatelor și gasteropodelor marine vii, refrigerate, congelate sau prelucrate

Transporturile de moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine vii refrigerate, congelate sau prelucrate destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora care sunt menționate în anexa I. Totuși, introducerea în Uniune a mușchilor adductori proveniți de la pectinide, altele decât animalele de acvacultură, separați complet de viscere și de gonade, este, de asemenea, autorizată, din țări terțe care nu figurează pe o astfel de listă.

Articolul 9

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a altor produse pescărești decât cele menționate la articolul 8

Transporturile de alte produse pescărești decât cele menționate la articolul 8 destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în anexa II.

Articolul 10

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a transporturilor de lapte crud, colostru, produse lactate și produse pe bază de colostru

Transporturile de lapte crud, de colostru, de produse lactate și de produse pe bază de colostru destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 605/2010.

Articolul 11

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a pulpelor de pui de baltă

Transporturile de pulpe de pui de baltă destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în anexa III.

Articolul 12

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a melcilor, preparați în conformitate cu secțiunea XI din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004

Transporturile de melci, preparați în conformitate cu secțiunea XI din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și destinați consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în anexa III la prezentul regulament.

Articolul 13

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a grăsimilor animale topite și a jumărilor

Transporturile de grăsimi animale topite și de jumări destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizat importul în Uniune de produse din carne în conformitate cu articolul 3 litera (b) punctul (i) din Decizia 2007/777/CE.

Articolul 14

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a gelatinei și a colagenului

(1) Transporturile de gelatină și de colagen derivate de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvine, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizat importul în Uniune de transporturi de carne proaspătă provenită de la ungulatele specifice în conformitate cu articolul 14 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau din Coreea de Sud, Malaysia, Pakistan sau Taiwan.

(2) Transporturile de gelatină și de colagen derivate de la păsări de curte, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țările terțe sau din regiunile acestora enumerate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 pentru care importurile de carne de pasăre provenită de la speciile respective sunt autorizate în conformitate cu partea respectivă a anexei respective sau din Taiwan.

(3) Transporturile de gelatină și de colagen derivate din produse pescărești destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în anexa II.

(4) Transporturile de gelatină și de colagen derivate de la leporide și de la mamifere terestre sălbatice, altele decât ungulatele, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009.

Articolul 15

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a materiilor prime pentru producția de gelatină și colagen

(1) Transporturile de materii prime pentru producția de gelatină și de colagen derivate de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvine, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune de transporturi de carne proaspătă provenită de la ungulatele specifice în conformitate cu articolul 14 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

(2) Transporturile de materii prime pentru producția de gelatină și de colagen derivate de la păsări de curte, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țările terțe sau din regiunile acestora enumerate în partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 pentru care importurile de carne de pasăre provenită de la speciile respective sunt autorizate în conformitate cu partea respectivă a anexei respective.

(3) Transporturile de materii prime pentru producția de gelatină și de colagen derivate din produse pescărești destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în anexa II.

(4) Transporturile de materii prime pentru producția de gelatină și de colagen derivate de la leporide și de la mamifere terestre sălbatice, altele decât ungulatele, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009.

Articolul 16

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a materiilor prime tratate pentru producția de gelatină și colagen

(1) Transporturile de materii prime tratate pentru producția de gelatină și de colagen derivate de la bovine, ovine, caprine, porcine și ecvine, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau din Coreea de Sud, Malaysia, Pakistan sau Taiwan.

(2) Transporturile de materii prime tratate pentru producția de gelatină și de colagen derivate de la păsări de curte, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sau din Taiwan.

(3) Transporturile de materii prime tratate pentru producția de gelatină și de colagen derivate din produse pescărești destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în anexa II.

(4) Transporturile de materii prime tratate pentru producția de gelatină și de colagen derivate de la leporide și de la mamifere terestre sălbatice, altele decât ungulatele, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009.

(5) Transporturile de materii prime tratate pentru producția de gelatină și colagen menționate la punctul 4 litera (b) subpunctul (iii) din capitolul I al secțiunii XIV din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea de materii prime derivate din produsele respective în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament.

Articolul 17

Lista țărilor terțe din care este autorizată introducerea în Uniune a mierii și a altor produse apicole

Transporturile de miere și de alte produse apicole destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din țări terțe enumerate în coloana „Țară” din anexa la Decizia 2011/163/UE a Comisiei (19) și sunt marcate cu un „X” în coloana „Miere” a anexei respective.

Articolul 18

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a anumitor produse foarte rafinate

Transporturile de condroitin sulfat, acid hialuronic, alte produse din cartilaj hidrolizat, chitosan, glucozamină, cheag, ihtiocol și aminoacizi foarte rafinați, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai dacă provin din următoarele țări terțe sau regiuni ale acestora:

1.	în cazul materiilor prime derivate de la ungulate, țările terțe menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau Coreea de Sud, Malaysia, Pakistan sau Taiwan;

2.	în cazul materiilor prime derivate din produse pescărești, toate țările terțe sau regiunile acestora menționate în anexa II;

3.	în cazul materiilor prime derivate de la păsări de curte, țările terțe și/sau teritoriile menționate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

Articolul 19

Lista țărilor terțe din care este autorizată introducerea în Uniune a cărnii de reptile

Transporturile de carne de reptile destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai în cazul în care provin din Elveția (20), Botswana, Vietnam, Africa de Sud sau Zimbabwe.

Articolul 20

Țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a insectelor

Transporturile de insecte destinate consumului uman sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai dacă astfel de alimente sunt originare și expediate din țări terțe sau regiuni ale acestora din care insectele au fost autorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și menționate în lista din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (21).

Articolul 21

Lista țărilor terțe sau a regiunilor acestora din care este autorizată introducerea în Uniune a altor produse de origine animală

Transporturile de produse de origine animală, altele decât cele menționate la articolele 3-20, destinate consumului uman, sunt autorizate pentru introducere în Uniune numai dacă provin din următoarele țări terțe sau regiuni ale acestora:

1.	în cazul în care provin de la ungulate, țările terțe enumerate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau Coreea de Sud, Malaysia, Pakistan sau Taiwan;

2.	în cazul în care provin de la păsări de curte, țările terțe enumerate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sau Taiwan;

3.	în cazul în care provin din produse pescărești, țările terțe sau regiunile acestora enumerate în anexa II;

4.	în cazul în care provin de la leporide și de la mamifere terestre sălbatice, altele decât ungulatele, țările terțe sau regiunile acestora enumerate în coloana 1 a tabelului din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009;

5.	în cazul în care provin de la specii diferite, țările terțe sau regiunile acestora enumerate la alineatele (1) – (4) ale prezentului articol pentru fiecare produs de origine animală.

Articolul 22

Modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 1 se elimină.

2.	Anexa I se elimină.

Articolul 23

Abrogare

Decizia 2006/766/CE se abrogă. Trimiterile la Decizia 2006/766/CE se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 24

Dispoziții tranzitorii

Până la 20 aprilie 2021, statele membre continuă să permită introducerea pe teritoriul lor a transporturilor de membrane menționate la articolul 7 din țări terțe sau din regiuni ale acestora autorizate pentru importul în Uniune de astfel de transporturi în conformitate cu articolul 1 din Decizia 2003/779/CE.

Articolul 25

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 14 decembrie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2) Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei din 4 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele aplicabile introducerii în Uniune a transporturilor de anumite animale și mărfuri destinate consumului uman (a se vedea pagina 18 din prezentul Jurnal Oficial).

(3) Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

(4) Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (JO L 18, 23.1.2003, p. 11).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de stabilire a listelor țărilor terțe, ale părților țărilor terțe și ale teritoriilor din care statele membre trebuie să autorizeze introducerea în Uniune a anumitor produse de origine animală destinate consumului uman, de stabilire a cerințelor de certificare, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și de abrogare a Deciziei 2003/812/CE (JO L 126, 14.5.2016, p. 13).

(6) Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei din 12 martie 2010 de stabilire a unor liste de țări terțe, teritorii sau părți ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale și carne proaspătă, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (JO L 73, 20.3.2010, p. 1).

(7) Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei din 9 februarie 2009 de stabilire a listei țărilor terțe și a părților acestora pentru importul sau tranzitul în Comunitate al cărnii de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice și al cărnii de iepuri de crescătorie, precum și cerințele de certificare veterinară (JO L 39, 10.2.2009, p. 12).

(8) Decizia 2007/777/CE a Comisiei din 29 noiembrie 2007 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică precum și a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne și stomacuri, vezici și intestine tratate destinate consumului uman, provenind din țări terțe și de abrogare a Deciziei 2005/432/CE (JO L 312, 30.11.2007, p. 49).

(9) Decizia 2003/779/CE a Comisiei din 31 octombrie 2003 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și certificare veterinară necesare la importul de intestine de animale provenind din țări terțe (JO L 285, 1.11.2003, p. 38).

(10) Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei din 2 iulie 2010 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și sănătate publică și de certificare veterinară pentru introducerea în Uniunea Europeană a laptelui crud, a produselor lactate, a colostrului și a produselor pe bază de colostru destinate consumului uman (JO L 175, 10.7.2010, p. 1).

(11) Decizia 2006/766/CE a Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a listelor țărilor terțe și a teritoriilor din care se autorizează importurile de moluște bivalve, echinoderme, tunicieri, gasteropode marine și produse pescărești (JO L 320, 18.11.2006, p. 53).

(12) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(13) Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și a reziduurilor acestora în animale vii și în produse de origine animală și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 10).

(14) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(15) Regulamentul (UE) 2017/185 al Comisiei din 2 februarie 2017 de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 29, 3.2.2017, p. 21).

(16) Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (JO L 327, 11.12.2015, p. 1).

(17) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(18) Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (JO L 226, 23.8.2008, p. 1).

(19) Decizia 2011/163/UE a Comisiei din 16 martie 2011 privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului (JO L 70, 17.3.2011, p. 40).

(20) În conformitate cu Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole (JO L 114, 30.4.2002, p. 132).

(21) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei din 20 decembrie 2017 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele noi (JO L 351, 30.12.2017, p. 72).

ANEXA I

LISTA ȚĂRILOR TERȚE SAU A REGIUNILOR ACESTORA DIN CARE ESTE AUTORIZATĂ INTRODUCEREA ÎN UNIUNE DE MOLUȘTE BIVALVE, ECHINODERME, TUNICATE ȘI GASTEROPODE MARINE VII, REFRIGERATE, CONGELATE SAU PRELUCRATE, DESTINATE CONSUMULUI UMAN (1)

CODUL ISO AL ȚĂRII	ȚARA TERȚĂ SAU REGIUNI ALE ACESTEIA	MENȚIUNI
AU	Australia
CA	Canada
CH	Elveția (2)
CL	Chile
GL	Groenlanda
JM	Jamaica	Numai gasteropode marine
JP	Japonia	Numai moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine congelate sau prelucrate
KR	Coreea de Sud	Numai moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine congelate sau prelucrate
MA	Maroc	Moluștele bivalve prelucrate din specia Acanthocardia tuberculatum trebuie să fie însoțite: (a) de o atestare de sănătate suplimentară, în conformitate cu modelul prevăzut în partea B din apendicele V al anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei (JO L 338, 22.12.2005, p. 27); și (b) de rezultatele analitice ale testării care demonstrează că moluștele nu conțin niveluri de toxină paralitică a crustaceelor (PSP) care să fie detectabile prin metoda de testare biologică.
NZ	Noua Zeelandă
PE	Peru	Numai Pectinidae (scoici comestibile) eviscerate de acvacultură
TH	Thailanda	Numai moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine congelate sau prelucrate
TN	Tunisia
TR	Turcia
US	Statele Unite ale Americii	Statele Washington și Massachusetts
UY	Uruguay
VN	Vietnam	Numai moluște bivalve, echinoderme, tunicate și gasteropode marine congelate sau prelucrate

(1) Inclusiv cele care fac obiectul definiției produselor pescărești de la punctul 3.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(2) În conformitate cu Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole (JO L 114, 30.4.2002, p. 132).

ANEXA II

LISTA ȚĂRILOR TERȚE SAU A REGIUNILOR ACESTORA DIN CARE ESTE AUTORIZATĂ INTRODUCEREA ÎN UNIUNE DE PRODUSE PESCĂREȘTI, ALTELE DECÂT CELE MENȚIONATE ÎN ANEXA I

CODUL ISO AL ȚĂRII	ȚARA TERȚĂ SAU REGIUNI ALE ACESTEIA	RESTRICȚII
AE	Emiratele Arabe Unite
AG	Antigua și Barbuda	Numai homari vii
AL	Albania
AM	Armenia	Numai raci de râu sălbatici vii, raci de râu prelucrați termic care nu provin din acvacultură și raci de râu congelați care nu provin din acvacultură
AO	Angola
AR	Argentina
AU	Australia
AZ	Azerbaidjan	Numai caviar
BA	Bosnia și Herțegovina
BD	Bangladesh
BJ	Benin
BN	Brunei	Numai produse de acvacultură
BR	Brazilia
BQ	Bonaire, Sint Eustatius și Saba
BS	Bahamas
BY	Belarus
BZ	Belize
CA	Canada
CG	Congo	Numai produse pescărești capturate, eviscerate (după caz), congelate și ambalate în ambalajul lor final direct pe mare
CH	Elveția (1)
CI	Côte d'Ivoire
CL	Chile
CN	China
CO	Columbia
CR	Costa Rica
CU	Cuba
CV	Capul Verde
CW	Curaçao
DZ	Algeria
EC	Ecuador
EG	Egipt
ER	Eritreea
FJ	Fiji
FK	Insulele Falkland
GA	Gabon
GD	Grenada
GE	Georgia
GH	Ghana
GL	Groenlanda
GM	Gambia
GN	Guineea	Numai peștele care nu a făcut obiectul unor operațiuni de preparare sau prelucrare, altele decât decapitarea, eviscerarea, refrigerarea sau congelarea. Nu se aplică reducerea frecvenței verificărilor fizice, prevăzută în Decizia 94/360/CE a Comisiei (JO L 158, 25.6.1994, p. 41).
GT	Guatemala
GY	Guyana
HK	Hong Kong
HN	Honduras
ID	Indonezia
IL	Israel
IN	India
IR	Iran
JM	Jamaica
JP	Japonia
KE	Kenya
KI	Republica Kiribati
KR	Coreea de Sud
KZ	Kazahstan
LK	Sri Lanka
MA	Maroc
MD	Republica Moldova	Numai caviar
ME	Muntenegru
MG	Madagascar
MK	Macedonia de Nord
MM	Myanmar/Birmania
MR	Mauritania
MU	Mauritius
MV	Maldive
MX	Mexic
MY	Malaysia
MZ	Mozambic
NA	Namibia
NC	Noua Caledonie
NG	Nigeria
NI	Nicaragua
NZ	Noua Zeelandă
OM	Oman
PA	Panama
PE	Peru
PF	Polinezia Franceză
PG	Papua-Noua Guinee
PH	Filipine
PM	Saint-Pierre și Miquelon
PK	Pakistan
RS	Serbia Fără Kosovo, astfel cum este definit prin Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, din 10 iunie 1999
RU	Rusia
SA	Arabia Saudită
SB	Insulele Solomon
SC	Seychelles
SG	Singapore
SH	Sfânta Elena Fără insulele Tristan da Cunha și Ascension
SH	Tristan da Cunha Fără insulele Sfânta Elena și Ascension	Numai homari (proaspeți sau congelați)
SN	Senegal
SR	Suriname
SV	El Salvador
SX	Sint-Maarten
TG	Togo
TH	Thailanda
TN	Tunisia
TR	Turcia
TW	Taiwan
TZ	Tanzania
UA	Ucraina
UG	Uganda
US	Statele Unite ale Americii
UY	Uruguay
VE	Venezuela
VN	Vietnam
YE	Yemen
ZA	Africa de Sud
ZW	Zimbabwe

(1) În conformitate cu Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole (JO L 114, 30.4.2002, p. 132).

ANEXA III

LISTA ȚĂRILOR TERȚE SAU A REGIUNILOR ACESTORA DIN CARE ESTE AUTORIZATĂ INTRODUCEREA ÎN UNIUNE DE PULPE DE PUI DE BALTĂ ȘI MELCI PREPARAȚI ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA XI DIN ANEXA III LA REGULAMENTUL (CE) NR. 853/2004 DESTINAȚI CONSUMULUI UMAN

CODUL ISO AL ȚĂRII	ȚARA TERȚĂ SAU REGIUNI ALE ACESTEIA	RESTRICȚII
AE	Emiratele Arabe Unite
AL	Albania
AO	Angola
AR	Argentina
AU	Australia
AZ	Azerbaidjan
BA	Bosnia și Herțegovina
BD	Bangladesh
BJ	Benin
BR	Brazilia
BQ	Bonaire, Sint Eustatius și Saba
BS	Bahamas
BY	Belarus
BZ	Belize
CA	Canada
CH	Elveția (1)
CI	Côte d'Ivoire
CL	Chile
CN	China
CO	Columbia
CR	Costa Rica
CU	Cuba
CV	Capul Verde
CW	Curaçao
DZ	Algeria
EC	Ecuador
EG	Egipt
ER	Eritreea
FJ	Fiji
FK	Insulele Falkland
GA	Gabon
GD	Grenada
GE	Georgia
GH	Ghana
GL	Groenlanda
GM	Gambia
GT	Guatemala
GY	Guyana
HK	Hong Kong
HN	Honduras
ID	Indonezia
IL	Israel
IN	India
IR	Iran
JM	Jamaica
JP	Japonia
KE	Kenya
KI	Republica Kiribati
KR	Coreea de Sud
KZ	Kazahstan
LK	Sri Lanka
MA	Maroc
MD	Republica Moldova	Numai melci
ME	Muntenegru
MG	Madagascar
MK	Macedonia de Nord
MM	Myanmar/Birmania
MR	Mauritania
MU	Mauritius
MV	Maldive
MX	Mexic
MY	Malaysia
MZ	Mozambic
NA	Namibia
NC	Noua Caledonie
NG	Nigeria
NI	Nicaragua
NZ	Noua Zeelandă
OM	Oman
PA	Panama
PE	Peru
PF	Polinezia Franceză
PG	Papua-Noua Guinee
PH	Filipine
PM	Saint-Pierre și Miquelon
PK	Pakistan
RS	Serbia Fără Kosovo, astfel cum este definit prin Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, din 10 iunie 1999
RU	Rusia
SA	Arabia Saudită
SB	Insulele Solomon
SC	Seychelles
SG	Singapore
SH	Sfânta Elena Fără insulele Tristan da Cunha și Ascension
SN	Senegal
SR	Suriname
SV	El Salvador
SX	Sint-Maarten
SY	Siria	Numai melci
TG	Togo
TH	Thailanda
TN	Tunisia
TR	Turcia
TW	Taiwan
TZ	Tanzania
UA	Ucraina
UG	Uganda
US	Statele Unite ale Americii
UY	Uruguay
VE	Venezuela
VN	Vietnam
YE	Yemen
ZA	Africa de Sud
ZW	Zimbabwe

(1) În conformitate cu Acordul din 21 iunie 1999 dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole (JO L 114, 30.4.2002, p. 132).

ANEXA IV

TABELUL DE CORESPONDENȚĂ MENȚIONAT LA ARTICOLUL 23

Decizia 2006/766/CE	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolul 8
Articolul 2	Articolul 9
Articolul 3	—
Articolul 4	—
Anexa I	Anexa I
Anexa II	Anexa II

17.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 131/51

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/627 AL COMISIEI

din 15 martie 2019

de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate de către autoritățile competente din statele membre pentru a verifica conformitatea cu legislația Uniunii, printre altele în domeniul siguranței alimentelor în toate stadiile producției, prelucrării și distribuției. Acesta prevede, în special, controale oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman. De asemenea, acesta abrogă Regulamentul (CE) nr. 854/2004 (2) cu efect de la 14 decembrie 2019. Acest regulament stabilește în prezent norme specifice pentru controalele oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, inclusiv cerințe privind modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor.

(2)

Normele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să asigure continuarea cerințelor de asigurare a verificării respectării de către operatorii din sectorul alimentar a normelor de manipulare în condiții de siguranță a produselor de origine animală, în special în conformitate cu:

—	Directiva 96/23/CE a Consiliului (3) privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora;

—	Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (4) cu privire la controalele efectuate asupra anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă;

—	Directiva 2002/99/CE a Consiliului (5) cu privire la normele de sănătate animală referitoare la produsele de origine animală;

—	Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (6) cu privire la principiile generale și cerințele legislației în domeniul alimentar;

—	Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici;

—	Decizia 2003/467/CE a Comisiei (8) cu privire la controlul tuberculozei, al brucelozei și al leucozei enzootice bovine;

—	Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (9) privind controlul salmonelei;

—	Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (10) privind igiena produselor alimentare;

—	Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (11) cu privire la normele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală;

—	Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului (12) privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe;

—	Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (13) cu privire la criteriile microbiologice pentru produsele alimentare;

—	Regulamentele (CE) nr. 1881/2006 (14) și (CE) nr. 124/2009 (15) ale Comisiei cu privire la nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare;

—	Directiva 2007/43/CE a Consiliului (16) cu privire la protecția puilor;

—	Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (17) cu privire la normele sanitare privind subprodusele de origine animală;

—	Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (18) privind protecția animalelor în momentul uciderii;

—	Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19) privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 636/2014 al Comisiei (20) cu privire la comerțul cu vânat sălbatic mare nejupuit;

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei (21) cu privire la controalele oficiale privind prezența de Trichinella; și

—	Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (22) cu privire la normele în materie de sănătate animală.

(3)

Modalitățile practice pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală ar trebui luate în considerare atunci când este necesar un nivel minim de controale oficiale pentru a răspunde pericolelor și riscurilor uniforme recunoscute și riscurilor pe care le pot prezenta produsele de origine animală, care să vizeze toate aspectele care sunt importante pentru protejarea sănătății umane și, dacă este cazul, a sănătății animalelor și a bunăstării animalelor. Acestea ar trebui să se bazeze pe cele mai recente informații relevante disponibile și pe dovezile științifice din avizele Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

(4)

EFSA a adoptat, la 31 august 2011, un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea umană care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecții ale cărnii (porcine) (23). Recomandările prevăzute în avizul menționat au fost luate în considerare în cadrul cerințelor privind inspecțiile din sectorul cărnii de porc prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și trebuie menținute în cadrul cerințelor stabilite în prezentul regulament.

(5)

EFSA a adoptat, la 23 mai 2012, un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea umană care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecții ale cărnii (de pasăre) (24). Acest aviz identifică Campylobacter spp. și Salmonella spp. ca fiind principalele pericole care trebuie vizate de inspecțiile cărnii de pasăre prin intermediul unui sistem integrat de asigurare a siguranței alimentare care se poate realiza prin intermediul unor informații îmbunătățite privind lanțul alimentar (FCI) și al intervențiilor bazate pe riscuri.

(6)

EFSA a adoptat, la 6 iunie 2013, un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea umană care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecții ale cărnii (bovine) (25). Acest aviz identifică Salmonella spp. și Escherichia coli (E. coli) patogenă verotoxigenă ca fiind pericolele cele mai relevante pentru inspecțiile cărnii provenind de la bovine. Acesta recomandă omiterea palpării și a incizării în timpul inspecției post-mortem a animalelor supuse sacrificării normale, deoarece acest lucru poate reduce răspândirea și contaminarea încrucișată cu riscuri biologice cu prioritate ridicată. Cu toate acestea, ar trebui să se mențină operațiile de palpare și incizare în timpul inspecției post-mortem, necesare pentru a examina apariția tuberculozei și a cisticercozei provocate de Taenia saginata (tenie).

(7)

EFSA a adoptat, la 6 iunie 2013, un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea umană care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecții ale cărnii de ovine și caprine (26). Acest aviz identifică bacteria E. coli patogenă verotoxigenă ca fiind pericolul cel mai relevant pentru inspecțiile cărnii de ovine și caprine. De asemenea, acesta recomandă omiterea operațiilor de palpare și incizare, în măsura în care este posibil, din inspecția post-mortem a ovinelor și caprinelor supuse sacrificării normale. Cu toate acestea, ar trebui menținute operațiile de palpare și incizare pentru supravegherea tuberculozei și a fasciolozei la animalele mai mature din motive de supraveghere a sănătății animale și umane.

(8)

EFSA a adoptat, la 6 iunie 2013, un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea umană care trebuie să fie luate în considerare atunci când se efectuează inspecții ale cărnii (de solipede) (27). Acest aviz recomandă numai utilizarea inspecției vizuale la solipede, care poate avea un efect favorabil semnificativ asupra stării microbiologice a cărnii provenind de la carcasele de solipede. Se consideră puțin probabil ca această inspecție să afecteze supravegherea globală a bolilor animalelor.

(9)

De asemenea, EFSA a adoptat, la 6 iunie 2013, un aviz științific privind inspecția cărnii de vânat de crescătorie. Acest aviz recomandă omiterea palpării și a incizării, cu excepția cazurilor în care sunt detectate anomalii, subliniind că o astfel de omitere ar putea avea consecințe asupra supravegherii globale a tuberculozei.

