19.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 47/7

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/280 AL COMISIEI

din 3 decembrie 2018

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește trimiterile la Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 decembrie 2003 privind conturile economice pentru agricultură în cadrul Comunității (1), în special articolul 2 alineatul (2) și articolul 3 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „SEC 2010”) conține cadrul de referință pentru standardele, definițiile, clasificările și regulile contabile comune destinate întocmirii conturilor statelor membre pentru cerințele statistice ale Uniunii.

(2)	Conturile economice pentru agricultură sunt conturi-satelit ale conturilor naționale, astfel cum sunt definite în SEC 2010, având scopul de a obține rezultate armonizate și comparabile între statele membre în vederea întocmirii conturilor pentru cerințele Uniunii.

(3)	Întrucât SEC 2010 constituie o revizuire a SEC 95, este necesară introducerea de noi trimiteri în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 138/2004.

(4)	Prin urmare, anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 138/2004 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 138/2004 se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 138/2004 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 33, 5.2.2004, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

ANEXA I

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 138/2004 se modifică după cum urmează:

în tot cuprinsul anexei:

(a)	„SEC 95” se înlocuiește cu „SEC 2010”;

(b)	„SCN 93” se înlocuiește cu „SCN 2008”.

secțiunea „Cuprins” se modifică după cum urmează:

(a)	la punctul III. F. 3., textul „Chirii (pe terenuri și zăcăminte)” se înlocuiește cu textul „Rente (din terenuri și active din subsol)”;

(b)	la punctul III. F. 4., textul „Venituri din proprietate atribuite asiguraților (neacoperite de CEA)” se înlocuiește cu textul „Venituri din investiții atribuite titularilor de polițe de asigurări (neacoperite de CEA)”;

(c)	la punctul VI. B. 4., textul „Calculul valorii adăugate la prețuri constante” se înlocuiește cu textul „Calculul valorii adăugate la prețurile unui an fix”;

secțiunea „Observații preliminare” se înlocuiește cu următorul text:

„ OBSERVAȚII PRELIMINARE

Revizuirea Sistemului european de conturi (SEC 2010) (*1) a condus la unele revizuiri ale metodologiei de bază utilizate pentru CEA, cu scopul de a asigura coerența cu SEC pentru a se permite armonizarea CEA între statele membre și cu cadrul central al conturilor naționale, precum și de a garanta că modificările de operat sunt realizabile. Redactarea prezentului manual se înscrie în această perspectivă deoarece, în afară de concepte, principii și reguli de bază pentru elaborarea CEA, el menționează și eventualele adaptări la caracteristicile specifice din domeniul agriculturii.

(*1) Sistemul european de conturi naționale și regionale – SEC 2010, Luxemburg 2013.”;"

secțiunea I se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 1.02, nota de subsol (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)	Sistemul de conturi naționale, 2008. Publicație comună a Națiunilor Unite, a Comisiei Europene, a Fondului Monetar Internațional, a OCDE și a Băncii Mondiale.”;

(b)	la punctul 1.03, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „SEC 2010 se caracterizează prin utilizarea a două tipuri de unități și a două moduri corespunzătoare de defalcare a economiei naționale.”;

(c)

la punctul 1.08, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Aceste două tipuri de venit – venitul generat de producția agricolă și venitul gospodăriilor agricole – sunt măsurate cu două scopuri distincte, care necesită două moduri net diferite de defalcare a economiei: primul, pentru CEA, se bazează pe unitățile de producție, definite prin trimitere la o activitate economică, în timp ce al doilea se bazează pe gospodăriile agricole individuale (unități instituționale) a căror principală sursă de venit provine dintr-o activitate agricolă independentă.”;

(d)

punctul 1.09 se înlocuiește cu următorul text:

„1.09.

Pentru a analiza fluxurile generate de procesele de producție și de utilizarea bunurilor și a serviciilor se aleg unitățile care permit să se evidențieze relațiile de ordin tehnico-economic. Această cerință înseamnă că, de regulă, unitățile instituționale trebuie să fie împărțite în unități mai mici și mai omogene din punctul de vedere al tipului de producție. Unitățile cu activitate economică la nivel local (UAE locale) sunt menite să răspundă acestei cerințe, din punct de vedere operațional (a se vedea SEC 2010, 2.147) (*2).

(*2) Trebuie menționat că, deși SEC acordă întâietate UAE locale, unitatea care corespunde cel mai bine analizei procesului de producție este unitatea de producție omogenă (UPO). Ea este utilizată pentru analiza intrărilor și ieșirilor deoarece corespunde exact unui anumit tip de activitate. Unitățile instituționale sunt, astfel, subdivizate în atâtea UPO-uri câte activități există (altele decât activitățile auxiliare). Gruparea acestor unități de producție omogenă permite obținerea unei defalcări a economiei pe ramuri «pure» (omogene). Ca regulă generală, UPO nu poate fi observată în mod direct. În consecință, conturile pentru ramurile omogene nu pot fi elaborate pe baza grupării UPO-urilor. O metodă de elaborare a acestor conturi este descrisă în SEC. Ea constă în a atribui ramurilor omogene adecvate producțiile secundare și costurile corespunzătoare ramurilor de activitate (a se vedea SEC 2010, 2.153-2.156, 9.52-9.63).”;"

(e)

punctul 1.10 se înlocuiește cu următorul text:

„1.10.

Unitatea cu activitate economică la nivel local (UAE locală) este acea parte dintr-o unitate cu activitate economică (UAE) relevantă la nivel local. În SCN 2008 și în ISIC Rev. 4, UAE locală este denumită «stabiliment». UAE regrupează toate părțile unei unități instituționale în calitatea sa de producător care contribuie la exercitarea unei activități la nivelul «clasă» (patru cifre) din cadrul NACE Rev. 2 (nomenclatorul de referință al activităților economice, a se vedea punctul 1.55) și corespunde uneia sau mai multor subdiviziuni operaționale ale unității instituționale. Unitatea instituțională trebuie să dispună de un sistem de informații care să permită furnizarea sau calcularea, pentru fiecare UAE locală, cel puțin a valorii producției, a consumului intermediar, a remunerației salariaților, a excedentului de exploatare și a formării brute de capital fix, precum și a ocupării forței de muncă (a se vedea SEC 2010, 2.148). Unitatea locală corespunde unei unități instituționale sau unei părți a unei unități instituționale producătoare de bunuri sau de servicii situată într-un loc identificabil din punct de vedere geografic.”;

(f)

punctul 1.11 se înlocuiește cu următorul text:

„1.11.

În timp ce UAE locală poate corespunde unei unități instituționale sau unei părți dintr-o unitate instituțională în calitatea sa de producător, ea nu poate să aparțină niciodată unui număr de două unități instituționale distincte. Cum, în practică, majoritatea unităților instituționale care produc bunuri și servicii sunt implicate în același timp într-un ansamblu de activități diferite (o activitate principală și una sau mai multe activități secundare), ele pot fi subdivizate în tot atâtea UAE locale, dacă sunt disponibile informațiile necesare. Cu toate acestea, activitățile auxiliare (cum sunt cumpărările, vânzările, comercializarea, contabilitatea, transportul, antrepozitarea, întreținerea etc.; a se vedea punctul 1.27) nu pot justifica crearea unei UAE locale, cu excepția cazului în care acestea se desfășoară într-un loc distinct, situat într-o altă regiune decât cea în care este stabilită UAE locală pe care o deservesc (a se vedea SEC 2010, 3.13).”;

(g)

punctul 1.12 se înlocuiește cu următorul text:

„1.12.

În principiu, ar trebui înregistrat un număr de UAE locale egal cu numărul de activități secundare. Cu toate acestea, se poate întâmpla ca informațiile statistice (contabile) să nu permită disocierea activităților secundare sau a unor părți ale activităților secundare ale unei UAE locale de activitatea principală a acesteia. Dacă o unitate instituțională producătoare de bunuri sau de servicii exercită o activitate principală și una sau mai multe activități secundare, ea este subdivizată în tot atâtea UAE, iar activitățile secundare vor fi clasificate la alte poziții din clasificare decât activitatea principală. Activitățile auxiliare nu sunt disociate de activitățile principale sau secundare. Totuși, UAE care sunt afectate unei anumite poziții din clasificare pot genera produse în afara grupelor omogene care caracterizează activitatea lor, din cauza activităților secundare care le sunt atașate și care nu pot fi identificate separat din documentele contabile disponibile. O UAE poate, deci, exercita una sau mai multe activități secundare (a se vedea SEC 2010, 2.149).”;

(h)

punctul 1.13 se înlocuiește cu următorul text:

„1.13.

Se consideră că o activitate are loc atunci când prin combinația de resurse precum echipamentele, forța de muncă, tehnicile de producție, rețelele de informații sau produsele se realizează bunuri sau servicii determinate. Orice activitate se caracterizează prin intrări de produse (bunuri sau servicii), un proces de producție și prin ieșiri de produse. Activitatea principală a unei UAE locale este acea activitate a cărei valoare adăugată o depășește pe cea a oricărei alte activități realizate în cadrul aceleiași unități. Clasificarea activității principale se determină prin trimitere la NACE Rev. 2, mai întâi la cel mai înalt nivel al clasificării, apoi la niveluri mai detaliate (a se vedea SEC 2010, 3.10).”;

(i)

la punctul 1.14, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„La nivelul cel mai detaliat al clasificării, astfel cum este definit în SEC 2010, 2.150, un domeniu de activitate cuprinde ansamblul UAE locale care aparțin aceleiași clase (patru cifre) din NACE Rev. 2 și care desfășoară, așadar, aceeași activitate principală cu cea definită în NACE Rev. 2.”;

(j)

la punctul 1.16, subpunctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

activitățile secundare neagricole neseparabile ale unităților agricole.”;

(k)

la punctul 1.17, ultimele două teze se înlocuiesc cu următorul text:

„Aplicarea strictă a regulii SEC privind unitățile și gruparea lor ar trebui să permită împărțirea exploatației agricole în mai multe UAE locale distincte, în cazurile în care mai multe activități de nivelul «clasă» – patru cifre – din NACE Rev. 2 sunt exercitate în cadrul aceleiași exploatații și în care sunt disponibile informațiile solicitate în conformitate cu punctul 1.10. Adoptarea exploatației agricole drept UAE locală a domeniului de activitate agricol în cadrul conturilor naționale ca și în CEA se fundamentează pe o abordare statistică.”;

(l)

la punctul 1.19, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Dat fiind faptul că, în conformitate cu SEC 2010, domeniul de activitate constituie o grupare de unități exercitând ca activitate principală același tip de activitate sau o activitate similară, definiția domeniului agricol al CEA se bazează pe determinarea activităților și unităților caracteristice ale domeniului respectiv.”;

(m)

la punctul 1.20, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Domeniul agricol este considerat drept gruparea tuturor unităților cu activitate economică la nivel local care exercită următoarele activități economice ca activitate principală sau secundară (a se vedea punctele 1.60-1.66 pentru definirea precisă a domeniului agricol):”;

(n)

punctul 1.24 se înlocuiește cu următorul text:

„Dat fiind faptul că scopul CEA este de a măsura, descrie și analiza formarea veniturilor rezultate dintr-o activitate economică agricolă (care este, în mod aproape exclusiv, o activitate comercială în statele membre ale UE), s-a convenit excluderea unităților pentru care activitatea agricolă constituie doar o activitate recreativă (*3). În schimb, unitățile care practică agricultura de subzistență sunt incluse în CEA. Ar trebui menționat faptul că producția agricolă pentru consumul propriu final al exploatațiilor agricole trebuie să fie să fie înregistrată în CEA.

