(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piață pe teritoriul Uniunii. Un aliment tradițional provenit dintr-o țară terță este un aliment nou în conformitate cu definiția de la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), care stabilește o listă a Uniunii cu alimentele noi autorizate.

(3)

În temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea și introducerea pe piața Uniunii a unui aliment tradițional provenit dintr-o țară terță.

(4)

La 23 ianuarie 2018, societatea Obà Food Srl. (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o notificare a intenției de a introduce semințele decorticate de Digitaria exilis (Kippist) Stapf („meișor”) pe piața Uniunii ca aliment tradițional provenit dintr-o țară terță, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2015/2283. Solicitantul cere ca semințele decorticate de Digitaria exilis (Kippist) Stapf să fie autorizate pentru a fi consumate ca atare sau utilizate ca ingredient alimentar de către populație în general.

(5)

Datele documentate prezentate de solicitant demonstrează că semințele decorticate de Digitaria exilis (Kippist) Stapf au antecedente pozitive în ceea ce privește siguranța alimentelor în țările din Africa de Vest, în special în Guineea, Nigeria și Mali.

(6)

În temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, la 28 februarie 2018, Comisia a transmis notificarea valabilă statelor membre și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”).

(7)

Nici statele membre, nici autoritatea nu au transmis Comisiei obiecții privind siguranța, motivate corespunzător, referitoare la introducerea pe piață în Uniune a semințelor decorticate de Digitaria exilis (Kippist) Stapf, în termenul de patru luni prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

Prin urmare, Comisia ar trebui să autorizeze introducerea pe piață în Uniune a semințelor decorticate de Digitaria exilis (Kippist) Stapf și să actualizeze lista cu alimente noi a Uniunii.

(9)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 ar trebui modificat în consecință,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piață pe teritoriul Uniunii. Un aliment tradițional provenit dintr-o țară terță este un aliment nou în conformitate cu definiția de la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), care stabilește o listă a Uniunii cu alimentele noi autorizate.

(3)

În temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea și introducerea pe piața Uniunii a unui aliment tradițional provenit dintr-o țară terță. La 5 aprilie 2018, societatea Sorghum Zrt. (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o notificare a intenției de a introduce siropul de Sorghum bicolor (L.) Moench pe piața Uniunii ca aliment tradițional provenit dintr-o țară terță, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2015/2283. Solicitantul cere ca siropul de Sorghum bicolor (L.) Moench să fie autorizat pentru a fi consumat ca atare sau pentru a fi utilizat ca ingredient alimentar de către populație în general.

(4)

Datele documentate prezentate de solicitant demonstrează că siropul de Sorghum bicolor (L.) Moench are antecedente pozitive în ceea ce privește siguranța alimentelor în Statele Unite.

(5)

În temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, la 30 aprilie 2018, Comisia a transmis notificarea valabilă statelor membre și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”).

(6)

Nici statele membre, nici autoritatea nu au transmis Comisiei obiecții privind siguranța, motivate corespunzător, referitoare la introducerea pe piață în Uniune a siropului de Sorghum bicolor (L.) Moench, în termenul de patru luni prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(7)

Prin urmare, Comisia ar trebui să autorizeze introducerea pe piață în Uniune a siropului de Sorghum bicolor (L.) Moench și să actualizeze lista cu alimente noi a Uniunii.

(8)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 ar trebui modificat în consecință,

(1)

Ar trebui stabilite norme care să asigure faptul că evaluarea riscurilor menționată la articolul 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/2031 este efectuată într-o perioadă de timp rezonabilă și pe baza prelucrării la timp a dosarelor tehnice.

(2)

În vederea efectuării evaluării riscurilor menționate mai sus, ar trebui trimisă Comisiei o cerere doar din partea organizației naționale pentru protecția plantelor din țara terță în cauză, în temeiul Convenției internaționale pentru protecția plantelor. Acest lucru se impune pentru a se asigura faptul că toate elementele necesare pentru evaluarea riscului asociat plantelor, produselor vegetale sau altor obiecte care urmează să fie introduse pe teritoriul Uniunii sunt certificate de către autoritatea publică responsabilă din țara terță. În plus, cele de mai sus sunt necesare pentru credibilitatea și justificarea evaluării riscurilor ca bază a măsurilor luate în temeiul articolului 42 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/2031. Dispozițiile menționate ar trebui să se aplice fără a aduce atingere dreptului Comisiei de a prezenta cereri Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru a emite avize științifice în temeiul articolului 29 și pentru a furniza asistență științifică sau tehnică în temeiul articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(3)