(10)

La stabilirea unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman ar trebui luate în considerare recomandările formulate în cadrul acestor avize ale EFSA. De asemenea, ar trebui să se țină seama de impactul posibil asupra comerțului cu țările terțe. În același timp, ar trebui asigurată o tranziție ușoară de la cerințele actuale, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(11)

Aceste modalități practice ar trebui să se aplice controalelor oficiale asupra produselor de origine animală prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/625 și în Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei (28). Aceste modalități practice pentru efectuarea controalelor oficiale trebuie să fie uniforme și să faciliteze aplicarea cerințelor pentru un nivel minim de controale oficiale, ținând seama de dimensiunea întreprinderilor mici, astfel cum se prevede la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2017/625, prin utilizarea unui prag într-un mod nediscriminatoriu.

(12)

Având în vedere că structura abatoarelor și a unităților de manipulare a vânatului diferă de la un stat membru la altul, un prag ar trebui să se bazeze pe numărul de animale sacrificate sau manipulate sau pe demonstrarea faptului că acesta reprezintă un procentaj limitat și fix din carnea introdusă pe piață. Articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 definește unitățile animal viu și stabilește rate de conversie pentru a exprima numărul de animale dintr-o anumită specie în aceste unități animal viu. Aceste dispoziții ar trebui utilizate pentru stabilirea pragurilor și armonizarea derogărilor de la anumite cerințe în funcție de mărimea unui abator în măsura în care este posibil.

(13)

Ar trebui, de asemenea, să se mențină cerințe specifice aplicabile auditării de către autoritățile competente pentru a asigura o verificare practică uniformă a respectării cerințelor Uniunii privind produsele de origine animală. Auditarea prezintă un interes deosebit pentru verificarea cerințelor generale și specifice de igienă și aplicarea procedurilor bazate pe analiza riscurilor și punctele critice de control (HACCP).

(14)	Ar trebui să se mențină verificarea conformității cu cerințele privind marca de identificare prevăzute în secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, astfel cum se prevede în prezent în Regulamentul (CE) nr. 854/2004, pentru a permite urmărirea animalelor.

(15)

Inspecțiile ante-mortem și post-mortem sunt esențiale pentru verificarea conformității cu cerințele privind sănătatea umană și animală și bunăstarea animalelor. Pentru a asigura cel puțin același nivel de protecție a sănătății umane și animale și a bunăstării animalelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 854/2004, precum și de comerț echitabil pe o piață deschisă, este necesar să se stabilească cerințe practice uniforme pentru aceste inspecții, inclusiv cazurile în care controalele oficiale se efectuează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. În ceea ce privește controalele oficiale ale cărnii proaspete, aceste inspecții ar trebui să fie completate de controale documentare corespunzătoare, controale privind eliminarea în siguranță a materialelor cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, și a altor subproduse de origine animală, precum și de teste de laborator, după caz.

(16)

Este important să se identifice cazurile de suspiciune de neconformitate și de neconformitate constatată, în care autoritățile competente trebuie să ia măsuri cu privire la anumite produse de origine animală. Nerespectarea bunelor practici de igienă ar trebui, de asemenea, să conducă la aplicarea de măsuri corective de către autoritățile competente.

(17)

Marca de sănătate definită la articolul 3 punctul 51 din Regulamentul (UE) 2017/625 se referă la carnea anumitor specii și atestă faptul că aceasta este adecvată pentru consumul uman. Cerințele tehnice ale mărcii de sănătate și modalitățile practice de aplicare a acesteia trebuie să fie stabilite într-un mod specific și uniform pentru a indica conformitatea cărnii pentru consumul uman și pentru a preveni orice întrerupere a schimburilor comerciale.

(18)

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei (29) prevede, printre altele, măsuri de punere în aplicare pentru organizarea controalelor oficiale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 854/2004 în ceea ce privește metodele de testare recunoscute pentru biotoxinele marine la moluștele bivalve vii, metodele de analiză pentru laptele crud și laptele tratat termic, controalele oficiale ale produselor pescărești și inspecția cărnii. Este adecvat să se fuzioneze toate măsurile de aplicare pentru organizarea controalelor oficiale și să se includă cele din Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 în prezentul regulament. Acestea ar trebui eliminate din Regulamentul (CE) nr. 2074/2005.

(19)	Condițiile actuale pentru clasificarea și monitorizarea zonelor clasificate de producție și de relocare pentru moluștele bivalve vii s-au dovedit eficace și asigură un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Prin urmare, acestea ar trebui menținute.

(20)	Ar trebui menținută o metodă de referință pentru analiza E. coli în moluștele bivalve vii, astfel cum se prevede în prezent în Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(21)

Limitele biotoxinelor marine sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004. În special, în conformitate cu anexa III secțiunea VII capitolul V punctul 2 din regulamentul menționat, cantitatea totală de biotoxine marine din moluștele bivalve vii (măsurate în tot corpul sau, separat, în orice parte comestibilă) nu trebuie să depășească limitele stabilite în capitolul în cauză.

(22)	Cerințe specifice pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale asupra laptelui crud și produselor lactate ar trebui stabilite pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și de concurență loială între operatorii din sectorul alimentar.

(23)

Cerințe specifice pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale asupra produselor pescărești ar trebui stabilite pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și de concurență loială între operatorii din sectorul alimentar. Aceste controale ar trebui să includă cel puțin un control periodic al condițiilor de igienă la debarcare și la prima vânzare, inspecții periodice ale navelor și unităților terestre, inclusiv halele de vânzare prin licitație și piețele de comerț cu ridicata, precum și controale ale condițiilor de depozitare și transport. Ar trebui stabilite și cerințe specifice privind controlul navelor.

(24)

Aceste controale ar trebui să includă, de asemenea, modalități practice în ceea ce privește evaluările organoleptice, indicatorii de prospețime, controlul histaminei, reziduurile și contaminanții, precum și controalele microbiologice. O atenție deosebită ar trebui acordată controalelor paraziților și ale produselor pescărești toxice. Produsele pescărești care nu îndeplinesc aceste cerințe de igienă trebuie declarate improprii pentru consumul uman.

(25)	Ar trebui stabilite și cerințe speciale referitoare la controalele oficiale privind produsele pescărești capturate de nave care arborează pavilionul unui stat membru și introduse în Uniune după ce au fost transferate într-o țară terță, cu sau fără depozitare.

(26)

Există un interes tot mai mare față de producția și introducerea pe piață a cărnii de reptile. Pentru a asigura siguranța cărnii de reptile, este relevant să se introducă controale oficiale specifice la sacrificare, pe lângă normele generale de igienă existente stabilite în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și controalele privind prezența de Trichinella prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375.

(27)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 ar trebui modificat în consecință.

(28)	Deoarece Regulamentul (UE) 2017/625 abrogă Regulamentul (CE) nr. 854/2004 cu începere de la 14 decembrie 2019, și prezentul regulament trebuie să se aplice de la această dată.

(29)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și măsuri legate de producția de produse de origine animală destinate consumului uman. Aceste controale și măsuri oficiale se efectuează de către autoritățile competente, luând în considerare cerințele prevăzute la articolul 18 alineatele (2), (3) și (5) din Regulamentul (UE) 2017/625 și în Regulamentul delegat (UE) 2019/624.

Normele specifice cuprind:

(a)	cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra oricărui produs de origine animală, în ceea ce privește auditurile și marca de identificare;

(b)	cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra cărnii proaspete, inclusiv cerințele specifice pentru audituri și sarcini specifice în ceea ce privește controalele asupra cărnii proaspete;

(c)	măsurile care trebuie luate în caz de neconformitate a cărnii proaspete cu cerințele Uniunii pentru protecția sănătății umane și a sănătății și bunăstării animalelor;

(d)	cerințele tehnice și modalitățile practice în ceea ce privește marca de sănătate prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(e)	cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra laptelui, colostrului, produselor lactate și produselor pe bază de colostru;

(f)	condițiile de clasificare și de monitorizare a zonelor clasificate de producție și de relocare pentru moluștele bivalve vii, inclusiv deciziile care trebuie luate după monitorizarea zonelor clasificate de producție și de relocare;

(g)	cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra produselor pescărești.

Articolul 2

Definiții

În scopul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)	„carne proaspătă” înseamnă carne proaspătă astfel cum este definită la punctul 1.10 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(2)	„colostru” înseamnă colostru astfel cum este definit în anexa III secțiunea IX punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(3)	„produse lactate” înseamnă produse lactate astfel cum sunt definite la punctul 7.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(4)	„produse pe bază de colostru” înseamnă produse pe bază de colostru astfel cum sunt definite la punctul 2 al secțiunii IX din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(5)	„zonă de producție” înseamnă o zonă de producție astfel cum este definită la punctul 2.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(6)	„zonă de relocare” înseamnă zonă de relocare astfel cum este definită la punctul 2.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(7)	„moluște bivalve” înseamnă moluște bivalve astfel cum sunt definite la punctul 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(8)	„produse pescărești” înseamnă produse pescărești astfel cum sunt definite la punctul 3.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(9)	„unitate” înseamnă o unitate astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

(10)	„operator în sectorul alimentar” înseamnă un operator în sectorul alimentar astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (30);

(11)	„criteriu microbiologic” înseamnă criteriu microbiologic astfel cum este definit la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

(12)	„abator” înseamnă abator astfel cum este definit la punctul 1.16 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(13)	„trasabilitate” înseamnă trasabilitate astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

(14)	„materiale cu riscuri specificate” înseamnă materiale cu riscuri specificate astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(15)	„contaminare” înseamnă contaminare astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

(16)	„exploatație de origine” înseamnă o exploatație de origine astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2019/624;

(17)	„producție primară” înseamnă producție primară astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (17) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

(18)	„ungulate domestice” înseamnă ungulate domestice astfel cum sunt definite la punctul 1.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(19)	„unitate de manipulare a vânatului” înseamnă o unitate de manipulare a vânatului astfel cum este definită la punctul 1.18 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(20)	„vânat mare sălbatic” înseamnă vânat mare sălbatic astfel cum este definit la punctul 1.8 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(21)	„șeptel” înseamnă un șeptel, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

(22)	„lagomorfe” înseamnă lagomorfe astfel cum sunt definite la punctul 1.4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(23)	„carcasă” înseamnă carcasă astfel cum este definită la punctul 1.9 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(24)	„organe comestibile” înseamnă organe comestibile astfel cum sunt definite la punctul 1.11 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(25)	„abator de capacitate redusă” înseamnă un abator de capacitate redusă astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (17) din Regulamentul delegat (UE) 2019/624;

(26)	„unitate de manipulare a vânatului de capacitate redusă” înseamnă o unitate de manipulare a vânatului astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (18) din Regulamentul delegat (UE) 2019/624;

(27)	„unitate animal viu” înseamnă o unitate animal viu astfel cum este definită la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009;

(28)	„vânat mic sălbatic” înseamnă vânat mic sălbatic astfel cum este definit la punctul 1.7 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(29)	„păsări de curte” înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la punctul 1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(30)	„secție de tranșare” înseamnă o secție de tranșare astfel cum este definită la punctul 1.17 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(31)	„viscere” înseamnă viscere astfel cum sunt definite la punctul 1.12 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(32)	„carne” înseamnă carne astfel cum este definită la punctul 1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(33)	„vânat de crescătorie” înseamnă vânat de crescătorie astfel cum este definit la punctul 1.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(34)	„vânat sălbatic” înseamnă vânat sălbatic astfel cum este definit la punctul 1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(35)	„exploatație de producție a laptelui” înseamnă o exploatație de producție a laptelui astfel cum este definită la punctul 4.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(36)	„lapte crud” înseamnă lapte crud astfel cum este definit la punctul 4.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(37)	„centru de purificare” înseamnă un centru de purificare astfel cum este definit la punctul 2.8 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(38)	„biotoxine marine” înseamnă biotoxine marine astfel cum sunt definite la punctul 2.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(39)	„etape de producție, prelucrare și distribuție” înseamnă etape de producție, prelucrare și distribuție astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (16) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

(40)	„centru de expediere” înseamnă un centru de expediere astfel cum este definit la punctul 2.7 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(41)	„introducere pe piață” înseamnă introducerea pe piață, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

(42)	„vas fabrică” înseamnă vas fabrică astfel cum este definit la punctul 3.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(43)	„navă frigorifică” înseamnă navă frigorifică astfel cum este definită la punctul 3.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(44)	„reptile” înseamnă reptile astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei (31);

(45)	„carne de reptile” înseamnă carne de reptile astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625;

(46)	„produs pescăresc proaspăt” înseamnă produs pescăresc proaspăt astfel cum este definit la punctul 3.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(47)	„produs pescăresc preparat” înseamnă produs pescăresc preparat astfel cum este definit la punctul 3.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(48)	„produs pescăresc prelucrat” înseamnă produs pescăresc prelucrat astfel cum este definit la punctul 7.4 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

TITLUL II

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

CAPITOLUL I

Cerințe specifice pentru auditurile efectuate de către autoritățile competente în unitățile care manipulează produse de origine animală

Articolul 3

Cerințe care fac obiectul auditării

1. La auditarea bunelor practici de igienă în unități, autoritățile competente verifică dacă operatorii din sectorul alimentar care manipulează produse de origine animală aplică în mod continuu și adecvat procedurile privind cel puțin următoarele puncte:

(a)	proiectarea și întreținerea spațiilor și echipamentelor;

(b)	igiena preoperațională, operațională și postoperațională;

(c)	igiena personală;

(d)	pregătirea în domeniul igienei și al procedurilor de lucru;

(e)	combaterea dăunătorilor;

(f)	calitatea apei;

(g)	controlul temperaturii;

(h)	controalele privind animalele sau mărfurile alimentare care intră și ies din unitate, precum și ale documentelor care le însoțesc.

2. La auditarea procedurilor pe baza analizei riscurilor și a punctelor critice de control (HACCP), astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, autoritățile competente verifică dacă operatorii din sectorul alimentar care manipulează produse de origine animală aplică aceste proceduri în mod continuu și adecvat.

3. Acestea stabilesc, în special, dacă procedurile oferă garanții, în măsura posibilului, că produsele de origine animală:

(a)	sunt conforme cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 cu privire la criteriile microbiologice;

(b)

sunt conforme cu legislația Uniunii în ceea ce privește:

—	monitorizarea reziduurilor chimice, în conformitate cu Directiva 96/23/CE a Consiliului și cu Decizia 97/747/CE a Comisiei (32);

—	limitele maxime de reziduuri pentru substanțele active din punct de vedere farmacologic, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei (33) și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/470 al Comisiei (34);

—	substanțele interzise și neautorizate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei, Directiva 96/22/CE a Consiliului (35), Decizia 2005/34/CE a Comisiei (36);

—	contaminanții, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1881/2006 și (CE) nr. 124/2009 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare;

—	reziduurile de pesticide, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (37);

(c)	nu prezintă riscuri fizice cum ar fi corpurile străine.

4. În cazul în care un operator din sectorul alimentar utilizează procedurile prevăzute de ghidurile de aplicare a principiilor HACCP, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, auditul trebuie să verifice dacă aceste ghiduri sunt utilizate corect.

5. La punerea în aplicare a sarcinilor de audit, autoritățile competente urmăresc, în mod special:

(a)

să se asigure că, în toate etapele procesului de producție, personalul și activitățile acestuia în unitate respectă cerințele în materie de practici de igienă și HACCP prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, articolele 4 și 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Pentru a-și completa auditul, autoritățile competente pot efectua controale de aptitudine pentru a se asigura că personalul deține un nivel suficient de competențe;

(b)	să verifice toate înregistrările relevante ale operatorilor din sectorul alimentar;

(c)	să preleve eșantioane pentru analizele de laborator, în cazul în care este necesar;

(d)	să documenteze elementele luate în considerare și rezultatele auditului.

Articolul 4

Natura și frecvența auditării

1. Natura și frecvența sarcinilor de audit privind fiecare unitate depind de riscul estimat. În acest sens, autoritățile competente evaluează periodic:

(a)	riscurile pentru sănătatea umană și, după caz, pentru sănătatea animală;

(b)	în cazul abatoarelor, aspectele legate de bunăstarea animalelor;

(c)	tipul de prelucrare efectuat și rezultatele acesteia;

(d)	înregistrările anterioare ale operatorului din sectorul alimentar în ceea ce privește respectarea legislației privind alimentele.

2. În cazul în care operatorii din sectorul alimentar care intervin în lanțul alimentar iau măsuri suplimentare pentru a oferi garanții privind siguranța alimentelor, prin punerea în aplicare a sistemelor integrate, a sistemelor particulare de control sau a unei proceduri de certificare de către terți independenți sau prin alte mijloace și, în cazul în care aceste măsuri sunt documentate iar animalele cuprinse în aceste sisteme pot fi identificate cu certitudine, autoritățile competente pot lua în considerare aceste măsuri la efectuarea auditurilor pentru verificarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe sistemul HACCP.

CAPITOLUL II

Cerințe specifice pentru marca de identificare

Articolul 5

Respectarea cerințelor Regulamentului (CE) nr. 853/2004 privind aplicarea mărcilor de identificare se verifică în toate unitățile desemnate în conformitate cu regulamentul menționat, pe lângă controlul respectării altor cerințe din domeniul trasabilității în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

CAPITOLUL III

Evoluții științifice și tehnologice

Articolul 6

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la evoluțiile științifice și tehnologice, astfel cum sunt menționate la articolul 16 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/625, pentru examinare și acțiuni suplimentare, după caz.

TITLUL III

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA CĂRNII PROASPETE

CAPITOLUL I

Audituri

Articolul 7

Cerințe suplimentare pentru auditurile desfășurate în unitățile care manipulează carne proaspătă

1. Pe lângă cerințele pentru audituri prevăzute la articolele 3 și 4, atunci când efectuează un audit în unitățile care manipulează carne proaspătă, autoritățile competente verifică conformitatea continuă cu propriile proceduri ale operatorilor din sectorul alimentar cu privire la colectarea, transportul, depozitarea și manipularea cărnii proaspete, precum și utilizarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, inclusiv a materialelor cu riscuri specificate, pentru care sunt responsabile.

2. În cadrul auditurilor efectuate în abatoare, autoritățile competente verifică evaluarea informațiilor privind lanțul alimentar, astfel cum se prevede în secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

3. Atunci când efectuează audituri ale procedurilor bazate pe sistemul HACCP, autoritățile competente verifică dacă se acordă atenția cuvenită procedurilor prevăzute în secțiunea II din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și dacă procedurile operatorilor din sectorul alimentar garantează, în măsura în care este posibil, că respectiva carne proaspătă:

(a)	nu prezintă anomalii sau alterări patologice;

(b)

nu prezintă

(i)	contaminare cu materii fecale; sau

(ii)	orice alt tip de contaminare considerată a reprezenta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană;

(c)	respectă criteriile microbiologice prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

(d)	nu conține materiale cu riscuri specificate, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

CAPITOLUL II

Controale oficiale asupra cărnii proaspete

Articolul 8

Relevanța rezultatelor auditurilor

La efectuarea controalelor oficiale în conformitate cu prezentul capitol, medicul veterinar oficial trebuie să ia în considerare rezultatele auditurilor efectuate în conformitate cu capitolul I. Dacă este cazul, medicul veterinar oficial vizează controalele oficiale în ceea ce privește deficiențele constatate în cadrul auditurilor anterioare.

Secțiunea 1

Controale ale documentelor

Articolul 9

Obligațiile autorităților competente în ceea ce privește controalele documentelor

1. Autoritățile competente informează operatorul din sectorul alimentar al exploatației de origine cu privire la elementele minime ale informațiilor privind lanțul alimentar care trebuie să fie furnizate operatorului abatorului, în conformitate cu secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

2. Autoritățile competente efectuează controalele necesare ale documentelor pentru a verifica dacă:

(a)	informațiile privind lanțul alimentar sunt comunicate în mod sistematic și eficient operatorului abatorului de către operatorul responsabil cu creșterea animalelor sau păstrarea lor înaintea expediției;

(b)	informațiile privind lanțul alimentar sunt valabile și fiabile;

(c)	exploatației de origine îi sunt comunicate, după caz, informațiile pertinente în conformitate cu articolul 39 alineatul (5).

3. Atunci când animalele sunt trimise la un abator într-un alt stat membru, autoritățile competente de la exploatația de origine și de la locul de sacrificare cooperează pentru a se asigura că informațiile privind lanțul alimentar furnizate de către operatorul din sectorul alimentar al exploatației de origine sunt accesibile operatorului abatorului care le primește.

Articolul 10

Obligațiile medicului veterinar oficial în ceea ce privește controalele documentelor

1. Medicul veterinar oficial verifică rezultatele controalelor și ale evaluărilor informațiilor privind lanțul alimentar furnizate de operatorul abatorului în conformitate cu secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Medicul veterinar oficial ia în considerare aceste controale și evaluări la efectuarea inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, alături de orice alte informații relevante din evidențele exploatației de proveniență a animalelor.

2. Atunci când efectuează inspecții ante-mortem și post-mortem, medicul veterinar oficial ia în considerare certificatele oficiale prevăzute în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei (38), precum și orice declarații ale medicilor veterinari care efectuează controale oficiale sau alte controale la nivelul producției primare.

3. În cazul sacrificării de urgență a ungulatelor domestice în exteriorul abatorului, medicul veterinar oficial al abatorului examinează certificarea prevăzută în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 și emisă de medicul veterinar oficial care a efectuat inspecția ante-mortem în conformitate cu secțiunea I capitolul VI punctul 6 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și cu orice alte informații relevante furnizate de operatorul din sectorul alimentar.

4. În cazul vânatului mare sălbatic, medicul veterinar oficial al unității de manipulare a vânatului examinează și ia în considerare declarația care însoțește corpul animalului, eliberată de o persoană formată, în conformitate cu secțiunea IV capitolul II punctul 4 litera (a) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Secțiunea 2

Inspecția ante-mortem

Articolul 11

Cerințe privind inspecția ante-mortem la abator

1. Toate animalele sunt supuse inspecției ante-mortem înainte de sacrificare. Cu toate acestea, inspecția poate fi limitată la un eșantion reprezentativ de păsări din fiecare șeptel și un eșantion reprezentativ de lagomorfe din fiecare exploatație de origine de lagomorfe.

2. Inspecția ante-mortem are loc în termen de 24 de ore după sosirea animalelor la abator și la mai puțin de 24 de ore înainte de sacrificare. Medicul veterinar oficial poate solicita o inspecție ante-mortem suplimentară în orice alt moment.

3. Inspecțiile ante-mortem trebuie să determine, în ceea ce privește animalul inspectat în cauză, dacă există vreun semn:

(a)	că sănătatea și bunăstarea animalului au fost compromise;

(b)

al oricărei stări, anomalii sau boli care transformă carnea proaspătă în carne improprie consumului uman sau care ar putea afecta sănătatea animalelor, acordând o atenție specială depistării zoonozelor și bolilor animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Regulamentul (UE) 2016/429;

(c)	al utilizării substanțelor interzise sau neautorizate, al utilizării abuzive a medicamentelor de uz veterinar sau al prezenței reziduurilor chimice sau a contaminanților.

4. Inspecția ante-mortem include verificarea respectării de către operatorii din sectorul alimentar a obligației de a se asigura că animalele au pielea sau părul curate, astfel încât să se evite orice risc inacceptabil de contaminare a cărnii proaspete în timpul sacrificării.

5. Medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o inspecție clinică a tuturor animalelor pe care operatorul din sectorul alimentar sau un membru al personalului auxiliar oficial este posibil să le fi separat de restul animalelor pentru o inspecție ante-mortem amănunțită.

6. În cazul în care inspecția ante-mortem se efectuează la exploatația de origine în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2019/624, medicul veterinar oficial al abatorului efectuează o inspecție ante-mortem numai în cazurile și în măsura specificate.

Secțiunea 3

Inspecția post-mortem

Articolul 12

Cerințe pentru inspecția post-mortem

1. Sub rezerva derogării prevăzute la secțiunea IV capitolul II punctul 4 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, carcasele și organele comestibile care însoțesc animalul sunt supuse inspecției post-mortem:

(a)	fără întârziere după sacrificare, sau

(b)	cât mai curând posibil după sosirea la unitatea de manipulare a vânatului.

2. Autoritățile competente pot solicita operatorului din sectorul alimentar să pună la dispoziție instalații tehnice speciale și spațiu suficient pentru verificarea organelor comestibile.

3. Autoritățile competente:

(a)	verifică toate suprafețele externe, inclusiv pe cele ale cavităților corporale ale carcaselor, precum și organele comestibile;

(b)	acordă o atenție deosebită depistării zoonozelor și a bolilor animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Regulamentul (UE) 2016/429.

4. Este necesar ca viteza liniei de sacrificare și efectivele de personal de inspecție prezente să fie adaptate pentru a se putea efectua o inspecție corespunzătoare.

Articolul 13

Derogare privind calendarul inspecției post-mortem

1. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (1), autoritățile competente pot permite ca, atunci când nici medicul veterinar oficial, nici membrul personalului auxiliar oficial nu sunt prezenți în unitatea de manipulare a vânatului sau în abator în timpul sacrificării și al eviscerării, inspecția post-mortem să fie întârziată cu o perioadă maximă de 24 de ore de la sacrificare sau de la intrarea în unitatea de manipulare a vânatului, cu condiția ca:

(a)

animalele în cauză să fie sacrificate într-un abator de capacitate redusă sau manipulate într-o unitate de manipulare a vânatului de capacitate redusă care sacrifică sau prelucrează:

(i)	mai puțin de 1 000 de unități animal viu; sau

(ii)	mai puțin de 150 000 de păsări de curte, lagomorfe și vânat mic sălbatic pe an;

(b)	în cadrul unei unități de depozitare a cărnii și a organelor comestibile proaspete să existe instalații suficiente care să permită examinarea acestora;

(c)	inspecția post-mortem să fie efectuată de medicul veterinar oficial.