(*3) Acestea sunt unități mici a căror producție nu este destinată vânzării, ci consumului propriu și care desfășoară activități agricole fără a fi dependente din punct de vedere economic de aceste activități.”;"

(o)

punctul 1.25 se înlocuiește cu următorul text:

„1.25.

Utilizarea UAE locală ca unitate de bază pentru domeniul agricol conduce la contabilizarea activităților secundare neagricole atunci când ele nu pot fi izolate de activitatea agricolă principală.”;

(p)

punctul 1.26 se înlocuiește cu următorul text:

„1.26.

Activitățile secundare neagricole neseparabile ale UAE locale din domeniul agricol sunt definite în CEA ca activități strâns legate de producția agricolă pentru care informațiile despre producție, consumurile intermediare, remunerarea salariaților, volumul de mână de lucru și formarea brută de capital fix nu pot fi separate de informațiile privind activitatea agricolă principală în cursul observării statistice.”;

(q)

la punctul 1.27, a doua și a treia liniuță se înlocuiesc cu următorul text:

„—

ele nu pot fi activități auxiliare. Activitățile auxiliare nu sunt izolate pentru a forma entități distincte, nici separate de activitățile principale sau secundare sau de entitățile pe care le deservesc. În consecință, activitățile auxiliare trebuie integrate în UAE locale pe care le deservesc, cu excepția cazului în care sunt organizate în unități distincte și sunt situate într-o altă regiune. Activitățile auxiliare rămân în cadrul aceluiași domeniu de activitate ca și UAE locală pe care o deservesc. Activitățile auxiliare sunt activități suplimentare exercitate în cadrul unei întreprinderi (precum vânzarea, comercializarea, antrepozitarea, transportul pentru uz propriu etc., a se vedea SEC 2010, 3.12 și 3.13 și SCN 2008, 5.35-5.44) pentru a crea condițiile în care se desfășoară activitățile principale sau secundare. Activitățile auxiliare generează, de obicei, produse care reprezintă consumuri intermediare pentru diverse categorii de activități de producție,

—

prin convenție, ele nu pot include producția de produse neagricole (cum ar fi construcțiile sau mașinile) pentru uz propriu în scopul formării brute de capital fix. Producția pentru consumul final propriu constituie o activitate separabilă și se înregistrează ca producție a unei UAE locale distincte. Serviciile de cazare oferite salariaților cu titlul de remunerație în natură trebuie tratate în mod asemănător (ele se înregistrează ca remunerație în natură în contul de exploatare),”;

(r)

punctul 1.29 se înlocuiește cu următorul text:

„1.29.

Se disting două tipuri de activități secundare neagricole și neseparabile:

Activitățile care reprezintă o prelungire a activității agricole și care utilizează produse agricole. Acest tip de activitate se întâlnește în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Prelucrarea produselor agricole constituie activitatea tipică a acestui grup:

Prelucrarea produselor agricole

—	laptele în unt, smântână, brânzeturi, iaurturi și alte produse lactate,

—	fructe și legume în sucuri, conserve, dulcețuri, alcool și alte produse,

—	struguri, must și vin în produse alcoolice (vin spumant de tipul șampaniei, spirtoase de tipul coniacului etc.),

—	fire/împletituri din materii vegetale/textile/lână,

—	producerea pateului, a pateului din ficat de gâscă și a altor produse din carne,

—	alte produse agricole prelucrate.

Sortarea și ambalarea produselor agricole, de exemplu: ouă și cartofi

Activitățile care utilizează exploatația agricolă și mijloacele sale de producție agricolă (echipamente, instalații, clădiri, mână de lucru). Aceste activități sunt în special următoarele:

—	agroturism – camping, alimentație publică, hotel și alte forme de cazare etc.,

—	magazinele fermei – activități de comerț cu amănuntul cu alte produse decât cele provenite din exploatația agricolă, vânzarea directă de produse agricole, brute sau prelucrate este înregistrată la producția produselor respective,

—	sport și recreere în mediul rural – utilizarea terenurilor pentru anumite activități cum ar fi golful, călăria, vânătoarea, pescuitul etc.,

—

servicii pentru terți – cum ar fi închirierea și repararea de mașini agricole, proiecte de irigații, servicii de consultanță agricolă, depozitarea produselor, întreținerea clădirilor agricole, agent comercial pentru produse agricole, transport de produse agricole etc. Aceste servicii nu sunt înregistrate ca activități secundare decât dacă sunt exercitate pentru un terț. Dacă sunt exercitate pentru uz propriu, ele sunt activități auxiliare, acestea nefiind înregistrate în conturi (a se vedea punctul 1.27),

—	servicii de amenajare a peisajului – tunsul ierbii și al gardului viu, îndepărtarea zăpezii, proiectarea, întreținerea și plantarea spațiilor verzi etc.,

—	piscicultura,

—	alte activități care implică folosirea terenurilor și a mijloacelor de producție agricolă. Aceste alte activități vor include activitățile de cercetare și dezvoltare, dacă ele nu sunt realizate de UAE locale distincte și dacă este posibilă estimarea acestora.”;

(s)

punctul 1.33 se înlocuiește cu următorul text:

„Conform SEC 2010, producția domeniului de activitate reprezintă valoarea totală a produselor fabricate în perioada contabilă avută în vedere de totalitatea unităților din domeniu, exclusiv bunurile și serviciile produse și consumate în aceeași perioadă contabilă de către aceeași unitate. Măsurarea producției agricole se bazează pe adaptarea acestei reguli a SEC, cu includerea în producția agricolă a unei părți din producția consumată în cadrul unităților agricole (a se vedea punctele 2.032-2.036). Astfel, în cadrul CEA, producția agricolă reprezintă suma producțiilor tuturor unităților din domeniu (cu excepția producției consumate în cadrul aceleiași unități), la care se adaugă producția utilizată pentru consumul intermediar de către aceeași unitate, cu condiția ca această producție să se refere la două activități de bază diferite (cum sunt produsele vegetale destinate alimentației animalelor) și să corespundă anumitor criterii (definite la punctul 2.055).”;

(t)

punctul 1.37 se înlocuiește cu următorul text:

„1.37.

Conturile economice din agricultură se bazează pe o secvență de conturi interconectate. În SEC 2010, secvența completă de conturi cuprinde conturile curente, conturile de acumulare și conturile de bilanț (a se vedea SEC 2010, 1.113-1.115). Aceste conturi diferite permit contabilizarea într-un ansamblu ordonat a operațiunilor și a altor fluxuri legate de aspectele specifice ale ciclului economic (de exemplu, producția). Aceste operațiuni merg de la formarea venitului până la distribuirea și redistribuirea sa, trecând prin acumularea sa sub formă patrimonială. Soldurile contabile deduse din acestea sunt apoi utilizate ca agregate pentru măsurarea performanței economice.”;

(u)

punctul 1.38 se înlocuiește cu următorul text:

„1.38.

Conturile curente se referă la producția, la formarea, la distribuirea și la redistribuirea venitului, precum și la utilizarea sa sub formă de consum final; ele permit calcularea «economiilor», care constituie un factor esențial al acumulării. Conturile de acumulare analizează diversele componente ale variațiilor de activ și de pasiv ale unităților și permit înregistrarea variațiilor valorii nete (care este diferența dintre active și pasive). Conturile de bilanț înregistrează, la începutul și la sfârșitul exercițiului, totalul activului și pasivului unităților, precum și valoarea lor netă. Pentru fiecare activ și pasiv, fluxurile înregistrate în conturile de acumulare sunt reluate în contul de «modificare a bilanțului» (a se vedea SEC 2010, 8.02-8.09 și tabelul 8.1).”;

(v)

punctul 1.39 se înlocuiește cu următorul text:

„1.39.

Secvența de conturi menționată mai sus se aplică unităților, sectoarelor și subsectoarelor instituționale, precum și economiei totale. În cadrul SEC 2010, se consideră că nu are sens să se întocmească o secvență completă de conturi pentru o UAE locală și un domeniu de activitate, întrucât o astfel de unitate nu are în general capacitatea de a deține bunuri sau active în nume propriu sau de a primi sau distribui venituri.”;

(w)

la punctul 1.43, tabelele 1-4 se înlocuiesc cu următorul text:

„A. Conturi curente
Tabelul 1: Contul de producție
Utilizări			Resurse
P.2	Consumul intermediar	50	P.1	Producție	100
B.1g	Valoarea adăugată brută	50
P.51c	Consum de capital fix	10
B.1n	Valoare adăugată netă	40
Tabelul 2: Contul de exploatare
Utilizări			Resurse
D.1	Remunerarea salariaților	10	B.1n	Valoare adăugată netă	40
D.29	Alte impozite pe producție	5
D.39	Alte subvenții pentru producție	– 10
B.2n/B.3n	Excedent net din exploatare/venit mixt net	35
Tabelul 3: Contul de venit al întreprinderii
Utilizări			Resurse
D.4	Venituri din proprietate	10	B.2n/B.3n	Excedent net din exploatare/venit mixt net	35
D.41	Dobânzi	5
D.45	Chirii	5	D.4	Venituri din proprietate	1
			D.41	Dobânzi	1
			D.42	Venituri distribuite ale societăților
			D.43	Profit reinvestit din investiții străine directe
			D.44	Alte venituri din investiții
			D.45	Chirii
B.4n	Venit net al întreprinderii	26
B. Conturi de acumulare
Tabelul 4: Contul de capital
Variația activului			Variația pasivului și a valorii nete
B.101	Variația valorii nete datorată economiilor și transferurilor de capital		B.8n	Economii nete
			D.9r	Transferuri de capital de primit	10
			D.92r	Ajutoare pentru investiții, de primit	5
			D.99r	Alte transferuri de capital, de primit	5
			D.9p	Transferuri de capital, de plătit
			D.91p	Impozite pe capital, de plătit
			D.99p	Alte transferuri de capital, de plătit
P.51g	Formarea brută de capital fix (FBCF)	100	B.101	Variații ale valorii nete datorate economiilor și transferurilor de capital
P.511	Achiziții minus cesiuni de active fixe (FBCF în active fixe)	89
P.511a	FBCF în plantații	10
P.511b	FBCF în animale	15
P.511c	FBCF în utilaje și alte echipamente	20
P.511d	FBCF în mijloace de transport	20
P.511e	FBCF în clădiri de exploatare	20
P.511f	FBCF în alte lucrări, cu excepția amenajărilor funciare (alte clădiri, structuri etc.)	0
P.511g	Îmbunătățiri majore ale terenurilor	4
P.511h	Cercetare și dezvoltare	0
P.511i	Alte FBCF (de exemplu, programe informatice, drepturi de producție)	0
P.512	Costuri legate de transferul de proprietate asupra activelor neproduse (terenuri etc.)	1
P.51c	Consum de capital fix	10
P.52	Variația stocurilor	5
P.53	Achiziții minus cesiuni de obiecte de valoare
NP	Achiziții minus cesiuni de active neproduse (terenuri etc.)
B.9	Capacitate (+)/Necesar (-) de finanțare
K.1	Apariția economică a activelor
K.2	Dispariția economică a activelor neproduse”

