ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 31
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 62
1 februarie 2019
|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 62 |
|
|
|
Rectificări |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/1 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/157 AL COMISIEI
din 6 noiembrie 2018
de modificare a anexei II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide care se menționează în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (1), în special articolul 89 alineatul (1) primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2017/698 al Comisiei (3), stabilește, în anexa II, o listă a combinațiilor substanță activă/tip de produs incluse în programul de reexaminare a substanțelor active existente conținute de produsele biocide la 3 februarie 2017. |
|
(2) |
Identitățile anumitor substanțe active enumerate în anexa II care pot fi generate in situ au fost redefinite în temeiul articolului 13 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, pentru a indica într-un mod mai precis substanțele active și precursorii acestora vizați în prezent în programul de lucru pentru examinarea sistematică. |
|
(3) |
Orice persoană interesată poate notifica o combinație de substanță activă și de precursori ai acesteia care nu este încă vizată de noua identitate. Combinațiile substanță/tip de produs notificate în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (b) și considerate conforme cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 de către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (denumită în continuare „Agenția”) ar trebui să fie incluse în anexa II la regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 18 din acesta. |
|
(4) |
Ca urmare a declarațiilor primite în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014, Agenția a publicat o invitație pentru ca orice persoană interesată să poată notifica substanțele active din tipul de produs 19 care au beneficiat de derogarea pentru produse alimentare și hrană pentru animale prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei (4). Combinațiile substanță/tip de produs notificate în temeiul articolului 16 alineatul (5) și considerate conforme cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 de către Agenție ar trebui să fie incluse în anexa II la regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 18 din acesta. |
|
(5) |
Este necesar să se indice autoritățile competente din statele membre care sunt responsabile de evaluarea combinațiilor substanță activă/tip de produs care se vor adăuga în anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014. |
|
(6) |
Combinațiile substanță activă/tip de produs pentru care a fost adoptată o decizie de aprobare sau de neaprobare după data de 3 februarie 2017 nu ar mai trebui să fie incluse în anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014. |
|
(7) |
Pentru a reflecta situația reală și din motive de securitate juridică, este oportun să se întocmească o listă a combinațiilor substanță activă/tip de produs incluse în programul de reexaminare a substanțelor active existente conținute în produsele biocide la data adoptării prezentului regulament. |
|
(8) |
Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 noiembrie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 (JO L 294, 10.10.2014, p. 1).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2017/698 al Comisiei din 3 februarie 2017 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 1062/2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 103, 19.4.2017, p. 1).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor biocide (JO L 325, 11.12.2007, p. 3).
ANEXĂ
„ANEXA II
COMBINAȚIILE SUBSTANȚĂ/TIP DE PRODUS INCLUSE ÎN PROGRAMUL DE REEXAMINARE LA 6 NOIEMBRIE 2018
Combinațiile substanță activă/tip de produs susținute la 6 noiembrie 2018, excluzând orice nanomateriale în afara celor menționate în mod explicit la intrările 1017 și 1023 și excluzând generarea in situ a substanței active cu excepția cazului în care este menționată în mod explicit cu trimitere la precursorul (precursorii) susținuți
|
Numărul intrării |
Denumirea substanței |
Statul membru raportor |
Număr CE |
Număr CAS |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
17 |
18 |
19 |
21 |
22 |
|
1 |
Formaldehidă |
DE |
200-001-8 |
50-00-0 |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
9 |
Bronopol |
ES |
200-143-0 |
52-51-7 |
|
x |
|
|
|
x |
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
|
36 |
Etanol |
EL |
200-578-6 |
64-17-5 |
x |
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
37 |
Acid formic |
BE |
200-579-1 |
64-18-6 |
|
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1025 |
Acid performic sintetizat din acid formic și peroxid de hidrogen |
BE |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
43 |
Acid salicilic |
NL |
200-712-3 |
69-72-7 |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
52 |
Oxid de etilenă |
NO |
200-849-9 |
75-21-8 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
69 |
Acid glicolic |
NL |
201-180-5 |
79-14-1 |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1026 |
Acid peracetic sintetizat din tetraacetiletilenediamină (TAED) și peroxid de hidrogen |
AT |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1027 |
Acid peracetic sintetizat din acetat de 1,3- diacetiloxipropan-2-il și peroxid de hidrogen |
AT |
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1028 |
Acid peracetic sintetizat din tetraacetiletilenediamină (TAED) și perborat de sodiu, monohidrat |
AT |
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1029 |
Acid peracetic sintetizat prin perhidrolizarea N-acetilcaprolactamului de către peroxidul de hidrogen în condiții alcaline |
AT |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
71 |
Acid L-(+)-lactic |
DE |
201-196-2 |
79-33-4 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
79 |
(2R,6aS,12aS)-1,2,6,6a,12,12a-hexahidro-2-izopropenil-8,9-dimetoxicromeno[3,4-b]furo[2,3-h]cromen-6-onă (Rotenonă) |
UK |
201-501-9 |
83-79-4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
85 |
Simclosen |
UK |
201-782-8 |
87-90-1 |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
92 |
Bifenil-2-ol |
ES |
201-993-5 |
90-43-7 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
113 |
3-Fenil-propen-2-al (Cinamaldehidă) |
UK |
203-213-9 |
104-55-2 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
117 |
Geraniol |
FR |
203-377-1 |
106-24-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
122 |
Glioxal |
FR |
203-474-9 |
107-22-2 |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
133 |
Acid hexa-2,4-dienoic (Acid sorbic) |
DE |
203-768-7 |
110-44-1 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
154 |
Clorofen |
NO |
204-385-8 |
120-32-1 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
171 |
2-Fenoxietanol |
UK |
204-589-7 |
122-99-6 |
x |
x |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
1072 |
Dioxid de carbon |
FR |
204-696-9 |
124-38-9 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
179 |
Dioxid de carbon sintetizat din propan, din butan sau dintr-o combinație a acestora prin ardere |
FR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
180 |
Dimetilarsinat de sodiu (Cacodilat de sodiu) |
PT |
204-708-2 |
124-65-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
185 |
Tosilcloramină de sodiu (Cloramină-T) |
ES |
204-854-7 |
127-65-1 |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
187 |
Dimetilditiocarbamat de potasiu |
UK |
204-875-1 |
128-03-0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
188 |
Dimetilditiocarbamat de sodiu |
UK |
204-876-7 |
128-04-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
195 |
2-bifenilat de sodiu |
ES |
205-055-6 |
132-27-4 |
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
x |
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
206 |
Tiram |
BE |
205-286-2 |
137-26-8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
210 |
Metam-sodiu |
BE |
205-293-0 |
137-42-8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
227 |
2-tiazol-4-il-1H-benzoimidazol (Tiabendazol) |
ES |
205-725-8 |
148-79-8 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
235 |
Diuron |
DK |
206-354-4 |
330-54-1 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
239 |
Cianamidă |
DE |
206-992-3 |
420-04-2 |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
253 |
Tetrahidro-3,5-dimetil-1,3,5-tiadiazină-2-tion (Dazomet) |
BE |
208-576-7 |
533-74-4 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
283 |
Terbutrin |
SK |
212-950-5 |
886-50-0 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
292 |
(1R-trans)-2,2-dimetil-3-(2-metilprop-1-enil)ciclopropancarboxilat de (1,3,4,5,6,7-hexahidro-1,3-dioxo-2H-izoindol-2-il)metil (d-Tetrametrin) |
DE |
214-619-0 |
1166-46-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
321 |
Monolinurom |
UK |
217-129-5 |
1746-81-2 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
330 |
N-(3-aminopropil)-N-dodecilpropan-1,3-diamină (Diamină) |
PT |
219-145-8 |
2372-82-9 |
|
x |
x |
x |
|
x |
|
x |
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
336 |
2,2′-ditiobis[N-metilbenzamidă] (DTBMA) |
PL |
219-768-5 |
2527-58-4 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
339 |
1,2-benzisotiazol-3(2H)-onă (BIT) |
ES |
220-120-9 |
2634-33-5 |
|
x |
|
|
|
x |
|
|
x |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
341 |
2-metil-2H-izotiazol-3-onă (MIT) |
SI |
220-239-6 |
2682-20-4 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
346 |
Dicloroizocianurat de sodiu, dihidrat |
UK |
220-767-7 |
51580-86-0 |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
345 |
Troclosen sodic |
UK |
220-767-7 |
2893-78-9 |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
348 |
Etilsulfat de mecetroniu (MES) |
PL |
221-106-5 |
08.10.3006 |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
359 |
Formaldehidă eliberată de (etilendioxi)dimetanol [produse de reacție ale etilenglicolului cu paraformaldehidă (EGForm)] |
PL |
222-720-6 |
3586-55-8 |
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
365 |
Piridin-2-tiol 1-oxid, sare de sodiu (Piritionă de sodiu) |
SE |
223-296-5 |
3811-73-2 |
|
x |
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
368 |
Metenamin 3-cloroaliloclorură (CTAC) |
PL |
223-805-0 |
4080-31-3 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
377 |
2,2′,2″-(hexahidro-1,3,5-triazin-1,3,5-triil)trietanol (HHT) |
PL |
225-208-0 |
04.04.4719 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
382 |
Tetrahidro-1,3,4,6-tetrakis(hidroximetil)imidazo[4,5-d]imidazol-2,5(1H,3H)-dionă (TMAD) |
ES |
226-408-0 |
5395-50-6 |
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
392 |
Ditiocianat de metilen |
FR |
228-652-3 |
6317-18-6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
393 |
1,3-bis(hidroximetil)-5,5-dimetilimidazolidin-2,4-dionă (DMDMH) |
PL |
229-222-8 |
6440-58-0 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
397 |
Clorură de didecildimetilamoniu (DDAC) |
IT |
230-525-2 |
7173-51-5 |
x |
x |
x |
x |
|
x |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
401 |
Argint |
SE |
231-131-3 |
7440-22-4 |
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
1023 |
Argint, ca nanomaterial |
SE |
231-131-3 |
7440-22-4 |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
405 |
Dioxid de sulf sintetizat prin arderea sulfului |
DE |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
424 |
Brom activ sintetizat din bromură de sodiu și hipoclorit de sodiu |
NL |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1030 |
Brom activ sintetizat din bromură de sodiu și hipoclorit de calciu |
NL |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1031 |
Brom activ sintetizat din bromură de sodiu și clor |
NL |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1032 |
Brom activ sintetizat din bromură de sodiu prin electroliză |
NL |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1033 |
Brom activ sintetizat din acid și uree hipobromoase și din bromuree |
NL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1034 |
Brom activ sintetizat din hipobromit de sodiu și N-bromosulfamat și din acid sulfamic |
NL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
1035 |
Brom activ sintetizat din ozon și din bromură din apă naturală și din bromură de sodiu |
NL |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
434 |
Tetrametrin |
DE |
231-711-6 |
7696-12-0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
439 |
Peroxid de hidrogen |
FI |
231-765-0 |
7722-84-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1036 |
Peroxid de hidrogen eliberat de percarbonat de sodiu |
FI |
|
|
|
x |
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
444 |
7a-etildihidro-1H,3H,5H-oxazolo[3,4-c]oxazol (EDHO) |
PL |
231-810-4 |
7747-35-5 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
450 |
Nitrat de argint |
SE |
231-853-9 |
7761-88-8 |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
453 |
Peroxodisulfat de disodiu |
PT |
231-892-1 |
7775-27-1 |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
432 |
Clor activ eliberat de hipoclorit de sodiu |
IT |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
455 |
Clor activ eliberat de hipoclorit de calciu |
IT |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
457 |
Clor activ eliberat de clor |
IT |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
458 |
Monocloramină sintetizată din sulfat de amoniu și dintr-o sursă de clor |
UK |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1016 |
Clorură de argint |
SE |
232-033-3 |
7783-90-6 |
x |
x |
|
|
|
x |
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
473 |
Piretrine și piretroizi |
ES |
232-319-8 |
8003-34-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
491 |
Dioxid de clor |
DE |
233-162-8 |
10049-04-4 |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1037 |
Dioxid de clor sintetizat din clorit de sodiu prin electroliză |
PT |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1038 |
Dioxid de clor sintetizat din clorit de sodiu prin acidifiere |
PT |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1039 |
Dioxid de clor sintetizat din clorit de sodiu prin oxidare |
PT |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1040 |
Dioxid de clor sintetizat din clorat de sodiu și peroxid de hidrogen în prezența unui acid tare |
PT |
|
|
|
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1041 |
Dioxid de clor sintetizat din clorit de sodiu prin electroliză |
DE |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1042 |
Dioxid de clor sintetizat din clorit de sodiu și disulfat de sodiu și acid clorhidric |
DE |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1043 |
Dioxid de clor sintetizat din clorat de sodiu și disulfat de sodiu |
DE |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1044 |
Dioxid de clor sintetizat din clorat de sodiu și persulfat de sodiu |
DE |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
494 |
2,2-dibromo-2-cianoacetamidă (DBNPA) |
DK |
233-539-7 |
10222-01-2 |
|
x |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
501 |
Carbendazină |
DE |
234-232-0 |
10605-21-7 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1022 |
Pentahidroxiclorură de dialuminiu |
NL |
234-933-1 |
12042-91-0 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
515 |
Cloramină activată cu bromură (BAC) obținută din precursori de bromură de amoniu și hipoclorit de sodiu |
SE |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
522 |
Piritionă de zinc |
SE |
236-671-3 |
13463-41-7 |
|
x |
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
524 |
Monoclorhidrat de dodecilguanidină |
ES |
237-030-0 |
13590-97-1 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
529 |
Brom activ sintetizat din clorură de brom |
NL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
531 |
(Benziloxi)metanol |
UK |
238-588-8 |
14548-60-8 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
550 |
Acid D-gluconic, compus cu N,N″-bis(4-clorofenil)-3,12-diimino-2,4,11,13-tetraazatetradecanediamidină (2:1) (CHDG) |
PT |
242-354-0 |
18472-51-0 |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
554 |
p-[(diiodometil)sulfonil]toluen |
UK |
243-468-3 |
20018-09-1 |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
559 |
Tiocianat de (benzotiazol-2-iltio)metil (TCMTB) |
NO |
244-445-0 |
21564-17-0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
562 |
2,2-dimetil-3-(2-metil-prop-1-enil)ciclopropancarboxilat de 2-metil-4-oxo-3-(prop-2-inil)ciclopent-2-en-1-il (Praletrin) |
EL |
245-387-9 |
23031-36-9 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
563 |
(E,E)-hexa-2,4-dienoat de potasiu (Sorbat de potasiu) |
DE |
246-376-1 |
24634-61-5 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
566 |
Produse de reacție ale paraformaldehidei și 2-hidroxipropilaminei (raport 1:1) (HPT) |
AT |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
571 |
2-octil-2H-izotiazol-3-onă (OIT) |
UK |
247-761-7 |
26530-20-1 |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
577 |
Clorură de dimetiloctadecil[3-(trimetoxisilil)propil]amoniu |
ES |
248-595-8 |
27668-52-6 |
|
x |
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
588 |
Bromocloro-5,5-dimetilimidazolidin-2,4-dionă (BCDMH) |
NL |
251-171-5 |
32718-18-6 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
590 |
3-(4-Izopropilfenil)-1,1-dimetiluree (Izoproturon) |
DE |
251-835-4 |
34123-59-6 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
597 |
1-[2-(aliloxi)-2-(2,4-diclorofenil)etil]-1H-imidazol (Imazalil) |
DE |
252-615-0 |
35554-44-0 |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
599 |
Tiofosfat de S-[(6-cloro-2-oxooxazolo[4,5-b]piridin-3(2H)-il)metil] O,O-dimetil (Azametifos) |
UK |
252-626-0 |
35575-96-3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
608 |
Clorură de dimetiltetradecil[3-(trimetoxisilil)propil]amoniu |
PL |
255-451-8 |
41591-87-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1045 |
Ulei de Eucalyptus citriodora oil, hidratat, ciclizat |
UK |
|
1245629-80-4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1046 |
Ulei de Cymbopogon winterianus, fracționat, hidratat, ciclizat |
UK |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1047 |
Ulei de Eucalyptus citriodora oil și de citronelal, hidratat, ciclizat |
UK |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
609 |
2-hidroxi-α,α,4-trimetilciclohexanemetanol |
UK |
255-953-7 |
42822-86-6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
619 |
Carbamat de 3-iodo-2-propinilbutil (IPBC) |
DK |
259-627-5 |
55406-53-6 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
620 |
Sulfat de tetrakis(hidroximetil)fosfoniu (2:1) (THPS) |
MT |
259-709-0 |
55566-30-8 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
648 |
4,5-dicloro-2-octilizotiazol-3(2H)-onă [4,5-dicloro- 2-octil-2H- izotiazol-3- onă (DCOIT)] |
NO |
264-843-8 |
64359-81-5 |
|
|
|
|
|
|
x |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
656 |
Produse de reacție ale paraformaldehidei și 2-hidroxipropilaminei (raport 3:2) (MBO) |
AT |
|
|
|
x |
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
667 |
Clorură de alchil (C12-18) dimetilbenzil amoniu [ADBAC (C12-18)] |
IT |
269-919-4 |
68391-01-5 |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
|
671 |
Clorură de alchil (C12-16) dimetilbenzil amoniu [ADBAC/BKC (C12-C16)] |
IT |
270-325-2 |
68424-85-1 |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
|
673 |
Clorură de didecildimetilamoniu [DDAC (C8-10)] |
IT |
270-331-5 |
68424-95-3 |
x |
x |
x |
x |
|
x |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
690 |
Compuși de amoniu cuaternar, benzil-12-18-alchildimetil, săruri cu 1,1-dioxid de 1,2-benzizotiazol-3(2H)-onă (1:1) (ADBAS) |
MT |
273-545-7 |
68989-01-5 |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
691 |
N-(hidroximetil)glicinat de sodiu |
AT |
274-357-8 |
70161-44-3 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
692 |
Amine, C10-16-alchildimetil, N-oxizi |
PT |
274-687-2 |
70592-80-2 |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
693 |
Bis(peroximonosulfat) bis(sulfat) de pentapotasiu (KPMS) |
SI |
274-778-7 |
70693-62-8 |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
939 |
Clor activ sintetizat din clorură de sodiu prin electroliză |
SK |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1048 |
Clor activ eliberat de acid hipocloros |
SK |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1049 |
Clor activ sintetizat din clorură de sodiu și bis(peroximonosulfat) bis(sulfat) de pentapotasiu |
SI |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1050 |
Clor activ sintetizat din apă de mare (clorură de sodiu) prin electroliză |
FR |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
1051 |
Clor activ sintetizat din clorură de magneziu hexahidrat și clorură de potasiu prin electroliză |
FR |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1052 |
Clor activ sintetizat din clorură de magneziu hexahidrat prin electroliză |
FR |
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1053 |
Clor activ sintetizat din clorură de potasiu prin electroliză |
DK |
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1054 |
Clor activ sintetizat din N-clorsulfamat de sodiu |
SI |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
1055 |
Clor activ sintetizat din clorură de sodiu și bis(peroximonosulfat) bis(sulfat) de pentapotasiu și acid sulfamic |
SI |
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1056 |
Clor activ sintetizat din acid clorhidric prin electroliză |
SI |
|
|
|
x |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
701 |
Dihidrogen bis[monoperoxiftalato(2-)-O1,OO1]magnesat(2-) (MMPP) |
PL |
279-013-0 |
84665-66-7 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1024 |
Extract de margosa din ulei presat la rece din semințe de Azadirachta Indica extras cu dioxid de carbon supercritic |
DE |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
724 |
Clorură de alchil (C12-C14) dimetilbenzil amoniu [ADBAC (C12-C14)] |
IT |
287-089-1 |
85409-22-9 |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
|
725 |
Clorură de alchil (C12-C14) dimetil(etilbenzil)amoniu [ADBAC (C12-C14)] |
IT |
287-090-7 |
85409-23-0 |
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
x |
|
731 |
Extract de Chrysanthemum cinerariaefolium |
ES |
289-699-3 |
89997-63-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
1057 |
Extract de Chrysanthemum cinerariaefolium din flori deschise și mature de Tanacetum cinerariifolium obținute cu solvent pe bază de hidrocarburi |
ES |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
1058 |
Extract de Chrysanthemum cinerariaefolium din flori deschise și mature de Tanacetum cinerariifolium obținute cu dioxid de carbon supercritic |
ES |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
744 |
Extract de lavandă, Lavandula hybrida/Ulei de lavandă |
PT |
294-470-6 |
91722-69-9 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
779 |
Produse de reacție ale: acidului glutamic cu N-(C12-C14-alchil)propilendiamină (Glucoprotamină) |
DE |
403-950-8 |
164907-72-6 |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
785 |
Acid 6-(ftalimido)peroxihexanoic (PAP) |
IT |
410-850-8 |
128275-31-0 |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
791 |
2-Butil-benzo[d]izotiazol-3-onă (BBIT) |
CZ |
420-590-7 |
04.07.4299 |
|
|
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
792 |
Dioxid de clor sintetizat din complex de tetraclorodecaoxid (TCDO) prin acidifiere |
DE |
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
811 |
Fosfat de argint, de sodiu, de hidrogen, de zirconiu |
SE |
422-570-3 |
265647-11-8 |
x |
x |
|
x |
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
794 |
2-(2-hidroxietil)piperidin-1-carboxilat de sec-butil (Icaridină) |
DK |
423-210-8 |
119515-38-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
797 |
Clorură de cis-1-(3-cloroalil)-3,5,7-triaza-1-azoniaadamantan (cis CTAC) |
PL |
426-020-3 |
51229-78-8 |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
813 |
Acid peroxioctanoic |
FR |
|
33734-57-5 |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1014 |
Zeolit de argint |
SE |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
x |
|
x |
x |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
152 |
Produse de reacție ale 5,5-dimetilhidantoinei, 5-etil-5-metilhidantoinei cu brom și clor (DCDMH) |
NL |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
459 |
Amestec de reacție a dioxidului de titan și a clorurii de argint |
SE |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
x |
x |
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
777 |
Produse de reacție ale 5,5-dimetilhidantoinei, 5-etil-5-metilhidantoinei cu clor (DCEMH) |
NL |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
810 |
Sticlă de fosfat de argint |
SE |
Nu este disponibil |
308069-39-8 |
|
x |
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
824 |
Zeolit de argint și de zinc |
SE |
Nu este disponibil |
130328-20-0 |
|
x |
|
x |
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1013 |
Zeolit de argint și de cupru |
SE |
Nu este disponibil |
130328-19-7 |
|
x |
|
x |
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1017 |
Argint adsorbit pe dioxid de siliciu (ca nanomaterial sub formă de agregat stabil cu particule primare la scară nanometrică) |
SE |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
854 |
(RS)-3-alil-2-metil-4-oxociclopent-2-enil-(1R,3R;1R,3S)-2,2-dimetil-3-(2-metilprop-1-enil)-ciclopropancarboxilat (amestec de 4 izomeri 1R trans, 1R: 1R trans, 1S: 1R cis, 1R: 1R cis, 1S 4:4:1:1) (d-Aletrin) |
DE |
Produs de protecție a plantelor |
231937-89-6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
855 |
(RS)-3-alil-2-metil-4-oxociclopent-2-enil-(1R,3R)-2,2-dimetil-3-(2-metilprop-1-enil)-ciclopropancarboxilat (amestec de 2 izomeri 1R trans: 1R/S doar 1:3) (Esbiotrin) |
DE |
Produs de protecție a plantelor |
260359-57-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
843 |
4-bromo-2-(4-clorofenil)-1-etoximetil-5-trifluorometilpirol-3-carbonitril (Clorfenapir) |
PT |
Produs de protecție a plantelor |
122453-73-0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
859 |
Polimer de N-metilmetanamină [Einecs 204-697-4 cu (clorometil)oxiran (Einecs 203-439-8)]/Clorură de amoniu cuaternar polimerică (Polimer PQ) |
HU |
Polimer |
25988-97-0 |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
868 |
Hidroclorură de polihexametilen biguanidă cu o masă moleculară medie numerică (Mn) de 1415 și o polidispersie medie (PDI) de 4.7 [PHMB(1415;4.7)] |
FR |
Polimer |
32289-58-0 și 1802181-67-4 |
|
|
x |
|
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
869 |
Poli(oxi-1,2-etanediil),.alfa.-[2-(didecilmetilamoniu)etil]-.omega.-hidroxi-, propanoat (sare) (Bardap 26) |
IT |
Polimer |
94667-33-1 |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
872 |
Borat de N-didecil-N-dipolietoxiamoniu/borat de didecilpolioxetilamoniu (betaină polimerică) |
EL |
Polimer |
214710-34-6 |
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1059 |
Capsicum oleoresin Extracte și derivatele lor modificate fizic. Este un produs care poate să conțină acizi rezinici și esterii lor, terpene și produsele de oxidare sau polimerizare ale acestor terpene. (Capsicum frutescens, Solanaceae) |
BE |
Nu este disponibil |
8023-77-6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1060 |
Extract de Capsicum annuum Extractele și derivatele lor modificate fizic, cum ar fi tincturi, concrete, absolute, uleiuri eterice, oleorășini, terpene, fracții libere de terpene, distilate, reziduuri etc., obținute din Capsicum annuum, Solanaceae. |
BE |
283-403-6 |
84625-29-6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1061 |
Amestec de reacție de (6E)-N-(4-hidroxi-3-metoxi-2-metilfenil)-8-metilnon-6-enamidă și N-(4-hidroxi-3-metoxi-2-metilfenil)-8-metilnonanamidă |
BE |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1062 |
D-Fructoză |
AT |
200-333-3 |
57-48-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1063 |
Miere |
AT |
|
8028-66-8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1064 |
Extract de malț Extractele și derivatele lor modificate fizic, cum ar fi tincturi, concrete, absolute, uleiuri eterice, oleorășini, terpene, fracții libere de terpene, distilate, reziduuri etc., obținute din Hordeum, Gramineae. |
AT |
232-310-9 |
8002-48-0 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1065 |
Oțet (de calitate alimentară, cu un conținut de acid acetic de maximum 10 %) |
AT |
Nu este disponibil |
8028-52-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1066 |
Brânzeturi |
AT |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1067 |
Ou sub formă de pudră |
NL |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1068 |
Saccharomyces cerevisiae |
NL |
Nu este disponibil |
68876-77-7 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1069 |
Sucuri de mere, concentrate |
NL |
Nu este disponibil |
Nu este disponibil |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1070 |
Extract de portocale, dulce Extractele și derivatele lor modificate fizic, cum ar fi tincturi, concrete, absolute, uleiuri eterice, oleorășini, terpene, fracții libere de terpene, distilate, reziduuri etc., obținute din Citrus sinensis, Rutaceae. |
CH |
232-433-8 |
8028-48-6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1071 |
Extract de usturoi Extractele și derivatele lor modificate fizic, cum ar fi tincturi, concrete, absolute, uleiuri eterice, oleorășini, terpene, fracții libere de terpene, distilate, reziduuri etc., obținute din Allium sativum, Liliaceae. |
AT |
232-371-1 |
8008-99-9 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/21 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/158 AL COMISIEI
din 31 ianuarie 2019
de reînnoire a aprobării substanței active metoxifenozid, ca substanță susceptibilă de înlocuire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 24 coroborat cu articolul 20 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Prin Directiva 2005/3/CE a Comisiei (2), substanța metoxifenozid a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3). |
|
(2) |
Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE sunt considerate aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt incluse în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4). |
|
(3) |
Aprobarea substanței active metoxifenozid, astfel cum este menționată în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 iulie 2019. |
|
(4) |
A fost depusă o cerere de reînnoire a aprobării substanței metoxifenozid, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5), în termenul prevăzut la articolul respectiv. |
|
(5) |
Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era completă. |
|
(6) |
Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a pregătit un raport de evaluare a reînnoirii aprobării, pe care l-a transmis, la data de 4 august 2016, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei. |
|
(7) |
Autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii aprobării în vederea formulării de observații și a transmis Comisiei observațiile primite. De asemenea, autoritatea a pus dosarul rezumativ suplimentar la dispoziția publicului. |
|
(8) |
La 10 august 2017, autoritatea a comunicat Comisiei concluziile sale (6) cu privire la eventualitatea ca substanța metoxifenozid să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 25 mai 2018, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire a aprobării substanței metoxifenozid Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale. |
|
(9) |
În ceea ce privește noile criterii de identificare a proprietăților care perturbă sistemul endocrin introduse prin Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei (7), care a intrat în vigoare la 10 noiembrie 2018, din concluzia autorității reiese că este foarte puțin probabil ca substanța metoxifenozid să fie un perturbator endocrin pe cale estrogenică, androgenică și steroidogenică. În plus, dovezile disponibile (testul de metamorfoză la amfibieni) indică faptul că este puțin probabil ca substanța metoxifenozid să fie un perturbator endocrin pe cale tiroidiană. Prin urmare, Comisia este de părere că substanța metoxifenozid nu trebuie să fie considerată ca având proprietăți care perturbă sistemul endocrin. |
|
(10) |
Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații privind proiectul de raport de reînnoire a aprobării. |
|
(11) |
În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține metoxifenozid, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În consecință, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței metoxifenozid. |
|
(12) |
Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței metoxifenozid se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care, totuși, nu restricționează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin metoxifenozid. Prin urmare, este adecvat să se elimine restricția utilizării în exclusivitate ca insecticid. |
|
(13) |
Cu toate acestea, Comisia consideră că metoxifenozidul este o substanță susceptibilă de înlocuire în temeiul articolului 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Metoxifenozidul este o substanță persistentă și toxică în conformitate cu punctele 3.7.2.1 și, respectiv, 3.7.2.3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, dat fiind că perioada de înjumătățire în sol și apă este mai mare de 120 de zile, iar concentrația fără efecte observate pe termen lung pentru speciile de apă dulce este mai mică de 0,01 mg/l. Prin urmare, substanța metoxifenozid îndeplinește condiția stabilită la punctul 4 liniuța a doua din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. |
|
(14) |
Prin urmare, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței metoxifenozid ca substanță susceptibilă de înlocuire în temeiul articolului 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. |
|
(15) |
Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din același regulament și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. Este necesar, în special, să se limiteze la sere utilizarea produselor de protecție a plantelor care conțin metoxifenozid, pentru a reduce la minimum expunerea apelor subterane și a organismelor nevizate și să se solicite informații de confirmare suplimentare. |
|
(16) |
Deși se poate preconiza în mod rezonabil că este foarte puțin probabil ca substanța metoxifenozid să aibă proprietăți de perturbare a sistemului endocrin, pe baza informațiilor științifice disponibile, sintetizate în concluzia autorității, pentru a spori încrederea în această concluzie, în conformitate cu punctul 2.2 litera (b) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, solicitantul ar trebui să furnizeze o evaluare actualizată a informațiilor prezentate și, după caz, informații suplimentare pentru a confirma absența activității endocrine tiroidiene. |
|
(17) |
Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință. |
|
(18) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/917 al Comisiei (8) a prelungit perioada de aprobare a substanței metoxifenozid până la 31 iulie 2019, pentru a se permite ca procesul de reînnoire a aprobării să fie finalizat înainte de expirarea aprobării substanței respective. Totuși, având în vedere faptul că o decizie cu privire la reînnoirea aprobării a fost luată înainte de această dată de expirare amânată, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 aprilie 2019. |
|
(19) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Reînnoirea aprobării substanței active ca substanță susceptibilă de înlocuire
Aprobarea substanței active metoxifenozid ca substanță susceptibilă de a înlocuire se reînnoiește astfel cum se prevede în anexa I.