(2) autoritățile competente să poată crește pragurile prevăzute la alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii), asigurând aplicarea derogării în cele mai mici abatoare și unități de manipulare a vânatului care corespund definiției de abator de capacitate redusă sau de unitate de manipulare a vânatului de capacitate redusă și cu condiția ca producția anuală combinată a acestor unități să nu depășească 5 % din cantitatea totală de carne proaspătă produsă într-un stat membru:

(a)	pentru speciile vizate;

(b)	sau pentru toate ungulatele împreună;

(c)	pentru toate păsările de curte împreună; sau

(d)	pentru toate păsările și lagomorfele împreună.

În acest caz, autoritățile competente notifică această derogare și probele în sprijinul acesteia în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului (39);

3. În sensul alineatului (1) litera (a) punctul (i), se utilizează ratele de conversie prevăzute la articolul 17 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009. Cu toate acestea, în cazul ovinelor și al caprinelor, precum și al cervidelor mici (cu o greutate în viu < 100 kg), se utilizează o rată de conversie de 0,05 unități animal viu, iar în cazul altor specii de vânat mare se utilizează o rată de conversie de 0,2 unități animal viu.

Articolul 14

Cerințe suplimentare de examinare pentru inspecția post-mortem

1. Dacă este necesar, se efectuează examinări suplimentare, cum sunt palpările și incizarea anumitor părți ale carcasei și ale organelor comestibile, precum și testări în laborator pentru:

(a)	a pune un diagnostic definitiv cu privire la o suspiciune de pericol; sau

(b)

a depista:

(i)	prezența unei boli animale pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală în Regulamentul (UE) 2016/429;

(ii)

prezența unor reziduuri sau contaminanți chimici astfel cum se prevede în Directiva 96/23/CE și în Decizia 97/747/CE, în special:

—	reziduuri chimice în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Regulamentele (UE) nr. 37/2010 și (CE) nr. 396/2005;

—	contaminanți în cantitate mai mare decât nivelurile maxime stabilite în Regulamentele (CE) nr. 1881/2006 și (CE) nr. 124/2009; sau

—	reziduuri de substanțe care sunt interzise sau neautorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 37/2010 sau cu Directiva 96/22/CE;

(iii)

nerespectarea criteriilor microbiologice menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 sau posibila prezență a altor pericole microbiologice care pot transforma carnea proaspătă în carne improprie pentru consumul uman;

(iv)	prezența altor factori care pot duce la situația în care carnea proaspătă să fie declarată improprie pentru consumul uman sau în care să fie impuse restricții privind utilizarea acesteia.

2. În timpul inspecției post-mortem, trebuie luate precauții pentru a se asigura reducerea la minimum a riscului de contaminare a cărnii proaspete prin operațiuni cum sunt palparea, tranșarea sau incizarea.

Articolul 15

Cerințe pentru inspecția post-mortem a solipedelor domestice, a bovinelor în vârstă de peste opt luni și a porcilor domestici în vârstă de peste cinci săptămâni, precum și a vânatului mare sălbatic

1. Cerințele prevăzute în prezentul articol se aplică în mod suplimentar față de cerințele de la articolele 12 și 14.

2. Este necesar ca medicul veterinar oficial să ceară despicarea longitudinală în două semicarcase, urmând coloana vertebrală, a carcaselor de solipede domestice, de bovine în vârstă de peste opt luni și de porci domestici în vârstă de peste cinci săptămâni, în vederea inspecției post-mortem.

3. În cazul în care este necesar pentru inspecția post-mortem, medicul veterinar oficial poate, de asemenea, cere ca orice cap sau carcasă să fie despicate în lungime. Cu toate acestea, pentru a se ține seama de obiceiurile alimentare specifice, de dezvoltarea tehnologică sau de situații specifice privind sănătatea animală, medicul veterinar oficial poate autoriza să nu fie despicate în două carcasele de solipede domestice, de bovine în vârstă de peste opt luni și de porci domestici în vârstă de peste cinci săptămâni destinate inspecției post-mortem.

4. În cazul abatoarelor de capacitate redusă sau al unităților de manipulare a vânatului de capacitate redusă care manipulează mai puțin de 1 000 de unități animal viu pe an, medicul veterinar oficial poate autoriza, din motive sanitare, tranșarea în sferturi de carcase a solipedelor domestice adulte, a bovinelor adulte și a vânatului mare sălbatic adult înainte de inspecția post-mortem.

Articolul 16

Cerințe suplimentare pentru inspecția post-mortem în caz de sacrificare de urgență

În cazul sacrificării de urgență, carcasa face obiectul, cât mai rapid posibil, al unei inspecții post-mortem în conformitate cu articolele 12, 13, 14 și 15 înainte de a fi declarată corespunzătoare pentru consumul uman.

Articolul 17

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a bovinelor domestice, a ovinelor și caprinelor domestice, a solipedelor domestice și a porcinelor domestice

În cazul în care inspecția post-mortem este efectuată de un medic veterinar oficial, sub supravegherea medicului veterinar oficial sau, atunci când se oferă la fața locului suficiente garanții, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625 și cu articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2019/624, autoritățile competente se asigură că modalitățile practice prevăzute în următoarele articole 18-24 sunt respectate în cazul bovinelor domestice, al ovinelor și caprinelor domestice, al solipedelor domestice și al porcinelor domestice, pe lângă cerințele prevăzute la articolele 12, 14 și 15.

Articolul 18

Animale tinere din specia bovină

1. Carcasele și organele comestibile ale următoarelor animale din specia bovină sunt supuse procedurilor de inspecție post-mortem prevăzute la alineatul (2):

(a)	animale în vârstă de sub opt luni; și

(b)	animale în vârstă de sub 20 de luni dacă sunt crescute fără acces la pășuni pe parcursul întregii lor vieți într-un stat membru sau într-o regiune a unui stat membru declarate oficial indemne de tuberculoză, în conformitate cu articolul 1 din Decizia 2003/467/CE.

2. Procedurile de inspecție post-mortem includ cel puțin o examinare vizuală:

(a)

a capului și a gâtului; împreună cu palparea și examinarea ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales), cu toate acestea, pentru a asigura supravegherea statutului oficial de indemne de tuberculoză, statele membre pot decide să efectueze investigații suplimentare; inspectarea cavității bucale și a orofaringelui;

(b)	a plămânilor, a traheii și a esofagului; palparea plămânilor; palparea și examinarea ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

(c)	a pericardului și a inimii;

(d)	a diafragmei;

(e)	a ficatului și a nodulilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

(f)	a tractului gastrointestinal, a mezenterului și a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

(g)	a splinei;

(h)	a rinichilor;

(i)	a pleurei și a peritoneului;

(j)	a regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere.

3. Medicul veterinar oficial efectuează următoarele proceduri de inspecție post-mortem, prin incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile, în cazul în care există indicii ale unui risc potențial pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor indicate în conformitate cu articolul 24:

(a)	incizia ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales); palparea limbii;

(b)

incizia ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales); deschiderea longitudinală a traheii și a principalelor ramificații bronhice; plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; aceste incizii nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

(c)	incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

(d)	incizia nodulilor limfatici stomacali și mezenterici;

(e)	palparea splinei;

(f)	incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

(g)	palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor. Regiunea ombilicală trebuie să fie incizată și articulațiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial.

Articolul 19

Alte animale din specia bovină

1. Carcasele și organele comestibile ale bovinelor, altele decât cele menționate la articolul 18 alineatul (1), sunt supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

(a)

examinarea vizuală a capului și a gâtului; incizia și examinarea ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales); inspectarea maseterilor externi, unde este necesar să fie practicate două incizii paralele cu mandibula, precum și a maseterilor interni (mușchii interni pterigoizi), care sunt incizați într-un singur plan. Limba este detașată în prealabil pentru a permite o examinare detaliată a cavității bucale și a orofaringelui;

(b)	inspecția traheii și a esofagului; inspecția vizuală și palparea plămânilor; incizia și examinarea ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

(c)	examinarea vizuală a pericardului și a inimii, aceasta din urmă făcând obiectul unei incizii longitudinale, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

(d)	examinarea vizuală a diafragmei;

(e)	examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

(f)	examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales); palparea ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici;

(g)	examinarea vizuală a splinei;

(h)	examinarea vizuală a rinichilor;

(i)	examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

(j)	examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

(k)	examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii).

2. Medicul veterinar oficial efectuează următoarele proceduri de inspecție post-mortem, prin incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile, în cazul în care există indicii ale unui risc potențial pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor indicate în conformitate cu articolul 24:

(a)	incizia și examinarea ganglionilor limfatici submaxilari și parotidieni (Lnn. mandibulares și parotidei); palparea limbii și a orofaringelui;

(b)

(c)	palparea ficatului și a nodulilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales); incizia suprafeței gastrice a ficatului și a bazei lobului caudat pentru a examina canalele biliare;

(d)	incizia nodulilor limfatici stomacali și mezenterici;

(e)	palparea splinei;

(f)	incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

(g)

palparea și incizia ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii) la vaci. Este deschisă fiecare jumătate a ugerului printr-o incizie longitudinală și profundă până la sinusurile lactofore (sinus lactiferes), iar ganglionii limfatici ai ugerului sunt incizați, cu excepția cazului în care ugerul este exclus de la consumul uman.

Articolul 20

Animale domestice tinere din specia ovină și caprină și animale din specia ovină fără incisivi permanenți

1. Carcasele și organele comestibile de ovine fără incisivi permanenți sau în vârstă de până la 12 luni și de caprine în vârstă de până la șase luni trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

(a)

examinarea vizuală a capului, inclusiv a gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni și retrofaringieni. Aceste examinări nu sunt necesare în cazul în care autoritățile competente sunt în măsură să ofere garanții că este exclus de la consumul uman capul, inclusiv limba și creierul;

(b)	examinarea vizuală a plămânilor, a traheii și a esofagului, precum și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

(c)	examinarea vizuală a pericardului și a inimii;

(d)	examinarea vizuală a diafragmei;

(e)	examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

(f)	examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

(g)	examinarea vizuală a splinei;

(h)	examinarea vizuală a rinichilor;

(i)	examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

(j)	examinarea vizuală a regiunii ombilicale și a articulațiilor.

(a)

palparea gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni. Cu excepția cazului în care normele de sănătate animală prevăd altfel, aceste examinări nu sunt necesare în cazul în care autoritățile competente sunt în măsură să ofere garanții că este exclus de la consumul uman capul, inclusiv limba și creierul;

(b)	palparea plămânilor; incizia plămânilor, a traheii, a esofagului și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali;

(c)	incizia inimii;

(d)	palparea ficatului și a nodulilor săi limfatici; incizia suprafeței gastrice a ficatului pentru examinarea canalelor biliare;

(e)	palparea splinei;

(f)	incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

(g)	palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor; regiunea ombilicală trebuie să fie incizată și articulațiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial.

Articolul 21

Alte animale domestice din speciile ovină și caprină

1. Carcasele și organele comestibile de ovine cărora le-a ieșit un incisiv permanent sau în vârstă de 12 luni sau mai mult și de caprine în vârstă de șase luni sau mai mult trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

(a)

examinarea vizuală a capului, inclusiv a gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni, și palparea ganglionilor limfatici retrofaringieni. Aceste examinări nu sunt necesare în cazul în care autoritățile competente sunt în măsură să ofere garanții că este exclus de la consumul uman capul, inclusiv limba și creierul;

(b)	inspecția vizuală a plămânilor, a traheii și a esofagului; palparea plămânilor și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

(c)	examinarea vizuală a pericardului și a inimii;

(d)	examinarea vizuală a diafragmei;

(e)	examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales); palparea ficatului și a nodulilor săi limfatici; incizia suprafeței gastrice a ficatului pentru examinarea canalelor biliare;

(f)	examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

(g)	examinarea vizuală a splinei;

(h)	examinarea vizuală a rinichilor;

(i)	examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

(j)	examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

(k)	examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia.

2. Medicul veterinar oficial efectuează următoarele proceduri de inspecție post-mortem, prin incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile în cazul în care există indicii ale unui risc potențial pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor indicate în conformitate cu articolul 24:

(a)

(b)	incizia plămânilor, a traheii, a esofagului și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali;

(c)	incizia inimii;

(d)	palparea splinei;

(e)	incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales).

Articolul 22

Solipede domestice

1. Carcasele și organele comestibile ale solipedelor domestice trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

(a)	examinarea vizuală a capului și, după detașarea limbii, examinarea gâtului; limba, detașată în prealabil pentru a permite o examinare vizuală detaliată a cavității bucale și a orofaringelui, trebuie să facă obiectul unei examinări vizuale;

(b)	examinarea vizuală a plămânilor, a traheii, a esofagului, precum și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

(c)	inspecția vizuală a pericardului și a inimii;

(d)	examinarea vizuală a diafragmei;

(e)	examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

(f)	examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

(g)	examinarea vizuală a splinei;

(h)	examinarea vizuală a rinichilor;

(i)	examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

(j)	examinarea vizuală a organelor genitale ale armăsarilor (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat) și ale iepelor;

(k)	examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii);

(l)	examinarea vizuală a regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere;

(m)	examinarea mușchilor și a ganglionilor limfatici subromboidali (Lnn. subrhomboidei), de sub cartilajul scapular, prin secționarea inserției unui umăr, în cazul cailor suri, pentru a depista prezența melanozei și a melanomatozei. Rinichii trebuie să fie scoși.

(a)	palparea și incizia ganglionilor limfatici submaxilari, retrofaringieni și parotidieni (Lnn. retropharyngiales, mandibulares și parotidei); palparea limbii;

(b)

palparea plămânilor; palparea și incizia ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali. Traheea și principalele ramificații bronhice trebuie să fie deschise longitudinal, iar plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; cu toate acestea, inciziile respective nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

(c)	incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

(d)	palparea și incizia ficatului și a nodulilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

(e)	incizia nodulilor limfatici stomacali și mezenterici;

(f)	palparea splinei;

(g)	palparea rinichilor și incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

(h)	incizia nodulilor limfatici supramamari;

(i)	palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere. În cazul unor suspiciuni, regiunea ombilicală trebuie să fie incizată și articulațiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial;

(j)	la caii suri, incizia rinichilor pe toată lungimea lor.

Articolul 23

Animale domestice din specia porcină

1. Carcasele și organele comestibile ale porcinelor domestice trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

(a)	examinarea vizuală a capului și a gâtului;

(b)	examinarea vizuală a cavității bucale, a orofaringelui și a limbii;

(c)	inspecția vizuală a plămânilor, a traheii și a esofagului;

(d)	examinarea vizuală a pericardului și a inimii;

(e)	examinarea vizuală a diafragmei;

(f)	examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales); examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

(g)	examinarea vizuală a splinei; examinarea vizuală a rinichilor; examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

(h)	examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

(i)	examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii);

(j)	examinarea vizuală a regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere.

(a)	incizia și examinarea ganglionilor limfatici submaxilari (Lnn. mandibulares);

(b)

palparea plămânilor și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales). Traheea și principalele ramificații bronhice trebuie să fie deschise longitudinal, iar plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; inciziile respective nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

(c)	incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

(d)	palparea ficatului și a nodulilor săi limfatici;

(e)	palparea și, în cazul în care este necesar, incizia ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici;

(f)	palparea splinei;

(g)	incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

(h)	incizia nodulilor limfatici supramamari;

(i)	palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere și, în cazul în care este necesar, incizia regiunii ombilicale și deschiderea articulațiilor.

Articolul 24

Indicii ale unor riscuri potențiale pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor la bovinele domestice, ovinele și caprinele domestice, solipedele domestice și porcinele domestice

Medicul veterinar oficial efectuează procedurile suplimentare de inspecție post-mortem prevăzute la articolul 18 alineatul (3), articolul 19 alineatul (2), articolul 20 alineatul (2), articolul 21 alineatul (2), articolul 22 alineatul (2) și articolul 23 alineatul (2), prin incizia și palparea carcasei și a organelor, în cazul în care, în opinia sa, unul dintre următoarele aspecte indică un risc potențial pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor:

(a)	verificările și analiza controalelor documentelor efectuate în conformitate cu articolele 9 și 10;

(b)	constatările inspecției ante-mortem efectuate în conformitate cu articolul 11;

(c)	rezultatele verificărilor respectării normelor de bunăstare animală efectuate în conformitate cu articolul 38;

(d)	constatările inspecției post-mortem efectuate în conformitate cu articolele 12-24;

(e)	datele epidemiologice suplimentare sau alte date provenite de la exploatația de origine a animalelor.

Articolul 25

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a păsărilor de curte

1. Toate păsările de curte trebuie să fie supuse unei inspecții post-mortem care poate include asistența personalului abatorului, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625. Medicul veterinar oficial sau membrul personalului auxiliar oficial, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (c) din regulamentul menționat, efectuează în mod personal următoarele controale:

(a)	inspecția zilnică a viscerelor și a cavităților corporale ale unui eșantion reprezentativ din fiecare șeptel;

(b)	inspecția detaliată a unui eșantion aleator a părților de păsări sau a păsărilor întregi declarate improprii pentru consumul uman în urma inspecției post-mortem din fiecare șeptel;

(c)	orice examinare suplimentară necesară în cazul în care există motive pentru a suspecta că păsările de curte în cauză pot fi improprii pentru consumul uman.

2. Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente pot decide ca numai un eșantion reprezentativ de păsări de curte din fiecare șeptel să fie supus unei inspecții post-mortem dacă:

(a)	operatorii din sectorul alimentar au pus în aplicare un sistem, cu avizul medicului veterinar oficial, care permite depistarea și separarea păsărilor cu anomalii, contaminări sau defecte;

(b)

abatorul are o istorie îndelungată de conformitate cu cerințele referitoare la:

(i)	cerințele generale și speciale în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, inclusiv criteriile microbiologice aplicabile punctelor 1.28 și 2.1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

(ii)	procedurile bazate pe principiile HACCP în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004; și

(iii)

normele specifice de igienă în conformitate cu articolul 5 și cu secțiunea II din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(c)	în cadrul inspecției ante-mortem și al verificării informațiilor privind lanțul alimentar nu s-au constatat anomalii care să indice o problemă gravă pentru sănătatea umană sau animală, și care ar putea justifica necesitatea adoptării măsurilor prevăzute la articolele 40-44.

3. În ceea ce privește păsările de curte crescute pentru producția de foie gras și păsările de curte cu eviscerare amânată obținute în exploatația de origine în conformitate cu secțiunea II capitolul VI punctele 8 și 9 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, inspecția post-mortem are loc la secția de tranșare unde aceste carcase sunt transportate direct de la exploatația de origine.

Articolul 26

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a lagomorfelor de crescătorie

Modalitățile practice pentru inspecția post-mortem a păsărilor de curte în conformitate cu articolul 25 se aplică lagomorfelor de crescătorie. Dispozițiile aplicabile unui singur șeptel de păsări de curte de la articolul 25 se aplică lagomorfelor de crescătorie sacrificate în aceeași zi dintr-o singură exploatație de origine.

Articolul 27

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a vânatului de crescătorie

1. Următoarele proceduri de inspecție post-mortem se aplică vânatului de crescătorie:

(a)	în cazul cervidelor mici (< 100 kg), procedurile post-mortem pentru ovine prevăzute la articolul 21; cu toate acestea, în cazul renilor, se utilizează procedurile post-mortem pentru ovine prevăzute la articolul 20 iar limba poate fi utilizată pentru consumul uman fără inspecția capului;

(b)	în cazul vânatului din familia Suidae, procedurile post-mortem pentru porcine domestice prevăzute la articolul 23;

(c)	în cazul vânatului mare din familia Cervidae și al altui vânat mare care nu intră sub incidența literei (a) și în cazul vânatului mare din familia Suidae care nu intră sub incidența literei (b), procedurile post-mortem pentru bovine prevăzute la articolul 19;

(d)	în cazul ratitelor, procedurile post-mortem pentru păsări de curte prevăzute la articolul 25 alineatul (1).

2. În cazul în care animalele au fost sacrificate în afara abatorului, medicul veterinar oficial al abatorului trebuie să verifice certificatul.

Articolul 28

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a vânatului sălbatic

1. Medicul veterinar oficial trebuie să verifice dacă vânatul sălbatic mare nejupuit transportat la unitatea de manipulare a vânatului din alt stat membru este însoțit de un certificat de sănătate în conformitate cu modelul prevăzut în anexa la Regulamentul (UE) nr. 636/2014 sau de o declarație (declarații) în conformitate cu secțiunea IV capitolul II punctul 8 litera (b) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Medicul veterinar oficial trebuie să țină seama de conținutul certificatului sau al declarației (declarațiilor) respective.

2. La inspecția post-mortem, medicul veterinar oficial trebuie să procedeze la:

(a)

o inspecție vizuală a carcasei, a cavităților acesteia și, după caz, a organelor în scopul de a:

(i)	detecta eventuale anomalii care nu rezultă din activitatea de vânătoare. În acest scop, diagnosticul se poate baza pe informațiile furnizate eventual de persoana calificată privind comportamentul animalului înainte de a fi ucis;

(ii)	verifica dacă moartea nu a fost cauzată de alte motive decât vânătoarea;

(b)	identificarea unor anomalii organoleptice;

(c)	o palpare și incizii ale organelor, după caz;

(d)

în cazul în care motive serioase duc la suspiciunea privind prezența unor reziduuri sau contaminanți, o analiză prin sondaj a reziduurilor care nu rezultă din activitatea de vânătoare, inclusiv a contaminanților mediului înconjurător. În cazul în care este efectuată o inspecție mai amănunțită pe baza acestor suspiciuni, medicul veterinar oficial trebuie să aștepte concluzia acestei inspecții înainte de a proceda la evaluarea întregului vânat sălbatic ucis la o anumită vânătoare sau a părților despre care se poate presupune că prezintă aceleași anomalii;

(e)

identificarea elementelor caracteristice care indică prezența unui risc pentru sănătate din punctul de vedere al cărnii, în special:

(i)	un comportament anormal sau o perturbare a stării generale a animalului viu semnalate de vânător;

(ii)	prezența generalizată a unor tumori sau abcese în diferite organe interne sau mușchi;

(iii)

prezența artritei, orhitei, o alterare patologică a ficatului sau a splinei, o inflamare a intestinelor sau a regiunii ombilicale;

(iv)	prezența unor corpuri străine care nu rezultă din activitatea de vânătoare în cavitățile corporale, în interiorul stomacului, al intestinelor sau în urină, în cazul în care culoarea pleurei sau a peritoneului prezintă o alterare (în cazul în care viscerele respective sunt prezente);

(v)	prezența paraziților;

(vi)	formarea unei cantități importante de gaz în tractul gastrointestinal cu alterarea culorii organelor interne (în cazul în care viscerele respective sunt prezente);

(vii)

prezența unor anomalii de culoare, de consistență sau de miros accentuate în musculatură sau în organe;

(viii)

prezența unor fracturi mai vechi deschise;

(ix)	o stare de emaciere și/sau un edem generalizat sau localizat;

(x)	aderențe recente în cazul pleurei sau al peritoneului;

(xi)	alte alterări importante evidente, cum este putrefacția.

3. În cazul în care medicul veterinar oficial cere acest lucru, coloana vertebrală și capul trebuie despicate în lungime.

4. În cazul în care este vorba de bucăți întregi de vânat sălbatic mic care nu au făcut obiectul unei eviscerări imediat după ucidere, medicul veterinar oficial trebuie să supună un eșantion reprezentativ de animale de aceeași proveniență unei inspecții post-mortem. În cazul în care inspecția dezvăluie o boală transmisibilă oamenilor sau una dintre caracteristicile enumerate la alineatul (2) litera (e), este necesar ca medicul veterinar oficial să supună întregul lot unor verificări suplimentare pentru a determina dacă acesta trebuie să fie declarat impropriu pentru consumul uman sau dacă este cazul să fie inspectată fiecare carcasă individual.

5. Medicul veterinar oficial poate practica alte tranșări și inspecții pe părți ale animalelor pe care este necesar să le examineze pentru a pune un diagnostic definitiv. În cazul în care modalitățile practice prevăzute la alineatul (2) nu permit să se ajungă la o evaluare, este necesar să se efectueze examinări suplimentare într-un laborator.

6. Carnea trebuie declarată improprie pentru consumul uman în cazurile menționate la articolul 45, precum și în cazul în care prezintă, la inspecția post-mortem, una dintre caracteristicile enumerate la alineatul (2) litera (e).

Secțiunea 4

Controale oficiale referitoare la riscuri specifice și testări în laborator

Articolul 29

Modalități practice pentru controalele oficiale efectuate în ceea ce privește encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST)

1. Pe lângă cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 privind controalele oficiale care trebuie efectuate în legătură cu EST, medicul veterinar oficial verifică eliminarea, separarea și, după caz, marcarea materialelor cu riscuri specificate și în conformitate cu normele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din regulamentul menționat și la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 privind subprodusele de origine animală.

2. Acesta trebuie să se asigure că operatorul din sectorul alimentar ia toate măsurile necesare pentru a evita contaminarea cărnii prin materiale cu riscuri specificate în timpul sacrificării, inclusiv în timpul asomării. Acest lucru include eliminarea materialelor cu riscuri specificate.