Dosarul tehnic ar trebui să conțină date privind produsele care urmează să fie introduse pe teritoriul Uniunii, precum și date privind identificarea organismelor dăunătoare care ar putea fi asociate cu aceste produse în țara exportatoare, date privind măsurile fitosanitare naționale de atenuare a riscurilor, inspecțiile, tratamentele și prelucrările aferente produselor și datele de contact ale persoanei fizice responsabile de legătura cu Comisia și cu EFSA. Astfel de date sunt esențiale pentru a efectua evaluarea riscurilor prezentate de produse și pentru a identifica speciile de dăunători pentru care pot fi necesare măsuri fitosanitare de atenuare a riscurilor.

(4)

Pentru a pune la dispoziția EFSA toate elementele necesare în vederea efectuării evaluării riscurilor, dosarul tehnic trebuie să conțină informațiile precizate în documentul EFSA intitulat „Informații necesare pentru dosare în vederea susținerii cererilor pentru importul de plante, produse vegetale și alte obiecte cu risc ridicat în sensul articolului 42 din Regulamentul (UE) 2016/2031 (3)”.

(5)

Este necesar ca, după confirmarea primirii dosarului tehnic, Comisia să examineze dacă acesta conține informațiile necesare și să solicite, după caz, informații suplimentare sau clarificări astfel încât să se asigure că cererea conține toate elementele necesare și adecvate pentru evaluarea riscurilor.

(6)

Ar trebui să se stabilească norme privind efectuarea evaluării riscurilor de către EFSA, comunicarea sa cu solicitantul și publicarea acestei evaluări, în vederea asigurării unui proces transparent, eficient și rapid de evaluare a riscurilor.

(7)

Pentru a evita prejudicierea poziției concurențiale a anumitor părți terțe prin divulgarea anumitor informații, dispozițiile privind confidențialitatea din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 ar trebui să se aplice în consecință.

(8)

Din motive de certitudine juridică, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată ca și Regulamentul (UE) 2016/2031.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

În conformitate cu articolul 42 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pe baza unei evaluări preliminare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare, incluzând provizoriu într-o listă plantele, produsele vegetale sau alte obiecte cu risc ridicat care prezintă un nivel inacceptabil al riscului de a fi purtătoare de organisme dăunătoare pentru teritoriul Uniunii.

(2)

De la adoptarea Regulamentului (UE) 2016/2031, au fost efectuate mai multe evaluări preliminare privind eventualitatea ca plantele și produsele vegetale originare din țări terțe să prezinte un nivel inacceptabil al riscului de a fi purtătoare de organisme dăunătoare pentru teritoriul Uniunii. Aceste evaluări au concluzionat că, având în vedere faptul că anumite plante și produse vegetale îndeplinesc unul sau mai multe dintre criteriile stabilite în anexa III la regulamentul respectiv, ele ar putea fi considerate „plante cu risc ridicat” sau „produse vegetale cu risc ridicat”, în sensul articolului 42 din regulamentul respectiv. Aceleași evaluări preliminare ale riscurilor au concluzionat, de asemenea, că semințele și materialul in vitro provenit de la aceste „plante cu risc ridicat” ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, deoarece nivelul riscului de a fi purtătoare de organisme dăunătoare este acceptabil. În plus, plantele lemnoase destinate plantării cu creștere inhibată natural sau artificial ar trebui, de asemenea, să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, deoarece importul lor face obiectul unor cerințe specifice în temeiul Directivei 2000/29/CE a Consiliului (2), care reduc riscul de a fi purtătoare de organisme dăunătoare la un nivel acceptabil, și va face obiectul cerințelor speciale prevăzute la articolul 41 din Regulamentul (UE) 2016/2031 din 14 decembrie 2019.

