(1)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, intervenția publică este disponibilă pentru lapte praf degresat de la 1 martie la 30 septembrie.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 prevede că limita cantitativă pentru achiziția de lapte praf degresat la preț fix este stabilită la zero tone pentru anul 2019.

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1370/2013, trebuie deschisă, prin urmare, o procedură de licitație pentru achiziționarea de lapte praf degresat de la începutul perioadei de intervenție publică din 2019.

(4)

Titlul II capitolul II secțiunea 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240 prevede norme pentru achiziționarea prin intermediul unei proceduri de licitație.

(5)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240, ar trebui stabilit termenul până la care statele membre pot să notifice Comisiei toate ofertele admisibile de participare la licitație.

(6)

În scopul unei administrări eficiente, statele membre ar trebui să utilizeze, pentru notificările transmise Comisiei, sistemele informatizate prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei (4) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1185 al Comisiei (5),

(1)

Măsurile aflate în vigoare în prezent constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388 al Comisiei (2) de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1369 (3).

(2)

Produsul în cauză face, de asemenea, obiectul unei taxe compensatorii definitive impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/387 al Comisiei (4). Cu toate acestea, taxa compensatorie nu face obiectul acestei noi anchete.

(3)

Comisia a primit o cerere de deschidere a unei anchete noi privind absorbția măsurilor în vigoare, în temeiul articolului 12 din regulamentul de bază.

(4)

Cererea a fost depusă la data de 16 martie 2018 de către Saint-Gobain PAM, Saint-Gobain PAM Deutschland GmbH, Saint-Gobain PAM España S.A. și Duktus (Production) GmbH (denumiți în continuare „solicitanții”), patru producători din Uniune reprezentând peste 90 % din producția totală a Uniunii de tuburi și țevi din fontă ductilă.

(5)

Solicitantul a prezentat suficiente elemente de probă care justifică redeschiderea anchetei antidumping. Solicitantul a susținut că prețurile de revânzare către clienții neafiliați din Uniune au scăzut după perioada inițială de anchetă și după instituirea taxelor antidumping și că aceasta a împiedicat efectele corective preconizate ale măsurilor în vigoare. Elementele de probă prezentate în cerere au arătat că tendința de scădere a prețurilor de revânzare nu se poate explica prin alți factori, cum ar fi variațiile prețurilor materiei prime.

(6)

La data de 30 aprilie 2018, Comisia a anunțat o redeschidere a anchetei antidumping, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de redeschidere”) (5).

(7)

Această nouă anchetă s-a referit la taxele antidumping actuale de 14,1 % instituite în cazul Jindal Saw Limited (denumit în continuare „Jindal”) și societățile sale afiliate și în cazul „tuturor celorlalte societăți”, astfel cum se prevede la articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388.

(8)

În avizul de redeschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la ancheta nouă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, exportatorii, producătorii-exportatori și importatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile țării în cauză, cu privire la deschiderea unei anchete noi privind absorbția măsurilor și i-a invitat să participe.

(9)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Jindal a solicitat și i s-a acordat o audiere în fața Comisiei.

(10)

Comisia a trimis un chestionar societății Jindal și societăților sale afiliate și a invitat alți producători-exportatori să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la publicarea avizului de redeschidere.

(11)

Un producător-exportator indian, Electrosteel Castings Limited, s-a manifestat în termenul stabilit, dar nu a fost vizat de noua anchetă, deoarece nu face obiectul unei taxe antidumping definitive în temeiul articolului 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388.

(12)

Alți doi producători-exportatori indieni, Electrotherm (India) și Tata Metaliks Limited, s-au manifestat după expirarea termenului. Aceste societăți sunt supuse ratei aplicabile „tuturor celorlalte societăți” la articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388, care a fost stabilit, în cadrul anchetei inițiale, la nivelul taxei antidumping individuale de 14,1 % pentru Jindal. Ambele societăți au realizat, în perioada anchetei noi, vânzări neglijabile în Uniune din punctul de vedere al absorbției. Având în vedere faptul că aceste societăți s-au prezentat prea târziu, Comisia nu le-a trimis un chestionar.

(13)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de redeschidere. Niciun importator nu s-a prezentat.

(14)

Comisia a trimis societății Jindal un chestionar, la care aceasta a răspuns.

(15)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate a fi necesare în scopul efectuării prezentei anchete noi. Vizita de verificare efectuată în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-a desfășurat la sediile următoarelor societăți: Jindal Saw Italia SpA, Trieste, Italia (denumită în continuare „Jindal Italia”). Jindal Italia este singura societate afiliată a Jindal în Uniune (a se vedea punctul 3.1).