Articolul 30

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența cisticercozei în cadrul inspecției post-mortem la bovine domestice și Suidae

1. Procedurile de inspecție post-mortem descrise la articolele 18, 19 și 23 constituie cerințele minimale pentru identificarea cisticercozei la bovine și Suidae (porci domestici, vânat de crescătorie și vânat sălbatic). În ceea ce privește bovinele menționate la articolul 19, autoritățile competente pot decide ca incizia maseterilor la inspecția post-mortem să nu fie obligatorie dacă:

(a)	se utilizează un test serologic specific;

(b)	animalele au fost crescute într-o exploatație de origine declarată oficial indemnă de cisticercoză; sau

(c)

prevalența populației sursă sau, în cadrul unei subpopulații bine definite, este mai mică de unu la un milion, ceea ce a fost demonstrat cu o certitudine de 95 %, sau nu au fost detectate cazuri la toate animalele sacrificate în ultimii cinci ani (sau doi ani în cazul în care acest lucru a fost susținut și justificat de analiza de risc a autorităților competente) pe baza datelor provenite din rapoartele realizate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/99/CE.

2. Carnea care prezintă o infestare cu cisticercoză trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, în cazul în care această infestare nu este generalizată, părțile neinfectate pot fi declarate corespunzătoare pentru consumul uman după ce au fost supuse unui tratament la temperaturi joase.

Articolul 31

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența de Trichinella în cadrul inspecției post-mortem

1. Carcasele de Suidae, solipede și alte specii susceptibile de infestare cu Trichinella trebuie să fie examinate în ceea ce privește detectarea prezenței de Trichinella în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/1375, cu excepția cazului în care se aplică una dintre derogările prevăzute la articolul 3 din regulamentul menționat.

2. Carnea care provine de la animale infectate cu trichine trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

Articolul 32

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența morvei în cadrul inspecției post-mortem la solipede

1. Carnea proaspătă de solipede nu poate fi introdusă pe piață decât dacă a fost obținută de la solipede ținute timp de cel puțin 90 de zile înainte de data sacrificării într-un stat membru sau într-o țară terță sau o regiune a acesteia din care este autorizată aducerea de solipede în Uniune.

2. În cazul solipedelor care provin dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță sau o regiune a acestora care nu îndeplinesc criteriile Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor pentru țări indemne de morvă, solipedele sunt inspectate pentru depistarea morvei printr-o examinare atentă a mucoaselor traheii, a laringelui, a cavităților nazale, a sinusurilor și a ramificațiilor acestora, după despicarea capului în plan median și excizia septului nazal.

3. Carnea obținută de la solipede la care a fost diagnosticată prezența morvei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

Articolul 33

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența tuberculozei în cadrul inspecției post-mortem

1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în abator.

2. Toată carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a pus în evidență leziuni localizate similare leziunilor tuberculoase în mai multe organe sau părți ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, în cazul în care a fost evidențiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiași organ sau în aceeași parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei și ganglionii limfatici asociați trebuie să fie declarați improprii pentru consumul uman.

Articolul 34

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența brucelozei în cadrul inspecției post-mortem

1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare și a personalului prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a pus în evidență leziuni care indică prezența brucelozei acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. În ceea ce privește animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei, ugerul, tractul genital și sângele trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, chiar dacă nu a fost depistată nicio leziune de acest tip.

Articolul 35

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența de Salmonella

1. Autoritățile competente verifică punerea în aplicare corectă de către operatorii din sectorul alimentar a punctelor 2.1.3, 2.1.4 și 2.1.5 din capitolul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 prin aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele măsuri:

(a)	eșantionare oficială, folosind aceeași metodă și spațiu de eșantionare ca operatorii din sectorul alimentar. Cel puțin 49 de eșantioane aleatorii (40) trebuie prelevate anual din fiecare abator. Acest număr de eșantioane poate fi redus în abatoarele mici, pe baza unei evaluări a riscului;

(b)	colectarea tuturor informațiilor privind numărul total și numărul de eșantioane pozitive la Salmonella prelevate de operatorii din sectorul alimentar în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, în cadrul punctelor 2.1.3, 2.1.4 și 2.1.5 din capitolul 2 din anexa I la acesta;

(c)

colectarea tuturor informațiilor privind numărul total și numărul de eșantioane pozitive la Salmonella prelevate în cadrul programelor naționale de control în statele membre sau regiuni din statele membre pentru care au fost aprobate garanții speciale în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în ceea ce privește producția de carne de rumegătoare, ecvidee, Suidae și pasăre.

2. În cazul în care operatorul din sectorul alimentar nu respectă, în repetate rânduri, criteriul de igienă a procedeelor, autoritățile competente îi solicită acestuia să prezinte un plan de acțiune și controlează cu strictețe rezultatul acestuia.

3. Numărul total și numărul de eșantioane pozitive la Salmonella, diferențiate între eșantioane prelevate în temeiul alineatului (1) literele (a), (b) și (c), atunci când se aplică, se comunică în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/99/CE.

Articolul 36

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența de Campylobacter

1. Autoritățile competente verifică punerea în aplicare corectă de către operatorii din sectorul alimentar a punctului 2.1.9 (criteriu de igienă a procedeelor pentru Campylobacter la carcasele de pui de carne) din capitolul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 prin aplicarea următoarelor măsuri:

(a)	eșantionare oficială, folosind aceeași metodă și spațiu de eșantionare ca operatorii din sectorul alimentar. Cel puțin 49 de eșantioane aleatorii trebuie prelevate anual din fiecare abator. Acest număr de eșantioane poate fi redus în abatoarele mici, pe baza unei evaluări a riscului; sau

(b)	colectarea tuturor informațiilor privind numărul total și numărul de eșantioane de Campylobacter cu peste 1 000 ufc/g prelevate de operatorii din sectorul alimentar în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, în cadrul punctului 2.1.9 din capitolul 2 din anexa I la acesta.

3. Numărul total și numărul de eșantioane de Campylobacter cu peste 1 000 ufc/g, diferențiate între eșantioane prelevate în temeiul punctului 1 literele (a) și (b), atunci când se aplică, se comunică în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2003/99/CE.

Articolul 37

Cerințe speciale cu privire la testele de laborator

1. La efectuarea testelor de laborator în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (d) punctele (ii) și (iv) din Regulamentul (UE) 2017/625, medicul veterinar oficial asigură, în cadrul efectuării eșantionării, identificarea și manipularea corectă a eșantioanelor și trimiterea acestora la laboratorul corespunzător în cadrul:

(a)	supravegherii și controlului zoonozelor și agenților acestora;

(b)	programului anual de monitorizare a EST, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(c)

detectării substanțelor sau produselor active din punct de vedere farmacologic fie interzise, fie neautorizate, precum și în cadrul controalelor privind substanțele farmacologic active reglementate, pesticidele, aditivii din hrana pentru animale și contaminanții care depășesc limitele maxime aplicabile ale Uniunii, în special în cadrul planurilor naționale de detectare a reziduurilor sau a substanțelor menționate la articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625 și la articolul 5 din Directiva 96/23/CE;

(d)	depistării unor boli animale pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală în Regulamentul (UE) 2016/429.

2. Medicul veterinar oficial se asigură că toate testările suplimentare în laborator considerate necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/625 au loc în funcție de necesități.

Secțiunea 5

Controale oficiale privind bunăstarea animalelor

Articolul 38

Controale oficiale privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și al sacrificării

Medicul veterinar oficial verifică respectarea normelor privind protecția animalelor în timpul transportului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1/2005 și, în momentul sacrificării, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 și cu normele naționale privind bunăstarea animalelor.

CAPITOLUL III

Comunicarea rezultatelor inspecțiilor și măsurile care trebuie luate de autoritățile competente în cazul încălcării specifice a cerințelor privind carnea proaspătă și bunăstarea animalelor

Articolul 39

Măsuri privind comunicarea rezultatelor controalelor oficiale

1. Medicul veterinar oficial înregistrează și evaluează rezultatele controalelor oficiale efectuate în conformitate cu articolele 7-38.

2. În cazul în care inspecțiile pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea umană sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial ia următoarele măsuri:

(a)	medicul veterinar oficial informează operatorul abatorului;

(b)

atunci când problema menționată la prezentul alineat a apărut în cursul producției primare și se referă la sănătatea umană, sănătatea animală, bunăstarea animalelor sau reziduuri de medicamente de uz veterinar, substanțe neautorizate sau interzise, reziduuri de pesticide, aditivi din hrana animalelor sau contaminanți, medicul veterinar oficial informează:

(i)	medicul veterinar care se ocupă de animalele din exploatația de origine;

(ii)	medicul veterinar oficial care a efectuat orice inspecție ante-mortem în exploatația de origine, în cazul în care este diferit de cel de la punctul (i);

(iii)

operatorul din sectorul alimentar care răspunde de exploatația de origine (cu condiția ca aceste informații să nu fie de natură a compromite o procedură judiciară ulterioară); și

(iv)	autoritățile competente responsabile cu supravegherea exploatației de origine sau a teritoriului de vânătoare respectiv;

(c)	în cazul în care animalele în cauză au fost crescute într-o altă țară, medicul veterinar oficial asigură informarea autorităților competente din țara respectivă.

3. Autoritățile competente introduc rezultatele controalelor oficiale în baze de date relevante, cel puțin atunci când colectarea acestor informații este necesară în temeiul articolului 4 din Directiva 2003/99/CE, al articolului 8 din Directiva 64/432/CEE a Consiliului (41) și al anexei III la Directiva 2007/43/CE.

4. În cazul în care medicul veterinar oficial suspectează, în cursul inspecției ante-mortem sau post-mortem sau al oricărui alt control oficial, prezența unei boli la animale pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Regulamentul (UE) 2016/429, acesta notifică autoritățile competente. Medicul veterinar oficial și autoritățile competente, în cadrul domeniilor lor de competență, iau toate măsurile și precauțiile necesare pentru a preveni eventuala răspândire a agentului patogen.

5. Medicul veterinar oficial poate utiliza modelul de document prezentat în anexa I în scopul comunicării rezultatelor relevante ale inspecțiilor ante-mortem și post-mortem către exploatația de origine în care au fost ținute animalele înainte de sacrificare.

6. În cazul în care animalele au fost ținute într-o exploatație de origine dintr-un alt stat membru, autoritățile competente ale statului membru în care au fost sacrificate comunică rezultatele relevante ale inspecțiilor ante-mortem și post-mortem către autoritățile competente din statul membru de origine. Acestea utilizează modelul de document din anexa I în limbile oficiale ale ambelor state membre implicate sau într-o limbă convenită între ambele state membre.

Articolul 40

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind informațiile referitoare la lanțul alimentar

1. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele nu sunt sacrificate decât dacă operatorul abatorului a primit, a verificat și a evaluat informațiile relevante privind lanțul alimentar în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) literele (a) și (b).

2. Prin derogare de la alineatul (1), medicul veterinar oficial poate autoriza ca animalele să fie sacrificate la abator dacă nu sunt disponibile toate informațiile relevante privind lanțul alimentar. În astfel de cazuri, informațiile sunt furnizate înainte de declararea cărnii ca fiind corespunzătoare pentru consumul uman, iar carcasele și organele comestibile care provin de la acestea sunt depozitate separat de alte tipuri de carne în așteptarea acestei declarații.

3. În cazul în care informațiile relevante privind lanțul alimentar nu sunt disponibile în termen de 24 de ore după sosirea animalului la abator, medicul veterinar oficial declară orice carne care provine de la acest animal improprie pentru consumul uman. În cazul în care acest animal nu a fost încă sacrificat, acesta trebuie ucis separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru protejarea sănătății umane și animale.

Articolul 41

Măsuri în caz de neconformitate înregistrată în informațiile privind lanțul alimentar

1. Medicul veterinar oficial se asigură că operatorul abatorului nu acceptă animalele destinate sacrificării în cazul în care informațiile privind lanțul alimentar sau orice alte înregistrări, documente sau informații care le însoțesc indică faptul că:

(a)	animalele provin dintr-o exploatație de origine sau dintr-o regiune unde sunt interzise deplasările de animale sau fac obiectul altor restricții din motive de sănătate animală sau umană;

(b)	normele privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar nu au fost respectate, animalele au fost tratate cu substanțe interzise sau neautorizate, sau limitele legale pentru reziduurile chimice sau contaminanți nu au fost respectate; sau

(c)	este prezentă orice altă condiție care poate periclita sănătatea umană sau animală.

2. În cazul în care animalele se află deja la abator, acestea trebuie să fie sacrificate separat și declarate improprii pentru consumul uman, asigurându-se luarea unor precauții pentru protejarea sănătății umane și animale. În cazul în care medicul veterinar oficial consideră că este necesar, trebuie efectuate controale oficiale în exploatația de origine.

Articolul 42

Măsuri în cazul unor informații înșelătoare privind lanțul alimentar

1. Autoritățile competente trebuie să ia măsurile corespunzătoare în cazul în care descoperă că înregistrările, documentele sau orice alt tip de informații care însoțesc animalele nu corespund cu situația reală a exploatației de origine sau cu starea reală a animalelor sau că urmăresc să înșele deliberat medicul veterinar oficial.

2. Acestea trebuie să ia măsuri împotriva operatorului din sectorul alimentar care răspunde de exploatația de origine a animalelor, sau oricărei alte persoane în cauză, inclusiv împotriva operatorului abatorului. În special, aceste măsuri pot avea forma unor controale suplimentare. Operatorul din sectorul alimentar care răspunde de exploatația de origine a animalelor sau orice altă persoană în cauză trebuie să suporte costul acestor controale suplimentare.

Articolul 43

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind animalele vii

1. Medicul veterinar oficial verifică respectarea de către operatorul din sectorul alimentar a obligațiilor care decurg din secțiunea I capitolul IV punctul 3 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 pentru a oferi garanții că animalele acceptate la sacrificare pentru consumul uman sunt corect identificate. Este necesar ca acesta să se asigure că animalele a căror identitate nu este verificabilă sunt sacrificate separat și declarate improprii pentru consumul uman. În cazul în care medicul veterinar oficial consideră că este necesar, trebuie efectuate controale oficiale în exploatația de origine.

2. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele care prezintă un risc inacceptabil de contaminare a cărnii în timpul sacrificării, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (4), nu sunt sacrificate pentru consumul uman cu excepția cazului în care sunt curățate în prealabil.

3. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele afectate de o boală sau care prezintă o stare patologică transmisibilă animalelor sau oamenilor în timpul manipulării sau la consumarea cărnii acestora și, de regulă, animalele care prezintă simptome clinice de boală sistemică sau de emaciere sau orice altă stare patologică din cauza căreia carnea devine improprie consumului uman nu sunt sacrificate pentru consumul uman. Este necesar ca aceste animale să fie sacrificate separat, în condiții care să nu permită contaminarea celorlalte animale sau carcase, și să fie declarate improprii pentru consumul uman.

4. Medicul veterinar oficial amână sacrificarea animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau care prezintă o stare patologică putând avea efecte nocive asupra sănătății umane sau animale. Aceste animale trebuie să fie supuse unei examinări ante-mortem detaliate de către medicul veterinar oficial în vederea stabilirii unui diagnostic. De asemenea, medicul veterinar oficial poate hotărî completarea inspecției post-mortem cu o prelevare de probe și teste de laborator. Dacă este necesar pentru evitarea contaminării altor loturi de carne, animalele sunt sacrificate separat sau la încheierea operațiunilor normale de sacrificare, luându-se toate celelalte precauții necesare.

5. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele care pot conține reziduuri de substanțe farmacologic active interzise sau neautorizate sau reziduuri de substanțe farmacologic active autorizate, pesticide sau contaminanți care depășesc nivelurile stabilite în conformitate cu legislația Uniunii sunt tratate în conformitate cu articolele 16-19 din Directiva 96/23/CE.

6. Medicul veterinar oficial impune condițiile în care trebuie să fie tratate animalele în cadrul unui plan specific de eradicare sau de combatere a unei anumite boli, cum este bruceloza sau tuberculoza, sau agenți zoonotici precum salmonela, sub directa supraveghere a acestuia. Autoritățile competente determină condițiile în care pot fi sacrificate aceste animale. Aceste condiții sunt destinate să reducă la minimum riscul de contaminare a celorlalte animale și a cărnii acestor animale.

În general, animalele prezentate pentru sacrificare într-un abator trebuie să fie sacrificate în acel loc. Cu toate acestea, în circumstanțe excepționale, cum este o defecțiune gravă la echipamentul de sacrificare, medicul veterinar oficial poate autoriza deplasări directe spre un alt abator.

În cazul în care, în cursul inspecției ante-mortem la exploatația de origine, se constată neconformitatea care are ca rezultat un risc pentru sănătatea animală sau umană sau bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial nu va permite transportul animalelor către abator și se vor aplica măsurile corespunzătoare privind comunicarea rezultatelor inspecției în conformitate cu articolul 39 alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (iii).

Articolul 44

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind bunăstarea animalelor

1. În caz de nerespectare a normelor privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii prevăzute la articolele 3-9 și la articolele 14-17, 19 și 22 din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului, medicul veterinar oficial trebuie să se asigure că operatorul din sectorul alimentar ia imediat măsurile corective necesare și evită ca această situație să se repete.

2. Medicul veterinar oficial adoptă o abordare proporțională și progresivă față de măsurile coercitive, care pot fi de la simple instrucțiuni până la decizia de a încetini sau chiar de a opri producția, în funcție de natura și de gravitatea problemei.

3. După caz, medicul veterinar oficial informează alte autorități competente despre problemele privind bunăstarea animalelor.

4. În cazul în care medicul veterinar oficial descoperă nerespectarea normelor privind protecția animalelor în timpul transportului prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1/2005, acesta ia măsurile necesare în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii.

5. În cazul în care un membru al personalului auxiliar oficial efectuează controale privind bunăstarea animalelor iar aceste controale identifică nerespectarea normelor privind protecția animalelor, acesta informează imediat medicul veterinar oficial. Dacă este necesar în caz de urgență, acesta ia măsurile necesare prevăzute la alineatele (1)-4 până la sosirea medicului veterinar oficial.

Articolul 45

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind carnea proaspătă

Medicul veterinar oficial declară carnea proaspătă improprie pentru consumul uman dacă aceasta:

(a)

provine de la animale care nu au fost supuse unei inspecții ante-mortem în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) 2017/625, cu excepția vânatului sălbatic și a renilor fără stăpân prevăzuți la articolul 12 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2019/624;

(b)

provine de la animale ale căror organe comestibile nu au fost supuse unei inspecții post-mortem în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, cu excepția viscerelor vânatului mare sălbatic care nu este necesar să însoțească corpul către o unitate de manipulare a vânatului în conformitate cu secțiunea IV capitolul II punctul 4 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(c)	provine de la animale moarte înainte de sacrificare, fătate moarte, moarte intrauterin sau sacrificate înainte de vârsta de șapte zile;

(d)	rezultă din excizia rănilor provocate de sângerare;

(e)

provine de la animale afectate de o boală pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în legislația Uniunii menționată în anexa I la Directiva 2002/99/CE, cu excepția cazului în care este obținută în conformitate cu cerințele specifice prevăzute în directiva respectivă; această excepție nu se aplică dacă există o indicație contrară prevăzută în cerințele privind controalele oficiale cu privire la tuberculoză și bruceloză prevăzute la articolele 33 și 34 din prezentul regulament;

(f)	provine de la animale afectate de o boală generalizată, cum sunt septicemia, piemia, toxemia sau viremia generalizate;

(g)	nu este în conformitate cu criteriile de siguranță a produselor alimentare stabilite în capitolul I din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 pentru determinarea posibilității de a introduce pe piață un aliment;

(h)	prezintă o infestație parazitară, cu excepția cazului în care se prevede altfel în cerințele referitoare la controalele oficiale cu privire la cisticercoză prevăzute la articolul 30;

(i)

conține reziduuri sau contaminanți chimici în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Regulamentele (UE) nr. 37/2010, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1881/2006 și (CE) nr. 124/2009 sau reziduuri de substanțe interzise sau neautorizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 37/2010 sau al Directivei 96/22/CE;

(j)	este compusă din ficat și rinichi de animale în vârstă de peste doi ani originare din regiunile în care aplicarea planurilor aprobate în temeiul articolului 5 din Directiva 96/23/CE a pus în evidență prezența generalizată în mediul înconjurător a unor metale grele;

(k)	a fost tratată ilegal cu substanțe decontaminante;

(l)	a fost tratată ilegal cu raze ionizante, inclusiv raze ultraviolete;

(m)	conține corpuri străine, cu excepția, în cazul vânatului sălbatic, a instrumentelor care au servit la vânarea animalului;

(n)	depășește nivelurile maxime de radioactivitate permise prevăzute de legislația Uniunii sau, în absența legislației Uniunii, în conformitate cu normele naționale;

(o)	indică alterări patologice sau organoleptice, în special miros sexual pronunțat sau sângerare insuficientă (cu excepția vânatului sălbatic);

(p)	provine de la animale emaciate;

(q)	conține materiale cu riscuri specificate, cu excepția cazului în care se permite eliminarea într-o altă unitate în conformitate cu punctul 4.3 din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și carnea proaspătă rămâne sub controlul autorităților competente;

(r)	prezintă o contaminare cu materii fecale, prin murdărire sau în alt fel;

(s)	este compusă din sânge care poate reprezenta un risc pentru sănătatea umană sau animală având în vedere statutul sanitar al animalului de la care provine, indiferent care este acesta, sau poate provoca o contaminare în cursul procesului de sacrificare;

(t)	poate, conform avizului medicului veterinar oficial, după examinarea tuturor informațiilor relevante, constitui un risc pentru sănătatea umană sau animală sau este, din orice alt motiv, improprie pentru consumul uman;

(u)	generează riscuri specifice în conformitate cu articolele 29-36.

Articolul 46

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind bunele practici de igienă

1. Autoritățile competente pot solicita operatorului din sectorul alimentar să ia măsuri corective imediate, inclusiv o reducere a vitezei sacrificării, atunci când acest lucru este considerat necesar de către funcționarul prezent în următoarele cazuri:

(a)	în cazul în care se detectează contaminarea pe suprafețele externe ale unei carcase sau ale cavităților acesteia, iar operatorul din sectorul alimentar nu ia măsurile necesare pentru remedierea situației; sau

(b)	în cazul în care autoritățile competente consideră că bunele practici de igienă sunt compromise.

2. În astfel de cazuri, autoritățile competente sporesc intensitatea inspecției până în momentul în care se asigură că operatorul din sectorul alimentar a redobândit controlul asupra procesului.

CAPITOLUL IV

Restricții

Articolul 47

Restricții pentru anumite tipuri de carne proaspătă

Medicul veterinar oficial poate impune cerințe privind utilizarea cărnii proaspete care provine de la animale:

(a)	supuse unei sacrificări de urgență în exteriorul abatorului; sau

(b)	care provin din efective în care se aplică tratamentul cărnii în conformitate cu partea E din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 înainte de introducerea cărnii pe piață.

CAPITOLUL V

Marcarea de sănătate pentru carnea adecvată pentru consumul uman după inspecția ante-mortem și post-mortem

Articolul 48

Cerințele tehnice ale mărcii de sănătate și modalitățile practice de aplicare a acesteia

1. Medicul veterinar oficial controlează marcarea de sănătate și mărcile utilizate.

2. Medicul veterinar oficial se asigură, în special, că:

(a)

marca de sănătate se aplică numai ungulatelor domestice și mamiferelor din vânatul de crescătorie, cu excepția lagomorfelor, care au fost supuse unei inspecții ante-mortem și post-mortem, precum și vânatului mare sălbatic care a fost supus unei inspecții post-mortem, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, în cazul în care nu există niciun motiv de a declara carnea improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, marca poate fi aplicată înainte ca rezultatele oricărei examinări privind Trichinella și/sau ale testului pentru depistarea EST să fie disponibile, cu condiția ca autoritățile competente să introducă un sistem în cadrul abatorului sau al unității de manipulare a vânatului care să garanteze că toate părțile animalului pot fi urmărite și nicio parte a animalelor examinate care poartă marca nu părăsește abatorul sau unitatea de manipulare a vânatului până când nu a fost obținut un rezultat negativ, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/1375;

(b)

marca de sănătate se aplică cu o ștampilă cu tuș sau cu fierul roșu pe fața exterioară a carcaselor, astfel încât, în cazul în care carcasele sunt tranșate la abator în semicarcase sau în sferturi sau în cazul în care semicarcasele sunt tranșate în trei bucăți, fiecare bucată să poarte o marcă de sănătate.

3. Autoritățile competente se asigură că modalitățile practice privind marca de sănătate se aplică în conformitate cu anexa II.

4. Autoritățile competente se asigură că carnea care provine de la vânatul sălbatic nejupuit nu poartă o marcă de sănătate înainte ca, după jupuirea într-o unitate de manipulare a vânatului, să fi fost supusă unei inspecții post-mortem și să fi fost declarată corespunzătoare pentru consumul uman.

