ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 320

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 61
17 decembrie 2018


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1990 al Comisiei din 11 decembrie 2018 de stabilire a formularelor menționate în Regulamentul (UE) 2016/1104 al Consiliului de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1991 al Comisiei din 13 decembrie 2018 de autorizare a introducerii pe piață a bacelor de Lonicera caerulea L. ca aliment tradițional provenit dintr-o țară terță, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului, și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 ( 1 )

22

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1992 al Comisiei din 14 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 în ceea ce privește raportarea datelor menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 referitoare la hidrofluorocarburile introduse pe piață în Regatul Unit și în Uniunea formată din 27 de state membre

25

 

 

DECIZII

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1993 a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind mecanismul integrat al Uniunii pentru un răspuns politic la crize

28

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1994 a Consiliului din 11 decembrie 2018 de autorizare a Croației să introducă o măsură specială de derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

35

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1995 a Comisiei din 13 decembrie 2018 de aprobare a planului de eradicare a pestei porcine africane la porcii sălbatici din anumite zone din România [notificată cu numărul C(2018) 8448]  ( 1 )

38

 

*

Decizia (UE) 2018/1996 a Comisiei din 14 decembrie 2018 de stabilire a normelor interne pentru furnizarea de informații persoanelor vizate și restricționarea anumitor drepturi ale acestora în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în scopul anchetelor în materie de apărare comercială și al anchetelor în materie de politică comercială

40

 

 

ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Regulamentul nr. 99 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea surselor de lumină cu descărcare gazoasă destinate utilizării în lămpi omologate pentru autovehicule [2018/1997]

45

 

*

Regulamentul nr. 128 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea surselor de lumină cu diode electroluminiscente [light emitting diode (LED)] destinate a fi utilizate în lămpile omologate pentru vehiculele cu motor și remorcile acestora [2018/1998]

63

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1990 AL COMISIEI

din 11 decembrie 2018

de stabilire a formularelor menționate în Regulamentul (UE) 2016/1104 al Consiliului de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1104 al Consiliului de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate (1), în special articolul 45 alineatul (3) litera (b), articolul 58 alineatul (1), articolul 59 alineatul (2) și articolul 60 alineatul (2),

după consultarea Comitetului privind legea aplicabilă, competența și executarea în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate,

întrucât:

(1)

În vederea aplicării corespunzătoare a Regulamentului (UE) 2016/1104, ar trebui stabilite mai multe formulare.

(2)

În conformitate cu Decizia (UE) 2016/954 a Consiliului (2) de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale, Regulamentul (UE) 2016/1104 pune în aplicare cooperarea consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale între Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Suedia. Prin urmare, numai statele membre respective participă la adoptarea prezentului regulament.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind legea aplicabilă, competența și executarea în materia efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Formularul care trebuie utilizat pentru atestatul menționat la articolul 45 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1104 este prevăzut în anexa I.

(2)   Formularul care trebuie utilizat pentru atestatul privind un act autentic menționat la articolul 58 alineatul (1) și la articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1104 este prevăzut în anexa II.

(3)   Formularul care trebuie utilizat pentru atestatul privind o tranzacție judiciară menționat la articolul 60 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1104 este prevăzut în anexa III.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 29 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 11 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 183, 8.7.2016., p. 30.

(2)  Decizia (UE) 2016/954 a Consiliului din 9 iunie 2016 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaționale, care includ atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate (JO L 159, 16.6.2016, p. 16).


ANEXA I

Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii

ANEXA II

Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii

ANEXA III

Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii Image Textul imaginii

17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1991 AL COMISIEI

din 13 decembrie 2018

de autorizare a introducerii pe piață a bacelor de Lonicera caerulea L. ca aliment tradițional provenit dintr-o țară terță, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului, și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (1), în special articolul 15 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista Uniunii pot fi introduse pe piață pe teritoriul Uniunii. Un aliment tradițional provenit dintr-o țară terță este un aliment nou în conformitate cu definiția de la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(2)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2), care stabilește o listă a Uniunii cu alimentele noi autorizate.

(3)

În temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea și introducerea pe piața Uniunii a unui aliment tradițional provenit dintr-o țară terță.

(4)

La 26 ianuarie 2018, societatea Soloberry Ltd. (denumită în continuare „solicitantul”) a prezentat Comisiei o notificare a intenției de a introduce bacele de Lonicera caerulea L. („haskap”) pe piața Uniunii ca aliment tradițional provenit dintr-o țară terță, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2015/2283. Solicitantul cere ca bacele de Lonicera caerulea L. să fie autorizate pentru a fi consumate ca atare (proaspete sau congelate) de populație în general.

(5)

Datele documentate prezentate de solicitant demonstrează că bacele de Lonicera caerulea L. au antecedente pozitive în ceea ce privește siguranța alimentelor în Japonia.

(6)

În temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283, la 28 februarie 2018, Comisia a transmis notificarea valabilă statelor membre și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”).

(7)

Nici statele membre, nici autoritatea nu au transmis Comisiei obiecții privind siguranța, motivate corespunzător, referitoare la introducerea pe piață în Uniune a bacelor de Lonicera caerulea L., în termenul de patru luni prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

Prin urmare, Comisia ar trebui să autorizeze introducerea pe piață în Uniune a bacelor de Lonicera caerulea L. și să actualizeze lista cu alimente noi a Uniunii.

(9)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Bacele de Lonicera caerulea L., cu specificațiile din anexa la prezentul regulament, se includ în lista cu alimentele noi autorizate a Uniunii, stabilită în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470.

(2)   Rubrica din lista Uniunii menționată la alineatul (1) include condițiile de utilizare și cerințele de etichetare stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei din 20 decembrie 2017 de stabilire a listei cu alimente noi a Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele noi (JO L 351, 30.12.2017, p. 72).


ANEXĂ

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 se modifică după cum urmează:

1.

În tabelul 1 (Alimente noi autorizate), se introduce următoarea rubrică, în ordine alfabetică:

Aliment nou autorizat

Condițiile în care poate fi utilizat alimentul nou

Cerințe specifice suplimentare privind etichetarea

Alte cerințe

„Bace de Lonicera caerulea L. (haskap)

(Aliment tradițional provenit dintr-o țară terță)

Nespecificate

Denumirea alimentului nou menționată pe eticheta produselor alimentare care îl conțin este «bace haskap (Lonicera caerulea)».”

 

2.

În tabelul 2 (Specificații), se introduce următoarea rubrică, în ordine alfabetică:

Alimente noi autorizate

Specificații

„Bace de Lonicera caerulea L. (haskap)

(Aliment tradițional provenit dintr-o țară terță)

Descriere/Definiție:

Alimentul tradițional constă în bace proaspete și congelate de Lonicera caerulea var. edulis.

Lonicera caerulea L. este un arbust foios din familia Caprifoliaceae.

Componente nutritive tipice ale bacelor haskap (pentru bacele proaspete):

Carbohidrați: 12,8 %

Fibre: 2,1 %

Lipide: 0,6 %

Proteine: 0,7 %

Cenușă: 0,4 %

Apă: 85,5 %”


17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/25


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1992 AL COMISIEI

din 14 decembrie 2018

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 în ceea ce privește raportarea datelor menționate la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 referitoare la hidrofluorocarburile introduse pe piață în Regatul Unit și în Uniunea formată din 27 de state membre

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (1), în special articolul 19 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 al Comisiei (2) stabilește formatul și mijloacele de prezentare a raportului menționat la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 517/2014 prevede că introducerea pe piața Uniunii a hidrofluorocarburilor de către producători sau importatori face obiectul unor cote anuale menite să permită reducerea treptată a acestor substanțe. Aceste cote pentru producători și importatori se calculează pe baza valorilor de referință stabilite de Comisie pe baza mediei anuale a cantităților de hidrofluorocarburi pe care producătorii sau importatorii le-au declarat în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 începând cu 1 ianuarie 2015, în conformitate cu anexa V la regulamentul respectiv.

(3)

Dat fiind faptul că Regatul Unit și-a notificat, la data de 29 martie 2017, intenția de a părăsi Uniunea, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele vor înceta să se aplice Regatului Unit de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în lipsa acestuia, în termen de doi ani de la notificare, cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu Regatul Unit, decide prelungirea acestei perioade. În consecință, și fără a aduce atingere dispozițiilor din acordul de retragere, Regulamentul (UE) nr. 517/2014 se aplică numai până în momentul în care Regatul Unit încetează să mai fie stat membru.

(4)

Având în vedere notificarea efectuată de Regatul Unit în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este important să se asigure că sunt disponibile date exacte privind introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor în Uniune după retragerea Regatului Unit, în scopul recalculării valorilor de referință în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014, care urmează să fie efectuată în 2020.

(5)

Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 ar trebui modificată pentru a permite separarea cantităților de hidrofluorocarburi care sunt introduse pe piață în Regatul Unit de cele care sunt introduse pe piață în Uniunea formată din 27 de state membre.

(6)

Cu toate acestea, separarea datelor de raportare în ceea ce privește hidrofluorocarburile introduse pe piață în ceea ce privește Regatul Unit și în ceea ce privește Uniunea formată din 27 de state membre va deveni necesară doar în momentul în care legislația Uniunii va înceta să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia. Prin urmare, modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 este necesară numai pentru raportarea datelor pentru anul calendaristic 2018 și până inclusiv în anul în care Regatul Unit va părăsi Uniunea și dreptul Uniunii va înceta să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia.

(7)

Pentru ca separarea datelor în cadrul obligației de raportare să se poată aplica în ceea ce privește raportarea datelor pentru anul calendaristic 2018, pentru care datele trebuie să fie transmise până la 31 martie 2019, modificarea acestei obligații ar trebui să intre în vigoare și să se aplice înainte de această dată. Pentru toți anii următori, data de transmitere a datelor raportate ar trebui să fie 31 martie.

(8)

Cantitățile de hidrofluorocarburi care trebuie raportate în conformitate cu anexa la prezentul act de punere în aplicare, astfel cum au fost introduse pe piața Regatului Unit, ar trebui să se raporteze la cantitățile introduse pe piața Regatului Unit pentru prima dată.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 150, 20.5.2014, p. 195.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 al Comisiei din 30 octombrie 2014 de stabilire a formatului și mijloacelor de prezentare a raportului menționat la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră (JO L 318, 5.11.2014, p. 5).


ANEXĂ

În anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 se adaugă următoarea secțiune 13a:

Secțiunea 13a: A se completa de către producătorii și importatorii de gaze – articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 și punctul 1 literele (a)(d), punctul 2 literele (a), (b) și (d) și punctul 3 literele (a) și (b) din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 517/2014.

Aplicabilă pentru prima dată raportării cu privire la activitățile desfășurate în 2018 (până la 31 martie 2019 cel târziu) și până inclusiv în anul în care legislația Uniunii încetează să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia.

Cantitățile se raportează în tone metrice cu o precizie de trei zecimale, separat pentru fiecare gaz enumerat în secțiunea 1 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 517/2014, pentru amestecurile care conțin cel puțin unul dintre aceste gaze sau pentru fiecare gaz sau amestec conținut în poliolii preamestecați.

 

CANTITĂȚI CALCULATE AUTOMAT

OBSERVAȚII

13aA

Cantitatea de hidrofluorocarburi introduse fizic pe piață, cu excepția utilizărilor exceptate

13aA = 4M – Suma utilizărilor exceptate din secțiunea 5 (5A – 5F)

 

INFORMAȚII DE COMUNICAT

13aB

Din care: cantitatea introdusă pe piața Regatului Unit pentru prima dată

Cantitățile introduse pe piața Regatului Unit, dar furnizate ulterior în vrac Uniunii (fără Regatul Unit), nu trebuie incluse.

Cantitățile furnizate în vrac pe piața Regatului Unit care au fost anterior introduse pe piața Uniunii (fără Regatul Unit) trebuie incluse.

 

CANTITĂȚI CALCULATE AUTOMAT

13aC

Din care: cantitatea introdusă pe piața Uniunii, fără Regatul Unit

13aC = 13aA – 13aB”


DECIZII

17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/28


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1993 A CONSILIULUI

din 11 decembrie 2018

privind mecanismul integrat al Uniunii pentru un răspuns politic la crize

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia 2014/415/UE a Consiliului din 24 iunie 2014 privind modalitățile de punere în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate (1), în special articolul 9 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Prezenta decizie se referă la adaptarea mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la situații de criză („IPCR”), aprobat de Consiliu la 25 iunie 2013 și menționat la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2014/415/UE. IPCR ar trebui să permită coordonarea rapidă și răspunsul rapid la nivelul politic al Uniunii în cazul crizelor care au un impact amplu sau o semnificație politică amplă, indiferent dacă originea lor se situează sau nu în interiorul sau în afara Uniunii.

(2)

IPCR ar trebui să susțină modalitățile de punere în aplicare a clauzei de solidaritate. După cum se admite în Decizia 2014/415/UE, IPCR poate fi folosit înainte de invocarea clauzei de solidaritate și după eliminarea treptată a răspunsului. Prin urmare, IPCR ar trebui conceput astfel încât să fie relevant atât în contextul invocării clauzei de solidaritate, cât și în mod independent de aceasta.

(3)

Mecanismul de răspuns la nivelul Uniunii ar trebui să îmbunătățească eficacitatea printr-o coordonare consolidată, pe baza instrumentelor existente și respectând competențele instituțiilor, precum și competențele și responsabilitățile statelor membre.

(4)

IPCR ar trebui să îi fie încredințat Consiliului, în calitatea sa de instituție a Uniunii cu funcții de definire a politicilor și de coordonare în temeiul articolului 16 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), întrucât acest mecanism vizează coordonarea și la răspunsul la nivelul politic al Uniunii. În conformitate cu articolul 222 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul este instituția în cadrul căreia are loc coordonarea pentru punerea în aplicare a clauzei de solidaritate de către Uniune și de către statele membre în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Decizia 2014/415/UE.

(5)

Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper), instituit prin articolul 240 din TFUE, este responsabil, în temeiul TUE și TFUE, precum și al Regulamentului de procedură al Consiliului, de pregătirea lucrărilor tuturor reuniunilor Consiliului și de asigurarea coerenței politicilor și acțiunilor Uniunii.

Responsabilitatea Coreperului pentru toate domeniile de politică ale Uniunii și combinația dintre rapiditatea acestuia și angajamentul politic la nivel înalt plasează Coreperul în centrul activității IPCR desfășurate în interiorul Consiliului. Dată fiind responsabilitatea politică generală a Președinției în timpul fiecărui mandat, procesul IPCR ar trebui condus de Președinție la nivelul Coreperului.

(6)

Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă, instituit în temeiul articolului 71 din TFUE, se asigură că la nivelul Uniunii este promovată și consolidată cooperarea operațională în materie de securitate internă. Fără a aduce atingere articolului 240, acesta promovează coordonarea acțiunii autorităților competente ale statelor membre.

(7)

Comitetul politic și de securitate (COPS), instituit în temeiul articolului 38 din TUE, urmărește situația internațională în domeniile care țin de politica externă și de securitate comună (PESC) și contribuie la definirea politicilor, emițând avize adresate Consiliului, fără a aduce atingere rolului Coreperului. În cazul unei crize cu evoluții în domeniile care fac obiectul PESC, este necesară coordonarea strânsă între președintele Coreperului și președintele COPS.

(8)

Comisia, în calitatea sa de instituție care promovează interesul general al Uniunii și ia inițiativele corespunzătoare în acest scop, asigurând aplicarea tratatelor precum și a măsurilor adoptate de instituții în temeiul articolului 17 din TUE, are un rol-cheie în participarea la IPCR.

(9)

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR) și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) dispun de structuri cu competență militară sau în domeniul culegerii de informații, precum și de rețeaua de delegații care pot să contribuie la răspunsul dat în cazul crizelor cu o dimensiune externă. În funcție de criză, alte structuri și agenții ale Uniunii din domeniul PESC sau al politicii de securitate și apărare comune ar trebui să ofere, după caz, contribuții în conformitate cu dispozițiile relevante din dreptul Uniunii.

(10)

Fiecare criză poate avea caracteristici diferite, care impun o gestionare adecvată în cadrul Consiliului. IPCR este astfel conceput încât să aibă un caracter flexibil și gradual, permițând ca implicarea la nivel politic și sprijinul necesar să fie adaptate necesităților legate de criză. Flexibilitatea este obținută prin cele două moduri de activare, și anume schimbul de informații sau activarea integrală, precum și prin posibilități de implicare a actorilor relevanți. Caracterul gradual se referă la nivelul la care se ia decizia politică.

(11)

Comisia și ÎR au contribuit în mod activ la conturarea și crearea IPCR în 2013. De la instituirea IPCR, Comisia și ÎR au decis în mod consecvent să sprijine IPCR și și-au menținut angajamentul de a contribui la punerea în aplicare a acestuia. Contribuția Comisiei și a ÎR la IPCR ar trebui, de asemenea, să fie inclusă în prezenta decizie, ținând seama pe deplin de competențele Comisiei și de cele ale ÎR.

(12)

IPCR a fost utilizat pe scară largă pentru a sprijini schimbul de informații privind crize complexe (pagini de monitorizare privind Siria/Irakul, Yemenul, Ebola, Ucraina, Nepalul etc.), comunicarea în situații de criză (bune practici și strategii de comunicare), asistența umanitară și combaterea terorismului. A fost activat pentru prima oară în octombrie 2015, pentru criza refugiaților și a migrației. De la activarea sa, a fost esențial în monitorizarea și sprijinirea răspunsului la crize, informând Coreperul, Consiliul și Consiliul European. IPCR a fost utilizat și pentru a desfășura exerciții de reacție a Uniunii la crize majore cauzate de atacuri cibernetice, dezastre naturale sau amenințări hibride.

