ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 83

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 62
25 martie 2019


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului

1

 

*

Regulamentul (UE) 2019/473 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului

18

 

*

Regulamentul (UE) 2019/474 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii

38

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva (UE) 2019/475 a Consiliului din 18 februarie 2019 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și 2008/118/CE în ceea ce privește includerea comunei italiene Campione d'Italia și a apelor italiene ale lacului Lugano în teritoriul vamal al Uniunii și în domeniul de aplicare teritorială al Directivei 2008/118/CE

42

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

25.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 83/1


REGULAMENTUL (UE) 2019/472 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 19 martie 2019

de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 și (UE) 2018/973 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Convenția Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 asupra dreptului mării, la care Uniunea este parte contractantă, prevede obligații de conservare, inclusiv menținerea sau reconstituirea populațiilor de specii exploatate la niveluri care pot asigura producția maximă durabilă (MSY).

(2)

La Summitul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă desfășurat la New York în 2015, Uniunea și statele sale membre s-au angajat să reglementeze în mod eficace exploatarea, să elimine pescuitul excesiv, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și practicile de pescuit distructive, și să pună în aplicare planuri de gestionare bazate pe date științifice până în anul 2020, cu scopul de a reface stocurile de pește în cel mai scurt timp posibil, cel puțin la niveluri care pot asigura producția maximă durabilă (MSY), în funcție de caracteristicile biologice ale acestora.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilește normele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii. PCP este concepută să contribuie la protecția mediului marin, la gestionarea durabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020, astfel cum este prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(4)

Obiectivele PCP sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precaută a gestionării pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului.

(5)

Pentru realizarea obiectivelor PCP, urmează a fi adoptate o serie de măsuri de conservare corespunzătoare în orice combinație a acestora, cum ar fi planurile multianuale, măsurile tehnice și stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.

(6)

În temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale se bazează pe avize științifice, tehnice și economice. În conformitate cu aceste dispoziții, planul multianual stabilit prin prezentul regulament (denumit în continuare „planul”) ar trebui să conțină obiective, ținte cuantificabile cu calendare clare, niveluri de referință pentru conservare, măsuri de salvgardare și măsuri tehnice concepute pentru evitarea și reducerea capturilor nedorite și pentru reducerea la minimum a impactului asupra mediului marin, în special asupra habitatelor vulnerabile și a speciilor protejate.

(7)

Prezentul regulament ar trebui să țină seama de constrângerile legate de dimensiunea navelor de pescuit artizanal și de pescuit costier utilizate în regiunile ultraperiferice.

(8)

„Cele mai bune avize științifice disponibile” ar trebui înțelese ca referiri la avizele științifice disponibile public care se bazează pe cele mai recente date și metode științifice și care au fost fie emise, fie revizuite de către un organism științific independent care este recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(9)

Comisia ar trebui să obțină cele mai bune avize științifice disponibile pentru stocurile care intră sub incidența planului. Pentru aceasta, ea încheie memorandumuri de înțelegere cu Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Avizele științifice emise în special de ICES sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, ar trebui să se bazeze pe plan și ar trebui să indice, în special, intervalele FMSY și nivelurile de referință pentru biomasă, și anume MSY Btrigger și Blim. Aceste valori ar trebui să fie indicate în avizele privind respectivele stocuri și, după caz, în toate avizele științifice disponibile public, inclusiv, de exemplu, în avizele referitoare la activitățile de pescuit mixt emise în special de ICES sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(10)

Regulamentele (CE) nr. 811/2004 (5), (CE) nr. 2166/2005 (6), (CE) nr. 388/2006 (7), (CE) nr. 509/2007 (8) și (CE) nr. 1300/2008 (9) ale Consiliului stabilesc normele pentru exploatarea stocului de merluciu din zonele nordice, stocurile de merluciu și de langustină din Marea Cantabrică și vestul Peninsulei Iberice, de limbă-de-mare din vestul Canalului Mânecii, de hering din vestul Scoției și de cod din Kattegat, Marea Nordului, vestul Scoției și Marea Irlandei. Acestea și alte stocuri demersale sunt capturate în cadrul pescuitului mixt. Prin urmare, este necesar să se stabilească un plan multianual unic care să ia în considerare astfel de interacțiuni tehnice.

(11)

În plus, un astfel de plan multianual ar trebui să se aplice stocurilor demersale și activităților de pescuit conexe din apele occidentale, care cuprind apele de nord-vest și apele de sud-vest. Acestea cuprind specii de pești rotunzi, pești plați și pești cartilaginoși, precum și langustina (Nephrops norvegicus), care trăiesc pe sau aproape de fundul coloanei de apă.

(12)

Unele stocuri demersale sunt exploatate atât în apele occidentale, cât și în apele adiacente. Prin urmare, domeniul de aplicare al dispozițiilor planului referitoare la țintele și garanțiile pentru stocurile care sunt exploatate în principal în apele occidentale ar trebui să fie extins la zonele din afara apelor occidentale. În plus, pentru stocurile prezente și în apele occidentale care sunt exploatate în principal în afara apelor occidentale, este necesar să se stabilească țintele și garanțiile în planurile multianuale pentru zonele din afara apelor occidentale, unde sunt exploatate în principal stocurile respective, extinzând domeniul de aplicare al acestor planuri multianuale, astfel încât acestea să acopere și apele occidentale.

(13)

Domeniul geografic de aplicare al planului ar trebui să se bazeze pe distribuția geografică a stocurilor indicată în cele mai recente avize științifice privind stocurile emise în special de ICES sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional. Viitoare modificări ale distribuției geografice a stocurilor care figurează în planar putea fi necesare, fie datorită îmbunătățirii informațiilor științifice, fie datorită migrației stocurilor. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în vederea ajustării distribuției geografice a stocurilor prevăzute în plan, în cazul în care avizele științifice emise în special de ICES sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor relevante.

(14)

În cazul în care stocurile de interes comun sunt exploatate și de țări terțe, Uniunea ar trebui să intre în dialog cu țările terțe în cauză pentru a se asigura că respectivele stocuri sunt gestionate într-un mod durabil în concordanță cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1380/2013, în special articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat, și ale prezentului regulament. În cazul în care nu se obține un acord oficial, Uniunea ar trebui să depună toate eforturile pentru a ajunge la un regim comun pentru pescuitul acestor stocuri, pentru a face posibilă gestionarea durabilă, promovând astfel condiții de concurență echitabilă pentru operatorii din Uniune.

(15)

Obiectivul planului ar trebui să fie acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor PCP, în special la atingerea și menținerea MSY pentru stocurile vizate, la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale care fac obiectul unor limite de captură, și la promovarea unui nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice. Totodată, planul ar trebui să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului, în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. El ar trebui să fie coerent cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 (în conformitate cu Directiva 2008/56/CE) și cu obiectivele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului (11). De asemenea, planul ar trebui să precizeze detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale pentru toate stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(16)

Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede ca posibilitățile de pescuit să fie stabilite în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat și să respecte țintele, intervalele de timp și marjele stabilite în planurile multianuale.

(17)

Este adecvat să se stabilească rata-țintă a mortalității prin pescuit (F) care corespunde obiectivului realizării și menținerii MSY sub formă de intervale ale valorilor compatibile cu atingerea MSY (FMSY). Aceste intervale, bazate pe cele mai bune avize științifice, sunt necesare în scopul de a asigura flexibilitatea pentru a ține cont de evoluția avizelor științifice, pentru a contribui la punerea în aplicare a obligației de debarcare și pentru a ține seama de caracteristicile pescuitului mixt. Intervalele FMSY ar trebui calculate în special de ICES, în special în avizul său periodic privind capturile, sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional. Potrivit planului, intervalele ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % în producția pe termen lung în comparație cu MSY. Limita superioară a intervalului ar trebui plafonată, astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub limita nivelului biomasei (Blim) să nu depășească 5 %. Limita superioară ar trebui să se conformeze, de asemenea, „normei de aviz” a ICES, care prevede că, atunci când nivelul biomasei de reproducere sau al abundenței este într-o stare precară, F urmează să fie redus la o valoare care nu depășește o limită superioară egală cu valoarea punctului FMSY înmulțită cu nivelul biomasei de reproducere sau al abundenței în anul capturilor totale admisibile (TAC), împărțită la MSY Btrigger. ICES folosește aceste elemente și norma de aviz atunci când emite avize științifice privind mortalitatea prin pescuit și opțiunile de capturare.

(18)

În scopul stabilirii posibilităților de pescuit, ar trebui să existe un prag superior pentru intervalele FMSY în utilizare normală și, cu condiția ca stocul în cauză să fie considerat a fi într-o stare bună, o limită superioară pentru anumite cazuri. Ar trebui să fie posibil să se stabilească posibilități de pescuit la limita superioară numai dacă, pe baza avizului sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul regulament în pescuitul mixt sau este necesar pentru a evita efectele negative asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor sau cu scopul de a limita variațiile de la an la an ale posibilităților de pescuit.

(19)

Ar trebui să fie posibil ca un consiliu consultativ competent să recomande Comisiei o abordare în materie de gestionare care urmărește să limiteze variațiile de la an la an ale posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri enumerate în prezentul regulament. Ar trebui să fie posibil ca astfel de recomandări să fie luate în considerare de Consiliu atunci când stabilește posibilitățile de pescuit, cu condiția ca posibilitățile de pescuit respective să respecte obiectivele și garanțiile prevăzute în plan.

(20)

Pentru stocurile pentru care sunt disponibile ținte privind MSY și în scopul aplicării măsurilor de salvgardare, este necesar să se stabilească niveluri de referință pentru conservare exprimate sub forma nivelurilor declanșatoare ale biomasei de reproducere pentru stocurile de pește și a nivelurilor declanșatoare de abundență pentru langustină.

(21)

Ar trebui prevăzute măsuri de salvgardare corespunzătoare în cazul în care dimensiunea stocului scade sub nivelurile respective. Măsurile de salvgardare ar trebui să includă reducerea posibilităților de pescuit și măsuri specifice de conservare atunci când avizele științifice arată că sunt necesare măsuri de remediere. Respectivele măsuri ar trebui să fie completate de toate celelalte măsuri corespunzătoare, cum ar fi măsurile Comisiei în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau măsurile statelor membre în conformitate cu articolul 13 din regulamentul menționat.

(22)

Ar trebui să fie posibil să se stabilească TAC pentru langustina în patru zone specifice de gestionare ca suma limitelor de captură stabilite pentru fiecare unitate funcțională și a dreptunghiurilor statistice din afara unităților funcționale din cadrul fiecărei zone de gestionare. Cu toate acestea, aceasta nu ar trebui să împiedice adoptarea de măsuri pentru a proteja unitățile funcționale specifice.

(23)

Pentru a aplica o abordare regională conservării și exploatării durabile a resurselor biologice marine, este oportun să se prevadă posibilitatea de a adopta măsuri tehnice în apele occidentale cu privire la toate stocurile de pește.

(24)

Regimul de limitare a efortului de pescuit pentru limba-de-mare din vestul Canalului Mânecii s-a dovedit a fi un instrument complementar eficient de gestionare pentru stabilirea posibilităților de pescuit. Prin urmare, această limitare a efortului ar trebui menținută în cadrul planului.

(25)

Dacă mortalitatea cauzată de pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra unui stoc gestionat pe baza MSY, Consiliul ar trebui să fie în măsură să stabilească limite nediscriminatorii pentru pescarii care practică pescuitul recreativ. La stabilirea acestor limite, Consiliul ar trebui să facă trimitere la criterii transparente și obiective. Dacă este cazul, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare și proporționale pentru monitorizarea și colectarea de date în vederea unei estimări fiabile a nivelurilor de capturi efective din cadrul pescuitului recreativ.

(26)

În vederea respectării obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare urmând a fi precizate ulterior în conformitate cu articolul 18 din regulamentul menționat.

(27)

Data-limită pentru transmiterea recomandărilor comune ale statelor membre care au un interes direct de gestionare ar trebui stabilită, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(28)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la evaluarea periodică de către Comisie a adecvării și a eficacității aplicării prezentului regulament pe baza avizelor științifice. Planul ar trebui să fie evaluat până la 27 martie 2024 și, ulterior, din cinci în cinci ani. Respectiva perioadă permite punerea integrală în aplicare a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor regionalizate și materializarea efectelor acestora asupra stocurilor și asupra activității de pescuit. Aceasta este, de asemenea, perioada minimă impusă de organismele științifice.

(29)

În vederea adaptării la progresele tehnice și științifice în timp util și în mod proporțional, precum și pentru a garanta flexibilitatea și a permite evoluția anumitor măsuri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea modificării sau completării prezentului regulament în ceea ce privește ajustarea stocurilor zonelor reglementate de prezentul regulament ca urmare a unor modificări a distribuției geografice a stocurilor, măsurile de remediere, punerea în aplicare a obligației de debarcare și limitări privind capacitatea totală a flotelor statelor membre implicate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (12). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(30)

Pentru a asigura securitatea juridică, este adecvat să se clarifice faptul că măsurile de încetare temporară adoptate în vederea atingerii obiectivelor planului pot fi considerate eligibile pentru sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(31)

Aplicarea unor trimiteri dinamice la intervale FMSY și niveluri de referință pentru conservare garantează că acești parametri, care sunt esențiali pentru stabilirea posibilităților de pescuit, nu ajung să fie depășiți și că Consiliul este întotdeauna în măsură să utilizeze cele mai bune avize științifice disponibile. În plus, ar trebui să se urmeze abordarea care constă în furnizarea de trimiteri dinamice la cele mai bune avize științifice disponibile pentru gestionarea stocurilor din Marea Baltică. De asemenea, ar trebui să se precizeze că obligația de debarcare nu se aplică pescuitului recreativ în zonele care fac obiectul planului multianual pentru pescuitul în Marea Baltică. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (14) ar trebui să fie modificat.