TITLUL IV

CERINȚELE SPECIFICE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA LAPTELUI CRUD, COLOSTRULUI, PRODUSELOR LACTATE ȘI PRODUSELOR PE BAZĂ DE COLOSTRU, DUPĂ CUM ESTE NECESAR PENTRU A RĂSPUNDE LA PERICOLELE ȘI RISCURILE UNIFORME RECUNOSCUTE

Articolul 49

Controlarea exploatațiilor care produc lapte și colostru

1. Medicul veterinar oficial verifică respectarea cerințelor de sănătate pentru producția de lapte crud și de colostru prevăzute în secțiunea IX capitolul I partea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. În special, medicul veterinar oficial verifică:

(a)	starea de sănătate a animalelor;

(b)	absența utilizării substanțelor farmacologic active interzise sau neautorizate; și

(c)	dacă prezența posibilă a reziduurilor de substanțe farmacologic active autorizate, pesticide sau contaminanți depășește nivelurile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 37/2010, Regulamentul (CE) nr. 396/2005 sau Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

2. Controalele oficiale prevăzute la alineatul (1) se pot desfășura odată cu controalele sanitar-veterinare efectuate în temeiul dispozițiilor Uniunii privind sănătatea animală sau umană sau bunăstarea animalelor.

3. În cazul în care există motive de a suspecta că nu sunt respectate cerințele de sănătate animală prevăzute la alineatul (1), medicul veterinar oficial verifică starea generală de sănătate a animalelor.

4. Exploatațiile care produc lapte și colostru fac obiectul unor controale oficiale efectuate de autoritățile competente pentru a verifica respectarea cerințelor de igienă stabilite în secțiunea IX capitolul I partea II din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Aceste controale pot consta în inspecții și monitorizarea controalelor efectuate de organizațiile profesionale. În cazul în care se dovedește că nu există condiții adecvate de igienă, autoritățile competente verifică dacă se adoptă măsurile adecvate pentru remedierea situației.

Articolul 50

Controlul laptelui și al colostrului

1. În cazul laptelui crud și al colostrului, autoritățile competente monitorizează controalele efectuate în conformitate cu secțiunea IX capitolul I partea III din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Atunci când se utilizează testele, autoritățile competente utilizează metodele analitice prevăzute în anexa III la prezentul regulament pentru a verifica respectarea limitelor stabilite pentru laptele crud și colostru în secțiunea IX capitolul I partea III din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

2. În cazul în care operatorul din sectorul alimentar al exploatației de producție nu a remediat situația în termen de trei luni de la prima notificare către autoritățile competente cu privire la nerespectarea criteriilor privind conținutul de germeni și/sau de celule somatice pentru laptele crud și colostru, autoritățile verifică dacă:

(a)	livrarea laptelui crud și a colostrului din exploatația de producție este suspendată, sau

(b)	laptele crud și colostrul trebuie să facă obiectul unor cerințe privind tratamentul și utilizarea acestora, necesare pentru protejarea sănătății umane în conformitate cu o autorizație specifică sau cu instrucțiuni generale din partea autorităților competente.

Suspendarea sau cerințele respective sunt menținute în vigoare de către autoritățile competente până în momentul în care operatorul din sectorul alimentar dovedește că laptele crud și colostrul îndeplinesc din nou criteriile.

3. Autoritățile competente utilizează metodele analitice prevăzute în anexa III la prezentul regulament pentru a verifica aplicarea corespunzătoare a procesului de pasteurizare la produsele lactate în conformitate cu secțiunea IX capitolul II partea II din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

TITLUL V

CERINȚE SPECIFICE PENTRU EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE PRIVIND MOLUȘTELE BIVALVE VII CARE PROVIN DIN ZONE DE PRODUCȚIE ȘI DE RELOCARE CLASIFICATE

Articolul 51

Excludere

Prezentul titlu se aplică moluștelor bivalve vii. Acesta se aplică și echinodermelor vii, tunicierilor vii și gasteropodelor marine vii. Prezentul titlu nu se aplică gastropodelor marine vii și holoturidelor vii care nu se hrănesc prin filtrare.

Articolul 52

Clasificarea zonelor de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii

1. Autoritățile competente stabilesc amplasarea și limitele zonelor de producție și de relocare pe care le clasifică în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625. Acestea pot coopera cu operatorul din sectorul alimentar în acest sens, în cazul în care această cooperare este adecvată.

2. Autoritățile competente clasifică zonele de producție și de relocare din care autorizează recoltarea moluștelor bivalve vii în zone din clasa A, clasa B și clasa C, în funcție de nivelul de contaminare fecală. Acestea pot coopera cu operatorul din sectorul alimentar în acest sens, în cazul în care această cooperare este adecvată.

3. Pentru clasificarea zonelor de producție și de relocare, autoritățile competente stabilesc o perioadă de reexaminare a datelor de eșantionare din fiecare zonă de producție și de relocare pentru a determina conformitatea cu standardele menționate la articolele 53, 54 și 55.

CAPITOLUL I

Cerințe specifice privind clasificarea zonelor de producție și de relocare pentru moluștele bivalve vii

Articolul 53

Cerințe privind zonele din clasa A

1. Autoritățile competente pot clasifica în zone din clasa A zonele din care pot fi recoltate moluște bivalve vii pentru consumul uman direct.

2. Moluștele bivalve vii introduse pe piață care provin din aceste zone trebuie să respecte standardele sanitare privind moluștele bivalve vii stabilite în secțiunea VII capitolul V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

3. Eșantioanele de moluște bivalve vii care provin din zonele din clasa A nu pot să depășească, în ceea ce privește 80 % din eșantioanele prelevate în timpul perioadei de reexaminare, limita de 230 E. coli la 100 g de carne și lichid intravalvar.

4. Restul de 20 % din eșantioane nu trebuie să depășească limita de 700 E. coli la 100 g de carne și lichid intravalvar.

5. La evaluarea rezultatelor pentru perioada definită de reexaminare pentru menținerea unei zone din clasa A, autoritățile competente pot decide, pe baza unei evaluări a riscurilor realizată printr-o anchetă, să nu ia în considerare un rezultat anormal care depășește limita de 700 E. coli la 100 g de carne și lichid intravalvar.

Articolul 54

Cerințe privind zonele din clasa B

1. Autoritățile competente pot clasifica în zone din clasa B zonele din care moluștele bivalve vii pot fi recoltate, dar nu pot fi introduse pe piață pentru consumul uman decât după ce au fost supuse unui tratament într-un centru de purificare sau după relocare, pentru a respecta standardele de sănătate menționate la articolul 53.

2. Moluștele bivalve vii care provin din zonele din clasa B nu pot să depășească, în 90 % din eșantioane, limita de 4 600E. coli la 100 g de carne și lichid intravalvar.

3. Restul de 10 % din eșantioane nu trebuie să depășească limita de 46 000E. coli la 100 g de carne și lichid intravalvar.

Articolul 55

Cerințe privind zonele din clasa C

1. Autoritățile competente pot clasifica în zone de clasă C zonele din care moluștele bivalve vii pot fi recoltate, dar nu pot fi introduse pe piață decât după o relocare de lungă durată pentru a respecta standardele de sănătate menționate la articolul 53.

2. Moluștele bivalve vii care provin din zonele din clasa C nu pot să depășească limita de 46 000E. coli la 100 g de carne și lichid intravalvar.

Articolul 56

Cerințe privind ancheta sanitară

1. Înainte de clasificarea unei zone de producție sau de relocare, autoritățile competente efectuează o anchetă sanitară care include:

(a)	un inventar al surselor de poluare de origine umană sau animală care pot constitui o sursă de contaminare a zonei de producție;

(b)	o examinare a cantităților de poluanți organici emise în cursul diferitelor perioade ale anului, în funcție de variațiile pe anotimpuri ale populației umane și ale populației animale în bazinul hidrografic, în funcție de precipitații, de tratarea apelor reziduale etc.;

(c)	determinarea caracteristicilor circulației poluanților pe baza modelelor cunoscute ale curenților marini, ale batimetriei și ale ciclului mareelor în zona de producție.

2. Autoritățile competente efectuează o anchetă sanitară care îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1) în toate zonele de producție și de relocare clasificate, cu excepția cazului în care aceasta a fost efectuată anterior.

3. Autoritățile competente pot fi asistate de alte organisme oficiale sau de operatori din sectorul alimentar în condițiile stabilite de autoritățile competente în legătură cu efectuarea acestei anchete.

Articolul 57

Programul de monitorizare

Autoritățile competente instituie un program de monitorizare pentru zonele de producție de moluște bivalve vii care se bazează pe o analiză a anchetei sanitare prevăzute la articolul 56. Numărul de eșantioane, repartizarea geografică a punctelor de eșantionare și frecvența eșantionării pentru program trebuie să asigure faptul că rezultatele analizei sunt reprezentative pentru zona în cauză.

Articolul 58

Autoritățile competente instituie o procedură care să garanteze că ancheta sanitară prevăzută la articolul 56 și programul de monitorizare prevăzut la articolul 57 sunt reprezentative pentru zona luată în considerare.

CAPITOLUL II

Condiții pentru monitorizarea zonelor de producție și de relocare clasificate a moluștelor bivalve vii

Articolul 59

Monitorizarea zonelor de producție și de relocare clasificate

Autoritățile competente monitorizează periodic zonele de producție și de relocare clasificate în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/625 pentru a verifica:

(a)	dacă nu există fraude privind originea, proveniența și destinația moluștelor bivalve vii;

(b)	calitatea microbiologică a moluștelor bivalve vii în funcție de zonele de producție și de relocare clasificate;

(c)	posibilitatea prezenței planctonului toxic în apele de producție și de relocare precum și a biotoxinelor marine în moluștele bivalve vii;

(d)	eventualitatea prezenței contaminanților chimici în moluștele bivalve vii.

Articolul 60

Metode recunoscute pentru detectarea biotoxinelor marine în moluștele bivalve vii

1. Autoritățile competente recurg la metodele de analiză prevăzute în anexa V pentru a verifica respectarea limitelor stabilite în secțiunea VII capitolul V punctul 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și, după caz, pentru a verifica respectarea acestora de către operatorii din sectorul alimentar. Operatorii din sectorul alimentar utilizează aceste metode după caz.

2. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2010/63/UE, se utilizează, atunci când este posibil, o metodă sau o strategie de testare satisfăcătoare din punct de vedere științific care nu implică utilizarea de animale vii, în locul unei proceduri definite la articolul 3 alineatul (1) din directiva menționată.

3. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2010/63/UE, în cazul în care se recurge la metode biologice, trebuie să se ia în considerare elemente de înlocuire, îmbunătățire și reducere.

Articolul 61

Planuri de eșantionare

1. În scopul controalelor prevăzute la articolul 59 literele (b), (c) și (d), autoritățile competente elaborează planuri de eșantionare care prevăd ca aceste controale să fie efectuate la intervale regulate sau de la caz la caz dacă recoltarea are loc la perioade neregulate. Repartizarea geografică a punctelor de eșantionare și frecvența eșantionării trebuie să asigure faptul că rezultatele analizei sunt reprezentative pentru zona de producție și de relocare clasificată luată în considerare.

2. Planurile de eșantionare care vizează controlul calității microbiologice a moluștelor bivalve vii iau în special în considerare:

(a)	variațiile probabile ale contaminării fecale;

(b)	parametrii prevăzuți la articolul 56 alineatul (1).

3. Planurile de eșantionare pentru verificarea prezenței planctonului toxic în apele din zonele de producție și de relocare clasificate, precum și a biotoxinelor marine în moluștele bivalve vii iau în special în considerare eventualele variații ale prezenței planctonului care conține biotoxine marine. Eșantionarea cuprinde:

(a)	o eșantionare periodică pentru detectarea unor schimbări în compoziția planctonului care conține toxine și repartizarea geografică a acestora. Orice rezultat care duce la suspiciunea unei acumulări de toxine în carnea moluștelor bivalve vii este urmat de o eșantionare intensivă;

(b)	testări periodice ale toxicității pe moluștele bivalve vii din zona afectată care sunt cele mai sensibile la contaminare.

4. Frecvența eșantionării pentru analiza toxinelor la moluștele bivalve vii este săptămânală în timpul perioadelor de recoltare, cu excepția cazului în care:

(a)

frecvența eșantionării poate fi redusă în zonele specifice de relocare sau de producție clasificate sau pentru tipuri specifice de moluște bivalve vii, în cazul în care, în urma unei evaluări a riscurilor privind prezența toxinelor sau a fitoplanctonului, există indicația unui risc foarte scăzut de episod toxic;

(b)	frecvența eșantionării trebuie să fie mai mare în cazul în care această evaluare arată că o eșantionare săptămânală nu este suficientă.

5. Evaluarea riscurilor menționată la alineatul (4) trebuie să facă obiectul unei reexaminări periodice în vederea evaluării riscului de apariție a toxinelor în moluștele bivalve vii din aceste zone.

6. În cazul în care ponderea de acumulare a toxinelor este cunoscută pentru un grup de specii crescute în aceeași zonă de producție sau de relocare clasificată, specia care prezintă ponderea cea mai mare poate fi considerată specie de referință. Aceasta va permite exploatarea tuturor speciilor din grup în cazul în care conținuturile de toxine ale speciei de referință sunt mai mici decât limitele regulamentare. În cazul în care conținuturile de toxine ale speciei de referință sunt mai mari decât limitele reglementare, recoltarea celorlalte specii poate fi autorizată numai în cazul în care analizele suplimentare practicate asupra celorlalte specii pun în evidență conținuturi de toxine mai mici decât aceste limite.

7. În ceea ce privește monitorizarea planctonului, eșantioanele trebuie să fie reprezentative pentru coloana de apă din zona de producție sau de relocare clasificată și să furnizeze informații asupra prezenței speciilor toxice și asupra evoluției populației. În cazul detectării unei evoluții a populației toxice care poate duce la o acumulare de toxine, frecvența eșantionării moluștelor bivalve vii trebuie să crească sau vor fi aplicate măsuri de închidere preventivă a zonelor respective până la obținerea rezultatelor analizelor toxinelor.

8. Planurile de eșantionare pentru controlul prezenței contaminanților chimici permit detectarea oricărei depășiri a conținuturilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

CAPITOLUL III

Gestionarea zonelor de producție și de relocare clasificate în urma monitorizării

Articolul 62

Decizii luate în urma monitorizării

1. În cazul în care rezultatele monitorizării prevăzute la articolul 59 scot în evidență că nu sunt respectate standardele sanitare privind moluștele bivalve vii sau că este pusă în pericol sănătatea umană, autoritățile competente trebuie să închidă zona de producție sau de relocare clasificată în cauză, împiedicând astfel recoltarea moluștelor bivalve vii. Cu toate acestea, ele pot reclasifica o zonă de producție sau de relocare în zonă din clasa B sau C în cazul în care această zonă respectă criteriile relevante enunțate la articolele 54 și 55 și nu prezintă niciun alt risc pentru sănătatea umană.

2. În cazul în care rezultatele monitorizării microbiologice indică faptul că nu sunt respectate standardele sanitare privind moluștele bivalve vii prevăzute la articolul 53, autoritățile competente pot autoriza, pe baza unei evaluări a riscurilor și numai temporar și în mod nerecurent, continuarea recoltării fără închidere sau reclasificare, sub rezerva următoarelor condiții:

(a)	zona de producție clasificată în cauză și toate unitățile aprobate care primesc moluște bivalve vii de la aceasta să se afle sub controlul oficial al acelorași autorități competente;

(b)	moluștele bivalve vii în cauză să fie supuse unor măsuri restrictive adecvate, cum ar fi purificarea, relocarea sau prelucrarea.

3. Documentul de înregistrare însoțitor, menționat în secțiunea VII capitolul I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, include toate informațiile privind aplicarea alineatului (2).

4. Autoritățile competente stabilesc condițiile în care poate fi utilizat alineatul (2) pentru a asigura, pentru zona de producție în cauză, menținerea respectării criteriilor stabilite la articolul 53.

Articolul 63

Redeschiderea zonelor de producție

1. Autoritățile competente pot redeschide o zonă de producție sau de relocare închisă numai dacă standardele sanitare privind moluștele bivalve vii respectă din nou cerințele relevante prevăzute în secțiunea VII capitolul V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și nu prezintă niciun alt risc pentru sănătatea umană.

2. În cazul în care autoritățile competente au închis o zonă de producție sau de relocare din cauza prezenței planctonului sau a nivelurilor de toxine din moluștele bivalve vii care depășesc limita regulamentară pentru biotoxine marine prevăzută în secțiunea VII capitolul V punctul 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, acestea o pot redeschide numai dacă rezultatele a cel puțin două analize succesive, efectuate la un interval de cel puțin 48 de ore, se situează sub limita regulamentară.

3. În momentul luării deciziei referitoare la redeschiderea unei zone de producție sau de relocare, autoritățile competente pot lua în considerare informațiile privind evoluția fitoplanctonului.

4. În cazul în care există date solide privind dinamica toxicității unei zone și cu condiția să fie disponibile date recente care indică tendința de scădere a toxicității, autoritățile competente pot decide să redeschidă o zonă cu rezultate care se situează sub limita regulamentară prevăzută în secțiunea VII capitolul V punctul 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 obținute dintr-o singură eșantionare.

Articolul 64

Sistemul de control

1. Autoritățile competente instituie un sistem de control pentru a se asigura că produsele de origine animală nocive pentru sănătatea umană nu sunt introduse pe piață. Sistemul de control cuprinde testări de laborator pentru a verifica dacă operatorii din sectorul alimentar respectă cerințele care se aplică produselor finale, inclusiv moluștele bivalve vii și orice produse provenite din acestea, în toate etapele producției, prelucrării și distribuției.

2. Acest sistem de control verifică, după caz, conținuturile de biotoxine marine și de contaminanți, care nu trebuie să fie mai mari decât limitele de siguranță, precum și calitatea microbiologică a moluștelor, care nu trebuie să prezinte niciun pericol pentru sănătatea umană.

Articolul 65

Decizia autorităților competente

1. Autoritățile competente acționează cu promptitudine în cazul în care o zonă de producție trebuie să fie închisă sau reclasificată, sau poate fi redeschisă sau în cazul în care moluștele bivalve vii fac obiectul aplicării măsurilor menționate la articolul 62 alineatul (2).

2. Atunci când iau decizii cu privire la clasificarea, reclasificarea, deschiderea sau închiderea zonelor de producție în conformitate cu articolele 52, 62 și 63, autoritățile competente pot lua în considerare rezultatele controalelor efectuate de operatorii din sectorul alimentar sau de organizațiile care îi reprezintă, numai dacă laboratorul care efectuează analiza este desemnat de autoritățile competente iar eșantionarea și analiza sunt efectuate în conformitate cu un protocol convenit de comun acord de către autoritățile competente și operatorii din sectorul alimentar sau organizația în cauză.

CAPITOLUL IV

Alte cerințe

Articolul 66

Înregistrarea și schimbul de informații

Autoritățile competente:

(a)

elaborează și actualizează o listă a zonelor de producție și de relocare clasificate, cu indicarea detaliată a amplasării, delimitării și clasificării acestora, în care pot fi recoltate moluștele bivalve vii în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 52. Această listă este comunicată părților interesate de prezentul regulament, în special producătorilor și responsabililor centrelor de purificare și ai centrelor de expediere;

(b)

informează imediat părțile interesate, cum sunt producătorii și responsabilii centrelor de purificare și ai centrelor de expediere, cu privire la orice modificare privind amplasarea, delimitarea sau clasificarea unei zone de producție, sau la închiderea acesteia temporară sau definitivă, sau la aplicarea măsurilor prevăzute la articolul 60 alineatul (2).

TITLUL VI

CERINȚELE SPECIFICE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE CU PRIVIRE LA PRODUSELE PESCĂREȘTI

Articolul 67

Controale oficiale ale producției și introducerii pe piață

Controalele oficiale privind producția și introducerea pe piață a produselor pescărești includ verificarea respectării cerințelor stabilite în secțiunea VIII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, în special:

(a)	un control periodic al condițiilor de igienă la debarcare și la prima vânzare;

(b)

inspecții periodice ale navelor și unităților terestre, inclusiv halele de vânzare prin licitație și piețele de comerț cu ridicata, pentru a verifica, în special:

(i)	dacă sunt încă respectate condițiile autorizării;

(ii)	dacă produsele pescărești sunt manipulate corect;

(iii)

respectarea cerințelor în ceea ce privește igiena și temperatura;

(iv)	starea de igienă a unităților, inclusiv navele, și a instalațiilor și echipamentelor acestora și igiena personalului;

(c)	controale ale condițiilor de depozitare și transport.

Articolul 68

Locația controalelor oficiale

1. Autoritățile competente efectuează controale oficiale ale navelor atunci când acestea fac o escală într-un port dintr-un stat membru. Aceste controale vizează toate navele care debarcă produse pescărești în porturile UE, indiferent de pavilionul sub care navighează.

2. Autoritățile competente ale statului de pavilion pot efectua controale oficiale asupra navelor aflate sub pavilionul lor, atunci când nava se află pe mare sau într-un port dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță.

Articolul 69

Aprobarea navelor fabrică, a navelor congelator sau a navelor frigorifice

1. În cazul în care o navă fabrică, o navă congelator sau o navă frigorifică ce navighează sub pavilionul unui stat membru este inspectată în scopul acordării unei autorizări pentru această navă, autoritățile competente ale statului membru de pavilion efectuează controale oficiale în conformitate cu articolul 148 din Regulamentul (UE) 2017/625, în special în ceea ce privește termenele prevăzute la articolul 148 alineatul (4). În cazul în care este necesar, acestea pot inspecta nava când aceasta se află pe mare sau când se află într-un port din alt stat membru sau dintr-o țară terță.

2. În cazul în care autoritățile competente din statul membru de pavilion au acordat navei o autorizare condiționată în conformitate cu articolul 148 din Regulamentul (UE) 2017/625, acestea pot autoriza autoritățile competente dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță să efectueze controale de monitorizare în vederea acordării aprobării definitive, a prelungirii autorizării condiționate sau a evaluării constante a autorizării, cu condiția ca, în cazul unei țări terțe, această țară să figureze pe o listă a țărilor terțe din care sunt autorizate importurile de produse pescărești în temeiul articolului 127 din Regulamentul (UE) 2017/625. În cazul în care este necesar, aceste autorități competente pot inspecta nava când aceasta se află pe mare sau când se află într-un port din alt stat membru sau dintr-o țară terță.

3. În cazul în care autoritățile competente dintr-un stat membru autorizează autoritățile competente din alt stat membru sau dintr-o țară terță să realizeze controale în numele lor în conformitate cu prezentul articol, cele două autorități competente stabilesc împreună modalitățile de realizare a acestor controale. Aceste modalități oferă, în special, garanția că autoritățile competente din statul membru de pavilion primesc imediat rapoarte privind rezultatele controalelor și orice suspiciune de neconformitate care să le permită să ia măsurile necesare.

Articolul 70

Controalele oficiale ale produselor pescărești

Controalele oficiale ale produselor pescărești trebuie să cuprindă cel puțin modalitățile practice prevăzute în anexa VI în ceea ce privește:

(a)	examinările organoleptice;

(b)	indicatorii de prospețime;

(c)	histamina;

(d)	reziduurile și contaminanții;

(e)	controalele microbiologice;

(f)	paraziții;

(g)	produsele pescărești toxice.

Articolul 71

Decizii în urma efectuării controalelor

Autoritățile competente declară produsele pescărești improprii pentru consumul uman dacă:

(a)

controalele oficiale efectuate în conformitate cu articolul 70 indică faptul că acestea nu respectă cerințele organoleptice, chimice, fizice sau microbiologice sau cerințele pentru identificarea paraziților, astfel cum sunt stabilite în secțiunea VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și/sau Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

(b)

conțin în părțile comestibile reziduuri sau contaminanți chimici în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Regulamentele (UE) nr. 37/2010, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1881/2006 sau reziduuri de substanțe interzise sau neautorizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 37/2010 sau al Directivei 96/22/CE sau nu sunt în conformitate cu alte acte legislative pertinente ale Uniunii cu privire la substanțele active din punct de vedere farmacologic;

(c)

provin din:

(i)	pești toxici;

(ii)	produse pescărești care nu respectă cerințele privind biotoxinele marine;

(iii)

moluște bivalve vii, echinoderme, tunicieri sau gasteropode marine care conțin o cantitate totală de biotoxine marine care depășește limitele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004; sau

(d)	autoritățile competente consideră că acestea pot constitui un risc pentru sănătatea umană sau animală sau sunt, din orice alt motiv, improprii pentru consumul uman.

Articolul 72

Cerințe referitoare la controalele oficiale privind produsele pescărești capturate de nave care arborează pavilionul unui stat membru și introduse în Uniune după ce au fost transferate în țări terțe, cu sau fără depozitare

1. Produsele pescărești destinate consumului uman capturate de nave care arborează pavilionul unui stat membru, descărcate, cu sau fără depozitare, în țări terțe care figurează pe lista prevăzută la articolul 126 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625 înainte de a intra în Uniune printr-un mijloc de transport diferit, sunt însoțite de un certificat de sănătate animală eliberat de autoritățile competente din țara terță în cauză și completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate animală prevăzut în capitolul B partea II din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628.

2. În cazul în care produsele pescărești menționate la alineatul (1) sunt descărcate și transportate într-un spațiu de depozitare situat în țara terță menționată la alineatul respectiv, spațiul de depozitare respectiv trebuie să figureze pe o listă, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625.

3. În cazul în care produsele pescărești menționate la alineatul (1) sunt încărcate într-o navă care arborează pavilionul unei țări terțe, țara terță în cauză trebuie să figureze pe lista prevăzută la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625 iar nava figurează pe o listă astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625.

4. Navele portcontainer folosite la transportul produselor pescărești containerizate sunt excluse de la această cerință.

TITLUL VII

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA CĂRNII DE REPTILE

Articolul 73

Inspecția ante-mortem și post-mortem a reptilelor

Articolul 11 se aplică inspecției ante-mortem a reptilelor.