(13)

Procedurile standard de operare ale IPCR (PSO IPCR), deja existente în cadrul IPCR actual și prezentate detaliat într-un document separat, ar trebui dezvoltate în continuare și actualizate după cum este necesar, pentru a identifica în mod clar procedurile, precum și acțiunile preconizate din partea fiecărui actor din procesul IPCR.

(14)

Procedurile standard de operare pentru analiza și conștientizarea integrată a situației („ISAA”) elaborate, în concordanță cu PSO IPCR, de către Comisie și SEAE în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, ar trebui în special să prezinte în detaliu modul de funcționare a elaborării de ISAA și modalitățile de a integra informațiile furnizate de statele membre. În elaborarea de ISAA va fi crucial să se exploateze pe deplin sinergiile potențiale dintre părțile interesate și mijloacele, structurile și capacitățile existente la nivelul Uniunii, să se evite duplicarea structurilor existente și crearea de noi structuri permanente.

(15)

A fost instituită o rețea informală a persoanelor responsabile cu comunicarea în situații de criză a IPCR (RCC), formată din experți în materie de comunicare din statele membre și din organismele relevante ale Uniunii, pentru a contribui la pregătire, în special prin schimbul de bune practici și lecțiile identificate.

(16)

În conformitate cu articolul 346 alineatul (1) litera (a) din TFUE, niciun stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor sale esențiale în materie de siguranță. Orice informație clasificată este tratată în conformitate cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezenta decizie instituie mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la situații de criză („IPCR”). IPCR permite coordonarea rapidă și răspunsul rapid la nivelul politic al Uniunii în cazul crizelor care au un impact amplu sau o semnificație politică amplă, indiferent dacă originea lor se situează în interiorul sau în afara Uniunii.

(2)   IPCR pune la dispoziția Consiliului instrumentele și flexibilitatea necesare pentru a decide cu privire la gestionarea răspunsului Uniunii, inclusiv prin consultări rapide și posibile propuneri de acțiune. Controlul politic și direcția strategică pentru toate etapele procesului IPCR se realizează sub conducerea președinției Consiliului, cu respectarea deplină a competențelor Comisiei și ale ÎR.

(3)   IPCR reprezintă un set unic de mecanisme care vizează oferirea unui răspuns la nivelul politic al Uniunii la crize, într-un mod coerent, eficient și rapid. IPCR este utilizat de Consiliu pentru a efectua coordonarea la nivel politic a răspunsului la invocarea clauzei de solidaritate, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2014/415/UE în temeiul articolului 222 alineatul (3) din TFUE.

(4)   Acest mecanism nu înlocuiește și nu dublează mecanismele sau măsurile existente ale Uniunii.

Articolul 2

Arhitectura IPCR

(1)   IPCR are două moduri de activare, asupra cărora decide Președinția, în funcție de gravitatea crizei și de nevoile răspunsului:

(a)

modul „schimb de informații”, care servește la stabilirea unei imagini clare a situației și la pregătirea terenului pentru o posibilă activare integrală;

(b)

modul „activare integrală”, care implică pregătirea măsurilor de răspuns.

(2)   IPCR cuprinde elemente de sprijin, esențiale pentru a asigura un proces decizional informat în cadrul Consiliului și o coordonare politică eficace la nivelul Uniunii. Elementele de sprijin sunt următoarele:

(a)

mase rotunde informale convocate de Președinție, beneficiind de sprijin și consiliere din partea Secretariatului General al Consiliului (SGC), astfel cum se menționează la articolul 7;

(b)

capacitatea de sprijin pentru analiza și conștientizarea integrată a situației („ISAA”) elaborată de serviciile Comisiei și de SEAE, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, astfel cum se menționează la articolul 8;

(c)

o platformă web deținută de Consiliu, dedicată acestui scop și protejată, care să faciliteze schimbul rapid de informații, astfel cum se menționează la articolul 9; și

(d)

un punct central de contact 24/7 la nivelul Uniunii cu autoritățile competente ale statelor membre și cu alte părți interesate, care va fi asigurat de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) al Comisiei, astfel cum se menționează la articolul 10.

(3)   Pentru a consolida capacitatea decizională a Uniunii la nivel politic, elementele de sprijin menționate la alineatul (2) literele (a), (b) și (c) au următoarele caracteristici:

(a)

sunt adaptate nevoilor nivelului decizional politic, sub îndrumarea Președinției, după activarea IPCR și în consultare cu serviciile Comisiei și cu SEAE;

(b)

acoperă toate sectoarele-cheie afectate de criză;

(c)

sunt integrate, reunind în mod coerent diferitele dimensiuni ale unei crize;

(d)

au nivelul de detaliere adecvat; și

(e)

sunt furnizate în timp util, asigurând suficient timp înaintea discuțiilor oficiale.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii:

(a)

„criză” înseamnă o situație cu un impact atât de amplu sau o semnificație politică atât de amplă, încât necesită o coordonare rapidă a politicilor și un răspuns rapid la nivelul politic al Uniunii;

(b)

„răspuns” înseamnă orice acțiune întreprinsă în cazul unei crize, menită să remedieze consecințele negative ale acesteia.

Articolul 4

Activarea

(1)   În eventualitatea unei crize, decizia de a activa IPCR este luată de Președinție. Orice stat membru poate invita Președinția să demareze acest proces.

(2)   În cazul în care s-a invocat clauza de solidaritate, Președinția activează imediat IPCR în mod integral, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Decizia 2014/415/UE, dacă acesta nu este deja utilizat.

(3)   În cazul în care clauza de solidaritate nu a fost invocată, înainte de a decide activarea acesteia, Președinția se consultă cu statele membre afectate, după caz, precum și cu Comisia și cu ÎR.

(4)   Președinția este consiliată și sprijinită de SGC. De asemenea, Președinția poate solicita expertiză din partea serviciilor Comisiei și a SEAE, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, precum și a agențiilor relevante ale Uniunii, a statelor membre și a părților interesate sau a organizațiilor relevante.

(5)   Decizia de a activa IPCR în modul „schimb de informații” poate fi luată, de asemenea, de comun acord de SGC, de serviciile Comisiei și de SEAE, în consultare cu Președinția.

(6)   În funcție de evoluția crizei și de nevoile politice, Președinția poate decide în orice moment să asigure escaladarea sau dezescaladarea operațiunii, de la un mod de activare la altul. Atât timp cât invocarea clauzei de solidaritate rămâne activă, IPCR este menținut în mod integral.

(7)   Președinția notifică Secretarului General al Consiliului decizia de a activa IPCR. SGC informează fără întârziere Comisia și ÎR, precum și Cabinetul președintelui Consiliului European.

Articolul 5

Dezactivarea

Decizia de a dezactiva IPCR va fi luată de Președinție, după consultarea statelor membre afectate, după caz, precum și a Comisiei și a ÎR. IPCR nu se dezactivează atât timp cât rămâne activă invocarea clauzei de solidaritate.

Articolul 6

Nivelul Coreper

(1)   Pentru a asigura coerența politicilor și acțiunilor Uniunii, Coreperul este nivelul prestabilit la care se realizează supravegherea punerii în aplicare a IPCR. Președinția informează fără întârziere Coreperul cu privire la principalele aspecte ale crizei și cu privire la procedura preconizată.

(2)   Președinția decide, având în vedere caracteristicile crizei și necesitățile politice conexe ale răspunsului, cu privire la sesizarea grupurilor de pregătire corespunzătoare ale Consiliului în vederea dezbaterii chestiunilor în cauză, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului. După caz, Președinția semestrială se coordonează cu reprezentanții ÎR care prezidează grupurile de pregătire relevante ale Consiliului, precum și cu președintele Comitetului militar, dacă acest lucru este adecvat, care sunt responsabili de convocarea reuniunilor respectivelor grupuri.

Articolul 7

Mese rotunde

(1)   Mesele rotunde au drept obiectiv identificarea și analizarea situației de criză, astfel încât procesul decizional politic să beneficieze de informații adecvate.

(2)   Mesele rotunde se convoacă la inițiativa Președinției, cu sprijin și consiliere din partea SGC.

(3)   Președinția decide cu privire la participarea la mesele rotunde. Serviciile Comisiei și SEAE sunt invitate să participe și să furnizeze contribuții în domeniile lor de competență respective. Cabinetul președintelui Consiliului European este invitat, de asemenea, să participe. Statele membre afectate și alte părți interesate relevante și experți în anumite domenii, inclusiv reprezentanți ai unor țări terțe și ai unor organizații internaționale, și coordonatorul Uniunii pentru lupta împotriva terorismului sunt invitați să participe, după caz.

(4)   În modul „schimb de informații”, în cazul în care Președinția convoacă o masă rotundă, aceasta servește în principal la monitorizarea situației, evaluarea cerințelor de informare și aprecierea necesității unei activări integrale. În cazul activării integrale, participanții la masa rotundă, sub conducerea Președinției, pregătesc, elaborează și actualizează proiecte de propuneri de acțiune, dacă sunt necesare, pentru a fi prezentate Consiliului în vederea dezbaterii și deciziei, după caz.

Articolul 8

Analiza și conștientizarea integrată a situației

(1)   O capacitate de sprijin pentru ISAA elaborează rapoarte pentru a contribui la informarea dezbaterii de la mesele rotunde, în cadrul reuniunilor Consiliului și ale grupurilor sale de pregătire, precum și ale Consiliului European.

(2)   Rapoartele ISAA se adaptează la necesitățile nivelului politic al Uniunii, astfel cum este definit de Președinția Consiliului. În acest scop, Președinția emite orientări politice și strategice după consultarea serviciilor Comisiei și a SEAE și le actualizează în funcție de necesități.

(3)   Capacitatea de sprijin pentru ISAA permite:

(a)

colectarea și schimbul de informații privind situația actuală, analizele efectuate de Uniune și de statele membre, deciziile și măsurile luate sau care vor fi luate de părțile interesate relevante, necesitatea de coordonare politică la nivelul Uniunii exprimată de părțile interesate relevante;

(b)

prelucrarea informațiilor menționate la litera (a) și efectuarea unei analize globale integrate a situației; și

(c)

efectuarea unor analize integrate, inclusiv cu privire la posibila evoluție și eventualele consecințe ale situației.

În acest scop, statele membre și agențiile și organele Uniunii fac eforturi pentru a sprijini această activitate și pentru a furniza informații relevante în timp util.

(4)   ISAA constituie un instrument pentru schimbul de informații, care oferă informații statelor membre și care sprijină Comisia și ÎR în activitățile lor.

(5)   ISAA se elaborează de serviciile Comisiei și de SEAE în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective și cu mijloacele și capacitățile lor existente. ISAA se bazează de asemenea pe informațiile și analizele relevante furnizate de statele membre (de exemplu, din partea centrelor naționale relevante de gestionare a crizelor), în special prin intermediul platformei web, și de agențiile Uniunii.

(6)   La activarea IPCR și până la dezactivarea acestuia, acest sprijin este disponibil în mod permanent. Sprijinul se oferă Președinției și Consiliului la timp, pe tot parcursul situației de criză, pentru a se permite o gestionare proactivă a crizei. În funcție de evoluția crizei, Președinția poate decide să solicite intensificarea sau diminuarea sprijinului acordat pentru ISAA. Sursele sectoriale ale Uniunii continuă să asigure o monitorizare regulată.

(7)   În funcție de natura crizei, țări terțe și parteneri internaționali, precum țările asociate spațiului Schengen, pot fi autorizate de Coreper să aibă acces la rapoartele ISAA pentru o anumită criză.

Articolul 9

Platforma web

(1)   O platformă web dedicată acestui scop, dezvoltată și administrată de SGC, servește drept instrument-cheie pentru IPCR, ca interfață electronică pentru părțile interesate relevante.

(2)   Doar persoanele desemnate de părțile interesate relevante, și anume SGC (pentru Consiliu și Consiliul European), statele membre, Comisia, SEAE (pentru ÎR) și agențiile relevante ale Uniunii au acces la această platformă.

(3)   Pentru a încuraja schimburile de informații prin intermediul platformei web, în special cele de natură sensibilă, informațiile nu se divulgă părților care nu se numără printre părțile interesate relevante prevăzute la alineatul (2), cu excepția autorizărilor exprese din partea Coreper. SGC, în colaborare cu Președinția, se implică în furnizarea de răspunsuri la cererile de informații primite de la aceste părți.

(4)   Pentru a se evita duplicarea, platforma web nu înlocuiește niciunul dintre instrumentele web sectoriale ale Uniunii și nici nu este înlocuită de vreunul dintre acestea. Schimbul de informații clasificate la un nivel superior față de RESTREINT UE/EU RESTRICTED se efectuează prin intermediul canalelor acreditate relevante.

(5)   Platforma web este disponibilă și fără activarea IPCR, în special pentru informații generale relevante, exerciții, lecții învățate și formare, precum și pentru punctele de contact IPCR. Pentru fiecare activare IPCR se generează o pagină de criză.

(6)   În cazul unei crize fără activarea IPCR, SGC – de comun acord cu Președinția – poate crea o „pagină de monitorizare”, la cererea eventuală a unui stat membru interesat, a serviciilor Comisiei sau a SEAE. Această pagină facilitează schimbul de informații și ar servi drept registru pentru rapoarte ușor accesibile și informații situaționale. Crearea unei pagini de monitorizare nu presupune elaborarea de rapoarte ISAA.

(7)   Platforma web IPCR conține și forumuri speciale orientate tematic sau centre („hubs”) de utilizat în special în afara perioadelor de criză pentru colaborări în rețea, schimburi de informații și colaborare în general, pentru a contribui la pregătirea pentru gestionarea crizelor.

(8)   SGC consultă Președinția și delegațiile Consiliului atunci când planifică modificări structurale ale platformei.

Articolul 10

Punctul central de contact 24/7

La activarea IPCR, punctul central de contact 24/7 este operațional, fără a aduce atingere distribuției responsabilităților din cadrul serviciilor Comisiei și al SEAE și nici rețelelor de informare existente.

Articolul 11

Proceduri standard de operare

(1)   Președinția, cu sprijinul SGC, dezvoltă suplimentar și actualizează, în funcție de necesități, procedurile standard de operare ale IPCR (PSO IPCR) existente, pentru a identifica în mod clar procedurile, precum și acțiunile pe care ar trebui să le efectueze fiecare actor în procesul IPCR. Statele membre, serviciile Comisiei și SEAE sunt invitate să contribuie. Fiecare versiune nouă a PSO IPCR se transmite Coreperului spre aprobare.

(2)   Comisia și SEAE, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, elaborează procedurile standard de operare ale ISAA, în concordanță cu PSO IPCR, care descriu în detaliu funcționarea elaborării de ISAA și modalitățile de integrare a informațiilor furnizate de statele membre.

Articolul 12

Pregătirea

(1)   Pentru a consolida în continuare capacitatea de a răspunde rapid la crize la nivelul politic al Uniunii, sunt elaborate măsuri de pregătire și un cadru pentru o strategie de comunicare. Aceste măsuri vor ține cont de domeniile de interes cele mai relevante pentru o potențială activare a IPCR și se bazează pe o politică în materie de pregătire a IPCR și pe un program asociat care vor urmări să îmbunătățească toate componentele capacității IPCR.

(2)   Politica în materie de pregătire se transmite Consiliului spre aprobare. Programul privind pregătirea se prezintă Coreperului.

(3)   Pentru a consolida cunoștințele și gradul de pregătire ale tuturor părților implicate relevante, se organizează acțiuni de formare adaptată privind procedurile și instrumentele utilizate într-o situație de criză care necesită coordonare la nivelul politic al Uniunii.

(4)   Politica în materie de pregătire a IPCR prevede exerciții transsectoriale și definește proceduri și modalități pentru planificarea exercițiilor care implică IPCR. Exercițiile IPCR se organizează de Președinție cu sprijinul SGC și implică state membre pe bază voluntară. Comisia și ÎR se asociază îndeaproape acestei activități și sunt invitați să contribuie, după caz. Orice exercițiu implicând IPCR respectă politica în materie de pregătire a IPCR.

(5)   Politica în materie de pregătire a IPCR contribuie de asemenea la îmbunătățirea comunicării cu publicul și a coerenței mesajului în perioadele de criză. Rețeaua informală a persoanelor responsabile cu comunicarea în situații de criză („RCC”) poate sprijini această activitate.

(6)   Va fi identificată experiența dobândită atât din exerciții, cât și din activările în cazuri reale ale IPCR. Va fi pus în aplicare un proces structurat al lecțiilor învățate.

Articolul 13

Consiliul European

În funcție de natura crizei, ar putea fi necesare consultări sau decizii rapide la nivelul Consiliului European. În acest scop, Cabinetul președintelui Consiliului European este de asemenea invitat să participe pe deplin în cadrul IPCR din momentul activării IPCR și pentru activități de pregătire.

Articolul 14

Informare și comunicare

(1)   Președinția informează fără întârziere Parlamentul European cu privire la activarea IPCR.

(2)   O strategie de comunicare coerentă, inclusiv prin intermediul unor mesaje comune, face parte din măsurile de răspuns preconizate în cazul activării IPCR.

Articolul 15

Reexaminare

(1)   Mecanismul prevăzut în prezenta decizie se reexaminează în conformitate cu nevoile identificate și, în orice caz, în termen de 12 luni de la dezactivarea lui, pentru a garanta identificarea și abordarea experienței dobândite relevante. Reexaminarea respectivă se efectuează în cadrul Consiliului pe baza contribuției furnizate de statele membre, de Comisie și de ÎR.