(3)

Este cunoscut faptul că plantele destinate plantării, altele decât semințele, materialul in vitro sau plantele lemnoase destinate plantării a căror creștere este inhibată natural sau artificial, de Acacia Mill., Acer L., Albizia Durazz., Alnus Mill., Annona L., Bauhinia L., Berberis L., Betula L., Caesalpinia L., Cassia L., Castanea Mill., Cornus L., Corylus L., Crataegus L., Diospyros L., Fagus L., Ficus carica L., Fraxinus L., Hamamelis L., Jasminum L., Juglans L., Ligustrum L., Lonicera L., Malus Mill., Nerium L., Persea Mill., Populus L., Prunus L., Quercus L., Robinia L., Salix L., Sorbus L., Taxus L., Tilia L., Ulmus L., și plantele Ullucus tuberosus Loz.,găzduiesc în mod obișnuit dăunători, care sunt cunoscuți pentru impactul lor major asupra unor specii de plante care au o importanță economică, socială sau de mediu majoră pentru Uniune. De asemenea, este cunoscut faptul că aceste plante găzduiesc în mod obișnuit dăunători fără a prezenta semne de infecție sau că au o perioadă de latență pentru manifestarea acestor semne. Acest fapt reduce posibilitatea de a detecta prezența unor astfel de dăunători în timpul inspecțiilor efectuate atunci când respectivele plante sunt introduse pe teritoriul Uniunii. În plus, plantele respective destinate plantării sunt introduse de obicei în Uniune sub formă de arbuști sau arbori și sunt prezente de obicei în Uniune sub o astfel de formă. Având în vedere cele de mai sus, măsurile existente care reglementează introducerea în Uniune a plantelor destinate plantării, enumerate în anexa I la prezentul regulament, precum și plantele de Ullucus tuberosus Loz. care provin din țări terțe nu sunt considerate suficiente pentru a preveni pătrunderea dăunătorilor. Prin urmare, plantele destinate plantării, enumerate în anexa I, și plantele de Ullucus tuberosus Loz. ar trebui să fie enumerate ca fiind plante cu risc ridicat în sensul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, iar introducerea lor pe teritoriul Uniunii ar trebui să fie interzisă provizoriu.

(4)

Este cunoscut faptul că fructele de Momordica L. găzduiesc și oferă o cale semnificativă de introducere și stabilire a dăunătorului Thrips palmi Karny, despre care se știe că are potențialul de a avea un impact major asupra speciilor de plante cu o importanță economică, socială sau de mediu majoră pentru teritoriul Uniunii. Totuși, acest dăunător nu este prezent în toate țările terțe și nici în toate zonele dintr-o țară terță unde se știe că este prezent. Anumite țări terțe dispun, de asemenea, de măsuri eficace de combatere a acestui dăunător. Având în vedere cele de mai sus, fructele de Momordica L. originare din țări terțe sau din părți ale acestora în care se știe că dăunătorul respectiv este prezent și care nu dispun de măsuri eficace de combatere a acestui dăunător se califică drept plante cu risc ridicat în sensul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 și, prin urmare, introducerea în Uniune a respectivelor plante ar trebui să fie interzisă provizoriu.

(5)

Este cunoscut faptul că lemnul de Ulmus L. găzduiește și oferă o cale semnificativă de introducere și stabilire a dăunătorului Saperda tripentata Olivier. Este cunoscut faptul că dăunătorul respectiv are un impact major asupra unor specii de plante care au o importanță economică, socială sau de mediu majoră pentru teritoriul Uniunii. Totuși, acest dăunător nu este prezent în toate țările terțe și nici în anumite zone dintr-o țară terță unde se știe că este prezent. Având în vedere cele de mai sus, lemnul de Ulmus L. provenit din țări terțe sau din zone ale unor țări terțe în care se știe că este prezent Saperda tridentata Olivier, se califică drept produs vegetal cu risc ridicat, în sensul articolului 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031. Prin urmare, introducerea în Uniune a respectivului lemn ar trebui interzisă provizoriu.

(6)

Plantele și produsele vegetale menționate la considerentele 3, 4 și 5 nu sunt incluse în listă în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau sunt incluse numai în ceea ce privește anumite țări terțe. În plus, în conformitate cu respectivele evaluări preliminare, ele nu sunt vizate suficient de cerințele menționate la articolul 41 din regulamentul respectiv în ceea ce privește toate țările terțe și nu fac obiectul măsurilor temporare prevăzute la articolul 49 din regulamentul respectiv.