Articolul 2
Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Intrarea în vigoare și data aplicării
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 aprilie 2019.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 31 ianuarie 2019.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) Directiva 2005/3/CE a Comisiei din 19 ianuarie 2005 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii substanțelor active imazosulfuron, laminarin, metoxifenozidă și s-metolaclor (JO L 20, 22.1.2005, p. 19).
(3) Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei din 18 septembrie 2012 de stabilire a dispozițiilor necesare pentru punerea în aplicare a procedurii de reînnoire pentru substanțele active, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 252, 19.9.2012, p. 26).
(6) EFSA Journal, 2017;15(9):4978.
(7) Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin. (JO L 101, 20.4.2018, p. 33).
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/917 al Comisiei din 27 iunie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active alfa-cipermetrin, beflubutamid, benalaxil, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, bromoxinil, captan, carvonă, clorprofam, ciazofamid, desmedifam, dimetoat, dimetomorf, diquat, etefon, etoprofos, etoxazol, famoxadon, fenamidon, fenamifos, flumioxazin, fluoxastrobin, folpet, foramsulfuron, formetanat, Gliocladium catenulatum tulpina: J1446, izoxaflutol, metalaxil-m, metiocarb, metoxifenozid, metribuzin, milbemectină, oxasulfuron, Paecilomyces lilacinus tulpina 251, fenmedifam, fosmet, pirimifos-metil, propamocarb, protioconazol, pimetrozină și s-metolaclor (JO L 163, 28.6.2018, p. 13).
ANEXA I
|
Denumire comună, numere de identificare |
Denumire IUPAC |
Puritate (1) |
Data aprobării |
Expirarea aprobării |
Dispoziții specifice |
||||||||||||||
|
Metoxifenozid nr. CAS: 161050-58-4 Nr. CIPAC 656 |
N-terț-butil-N′-(3-metoxi-o-toluoil)-3,5-xilohidrazidă |
≥ 970 g/kg Următoarele impurități nu trebuie să depășească următoarele niveluri în materialul tehnic:
|
1 aprilie 2019 |
31 martie 2026 |
Se autorizează numai utilizările în sere. În vederea punerii în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se ține seama de concluziile raportului de examinare privind substanța metoxifenozid, în special de apendicele I și II la acesta. În cadrul evaluării generale, statele membre acordă o atenție deosebită:
Condițiile de utilizare includ, dacă este cazul, măsuri de reducere a riscurilor. Solicitantul transmite Comisiei, statelor membre și autorității informații care să confirme următoarele:
Solicitantul furnizează, de asemenea, o evaluare actualizată a informațiilor prezentate și, după caz, informații suplimentare pentru a confirma absența activității endocrine tiroidiene, în conformitate cu punctele 3.6.5 și 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei (2), până la 1 februarie 2021. |
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active sunt puse la dispoziție în raportul de examinare.
(2) Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin (JO L 101, 20.4.2018, p. 33).
ANEXA II
Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:
|
1. |
În partea A, rubrica 96 referitoare la metoxifenozid se elimină. |
|
2. |
În partea E, se adaugă următoarea rubrică:
|
(1) Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active sunt puse la dispoziție în raportul de examinare.
(2) Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin (JO L 101, 20.4.2018, p. 33).”
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/27 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/159 AL COMISIEI
din 31 ianuarie 2019
de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (1), în special articolul 16,
având în vedere Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (2), în special articolul 13,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Măsuri provizorii
|
(1) |
La 18 iulie 2018, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1013 al Comisiei (3) a instituit măsuri de salvgardare provizorii cu privire la importurile de anumite produse siderurgice („regulamentul provizoriu”). |
|
(2) |
Ancheta a fost deschisă din oficiu la 26 martie 2018 („avizul de deschidere”) (4) în 26 de categorii diferite de produse siderurgice, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului și cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului. |
|
(3) |
La 28 iunie 2018, Comisia a extins gama de produse vizate de ancheta de salvgardare la două categorii suplimentare („avizul de extindere”) (5). |
|
(4) |
După cum se menționează în considerentul 20 din regulamentul provizoriu, ancheta a acoperit perioada 2013-2017 (denumită în continuare „perioada examinată”). |
1.2. Respectarea garanțiilor procedurale
|
(5) |
În cadrul acestei anchete, Comisia a primit 452 de răspunsuri la chestionar de la părțile interesate. |
|
(6) |
Comisia a primit, de asemenea, un număr mare de observații scrise cu privire la constatările din regulamentul provizoriu, formulate de producători, producători-exportatori, importatori, utilizatori, asociații din Uniune și de autorități din țări terțe. |
|
(7) |
În urma adoptării măsurilor provizorii, Comisia s-a angajat să verifice mai în detaliu informațiile (inclusiv cele mai recente date) furnizate de producătorii din Uniune în scopul determinării finale. Având în vedere numărul mare de producători cooperanți din UE, a fost imposibil din punct de vedere material să se efectueze vizite de verificare la sediile fiecărui producător din Uniune. În consecință, Comisia a optat pentru verificarea calității și fiabilității datelor prin controlarea datelor unui anumit număr de producători care au fost selectați pentru a acoperi un volum de producție suficient de mare și o gamă cât mai largă de categorii de produse care fac obiectul anchetei. Pe această bază, Comisia a verificat răspunsurile la chestionar la sediile a zece producători din Uniune, care reprezentau peste 15 % din totalul vânzărilor de produs care face obiectul anchetei din Uniune în 2017. |
|
(8) |
În perioada iunie-septembrie 2018, s-au efectuat vizite de verificare la sediile următorilor producători din Uniune:
|
|
(9) |
Pentru a obține cele mai recente informații pentru determinările sale finale, la 7 septembrie 2018, Comisia a solicitat asociațiilor de producători din Uniune să prezinte un set actualizat de date privind categoriile de produse care fac obiectul anchetei. |
|
(10) |
În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/478 și al articolului 3 din Regulamentul (UE) 2015/755, au fost audiate toate părțile interesate care au depus în termenul limită o solicitare în acest sens în cadrul acestei audieri. La 12, 13 și 14 septembrie și la 1 octombrie 2018, Comisia a organizat 93 de sesiuni individuale de audiere, în cadrul cărora 150 de părți interesate și-au exprimat punctul de vedere. |
|
(11) |
Observațiile transmise în termenele stabilite de părțile interesate, în scris sau oral, în timpul sesiunilor de audiere au fost analizate în mod corespunzător și luate în considerare, după caz. |
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR SAU DIRECT CONCURENT
|
(12) |
Produsul în cauză este reprezentat de anumite produse siderurgice aparținând celor 28 de categorii de produse siderurgice definite în avizul de deschidere menționat anterior, astfel cum a fost modificat prin avizul de extindere, luate împreună. Aceste categorii de produse fac obiectul măsurilor tarifare impuse de SUA în temeiul secțiunii 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962 (denumite în continuare „măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232”). |
2.1. O definiție a unui singur grup
|
(13) |
Comisia a stabilit definiția produsului care face obiectul anchetei de salvgardare în considerentele 11-17 din regulamentul provizoriu, în care a prezentat o motivare detaliată în sprijinul analizei globale, având în vedere relațiile strânse dintre toate categoriile de produse care fac obiectul anchetei. |
|
(14) |
După publicarea regulamentului provizoriu, mai multe părți interesate au susținut că nu există un singur produs în cauză, ci mai multe produse în cauză. Aceste părți au observat că avizul de deschidere nu se referă la un singur produs în cauză, ci utilizează, în unele pasaje, pluralul și se referă la „produsele în cauză”. |
|
(15) |
Aceleași părți au susținut că abordarea urmată de Comisie în cadrul anchetei actuale este contrară hotărârii Organului de apel (Appellate Body -„AB”) în ceea ce privește cauza SUA - măsuri de salvgardare pentru industria siderurgică (6). În acest caz, AB a hotărât că aplicarea unei abordări globale pentru calcularea „evoluțiilor neprevăzute” ar putea duce la aplicarea „măsurilor de salvgardare unei categorii largi de produse, chiar dacă importurile unuia sau mai multora dintre aceste produse nu au crescut și nu au fost cauzate de «evoluțiile neprevăzute»” și nu ar îndeplini cerința de la articolul XIX din GATT. Aceste părți au susținut, de asemenea, că, în cadrul anchetei de salvgardare din 2002 privind anumite produse siderurgice (7), Comisia a efectuat o analiză separată pentru fiecare categorie de produse, motiv pentru care ar trebui să se efectueze aceeași evaluare individuală și în cazul de față. |
|
(16) |
În cele din urmă, mai multe părți interesate au contestat relațiile și interconexiunile dintre categoriile de produse pe care Comisia le-a prezentat pentru a-și justifica analiza unică. Deși respectivele părți recunosc că astfel de legături există între anumite categorii de produse, au fost de părere că nu sunt prezente în toate categoriile, de exemplu între categoriile de oțel carbon și de oțel inoxidabil sau între produse plate, produse lungi și țevi. |
|
(17) |
Comisia a analizat aceste afirmații și le-a respins pe baza elementelor prezentate în continuare. În primul rând, avizul de deschidere specifică repetat în mod clar și fără îndoială că cele 28 de categorii de produse care fac obiectul anchetei au fost tratate ca un singur grup de produse în scopul de a analiza dacă sunt întrunite condițiile pentru adoptarea salvgardării. De fapt, regulamentul provizoriu se referă la cele 28 de categorii de produse ca „produsul în cauză” sau „categoriile de produse în cauză” (a se vedea considerentul 11 din regulamentul provizoriu), iar analiza pe care o realizează se bazează pe cele 28 de categorii de produse în cauză luate împreună (a se vedea considerentul 22 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, trimiterea la „produsele în cauză” ar trebui înțeleasă ca făcând referire la categoriile de produse examinate împreună ca făcând parte dintr-un singur produs în cauză. |
|
(18) |
În al doilea rând, Acordul OMC privind măsurile de salvgardare nu impune nicio obligație specifică în ceea ce privește definiția sau domeniul de aplicare al produsului care face obiectul anchetei și nu conține nicio indicație cu privire la acest aspect, astfel cum a fost confirmat de către un grup special al OMC. Într-adevăr, o măsură de salvgardare poate fi aplicată unui produs ale cărui importuri au crescut; cu toate acestea, nu este necesară o analiză dezagregată pentru toate cazurile în care definiția produsului care face obiectul anchetei cuprinde mai mult de un singur produs. În consecință, autoritatea responsabilă cu ancheta este cea care definește produsul care face obiectul anchetei, precum și modul în care datele relevante ar trebui să fie analizate în cadrul anchetei (8). În plus, nu s-a formulat nicio observație în care să se explice modul în care, în circumstanțele prezentului caz, examinarea în comun a categoriilor de produse ar fi putut afecta analiza efectuată de Comisie și/sau ar fi condus la o determinare necorespunzătoare a creșterii importurilor pe parcursul perioadei de anchetă. În cele din urmă și pe plan secundar, Comisia remarcă, de asemenea, că hotărârea Organului de apel menționată de părți privește analiza unei evoluții neprevăzute și nu chestiunea permiterii unei analize globale în temeiul Acordului OMC privind măsurile de salvgardare. |
|
(19) |
În al treilea rând, deși Comisia a reiterat și a confirmat în determinările sale finale necesitatea de a realiza în cazul de față o analiză generală a condițiilor necesare pentru a institui măsuri de salvgardare, pentru a examina în continuare legătura dintre anumite categorii, astfel cum au susținut unele părți interesate, Comisia a decis, de asemenea, să examineze cele 28 de categorii de produse care fac obiectul anchetei, care sunt tratate în mod formal ca un singur grup, tot ca trei „familii de produse” siderurgice. Această decizie a fost luată pentru a se examina, în plus, dacă constatările pentru singurul grup se confirmă la nivel mai detaliat și pentru a înlătura orice îndoieli cu privire la fiabilitatea concluziilor la care s-a ajuns la nivel global. Cele trei familii de produse siderurgice regrupează anumite categorii de produse care prezintă și mai multe puncte comune între ele. |
|
(20) |
Într-adevăr, industria siderurgică utilizează frecvent trei familii de produse siderurgice, și anume: produse plate, produse lungi și tuburi. În prezenta anchetă de salvgardare, se consideră că, în cadrul fiecăreia dintre aceste familii, produsele prezintă caracteristici similare, folosesc frecvent aceleași procese de producție, sunt adesea folosite pentru alte produse din aval din cadrul aceleiași familii, au utilizatori sau clienți comuni din lanțul de aprovizionare, motiv pentru care oferta și substituibilitatea lor la nivelul cererii, precum și concurența în interiorul aceleiași „familii” sunt mai accentuate decât în cazul în care toate categoriile de produse siderurgice ar fi luate împreună într-un singur grup. |
|
(21) |
Cele trei „familii de produse” sunt definite după cum urmează: Tabelul 1 Familiile de produse
|
|
(22) |
În consecință, Comisia va aborda observațiile formulate de anumite părți interesate în ceea ce privește definiția largă a produsului în cauză, completând evaluarea globală a celor 28 de categorii de produse care fac obiectul anchetei, cu o analiză pentru fiecare familie de produse, astfel cum este definită mai sus. |
2.2. Cereri privind categorii specifice de produse
|
(23) |
Mai multe părți interesate au susținut că anumite categorii de produse specifice ar trebui să fie excluse din definiția produsului în cauză, din cauza unei presupuse lipse sau disponibilități limitate a producției Uniunii. Aceste afirmații se referă în special la următoarele categorii de produse:
|
|
(24) |
Comisia a analizat cu atenție aceste afirmații și a ajuns la concluzia că industria din Uniune produce de fapt în Uniune categorii de produse similare sau direct concurente. În plus, după cum se va prezenta în continuare în secțiunea privind interesul Uniunii, Comisia a elaborat măsurile de salvgardare astfel încât să se asigure că perturbarea importurilor este redusă la minimum și că sunt menținute nivelurile tradiționale de import ale partenerilor comerciali. Prin urmare, presupusa probabilitate a unei penurii de anumite categorii de produse este nejustificată, având în vedere, de asemenea, ajustările și considerațiile prevăzute în analiza interesului Uniunii. |
|
(25) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea de excludere a anumitor categorii de produse ar trebui să fie respinsă. |
|
(26) |
În absența oricăror observații suplimentare referitoare la produsul în cauză și la produsul similar sau direct concurent, se confirmă concluziile formulate în considerentele 11-17 din regulamentul provizoriu. |
3. CREȘTEREA IMPORTURILOR
|
(27) |
În considerentele 20-29 din regulamentul provizoriu, Comisia a efectuat o analiză globală a creșterii importurilor pentru cele 28 de categorii de produse în cauză în perioada 2013-2017. Această analiză globală a exclus deja categoriile de produse care nu au prezentat o creștere a importurilor la nivel individual. |
|
(28) |
În vederea determinărilor finale, Comisia a urmat aceeași abordare, dar, astfel cum s-a explicat anterior, a completat analiza sa prin examinarea evoluției importurilor pentru fiecare dintre cele trei familii de produse identificate în secțiunea 2.2, pentru a confirma fiabilitatea concluziilor globale la care a ajuns. |
|
(29) |
În analiza sa, Comisia a utilizat cele mai recente statistici, și anume datele privind importurile din prima jumătate a anului 2018. Pentru a asigura comparabilitatea datelor cu perioadele anterioare acoperind un an întreg, Comisia a stabilit o perioadă suplimentară ad-hoc de 12 luni, compusă din ultimele 6 luni din 2017 și primele 6 luni ale anului 2018 (denumită în continuare „perioada cea mai recentă” sau „PMR”). De asemenea, Comisia a corectat unele erori de redactare minore în datele utilizate în etapa provizorie. |
|
(30) |
În plus, în evaluarea sa privind evoluția importurilor, Comisia nu a luat în considerare volumul importurilor dintr-o serie de țări care ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al măsurilor definitive, și anume: țările din Spațiul Economic European (SEE) și anumite țări cu care Uniunea a semnat un acord de parteneriat economic care este în prezent în vigoare și care prevede în mod specific excluderea din domeniul de aplicare al măsurilor de salvgardare multilaterale (9). |
|
(31) |
În timp ce, în etapa provizorie, s-a constatat că importurile nu au crescut pentru 5 categorii de produse (10), examinarea celor mai recente date privind importurile arată că doar 2 dintre cele 28 de categorii de produse nu au făcut obiectul unei creșteri a importurilor, și anume categoria de produse 11 și categoria de produse 23. Prin urmare, Comisia a decis să excludă aceste două categorii de produse din domeniul de aplicare al analizei sale finale. Evoluția individuală a importurilor pentru fiecare categorie de produse este inclusă în anexa II. |
|
(32) |
În ceea ce privește analiza importurilor globale, importurile celorlalte 26 de categorii de produse evaluate prezintă următoarele evoluții: Tabelul 2 Volumul importurilor (după excluderea anumitor țări și produse) și cota de piață
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(33) |
Importurile au crescut în termeni absoluți cu 71 % în cursul perioadei de analiză și, în termeni relativi, cu cote de piață care au crescut de la 12,7 % la 18,8 %. Cea mai importantă creștere a avut loc în perioada 2013-2016. Ulterior, importurile au continuat să crească într-un ritm mai lent înainte de a crește din nou în PMR, odată cu intrarea în vigoare a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232. Tendința menționată mai sus este confirmată, de asemenea, de marea majoritate a răspunsurilor la chestionar primite de la producători din principalele țări exportatoare (11). |
|
(34) |
Pentru a completa analiza globală a importurilor, Comisia a analizat evoluția importurilor pentru fiecare dintre cele trei familii de produse identificate mai sus: produse plate, produse lungi și tuburi. Pe această bază, volumele importurilor și cotele de piață aferente au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor (după excluderea anumitor țări și produse) și cota de piață – pe familie de produse
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(35) |
Statisticile arată că toate cele trei familii de produse (produse plate, produse lungi și tuburi) au crescut în termeni absoluți cu 64 %, 97 % și, respectiv, 60 % în perioada 2013-PMR. În aceeași perioadă, importurile au crescut și în termeni relativi, cu cote de piață care au crescut de la 14,2 % la 20,9 %; 8,6 % – 14,0 % și 20,4 % – 25,7 %. |
|
(36) |
Cea mai semnificativă creștere pentru produsele plate, atât în termeni absoluți, cât și relativi, a avut loc în perioada 2013-2016. Ulterior, importurile au rămas relativ stabile, dar la un nivel mult mai ridicat decât în perioada 2013-2015. Pentru produsele lungi, cea mai semnificativă creștere, atât în termeni absoluți, cât și relativi, a avut loc în perioada 2013-2016, înainte de a ajunge la o creștere accentuată a PMR. În ceea ce privește tuburile, importurile au crescut progresiv în perioada 2013-2016, înainte de a crește accentuat, atât în termeni absoluți, cât și relativi, în perioada 2016-PMR. |
|
(37) |
În ceea ce privește observațiile primite de Comisie, o parte interesată a susținut că două categorii de produse dintre cele cinci care fuseseră excluse din domeniul de aplicare al măsurilor provizorii, și anume categoriile de produse 10 și 19, ar trebui să facă obiectul măsurilor definitive, deoarece statisticile recente arată o creștere a importurilor. O altă parte a formulat o observație similară în ceea ce privește categoria de produse 24. Aceste afirmații au fost acceptate deoarece, astfel cum s-a explicat anterior, statisticile privind importurile categoriilor de produse 10, 19 și 24 au arătat, de fapt, o creștere globală a importurilor în perioada 2013-PMR. În plus, volumul importurilor pentru aceste trei categorii de produse a crescut, de asemenea, în perioada 2017-PMR. În plus, astfel cum s-a elaborat în considerentul 34, aceste produse aparțin unor familii de produse care prezintă, de asemenea, o creștere în perioada 2013-PMR. |
|
(38) |
Mai multe părți interesate au susținut că nu a existat o creștere bruscă, puternică, semnificativă și recentă a importurilor și a făcut trimitere la raportul Organului de apel al OMC privind Argentina – încălțăminte (12) și la alte cauze de pe rolul OMC, cum ar fi SUA – gluten de grâu (13), Ucraina – autovehicule (14), SUA – măsuri de salvgardare pentru industria siderurgică (15). Pe scurt, această jurisprudență prevede că nu este suficient ca o anchetă să demonstreze doar că importurile au crescut pe o perioadă de cinci ani. Creșterea trebuie să fie suficient de recentă, bruscă și semnificativă atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, pentru a provoca sau amenința să cauzeze un prejudiciu grav. Această jurisprudență a clarificat, de asemenea, semnificația termenului „puternică” („care implică o schimbare bruscă de direcție; abruptă, accentuată”) și a termenului „bruscă” („care se produce sau apare fără avertisment; neașteptată” sau „abruptă, puternică”. De asemenea, alte părți au susținut că creșterea importurilor a fost constantă sau că importurile au crescut până în 2015, fără să prezinte o creștere puternică, bruscă sau semnificativă de atunci. |
|
(39) |
În această privință, se reamintește în primul rând faptul că Comisia a efectuat o analiză aprofundată a volumelor de import pentru cele 28 de categorii de produse în perioada 2013-2017 (ținând seama de tendința importurilor pe parcursul perioadei de anchetă, nu doar comparând punctele finale) și a analizat, de asemenea, evoluția importurilor în cadrul PMR. Pe această bază, a exclus de la început anumite categorii de produse care nu au înregistrat o creștere în perioada 2013-PMR. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 33, 35 și, 36, Comisia a concluzionat că importurile au crescut în termeni absoluți cu 71 % la nivel global și cu 60 %-97 % atunci când au fost grupate în familii de produse în perioada 2013-PMR. În plus, statisticile Eurostat arată, de asemenea, că importurile au crescut cu 45 % între 2013 și 2015 și că această creștere puternică a continuat până când PMR a ajuns la 71 % în total. O tendință similară se observă și în ceea ce privește creșterea relativă a importurilor. Pe această bază, se confirmă caracterul puternic și brusc al creșterii importurilor, astfel cum a clarificat jurisprudența. Având în vedere amploarea creșterii, se confirmă, de asemenea, că această creștere a fost semnificativă. În ceea ce privește caracterul recent, Comisia constată că nu există jurisprudență specifică referitoare la modul în care termenul „recent” ar trebui interpretat. Organul de apel doar a interpretat cerința potrivit căreia un membru poate aplica o măsură de salvgardare numai în cazul în care un produs „este importat” în cantități mai mari, ca însemnând că creșterea importurilor trebuie să fie suficient de „recentă” pentru a cauza sau amenința să cauzeze un prejudiciu grav (16). Comisia a confirmat că, având în vedere evoluțiile înregistrate în perioada 2013-PMR și chiar în perioada 2015-PMR, creșterea importurilor a fost destul de recentă pentru a provoca sau amenința să cauzeze un prejudiciu grav. În consecință, Comisia a respins afirmațiile menționate anterior cu privire la lipsa unei creșteri a importurilor care îndeplinește condițiile necesare. |
|
(40) |
Mai multe părți interesate au susținut că analiza Comisiei comparând situația de la începutul perioadei cu cea de la finalul ei, la un nivel agregat, a fost insuficientă și că Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să analizeze evoluțiile observate în perioada 2013-2017, în conformitate cu jurisprudența OMC, cum ar fi SUA – măsuri de salvgardare pentru industria siderurgică (17) și Ucraina – autoturismele (18). În conformitate cu această jurisprudență, analiza nu se poate baza pe o comparație a situației de la începutul perioadei de analiză cu cea de la finalul ei, deoarece aceasta ar putea duce la rezultate manipulate în cazurile în care nu există o tendință ascendentă clară și neîntreruptă a volumului importurilor. Jurisprudența prevede, de asemenea, că autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie să stabilească o explicație motivată și adecvată privind evoluția importurilor între situația de la începutul perioadei și cea de la finalul ei. |
|
(41) |
Comisia consideră că nu a făcut doar o analiză comparând situația de la începutul perioadei cu cea de la finalul ei, întrucât, după cum s-a arătat în considerentele 33-36 de mai sus, Comisia a analizat, de asemenea, evoluțiile apărute și a efectuat o analiză adecvată și motivată a evoluțiilor importurilor. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse. |
|
(42) |
Anumite părți interesate au indicat faptul că analiza evoluției importurilor în perioada 2013-2017 a fost înșelătoare, întrucât nivelul importurilor a fost anormal de scăzut în 2013 ca urmare a crizei economice mondiale, iar creșterea din perioada ulterioară a reprezentat doar o redresare la o situație normală. |
|
(43) |
În această privință, Comisia a considerat că luarea anului 2013 ca punct de plecare pentru analiză nu a denaturat analiza. Deși consumul de oțel din UE a crescut, într-adevăr, cu 14 % în perioada 2013-2017 (a se vedea tabelul 4 de mai jos), această creștere a fost realizată în mod progresiv pe parcursul întregii perioade. În schimb, importurile au crescut semnificativ mai mult decât cererea din UE, și anume cu 64 % în aceeași perioadă și într-un ritm mult mai rapid decât consumul UE. Prin urmare, cota de piață a importurilor a crescut cu 5,4 % (de la 12,7 % la 18,1 %) în perioada 2013-2017. Pe această bază, respectiva afirmație a fost respinsă. |
|
(44) |
Mai multe părți interesate au susținut că importurile industriei din Uniune ar fi trebuit să fie excluse din analiza volumelor de import. În această privință, ar trebui remarcat faptul că nu există nicio cerință juridică pentru a face o astfel de excludere. În orice caz, pe baza răspunsurilor la chestionar primite de la producătorii din Uniune, aceste importuri au rămas stabile în perioada 2013-2017 și au reprezentat doar o parte marginală din totalul importurilor (variind între 0,3 % și 0,7 % din totalul importurilor). Prin urmare, afirmația de mai sus a fost respinsă. |
|
(45) |
O parte interesată a susținut că importurile pe baza regimului de perfecționare activă ar fi trebuit să fie excluse din analiza volumelor de import în general și din categoria de produse 25 în particular. În această privință, trebuie remarcat faptul că, pentru toate categoriile de produse, cu excepția celor din categoria de produse 25, evoluția volumului de importuri observată nu se modifică în cazul în care perfecționarea activă este exclusă din analiză. În cazul particular al categoriei de produse 25, o vânzare a unui producător din Uniune a fost pierdută în beneficiul unui producător-exportator de pe o piață dintr-o țară terță. În consecință, s-a considerat adecvată includerea unor astfel de volume în evaluarea creșterii importurilor pentru a reflecta impactul deplin al importurilor din țări terțe. Pe această bază, respectiva afirmație a fost respinsă. |
|
(46) |
Anumite părți interesate au susținut că volumul importurilor și cota de piață corespunzătoare pentru categoriile de produse 1, 6, 7, 17 și 28 au scăzut în perioada 2016-2017. În această privință, Comisia constată că, în determinările sale finale, a luat în considerare inclusiv evoluția importurilor pe parcursul celei mai recente perioade și, pe această bază, importurile au crescut pentru toate aceste categorii, cu excepția categoriei 7. Cu toate acestea, chiar și pentru această categorie, importurile în cadrul PMR au fost semnificativ mai mari decât în perioada 2013-2014. În plus, Comisia a efectuat o analiză globală pentru toate produsele siderurgice și individual pentru fiecare dintre cele trei familii identificate și a concluzionat că, per ansamblu, importurile au crescut pe întreaga perioadă analizată. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(47) |