(32)

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare în cazul langustinei în Skagerrak și Kattegat ar trebui revizuită. De asemenea, ar trebui să se precizeze că obligația de debarcare nu se aplică pescuitului recreativ în zonele care fac obiectul planului multianual pentru pescuitul în Marea Nordului. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului (15) ar trebui să fie modificat.

(33)

Regulamentele (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului ar trebui abrogate.

(34)

Posibilul impact economic și social al planului a fost evaluat în mod corespunzător înainte de finalizarea acestuia în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru stocurile demersale enumerate mai jos, inclusiv stocurile de specii de adâncime, în apele occidentale, și, în cazul în care aceste stocuri se întind dincolo de apele occidentale, în apele adiacente lor, pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective:

1.

sabie neagră (Aphanopus carbo) în subzonele ICES 1, 2, 4, 6-8, 10 și 14, precum și în diviziunile 3a, 5a, 5b, 9a și 12b;

2.

grenadier de piatră (Coryphaenoides rupestris)în subzonele ICES 6 și 7 și în diviziunea 5b;

3.

biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 4b, 4c, 7a, 7d-h, 8a și 8b;

4.

biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 6a, 7b și 7j;

5.

biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 8c și 9a;

6.

cod (Gadus morhua) în diviziunea ICES 7a;

7.

cod (Gadus morhua) în diviziunile ICES 7e-k;

8.

specii de cardină (Lepidorhombus spp.) în diviziunile ICES 4a și 6a;

9.

specii de cardină (Lepidorhombus spp.) în diviziunea ICES 6b;

10.

specii de cardină (Lepidorhombus spp.) în diviziunile ICES 7b-k, 8a, 8b și 8d;

11.

specii de cardină (Lepidorhombus spp.) în diviziunile ICES 8c și 9a;

12.

pește-pescar (Lophiidae) în diviziunile ICES 7b-k, 8a, 8b și 8d;

13.

pește-pescar (Lophiidae) în diviziunile ICES 8c și 9a;

14.

eglefin (Melanogrammus aeglefinus) în diviziunea ICES 6b;

15.

eglefin (Melanogrammus aeglefinus) în diviziunea ICES 7a;

16.

eglefin (Melanogrammus aeglefinus) în diviziunile ICES 7b-k;

17.

merlan (Merlangius merlangus) în diviziunile ICES 7b, 7c și 7e-k;

18.

merlan (Merlangius merlangus) în subzona ICES 8 și diviziunea 9a;

19.

merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele ICES 4, 6 și 7 și diviziunile 3a, 8a, 8b și 8d;

20.

merluciu (Merluccius merluccius) în diviziunile ICES 8c și 9a;

21.

mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia) în subzonele ICES 6 și 7 și în diviziunea 5b;

22.

langustină (Nephrops norvegicus), pe unități funcționale, din subzona ICES 6 și diviziunea 5b:

din North Minch (FU 11);

din South Minch (FU 12);

din Firth of Clyde (FU 13);

din diviziunea 6a, în afara unităților funcționale (vestul Scoției);

23.

langustină (Nephrops norvegicus), pe unități funcționale, din subzona ICES 7:

din estul Mării Irlandei (FU 14);

din vestul Mării Irlandei (FU 15);

din Porcupine Banks (FU 16);

din Aran Grounds (FU 17);

din Marea Irlandei (FU 19);

din Marea Celtică (FU 20-21);

din Canalul Bristol (FU 22);

în afara unităților funcționale (sudul Mării Celtice, sud-vestul Irlandei);

24.

langustină (Nephrops norvegicus), pe unități funcționale, din diviziunile ICES 8a, 8b, 8d și 8e:

din nordul și centrul Golfului Biscaya (FU 23-24);

25.

langustină (Nephrops norvegicus), pe unități funcționale, din subzonele ICES 9 și 10 și CECAF zona 34.1.1:

din apele atlantice ale Peninsulei Iberice – din est, din vestul Galiciei și din nordul Portugaliei (FU 26-27);

din apele atlantice ale Peninsulei Iberice – din est și din sud-vest și din sudul Portugaliei (FU 28-29);

din apele atlantice ale Peninsulei Iberice – din est și Golful Cádiz (FU 30);

26.

pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) în subzona ICES 9;

27.

cambula (Pleuronectes platessa) în diviziunea ICES 7d;

28.

cambula (Pleuronectes platessa) în diviziunea ICES 7e;

29.

polac (Pollachius pollachius) în subzonele ICES 6 și 7;

30.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în subzonele ICES 5, 12 și 14 și diviziunea 6b;

31.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în diviziunea ICES 7d;

32.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în diviziunea ICES 7e;

33.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în diviziunile ICES 7f și 7g;

34.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în diviziunile ICES 7h, 7j și 7k;

35.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în diviziunile ICES 8a și 8b;

36.

limbă-de-mare comună (Solea solea) în diviziunile ICES 8c și 9a.

În cazul în care avizele științifice, în special cele ale ICES sau ale unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, indică o schimbare în distribuția geografică a stocurilor enumerate la primul paragraf din prezentul alineat, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 18 modificând prezentul regulament prin ajustarea zonelor specificate la primul paragraf din prezentul alineat pentru a reflecta această schimbare. Astfel de ajustări nu extind zonele cu stocuri dincolo de apele Uniunii din subzonele ICES 4-10 și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0.

(2)   Atunci când, pe baza avizelor științifice, consideră că lista stocurilor menționate la alineatul (1) primul paragraf trebuie modificată, Comisia poate să prezinte o propunere pentru modificarea listei respective.

(3)   În ceea ce privește apele adiacente menționate la alineatul (1) din prezentul articol, se aplică numai articolele 4 și 7 și măsurile privind posibilitățile de pescuit de la articolul 8 din prezentul regulament.

(4)   Prezentul regulament se aplică și stocurilor capturilor accidentale din apele occidentale în cadrul pescuitului din stocurile menționate la alineatul (1). Cu toate acestea, atunci când intervalele FMSY și măsurile de salvgardare legate de biomasă pentru stocurile respective sunt stabilite în temeiul altor acte juridice ale Uniunii de stabilire a unor planuri multianuale, se aplică respectivele intervale și măsuri de salvgardare.

(5)   De asemenea, prezentul regulament precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale pentru toate stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(6)   Prezentul regulament prevede măsurile tehnice, astfel cum se prevede la articolul 9, aplicabile în apele occidentale, în legătură cu orice stoc.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții în plus față de cele prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (16) și la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului (17):

1.

„ape occidentale” înseamnă apele de nord-vest [subzonele ICES 5 (exceptând diviziunea 5a și numai apele Uniunii din diviziunea 5b), 6 și 7] și apele de sud-vest [subzonele ICES 8, 9 și 10 (apele din jurul insulelor Azore) și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul insulelor Madeira și Canare)];

2.

„interval FMSY” înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale ICES sau ale unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %;

3.

„MSY Flower” înseamnă cea mai mică valoare din intervalul FMSY;

4.

„MSY Fupper” înseamnă cea mai mare valoare din intervalul FMSY;

5.

„valoarea FMSY” înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu, asigură producția maximă pe termen lung;

6.

„intervalul inferior FMSY” înseamnă un interval care conține valori de la MSY Flower până la valoarea FMSY;

7.

„intervalul superior FMSY” înseamnă un interval care conține valori de la FMSY până la MSY Fupper;

8.

„Blim” înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către ICES sau de către un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care poate exista capacitate de reproducere redusă;

9.

„MSY Btrigger” înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere sau, în cazul langustinei, nivelul declanșator de abundență, furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile peste nivelurile capabile să asigure MSY pe termen lung.

CAPITOLUL II

OBIECTIVE

Articolul 3

Obiective

(1)   Planul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special prin aplicarea abordării precaută a gestionării pescuitului, și urmărește să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure MSY.

(2)   Planul contribuie la eliminarea aruncării capturilor prin evitarea și reducerea, pe cât posibil, a capturilor nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile care fac obiectul limitelor de captură și care sunt vizate de prezentul regulament.

(3)   Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin este redus la minimum. Planul este coerent cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE.

(4)   În special, planul urmărește:

(a)

să asigure faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în descriptorul 3 inclus în anexa I la Directiva 2008/56/CE;

(b)

să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți incluși în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora; și

(c)

să contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolele 4 și 5 din Directiva 2009/147/CE și la articolele 6 și 12 din Directiva 92/43/CEE, în special pentru a reduce la minimum impactul negativ al activităților de pescuit asupra habitatelor vulnerabile și a speciilor protejate.

(5)   Măsurile din cadrul planului sunt adoptate în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile. În cazul în care nu există date suficiente, se urmărește un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante.

CAPITOLUL III

ȚINTE

Articolul 4

Ținte

(1)   Rata-țintă a mortalității prin pescuit în conformitate cu intervalele FMSY definite la articolul 2 trebuie să fie atinsă cât mai repede posibil și pe baza unei creșteri progresive până în 2020 pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) și trebuie să se mențină ulterior în intervalele FMSY în conformitate cu prezentul articol.

(2)   Intervalele FMSY bazate pe plan sunt solicitate, în special, din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(3)   În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, atunci când stabilește posibilitățile de pescuit pentru un stoc, Consiliul stabilește aceste posibilități în cadrul intervalului inferior FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul respectiv.

(4)   În pofida alineatelor (1) și (3), posibilitățile de pescuit pentru un stoc pot fi stabilite la niveluri mai reduse decât intervalele FMSY.

(5)   În pofida alineatelor (3) și (4), posibilitățile de pescuit pentru un stoc pot fi stabilite în conformitate cu intervalul superior FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul respectiv, cu condiția ca stocul menționat la articolul 1 alineatul (1) să fie peste valoarea MSY Btrigger:

(a)

dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul pescuitului mixt;

(b)

dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, este necesar să se evite daune grave asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor; sau

(c)

pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %.

(6)   Dacă intervalele FMSY nu pot fi stabilite pentru un stoc menționat în articolul 1 alineatul (1) din cauza lipsei informațiilor științifice adecvate, stocul respectiv este gestionat în conformitate cu articolul 5 până când intervalele FMSY sunt disponibile în temeiul alineatului (2) din prezentul articol.

(7)   Posibilitățile de pescuit sunt stabilite, în orice caz, astfel încât să se asigure că există mai puțin de 5 % probabilitate ca biomasa stocului de reproducere să scadă sub limita Blim.

Articolul 5

Gestionarea stocurilor capturate accidental

(1)   Măsurile de gestionare pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4), inclusiv, după caz, posibilitățile de pescuit, se stabilesc ținând cont de cele mai bune avize științifice disponibile și sunt în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 3.

(2)   Stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) sunt gestionate în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate și în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din prezentul regulament.

(3)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, gestionarea pescuitului mixt în ceea ce privește stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament ia în calcul dificultatea de a pescui toate stocurile la MSY în același timp, în special în cazurile în care acest lucru conduce la o închidere prematură a activităților de pescuit.

Articolul 6

Limitarea variațiilor posibilităților de pescuit pentru un stoc

Un consiliu consultativ competent poate recomanda Comisiei o abordare în materie de gestionare care urmărește să limiteze variațiile de la an la an ale posibilităților de pescuit pentru un anumit stoc enumerat la articolul 1 alineatul (1).

Consiliul poate lua în considerare astfel de recomandări atunci când stabilește posibilitățile de pescuit, cu condiția ca posibilitățile de pescuit respective să respecte articolele 4 și 8.

CAPITOLUL IV

GARANȚII

Articolul 7

Niveluri de referință pentru conservare

Următoarele niveluri de referință pentru conservare pentru garantarea capacității de reproducere depline a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt solicitate, în temeiul planului, în special din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional:

(a)

MSY Btrigger pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1);

(b)

Blim pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1).

Articolul 8

Garanții

(1)   Atunci când avizele științifice indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa stocului de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină, abundența, pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub MSY Btrigger, se iau toate măsurile de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cele capabile să asigure MSY. În special, în pofida articolului 4 alineatul (3), posibilitățile de pescuit se stabilesc la niveluri compatibile cu o mortalitate prin pescuit care este redusă sub intervalul superior FMSY, ținând cont de scăderea biomasei.

(2)   Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină, abundența, pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub Blim, se iau măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. În special, astfel de măsuri de remediere pot include, în pofida articolului 4 alineatul (3), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul sau unitatea funcțională în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.

(3)   Măsurile de remediere menționate la prezentul articol pot include:

(a)

măsuri de urgență adoptate în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)

măsuri în temeiul articolului 9 din prezentul regulament.

(4)   Alegerea măsurilor menționate la prezentul articol se face în funcție de natura, gravitatea, durata și frecvența situației în care biomasa stocului de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină, abundența se află sub nivelurile menționate la articolul 7.