(16)

La 24 octombrie 2018, Comisia a trimis tuturor părților interesate un document de informare care conținea faptele și considerentele esențiale pe baza cărora Comisia a propus încheierea noii anchete. Părțile interesate au fost informate cu privire la termenul în care pot să prezinte observații referitoare la document. Două entități, solicitantul și Jindal, au reacționat la publicarea de informații. Solicitantul a cerut și i s-a acordat o audiere în fața Comisiei. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare, după caz.

(17)

Perioada anchetei noi privind absorbția măsurilor („PANPAM”) a fost cuprinsă între 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018. Perioada în cauză a fost cuprinsă între 1 aprilie 2016 și 31 martie 2018. Perioada anchetei inițiale („PAI”) a fost cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014.

(18)

Produsul în cauză este definit ca tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), cu excepția tuburilor și țevilor din fontă ductilă necăptușite la interior și la exterior („țevi necăptușite”), clasificate în prezent la codurile NC ex 7303 00 10 și ex 7303 00 90 (coduri TARIC 7303001010, 7303009010), originare din India (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(19)

O anchetă nouă vizând absorbția măsurilor efectuată în temeiul articolului 12 din regulamentul de bază are drept scop să stabilească dacă, după instituirea măsurilor inițiale în ceea ce privește produsul în cauză, prețurile de export au scăzut sau nu sau dacă nu a existat o variație a prețurilor de revânzare ori a prețurilor de vânzare ulterioară în Uniune sau dacă această variație a fost insuficientă. Într-o a doua etapă, în cazul în care se concluzionează că măsura ar fi trebuit să conducă la o modificare a acestor prețuri, pentru a elimina prejudiciul stabilit anterior în conformitate cu articolul 3 din regulamentul de bază, prețurile de export trebuie reevaluate în conformitate cu articolul 2 din regulamentul de bază, iar marjele de dumping trebuie recalculate pentru a ține seama de prețurile de export reevaluate.

(20)

După instituirea măsurilor, vânzările Jindal către Uniune au scăzut cu aproximativ 90 % în comparație cu cele din PAI. Vânzările Jindal în Uniune, la [mai puțin de 2 000 de tone metrice], reprezintă în prezent [mai puțin de 0,5 % din consumul Uniunii.

(21)

În plus, începând cu PAI, au avut loc schimbări în structura de vânzări a Jindal. În cursul PAI, Jindal a avut trei societăți de vânzări afiliate în Regatul Unit, Spania și, respectiv, Italia, în timp ce în cursul PANPAM, a rămas doar societatea afiliată din Italia. Jindal Italia reprezintă marea majoritate a vânzărilor societății Jindal către Uniune, doar cu exporturi directe limitate.

(22)

În plus, în cursul PANPAM, Jindal a vândut către mai puțini clienți ([mai puțin de jumătate prin comparație cu PAI]) în mai puțin state membre ([mai puțin de jumătate prin comparație cu PAI]) decât în ancheta inițială. Jindal a vândut, de asemenea, un număr mult mai mic de tipuri de produse (număr de control al produsului – NCP): ([mai puțin de jumătate prin comparație cu PAI]).

(23)

Atunci când stabilește dacă a existat o scădere a prețurilor de export, Comisia stabilește de regulă pentru fiecare producător-exportator examinat prețurile sale de export în cursul PANPAM și compară aceste prețuri cu prețurile de export corespunzătoare determinate în cursul PAI. Cu toate acestea, având în vedere volumele foarte mici ale vânzărilor directe la export, astfel cum se descrie în considerentul (21), prețul de export direct al Jindal în Uniune către clienți independenți nu a putut fi comparat în mod semnificativ. Întrucât analiza prețurilor ar trebui să se bazeze pe prețul către primul client independent și având în vedere faptul că societățile afiliate Jindal din Spania și Regatul Unit nu mai există, Comisia și-a bazat analiza doar pe prețul de revânzare al Jindal Italia către primul client neafiliat.

(24)

Având în vedere volumele foarte limitate luate în considerare și modificările tipurilor de produse evidențiate la punctul 3.1, orice comparație bazată pe numerele de control ale produselor nu a fost reprezentativă și, prin urmare, nu a putut duce la o analiză pertinentă.