În consecință, Comisia concluzionează că a existat o creștere bruscă, accentuată și semnificativă a importurilor, atât în termeni absoluți, cât și relativi, pentru produsul în cauză care face obiectul evaluării. Această constatare este confirmată și de datele la nivelul fiecăreia dintre cele trei familii de produse evaluate. |
4. EVOLUȚII NEPREVĂZUTE
|
(48) |
Astfel cum s-a explicat în detaliu în considerentele 30-36 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat, cu titlu preliminar, că creșterea menționată mai sus a importurilor de anumite produse siderurgice în Uniune a fost rezultatul unor evoluții neprevăzute, care și-au găsit sursa într-o serie de factori care determină și agravează dezechilibrele în comerțul internațional cu produsul în cauză. |
|
(49) |
Acești factori au constat într-o capacitate excedentară de producție a oțelului fără precedent care persistă, în pofida numărului important de măsuri adoptate la nivel mondial pentru reducerea acesteia, accentuată de subvențiile care denaturează concurența și de măsurile de sprijin guvernamental, ducând la scăderea prețurilor, la utilizarea sporită a practicilor comerciale restrictive, a instrumentelor de protecție comercială și a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232 adoptate în martie 2018. |
|
(50) |
Mai multe părți interesate au susținut că ar trebui demonstrate evoluții neprevăzute pentru fiecare categorie de produse. Comisia nu este de acord cu aceste puncte de vedere și consideră că, având în vedere strânsa legătură și interconexiunea dintre categoriile de produse, astfel cum se explică în secțiunea 2.1, este suficient să se demonstreze existența unor evoluții neprevăzute la nivel global. Pe această bază, această afirmație a fost respinsă. |
|
(51) |
În ceea ce privește supracapacitatea, mai multe părți interesate au susținut că supracapacitatea este bine cunoscută Comisiei și nu poate fi considerată o evoluție neprevăzută. Acestea au susținut, de asemenea, că Comisia a corelat anterior prejudiciul suferit de industria din Uniune cu importurile care au făcut obiectul unui dumping sau al unor subvenții și că nu a fost stabilită legătura dintre creșterea importurilor și evoluția neprevăzută a capacității excedentare de producție a oțelului. |
|
(52) |
În acest sens, ar trebui remarcat în primul rând faptul că, astfel cum se prevede în figura 2.3 din Raportul privind sistemul de alertă pentru comerț global „Going Spare: Steel, Excess Capacity, and Protectionism” (19), capacitatea excedentară mondială de oțel brut a scăzut din 2009 până în 2011, înainte de a se înregistra o tendință inversă din 2011 până în 2016. Având în vedere că supracapacitatea totală de producție de oțel brut din 2011 era deja cu mult peste producția totală din anul respectiv, se preconiza că totalul capacității de producție de oțel brut ar scădea sau cel puțin ar rămâne stabil pentru a îmbunătăți gradul de utilizare a capacității de producție și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, capacitatea totală de producție de oțel brut a continuat în mod neașteptat să crească după 2011, generând o capacitate excedentară suplimentară la nivel mondial, după cum a confirmat Comisia în comunicarea sa intitulată „Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa” (20). Având în vedere calendarul evenimentelor descrise mai sus și, mai precis, faptul că supracapacitatea de producție a crescut într-un moment în care era de așteptat din punct de vedere economic să scadă, se concluzionează că supracapacitatea de producție a oțelului ar trebui considerată o evoluție neprevăzută. |
|
(53) |
În ceea ce privește legătura de cauzalitate stabilită în cadrul anchetelor anterioare referitoare la practicile comerciale neloiale, se face trimitere la comunicarea menționată mai sus, care prevede că astfel de investigații sunt recunoscute ca „măsuri menite să atenueze efectele supracapacității”. Pe această bază, este clar că supracapacitatea este inerent strâns legată de importurile care fac obiectul unui dumping sau unor subvenții. Cu toate acestea, în ancheta antidumping și antisubvenție, supracapacitatea din sectorul siderurgic nu este examinată ca o evoluție neprevăzută, deoarece această cerință nu este prezentă într-o evaluare care a stat la baza instituirii instrumentelor de apărare comercială respective. |
|
(54) |
În ceea ce privește legătura dintre evoluția neprevăzută a supracapacității de producție a oțelului și creșterea importurilor, este evident că producătorii-exportatori au interesul de a-și maximiza propriul grad de utilizare a capacității de producție. În situațiile în care capacitatea neutilizată este disponibilă după acoperirea cererii de pe piața internă, producătorii-exportatori vor căuta alte oportunități de afaceri pe piețele de export și, prin urmare, vor genera o creștere a volumului importurilor pe astfel de piețe. Din acest motiv, afirmațiile de mai sus trebuie să fie respinse. |
|
(55) |
În ceea ce privește creșterea bruscă a adoptării de măsuri comerciale restrictive, mai multe părți au afirmat că acestea nu au putut fi recunoscute ca evoluții neprevăzute, întrucât sunt excepții recunoscute de la normele generale ale OMC și că numărul de măsuri privind instrumentele de apărare comercială instituite în 2017 a scăzut. Acestea au susținut, de asemenea, că nu a fost stabilită legătura dintre creșterea importurilor și evoluția neprevăzută a măsurilor comerciale restrictive. |
|
(56) |
Comisia nu este de acord cu astfel de afirmații, deoarece faptul că măsurile comerciale restrictive sunt luate în cadrul normelor OMC nu înseamnă că acestea nu pot fi considerate o evoluție neprevăzută. Comisia nu contestă dreptul țărilor de a lua măsuri antidumping sau antisubvenție în conformitate cu normele relevante ale OMC. Cu toate acestea, chestiunea în discuție este numărul fără precedent și crescut al acestor măsuri luate de țări terțe, care au creat o reorientare a fluxurilor comerciale, ceea ce a dus la creșterea importurilor în UE. Se reamintește că, în considerentul 34 din regulamentul provizoriu, Comisia a observat că, pe baza statisticilor OMC, față de perioada 2011-2013, când au fost inițiate în medie 77 de anchete legate de oțel pe an, această medie a crescut la 117 în perioada 2015-2016. Nicio parte nu a pus sub semnul întrebării aceste cifre care indică o evoluție neprevăzută, ducând la creșterea importurilor stabilită mai sus. Prin urmare, plângerile de mai sus au fost respinse. |
|
(57) |
În ceea ce privește măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232, mai multe părți interesate au susținut că aceste măsuri nu pot fi considerate o evoluție neprevăzută care a declanșat o creștere a importurilor, deoarece au fost instituite după perioada 2013-2017. Alte părți interesate au indicat faptul că nici măcar importurile care au avut loc în perioada ianuarie 2018-martie 2018 nu sunt afectate de măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232. |
|
(58) |
În această privință, ar trebui remarcat în primul rând faptul că, în timp ce măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 au fost introduse efectiv la 8 martie 2018, ancheta care a dus la adoptarea acestora fusese deja deschisă în aprilie 2017, iar raportul pe baza căruia au fost decise a fost emis la 11 ianuarie 2018. Chiar dacă, posibil, măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 nu ar fi putut avea un impact asupra importurilor înainte de adoptarea lor, simpla deschidere a anchetei a creat, fără îndoială, incertitudine pe piață și a cauzat efecte asupra fluxurilor comerciale din industria siderurgică. În plus, după cum se confirmă mai jos, de la adoptarea măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232, Comisia a considerat că reorientarea fluxurilor comerciale se desfășura deja în ceea ce privește anumite categorii de produse. |
|
(59) |
De asemenea, ar trebui remarcat, în acest sens, că măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 au accelerat creșterea importurilor prin adăugarea de noi fluxuri de reorientare a fluxurilor comerciale în cadrul tendinței anterioare predominant de creștere. Astfel cum s-a raportat în tabelul 14, statisticile disponibile arată că, exceptând luna aprilie 2018, importurile lunare de oțel în SUA au fost în mod constant inferioare față de volumul lor corespunzător din 2017. Acest lucru coincide cu o tendință opusă, de creștere, a importurilor observată în Uniune, unde, după cum se menționează în tabelul 12, volumele lunare de importuri au fost în mod constant la un nivel mai mare decât în anul anterior. |
|
(60) |
Alte părți interesate au indicat faptul că impactul măsurilor în temeiul secțiunii 232 ar trebui să nu fie luat în considerare sau să nu fie supraestimat, deoarece acestea funcționează pe baza multor excluderi de produse. În același context, s-a afirmat că exporturile coreene sunt o problemă diferită, întrucât Coreea a obținut un volum suficient al contingentului de export din partea administrației SUA. |
|
(61) |
În această privință, ar trebui remarcat faptul că numai Australia a fost scutită în mod necondiționat de la măsurile în temeiul secțiunii 232 și că importurile sale de produse în cauză au reprezentat aproximativ 1 % din totalul importurilor SUA în 2017 (21). Alte țări, cum ar fi Coreea de Sud, Argentina și Brazilia, au beneficiat de un contingent tarifar scutit de taxe, dar nu au fost scutite de măsuri. În cazul acestor țări, ar trebui remarcat faptul că un număr mai mare de contingente au fost stabilite la zero și că numeroase contingente erau fost deja epuizate în momentul alocării (22). Pe această bază, se consideră că contingentele alocate nu oferă nicio garanție că respectivul contingent alocat ar fi suficient pentru a preveni reorientarea fluxurilor comerciale. În plus, pe baza statisticilor disponibile, se pare că aceste trei țări au reprezentat mai puțin de 20 % din totalul importurilor din 2017. Prin urmare, afirmațiile respective privind contingentele au fost respinse. |
|
(62) |
Având în vedere cele de mai sus, se confirmă faptul că evoluțiile neprevăzute descrise în considerentul 49 au dus și vor duce în continuare la o creștere clară a importurilor de produse siderurgice în Uniune. |
5. AMENINȚARE DE PRODUCERE A UNUI PREJUDICIU GRAV
|
(63) |
În conformitate cu abordarea globală a definiției produsului, stabilită în prezenta anchetă, în etapa provizorie, analiza prejudiciului a fost, de asemenea, realizată la nivel global. Ocazional, regulamentul provizoriu a ilustrat faptul că concluziile privind prejudiciul în cadrul analizei globale au fost coroborate și la nivel de categorie de produse, cu titlu de exemplu. |
|
(64) |
De asemenea, evaluarea prejudiciului în etapa definitivă a fost realizată la nivel global, și anume pentru produsul în cauză care face obiectul evaluării, incluzând astfel cele 26 de categorii de produse în cazul cărora Comisia a constatat o creștere a importurilor. Cu toate acestea, ca și în cazul evoluției importurilor, Comisia și-a completat analiza cu o evaluare pentru fiecare dintre cele trei familii de produse menționate în considerentul 21 de mai sus. |
|
(65) |
Analiza prejudiciului de mai jos se bazează pe răspunsurile la chestionar transmise de industria din Uniune. În urma primirii unor informații mai actualizate și a verificării datelor, indicatorii de prejudiciu descriși în etapa provizorie au fost actualizați, după caz, pentru a include cele mai recente date (2018). |
5.1. Evoluția globală a situației industriei siderurgice din Uniune
5.1.1. Consumul, vânzările pe piața internă și cotele de piață
|
(66) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea la vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune, a importurilor din toate țările, cu excepția importurilor din țările membre ale SEE și din anumite țări cu care Uniunea a semnat un acord de parteneriat economic care este în prezent în vigoare (a se vedea considerentul 30 de mai sus). |
|
(67) |
Pe această bază, consumul Uniunii, vânzările producătorilor din Uniune și cota de piață aferentă au evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Consumul la nivelul Uniunii, vânzările pe piața internă și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(68) |
Consumul global al celor 26 de categorii relevante de produse a crescut în mod constant în perioada 2013-2017, cu o creștere totală de 14 %. În această perioadă, volumul vânzărilor producătorilor din industria din Uniune a crescut, dar într-o măsură mult mai mică decât consumul din Uniune, și anume cu doar 7 %. Prin urmare, cota de piață globală a industriei din Uniune a scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate, cu 5,4 puncte procentuale. |
5.1.2. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile
|
(69) |
Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile au evoluat după cum urmează: Tabelul 5 Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, stocurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(70) |
Volumul de producție pentru produsul în cauză care face obiectul evaluării a crescut, în ansamblu, cu 5 % în cursul perioadei examinate. Capacitatea de producție a rămas stabilă și, prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție a crescut în ansamblu cu 4 puncte procentuale în perioada 2013-2017. Stocurile deținute de producătorii cooperanți din industria din Uniune au crescut în ansamblu cu 19 % în perioada 2013-2017. |
5.1.3. Prețurile unitare de vânzare, rentabilitatea și fluxul de numerar
|
(71) |
Prețurile unitare de vânzare, rentabilitatea și fluxul de numerar au evoluat după cum urmează: Tabelul 6 Prețul unitar de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(72) |
Cifrele verificate și actualizate confirmă evoluția stabilită în regulamentul provizoriu. Pentru toate produsele, a existat o depreciere semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii până în 2016. Ulterior, prețurile au revenit la nivelul înregistrat în 2013. În ansamblu și în pofida unei scăderi semnificative a prețurilor, industria din Uniune și-a putut reduce costul de producție pentru a realiza un nivel de profit marginal în 2016 și să îl mărească la un nivel mai sustenabil în 2017 (5,6 %). Poziția globală a industriei Uniunii în ceea ce privește fluxurile de numerar a crescut cu 67 % din 2013 până în 2017. |
5.1.4. Ocuparea forței de muncă
|
(73) |
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, industria din Uniune a pierdut 9 208 de locuri de muncă în perioada 2013-2017, după cum se arată în tabelul de mai jos. Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă
|
||||||||||||||||||||||||
5.2. Analiza situației industriei siderurgice din Uniune pentru cele trei familii de produse
5.2.1. Consumul, vânzările pe piața internă și cotele de piață
|
(74) |
Pentru fiecare dintre cele trei familii de produse, consumul, vânzările pe piața internă și cotele de piață au evoluat după cum urmează: Tabelul 8 Consumul, vânzările pe piața internă, cota de piață per familie de produse
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(75) |
Consumul pentru produsele plate a atins nivelul maxim în 2016, apoi a scăzut ușor în 2017, înregistrând o creștere totală de 12 %. Consumul pentru produsele lungi și tuburi a crescut în mod constant până la sfârșitul anului 2017, ceea ce a dus la o creștere globală cu 14 % și, respectiv, 34 %. |
|
(76) |
Vânzările pentru toate produsele siderurgice au crescut în ansamblu cu 7 % în perioada 2013-2017. În aceeași perioadă s-a observat o creștere similară, dar mai puțin pronunțată decât creșterea consumului, în cadrul celor trei familii de produse: vânzările de produse plate ale producătorilor din industria din Uniune au crescut cu 3 %, vânzările de produse lungi cu 10 % și vânzările de tuburi cu 26 %. |
|
(77) |
Tendința pieței globale a industriei din Uniune (minus 5 puncte procentuale) a fost confirmată atunci când s-au analizat separat produsele plate (minus 7 puncte procentuale), produsele lungi (minus 3 puncte procentuale) și tuburile (minus 5 puncte procentuale). |
5.2.2. Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile
|
(78) |
Pentru fiecare dintre cele trei familii de produse, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție și stocurile au evoluat după cum urmează: Tabelul 9 Producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, stocurile per familie de produse
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(79) |
Evoluția producției a fost diferită pentru cele trei familii de produse. În cursul întregii perioade examinate, producția a crescut cu 5 % pentru produsele plate și cu 3 % pentru produsele lungi și a scăzut cu 11 % pentru tuburi. În orice caz, variația din punctul de vedere al producției poate fi considerată mai degrabă stabilă. |
|
(80) |
Capacitatea totală de producție a rămas stabilă. Această tendință a fost confirmată în mod constant în analiza fiecărei familii de produse: pentru produsele plate (scădere cu 1 %), produsele lungi (scădere cu 1 %) și tuburile (creștere cu 1 %) în perioada examinată. Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut, în general, pentru fiecare familie de produse (produse plate: plus 4 puncte procentuale, produse lungi: plus 1 punct procentual și tuburi plus 5 puncte procentuale). |
|
(81) |
Stocurile de produse plate și de produse lungi au crescut la un nivel similar în perioada 2013-2017, în timp ce, în cazul tuburilor, acestea aproape s-au dublat. Prin urmare, cifrele verificate și actualizate confirmă evoluția stabilită în regulamentul provizoriu. |
5.2.3. Prețurile unitare de vânzare, rentabilitatea și fluxul de numerar
|
(82) |
Pentru fiecare dintre cele trei familii de produse, prețurile unitare de vânzare, rentabilitatea și fluxul de numerar au evoluat după cum urmează: Tabelul 10 Prețul unitar de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar per familie de produse
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(83) |
Prețurile de vânzare pentru produsele plate au scăzut cu 14 % până în 2016, iar apoi s-au redresat în 2017, atingând un nivel mai mare decât în 2013 (+ 5 %). De asemenea, prețul unitar de vânzare pentru produsele lungi și tuburi a scăzut semnificativ până în 2016 (cu 16 % și, respectiv, 17 %) și apoi a crescut ușor din nou în 2017. În ansamblu, prețurile pentru aceste produse au scăzut cu 4 % și, respectiv, cu 13 %. |
|
(84) |
În ceea ce privește rentabilitatea, (i) industria din Uniune a reușit să atingă un nivel de profit marginal pentru produsele plate în 2016 (după pierderi și situații la pragul de rentabilitate în anii precedenți) și a înregistrat o creștere a rentabilității până la 7,7 % în 2017; (ii) rentabilitatea produselor lungi a ajuns la 2,1 % în 2014 și a rămas aproximativ la același nivel până în 2017, când a crescut până la 3,1 %; (iii) rentabilitatea tuburilor a scăzut în mod semnificativ din 2013 (1,3 %) la – 3,4 % în 2015 și a rămas negativă în 2016 și 2017 (– 1,2 % și, respectiv, – 1,7 %). |
|
(85) |
Poziția fluxurilor de numerar pentru produsele plate și lungi s-a îmbunătățit (aceasta a crescut cu 124 % în cazul produselor plate și într-o măsură mult mai mică în cazul produselor lungi, și anume cu doar 41 %), în timp ce fluxul de numerar în cazul tuburilor a scăzut în mod semnificativ, cu 130 % în 2014, și a rămas negativ până la sfârșitul anului 2017. |
5.2.4. Ocuparea forței de muncă
|
(86) |
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, producătorii de produse plate au fost afectați în mod special, întrucât aceștia au pierdut aproape 8 600 de locuri de muncă în perioada respectivă. În termeni procentuali, cea mai gravă situație a fost cea a industriei producătoare de tuburi, unde pierderile de locuri de muncă s-au ridicat la 12 % în cursul perioadei examinate. Tabelul 11 Ocuparea forței de muncă per familie de produse
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5.3. Concluzia privind situația industriei din Uniune și cele mai recente evoluții
|
(87) |
Analiza de mai sus a arătat că industria din Uniune – atât la nivel global, cât și pentru fiecare dintre cele trei familii de produse – s-a aflat într-o situație economică dificilă până în 2016, redresându-se doar parțial în 2017. Prin urmare, industria se află încă într-o situație fragilă și vulnerabilă. |
|
(88) |
În septembrie 2018, Comisia a solicitat asociațiilor industriei din Uniune să furnizeze date economice pentru primul semestru al anului 2018, pentru a examina modul în care situația a evoluat după perioada de anchetă, care a cuprins anii 2013-2017. |
|
(89) |
Informațiile obținute de Comisie nu au putut fi verificate. În plus, întrucât nu dispunea de datele corespunzătoare primului semestru al anului 2017 (informațiile au fost furnizate pe baza întregului an 2017), Comisia nu a putut ajunge la o concluzie fiabilă pe baza situației industriei din primul semestru al anului 2018. Cu toate acestea, pe baza acestor date din 2018, s-ar putea confirma evoluția din 2017, și anume redresarea parțială a industriei. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, astfel cum se indică în tabelul 12 de mai jos, importurile lunare în Uniune au început să crească în special din iunie 2018. În plus, prețurile oțelului din Uniune au început să urmeze o tendință descrescătoare începând cu al treilea trimestru al anului 2018. Prin urmare, nu este posibil să se observe efectele acestor importuri și ale evoluției prețurilor asupra situației industriei din Uniune în cursul primului semestru al anului 2018. Astfel, datele recente au confirmat situația delicată a industriei din Uniune și amenințarea reprezentată de cea mai recentă creștere a importurilor. |
5.4. Amenințarea producerii unui prejudiciu grav
|
(90) |
În regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că situația industriei din Uniune s-a deteriorat semnificativ în perioada 2013-2016 și s-a redresat parțial în 2017. Cu toate acestea, Comisia a considerat că industria din Uniune, în pofida îmbunătățirii temporare, se afla încă într-o situație fragilă și sub amenințarea unui prejudiciu grav în cazul în care tendința de creștere a importurilor ar continua, atrăgând cu sine scăderea bruscă a prețurilor și scăderea rentabilității sub nivelurile sustenabile. |
|
(91) |
Această constatare provizorie poate fi, de asemenea, confirmată în etapa definitivă, având în vedere analiza actualizată menționată mai sus a evoluției indicatorilor de prejudiciu, atât la nivel global, cât și la nivelul celor trei familii de produse (produse plate, produse lungi și tuburi). |
|
(92) |
Indicatorii de prejudiciu actualizați includ date privind trei categorii de produse care fuseseră anterior excluse din definiție în etapa provizorie. Atunci când au fost disponibile, cele mai recente date au fost analizate, iar această analiză cuprinzătoare a confirmat principalele constatări din etapa provizorie. |
|
(93) |
În etapa provizorie, un element esențial în stabilirea amenințării unui prejudiciu a fost faptul că creșterea semnificativă a importurilor observată începând din 2013 nu s-ar fi oprit, ci ar fi crescut și ar fi ajuns la niveluri prejudiciabile grave în absența unor măsuri de remediere. Această tendință preconizată are deja loc, după cum arată cea mai recentă serie de date prezentate (a se vedea secțiunea 5.6 de mai jos). |
5.5. Observații primite după adoptarea măsurilor provizorii
|
(94) |
Mai multe părți interesate au susținut că industria din Uniune nu este într-o poziție vulnerabilă sau fragilă, deoarece majoritatea indicatorilor s-au îmbunătățit în cursul perioadei examinate, de exemplu, aceasta a realizat într-adevăr o rentabilitate de 6,2 % în 2017 (astfel cum se menționează în regulamentul provizoriu), iar prețurile de vânzare au crescut cu aproape 20 % între 2016 și 2017. S-a menționat, de asemenea, că Eurofer a anunțat că perspectiva pentru industria din Uniune este una pozitivă. În aceeași ordine de idei, aceste părți au susținut, de asemenea, că standardul de stabilire a prejudiciului grav este foarte ridicat și cu mult peste standardul prejudiciului material din Acordul antidumping și din Acordul SMC, deoarece prejudiciul grav trebuie să fie în mod clar iminent și pe punctul de a se produce. |
|
(95) |
În regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că industria din Uniune se afla într-o situație fragilă, redresându-se după o perioadă în care situația sa s-a deteriorat semnificativ. Această redresare a fost atribuită, printre altele, eficacității diferitelor măsuri de protecție comercială care au fost adoptate, în special începând cu 2016. Întrucât Comisia nu a putut stabili existența unui prejudiciu grav, aceasta a evaluat amenințarea producerii unui prejudiciu grav. În acest context, Comisia a confirmat că redresarea provizorie în curs ar putea fi inversată rapid în cazul în care ar avea loc o nouă creștere a importurilor. După cum s-a stabilit mai sus, este probabil ca o astfel de creștere suplimentară a importurilor să fie exacerbată ca urmare a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232. Prin urmare, Comisia a concluzionat că îmbunătățirea înregistrată de industria din Uniune în 2017 față de anii anteriori nu a împiedicat constatările privind existența unei amenințări de producere a unui prejudiciu grav. Aceste constatări au fost confirmate în analiza de mai sus și, prin urmare, afirmația este respinsă. |
|
(96) |
În ceea ce privește nivelul de rentabilitate al industriei din Uniune, mai multe părți interesate au susținut că, într-o serie de cazuri de protecție comercială în sectorul siderurgic, Comisia a considerat că o marjă de profit cuprinsă între 3 % și 7 % ar putea fi considerată adecvată. Prin urmare, o rentabilitate globală de 6,2 %, astfel cum a fost stabilită provizoriu, ar trebui să fie suficientă pentru ca industria din Uniune să rămână viabilă și foarte competitivă. |
|
(97) |
Astfel cum s-a explicat în considerentele 90-93, în pofida faptului că, în 2017, nivelurile de rentabilitate s-au îmbunătățit semnificativ față de anii precedenți (când industria din Uniune fie a înregistrat pierderi, fie a atins pragul de rentabilitate), această situație ar putea fi inversată rapid în cazul în care importurile ar continua să crească (sau să crească vertiginos ca urmare, printre altele, a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232). De fapt, într-o situație de amenințare de producere a unui prejudiciu grav, analiza trebuie să conțină în mod necesar elemente de perspectivă. În acest context, riscul stabilit de reorientare a fluxurilor comerciale ar fi un element-cheie care ar afecta în mod negativ situația economică actuală a industriei din Uniune în cazul în care măsurile nu sunt adoptate. În consecință, nivelurile de rentabilitate atinse de industrie în 2017 nu pot fi luate în considerare în mod izolat și nu anulează constatarea unei amenințări de producere a unui prejudiciu grav. Prin urmare, această afirmație este respinsă. |
5.6. Analiza datelor după 2017
|
(98) |
În contextul analizei amenințării de producere a unui prejudiciu grav, este necesar să se efectueze un exercițiu de perspectivă, dat fiind faptul că, pentru perioada analizată, situația nu a fost considerată ca implicând un prejudiciu grav. În special, articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/478 și articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755 impun, în cazurile de amenințare de producere a unui prejudiciu, examinarea ratei de creștere a exporturilor către Uniune și a probabilității de a se utiliza capacitatea disponibilă pentru a exporta în Uniune. |
|
(99) |
În timp ce rata de creștere a exporturilor a fost deja examinată mai sus, Comisia a efectuat o analiză mai precisă a probabilității creșterii în continuare a exporturilor pe baza unei analize a celor mai recente date disponibile, și anume perioada ianuarie-septembrie 2018. Acest set de date actualizat a permis Comisiei să confirme constatările făcute în etapa provizorie, în special în ceea ce privește evoluția importurilor și riscul de reorientare a fluxurilor comerciale. |
|
(100) |
După cum arată statisticile din tabelele de mai jos, evoluția ascendentă a importurilor a continuat, iar primele semne ale reorientării fluxurilor comerciale au fost deja observate în lunile care au urmat intrării în vigoare a măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232, importurile în SUA scăzând treptat, iar importurile în Uniune crescând (23). În opinia Comisiei, din motivele prezentate în continuare, această tendință crescătoare va deveni mai pronunțată în viitor, dacă nu se adoptă măsuri definitive. |
5.6.1. Evoluția importurilor în Uniune
|
(101) |
Perioada analizată pentru evoluția importurilor a fost prelungită prin adăugarea primului semestru al anului 2018. Această analiză actualizată arată că, în general, importurile produsului care face obiectul evaluării au crescut în fiecare an. Creșterea importurilor în perioada iulie 2017-iunie 2018, comparativ cu perioada ianuarie 2017-decembrie 2017, se explică prin nivelul relativ ridicat al importurilor în primul semestru al anului 2018, când volumul total al importurilor de produse evaluate s-a ridicat la 17,4 milioane de tone, comparativ cu 15,4 milioane de tone în primul semestru al anului 2017 și cu 14,5 milioane de tone în al doilea semestru al anului 2017. Prin urmare, aceste date mai recente confirmă evaluarea Comisiei din etapa provizorie, potrivit căreia este probabil ca importurile să crească în continuare după 2017. |
