(1)

La 29 martie 2017, Regatul Unit a notificat Consiliului European intenția de a se retrage din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Euratom”), în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se aplică Euratom în temeiul articolului 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(2)

La 22 mai 2017, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile cu Regatul Unit în vederea unui acord care să stabilească modalitățile de retragere a acestuia, ținând seama de cadrul viitoarelor sale relații cu Uniunea.

(3)

Negocierile s-au desfășurat luând în considerare orientările din 29 aprilie și 15 decembrie 2017 și cele din 23 martie 2018 ale Consiliului European, cu obiectivul general de a se asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune și Euratom.

(4)

La 14 noiembrie 2018, președintele Comisiei Europene i-a transmis președintelui Consiliului European proiectul de acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare „Acordul privind retragerea”), în legătură cu care Guvernul Regatului Unit și-a indicat aprobarea. La 22 noiembrie 2018, președintele Comisiei Europene i-a transmis președintelui Consiliului European proiectul unei declarații politice de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumită în continuare „declarația politică”), convenit la nivelul negociatorilor și convenit în principiu la nivel politic, sub rezerva aprobării liderilor.

(5)

La 25 noiembrie 2018, Consiliul European a aprobat Acordul privind retragerea și a aprobat declarația politică.

(6)

La 11 martie 2019, președintele Comisiei Europene i-a transmis președintelui Consiliului European Instrumentul referitor la Acordul privind retragerea și Declarația comună în completarea Declarației politice, convenite între prim-ministrul May și președintele Comisiei Europene, Juncker, și aprobate de Comisia Europeană în aceeași zi. La 21 martie 2019, Consiliul European a aprobat ambele documente.

(7)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (3) din TUE, tratatele încetează să se aplice statului care se retrage de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în absența unui astfel de acord, după doi ani de la notificare, cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauză, hotărăște în unanimitate să prelungească acest termen.

(8)

Prin scrisoarea din data de 20 martie 2019, Regatul Unit a transmis o cerere de prelungire a termenului prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE până la 30 iunie 2019, în vederea finalizării ratificării Acordului privind retragerea.

(9)

La 21 martie 2019, Consiliul European a convenit în privința unei prelungiri până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării, în săptămâna care va urma, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Consiliul European a convenit în privința unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 și a precizat că se așteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de 12 aprilie 2019, o cale de urmat care să îi fie supusă spre analiză.

(10)

Ca o consecință a acestei prelungiri, Regatul Unit va rămâne un stat membru cu toate drepturile și obligațiile prevăzute în tratate și în dreptul Uniunii. Dacă Regatul Unit va fi încă un stat membru la 23-26 mai 2019, va avea obligația de a organiza alegeri pentru Parlamentul European în conformitate cu dreptul Uniunii. Este demn de remarcat că, în vederea organizării alegerilor, Regatul Unit ar trebui să le anunțe până la 12 aprilie 2019.

(11)

O astfel de prelungire exclude orice repunere în discuție a Acordului privind retragerea. Orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral de Regatul Unit ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea.

(12)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (4) din TUE, Regatul Unit nu participă la discuțiile din cadrul Consiliului European cu privire la prezenta decizie, nici la adoptarea acesteia. Cu toate acestea, după cum se precizează în scrisoarea transmisă la 22 martie 2019 de către reprezentantul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Sir Tim Barrow, acesta a convenit, în conformitate cu articolul 50 alineatul (3) din TUE, asupra prelungirii termenului menționat la articolul respectiv și asupra prezentei decizii,