(2)   După caz, prezenta decizie poate fi reexaminată, în special pentru a aborda necesitățile identificate de Consiliu în contextul reexaminării, în temeiul articolului 9 alineatul (3) din Decizia 2014/415/UE.

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

G. BLÜMEL


(1)  JO L 192, 1.7.2014, p. 53.

(2)  Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).


17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/35


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1994 A CONSILIULUI

din 11 decembrie 2018

de autorizare a Croației să introducă o măsură specială de derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), în special articolul 395 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Articolul 168 din Directiva 2006/112/CE stabilește dreptul unei persoane impozabile de a deduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) achitată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii de care a beneficiat respectiva persoană în scopul operațiunilor sale impozitate. Articolul 26 alineatul (1) litera (a) din directiva respectivă prevede obligația de a declara TVA atunci când un activ folosit în cadrul activității economice este utilizat în scopuri personale de către persoana impozabilă sau de către personalul acesteia sau, mai general, este utilizat în alte scopuri decât pentru desfășurarea activității sale.

(2)

Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 22 decembrie 2016, Croația a solicitat autorizația de a aplica o măsură specială de derogare de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE referitoare la dreptul de deducere a taxei achitate în amonte pentru achiziționarea și închirierea de aeronave, nave și autoturisme personale, inclusiv achiziționarea de accesorii pentru astfel de bunuri, precum și de servicii prestate în legătură cu acestea. După o serie de discuții cu Comisia, Croația a prezentat o cerere modificată limitată la autoturisme, care a fost înregistrată de Comisie la 17 septembrie 2018.

(3)

Prin scrisoarea din 21 septembrie 2018, Comisia a transmis cererea Croației și celorlalte state membre. Prin scrisoarea din 24 septembrie 2018, Comisia a informat Croația că deține toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii.

(4)

Persoanele impozabile din Croația nu pot deduce TVA-ul aferent autoturismelor utilizate parțial în scopuri profesionale. Croația intenționează să își modifice legislația și să permită deducerea TVA-ului achitat în amonte aferent autoturismelor.

(5)

Croația susține că este adesea dificil de determinat cu exactitate în ce măsură autoturismele sunt utilizate în interes personal sau în scopuri profesionale, și chiar dacă acest lucru este posibil, se creează sarcini suplimentare. Prin urmare, Croația consideră că ar fi adecvat să se aplice un procent fix pentru deducerea TVA-ului. Pe baza estimărilor, Croația susține că limita de 50 % este adecvată.

(6)

Potrivit Croației, aplicarea limitei procentuale fixe pentru deducerea TVA-ului nu va avea ca rezultat o sarcină administrativă suplimentară sau costuri suplimentare pentru întreprinderi sau pentru autoritățile fiscale, iar deducerea TVA-ului va fi posibilă. Introducerea deducerii TVA-ului va diminua interesul contribuabililor de a achiziționa bunuri și servicii legate de autoturisme de la persoane care desfășoară activități neînregistrate.

(7)

În consecință, Croația a solicitat autorizarea, în temeiul articolului 395 din Directiva 2006/112/CE, de a aplica o măsură specială de derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 168 din respectiva directivă, în vederea limitării dreptului de deducere pentru autoturisme la un procent stabilit (denumită în continuare „măsura specială”).

(8)

Limitarea dreptului de deducere ar trebui să se aplice TVA-ului achitat pentru achiziționarea și închirierea de autoturisme personale, inclusiv pentru achiziționarea tuturor bunurilor și serviciilor aferente. Se consideră că autoturismele vizate sunt autovehicule destinate transportului de persoane cu maximum opt locuri pe scaune, în plus față de locul conducătorului auto.

(9)

Măsura specială are ca obiectiv simplificarea procedurii de impozitare și combaterea evaziunii în domeniul TVA, permițând în același timp deducerea TVA-ului pentru autoturismele utilizate parțial în scopuri profesionale. Având în vedere impactul potențial pozitiv atât pentru întreprinderi, cât și pentru administrații, este oportun să se acorde măsura specială.

(10)

Măsura specială ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2019 și ar trebui să fie limitată în timp până la 31 decembrie 2021, pentru a se putea evalua dacă limitarea la 50 % reflectă în mod corect raportul global dintre utilizarea în scopuri profesionale și utilizarea în interes personal.

(11)

În cazul în care consideră că este necesară o prelungire a măsurii speciale după anul 2021, Croația ar trebui să transmită Comisiei, până la 31 martie 2021, o cerere de prelungire însoțită de un raport care include o reexaminare a procentului aplicat.

(12)

Măsura specială va avea doar un efect neglijabil asupra cuantumului total al încasărilor din impozite colectate în etapa de consum final și nu va afecta resursele proprii ale Uniunii provenite din TVA,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin derogare de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE, Croația este autorizată să limiteze la 50 % dreptul de a deduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru cheltuielile legate de autoturisme care nu sunt utilizate exclusiv în scopuri profesionale.

Articolul 2

Prin derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/112/CE, Croația nu asimilează unei prestări de servicii cu titlu oneros utilizarea în alte scopuri decât în interesul activității economice a unui autoturism care face parte din activele folosite în cadrul activității economice a unei persoane impozabile, în cazul în care autoturismul a făcut obiectul unei limitări autorizate în temeiul articolului 1 din prezenta decizie.

Articolul 3

Cheltuielile menționate la articolul 1 se referă la achiziționarea și închirierea de autoturisme, inclusiv achiziționarea tuturor bunurilor și serviciilor aferente.

Articolul 4

Prezenta decizie se aplică numai autovehiculelor destinate transportului de persoane cu maximum opt locuri pe scaune, în plus față de locul conducătorului auto.

Articolul 5

Articolele 1 și 2 nu se aplică:

(a)

vehiculelor utilizate pentru instruirea șoferilor, testarea vehiculului, servicii de reparații, o activitate economică care implică transportul de pasageri și de bunuri, transportul persoanelor decedate sau închiriere;

(b)

vehiculelor achiziționate în scopul revânzării.

Articolul 6

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării acesteia.

Se aplică de la 1 ianuarie 2019 până la 31 decembrie 2021.

Orice cerere de prelungire a autorizării prevăzute în prezenta decizie se transmite Comisiei până la 31 martie 2021 și este însoțită de un raport care cuprinde o reexaminare a procentului prevăzut la articolul 1.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează Republicii Croația.

Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

G. BLÜMEL


(1)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.


17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/38


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1995 A COMISIEI

din 13 decembrie 2018

de aprobare a planului de eradicare a pestei porcine africane la porcii sălbatici din anumite zone din România

[notificată cu numărul C(2018) 8448]

(Numai textul în limba română este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană (1), în special articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Directiva 2002/60/CE prevede măsurile minime care trebuie luate la nivelul Uniunii pentru combaterea pestei porcine africane, inclusiv cele care trebuie aplicate în cazul confirmării unui caz de pestă porcină africană la porcii sălbatici.

(2)

În plus, Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (2) stabilește măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în statele membre sau în zone ale acestora menționate în anexa la decizia respectivă (denumite în continuare „statele membre în cauză”), precum și în toate statele membre în ceea ce privește circulația porcilor sălbatici și obligațiile de informare. În anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE sunt enumerate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, care sunt diferențiate în funcție de nivelul de risc pe baza situației epidemiologice în ceea ce privește boala respectivă, inclusiv o listă a zonelor cu risc ridicat. Anexa respectivă a fost modificată de mai multe ori pentru a ține seama de evoluția situației epidemiologice în Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, care trebuia să se reflecte în anexa respectivă.

(3)

În 2018, România a notificat Comisiei existența unor cazuri de pestă porcină africană la porcii sălbatici și a adoptat în mod corespunzător măsurile de control al bolii impuse de Directiva 2002/60/CE.

(4)

Având în vedere situația epidemiologică actuală și în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2002/60/CE, România a prezentat Comisiei un plan de eradicare a pestei porcine africane (denumit în continuare „planul de eradicare”).

(5)

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/950 a Comisiei (3) pentru a se ține cont, printre altele, de cazurile de pestă porcină africană la porcii sălbatici din România. Astfel, părțile I și III din anexa respectivă includ în prezent zonele infectate din România.

(6)

Planul de eradicare prezentat de România a fost examinat de Comisie și a fost considerat conform cu cerințele stabilite la articolul 16 din Directiva 2002/60/CE. Prin urmare, acesta ar trebui să fie aprobat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se aprobă planul prezentat de România la 21 septembrie 2018 în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2002/60/CE, privind eradicarea pestei porcine africane în populația de porci sălbatici din zonele menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

Articolul 2

România pune în aplicare actele cu putere de lege și normele administrative necesare pentru punerea în aplicare a planului de eradicare în termen de 30 de zile de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează României.

Adoptată la Bruxelles, 13 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 192, 20.7.2002, p. 27.

(2)  Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).

(3)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/950 a Comisiei din 3 iulie 2018 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 167, 4.7.2018, p. 11).


17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/40


DECIZIA (UE) 2018/1996 A COMISIEI

din 14 decembrie 2018

de stabilire a normelor interne pentru furnizarea de informații persoanelor vizate și restricționarea anumitor drepturi ale acestora în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în scopul anchetelor în materie de apărare comercială și al anchetelor în materie de politică comercială

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 249 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În cadrul mandatului său acordat în temeiul Regulamentelor (UE) 2015/478 (1), (UE) 2015/755 (2), (UE) 2016/1036 (3), (UE) 2016/1037 (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului, Comisia gestionează politica comercială a Uniunii.

(2)

În special, în cursul anchetelor în materie de apărare comercială, se prelucrează, în mod inevitabil, date cu caracter personal, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Comisia colectează informații de interes pentru anchete, inclusiv date cu caracter personal. Conform cerinței de a proteja informațiile confidențiale, toate informațiile puse la dispoziție de către orice parte implicată într-o anchetă trebuie să fie puse prompt la dispoziția altor părți interesate care participă la o anchetă prin accesul la dosarul neconfidențial. Această transmitere de date este necesară și obligatorie din punct de vedere juridic pentru apărarea drepturilor în instanță ale părților interesate. Sarcinile Comisiei în domeniul politicii comerciale și al apărării comerciale sunt responsabilitatea principală a Direcției Generale Comerț (denumită în continuare „DG Comerț”), ale cărei entități organizaționale acționează în calitate de operator.

(3)

Datele cu caracter personal prelucrate de Comisie sunt, de exemplu, date de identificare, date de contact, date profesionale și date legate de obiectul anchetei sau corelate cu acesta. Datele cu caracter personal sunt stocate într-un mediu electronic securizat pentru a preveni accesul sau transferul ilegal al datelor către persoane din afara Comisiei. Anumite date cu caracter personal pot fi incluse într-un mediu electronic separat destinat accesării de către un număr reglementat de părți interesate de anchetă. Datele cu caracter personal sunt păstrate în serviciile Comisiei responsabile cu ancheta până la sfârșitul anchetei. Perioada de păstrare administrativă este de 5 ani și începe să curgă de la sfârșitul anchetei. La sfârșitul perioadei de păstrare, informațiile legate de caz, inclusiv datele cu caracter personal, sunt transferate în arhivele istorice ale Comisiei (6).

(4)

În îndeplinirea sarcinilor sale, Comisia este obligată să respecte drepturile persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, recunoscute prin articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și prin articolul 16 alineatul (1) din tratat, precum și drepturile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725. De asemenea, Comisia trebuie să respecte normele stricte de confidențialitate stabilite la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2016/1036, la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/1037, la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2015/478 și la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2015/755.

(5)

În anumite circumstanțe, este necesar să se reconcilieze drepturile persoanelor vizate prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725 cu nevoile în materie de eficacitate a anchetelor, precum și cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane vizate. În acest scop, articolul 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725 oferă Comisiei posibilitatea de a restricționa aplicarea articolelor 14-17, 19, 20 și 35, precum și a principiului transparenței stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (a), în măsura în care dispozițiile acestuia din urmă corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-17, 19, 20 și 35 din respectivul regulament.

(6)

Pentru a asigura eficacitatea anchetelor în materie de apărare comercială, respectând totodată standardele de protecție a datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725, care a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (7), este necesar să se adopte norme interne prin care Comisia să poată restricționa drepturile persoanelor vizate în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) literele (c) (g) și (h) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(7)

Prin urmare, este necesar să se stabilească norme interne care să se aplice tuturor operațiunilor de prelucrare efectuate de Comisie în cadrul exercitării funcției sale de investigare în domeniul apărării comerciale. Normele respective ar trebui să se aplice operațiunilor de prelucrare efectuate înainte de deschiderea unei anchete, în timpul anchetelor și în timpul monitorizării rezultatelor anchetelor.

(8)

Pentru a se conforma articolelor 14, 15 și 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia ar trebui să informeze toate persoanele fizice cu privire la activitățile sale care implică prelucrarea datelor lor cu caracter personal și cu privire la drepturile lor într-un mod transparent și coerent, prin intermediul unui anunț privind protecția datelor publicat pe site-ul web al Comisiei. După caz, Comisia ar trebui să ofere garanții suplimentare pentru a se asigura că persoanele vizate sunt informate în mod individual într-un format adecvat.

(9)

În temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia poate, de asemenea, să limiteze furnizarea de informații persoanelor vizate și exercitarea altor drepturi ale persoanelor vizate pentru a-și proteja propriile anchete în materie de apărare comercială, precum și drepturile altor persoane în legătură cu anchetele sale.

(10)

În plus, pentru a menține o cooperare eficace, s-ar putea să fie necesară restricționarea de către Comisie a aplicării drepturilor persoanelor vizate pentru a proteja operațiunile de prelucrare ale altor instituții, organisme, oficii și agenții ale Uniunii sau ale autorităților competente din statele membre. În acest scop, Comisia ar trebui să consulte aceste instituții, organisme, oficii, agenții și autorități cu privire la motivele relevante pentru impunerea de restricții și cu privire la necesitatea și proporționalitatea restricțiilor.

(11)

De asemenea, Comisia ar putea fi nevoită să restricționeze furnizarea de informații persoanelor vizate și aplicarea altor drepturi ale persoanelor vizate în ceea ce privește datele cu caracter personal primite din partea unor țări terțe sau a unor organizații internaționale, pentru a-și îndeplini obligația de cooperare cu aceste țări sau organizații și pentru a proteja astfel un obiectiv important de interes public general al Uniunii. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, interesele sau drepturile fundamentale ale persoanei vizate pot prevala asupra interesului cooperării internaționale.

(12)

Comisia ar trebui să gestioneze toate restricțiile într-un mod transparent și să înregistreze fiecare aplicare a unei restricții în sistemul de consemnări corespunzător.

(13)

În temeiul articolului 25 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725, operatorii pot să amâne, să omită sau să refuze furnizarea de informații privind motivele aplicării unei restricții persoanei vizate în cazul în care acest lucru ar compromite în vreun fel scopul restricției. Este, în special, cazul restricțiilor privind drepturile prevăzute la articolele 16 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(14)

Comisia ar trebui să revizuiască în mod regulat restricțiile impuse pentru a se asigura că drepturile persoanelor vizate de a fi informate în conformitate cu articolele 16 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sunt restricționate numai atâta timp cât astfel de restricții sunt necesare pentru a permite Comisiei să își desfășoare anchetele în materie de apărare comercială.

(15)

În cazul în care se restricționează alte drepturi ale persoanelor vizate, operatorul ar trebui să evalueze, de la caz la caz, dacă informarea cu privire la restricție ar compromite scopul acesteia.

(16)

Responsabilul cu protecția datelor din cadrul Comisiei Europene ar trebui să efectueze o reexaminare independentă a aplicării restricțiilor, în vederea asigurării conformității cu prezenta decizie.

(17)

Regulamentul (UE) 2018/1725 înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 45/2001 fără perioadă de tranziție, de la data intrării sale în vigoare. Posibilitatea de a aplica restricții anumitor drepturi ale persoanelor vizate a fost prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 45/2001. Pentru a evita periclitarea politicii comerciale și a desfășurării anchetelor în materie de apărare comercială, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2018/1725.

(18)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a emis un aviz la 30 noiembrie 2018,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect și domeniul de aplicare

(1)   Prezenta decizie stabilește normele pe care trebuie să le respecte Comisia pentru a informa persoanele vizate cu privire la prelucrarea datelor lor în conformitate cu articolele 14, 15 și 16 din Regulamentul (UE) 2018/1725, în cadrul desfășurării anchetelor în materie de politică comercială și a anchetelor în materie de apărare comercială.

Aceasta stabilește, de asemenea, condițiile în care Comisia poate restricționa aplicarea articolelor 4, 14-17, 19, 20 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) literele (c), (g) și (h) din același regulament.

(2)   Prezenta decizie se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către Comisie în scopul sau în legătură cu activitățile desfășurate pentru îndeplinirea sarcinilor Comisiei în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/1036, (UE) 2016/1037, (UE) 2015/478 și (UE) 2015/755.

(3)   Prezenta decizie se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către serviciile Comisiei în măsura în care acestea prelucrează datele cu caracter personal conținute în informațiile pe care sunt obligate să le transmită Comisiei sau datelor cu caracter personal deja prelucrate de aceasta în scopul sau în legătură cu activitățile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol.

Articolul 2

Excepții și restricții aplicabile

(1)   În momentul în care își exercită atribuțiile cu privire la drepturile persoanelor vizate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725, Comisia analizează dacă se aplică vreuna dintre excepțiile prevăzute în regulamentul menționat.

(2)   Sub rezerva articolelor 3-7 din prezenta decizie, Comisia poate restricționa aplicarea articolelor 14-17, 19, 20 și 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și a principiului transparenței prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din același regulament – în măsura în care dispozițiile acestuia corespund drepturilor și obligațiilor prevăzute la articolele 14-17, 19, 20 și 35 din regulamentul respectiv – în cazul în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar periclita scopul activităților de politică comercială și de apărare comercială ale Comisiei sau ar afecta negativ drepturile și libertățile altor persoane vizate.