CAPITOLUL V

MĂSURI TEHNICE

Articolul 9

Măsuri tehnice

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește următoarele măsuri tehnice:

(a)

specificațiile caracteristicilor uneltelor de pescuit și normele referitoare la utilizarea acestora, pentru a asigura sau îmbunătăți selectivitatea sau pentru a reduce capturile nedorite ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;

(b)

specificațiile modificărilor uneltelor de pescuit sau ale dispozitivelor suplimentare adăugate uneltelor de pescuit, pentru a asigura sau îmbunătăți selectivitatea sau pentru a reduce capturile nedorite ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;

(c)

limitările sau interdicțiile utilizării anumitor unelte de pescuit, precum și ale activităților de pescuit în anumite zone sau perioade pentru a proteja peștele aflat în perioada de reproducere, peștii cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare sau peștii din specii nevizate ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului; și

(d)

stabilirea dimensiunilor minime de referință pentru conservare pentru oricare dintre stocurile cărora li se aplică prezentul regulament, pentru a asigura protecția puietului de organisme marine.

(2)   Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3.

CAPITOLUL VI

POSIBILITĂȚILE DE PESCUIT

Articolul 10

Posibilitățile de pescuit

(1)   La alocarea posibilităților de pescuit pe care le au la dispoziție în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre țin cont de compoziția probabilă a capturilor realizate de navele care participă la pescuitul mixt.

(2)   După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(3)   Fără a aduce atingere articolului 8, TAC pentru stocurile de langustină din apele occidentale pot fi stabilite pentru zonele de gestionare care corespund fiecăreia dintre zonele definite la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf punctele 22-25. În astfel de cazuri, TAC pentru o zonă de gestionare pot reprezenta suma limitelor de captură pentru unitățile funcționale și pentru dreptunghiurile statistice din afara unităților funcționale.

Articolul 11

Pescuitul recreativ

(1)   Atunci când avizele științifice indică faptul că pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra ratei mortalității prin pescuit a unui stoc menționat la articolul 1 alineatul (1), Consiliul poate stabili limite de pescuit nediscriminatorii pentru persoanele care practică pescuitul recreativ.

(2)   Atunci când stabilește limitele menționate la alineatul (1), Consiliul se bazează pe criterii transparente și obiective, inclusiv de natură ecologică, socială și economică. Criteriile utilizate pot include, în special, impactul pescuitului recreativ asupra mediului, importanța acestei activități pentru societate și contribuția sa la economia din zonele costiere.

(3)   După caz, statele membre iau măsurile necesare și proporționale pentru monitorizarea și colectarea de date în vederea unei estimări fiabile a nivelurilor de capturi efective din cadrul pescuitului recreativ.

Articolul 12

Limitarea eforturilor de pescuit de limbă-de-mare în vestul Canalului Mânecii

(1)   TAC pentru limbă-de-mare în vestul Canalului Mânecii (diviziunea ICES 7e) în temeiul planului se completează cu limitări ale efortului de pescuit.

(2)   La stabilirea posibilităților de pescuit, Consiliul hotărăște anual numărul maxim de zile pe mare pentru navele prezente în vestul Canalului Mânecii și care folosesc traule laterale cu dimensiunea ochiurilor de 80 mm sau mai mare și pentru navele din vestul Canalului Mânecii care folosesc plase fixe cu dimensiunea ochiurilor de 220 mm sau mai mică.

(3)   Numărul maxim de zile pe mare menționate la alineatul (2) este ajustat în mod proporțional cu ajustarea ratei de mortalitate prin pescuit care corespunde variației TAC.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII LEGATE DE OBLIGAȚIA DE DEBARCARE

Articolul 13

Dispoziții legate de obligația de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale

(1)   Pentru toate stocurile de specii din apele occidentale cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament prin specificarea detaliilor respectivei obligații, așa cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică pescuitului recreativ, inclusiv în cazurile în care Consiliul stabilește limite în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament.

CAPITOLUL VIII

ACCESUL LA APE ȘI RESURSE

Articolul 14

Autorizații de pescuit și plafoane privind capacitatea

(1)   Pentru fiecare dintre zonele ICES menționate la articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament, fiecare stat membru emite autorizații de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pentru navele care arborează pavilionul său și care desfășoară activități de pescuit în zona respectivă. În aceste autorizații de pescuit, statele membre pot să limiteze și capacitatea totală a acestor nave atunci când utilizează o anumită unealtă.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea de limitări ale capacității totale a flotelor statelor membre implicate cu scopul de a facilita atingerea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament.

(3)   Fiecare stat membru întocmește și ține la zi o listă cu navele care dețin autorizația de pescuit menționată la alineatul (1) și o pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre, pe site-ul său internet oficial.

CAPITOLUL IX

GESTIONAREA STOCURILOR DE INTERES COMUN

Articolul 15

Principii și obiective de gestionare a stocurilor de interes comun pentru Uniune și țările terțe

(1)   În cazul în care stocurile de interes comun sunt exploatate și de țări terțe, Uniunea intră în dialog cu țările terțe în cauză pentru a se asigura că respectivele stocuri sunt gestionate într-un mod durabil în concordanță cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1380/2013, în special articolul 2 alineatul (2) și cu prezentul regulament. În cazul în care nu se obține un acord oficial, Uniunea depune toate eforturile pentru a ajunge la un regim comun pentru pescuitul acestor stocuri, pentru a face posibilă gestionarea durabilă, promovând astfel condiții de concurență echitabilă pentru operatorii din Uniune.

(2)   În contextul gestionării comune a stocurilor cu țări terțe, Uniunea poate face schimb de posibilități de pescuit cu țări terțe în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL X

REGIONALIZARE

Articolul 16

Cooperarea regională

(1)   Articolul 18 alineatele (1)-(6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor menționate la articolele 9 și 13 și la articolul 14 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)   În sensul alineatului (1) din prezentul articol, statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de nord-vest pot prezenta recomandări comune pentru apele de nord-vest și statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de sud-vest pot trimite recomandări comune pentru apele de sud-vest. Statele membre respective pot, de asemenea, să prezinte recomandări comune pentru ansamblul respectivelor ape. Aceste recomandări sunt trimise în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată nu mai târziu de 27 martie 2020 și, ulterior, la 12 luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 17 din prezentul regulament. Statele membre în cauză pot, de asemenea, să trimită astfel de recomandări atunci când este necesar, în special în cazul unei modificări a situației oricăruia dintre stocurile vizate de prezentul regulament sau pentru a soluționa situațiile de urgență depistate în cele mai recente avize științifice. Recomandările comune privind măsuri referitoare la un anumit an calendaristic se trimit nu mai târziu de data de 1 iulie a anului anterior.

(3)   Competențele acordate în temeiul articolelor 9 și 13 și al articolului 14 alineatul (2) din prezentul regulament nu aduc atingere competențelor conferite Comisiei în temeiul altor dispoziții ale dreptului Uniunii, inclusiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL XI

EVALUARE ȘI DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 17

Evaluarea planului

La 27 martie 2024 și, ulterior, din cinci în cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatele și impactul planului asupra stocurilor cărora li se aplică prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3.

Articolul 18

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 1 alineatul (1), la articolele 9 și 13 și la articolul 14 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 26 martie 2019. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (1), la articolele 9 și 13 și la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (1), al articolelor 9 și 13 și al articolului 14 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL XII

SPRIJIN DIN PARTEA FONDULUI EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME

Articolul 19

Sprijin din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime

Măsurile de încetare temporară adoptate în scopul îndeplinirii obiectivelor planului sunt considerate a fi încetare temporară a activităților de pescuit în sensul articolului 33 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

CAPITOLUL XIII

MODIFICAREA REGULAMENTELOR (UE) 2016/1139 ȘI (UE) 2018/973

Articolul 20

Modificarea Regulamentului (UE) 2016/1139

Regulamentul (UE) 2016/1139 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile menționate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005. În plus, se aplică următoarele definiții:

1.

«stocuri pelagice» înseamnă stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) literele (c)-(h) din prezentul regulament sau orice combinație a acestora;

2.

«interval FMSY» înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale ICES sau ale unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung, cu un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %;

3.

«MSY Flower» înseamnă cea mai mică valoare din intervalul FMSY;

4.

«MSY Fupper» înseamnă cea mai mare valoare din intervalul FMSY;

5.

«valoarea FMSY» înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu, asigură producția maximă pe termen lung;

6.

«intervalul inferior FMSY» înseamnă un interval care conține valori de la MSY Flower până la valoarea FMSY;

7.

«intervalul superior FMSY» înseamnă un interval care conține valori de la FMSY până la MSY Fupper;

8.

«Blim» înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către ICES sau de către un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care poate exista capacitate de reproducere redusă;

9.

«MSY Btrigger» înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere, furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile peste nivelurile capabile să asigure MSY pe termen lung;

10.

«statele membre vizate» înseamnă statele membre care au un interes direct de gestionare, și anume Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia.”

2.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Ținte

(1)   Rata-țintă a mortalității prin pescuit în conformitate cu intervalele FMSY definite la articolul 2 trebuie să fie atinsă cât mai repede posibil și pe baza unei creșteri progresive până în 2020 pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) și trebuie să se mențină ulterior în intervalele FMSY în conformitate cu prezentul articol.

(2)   Intervalele FMSY bazate pe plan sunt solicitate, în special, din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(3)   În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, atunci când stabilește posibilitățile de pescuit pentru un stoc, Consiliul stabilește aceste posibilități în cadrul intervalului inferior FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul respectiv.

(4)   În pofida alineatelor (1) și (3), posibilitățile de pescuit pot fi stabilite la niveluri mai reduse decât intervalele FMSY.

(5)   În pofida alineatelor (3) și (4), posibilitățile de pescuit pentru un stoc pot fi stabilite în conformitate cu intervalul superior FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul respectiv, cu condiția ca stocul menționat la articolul 1 alineatul (1) să fie peste valoarea MSY Btrigger:

(a)

dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul pescuitului mixt;

(b)

dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, este necesar să se evite daune grave asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor; sau

(c)

pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %.

(6)   Posibilitățile de pescuit sunt stabilite, în orice caz, astfel încât să se asigure că există mai puțin de 5 % probabilitate ca biomasa stocului de reproducere să scadă sub Blim.”

3.

La capitolul III, după articolul 4 se introduce următorul articol:

„Articolul 4a

Niveluri de referință pentru conservare

Următoarele niveluri de referință pentru conservare pentru garantarea capacității de reproducere depline a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt solicitate, pe baza planului, în special din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional:

(a)

MSY Btrigger pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1);

(b)

Blim pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1).”

4.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Garanții

(1)   Atunci când avizele științifice indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub MSY Btrigger, se iau toate măsurile de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului în cauză la niveluri peste cele capabile să asigure MSY. În special, în pofida articolului 4 alineatul (3), posibilitățile de pescuit se stabilesc la niveluri compatibile cu o mortalitate prin pescuit care este redusă sub intervalul superior FMSY, ținând cont de scăderea biomasei.

(2)   Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub Blim, se iau măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului în cauză la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. În special, astfel de măsuri de remediere pot include, în pofida articolului 4 alineatul (3), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.

(3)   Măsurile de remediere menționate la prezentul articol pot include:

(a)

măsuri de urgență adoptate în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)

măsuri în temeiul articolelor 7 și 8 din prezentul regulament.

(4)   Alegerea măsurilor menționate la prezentul articol se face în funcție de natura, gravitatea, durata și frecvența situației în care biomasa stocului de reproducere se află sub nivelurile menționate la articolul 4a.”

5.

La articolul 7 se adaugă următorul alineat:

„(3)   Obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică pescuitului recreativ, inclusiv în cazurile în care Consiliul stabilește limite pentru persoanele care practică pescuitul recreativ.”

6.

Anexele I și II se elimină.

Articolul 21

Modificarea Regulamentului (UE) 2018/973

Regulamentul (UE) 2018/973 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 9 se adaugă următorul alineat:

„(3)   Prin derogare de la anexa XII la Regulamentul (CE) nr. 850/98, dimensiunea minimă de referință pentru conservare în cazul langustinei (Nephrops norvegicus) în diviziunea ICES 3a este stabilită la 105 mm.

Prezentul alineat se aplică până la data la care încetează aplicarea anexei XII la Regulamentul (CE) nr. 850/98.”

2.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Dispoziții referitoare la obligația de debarcare în apele Uniunii din Marea Nordului

(1)   Pentru toate stocurile de specii din Marea Nordului cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în vederea completării prezentului regulament prin specificarea detaliilor respectivei obligații, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică pescuitului recreativ, inclusiv în cazurile în care Consiliul stabilește limite pentru pescuitul recreativ, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din prezentul regulament.”

CAPITOLUL XIV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 22

Abrogări

(1)   Se abrogă următoarele regulamente:

(a)

Regulamentul (CE) nr. 811/2004;

(b)

Regulamentul (CE) nr. 2166/2005;

(c)

Regulamentul (CE) nr. 388/2006;

(d)

Regulamentul (CE) nr. 509/2007;

(e)

Regulamentul (CE) nr. 1300/2008.

(2)   Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 23

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 martie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 440, 6.12.2018, p. 171.

(2)  Poziția Parlamentului European din 12 februarie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 5 martie 2019.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(4)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 811/2004 al Consiliului din 21 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a stocului de merluciu din regiunile nordice (JO L 150, 30.4.2004, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 de stabilire a unor măsuri pentru redresarea stocurilor de Urophycis floridana și de langustină în Marea Cantabrică și vestul Peninsulei Iberice și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 345, 28.12.2005, p. 5).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 388/2006 al Consiliului din 23 februarie 2006 de stabilire a unui plan multianual pentru exploatarea durabilă a stocului de limbă de mare din Golful Biscaya (JO L 65, 7.3.2006, p. 1).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 509/2007 al Consiliului din 7 mai 2007 de stabilire a unui plan multianual de exploatare durabilă a rezervelor de limbă de mare în Canalul de Vest (JO L 122, 11.5.2007, p. 7).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1300/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției și pentru unitățile piscicole care exploatează aceste stocuri (JO L 344, 20.12.2008, p. 6).