(x)

punctul 1.44 se înlocuiește cu următorul text:

„1.44

Trebuie reținut că operațiunile și stocurile din tabelele 3 și 4 scrise cu caractere italice constituie poziții care:

—

nu sunt relevante pentru CEA ca urmare a utilizării conceptului de domeniu de activitate și a unei secvențe incomplete de conturi. Este vorba despre pozițiile D.42 Venituri distribuite ale societăților, D.43 Profit reinvestit din investiții străine directe, D.44 Alte venituri din investiții și D.45 Chirii din coloana «Resurse» din tabelul 3 și despre pozițiile B.8n Economii nete, B.101 Variații ale valorii nete datorate economiilor și transferurilor de capital și B.9 Capacitate (+)/Necesar (-) de finanțare din tabelul 4 sau

—

nu sunt înregistrate ca urmare a unei lipse de informații fiabile sau a interesului limitat pe care îl prezintă la ora actuală pentru CEA. Este vorba despre pozițiile D.9p Transferuri de capital de plătit, D.91p Impozite pe capital de plătit, D.99p Alte transferuri de capital de plătit, P.53 Achiziții minus cesiuni de obiecte de valoare, NP Achiziții minus cesiuni de active neproduse (terenuri și alte active neproduse), K.1 Apariția economică a activelor și K.2 Dispariția economică a activelor neproduse din tabelul 4. Nu este exclus ca, în viitor, unele dintre ele (cum ar fi D.91, K.1 și K.2) să se înregistreze în CEA.”;

(y)

la punctul 1.46, ultimele două teze se înlocuiesc cu următorul text:

„În cazul întreprinderilor neconstituite în societăți care aparțin sectorului gospodăriilor populației, soldul contabil al acestui cont conține implicit un element care corespunde remunerării pentru munca efectuată de proprietar sau de membrii familiei sale. Aceste venituri din activități independente prezintă caracteristicile salariilor și indemnizațiilor, precum și caracteristicile profitului rezultat din munca efectuată în calitate de întreprinzător. Nefiind în sens strict, nici salariu, nici profit ca atare, aceste venituri sunt denumite «venit mixt» (a se vedea SEC 2010, 8.19).”;

(z)

punctul 1.59 se înlocuiește cu următorul text:

„1.59.

În conformitate cu SEC 2010, domeniul de activitate corespunde grupării unităților cu activitate economică la nivel local care exercită aceeași activitate principală sau o activitate principală similară. La nivelul cel mai detaliat al clasificării, un domeniu de activitate cuprinde totalitatea UAE locale provenind din aceeași clasă (patru cifre) a NACE Rev. 2 și care exercită așadar aceeași activitate conform definiției din acest nomenclator (a se vedea SEC 2010, 2.150). Definirea sferei de cuprindere a domeniului de activitate agricol necesită, prin urmare, definiția precisă a:

—	activităților caracteristice și a

—	unităților caracteristice ale CEA.”;

(aa)

punctul 1.60 se înlocuiește cu următorul text:

„1.60.

Domeniul de activitate agricol conform CEA corespunde, în principiu, diviziunii 01 din NACE Rev. 2, cu diferențele indicate la următoarele puncte 1.62-1.66.”;

(bb)

punctul 1.63 se înlocuiește cu următorul text:

„1.63.

Lista activităților agricole caracteristice ale CEA corespunde cu aceste șapte grupuri de activități (01.1-01.7), dar cu următoarele diferențe:

—	includerea producției de vin și de ulei de măsline (folosind în exclusivitate strugurii și măslinele produse de aceeași exploatație),

—	excluderea anumitor activități care, în cadrul NACE Rev. 2, sunt considerate ca fiind servicii agricole (de exemplu, exploatarea sistemelor de irigație – fiind luate în considerare numai lucrările agricole executate pe bază de contract).”;

(cc)	la punctul 1.78, a treia teză se înlocuiește cu următorul text: „În consecință, fluxurile obținute de agricultori în cadrul acestor activități trebuie excluse din CEA.”;

(dd)

punctul 1.93 se înlocuiește cu următorul text:

„1.93.

Domeniul de activitate agricol din CEA, conform definiției de la punctele 1.62-1.66, prezintă unele deosebiri față de ramura definită în scopul conturilor naționale. Aceste deosebiri se referă atât la definiția activităților caracteristice, cât și la cea a unităților. Ele pot fi rezumate după cum urmează:

domeniul de activitate agricol în CEA = ramura de activitate agricolă în cadrul conturilor naționale (Nace Rev. 2, diviziunea 01)

—	unități de producție care furnizează servicii anexe agricole, altele decât lucrările agricole executate pe bază de contract (de exemplu, exploatarea sistemelor de irigație)

—	unități pentru care activitatea agricolă nu reprezintă decât o activitate de recreere și care sunt incluse în conturile naționale (a se vedea SEC 2010, 3.08)

+	unități de producție de vin și de ulei de măsline [care utilizează exclusiv struguri și măsline de aceeași unitate (grupuri de producători, cooperative etc.)]

+	activitățile agricole secundare separabile ale unităților a căror activitate principală este alta decât cea agricolă (conform punctului 1.18).”;

secțiunea II se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 2.008 se înlocuiește cu următorul text:

„2.008.

SEC 2010 (1.101-1.105) contabilizează fluxurile (în special operațiunile privind produsele și operațiunile de repartizare) pe bază de angajamente, adică în momentul apariției, transformării sau dispariției/anulării unei valori economice, a unei creanțe sau a unei obligații, și nu în momentul în care se efectuează plata.”;

(b)

punctul 2.010 se înlocuiește cu următorul text:

„2.010.

În SEC 2010, producția este considerată un proces continuu în cadrul căruia bunurile și serviciile se transformă în alte bunuri și servicii. Acest proces se poate desfășura în perioade diferite în funcție de produse, putând astfel depăși perioada contabilă. În consecință, această caracterizare a producției, combinată cu principiul contabilității pe bază de angajamente, duce la înregistrarea producției sub forma lucrărilor în curs. Astfel, conform SEC 2010 (3.54), producția produselor agricole se înregistrează ca și cum s-ar desfășura continuu pe întreaga perioada de producție (și nu doar în perioada culesului recoltelor sau sacrificării animalelor). Culturile în creștere, masa lemnoasă pe picior și efectivele de pești sau animalele crescute pentru consum alimentar sunt tratate ca stocuri de lucrări în curs în cursul procesului de producție și transformate în stocuri de produse finite la momentul finalizării procesului. Producția exclude orice modificări ale resurselor biologice necultivate, de exemplu creșterea animalelor, a păsărilor, a peștilor necaptivi sau creșterea necultivată a pădurilor, dar include capturile de animale, de păsări și de pești care trăiesc în sălbăticie.”;

(c)

punctul 2.011 se înlocuiește cu următorul text:

„2.011

Înregistrarea producției sub forma lucrărilor în curs este de dorit și necesară pentru analiza economică atunci când procesul de producție se desfășoară pe o perioadă care depășește perioada de referință a conturilor. Acest lucru permite înregistrarea coerentă a costurilor și a producției pentru a se obține date semnificative despre valoarea adăugată. Dat fiind că CEA se întocmesc pe baza anului calendaristic, se poate estima că înregistrarea lucrărilor în curs nu se impune decât pentru produsele al căror proces de producție nu s-a încheiat la sfârșitul anului calendaristic (dar și în cazurile în care nivelul general al prețurilor se modifică rapid în timpul perioadei contabile).”;

(d)

la punctul 2.014, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cursul procesului de producție, valoarea care trebuie înregistrată în fiecare an ca producție sub formă de lucrări în curs poate fi obținută distribuind valoarea preconizată a produsului finit proporțional cu cheltuielile angajate în fiecare perioadă (a se vedea SCN 2008, 6. 112).”;

(e)

la punctul 2.017, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care se poate face distincție între animalele tinere în funcție de viitoarea lor utilizare, cele care vor fi folosite ca factor de producție se înregistrează de la naștere la formarea brută de capital fix (este vorba despre formarea brută de capital fix pentru uz propriu, care se înregistrează în momentul producerii), adică aceste animale sunt considerate lucrări în curs, iar creșterea lor se înregistrează la producție (a se vedea SEC 2010, 3.134).”;

(f)	în titlul părții B, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 3.07-3.58)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 3.07-3.54)”;

(g)

punctul 2.032 se înlocuiește cu următorul text:

„2.032.

Producția este totalul produselor realizate în cursul unei perioade contabile (a se vedea SEC 2010, 3.14). Este important să se păstreze distincția între cele două sensuri posibile ale termenului «producție», care poate desemna fie procesul (production), fie bunurile și serviciile rezultate din acesta (output).”;

(h)	la punctul 2.033, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Prin urmare, ele nu sunt înregistrate nici ca parte din producție, nici drept consum intermediar al acestei UAE locale.”;

(i)	la punctul 2.036, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Deși nu este propusă de SEC 2010, regula adoptată de CEA este totuși prevăzută de SCN datorită specificului agriculturii și de manualul metodologic al FAO (1).”;

(j)

punctul 2.041 se înlocuiește cu următorul text:

„2.041.

Conform SEC 2010, producătorii pot suferi trei tipuri de pierderi: pierderi curente din stoc (punctul 3.147 din SEC 2010), pierderi excepționale din stoc [punctul 6.13 litera (e) din SEC 2010] și pierderi datorate catastrofelor (punctele 6.08 și 6.09 din SEC 2010).”;

(k)

punctul 2.059 se înlocuiește cu următorul text:

„2.059.

În acest capitol care privește prelucrarea realizată de producător, se înregistrează cantitățile produse pentru a fi prelucrate ulterior de către producătorii agricoli (de exemplu, laptele transformat în unt sau brânză, merele transformate în must de mere și cidru), dar numai în cadrul unor activități de prelucrare care sunt separabile de activitatea principală agricolă (pe baza documentelor contabile, a se vedea punctul 1.26). Se contabilizează doar produsele brute (de exemplu, laptele brut, merele), și nu produsele prelucrate obținute din aceste produse brute (de exemplu, untul, mustul de mere și cidrul). Cu alte cuvinte, aici nu se ia în considerare munca incorporată în prelucrarea produselor agricole.”;

(l)	la punctul 2.065, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Trebuie reținut că vânzarea animalelor clasificate ca active fixe care sunt scoase din turmele de reproducție (sacrificare sau export) nu se înregistrează ca vânzare.”;

(m)

punctul 2.077 se înlocuiește cu următorul text:

„2.077.