(3)   Sub rezerva articolelor 3-7 din prezenta decizie, Comisia poate, de asemenea, să limiteze drepturile și obligațiile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol în ceea ce privește datele cu caracter personal obținute de la alte instituții, organisme, agenții și oficii ale Uniunii, de la autoritățile competente ale statelor membre sau ale țărilor terțe sau de la organizații internaționale, în următoarele situații:

(a)

în cazul în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar putea fi restricționată de către alte instituții, organisme, agenții și oficii ale Uniunii, pe baza altor acte prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sau în conformitate cu capitolul IX din regulamentul respectiv ori în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului (8) sau cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (9);

(b)

în cazul în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar putea fi restricționată de către autoritățile competente ale statelor membre pe baza actelor menționate la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (10) sau în temeiul unor măsuri naționale de transpunere a articolului 13 alineatul (3), a articolului 15 alineatul (3) sau a articolului 16 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (11);

(c)

în cazul în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar putea periclita cooperarea Comisiei cu țări terțe sau cu organizații internaționale în ceea ce privește desfășurarea de anchete în materie de apărare comercială.

Înainte de a aplica restricții în situațiile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), Comisia consultă instituțiile, organismele, agențiile, oficiile relevante ale Uniunii sau autoritățile competente ale statelor membre, cu excepția cazului în care are certitudinea că aplicarea unei restricții este prevăzută de unul dintre actele menționate la literele respective.

Primul paragraf litera (c) nu se aplică în cazul în care interesele sau drepturile fundamentale și libertățile persoanelor vizate prevalează asupra interesului Comisiei de a coopera cu țări terțe sau cu organizații internaționale.

(4)   Alineatele (1), (2) și (3) nu aduc atingere aplicării altor decizii ale Comisiei de stabilire a normelor interne privind furnizarea de informații către persoanele vizate și restricționarea unor drepturi în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și nici aplicării articolului 23 din Regulamentul de procedură al Comisiei.

Articolul 3

Furnizarea de informații către persoanele vizate

(1)   Comisia publică pe site-ul său web un anunț privind protecția datelor care informează toate persoanele vizate în legătură cu activitățile sale de apărare comercială care implică prelucrarea datelor lor cu caracter personal. După caz, Comisia se asigură că persoanele vizate sunt informate în mod individual într-un format adecvat.

(2)   În cazul în care restricționează, integral sau parțial, furnizarea de informații către persoanele vizate ale căror date sunt prelucrate în scopul anchetelor în materie de politică comercială sau al anchetelor în materie de apărare comercială, Comisia consemnează și înregistrează motivele restricției în conformitate cu articolul 6.

Articolul 4

Dreptul de acces al persoanelor vizate, dreptul la ștergerea datelor și dreptul de restricționare a prelucrării

(1)   În cazul în care restricționează, integral sau parțial, dreptul de acces la datele cu caracter personal al persoanelor vizate, dreptul la ștergerea datelor sau dreptul la restricționarea prelucrării menționate la articolele 17, 19 și, respectiv, 20 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia informează persoana vizată în cauză – în răspunsul său la cererea acesteia privind accesul, ștergerea sau restricționarea prelucrării – cu privire la restricția aplicată și la principalele motive ale acesteia, precum și cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau de a introduce o cale de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(2)   Transmiterea informațiilor cu privire la motivele restricției menționate la alineatul (1) poate fi amânată, omisă sau refuzată atâta timp cât furnizarea acestor informații ar submina scopul restricției.

(3)   Comisia înregistrează motivele restricției în conformitate cu articolul 6.

(4)   În cazul în care dreptul de acces este restricționat integral sau parțial, persoana vizată își exercită dreptul de acces prin intermediul Autorității Europene pentru Protecția Datelor, în conformitate cu articolul 25 alineatele (6), (7) și (8) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Articolul 5

Informarea persoanelor vizate cu privire la încălcările securității datelor cu caracter personal

În cazul în care restricționează informarea persoanei vizate cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal, astfel cum se menționează la articolul 35 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia consemnează și înregistrează motivele restricției în conformitate cu articolul 6 din prezenta decizie.

Articolul 6

Consemnarea și înregistrarea restricțiilor

(1)   Comisia consemnează motivele oricărei restricții aplicate în temeiul prezentei decizii, incluzând o evaluare a necesității și a proporționalității restricției, luând în considerare elementele relevante prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725.

În acest scop, consemnarea indică modul în care exercitarea dreptului ar periclita scopul anchetelor în materie de politică comercială și al anchetelor în materie de apărare comercială sau scopul restricțiilor aplicate în temeiul articolului 2 alineatul (2) sau (3) sau modul în care aceasta ar afecta drepturile și libertățile altor persoane vizate.

(2)   Înregistrarea și, dacă este cazul, documentele care conțin elemente de fapt și juridice subiacente se consemnează într-un registru. La cerere, acestea sunt puse la dispoziția Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

Articolul 7

Durata restricțiilor

(1)   Restricțiile menționate la articolele 3, 4 și 5 continuă să se aplice atât timp cât motivele care le justifică rămân aplicabile.

(2)   În cazul în care motivele unei restricții menționate la articolul 3 sau 5 nu se mai aplică, Comisia ridică restricția și informează persoana vizată cu privire la motivele principale ale restricției. În același timp, Comisia informează persoana vizată cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în orice moment sau de a introduce o cale de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(3)   Comisia revizuiește aplicarea restricției menționate la articolele 3 și 5 la fiecare șase luni de la adoptarea sa, precum și la închiderea anchetei. Ulterior, Comisia/operatorul monitorizează necesitatea de a menține orice restricție/amânare o dată pe an.

Articolul 8

Revizuirea de către responsabilul cu protecția datelor din cadrul Comisiei Europene

(1)   Responsabilul cu protecția datelor este informat, fără întârzieri nejustificate, ori de câte ori drepturile persoanelor vizate sunt restricționate în conformitate cu prezenta decizie. La cerere, responsabilului cu protecția datelor i se asigură accesul la consemnări și la orice documente care conțin elemente faptice și juridice de sprijin.

(2)   Responsabilul cu protecția datelor poate solicita o reexaminare a restricțiilor. Responsabilul cu protecția datelor este informat în scris cu privire la rezultatul reexaminării solicitate.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 11 decembrie 2018.

Adoptată la Bruxelles, 14 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 83, 27.3.2015, p. 16).

(2)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).

(3)  Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21).

(4)  Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).

(5)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(6)  Păstrarea dosarelor în cadrul Comisiei este reglementată de lista comună de păstrare, un document de reglementare [ultima versiune este SEC(2012) 713] sub forma unui calendar de păstrare care stabilește perioadele de păstrare pentru diferitele tipuri de dosare ale Comisiei.

(7)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(9)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(10)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(11)  Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).


ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE

17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/45


Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament ar trebui verificate în ultima versiune a documentului de situație al CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 99 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea surselor de lumină cu descărcare gazoasă destinate utilizării în lămpi omologate pentru autovehicule [2018/1997]

Cuprinde întregul text valabil până la:

Suplimentul 13 la versiunea originală a regulamentului – Data intrării în vigoare: 10 octombrie 2017

CUPRINS

REGULAMENT

1.

Domeniul de aplicare

2.

Dispoziții administrative

3.

Cerințe tehnice

4.

Conformitatea producției

5.

Sancțiuni pentru neconformitatea producției

6.

Încetarea definitivă a producției

7.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip

ANEXE

1.

Fișe de date pentru surse de lumină cu descărcare gazoasă

2.

Fișă de comunicare

3.

Exemplu de dispunere a mărcii de omologare

4.

Metoda de măsurare a caracteristicilor electrice și fotometrice

5.

Configurația optică pentru măsurarea poziției și formei arcului și a poziției electrozilor

6.

Cerințe minime pentru procedurile de control al calității aplicate de către producător

7.

Niveluri de eșantionare și conformitate pentru înregistrările de încercare ale producătorului

8.

Cerințe minime privind eșantionarea efectuată de către un inspector

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică surselor luminoase cu descărcare gazoasă indicate în anexa 1 la prezentul regulament care sunt destinate utilizării în lămpile omologate ale autovehiculelor.

2.   DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

2.1.   Definiții

2.1.1.   Termenul „categorie” este utilizat în prezentul regulament pentru a descrie proiectul de bază diferit al surselor luminoase cu descărcare gazoasă standardizate. Fiecare categorie are o denumire specifică, de exemplu: „D2S”.

2.1.2.   „Sursele de lumină cu descărcare gazoasă de diferite tipuri” (1) sunt surse de lumină cu descărcare gazoasă din aceeași categorie care diferă în ceea ce privește aspecte esențiale, precum:

2.1.2.1.

denumirea sau marca comercială; aceasta înseamnă că:

(a)

sursele luminoase cu descărcare gazoasă care poartă aceeași marcă sau denumire comercială, dar sunt fabricate de producători diferiți, sunt considerate a fi de tipuri diferite;

(b)

sursele luminoase cu descărcare gazoasă fabricate de același producător care diferă doar prin marca sau denumirea comercială pot fi considerate a fi de același tip;

2.1.2.2.

proiectarea becului și/sau a soclului, în măsura în care aceste diferențe afectează rezultatele optice.

2.2.   Cererea de omologare

2.2.1.   Cererea de omologare este înaintată de proprietarul mărcii sau al denumirii comerciale sau de reprezentantul acreditat al acestuia.

2.2.2.   Fiecare cerere de omologare este însoțită de (a se vedea, de asemenea, punctul 2.4.2 de mai jos):

2.2.2.1.

desene în triplu exemplar, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului;

2.2.2.2.

o descriere tehnică incluzând identificarea balastului, în cazul în care acesta nu este integrat în sursa de lumină;

2.2.2.3.

trei eșantioane din fiecare culoare pentru care s-a înaintat cererea;

2.2.2.4.

un eșantion reprezentând balastul în cazul în care acesta nu este integrat în sursa de lumină.

2.2.3.   În cazul unui tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă care diferă doar prin marcă sau denumire comercială de un tip care a fost deja omologat, este suficient să se trimită:

2.2.3.1.

o declarație din partea producătorului potrivit căreia tipul prezentat este identic (cu excepția mărcii sau denumirii comerciale) cu tipul deja omologat și a fost fabricat de același producător, tipul din urmă fiind identificat după codul de omologare;

2.2.3.2.

două eșantioane purtând noua marcă sau denumire comercială.

2.2.4.   Autoritatea de omologare de tip verifică dacă există condiții satisfăcătoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformității producției înainte de acordarea omologării de tip.

2.3.   Inscripționări

2.3.1.   Sursele de lumină cu descărcare gazoasă depuse spre omologare au înscrise pe soclu sau bec:

2.3.1.1.

marca sau denumirea comercială a solicitantului;

2.3.1.2.

denumirea internațională a categoriei relevante;

2.3.1.3.

puterea nominală; aceasta nu trebuie indicată separat dacă face parte din denumirea internațională a categoriei respective;

2.3.1.4.

un spațiu suficient de mare pentru a permite aplicarea marcajului de omologare.

2.3.2.   Spațiul menționat la punctul 2.3.1.4 de mai sus trebuie indicat pe desenele care însoțesc cererea de omologare.

2.3.3.   Pe soclu se pot aplica și alte inscripții în afara celor menționate la punctele 2.3.1 de mai sus și 2.4.4 de mai jos.

2.3.4.   Dacă balastul nu este integrat în sursa de lumină, balastul utilizat pentru omologarea de tip a sursei de lumină poartă un marcaj care indică tipul și marca comercială, precum și tensiunea și puterea nominală, astfel cum sunt specificate în fișa de date a lămpii cu descărcare gazoasă respective.

2.4.   Omologarea

2.4.1.   Dacă toate eșantioanele dintr-un tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă care sunt prezentate în conformitate cu punctele 2.2.2.3 sau 2.2.3.2 de mai sus respectă cerințele prezentului regulament atunci când sunt supuse încercării cu balast conform punctului 2.2.2.4, dacă balastul nu este integrat în sursa de lumină, omologarea este acordată.

2.4.2.   Fiecărui tip omologat i se atribuie un cod de omologare. Primul caracter al acestui cod indică seria de amendamente care includ cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul acordării omologării.

Acesta va fi urmat de un cod de identificare format din cel mult trei caractere. Se utilizează doar cifrele arabe și literele majuscule enumerate la nota de subsol (2).

Aceeași parte contractantă nu poate atribui același cod unui alt tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă. Dacă solicitantul dorește acest lucru, același cod de omologare poate fi atribuit atât surselor de lumină cu descărcare gazoasă care emit lumină albă, cât și celor care emit lumină galben selectiv (a se vedea punctul 2.1.2 de mai sus).

2.4.3.   Acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă în temeiul prezentului regulament trebuie notificată părților la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe conforme modelului din anexa 2 la prezentul regulament și al unui desen furnizat de solicitant în vederea omologării; desenul nu trebuie să depășească formatul A4 (210 × 297 mm), la o scară de cel puțin 2:1.

2.4.4.   Pe fiecare sursă de lumină cu descărcare gazoasă conformă unui tip omologat în temeiul prezentului regulament se aplică, în spațiul menționat la punctul 2.3.1.4 de mai sus, în afară de inscripțiile prevăzute la punctul 2.3.1, un marcaj de omologare internațional format din:

2.4.4.1.

un cerc trunchiat în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul specific țării care a acordat omologarea (3);

2.4.4.2.

codul de omologare, plasat în proximitatea cercului trunchiat.

2.4.5.   Dacă solicitantul a obținut același cod de omologare pentru mai multe mărci sau denumiri comerciale, una sau mai multe dintre acestea sunt suficiente pentru a respecta cerințele punctului 2.3.1.1 de mai sus.

2.4.6.   Marcajele și inscripționările menționate la punctele 2.3.1 și 2.4.3 de mai sus trebuie să fie clar lizibile și imposibil de șters.

2.4.7.   Anexa 3 la prezentul regulament oferă un exemplu de marcă de omologare.

3.   CERINȚE TEHNICE

3.1.   Definiții

Se aplică definițiile din Rezoluția R.E.5 sau revizuirile sale ulterioare, aplicabile în momentul depunerii cererii de omologare de tip.

3.2.   Specificații generale

3.2.1.   Fiecare eșantion trimis trebuie să respecte specificațiile relevante din prezentul regulament atunci când este încercat cu balast, în cazul în care balastul nu este integrat în sursa de lumină în conformitate cu punctul 2.2.2.4 de mai sus.

3.2.2.   Sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie proiectate în așa fel încât să fie și să rămână în bună stare de funcționare în condiții normale de utilizare. În plus, acestea nu trebuie să prezinte niciun defect de concepție sau fabricație.

3.2.3.   Arcul de descărcare trebuie să fie singurul element al sursei de lumină cu descărcare gazoasă care generează și emite lumină atunci când este alimentat.

3.3.   Fabricarea

3.3.1.   Becul sursei luminoase cu descărcare gazoasă nu prezintă zgârieturi sau pete care le-ar putea afecta eficiența și performanța optică.

3.3.2.   În cazul unui bec (exterior) colorat, după o perioadă de funcționare de 15 ore cu balastul sau sursa de lumină cu balast integrat la tensiunea de încercare, suprafața becului se șterge ușor cu o lavetă de bumbac îmbibată într-un amestec conținând 70 % n-heptan și 30 % toluol. După aproximativ cinci minute, suprafața este examinată vizual. Aceasta nu trebuie să prezinte modificări vizibile.

3.3.3.   Sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie prevăzute cu socluri standard conforme cu fișele de date privind soclurile din publicația 60061 a IEC, ediția a treia, astfel cum se specifică în diferitele fișe de date din anexa 1 la prezentul regulament.

3.3.4.   Soclul trebuie să fie solid și bine fixat de bec.

3.3.5.   Pentru a stabili dacă sursele de lumină cu descărcare gazoasă sunt conforme cu cerințele de la punctele 3.3.3-3.3.4 de mai sus, se efectuează o inspecție vizuală, o verificare a dimensiunilor și, după caz, o montare de probă.

3.4.   Încercări

3.4.1.   Sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie supuse procesului de îmbătrânire conform indicațiilor din anexa 4 la prezentul regulament.

3.4.2.   Toate eșantioanele sunt supuse încercării cu balast, în conformitate cu punctul 2.2.2.4 de mai sus, în cazul în care balastul nu este integrat în sursa de lumină.

3.4.3.   Măsurătorile electrice sunt efectuate cu instrumente care aparțin minimum clasei 0.2 (precizie cu o toleranță de 0,2 % din întreaga scală).

3.5.   Poziția și dimensiunile electrozilor, arcului și benzilor

3.5.1.   Poziția geometrică a electrozilor este cea specificată pe fișa de date relevantă. Un exemplu de metodă de măsurare a poziției arcului și electrozilor este indicat în anexa 5 la prezentul regulament. Se pot utiliza și alte metode.

3.5.1.1.   Poziția și dimensiunile electrozilor sursei de lumină se măsoară înainte de perioada de uzură, cu sursa de lumină cu descărcare gazoasă neaprinsă și utilizând metode optice prin învelișul de sticlă.

3.5.2.   Forma și deplasarea arcului sunt conforme cerințelor indicate pe fișa de date relevantă.

3.5.2.1.   Măsurătoarea se efectuează după îmbătrânirea cu sursa de lumină furnizată de balast la tensiunea de încercare sau cu sursa de lumină cu balast integrat la tensiunea de încercare.