(10)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(11)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(12)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(13)  Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(14)  Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare în Marea Nordului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 676/2007 și (CE) nr. 1342/2008 ale Consiliului (JO L 179, 16.7.2018, p. 1).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1).


Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliului

Parlamentul European și Consiliul intenționează să revoce împuternicirea de a adopta măsuri tehnice prin intermediul unor acte delegate menționată la articolul 8 din prezentul regulament atunci când cele două instituții adoptă un nou regulament cu privire la măsuri tehnice care include o împuternicire ce acoperă aceleași măsuri.


25.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 83/18


REGULAMENTUL (UE) 2019/473 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 19 martie 2019

privind Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului

(text codificat)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului (3) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (4). Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice respectivul regulament.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) cere statelor membre să asigure controlul, inspecția și aplicarea efectivă a normelor politicii comune în domeniul pescuitului și să colaboreze atât între ele, cât și cu țările terțe în acest scop.

(3)

Pentru a-și îndeplini aceste obligații, este necesar ca statele membre să-și coordoneze activitățile de control și inspecție pe teritoriul lor terestru și în Uniune și în apele internaționale, în conformitate cu dreptul internațional, și în special, cu obligațiile Uniunii în cadrul organizațiilor regionale de pescuit și al acordurilor cu țările terțe.

(4)

Nici un mecanism de inspecție nu poate fi rentabil în cazul în care nu prevede inspecții terestre. Din această cauză teritoriul terestru ar trebui să fie cuprins în planurile de desfășurare comune.

(5)

Această colaborare ar trebui să contribuie, prin intermediul coordonării operaționale a activităților de control și inspecție, la exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii și să asigure în același timp condiții egale pentru industria pescuitului implicată în această exploatare, reducând astfel denaturarea concurenței.

(6)

Controlul și inspecția efectivă a pescuitului este considerată a fi esențială pentru combaterea pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat.

(7)

Fără a aduce atingere responsabilităților care revin statelor membre în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este nevoie de un organism tehnic și administrativ la nivelul Uniunii care să organizeze colaborarea și coordonarea între statele membre cu privire la controlul și inspecția în domeniul pescuitului.

(8)

Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (denumită în continuare „agenția”) ar trebui să fie capabilă să sprijine punerea în aplicare uniformă a sistemului de control din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a asigura organizarea cooperării operaționale, pentru a oferi asistenta statelor membre și pentru a înființa o unitate de urgență pentru cazurile în care se identifică un risc serios pentru politica comună în domeniul pescuitului. De asemenea, aceasta ar trebui să fie capabilă să își asigure echipamentul necesar pentru aplicarea planurilor de desfășurare comune și pentru a coopera la punerea în aplicare a politicii maritime integrate a UE.

(9)

Este necesar ca, la cererea Comisiei, agenția să fie capabilă să ofere Uniunii și statelor membre asistență cu privire la relațiile acestora cu țările terțe sau organizațiile regionale de pescuit sau cu ambele, și să colaboreze cu autoritățile competente respective în cadrul obligațiilor internaționale ale Uniunii.

(10)

Mai mult, este nevoie de eforturi continue pentru ca aplicarea procedurilor de inspecție ale Uniunii să devină efectivă. În timp, agenția ar putea deveni o sursă de referință pentru asistența științifică și tehnică privind controlul și inspecția în domeniul pescuitului.

(11)

Pentru a atinge obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, care constau în asigurarea exploatării durabile a resurselor acvatice vii în contextul dezvoltării durabile, Uniunea adoptă măsuri de conservare, gestionare și exploatare a resurselor acvatice vii.

(12)

Pentru a asigura aplicarea adecvată a unor astfel de măsuri, este necesar ca statele membre să pună în practică mijloace corespunzătoare de control și aplicare. Pentru ca aplicarea și controlul să fie mai eficace și mai eficiente, este oportun ca, în conformitate cu procedura menționată la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și împreună cu statele membre în cauză, Comisia să adopte programe specifice de control și inspecție.

(13)

Coordonarea de către agenție a colaborării operaționale dintre statele membre ar trebui să se bazeze pe planuri de desfășurare comune, care organizează utilizarea mijloacelor de inspecție și control disponibile ale statelor membre astfel încât programele de control și inspecție să devină efective. Activitățile de control și inspecție în domeniul pescuitului întreprinse de către statele membre ar trebui să se desfășoare în conformitate cu criterii, priorități, niveluri de referință și proceduri comune privind activitățile de control și inspecție pe baza acestor programe.

(14)

Adoptarea unui program de control și inspecție obligă statele membre să furnizeze efectiv resursele necesare derulării programului. Este nevoie ca statele membre să informeze fără întârziere agenția cu privire la mijloacele de control și inspecție cu care intenționează să execute orice program de acest tip. Planurile de desfășurare comune nu ar trebui să creeze nici un fel de obligații suplimentare în legătură cu controlul, inspecția și aplicarea sau cu furnizarea resurselor necesare în acest context.

(15)

Agenția ar trebui să elaboreze un plan de desfășurare comun numai în cazul în care acesta este prevăzut în programul de lucru.

(16)

Programul de lucru ar trebui adoptat de consiliul de administrație, care asigură atingerea unui nivel suficient de consens, inclusiv cu privire la concordanța dintre sarcinile prevăzute pentru agenție în programul de lucru și resursele de care dispune agenția, pe baza informațiilor care urmează să fie furnizate de către statele membre.

(17)

Principala sarcină a directorului executiv ar trebui să fie aceea de a asigura, prin consultările sale cu membrii consiliului de administrație și cu statele membre, concordanța dintre scopurile programului de lucru pentru fiecare an și nivelul resurselor puse la dispoziția agenției de către statele membre pentru a îndeplini programul de lucru.

(18)

Directorul executiv ar trebui, în special, să întocmească planuri de desfășurare precise folosind resursele comunicate de către statele membre pentru îndeplinirea fiecărui program de control și inspecție și respectând atât normele și scopurile specificate în programul de control și inspecție pe care se bazează planul de desfășurare comun, cât și alte norme relevante, precum cele care privesc inspectorii Uniunii.

(19)

În acest context, este necesar ca directorul executiv să gestioneze calendarul astfel încât să dea statelor membre timp suficient pentru a-și transmite comentariile bazate pe competențele lor de funcționare, încadrându-se în același timp în planul de lucru al agenției și în termenele prevăzute de prezentul regulament. Este necesar ca directorul executiv să țină seama de interesele statelor membre implicate în activitățile de pescuit cuprinse în fiecare plan. Pentru a asigura coordonarea eficientă și la timp a activităților comune de control și inspecție, este necesar să se prevadă o procedură de luare a deciziilor privind adoptarea planurilor în cazul în care statele membre în cauză nu ajung la un acord.

(20)

Procedura de întocmire și adoptare a planurilor de desfășurare comune în afara apelor Uniunii ar trebui să fie asemănătoare celei care vizează apele Uniunii. Aceste planuri de desfășurare comune ar trebui să se bazeze pe un program internațional de control și inspecție care face ca obligațiile internaționale privind controlul și inspecția și care au caracter obligatoriu pentru Uniune să devină efective.

(21)

În vederea punerii în aplicare a planurilor de desfășurare comune, statele membre în cauză ar trebui să pună laolaltă și să desfășoare mijloacele de control și inspecție pe care le-au alocat acestor planuri. Agenția ar trebui să evalueze dacă mijloacele de control și inspecție puse la dispoziție sunt suficiente și, după caz, să informeze statele membre în cauză și Comisia că mijloacele respective nu sunt suficiente pentru îndeplinirea sarcinilor cerute de programul de control și inspecție.

(22)

Statele membre ar trebui să-și respecte obligațiile privind inspecția și controlul, în special în cadrul programului concret de control și inspecție adoptat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dar, în același timp, agenția nu ar trebui să aibă puterea de a impune obligații suplimentare prin intermediul planurilor de desfășurare comune sau de a sancționa statele membre.

(23)

Agenția ar trebui să analizeze periodic eficiența planurilor de desfășurare comune.

(24)

Este adecvat să se prevadă posibilitatea de a adopta norme de punere în aplicare specifice pentru adoptarea și aprobarea planurilor de desfășurare comune. Această posibilitate se poate dovedi utilă odată ce agenția a început să funcționeze, și dacă directorul executiv consideră că aceste norme ar trebui stabilite de dreptul Uniunii.

(25)

Agenția ar trebui să aibă dreptul să ofere, la cerere, servicii pe bază de contract privind mijloacele de control și inspecție care urmează să fie folosite pentru desfășurarea comună de către statele membre în cauză.

(26)

În vederea îndeplinirii sarcinilor agenției, Comisia, statele membre și agenția ar trebui să facă schimb de informații relevante privind controlul și inspecția, prin intermediul unei rețele de informații.

(27)

Statutul și structura agenției ar trebui să corespundă caracterului obiectiv al rezultatelor pe care este menită să le producă și să-i permită să-și exercite funcțiile în strânsă colaborare cu statele membre și cu Comisia. Prin urmare, agenției ar trebui să i se acorde autonomie juridică, financiară și administrativă, păstrând în același timp o strânsă legătură cu instituțiile Uniunii și cu statele membre. În acest scop, este necesar și potrivit ca agenția să fie un organism al Uniunii cu personalitate juridică care exercită competențele pe care i le conferă prezentul regulament.

(28)

În ceea ce privește răspunderea contractuală a agenției, care este reglementată de dreptul aplicabil contractelor încheiate de agenție, Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar trebui să fie competentă în temeiul oricărei clauze de arbitraj incluse în contract. De asemenea, Curtea de Justiție ar trebui să aibă competență în disputele referitoare la compensațiile pentru orice daune care decurg din răspunderea necontractuală a agenției în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre.

(29)

Comisia și statele membre ar trebui să fie reprezentate în consiliul de administrație însărcinat să asigure funcționarea corectă și efectivă a agenției.

(30)

Având în vedere faptul că agenția trebuie să îndeplinească obligații ale Uniunii și, la cererea Comisiei, să colaboreze cu țări terțe și cu organizații regionale de pescuit în cadrul obligațiilor internaționale ale Uniunii, este potrivit ca președintele Consiliului de administrație să fie ales dintre reprezentanții Comisiei.

(31)

Modul de vot în consiliul de administrație ar trebui să țină seama de interesele statelor membre și ale Comisiei în cadrul funcționării efective a agenției.

(32)

Ar trebui creat un consiliu consultativ care să ofere consiliere directorului executiv și să asigure strânsa colaborare cu părțile interesate.

(33)

Este potrivit să se prevadă participarea la deliberările consiliului de administrație a unui reprezentant al consiliului consultativ, fără drept de vot.

(34)

Este necesar să se prevadă normele privind numirea și eliberarea din funcție a directorului executiv al agenției, precum și cele care reglementează exercitarea funcțiilor sale.

(35)

Pentru a promova funcționarea transparentă a agenției, Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (6) ar trebui să se aplice fără restricții agenției.

(36)

În interesul protejării vieții private a persoanelor fizice, Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (7) ar trebui să se aplice prezentului regulament.

(37)

Pentru a garanta autonomia funcțională și independența agenției, aceasta ar trebui să dispună de un buget autonom al cărui venit să provină atât din contribuția Uniunii, cât și din plăți efectuate pentru serviciile prestate de agenție pe bază de contract. Procedura bugetară a Uniunii ar trebui să se aplice în ceea ce privește contribuția Uniunii și oricare alte subvenții imputabile bugetului general al Uniunii Europene. Auditul situațiilor contabile ar trebui să fie efectuat de către Curtea de Conturi.

(38)

Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8) ar trebui să se aplice fără restricții agenției, care ar trebui să adere la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind investigațiile interne efectuate de către Oficiul European Antifraudă (OLAF) (9).