Conceptul de «producție totală» utilizat pentru măsurarea producției activității agricole ține cont de schimburile de bunuri și servicii agricole dintre unitățile agricole, precum și de intraconsumul de produse pentru hrana animalelor (comercializabile sau nu).”;

(n)

se introduce un nou punct 2.080.1:

„2.080.1

În conformitate cu SEC 2010, 3.82, Cercetarea și dezvoltarea (C&D) este activitatea creativă efectuată în mod sistematic pentru a crește volumul de cunoștințe, precum și utilizarea acestui volum de cunoștințe pentru crearea sau dezvoltarea de produse noi, inclusiv versiuni sau calități îmbunătățite ale produselor existente sau crearea sau dezvoltarea de procese de producție noi sau mai eficiente. C&D care are o amploare semnificativă în raport cu activitatea principală este înregistrată ca activitate secundară a UAE locale. O UAE locală distinctă, care nu este atribuită domeniului de activitate agricol, este stabilită pentru activitățile de C&D acolo unde este posibil. În cazul unităților care au și activități de C&D, dacă ele nu pot fi atribuite unei UAE locale distincte și dacă este posibil să se estimeze cheltuielile de C&D pentru activitățile agricole, aceste estimări trebuie înregistrate în producția agricolă ca «alte activități secundare neagricole neseparabile» (producție pentru uz propriu) și în FBCF.”

(o)

punctul 2.081 se înlocuiește cu următorul text:

„2.081.

Conform definiției producției domeniului de activitate agricol (a se vedea punctul 1.16), ea este suma producției de produse agricole (a se vedea punctele 2.076-2.077) și de bunuri și servicii produse în cadrul activităților secundare neagricole neseparabile (a se vedea punctele 2.078-2.080.1).”;

(p)

punctul 2.082 se înlocuiește cu următorul text:

„2.082.

Producția trebuie evaluată la prețul de bază. Prețul de bază este prețul de primit de către producători de la cumpărător pentru o unitate de produs sau serviciu realizată, calculat ca producția minus orice impozit (adică impozitele pe produse) de plătit pentru unitatea respectivă ca urmare a producerii sau vânzării sale, plus orice subvenție (adică subvențiile pentru produse) de primit pentru unitatea respectivă ca urmare a producerii sau vânzării sale. El exclude costurile de transport facturate separat de către producător. De asemenea, sunt excluse și câștigurile și pierderile din deținere aferente activelor financiare și nefinanciare (a se vedea SEC 2010, 3.44).”;

(q)	la punctul 2.085, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Prețul primit de producător corespunde prețului la producător (fără TVA facturată) așa cum este definit în SCN 2008, 6.51-6.54 (adică prețul la poarta fermei).”;

(r)	în titlul părții C, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 3.69-3.73)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 3.88-3.92)”;

(s)

punctul 2.089 se înlocuiește cu următorul text:

„2.089.

Consumul intermediar reprezintă valoarea tuturor bunurilor și serviciilor utilizate ca intrări în cursul procesului de producție, cu excluderea activelor fixe al căror consum se înregistrează drept consum de capital fix. Bunurile și serviciile în cauză sunt fie prelucrate, fie consumate în întregime în cursul procesului de producție (a se vedea SEC 2010, 3.88). Repartizarea detaliată a diferitelor categorii de consumuri intermediare arată interdependențele dintre agricultură și celelalte sectoare economice, interdependențe generate de intrări. Consumul intermediar este utilizat și în calculul intensității factorilor de producție (raportul dintre doi factori de producție cum ar fi, de exemplu, consumul intermediar și mâna de lucru).”;

(t)

punctul 2.090 se înlocuiește cu următorul text:

„2.090.

Definiția consumului intermediar exclude activele fixe achiziționate, noi sau existente, produse în economie sau importate: acestea se înregistrează la formarea brută de capital fix [a se vedea punctul 2.109 literele (c)-(f)]. Acest lucru se referă la activele fixe neagricole, cum sunt clădirile sau alte structuri, mașinile și echipamentele, dar și la activele fixe agricole precum plantațiile și animalele de producție. Achiziția activelor neproduse, precum terenurile, nu mai face parte din consumul intermediar. Uneltele ieftine utilizate pentru operațiuni frecvente, cum ar fi ferăstraie, ciocane, șurubelnițe, chei și alte unelte manuale, și micile dispozitive, cum ar fi calculatoarele de buzunar, se înregistrează drept consum intermediar.”;

(u)

punctul 2.094 se înlocuiește cu următorul text:

„2.094.

Schimburile comerciale de animale tratate ca stocuri de lucrări în curs (precum purceii și ouăle de clocit) dintre unitățile agricole, precum și importurile lor nu se înregistrează la consum intermediar (nici la producție) (a se vedea punctele 2.066-2.070).”;

(v)

punctul 2.107.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.107.1

În conformitate cu convenția SEC 2010, valoarea serviciilor de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM) utilizate în domeniul de activitate agricol trebuie înregistrată drept consum intermediar din domeniul agricol (a se vedea SEC 2010, capitolul 14).”;

(w)

punctul 2.108 se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

chiriile plătite, fie direct, fie ca parte a arenzii, pentru utilizarea clădirilor nerezidențiale și a altor active fixe (corporale sau necorporale) cum sunt chiria pentru mașini și aparate, fără personalul necesar utilizării lor (a se vedea punctul 1.23) și programele de calculator. Cu toate acestea, dacă nu se poate face distincția între chiria pentru clădirile nerezidențiale ale unei UAE locale agricole și chiria pentru terenuri, atunci întreaga chirie se contabilizează drept chirie pentru terenuri în contul de venit al întreprinderii (a se vedea punctul 3.082);”;

(ii)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)	achizițiile de servicii de studiu de piață și de publicitate, cheltuielile de formare a personalului și serviciile similare;”;

(iii)

litera (o) se înlocuiește cu următorul text:

„(o)

plățile efectuate către administrațiile publice pentru obținerea de licențe/autorizații de exercitare a activităților comerciale sau profesionale, dacă autorizarea este subordonată unui control precis în scopuri de reglementare [în afara cazului în care sumele sunt clar disproporționate față de costul prestării serviciilor respective, a se vedea punctul 3.048 litera (e) și SEC 2010 punctul 4.80 litera (d)];”;

(iv)

litera (p) se înlocuiește cu următorul text:

„(p)	achizițiile de mici unelte, haine de lucru, piese de schimb și echipament de folosință îndelungată ieftine folosite pentru a efectua operațiuni relativ simple [a se vedea SEC 2010 punctul 3.89 litera (f) subpunctul (1) și SCN 2008 punctul 6.225);”;

(v)

litera (q) se înlocuiește cu următorul text:

„(q)	onorariile pentru contracte, contracte de leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca active neproduse; acestea exclud cumpărarea nerestricționată de astfel de active neproduse.”;

(x)

punctul 2.109 se modifică după cum urmează:

(i)

la litera (b), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Totuși, se consideră că angajatorii au nevoie de acest tip de serviciu pentru a-și atrage și a-și păstra angajații (care ar trebui oricum să îl plătească ei înșiși), și nu pentru a satisface producția ca atare (a se vedea SCN 2008, 7.51);”;

(ii)

la litera (f), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

plățile efectuate pentru serviciile legate de obținerea proprietății asupra terenurilor, clădirilor și a altor bunuri existente de capital fix, ca de exemplu onorariile intermediarilor, notarilor, lucrătorilor cadastrali, inginerilor etc., precum și cheltuielile de înregistrare în cartea funciară (a se vedea SEC 2010, 3.133).”;

(y)

la punctul 2.111, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Prețul de achiziție cuprinde de asemenea eventualele cheltuieli de transport achitate separat de către cumpărător pentru a intra în posesia produselor în momentul și la locul dorit și ține cont de reducerile acordate în cazul achiziționării în cantități mari sau la preț redus; el exclude dobânzile sau taxele pentru servicii care se adaugă în caz de acordare a unui credit, ca și eventualele cheltuieli suplimentare suportate în caz de neplată la termenul agreat (a se vedea SEC 2010, 3.06).”;

(aa)	în titlul părții D, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 3.100-3.116)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 3.122-3.157)”;

(bb)

punctul 2.115 se înlocuiește cu următorul text:

„2.115.

Formarea brută de capital cuprinde:

—	formarea brută de capital fix (P.51g),

—	variația stocurilor (P.52),

—	achizițiile minus cesiunile de obiecte de valoare (P.53).”;

(cc)

punctul 2.117 se înlocuiește cu următorul text:

„2.117.

Formarea brută de capital este măsurată la valoarea brută a consumului de capital fix (P.51c).

Formarea netă de capital (P.51n) este obținută scăzând consumul de capital fix din formarea brută de capital. Consumul de capital fix exprimă valoarea deprecierii bunurilor de capital fix ca urmare a uzurii lor normale datorate utilizării în procesul de producție (a se vedea punctul 3.099).”;

(dd)	în partea D, subtitlul „1. Formarea brută de capital fix” se înlocuiește cu următorul text: „1. Formarea brută de capital fix (FBCF)”;

(ee)

punctul 2.118 se înlocuiește cu următorul text:

„2.118.