(25)

Pentru o analiză indicativă, Comisia a efectuat o comparație bazată pe prețul mediu ponderat global per kilogram al tuturor tipurilor de produse pentru vânzările realizate de Jindal Italia către primul client neafiliat. Comisia a constatat că prețul de revânzare al societății Jindal a crescut în medie cu [peste 10 %] între PANPAM și PAI, reflectând astfel [peste 80 %] din taxa antidumping de 14,1 %.

(26)

În plus, o parte din vânzările Jindal în cursul PANPAM au avut loc pe baza prețurilor stabilite în cadrul licitațiilor înainte de instituirea măsurilor. Nu se poate aștepta ca prețul de vânzare al acestor vânzări să se fi schimbat și, prin urmare, o comparație a prețurilor are o relevanță limitată.

(27)

În urma publicării informațiilor, solicitantul a prezentat diverse afirmații. În primul rând, solicitantul a susținut că Comisia ar trebui să ia în considerare trei factori externi: taxa compensatorie de 8,7 %, taxa vamală convențională de 3,2 % și rata de schimb dintre rupia indiană (INR) și euro (EUR).

(28)

În ceea ce privește taxa compensatorie, solicitantul a afirmat că majorarea prețului de revânzare trebuie să fie atribuită în primul rând taxei compensatorii până la nivelul de 8,7 %. Comisia a remarcat că noua anchetă este limitată la presupusa absorbție a taxei antidumping. În orice caz, constatările prezentei anchete arată că Jindal Italia și-a majorat prețurile peste nivelul taxei compensatorii instituite în 2016. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(29)

În ceea ce privește taxa vamală convențională, solicitantul a remarcat faptul că taxa vamală convențională pentru produsul în cauză s-a schimbat între PAI și PANPAM de la 0 % la 3,2 %. Într-adevăr, produsele care corespund sistemului generalizat de categorii de preferințe S-15a, care includ produsele menționate la capitolul 73, inclusiv produsul în cauză, fac în prezent obiectul unei taxe vamale convenționale de 3,2 %. Solicitantul a susținut că această schimbare ar trebui să fie luată în considerare la evaluarea creșterii prețului de revânzare. Comisia a confirmat că taxa a fost deja luată în considerare în analiza prezentată părților interesate. Cu toate acestea, Comisia a observat că, în cazul în care creșterea taxei vamale convenționale nu a fost luată în considerare, creșterea constatată a prețurilor ar fi fost mai mare. Deoarece niciuna dintre cele două abordări nu ar modifica constatările privind creșterea suficientă a prețurilor, Comisia a lăsat deschisă întrebarea dacă creșterea taxei vamale convenționale ar trebui luată în considerare sau nu pentru compararea prețurilor în acest caz.

(30)

În ceea ce privește cursul de schimb, solicitantul a susținut că ar trebui să se țină seama de modificarea ratei de schimb dintre EUR și INR. Acesta a susținut că, întrucât valoarea INR în raport cu EUR a crescut, competitivitatea prețurilor exporturilor indiene a scăzut. Comisia a considerat că modificările cursurilor de schimb valutar pot fi un factor de luat în considerare în situațiile în care facturarea este efectuată într-o monedă străină. Cu toate acestea, în acest caz, comparația s-a bazat pe prețul de revânzare, care a fost facturat în EUR atât în cursul PAI, cât și în cursul PANPAM, astfel încât a fost utilizată aceeași monedă pentru a se estima valoarea creșterii prețurilor. Prin urmare, orice ajustări datorate unor modificări ale cursului de schimb dintre INR și EUR nu au fost justificate, iar cererea a fost respinsă.

(31)

În al doilea rând, solicitantul a susținut, de asemenea, că vânzările prin licitație nu se pot considera nereprezentative și că ar trebui incluse. Comisia a clarificat faptul că aceste vânzări nu au fost excluse din comparația prețurilor [a se vedea considerentul (26) de mai sus].

(32)

În al treilea rând, solicitantul a susținut că, pentru a fi considerată semnificativă, variația prețului de revânzare ar fi trebuit să fie cel puțin echivalentă cu nivelul taxei impuse. Comisia a remarcat că evaluarea se face de la caz la caz și că pragul legal pentru constatarea absorbției nu ține de faptul dacă evoluția prețurilor este semnificativă, ci mai degrabă dacă nu a existat o variație a prețurilor de revânzare sau dacă aceasta a fost insuficientă, anulând astfel efectul taxei antidumping. În acest caz, Comisia a constatat că o creștere a prețurilor cu mai mult de 10 % nu poate fi considerată insuficientă.