|
(102) |
Măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 au fost instituite la 8 martie 2018. Prin urmare, este relevant să se evalueze lunar volumul importurilor efectuate în 2018, comparându-le cu aceeași perioadă a anului precedent (2017). Această comparație demonstrează că, pentru fiecare lună din 2018, volumul importurilor în Uniune în 2018 a fost mai mare decât volumul importurilor în 2017. Diferențele au fost mai substanțiale în iunie și iulie 2018, la câteva luni după instituirea măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232. În lunile august și septembrie 2018, creșterea era încă semnificativă, dar mai puțin pronunțată decât în cele două luni precedente, probabil având în vedere că măsurile de salvgardare provizorii au fost instituite la 18 iulie 2018. |
|
(103) |
Ambele analize indică o tendință clară de creștere continuă a importurilor în Uniune, confirmând astfel evaluarea Comisiei din etapa provizorie. Tabelul 12 Importurile lunare în Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5.6.2. Evoluția importurilor în SUA
|
(104) |
În cursul audierilor menționate în considerentul 10, mai multe părți interesate au susținut că prețurile de import în SUA au crescut puternic de la instituirea măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232, la un nivel care, în pofida taxei de 25 %, ar permite acestor societăți să realizeze profit. Prin urmare, având în vedere această situație, nu ar exista niciun stimulent pentru a-și redirecționa orice procent din vânzările lor din SUA către alte piețe precum Uniunea. De asemenea, s-a afirmat că, în consecință, nivelul importurilor în SUA a fost puțin afectat de măsurile respective. |
|
(105) |
Comisia a colectat lunar date statistice cu privire la importurile în SUA de produse supuse evaluării în 2018: Tabelul 13 Importurile lunare în SUA în 2018
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(106) |
Datele arată că importurile în SUA în ceea ce privește cele 26 de produse evaluate au scăzut puternic, în special după instituirea măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232. În septembrie 2018, nivelul importurilor a fost cu 35 % mai mic decât nivelul importurilor din aprilie 2018. În ansamblu, scăderea importurilor din ianuarie până în septembrie 2018 a fost de 19 %. |
|
(107) |
De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, în 2018, un număr mare de producători americani de produse care fac obiectul măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232 au anunțat planuri importante de creștere a producției (24). Întrucât, pe termen scurt, este posibil să nu existe sau să existe puține surse alternative în afara produselor importate, este clar că industria din SUA se pregătește să aprovizioneze piața din SUA pe o scară mult mai mare pe termen mediu, în detrimentul importurilor. În consecință, piața americană nu va mai fi capabilă să absoarbă o producție internă mai mare și același nivel al importurilor ca și înainte. În consecință, producătorii-exportatori vor trebui să caute piețe alternative, iar piața Uniunii este, având în vedere dimensiunea sa, o piață alternativă ideală. Tendința de creștere a importurilor în Uniune, determinată parțial de impactul măsurilor din SUA în temeiul secțiunii 232, a început deja, astfel cum se descrie în capitolul 5.6.1 de mai sus. Prin urmare, această tendință va fi și mai pronunțată în viitorul apropiat dacă nu se iau măsuri. |
|
(108) |
De asemenea, Comisia a analizat lunar volumul importurilor în SUA în 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. |
|
(109) |
Tabelul 14 confirmă tendința prezentată în tabelul din considerentul 105 de mai sus. Tabelul 14 Importurile lunare în SUA
Prin urmare, importurile în SUA, indiferent de tipul de comparație realizat, arată în mod constant că a existat o tendință clară și constantă de scădere a importurilor în SUA. Această scădere progresivă cauzează deja și va genera în continuare o reorientare a fluxurilor comerciale care este susceptibilă să accelereze tendința de creștere a importurilor în Uniune. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5.7. Concluzie
|
(110) |
În consecință, în vederea unei analize actualizate a situației industriei din Uniune, o analiză detaliată a observațiilor primite după comunicarea constatărilor cu privire la măsurile provizorii și pe parcursul audierilor, precum și o analiză detaliată a celor mai recente date statistice, Comisia a concluzionat că industria siderurgică din Uniune se află într-o situație de amenințare de producere a unui prejudiciu grav pentru produsul în cauză, inclusiv pentru cele 26 categorii de produse care fac obiectul evaluării. Prin urmare, considerentele 58-69 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
6. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(111) |
În considerentele 70-77 din regulamentul provizoriu, Comisia a concluzionat că există o legătură de cauzalitate între creșterea importurilor de produs care face obiectul evaluării și situația vulnerabilă a industriei din Uniune și amenințarea de producere a unui prejudiciu grav pentru aceasta, deoarece produsele siderurgice fabricate de producătorii din Uniune sunt în mod obișnuit similare sau direct concurente cu produsele siderurgice în cauză. |
6.1. Observații primite după adoptarea măsurilor provizorii
|
(112) |
Mai multe părți interesate au susținut că nu există nicio legătură de cauzalitate între o creștere a importurilor și situația industriei din Uniune, întrucât creșterea importurilor în cursul perioadei examinate a avut loc în paralel cu o creștere a rentabilității și a producției și a volumelor de vânzări. |
|
(113) |
Ca punct preliminar, Comisia dorește să clarifice faptul că a stabilit o amenințare de producere a unui prejudiciu grav în cazul în care importurile continuă să crească. Aceasta nu a stabilit un prejudiciu în cursul anchetei din cauza creșterii importurilor în cursul perioadei examinate. |
|
(114) |
Pe fond, în ceea ce privește această afirmație, este important să se sublinieze faptul că industria din Uniune a atins, într-adevăr, niveluri de producție profitabile în cursul anului 2017, care a fost în mod clar mai ridicată decât producția obținută în toți ceilalți ani din perioada examinată, când era doar aproape de pragul de rentabilitate. Cu toate acestea, în ansamblu, cea mai mare creștere a importurilor în această perioadă s-a înregistrat între 2014 și 2015 (a se vedea tabelul 2 de mai sus) și scăderea rentabilității în paralel în aceeași perioadă (în scădere de la 0,8 % la 0,6 %, a se vedea tabelul 6 de mai sus) demonstrează că există fără îndoială o legătură între creșterea importurilor și situația industriei din Uniune. În plus, astfel cum se explică în considerentul 45 din regulamentul provizoriu, rentabilitatea obținută în 2017 ar trebui să fie considerată temporară în condițiile actuale de creștere continuă a importurilor și de prețuri de vânzare excepțional de favorabile pe piață în perioada respectivă. Cu toate acestea, chiar și un nivel de profit de 5,6 % este scăzut în această industrie cu utilizare intensivă a capitalului. De fapt, acesta se situează sub nivelul țintă de profit minim reglementat, pentru toate sectoarele industriale, în cadrul anchetelor de apărare comercială desfășurate de Comisie (25). În consecință, Comisia a considerat că industria din Uniune se va afla într-o situație vulnerabilă și critică în cazul în care importurile continuă să crească. Prin urmare, acest argument se respinge. |
|
(115) |
Mai multe părți interesate au afirmat, de asemenea, că, în anchetele anterioare antidumping și antisubvenție privind aceleași produse, Comisia a afirmat că dumpingul sau subvenționarea presupusă – și nu o simplă creștere a importurilor – au cauzat o depreciere a prețurilor și un prejudiciu. Potrivit acestor părți interesate, importurile care au făcut obiectul unui dumping sau al unor subvenții au fost deja tratate cu succes prin adoptarea de măsuri antidumping și antisubvenție la încheierea anchetelor respective, motiv pentru care Comisia nu ar trebui să susțină în prezent că același prejudiciu a fost cauzat de altceva, și anume de creșterea importurilor. |
|
(116) |
În ceea ce privește această afirmație, este important să se sublinieze faptul că măsurile antidumping și antisubvenție nu urmează aceeași logică ca măsurile de salvgardare. De fapt, ele au obiective diferite. Pentru a menționa unele dintre cele mai importante și mai relevante diferențe, atât măsurile antidumping cât și cele antisubvenție sunt specifice unei definiții limitate a produselor și abordează problema concurenței neloiale, prin dumping sau subvenționare, în ceea ce privește importurile dintr-o anumită (țară de) origine, în timp ce, de regulă, se aplică timp de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții. În schimb, măsurile de salvgardare vizează o creștere globală a importurilor, fără nicio distincție în ceea ce privește natura concurenței sau a originii (și anume, nu sunt aplicate „sui generis” unui anumit tip de importuri) și sunt în mod normal limitate ca durată. În plus și mai precis, măsurile antidumping și antisubvenție la care se face referire prin această afirmație se referă doar la câteva dintre categoriile de produse care fac obiectul prezentei anchete și doar la cele cu anumite origini. Cu toate acestea, în pofida acestor măsuri, Comisia a constatat o creștere globală semnificativă, bruscă și puternică a importurilor și a stabilit existența unei amenințări de producere a unui prejudiciu. Prin urmare, această afirmație se respinge. |
|
(117) |
Mai multe părți interesate au susținut că Comisia nu a efectuat o analiză de neatribuire pentru a aborda alți factori care ar fi putut cauza prejudiciul, în special în ceea ce privește evoluția costurilor materiilor prime, scăderea rezultatelor la export și importurile efectuate de producătorii din Uniune. Comisia dorește să clarifice faptul că, într-adevăr, în etapa provizorie, nu a evaluat toți factorii care ar putea contribui la prejudiciul grav pe care industria din Uniune l-ar suferi dacă nu se iau măsuri, deoarece, din cauza circumstanțelor critice, trebuie adoptate și instituite fără întârziere măsuri provizorii. După instituirea măsurilor provizorii, Comisia a evaluat impactul acestor trei factori asupra situației industriei din Uniune și, prin urmare, posibila contribuție a acestora la amenințarea producerii unui prejudiciu grav. |
|
(118) |
În ceea ce privește evoluția costurilor materiilor prime, mai multe părți au observat, în general, că acest element ar trebui analizat de către Comisie, în timp ce o parte interesată a susținut că situația conjuncturală de pe piață, legată de materiile prime mai ieftine din întreaga lume, a cauzat dificultățile „invocate” de către Comisie. |
|
(119) |
Datele furnizate de industria din Uniune demonstrează că costul de producție pentru produsul în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 15 Costul de producție
|
||||||||||||||||||||||||
|
(120) |
Tendința ilustrată mai sus este similară cu tendința prețurilor de vânzare, astfel cum s-a descris în considerentul 5.1.3 de mai sus, cu excepția anului 2017, când, așa cum s-a explicat, prețurile de vânzare au fost excepțional de favorabile în comparație cu costurile, ceea ce a avut drept rezultat un profit relativ ridicat (deși s-a situat încă sub nivelul profitului). Această tendință nu indică nicio legătură specială între costul materiilor prime și evoluția rentabilității, cu excepția faptului că în anul în care profitul industriei din Uniune a scăzut cel mai puternic comparativ cu anul precedent, și anume în 2015 (în scădere cu 25 %), costul său de producție a scăzut în mod semnificativ. Prin urmare, nu există motive pentru a concluziona că evoluția prețurilor materiilor prime, fie în creștere, fie în scădere, reprezintă o amenințare de producere a unui prejudiciu. Prin urmare, respectiva afirmație a fost respinsă. |
|
(121) |
De asemenea, părțile interesate au adus în discuție afirmația conform căreia performanța la export a industriei din Uniune a fost în scădere. Acestea și-au bazat afirmațiile pe declarațiile făcute de Eurofer, precum și pe ipoteza sau probabilitatea ca exporturile către SUA și Turcia să scadă, având în vedere măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 și ancheta de salvgardare a Turciei. |
|
(122) |
S-a efectuat o analiză a rezultatelor la export ale industriei din Uniune în ceea ce privește produsul în cauză pe baza datelor Eurostat: Tabelul 16 Exporturile industriei din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(123) |
Tabelul de mai sus demonstrează două lucruri. În primul rând, volumele exportate de industria din Uniune pe parcursul perioadei examinate sunt relativ mici în comparație cu volumele vândute pe piața Uniunii – acestea au reprezentat, în funcție de an, numai 17 %-19 % din volumul vânzărilor industriei din Uniune. În al doilea rând, evoluția prețului de export a fost destul de stabilă în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2016, când prețurile de export au fost, în general, semnificativ mai scăzute decât în ceilalți ani (costul de producție a înregistrat, de asemenea, un nivel scăzut în 2016). Pe baza volumelor de vânzări la export, a evoluției acestor volume în cursul perioadei examinate și a prețurilor de vânzare la export, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru care să presupună că performanța industriei din Uniune în ceea ce privește vânzările la export reprezintă o amenințare majoră de producere a unui prejudiciu grav pentru industria din Uniune. |
|
(124) |
În ceea ce privește rolul importurilor realizate de producătorii din Uniune sau de comercianții/distribuitorii care sunt afiliați cu aceștia, astfel cum s-a descris în considerentul 44 de mai sus, aceste importuri au fost marginale și relativ stabile în cursul perioadei examinate, reprezentând între 0,3 % și 0,7 % din importurile totale, în funcție de an. Aceste importuri nu au afectat tendințele importurilor și, prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(125) |
Potrivit afirmațiilor mai multor părți interesate, Comisia nu a evaluat condițiile de concurență între produsele importate și produsele naționale, deoarece aceste părți pretind că nu ar fi ținut cont de amploarea și eterogenitatea diferitelor categorii de produse care fac obiectul anchetei de salvgardare și a ajuns la concluziile sale doar în ceea ce privește toate categoriile de produse luate în ansamblul lor. În aceeași ordine de idei, mai multe părți interesate au susținut că, pentru fiecare categorie de produse, Comisia ar fi trebuit să efectueze o analiză separată a legăturii de cauzalitate. |
|
(126) |
Astfel cum s-a explicat în secțiunea 2.1, Comisia a considerat că, având în vedere gradul ridicat de corelare între categoriile de produse care alcătuiesc produsul în cauză, produsul importat și produsul din Uniune sunt „similare sau direct concurente”. Recunoașterea faptului că se justifică o analiză globală date fiind corelațiile puternice dintre toate categoriile de produse care fac obiectul anchetei implică, de asemenea, premisa că modul cel mai potrivit de a efectua analiza legăturii de cauzalitate este prin agregarea celor trei familii de produse, care au fost examinate separat în anumite părți ale analizei globale. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
6.2. Concluzie
|
(127) |
Analiza atribuirii cumulative a celorlalți factori din considerentele 79 și 80 din regulamentul provizoriu și din secțiunea 6.1 de mai sus a arătat că ceilalți factori, atât separat, cât și luați împreună, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre creșterea importurilor și amenințarea de producere unui prejudiciu grav pentru industria din Uniune. În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 70-81 din regulamentul provizoriu. |
7. INTERESUL UNIUNII
|
(128) |
Scopul măsurilor de salvgardare este de a remedia sau de a preveni un prejudiciu grav care a avut loc ca urmare a creșterii importurilor. În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2015/478, Comisia a examinat, de asemenea, dacă există motive economice imperative care ar putea duce la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri. |
|
(129) |
În acest sens, au fost luate în considerare, pe baza dovezilor disponibile, impactul măsurilor posibile asupra tuturor producătorilor, importatorilor și utilizatorilor din Uniune ai produsului în cauză și posibilele consecințe ale adoptării sau ale neadoptării măsurilor. Pentru eventualitatea în care ar fi necesar, Comisia a conceput un mecanism care ar împiedica producerea unui prejudiciu grav, permițând în același timp fluxurile comerciale tradiționale într-un mod compatibil cu o funcționare competitivă continuă a pieței siderurgice. |
7.1. Interesul producătorilor din Uniune
|
(130) |
S-a concluzionat în mod provizoriu că instituirea unor măsuri de salvgardare ar fi în interesul producătorilor din Uniune, deoarece ar preveni orice prejudiciu grav cauzat de o creștere suplimentară semnificativă a importurilor. După instituirea măsurilor provizorii, Comisia nu a primit nicio observație din partea producătorilor din Uniune care să contrazică această opinie. Prin urmare, concluziile provizorii au fost confirmate. |
7.2. Interesul importatorilor și al utilizatorilor din Uniune
|
(131) |
Comisia a transmis chestionare importatorilor și utilizatorilor cunoscuți pentru a evalua interesul acestora. |
|
(132) |
Comisia a primit 61 de răspunsuri din partea importatorilor și 70 de răspunsuri din partea altor utilizatori decât cei afiliați importatorilor. La rândul lor, importatorii și utilizatorii și-au făcut cunoscute punctele de vedere atât oral, cât și în scris. |
|
(133) |
Mai mulți importatori și utilizatori din Uniune au susținut că instituirea măsurilor de salvgardare nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece ar crește prețurile de import și ar limita concurența pe piața Uniunii. Ei au susținut, de asemenea, că instituirea de măsuri ar duce la deficite de aprovizionare deoarece, conform afirmațiilor acestora, producătorii din Uniune nu produc toate tipurile de produse siderurgice sau nu le produc în cantități suficiente pentru a satisface cererea de pe piața Uniunii. Acest lucru este, conform afirmațiilor importatorilor și ale utilizatorilor respectivi, agravat de faptul că disponibilitatea anumitor produse în Uniune este restricționată deoarece acestea fac obiectul unor măsuri antidumping sau antisubvenție. |
|
(134) |
După instituirea măsurilor provizorii, mai mulți utilizatori și importatori din Uniune au susținut că, în cazul în care ar fi luate măsuri definitive, ar trebui să fie avute în vedere următoarele elemente:
|
|
(135) |
Comisia a examinat în detaliu aceste afirmații și a ajuns la următoarele concluzii. |
|
(136) |
În primul rând, astfel cum s-a stabilit deja în regulamentul provizoriu, Comisia este de acord cu faptul că fluxurile comerciale tradiționale ar trebui menținute în măsura în care este posibil. Pe baza concluziilor de mai sus privind existența unei amenințări de producere a unui prejudiciu grav, numai importurile care depășesc aceste fluxuri comerciale tradiționale ar cauza un prejudiciu grav industriei din Uniune. În cazul măsurilor de salvgardare instituite sub forma unui contingent tarifar, Comisia consideră că se va menține concurența efectivă între importuri și industria din Uniune și că riscul unei creșteri generale a prețurilor și al oricărei penurii este puțin probabil. Într-adevăr, cu astfel de măsuri, se preconizează că importurile vor continua la niveluri tradiționale neprejudiciabile, iar măsurile de salvgardare s-ar aplica numai dacă și când nivelul contingentului este atins, iar amenințarea se materializează. |
|
(137) |
În plus, industria din Uniune a susținut că este în măsură să fabrice toate tipurile de produse siderurgice. În orice caz, importurile vor fi menținute, fără măsuri, la nivelurile lor tradiționale și sunt posibile și peste contingent, deși ar face obiectul unor măsuri de salvgardare. |
|
(138) |
În ceea ce privește existența măsurilor antidumping sau antisubvenție, obiectivul acestora este de a remedia practicile comerciale neloiale. Deși aceste măsuri pot avea, într-adevăr, un impact asupra nivelului exporturilor din unele țări furnizoare, acest lucru nu afectează nivelul importurilor la prețuri echitabile care ar fi intrat pe piața Uniunii în absența dumpingului prejudiciabil sau a practicilor de subvenționare. Acest aspect, în special cumulul de măsuri de salvgardare cu cele antidumping sau antisubvenție, este luat în considerare în considerentul 186. |
|
(139) |
Din motivele menționate anterior, se resping afirmațiile formulate de către părți, astfel cum se subliniază în considerentul 133. |
|
(140) |
În ceea ce privește afirmațiile referitoare la forma și nivelul măsurilor, Comisia a luat în considerare următoarele elemente. |
Nivelul contingentului tarifar
|
(141) |
În timp ce utilizatorii și importatorii consideră că orice contingent tarifar ar trebui stabilit la un nivel de 10 % peste media importurilor din ultimii trei ani, deoarece este probabil ca consumul de oțel din Uniune din anumite categorii de produse să înregistreze rate de creștere la nivel de două cifre, producătorii din Uniune au susținut că consumul de oțel din Uniune va rămâne relativ liniar în următorii ani. |
|
(142) |
În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul 2015/478, orice contingent se stabilește, în principiu, la nivelul mediu al importurilor din ultimii trei ani reprezentativi. Cu toate acestea, această dispoziție se aplică în cazul în care măsurile iau forma unui contingent. Astfel cum a fost confirmat în jurisprudența relevantă (26), un contingent tarifar nu este o restricție cantitativă în temeiul Acordului OMC privind măsurile de salvgardare și, prin urmare, Comisia nu este obligată să stabilească nivelul contingentului tarifar în acest caz particular la un nivel strict corespunzător importurilor medii din ultimii trei ani. |
|
(143) |
Având în vedere argumentele prezentate în considerentul 141 de mai sus și în conformitate cu ampla putere discreționară economică, politică și juridică acordată Comisiei în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) 2015/478 și al articolului 13 din Regulamentul (UE) 2015/755, Comisia a considerat necesar să moduleze nivelul contingentului tarifar peste media nivelului importurilor din ultimii trei ani, pentru a ține seama de interesele concurente dintre utilizatori și importatori, pe de o parte, și de industria din Uniune, pe de altă parte. În acest sens, după cum s-a arătat în considerentul 32, Comisia constată că importurile categoriilor de produse în cauză au crescut cu 4 % din 2017 până la PMR, fără să provoace un prejudiciu grav. Perspectivele de viitor ale ratei de creștere a importurilor, deși mai liniare, în condiții normale de piață, împreună cu interesele economice și politice ale industriei din Uniune în general, ar justifica, în consecință, instituirea unui nivel cantitativ al contingentului tarifar cu puțin peste media nivelului mediu de import pentru perioada 2017-PMR. |
|
(144) |
Pe această bază și pentru a limita creșterea importurilor la un nivel care este puțin probabil să cauzeze un prejudiciu grav industriei din Uniune, garantând, în același timp, menținerea fluxurilor comerciale tradiționale și acordarea unui sprijin suficient industriei existente și utilizatorilor existenți, Comisia consideră că nivelul cantitativ al contingentului tarifar ar trebui să se bazeze pe importurile medii din perioada 2015-2017 plus 5 %. |
Alocarea contingentelor tarifare
|
(145) |
Aproape toate părțile interesate, inclusiv industria din Uniune, au pledat în favoarea unei alocări a contingentelor tarifare către anumite țări furnizoare în locul unui sistem de contingente globale, astfel cum a fost stabilit în etapa provizorie. |
|
(146) |
Comisia este de acord că un sistem de contingente tarifare specifice unei țări este într-adevăr cel mai adecvat sistem pentru a asigura fluxurile comerciale tradiționale. Totuși, acest sistem prezintă unele limitări. În primul rând, numărul țărilor furnizoare este semnificativ pentru fiecare categorie de produse. Nu este posibil să se aloce câte un contingent tarifar pentru fiecare dintre acestea. În al doilea rând, Comisia consideră că este necesar, pentru o alocare adecvată a contingentelor tarifare, să se ia în considerare factorii speciali care vor afecta comerțul cu produsele în cauză. Într-adevăr, pentru o serie de produse care intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete, Uniunea a instituit recent măsuri antidumping/compensatorii pentru anumite țări exportatoare. Acest lucru a condus adesea la o scădere semnificativă a importurilor din aceste țări în cel mai recent an și va continua să o facă în cursul perioadei de aplicare a acestor măsuri. Prin urmare, un contingent tarifar specific fiecăreia dintre aceste țări va fi utilizat, foarte probabil, doar marginal, deoarece nivelul contingentului tarifar se bazează pe nivelul mediu al importurilor din perioada 2015-2017, adică incluzând o perioadă în care măsurile antidumping/compensatorii nu erau încă în vigoare, iar nivelul importurilor a fost semnificativ din cauza practicilor comerciale neloiale. Prin urmare, nu ar fi în interesul Uniunii să se aloce un contingent tarifar specific fiecărei țări în aceste circumstanțe, deoarece nivelul viitoarelor importuri ar fi în mod inevitabil sub nivelul lor comercial tradițional. |
|
(147) |
Comisia a concluzionat că, având în vedere circumstanțele de mai sus, o abordare mixtă ar fi cea mai adecvată. În primul rând, ar trebui să se aloce un contingent tarifar specific fiecărei țări dintre cele care au un interes semnificativ de furnizare, pe baza importurilor lor din ultimii 3 ani. În sensul prezentului regulament, se consideră că țările cu o cotă mai mare de 5 % din importurile pentru categoria de produse în cauză au un interes semnificativ de furnizare. Un contingent tarifar global („contingentul rezidual”) pe baza mediei importurilor rămase din ultimii trei ani ar trebui alocat tuturor celorlalte țări furnizoare. |
|
(148) |
Cu toate acestea, nu ar trebui să se aloce un contingent tarifar specific țărilor al căror nivel de export – pentru fiecare categorie de produse în cauză – a scăzut în mod substanțial în trecutul recent, din cauza măsurilor antidumping/compensatorii în vigoare din motivele menționate mai sus. Aceste țări ar trebui să se încadreze în contingentul tarifar rezidual. |
|
(149) |
În cazul specific al categoriei de produse 1 (rulouri laminate la cald), întrucât aproape 60 % din importuri fac în prezent obiectul unor măsuri antidumping, Comisia consideră că cea mai adecvată soluție este un contingent global și nicio alocare specifică fiecărei țări. |
|
(150) |
În cele din urmă, Comisia consideră că este, de asemenea, în interesul Uniunii ca, atunci când o țară furnizoare a epuizat contingentul tarifar care îi revine, să i se permită să aibă acces la contingentul tarifar rezidual. Cu toate acestea, această posibilitate ar trebui aplicată numai în ultimul trimestru al perioadei, pentru a se ajunge la un echilibru între interesele țărilor care beneficiază de un contingent tarifar specific țării și țările care beneficiază de contingentul tarifar global. Acest lucru nu numai că ar asigura menținerea fluxurilor comerciale tradiționale, dar și, după caz, ar evita posibilitatea ca anumite părți din contingentul tarifar rezidual să rămână neutilizate. |
Previzibilitatea în timp a nivelului contingentului tarifar
|
(151) |
Comisia consideră că introducerea unui sistem de acordare a licențelor nu este necesară pentru a asigura previzibilitatea. |
|
(152) |
În primul rând, datele referitoare la evoluția importurilor în cadrul contingentului tarifar și la utilizarea contingentului scutit de taxe vamale sunt disponibile public și actualizate zilnic. Datele privind utilizarea contingentelor tarifare pot fi găsite la următoarea adresă de internet: http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/quota_consultation.jsp |
|
(153) |
În plus, o alocare specifică fiecărei țări ar trebui să asigure, de asemenea, un nivel suplimentar de previzibilitate pentru furnizorii și utilizatorii tradiționali. Mai mult, atunci când un contingent tarifar specific unei țări este epuizat, țara în cauză va fi în măsură să exporte prin intermediul contingentului rezidual disponibil, deși numai în ultimul trimestru al perioadei, care este perioada cea mai critică în ceea ce privește disponibilitatea contingentelor. |
|
(154) |
În cele din urmă, Comisia consideră că contingentul tarifar rezidual ar trebui să fie împărțit trimestrial pentru a se asigura că importurile sunt distribuite uniform pe parcursul anului și pentru a preveni posibilitatea stocării unui volum semnificativ de importuri și de produse standard la începutul perioadei în scopul evitării eventualelor taxe. Alocările de contingente tarifare trimestriale neutilizate ar fi, de asemenea, transferate automat în perioada următoare. |
Clasificarea produsului
|
(155) |