Formarea brută de capital fix constă în achizițiile producătorilor rezidenți, minus cedările de active fixe într-o anumită perioadă, plus anumite adiționări la valoarea activelor neproduse realizate ca rezultat al activității productive a producătorilor sau a unităților instituționale (a se vedea SEC 2010, 3.125-3.129). Activele fixe sunt active produse utilizate în producție mai mult de un an (a se vedea SEC 2010, 3.124 și anexa 7.1).”;

(ff)

punctul 2.122 se înlocuiește cu următorul text:

„2.122

Determinarea formării brute de capital fix a sectoarelor sau ramurilor economiei se bazează pe criteriul proprietății (achiziție, cesiune), și nu pe cel al utilizării bunurilor. Trebuie notat că activele fixe achiziționate prin leasing financiar (dar nu cele închiriate în cadrul unui simplu contract de locațiune) sunt asimilate activelor locatarului (dacă este producător) și nu ale locatorului care deține un activ financiar echivalent cu un credit fictiv [a se vedea punctul 2.109 litera (d) și capitolul 15 din SEC 2010 despre distincția dintre diferitele forme de locațiune a bunurilor de folosință îndelungată] (1).”;

(gg)	la punctul 2.123, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Aplicarea criteriului proprietății depinde de sistemul statistic pe baza căruia se calculează FCBF.”;

(hh)

punctul 2.124 se înlocuiește cu următorul text:

„2.124

Achizițiile de active fixe includ activele fixe noi sau existente, care au fost achiziționate (cumpărate, achiziționate în cadrul operațiunilor de troc, primite ca transfer de capital în natură, achiziționate prin leasing financiar), activele fixe produse și păstrate pentru uzul propriu al producătorului, îmbunătățirile majore aduse activelor fixe și activelor corporale neproduse, creșterea naturală a activelor agricole (animale și plantații) și costurile legate de transferul de proprietate al activelor neproduse [a se vedea SEC 2010 punctul 3.125 litera (a)].”;

(ii)	se elimină punctul 2.125;

(jj)	la punctul 2.126, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Achiziția sau producția pentru uz propriu a unui ansamblu de bunuri de folosință îndelungată necesare instalării inițiale constituie o formare de capital fix.”;

(kk)

punctul 2.129 se înlocuiește cu următorul text:

„2.129

SCN 2008 specifică faptul că lucrările de îmbunătățire aduse activelor fixe trebuie să fie determinate fie de amploarea schimbărilor operate în caracteristica activelor fixe – adică schimbări importante de dimensiune, formă, eficacitate, capacitate sau durată de viață anticipată – fie de faptul că aceste îmbunătățiri nu fac parte din acel tip de lucrări care se efectuează în mod regulat pe același tip de active fixe ca întreținere curentă și reparații (a se vedea SCN 2008, 10.43 și 10.46).”;

(ll)

punctul 2.130 se înlocuiește cu următorul text:

„2.130

Cesiunile de active fixe se referă la activele fixe existente vândute, dărâmate, trecute la rebuturi sau sacrificate de către proprietarul lor, cedate în cadrul operațiunilor de troc sau cedate ca transfer de capital în natură [a se vedea SEC 2010 punctul 3.125 litera (b) și punctul 3.126]. Aceste cesiuni trebuie în mod normal să conducă la schimbarea de proprietate și să aibă o utilizare economică directă (așa că activele dărâmate, rebuturile sau cele sacrificate de către proprietar fără altă utilizare economică nu fac parte din aceste cesiuni) (a se vedea SCN 2008, 10.38). Totuși, anumite cesiuni pot fi interne în cadrul aceleiași unități instituționale, cum sunt animalele sacrificate de agricultor și consumate de familia sa.”;

(mm)	la punctul 2.134, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Conform definiției din conturile de bilanț (a se vedea SEC 2010, 7.12 și 7.13), modificarea valorii activelor între sfârșitul și începutul exercițiului contabil poate fi descrisă după cum urmează:”;

(nn)

la punctul 2.136, ultima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

schimbări în clasificarea sau structura activelor fixe: de exemplu, schimbările destinației economice a terenurilor, a animalelor de lapte destinate producției de carne (a se vedea punctul 2.149, nota de subsol 2) sau a clădirilor agricole transformate în vederea unei utilizări private sau a unei alte utilizări economice.”;

(oo)

punctul 2.138 se înlocuiește cu următorul text:

„2.138.

SEC 2010 face distincția între mai multe elemente care trebuie contabilizate ca FBCF (a se vedea SEC 2010, 3.127):

—

locuințe,

—	alte clădiri și structuri, inclusiv îmbunătățiri majore ale terenurilor,

—	utilaje și echipamente, cum sunt vapoarele, automobilele și computerele,

—	sisteme de armament,

—	resurse biologice cultivate, de exemplu pomi și animale,

—	costurile transferului de proprietate asupra activelor neproduse, cum sunt terenul, contractele, contractele de leasing și licențele,

—	C&D, inclusiv producția de C&D disponibilă gratuit,

—	prospecțiuni și evaluări miniere,

—	software pentru computere și baze de date,

—	lucrări originale recreative, literare sau artistice,

—	alte drepturi de proprietate intelectuală.”;

(pp)

punctul 2.139 se înlocuiește cu următorul text:

„2.139

CEA face distincția între următoarele tipuri de elemente de formare brută de capital fix:

—	plantațiile cu producție periodică,

—	animale tratate ca active fixe,

—

activele fixe, altele decât activele agricole:

—	mașini și alte bunuri de capital,

—	material de transport,

—	clădiri de exploatare (nerezidențiale),

—	alte lucrări, cu excepția amenajărilor funciare (alte clădiri și structuri etc.),

—	altele (programe de calculator etc.),

—	îmbunătățiri majore ale terenurilor,

—	costuri aferente transferului de proprietate asupra activelor neproduse, precum terenurile și drepturile de producție,

—	C&D, care acoperă cercetarea și dezvoltarea provenind de la unități specializate, precum și cercetarea și dezvoltarea pentru producția proprie.”;

(qq)

litera (j) se înlocuiește cu următorul text:

„(j)	Plantațiile cu producție periodică”;

(rr)

punctul 2.141 se înlocuiește cu următorul text:

„2.141.

SEC 2010 (3.125) definește formarea brută de capital fix în plantații drept valoarea achizițiilor minus cesiunile de active naturale de producție periodică (precum pomii fructiferi) ajunse la maturitate, plus creșterea naturală a acestor active naturale până ce ele ajung la maturitate (adică generează un produs), în timpul exercițiului financiar în cauză.”;

(ss)

punctul 2.144 se înlocuiește cu următorul text:

„2.144.

Cesiunile de plantații (înregistrate la FBCF negativă) pot lua două forme. Pe de o parte, ele pot reprezenta plantațiile în curs vândute unei alte unități (agricole). În acest caz, doar costurile aferente transferului de proprietate sunt incluse în CEA. Pe de altă parte, este posibil ca plantațiile să fi fost tăiate. În acest caz însă, conform definiției generale a cesiunilor, plantațiile tăiate trebuie să aibă o utilizare economică directă, adică o contrapartidă sub forma unei utilizări în bunuri și servicii [precum vânzarea către o întreprindere specializată în vânzarea lemnului (1)]. În acest al doilea caz, cesiunile de plantații de înregistrat la formarea brută de capital fix negativ ar trebui să reprezinte o sumă modestă.”;

(tt)

punctul 2.148 se înlocuiește cu următorul text:

„2.148.

Lucrările referitoare la active cultivate vegetale, adică la plantații, sunt înregistrate fie ca vânzări de către întreprinderi specializate în asemenea lucrări agricole executate pe bază de contract (pregătirea solului, furnizarea mașinilor, a materialului săditor, a mâinii de lucru etc.), fie ca producție pentru uz propriu de bunuri de capital fix (a se vedea punctul 1.75).”;

(uu)

punctul 2.151 se înlocuiește cu următorul text:

„2.151

Măsurarea FBCF în animale nu constituie decât un element al variației valorii activelor. Într-adevăr, formarea brută de capital fix în animale nu poate fi măsurată prin variația numărului de animale evaluată la prețul mediu al anului calendaristic pentru fiecare categorie de animale (metoda cantitativă) decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

—	absența câștigurilor sau pierderilor nominale din deținere (adică evoluția regulată a prețurilor și efectivelor de animale),

—	absența «altor schimbări de volum» (adică absența pierderilor datorate catastrofelor naturale, a schimbărilor de clasificare etc.).

O altă metodă de calcul (metoda directă) constă în măsurarea fluxurilor de intrare și de ieșire a fiecărei categorii de animale, la prețurile corespunzătoare: această metodă trebuie să ia în considerare, în afară de achiziții și cesiuni, intrările (în special nașterile) și ieșirile intervenite în cadrul exploatațiilor.”;

(vv)	la sfârșitul punctului 2.152, se adaugă următoarea teză: „Aceasta este o abatere de la SEC 2010.”;

(ww)

punctul 2.153 se înlocuiește cu următorul text:

„2.153.

În SNC, teoretic, animalele trebuie să facă obiectul unui consum de capital fix (*4). Într-adevăr, consumul de capital fix în animale corespunde măsurării scăderii anticipate a eficacității productive a animalelor atunci când ele sunt utilizate în scopuri productive, scădere care se reflectă la rândul său în valoarea actualizată a veniturilor viitoare obținute de la aceste animale. Totuși, ținând cont de dificultățile practice în evaluarea consumului de capital fix (definirea parametrilor de calcul fiind foarte complexă, a se vedea punctele 3.105 și 3.106), niciun consum de capital fix nu trebuie calculat pentru animalele productive.

(*4) Spre deosebire de SEC 2010 (3.140), SCN 2008 (10.94) consideră că animalele trebuie să facă obiectul unui consum de capital fix.”;"

(xx)

litera (l) se înlocuiește cu următorul text:

„(l)	Activele fixe, altele decât activele agricole”;

(yy)

punctul 2.162 se înlocuiește cu următorul text:

„2.162.

Activele fixe, altele decât activele agricole (plantații și animale) cuprind următoarele elemente:

—	mașini și alte bunuri de capital,

—	material de transport,

—	clădiri de exploatare (nerezidențiale),

—	altele (alte clădiri și structuri, programe de calculator etc.).”;

(zz)

litera (m) se înlocuiește cu următorul text:

„(m)	Îmbunătățiri majore ale terenurilor”;

(aaa)

punctul 2.166 se înlocuiește cu următorul text:

„2.166.

Îmbunătățirile majore aduse activelor corporale neproduse corespund în principal amenajărilor funciare (calitatea, randamentul terenurilor datorită irigațiilor, drenărilor, prevenirii inundațiilor etc.) și se analizează ca orice altă FBCF (a se vedea SEC 2010, 3.128).”;

(bbb)

la punctul 2.167, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Este vorba în special despre cheltuielile pentru lucrări de infrastructură, defrișare, nivelare, asanare, irigare și comasare (a se vedea SEC 2010 punctul 3.128 și SCN 2008 punctele 10.79-10.81).”;

(ccc)

se introduce următorul punct 2.168.1:

„(o) Cercetare și dezvoltare

2.168.1

Cercetarea și dezvoltarea constă în valoarea cheltuielilor cu activitățile creative efectuate în mod sistematic pentru a crește volumul de cunoștințe, precum și în utilizarea acestui volum de cunoștințe pentru elaborarea de noi aplicații. Cu excepția cazurilor în care poate fi estimată în mod rezonabil, această valoare este evaluată, prin convenție, la suma costurilor, inclusiv a costurilor activităților de cercetare și dezvoltare infructuoase (a se vedea SEC 2010 anexa 7.1).”;

(ddd)

punctul 2.169 se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

micul instrumentar, hainele de lucru, piesele de schimb și materialele de valoare mică, chiar dacă aceste bunuri au o durată de viață normală mai mare de un an; datorită reînnoirii lor regulate și în conformitate cu practicile contabilității întreprinderii, aceste achiziții de bunuri sunt considerate consum intermediar (a se vedea punctele 2.105 și 2.106);”;

(ii)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	serviciile de publicitate, studii de piață etc. Achiziționarea acestor servicii face parte din consumul intermediar [a se vedea punctul 2.108 litera (d)];”;

(eee)

la punctul 2.176, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Sau valoarea intrărilor de lucrări în curs poate fi estimată prin valoarea costurilor de producție, plus valoarea corespunzătoare excedentului net din exploatare sau venitului mixt scontat (a se vedea SEC 2010, 3.47 și 3.48).”;

(fff)

la punctul 2.178, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Această problemă specifică a agriculturii este recunoscută de SEC 2010 [punctul 3.153 litera (c)].”;

(ggg)

punctul 2.186 se înlocuiește cu următorul text:

„2.186.