(33)

În al patrulea rând, solicitantul a solicitat Comisiei să investigheze produsele importate de Jindal Italia din uzina Jindal din Emiratele Arabe Unite sau din orice altă sursă, pentru a confirma că respectivele importuri nu au fost originare din India sau că au fost clasificate altfel în mod eronat. Comisia a observat că această afirmație se referă mai degrabă la o prezumție de eludare, care nu face obiectul unei noi anchete privind absorbția măsurilor.

(34)

În al cincilea rând, solicitantul a afirmat că Comisia ar fi trebuit să compare nu numai prețul de revânzare al Jindal Italia în PANPAM cu cel al Jindal Italia în cursul PAI, ci și prețul de revânzare al fostelor filiale ale Jindal din Spania și Regatul Unit în cursul PAI. Solicitantul a susținut că această abordare ar fi justificată, deoarece taxa antidumping se referă la toate vânzările realizate de Jindal.

(35)

Comisia a considerat că o astfel de comparație nu ar fi adecvată și nu ar conduce la rezultate semnificative, având în vedere în special gama de produse, termenii de livrare și monedele de facturare. Prin urmare, Comisia a susținut că o comparație a prețurilor de vânzare ale Jindal Italia era singurul criteriul de referință adecvat. Cu toate acestea, din motive de exhaustivitate, Comisia a efectuat o simulare în care a comparat prețul de revânzare practicat de Jindal Italia în cursul PANPAM cu prețul de revânzare al tuturor filialelor Jindal în cursul PAI. Simularea a arătat că prețul de revânzare ar fi crescut, în medie, și mai mult (cu [peste 13 %]) între PANPAM și PAI. Prin urmare, o astfel de analiză, în pofida relevanței sale limitate, ar fi consolidat concluzia Comisiei în cadrul acestei noi anchete.

(36)

În cele din urmă, solicitantul a cerut informații cu privire la vânzările directe ale Jindal către Uniune. Comisia a constatat că volumele nu au putut fi considerate semnificative ([mai puțin de 300 de tone]) și că acestea au fost vândute în principal în condiții de livrare diferite de cele din ancheta inițială. Prin urmare, nu s-a putut realiza o comparație pertinentă. În consecință, aceste vânzări au fost excluse din comparația prețurilor.

(37)

Având în vedere volumele limitate și lipsa de comparabilitate, Comisia nu a putut realiza o analiză concludentă și detaliată a prețurilor pentru Jindal. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul (25), Comisia a constatat că, în ansamblu, prețul de revânzare al Jindal Italia a crescut în comparație cu PAI și că, prin urmare, măsurile au condus la o evoluție pozitivă a prețurilor într-o măsură asemănătoare cu cea a taxei în cauză. În plus, având în vedere scăderea semnificativă a volumelor, Comisia a constatat că efectul măsurilor nu a fost subminat.

(38)

În absența cooperării și având în vedere volumele neglijabile ([mai puțin de 0,1 %] din consumul Uniunii) vândute de alți producători-exportatori indieni care fac obiectul prezentei anchete noi, Comisia a considerat că constatările de mai sus se aplică și pentru „toate celelalte societăți”. În acest sens, Comisia a observat că datele statistice disponibile pentru „toate celelalte societăți” nu au putut fi considerate semnificative, având în vedere volumele reduse și absența informațiilor privind canalele de vânzare ale altor producători-exportatori indieni care fac obiectul prezentei anchete noi. Cu toate acestea, cu titlu orientativ, Comisia a observat că datele privind prețurile pentru volumul de vânzări neglijabil, colectate cu ajutorul bazei de date statistice privind importurile, prevăzută la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, au arătat un preț mediu pentru „toate celelalte societăți”, care a fost similar cu prețul mediu practicat de Jindal.

(39)

Prin urmare, Comisia a considerat că măsurile au avut un efect în ceea ce privește Jindal și „toate celelalte societăți” menționate la articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388.

(40)

Având în vedere aceste constatări, Comisia nu a considerat că este necesar să procedeze la recalcularea taxei.

(41)

După cum se prevede la punctul 1.9 de mai sus, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și motivele principale pe baza cărora intenționează să închidă noua anchetă privind absorbția măsurilor. Observațiile au fost analizate și luate în considerare în cazurile în care acest lucru a fost justificat.

(42)

Din motivele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că noua anchetă privind absorbția măsurilor ar trebui încheiată fără modificarea măsurilor în vigoare.

(43)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc, estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice în Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/2015 a Comisiei (5), în urma unor cazuri recente de pestă porcină africană apărute în Letonia, Lituania și Polonia.