(39)

Măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECTIV ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectiv

Prezentul regulament reglementează Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (denumită în continuare „agenția”) care are obiectivul de a organiza coordonarea operațională a activităților de control și inspecție ale statelor membre în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului pentru a asigura aplicarea sa efectivă și uniformă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(a)

„control și inspecție” înseamnă orice măsuri luate de statele membre, în special în temeiul articolelor 5, 11, 71, 91 și 117 și titlul VII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (11), pentru a controla și inspecta activitățile piscicole aflate în sfera de aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, inclusiv supravegherea și monitorizarea activităților, precum sistemele de monitorizare a navelor prin satelit și alte mecanisme de observare;

(b)

„mijloace de control și inspecție” înseamnă nave, aeronave, vehicule și alte resurse materiale de supraveghere, precum și inspectorii, observatorii și alte resurse umane utilizate de statele membre pentru efectuarea controlului și inspecției;

(c)

„plan de desfășurare comun” înseamnă un plan care stabilește modalitățile operaționale de desfășurare a mijloacelor de control și inspecție disponibile;

(d)

„program internațional de control și inspecție” înseamnă un program care stabilește obiectivele, prioritățile comune și procedurile privind activitățile de control și inspecție menite să pună în practică obligațiile internaționale ale Uniunii legate de control și inspecție;

(e)

„program specific de control și inspecție” înseamnă un program care stabilește obiectivele, prioritățile comune și procedurile privind activitățile de control și inspecție stabilite în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(f)

„pescuit” înseamnă activitățile piscicole astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(g)

„inspectori ai Uniunii” înseamnă inspectorii care figurează pe lista menționată la articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

CAPITOLUL II

MISIUNEA ȘI SARCINILE AGENȚIEI

Articolul 3

Misiune

Misiunea agenției este:

(a)

să coordoneze controlul și inspecția efectuate de către statele membre în legătură cu obligațiile de control și inspecție ale Uniunii;

(b)

să coordoneze desfășurarea mijloacelor naționale de control și inspecție reunite de statele membre în cauză în conformitate cu prezentul regulament;

(c)

să asiste statele membre la raportarea informațiilor privind activitățile piscicole și activitățile de control și inspecție, atât către Comisie, cât și către terțele părți;

(d)

să asiste, în limitele sale de competență, statele membre să-și îndeplinească sarcinile și obligațiile conform normelor politicii comune în domeniul pescuitului;

(e)

să asiste statele membre și Comisia la armonizarea aplicării politicii comune în domeniul pescuitului în întreaga Uniune;

(f)

să contribuie la efortul statelor membre și al Comisiei de cercetare și dezvoltare a tehnicilor de control și inspecție;

(g)

să contribuie la coordonarea formării profesionale a inspectorilor și a schimbului de experiență între statele membre;

(h)

să coordoneze operațiunile de combatere a pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (INN), în conformitate cu normele Uniunii;

(i)

să asiste la punerea în aplicare uniformă a sistemului de control al politicii comune în domeniul pescuitului, în special la:

organizarea coordonării operaționale a activităților de control ale statelor membre pentru punerea în aplicare de programe specifice de control și de inspecție, de programe de control legate INN și de programe internaționale de control și inspecție;

inspecțiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor agenției, în conformitate cu articolul 19;

(j)

să coopereze cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului (12), și cu Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (13), fiecare în conformitate cu mandatele lor respective, pentru a sprijini autoritățile naționale care îndeplinesc funcții de gardă de coastă, astfel cum se prevede la articolul 8 din prezentul regulament, prin furnizarea de servicii, informații, echipamente și formare profesională, precum și prin coordonarea operațiunilor cu scopuri multiple.

Articolul 4

Sarcini legate de obligațiile internaționale ale Uniunii privind controlul și inspecția

(1)   La cererea Comisiei, agenția:

(a)

asistă Uniunea și statele membre în relațiile lor cu țările terțe și organizațiile regionale de pescuit în care Uniunea este membru;

(b)

colaborează cu autoritățile competente ale organizațiilor regionale de pescuit în privința obligațiilor de control și inspecție ale Uniunii în cadrul mecanismelor de lucru încheiate cu aceste organisme.

(2)   La cererea Comisiei, agenția poate colabora cu autoritățile competente din țările terțe în aspecte legate de control și inspecție în cadrul acordurilor încheiate între Uniune și aceste țări terțe.

(3)   În limitele sale de competență, agenția poate să desfășoare, în numele statelor membre, sarcini care țin de acordurile internaționale privind pescuitul la care Uniunea este parte.

Articolul 5

Sarcini legate de coordonarea operațională

(1)   Coordonarea operațională asigurată de agenție vizează controlul tuturor activităților reglementate de politica comună în domeniul pescuitului.

(2)   În vederea coordonării operaționale, agenția stabilește planuri de desfășurare comune și organizează coordonarea operațională a controlului și inspecției de către statele membre în conformitate cu capitolul III.

(3)   În scopul asigurării unei coordonări operaționale sporite între statele membre, agenția poate stabili planuri operaționale împreună cu statele membre vizate și poate coordona punerea în aplicare a acestora.

Articolul 6

Servicii furnizate statelor membre pe bază de contract

La cererea statelor membre, agenția le poate furniza servicii pe bază de contract, în ceea ce privește activitățile de control și inspecție legate de obligațiile lor în domeniul pescuitului în apele Uniunii și/sau apele internaționale, inclusiv navlosirea, exploatarea și contractarea de personal pentru platformele de control și inspecție, precum și furnizarea de observatori pentru operațiunile comune ale statelor membre în cauză.

Articolul 7

Asistență pentru Comisie și statele membre

Agenția asistă Comisia și statele membre pentru a asigura un nivel înalt de îndeplinire uniformă și eficace a obligațiilor care le revin în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului, inclusiv în ceea ce privește combaterea pescuitului INN, și le acordă asistență în relațiile cu țările terțe. În special, agenția:

(a)

stabilește și dezvoltă programa de bază pentru formarea profesională a instructorilor din cadrul inspectoratelor de pescuit din statele membre și asigură cursuri și seminarii de formare suplimentare pentru funcționarii în cauză, precum și pentru alte categorii de personal implicate în activitățile de control și de inspecție;

(b)

stabilește și dezvoltă programa de bază pentru formarea profesională a inspectorilor Uniunii înainte de prima misiune și asigură, în mod regulat, cursuri și seminarii de formare suplimentare actualizate pentru funcționarii în cauză;

(c)

la solicitarea statelor membre, inițiază achiziții publice comune de bunuri și servicii necesare pentru activitățile de control și de inspecție ale statelor membre, precum și pregătirea și coordonarea punerii în aplicare de către statele membre a unor proiecte-pilot comune;

(d)

stabilește proceduri operaționale comune referitoare la activitățile de control și de inspecție comune inițiate de două sau mai multe state membre;

(e)

elaborează criterii pentru schimbul de instrumente de control și inspecție între statele membre, între statele membre și țări terțe, precum și pentru furnizarea de astfel de instrumente de către statele membre;

(f)

efectuează analize de risc pe baza datelor din domeniul pescuitului privind capturile, debarcările și efortul de pescuit, precum și analizele de risc ale debarcărilor neraportate, inclusiv, printre altele, compararea datelor privind capturile și importurile cu datele privind exporturile și consumul național;

(g)

la solicitarea Comisiei sau a statelor membre, dezvoltă metodologii și proceduri comune de inspecție;

(h)

asistă statele membre, la solicitarea acestora, în îndeplinirea obligațiilor Uniunii și internaționale ale acestora, inclusiv combaterea pescuitului INN, și obligațiile impuse în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului;

(i)

promovează și coordonează elaborarea unor metodologii uniforme în materie de gestionare a riscului în domeniul său de competență;

(j)

coordonează și promovează cooperarea între statele membre și standarde comune de dezvoltare a planurilor de sondaj prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 8

Cooperarea europeană cu privire la funcțiile de gardă de coastă

(1)   În cooperare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, agenția sprijină autoritățile care îndeplinesc funcții de gardă de coastă la nivel național și la nivelul Uniunii și, dacă este cazul, la nivel internațional, prin:

(a)

punerea la dispoziție, corelarea și analiza informațiilor provenite din sistemele de raportare ale navelor și din alte sisteme de informații găzduite de agențiile menționate sau accesibile acestora, în conformitate cu temeiurile juridice ale fiecăreia și fără a aduce atingere drepturilor de proprietate ale statelor membre asupra datelor;

(b)

furnizarea de servicii de supraveghere și comunicații bazate pe tehnologii de ultimă generație, inclusiv infrastructură spațială și terestră și senzori instalați pe orice tip de platformă;

(c)

consolidarea capacității prin elaborarea de orientări și recomandări și prin stabilirea de bune practici, precum și prin furnizarea de formare profesională și schimb de personal;

(d)

intensificarea schimbului de informații și a cooperării cu privire la funcțiile de gardă de coastă, inclusiv prin analizarea provocărilor operaționale și a riscurilor emergente din domeniul maritim;

(e)

partajarea capacităților, prin planificarea și punerea în aplicare a unor operațiuni cu scopuri multiple și prin partajarea activelor și a altor capabilități, în măsura în care aceste activități sunt coordonate de respectivele agenții și sunt agreate de autoritățile competente din statele membre în cauză.

(2)   Modalitățile precise de cooperare în privința funcțiilor de gardă de coastă dintre agenție, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă se stabilesc printr-un acord de lucru, în conformitate cu mandatele lor respective și cu normele financiare aplicabile agențiilor respective. Un astfel de acord se aprobă de către consiliile de administrație ale agenției, Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă.

(3)   Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, cu agenția, cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și cu Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, pune la dispoziție un manual practic privind cooperarea europeană la îndeplinirea funcțiilor de gardă de coastă. Respectivul manual conține orientări, recomandări și bune practici privind schimbul de informații. Comisia adoptă manualul sub forma unei recomandări.

CAPITOLUL III

COORDONAREA OPERAȚIONALĂ

Articolul 9

Punerea în aplicare a obligațiilor Uniunii privind controlul și inspecția

(1)   La cererea Comisiei, agenția coordonează activitățile de control și inspecție ale statelor membre pe baza programelor internaționale de control și inspecție, prin elaborarea de planuri de desfășurare comune.

(2)   Agenția poate achiziționa, închiria sau navlosi echipamentul care este necesar pentru punerea în aplicare a planurilor de desfășurare comune menționate la alineatul (1).

Articolul 10

Punerea în aplicare a programelor specifice de control și inspecție

(1)   Agenția coordonează punerea în aplicare a programelor specifice de control și inspecție instituite în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 prin intermediul planurilor de desfășurare comune.

(2)   Agenția poate achiziționa, închiria sau navlosi echipamentul care este necesar pentru punerea în aplicare a planurilor de desfășurare comune menționate la alineatul (1).

Articolul 11

Conținutul planurilor de desfășurare comune

Fiecare plan de desfășurare comun:

(a)

îndeplinește cerințele programului de control și inspecție corespunzător;

(b)

pune în practică criteriile, reperele, prioritățile și procedurile de inspecție comune stabilite de Comisie în cadrul programelor de control și inspecție;

(c)

se străduiește să realizeze o concordanță între mijloacele naționale de control și inspecție comunicate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) și nevoile existente și organizează desfășurarea acestora;

(d)

organizează utilizarea resurselor umane și materiale ținând seama de perioadele și zonele în care acestea trebuie desfășurate, inclusiv funcționarea echipelor de inspectori ai Uniunii din mai multe state membre;

(e)

ține seama de obligațiile existente ale statelor membre în cauză, aferente altor planuri de desfășurare comune, precum și de constrângerile specifice regionale sau locale;

(f)

stabilește condițiile în care mijloacele de control și inspecție ale statelor membre pot pătrunde în apele aflate sub suveranitatea și în jurisdicția altui stat membru.

Articolul 12

Notificarea mijloacelor de control și inspecție

(1)   Până la 15 octombrie în fiecare an, statele membre notifică agenției mijloacele de control și inspecție de care dispun pentru controlul și inspecția din anul următor.

(2)   Fiecare stat membru notifică agenției mijloacele cu care intenționează să execute programul internațional de control și inspecție sau programul specific de control și inspecție care îl privește, în termen de cel mult o lună de la data la care decizia de stabilire a unui astfel de program a fost notificată statelor membre.

Articolul 13

Procedura de adoptare a planurilor de desfășurare comune

(1)   Pe baza notificării prevăzute la articolul 12 alineatul (2) și în termen de trei luni de la primirea acestor notificări, directorul executiv al agenției stabilește un plan de desfășurare comun prin consultare cu statele membre în cauză.

(2)   Proiectul planului de desfășurare comun identifică mijloacele de control și inspecție care pot fi reunite pentru punerea în aplicare a programului de control și inspecție de care se leagă acest plan pe baza intereselor pe care le au statele membre în cauză în ceea ce privește pescuitul respectiv.

Interesul unui stat membru cu privire la pescuitul respectiv este evaluat pe baza următoarelor criterii, care sunt ponderate în funcție de trăsăturile specifice ale fiecărui plan:

(a)

întinderea relativă a apelor supuse suveranității sau jurisdicției sale, după caz, care sunt cuprinse în planul de desfășurare comun;

(b)

cantitatea de pește debarcată pe teritoriul său într-o perioadă de referință dată exprimată proporțional cu cantitățile totale debarcate din zona de pescuit care este inclusă în planul de desfășurare comun;

(c)

numărul relativ al navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul său (puterea motorului și tonajul brut) implicate în pescuitul care face obiectul planului de desfășurare comun în raport cu numărul total de nave implicate în acel pescuit;

(d)

dimensiunea relativă a contingentului alocat sau, în lipsa unui contingent, captura sa într-o perioadă de referință dată pentru acea zonă de pescuit.

(3)   În cazul în care, în cursul pregătirii unui plan de desfășurare comun, reiese clar că nu există mijloace de control și inspecție suficiente pentru a îndeplini cerințele programului de control și inspecție respectiv, directorul executiv notifică fără întârziere acest lucru statelor membre în cauză și Comisiei.

(4)   Directorul executiv comunică proiectul planului de desfășurare comun statelor membre respective și Comisiei. În cazul în care statele membre în cauză sau Comisia nu transmit obiecții în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la această notificare, directorul executiv adoptă planul.

(5)   În cazul în care unul sau mai multe dintre statele membre în cauză sau Comisia are obiecții, directorul executiv sesizează Comisia. Comisia poate să aducă planului orice ajustare pe care o consideră necesară și să îl adopte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(6)   Fiecare plan de desfășurare comun este supus unei analize anuale de către agenție în consultare cu statele membre în cauză pentru a ține seama de toate programele noi de control și inspecție la care este supus statul membru respectiv și de toate prioritățile stabilite de către Comisie în cadrul programelor de control și inspecție.

Articolul 14

Punerea în aplicare a planurilor de desfășurare comune

(1)   Activitățile comune de control și inspecție au loc pe baza planurilor de desfășurare comune.