(7)

Plantele și produsele vegetale menționate la considerentele 3, 4 și 5 nu fac încă obiectul unei evaluări complete a riscurilor, care este necesară pentru a stabili dacă ele prezintă un risc la un nivel inacceptabil din cauza posibilității ca acestea să găzduiască un organism dăunător care ar impune măsuri de carantină în Uniune sau dacă respectivul risc poate fi redus până la un nivel acceptabil prin aplicarea anumitor măsuri. În cazul în care este identificată cerere pentru importul acestor plante și produse vegetale, acestea trebuie să facă obiectul unei evaluări a riscurilor care va fi efectuată în conformitate cu un act de punere în aplicare care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 42 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(8)

În conformitate cu articolul 73 din Regulamentul (UE) 2016/2031, Comisia trebuie să prevadă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, că, pentru alte plante decât cele incluse în lista menționată la articolul 72 alineatul (1), este necesar un certificat fitosanitar pentru introducerea lor pe teritoriul Uniunii.

(9)

Cu toate acestea, actele de punere în aplicare respective trebuie să prevadă că nu este necesar un certificat fitosanitar pentru plantele în cazul cărora o evaluare, bazată pe dovezi privind riscurile de a fi purtătoare de organisme dăunătoare și pe experiența comercială, demonstrează că un astfel de certificat nu este necesar.

(10)

De la adoptarea regulamentului respectiv, au fost efectuate diverse evaluări privind riscul de a fi purtătoare de organisme dăunătoare și experiența în comerțul cu mai multe plante, altele decât plantele destinate plantării, originare din țări terțe.

(11)

Conform respectivelor evaluări, fructele de Ananas comosus (L.) Merrill, Cocos nucifera L., Durio zibethinus Murray, Musa L. și Phoenix dactylifera L. nu găzduiesc organisme dăunătoare care ar impune măsuri de carantină în Uniune sau organisme dăunătoare cărora li se aplică măsuri adoptate în temeiul articolului 30 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau organisme dăunătoare găzduite în mod obișnuit care pot avea un impact asupra speciilor de plante cultivate în Uniune. În plus, nu au apărut focare de dăunători legate de introducerea fructelor respective din una sau mai multe țări terțe. Fructele în cauză nici nu au fost supuse unor interceptări repetate din cauza prezenței unor organisme dăunătoare care ar impune măsuri de carantină în Uniune sau a unor organisme dăunătoare care fac obiectul măsurilor adoptate în temeiul articolului 30 din regulamentul respectiv în momentul introducerii lor pe teritoriul Uniunii.

(12)

Având în vedere faptul că respectivele fructe îndeplinesc toate criteriile din anexa VI la Regulamentul (UE) 2016/2031, nu ar trebui să fie necesar un certificat fitosanitar pentru introducerea lor pe teritoriul Uniunii.

(13)

Listele care urmează să fie stabilite în temeiul articolului 42 alineatul (3) și al articolului 73 din Regulamentul (UE) 2016/2031 se referă, ambele, la normele de import care se bazează pe criterii similare pentru evaluarea riscurilor, astfel cum se prevede în anexele III și VI la regulamentul respectiv. Ele se concentrează asupra riscurilor pe care le prezintă plantele și produsele vegetale în cauză, în locul riscurilor de a fi purtătoare de organisme dăunătoare specifice. Ele au fost elaborate în conformitate cu o metodologie comună de evaluare a riscurilor și sunt actualizate în conformitate cu aceeași metodologie, pe baza elementelor tehnice și științifice disponibile. Prin urmare, este adecvat ca ele să fie integrate într-un singur regulament.

(14)

Având în vedere că Regulamentul (UE) 2016/2031 se aplică de la 14 decembrie 2019 și pentru a asigura aplicarea consecventă a tuturor normelor privind introducerea în Uniune a plantelor, produselor vegetale și a altor obiecte, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

La 22 iunie 2018, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), că în România exista o abatere semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu de – 1 % din PIB.

(2)

Având în vedere abaterea semnificativă stabilită, la 22 iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare (2) prin care această țară era invitată să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (3) nu depășește 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB în fiecare an. Consiliul a recomandat totodată României să utilizeze toate veniturile excepționale pentru reducerea deficitului, în timp ce măsurile de consolidare bugetară urmau să asigure o îmbunătățire durabilă a soldului structural al bugetului general într-o manieră favorabilă creșterii. Consiliul a stabilit data de 15 octombrie 2018 ca termen până la care România trebuia să prezinte un raport privind măsurile luate în urma respectivei recomandări.