Articolele 12, 13 și 14 se aplică inspecției post-mortem a reptilelor. În sensul articolului 13 litera (a) punctul (i), o reptilă este considerată ca fiind 0,5 unități animal viu.

TITLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 74

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2074/2005

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 se modifică după cum urmează:

1.	Articolele 5, 6b și 6c se elimină.

2.	În anexa I, secțiunea II și apendicele se elimină.

3.	În anexa II, secțiunea II se elimină.

4.	Anexele III și V se elimină.

5.	Anexa VIa se elimină.

6.	Anexa VIb și apendicele la aceasta se elimină.

Articolul 75

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 14 decembrie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 martie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

(3) Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 10).

(4) Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

(5) Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (JO L 18, 23.1.2003, p. 11).

(6) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor referitoare la siguranța produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(7) Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (JO L 325, 12.12.2003, p. 31).

(8) Decizia 2003/467/CE a Comisiei din 23 iunie 2003 de stabilire a statutului oficial de indemne de tuberculoză, bruceloză și leucoză enzootică bovină pentru efectivele de bovine din anumite state membre și regiuni din state membre (JO L 156, 25.6.2003, p. 74).

(9) Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1).

(10) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(11) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(12) Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 (JO L 3, 5.1.2005, p. 1).

(13) Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).

(14) Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).

(15) Regulamentul (CE) nr. 124/2009 al Comisiei din 10 februarie 2009 de stabilire a limitelor maxime pentru prezența coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanțe în furajele nevizate (JO L 40, 11.2.2009, p. 7).

(16) Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne (JO L 182, 12.7.2007, p. 19).

(17) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(18) Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii (JO L 303, 18.11.2009, p. 1).

(19) Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (JO L 276, 20.10.2010, p. 33).

(20) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 636/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 privind un model de certificat pentru comerțul cu vânat sălbatic mare nejupuit (JO L 175, 14.6.2014, p. 16).

(21) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne (JO L 212, 11.8.2015, p. 7).

(22) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(23) EFSA Journal 2011;9(10):2351

(24) EFSA Journal 2012;10(6):2741.

(25) EFSA Journal 2013;11(6):3266.

(26) EFSA Journal 2013;11(6):3265.

(27) EFSA Journal 2013;11(6):3263.

(28) Regulamentul delegat (UE) 2019/624 din 8 februarie 2019 al Comisiei privind norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale privind producția de carne și pentru zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(29) Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (JO L 338, 22.12.2005, p. 27).

(30) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(31) Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei din 4 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele aplicabile introducerii în Uniune a transporturilor de anumite animale și mărfuri destinate consumului uman (a se vedea pagina 18 din prezentul Jurnal Oficial).

(32) Decizia 97/747/CE a Comisiei din 27 octombrie 1997 de stabilire a nivelurilor și frecvențelor prelevării de probe prevăzute de Directiva 96/23/CE a Consiliului pentru monitorizarea anumitor substanțe și a reziduurilor acestora existente în anumite produse de origine animală (JO L 303, 6.11.1997, p. 12).

(33) Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanțele active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare de origine animală (JO L 15, 20.1.2010, p. 1).

(34) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/470 al Comisiei din 21 martie 2018 referitor la normele detaliate privind limita maximă de reziduuri care trebuie luată în considerare în scopul controlului produselor alimentare derivate din animale care au fost tratate în UE în temeiul articolului 11 din Directiva 2001/82/CE (JO L 79, 22.3.2018, p. 16).

(35) Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor β-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3).

(36) Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în produsele de origine animală importate din țări terțe (JO L 16, 20.1.2005, p. 61).

(37) Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1).

(38) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 din 8 aprilie 2019 al Comisiei privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale și mărfuri și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 în ceea ce privește aceste modele de certificate (a se vedea pagina 101 din prezentul Jurnal Oficial).

(39) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

(40) În cazul în care toate sunt negative, 95 % din certitudinea statistică confirmă că prevalența este mai mică de 6 %.

(41) Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (JO L 121, 29.7.1964, p. 1977).

ANEXA I

MODEL DE DOCUMENT PENTRU COMUNICAREA CU EXPLOATAȚIA DE ORIGINE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 39 ALINEATUL (5)

1. Date de identificare

1.1. Exploatație de origine (proprietar sau administrator)

Nume/număr

Adresa completă

Număr de telefon

Adresa electronică, după caz

1.2. Numerele de identificare ale … [a se specifica] sau anexați o listă

Număr total de animale (pe specii)

Probleme de identificare (după caz)

1.3. Număr de identificare al efectivului/cuștii (după caz)

1.4. Specia de animale

1.5. Număr de referință al certificatului de sănătate animală (după caz)

2. Observații ante-mortem

2.1. Bunăstarea animalelor

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Observații

2.2. Animalele au fost livrate murdare

2.3. Semne clinice de boală

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Observații

Data inspecției

2.4. Rezultatele de laborator (1)

3. Constatări post-mortem

3.1. Constatări macroscopice

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Organul sau partea afectată a animalului/animalelor

Data sacrificării

3.2. Patologie (pot fi utilizate coduri (2))

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Organul sau partea afectată a animalului/animalelor

Carcase declarate parțial sau total improprii consumului (a se indica motivul)

Data sacrificării

3.3. Rezultatele de laborator (3)

3.4. Alte rezultate

3.5. Constatări privind bunăstarea animalelor

4. Informații suplimentare

5. Date de contact ale abatorului (numărul autorizației)

Nume

Adresa completă

Număr de telefon

Adresa electronică, după caz

6. Medic veterinar oficial (cu majuscule)

Semnătura și ștampila

7. Data

8. Număr de pagini anexate prezentului formular:

(1) Microbiologice, chimice, serologice etc. (se anexează rezultatele).

(2) Autoritățile competente pot introduce următoarele coduri: codul A pentru bolile care figurează pe lista OIE; codurile B100 și B200 pentru chestiunile legate de bunăstarea animalelor și C100-C290 pentru deciziile privind carnea. Acest sistem de codificare poate, în cazul în care este necesar, să includă subdiviziuni suplimentare (de exemplu C141 pentru o patologie benignă generalizată, C142 pentru o patologie mai gravă etc.). În cazul în care se utilizează coduri, acestea trebuie să fie ușor accesibile operatorului din sectorul alimentar, însoțite de explicații clare privind semnificația lor.

(3) Microbiologice, chimice, serologice etc. (se anexează rezultatele).

ANEXA II

MODALITĂȚI PRACTICE PRIVIND MARCA DE SĂNĂTATE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 48

Marca de sănătate trebuie să fie o marcă ovală cu o lățime de 6,5 cm și o înălțime de 4,5 cm cel puțin și să comporte următoarele informații scrise cu litere perfect lizibile:

(a)

numele țării unde se află unitatea; acesta poate fi scris în întregime cu majuscule sau sub forma unui cod de două litere în conformitate cu codul ISO corespunzător. Cu toate acestea, în cazul statelor membre, aceste coduri sunt BE, BG, CZ, DK, DE, EE, IE, GR, ES, FR, HR, IT, CY, LV, LT, LU, HU, MT, NL, AT, PL, PT, RO, SI, SK, FI, SE și UK;

(b)	numărul autorizației abatorului; și

(c)	(atunci când marca se aplică într-o unitate situată în Uniune), abrevierea CE, EC, EF, EG, EK, EO, EY, ES, EÜ, EB, EZ, KE sau WE. Abrevierile menționate nu trebuie să apară pe mărci aplicate pe carnea importată în Uniune din abatoare situate în afara Uniunii.

Literele trebuie să aibă o dimensiune pe verticală de 0,8 cm cel puțin, iar cifrele de 1 cm cel puțin. Dimensiunile caracterelor și ale mărcii pot fi reduse pentru marcarea mieilor, a iezilor și a purceilor de lapte.

Cerneala utilizată pentru marcarea de sănătate trebuie să fie autorizată în conformitate cu normele Uniunii privind utilizarea substanțelor colorante în produsele alimentare.

De asemenea, marca de sănătate poate să conțină o indicație privind medicul veterinar oficial care a efectuat inspecția cărnii.

ANEXA III

METODE DE TESTARE A LAPTELUI CRUD ȘI A LAPTELUI DE VACĂ TRATAT TERMIC ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 50

CAPITOLUL I

DETERMINAREA NUMĂRULUI DE GERMENI ȘI A NUMĂRULUI DE CELULE SOMATICE

Atunci când se verifică respectarea criteriilor prevăzute în secțiunea IX capitolul I partea III din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, trebuie aplicate următoarele standarde ca metode de referință:

1.	EN ISO 4833-1 pentru numărul de germeni la 30 °C;

2.	EN ISO 13366-1 pentru numărul de celule somatice.

Se acceptă utilizarea unor metode de analiză alternative:

pentru numărul de germeni la 30 °C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință menționată în partea A punctul 1 în conformitate cu protocolul stabilit de standardul EN ISO 16140-2, completat de standardul EN ISO 16297 pentru cazul specific al numărului de germeni prezenți în laptele crud.

În special, relația de conversie dintre o metodă alternativă și metoda de referință definită în partea A punctul 1 se stabilește în conformitate cu standardul EN ISO 21187.

pentru numărul de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință menționată în partea A punctul 2 în conformitate cu protocolul prevăzut de standardul ISO 8196-3 și atunci când sunt aplicate în conformitate cu standardul EN ISO 13366-2 sau cu alte protocoale similare recunoscute pe plan internațional.

CAPITOLUL II

DETERMINAREA ACTIVITĂȚII FOSFATAZEI ALCALINE ÎN LAPTELE DE VACĂ

Pentru a determina activitatea fosfatazei alcaline din laptele de vacă pasteurizat, trebuie aplicat standardul EN ISO 11816-1 ca metodă de referință.

Activitatea fosfatazei alcaline din laptele de vacă pasteurizat se exprimă în miliunități de activitate enzimatică pe litru (mU/l). O unitate de activitate a fosfatazei alcaline este cantitatea de enzimă fosfatază alcalină care catalizează transformarea unui micromol de substrat pe minut.

Se consideră că un test de activitate a fosfatazei alcaline dă un rezultat negativ în cazul în care activitatea măsurată în laptele de vacă nu depășește 350 mU/l.

Se acceptă utilizarea unor metode de analiză alternative atunci când acestea sunt validate în raport cu metodele de referință definite în partea A, în conformitate cu protocoalele recunoscute pe plan internațional și cu normele privind buna practică de laborator.

ANEXA IV

METODA DE ANALIZĂ DE REFERINȚĂ PENTRU ANALIZA E. COLI ÎN MOLUȘTELE BIVALVE VII PENTRU CLASIFICAREA ZONELOR DE PRODUCȚIE ȘI DE RELOCARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 52 ALINEATUL (2)

Metoda de referință pentru analiza E. coli în moluștele bivalve vii este detecția și tehnica „numărului cel mai probabil” (NCP) menționată în standardul ISO 16649-3. Metode alternative pot fi utilizate în cazul în care sunt validate în raport cu această metodă de referință, în conformitate cu criteriile stabilite prin standardul ISO 16140.

ANEXA V

METODE RECUNOSCUTE PENTRU DETECTAREA BIOTOXINELOR MARINE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 60

CAPITOLUL I

METODĂ DE DETECTARE A TOXINEI PARALITICE A CRUSTACEELOR

Conținutul de toxină paralitică a crustaceelor (paralytic shellfish poisoning – PSP) din corpul întreg sau din orice parte care poate fi consumată separat a moluștelor bivalve se determină utilizând metoda oficială AOAC OMA 2005.06, publicată în AOAC International Journal 88(6), 1714-1732 (metoda Lawrence), dozarea biologică pe șoarece sau orice altă metodă validată recunoscută la nivel internațional.

În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este metoda oficială AOAC OMA 2005.06 prevăzută în partea A.

CAPITOLUL II

METODA DE DETECTARE A TOXINEI AMNEZICE A CRUSTACEELOR

Conținutul de toxine amnezice a crustaceelor (amnesic shellfish poison – ASP) din corpul întreg sau din orice parte care poate fi consumată separat a moluștelor bivalve se determină prin cromatografie lichidă de înaltă performanță cu detecție de ultraviolete (HPLC/UV) sau prin orice altă metodă validată recunoscută la nivel internațional.

Cu toate acestea, în scopul screeningului, se poate utiliza și metoda oficială AOAC 2006.02, publicată în AOAC International Journal 90, 1011-1027 [metoda testului de imunoabsorbție cu anticorpi marcați enzimatic (ELISA)] sau orice altă metodă validată recunoscută la nivel internațional.

În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este metoda HPLC/UV.

CAPITOLUL III

METODE DE DETECTARE A TOXINELOR LIPOFILE

Metoda de referință pentru detectarea toxinelor marine menționate în secțiunea VII capitolul V punctul (2) literele (c), (d) și (e) din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 este metoda de cromatografie lichidă – spectrometrie de masă/spectrometrie de masă stabilită de laboratorul de referință al UE (EURL LC-MS/MS). Această metodă determină cel puțin următorii compuși:

(a)	toxine din grupa acidului ocadaic: OA, DTX1 și DTX2, inclusiv esterii lor (DTX3);

(b)	toxine din grupa pectenotoxinelor: PTX1 și PTX2;

(c)	toxine din grupa iesotoxinelor: YTX, 45 OH YTX, Homo YTX și 45 OH Homo YTX;

(d)	toxine din grupa azaspiracidelor: AZA 1, AZA 2 și AZA 3.

Dacă apar noi analogi ai toxinelor de mai sus, pentru care s-a stabilit un factor de echivalență toxică (TEF), aceștia vor fi incluși în analiză.

Echivalența toxică totală se calculează prin intermediul TEF recomandați de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în EFSA Journal (2008) 589, 1-62 sau orice aviz actualizat al EFSA.

Metodele, altele decât cele menționate în partea A, cum ar fi metoda LC-MS, HPLC cu detectare adecvată, imunoanalizele și testele funcționale precum testul de inhibare a fosfatazei, pot fi utilizate în locul metodei EURL LC-MS/MS sau pot să o completeze, cu condiția ca:

(a)	singure sau combinate, acestea să permită detectarea cel puțin a analogilor menționați în partea A; dacă este necesar, se definesc criterii mai adecvate;

(b)

să îndeplinească criteriile de performanță a metodei stabilite de metoda EURL LC-MS/MS. Astfel de metode trebuie să facă obiectul unei validări intralaborator și să treacă cu succes testele efectuate în cadrul unui program recunoscut de teste de eficacitate. Laboratorul european de referință pentru biotoxinele marine susține activitățile care vizează validarea interlaboratoare a tehnicii pentru a permite o standardizare oficială;

(c)	aplicarea acestora să asigure un grad echivalent de protecție a sănătății publice.

CAPITOLUL IV

DETECTAREA UNOR TOXINE MARINE NOI SAU EMERGENTE

Metodele chimice, metodele alternative cu detectare adecvată sau testul biologic pe șoarece pot fi utilizate în cursul monitorizării periodice a zonelor de producție și a zonelor de relocare în vederea detectării unor toxine marine noi sau emergente pe baza programelor de control naționale elaborate de statele membre.

ANEXA VI

MODALITĂȚI PRACTICE PENTRU CONTROALELE OFICIALE EFECTUATE ASUPRA PRODUSELOR PESCĂREȘTI ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 70

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

A. Evaluările organoleptice

Trebuie să se efectueze controale organoleptice aleatorii în toate etapele producției, prelucrării și distribuției. Aceste controale au drept scop verificarea respectării criteriilor de prospețime stabilite în conformitate cu prezentul regulament. Aceasta înseamnă, în special, să se verifice, în toate etapele producției, prelucrării și distribuției, dacă produsele pescărești îndeplinesc cel puțin liniile de bază ale criteriilor de prospețime stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2406/96 al Consiliului (1).

B. Indicatorii de prospețime

În cazul în care evaluarea organoleptică generează dubii cu privire la prospețimea produselor pescărești, pot fi prelevate probe care să fie supuse unor testări în laborator pentru determinarea conținuturilor de azot bazic volatil total (ABVT) și de azot-trimetilamină (TMA-N) în conformitate cu modalitățile tehnice prevăzute în capitolul II.

Autoritățile competente utilizează criteriile stabilite în prezentul regulament.

În cazul în care evaluarea organoleptică pune sub semnul întrebării și alți parametri care pot afecta sănătatea umană, se vor preleva probe corespunzătoare în scopul verificării.

C. Histamina

Este necesar să fie efectuate teste aleatorii de control al histaminei în scopul verificării respectării conținuturilor admise stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005.

D. Reziduurile și contaminanții

Se stabilesc modalități de monitorizare în conformitate cu Directiva 96/23/CE și cu Decizia 97/747/CE pentru controlul respectării legislației UE privind:

—	limitele maxime de reziduuri pentru substanțele active din punct de vedere farmacologic, în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 37/2010 și (UE) 2018/470;

—	substanțele interzise și neautorizate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 37/2010, Directiva 96/22/CE și Decizia 2005/34/CE;

—	contaminanții, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare; și

—	reziduurile de pesticide, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

E. Controalele microbiologice

Se efectuează controale microbiologice, în cazul în care acest lucru este necesar, în conformitate cu normele și criteriile relevante prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005.

F. Paraziții

Se efectuează testări bazate pe risc pentru a verifica conformitatea cu secțiunea VIII capitolul III partea D din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și cu secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005.

G. Produsele pescărești toxice

Se efectuează controale pentru a garanta că:

1.	produsele pescărești provenite din pești toxici din următoarele familii nu sunt comercializate: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae și Canthigasteridae;

Produsele pescărești proaspete, preparate, congelate și prelucrate din familia Gempylidae, în special Ruvettus pretiosus și Lepidocybium flavobrunneum, nu pot fi introduse pe piață decât ambalate sau împachetate și trebuie să fie etichetate în mod corespunzător pentru a informa consumatorul cu privire la metodele de preparare/gătire, precum și cu privire la riscul legat de prezența substanțelor care pot provoca tulburări gastrointestinale. Denumirile științifice și denumirile comune ale produselor pescărești trebuie specificate pe etichetă;

produsele pescărești care conțin biotoxine, cum ar fi ciguatera sau alte toxine periculoase pentru sănătatea umană, nu sunt comercializate. Totuși, produsele pescărești provenite din moluștele bivalve vii, din echinoderme, tunicate și gasteropode marine pot fi comercializate în măsura în care au fost produse în conformitate cu secțiunea VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și respectă standardele stabilite în capitolul V punctul 2 din secțiunea menționată.

CAPITOLUL II

CONTROALE CU PRIVIRE LA AZOTUL BAZIC VOLATIL TOTAL (ABVT)

A. Valori-limită ale ABVT pentru anumite categorii de produse pescărești și metode de analiză de utilizat

Produsele pescărești neprelucrate sunt considerate improprii consumului uman în cazul în care evaluarea organoleptică determină suspiciuni asupra prospețimii acestora, iar controlul chimic arată că sunt depășite următoarele limite ale ABVT:

(a)	25 mg de azot/100 g de carne pentru speciile menționate în partea B punctul 1 din prezentul capitol;

(b)	30 mg de azot/100 g de carne pentru speciile menționate în partea B punctul 2 din prezentul capitol;

(c)	35 mg de azot/100 g de carne pentru speciile menționate în partea B punctul 3 din prezentul capitol;

(d)

60 mg de azot/100 g de produs pescăresc întreg utilizat direct pentru prepararea uleiului de pește destinat consumului uman, astfel cum se prevede în secțiunea VIII capitolul IV.B punctul 1 paragraful al doilea din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004; cu toate acestea, în cazul în care materia primă este conformă cu primul paragraf literele (a), (b) și (c) de la punctul menționat, statele membre pot stabili limite la un nivel mai ridicat pentru anumite specii până la adoptarea unei legislații specifice a Uniunii.

Metoda de referință pentru a controla conținuturile de ABVT constă în a distila un extras deproteinizat cu acid percloric, în conformitate cu partea C de mai jos.

Distilarea menționată la punctul 1 se realizează cu ajutorul unui dispozitiv conform schemei prezentate în partea D de mai jos.

Metodele de rutină utilizabile pentru controlul valorii-limită a ABVT sunt următoarele:

(a)	microdifuziunea, descrisă de Conway și Byrne (1933);

(b)	distilarea directă, descrisă de Antonacopoulos (1968);

(c)	distilarea unui extras deproteinizat cu acid tricloracetic [Comitetul Codex Alimentarius pentru pești și produse pescărești (1968)].

Proba trebuie să includă aproximativ 100 de grame de carne, prelevate din cel puțin trei puncte diferite și amestecate prin mărunțire.

Statele membre recomandă laboratoarelor oficiale utilizarea de rutină a metodelor de referință menționate anterior. În caz de suspiciune sau litigiu privind rezultatele analizei efectuate prin una din metodele de rutină, pentru verificarea acestor rezultate poate fi utilizată numai metoda de referință.

B. Categorii de specii pentru care se stabilește o valoare-limită a ABVT

Se stabilesc valori-limită a ABVT pentru următoarele categorii de specii:

1.	Sebastes spp., Helicolenus dactylopterus, Sebastichthys capensis;

2.	speciile aparținând familiei Pleuronectidae (exceptând halibutul: Hippoglossus spp.);

3.	Salmo salar, specii aparținând familiei Merlucciidae, specii aparținând familiei Gadidae.

C. Procedură de referință pentru determinarea concentrației de ABVT în pește și produse pescărești

1. Obiect și sferă de aplicare

Prezenta metodă descrie procedura de referință pentru determinarea concentrației de ABVT în pește și produsele pescărești. Procedura se aplică pentru concentrații de ABVT cuprinse între 5 mg/100 g și cel puțin 100 mg/100 g.

2. Definiții

Prin „concentrație de ABVT” se înțelege conținutul de azot al bazelor azotate volatile determinat prin procedura de referință descrisă.

Prin „soluție” se înțelege o soluție apoasă care corespunde următoarelor caracteristici:

(a)	soluție de acid percloric = 6 g/100 ml;

(b)	soluție de hidroxid de sodiu = 20 g/100 ml;

(c)	soluție standard de acid clorhidric de 0,05 mol/l (0,05 N). Cu un aparat de distilare automat, titrarea trebuie să se realizeze cu o soluție standard de acid clorhidric de 0,01 mol/l (0,01 N);

(d)	soluție de acid boric = 3 g/100 ml;

(e)	agent antispumant pe bază de silicon;

(f)	soluție de fenolftaleină = 1 g/100 ml etanol 95 %;

(g)	indicator (Tashiro Mixed Indicator): se dizolvă 2 g de roșu de metil și 1 g de albastru de metil în 1 000 ml etanol 95 %.

3. Scurtă descriere

Bazele azotate volatile sunt extrase din probă cu ajutorul unei soluții de acid percloric de 0,6 mol/l. După alcalinizare, extrasul este supus unei distilări cu vapori și constituenții bazici volatili sunt absorbiți de către un receptor acid. Concentrația de ABVT se determină prin titrarea bazelor absorbite. Concentrația se exprimă în mg/100 g.

4. Produsele chimice

În cazul în care nu se prevede altfel, se utilizează produse chimice cu puritate de reactivi. Apa utilizată trebuie să fie distilată sau demineralizată și de puritate cel puțin echivalentă.

5. Se utilizează următoarele instrumente și accesorii:

(a)	mașină de tocat carne cu care se obține carne tocată de pește suficient de omogenă;

(b)	mixer de mare viteză, a cărui viteză de rotație este cuprinsă între 8 000 și 45 000 turații/minut;

(c)	filtru îndoit de 150 mm diametru cu filtrare rapidă;

(d)	biuretă de 5 ml gradată la 0,01 ml;

(e)

dispozitiv de distilare cu vapori. Acest dispozitiv trebuie să fie dotat cu un sistem care permite să se regleze debitul vaporilor și să se producă un volum constant de vapori într-o anumită perioadă. Acesta trebuie conceput astfel încât, în timpul adăugării substanțelor alcalinizante, bazele libere care rezultă să nu poată ieși.

6. Executarea procedurii de referință

În timpul manipulării acidului percloric, care este foarte coroziv, trebuie să se ia precauțiile și măsurile preventive care se impun. Probele trebuie pregătite în cel mai scurt timp după sosirea lor, în conformitate cu următoarele instrucțiuni:

(a)

Pregătirea probei

Se mărunțește cu grijă proba de analiză într-o mașină de tocat, în conformitate cu specificațiile de la punctul 5 litera (a). Se prelevează 10 g ± 0,1 g din proba mărunțită și se plasează într-un recipient adaptat. Această prelevare se amestecă cu 90,0 ml soluție de acid percloric, se omogenizează timp de două minute cu ajutorul unui mixer, în conformitate cu specificațiile de la punctul 5 litera (b), apoi se filtrează.

Extractul astfel obținut se poate păstra cel puțin șapte zile la o temperatură cuprinsă între aproximativ 2 °C și 6 °C;

(b)

Distilarea cu vapori

Se pun 50,0 ml din extractul obținut în conformitate cu litera (a) într-un dispozitiv de distilare cu vapori, astfel cum se descrie la punctul 5 litera (e). Pentru o verificare ulterioară a alcalinizării extrasului, se adaugă câteva picături de soluție de fenolftaleină. După adăugarea câtorva picături de agent antispumant pe bază de silicon, se adaugă la extras 6,5 ml de soluție de hidroxid de sodiu și se începe imediat distilarea cu vapori.