Pentru a defini o altă metodă de evaluare a stocurilor de produse sezoniere, trebuie examinată evoluția prețurilor bunurilor stocate. Prețului unui bun poate varia în timpul stocării sale din cel puțin trei motive (SCN 2008, 6.143):

—	procesul de producție este suficient de lung pentru ca factorii de reducere să se aplice muncii desfășurate cu mult timp înainte de livrare,

—	calitățile fizice ale bunului se pot ameliora sau deteriora în timp,

—	pot exista factori sezonieri care influențează oferta sau cererea, antrenând astfel variații regulate și previzibile ale prețului său în cursul anului, chiar dacă nu s-au modificat neapărat calitățile sale fizice.”;

(hhh)

punctul 2.187 se înlocuiește cu următorul text:

„2.187.

Diferența constatată între prețul la care sunt stocate produsele și cel la care ele ies din stoc ar trebui să reflecte valoarea unei producții suplimentare realizate în timpul stocării (a se vedea SCN 2008, 6.143), dat fiind că produsele ieșite din stoc după mai multe luni de la recoltare sunt diferite din punct de vedere economic de cele care au fost stocate. Acest tip de creștere a valorii produselor nu trebuie să fie considerat ca un câștig nominal din deținere.”;

secțiunea III se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 3.009 se înlocuiește cu următorul text:

„3.009.

Salariile, indemnizațiile brute și contribuțiile sociale efective (în sarcina angajatorilor) se înregistrează în cursul perioadei în care s-a efectuat activitatea. Cu toate acestea, primele sau alte plăți excepționale se înregistrează în momentul în care sunt datorate (a se vedea SEC 2010, 4.12).”;

(b)

punctul 3.010 se înlocuiește cu următorul text:

„3.010.

Impozitele pe producție se înregistrează în momentul în care au loc activitățile, operațiunile sau alte evenimente care creează obligația fiscală (a se vedea SEC 2010, 4.26). În mod similar, subvențiile pentru producție se înregistrează în momentul în care are loc operațiunea sau evenimentul (producție, vânzare, import etc.) care generează subvenția (a se vedea SEC 2010, 4.39).”;

(c)

punctul 3.011 se înlocuiește cu următorul text:

„3.011.

Dobânzile se înregistrează în cursul perioadei contabile în care devin scadente, fie că sunt vărsate efectiv sau nu (a se vedea SEC 2010 punctul 4.50 și următoarele). Înregistrarea se face permanent, la valoarea capitalului respectiv. Chiriile se înregistrează în cursul perioadei în care devin scadente (a se vedea SEC 2010, 4.75).”;

(d)

punctul 3.012 se înlocuiește cu următorul text:

„3.012.

Transferurile de capital (ajutoare pentru investiții sau alte transferuri) se înregistrează în momentul scadenței plății (sau, în cazul transferurilor în natură, atunci când se transferă proprietatea asupra activelor sau se anulează o datorie) (a se vedea SEC 2010, 4.162 și 4.163).”;

(e)	în titlul părții C, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 4.02-4.13)” se înlocuiește cu trimiterea: „(a se vedea SEC 2010, 4.02-4.13)”;

(f)	la punctul 3.015, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Remunerarea salariaților este definită ca remunerația totală în numerar sau în natură pe care angajatorii o plătesc salariaților pentru munca prestată de aceștia în perioada de referință a conturilor (a se vedea SEC 2010, 4.02).”;

(g)

la punctul 3.018, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

bunurile și serviciile achiziționate de angajatori, cu condiția ca achizițiile respective să corespundă definiției salariilor în natură (adică să nu constituie consum intermediar). În special, transportul salariaților de la locul de muncă la domiciliu face parte din salariile și indemnizațiile în natură, afară de cazul când acesta este organizat din timpul angajatorului. Din această categorie fac parte serviciile de cazare achiziționate, creșele de copii etc. (a se vedea SEC 2010, 4.05).”;

(h)	la punctul 3.020, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Toate aceste cheltuieli se regăsesc în consumul intermediar al angajatorului (a se vedea SEC 2010, 4.07).”;

(i)

punctul 3.023 se înlocuiește cu următorul text:

„3.023.

Contribuțiile sociale imputate în sarcina angajatorilor reprezintă contrapartea la alte prestații de asigurări sociale plătite direct de angajatori salariaților lor sau foștilor salariați, fără implicarea unei societăți de asigurări sau a unui fond de pensii autonom (*5) (a se vedea SEC 2010, 4.10). Aceste contribuții se înregistrează în perioada de prestare a activității (dacă echivalează cu prestațiile sociale obligatorii) sau în momentul furnizării prestațiilor (dacă echivalează cu prestațiile sociale benevole). Cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor se împart în două categorii: (a) cotizații imputate la fondul de pensii în sarcina angajatorilor și (b) cotizații imputate în sarcina angajatorilor, altele decât pensiile (a se vedea SEC 2010, 4.10 și 4.97).

(*5) Acestea corespund în special salariilor și indemnizațiilor pe care angajatorii continuă să le plătească provizoriu salariaților în caz de boală, maternitate, accident de muncă, invaliditate sau disponibilizare, în măsura în care sumele respective pot fi identificate separat.”;"

(j)	în titlul părții D, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 4.14-4.29)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 4.14-4.29)”;

(k)	la punctul 3.025, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Aceste impozite sunt datorate independent de realizarea profitului din exploatare (a se vedea SEC 2010, 4.14).”;

(l)

punctul 3.026 se înlocuiește cu următorul text:

„3.026.

Impozitele pe producție și importuri se descompun în:

—

impozite pe produse (D.21):

—	taxe de tip TVA (D.211),

—	taxe și drepturi de import, altele decât TVA (D.212) și

—	impozite pe produse, altele decât TVA și taxele la import (D.214).

—	alte impozite pe producție (D.29).”;

(m)

la punctul 3.027, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„3.027.

Ele pot corespunde unei sume bănești determinate pe bunul sau serviciul unitar calculat ad valorem sub formă de procentaj fix din prețul unitar sau valoarea acestora (a se vedea SEC 2010, 4.16).”;

(n)	la punctul 3.028, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Taxele de tip TVA sunt impozite pe bunurile sau serviciile percepute în etape de către întreprinderi și suportate până la urmă integral de cumpărătorul final (a se vedea SEC 2010, 4.17).”;

(o)

punctul 3.029 se înlocuiește cu următorul text:

„3.029

Taxele și drepturile la import (exceptând TVA) includ plățile obligatorii percepute de către administrațiile publice sau de către instituțiile Uniunii Europene pe bunurile importate, cu excepția TVA, în scopul introducerii lor în liberă circulație pe teritoriul economic, și pe serviciile furnizate unităților rezidente de către unitățile nerezidente (a se vedea SEC 2010, 4.18).”;

(p)	la punctul 3.030, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Ele includ drepturile la import și alte taxe la import, cum ar fi taxele pe produsele agricole importate, sumele bănești compensatorii percepute pentru bunurile importate, drepturile de acciză etc.”;

(q)

punctul 3.031 se înlocuiește cu următorul text:

„3.031.

Impozitele pe produse, altele decât TVA și taxele la import, sunt taxe pe bunurile și serviciile produse de întreprinderile rezidente, datorate pentru producerea, exportul, vânzarea, transferul, locațiunea sau livrarea bunurilor și serviciilor respective, sau pe utilizarea lor în vederea consumului final propriu sau a formării capitalului pentru uz propriu (a se vedea SEC 2010, 4.19 și 4.20).”;

(r)

la punctul 3.035, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Descrierea din SEC 2010 (4.17) se referă la regimul TVA normal conform căruia fiecare întreprindere poate deduce, din suma TVA datorată pe vânzările proprii, cuantumul taxei plătite pe achizițiile de produse intermediare sau de bunuri de capital.”;

(s)	la punctul 3.038, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Dispozițiile SEC 2010, 4.17 prevăd o metodă simplă de înregistrare a TVA.”;

(t)

punctul 3.044 se înlocuiește cu următorul text:

„3.044.

Celelalte impozite pe producție reprezintă toate impozitele pe care întreprinderile le suportă ca urmare a activităților de producție, independent de cantitatea sau valoarea bunurilor și serviciilor produse sau vândute (a se vedea SEC 2010, 4.22). Ele pot fi de plătit pe terenuri, pe active fixe sau pe forța de muncă utilizată în procesul de producție sau pe anumite activități sau operațiuni.”;

(u)

la punctul 3.050, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)	amenzile fiscale și penalizările, precum și costurile de percepere și recuperare a acestora nu se înregistrează la un loc cu impozitele la care se raportează, cu excepția cazului în care se pot diferenția de impozitele propriu-zise (a se vedea SEC 2010, 4.133);”;

(v)	în titlul părții E, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 4.30-4.40)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 4.30-4.40)”;

(w)	la punctul 3.051, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Prin convenție, subvențiile pe produse nu sunt înregistrate în producția necomercială (P.13) (a se vedea SEC 2010, 4.30).”;

(x)

punctul 3.052 se înlocuiește cu următorul text:

„3.052

Subvențiile sunt de următoarele tipuri:

—

subvențiile pe produse (D.31):

—	subvențiile pe importuri (D.311);

—	alte subvenții pe produse (D.319) și

—	alte subvenții pe producție (D.39).”;

(y)	la punctul 3.053, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Prin convenție, subvențiile pe produse se referă doar la producția de piață (P.11) și la producția pentru consumul final propriu (P.12) (a se vedea SEC 2010, 4.33).”;

(z)

la punctul 3.054, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Această rubrică poate include pierderile contractate în cadrul unei politici guvernamentale stabilite de organizațiile comerciale publice, care se ocupă cu achiziționarea de produse de la unitățile nerezidente și revânzarea acestora unităților rezidente la prețuri mai mici (a se vedea SEC 2010, 4.34).”;

(aa)

punctul 3.058 se înlocuiește cu următorul text:

„3.058

Celelalte subvenții pentru producție sunt alte subvenții decât subvențiile pe produse pe care unitățile de producție rezidente le pot primi ca urmare a activității lor de producție. În ceea ce privește producția lor necomercială, ceilalți producători necomerciali nu pot primi alte subvenții pentru producție decât dacă ele provin de la administrațiile publice care le acordă în conformitate cu dispozițiile generale aplicabile atât producătorilor comerciali, cât și producătorilor necomerciali (a se vedea SEC 2010, 4.36). SEC 2010 face trimitere la patru alte subvenții pentru producție (a se vedea SEC 2010, 4.37): subvențiile pentru salarii și mâna de lucru, subvențiile destinate reducerii poluării, subvențiile pentru susținerea dobânzilor și supracompensarea TVA-ului. Aceste plăți privesc în special suportarea costurilor de producție sau susținerea schimbării metodei de producție.”;

(bb)

la punctul 3.064 a doua liniuță, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„—	bonificările dobânzilor [a se vedea SEC 2010 punctul 4.37 litera (c)] acordate unităților de producție rezidente, chiar atunci când au scopul de a facilita investițiile (*6).