(2)   Statele membre implicate într-un plan de desfășurare comun:

(a)

furnizează mijloacele de control și inspecție care sunt alocate planului de desfășurare comun;

(b)

numesc un singur punct național de contact/coordonator, care are suficientă autoritate pentru a răspunde în timp util cererilor venite din partea agenției cu privire la punerea în aplicare a planului de desfășurare comun și notifică acest lucru agenției;

(c)

desfășoară mijloacele lor de control și inspecție reunite în conformitate cu planul de desfășurare comun și cu cerințele menționate la alineatul (4);

(d)

asigură agenției acces on-line la informațiile necesare punerii în aplicare a planului de desfășurare comun;

(e)

colaborează cu agenția în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de desfășurare comun;

(f)

se asigură că orice mijloace de control și inspecție alocate unui plan al Uniunii de desfășurare comun își desfășoară activitățile în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului.

(3)   Fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în cadrul unui plan de desfășurare comun stabilit în conformitate cu articolul 13, comanda și controlul mijloacelor de control și inspecție care au fost alocate unui plan de desfășurare comun reprezintă responsabilitatea autorităților naționale competente în conformitate cu dreptul intern.

(4)   Directorul executiv poate să stabilească cerințe privind punerea în aplicare a unui plan de desfășurare comun adoptat în conformitate cu articolul 13. Aceste cerințe se încadrează în limitele planului respectiv.

Articolul 15

Evaluarea planurilor de desfășurare comune

Agenția realizează o evaluare anuală a eficacității fiecărui plan de desfășurare comun, precum și o analiză, bazată pe probele disponibile, a existenței vreunui risc ca activitățile de pescuit să nu fie conforme cu măsurile de control aplicabile. Aceste evaluări sunt comunicate fără întârziere Parlamentului European, Comisiei și statelor membre.

Articolul 16

Pescuit care nu este supus programelor de control și inspecție

Două sau mai multe state membre pot cere agenției să coordoneze desfășurarea mijloacelor lor de control și inspecție cu privire la o activitate sau o zonă de pescuit care nu face obiectul unui program de control și inspecție. Această coordonare are loc în conformitate cu criteriile și prioritățile de control și inspecție convenite de către statele membre respective.

Articolul 17

Rețeaua de informații

(1)   Comisia, agenția și autoritățile competente ale statelor membre fac schimb de informații relevante de care dispun cu privire la activitățile comune de control și inspecție din cadrul Uniunii și din apele internaționale.

(2)   Fiecare autoritate națională competentă ia măsuri, în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil, pentru a asigura confidențialitatea adecvată a informațiilor primite conform alineatului (1) din prezentul articol, în temeiul articolelor 112 și 113 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 18

Norme de aplicare detaliate

Se pot adopta norme detaliate de punere în aplicare a prezentului capitol în conformitate cu procedura menționată la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Aceste norme pot să se refere, în special, la procedurile de pregătire și adoptare a proiectelor de planuri de desfășurare comune.

CAPITOLUL IV

COMPETENȚELE AGENȚIEI

Articolul 19

Numirea funcționarilor agenției în calitate de inspectori ai Uniunii

Funcționarii agenției pot fi numiți în calitate de inspectori ai Uniunii în apele internaționale, în conformitate cu articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 20

Măsuri adoptate de agenție

Dacă este necesar, agenția:

(a)

elaborează manuale privind standardele armonizate de inspecție;

(b)

redactează materiale orientative care reflectă cele mai bune practici în legătură cu controlul politicii comune în domeniul pescuitului, inclusiv în privința formării profesionale a funcționarilor responsabili de control, pe care le actualizează în mod regulat;

(c)

furnizează Comisiei asistența tehnică și administrativă necesară pentru a-și îndeplini sarcinile.

Articolul 21

Cooperare

(1)   Statele membre și Comisia cooperează cu agenția și oferă acesteia asistența necesară pentru îndeplinirea misiunii sale.

(2)   Având în vedere diferențele dintre sistemele juridice ale statelor membre, agenția facilitează cooperarea între statele membre, precum și între statele membre și Comisie pentru dezvoltarea de standarde armonizate de control, în conformitate cu legislația Uniunii și luând în considerare cele mai bune practici din statele membre și standardele internaționale convenite.

Articolul 22

Unitatea de criză

(1)   În cazul în care Comisia, din proprie inițiativă sau la solicitarea a cel puțin două state membre, identifică o situație care presupune un risc grav direct, indirect sau potențial la adresa politicii comune în domeniul pescuitului, iar riscul respectiv nu poate fi prevenit, eliminat sau redus prin mijloacele existente sau nu poate fi gestionat în mod adecvat, agenția este notificată imediat.

(2)   Agenția, acționând în baza unei astfel de notificări din partea Comisiei sau din proprie inițiativă, instituie imediat o unitate de criză și informează Comisia în această privință.

Articolul 23

Sarcinile unității de criză

(1)   Unitatea de criză înființată de către agenție este responsabilă de colectarea și evaluarea tuturor informațiilor relevante și de identificarea opțiunilor disponibile pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscului la adresa politicii comune în domeniul pescuitului cât mai eficient și mai rapid posibil.

(2)   Unitatea de criză poate solicita asistența oricărei autorități publice sau persoane private a căror expertiză este considerată necesară pentru a reacționa eficient în situație de criză.

(3)   Agenția asigură coordonarea necesară pentru a reacționa în mod adecvat și prompt în situații de criză.

(4)   După caz, unitatea de criză informează publicul în privința riscurilor implicate și a măsurilor adoptate.

Articolul 24

Programul de lucru multianual

(1)   Programul de lucru multianual al agenției stabilește obiectivele generale, mandatul, sarcinile, indicatorii de performanță și prioritățile pentru fiecare acțiune a acesteia pentru o perioadă de cinci ani. Acesta include o prezentare a planului politicii de personal și o estimare a alocărilor bugetare disponibile în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite pentru perioada de cinci ani.

(2)   Programul de lucru multianual este prezentat în conformitate cu sistemul de management bazat pe activități și cu metodologia elaborată de către Comisie. Acesta este adoptat de către consiliul de administrație.

(3)   Programul de lucru anual menționat la articolul 32 alineatul (2) litera (c) face referire la programul de lucru multianual. Acesta indică în mod clar suplimentările, modificările sau anulările în comparație cu programul de lucru din anul precedent, precum și progresele înregistrate în atingerea obiectivelor și priorităților generale ale programului de lucru multianual.

Articolul 25

Cooperarea în domeniul afacerilor maritime

Agenția contribuie la punerea în aplicare a politicii maritime integrate a UE și, în special, încheie acorduri administrative cu alte organisme cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament, după aprobarea consiliului de administrație. Directorul executiv informează Comisia și statele membre în această privință încă din primele etape ale negocierilor.

Articolul 26

Norme detaliate

Normele detaliate privind punerea în aplicare a prezentului capitol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Aceste norme pot viza, în special, elaborarea planurilor de răspuns la situații de urgență, înființarea unei unități de criză și procedurile practice de aplicat.

CAPITOLUL V

STRUCTURĂ ȘI FUNCȚIONARE INTERNĂ

Articolul 27

Statut juridic și sediu principal

(1)   Agenția este un organ al Uniunii și are personalitate juridică.

(2)   În fiecare dintre statele membre, agenția se bucură de cea mai largă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în conformitate cu dreptul național al statului respectiv. Aceasta poate, în special, să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile sau imobile și poate să fie parte în instanță.

(3)   Agenția este reprezentată de către directorul executiv.

(4)   Sediul agenției se află în Vigo, Spania.

Articolul 28

Personal

(1)   Personalului agenției i se aplică reglementările privind statutul personalului și condițiile de angajare a altor agenți ai Uniunii Europene în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (14) și normele adoptate de comun acord de către instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării acestor reglementări privind personalul și condițiile de angajare. De comun acord cu Comisia, consiliul de administrație adoptă normele de aplicare necesare.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 39, puterile pe care reglementările privind statutul personalului și condițiile de angajare a altor categorii de angajați le conferă autorității angajatoare sunt exercitate de agenție în privința propriului personal.

(3)   Personalul agenției constă în funcționari alocați sau detașați temporar de către Comisie și din alți funcționari recrutați de agenție pentru a-și îndeplini sarcinile.

De asemenea, agenția poate angaja funcționari detașați temporar de către statele membre.

Articolul 29

Privilegii și imunități

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se aplică agenției.

Articolul 30

Răspundere

(1)   Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de dreptul aplicabil contractului în cauză.

(2)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitrare prevăzută în contractul încheiat de agenție.

(3)   În cazul răspunderii necontractuale, agenția oferă despăgubiri, în conformitate cu principiile generale comune legislației statelor membre, pentru orice daune produse de ea însăși sau de agenții săi în exercițiul funcțiunii. Curtea de Justiție este competentă în orice dispută privind compensarea acestor daune.

(4)   Răspunderea personală a agenților săi față de agenție este reglementată de dispozițiile stabilite de regulamentul privind statutul personalului și condițiile de angajare a altor categorii de angajați care li se aplică.

Articolul 31

Regim lingvistic

(1)   Dispozițiile stabilite de Regulamentul nr. 1 al Consiliului (15) se aplică agenției.

(2)   Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt furnizate de Centrul de traducere al organelor Uniunii Europene.

Articolul 32

Crearea și competențele consiliului de administrație

(1)   Agenția are un consiliu de administrație.

(2)   Consiliul de administrație:

(a)

numește și eliberează din funcție pe directorul executiv în temeiul articolului 39;

(b)

adoptă, până la 30 aprilie în fiecare an, raportul general al agenției pentru anul precedent și îl transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și statelor membre. Raportul este dat publicității;

(c)

adoptă, până la 31 octombrie în fiecare an și ținând seama de avizul Comisiei și al statelor membre, programul de lucru al agenției pentru anul următor și îl transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și statelor membre.

Programul de lucru conține prioritățile agenției. El acordă prioritate îndatoririlor agenției referitoare la programele de control și supraveghere. Programul este adoptat fără a aduce atingere procedurii bugetare anuale a Uniunii. În cazul în care, în termen de 30 de zile de la data adoptării programului de lucru, Comisia își exprimă dezacordul față de program, consiliul de administrație reanalizează programul și îl adoptă din nou, cu posibile modificări, în termen de două luni, la a doua citire;

(d)

adoptă bugetul final al agenției înainte de începutul exercițiului financiar, ajustându-l după caz, în conformitate cu contribuția Uniunii și oricare alte venituri ale agenției;

(e)

își îndeplinește îndatoririle privind bugetul agenției în conformitate cu articolele 44, 45 și 47;

(f)

exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv;

(g)

își stabilește regulamentul de procedură care poate prevedea instituirea unor sub-comitete ale consiliului de administrație, după caz;

(h)

adoptă procedurile necesare îndeplinirii sarcinilor agenției.

Articolul 33

Componența consiliului de administrație

(1)   Consiliul de administrație este format din reprezentanți ai statelor membre și șase reprezentanți ai Comisiei. Fiecare stat membru are dreptul de a numi un membru. Statele membre și Comisia numesc un înlocuitor pentru fiecare membru, care îl reprezintă pe acesta din urmă în caz de absență.

(2)   Membrii consiliului sunt numiți pe baza experienței și competenței pe care le au cu privire la controlul și inspecția în domeniul pescuitului.

(3)   Durata mandatului fiecărui membru este de cinci ani de la data numirii. Mandatul poate fi reînnoit.

Articolul 34

Președintele Consiliului de administrație

(1)   Consiliul de administrație își alege președintele dintre reprezentanții Comisiei. Consiliul de administrație alege un vicepreședinte dintre membrii săi. În mod automat, vice-președintele ia locul președintelui în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a-și îndeplini sarcinile.

(2)   Durata mandatului președintelui și vicepreședintelui este de trei ani și expiră la data la care ei încetează să mai fie membri ai consiliului de administrație. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

Articolul 35

Ședințe

(1)   Ședințele consiliului de administrație sunt convocate de către președinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, ținând seama de propunerile membrilor consiliului de administrație și ale directorului executiv al agenției.

(2)   Directorul executiv și reprezentantul numit de consiliul consultativ participă la deliberări, fără drept de vot.

(3)   Consiliul de administrație se întrunește în ședințe cel puțin o dată pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea Comisiei sau a unei treimi din statele membre reprezentate în consiliul de administrație.

(4)   În cazul în care intervine aspectul confidențialității sau un conflict de interese, consiliul de administrație poate hotărî să examineze aceste puncte ale ordinii de zi fără să fie necesară prezența reprezentantului numit de consiliul consultativ. Normele detaliate de aplicare ale acestei dispoziții pot fi stabilite în regulamentul de procedură.

(5)   Consiliul de administrație poate să invite la ședințele sale, în calitate de observator, orice persoană a cărei opinie poate prezenta interes.

(6)   Sub rezerva dispozițiilor regulamentului de procedură, membrii consiliului de administrație pot fi asistați de consultanți sau experți.

(7)   Secretariatul consiliului de administrație este asigurat de agenție.

Articolul 36

Votul

(1)   Consiliul de administrație hotărăște cu majoritate absolută de voturi.

(2)   Fiecare membru are un vot. În caz de absență a unui membru, supleantul său își exercită dreptul de vot.

(3)   Regulamentul de procedură stabilește detaliile mecanismului de votare, în special condițiile în care un membru poate vota în numele altui membru, precum și cerințele privind cvorumul, după caz.