(2)

Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea natural lentă a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de activitatea umană, astfel cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, publicat la 14 iulie 2015; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 23 martie 2017; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 8 noiembrie 2017; și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în Uniunea Europeană, publicat la 29 noiembrie 2018 (6).

(3)

Directiva 2002/60/CE a Consiliului (7) prevede măsurile minime care trebuie luate la nivelul Uniunii pentru combaterea pestei porcine africane. În particular, articolul 9 din Directiva 2002/60/CE prevede stabilirea unei zone de protecție și de supraveghere în situația în care pesta porcină africană a fost confirmată în mod oficial la porci dintr-o exploatație, iar articolele 10 și 11 din respectiva directivă prevăd măsurile care trebuie luate în zonele de protecție și de supraveghere pentru a se preveni răspândirea bolii respective. În plus, articolul 15 din Directiva 2002/60/CE prevede măsurile care trebuie luate în situația în care pesta porcină africană este confirmată la porci sălbatici, inclusiv punerea sub supraveghere epidemiologică oficială a exploatațiilor de porci din zona definită ca fiind afectată de cazuri de infecție. Experiențele recente au arătat că măsurile prevăzute în Directiva 2002/60/CE sunt eficace pentru a controla răspândirea respectivei boli, în particular măsurile care prevăd curățarea și dezinfectarea exploatațiilor în care s-au constatat cazuri de infecție.

(4)

Luând în considerare eficacitatea măsurilor aplicate în statele membre în conformitate cu Directiva 2002/60/CE, în particular a celor prevăzute la articolul 10 alineatul (4) litera (b), la articolul 10 alineatul (5) și la articolul 15 din respectiva directivă, și în conformitate cu măsurile de reducere a riscurilor vizând pesta porcină africană prevăzute în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, anumite zone din Polonia, menționate în prezent în partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui să fie menționate de acum în partea II a anexei respective, având în vedere expirarea perioadei de trei luni de la data curățării și dezinfectării finale a exploatațiilor în care s-au constatat cazuri de infecție. Având în vedere că partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE conține zonele în care situația epidemiologică este încă în evoluție și foarte dinamică, în situația în care se aduc orice modificări zonelor menționate în partea respectivă trebuie să fie acordată întotdeauna o atenție deosebită efectelor asupra zonelor din jur.

(5)

În plus, în noiembrie 2018 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porcii sălbatici din regiunea Dobrich din Bulgaria. Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1698 a Comisiei (8) a fost adoptată ca răspuns la cazurile respective. Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1698 se aplică până la 10 februarie 2019 și prevede faptul că zonele în care se înregistrează cazuri de infecții stabilite de Bulgaria și în care se aplică măsurile prevăzute la articolul 15 din Directiva 2002/60/CE trebuie să cuprindă cel puțin zonele menționate în anexa la respectiva decizie de punere în aplicare.

(6)

Respectivele cazuri de pestă porcină africană apărute în Bulgaria constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, zona în care s-au înregistrat cazuri de infecții din regiunea Dobrich din Bulgaria ar trebui să fie inclusă de acum în partea II a anexei respective.

(7)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/2015 au apărut noi cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici din Polonia, Ungaria și Belgia, care trebuie, de asemenea, să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(8)

În decembrie 2018 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în diviziunile administrative elbląski și rycki din Polonia, în zone menționate în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Polonia afectate de pestă porcină africană ar trebui incluse în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(9)

În plus, în decembrie 2018 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în diviziunile administrative kętrzyński, sochaczewski, garwoliński, giżycki, lidzbarski, bielski și suwalski din Polonia, în imediata apropiere a unor zone menționate în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Polonia afectate de pestă porcină africană ar trebui incluse în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(10)

În decembrie 2018 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în diviziunile administrative Heves și Borsod-Abaúj-Zemplén din Ungaria, în imediata apropiere a unor zone menționate în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Ungaria afectate de pestă porcină africană ar trebui incluse în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(11)

În decembrie 2018 și în ianuarie 2019 au fost observate câteva cazuri de pestă porcină africană la porci sălbatici în provincia Luxembourg din Belgia în zone menționate în partea I și în imediata apropiere a unor zone menționate în partea I a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Aceste cazuri de pestă porcină africană apărută la porci sălbatici constituie un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa respectivă. În consecință, aceste zone din Belgia afectate de pestă porcină africană ar trebui incluse în lista din partea II, în loc de partea I, a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(12)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii respectivei boli, ar trebui delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Belgia, Bulgaria, Ungaria și Polonia, care ar trebui menționate în mod corespunzător în părțile I și II ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui modificată în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,