(*6) Totuși, dacă un ajutor contribuie concomitent la finanțarea amortizării datoriei contractate precum și la plata dobânzii pe capital și nu mai este posibilă divizarea între aceste două componente, întregul ajutor se înregistrează ca ajutor pentru investiții.”;"

(cc)

punctul 3.067 se modifică după cum urmează:

(i)

la a doua liniuță, primele două teze se înlocuiește cu următorul text:

„—

transferurile curente plătite unităților de producție agricolă de către un organism de reglementare a pieței. Acestea se înregistrează ca o componentă a producției produsului respectiv pentru care se efectuează transferul, dacă organismul de reglementare a pieței este implicat numai în achiziția, vânzarea sau depozitarea bunurilor.”;

(ii)

la a cincea liniuță, a doua și a treia teză se înlocuiesc cu următorul text:

„Fie că acestea se efectuează în numerar sau în natură, ele trebuie să aibă drept rezultat variația proporțională a activelor financiare sau nefinanciare prezente în conturile de bilanț ale uneia sau alteia din cele două părți la tranzacție (a se vedea SEC 2010, 4.145). Transferurile de capital acoperă impozitele pe capital, ajutoarele pentru investiții și alte transferuri de capital (a se vedea SEC 2010, 4.147).”;

(dd)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)	Organismele de reglementare a pieței”;

(ee)

punctul 3.068 se înlocuiește cu următorul text:

„La o repartizare a economiei, organismele de reglementare a pieței sunt clasificate astfel:

(a)

dacă se ocupă în exclusivitate de achiziționarea, vânzarea sau depozitarea bunurilor:

(i)	pe domenii de activitate de producție, la domeniul comerț; prin convenție, se consideră că această activitate constă în producția de servicii comerciale nefinanciare;

(ii)	pe sectoare instituționale, la sectorul societăților și cvasi-societăților nefinanciare, dacă aceste organisme de reglementare a pieței pot fi considerate unități instituționale în sensul SEC 2010; în caz contrar, se clasifică la sectorul unității superioare;

(b)

dacă se ocupă în exclusivitate de plata subvențiilor:

(i)	pe domenii de activitate de producție, la ramurile de producție necomercială a administrațiilor publice, dat fiind că, în conformitate cu normele SEC 2010, numai acestea (cu excepția instituțiilor Uniunii Europene) pot plăti subvenții;

(ii)	pe sectoare, la sectorul «administrații publice» (a se vedea liniuța precedentă);

(c)

dacă se ocupă atât de achiziția, vânzarea și depozitarea bunurilor, cât și de plata subvențiilor:

(i)

pe domenii de activitate de producție, la rubrica rezervată ramurii de activitate «comerț» în ceea ce privește unitățile de producție ale acestora (tip UAE locală), care achiziționează, vând sau depozitează bunuri, și la rubrica rezervată domeniilor de producție necomercială ale administrației publice, împreună cu celelalte unități de producție ale acesteia;

(ii)	pe sectoare, în sectorul administrațiilor publice, dat fiind că numai acestea pot plăti subvenții. Clasificarea într-un alt sector ar însemna că subvențiile plătite de organismul de reglementare a pieței nu ar mai reprezenta subvenții în sensul SEC 2010.”;

(ff)

la punctul 3.069, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„În special, dacă organismele de reglementare a pieței se clasifică la sectorul administrații publice, subvențiile acordate organismelor respective în legătură cu procesele de reglementare a pieței (vânzare, depozitare și revânzare) figurează ca «utilizări», dar și ca «resurse» ale sectorului administrațiilor publice.”;

(gg)	în titlul părții F, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 4.41-4.76)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 4.41-4.76)”;

(hh)

punctul 3.070 se înlocuiește cu următorul text:

„3.070.

Veniturile din proprietate corespund veniturilor încasate de proprietar dintr-un activ financiar sau dintr-un activ corporal neprodus în schimbul furnizării de fonduri unei alte unități instituționale sau punerii la dispoziția acesteia a activului corporal neprodus (a se vedea SEC 2010, 4.41).”;

(ii)

punctul 3.071 se înlocuiește cu următorul text:

„3.071.

În cadrul SEC 2010, veniturile din proprietate se clasifică după cum urmează:

—	dobânzi (D.41),

—	venitul distribuit al societăților (dividende și impozite pe venitul cvasi-societăților) (D.42),

—	profitul reinvestit din investițiile străine directe (D.43),

—	alte venituri din investiții (D.44): venituri din investiții atribuite titularilor de polițe de asigurări (D.441), venituri din investiții de plătit în drepturi de pensie (D.442), venituri din investiții atribuite acționarilor fondurilor colective de investiții (D.443),

—	chirii (D.45).”;

(jj)

punctul 3.073 se înlocuiește cu următorul text:

„3.073.

Pentru CEA prezintă interes numai trei tipuri de venituri din proprietate.

—	Este vorba de dobânzi (D.41), chirii (D.45) și venituri din investiții atribuite titularilor de polițe de asigurări (D.441).”;

(kk)	subtitlul „2. Dobânzi” se înlocuiește cu următorul subtitlu: „2. Dobânzi (SEC 2010, 4.42-4.52)”;

(ll)

punctul 3.077 se înlocuiește cu următorul text:

„De asemenea, trebuie să se înregistreze dobânzile de primit pentru activități agricole de către unitățile care fac parte din întreprinderile agricole constituite ca societăți. În cazul întreprinderilor individuale, dobânzile de primit se exclud din măsurarea venitului întreprinderii domeniului agricol deoarece s-a considerat că majoritatea activelor purtătoare de dobândă nu au legătură cu activitatea agricolă a unităților și că este foarte greu să se facă distincția între activele familiei și activele utilizate în producție (*7).

(*7) Dobânzile de primit corespund pozițiilor «alte conturi de încasat» (F.8) din contul financiar.”;"

(mm)	la punctul 3.079, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Costurile se consideră ca o remunerație a serviciilor prestate de intermediarii financiari clienților și nu ca o plată a dobânzii [a se vedea punctul 2.107.1 și punctul 2.108 litera (i); SEC 2010, 4.51].”;

(nn)	subtitlul „3. Chirii (pe terenuri și zăcăminte)” se înlocuiește cu următorul subtitlu: „3. Chirii (pe terenuri și zăcăminte) (SEC 2010, 4.72-4.76)”;

(oo)	la punctul 3.080, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Chiriile corespund plăților către proprietarii activelor corporale neproduse (terenuri și zăcăminte), în contrapartidă cu punerea acestor active la dispoziția unei alte unități.”;

(pp)	la punctul 3.082, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Această regulă reprezintă o variantă adaptată a recomandării SEC (a se vedea SEC 2010, 4.73) (2).”;

(qq)	subtitlul „4. Venituri din proprietate atribuite asiguraților (neacoperite de CEA)” se înlocuiește cu următorul subtitlu: „4. Venituri din investiții atribuite asiguraților (neacoperite de CEA)”;

(rr)	la punctul 3.086, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Veniturile din investiții atribuite asiguraților corespund venitului primar total obținut din plasamentul rezervelor tehnice ale societăților de asigurare și al fondurilor de pensii (a se vedea SEC 2010, 4.68).”;

(ss)	la punctul 3.087, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Veniturile din investiții atribuite asiguraților nu sunt acoperite de CEA.”;

(tt)	în titlul părții G, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 4.145-4.167)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, 4.145-4.167)”;

(uu)

punctul 3.089 se înlocuiește cu următorul text:

„3.089.

Ajutoarele pentru investiții sunt transferuri de capital, în numerar sau în natură, efectuate de administrațiile publice sau de restul lumii către alte unități instituționale rezidente sau nerezidente pentru a le permite acestora să finanțeze, total sau parțial, costul de achiziție a activelor fixe (a se vedea SEC 2010, 4.152). Ajutoarele pentru investiții provenind de la restul lumii le includ pe cele plătite direct de instituțiile Uniunii Europene prin intermediul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).”;

(vv)	la punctul 3.091, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pe lângă anumite ajutoare plătite de FEGA și FEADR, ajutoarele pentru investiții în agricultură sunt în special următoarele:”;

(ww)

punctul 3.092 se înlocuiește cu următorul text:

„3.092.

Ajutoarele pentru investiții în bani trebuie înregistrate la scadența plății. Ajutoarele pentru investiții în natură sunt înregistrate în momentul transferului proprietății asupra activului (a se vedea SEC 2010, 4.162).”;

(xx)

punctul 3.093 se înlocuiește cu următorul text:

„3.093.

Celelalte transferuri de capital includ toate operațiunile de transfer altele decât ajutoarele pentru investiții și impozitele pe capital care, deși nu constituie operațiuni de repartizare a venitului, realizează redistribuirea economiilor sau a patrimoniului între diferitele sectoare sau subsectoare ale economiei sau cu restul lumii. Ele pot fi efectuate în bani sau în natură (cazurile de preluare de datorii sau ștergere de datorii) și corespund transferurilor voluntare de patrimoniu (a se vedea SEC 2010, 4.164).”;

(yy)

la punctul 3.095, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Ele includ, de asemenea, transferurile efectuate de administrațiile publice destinate acoperirii pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare sau a pierderilor excepționale datorate unor cauze exterioare întreprinderilor (a se vedea SEC 2010, 4.165).”;

(zz)

punctul 3.096 se înlocuiește cu următorul text:

„3.096

În agricultură, alte transferuri de capital includ de asemenea următoarele:

—	ajutoarele pentru abandonarea definitivă a livezilor sau podgoriilor,

—	ajutoarele pentru încetarea sau reducerea producției de lapte (în măsura în care acestea afectează, explicit sau implicit, valoarea cotelor),

—	despăgubirile pentru pierderile excepționale sau datorate unor catastrofe ale bunurilor de capital fix utilizate în producția de bunuri agricole (de exemplu, animale și echipamente) (a se vedea punctele 2.045 și 3.067),

—	ajutoarele de instalare a tinerilor agricultori, în alte scopuri decât finanțarea achiziției de active,

—	ajutoarele menite să compenseze reducerea valorii patrimoniului sau să reducă datoriile,

—

plățile de valoare mare efectuate pentru compensarea pagubelor sau vătămărilor neacoperite de polițele de asigurare [cu excepția plăților efectuate de administrațiile publice sau de restul lumii descrise în SEC 2010 la punctul 4.165 litera (a)], acordate de instanțe judecătorești sau soluționate extrajudiciar, de exemplu plățile compensatorii pentru pagube cauzate de explozii majore, de scurgeri de petrol etc. [a se vedea SEC 2010 punctul 4.165 litera (h)].”;

(aaa)

în titlul părții H, trimiterea „(a se vedea SEC 95, 6.02-6.05)” se înlocuiește cu trimiterea:

„(a se vedea SEC 2010, 3.139-3.145)”;