Comisia a examinat afirmațiile utilizatorilor și importatorilor de a crea subcategorii specifice pentru produsele lor. În special, Comisia a constatat că două categorii de produse, și anume categoriile 3 și 4, prezintă caracteristici distincte pentru care afirmațiile pot fi acceptate. |
|
(156) |
Categoria 4 – foi rezistente la coroziune – include atât produse care sunt fabricate special pentru industria autovehiculelor, pe baza unor specificații precise ale produsului, și care fac obiectul unor contracte pe termen lung, cât și alte produse standard. Pentru primele produse menționate, furnizorii trebuie mai întâi să obțină o certificare necesară pentru aprovizionarea industriei pe o perioadă lungă de timp, pe baza unui sistem „exact la timp”. Pentru această categorie de produse, Comisia recunoaște că există riscul ca anumite tipuri de produse specifice să fie excluse din contingentul scutit de taxe vamale de produsele standard care pot fi furnizate masiv și depozitate la începutul anului. |
|
(157) |
În plus, tipurile standard de produse din această categorie fac în prezent obiectul unor taxe antidumping, care au, de asemenea, un impact asupra evoluțiilor viitoare ale importurilor, precum și asupra alocării contingentelor, pe baza celor explicate mai sus. Faptul că aceste produse mai specializate nu au fost incluse în cererea de măsuri antidumping a industriei este, la rândul său, un indiciu că aceste produse ar trebui să fie tratate separat de tipurile de produse standard. |
|
(158) |
În ceea ce privește categoria 3 – foi de tablă electrotehnică – industria relevantă care utilizează aceste produse a susținut, de asemenea, că unele produse specializate, cum ar fi foile de tablă electrotehnică fără grăunți orientați (27), ar trebui separate de alte produse din această categorie. Această afirmație se bazează pe faptul că aceste tipuri de produse sunt strategice pentru economia Uniunii, întrucât sunt utilizate în noile sectoare energetice/de mobilitate (de exemplu, noile vehicule energetice, turbinele eoliene). Utilizatorii și importatorii susțin că aceste produse sunt unele de specialitate, cu valoare ridicată, care riscă să fie excluse de către produsele standard incluse în aceeași categorie de produse. În plus, utilizatorii au afirmat, de asemenea, că este probabil ca cererea Uniunii să crească semnificativ în viitorul apropiat și că, în viitor, contingentul specific ar trebui să crească în mod corespunzător. Deși această din urmă afirmație nu a putut fi susținută în mod adecvat prin niciun element de probă, un contingent separat pentru aceste produse ar permite examinarea în viitor a unor cereri justificate în mod corespunzător. |
|
(159) |
De asemenea, Comisia consideră că, fără a aduce atingere efectului corectiv al măsurii, este posibil să se creeze subseturi de produse în cadrul acestor două categorii de produse existente, cărora li s-ar aloca un contingent propriu în mod corespunzător. |
|
(160) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a acceptat aceste afirmații prin care se solicită divizarea în două subcategorii a categoriei de produse 4 (foi cu învelișuri metalice) și a categoriei de produse 3 [foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES)]. |
Clauza de reexaminare
|
(161) |
În cele din urmă, Comisia consideră că, pe baza interesului Uniunii, ar putea fi necesar să se ajusteze nivelul sau alocarea contingentului tarifar, astfel cum se prevede în anexele IV.1 și IV.2, în cazul unor modificări ale circumstanțelor în perioada de instituire a măsurilor. O astfel de revizuire ar putea viza orice categorie de produse care face obiectul măsurilor, inclusiv (fără a se limita la) categoriile de produse 3, 4, 6 și 16, care au făcut obiectul unor observații detaliate și justificate în cursul anchetei, precum și în contextul consultărilor bilaterale organizate de Comisie. Modificarea circumstanțelor ar putea, de exemplu, să se materializeze în cazul unei creșteri sau scăderi globale a cererii la nivelul Uniunii pentru anumite categorii de produse care ar necesita o reevaluare a nivelului contingentului tarifar, instituirea de măsuri antidumping sau antisubvenție care ar putea afecta în mod semnificativ viitoarele evoluții ale importurilor sau chiar orice evoluție în ceea ce privește măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232, care ar putea avea un impact direct asupra concluziilor prezentei anchete, și anume în ceea ce privește reorientarea fluxurilor comerciale. Comisia poate, de asemenea, să analizeze dacă aplicarea măsurilor ar putea avea efecte negative în ceea ce privește realizarea obiectivelor de integrare urmărite cu partenerii comerciali preferențiali, cum ar fi riscul mare în ceea ce privește stabilitatea sau dezvoltarea lor economică. Comisia va efectua o evaluare a situației în mod regulat și va avea în vedere o reexaminare cel puțin la sfârșitul fiecărui an de aplicare a măsurilor. Comisia deschide prima anchetă de reexaminare cel târziu la 1 iulie 2019. |
7.3. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(162) |
Pe baza considerațiilor de mai sus și a unei examinări atente a diferitelor interese aflate în joc, Comisia concluzionează că interesul Uniunii impune adoptarea unor măsuri definitive de salvgardare sub forma unui contingent tarifar, pentru a preveni deteriorarea în continuare a situației producătorilor din Uniune. |
8. CONSIDERAȚII FINALE
|
(163) |
S-a concluzionat că industria siderurgică a Uniunii este într-o situație de amenințare de producere a unui prejudiciu grav în cazul a 26 de categorii de produse și că această situație este susceptibilă de a se transforma într-un prejudiciu grav real în viitorul apropiat, în lipsa unor măsuri de salvgardare. De asemenea, se concluzionează că ar fi în interesul Uniunii să se adopte măsuri adecvate pentru a se evita o nouă creștere a importurilor. |
8.1. Forma și nivelul măsurilor
|
(164) |
În etapa provizorie, Comisia a constatat că o măsură sub forma unui contingent tarifar era cea mai bună modalitate de a reconcilia interesele producătorilor de oțel și ale utilizatorilor din Uniune. O astfel de măsură, dacă este elaborată în mod corespunzător, ar permite aducerea temporară a creșterii importurilor la un nivel neprejudiciabil pentru industria siderurgică din Uniune, menținând, în același timp, o gamă adecvată de surse de aprovizionare disponibile pentru clienții săi, într-un mod care să fie compatibil cu o funcționare competitivă continuă a pieței siderurgice. |
|
(165) |
Pe baza analizei interesului Uniunii menționate mai sus, Comisia consideră că un contingent tarifar este într-adevăr cea mai bună formă de măsură pentru a echilibra diferitele interese aflate în joc, și anume prevenirea unui prejudiciu grav și asigurarea menținerii fluxurilor comerciale tradiționale. |
|
(166) |
În observațiile primite de Comisie în urma măsurilor provizorii, deși majoritatea utilizatorilor de oțel au contestat adoptarea lor, aceștia au furnizat, de asemenea, sugestii utile pentru a le modula și a reduce la minimum impactul lor negativ asupra pieței. |
|
(167) |
Printre observațiile primite, foarte puține se refereau la simulări microeconomice și la modelul macroeconomic prezentat de Comisie pentru a verifica proporționalitatea nivelului taxelor din afara contingentului tarifar. |
|
(168) |
În ceea ce privește modelul macroeconomic, o asociație de exportatori dintr-o țară terță a criticat faptul că elasticitățile utilizate în modelul Armington pentru ansamblul categoriilor de produse diferă de cele utilizate în anumite studii mai dezagregate privind anumite categorii de produse siderurgice; cu toate acestea, părțile respective nu au propus niciun alt nivel pentru calculul global. Aceeași asociație a susținut, de asemenea, că Comisia a ignorat creșterea semnificativă a prețurilor pe piața americană, care continuă să atragă importuri în pofida măsurilor în temeiul secțiunii 232. În ceea ce privește simulările microeconomice, o asociație a utilizatorilor din Uniune și mai mulți exportatori au susținut că analiza comparativă a simulărilor microeconomice a fost efectuată numai pentru un număr limitat de categorii de produse, în timp ce măsurile se aplică unui game mai largi; ei au criticat, de asemenea, faptul că, după părerea lor, calculele s-au bazat pe costurile producătorilor chinezi, care nu puteau fi considerate reprezentative pentru toate sursele de import. Mai mulți exportatori au susținut că utilizarea modelelor menționate mai sus nu a fost explicată suficient de către Comisie și că stabilirea, pe această bază, a unei taxe de 25 % în afara contingentului tarifar este arbitrară. |
|
(169) |
Comisia consideră că atât simulările microeconomice, cât și modelul macroeconomic sunt stilizări ale realității, însă, contrar anumitor observații, sunt mijloace care permit o discuție tehnică asupra scenariilor alternative pentru a lua decizii politice bazate pe fapte, mai degrabă decât pe hotărâri arbitrare. |
|
(170) |
Comisia ar dori să sublinieze faptul că taxa de 25 % în afara contingentului tarifar stabilită de Comisie în etapa măsurilor provizorii are scopul de a face față unei creșteri semnificative a importurilor de oțel în Uniune, care, în cea mai recentă perioadă, a fost accelerată ca urmare a tarifului global de 25 % instituit de SUA la importurile de oțel (cu un număr limitat de origini exceptate supuse unor contingente foarte restrictive) și a tarifului de 50 % pentru importurile din Turcia. Obiectivul expres urmărit de SUA prin măsurile lor este de a realiza obiectivul de politică industrială de reducere artificială a nivelului importurilor de oțel cu 13,3 milioane de tone metrice, ceea ce va permite industriei siderurgice americane să funcționeze la un grad de utilizare a capacității de producție de 80 %. |
|
(171) |
Contrar opiniilor câtorva părți interesate, în acest context, un nivel de 25 % al taxei în afara contingentului tarifar la nivelul Uniunii nu este arbitrar, ci pare a fi o măsură pe deplin proporțională și perfect coerentă cu obiectivul de a proteja piața siderurgică din Uniune împotriva unei creșteri bruște a importurilor, care, în ultima perioadă, își are originea în mare măsură în reorientarea fluxurilor comerciale pe care o produc măsurile protecționiste ale SUA. De fapt, în întreaga lume, exportatorii de oțel care se confruntă cu un tarif de 25 % sau 50 % sau cu contingente restrictive în SUA și-ar putea reorienta exporturile către Uniune peste nivelul vânzărilor lor tradiționale și ar putea produce un prejudiciu industriei siderurgice din Uniune în cazul în care nu există un obstacol suficient de descurajant în Uniune atunci când importurile încep să depășească nivelurile lor tradiționale. |
|
(172) |
Este important să se sublinieze din nou faptul că, în timp ce tarifele prevăzute în secțiunea 232 sunt percepute din primul import și, prin urmare, denaturează grav fluxurile comerciale de import în sens descrescător, contingentul tarifar al Uniunii permite continuarea intrării importurilor de orice proveniență, fără obstacole suplimentare, și produce efecte numai în cazul în care sunt depășite contingente care reprezintă fluxul tradițional al importurilor din fiecare țară de origine, în special din cauza reorientării comerțului produse de măsurile din SUA. |
|
(173) |
În aceste circumstanțe, cu excepția cazului în care Uniunea instituie o taxă în afara contingentului tarifar pentru importurile de produse siderurgice relevante, având o valoare cel puțin egală cu tariful aplicat de SUA, exportatorul către SUA va obține o marjă suplimentară sau își va reduce la minimum pierderea prin redirecționarea vânzărilor către UE. Această analiză indică faptul că limita inferioară a nivelului taxei în afara contingentului tarifar, capabile să asigure o protecție minimă a Uniunii împotriva reorientării fluxurilor comerciale, ar trebui să fie de cel puțin 25 %. Cu toate acestea, acest nivel nu va opri reorientarea fluxurilor comerciale. Întrucât prețurile de import sunt majorate în SUA prin măsuri protecționiste, o proporție importantă a producției de oțel din SUA, care anterior era neeconomică, devine profitabilă, înlocuind importurile și reorientând fluxurile comerciale către alte piețe, Uniunea fiind cea mai atractivă destinație alternativă. |
|
(174) |
În acest context, simulările microeconomice cu privire la marja contribuției importurilor debarcate în Uniune propuse de industria Uniunii și prezentate în etapa provizorie de către Comisie, sunt esențiale pentru a discuta comportamentul comercial al unui exportator care se confruntă cu alegerea menționată mai sus: fie să vândă pe piața din SUA după plata tarifelor în temeiul secțiunii 232, fie să-și crească, treptat, exporturile în Uniune, peste vânzările sale tradiționale pentru a evita o astfel de plată. |
|
(175) |
Contrar observațiilor formulate de unele părți, ipotezele prezentate în cadrul simulărilor sunt realiste și prudente. Acestea nu se bazează în principal pe costurile chineze. Cea mai importantă componentă a costurilor utilizate în simulare este reprezentată de un coș de materii prime evaluat la prețurile internaționale. Valorile de referință din China sunt utilizate doar pentru o proporție comparativ mai mică a costurilor variabile auxiliare, care se adaugă materiilor prime, din cauza faptului că China este unul dintre cei mai importanți exportatori din toate categoriile de produse. În cele din urmă, alegerea costurilor de transport din China către Uniune pentru calcularea costului la debarcare este o ipoteză foarte conservatoare în calcul, deoarece, dacă s-ar fi utilizat costuri de transport mai mici din alte origini posibile, marja de contribuție ar fi mai mare. |
|
(176) |
Aceste simulări permit calcularea nivelului real al taxei peste contingentul tarifar care poate descuraja reorientarea fluxurilor comerciale. Astfel cum s-a explicat în regulamentul privind măsurile provizorii, aceste simulări arată că contribuția la marja vânzărilor pentru un exportator de oțel către Uniune de o gamă variată dintre cele mai reprezentative categorii de produse siderurgice care fac obiectul anchetei este de peste 30 %, cu o valoare mediană de 34 %. Numai taxele în afara contingentului tarifar la aceste niveluri ar putea să compenseze în întregime contribuția la marja importurilor de oțel relevante pe piața Uniunii și să elimine astfel stimulentul pentru un exportator către SUA de a redirecționa vânzările către piața Uniunii, deoarece, cu aceste taxe, ar deveni nerentabil. |
|
(177) |
În acest context, Uniunea a ales să adopte cel mai puțin perturbator nivel al taxei în afara contingentului tarifar, și anume de 25 %, care se află la limita inferioară a opțiunilor discutate mai sus. Astfel cum s-a explicat anterior, acest nivel al taxelor în afara contingentului tarifar nu acordă protecție completă Uniunii Europene împotriva reorientării fluxurilor comerciale. Dimpotrivă, el nu numai că va permite fluxul liber al importurilor tradiționale, dar, pe de altă parte, acest nivel al taxei în afara contingentului tarifar va permite și ca, în pofida plății taxei, o parte limitată a vânzărilor rezultate din reorientări ale fluxurilor comerciale să poată pătrunde pe piața Uniunii, chiar și în cazul în care nivelurile schimburilor comerciale tradiționale sunt depășite pentru a satisface o cerere în creștere preconizată. |
|
(178) |
În ceea ce privește observațiile formulate de părțile interesate cu privire la utilizarea unui model macroeconomic unic, reunind toate categoriile de produse în loc de a utiliza o analiză mai detaliată cu modelul, Comisia, astfel cum s-a explicat în etapa provizorie și în secțiunea 2 de mai sus, consideră că, având în vedere gradul ridicat de interconectare între categoriile de produse din punctul de vedere al cererii și al ofertei, o astfel de evaluare globală este pe deplin pertinentă, în special dacă se iau în calcul valori prudente ale elasticităților. |
|
(179) |
În regulamentul provizoriu, Comisia a afirmat că va urmări îndeaproape evoluția importurilor înainte de a adopta o poziție finală. Statisticile SUA și ale Uniunii privind importurile de categorii de produse siderurgice care fac obiectul anchetei arată că, în pofida creșterii importante a prețurilor pe piața din SUA ca urmare a măsurilor în temeiul secțiunii 232, în ultimele șase luni începând din mai 2018, importurile în SUA au cunoscut o scădere substanțială, ceea ce corespunde unei creșteri susținute a importurilor în Uniune de aceleași categorii de produse siderurgice în aceeași perioadă. Începând din mai și până în septembrie 2018, importurile din SUA de categorii de produse care fac obiectul anchetei au scăzut cu 2,6 milioane de tone comparativ cu aceeași perioadă din 2017, în timp ce importurile de aceleași produse în UE au crescut semnificativ, cu 2 milioane de tone (77 % din scăderea înregistrată în SUA) în aceeași perioadă. Aceasta reprezintă o tendință clară de creștere. Aceste date arată în mod evident că deja se concretizează efectele preconizate ale măsurilor protecționiste luate de SUA în temeiul secțiunii 232 pentru a produce o reducere a importurilor de oțel cu 13,3 milioane de tone metrice față de nivelurile din 2017. Prin urmare, tendințele importurilor observate cel mai recent nu par să fie în contradicție cu ipotezele din model, care prevăd o posibilă rată de reorientare a fluxurilor comerciale de aproximativ 70 %, pe care măsurile din SUA ar putea-o realiza în cele din urmă, odată ce își vor implementa pe deplin efectele protecționiste. Nici acest lucru nu ar fi în contradicție cu necesitatea de a avea nivel al taxelor în afara contingentului tarifar de peste 30 % pentru a proteja pe deplin piața Uniunii de efectele induse de aceste măsuri. Acest nivel coincide, de asemenea, cu rezultatul simulărilor microeconomice descrise mai sus. |
|
(180) |
În consecință, Comisia a decis să confirme nivelul de 25 % al taxei în afara contingentului tarifar, reprezentând opțiunea de remediere la limita inferioară și cea mai puțin perturbatoare împotriva reorientării fluxurilor comerciale produse de măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232. |
8.2. Administrarea contingentelor tarifare
|
(181) |
Astfel cum s-a explicat mai sus, pe baza considerațiilor privind interesul Uniunii și pentru a menține pe cât posibil fluxurile comerciale tradiționale, cea mai bună modalitate de a asigura utilizarea optimă a contingentelor tarifare este de a le aloca între țările care au un interes substanțial în furnizarea produsului în cauză și, pentru celelalte, în ordinea cronologică a datelor la care sunt acceptate declarațiile de punere în liberă circulație, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (28). Această metodă de administrare necesită o cooperare strânsă între statele membre și Comisie. |
|
(182) |
Eligibilitatea mărfurilor importate din țările în curs de dezvoltare pentru excluderea de la aplicarea contingentelor tarifare depinde de originea mărfurilor respective. Prin urmare, ar trebui aplicate criteriile pentru determinarea originii nepreferențiale aflate în vigoare în prezent în Uniune. |
|
(183) |
În vederea aplicării măsurilor definitive, pentru a permite continuarea fluxurilor comerciale tradiționale, se va stabili un contingent specific pentru fiecare dintre categoriile de produse pentru care prezentul regulament instituie măsuri definitive. |
8.3. Măsurile antidumping și antisubvenție aplicabile
|
(184) |
După instituirea măsurilor provizorii, mai mulți utilizatori și importatori au afirmat, din nou, că producătorii din Uniune nu au nevoie de o protecție suplimentară din cauza măsurilor antidumping și antisubvenție existente și că, în orice caz, măsurile de salvgardare și măsurile antidumping/antisubvenție nu ar trebui cumulate. |
|
(185) |
Comisia reamintește că măsurile antidumping și compensatorii nu urmăresc să închidă piața Uniunii, ci doar să remedieze practicile comerciale prejudiciabile. Ca atare, aceste măsuri vizează situații de dumping și de subvenționare specifice fiecărei țări, au o sferă de aplicare și un scop diferite față de măsura de salvgardare instituită prin prezentul regulament și nu se exclud reciproc. |
|
(186) |
Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentul 117 din regulamentul provizoriu, Comisia recunoaște că un cumul de măsuri antidumping/antisubvenție cu măsuri de salvgardare poate conduce la un efect mai mare decât cel dorit. Deoarece această problemă de cumul s-ar putea ivi doar după atingerea plafoanelor contingentelor tarifare, Comisia va analiza necesitatea de a aborda acest aspect într-o etapă ulterioară și în timp util. În acest cadru, pentru a evita instituirea unor „căi de atac duble” ori de câte ori se depășește contingentul tarifar, Comisia poate considera necesară suspendarea sau reducerea nivelului taxelor antidumping și compensatorii existente pentru a se asigura că efectul combinat al acestor măsuri nu depășește cel mai ridicat nivel al măsurilor de salvgardare sau al măsurilor antidumping/compensatorii în vigoare. |
8.4. Durată
|
(187) |
Comisia consideră că măsurile ar trebui să fie în vigoare pentru o perioadă de trei ani (inclusiv perioada de aplicare a măsurilor provizorii), care expiră la 30 iunie 2021. Un contingent tarifar ar trebui să fie deschis pentru perioada 2 februarie 2019-30 iunie 2019, ulterior pentru perioada 1 iulie 2019-30 iunie 2020, și ulterior pentru perioada 1 iulie 2020-30 iunie 2021, astfel cum se specifică în anexa IV, pentru fiecare categorie de produse în cauză. |
|
(188) |
Având în vedere că durata măsurilor este de peste un an, măsurile trebuie să fie liberalizate progresiv la intervale regulate în cursul perioadei de aplicare. Comisia consideră că cea mai adecvată modalitate de a liberaliza măsurile este de a crește nivelul contingentului liber de taxe vamale cu 5 % după fiecare an. Aceasta ar trebui să includă perioada de aplicare a măsurilor provizorii, ceea ce înseamnă că prima liberalizare va avea loc la 1 iulie 2019, iar cea de a doua liberalizare la 1 iulie 2020. Liberalizările ulterioare vor urma același tipar. |
8.5. Supravegherea produselor siderurgice
|
(189) |
Măsurile de supraveghere a produselor siderurgice care fac obiectul prezentei anchete au fost introduse în aprilie 2016, deoarece tendințele importurilor amenințau să producă un prejudiciu grav. Având în vedere constatările prezentei anchete și instituirea de măsuri de salvgardare definitive, Comisia consideră că sistemul de supraveghere a produselor siderurgice care fac obiectul măsurilor de salvgardare ar trebui să fie suspendat în perioada de instituire a măsurilor de salvgardare. |
9. EXCLUDEREA ANUMITOR ȚĂRI DIN DOMENIUL DE APLICARE AL MĂSURILOR DEFINITIVE
|
(190) |
În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2015/478 și cu obligațiile internaționale ale Uniunii, măsurile provizorii nu ar trebui să se aplice niciunui produs originar dintr-o țară în curs de dezvoltare membră a OC, atâta vreme cât cota importurilor sale de produs în cauză în Uniune nu depășește 3 %, cu condiția ca țările în curs de dezvoltare membre ale OMC cu o cotă de import mai mică de 3 % să reprezinte în mod colectiv maximum 9 % din totalul importurilor de produs în cauză în Uniune. |
|
(191) |
Potrivit determinării finale efectuate de Comisie, categoriile de produse în cauză originare din anumite țări în curs de dezvoltare îndeplinesc cerințele pentru a beneficia de derogarea menționată mai sus. Anexa III.2 (Lista categoriilor de produse originare din țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile definitive) precizează care sunt țările în curs de dezvoltare, în sensul prezentului regulament. De asemenea, anexa respectivă indică, pentru fiecare dintre cele 26 de categorii de produse, țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile provizorii. Comisia consideră că este oportun să se calculeze volumul importurilor din țările în curs de dezvoltare pe baza statisticilor disponibile pentru perioada cea mai recentă corespunzătoare fiecărei categorii de produse, întrucât contingentul tarifar este stabilit și în raport cu fluxurile comerciale tradiționale aferente fiecărei categorii individuale. |
|
(192) |
Întrucât excluderea țărilor în curs de dezvoltare membre ale OMC ar trebui să se aplice atâta timp cât cota importurilor în Uniune care îi revine fiecăreia dintre acestea nu depășește 3 %, Comisia va efectua o evaluare a situației în mod regulat și cel puțin la sfârșitul fiecărui an de aplicare a măsurilor, pentru a examina dacă oricare dintre aceste țări a depășit pragul de mai sus și dacă, în final, ar trebui să fie inclusă în domeniul de aplicare al măsurilor de salvgardare. |
|
(193) |
După cum se prevede în considerentul 80 din regulamentul provizoriu, având în vedere integrarea strânsă a piețelor cu statele membre ale SEE, cifrele globale ale importurilor din aceste țări și riscul redus de reorientare a fluxurilor comerciale, Comisia consideră că produsele care fac obiectul evaluării originare din Norvegia, Islanda și Liechtenstein ar trebui să fie excluse de la aplicarea prezentului regulament. În plus, pentru a se conforma obligațiilor bilaterale, anumite țări cu care Uniunea a semnat un acord de parteneriat economic care este în prezent în vigoare (29) ar trebui, de asemenea, să fie excluse de la aplicarea prezentului regulament. După instituirea măsurilor provizorii, Comisia nu a primit nicio observație care să ducă la o modificare a acestor concluzii, care sunt, prin urmare, confirmate. |
10. OBLIGAȚII CARE DECURG DIN ACORDURILE BILATERALE DINTRE UNIUNE ȘI ȚĂRI TERȚE.
|
(194) |
Comisia s-a asigurat că măsurile de salvgardare adoptate în temeiul prezentului regulament respectă, de asemenea, obligațiile care decurg din acordurile bilaterale semnate cu anumite țări terțe. |
|
(195) |
În această privință, se remarcă faptul că s-a constatat că importurile în Uniune provenind din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au crescut în mod semnificativ în perioada care face obiectul anchetei și au contribuit la amenințarea cu producerea unui prejudiciu grav industriei siderurgice din Uniune. Prin urmare, aceste importuri îndeplinesc condițiile necesare pentru a lua măsuri de salvgardare în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) din Acordul de stabilizare și asociere încheiat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (30). |
|
(196) |
Se consideră, de asemenea, că, având în vedere sfera de aplicare și concluziile anchetei, există perturbări grave în sectorul siderurgic și că, prin urmare, măsurile de salvgardare sunt justificate și în temeiul articolului 26 din Acordul încheiat între Comunitatea Economică Europeană și Confederația Elvețiană în 1972 (31). |
|
(197) |
În cele din urmă, importurile originare din Turcia îndeplinesc, de asemenea, condițiile prevăzute la articolul 12 din Acordul încheiat între Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Republica Turcia privind schimburile comerciale cu produse care intră sub incidența Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (32) și la articolul 60 din protocolul adițional semnat la 23 noiembrie 1970, anexat la Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Economică Europeană și Turcia (33). |
11. CONSIDERAȚII FINALE
|
(198) |
Având în vedere jurisprudența Curții de Justiție (34), este oportun să se prevadă rata dobânzii penalizatoare care urmează să fie plătită în cazul oricărei rambursări a taxelor definitive, întrucât dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii, iar aplicarea normelor naționale ar conduce la denaturări nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire. |
|
(199) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru măsuri de salvgardare, instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Sub rezerva articolelor 6 și 7, se deschide un contingent tarifar pentru importurile în Uniune ale fiecăreia dintre cele 26 de categorii de produse în cauză (definite prin trimitere la codurile NC aferente menționate în anexa I) și pentru fiecare perioadă specificată în anexa IV.1 și IV.2.
(2) Pentru fiecare dintre categoriile de produse în cauză și cu excepția categoriei de produse 1, o parte din fiecare contingent tarifar este alocată țărilor menționate în anexa IV.
(3) Partea rămasă din fiecare contingent tarifar, precum și contingentul tarifar pentru categoria de produse 1, se alocă conform principiului „primul venit, primul servit”, pe baza unui contingent tarifar stabilit în mod egal pentru fiecare trimestru al perioadei de aplicare.
(4) Tragerile pentru fiecare contingent trimestrial sunt oprite în a douăzecea zi lucrătoare pentru Comisie după încheierea perioadei trimestriale. La sfârșitul fiecărui trimestru, soldurile neutilizate din contingentul tarifar se transferă automat în trimestrul următor. Nu se transferă soldul neutilizat la sfârșitul ultimului trimestru al fiecărui an de aplicare a contingentului tarifar definitiv.
(5) În cazul în care contingentul relevant de la alineatul (2) este epuizat pentru o anumită țară, importurile din această țară pot fi efectuate în cadrul părții rămase din contingentul tarifar pentru aceeași categorie de produse. Respectiva dispoziție se aplică numai în timpul ultimului trimestru al fiecărui an de aplicare a contingentului tarifar definitiv.