3.5.3.   Poziția, dimensiunea și transmisia benzilor sunt conforme cu cerințele indicate în fișa de date relevantă.

3.5.3.1.   Măsurătoarea se efectuează după îmbătrânirea cu sursa de lumină furnizată de balast la tensiunea de încercare sau cu sursa de lumină cu balast integrat la tensiunea de încercare.

3.6.   Caracteristici de pornire, funcționare și repornire la cald

3.6.1.   Pornirea

Când este supusă încercării în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4 la prezentul regulament, sursa de lumină cu descărcare gazoasă pornește direct și rămâne aprinsă.

3.6.2.   Funcționarea

3.6.2.1.   Pentru sursele de lumină cu descărcare gazoasă având un flux luminos normal mai mare de 2 000 lm:

 

când este măsurată în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursa de lumină cu descărcare gazoasă emite cel puțin:

 

după 1 secundă: 25 % din fluxul său luminos normal;

 

după 4 secunde: 80 % din fluxul său luminos normal.

 

Fluxul luminos normal, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă.

3.6.2.2.   Pentru sursele de lumină cu descărcare gazoasă cu un flux luminos normal care nu depășește 2 000 lm și care nu conține benzi negre:

 

atunci când măsurătorile sunt efectuate în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie să emită cel puțin 800 lm după 1 secundă și cel puțin 1 000 lm după 4 secunde.

 

Fluxul luminos normal, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă.

3.6.2.3.   Pentru sursele de lumină cu descărcare gazoasă cu un flux luminos normal care nu depășește 2 000 lm, dar care conține benzi negre:

 

atunci când măsurătorile sunt efectuate în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie să emită cel puțin 700 lm după 1 secundă și cel puțin 900 lm după 4 secunde.

 

Fluxul luminos normal, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă.

3.6.2.4.   Pentru sursele de lumină cu descărcare gazoasă cu mai mult de un flux luminos normal, și cel puțin un flux luminos normal care nu depășește 2 000 lm:

 

atunci când măsurătorile sunt efectuate în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie să emită cel puțin 800 lm după 1 secundă și cel puțin 1 000 lm după 4 secunde.

 

Fluxul luminos normal, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă

3.6.3.   Repornirea la cald

Când este supusă încercării în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4 la prezentul regulament, sursa luminoasă cu descărcare gazoasă repornește direct după ce a fost oprită pe perioada indicată în fișa de date. După o secundă, sursa de lumină emite cel puțin 80 % din fluxul său luminos normal.

3.7.   Caracteristici electrice

Când sunt măsurate în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4 la prezentul regulament, tensiunea și puterea sursei de lumină se situează în limitele indicate în fișa de date relevantă.

3.8.   Fluxul luminos

Când este măsurat în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4 la prezentul regulament, fluxul luminos se situează în limitele indicate în fișa de date relevantă. În cazul în care pentru același tip sunt specificate culorile alb și galben selectiv, valoarea obiectivă se aplică surselor luminoase care emit lumină albă, în timp ce fluxul luminos al sursei luminoase care emite lumină galben selectiv reprezintă cel puțin 68 % din valoarea specificată.

3.9.   Culoarea

3.9.1.   Culoarea luminii emise este alb sau galben selectiv. De asemenea, caracteristicile colorimetrice, exprimate în coordonate tricromatice CIE, se încadrează în limitele indicate în fișa de date relevantă.

3.9.2.   Definițiile culorii luminii emise formulate în Regulamentul nr. 48 și în seriile de amendamente ale acestuia în vigoare la data formulării cererii pentru omologarea de tip se aplică prezentului regulament.

3.9.3.   Culoarea se măsoară în conformitate cu condițiile specificate în anexa 4 punctul 10 din prezentul regulament.

3.9.4.   Conținutul minim de roșu al unei surse de lumină cu descărcare gazoasă este de așa natură, încât:

Formula

unde:

Ee (λ)

[W/nm]

este distribuția spectrală a fluxului radiant;

V (λ)

[1]

este eficiența de lumină spectrală;

λ

[nm]

reprezintă lungimea de undă.

Această valoare se calculează la intervale de un nanometru.

3.10.   Radiații ultraviolete

Radiația UV a sursei de lumină cu descărcare gazoasă trebuie să fie de așa natură încât sursa de lumină cu descărcare gazoasă să fie de tipul cu radiație UV redusă în conformitate cu:

Formula

unde:

S (λ)

[1]

este funcția de ponderare spectrală;

km = 683

[lm/W]

reprezintă echivalentul de radiații fotometrice.

(Pentru definițiile celorlalte simboluri, a se vedea punctul 3.9.4 de mai sus).

Această valoare se calculează la intervale de un nanometru.

Radiația ultravioletă este ponderată conform valorilor indicate în tabelul de mai jos.

λ

S(λ)

λ

S(λ)

λ

S(λ)

250

0,430

305

0,060

355

0,00016

255

0,520

310

0,015

360

0,00013

260

0,650

315

0,003

365

0,00011

265

0,810

320

0,001

370

0,000090

270

1,000

325

0,00050

375

0,000077

275

0,960

330

0,00041

380

0,000064

280

0,880

335

0,00034

385

0,000053

285

0,770

340

0,00028

390

0,000044

290

0,640

345

0,00024

395

0,000036

295

0,540

350

0,00020

400

0,000030

300

0,300

 

 

 

 

Lungimile de undă selectate sunt reprezentative; celelalte valori trebuie interpolate.

Valori în conformitate cu „Orientările IRPA/INIRC privind limitele de expunere la radiațiile ultraviolete”.

3.11.   Surse de lumină standard cu descărcare gazoasă

Sursele luminoase standard (etalon) cu descărcare gazoasă sunt conforme cu cerințele aplicabile tipului de surse luminoase cu descărcare gazoasă omologate și cu cerințele specifice, astfel cum sunt prezentate în fișele de date relevante. În cazul unui tip care emite o lumină albă sau galben selectiv, sursa de lumină standard emite lumină albă.

4.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

4.1.   Sursele de lumină cu descărcare gazoasă omologate în conformitate cu prezentul regulament sunt fabricate în așa fel încât să fie conforme cu tipul omologat prin îndeplinirea inscripțiilor și cerințelor tehnice prevăzute la punctul 3 de mai sus și în anexele 1 și 3 la prezentul regulament.

4.2.   Pentru a verifica dacă sunt respectate cerințele de la punctul 4.1, trebuie să se efectueze controale corespunzătoare ale producției.

4.3.   Titularul omologării are, în special, următoarele obligații:

4.3.1.

să asigure existența unor proceduri pentru controlul eficace al calității produselor,

4.3.2.

să aibă acces la echipamentul de control necesar verificării conformității pentru fiecare tip omologat,

4.3.3.

să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate și că documentele respective rămân disponibile pentru o perioadă stabilită în acord cu autoritatea de omologare de tip,

4.3.4.

să analizeze rezultatele fiecărui tip de încercare, aplicând criteriile din anexa 7 la prezentul regulament, pentru a verifica și asigura stabilitatea caracteristicilor produsului, ținând seama de variațiile admise în producția industrială,

4.3.5.

să se asigure că pentru fiecare tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă sunt efectuate cel puțin încercările prevăzute în anexa 6 la prezentul regulament,

4.3.6.

să se asigure că, în cazul în care eșantioanele prelevate aleatoriu se dovedesc a fi neconforme în urma respectivului tip de încercare, se efectuează o nouă eșantionare urmată de o încercare suplimentară. Se iau toate măsurile necesare pentru a restabili conformitatea producției respective.

4.4.   Autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea de tip poate, în orice moment, să verifice metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție.

4.4.1.   Cu ocazia fiecărei inspecții, se prezintă inspectorului extern procesele-verbale de încercare și de supraveghere a producției.

4.4.2.   Inspectorul poate preleva aleatoriu eșantioane care vor fi supuse încercărilor în laboratorul producătorului. Numărul minim de eșantioane se poate stabili în funcție de rezultatele verificării proprii a producătorului.

4.4.3.   În cazul în care nivelul calității nu este satisfăcător sau în cazul în care este necesară verificarea validității încercărilor efectuate în conformitate cu punctul 4.4.2 de mai sus, inspectorul trebuie să preleveze eșantioane care urmează a fi trimise serviciului tehnic care a efectuat încercările de omologare de tip.

4.4.4.   Autoritatea de omologare de tip poate efectua orice încercare prevăzută în prezentul regulament. Aceste încercări se efectuează pe eșantioane selectate aleatoriu, fără a fi afectate obligațiile de livrare ale producătorului și în conformitate cu criteriile din anexa 8 la prezentul regulament.

4.4.5.   Autoritatea de omologare de tip depune eforturi pentru a obține o frecvență a inspecțiilor de una la doi ani. Cu toate acestea, frecvența respectivă se stabilește la discreția autorității de omologare de tip, în funcție de încrederea acesteia în procedurile organizate pentru asigurarea unui control eficace al conformității producției. În cazul în care se înregistrează rezultate negative, autoritatea de omologare de tip se asigură că s-au luat toate măsurile necesare pentru a se restabili conformitatea producției într-un timp cât mai scurt.

5.   SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

5.1.   Omologarea acordată pentru o sursă de lumină cu descărcare gazoasă în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă cerințele de conformitate impuse nu sunt îndeplinite.

5.2.   Dacă o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o inițial, ea notifică celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament.

6.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

Dacă deținătorul omologării oprește complet producția unui tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă omologată în temeiul prezentului regulament, acesta informează în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea informează celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conform modelului din anexa 2 la prezentul regulament.

7.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP

Părțile contractante la Acord care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și pe cele ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să le fie trimise documentele emise în alte țări care atestă acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției.


(1)  Un bec galben selectiv sau un bec exterior galben selectiv suplimentar care are unicul scop de modificare a culorii, dar nu și a celorlalte caracteristici ale unei surse luminoase cu descărcare gazoasă care emite lumină albă, nu constituie o modificare a tipului de sursă de lumină cu descărcare gazoasă.

(2)  0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A B C D E F G H J K L M N P R S T U V W X Y Z

(3)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 3, anexa 3 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html


ANEXA 1

FIȘE DE DATE (1) PENTRU SURSE DE LUMINĂ CU DESCĂRCARE GAZOASĂ

Fișele aferente categoriei de surse de lumină cu descărcare gazoasă relevante și grupului în care apare această categorie împreună cu restricțiile privind utilizarea acestei categorii se aplică astfel cum au fost încorporate în Rezoluția Comună R.E.5 (1) sau în revizuirile sale ulterioare, aplicabile în momentul depunerii cererii de omologare de tip a sursei luminoase cu descărcare gazoasă.


(1)  Începând cu 22 iunie 2017, fișele de date pentru surse luminoase cu descărcare gazoasă, lista și grupul categoriilor de surse de lumină cu restricții privind utilizarea acestei categorii și numerele fișelor corespunzătoare sunt incluse în Rezoluția Comună R.E.5 cu simbolul ECE/TRANS/WP.29/2016/111.


ANEXA 2

Image

Textul imaginii

ANEXA 3

EXEMPLU DE DISPUNERE A MĂRCII DE OMOLOGARE

(a se vedea punctul 2.4.4 din prezentul regulament)

Image

a = 2,5 mm min.

Marca de omologare de mai sus aplicată pe o sursă de lumină cu descărcare gazoasă indică faptul că sursa de lumină a fost omologată în Regatul Unit (E11) cu codul de omologare 0A01. Primul caracter al codului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 99 în forma inițială a acestuia.


ANEXA 4

METODA DE MĂSURARE A CARACTERISTICILOR ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

1.   INFORMAȚII GENERALE

Pentru încercări de pornire, funcționare și repornire la cald și pentru măsurarea caracteristicilor electrice și fotometrice, sursa luminoasă cu descărcare gazoasă trebuie operată în aer liber la o temperatură ambientală de 25° ± 5 °C.

2.   BALAST

Dacă balastul nu este integrat în sursa de lumină, toate încercările și măsurătorile trebuie efectuate cu balast, în conformitate cu punctul 2.2.2.4 din prezentul regulament. Alimentarea pentru încercările de pornire și funcționare trebuie să poată asigura creșterea rapidă a impulsului de curent ridicat.

3.   POZIȚIA DE ARDERE

Poziția de ardere este orizontală într-un interval de ± 10°Cu conductorul jos. Pozițiile de încercare și îmbătrânire trebuie să fie identice. Dacă sursa luminoasă cu descărcare gazoasă este utilizată accidental în direcția greșită, ea trebuie supusă din nou procesului de îmbătrânire înaintea începerii măsurării. În timpul îmbătrânirii și al măsurătorilor, nu este permisă prezența unor obiecte conducătoare de electricitate în volumul reprezentat de un cilindru având un diametru de 32 mm și o lungime de 60 mm concentric cu axa de referință și simetric cu arcul. În plus, trebuie evitate câmpurile magnetice difuze.

4.   ÎMBĂTRÂNIREA

Toate încercările trebuie efectuate cu surse de lumină care au fost supuse procesului de îmbătrânire timp de minimum 15 cicluri, având următoarele cicluri de comutare:

 

45 de minute în poziția deschis, 15 secunde în poziția închis, 5 minute în poziția deschis, 10 minute în poziția închis.

5.   TENSIUNEA DE ALIMENTARE

Toate încercările trebuie efectuate la tensiunea de încercare indicată în fișa de date relevantă.

6.   ÎNCERCAREA DE PORNIRE

Încercarea de pornire se aplică surselor de lumină care nu au fost supuse procesului de îmbătrânire și nu au fost folosite pentru o perioadă de cel puțin 24 de ore înaintea încercării.

7.   ÎNCERCAREA DE FUNCȚIONARE

Încercarea de funcționare se aplică surselor de lumină care nu au fost utilizate pentru o perioadă de cel puțin 1 oră înaintea încercării.

8.   ÎNCERCAREA DE REPORNIRE LA CALD

Sursa de lumină se pornește și se operează cu balastul (posibil integrat) la tensiunea de încercare timp de 15 minute. Apoi, tensiunea de alimentare la balast sau la sursa de lumină cu balast integrat se întrerupe pentru perioada de oprire indicată în fișa de date relevantă, după care este pornită din nou.

9.   ÎNCERCAREA ELECTRICĂ ȘI FOTOMETRICĂ

Înaintea oricărei măsurări, sursa luminoasă trebuie stabilizată pentru o perioadă de 15 minute.

10.   CULOAREA

Culoarea sursei luminoase se măsoară într-o sferă integrantă utilizând un sistem de măsurare care prezintă coordonatele cromatice CIE ale luminii recepționate cu o rezoluție de ± 0,002.


ANEXA 5

CONFIGURAȚIA OPTICĂ PENTRU MĂSURAREA POZIȚIEI ȘI FORMEI ARCULUI ȘI A POZIȚIEI ELECTROZILOR (1)

Sursa luminoasă cu descărcare gazoasă se poziționează în modul indicat în figura principală din categoria respectivă.

Image

Un sistem optic proiectează pe un ecran o imagine reală A′ a arcului A cu un grosisment preferabil de M = s′/s = 20. Sistemul optic trebuie să fie aplanatic și acromatic. În lungimea de focalizare f a sistemului optic, o diafragmă d cauzează o proiecție a arcului cu direcții de observare aproape paralele. Pentru a obține unghiul unei jumătăți de divergențe nu mai mari de μ = 0,5°, diametrul diafragmei de focalizare cu privire la lungimea de focalizare a sistemului optic nu trebuie să fie mai mare de d = 2f tan(μ). Diametrul activ al sistemului optic nu este mai mare de:

 

D = (1 + 1/M)d + c + (b1 + b2)/2. (c, b1 și b2 sunt prezentate în fișe care stabilesc poziția electrozilor).

O scală aflată pe ecran permite măsurarea poziției electrozilor. Calibrarea aranjamentului poate fi efectuată avantajos utilizând un proiector separat cu un fascicul paralel în conexiune cu un instrument de măsură a cărui umbră este proiectată pe ecran. Instrumentul de măsură indică axa de referință și planul paralel cu planul de referință și aflat la distanța de „e” mm față de acesta.

În planul ecranului se montează un receptor cu deplasare în direcție verticală pe o linie corespunzând planului la „e” de la planul de referință al sursei de lumină cu descărcare gazoasă.

Receptorul are sensibilitatea spectrală relativă a ochiului uman. Dimensiunea receptorului nu este mai mare de 0,2 M mm pe orizontală și nu mai mare de 0,025 M mm în direcție verticală (M = grosismentul). Domeniul mișcării măsurabile este de așa natură încât să poată fi efectuate măsurările necesare ale curburii de arc r și ale difuziunii de arc s. Pentru măsurarea luminii difuze, dimensiunea receptorului trebuie să fie circulară cu diametrul de 0,2 M mm.


(1)  Această metodă este un exemplu de metodă de măsurare; se poate utiliza orice metodă cu o precizie de măsurare echivalentă.


ANEXA 6

CERINȚE MINIME PENTRU PROCEDURILE DE CONTROL AL CALITĂȚII APLICATE DE CĂTRE PRODUCĂTOR

1.   INFORMAȚII GENERALE

Cerințele de conformitate sunt considerate ca fiind îndeplinite din punct de vedere fotometric (inclusiv radiații ultraviolete), geometric, vizual și electric dacă sunt respectate toleranțele pentru producția de surse luminoase cu descărcare gazoasă specificate în fișa de date relevantă din anexa 1 la prezentul regulament și fișa de date relevantă pentru socluri.

2.   CERINȚE MINIME PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII DE CĂTRE PRODUCĂTOR

Pentru fiecare tip de sursă de lumină cu descărcare gazoasă, producătorul sau deținătorul mărcii de omologare efectuează încercări în conformitate cu prevederile prezentului regulament, la intervale corespunzătoare.