(3)

În perioada 27-28 septembrie 2018, Comisia a efectuat o misiune de supraveghere consolidată în România, în vederea monitorizării la fața locului în conformitate cu articolul -11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. După ce a transmis constatările sale provizorii autorităților române pentru observații, Comisia a prezentat constatările sale Consiliului la 21 noiembrie 2018. Ulterior, aceste constatări au fost făcute publice. Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române mențin ținta de deficit global pentru 2018 de puțin sub 3 % din PIB și, prin urmare, nu intenționează să ia măsuri în urma Recomandării Consiliului din 22 iunie 2018. În 2019, guvernul intenționează să reducă deficitul global la 2,38 % din PIB, însă măsurile nu au fost încă precizate.

(4)

La 16 octombrie 2018, autoritățile române au prezentat un raport privind măsurile luate ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018 (4). În raportul lor, autoritățile au reiterat faptul că ținta pentru 2018 rămâne un deficit global de 2,96 % din PIB. Pentru 2019, autoritățile vizează un deficit de 2,38 % din PIB. Raportul nu menționează noi măsuri pentru 2018. Pentru 2019, raportul se bazează pe limitarea cheltuielilor legate de remunerarea angajaților și de bunuri și servicii, fără ca această intenție să fie susținută de măsuri suficient de detaliate și adoptate sau cel puțin anunțate în mod credibil. În ceea ce privește veniturile, raportul menționează o prelungire a măsurilor deja existente și anumite acțiuni care vizează creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale. În ansamblu, impactul bugetar al măsurilor raportate este inferior cerinței prevăzute în Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018.

(5)

Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018, creșterea cheltuielilor publice primare nete în 2018 va fi de 11,3 %, cu mult peste criteriul de referință privind cheltuielile, de 3,3 %. Se preconizează că soldul structural va rămâne, în linii mari, stabil în 2018, la 3,3 % din PIB. Prin urmare, ambele criterii indică un risc de abatere de la ajustarea recomandată. Criteriul de referință privind cheltuielile indică o abatere de 2,3 % din PIB. Soldul structural confirmă această interpretare, indicând o abatere mai mică, de 0,8 % din PIB. Soldul structural este influențat pozitiv de un deflator PIB semnificativ mai ridicat și de o estimare punctuală mai ridicată a creșterii PIB-ului potențial în comparație cu media pe termen mediu care stă la baza criteriului de referință privind cheltuielile. Acest impact este parțial compensat de impactul unei creșteri a investițiilor publice, care este atenuat în cadrul criteriului de referință privind cheltuielile. Ca atare, evaluarea globală confirmă abaterea cu o marjă largă de la ajustarea recomandată de Consiliu.

(6)

În 2019, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018, creșterea cheltuielilor publice nominale, fără măsurile discreționare privind veniturile și măsurile cu caracter excepțional, va fi de 7,5 %, cu mult peste criteriul de referință privind cheltuielile de 5,1 % (o abatere de 0,7 % din PIB de la ajustarea recomandată). Soldul structural va scădea cu 0,1 % din PIB, atingând un deficit de 3,4 % (abatere de 0,9 % din PIB). Prin urmare, întrucât ambele criterii indică o abatere de la ajustarea necesară într-o măsură similară în 2019, evaluarea globală confirmă abaterea de la ajustarea recomandată de Consiliu.

(7)

Pe lângă aceasta, previziunile Comisiei din toamna anului 2018 estimează un deficit public de 3,3 % în 2018 și de 3,4 % în 2019, cifre care depășesc valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat.

(8)

Aceste constatări conduc la concluzia că răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018 este insuficient. Efortul bugetar nu asigură faptul că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB în fiecare an,

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 549/2004, statele membre trebuie să adopte planuri naționale sau planuri ale blocurilor funcționale de spațiu aerian (Functional Airspace Block, „FAB”), incluzând obiective naționale obligatorii sau obiective la nivelul FAB-urilor, care să asigure coerența cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 549/2004 prevede, totodată, obligația Comisiei de a evalua coerența obiectivelor respective pe baza criteriilor de evaluare menționate la articolul 11 alineatul (6) litera (d) din regulamentul respectiv. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei prevede norme detaliate în acest sens.

(2)

În urma evaluării planurilor de performanță, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 (3), care stabilea, printre altele, că obiectivele locale ale Portugaliei și României în domeniul de performanță-cheie al rentabilității, incluse în planul de performanță al South-West FAB, respectiv al Danube FAB, erau în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru cea de-a doua perioadă de referință (2015-2019).