(6) În cazul în care contingentul tarifar relevant este epuizat sau în cazul în care importurile categoriilor de produse nu beneficiază de contingentul tarifar relevant, o taxă suplimentară de 25 % se aplică prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru categoriile de produse prevăzute în anexa IV.1.
Articolul 2
(1) Originea oricărui produs căruia i se aplică prezentul regulament este determinată în conformitate cu dispozițiile în vigoare în Uniune referitoare la originea nepreferențială.
(2) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale. Dobânda de întârziere care trebuie plătită în caz de rambursare care dă naștere dreptului la plata unei dobânzi de întârziere este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care cade data scadenței, majorată cu un punct procentual.
Articolul 3
Contingentele tarifare stabilite la articolul 1 sunt gestionate de Comisie și de statele membre în conformitate cu sistemul de gestionare a contingentelor tarifare prevăzut la articolele 49-54 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.
Articolul 4
Statele membre și Comisia colaborează îndeaproape pentru a asigura respectarea prezentului regulament.
Articolul 5
(1) Sub rezerva alineatului (2), importurile celor 26 de categorii de produse menționate în anexa IV, originare din una dintre țările enumerate în anexa III, nu sunt supuse măsurilor prevăzute la articolul 1.
(2) Pentru fiecare dintre cele 26 de categorii de produse specificate în anexa IV, anexa III.2 precizează țările de origine care fac obiectul măsurilor prevăzute la articolul 1.
Articolul 6
(1) Produsele originare din Norvegia, Islanda și Liechtenstein nu fac obiectul măsurilor prevăzute la articolul 1.
(2) De asemenea, următoarele țări nu fac obiectul măsurilor prevăzute la articolul 1: Botswana, Camerun, Fiji, Ghana, Côte d'Ivoire, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Eswatini.
Articolul 7
Măsurile de supraveghere prealabilă care au intrat în vigoare prin intermediul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/670 al Comisiei (35) se suspendă pentru produsele menționate în anexa IV pe durata instituirii măsurilor de salvgardare prevăzute la articolul 1.
Articolul 8
În cursul perioadei stabilite în anexele IV.1 și IV.2, Comisia poate revizui măsurile în cazul modificării circumstanțelor.
Articolul 9
Sumele plătite în legătură cu taxele suplimentare instituite în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1013 în legătură cu produsele enumerate în anexa IV la prezentul regulament se percep definitiv la nivelul stabilit la articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1013.
Articolul 10
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 31 ianuarie 2019.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 83, 27.3.2015, p. 16.
(2) JO L 123, 19.5.2015, p. 33.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1013 al Comisiei din 17 iulie 2018 de impunere a unor măsuri de salvgardare provizorii cu privire la importurile de anumite produse siderurgice (JO L 181, 18.7.2018, p. 39).
(4) Aviz de deschidere a unei anchete de salvgardare privind importurile de produse din oțel (JO C 111, 26.3.2018, p. 29).
(5) Aviz de modificare a avizului de deschidere a unei anchete de salvgardare privind importurile de produse din oțel (JO C 225, 28.6.2018, p. 54).
(6) Raportul Organului de apel al OMC, US – Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA – Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/AB/R, punctul 319.
(7) Regulamentul (CE) nr. 1694/2002 al Comisiei (JO L 261, 28.9.2002, p. 1).
(8) Raportul grupului special al OMC, Dominican Republic – Safeguard Measures on Imports of Polypropylene Bags and Tubular Fabric (Măsuri de salvgardare privind importurile de pungi de polipropilenă și de țesături tubulare), WT/DS415/R, WT/DS416/R, WT/DS417/R, WT/DS418/R, punctele 7.177 și 7.236.
(9) Botswana, Camerun, Fiji, Ghana, Côte d'Ivoire, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Eswatini.
(10) Acestea au fost categoriile de produse 10, 11, 19, 24 și 27.
(11) Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, India, Republica Populară Chineză, Rusia, Coreea de Sud și Turcia.
(12) Raportul Organului de Apel al OMC, Argentina – Safeguard Measures on Imports of Footwear (Argentina – Măsuri de salvgardare privind importurile de încălțăminte), WT/DS121/9, punctul 131.
(13) Raportul grupului special al OMC, US – Definitive Safeguard Measures on Imports of Wheat Gluten from the European Communities (SUA - Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de gluten de grâu din Comunitățile Europene), WT/DS166/R, punctul 8.31.
(14) Raportul grupului special al OMC, Ukraine – Definitive Safeguard Measures on Passenger Cars (Ucraina – Măsuri de salvgardare definitive privind autoturismele), WT/DS468/R, Panel Report of 26 June 2015, punctul 7.146.
(15) Raportul grupului special al OMC, US – Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA – Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/R, punctul 10.168.
(16) Raportul Organului de Apel al OMC, Argentina – Safeguard Measures on Imports of Footwear (Argentina – Măsuri de salvgardare privind importurile de încălțăminte), WT/DS121/AB/R, adoptat la 12 ianuarie 2000, punctul 130.
(17) Raportul grupului special al OMC, US – Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA – Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/R, nota de subsol 17, punctul 374.
(18) Raportul grupului special al OMC, US – Definitive Safeguard Measures on Imports of Certain Steel Products (SUA – Măsuri de salvgardare definitive privind importurile de anumite produse siderurgice), WT/DS259/R, punctul 10.168, nota de subsol 16, punctul 7.132.
(19) https://www.globaltradealert.org/reports/download/44, p. 11.
(20) COM(2016) 155 final din 16 martie 2016.
(21) Sursa: Global Trade Atlas.
(22) https://www.cbp.gov/trade/quota/bulletins/qb-18-126-absolute-quota-aluminum-products-argentina-brazil-south-korea
(23) Măsurile din SUA în temeiul secțiunii 232 au intrat în vigoare la 8 martie 2018, iar Comisia a analizat datele până în septembrie 2018.
(24) Societatea și data (datele) anunțată (anunțate), în milioane de tone net: Big River, 25.4.2018 și 29.6.2018, 3,2; US Steel, 5.3.2018, 2,8; JSW Steel, 26.3.2018 și 21.6.2018, 2,5; Nucor, 10.1.2018, 2.3.2018, 11.5.2018 și 7.9.2018, 2,25; North Star Bluescope, 13.8.2018, 0,7-1,0; Liberty Steel Group, 26.6.2018, 0,75; Republic Steel Group, 12.3.2018 și 19.7.2018, 0,66; Steel Dynamics, 26.6.2018, 0,4. Creșterea totală a capacității planificată anunțată prin această listă neexhaustivă a comunicatelor de presă din 2018 (în cea mai mare parte comunicate de presă ale societăților) este de 13,5 milioane de tone net, ceea ce reprezintă aproximativ 12 milioane de tone.
(25) Articolul 7 alineatul (2c) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2018/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 (JO L 143, 7.6.2018, p. 6).
(26) Raportul organului de apel al OMC, US- Line Pipe, WT/DS202, punctul 235.
(27) Codurile NC 7225 19 90, 7226 19 80.
(28) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
(29) Botswana, Camerun, Fiji, Ghana, Côte d'Ivoire, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Eswatini.
(30) JO L 84, 20.3.2004, p. 13.
(31) JO L 300, 31.12.1972, p. 189.
(32) JO L 227, 7.9.1996, p. 3.
(33) JO L 293, 29.12.1972, p. 3.
(34) Hotărârea Curții (Camera a treia) din 18 ianuarie 2017, C-365/15, Wortmann/Hauptzollamt Bielefeld, EU:C:2017:19, punctele 35-39.
(35) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/670 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de introducere a unei supravegheri prealabile la nivelul Uniunii a importurilor de anumite produse siderurgice originare din anumite țări terțe (JO L 115, 29.4.2016, p. 37).
ANEXA I
Produsul în cauză
|
Numărul produsului |
Categoria de produse |
Coduri NC |
|
1 |
Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
7208 10 00 , 7208 25 00 , 7208 26 00 , 7208 27 00 , 7208 36 00 , 7208 37 00 , 7208 38 00 , 7208 39 00 , 7208 40 00 , 7208 52 10 , 7208 52 99 , 7208 53 10 , 7208 53 90 , 7208 54 00 , 7211 13 00 , 7211 14 00 , 7211 19 00 , 7212 60 00 , 7225 19 10 , 7225 30 10 , 7225 30 30 , 7225 30 90 , 7225 40 15 , 7225 40 90 , 7226 19 10 , 7226 91 20 , 7226 91 91 , 7226 91 99 |
|
2 |
Foi laminate la rece din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
7209 15 00 , 7209 16 90 , 7209 17 90 , 7209 18 91 , 7209 25 00 , 7209 26 90 , 7209 27 90 , 7209 28 90 , 7209 90 20 , 7209 90 80 , 7211 23 20 , 7211 23 30 , 7211 23 80 , 7211 29 00 , 7211 90 20 , 7211 90 80 , 7225 50 20 , 7225 50 80 , 7226 20 00 , 7226 92 00 |
|
3 |
Foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES cu grăunți orientați) |
7209 16 10 , 7209 17 10 , 7209 18 10 , 7209 26 10 , 7209 27 10 , 7209 28 10 , 7225 19 90 , 7226 19 80 |
|
4 |
Foi cu învelișuri metalice |
7210 20 00 , 7210 30 00 , 7210 41 00 , 7210 49 00 , 7210 61 00 , 7210 69 00 , 7210 90 80 , 7212 20 00 , 7212 30 00 , 7212 50 20 , 7212 50 30 , 7212 50 40 , 7212 50 61 , 7212 50 69 , 7212 50 90 , 7225 91 00 , 7225 92 00 , 7225 99 00 , 7226 99 10 , 7226 99 30 , 7226 99 70 |
|
5 |
Foi cu acoperire organică |
7210 70 80 , 7212 40 80 |
|
6 |
Produse de oțelărie |
7209 18 99 , 7210 11 00 , 7210 12 20 , 7210 12 80 , 7210 50 00 , 7210 70 10 , 7210 90 40 , 7212 10 10 , 7212 10 90 , 7212 40 20 |
|
7 |
Plăci de tablă quarto din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
7208 51 20 , 7208 51 91 , 7208 51 98 , 7208 52 91 , 7208 90 20 , 7208 90 80 , 7210 90 30 , 7225 40 12 , 7225 40 40 , 7225 40 60 |
|
8 |
Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la cald |
7219 11 00 , 7219 12 10 , 7219 12 90 , 7219 13 10 , 7219 13 90 , 7219 14 10 , 7219 14 90 , 7219 22 10 , 7219 22 90 , 7219 23 00 , 7219 24 00 , 7220 11 00 , 7220 12 00 |
|
9 |
Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la rece |
7219 31 00 , 7219 32 10 , 7219 32 90 , 7219 33 10 , 7219 33 90 , 7219 34 10 , 7219 34 90 , 7219 35 10 , 7219 35 90 , 7219 90 20 , 7219 90 80 , 7220 20 21 , 7220 20 29 , 7220 20 41 , 7220 20 49 , 7220 20 81 , 7220 20 89 , 7220 90 20 , 7220 90 80 |
|
10 |
Plăci de tablă quarto inoxidabilă, laminate la cald |
7219 21 10 , 7219 21 90 |
|
11 |
Foi de tablă electrotehnică cu grăunți orientați |
7225 11 00 , 7226 11 00 |
|
12 |
Bare de calitate comercială și profiluri ușoare din oțeluri nealiate sau din alte aliaje |
7214 30 00 , 7214 91 10 , 7214 91 90 , 7214 99 31 , 7214 99 39 , 7214 99 50 , 7214 99 71 , 7214 99 79 , 7214 99 95 , 7215 90 00 , 7216 10 00 , 7216 21 00 , 7216 22 00 , 7216 40 10 , 7216 40 90 , 7216 50 10 , 7216 50 91 , 7216 50 99 , 7216 99 00 , 7228 10 20 , 7228 20 10 , 7228 20 91 , 7228 30 20 , 7228 30 41 , 7228 30 49 , 7228 30 61 , 7228 30 69 , 7228 30 70 , 7228 30 89 , 7228 60 20 , 7228 60 80 , 7228 70 10 , 7228 70 90 , 7228 80 00 |
|
13 |
Vergele de armătură |
7214 20 00 , 7214 99 10 |
|
14 |
Bare și profile ușoare din oțeluri inoxidabile |
7222 11 11 , 7222 11 19 , 7222 11 81 , 7222 11 89 , 7222 19 10 , 7222 19 90 , 7222 20 11 , 7222 20 19 , 7222 20 21 , 7222 20 29 , 7222 20 31 , 7222 20 39 , 7222 20 81 , 7222 20 89 , 7222 30 51 , 7222 30 91 , 7222 30 97 , 7222 40 10 , 7222 40 50 , 7222 40 90 |
|
15 |
Sârmă laminată din oțeluri inoxidabile |
7221 00 10 , 7221 00 90 |
|
16 |
Sârmă laminată din oțeluri nealiate sau din alte aliaje |
7213 10 00 , 7213 20 00 , 7213 91 10 , 7213 91 20 , 7213 91 41 , 7213 91 49 , 7213 91 70 , 7213 91 90 , 7213 99 10 , 7213 99 90 , 7227 10 00 , 7227 20 00 , 7227 90 10 , 7227 90 50 , 7227 90 95 |
|
17 |
Profile din fier sau din oțeluri nealiate |
7216 31 10 , 7216 31 90 , 7216 32 11 , 7216 32 19 , 7216 32 91 , 7216 32 99 , 7216 33 10 , 7216 33 90 |
|
18 |
Palplanșe |
7301 10 00 |
|
19 |
Material feroviar |
7302 10 22 , 7302 10 28 , 7302 10 40 , 7302 10 50 , 7302 40 00 |
|
20 |
Țevi de gaz |
7306 30 41 , 7306 30 49 , 7306 30 72 , 7306 30 77 |
|
21 |
Secțiuni tubulare |
7306 61 10 , 7306 61 92 , 7306 61 99 |
|
22 |
Tuburi și țevi fără sudură din oțeluri inoxidabile |
7304 11 00 , 7304 22 00 , 7304 24 00 , 7304 41 00 , 7304 49 10 , 7304 49 93 , 7304 49 95 , 7304 49 99 |
|
23 |
Tuburi și țevi pentru rulmenți |
7304 51 12 , 7304 51 18 , 7304 59 32 , 7304 59 38 |
|
24 |
Alte tuburi fără sudură |
7304 19 10 , 7304 19 30 , 7304 19 90 , 7304 23 00 , 7304 29 10 , 7304 29 30 , 7304 29 90 , 7304 31 20 , 7304 31 80 , 7304 39 10 , 7304 39 52 , 7304 39 58 , 7304 39 92 , 7304 39 93 , 7304 39 98 , 7304 51 81 , 7304 51 89 , 7304 59 10 , 7304 59 92 , 7304 59 93 , 7304 59 99 , 7304 90 00 |
|
25 |
Tuburi mari sudate |
7305 11 00 , 7305 12 00 , 7305 19 00 , 7305 20 00 , 7305 31 00 , 7305 39 00 , 7305 90 00 |
|
26 |
Alte țevi sudate |
7306 11 10 , 7306 11 90 , 7306 19 10 , 7306 19 90 , 7306 21 00 , 7306 29 00 , 7306 30 11 , 7306 30 19 , 7306 30 80 , 7306 40 20 , 7306 40 80 , 7306 50 20 , 7306 50 80 , 7306 69 10 , 7306 69 90 , 7306 90 00 |
|
27 |
Bare finisate la rece din oțeluri nealiate și din alte oțeluri aliate |
7215 10 00 , 7215 50 11 , 7215 50 19 , 7215 50 80 , 7228 10 90 , 7228 20 99 , 7228 50 20 , 7228 50 40 , 7228 50 61 , 7228 50 69 , 7228 50 80 |
|
28 |
Sârmă din oțeluri nealiate |
7217 10 10 , 7217 10 31 , 7217 10 39 , 7217 10 50 , 7217 10 90 , 7217 20 10 , 7217 20 30 , 7217 20 50 , 7217 20 90 , 7217 30 41 , 7217 30 49 , 7217 30 50 , 7217 30 90 , 7217 90 20 , 7217 90 50 , 7217 90 90 |
ANEXA II
II.1 – Creșterea importurilor pentru 26 de categorii de produse (în tone)
|
Numărul produsului |
Categoria de produse |
2013 |
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
PMR |
Creșterea PMR comparativ cu 2013 |
|
1 |
Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
4 867 242 |
5 263 815 |
7 854 395 |
8 610 847 |
7 048 217 |
7 209 718 |
48 % |
|
2 |
Foi laminate la rece din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
1 837 875 |
1 906 067 |
2 761 337 |
2 007 299 |
2 463 937 |
2 463 941 |
34 % |
|
3 |
Foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES cu grăunți orientați) |
266 355 |
284 376 |
279 777 |
312 647 |
377 744 |
433 526 |
63 % |
|
4 |
Foi cu învelișuri metalice |
1 855 325 |
2 203 135 |
2 688 830 |
3 924 906 |
5 019 132 |
4 637 052 |
150 % |
|
5 |
Foi cu acoperire organică |
681 646 |
725 004 |
622 482 |
730 619 |
919 000 |
937 693 |
38 % |
|
6 |
Produse de oțelărie |
549 941 |
660 743 |
634 722 |
754 638 |
616 810 |
735 928 |
34 % |
|
7 |
Plăci de tablă quarto din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
1 439 430 |
1 968 634 |
2 573 220 |
2 834 744 |
2 549 694 |
2 374 170 |
65 % |
|
8 |
Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la cald |
157 197 |
213 885 |
247 090 |
326 631 |
407 886 |
408 468 |
160 % |
|
9 |
Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la rece |
645 004 |
954 179 |
697 199 |
753 058 |
869 091 |
972 415 |
51 % |
|
10 |
Plăci de tablă quarto inoxidabilă, laminate la cald |
26 799 |
34 700 |
31 586 |
25 995 |
27 704 |
28 677 |
7 % |
|
12 |
Bare de calitate comercială și profiluri ușoare din oțeluri nealiate sau din alte aliaje |
942 999 |
1 265 397 |
1 233 328 |
1 429 511 |
1 419 973 |
1 792 392 |
90 % |
|
13 |
Vergele de armătură |
528 702 |
972 572 |
1 430 000 |
1 292 936 |
1 191 379 |
1 755 338 |
232 % |
|
14 |
Bare și profile ușoare din oțeluri inoxidabile |
114 638 |
149 670 |
144 875 |
149 499 |
161 973 |
184 811 |
61 % |
|
15 |
Sârmă laminată din oțeluri inoxidabile |
52 068 |
71 209 |
57 542 |
58 659 |
63 022 |
69 786 |
34 % |
|
16 |
Sârmă laminată din oțeluri nealiate sau din alte aliaje |
1 107 169 |
1 267 308 |
1 694 707 |
2 001 322 |
2 093 877 |
2 354 164 |
113 % |
|
17 |
Profile din fier sau din oțeluri nealiate |
222 797 |
274 863 |
267 851 |
387 353 |
262 759 |
373 732 |
68 % |
|
18 |
Palplanșe |
15 871 |
16 497 |
14 051 |
36 683 |
84 549 |
83 502 |
426 % |
|
19 |
Material feroviar |
14 587 |
25 532 |
23 202 |
12 494 |
18 232 |
23 013 |
58 % |
|
20 |
Țevi de gaz |
275 378 |
349 078 |
314 471 |
354 261 |
401 410 |
445 569 |
62 % |
|
21 |
Secțiuni tubulare |
485 038 |
578 426 |
602 190 |
757 274 |
862 889 |
956 360 |
97 % |
|
22 |
Tuburi și țevi fără sudură din oțeluri inoxidabile |
42 417 |
55 590 |
54 948 |
51 614 |
49 593 |
49 781 |
17 % |
|
24 |
Alte tuburi fără sudură |
440 696 |
509 052 |
448 761 |
448 333 |
410 822 |
480 600 |
9 % |
|
25 |
Tuburi mari sudate |
295 502 |
418 808 |
218 549 |
171 512 |
1 053 049 |
720 886 |
144 % |
|
26 |
Alte țevi sudate |
462 137 |
484 915 |
494 914 |
526 634 |
551 764 |
558 457 |
21 % |
|
27 |
Bare finisate la rece din oțeluri nealiate și din alte oțeluri aliate |
446 086 |
514 066 |
479 271 |
454 924 |
454 921 |
501 232 |
12 % |
|
28 |
Sârme din oțeluri nealiate |
555 798 |
700 560 |
683 041 |
726 158 |
714 480 |
762 600 |
37 % |
II.2 – Creșterea importurilor pentru 2 de categorii de produse (în tone)
|
Numărul produsului |
Categoria de produse |
2013 |
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
PMR |
Creșterea PMR comparativ cu 2013 |
|
11 |
Foi de tablă electrotehnică cu grăunți orientați |
114 388 |
112 258 |
101 737 |
109 518 |
99 917 |
106 570 |
– 7 % |
|
23 |
Tuburi și țevi pentru rulmenți |
7 475 |
8 998 |
8 337 |
7 035 |
6 137 |
6 265 |
– 16 % |
ANEXA III
III.1 – Lista țărilor în curs de dezvoltare, membre ale OMC
Afghanistan, Albania, Angola, Antigua și Barbuda, Argentina, Armenia, Bahrain, Bangladesh, Barbados, Belize, Benin, Bolivia, Botswana, Brazilia, Brunei Darussalam, Burkina Faso, Burundi, Capul Verde, Cambodgia, Camerun, Republica Centrafricană, Chad, Chile, China, Columbia, Congo, Costa Rica, Côte d'Ivoire, Cuba, Republica Democratică Congo, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Eswatini, Fiji, Gabon, Gambia, Georgia, Ghana, Grenada, Guatemala, Guineea, Guineea-Bissau, Guyana, Haiti, Honduras, Hong Kong, India, Indonezia, Jamaica, Iordania, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Republica Kârgâzstan, Republica Democrată Populară Laos, Lesotho, Liberia, Macao, Madagascar, Malawi, Malaysia, Maldive, Mali, Mauritania, Mauritius, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Maroc, Mozambic, Myanmar/Birmania, Namibia, Nepal, Nicaragua, Niger, Nigeria, Oman, Pakistan, Panama, Papua-Noua Guinee, Paraguay, Peru, Filipine, Qatar, Rwanda, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Samoa, Saudi Arabia, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Insulele Solomon, Africa de Sud, Sri Lanka, Suriname, Tadjikistan, Tanzania, Thailanda, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Togo, Tonga, Trinidad și Tobago, Tunisia, Turcia, Uganda, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe
III.2 – Lista categoriilor de produse originare din țările în curs de dezvoltare cărora li se aplică măsurile definitive
|
Țară/grup de produse |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
|
Brazilia |
x |
x |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
China |
|
|
x |
x |
|
x |
|
x |
|
x |
x |
|
|
x |
|
|
x |
x |
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
Egipt |
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei |
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
India |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
x |
|
x |
|
|
x |
|
|
|
Indonezia |
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Malaysia |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mexic |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
Republica Moldova |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Thailanda |
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Turcia |
x |
x |
|
x |
x |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
x |
x |
|
x |
x |
x |
|
|
x |
x |
x |
x |
|
Ucraina |
x |
x |
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
x |
x |
|
x |
x |
|
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
x |
x |
|
Emiratele Arabe Unite |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
x |
x |
|
x |
|
|
|
|
x |
|
|
|
Vietnam |
|
x |
|
x |
|
|
|
|
x |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA IV
IV.1 – Volumele contingentelor tarifare
|
Numărul produsului |
Categoria de produse |
Coduri NC |
Alocare pe țări (în cazul în care este aplicabil) |
De la 2.2.2019 la 30.6.2019 |
De la 1.7.2019 la 30.6.2020 |
De la 1.7.2020 la 30.6.2021 |
Nivelul taxei suplimentare |
Numere de ordine |
|
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
Volumul contingentului tarifar (tone nete) |
||||||
|
1 |
Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
7208 10 00 , 7208 25 00 , 7208 26 00 , 7208 27 00 , 7208 36 00 , 7208 37 00 , 7208 38 00 , 7208 39 00 , 7208 40 00 , 7208 52 10 , 7208 52 99 , 7208 53 10 , 7208 53 90 , 7208 54 00 , 7211 13 00 , 7211 14 00 , 7211 19 00 , 7212 60 00 , 7225 19 10 , 7225 30 10 , 7225 30 30 , 7225 30 90 , 7225 40 15 , 7225 40 90 , 7226 19 10 , 7226 91 20 , 7226 91 91 , 7226 91 99 |
Toate țările terțe |
3 359 532,08 |
8 641 212,54 |
9 073 273,16 |
25 % |
|
|
2 |
Foi laminate la rece din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
7209 15 00 , 7209 16 90 , 7209 17 90 , 7209 18 91 , 7209 25 00 , 7209 26 90 , 7209 27 90 , 7209 28 90 , 7209 90 20 , 7209 90 80 , 7211 23 20 , 7211 23 30 , 7211 23 80 , 7211 29 00 , 7211 90 20 , 7211 90 80 , 7225 50 20 , 7225 50 80 , 7226 20 00 , 7226 92 00 |
India |
234 714,39 |
603 720,07 |
633 906,07 |
25 % |
09.8801 |
|
Coreea (Republica) |
144 402,99 |
371 425,82 |
389 997,11 |
25 % |
09.8802 |
|||
|
Ucraina |
102 325,83 |
263 197,14 |
276 357,00 |
25 % |
09.8803 |
|||
|
Brazilia |
65 398,61 |
168 214,89 |
176 625,64 |
25 % |
09.8804 |
|||
|
Serbia |
56 480,21 |
145 275,43 |
152 539,20 |
25 % |
09.8805 |
|||
|
Alte țări |
430 048,96 |
1 106 149,42 |
1 161 456,89 |
25 % |
||||
|
3.A |
Foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES cu grăunți orientați) |
7209 16 10 , 7209 17 10 , 7209 18 10 , 7209 26 10 , 7209 27 10 , 7209 28 10 |
Coreea (Republica) |
1 923,96 |
4 948,72 |
5 196,15 |
25 % |
09.8806 |
|
China |
822,98 |
2 116,84 |
2 222,68 |
25 % |
09.8807 |
|||
|
Rusia |
519,69 |
1 336,71 |
1 403,54 |