2.1.   Natura încercărilor

Încercările de conformitate privind aceste specificații vizează caracteristicile fotometrice, geometrice și optice ale acestora.

2.2.   Metodele utilizate în cadrul încercărilor

2.2.1.   Încercările trebuie efectuate, în general, în conformitate cu metodele prevăzute în prezentul regulament.

2.2.2.   Aplicarea punctului 2.2.1 din prezenta anexă necesită o etalonare periodică a aparaturii de încercare și corelarea acesteia cu măsurătorile efectuate de o autoritate de omologare de tip.

2.3.   Modul de selectare a eșantioanelor

Eșantioanele de surse de lumină cu descărcare gazoasă trebuie selectate în mod aleatoriu din producția unui lot omogen. Prin lot omogen se înțelege un set de surse luminoase cu descărcare gazoasă de același tip, definit conform metodelor de producție ale producătorului.

2.4.   Caracteristici verificate și înregistrate

Sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie inspectate, iar rezultatele încercărilor trebuie înregistrate pe baza grupurilor de caracteristici enumerate în anexa 7 tabelul 1 din prezentul regulament.

2.5.   Criterii de acceptabilitate

Producătorul sau deținătorul omologării este responsabil pentru efectuarea unei analize statistice a rezultatelor încercărilor pentru a îndeplini specificațiile stabilite pentru controlul conformității producției la punctul 4.1 din prezentul regulament.

Conformitatea trebuie asigurată dacă nu se depășește nivelul de neconformitate acceptabil per grup de caracteristici specificate în tabelul 1 din anexa 7 la prezentul regulament. Acest lucru înseamnă că numărul de surse luminoase cu descărcare gazoasă care nu se conformează cu cerința pentru orice grup de caracteristici ale oricărui tip de sursă luminoasă cu descărcare gazoasă nu depășește limitele de calificare din tabelele relevante 2, 3 sau 4 ale anexei 7 la prezentul regulament.

Notă: Fiecare cerință individuală privind sursele de lumină cu descărcare gazoasă se consideră a fi o caracteristică.


ANEXA 7

NIVELURI DE EȘANTIONARE ȘI CONFORMITATE PENTRU ÎNREGISTRĂRILE DE ÎNCERCARE ALE PRODUCĂTORULUI

Tabelul 1

Caracteristici

Grupuri de caracteristici

Gruparea (*1) înregistrărilor de încercare între tipuri de surse de lumină cu descărcare gazoasă

Minimum 12 eșantionări lunare pentru fiecare grup (*1)

Nivel acceptabil de neconformitate per grup de caracteristici (%)

Marcaj, lizibilitate și durabilitate

Toate tipurile cu aceleași dimensiuni exterioare

315

1

Calitatea becului

Toate tipurile având același tip de bec

315

1

Dimensiuni externe (excluzând soclul)

Toate tipurile din aceeași categorie

315

1

Poziția și dimensiunile arcului și benzilor

Toate tipurile din aceeași categorie

200

6,5

Pornire, funcționare și repornire la cald

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Tensiunea și puterea sursei luminoase cu descărcare gazoasă

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Flux luminos, culoare și radiații ultraviolete

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe numere diferite ale rezultatelor încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt enumerate în tabelul 2 ca număr maxim de neconformități. Limitele sunt bazate pe un nivel de acceptabilitate de 1 % din neconformități, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 2

Numărul de rezultate ale încercărilor pentru fiecare caracteristică

Nivelul acceptabil de calitate

…-200

5

201-260

6

261-315

7

316-370

8

371-435

9

436-500

10

501-570

11

571-645

12

646-720

13

721-800

14

801-860

15

861-920

16

921-990

17

991-1 060

18

1 061 -1 125

19

1 126 -1 190

20

1 191 -1 249

21

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe numere diferite ale rezultatelor încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt enumerate în tabelul 3, sub formă de număr maxim de neconformități. Limitele se bazează pe un nivel de acceptare de 6,5 % neconformități, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 3

Numărul de înregistrări de surse luminoase cu descărcare gazoasă

Limită de calificare

Numărul de înregistrări de surse luminoase cu descărcare gazoasă

Limită de calificare

Numărul de înregistrări de surse luminoase cu descărcare gazoasă

Limită de calificare

– 200

21

541-553

47

894-907

73

201-213

22

554-567

48

908-920

74

214-227

23

568-580

49

921-934

75

228-240

24

581-594

50

935-948

76

241-254

25

595-608

51

949-961

77

255-268

26

609-621

52

962-975

78

269-281

27

622-635

53

976-988

79

282-295

28

636-648

54

989-1 002

80

296-308

29

649-662

55

1 003 -1 016

81

309-322

30

663-676

56

1 017 -1 029

82

323-336

31

677-689

57

1 030 -1 043

83

337-349

32

690-703

58

1 044 -1 056

84

350-363

33

704-716

59

1 057 -1 070

85

364-376

34

717-730

60

1 071 -1 084

86

377-390

35

731-744

61

1 085 -1 097

87

391-404

36

745-757

62

1 098 -1 111

88

405-417

37

758-771

63

1 112 -1 124

89

418-431

38

772-784

64

1 125 -1 138

90

432-444

39

785-798

65

1 139 -1 152

91

445-458

40

799-812

66

1 153 -1 165

92

459-472

41

813-825

67

1 166 -1 179

93

473-485

42

826-839

68

1 180 -1 192

94

486-499

43

840-852

69

1 193 -1 206

95

500-512

44

853-866

70

1 207 -1 220

96

513-526

45

867-880

71

1 221 -1 233

97

527-540

46

881-893

72

1 234 -1 249

98

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe numere diferite de rezultate ale încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt enumerate în tabelul 4 sub formă de procentaj al rezultatelor, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 4

Numărul de rezultate ale încercărilor pentru fiecare caracteristică

Limite de calificare prezentate sub forma unui procent din rezultate

Limite de calificare prezentate sub forma unui procent din rezultate

Nivel acceptabil de 1 % neconformități

Nivel acceptabil de 6,5 % neconformități

1 250

1,68

7,91

2 000

1,52

7,61

4 000

1,37

7,29

6 000

1,30

7,15

8 000

1,26

7,06

10 000

1,23

7,00

20 000

1,16

6,85

40 000

1,12

6,75

80 000

1,09

6,68

100 000

1,08

6,65

1 000 000

1,02

6,55


(*1)  Evaluarea cuprinde în general producția de serie a surselor de lumină cu descărcare gazoasă din diferite fabrici. Cu toate acestea, un producător poate reuni înregistrări privind același tip de la mai multe fabrici, cu condiția ca acestea să funcționeze în cadrul aceluiași sistem de calitate și de gestionare a calității.


ANEXA 8

CERINȚE MINIME PRIVIND EȘANTIONAREA EFECTUATĂ DE CĂTRE UN INSPECTOR

1.   Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere fotometric, geometric, vizual și electric, dacă sunt respectate toleranțele specificate pentru producția surselor de lumină cu descărcare gazoasă din fișa de date relevantă din anexa 1 și din fișa de date relevantă pentru socluri.

2.   Conformitatea surselor de lumină cu descărcare gazoasă produse în masă nu se contestă dacă rezultatele sunt conforme cu cele precizate la punctul 5 al prezentei anexe.

3.   Conformitatea este contestată, iar producătorului i se cere să ia măsuri astfel încât producția să îndeplinească cerințele, dacă rezultatele nu sunt conforme cu cele precizate la punctul 5 din prezenta anexă.

4.   Dacă se aplică punctul 3 al prezentei anexe, un eșantion suplimentar de 250 de surse de lumină cu descărcare gazoasă, selectat aleatoriu dintr-un ciclu recent de producție, este prelevat în termen de două luni.

5.   Decizia de omologare sau neomologare a conformității se decide conform valorilor din tabel. Pentru fiecare grup de caracteristici, sursele de lumină cu descărcare gazoasă sunt fie acceptate, fie respinse în funcție de valorile din tabel (1).

Eșantion

1 % (*1)

6,5 % (*1)

Acceptare

Respingere

Acceptare

Respingere

Dimensiunea primului eșantion: 125

2

5

11

16

Dacă numărul de unități neconforme este mai mare de 2 (11) și mai mic de 5 (16), se va preleva un al doilea eșantion de 125 și se evaluează toate cele 250 de unități

6

7

26

27


(1)  Schema propusă este concepută pentru evaluarea conformității surselor de lumină cu descărcare gazoasă la un nivel acceptabil de neconformitate de 1 %, respectiv 6,5 % și se bazează pe planul de eșantionare dublă pentru verificări normale din publicația CEI 60410: „Sampling Plans and Procedures for Inspection by Attributes” (Planuri și proceduri de eșantionare pentru verificarea în funcție de caracteristici).

(*1)  Sursele de lumină cu descărcare gazoasă trebuie inspectate, iar rezultatele încercărilor trebuie înregistrate pe baza grupurilor de caracteristici enumerate în tabelul 1 din anexa 7 la prezentul regulament.


17.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/63


Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare a prezentului regulament se verifică în ultima versiune a documentului privind situația documentului CEE–ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 128 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea surselor de lumină cu diode electroluminiscente [light emitting diode (LED)] destinate a fi utilizate în lămpile omologate pentru vehiculele cu motor și remorcile acestora [2018/1998]

Include întregul text valabil până la:

Suplimentul 7 la versiunea originală a regulamentului – Data intrării în vigoare: 16 octombrie 2018

CUPRINS

REGULAMENTUL

1.

Domeniu de aplicare

2.

Dispoziții administrative

3.

Cerințe tehnice

4.

Conformitatea producției

5.

Sancțiuni pentru neconformitatea producției

6.

Încetarea definitivă a producției

7.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

ANEXE

1.

Fișe de date pentru surse de lumină cu LED

2.

Fișă de comunicare

3.

Exemplu de dispunere a mărcii de omologare

4.

Metodă de măsurare a caracteristicilor electrice și fotometrice

5.

Cerințe minime pentru procedurile de control al calității aplicate de către producător

6.

Eșantionare și niveluri de conformitate pentru înregistrările încercărilor efectuate de producător

7.

Cerințe minime privind verificările prin sondaj efectuate de autoritatea de omologare de tip

8.

Verificarea conformității producției prin sondaj

9.

Metoda de măsurare a contrastului de luminanță și a uniformității luminanței în zona de emisie luminoasă

1.   DOMENIU DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică surselor de lumină cu LED indicate în anexa 1 care sunt destinate a fi utilizate în lămpile omologate ale vehiculelor cu motor și ale remorcilor acestora.

2.   DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

2.1.   Definiții

2.1.1.   Definiția noțiunii de „categorie”

Termenul „categorie” este utilizat în prezentul regulament pentru a descrie diferitele proiectări de bază ale surselor de lumină cu LED standardizate. Fiecare categorie are o denumire specifică, de exemplu: „LW1”, „LY2”, „LR2”.

2.1.2.   Definiția noțiunii de „tip”

Sursele de lumină cu LED de diferite „tipuri” sunt surse de lumină cu LED din aceeași categorie care diferă în ceea ce privește aspecte esențiale, precum:

2.1.2.1.

Marca sau denumirea comercială;

Sursele de lumină cu LED care poartă aceeași marcă sau denumire comercială, dar sunt fabricate de producători diferiți, sunt considerate a fi de tipuri diferite. Sursele de lumină cu LED fabricate de același producător care diferă doar prin marca sau denumirea comercială pot fi considerate a fi de același tip.

2.1.2.2.

Proiectarea sursei de lumină, în măsura în care aceste diferențe afectează rezultatele optice;

2.1.2.3.

Tensiunea nominală.

2.2.   Cererea de omologare

2.2.1.   Cererea de omologare este înaintată de proprietarul mărcii sau denumirii comerciale sau de reprezentantul acreditat al acestuia.

2.2.2.   Fiecare cerere de omologare este însoțită de (a se vedea, de asemenea, punctul 2.4.2):

2.2.2.1.

desene în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului;

2.2.2.2.

o scurtă descriere tehnică;

2.2.2.3.

cinci eșantioane.

2.2.3.   În cazul unui tip de sursă de lumină cu LED care diferă doar prin marca sau denumirea comercială de un tip care a fost deja omologat, este suficient să se trimită:

2.2.3.1.

o declarație din partea producătorului potrivit căreia tipul de sursă de lumină prezentat:

(a)

este identic (cu excepția denumirii sau a mărcii comerciale) cu tipul deja omologat; și

(b)

a fost produs de același producător ca și tipul deja omologat, acesta din urmă fiind identificat prin codul de omologare;

2.2.3.2.

două eșantioane care poartă noua marcă sau denumire comercială.

2.2.4.   Autoritatea competentă verifică existența unor condiții satisfăcătoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformității producției, înainte de acordarea omologării de tip.

2.3.   Inscripționări

2.3.1.   Sursele de lumină cu LED depuse spre omologare au înscrise pe soclu:

2.3.1.1.

marca sau denumirea comercială a solicitantului;

2.3.1.2.

tensiunea nominală;

2.3.1.3.

denumirea categoriei relevante;

2.3.1.4.

un spațiu de dimensiuni suficiente pentru a permite aplicarea marcajului de omologare.

2.3.2.   Spațiul menționat la punctul 2.3.1.4 trebuie indicat pe desenele care însoțesc cererea de omologare.

2.3.3.   Se pot face și alte inscripționări decât cele descrise la punctele 2.3.1 și 2.4.4, cu condiția ca acestea să nu afecteze negativ caracteristicile luminoase.

2.4.   Omologarea

2.4.1.   Omologarea se acordă dacă toate eșantioanele unui tip de sursă de lumină cu LED prezentate în conformitate cu punctele 2.2.2.3 sau 2.2.3.2 de mai sus îndeplinesc cerințele prezentului regulament.

2.4.2.   Fiecărui tip omologat i se atribuie un cod de omologare. Primul caracter al codului indică seria de amendamente în momentul emiterii omologării.

Acesta va fi urmat de un cod de identificare format din cel mult trei caractere. Se utilizează doar următoarele cifre arabe și litere majuscule:

„0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F G H J K L M N P R S T U V W X Y Z”.

Aceeași parte contractantă nu poate atribui același cod unui alt tip de sursă de lumină cu LED.

2.4.3.   Acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de surse de lumină cu LED în temeiul prezentului regulament este notificată părților la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe conforme modelului din anexa 2 la prezentul regulament și al unui desen furnizat de solicitant în vederea omologării; desenul nu trebuie să depășească formatul A4 (210 × 297 mm), la o scară de cel puțin 2: 1.

2.4.4.   Pe fiecare sursă de lumină cu LED conformă unui tip omologat în temeiul prezentului regulament se aplică, în spațiul menționat la punctul 2.3.1.4, în afară de inscripționările prevăzute la punctul 2.3.1, un marcaj de omologare internațional format din:

2.4.4.1.

Un cerc trunchiat în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul specific țării care a acordat omologarea (1);

2.4.4.2.

Codul de omologare, amplasat în apropierea cercului trunchiat.

2.4.5.   Dacă solicitantul a obținut același cod de omologare pentru mai multe mărci sau denumiri comerciale, una sau mai multe dintre acestea sunt suficiente pentru a respecta cerințele punctului 2.3.1.1.

2.4.6.   Marcajele și inscripționările menționate la punctele 2.3.1 și 2.4.4 trebuie să fie clar lizibile și imposibil de șters.

2.4.7.   Anexa 3 la prezentul regulament oferă un exemplu de dispunere a marcajului de omologare.

3.   CERINȚE TEHNICE

3.1.   Definiții

Se aplică definițiile din Rezoluția R.E.5 sau din versiunile ulterioare ale acesteia, aplicabile la data cererii de omologare.

3.2.   Specificații generale

3.2.1.   Fiecare eșantion trimis trebuie să respecte specificațiile corespunzătoare din prezentul regulament.

3.2.2.   Sursele de lumină cu LED trebuie proiectate în așa fel încât să fie și să rămână în stare bună de funcționare în condiții de utilizare normale. În plus, acestea nu trebuie să prezinte niciun defect de proiectare sau de fabricație.

3.2.3.   Sursele de lumină cu LED trebuie să nu prezinte pe suprafețele optice striații sau pete care pot afecta eficiența și performanțele optice ale acestora. Acest lucru se verifică la începerea încercărilor de omologare și atunci când se solicită la alineatele relevante din prezentul regulament.

3.2.4.   Sursele de lumină cu LED trebuie prevăzute cu socluri standard conforme cu fișele de date privind soclurile din publicația 60061 a IEC, ediția a treia, astfel cum se specifică în diferitele fișe de date din anexa 1.

3.2.5.   Soclul trebuie să fie solid și fixat bine de restul sursei de lumină cu LED.

3.2.6.   Verificarea conformității cu prevederile punctelor 3.2.3-3.2.5 de mai sus se efectuează prin inspecție vizuală, prin verificarea dimensiunilor și, dacă este necesar, printr-un montaj de probă în dulie, astfel cum se precizează în publicația 60061 a IEC.

3.2.7.   Joncțiunea (joncțiunile) cu semiconductori și eventual unul sau mai multe elemente pentru conversia pe bază de fluorescență este (sunt) singurul (singurele) element(e) al(e) surselor de lumină cu LED care generează și emite (emit) lumină atunci când este (sunt) pus(e) sub tensiune.

3.3.   Încercări

3.3.1.   Sursele de lumină cu LED sunt îmbătrânite în prealabil la tensiunea de încercare timp de cel puțin 48 de ore. Pentru sursele de lumină cu LED multifuncționale, fiecare funcție se supune procesului de îmbătrânire separat.