(3)

Ulterior, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1782 (4) de permitere a revizuirii obiectivelor României și Portugaliei în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru anii 2018 și 2019 pentru serviciile de navigație aeriană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.

(4)

Pe această bază, Portugalia și România și-au revizuit, fiecare, obiectivele respective și și-au modificat planurile de performanță în consecință.

(5)

Documentația prezentată de Portugalia și de România a fost evaluată de organismul de evaluare a performanței (OEP) care asistă Comisia în implementarea sistemului de performanță în temeiul articolului 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013. Raportul OEP privind evaluarea obiectivelor revizuite pentru Portugalia a fost prezentat Comisiei la 20 septembrie 2018 și actualizat la 12 octombrie 2018.

(6)

Raportul OEP privind evaluarea obiectivelor revizuite pentru România a fost prezentat Comisiei la 16 octombrie 2018.

(7)

Comisia a evaluat planurile modificate respective, în special obiectivele revizuite, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, ținând cont de documentația primită și de rapoartele OEP. Coerența obiectivelor din domeniul de performanță-cheie al rentabilității, exprimate în costuri unitare determinate pentru serviciile de rută și serviciile de navigație aeriană terminală, cu obiectivele de la nivelul Uniunii a fost evaluată în conformitate cu principiile prevăzute la punctul 5 coroborat cu punctul 1 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013. Comisia a ținut cont, în particular, de evoluția costurilor unitare determinate pentru serviciile de rută pe parcursul celei de-a doua perioade de referință, în raport cu reducerea urmărită de 3,3 % în medie pe an, și pe parcursul perioadei combinate formate din prima și din a doua perioadă de referință (2012-2019), în raport cu reducerea urmărită de 1,7 % în medie pe an. De asemenea, ea a ținut cont și de nivelul costurilor unitare determinate pentru serviciile de rută în comparație cu statele membre cu un mediu economic și operațional similar.

(8)

În ceea ce privește Portugalia, evaluarea a arătat că obiectivele revizuite se bazează pe o reducere planificată de 2 % în medie pe an a costurilor sale unitare determinate pentru serviciile de rută, pe parcursul celei de-a doua perioade de referință. Aceasta se situează sub reducerea urmărită a costurilor unitare medii determinate pentru serviciile de rută la nivelul Uniunii pe parcursul perioadei respective. Cu toate acestea, obiectivul revizuit al Portugaliei pentru 2019 se bazează pe costuri unitare determinate planificate pentru serviciile de rută care sunt semnificativ mai scăzute (– 30 %) decât costurile unitare medii determinate pentru serviciile de rută ale statelor membre care au un mediu economic și operațional similar cu cel al Portugaliei. Pe parcursul perioadei combinate formate din prima și din a doua perioadă de referință, costurile unitare determinate planificate pentru serviciile de rută scad într-un ritm semnificativ mai ridicat (– 4 %) decât obiectivul la nivelul Uniunii. Prin urmare, Comisia consideră că obiectivele revizuite ale Portugaliei pentru anii 2018 și 2019 sunt coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru cea de-a doua perioadă de referință.

(9)

În ceea ce privește România, evaluarea a arătat că obiectivele revizuite se bazează pe o reducere planificată de 3,2 % în medie pe an a costurilor sale unitare determinate pentru serviciile de rută, pe parcursul celei de-a doua perioade de referință. Aceasta se situează ușor sub reducerea urmărită a costurilor unitare medii determinate pentru serviciile de rută la nivelul Uniunii pe parcursul perioadei respective. Obiectivul revizuit al României pentru 2019 se bazează pe costuri unitare determinate planificate pentru serviciile de rută care sunt mai scăzute (– 1,5 %) decât costurile unitare medii determinate pentru serviciile de rută ale statelor membre care au un mediu economic și operațional similar cu cel al României. Pe parcursul perioadei combinate formate din prima și din a doua perioadă de referință, costurile unitare determinate planificate pentru serviciile de rută scad în același ritm (– 1,7 %) ca obiectivul de la nivelul Uniunii. Prin urmare, Comisia consideră că obiectivele revizuite ale României pentru anii 2018 și 2019 sunt coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii în domeniul de performanță-cheie al rentabilității pentru cea de-a doua perioadă de referință.