25 % |
09.8808 |
|||
|
Iordania |
227,52 |
585,21 |
614,47 |
25 % |
09.8809 |
|||
|
Alte țări |
306,34 |
787,96 |
827,35 |
25 % |
||||
|
3.B |
7225 19 90 , 7226 19 80 |
Rusia |
51 426,29 |
132 276,00 |
138 889,80 |
25 % |
09.8811 |
|
|
Coreea (Republica) |
31 380,40 |
80 715,02 |
84 750,77 |
25 % |
09.8812 |
|||
|
China |
24 187,01 |
62 212,57 |
65 323,20 |
25 % |
09.8813 |
|||
|
Taiwan |
18 144,97 |
46 671,54 |
49 005,12 |
25 % |
09.8814 |
|||
|
Alte țări |
8 395,39 |
21 594,19 |
22 673,90 |
25 % |
||||
|
4.A (5) |
Foi cu învelișuri metalice |
Coduri TARIC: 7210410020 , 7210490020 7210610020 , 7210690020 , 7212300020 , 7212506120 , 7212506920 , 7225920020 , 7225990011 , 7225990022 , 7225990040 , 7225990091 , 7225990092 , 7226993010 , 7226997011 , 7226997091 , 7226997094 |
Coreea (Republica) |
69 571,10 |
178 947,15 |
187 894,51 |
25 % |
09.8816 |
|
India |
83 060,42 |
213 643,66 |
224 325,84 |
25 % |
09.8817 |
|||
|
Alte țări |
761 518,93 |
1 958 739,13 |
2 056 676,09 |
25 % |
||||
|
4.B (7) |
Coduri NC: 7210 20 00 , 7210 30 00 , 7210 90 80 , 7212 20 00 , 7212 50 20 , 7212 50 30 , 7212 50 40 , 7212 50 90 , 7225 91 00 , 7226 99 10 Coduri TARIC: 7210410080 , 7210490080 , 7210610080 , 7210690080 , 7212300080 , 7212506180 , 7212506980 , 7225920080 , 7225990025 , 7225990095 , 7226993090 , 7226997019 , 7226997096 |
China |
204 951,07 |
527 164,42 |
553 522,64 |
25 % |
09.8821 |
|
|
Coreea (Republica) |
249 533,26 |
641 836,39 |
673 928,21 |
25 % |
09.8822 |
|||
|
India |
118 594,25 |
305 041,91 |
320 294,00 |
25 % |
09.8823 |
|||
|
Taiwan |
49 248,78 |
126 675,12 |
133 008,88 |
25 % |
09.8824 |
|||
|
Alte țări |
125 598,05 |
323 056,72 |
339 209,55 |
25 % |
||||
|
5 |
Foi cu acoperire organică |
7210 70 80 , 7212 40 80 |
India |
108 042,36 |
277 900,89 |
291 795,94 |
25 % |
09.8826 |
|
Coreea (Republica) |
103 354,11 |
265 842,04 |
279 134,14 |
25 % |
09.8827 |
|||
|
Taiwan |
31 975,79 |
82 246,46 |
86 358,79 |
25 % |
09.8828 |
|||
|
Turcia |
21 834,45 |
56 161,42 |
58 969,49 |
25 % |
09.8829 |
|||
|
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei |
16 331,15 |
42 006,13 |
44 106,44 |
25 % |
09.8830 |
|||
|
Alte țări |
43 114,71 |
110 897,39 |
116 442,26 |
25 % |
||||
|
6 |
Produse de oțelărie |
7209 18 99 , 7210 11 00 , 7210 12 20 , 7210 12 80 , 7210 50 00 , 7210 70 10 , 7210 90 40 , 7212 10 10 , 7212 10 90 , 7212 40 20 |
China |
158 139,17 |
406 757,31 |
427 095,17 |
25 % |
09.8831 |
|
Serbia |
30 545,88 |
78 568,52 |
82 496,95 |
25 % |
09.8832 |
|||
|
Coreea (Republica) |
23 885,70 |
61 437,55 |
64 509,42 |
25 % |
09.8833 |
|||
|
Taiwan |
21 167,00 |
54 444,65 |
57 166,88 |
25 % |
09.8834 |
|||
|
Brazilia |
19 730,03 |
50 748,55 |
53 285,98 |
25 % |
09.8835 |
|||
|
Alte țări |
33 167,30 |
85 311,19 |
89 576,75 |
25 % |
||||
|
7 |
Plăci de tablă quarto din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate |
7208 51 20 , 7208 51 91 , 7208 51 98 , 7208 52 91 , 7208 90 20 , 7208 90 80 , 7210 90 30 , 7225 40 12 , 7225 40 40 , 7225 40 60 |
Ucraina |
339 678,24 |
873 702,59 |
917 387,71 |
25 % |
09.8836 |
|
Coreea (Republica) |
140 011,38 |
360 129,93 |
378 136,43 |
25 % |
09.8837 |
|||
|
Rusia |
115 485,12 |
297 044,77 |
311 897,01 |
25 % |
09.8838 |
|||
|
India |
74 811,09 |
192 425,17 |
202 046,43 |
25 % |
09.8839 |
|||
|
Alte țări |
466 980,80 |
1 201 143,58 |
1 261 200,76 |
25 % |
||||
|
8 |
Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la cald |
7219 11 00 , 7219 12 10 , 7219 12 90 , 7219 13 10 , 7219 13 90 , 7219 14 10 , 7219 14 90 , 7219 22 10 , 7219 22 90 , 7219 23 00 , 7219 24 00 , 7220 11 00 , 7220 12 00 |
China |
87 328,82 |
224 622,62 |
235 853,75 |
25 % |
09.8841 |
|
Coreea (Republica) |
18 082,33 |
46 510,43 |
48 835,95 |
25 % |
09.8842 |
|||
|
Taiwan |
12 831,07 |
33 003,41 |
34 653,58 |
25 % |
09.8843 |
|||
|
Statele Unite ale Americii |
11 810,30 |
30 377,84 |
31 896,74 |
25 % |
09.8844 |
|||
|
Alte țări |
10 196,61 |
26 227,19 |
27 538,55 |
25 % |
||||
|
9 |
Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la rece |
7219 31 00 , 7219 32 10 , 7219 32 90 , 7219 33 10 , 7219 33 90 , 7219 34 10 , 7219 34 90 , 7219 35 10 , 7219 35 90 , 7219 90 20 , 7219 90 80 , 7220 20 21 , 7220 20 29 , 7220 20 41 , 7220 20 49 , 7220 20 81 , 7220 20 89 , 7220 90 20 , 7220 90 80 |
Coreea (Republica) |
70 813,18 |
182 141,97 |
191 249,07 |
25 % |
09.8846 |
|
Taiwan |
65 579,14 |
168 679,23 |
177 113,19 |
25 % |
09.8847 |
|||
|
India |
42 720,54 |
109 883,53 |
115 377,71 |
25 % |
09.8848 |
|||
|
Statele Unite ale Americii |
35 609,52 |
91 592,94 |
96 172,59 |
25 % |
09.8849 |
|||
|
Turcia |
29 310,69 |
75 391,41 |
79 160,98 |
25 % |
09.8850 |
|||
|
Malayasia |
19 799,24 |
50 926,57 |
53 472,90 |
25 % |
09.8851 |
|||
|
Vietnam |
16 832,28 |
43 295,10 |
45 459,86 |
25 % |
09.8852 |
|||
|
Alte țări |
50 746,86 |
130 528,43 |
137 054,85 |
25 % |
||||
|
10 |
Plăci de tablă quarto inoxidabilă, laminate la cald |
7219 21 10 , 7219 21 90 |
China |
6 765,50 |
17 401,86 |
18 271,95 |
25 % |
09.8856 |
|
India |
2 860,33 |
7 357,20 |
7 725,06 |
25 % |
09.8857 |
|||
|
Taiwan |
1 119,34 |
2 879,11 |
3 023,06 |
25 % |
09.8858 |
|||
|
Alte țări |
1 440,07 |
3 704,07 |
3 889,27 |
25 % |
||||
|
12 |
Bare de calitate comercială și profiluri ușoare din oțeluri nealiate sau din alte aliaje |
7214 30 00 , 7214 91 10 , 7214 91 90 , 7214 99 31 , 7214 99 39 , 7214 99 50 , 7214 99 71 , 7214 99 79 , 7214 99 95 , 7215 90 00 , 7216 10 00 , 7216 21 00 , 7216 22 00 , 7216 40 10 , 7216 40 90 , 7216 50 10 , 7216 50 91 , 7216 50 99 , 7216 99 00 , 7228 10 20 , 7228 20 10 , 7228 20 91 , 7228 30 20 , 7228 30 41 , 7228 30 49 , 7228 30 61 , 7228 30 69 , 7228 30 70 , 7228 30 89 , 7228 60 20 , 7228 60 80 , 7228 70 10 , 7228 70 90 , 7228 80 00 |
China |
166 217,87 |
427 536,89 |
448 913,74 |
25 % |
09.8861 |
|
Turcia |
114 807,87 |
295 302,79 |
310 067,93 |
25 % |
09.8862 |
|||
|
Rusia |
94 792,44 |
243 820,15 |
256 011,16 |
25 % |
09.8863 |
|||
|
Elveția |
73 380,52 |
188 745,54 |
198 182,81 |
25 % |
09.8864 |
|||
|
Belarus |
57 907,73 |
148 947,24 |
156 394,60 |
25 % |
09.8865 |
|||
|
Alte țări |
76 245,19 |
196 113,88 |
205 919,57 |
25 % |
||||
|
13 |
Vergele de armătură |
7214 20 00 , 7214 99 10 |
Turcia |
117 231,80 |
301 537,50 |
316 614,37 |
25 % |
09.8866 |
|
Rusia |
94 084,20 |
241 998,46 |
254 098,38 |
25 % |
09.8867 |
|||
|
Ucraina |
62 534,65 |
160 848,36 |
168 890,77 |
25 % |
09.8868 |
|||
|
Bosnia și Herțegovina |
39 356,10 |
101 229,71 |
106 291,20 |
25 % |
09.8869 |
|||
|
Republica Moldova |
28 284,59 |
72 752,14 |
76 389,74 |
25 % |
09.8870 |
|||
|
Alte țări |
217 775,50 |
560 150,74 |
588 158,28 |
|
||||
|
14 |
Bare și profile ușoare din oțeluri inoxidabile |
7222 11 11 , 7222 11 19 , 7222 11 81 , 7222 11 89 , 7222 19 10 , 7222 19 90 , 7222 20 11 , 7222 20 19 , 7222 20 21 , 7222 20 29 , 7222 20 31 , 7222 20 39 , 7222 20 81 , 7222 20 89 , 7222 30 51 , 7222 30 91 , 7222 30 97 , 7222 40 10 , 7222 40 50 , 7222 40 90 |
India |
44 433,00 |
114 288,24 |
120 002,65 |
25 % |
09.8871 |
|
Elveția |
6 502,75 |
16 726,03 |
17 562,33 |
25 % |
09.8872 |
|||
|
Ucraina |
5 733,50 |
14 747,41 |
15 484,78 |
25 % |
09.8873 |
|||
|
Alte țări |
8 533,24 |
21 948,75 |
23 046,19 |
25 % |
||||
|
15 |
Sârmă laminată din oțeluri inoxidabile |
7221 00 10 , 7221 00 90 |
India |
10 135,23 |
26 069,31 |
27 372,78 |
25 % |
09.8876 |
|
Taiwan |
6 619,68 |
17 026,79 |
17 878,13 |
25 % |
09.8877 |
|||
|
Coreea (Republica) |
3 300,07 |
8 488,26 |
8 912,67 |
25 % |
09.8878 |
|||
|
China |
2 216,86 |
5 702,09 |
5 987,20 |
25 % |
09.8879 |
|||
|
Japonia |
2 190,40 |
5 634,03 |
5 915,73 |
25 % |
09.8880 |
|||
|
Alte țări |
1 144,43 |
2 943,64 |
3 090,82 |
25 % |
||||
|
16 |
Sârmă laminată din oțeluri nealiate sau din alte aliaje |
7213 10 00 , 7213 20 00 , 7213 91 10 , 7213 91 20 , 7213 91 41 , 7213 91 49 , 7213 91 70 , 7213 91 90 , 7213 99 10 , 7213 99 90 , 7227 10 00 , 7227 20 00 , 7227 90 10 , 7227 90 50 , 7227 90 95 |
Ucraina |
149 009,10 |
383 273,39 |
402 437,06 |
25 % |
09.8881 |
|
Elveția |
141 995,22 |
365 232,67 |
383 494,31 |
25 % |
09.8882 |
|||
|
Rusia |
122 883,63 |
316 074,84 |
331 878,59 |
25 % |
09.8883 |
|||
|
Turcia |
121 331,08 |
312 081,44 |
327 685,51 |
25 % |
09.8884 |
|||
|
Belarus |
97 436,46 |
250 620,96 |
263 152,01 |
25 % |
09.8885 |
|||
|
Republica Moldova |
73 031,65 |
187 848,18 |
197 240,59 |
25 % |
09.8886 |
|||
|
Alte țări |
122 013,20 |
313 835,96 |
329 527,76 |
25 % |
||||
|
17 |
Profile din fier sau din oțeluri nealiate |
7216 31 10 , 7216 31 90 , 7216 32 11 , 7216 32 19 , 7216 32 91 , 7216 32 99 , 7216 33 10 , 7216 33 90 |
Ucraina |
42 915,19 |
110 384,21 |
115 903,42 |
25 % |
09.8891 |
|
Turcia |
38 465,03 |
98 937,73 |
103 884,61 |
25 % |
09.8892 |
|||
|
Coreea (Republica) |
10 366,76 |
26 664,84 |
27 998,09 |
25 % |
09.8893 |
|||
|
Rusia |
9 424,08 |
24 240,12 |
25 452,12 |
25 % |
09.8894 |
|||
|
Brazilia |
8 577,95 |
22 063,74 |
23 166,93 |
25 % |
09.8895 |
|||
|
Elveția |
6 648,01 |
17 099,66 |
17 954,65 |
25 % |
09.8896 |
|||
|
Alte țări |
14 759,92 |
37 964,70 |
39 862,93 |
25 % |
||||
|
18 |
Palplanșe |
7301 10 00 |
China |
12 198,24 |
31 375,68 |
32 944,46 |
25 % |
09.8901 |
|
Emiratele Arabe Unite |
6 650,41 |
17 105,84 |
17 961,13 |
25 % |
09.8902 |
|||
|
Alte țări |
480,04 |
1 234,73 |
1 296,46 |
25 % |
||||
|
19 |
Material feroviar |
7302 10 22 , 7302 10 28 , 7302 10 40 , 7302 10 50 , 7302 40 00 |
Rusia |
2 147,19 |
5 522,90 |
5 799,05 |
25 % |
09.8906 |
|
China |
2 145,07 |
5 517,42 |
5 793,30 |
25 % |
09.8907 |
|||
|
Turcia |
1 744,68 |
4 487,58 |
4 711,96 |
25 % |
09.8908 |
|||
|
Ucraina |
657,60 |
1 691,46 |
1 776,03 |
25 % |
09.8909 |
|||
|
Alte țări |
1 010,85 |
2 600,06 |
2 730,07 |
25 % |
||||
|
20 |
Țevi de gaz |
7306 30 41 , 7306 30 49 , 7306 30 72 , 7306 30 77 |
Turcia |
88 914,68 |
228 701,68 |
240 136,77 |
25 % |
09.8911 |
|
India |
32 317,40 |
83 125,12 |
87 281,37 |
25 % |
09.8912 |
|||
|
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei |
9 637,48 |
24 789,01 |
26 028,46 |
25 % |
09.8913 |
|||
|
Alte țări |
22 028,87 |
56 661,52 |
59 494,59 |
25 % |
||||
|
21 |
Secțiuni tubulare |
7306 61 10 , 7306 61 92 , 7306 61 99 |
Turcia |
154 436,15 |
397 232,59 |
417 094,22 |
25 % |
09.8916 |
|
Rusia |
35 406,28 |
91 070,18 |
95 623,68 |
25 % |
09.8917 |
|||
|
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei |
34 028,95 |
87 527,48 |
91 903,85 |
25 % |
09.8918 |
|||
|
Ucraina |
25 240,74 |
64 922,92 |
68 169,06 |
25 % |
09.8919 |
|||
|
Elveția |
25 265,29 |
57 369,40 |
60 237,87 |
25 % |
09.8920 |
|||
|
Belarus |
20 898,79 |
53 754,78 |
56 442,52 |
25 % |
09.8921 |
|||
|
Alte țări |
25 265,29 |
64 986,05 |
68 235,36 |
25 % |
||||
|
22 |
Tuburi și țevi fără sudură din oțeluri inoxidabile |
7304 11 00 , 7304 22 00 , 7304 24 00 , 7304 41 00 , 7304 49 10 , 7304 49 93 , 7304 49 95 , 7304 49 99 |
India |
8 315,90 |
21 389,71 |
22 459,20 |
25 % |
09.8926 |
|
Ucraina |
5 224,94 |
13 439,33 |
14 111,29 |
25 % |
09.8927 |
|||
|
Coreea (Republica) |
1 649,31 |
4 242,27 |
4 454,39 |
25 % |
09.8928 |
|||
|
Japonia |
1 590,45 |
4 090,86 |
4 295,41 |
25 % |
09.8929 |
|||
|
Statele Unite ale Americii |
1 393,26 |
3 583,68 |
3 762,86 |
25 % |
09.8930 |
|||
|
China |
1 299,98 |
3 343,74 |
3 510,92 |
25 % |
09.8931 |
|||
|
Alte țări |
2 838,17 |
7 300,20 |
7 665,21 |
25 % |
||||
|
24 |
Alte tuburi fără sudură |
7304 19 10 , 7304 19 30 , 7304 19 90 , 7304 23 00 , 7304 29 10 , 7304 29 30 , 7304 29 90 , 7304 31 20 , 7304 31 80 , 7304 39 10 , 7304 39 52 , 7304 39 58 , 7304 39 92 , 7304 39 93 , 7304 39 98 , 7304 51 81 , 7304 51 89 , 7304 59 10 , 7304 59 92 , 7304 59 93 , 7304 59 99 , 7304 90 00 |
China |
49 483,75 |
127 279,51 |
133 643,48 |
25 % |
09.8936 |
|
Ucraina |
36 779,89 |
94 603,32 |
99 333,49 |
25 % |
09.8937 |
|||
|
Belarus |
19 655,31 |
50 556,35 |
53 084,17 |
25 % |
09.8938 |
|||
|
Japonia |
13 766,04 |
35 408,29 |
37 178,71 |
25 % |
09.8939 |
|||
|
Statele Unite ale Americii |
12 109,53 |
31 147,50 |
32 704,87 |
25 % |
09.8940 |
|||
|
Alte țări |
55 345,57 |
142 356,97 |
149 474,82 |
25 % |
||||
|
25 |
Tuburi mari sudate |
7305 11 00 , 7305 12 00 , 7305 19 00 , 7305 20 00 , 7305 31 00 , 7305 39 00 , 7305 90 00 |
Rusia |
140 602,32 |
361 649,91 |
379 732,41 |
25 % |
09.8941 |
|
Turcia |
17 543,40 |
45 124,22 |
47 380,43 |
25 % |
09.8942 |
|||
|
China |
14 213,63 |
36 559,56 |
38 387,54 |
25 % |
09.8943 |
|||
|
Alte țări |
34 011,86 |
87 483,52 |
91 857,70 |
25 % |
||||
|
26 |
Alte țevi sudate |
7306 11 10 , 7306 11 90 , 7306 19 10 , 7306 19 90 , 7306 21 00 , 7306 29 00 , 7306 30 11 , 7306 30 19 , 7306 30 80 , 7306 40 20 , 7306 40 80 , 7306 50 20 , 7306 50 80 , 7306 69 10 , 7306 69 90 , 7306 90 00 |
Elveția |
64 797,98 |
166 669,96 |
175 003,46 |
25 % |
09.8946 |
|
Turcia |
60 693,64 |
156 113,01 |
163 918,66 |
25 % |
09.8947 |
|||
|
Emiratele Arabe Unite |
18 676,40 |
48 038,46 |
50 440,38 |
25 % |
09.8948 |
|||
|
China |
18 010,22 |
46 324,96 |
48 641,20 |
25 % |
09.8949 |
|||
|
Taiwan |
14 374,20 |
36 972,56 |
38 821,19 |
25 % |
09.8950 |
|||
|
India |
11 358,87 |
29 216,69 |
30 677,53 |
25 % |
09.8951 |
|||
|
Alte țări |
36 898,57 |
94 908,57 |
99 653,99 |
25 % |
||||
|
27 |
Bare finisate la rece din oțeluri nealiate și din alte oțeluri aliate |
7215 10 00 , 7215 50 11 , 7215 50 19 , 7215 50 80 , 7228 10 90 , 7228 20 99 , 7228 50 20 , 7228 50 40 , 7228 50 61 , 7228 50 69 , 7228 50 80 |
Rusia |
117 519,41 |
302 277,28 |
317 391,14 |
25 % |
09.8956 |
|
Elveția |
27 173,22 |
69 893,54 |
73 388,22 |
25 % |
09.8957 |
|||
|
China |
20 273,26 |
52 145,82 |
54 753,12 |
25 % |
09.8958 |
|||
|
Ucraina |
15 969,02 |
41 074,67 |
43 128,40 |
25 % |
09.8959 |
|||
|
Alte țări |
17 540,47 |
45 116,69 |
47 372,52 |
25 % |
||||
|
28 |
Sârmă din oțeluri nealiate |
7217 10 10 , 7217 10 31 , 7217 10 39 , 7217 10 50 , 7217 10 90 , 7217 20 10 , 7217 20 30 , 7217 20 50 , 7217 20 90 , 7217 30 41 , 7217 30 49 , 7217 30 50 , 7217 30 90 , 7217 90 20 , 7217 90 50 , 7217 90 90 |
Belarus |
88 294,51 |
227 106,51 |
238 461,84 |
25 % |
09.8961 |
|
China |
66 719,82 |
171 613,24 |
180 193,90 |
25 % |
09.8962 |
|||
|
Rusia |
41 609,21 |
107 025,04 |
112 376,29 |
25 % |
09.8963 |
|||
|
Turcia |
40 302,46 |
103 663,89 |
108 847,08 |
25 % |
09.8964 |
|||
|
Ucraina |
26 755,09 |
68 818,05 |
72 258,95 |
25 % |
09.8965 |
|||
|
Alte țări |
39 770,29 |
102 295,06 |
107 409,81 |
25 % |
IV.2 – Volumele contingentelor tarifare globale per trimestru
|
|
ANUL 1 |
ANUL 2 |
ANUL 3 |
||||||||
|
Numărul produsului |
|
De la 2.2.2019 la 31.3.2019 |
De la 1.4.2019 la 30.6.2019 |
De la 1.7.2019 la 30.9.2019 |
De la 1.10.2019 la 31.12.2019 |
De la 1.1.2020 la 31.3.2020 |
De la 1.4.2020 la 30.6.2020 |
De la 1.7.2020 la 30.9.2020 |
De la 1.10.2020 la 31.12.2020 |
De la 1.1.2021 la 31.3.2021 |
De la 1.4.2021 la 30.6.2021 |
|
1 |
Alte țări |
1 307 737,32 |
2 051 794,76 |
2 172 108,07 |
2 172 108,07 |
2 148 498,20 |
2 148 498,20 |
2 286 962,00 |
2 286 962,00 |
2 237 245,44 |
2 262 103,72 |
|
2 |
Alte țări |
167 401,61 |
262 647,35 |
278 048,49 |
278 048,49 |
275 026,22 |
275 026,22 |
292 750,78 |
292 750,78 |
286 386,63 |
289 568,70 |
|
3A |
Alte țări |
119,25 |
187,09 |
198,07 |
198,07 |
195,91 |
195,91 |
208,54 |
208,54 |
204,01 |
206,27 |
|
3B |
Alte țări |
3 268,01 |
5 127,39 |
5 428,05 |
5 428,05 |
5 369,05 |
5 369,05 |
5 715,07 |
5 715,07 |
5 590,82 |
5 652,94 |
|
4A |
Alte țări |
296 430,19 |
465 088,74 |
492 360,66 |
492 360,66 |
487 008,91 |
487 008,91 |
518 395,07 |
518 395,07 |
507 125,61 |
512 760,34 |
|
4B |
Alte țări |
48 890,51 |
76 707,53 |
81 205,51 |
81 205,51 |
80 322,84 |
80 322,84 |
85 499,39 |
85 499,39 |
83 640,71 |
84 570,05 |
|
5 |
Alte țări |
16 782,91 |
26 331,80 |
27 875,85 |
27 875,85 |
27 572,85 |
27 572,85 |
29 349,83 |
29 349,83 |
28 711,79 |
29 030,81 |
|
6 |
Alte țări |
12 910,76 |
20 256,54 |
21 444,34 |
21 444,34 |
21 211,25 |
21 211,25 |
22 578,25 |
22 578,25 |
22 087,42 |
22 332,83 |
|
7 |
Alte țări |
181 777,76 |
285 203,04 |
301 926,80 |
301 926,80 |
298 644,99 |
298 644,99 |
317 891,70 |
317 891,70 |
310 981,01 |
314 436,35 |
|
8 |
Alte țări |
3 969,15 |
6 227,46 |
6 592,63 |
6 592,63 |
6 520,97 |
6 520,97 |
6 941,22 |
6 941,22 |
6 790,33 |
6 865,78 |
|
9 |
Alte țări |
19 753,81 |
30 993,05 |
32 810,42 |
32 810,42 |
32 453,79 |
32 453,79 |
34 545,33 |
34 545,33 |
33 794,35 |
34 169,84 |
|
10 |
Alte țări |
560,56 |
879,51 |
931,08 |
931,08 |
920,96 |
920,96 |
980,31 |
980,31 |
959,00 |
969,65 |
|
12 |
Alte țări |
29 679,33 |
46 565,85 |
49 296,38 |
49 296,38 |
48 760,55 |
48 760,55 |
51 903,01 |
51 903,01 |
50 774,69 |
51 338,85 |
|
13 |
Alte țări |
84 771,67 |
133 003,83 |
140 802,92 |
140 802,92 |
139 272,45 |
139 272,45 |
148 248,11 |
148 248,11 |
145 025,33 |
146 636,72 |
|
14 |
Alte țări |
3 321,66 |
5 211,58 |
5 517,17 |
5 517,17 |
5 457,20 |
5 457,20 |
5 808,90 |
5 808,90 |
5 682,62 |
5 745,76 |
|
15 |
Alte țări |
445,48 |
698,95 |
739,93 |
739,93 |
731,89 |
731,89 |
779,06 |
779,06 |
762,12 |
770,59 |
|
16 |
Alte țări |
47 495,07 |
74 518,13 |
78 887,73 |
78 887,73 |
78 030,25 |
78 030,25 |
83 059,05 |
83 059,05 |
81 253,42 |
82 156,24 |
|
17 |
Alte țări |
5 745,47 |
9 014,45 |
9 543,04 |
9 543,04 |
9 439,31 |
9 439,31 |
10 047,64 |
10 047,64 |
9 829,22 |
9 938,43 |
|
18 |
Alte țări |
186,86 |
293,18 |
310,37 |
310,37 |
306,99 |
306,99 |
326,78 |
326,78 |
319,68 |
323,23 |
|
19 |
Alte țări |
393,49 |
617,37 |
653,57 |
653,57 |
646,46 |
646,46 |
688,13 |
688,13 |
673,17 |
680,65 |
|
20 |
Alte țări |
8 575,00 |
13 453,88 |
14 242,79 |
14 242,79 |
14 087,97 |
14 087,97 |
14 995,90 |
14 995,90 |
14 669,90 |
14 832,90 |
|
21 |
Alte țări |
9 834,81 |
15 430,48 |
16 335,29 |
16 335,29 |
16 157,73 |
16 157,73 |
17 199,05 |
17 199,05 |
16 825,16 |
17 012,10 |
|
22 |
Alte țări |
1 104,79 |
1 733,38 |
1 835,02 |
1 835,02 |
1 815,08 |
1 815,08 |
1 932,05 |
1 932,05 |
1 890,05 |
1 911,05 |
|
24 |
Alte țări |
21 543,91 |
33 801,65 |
35 783,72 |
35 783,72 |
35 394,77 |
35 394,77 |
37 675,84 |
37 675,84 |
36 856,80 |
37 266,32 |
|
25 |
Alte țări |
13 239,52 |
20 772,34 |
21 990,39 |
21 990,39 |
21 751,37 |
21 751,37 |
23 153,17 |
23 153,17 |
22 649,84 |
22 901,51 |
|
26 |
Alte țări |
14 363,20 |
22 535,37 |
23 856,80 |
23 856,80 |
23 597,48 |
23 597,48 |
25 118,27 |
25 118,27 |
24 572,22 |
24 845,24 |
|
27 |
Alte țări |
6 827,84 |
10 712,64 |
11 340,81 |
11 340,81 |
11 217,54 |
11 217,54 |
11 940,47 |
11 940,47 |
11 680,90 |
11 810,68 |
|
28 |
Alte țări |
15 481,05 |
24 289,24 |
25 713,51 |
25 713,51 |
25 434,02 |
25 434,02 |
27 073,16 |
27 073,16 |
26 484,61 |
26 778,88 |
(1) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8601.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8602
(2) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8603.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8604
(3) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8605.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8606
(4) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8607.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8608
(5) Produse cărora li se aplică taxe antidumping.
(6) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8609.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8610
(7) Produse cărora nu li se aplică taxe antidumping (inclusiv sectorul autovehiculelor)
(8) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8611.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8612
(9) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8613.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8614
(10) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8615.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8616
(11) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8617.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8618
(12) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8619.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8620
(13) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8621.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8622
(14) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8623.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8624
(15) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8625.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8626
(16) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8627.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8628
(17) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8629.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8630
(18) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8631.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8632
(19) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8633.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8634
(20) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8635.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8636
(21) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8637.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8638
(22) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8639.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8640
(23) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8641.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8642
(24) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8643.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8644
(25) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8645.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8646
(26) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8647.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8648
(27) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8649.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8650
(28) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8651.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8652
(29) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8653.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8654
(30) De la 2.2.2019 la 31.3.2019, de la 1.7.2019 la 31.3.2020 și de la 1.7.2020 la 31.3.2021: 09.8655.