3.3.2.   În lipsa unor dispoziții contrare, măsurătorile electrice și fotometrice se efectuează la tensiunea (tensiunile) de încercare relevantă (relevante).

3.3.3.   Măsurătorile electrice, astfel cum se specifică în anexa 4, se efectuează cu instrumente aparținând cel puțin clasei 0,2 (precizie cu o toleranță de 0,2 % din întreaga scală).

3.4.   Poziția și dimensiunile zonei de emisie luminoasă

3.4.1.   Poziția și dimensiunile zonei de emisie luminoasă aparente trebuie să respecte cerințele indicate pe fișa de date relevantă din anexa 1.

3.4.2.   Măsurătoarea se efectuează după acțiunea de îmbătrânire a sursei de lumină cu LED în conformitate cu punctul 3.3.1.

3.5.   Flux luminos

3.5.1.   Când este măsurat în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, fluxul luminos trebuie să se situeze în limitele indicate în fișa de date relevantă din anexa 1.

3.5.2.   Măsurătoarea se efectuează după acțiunea de îmbătrânire a sursei de lumină cu LED în conformitate cu punctul 3.3.1.

3.6.   Distribuția intensității luminoase normalizate/distribuția fluxului luminos cumulat

3.6.1.   Când este măsurată în conformitate cu condițiile de încercare specificate în anexa 4 la prezentul regulament, distribuția intensității luminoase normalizate și/sau distribuția fluxului luminos cumulat trebuie să se situeze în limitele indicate în fișa de date relevantă din anexa 1.

3.6.2.   Măsurătoarea se efectuează după acțiunea de îmbătrânire a sursei de lumină cu LED în conformitate cu punctul 3.3.1.

3.7.   Culoare

3.7.1.   Culoarea luminii emise de sursele de lumină cu LED trebuie să fie specificată în fișa de date relevantă. Definițiile culorii luminii emise formulate în Regulamentul nr. 48 și în seriile de amendamente ale acestuia în vigoare la data formulării cererii pentru omologarea de tip se aplică prezentului regulament.

3.7.2.   Culoarea luminii emise se măsoară conform metodei definite în anexa 4. Valoarea integrală măsurată a coordonatelor cromatice trebuie să se situeze în zona de cromaticitate solicitată.

3.7.2.1.   Mai mult, în cazul surselor de lumină cu LED care emit lumină albă și care sunt destinate utilizării în dispozitive de iluminat față, culoarea trebuie măsurată în aceleași direcții ca și cele în care este specificată distribuția intensității luminoase în fișa de date relevantă, dar numai unde intensitatea luminoasă minimă specificată depășește 50 cd/klm. Fiecare valoare măsurată a coordonatelor cromatice trebuie să se situeze într-o zonă de toleranță de 0,025 de unități în direcția x și de 0,050 de unități în direcția y, conținând valoarea integrală măsurată. Valoarea măsurată în direcția intensității luminoase maxime și toate valorile măsurate pentru o sursă de lumină cu LED standard (etalon) trebuie, de asemenea, să se situeze în zona de cromaticitate solicitată pentru lumina albă.

3.7.3.   În plus, în cazul surselor de lumină cu LED care emit lumină de culoare albă, conținutul minim de roșu al luminii trebuie să fie astfel încât:

Formula

unde:

Ee(λ)

(unitatea: W)

reprezintă distribuția spectrală a radiației;

V(λ)

(unitatea: 1)

reprezintă eficiența luminoasă spectrală;

λ

(unitatea: nm)

reprezintă lungimea de undă.

Această valoare se calculează folosind intervale de un nanometru.

3.8.   Radiația UV

Radiația UV a sursei de lumină cu LED trebuie să fie de așa natură încât sursa de lumină cu LED să fie cu radiație UV redusă în conformitate cu:

Formula

unde:

S(λ)(unitatea: 1)

reprezintă funcția de ponderare spectrală;

km = 683 lm/W

reprezintă valoarea maximă a eficienței luminoase a radiației.

(Pentru definirea celorlalte simboluri, a se vedea punctul 3.7.3 de mai sus).

Această valoare se calculează folosind intervale de un nanometru. Radiația ultravioletă trebuie ponderată conform valorilor indicate în tabelul de mai jos:

λ

S(λ)

λ

S(λ)

λ

S(λ)

250

0,430

305

0,060

355

0,00016

255

0,520

310

0,015

360

0,00013

260

0,650

315

0,003

365

0,00011

265

0,810

320

0,001

370

0,00009

270

1,000

325

0,00050

375

0,000077

275

0,960

330

0,00041

380

0,000064

280

0,880

335

0,00034

385

0,000053

285

0,770

340

0,00028

390

0,000044

290

0,640

345

0,00024

395

0,000036

295

0,540

350

0,00020

400

0,000030

300

0,300

 

 

 

 

Notă: Valori în conformitate cu „Orientările IRPA/INIRC privind limitele de expunere la radiațiile ultraviolete”. Lungimile de undă (în nanometri) selectate sunt reprezentative; celelalte valori trebuie interpolate.

3.9.   Surse de lumină cu LED standard

Specificațiile suplimentare pentru sursele de lumină cu LED standard (etalon) sunt prezentate în fișele de date relevante din anexa 1.

3.10.   Temperatura maximă de încercare

În cazul în care se precizează o temperatură maximă de încercare în fișa de date relevantă din anexa 1, se aplică următoarele cerințe:

3.10.1.

Când se măsoară în conformitate cu condițiile specificate în anexa 4 punctul 5:

(a)

valorile fluxului luminos la temperaturi înalte trebuie să fie în limitele date în fișa de date relevantă din anexa 1; și

(b)

variația de culoare nu trebuie să depășească 0,010.

3.10.2.

După finalizarea procedurii de măsurare descrise la punctul 3.10.1, sursă de lumină cu LED trebuie să funcționeze continuu timp de 1 000 h la tensiunea (tensiunile) de testare relevantă (relevante); și

(a)

în cazul unui disipator termic integrat la o temperatură ambiantă corespunzătoare temperaturii maxime de încercare astfel cum se specifică în fișa de date relevantă din anexa 1;

(b)

în cazul unui punct Tb specificat la o valoare Tb corespunzătoare temperaturii maxime de încercare astfel cum se specifică în fișa de date relevantă din anexa 1.

3.10.3.

După finalizarea procedurii descrise la punctul 3.10.2, când se măsoară în conformitate cu condițiile specificate în anexa 4, la punctul 5:

(a)

valorile fluxului luminos la temperaturi înalte nu trebuie să devieze cu mai mult de ± 10 procente față de valorile corespunzătoare ale eșantionului individual măsurate în conformitate cu punctul 3.10.1; și

(b)

variația de culoare nu trebuie să devieze cu mai mult de ± 0,010 de la valorile corespunzătoare ale eșantionului individual măsurate în conformitate cu punctul 3.10.1.

3.10.4.

După finalizarea procedurii de măsurare descrise la punctul 3.10.3, cerințele specificate la punctul 3.2.3 se verifică din nou.

3.11.   Surse de lumină cu LED fără restricții generale

3.11.1.   Caracteristicile zonei de emisie luminoasă

Dimensiunea și poziția casetei emițătoare nominale, precum și partea (părțile) zonei de emisie luminoasă care are (au) capacitatea de a genera întreruperea sunt specificate în fișa de date relevantă din anexa 1.

Valorile următoarelor caracteristici se determină utilizând metoda descrisă în anexa 9:

(a)

contrast de luminanță;

(b)

dimensiune și poziție a zonei 1a și a zonei 1b;

(c)

raport suprafețe R0,1 și R0,7;

(d)

valoare a deviației maxime ΔL.

3.11.2.   Contrastul de luminanță al zonei de emisie luminoasă

3.11.2.1.   Valoarea (valorile) contrastului de luminanță al zonei de emisie luminoasă trebuie să se situeze în limitele indicate pe fișa de date relevantă din anexa 1.

3.11.2.2.   În cazul în care se precizează în fișa de date relevantă că numai o parte a zonei de emisie luminoasă generează întreruperea, zona 1b va avea o poziție mai apropiată de partea corespunzătoare a zonei 1a decât față de partea opusă.

3.11.3.   Uniformitatea luminanței în zona de emisie luminoasă

3.11.3.1.   Suprafața zonei 1a (zona de emisie luminoasă) trebuie să se situeze în cadrul casetei emițătoare nominale astfel cum se precizează în fișa de date relevantă din anexa 1, iar dimensiunea zonei de emisie luminoasă trebuie să se încadreze în limitele date în fișa de date relevantă din anexa 1.

3.11.3.2.   Valoarea R0,1 trebuie să fie în limitele date în fișa de date relevantă din anexa 1.

3.11.3.3.   Valoarea R0,7 trebuie să fie în limitele date în fișa de date relevantă din anexa 1.

3.11.3.4.   Deviația luminanței ΔL nu trebuie să depășească ± 20 de procente.

4.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

4.1.   Sursele de lumină cu LED omologate în conformitate cu prezentul regulament trebuie fabricate astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea cerințelor tehnice și de marcaj stabilite la punctul 3 de mai sus și în anexele 1, 4 și 5 la prezentul regulament.

4.2.   Pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele enunțate la punctul 4.1, trebuie să se efectueze controale corespunzătoare ale producției.

4.3.   În special, titularul omologării trebuie:

4.3.1.

să asigure existența unor proceduri pentru controlul eficace al calității produselor;

4.3.2.

să aibă acces la echipamentul de control necesar verificării conformității pentru fiecare tip omologat;

4.3.3.

să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate și că documentele respective rămân disponibile pentru o perioadă stabilită în acord cu autoritatea de omologare de tip;

4.3.4.

să analizeze rezultatele fiecărui tip de încercare, aplicând criteriile din anexa 6, pentru a verifica și asigura stabilitatea caracteristicilor produsului, ținând seama de variațiile admise în producția industrială;

4.3.5.

să se asigure că pentru fiecare tip de sursă de lumină cu LED sunt efectuate cel puțin încercările prevăzute în anexa 5 la prezentul regulament;

4.3.6.

să se asigure că, în cazul în care eșantioanele prelevate aleatoriu se dovedesc a fi neconforme în urma respectivului tip de încercare, se efectuează o nouă eșantionare urmată de încercări suplimentare. Se iau toate măsurile necesare pentru a restabili conformitatea producției în cauză.

4.4.   Autoritatea competentă care a acordat omologarea de tip poate verifica, în orice moment, metodele de control al conformității aplicabile fiecărei unități de producție.

4.4.1.   Cu ocazia fiecărei inspecții, se prezintă inspectorului extern rapoartele de încercare și de control al producției.

4.4.2.   Inspectorul poate preleva aleatoriu eșantioane care vor fi supuse încercărilor în laboratorul producătorului. Numărul minim de eșantioane poate fi determinat în funcție de rezultatele verificării efectuate de producător.

4.4.3.   În cazul în care nivelul calității nu este satisfăcător sau în cazul în care este necesară verificarea validității încercărilor efectuate în conformitate cu punctul 4.4.2 de mai sus, inspectorul trebuie să preleveze eșantioane care urmează a fi trimise serviciului tehnic care a efectuat încercările de omologare de tip.

4.4.4.   Autoritatea competentă poate proceda la efectuarea oricăror încercări prevăzute în prezentul regulament. În cazul în care autoritatea competentă decide să efectueze controale prin sondaj, se aplică criteriile prezentate în anexele 7 și 8 la prezentul regulament.

4.4.5.   Frecvența normală a inspecțiilor permise de către autoritatea competentă este de o inspecție la doi ani. În cazul în care, în cursul uneia dintre aceste inspecții, sunt înregistrate rezultate negative, autoritatea competentă se asigură că vor fi luate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției cât mai rapid posibil.

5.   SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

5.1.   Omologarea acordată unei surse de lumină cu LED în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă nu sunt îndeplinite cerințele sau dacă o sursă de lumină cu LED care poartă o marcă de omologare nu corespunde tipului omologat.

5.2.   Dacă o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o anterior, aceasta notifică celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament.

6.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de sursă de lumină cu LED omologată în conformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. La primirea notificării în cauză, autoritatea respectivă informează cu privire la aceasta celelalte părți contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament.

7.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP

Părțile semnatare ale Acordului din 1958 care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice care răspund de efectuarea încercărilor de omologare și pe cele ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să le fie trimise documentele emise în alte țări care atestă acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției.


(1)  Astfel cum sunt definite în Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3.), document ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.2, para. 2.


ANEXA 1

FIȘE DE DATE (1) PENTRU SURSELE DE LUMINĂ CU LED

Fișele de date ale categoriei relevante de surse de lumină cu LED și grupul în care este listată această categorie cu restricțiile de utilizare a acestei categorii se aplică astfel cum sunt înglobate în Rezoluția R.E.5 sau în versiunile ulterioare ale acesteia, aplicabile la data cererii de omologarea de tip a sursei de lumină cu LED.


(1)  Din 22 iunie 2017, fișele de date pentru sursele de lumină cu LED, lista și grupul de categorii de surse de lumină cu restricții de utilizare a acestei categorii, precum și numerele fișelor de date ale acestora sunt încorporate în Rezoluția R.E.5 cu simbolul ECE/TRANS/WP.29/2016/111.


ANEXA 2

Image Textul imaginii

ANEXA 3

EXEMPLU DE DISPUNERE A MĂRCII DE OMOLOGARE

(a se vedea punctul 2.4.4)

Image

Marca de omologare de mai sus aplicată pe o sursă de lumină cu LED indică faptul că sursa de lumină a fost omologată în Regatul Unit (E11) cu codul de omologare 0A01. Primul caracter al codului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 128 (*1) în forma inițială a acestuia.


(*1)  Nu prevede modificări ale numărului de omologare.


ANEXA 4

METODĂ DE MĂSURARE A CARACTERISTICILOR ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

Sursele de lumină cu LED din toate categoriile cu disipator termic integrat se măsoară la o temperatură ambiantă de (23 ± 2) °C în atmosferă calmă. Pentru aceste măsurători trebuie menținut spațiul minim liber față de alte obiecte, astfel cum este definit în fișele de date.

Sursele de lumină cu LED din toate categoriile care definesc o temperatură Tb se măsoară prin stabilizarea punctului Tb la o temperatură specifică definită în fișa de date pentru categoria respectivă.

În cazul în care se specifică o temperatură maximă de încercare în fișa de date relevantă din anexa 1, trebuie efectuate măsurători suplimentare la temperaturi înalte conform metodei descrise la punctul 5 din prezenta anexă.

1.   FLUX LUMINOS

1.1.   Se efectuează o măsurare a fluxului luminos utilizând o metodă a integrării:

(a)

în cazul unui disipator termic integrat după un minut și după 30 de minute de funcționare; sau

(b)

după stabilizarea temperaturii în punctul Tb.

1.2.   Valorile fluxului luminos, măsurat după:

(a)

30 de minute; sau

(b)

după stabilizarea temperaturii Tb

trebuie să respecte cerințele minime și maxime.

În cazul (a), dacă nu se specifică altfel în fișa de date, această valoare trebuie să fie între 100 % și 80 % din valoarea măsurată după un minut.

1.3.   Măsurătorile trebuie efectuate la tensiunea de încercare relevantă și la valorile minime și maxime ale gamei de tensiuni relevante. Cu excepția cazului în care se specifică restricții mai riguroase în fișa de date, nu trebuie depășită următoarea abatere a fluxului luminos în raport cu limitele intervalului de toleranță.

Tensiune nominală

Tensiune minimă

Tensiune maximă

6

6,0

7,0

12

12,0

14,0

24

24,0

28,0

Toleranța corespunzătoare a fluxului luminos (*1)

± 30 %

± 15 %

2.   INTENSITATEA LUMINOASĂ NORMALIZATĂ/FLUXUL LUMINOS CUMULAT

2.1.   Măsurătorile intensității luminoase se efectuează:

(a)

în cazul unui disipator termic integrat după 30 de minute de funcționare sau

(b)

în cazul unui punct Tb, specificat în fișa de date relevantă, după stabilizarea temperaturii în acest punct Tb.

2.2.   Măsurătorile trebuie efectuate la tensiunea de încercare relevantă.

2.3.   Intensitatea luminoasă normalizată a unui eșantion de încercare se calculează prin împărțirea distribuției intensității luminoase, măsurată în conformitate cu punctele 2.1 și 2.2 din prezenta anexă, la fluxul luminos determinat conform punctului 1.2 din prezenta anexă.

2.4.   Fluxul luminos cumulat al unui eșantion de încercare se calculează conform publicației CIE 84-1989, secțiunea 4.3, prin integrarea valorilor intensității luminoase măsurate în conformitate cu punctele 2.1 și 2.2 într-un con care cuprinde un unghi solid.

3.   CULOARE

Culoarea luminii emise, măsurată în aceleași condiții ca cele descrise la punctul 1.1 din prezenta anexă, trebuie să fie în limitele de culoare cerute.

4.   CONSUMUL DE PUTERE

4.1.   Măsurarea consumului de putere se efectuează în aceleași condiții ca cele descrise la punctul 1.1 din prezenta anexă, folosind cerințele de la punctul 3.3.3 din prezentul regulament.

4.2.   Măsurătorile consumului de putere trebuie efectuate la tensiunea de încercare relevantă.

4.3.   Valorile obținute trebuie să îndeplinească cerințele minime și maxime din fișa de date relevantă.

5.   MĂSURĂTORI FOTOMETRICE ÎN CAZUL ÎN CARE ESTE SPECIFICATĂ O TEMPERATURĂ MAXIMĂ DE ÎNCERCARE

5.1.   Temperatura și intervalul de temperatură

5.1.1.   Măsurătorile fotometrice specificate la punctele 5.3, 5.4 și 5.5 trebuie efectuate la temperaturi înalte T în pași de maximum 25 °C, în timp ce sursa de lumină cu LED funcționează continuu.