Articolul 37

Declarația de interese

Membrii consiliului de administrație fac o declarație de interese în care specifică fie absența oricăror interese care le pot afecta independența, fie orice interese directe sau indirecte care pot fi considerate susceptibile să le afecteze independența. Aceste declarații sunt făcute în scris, anual sau ori de câte ori este posibil să apară un conflict de interese în ceea ce privește un punct de pe ordinea de zi. În acest din urmă caz, membrul respectiv nu are drept de vot cu privire la respectivul punct de pe ordinea de zi.

Articolul 38

Îndatoririle și competențele directorului executiv

(1)   Agenția este condusă de directorul său executiv. Fără a aduce atingere competențelor Comisiei și ale consiliului de administrație, directorul executiv nu cere și nu primește instrucțiuni de la nici un guvern sau alt organism.

(2)   În îndeplinirea sarcinilor sale, directorul executiv aplică principiile politicii comune în domeniul pescuitului.

(3)   Directorul executiv are următoarele îndatoriri și competențe:

(a)

pregătește proiectul programului de lucru și îl înaintează consiliului de administrație, după consultarea Comisiei și a statelor membre. Ia măsurile necesare punerii în aplicare a programului în limitele specificate de prezentul regulament, de normele sale de punere în aplicare și de dreptul aplicabil;

(b)

ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea unor instrucțiuni administrative interne și publicarea anunțurilor, pentru a asigura organizarea și funcționarea agenției în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

(c)

ia toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea unor decizii privind responsabilitățile agenției în conformitate cu capitolele II și III, inclusiv navlosirea și exploatarea mijloacelor de control și inspecție, precum și exploatarea rețelei de informații;

(d)

răspunde cererilor Comisiei și cererilor de asistență ale statelor membre, în conformitate cu articolele 6, 7 și 16;

(e)

organizează un sistem de monitorizare efectivă pentru a putea compara rezultatele obținute de agenție cu obiectivele sale de funcționare. Pe această bază, directorul executiv întocmește anual un proiect de raport general pe care îl înaintează consiliului de administrație. Directorul executiv stabilește proceduri de evaluare regulate care corespund standardelor profesionale recunoscute;

(f)

exercită, față de personal, competențele prevăzute la articolul 28 alineatul (2);

(g)

întocmește bugetul de venituri și cheltuieli ale agenției în conformitate cu articolul 44 și execută bugetul în conformitate cu articolul 45.

(4)   Directorul executiv răspunde pentru activitățile sale în fața consiliului de administrație.

Articolul 39

Numirea și eliberarea din funcție a directorului executiv

(1)   Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe criterii de merit și experiență relevantă și dovedită cu documente în domeniul politicii comune a pescuitului și a controlului și inspecției în domeniul pescuitului, dintr-un număr de cel puțin doi candidați propuși de Comisie în urma unei proceduri de selecție, ulterioară publicării postului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în alte publicații și a unei invitații de manifestare a interesului.

(2)   Consiliul de administrație are autoritatea de eliberare din funcție a directorului executiv. Consiliul de administrație deliberează pe această temă la cererea Comisiei sau a unei treimi din membrii săi.

(3)   Consiliul de administrație ia hotărârile menționate la alineatele (1) și (2) cu o majoritate de două treimi a membrilor săi.

(4)   Durata mandatului directorului executiv este de cinci ani. Mandatul său poate fi prelungit o singură dată cu o nouă perioadă de cinci ani, la propunerea Comisiei iar prelungirea respectivă se face cu aprobarea unei majorități de două treimi din membrii consiliului de administrație.

Articolul 40

Consiliul consultativ

(1)   Consiliul consultativ este format din reprezentanții consiliilor consultative prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, fiecare consiliu consultativ desemnând un reprezentant. Reprezentanții pot avea supleanți, desemnați în același timp.

(2)   Membrii consiliului consultativ nu sunt membri ai consiliului de administrație.

Consiliul consultativ numește pe unul dintre membrii săi pentru a lua parte la deliberările consiliului de administrație, fără drept de vot.

(3)   Consiliul consultativ oferă directorului executiv, la cererea acestuia, consiliere în vederea îndeplinirii îndatoririlor acestuia în temeiul prezentului regulament.

(4)   Consiliul consultativ este prezidat de directorul executiv. La invitația președintelui său, acesta se întrunește cel puțin o dată pe an.

(5)   Agenția asigură sprijinul logistic necesar consiliului consultativ și secretariatul pentru ședințe.

(6)   Membrii consiliului de administrație pot să ia parte la ședințele consiliului consultativ.

Articolul 41

Transparență și comunicare

(1)   Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se aplică documentelor pe care le deține agenția.

(2)   În termen de șase luni de la prima sa întrunire, consiliul de administrație adoptă mecanismele practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

(3)   Agenția poate să comunice, din proprie inițiativă, pe teme care fac parte din mandatul său. Aceasta se asigură în special că publicul și toate părțile interesate primesc fără întârziere informații obiective, credibile și inteligibile despre activitatea sa.

(4)   Consiliul de administrație stabilește normele interne necesare aplicării alineatului (3).

(5)   Deciziile luate de agenție în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot da naștere unei plângeri către Ombudsmanul European sau pot face obiectul unei acțiuni în instanță la Curtea de Justiție, în conformitate cu articolele 228 și 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(6)   Informațiile culese de Comisie și de agenție în conformitate cu prezentul regulament sunt supuse Regulamentului (UE) 2018/1725.

Articolul 42

Confidențialitate

(1)   Membrii consiliului de administrație, directorul executiv și membrii personalului agenției sunt supuși cerințelor de confidențialitate în conformitate cu articolul 339 din TFUE, chiar și după încetarea funcțiilor deținute.

(2)   Consiliul de administrație stabilește normele interne necesare privind modalitățile practice de punere în aplicare a cerințelor de confidențialitate menționate la alineatul (1).

Articolul 43

Acces la informații

(1)   Comisia are acces deplin la toate informațiile culese de agenție. Agenția furnizează toate informațiile împreună cu o evaluare a lor, la cererea Comisiei și în forma specificată de aceasta.

(2)   Statele membre afectate de oricare operațiune specifică a agenției au acces la informațiile culese de aceasta cu privire la operațiunea în cauză, sub rezerva condițiilor care pot fi stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 44

Buget

(1)   Veniturile agenției constau în:

(a)

o contribuție din partea Uniunii introdusă în bugetul general al Uniunii Europene (secțiunea Comisie);

(b)

taxe percepute pentru serviciile prestate de agenție pentru statele membre în conformitate cu articolul 6;

(c)

taxe percepute pentru publicații, formare și/sau oricare alte servicii prestate de agenție.

(2)   Cheltuielile agenției sunt cheltuieli cu personalul, administrative, de infrastructură și de funcționare.

(3)   Directorul executiv întocmește un proiect de buget de venituri și cheltuieli ale agenției pentru exercițiul financiar următor și îl înaintează consiliului de administrație, împreună cu proiectul planului de încadrare cu personal.

(4)   Veniturile și cheltuielile sunt echilibrate.

(5)   În fiecare an, pe baza proiectului de buget de venituri și cheltuieli, consiliul de administrație stabilește bugetul de venituri și cheltuieli al agenției pentru exercițiul financiar următor.

(6)   Consiliul de administrație transmite Comisiei planul de venituri și cheltuieli menționat la alineatul (5), care include proiectul planului de încadrare cu personal, împreună cu programul provizoriu de lucru, până la 31 martie.

(7)   Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului (denumite în continuare „autoritatea bugetară”) bugetul de venituri și cheltuieli împreună cu proiectul preliminar de buget general al Uniunii Europene.

(8)   Pe baza bugetului de venituri și cheltuieli, Comisia introduce, în proiectul preliminar de buget general al Uniunii Europene, estimările pe care le consideră necesare pentru planul de încadrare cu personal și volumul subvențiilor ce urmează a fi incluse în bugetul general, pe care le prezintă autorității bugetare în conformitate cu articolul 314 din TFUE.

(9)   Autoritatea bugetară autorizează alocările pentru subvențiile acordate agenției. Autoritatea bugetară adoptă planul de încadrare cu personal al agenției.

(10)   Bugetul este adoptat de consiliul de administrație. Acesta devine definitiv în urma adoptării bugetului general al Uniunii Europene. Este ajustat în mod corespunzător, după caz.

(11)   De îndată ce este posibil, consiliul de administrație notifică autorității bugetare intenția sa de a pune în aplicare oricare proiect care poate avea implicații financiare importante asupra finanțării bugetului, în special proiectele privind proprietatea, precum închirierea sau cumpărarea unor clădiri. Consiliul de administrație informează Comisia cu privire la aceasta.

(12)   În cazul în care o sucursală a autorității bugetare și-a comunicat intenția de a-și exprima avizul, aceasta transmite avizul consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

Articolul 45

Execuția și controlul bugetului

(1)   Directorul executiv pune în aplicare bugetul agenției.

(2)   Până la 1 martie ulterior fiecărui exercițiu financiar, responsabilul financiar al agenției comunică responsabilului financiar al Comisiei situațiile financiare provizorii împreună cu un raport privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar respectiv. Responsabilul financiar al Comisiei consolidează situațiile financiare provizorii ale instituțiilor și organismelor descentralizate în conformitate cu articolul 245 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (denumit în continuare „regulamentul financiar”).

(3)   Până la 31 martie ulterior fiecărui exercițiu financiar, responsabilul financiar al Comisiei transmite Curții de Conturi situațiile financiare provizorii ale agenției, împreună cu raportul privind gestiunea financiară și bugetară pentru exercițiul financiar respectiv. Raportul privind gestiunea financiară și bugetară pentru exercițiul financiar respectiv este transmis și Parlamentului European și Consiliului.

(4)   La primirea observațiilor Curții de Conturi cu privire la situațiile financiare provizorii ale agenției, în conformitate cu articolul 246 din regulamentul financiar, directorul executiv întocmește situațiile financiare finale ale agenției pe răspunderea sa și le transmite consiliului de administrație spre avizare.

(5)   Consiliul de administrație își exprimă avizul cu privire la situațiile financiare finale ale agenției.

(6)   Până la 1 iulie al anului următor, directorul executiv transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi situațiile financiare finale, împreună cu avizul consiliului de administrație.

(7)   Situațiile financiare finale sunt publicate.

(8)   Agenția instituie o activitate de audit intern care se efectuează în conformitate cu standardele internaționale relevante.

(9)   Până la 30 septembrie, directorul executiv trimite Curții de Conturi un răspuns la observațiile acesteia. Acesta transmite acest răspuns și consiliului de administrație.

(10)   Directorul executiv prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, toate informațiile necesare bunei aplicări a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu articolul 261 alineatul (3) din regulamentul financiar.

(11)   Până la 30 aprilie din cel de al doilea an consecutiv, la recomandarea Consiliului, Parlamentul European acordă directorului executiv al agenției descărcarea de gestiune privind execuția bugetului pentru anul respectiv.

Articolul 46

Combaterea fraudei

(1)   Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013 se aplică agenției, fără restricții.

(2)   Agenția devine parte la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne efectuate de OLAF și, fără întârziere, aduce la cunoștința întregului său personal dispozițiile relevante.

(3)   Deciziile privind finanțarea și acordurile și instrumentele de punere în aplicare aferente prevăd în mod explicit că OLAF și Curtea de Conturi pot efectua, după caz, verificări la fața locului ale beneficiarilor finanțării din partea agenției și ale agenților care răspund de alocarea acestei finanțări.

Articolul 47

Dispoziții financiare

După ce a primit acordul Comisiei și avizul Curții de Conturi, consiliul de administrație adoptă normele financiare ale agenției. Acestea nu se abat de la Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei (17) în afara cazului în care acest lucru este impus în mod specific de funcționarea agenției și există consimțământul prealabil al Comisiei.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 48

Evaluare

(1)   În termen de cinci ani de la data la care agenția și-a asumat responsabilitățile și la fiecare cinci ani după aceea, consiliul de administrație angajează o evaluare externă independentă a punerii în aplicare a prezentului regulament. Comisia pune la dispoziția agenției toate informațiile pe care agenția le consideră relevante pentru această evaluare.

(2)   Fiecare evaluare analizează impactul prezentului regulament, utilitatea, relevanța și eficacitatea agenției și a practicilor sale de lucru, precum și măsura în care contribuie la atingerea unui grad ridicat de conformitate a normelor instituite în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Consiliul de administrație emite termeni de referință specifici, de comun acord cu Comisia și în urma consultărilor cu părțile implicate.

(3)   Consiliul de administrație primește evaluarea și înaintează Comisiei recomandările sale privind modificări ale prezentului regulament, ale agenției și ale practicilor sale de lucru. Atât constatările evaluărilor, cât și recomandările sunt transmise de către Comisie Parlamentului European și Consiliului și sunt date publicității.

Articolul 49

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 768/2005 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 50

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 martie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(2)  Poziția Parlamentului European din 13 februarie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 5 martie 2019.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 128, 21.5.2005, p. 1).

(4)  A se vedea anexa I.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(7)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(8)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(9)  JO L 136, 31.5.1999, p. 15.

(10)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

(13)  Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă (JO L 208, 5.8.2002, p. 1).

(14)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1.

(15)  Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 privind stabilirea regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385/58).

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(17)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 7.12.2013, p. 42).


ANEXA I

Regulamentul abrogat și modificările sale ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului

(JO L 128, 21.5.2005, p. 1).

 

Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului

(JO L 343, 22.11.2009, p. 1).

Numai articolul 120

Regulamentul (UE) 2016/1626 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 251, 16.9.2016, p. 80).