De la 1.4.2019 la 30.6.2019, de la 1.4.2020 la 30.6.2020 și de la 1.4.2021 la 30.6.2021: 09.8656
DECIZII
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/75 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/160 A COMISIEI
din 24 ianuarie 2019
de acordare a unei derogări temporare de la condițiile necesare pentru semințele certificate prevăzute în Directivele 66/401/CEE și 66/402/CEE ale Consiliului
[notificată cu numărul C(2019) 305]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (1) și Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (2), în special articolul 17 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Clima neobișnuit de caldă și uscată din Suedia în 2018 a cauzat o lipsă de umiditate a solului, fapt care a deteriorat și a stresat vegetația, ducând la scăderea recoltelor și a calității semințelor. |
|
(2) |
Dificultățile de aprovizionare cu semințe au fost, de asemenea, sporite de sezonul de recoltare ploios din 2017, care a generat o penurie de semințe pentru însămânțarea de primăvară în Suedia, în 2018. |
|
(3) |
Prin urmare, în prezent Suedia are la dispoziție doar o cantitate limitată de semințe de plante furajere de primăvară și de semințe de cereale de primăvară rămase din sezonul precedent și nu va putea să recolteze suficiente semințe pentru a acoperi cererea din primăvara anului 2019. |
|
(4) |
Alte state membre, care s-au confruntat parțial și ele cu probleme legate de recoltare, nu au putut să acopere nevoile de semințe ale Suediei decât într-o măsură limitată. |
|
(5) |
Având în vedere aceste circumstanțe, în Suedia au apărut dificultăți temporare în ceea ce privește aprovizionarea generală cu semințe de plante furajere de primăvară și cu semințe de cereale de primăvară și se preconizează că dificultățile vor continua. Aceste dificultăți nu pot fi depășite în alt mod decât prin autorizarea, pentru o perioadă determinată și sub rezerva stabilirii unei cantități maxime adecvate, a comercializării în Uniune a semințelor certificate de plante furajere de primăvară și a semințelor certificate de cereale de primăvară produse în Suedia din categoria semințelor certificate din a doua generație. |
|
(6) |
Prin urmare, derogarea prevăzută în prezenta decizie ar trebui să autorizeze comercializarea în Uniune a semințelor certificate de plante furajere de primăvară și a semințelor certificate de cereale de primăvară produse în Suedia din categoria semințelor certificate din a doua generație, sub rezerva anumitor condiții și limitări. |
|
(7) |
Din informațiile furnizate Comisiei de către Suedia reiese că, în total, este necesară o cantitate de 2 525 de tone de semințe de plante furajere de primăvară și de 18 240 de tone de semințe de cereale de primăvară pentru a soluționa aceste dificultăți de aprovizionare pentru perioada care expiră la 30 iunie 2019. |
|
(8) |
Derogarea nu ar trebui să aducă atingere aplicării celorlalte condiții pentru categoria de semințe certificate din a doua generație, prevăzute în Directivele 66/401/CEE și 66/402/CEE. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Comercializarea în Uniune a semințelor certificate de plante furajere de primăvară și a semințelor certificate de cereale de primăvară produse în Suedia din categoria semințelor certificate din a doua generație se autorizează pentru o perioadă care expiră la 30 iunie 2019, sub rezerva condițiilor menționate la alineatele (2)-(5).
(2) Cantitatea totală de semințe autorizate pentru comercializare în Uniune în temeiul prezentei decizii nu depășește 2 525 de tone pentru semințele de plante furajere de primăvară și 18 240 de tone pentru semințele de cereale de primăvară.
(3) Semințele menționate la alineatul (1) respectă cerințele prevăzute în anexa II la Directiva 66/401/CEE și în anexa II la Directiva 66/402/CEE în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească semințele din categoria semințelor certificate din a doua generație.
(4) Fără a aduce atingere cerințelor de etichetare prevăzute în Directivele 66/401/CEE și 66/402/CEE, eticheta oficială trebuie să conțină mențiunea că semințele în cauză aparțin unei categorii inferioare categoriei de semințe certificate din a doua generație.
(5) Comercializarea semințelor menționate la alineatul (1) este permisă pe baza unei cereri de autorizație de introducere pe piață în temeiul prezentei decizii.
Articolul 2
Statul membru comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre cantitățile cu privire la care a acordat o autorizație de introducere pe piață în temeiul prezentei decizii.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 ianuarie 2019.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/77 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/161 A COMISIEI
din 31 ianuarie 2019
de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre
[notificat cu numărul C(2019) 821]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),
având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I – IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice din Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/122 a Comisiei (5), în urma unor cazuri recente de pestă porcină africană apărute în România. |
|
(2) |
Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea natural lentă a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de activitatea umană, astfel cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, publicat la 14 iulie 2015; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 23 martie 2017; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 8 noiembrie 2017; și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în Uniunea Europeană, publicat la 29 noiembrie 2018 (6). |
|
(3) |
De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/122, au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci domestici din România, care trebuie, de asemenea, să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. |
|
(4) |
În ianuarie 2019 au fost observate două focare de pestă porcină africană la porci domestici din județele Arad și Timiș din România, în afara zonelor menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste focare de pestă porcină africană apărută la porci domestici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din România afectate de pesta porcină africană ar trebui incluse în lista din partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. |
|
(5) |
Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii acestei boli, ar trebui delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în România, care ar trebui menționate în mod corespunzător în părțile I și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui modificată în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul care figurează în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 31 ianuarie 2019.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.
(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.
(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.
(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).
(5) Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/122 a Comisiei din 25 ianuarie 2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 24, 28.1.2019, p. 31).
(6) EFSA Journal 2015;13(7):4163; EFSA Journal 2017;15(3):4732; EFSA Journal 2017;15(11):5068; EFSA Journal 2018;16(11):5494.
ANEXĂ
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXĂ
PARTEA I
1. Belgia
Următoarele zone din Belgia:
in Luxembourg province:
|
— |
the area is delimited clockwise by:
|
2. Bulgaria
Următoarele zone din Bulgaria:
|
in Silistra region:
|
|
in Dobrich region:
|
|
in Ruse region:
|
|
in Veliko Tarnovo region:
|
|
in Pleven region:
|
|
in Vratza region:
|
|
in Montana region:
|
|
in Vidin region:
|
3. Republica Cehă
Următoarele zone din Republica Cehă:
|
— |
okres Uherské Hradiště, |
|
— |
okres Kroměříž, |
|
— |
okres Vsetín, |
|
— |
katastrální území obcí v okrese Zlín:
|
4. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
|
— |
Hiiu maakond. |
5. Ungaria
Următoarele zone din Ungaria:
|
— |
Borsod-Abaúj-Zemplén megye 651100, 651300, 651400, 651500, 651610, 651700, 651801, 651802, 651803, 651900, 652000, 652200, 652300, 652400, 652500, 652601, 652602, 652603, 652700, 652800, 652900, 653000, 653100, 653200, 653300, 653401, 653403, 653500, 653600, 653700, 653800, 653900, 654000, 654201, 654202, 654301, 654302, 654400, 654501, 654502, 654600, 654700, 654800, 654900, 655000, 655100, 655200, 655300, 655500, 655600, 655700, 655800, 655901, 655902, 656000, 656100, 656200, 656300, 656400, 656600, 657300, 657400, 657500, 657600, 657700, 657800, 657900, 658000, 658100, 658201, 658202, 658403, 659220, 659300, 659400, 659500, és 659602 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Hajdú-Bihar megye 900750, 900850, 900860, 900930, 900950, 901050, 901150, 901250, 901260, 901270, 901350, 901450, 901551, 901560, 901570, 901580, 901590, 901650, 901660, 901750, 901950, 902050, 902150, 902250, 902350, 902450, 902850, 902860, 902950, 902960, 903050, 903150, 903250, 903350, 903360, 903370, 903450, 903550, 904450, 904460, 904550, 904650, 904750, 904760, 905450 és 905550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Heves megye 702350, 702450, 702550, 702750, 702850, 703350, 703360, 703450, 703550, 703610, 703750, 703850, 703950, 704050, 704150, 704250, 704350, 704450, 704550, 704650, 704750, 704850, 704950, 705050, 705250, 705350, és 705610 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Jász-Nagykun-Szolnok megye 750150, 750160, 750250, 750260, 750350, 750450, 750460, 750550, 750650, 750750, 750850, 750950, 751150, 752150 és 755550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Nógrád megye 550710, 550810, 551450, 551460, 551550, 551650, 551710, 552010, 552150, 552250, 552350, 552360, 552450, 552460, 552520, 552550, 552610, 552620, 552710, 552850, 552860, 552950, 552960, 552970, 553050, 553110, 553250, 553260, 553350, 553650, 553750, 553850, 553910 és 554050 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Pest megye 571250, 571350, 571550, 571610, 571750, 571760, 572250, 572350, 572550, 572850, 572950, 573360, 573450, 580050 és 580450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850650, 850850, 851851, 851852, 851950, 852350, 852450, 852550, 852750, 853560, 853650, 853751, 853850, 853950, 853960, 854050, 854150, 854250, 854350, 855250, 855350, 855450, 855460, 855550, 855650, 855660, 855750, 855850, 855950, 855960, 856012, 856050, 856150, 856260, 857050, 857150, 857350 és 857450 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
6. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
|
— |
Aizputes novada Aizputes, Cīravas, Lažas, Kazdangas pagasts un Aizputes pilsēta, |
|
— |
Alsungas novads, |
|
— |
Durbes novada Dunalkas un Tadaiķu pagasts, |
|
— |
Kuldīgas novada Gudenieku pagasts, |
|
— |
Pāvilostas novada Sakas pagasts un Pāvilostas pilsēta, |
|
— |
Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz rietumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, |
|
— |
Ventspils novada Jūrkalnes pagasts, |
|
— |
Grobiņas novada Bārtas un Gaviezes pagasts, |
|
— |
Rucavas novada Dunikas pagasts. |
7. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Smalininkų ir Viešvilės seniūnijos, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Kelmės, Kelmės apylinkių, Kražių, Kukečių, Liolių, Pakražančio seniūnijos, Tytyvėnų seniūnijos dalis į vakarus ir šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. 157 ir į vakarus nuo kelio Nr. 2105, ir Vaiguvos seniūnijos, |
|
— |
Mažeikių rajono savivaldybė: Sedos, Šerkšnėnų ir Židikų seniūnijos, |
|
— |
Pagėgių savivaldybė, |
|
— |
Plungės rajono savivaldybė, |
|
— |
Raseinių rajono savivaldybė: Girkalnio ir Kalnūjų seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr A1, Nemakščių, Paliepių, Raseinių, Raseinių miesto ir Viduklės seniūnijos, |
|
— |
Rietavo savivaldybė, |
|
— |
Skuodo rajono savivaldybė: Barstyčių ir Ylakių seniūnijos, |
|
— |
Šilalės rajono savivaldybė, |
|
— |
Šilutės rajono savivaldybė: Juknaičių, Kintų, Šilutės ir Usėnų seniūnijos, |
|
— |
Tauragės rajono savivaldybė: Lauksargių, Skaudvilės, Tauragės, Mažonų, Tauragės miesto ir Žygaičių seniūnijos. |
8. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
|
w województwie świętokrzyskim:
|
9. România
Următoarele zone din România:
|
— |
Județul Alba, |
|
— |
Restul județului Argeș care nu a fost inclus în partea III, |
|
— |
Județul Brașov, |
|
— |
Județul Cluj, |
|
— |
Județul Covasna, |
|
— |
Județul Harghita, |
|
— |
Județul Hunedoara, |
|
— |
Județul Iași, |
|
— |
Județul Neamț, |
|
— |
Județul Vâlcea, |
|
— |
Restul județului Mehedinți care nu a fost inclus în Partea III cu următoarele comune:
|
|
— |
Județul Gorj, |
|
— |
Județul Suceava, |
|
— |
Județul Mureș, |
|
— |
Județul Sibiu, |
|
— |
Județul Caraș-Severin. |
PARTEA II
1. Belgia
Următoarele zone din Belgia:
in Luxembourg province:
|
— |
the area is delimited clockwise by:
|
2. Bulgaria
Următoarele zone din Bulgaria:
|
in Silistra region:
|
|
in Dobrich region:
|
3. Republica Cehă
Următoarele zone din Republica Cehă:
|
— |
katastrální území obcí v okrese Zlín:
|
4. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
|
— |
Eesti Vabariik (välja arvatud Hiiu maakond). |
5. Ungaria
Următoarele zone din Ungaria:
|
— |
Heves megye 700150, 700250, 700260, 700350, 700450, 700460, 700550, 700650, 700750, 700850, 700860, 700950, 701050, 701111, 701150, 701250, 701350, 701550, 701560, 701650, 701750, 701850, 701950, 702050, 702150, 702250, 702260, 702950, 703050, 703150, 703250, 703370, 705150, 705450 és 705510 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Szabolcs-Szatmár-Bereg megye 850950, 851050, 851150, 851250, 851350, 851450, 851550, 851560, 851650, 851660, 851751, 851752, 852850, 852860, 852950, 852960, 853050, 853150, 853160, 853250, 853260, 853350, 853360, 853450, 853550, 854450, 854550, 854560, 854650, 854660, 854750, 854850, 854860, 854870, 854950, 855050, 855150, 856250, 856350, 856360, 856450, 856550, 856650, 856750, 856760, 856850, 856950, 857650, valamint 850150, 850250, 850260, 850350, 850450, 850550, 852050, 852150, 852250 és 857550 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Nógrád megye 550110, 550120, 550130, 550210, 550310, 550320, 550450, 550460, 550510, 550610, 550950, 551010, 551150, 551160, 551250, 551350, 551360, 551810 és 551821 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Borsod-Abaúj-Zemplén megye 650100, 650200, 650300, 650400, 650500, 650600, 650700, 650800, 650900, 651000, 651200, 652100, 655400, 656701, 656702, 656800, 656900, 657010, 657100, 658310, 658401, 658402, 658404, 658500, 658600, 658700, 658801, 658802, 658901, 658902, 659000, 659100, 659210, 659601, 659701, 659800, 659901, 660000, 660100, 660200, 660400, 660501, 660502, 660600 és 660800 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe, |
|
— |
Hajdú-Bihar megye 900150, 900250, 900350, 900450, 900550, 900650, 900660, 900670 és 901850 kódszámú vadgazdálkodási egységeinek teljes területe. |
6. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
|
— |
Ādažu novads, |
|
— |
Aizputes novada Kalvenes pagasts, |
|
— |
Aglonas novads, |
|
— |
Aizkraukles novads, |
|
— |
Aknīstes novads, |
|
— |
Alojas novads, |
|
— |
Alūksnes novads, |
|
— |
Amatas novads, |
|
— |
Apes novads, |
|
— |
Auces novads, |
|
— |
Babītes novads, |
|
— |
Baldones novads, |
|
— |
Baltinavas novads, |
|
— |
Balvu novads, |
|
— |
Bauskas novads, |
|
— |
Beverīnas novads, |
|
— |
Brocēnu novada Blīdenes pagasts, Remtes pagasta daļa uz austrumiem no autoceļa 1154 un P109, |
|
— |
Burtnieku novads, |
|
— |
Carnikavas novads, |
|
— |
Cēsu novads, |
|
— |
Cesvaines novads, |
|
— |
Ciblas novads, |
|
— |
Dagdas novads, |
|
— |
Daugavpils novads, |
|
— |
Dobeles novads, |
|
— |
Dundagas novads, |
|
— |
Durbes novada Durbes un Vecpils pagasts, |
|
— |
Engures novads, |
|
— |
Ērgļu novads, |
|
— |
Garkalnes novads, |
|
— |
Gulbenes novads, |
|
— |
Iecavas novads, |
|
— |
Ikšķiles novads, |
|
— |
Ilūkstes novads, |
|
— |
Inčukalna novads, |
|
— |
Jaunjelgavas novads, |
|
— |
Jaunpiebalgas novads, |
|
— |
Jaunpils novads, |
|
— |
Jēkabpils novads, |
|
— |
Jelgavas novads, |
|
— |
Kandavas novads, |
|
— |
Kārsavas novads, |
|
— |
Ķeguma novads, |
|
— |
Ķekavas novads, |
|
— |
Kocēnu novads, |
|
— |
Kokneses novads, |
|
— |
Krāslavas novads, |
|
— |
Krimuldas novads, |
|
— |
Krustpils novads, |
|
— |
Kuldīgas novada Ēdoles, Īvandes, Padures, Rendas, Kabiles, Rumbas, Kurmāles, Pelču, Snēpeles, Turlavas, Laidu un Vārmes pagasts, Kuldīgas pilsēta, |
|
— |
Lielvārdes novads, |
|
— |
Līgatnes novads, |
|
— |
Limbažu novads, |
|
— |
Līvānu novads, |
|
— |
Lubānas novads, |
|
— |
Ludzas novads, |
|
— |
Madonas novads, |
|
— |
Mālpils novads, |
|
— |
Mārupes novads, |
|
— |
Mazsalacas novads, |
|
— |
Mērsraga novads, |
|
— |
Naukšēnu novads, |
|
— |
Neretas novads, |
|
— |
Ogres novads, |
|
— |
Olaines novads, |
|
— |
Ozolnieku novads, |
|
— |
Pārgaujas novads, |
|
— |
Pļaviņu novads, |
|
— |
Preiļu novads, |
|
— |
Priekules novads, |
|
— |
Priekuļu novads, |
|
— |
Raunas novads, |
|
— |
republikas pilsēta Daugavpils, |
|
— |
republikas pilsēta Jelgava, |
|
— |
republikas pilsēta Jēkabpils, |
|
— |
republikas pilsēta Jūrmala, |
|
— |
republikas pilsēta Rēzekne, |
|
— |
republikas pilsēta Valmiera, |
|
— |
Rēzeknes novads, |
|
— |
Riebiņu novads, |
|
— |
Rojas novads, |
|
— |
Ropažu novads, |
|
— |
Rugāju novads, |
|
— |
Rundāles novads, |
|
— |
Rūjienas novads, |
|
— |
Salacgrīvas novads, |
|
— |
Salas novads, |
|
— |
Salaspils novads, |
|
— |
Saldus novada Novadnieku, Kursīšu, Zvārdes, Pampāļu, Šķēdes, Nīgrandes, Zaņas, Ezeres, Rubas, Jaunauces un Vadakstes pagasts, |
|
— |
Saulkrastu novads, |
|
— |
Sējas novads, |
|
— |
Siguldas novads, |
|
— |
Skrīveru novads, |
|
— |
Skrundas novads, |
|
— |
Smiltenes novads, |
|
— |
Stopiņu novada daļa, kas atrodas uz austrumiem no autoceļa V36, P4 un P5, Acones ielas, Dauguļupes ielas un Dauguļupītes, |
|
— |
Strenču novads, |
|
— |
Talsu novads, |
|
— |
Tērvetes novads, |
|
— |
Tukuma novads, |
|
— |
Vaiņodes novads, |
|
— |
Valkas novads, |
|
— |
Varakļānu novads, |
|
— |
Vārkavas novads, |
|
— |
Vecpiebalgas novads, |
|
— |
Vecumnieku novads, |
|
— |
Ventspils novada Ances, Tārgales, Popes, Vārves, Užavas, Piltenes, Puzes, Ziru, Ugāles, Usmas un Zlēku pagasts, Piltenes pilsēta, |
|
— |
Viesītes novads, |
|
— |
Viļakas novads, |
|
— |
Viļānu novads, |
|
— |
Zilupes novads. |
7. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
|
— |
Alytaus rajono savivaldybė: Alovės, Butrimonių, Daugų, Krokialaukio, Miroslavo, Nemunaičio, Pivašiūnų Simno ir Raitininkų seniūnijos, |
|
— |
Anykščių rajono savivaldybė, |
|
— |
Biržų miesto savivaldybė, |
|
— |
Biržų rajono savivaldybė, |
|
— |
Druskininkų savivaldybė, |
|
— |
Elektrėnų savivaldybė, |
|
— |
Ignalinos rajono savivaldybė, |
|
— |
Jonavos rajono savivaldybė, |
|
— |
Joniškio rajono savivaldybė: Kepalių, Kriukų, Saugėlaukio ir Satkūnų seniūnijos, |
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Eržvilko, Jurbarko miesto ir Jurbarkų seniūnijos, |
|
— |
Kaišiadorių miesto savivaldybė, |
|
— |
Kaišiadorių rajono savivaldybė, |
|
— |
Kalvarijos savivaldybė, |
|
— |
Kauno miesto savivaldybė, |
|
— |
Kauno rajono savivaldybė, |
|
— |
Kazlų Rūdos savivaldybė, |
|
— |
Kelmės rajono savivaldybė: Tytuvėnų seniūnijos dalis į rytus ir pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105 ir Tytuvėnų apylinkių seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. 157 ir į rytus nuo kelio Nr. 2105, Užvenčio ir Šaukėnų seniūnijos, |
|
— |
Kėdainių rajono savivaldybė, |
|
— |
Kupiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Lazdijų rajono savivaldybė: Būdveičių, Kapčiamiesčio, Krosnos, Kūčiūnų ir Noragėlių seniūnijos, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė: Igliaukos, Gudelių, Liudvinavo, Sasnavos, Šunskų seniūnijos, |
|
— |
Mažeikių rajono savivaldybė: Šerkšnėnų, Židikų ir Sedos seniūnijos, |
|
— |
Molėtų rajono savivaldybė, |
|
— |
Pakruojo rajono savivaldybė, |
|
— |
Panevėžio rajono savivaldybė, |
|
— |
Pasvalio rajono savivaldybė, |
|
— |
Radviliškio rajono savivaldybė: Aukštelkų seniūnija, Baisogalos seniūnijos dalis į vakarus nuo kelio Nr. 144, Radviliškio, Radviliškio miesto seniūnija, Šeduvos miesto seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A9 ir į vakarus nuo kelio Nr. 3417,Tyrulių, Pakalniškių, Sidabravo, Skėmių, Šeduvos miesto seniūnijos dalis į šiaurę nuo kelio Nr. A9 ir į rytus nuo kelio Nr. 3417, ir Šiaulėnų seniūnijos, |
|
— |
Prienų miesto savivaldybė, |
|
— |
Prienų rajono savivaldybė: Ašmintos, Balbieriškio, Išlaužo, Naujosios Ūtos, Pakuonio, Šilavoto ir Veiverių seniūnijos, |
|
— |
Raseinių rajono savivaldybė: Ariogalos, Betygalos, Pagojukų, Šiluvos, Kalnųjų seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1, |
|
— |
Rokiškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Šakių rajono savivaldybė, |
|
— |
Šalčininkų rajono savivaldybė, |
|
— |
Šilutės rajono savivaldybė: Rusnės seniūnija, |
|
— |
Širvintų rajono savivaldybės,Švenčionių rajono savivaldybė, |
|
— |
Tauragės rajono savivaldybė: Batakių ir Gaurės seniūnijos, |
|
— |
Telšių rajono savivaldybė: Degaičių, Gadūnavo, Luokės, Nevarėnų, Ryškėnų, Telšių miesto, Upynos, Varnių, Viešvėnų ir Žarėnų seniūnijos, |
|
— |
Trakų rajono savivaldybė, |
|
— |
Ukmergės rajono savivaldybė, |
|
— |
Utenos rajono savivaldybė, |
|
— |
Varėnos rajono savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Vilniaus rajono savivaldybė, |
|
— |
Vilkaviškio rajono savivaldybė, |
|
— |
Visagino savivaldybė, |
|
— |
Zarasų rajono savivaldybė. |
8. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie podlaskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
9. România
Următoarele zone din România:
|
— |
Restul județului Maramureș care nu a fost inclus în Partea III cu următoarele comune:
|
|
— |
Județul Bistrița-Năsăud. |
|
— |
Județul Botoșani. |
PARTEA III
1. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
|
— |
Brocēnu novada Cieceres un Gaiķu pagasts, Remtes pagasta daļa uz rietumiem no autoceļa 1154 un P109, Brocēnu pilsēta, |
|
— |
Saldus novada Saldus, Zirņu, Lutriņu un Jaunlutriņu pagasts, Saldus pilsēta. |
2. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
|
— |
Akmenės rajono savivaldybė, |
|
— |
Alytaus miesto savivaldybė, |
|
— |
Alytaus rajono savivaldybė: Alytaus, Punios seniūnijos, |
|
— |
Birštono savivaldybė, |
|
— |
Jurbarko rajono savivaldybė: Girdžių, Juodaičių, Raudonės, Seredžiaus,Skirsnemunės, Šimkaičiųir Veliuonos seniūnijos, |
|
— |
Joniškio rajono savivaldybė: Gaižaičių, Gataučių, Joniškio, Rudiškių, Skaistgirio, Žagarės seniūnijos, |
|
— |
Lazdijų rajono savivaldybė: Lazdijų miesto, Lazdijų, Seirijų, Šeštokų, Šventežerio, Teizių ir Veisiejų seniūnijos, |
|
— |
Marijampolės savivaldybė:Degučių, Mokolų, Narto, Marijampolės seniūnijos, |
|
— |
Mažeikių rajono savivaldybės: Laižuvos, Mažeikių apylinkės, Mažeikių, Reivyčių, Tirkšlių ir Viekšnių seniūnijos, |
|
— |
Prienų rajono savivaldybė: Jiezno ir Stakliškių seniūnijos, |
|
— |
Radviliškio rajono savivaldybė: Baisogalos seniūnijos dalis į rytus nuo kelio Nr. 144, Grinkiškio ir Šaukoto seniūnijos, |
|
— |
Raseinių rajono savivaldybė: Kalnųjų seniūnijos ir Girkalnio seniūnijos dalis į pietus nuo kelio Nr. A1, |
|
— |
Šiaulių miesto savivaldybė, |
|
— |
Šiaulių rajono savivaldybė, |
|
— |
Telšių rajono savivaldybė: Tryškių seniūnija, |
3. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
w województwie warmińsko-mazurskim:
|
|
w województwie mazowieckim:
|
|
w województwie lubelskim:
|
|
w województwie podkarpackim:
|
4. România
Următoarele zone din România:
|
— |
Zona orașului București, |
|
— |
Județul Constanța, |
|
— |
Județul Satu Mare, |
|
— |
Județul Tulcea, |
|
— |
Județul Bacău, |
|
— |
Județul Bihor, |
|
— |
Județul Brăila, |
|
— |
Județul Buzău, |
|
— |
Județul Călărași, |
|
— |
Județul Dâmbovița, |
|
— |
Județul Galați, |
|
— |
Județul Giurgiu, |
|
— |
Județul Ialomița, |
|
— |
Județul Ilfov, |
|
— |
Județul Prahova, |
|
— |
Județul Sălaj, |
|
— |
Județul Vaslui, |
|
— |
Județul Vrancea, |
|
— |
Județul Teleorman, |
|
— |
Partea din județul Maramureș cu următoarele delimitări:
|
|
— |
Partea din județul Mehedinți cu următoarele comune:
|
|
— |
Partea din județu Argeș cu următoarele comune:
|
|
— |
Județul Olt, |
|
— |
Județul Dolj, |
|
— |
Județul Arad, |
|
— |
Județul Timiș. |
PARTEA IV
Italia
Următoarele zone din Italia:
|
— |
întregul teritoriu al Sardiniei. |
Rectificări
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/108 |
Rectificare la Regulamentul (UE) 2017/2196 al Comisiei din 24 noiembrie 2017 de stabilire a unui cod de rețea privind starea de urgență și restaurarea sistemului electroenergetic
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 312 din 28 noiembrie 2017 )
La pagina 76, articolul 36 alineatul (8):
în loc de:
„(8) Până la 18 iunie 2019, fiecare OTS prezintă ENTSO-E informațiile necesare pentru pregătirea și transmiterea raportului în conformitate cu alineatul (7).”,
se citește:
„(8) Până la 18 iunie 2020, fiecare OTS prezintă ENTSO-E informațiile necesare pentru pregătirea și transmiterea raportului în conformitate cu alineatul (7).”
|
1.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 31/108 |
Rectificare la Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 5 iunie 2018 )
La pagina 8, articolul 1 punctul 2 [referitor la noul articol 8ab alineatul (12)]:
în loc de:
„(12) Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a le impune intermediarilor și contribuabililor relevanți să depună informațiile cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării a căror primă etapă a fost implementată între data intrării în vigoare și data aplicării prezentei directive. Intermediarii și contribuabilii relevanți, după caz, depun informațiile cu privire la respectivele modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării până la 31 august 2020.”,
se citește:
„(12) Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a le impune intermediarilor și contribuabililor relevanți să depună informațiile cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării a căror primă etapă a fost implementată între 25 iunie 2018 și 30 iunie 2020. Intermediarii și contribuabilii relevanți, după caz, depun informațiile cu privire la respectivele modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării până la 31 august 2020.”