Se reglează dispozitivul de distilare astfel încât să se obțină aproximativ 100 ml de distilat în 10 minute. Se scufundă tubul de scurgere al distilatului într-un rezervor care conține 100 ml dintr-o soluție de acid boric, la care s-au adăugat 3-5 picături de indicator. Se oprește distilarea după exact 10 minute. Tubul de scurgere se scoate din rezervor și se clătește cu apă. Bazele volatile conținute în soluția rezervorului sunt determinate prin titrare cu o soluție standard de acid clorhidric.

pH-ul punctului final trebuie să fie 5,0 ± 0,1;

(c)	Titrare Analizele trebuie efectuate în duplicat. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre analizele duplicat nu depășește 2 mg/100 g;

(d)	Test martor Se efectuează un test martor în conformitate cu litera (b). În locul extractului, se utilizează 50,0 ml de soluție de acid percloric.

7. Calculul concentrației de ABVT

Se calculează concentrația de ABVT prin titrarea soluției din rezervor cu soluție standard de acid clorhidric aplicând următoarea ecuație:

Formula

unde:

V1	=	volumul de soluție standard de acid clorhidric de 0,01 mol în ml pentru probă;
V0	=	volumul de soluție standard de acid clorhidric de 0,01 mol în ml pentru martor;
M	=	masa probei în g.

În plus, sunt obligatorii următoarele elemente:

(a)	analize în duplicat. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre cele două analize duplicat nu depășește 2 mg/100 g;

(b)	verificarea echipamentului. Se verifică echipamentul prin distilarea unor soluții de NH4Cl echivalent la 50 mg de ABVT/100 g;

(c)	abateri standard. Se calculează abaterea standard pentru repetabilitate Sr = 1,20 mg/100 g și abaterea standard pentru reproductibilitate SR = 2,50 mg/100 g.

D. Dispozitiv de distilare cu vapori ABVT

Vas Erlenmeyer sau pahar de laborator

(Acid boric)

Extras de eşantion

Conductă de injecţie de vapori

Tub de distilare

Generator de vapori

Extremitatea condesatorului

Apă rece

Fluid de răcire

(1) Regulamentul (CE) nr. 2406/96 al Consiliului din 26 noiembrie 1996 privind stabilirea standardelor comune de piață pentru anumite produse pescărești. JO L 334, 23.12.1996, p. 1.

17.5.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 131/101

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/628 AL COMISIEI

din 8 aprilie 2019

privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale și mărfuri și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 cu privire la aceste modele de certificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/625 stabilește norme privind controalele oficiale și alte activități de control efectuate de autoritățile competente din statele membre în vederea verificării conformității cu legislația Uniunii în domeniul, printre altele, al siguranței alimentelor, în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție. În special, el prevede certificarea oficială, când se consideră adecvat, în vederea asigurării conformității cu normele UE privind animalele și mărfurile.

(2)

Articolul 90 primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625 abilitează Comisia să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind modelele de certificate oficiale și norme privind eliberarea acestor certificate, în cazul în care cerințele nu sunt prevăzute în normele menționate la articolul 1 alineatul (2) din respectivul regulament.

(3)

Transporturile de animale și mărfuri sunt însoțite de un certificat oficial, emis pe suport de hârtie sau în format electronic. Prin urmare, este adecvat să se stabilească cerințe comune în ceea ce privește eliberarea certificatelor oficiale în ambele cazuri, în plus față de cerințele prevăzute în capitolul VII din titlul II al Regulamentului (UE) 2017/625.

(4)

Modelele de certificate sunt incluse în sistemul electronic TRACES, înființat prin Decizia 2003/623/CE a Comisiei (2), pentru a facilita și a accelera procedurile administrative la frontierele Uniunii și pentru a permite comunicarea electronică între autoritățile competente, care contribuie la prevenirea posibilelor practici frauduloase sau înșelătoare în ceea ce privește certificatele oficiale.

(5)

Din 2003, tehnologia informatică a evoluat considerabil, iar sistemul TRACES a fost modificat pentru a îmbunătăți calitatea, prelucrarea și schimbul securizat de date. Ca urmare, formatul modelelor de certificate și al notelor privind completarea lor prevăzut în prezentul regulament ar trebui să fie adaptat la sistemul TRACES, de exemplu prin reflectarea utilizării codurilor multiple din Nomenclatura combinată (NC) sau prin asigurarea trasabilității pentru comerțul triunghiular, atunci când țara de expediere nu este țara de origine a transportului.

(6)

În conformitate cu articolul 133 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625, sistemul TRACES trebuie să fie integrat în Sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC). Prin urmare, modelele de certificate de sănătate prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie adaptate la IMSOC.

(7)	Articolul 90 primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625 abilitează Comisia să stabilească, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind procedurile aplicabile în vederea eliberării unor certificate de înlocuire.

(8)

Pentru a evita utilizarea improprie și abuzul, este important să fie definite cazurile în care se poate elibera un certificat de înlocuire și cerințele care trebuie să fie îndeplinite de certificatele de acest fel. În special, aceste cazuri ar trebui să fie limitate la erori administrative evidente, precum numere transpuse în numărul containerului sau în numărul sigiliului, greșeli de ortografie în adrese sau în descrierile produselor.

(9)

Articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625 prevede cerința ca transporturile de anumite animale și mărfuri să fie însoțite de un certificat oficial, de un atestat oficial sau de orice altă dovadă care să ateste conformitatea transportului cu normele aplicabile prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din respectivul regulament.

(10)

Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei (3) prevede o listă de mărfuri și animale destinate consumului uman, în special produse de origine animală, insecte vii și germeni și semințe destinate producției de germeni, care trebuie să fie însoțite de un certificat oficial la intrarea în Uniune, dacă sunt destinate introducerii pe piață. Pentru a facilita controalele oficiale la intrarea în Uniune, ar trebui să se stabilească modele de certificate oficiale pentru astfel de mărfuri și animale destinate consumului uman, în conformitate cu articolul 90 primul paragraf litera (a) și cu articolul 126 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625.

(11)	Modelele de certificate necesare din motive de sănătate publică sunt prevăzute în prezent în diverse acte legislative. Este adecvat ca aceste modele de certificate să fie consolidate într-un singur act legislativ, făcând trimiteri la ele.

(12)

În ceea ce privește certificarea anumitor produse de origine animală din motive ce țin de sănătatea animalelor, se utilizează modelele comune de certificate. Cerințele privind certificarea din motive ce țin de sănătatea animalelor ar trebui să fie revizuite până la 21 aprilie 2021, care este data de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Modelele comune de certificate ar trebui să fie menținute până la această revizuire.

(13)

În vederea armonizării și clarității, modelele de certificate prevăzute în prezent în Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei (5), Regulamentul (UE) nr. 211/2013 al Comisiei (6) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 al Comisiei (7) ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 ar trebui să fie modificate în consecință, iar Regulamentul (UE) nr. 211/2013 ar trebui să fie abrogat.

(14)

Pentru a facilita verificarea conformității cu cerințele UE, este adecvat să se introducă modele noi suplimentare de certificate de sănătate pentru intrarea grăsimilor animale topite și a jumărilor, a insectelor și a cărnii de reptile destinate introducerii pe piață. De asemenea, aceste modelele de certificate facilitează înțelegerea cerințelor UE de către autoritățile competente din țările terțe și, prin urmare facilitează intrarea în Uniune a grăsimilor animale și a jumărilor, a insectelor și a cărnii de reptile.

(15)

Articolul 90 primul paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) 2017/625 abilitează Comisia să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind formatul documentelor care trebuie să însoțească animalele și mărfurile după efectuarea controalelor oficiale. În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei (8), aceste certificate de sănătate trebuie să însoțească animalele la abator, după ce s-a efectuat inspecția ante mortem la exploatația de proveniență. Prin urmare, formatul acestor certificate ar trebui să fie prevăzut în prezentul regulament.

(16)

În cazul sacrificării de urgență în afara abatorului, este adecvat, în vederea armonizării și clarității, să se prevadă în prezentul regulament un model de certificat pentru declarația care trebuie să fie emisă de veterinarul (oficial), în conformitate cu punctul 6 din capitolul VI al secțiunii I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(17)	Întrucât Regulamentul (UE) 2017/625 se aplică începând cu 14 decembrie 2019, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, de la data respectivă.

(18)	Este adecvat să se introducă o perioadă de tranziție pentru a lua în considerare transporturile de animale și de mărfuri transportate și certificate, dacă este necesar, înainte de data aplicării prezentului regulament.

(19)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește:

(a)

norme privind aplicarea uniformă a articolelor 88 și 89 din Regulamentul (UE) 2017/625 în ceea ce privește semnarea și eliberarea certificatelor oficiale și garanțiile privind fiabilitatea certificatelor oficiale, în vederea conformării cu cerințele prevăzute la articolul 126 alineatul (2) litera (c) din respectivul regulament;

(b)	cerințe privind modelele de certificate oficiale care nu sunt transmise în IMSOC;

(c)	cerințe privind modelele de certificate oficiale care sunt transmise în IMSOC;

(d)	cerințe privind certificatele de înlocuire.

(2) Prezentul regulament stabilește, de asemenea:

(a)	modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune a animalelor, a produselor de origine animală, a produselor compuse, a materialelor germinative și a subproduselor de origine animală și note privind completarea lor;

(b)

modele de certificate oficiale specifice pentru intrarea în Uniune a următoarelor animale și mărfuri destinate consumului uman și introducerii pe piață:

(i)	produse de origine animală pentru care acest certificat este solicitat în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625;

(ii)	insecte vii;

(iii)

germeni și semințe destinate producției de germeni;

(c)	modele de certificate oficiale în cazul inspecției ante mortem la exploatația de proveniență sau în cazul sacrificării de urgență în afara abatorului.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„introducere pe piață” înseamnă introducere pe piață astfel cum este definită la articolul 3 punctul 8 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (10);

2.	„germeni” înseamnă germeni astfel cum sunt definiți la articolul 2 litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 208/2013 al Comisiei (11);

3.	„abator” înseamnă un abator astfel cum este definit la punctul 1.16 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

4.	„carne proaspătă” înseamnă carne proaspătă astfel cum este definită la punctul 1.10 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

5.	„carne” înseamnă carne astfel cum este definită la punctul 1.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

6.	„păsări de curte” înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la punctul 1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

7.	„vânat sălbatic” înseamnă vânat sălbatic astfel cum este definit la punctul 1.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

8.	„ouă” înseamnă ouă astfel cum sunt definite la punctul 5.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

9.	„produse din ouă” înseamnă produse din ouă astfel cum sunt definite la punctul 7.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

10.	„preparate din carne” înseamnă preparate din carne astfel cum sunt definite la punctul 1.15 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

11.	„produse din carne” înseamnă produse din carne astfel cum sunt definite la punctul 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

12.	„stomacuri, vezici și intestine tratate” înseamnă stomacuri, vezici și intestine tratate astfel cum sunt definite la punctul 7.9 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

13.	„moluște bivalve” înseamnă moluște bivalve astfel cum sunt definite la punctul 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

14.	„produse pescărești” înseamnă produse pescărești astfel cum sunt definite la punctul 3.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

15.	„lapte crud” înseamnă lapte crud astfel cum este definit la punctul 4.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

16.	„produse lactate” înseamnă produse lactate astfel cum sunt definite la punctul 7.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

17.	„colostru” înseamnă colostru astfel cum este definit la punctul 1 din secțiunea IX a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

18.	„produse pe bază de colostru” înseamnă produse pe bază de colostru astfel cum sunt definite la punctul 2 din secțiunea IX a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

19.	„pulpe de pui de baltă” înseamnă pulpe de pui de baltă astfel cum sunt definite la punctul 6.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

20.	„melci” înseamnă melci astfel cum sunt definiți la punctul 6.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

21.	„grăsimi topite de origine animală” înseamnă grăsimi topite de origine animală astfel cum sunt definite la punctul 7.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

22.	„jumări” înseamnă jumări astfel cum sunt definite la punctul 7.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

23.	„gelatină” înseamnă gelatină astfel cum este definită la punctul 7.7 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

24.	„colagen” înseamnă colagen astfel cum este definit la punctul 7.8 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

25.	„miere” înseamnă miere astfel cum este definită la punctul 1 din partea IX a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12);

26.	„produse apicole” înseamnă produse apicole astfel cum sunt definite la punctul 2 din partea IX a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

27.	„carne de reptile” înseamnă carne de reptile astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625;

28.	„insecte” înseamnă insecte astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 17 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625;

29.	„navă frigorifică” înseamnă navă frigorifică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 26 din Regulamentul delegat (UE) 2019/625;

30.	„navă congelator” înseamnă o navă congelator astfel cum este definită la punctul 3.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

31.	„navă fabrică” înseamnă vasul fabrică astfel cum este definit la punctul 3.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

32.	„zonă de producție” înseamnă o zonă de producție astfel cum este definită la punctul 2.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

33.	„centru de expediere” înseamnă un centru de expediere astfel cum este definit la punctul 2.7 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

34.	„carne separată mecanic” înseamnă carne separată mecanic astfel cum este definită la punctul 1.14 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

35.	„unitate de prelucrare a vânatului” înseamnă o unitate de prelucrare a vânatului astfel cum este definită la punctul 1.18 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

36.	„secție de tranșare” înseamnă o secție de tranșare astfel cum este definită la punctul 1.17 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

37.	„vânat de crescătorie” înseamnă vânat de crescătorie astfel cum este definit la punctul 1.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Articolul 3

Cerințe privind modelele de certificate oficiale care nu sunt transmise în IMSOC

Modelele de certificate oficiale pentru acele animale, produse de origine animală, produse compuse, materiale germinative, subproduse de origine animală, germeni și semințe destinate producției de germeni, originare din țări terțe sau din regiuni ale acestora, care sunt solicitate în baza legislației Uniunii pentru intrarea în Uniune și care nu sunt transmise în IMSOC îndeplinesc cerințele următoare:

1.	Pe lângă semnătura funcționarului care certifică, certificatul poartă o ștampilă oficială. Culoarea semnăturii trebui să fie diferită de culoarea textului tipărit. Această cerință se aplică, de asemenea, ștampilelor, cu excepția timbrului sec și a filigranului.

2.	Atunci când modelul de certificat conține declarații, declarațiile care nu sunt relevante se barează, se parafează și se ștampilează de funcționarul care certifică sau se elimină complet din certificat.

Certificatul constă în:

(a)	o singură foaie de hârtie; sau

(b)	mai multe foi de hârtie care sunt indivizibile și constituie un tot integral; sau

(c)	o secvență de pagini numerotate pentru a indica o anumită pagină într-o secvență finită.

4.	În cazul în care certificatul constă într-o secvență de pagini, fiecare pagină indică codul unic menționat la articolul 89 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625 și poartă semnătura funcționarului care certifică și ștampila oficială.

5.	Certificatul se eliberează înainte ca transportul aferent să iasă de sub controlul autorităților competente din țara terță care eliberează certificatul.

Articolul 4

Cerințe privind modelele de certificate oficiale care sunt transmise în IMSOC

(1) Modelele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune a animalelor, a produselor de origine animală, a produselor compuse, a materialelor germinative și a subproduselor de origine animală originare din țări terțe sau din regiuni ale acestora, transmise în IMSOC, se bazează pe modelul de certificat oficial prevăzut în anexa I.

(2) Partea II a modelelor de certificate oficiale menționate la alineatul (1) include garanțiile de sănătate specifice și informațiile solicitate în partea II a modelelor relevante de certificate oficiale pentru acele animale, produse de origine animală, produse compuse, materiale germinative și subproduse de origine animală originare din țări terțe sau din regiuni ale acestora, care sunt solicitate în baza legislației Uniunii pentru intrarea în Uniune.

(3) Certificatul oficial se transmite în IMSOC înainte ca transportul aferent să iasă de sub controlul autorităților competente din țara terță care eliberează certificatul.

(4) Cerințele prevăzute în prezentul articol nu afectează natura, conținutul și formatul certificatelor sau atestatelor oficiale menționate în articolul 73 alineatul (2) literele (b) și (c) și în articolul 129 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625.

Articolul 5

Certificate de înlocuire

(1) Autoritățile competente pot elibera un certificat de înlocuire doar în cazul în care există erori administrative în certificatul inițial sau atunci când certificatul inițial a fost deteriorat sau pierdut.

(2) Certificatul de înlocuire nu modifică informațiile din certificatul inițial privind identificarea, trasabilitatea și garanțiile de sănătate ale transporturilor.

(3) În plus, certificatul de înlocuire:

(a)	face referire clară la codul unic menționat la articolul 89 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2017/625 și la data eliberării certificatului inițial și menționează clar că înlocuiește certificatul inițial;

(b)	are un număr de certificat nou, diferit de cel al certificatului inițial;

(c)	poartă data la care a fost eliberat, diferită de data eliberării certificatului inițial; și

(d)	este prezentat în original autorităților competente, cu excepția certificatelor de înlocuire electronice transmise în IMSOC.

Articolul 6

Note privind completarea modelelor de certificate oficiale

Modelele de certificate oficiale menționate la articolele 12, 13 și 15-27 se completează pe baza notelor prezentate în anexa II.

Articolul 7

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii proaspete de ungulate

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelele de certificate oficiale „BOV”, „OVI”, „POR”, „EQU”, „RUF”, „RUW”, „SUF”, „SUW” și „EQW” prezentate în partea 2 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei (13) se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii proaspete de ungulate.

Articolul 8

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii de pasăre, de ratite și de vânat sălbatic cu pene, a ouălor și a produselor din ouă

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelele de certificate oficiale „POU”, „POU-MI/MSM”, „RAT”, „RAT-MI/MSM”, „WGM”, „WGM-MI/MSM”,„E” și „EP” prezentate în partea 2 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (14) se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii de pasăre, de ratite și de vânat sălbatic cu pene, a ouălor și a produselor din ouă.

Articolul 9

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice și a cărnii de iepuri de crescătorie

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelele de certificate oficiale „WL”, „WM” și „RM” prezentate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei (15) se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice și de iepuri de crescătorie.

Articolul 10

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune sau pentru introducerea pe piață a preparatelor din carne

Articolul 11

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a anumitor produse din carne și a stomacurilor, vezicilor și intestinelor tratate

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelul de certificat oficial prezentat în anexa III la Decizia 2007/777/CE a Comisiei (17) se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a anumitor produse din carne și a stomacurilor, vezicilor și intestinelor tratate. Cu toate acestea, în cazul intrării în Uniune pentru introducerea pe piață a intestinelor, se utilizează certificatul de sănătate animală prezentat în anexa I A la Decizia 2003/779/CE a Comisiei (18).

Articolul 12

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a moluștelor bivalve, echinodermelor, tunicatelor și gasteropodelor marine vii

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelul de certificat oficial prezentat în capitolul A din partea I a anexei III la prezentul regulament se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a moluștelor bivalve, echinodermelor, tunicatelor și gasteropodelor marine vii. În cazul intrării în Uniune și al introducerii pe piață a moluștelor bivalve prelucrate din specia Acanthocardia Tuberculatum, modelul de certificat oficial prezentat în capitolul B din partea I a anexei III la prezentul regulament se adaugă la certificatul menționat în prima teză.

Articolul 13

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a produselor pescărești

(1) Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelul de certificat oficial prezentat în capitolul A din partea II a anexei III la prezentul regulament se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a produselor pescărești.

(2) În cazul produselor pescărești capturate de nave sub pavilionul unui stat membru și transferate în țări terțe, cu sau fără depozitare, se utilizează modelul de certificat prezentat în capitolul B din partea II a anexei III la prezentul regulament.

(3) Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelul de certificat oficial care trebuie să fie semnat de căpitan, prezentat în capitolul C din partea II a anexei III la prezentul regulament, se utilizează atunci când produsele pescărești sunt importate direct dintr-o navă frigorifică, o navă congelator sau o navă fabrică, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/625.

Articolul 14

Modele de certificate oficiale pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a laptelui crud, a colostrului, a produselor lactate și a produselor pe bază de colostru

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelele de certificate oficiale „Milk-RM”, „Milk-RMP”, „Milk-HTB”, „Milk-HTC” și „Colostrum-C/CPB” prevăzute în partea 2 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei (19) se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a laptelui crud, a colostrului, a produselor lactate și a produselor pe bază de colostru.

Articolul 15

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a pulpelor de pui de baltă refrigerate, congelate sau preparate, destinate consumului uman

Articolul 16

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a melcilor refrigerați, congelați, decochiliați, gătiți termic, preparați sau conservați, destinați consumului uman

Articolul 17

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a grăsimilor animale topite și jumărilor destinate consumului uman

Articolul 18

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a gelatinei destinate consumului uman

Articolul 19

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a colagenului destinat consumului uman

Articolul 20

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a materiilor prime pentru producția gelatinei și a colagenului destinat consumului uman

Articolul 21

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a materiilor prime prelucrate pentru producția gelatinei și a colagenului destinat consumului uman

Articolul 22

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a mierii și a altor produse apicole destinate consumului uman

Articolul 23

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a sulfatului de condroitină, a acidului hialuronic, a altor produse pe bază de cartilaje hidrolizate, a chitosanului, a glucozaminei, a cheagului, a ihtiocolului și a aminoacizilor înalt rafinați destinați consumului uman

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelul de certificat oficial prezentat în partea XI a anexei III la prezentul regulament se utilizează pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a sulfatului de condroitină, a acidului hialuronic, a altor produse pe bază de cartilaje hidrolizate, a chitosanului, a glucozaminei, a cheagului, a ihtiocolului și a aminoacizilor înalt rafinați destinați consumului uman.

Articolul 24

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a cărnii de reptile destinată consumului uman

Articolul 25

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a insectelor destinate consumului uman

Articolul 26

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a altor produse de origine animală destinate consumului uman, care nu sunt menționate la articolele 7-25

Articolul 27

Model de certificat oficial pentru intrarea în Uniune pentru introducerea pe piață a germenilor și semințelor destinate producției de germeni

Articolul 28

Modele de certificate oficiale în cazul inspecției ante mortem la exploatația de proveniență

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelele de certificate oficiale prezentate în anexa IV la prezentul regulament se utilizează în cazul inspecției ante mortem la exploatația de proveniență, în conformitate cu articolele 5 și 6 din Regulamentul delegat (UE) 2019/624.

Articolul 29

Model de certificat oficial în cazul sacrificării de urgență în afara abatorului

Pentru a îndeplini cerințele de certificare prevăzute la articolul 88, articolul 89 și articolul 126 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/625, modelul de certificat oficial prezentat în anexa V la prezentul regulament se utilizează în cazul sacrificării de urgență în afara abatorului, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2019/624.

Articolul 30

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 2074/2005

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 6 se elimină.

2.	Anexa VI se elimină.

Articolul 31

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 2 se elimină.

2.	Anexa II se elimină.

Articolul 32

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 211/2013 se abrogă. Trimiterile la Regulamentul (UE) nr. 211/2013 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 33

Dispoziții tranzitorii

Transporturile de produse de origine animală însoțite de certificatele relevante eliberate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, Regulamentul (UE) nr. 211/2013 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 pot fi acceptate pentru intrare în Uniune până la 13 martie 2020 cu condiția ca certificatul să fie semnat înainte de 14 decembrie 2019.

Până la 13 martie 2020, transporturile de grăsimi animale topite și de jumări pot intra în Uniune atunci când se utilizează certificatul pentru produse din carne prevăzut în anexa III la Decizia 2007/777/CE, iar transporturile de carne de reptile, de insecte și de alte produse de origine animală menționate la articolul 26 pot intra în Uniune fără certificatul prezentat în anexa III la prezentul regulament.

Articolul 34

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 14 decembrie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 aprilie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2) Decizia 2003/623/CE a Comisiei din 19 august 2003 privind dezvoltarea unui sistem informatic veterinar integrat numit Traces (JO L 216, 28.8.2003, p. 58).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei din 4 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele aplicabile introducerii în Uniune a transporturilor de anumite animale și mărfuri destinate consumului uman (a se vedea pagina 18 din prezentul Jurnal Oficial).

(4) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (JO L 338, 22.12.2005, p. 27).

(6) Regulamentul (UE) nr. 211/2013 al Comisiei din 11 martie 2013 privind cerințele de certificare pentru importurile în Uniune de germeni și semințe pentru producția de germeni (JO L 68, 12.3.2013, p. 26).

(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/759 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de stabilire a listelor țărilor terțe, ale părților țărilor terțe și ale teritoriilor din care statele membre trebuie să autorizeze introducerea în Uniune a anumitor produse de origine animală destinate consumului uman, de stabilire a cerințelor de certificare, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și de abrogare a Deciziei 2003/812/CE (JO L 126, 14.5.2016, p. 13).

(8) Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei din 8 februarie 2019 privind normele specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(9) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(10) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 208/2013 al Comisiei din 11 martie 2013 privind cerințele în materie de trasabilitate aplicabile germenilor și semințelor destinate producției de germeni (JO L 68, 12.3.2013, p. 16).

(12) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(13) Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei din 12 martie 2010 de stabilire a unor liste de țări terțe, teritorii sau părți ale acestora autorizate să introducă în Uniunea Europeană anumite animale și carne proaspătă, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (JO L 73, 20.3.2010, p. 1).

(14) Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (JO L 226, 23.8.2008, p. 1).

(15) Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei din 9 februarie 2009 de stabilire a listei țărilor terțe și a părților acestora pentru importul sau tranzitul în Comunitate al cărnii de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice și al cărnii de iepuri de crescătorie, precum și cerințele de certificare veterinară (JO L 39, 10.2.2009, p. 12).

(16) Decizia 2000/572/CE a Comisiei din 8 septembrie 2000 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică și de certificare sanitar-veterinară pentru importurile în Comunitate de preparate din carne provenind din țări terțe (JO L 240, 23.9.2000, p. 19).