 


ANEXA II

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 768/2005

Prezentul regulament

Articolele 1-7

Articolele 1-7

Articolul 7a

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 9

Articolul 10

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 17a

Articolul 19

Articolul 17b

Articolul 20

Articolul 17c

Articolul 21

Articolul 17d

Articolul 22

Articolul 17e

Articolul 23

Articolul 17f

Articolul 24

Articolul 17g

Articolul 25

Articolul 17h

Articolul 26

Articolul 18

Articolul 27

Articolul 19

Articolul 28

Articolul 20

Articolul 29

Articolul 21

Articolul 30

Articolul 22

Articolul 31

Articolul 23

Articolul 32

Articolul 24

Articolul 33

Articolul 25

Articolul 34

Articolul 26

Articolul 35

Articolul 27

Articolul 36

Articolul 28

Articolul 37

Articolul 29

Articolul 38

Articolul 30

Articolul 39

Articolul 31

Articolul 40

Articolul 32

Articolul 41

Articolul 33

Articolul 42

Articolul 34

Articolul 43

Articolul 35

Articolul 44

Articolul 36

Articolul 45

Articolul 37

Articolul 46

Articolul 38

Articolul 47

Articolul 39

Articolul 48

Articolul 40

Articolul 41

Articolul 49

Articolul 42

Articolul 50

Anexa I

Anexa II


25.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 83/38


REGULAMENTUL (UE) 2019/474 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 19 martie 2019

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33, 114 și 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) instituie Codul vamal al Uniunii (denumit în continuare „codul”) și stabilește normele și procedurile generale aplicabile mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sau scoase de pe acesta.

(2)

Comuna italiană Campione d'Italia, o enclavă italiană pe teritoriul Elveției, și apele italiene ale lacului Lugano ar trebui incluse în teritoriul vamal al Uniunii, deoarece nu mai sunt valabile motivele care au justificat în trecut excluderea respectivelor teritorii, precum izolarea lor și dezavantajele lor economice. Din aceleași motive, respectivele teritorii ar trebui să fie incluse în regimul general al accizelor, continuând să fie excluse însă din sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Pentru a se asigura că aceste modificări se aplică în mod consecvent din același moment, includerea acestor teritorii în teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2020.

(3)

Codul ar trebui modificat pentru a se clarifica faptul că titularul unei decizii referitoare la informațiile tarifare obligatorii (o decizie ITO) poate utiliza respectiva decizie ITO pe o perioadă de până la șase luni de la revocarea acesteia dacă motivul revocării este faptul că respectiva decizie nu respectă legislația vamală sau că nu au fost ori nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru luareadeciziilor ITO.

(4)

Depozitarea temporară ar trebui adăugată la lista formalităților vamale vizate de dispoziția din cod care prevede stingerea unei datorii vamale când nerespectarea care a dus la nașterea datoriei vamale nu a avut consecințe semnificative asupra funcționării corecte a regimului declarat și nu constituie o tentativă de fraudă, iar situația a fost regularizată ulterior. În scopul stingerii unei datorii vamale în cazurile respective, depozitarea temporară nu ar trebui tratată în mod diferit față de un regim vamal. Ar trebui modificată și delegarea de competențe către Comisie în vederea completării dispoziției respective din cod, astfel încât această delegare de competențe să includă depozitarea temporară.

(5)

În cazul în care autoritățile vamale trebuie să invalideze o declarație sumară de intrare deoarece mărfurile care fac obiectul declarației nu au fost introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, declarația sumară de intrare ar trebui să fie invalidată fără întârziere după 200 de zile de la depunerea declarației, și nu în termen de 200 de zile, dat fiind că acesta este termenul în care mărfurile trebuie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

(6)

Pentru a permite autorităților vamale să efectueze o analiză adecvată a riscurilor și controale corespunzătoare bazate pe analiza riscurilor, este necesar să se asigure că operatorii economici furnizează acestor autorități date și informații prealabile sosirii referitoare la mărfurile neunionale, sub forma unei declarații sumare de intrare. Atunci când nu s-a depus o declarație sumară de intrare înainte ca mărfurile să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii și nu s-a făcut derogare de la obligația de a depune această declarație, operatorii economici ar trebui să prezinte, în declarațiile lor vamale sau în declarațiile de depozitare temporară, datele și informațiile în mod normal cuprinse în declarațiile sumare de intrare. În acest scop, ar trebui oferită posibilitatea de a depune o declarație vamală sau o declarație de depozitare temporară în loc de o declarație sumară de intrare numai în cazul în care autoritățile vamale cărora li se prezintă mărfurile permit o astfel de posibilitate. În cazul în care autoritățile vamale trebuie să invalideze o declarație de depozitare temporară deoarece mărfurile care fac obiectul declarației nu au fost prezentate în vamă, acea declarație ar trebui invalidată fără întârziere după trecerea a 30 de zile de la depunerea acesteia, și nu în termen de 30 de zile, dat fiind că acesta este termenul în care trebuie prezentate mărfurile în vamă.

(7)

Ar trebui să se ofere o scutire totală de taxe la import în cazul mărfurilor care au fost reparate sau modificate sub regimul de perfecționare pasivă într-o țară sau pe un teritoriu cu care Uniunea a încheiat un acord internațional ce prevede o astfel de scutire, astfel încât să se asigure că Uniunea își respectă angajamentele internaționale în acest sens. Întrucât domeniul de aplicare al respectivei scutiri este limitat la importul produselor care au fost efectiv reparate sau modificate în țara sau pe teritoriul în cauză, acesta nu ar trebui extins la importul de produse reparate sau modificate obținute din mărfuri echivalente sau al importului de produse de înlocuire în cadrul sistemului de schimb standard. Scutirea de taxe la import nu ar trebui așadar să se aplice acestor mărfuri și produse.

(8)

În cazul în care autoritățile vamale trebuie să invalideze o declarație sumară de ieșire sau o notificare de reexport deoarece mărfurile în cauză nu au fost scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, declarația sau notificarea ar trebui invalidată fără întârziere după trecerea a 150 de zile de la depunerea acesteia, și nu în termen de 150 de zile, dat fiind că acesta este termenul în care mărfurile trebuie scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii.

(9)

În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun, în vederea realizării obiectivelor fundamentale de a permite uniunii vamale să funcționeze în mod eficace și de a implementa politica comercială comună, să se remedieze o serie de probleme tehnice care au fost identificate în cursul punerii în aplicare a codului de la intrarea sa în vigoare, să se includă două teritorii ale unui stat membru în cuprinsul teritoriului vamal al Uniunii și să se alinieze codul la acordurile internaționale care nu erau în vigoare la data adoptării sale. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(10)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 952/2013 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se modifică după cum urmează:

1.

la articolul 4 alineatul (1), a douăsprezecea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

teritoriul Republicii Italiene, cu excepția municipalității Livigno,”;

2.

la articolul 34 alineatul (9), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(9)   În cazul în care o decizie ITO sau IOO încetează să mai fie valabilă în conformitate cu alineatul (1) litera (b) sau cu alineatul (2) sau este revocată în conformitate cu alineatul (5), (7) sau (8), decizia ITO sau IOO în cauză mai poate fi utilizată pentru contracte ferme și definitive bazate pe decizia respectivă și încheiate înainte de încetarea valabilității sau de revocare. Această utilizare prelungită nu se aplică în cazul adoptării unei decizii IOO pentru mărfuri destinate exportului.”;

3.

la articolul 124 alineatul (1) litera (h), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

nerespectarea care a dus la nașterea datoriei vamale nu a avut consecințe semnificative asupra funcționării corecte a depozitării temporare sau a regimului vamal în cauză și nu a constituit o tentativă de fraudă;”;

4.

articolul 126 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 126

Delegarea de competențe

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 284 pentru a stabili lista nerespectărilor care nu au consecințe semnificative asupra funcționării corecte a depozitării temporare sau a regimului vamal în cauză și pentru a completa articolul 124 alineatul (1) litera (h) punctul (i).”;

5.

la articolul 129, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În situația în care mărfurile pentru care s-a depus o declarație sumară de intrare nu sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale invalidează fără întârziere respectiva declarație în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

la solicitarea declarantului; sau

(b)

după trecerea a 200 de zile de la depunerea declarației.”;

6.

la articolul 139, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Atunci când pentru mărfuri neunionale prezentate în vamă nu s-a depus o declarație sumară de intrare și cu excepția cazului în care s-a acordat o derogare de la obligația de depunere a unei astfel de declarații, una dintre persoanele menționate la articolul 127 alineatul (4) depune imediat, fără a aduce atingere articolului 127 alineatul (6), o astfel de declarație sau, dacă autoritățile vamale permit, depune în schimb o declarație vamală sau o declarație de depozitare temporară. În situația în care, în astfel de circumstanțe, se depune o declarație vamală sau o declarație de depozitare temporară, declarația cuprinde cel puțin datele necesare pentru o declarație sumară de intrare.”;

7.

la articolul 146, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În cazul în care mărfurile pentru care a fost depusă o declarație de depozitare temporară nu sunt prezentate în vamă, autoritățile vamale invalidează fără întârziere respectiva declarație în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

la solicitarea declarantului; sau

(b)

după trecerea a 30 de zile de la depunerea declarației.”;

8.

se introduce următorul articol:

„Articolul 260a

Mărfuri reparate sau modificate în contextul acordurilor internaționale

(1)   Se acordă o scutire totală de taxe la import în cazul produselor transformate rezultate din mărfuri plasate sub regimul de perfecționare pasivă în cazul în care se stabilește, în mod satisfăcător pentru autoritățile vamale, că:

(a)

mărfurile respective au fost reparate sau modificate într-o țară sau pe un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii cu care Uniunea a încheiat un acord internațional care prevede acordarea unei astfel de scutiri; și

(b)

sunt îndeplinite condițiile de acordare a scutirii de taxe la import prevăzute în acordul menționat la litera (a).

(2)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul produselor prelucrate care rezultă din mărfuri echivalente menționate la articolul 223 și nici în cazul produselor de înlocuire menționate la articolele 261 și 262.”;

9.

la articolul 272, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În situația în care mărfurile pentru care s-a depus o declarație sumară de ieșire nu sunt scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale invalidează fără întârziere declarația în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

la solicitarea declarantului; sau

(b)

după trecerea a 150 de zile de la depunerea declarației.”;

10.

la articolul 275, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În situația în care mărfurile pentru care s-a depus o notificare de reexport nu sunt scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale invalidează fără întârziere respectiva notificare în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

la solicitarea declarantului; sau

(b)

după trecerea a 150 de zile de la depunerea notificării.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 punctul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 martie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 367, 10.10.2018, p. 39.

(2)  Poziția Parlamentului European din 31 ianuarie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din18 februarie 2019.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).


DIRECTIVE

25.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 83/42


DIRECTIVA (UE) 2019/475 A CONSILIULUI

din 18 februarie 2019

de modificare a Directivelor 2006/112/CE și 2008/118/CE în ceea ce privește includerea comunei italiene Campione d'Italia și a apelor italiene ale lacului Lugano în teritoriul vamal al Uniunii și în domeniul de aplicare teritorială al Directivei 2008/118/CE

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 113,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Prin scrisoarea sa din 18 iulie 2017, Italia a solicitat includerea comunei italiene Campione d'Italia și a apelor italiene ale lacului Lugano în teritoriul vamal al Uniunii, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), precum și în domeniul de aplicare teritorială al Directivei 2008/118/CE a Consiliului (4) în ceea ce privește accizele, lăsând totodată teritoriile respective în afara domeniului de aplicare teritorială al Directivei 2006/112/CE a Consiliului (5) în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.

(2)

Comuna italiană Campione d'Italia, o enclavă italiană pe teritoriul Elveției, și apele italiene ale lacului Lugano ar trebui incluse în teritoriul vamal al Uniunii deoarece motivele istorice care justificau excluderea respectivelor teritorii, cum este izolarea lor și dezavantajele economice, nu mai sunt pertinente. Din aceleași motive, respectivele teritorii ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare teritorială al Directivei 2008/118/CE.

(3)

Cu toate acestea, Italia dorește să continue excluderea respectivelor teritorii din domeniul de aplicare teritorială al Directivei 2006/112/CE, întrucât acest lucru este esențial pentru menținerea unor condiții echitabile de concurență între operatorii economici stabiliți în Elveția și cei stabiliți în comuna italiană Campione d'Italia, prin aplicarea unui regim local de impozitare indirectă concordant cu regimul taxei pe valoarea adăugată din Elveția.

(4)

Prezenta directivă ar trebui să fie strâns legată de Regulamentul (UE) 2019/474 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Prin urmare, măsurile naționale de transpunere necesare pentru a se conforma prezentei directive ar trebui să se aplice de la data aplicării respectivului regulament.

(5)

Prin urmare, Directivele 2006/112/CE și 2008/118/CE ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

În Directiva 2006/112/CE, articolul 6 se modifică după cum urmează:

1.

La alineatul (1) se adaugă următoarele litere:

„(f)

Campione d'Italia;

(g)

apele italiene ale lacului Lugano.”

2.

La alineatul (2), literele (f) și (g) se elimină.

Articolul 2

La articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2008/118/CE, literele (f) și (g) se elimină.

Articolul 3

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2019, măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Statele membre aplică aceste măsuri de la 1 ianuarie 2020.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor măsuri de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 4

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 februarie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

N. BĂDĂLĂU


(1)  Avizul din 2 octombrie 2018 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul din 11 iulie 2018 (JO C 367, 10.10.2018, p. 117).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(4)  Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, 14.1.2009, p. 12).

(5)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) 2019/474 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (a se vedea pagina 38 din prezentul Jurnal Oficial).