(10)

În consecință, Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/348 ar trebui să fie modificată pentru a se ține seama de obiectivele revizuite ale Portugaliei și României,

(1)

Regulamentul (UE) 2016/796 conferă Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate („agenția”) competența de a lua decizii individuale în domeniul autorizării vehiculelor, al certificării siguranței și al asigurării unei puneri în aplicare armonizate a Sistemului european de management al traficului feroviar („ERTMS”) terestru. El instituie, de asemenea, comisii pentru soluționarea contestațiilor, la care se pot depune contestații privind respectivele decizii individuale.

(2)

La 25 mai 2018, Comisia a publicat pe site-ul web al Direcției Generale Mobilitate și Transporturi o cerere de exprimare a interesului al cărei termen de depunere a candidaturilor era 30 iunie 2018. 46 de candidați au dat curs acestei cereri.

(3)

Comisia a evaluat candidaturile pe baza criteriilor specificate în cererea de exprimare a interesului. Printre acestea se numărau criteriile de eligibilitate, criteriile privind capacitatea tehnică și profesională, cerințele în materie de cunoștințe și criteriile privind domeniile care fac obiectul deciziilor Agenției, și anume autorizarea vehiculelor, eliberarea certificatelor unice de siguranță și ERTMS. Pentru a se evita eventualele conflicte de interese, candidații care lucraseră anterior în cadrul Agenției pentru o perioadă de până la doi ani au fost excluși din procedura de selecție. În urma evaluării candidaturilor, 40 de candidați au fost selecționați ca experți calificați pentru comisiile pentru soluționarea contestațiilor și au fost incluși pe listă,

(1)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 517/2014, introducerea pe piața Uniunii a cel puțin 100 de tone de echivalent CO2 de hidrofluorcarburi pe an de către producători sau importatori este supusă unor limite cantitative pentru a se asigura reducerea lor progresivă.

(2)

În temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014, limitele cantitative (cotele) se calculează în funcție de valorile de referință stabilite de Comisie pe baza mediei cantităților anuale de hidrofluorcarburi cu privire la care producătorii sau importatorii au raportat, în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014, că le-au introdus în mod legal pe piață începând cu 1 ianuarie 2015 până în prezent, excluzând cantitățile de hidrofluorcarburi pentru utilizările menționate la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 în cursul aceleiași perioade, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu anexa V la respectivul regulament.

(3)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014, cotele de hidrofluorcarburi sunt alocate, astfel cum se prevede în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1984 a Comisiei (2), producătorilor sau importatorilor care sunt stabiliți în Uniune sau importatorilor din țări terțe care au mandatat un reprezentant unic stabilit în Uniune, astfel cum figurează în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1984.

(4)

Având în vedere notificarea efectuată în temeiul articolului 50 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de către Regatul Unit și pentru a se asigura că valorile de referință și cotele pentru producătorii și importatorii stabiliți în Regatul Unit reflectă introducerea în mod legal de hidrofluorcarburi pe piața Uniunii cu 27 de state membre, după retragerea Regatului Unit, ar trebui să se recalculeze, pentru aceste întreprinderi, valorile de referință pentru 2019, pentru perioada de după retragerea de la 30 martie 2019.

(5)

Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 29 martie 2019, valorile de referință stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1984 ar trebui să rămână valabile și să se aplice în continuare. Pentru stabilirea cotei pentru producătorii și importatorii stabiliți în Regatul Unit, valorile de referință pentru perioada de până la 29 martie, inclusiv această dată și perioada ulterioară, vor fi ponderate în funcție de numărul de zile corespunzător perioadei din 2019 în care Regatul Unit este stat membru al Uniunii.

(6)

Pentru întreprinderile stabilite în Regatul Unit, valorile de referință nou-recalculate, stabilite în prezenta decizie, se bazează pe datele suplimentare verificate, comunicate Comisiei de către întreprinderile respective, și completează raportarea efectuată deja în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014, prin diferențierea între hidrofluorcarburile introduse pe piață în Regatul Unit și cele introduse în Uniunea cu 27 de state membre. Pentru întreprinderile care nu au prezentat date suplimentare, ar trebui să se presupună că toate hidrofluorcarburile au fost introduse pe piață în Regatul Unit și nu ar trebui să se stabilească nicio valoare de referință.

(7)

Valorile de referință recalculate sunt stabilite pentru cazul în care dreptul Uniunii încetează să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia la 30 martie 2019.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 24 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014.