(17) Decizia 2007/777/CE a Comisiei din 29 noiembrie 2007 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică precum și a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne și stomacuri, vezici și intestine tratate destinate consumului uman, provenind din țări terțe și de abrogare a Deciziei 2005/432/CE (JO L 312, 30.11.2007, p. 49).

(18) Decizia 2003/779/CE a Comisiei din 31 octombrie 2003 de stabilire a condițiilor sanitare și a certificatelor veterinare necesare la importul de intestine de animale din țări terțe (JO L 285, 1.11.2003, p. 38).

(19) Regulamentul (UE) nr. 605/2010 al Comisiei din 2 iulie 2010 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și sănătate publică și de certificare veterinară pentru introducerea în Uniunea Europeană a laptelui crud, a produselor lactate, a colostrului și a produselor pe bază de colostru destinate consumului uman (JO L 175, 10.7.2010, p. 1).

ANEXA I

MODELE DE CERTIFICATE OFICIALE PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE A ANIMALELOR, A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ, A PRODUSELOR COMPUSE, A MATERIALELOR GERMINATIVE ȘI A SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Textul imaginii

ANEXA II

NOTE PRIVIND COMPLETAREA MODELELOR DE CERTIFICATE OFICIALE PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE A ANIMALELOR, A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ, A PRODUSELOR COMPUSE, A MATERIALELOR GERMINATIVE ȘI A SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Generalități

Pentru a selecta oricare opțiune, se bifează sau se marchează cu o cruce (X) rubrica relevantă.

Ori de câte ori este menționat, „ISO” înseamnă codul standard internațional compus din două litere pentru o țară, în conformitate cu standardul internațional ISO 3166 alpha-2 (1).

În rubricile I.15, I.18, I.20 și I.22 se poate selecta o singură opțiune.

În cazul în care destinatarul, punctul de inspecție la frontiera (PIF) de intrare sau detaliile transportului (și anume, mijlocul de transport și data) se modifică după eliberarea certificatului, operatorul responsabil de transport trebuie să informeze autoritatea competentă a statului membru de intrare. O astfel de modificare nu conduce la solicitarea unui certificat de înlocuire.

Partea I: Detalii privind transportul expediat

Țara:

Numele țării terțe care eliberează certificatul.

Rubrica I.1.

Expeditor/Exportator: numele și adresa (strada, orașul și regiunea, provincia sau statul, după caz) persoanei fizice sau juridice care expediază transportul, care trebuie să fie situată în țara terță, cu excepția reintrării transporturilor originare din Uniunea Europeană.

Rubrica I.2.

Numărul de referință al certificatului: codul unic obligatoriu atribuit de autoritatea competentă din țara terță, în conformitate cu clasificarea proprie. Această rubrică este obligatorie pentru toate certificatele care nu sunt transmise în IMSOC.

Rubrica I.2.a

Numărul de referință IMSOC: codul de referință unic atribuit automat de IMSOC, dacă certificatul este înregistrat în IMSOC. Această rubrică nu trebuie să fie completată în cazul în care certificatul nu este transmis în IMSOC.

Rubrica I.3.

Autoritatea competentă centrală: denumirea autorității centrale din țara terță care eliberează certificatul.

Rubrica I.4.

Autoritatea competentă locală: dacă este cazul, denumirea autorității locale din țara terță care eliberează certificatul.

Rubrica I.5.

Destinatar/Importator: numele și adresa persoanei fizice sau juridice căreia îi este destinat transportul, din statul membru sau din țara terță de destinație în cazul tranzitului. Cu toate acestea, aceste informații nu sunt obligatorii pentru transporturile în tranzit în Uniunea Europeană.

Rubrica I.6.

Operatorul responsabil de transport:

Numele și adresa persoanei din Uniunea Europeană care răspunde de transport atunci când acesta este prezentat la PIF și care face declarațiile necesare în fața autorităților competente, fie în calitate de importator, fie în numele importatorului.

Pentru produsele în tranzit în Uniunea Europeană: numele și adresa sunt obligatorii.

Pentru anumite animale: numele și adresa sunt obligatorii dacă sunt solicitate de legislația relevantă a Uniunii Europene.

Pentru animalele și produsele destinate introducerii pe piață: numele și adresa sunt opționale.

Rubrica I.7.

Țara de origine:

Pentru produse: numele și codul ISO al țării în care mărfurile au fost produse, fabricate și ambalate (etichetate cu marca de identificare).

Pentru animale: țara de reședință în timpul perioadei necesare, astfel cum este prevăzută în certificatul de sănătate relevant pentru Uniunea Europeană. Pentru caii înregistrați care reintră în Uniunea Europeană, țara de origine înseamnă țara din care au fost transportați ultima oară.

În cazul comerțului care implică mai multe țări terțe (comerțul triunghiular), trebuie completat un certificat separat pentru fiecare țară de origine.

Rubrica I.8.

Regiunea de origine: dacă este cazul, pentru animalele sau produsele afectate de măsurile de regionalizare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene. Codul regiunilor, zonelor sau compartimentelor aprobate trebuie să fie indicat astfel cum este definit în legislația relevantă a Uniunii Europene.

Rubrica I.9.

Țara de destinație: numele și codul ISO al țării de destinație din Uniunea Europeană a animalelor sau produselor.

Dacă produsele sunt în tranzit, sunt necesare numele și codul ISO al țării terțe de destinație.

Rubrica I.10.

Regiunea de destinație: a se vedea rubrica I.8.

Rubrica I.11.

Locul de expediere: denumirea, adresa și numărul de aprobare, dacă sunt solicitate în baza legislației Uniunii Europene, ale exploatațiilor sau unităților din care provin animalele sau produsele.

Pentru animale: o exploatație sau altă unitate agricolă, industrială sau comercială monitorizată oficial, inclusiv grădinile zoologice, parcurile de distracții și rezervațiile naturale și de vânătoare, în care animalele sunt deținute sau crescute în mod normal.

Pentru materialul germinativ: centrele de colectare sau depozitare a materialului seminal sau echipele de colectare sau producție a embrionilor.

Pentru alte produse: orice unitate a unei societăți comerciale din sectorul alimentar sau al subproduselor de origine animală. Se va indica doar unitatea care expediază produsele. În cazul comerțului care implică mai multe țări terțe (comerțul triunghiular), locul de expediere este unitatea din ultima țară terță din lanțul de export, din care transportul final este expediat în Uniunea Europeană.

Rubrica I.12.

Locul de destinație:

Cu excepția cazului depozitării produselor în tranzit, această informație este opțională.

Pentru introducerea pe piață: locul în care animalele sau produsele sunt trimise pentru descărcarea finală. Se indică numele, adresa și numărul de aprobare al exploatațiilor sau unităților din locul de destinație, dacă este cazul.

Pentru depozitarea produselor în tranzit: denumirea, adresa și numărul de aprobare al antrepozitului dintr-o zonă liberă, al antrepozitului vamal sau al furnizorului navei.

Rubrica I.13.

Locul de încărcare:

Pentru animale: numele orașului sau locului în care animalele sunt încărcate și, în caz de colectare prealabilă, detaliile centrului de colectare oficial.

Pentru produse: numele orașului și categoria (de exemplu, unitate, exploatație, port sau aeroport) locului final în care produsele urmează să fie încărcate în mijlocul de transport pentru călătoria spre Uniunea Europeană. În cazul unui container, se indică locul unde urmează să fie amplasat la bordul mijlocului de transport final către Uniunea Europeană. În cazul unui feribot, se indică locul în care s-a îmbarcat camionul.

Rubrica I.14.

Data și ora expedierii:

Pentru animale: data și ora la care animalele sunt programate să plece în mijloacele lor de transport (avion, navă, vehicul feroviar sau rutier).

Pentru produse: data la care pleacă mijlocul de transport (avion, navă, vehicul feroviar sau rutier).

Rubrica I.15.

Mijloc de transport: mijlocul de transport care părăsește țara de expediere.

Mod de transport: avion, navă, căi ferate, vehicul rutier sau altele. „Altele” înseamnă moduri de transport care nu sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului (2).

Identificarea mijlocului de transport: în cazul avioanelor, numărul zborului, în cazul navelor, numele navei (navelor), în cazul căilor ferate, identitatea trenului și numărul vagonului, în cazul transporturilor rutiere, numărul de înmatriculare al vehiculului, însoțit de numărul de înmatriculare al remorcii, dacă este cazul.

În cazul unui feribot, se indică identificarea vehiculului rutier, numărul de înmatriculare al vehiculului, însoțit de numărul de înmatriculare al remorcii, dacă este cazul, și numele feribotului programat.

Rubrica I.16.

PIF de intrare: se indică numele PIF-ului și codul de identificare al acestuia atribuit de IMSOC.

Rubrica I.17.

Documente de însoțire:

Tipul și numărul de referință al documentului trebuie să fie indicate atunci când un transport este însoțit de celelalte documente, cum ar fi permisul CITES, autorizația pentru speciile alogene invazive (IAS) sau un document comercial (de exemplu, numărul scrisorii de transport aerian, numărul conosamentului sau numărul comercial al trenului sau al vehiculului rutier)

Rubrica I.18.

Condiții de transport: categoria de temperatură necesară în timpul transportului produselor (ambientală, refrigerare, congelare). Se poate selecta o singură categorie.

Rubrica I.19.

Numărul containerului/numărul sigiliului: dacă este cazul, numerele corespunzătoare.

Numărul containerului trebuie să fie furnizat dacă mărfurile sunt transportate în containere închise.

Trebuie indicat doar numărul sigiliului oficial. Sigiliul oficial se aplică dacă sigiliul este aplicat pe container, pe camion sau pe vagonul de tren sub supravegherea autorității competente care eliberează certificatul.

Rubrica I.20.

Mărfuri certificate ca: se indică scopul introducerii pe piață a animalelor sau utilizarea preconizată a produselor, așa cum se specifică în certificatul de sănătate relevant pentru Uniunea Europeană.

Alimente pentru animale: se referă doar la subprodusele de origine animală destinate hranei animalelor, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

Organism autorizat: circulația animalelor la un organism autorizat, un institut sau un centru, în conformitate cu Directiva 92/65/CEE a Consiliului (4).

Reproducție artificială: se referă doar la materialele germinative.

Reproducție/producție: pentru animale destinate reproducției și producției, inclusiv animale de acvacultură destinate creșterii.

Industria conservelor: se referă, de exemplu, la tonul destinat industriei conservelor.

Circ/expoziție: pentru animale înregistrate destinate circurilor și expozițiilor și animale acvatice pentru acvarii sau activități comerciale similare, care nu sunt destinate vânzării ulterioare.

Îngrășare: se referă doar la ovine și caprine.

Prelucrare suplimentară: se referă doar la produsele care trebuie să fie prelucrate suplimentar înainte de a fi introduse pe piață.

Repopularea vânatului: se referă doar la vânatul destinat refacerii stocurilor.

Consum uman: se referă doar la produsele destinate consumului uman, pentru care legislația Uniunii Europene impune un certificat de sănătate sau veterinar.

Altele: destinate unor scopuri care nu sunt enumerate altundeva în această clasificare, inclusiv animalele acvatice destinate pescăriilor cu repopulare organizată.

Animale de companie: circulația comercială în Uniune a câinilor, pisicilor, dihorilor și păsărilor. Pentru animale acvatice ornamentale destinate magazinelor de animale de companie sau activităților comerciale similare în vederea vânzării ulterioare.

Uz farmaceutic: subproduse de origine animală improprii pentru consumul uman, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Carantină: se referă la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 139/2013 al Comisiei (5) pentru păsări, altele decât păsările de curte, la Directiva 92/65/CEE pentru carnivore, primate și lilieci și la Directiva 2006/88/CE a Consiliului (6) pentru animale de acvacultură.

Ecvidee înregistrate: în conformitate cu Directiva 2009/156/CE a Consiliului (7).

Relocare: se referă doar la animalele de acvacultură.

Sacrificare: pentru animalele destinate unui abator, direct sau printr-un centru de colectare.

Uz tehnic: subproduse de origine animală improprii pentru consumul uman, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Probe comerciale: astfel cum sunt definite la punctul 39 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (8).

Rubrica I.21.

Pentru tranzit: doar pentru tranzitul animalelor sau produselor prin Uniunea Europeană, dintr-o țară terță în altă țară terță sau dintr-o parte a unei țări terțe în altă parte a aceleiași țări terțe. Se indică denumirea și codul ISO al țării terțe de destinație.

Rubrica I.22.

Pentru piața internă: pentru toate transporturile destinate pieței Uniunii Europene.

Import definitiv: această opțiune trebuie să fie utilizată doar pentru transporturile cărora urmează să li se aplice procedura vamală „punere în liberă circulație” în Uniunea Europeană.

Pentru anumite animale (de exemplu, ecvideele înregistrate) trebuie selectată doar una dintre opțiunile următoare:

Reintrare: această opțiune trebuie utilizată doar pentru animalele autorizate pentru reintrare, precum caii înregistrați pentru curse, competiții și evenimente culturale, care reintră în Uniunea Europeană după exportul lor temporar.

Admitere temporară: această opțiune trebuie utilizată doar pentru intrarea animalelor autorizate pentru intrare temporară în Uniunea Europeană, cum ar fi caii înregistrați, pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile.

Rubrica I.23.

Număr total de pachete: numărul de cutii, cuști sau boxe în care animalele sunt transportate, numărul de containere criogenice pentru materialele germinative sau numărul de pachete pentru produse. În cazul transporturilor în vrac, această rubrică este opțională.

Rubrica I.24.

Cantitate:

Pentru animale: numărul total de capete sau paiete exprimat în unități.

Pentru materialul germinativ: numărul total de paiete exprimat în unități.

Pentru produse și animale acvatice, cu excepția peștilor ornamentali: greutatea brută și greutatea netă totală în kilograme.

Greutate netă totală: aceasta este definită ca masa mărfurilor înseși, fără containere imediate și fără niciun ambalaj.

Greutate brută totală: greutatea totală în kilograme. Aceasta este definită ca masa totală a produselor și a containerelor imediate, precum și a întregului lor ambalaj, însă fără containerele de transport și alte echipamente de transport.

Rubrica I.25.

Descrierea mărfurilor: se indică codul relevant din sistemul armonizat (codul SA) și denumirea definită de Organizația Mondială a Vămilor, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (9). Această descriere vamală se completează, dacă este necesar, cu informațiile suplimentare necesare pentru a clasifica animalele sau produsele din punct de vedere veterinar. În plus, se indică orice cerințe specifice referitoare la animale sau la natura/prelucrarea produselor, astfel cum sunt definite în modelul de certificat de sănătate sau veterinar relevant din Uniunea Europeană.

Zona: pentru animalele sau produsele afectate de stabilirea zonelor sau compartimentelor aprobate, în conformitate cu legislația Uniunii Europene. Zonele sau spațiile de producție (de exemplu, în cazul moluștelor bivalve) trebuie să fie indicate astfel cum sunt publicate în listele unităților aprobate din Uniunea Europeană.

Pentru animale: specia, rasa sau categoria, metoda de identificare, numărul de identificare, vârsta, sexul, cantitatea sau greutatea netă, și testul.

Pentru materialul germinativ: data colectării sau producției, numărul de aprobare al centrului sau al echipei, identificarea paietelor și cantitatea. În plus, pentru animalele donatoare, specia, rasa sau categoria și identificarea.

Pentru produse: specia, tipurile de produse, tipul de tratament, numărul de aprobare al unităților împreună cu codul ISO al țării (abator, unitate de prelucrare, depozit frigorific), numărul de pachete, tipul ambalajului, numărul lotului, greutatea netă și clientul final (dacă produsele sunt ambalate pentru consumatorul finale).

Specia: denumirea științifică sau astfel cum este definită în conformitate cu legislația Uniunii Europene.

Tipul de ambalaj: se identifică tipul de ambalaj în conformitate cu definiția indicată în Recomandarea nr. 21 a CEFACT/ONU (10) (Centrul Organizației Națiunilor Unite pentru facilitarea comerțului și a tranzacțiilor electronice).

Partea II: Certificare

Această parte trebuie să fie completată de un veterinar oficial sau de un inspector oficial.

Rubrica II.

Informații privind sănătatea: această parte se completează în conformitate cu cerințele specifice privind sănătatea ale Uniunii Europene cu referire la specia animalelor sau la natura produselor și astfel cum sunt definite în acordurile de echivalență cu anumite țări terțe sau în alte documente legislative ale Uniunii, precum cele privind certificarea.

În cazul în care nu există atestate privind sănătatea animală sau publică pentru transport, această secțiune este eliminată sau anulată în întregime sau nu este prezentă deloc, în conformitate cu notele de subsol pentru partea II din certificatele de sănătate specifice pentru Uniunea Europeană.

Rubrica II.a.

Numărul de referință al certificatului: același cod de referință ca în rubrica I.2.

Rubrica II.b.

Numărul de referință IMSOC: același cod de referință ca în rubrica I.2.a.

Funcționar care certifică:

Veterinarul oficial sau inspectorul oficial, astfel cum este definit în legislația relevantă a Uniunii Europene: numele cu majuscule, calificarea și titlul și, dacă este cazul, numărul de identificare și ștampila în original a autorității competente și data semnării.

(1) Lista denumirilor țărilor și a elementelor codului este disponibilă la adresa: http://www.iso.org/iso/country_codes/iso-3166-1_decoding_table.htm

(2) Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 (JO L 3, 5.1.2005, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(4) Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (JO L 268, 14.9.1992, p. 54).

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 139/2013 al Comisiei din 7 ianuarie 2013 de stabilire a condițiilor de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări în Uniune și a condițiilor de carantină (JO L 47, 20.2.2013, p. 1).

(6) Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (JO L 328, 24.11.2006, p. 14).

(7) Directiva 2009/156/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe (JO L 192, 23.7.2010, p. 1).

(8) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

(9) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(10) Ultima versiune: Revizia 9 anexele V și VI astfel cum sunt publicate la adresa: http://www.unece.org/tradewelcome/un-centre-for-trade-facilitation-and-e-business-uncefact/outputs/cefactrecommendationsrec-index/list-of-trade-facilitation-recommendations-n-21-to-24.html

ANEXA III

MODELE DE CERTIFICATE OFICIALE PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A ANIMALELOR ȘI A MĂRFURILOR DESTINATE CONSUMULUI UMAN

PARTEA I

CAPITOLUL A: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A MOLUȘTELOR BIVALVE, ECHINODERMELOR, TUNICATELOR ȘI GASTEROPODELOR MARINE VII

Textul imaginii

Textul imaginii

Textul imaginii

Textul imaginii

CAPITOLUL B: MODEL SUPLIMENTAR DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU MOLUȘTE BIVALVE PRELUCRATE DIN SPECIA ACANTHOCARDIA TUBERCULATUM

Textul imaginii

PARTEA II

CAPITOLUL A: MODEL DE CERTIFICATE OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A PRODUSELOR PESCĂREȘTI

Textul imaginii

Textul imaginii

Textul imaginii

CAPITOLUL B: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU PRODUSE PESCĂREȘTI CAPTURATE DE NAVE SUB PAVILIONUL UNUI STAT MEMBRU ȘI TRANSFERATE ÎN ȚĂRI TERȚE, CU SAU FĂRĂ DEPOZITARE

Textul imaginii

Textul imaginii

CAPITOLUL C: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL CARE TREBUIE SĂ FIE SEMNAT DE CĂPITANUL CARE ÎNSOȚEȘTE PRODUSELE PESCĂREȘTI CONGELATE ATUNCI CÂND INTRĂ ÎN UNIUNE PENTRU A FI INTRODUSE PE PIAȚĂ DIRECT DINTR-O NAVĂ CONGELATOR, FRIGORIFICĂ SAU FABRICĂ

Textul imaginii

Textul imaginii

Textul imaginii

PARTEA III

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A PULPELOR DE PUI DE BALTĂ REFRIGERATE, CONGELATE SAU PREPARATE, DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA IV

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A MELCILOR REFRIGERAȚI, CONGELAȚI, DECOCHILIAȚI, GĂTIȚI, PREPARAȚI SAU CONSERVAȚI, DESTINAȚI CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA V

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A GRĂSIMILOR ANIMALE TOPITE ȘI A JUMĂRILOR DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA VI

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A GELATINEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA VII

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A COLAGENULUI DESTINAT CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA VIII

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRODUCEREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A MATERIILOR PRIME PENTRU PRODUCȚIA DE GELATINĂ ȘI DE COLAGEN DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

Textul imaginii

PARTEA IX

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRODUCEREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A MATERIILOR PRIME TRATATE PENTRU PRODUCȚIA DE GELATINĂ ȘI DE COLAGEN DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

Textul imaginii

Textul imaginii

PARTEA X

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A MIERII ȘI A ALTOR PRODUSE APICOLE, DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA XI

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A SULFATULUI DE CONDROITINĂ, A ACIDULUI HIALURONIC, A ALTOR PRODUSE PE BAZĂ DE CARTILAJE HIDROLIZATE, A CHITOSANULUI, A GLUCOZAMINEI, A CHEAGULUI, A IHTIOCOLULUI ȘI A AMINOACIZILOR ÎNALT RAFINAȚI DESTINAȚI CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA XII

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A CĂRNII DE REPTILE DESTINATĂ CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

Textul imaginii

PARTEA XIII

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A INSECTELOR DESTINATE CONSUMULUI UMAN

Textul imaginii

PARTEA XIV

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A ALTOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ DESTINATE CONSUMULUI UMAN, CARE NU SUNT MENȚIONATE LA ARTICOLELE 7-25 DIN REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/628 AL COMISIEI

Textul imaginii

PARTEA XV

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU INTRAREA ÎN UNIUNE PENTRU INTRODUCEREA PE PIAȚĂ A GERMENILOR ȘI A SEMINȚELOR DESTINATE PRODUCȚIEI DE GERMENI

Textul imaginii

ANEXA IV

MODELE DE CERTIFICATE OFICIALE ÎN CAZUL INSPECȚIEI ANTE MORTEM LA EXPLOATAȚIA DE PROVENIENȚĂ

Partea I: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU ANIMALE VII

Textul imaginii

Partea II: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU PĂSĂRI DE CURTE DESTINATE PRODUCȚIEI DE FOIE GRAS ȘI PĂSĂRI EVISCERATE PRIN EVISCERARE AMÂNATĂ

Textul imaginii

Partea III: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU VÂNAT DE CRESCĂTORIE SACRIFICAT LA EXPLOATAȚIA DE PROVENIENȚĂ

Textul imaginii

CERTIFICAT OFICIAL

pentru vânat de crescătorie sacrificat în exploatație în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei (1)

Numele medicului veterinar oficial:

Numărul:

1. Identificarea animalelor

Specia:

Numărul de animale:

Marcajul de identificare:

2. Proveniența animalelor

Adresa exploatației de proveniență:

Identificarea gospodăriei (*):

3. Destinația animalelor

Animalele vor fi transportate la următorul abator:

cu următorul mijloc de transport:

4. Alte informații relevante

5. Declarație

Subsemnatul declar că:

1. animalele descrise mai sus au fost examinate înainte de sacrificare la exploatația menționată mai sus la (ora) la data de (data) și s-a constatat că sunt adecvate pentru sacrificare,

2. ele au fost sacrificate în exploatație la (ora) la data de (data) și sacrificarea și sângerarea au fost efectuate corect,

3. s-au consemnat următoarele observații privind sănătatea și bunăstarea animalelor:

4. înregistrările și documentația privind aceste animale au îndeplinit cerințele prevăzute de lege și nu au împiedicat sacrificarea animalelor.

Eliberat la: ,

(Locul)

la data de:

(Data)

Ștampila

(Semnătura medicului veterinar oficial)

(*) opțional

(1) Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei din 8 februarie 2019 privind norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 131, 17.5.2019, p. 1).

Partea IV: MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL PENTRU VÂNAT DE CRESCĂTORIE SACRIFICAT ÎN EXPLOATAȚIE ÎN CONFORMITATE CU PUNCTUL 3a DIN SECȚIUNEA III A ANEXEI III LA REGULAMENTUL (CE) NR. 853/2004

Textul imaginii

ANEXA V

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL ÎN CAZ DE SACRIFICARE DE URGENȚĂ ÎN AFARA ABATORULUI ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 4 DIN REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/624 AL COMISIEI (1)

MODEL DE CERTIFICAT OFICIAL ÎN CAZUL SACRIFICĂRII DE URGENȚĂ ÎN AFARA ABATORULUI

Textul imaginii

ANEXA VI

TABELUL DE CORESPONDENȚĂ MENȚIONAT LA ARTICOLUL 32

Regulamentul (UE) nr. 211/2013	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii)
Articolul 2	Articolul 2 alineatul (2)
Articolul 3	Articolul 27
Articolul 4	—
Articolul 5	—
Anexă	Anexa III partea XV

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 131

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 17 mai 2019

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei din 8 februarie 2019 privind norme specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2019/625 al Comisiei din 4 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele pentru intrarea în Uniune a transporturilor de anumite animale și mărfuri destinate consumului uman ( 1 )	18
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/626 al Comisiei din 5 martie 2019 privind listele cu țări terțe sau regiuni ale acestora din care este autorizată introducerea în Uniunea Europeană a anumitor animale și mărfuri destinate consumului uman, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 în ceea ce privește aceste liste ( 1 )	31
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale ( 1 )	51
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei din 8 aprilie 2019 privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale și mărfuri și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 cu privire la aceste modele de certificate ( 1 )	101