5.1.1.1.   În cazul surselor de lumină cu LED dintr-o categorie cu disipator termic, intervalul de temperatură este definit de temperatura ambiantă de (23 ± 2) °C ridicată până la și incluzând temperatura maximă de încercare specificată în fișa de date relevantă din anexa 1, iar spațiul minim liber față de alte obiecte definit în fișa de date relevantă trebuie menținut și trebuie lăsată o perioadă de 30 de minute de funcționare înainte de fiecare creștere a temperaturii ambiante.

5.1.1.2.   În cazul surselor de lumină cu LED dintr-o categorie pentru care este specificată o temperatură Tb, intervalul de temperatură este definit de temperatura Tb specificată în fișa de date relevantă ridicată până la și incluzând temperatura maximă de încercare specificată în fișa de date relevantă din anexa 1, iar temperatura în punctul Tb este stabilizată înainte de fiecare măsurare.

5.2.   Tensiune

Măsurătorile trebuie efectuate la tensiunea de încercare relevantă.

5.3.   Direcția de măsurare a intensității luminoase și coordonatele de culoare

Toate valorile intensității luminoase și coordonatele de culoare în intervalul de temperatură specificat la punctul 5.1 pot fi măsurate într-o singură direcție. Această direcție trebuie să fie așa încât intensitatea luminoasă să depășească 20 cd pentru toate măsurătorile.

5.4.   Valorile fluxului luminos la temperaturi înalte

Valorile fluxului luminos la temperaturi înalte T în intervalul specificat la punctul 5.1 pot fi calculate prin corectarea valorii fluxului luminos măsurate conform punctului 1.2. din prezenta anexă, cu raportul dintre valorile intensității luminoase descrise la punctul 5.3 și valoarea intensității luminoase măsurată la:

(a)

23 °C, în cazul unui disipator termic integrat;

(b)

Tb, în cazul în care este definită o temperatură Tb.

5.5.   Variația de culoare

Variația de culoare este deviația maximă a tuturor punctelor de culoare (date de coordonatele cromatice x, y) la temperaturi înalte T în intervalul specificat la punctul 5.1, față de punctul de culoare (x0, y0) la:

(a)

23 °C, în cazul unui disipator termic integrat:

max{√[(x(T)-x0(23 °C)]2 + (y(T)-y0(23 °C)]2]};

(b)

Tb, în cazul în care este definită o temperatură Tb:

max{√[(x(T) – x0(Tb)]2 + (y(T) – y0(Tb)]2]}.


(*1)  Deviația maximă a fluxului luminos în raport cu limitele de toleranță se calculează utilizând ca referință fluxul măsurat la tensiunea de încercare. Între tensiunea de încercare și limitele gamei de tensiuni comportamentul fluxului luminos trebuie să fie substanțial uniform.


ANEXA 5

CERINȚE MINIME PENTRU PROCEDURILE DE CONTROL AL CALITĂȚII APLICATE DE CĂTRE PRODUCĂTOR

1.   GENERALITĂȚI

Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere fotometric, geometric, vizual și electric, în cazul în care sunt respectate toleranțele specificate pentru producția surselor de lumină cu LED din fișa de date relevantă din anexa 1 și din fișa de date relevantă pentru socluri.

2.   CERINȚE MINIME PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII DE CĂTRE PRODUCĂTOR

Pentru fiecare tip de sursă de lumină cu LED, producătorul sau titularul mărcii de omologare efectuează încercări în conformitate cu prevederile prezentului regulament, la intervale corespunzătoare.

2.1.   Natura încercărilor

Încercările de conformitate privind aceste specificații vizează caracteristicile fotometrice, geometrice și optice ale acestora.

2.2.   Metodele utilizate în cadrul încercărilor

2.2.1.   Încercările trebuie efectuate, în general, în conformitate cu metodele definite în prezentul regulament.

2.2.2.   Aplicarea punctului 2.2.1. din prezenta anexă necesită o etalonare periodică a aparaturii de încercare și corelarea acesteia cu măsurătorile efectuate de o autoritate competentă.

2.3.   Modul de selectare a eșantioanelor

Eșantioanele de surse de lumină cu LED trebuie selectate în mod aleatoriu din producția unui lot omogen. Prin lot omogen se înțelege un ansamblu de surse de lumină cu LED de același tip, definit conform metodelor de producție ale producătorului.

2.4.   Caracteristici verificate și înregistrate

Sursele de lumină cu LED se inspectează, iar rezultatele încercărilor se înregistrează pe baza grupurilor de caracteristici enumerate în anexa 6 tabelul 1.

2.5.   Criterii de acceptabilitate

Producătorul sau titularul omologării este responsabil pentru efectuarea unei analize statistice a rezultatelor încercărilor, pentru a respecta cerințele privind verificarea conformității producției stabilite la punctul 4.1 din prezentul regulament.

Conformitatea este asigurată atunci când nu se depășește nivelul acceptabil de neconformitate pentru fiecare dintre grupele de caracteristici prezentate în tabelul 1 din anexa 6. Acest lucru înseamnă că numărul de surse de lumină cu LED care nu respectă cerința pentru orice grup de caracteristici ale oricărui tip de sursă de lumină cu LED nu depășește limitele de calificare din tabelele relevante 2, 3 sau 4 din anexa 6.

Notă: Fiecare cerință individuală privind sursele de lumină cu LED se consideră a fi o caracteristică.


ANEXA 6

EȘANTIONARE ȘI NIVELURI DE CONFORMITATE PENTRU ÎNREGISTRĂRILE ÎNCERCĂRILOR EFECTUATE DE PRODUCĂTOR

Tabelul 1

Caracteristici

Grupe de caracteristici

Grupe (*1) de registre de încercare în funcție de Surse de lumină cu LED

Minimum 12 eșantionări lunare pentru fiecare grupă (*1)

Nivel acceptabil de neconformitate per grup de caracteristici (procentaj)

Marcare, lizibilitate și durabilitate

Toate tipurile cu aceleași dimensiuni exterioare

315

1

Dimensiunile exterioare ale sursei de lumină cu LED (fără soclu/suport)

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Dimensiunile soclului și suportului

Toate tipurile din aceeași categorie

200

6,5

Dimensiunile referitoare la suprafața care emite lumină și la elemente interioare (*2)

Toate sursele de lumină cu LED de același tip

200

6,5

Citiri inițiale, putere, culoare și flux luminos (*2)

Toate sursele de lumină cu LED de același tip

200

1

Distribuția intensității luminoase normalizate sau a fluxului luminos cumulat

Toate sursele de lumină cu LED de același tip

20

6,5

Nivelurile minime de calitate acceptabile, bazate pe diferite numere de rezultate ale încercărilor pentru fiecare grupă de caracteristici, sunt prezentate în tabelul 2 ca număr maxim de neconformități. Nivelul minim acceptabil de calitate se bazează pe un nivel al neconformității de 1 procent, presupunând o probabilitate de acceptabilitate de cel puțin 0,95.

Tabelul 2

Numărul rezultatelor încercărilor pentru fiecare caracteristică

Limite de calificare pentru acceptare

20

0

21-50

1

51-80

2

81-125

3

126-200

5

201-260

6

261-315

7

316-370

8

371-435

9

436-500

10

501-570

11

571-645

12

646-720

13

721-800

14

801-860

15

861-920

16

921-990

17

991-1 060

18

1 061 -1 125

19

1 126 -1 190

20

1 191 -1 249

21

Nivelurile minime acceptabile de calitate, bazate pe diferite numere de rezultate ale încercărilor pentru fiecare grupă de caracteristici, sunt prezentate în tabelul 3 ca număr maxim de neconformități. Nivelul minim acceptabil de calitate se bazează pe un nivel al neconformității de 6,5 procente, presupunând o probabilitate de acceptabilitate de cel puțin 0,95.

Tabelul 3

Numărul de surse de lumină cu LED din registre

Limită de calificare

Numărul de surse de lumină cu LED din registre

Limită de calificare

Numărul de surse de lumină cu LED din registre

Limită de calificare

20

3

500-512

44

881-893

72

21-32

5

513-526

45

894-907

73

33-50

7

527-540

46

908-920

74

51-80

10

541-553

47

921-934

75

81-125

14

554-567

48

935-948

76

126-200

21

568-580

49

949-961

77

201-213

22

581-594

50

962-975

78

214-227

23

595-608

51

976-988

79

228-240

24

609-621

52

989-1 002

80

241-254

25

622-635

53

1 003 -1 016

81

255-268

26

636-648

54

1 017 -1 029

82

269-281

27

649-662

55

1 030 -1 043

83

282-295

28

663-676

56

1 044 -1 056

84

296-308

29

677-689

57

1 057 -1 070

85

309-322

30

690-703

58

1 071 -1 084

86

323-336

31

704-716

59

1 085 -1 097

87

337-349

32

717-730

60

1 098 -1 111

88

350-363

33

731-744

61

1 112 -1 124

89

364-376

34

745-757

62

1 125 -1 138

90

377-390

35

758-771

63

1 139 -1 152

91

391-404

36

772-784

64

1 153 -1 165

92

405-417

37

785-798

65

1 166 -1 179

93

418-431

38

799-812

66

1 180 -1 192

94

432-444

39

813-825

67

1 193 -1 206

95

445-458

40

826-839

68

1 207 -1 220

96

459-472

41

840-852

69

1 221 -1 233

97

473-485

42

853-866

70

1 234 -1 249

98

486-499

43

867-880

71

 

 

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe rezultatele diferite ale încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt listate în tabelul 4 sub formă de procentaj al rezultatelor, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 4

Numărul rezultatelor încercărilor pentru fiecare caracteristică

Limite de calificare prezentate sub forma unui procent din rezultate.

Nivel acceptabil de neconformități de 1 %

Limite de calificare prezentate sub forma unui procent din rezultate.

Nivel acceptabil de 6,5 % neconformități

1 250

1,68

7,91

2 000

1,52

7,61

4 000

1,37

7,29

6 000

1,30

7,15

8 000

1,26

7,06

10 000

1,23

7,00

20 000

1,16

6,85

40 000

1,12

6,75

80 000

1,09

6,68

100 000

1,08

6,65

1 000 000

1,02

6,55


(*1)  Evaluarea cuprinde în general producția de serie a surselor de lumină cu LED din diferite fabrici. Cu toate acestea, un producător poate reuni înregistrări privind același tip de la mai multe fabrici, cu condiția ca acestea să funcționeze în cadrul aceluiași sistem de calitate și de gestionare a calității.

(*2)  În cazul în care o sursă de lumină cu LED are mai multe funcții de emisie luminoasă, gruparea caracteristicilor (dimensiuni, putere, culoare și flux luminos) se aplică fiecărui element separat.


ANEXA 7

CERINȚE MINIME PRIVIND VERIFICĂRILE PRIN SONDAJ EFECTUATE DE AUTORITATEA DE OMOLOGARE DE TIP

1.   Generalități

Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere fotometric, geometric, vizual și electric, în cazul în care sunt respectate toleranțele specificate pentru producția surselor de lumină cu LED din fișa de date relevantă din anexa 1 și din fișa de date relevantă pentru socluri.

2.   Conformitatea surselor de lumină cu LED din producția de masă nu poate fi contestată dacă rezultatele sunt conforme cu anexa 8 la prezentul regulament.

3.   Conformitatea poate fi contestată, iar producătorului i se poate solicita să ia măsuri pentru ca cerințele să fie respectate în producție, dacă rezultatele nu sunt conforme cu anexa 8 la prezentul regulament.

4.   Dacă se aplică punctul 3 al prezentei anexe, un eșantion suplimentar de 250 de surse de lumină cu LED, selectat aleatoriu dintr-un ciclu recent de producție, este prelevat în termen de două luni.


ANEXA 8

VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI PRIN SONDAJ

Confirmarea sau infirmarea conformității se decide în funcție de valorile din tabel. Pentru fiecare grup de caracteristici, sursele de lumină cu LED sunt fie acceptate, fie respinse în funcție de valorile din tabel (1).

 

1 % (*1)

6,5 % (*1)

Acceptare

Respingere

Acceptare

Respingere

Dimensiunea primului eșantion: 125 unități

2

5

11

16

Dacă numărul de unități neconforme este mai mare de 2 (11) și mai mic de 5 (16), se prelevează un al doilea eșantion de 125 de unități și se evaluează cele 250 de unități.

6

7

26

27


(1)  Schema propusă este concepută pentru evaluarea conformității surselor de lumină cu LED la un nivel acceptabil de neconformitate de 1 %, respectiv 6,5 % și se întemeiază pe planul de eșantionare dublă pentru verificări normale din publicația CEI 60410: „Sampling Plans and Procedures for Inspection by Attributes” (Planuri și proceduri de eșantionare pentru verificarea în funcție de caracteristici).

(*1)  Sursele de lumină cu LED sunt inspectate, iar rezultatele încercărilor sunt înregistrate pe baza grupurilor de caracteristici enumerate în anexa 6 tabelul 1.


ANEXA 9

METODA DE MĂSURARE A CONTRASTULUI DE LUMINANȚĂ ȘI A UNIFORMITĂȚII LUMINANȚEI ÎN ZONA DE EMISIE LUMINOASĂ

1.   Echipamentul de măsurare a luminanței trebuie să poată distinge clar dacă contrastul de luminanță al zonei de emisie luminoasă se situează peste sau sub nivelul solicitat pentru sursa de lumină cu LED supusă încercării.

Mai mult, echipamentul respectiv trebuie să aibă o rezoluție de 20 μm sau mai mică într-o zonă care este mai mare decât zona de emisie luminoasă a sursei de lumină cu LED supuse încercării. În cazul în care echipamentul respectiv are o rezoluție mai mică de 10 μm, trebuie să se calculeze media aritmetică a valorilor adiacente ale măsurătorilor luminanței astfel încât să reprezinte o valoare a luminanței unei zone cuprinse între 10 μm și 20 μm.

2.   Măsurătorile luminanței unei zone trebuie să fie efectuate într-o grilă echidistantă în ambele direcții.

3.   Zona 1a și zona 1b se determină pe baza măsurătorilor luminanței unei zone care constă din caseta emițătoare nominală specificată în fișa de date relevantă din anexa 1 și mărită pe fiecare parte cu 10 procente din dimensiunea corespunzătoare a casetei (a se vedea figura 1). Valoarea L98 este a 98-a percentilă a tuturor valorilor acestor măsurători ale luminanței.

3.1.   Zona 1a (zona de emisie luminoasă) este cel mai mic dreptunghi circumferențial având aceeași orientare ca și caseta emițătoare nominală și conținând toate măsurătorile luminanței cu o valoare de 10 procente sau mai mult din valoarea L98. Valoarea L1 este media aritmetică a valorilor tuturor măsurătorilor luminanței în zona 1a (a se vedea figura 2). Valoarea R0,1 este raportul suprafețelor zonei 1a unde valoarea luminanței depășește 10 procente din valoarea L1. Valoarea R0,7 este raportul suprafețelor zonei 1a unde valoarea luminanței depășește 70 de procente din valoarea L1.

3.2.   Zona 1b este cel mai mic dreptunghi circumferențial având aceeași orientare ca și caseta emițătoare nominală și conținând toate măsurătorile luminanței cu o valoare de 70 de procente sau mai mult din valoarea L98.

4.   Zona 2 trebuie să aibă în ambele direcții de 1,5 ori dimensiunea casetei emițătoare nominale specificate în fișa de date relevantă din anexa 1 și trebuie să fie poziționată simetric față de caseta emițătoare nominală la o distanță de d0 = 0,2 mm de zona 1a, dacă nu se precizează altfel în fișa de date (a se vedea figura 3). Valoarea L2 este media aritmetică a 1 procent din toate valorile măsurate ale luminanței în zona 2 care reprezintă cele mai mari valori.

În cazul în care în fișa de date relevantă se precizează că mai mult de o parte din zona 1a (zona de emisie luminoasă) generează întreruperea, pentru fiecare dintre aceste părți se determină o valoare L2 conform descrierii de mai sus.

5.   Valoarea (valorile) contrastului de luminanță este raportul dintre valoarea luminanței L1 în zona 1a și valoarea luminanței L2 în zona (zonele) 2.

6.   În cazul în care caseta emițătoare nominală din fișa de date relevantă din anexa 1 este subdivizată în n suprafețe (de exemplu, n = 1 × 4), aceeași subdivizare se aplică și în zona 1a.

6.1.   Pentru fiecare din cele n suprafețe valoarea L1,i (i = 1, …, n) este media aritmetică a valorilor tuturor măsurătorilor luminanței pe suprafața corespunzătoare.

6.2.   Valoarea ΔL este deviația relativă maximă a tuturor valorilor luminanței L1,i față de valoarea luminanței L1.

ΔL = Max {(L1,i – L1)/L1; i = 1, …, n}

Figura 1

Mărirea casetei emițătoare nominale

Image

Casetă emițătoare nominală (dimensiune și poziție definite în fișa de date)

Suprafață pentru măsurătorile luminanței

Plan de referință

Axă de referință

Figura 2

Definiția zonelor 1a și 1b

Image

Zona 1a (conține toate valorile ≥ 10 % din L98)

Zona 1b (conține toate valorile ≥ 70 % din L98)

Plan de referință

Axă de referință

Figura 3

Definiția zonei 2

Image

— 1,5 × dimensiunea casetei emițătoare nominale

— dinstanța d0 față de partea ‘‘întrerupere’’ a zonei 1a

Zona 2

Plan de referință

Axă de referință