(bbb)

la punctul 3.106, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, această abordare garantează compatibilitatea dintre CEA și SEC 2010 (a se vedea SEC 2010, 3.140) și conturile microeconomice ale rețelei de informații contabile agricole, permițând totodată evitarea distincției dintre animalele cu caracter de bunuri de capital fix și cele cu caracter de stoc.”;

7.	în secțiunea IV, la punctul 4.06, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „SEC 2010 (11.27 și 11.28) cuprinde o descriere a ceea ce trebuie inclus sau exclus din totalul orelor lucrate.”;

secțiunea V se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 5.03, tabelul se înlocuiește cu următorul text:

„Contul de producție			Contul de exploatare			Contul de venit al întreprinderii
P.1		Producție	B.1n		Valoare adăugată netă	B.2n B.3n		Excedent net de exploatare/venit mixt net
P.2	–	Consumul intermediar	D.1	–	Remunerarea salariaților	D.41	+	Dobânzi de primit (*8)
P.51c	–	Consum de capital fix	D.29	–	Alte impozite pe producție	D.41	–	Dobânzi de plătit
			D.39	+	Alte subvenții pentru producție	D.45	–	Chirii plătite
B.1n	=	Valoare adăugată netă	B.2n B.3n	=	Excedent net de exploatare/venit mixt net	B.4n	=	Venitul net al întreprinderii
D.29	–	Alte impozite pe producție
D.39	+	Alte subvenții pentru producție
	=	Valoarea adăugată netă la costul factorilor/venitul factorilor

(b)

punctul 5.16 se înlocuiește cu următorul text:

„5.16

Pentru analiza evoluției pe termen lung, indicii și ratele de variație ale indicatorilor de venit pe Uniunea Europeană sunt calculați pe baza agregatelor UE exprimate în euro, la rate de schimb fixe: în cazul valorilor exprimate în termeni reali (adică după deducerea efectului creșterii medii a prețurilor), deflatorii utilizați se bazează de asemenea pe un an de bază fixat.”;

secțiunea VI se modifică după cum urmează:

(a)	în titlul părții A, trimiterea „(a se vedea SEC 95, capitolul 10)” se înlocuiește cu trimiterea „(a se vedea SEC 2010, capitolul 10)”;

(b)	la punctul 6.01, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „SEC 2010 (10.13-10.23) indică în mod clar că componenta de preț nu trebuie să includă decât variațiile de preț și că toate celelalte schimbări trebuie să fie integrate în componenta de volum.”;

(c)

la punctul 6.02, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Cealaltă diferență «calitativă» importantă pentru CEA este cea datorată deplasării vânzărilor unui produs între piețele pe care se practică prețuri diferite, de exemplu între piața internă și export sau între utilizările industriale și produsele de consum (a se vedea SEC 2010, 10.13-10.18).”;

(d)	la punctul 6.04, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „În acest caz, SEC 2010 (10.32) arată că pentru estimarea variațiilor de volum este preferabil să se deflateze valoarea din anul curent cu un indice de preț adecvat (SEC 2010, 10.01).”;

(e)	la punctul 6.06, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Aceasta înseamnă că fiecare variație a valorii unui flux trebuie atribuită fie variației prețului, fie variației volumului sau unei combinații a celor două (a se vedea SEC 2010, 10.12).”;

(f)	se elimină punctul 6.08;

(g)	la punctul 6.09, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „În conformitate cu SEC 2010 (10.20), variațiile de volum din CEA sunt măsurate cu ajutorul indicilor de tip Laspeyres, în timp ce variațiile de preț sunt măsurate cu ajutorul indicilor de tip Paasche.”;

(h)

punctul 6.13 se înlocuiește cu următorul text:

„6.13.

Anul prezentat pentru transmiterea și prezentarea datelor la prețuri constante poate fi diferit de anul de bază; el este numit an de referință. În cadrul unei serii de indici, anul de referință este anul care are valoarea 100.”;

(i)

punctul 6.14 se înlocuiește cu următorul text:

„6.14.

Seriile indicilor de volum la prețurile anului de referință se obțin prin înlănțuirea indicilor calculați la prețurile anului precedent (a se vedea SEC 2010, 10.20).”;

(j)

punctul 6.16 se înlocuiește cu următorul text:

„6.16.

Exemplu:

Se iau două produse elementare omogene A și B. Seriile care urmează se bazează pe structura prețurilor din anul precedent:

	n P n	n – n + 1 indice de volum	n + 1 P n	n – n + 1 indice de preț	n + 1 P n + 1	n + 1 – n + 2 indice de volum	n + 2 P n + 1	n + 2 – n + 1 indice de preț	n + 2 P n + 2
A	100	105,0	105	110,0	115	102,0	117	108,0	126
B	300	110,0	330	95,0	314	90,0	283	105,0	297
Total	400	108,8	435	98,6	429	93,2	400	105,8	423

Indicii de volum și de preț pe ansamblu (A+B) depind de ponderarea afectată fiecăruia din produsele A și B.

Dacă aceste serii sunt exprimate în raport cu un an de referință fix (de exemplu, n), singurul mod de păstrare a acelorași indici de volum n/n-1 este înlănțuirea separată a indicilor. Astfel se obține următoarea serie (baza 100 în n):

	n	n + 1	n + 2
A	100	105,0	107,1
B	100	110,0	99,0
Total	100	108,8	101,4

(101,4 = 108,8*93,2/100)

Valorile la prețuri constante exprimate în raport cu anul de referință n sunt următoarele:

	n	n + 1	n + 2
A	100	105	107,1
B	300	330	297,0
Total	400	435	405,6

(405,6 = 400*101,4/100)

În consecință, contul nu mai este aditiv. Însumarea valorilor la prețuri constante pentru A si B produce următoarea serie:

	n	n + 1	n + 2
A + B	400	435	404,1

Cu excepția anului care urmează anului de referință, seria cu noua referință nu este aditivă.”;

(k)

la punctul 6.17, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În conformitate cu SEC 2010 (10.23), datele la prețuri constante neaditive se publică fără ajustări (*9).

(*9) Aceasta nu exclude posibilitatea ca, în anumite situații, cei responsabili cu datele să considere că este preferabil să se elimine diferențele, în scopul îmbunătățirii coerenței globale a datelor.”;"

(l)	la punctul 4 din secțiunea B, titlul se înlocuiește cu următorul text: „4. Calculul valorii adăugate la prețurile unui an fix”;

(m)	la punctul 6.18, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Metoda corectă din punct de vedere teoretic pentru calculul valorii adăugate la prețurile unui an fix constă în efectuarea unei «deflatări duble» (a se vedea SEC 2010, 10.31-10.32).”;

(n)

punctul 6.20 se înlocuiește cu următorul text:

„6.20.

Exemplu:

Să luăm serii de valori curente și valori la prețurile anului precedent (volum) pentru producție și consumul intermediar:

	n P n	n + 1 P n	n + 1 P n + 1	n + 2 P n + 1	n + 2 P n + 2
Producție	150	160	170	180	200
Consumul intermediar	40	30	35	40	45

Volumul valorii adăugate se obține prin deducerea volumului consumului intermediar din volumul producției. Se obține următoarea serie:

	n P n	n + 1 P n	n + 1 P n + 1	n + 2 P n + 1	n + 2 P n + 2
Valoarea adăugată brută	110	130	135	140	155

Astfel se obține următoarea serie de indici de volum la prețurile anului precedent:

	n + 1	n + 2
Valoarea adăugată brută	118,2	103,7

(118,2 = 130/110*100) (103,7 = 140/135*100)

Valoarea adăugată brută dintr-un anumit an la prețurile din anul n (prețurile unui an fix) se obține prin înmulțirea valorii curente din anul n cu indicele de volum înlănțuit.

VA n+1 (la prețurile din n) = 110*1,182 = 130

VA n+2 (la prețurile din n) = 110*1,182*1,037 = 135”.

(*1) Sistemul european de conturi naționale și regionale – SEC 2010, Luxemburg 2013.”;

(*4) Spre deosebire de SEC 2010 (3.140), SCN 2008 (10.94) consideră că animalele trebuie să facă obiectul unui consum de capital fix.”;

(*7) Dobânzile de primit corespund pozițiilor «alte conturi de încasat» (F.8) din contul financiar.”;

(*8) Numai dobânda încasată de unitățile agricole organizate ca societăți comerciale.”;

ANEXA II

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 138/2004 se modifică după cum urmează:

Poziția 32.2 se înlocuiește cu următorul text:

		„Transmiterea datelor privind anul de referință n
		a	b	c
Poziția	Lista variabilelor	noiembrie anul n (estimări CEA)	ianuarie anul n + 1 (estimări CEA)	septembrie anul n + 1 (date finale CEA)
32.2	FBCF ÎN ANIMALE	—	—	X”

Poziția 33.3 se înlocuiește cu următorul text:

		„Transmiterea datelor privind anul de referință n
		a	b	c
Poziția	Lista variabilelor	noiembrie anul n (estimări CEA)	ianuarie anul n + 1 (estimări CEA)	septembrie anul n + 1 (date finale CEA)
33.3	FBCF ÎN ALTE PRODUSE (inclusiv îmbunătățirile majore ale terenurilor și C&D)	—	—	X”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 47

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 19 februarie 2019

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2019/278 al Consiliului din 18 februarie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 314/2004 al Consiliului privind anumite măsuri restrictive împotriva Zimbabwe	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/279 al Consiliului din 18 februarie 2019 privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 753/2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan	4
	*	Regulamentul delegat (UE) 2019/280 al Comisiei din 3 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește trimiterile la Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană ( 1 )	7
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/281 al Comisiei din 12 februarie 2019 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [The Vale of Clwyd Denbigh Plum (DOP)]	33
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/282 al Comisiei din 15 februarie 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2080 în ceea ce privește perioadele de depunere a ofertelor	34
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/283 al Comisiei din 18 februarie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 314/2004 al Consiliului privind anumite măsuri restrictive împotriva Zimbabwe	36
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2019/284 a Consiliului din 18 februarie 2019 de modificare a Deciziei 2011/101/PESC privind măsuri restrictive împotriva Zimbabwe	38
	*	Decizia de punere în aplicare (PESC) 2019/285 a Consiliului din 18 februarie 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/486/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan	42
	*	Decizia (UE) 2019/286 a Comisiei din 12 februarie 2019 cu privire la propunerea de inițiativă cetățenească intitulată Să cerem o reglementare mai inteligentă în materie de țigarete electronice! [notificată cu numărul C(2019) 926]	45

	Nume (și eventuale pseudonime)
3.	Chiwenga, Constantine
4.	Shiri, Perence (alias Bigboy) Samson Chikerema
5.	Sibanda, Phillip Valerio (alias Valentine)

Denumire	Informații de identificare	Motivele desemnării
Zimbabwe Defence Industries	10th floor, Trustee House, 55 Samora Machel Avenue, PO Box 6597, Harare, Zimbabwe	Asociată Ministerului Apărării și facțiunii ZANU-PF a guvernului.