ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 293

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 61
20 noiembrie 2018


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2018/1784 al Comisiei din 9 iulie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1785 al Comisiei din 15 noiembrie 2018 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

5

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1786 al Comisiei din 19 noiembrie 2018 de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [Chianti Classico (DOP)]

8

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (PESC) 2018/1787 a Consiliului din 19 noiembrie 2018 de modificare și de prelungire a Deciziei 2010/96/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze

9

 

*

Decizia (PESC) 2018/1788 a Consiliului din 19 noiembrie 2018 în sprijinul Biroului de control pentru Europa de Sud-Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SEESAC) pentru punerea în aplicare a foii de parcurs regionale privind combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest

11

 

*

Decizia (PESC) 2018/1789 a Consiliului din 19 noiembrie 2018 în sprijinul combaterii comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și a proliferării acestora în statele membre ale Ligii Statelor Arabe

24

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1790 a Comisiei din 16 noiembrie 2018 de abrogare a Deciziei 2002/623/CE de stabilire a unor note de orientare privind evaluarea riscului de mediu al organismelor modificate genetic [notificată cu numărul C(2018) 7513]  ( 1 )

32

 

*

Decizia (PESC) 2018/1791 a Comitetului politic și de securitate din 6 noiembrie 2018 privind numirea comandantului forței misiunii UE pentru misiunea militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) (EUTM Mali/2/2018)

34

 

*

Decizia Curții de Justiție din 16 octombrie 2018 referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia

36

 

 

ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Decizia nr. 1/2018 a Consiliului de asociere UE-Tunisia din 9 noiembrie 2018 privind adoptarea priorităților strategice UE-Tunisia pentru perioada 2018-2020 [2018/1792]

39

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/1784 AL COMISIEI

din 9 iulie 2018

de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (1), în special articolul 45 alineatul (6) litera (b) și articolul 46 alineatul (9) litera (a),

întrucât:

(1)

Articolele 38-48 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei (2) prevăd norme de completare a dispozițiilor referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(2)

Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului (3) de modificare a mai multor dispoziții referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 a intrat în vigoare la 30 decembrie 2017. Modificările referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu se aplică începând cu 1 ianuarie 2018. În vederea clarificării și pentru a asigura coerența dintre obligațiile relevante ale operatorilor, aceste modificări presupun adaptarea anumitor dispoziții ale Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014.

(3)

În cazul în care statele membre decid că terenurile acoperite cu iarbă, care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult, sunt considerate drept pășuni permanente în temeiul articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2393, sau decid că suprafața cu pășuni permanente poate include și alte specii, ca de exemplu arbuști sau arbori în conformitate cu litera (b) de la acest paragraf, sau decid că unele terenuri care pot fi pășunate sunt considerate pășuni permanente, în conformitate cu litera (c) de la acest paragraf, ele ar trebui să își adapteze, în cazul în care este necesar, proporția de referință, pentru a ține cont de posibilele efecte semnificative asupra acestei proporții ale aplicării acestor decizii.

(4)

În urma introducerii la litera (a) de la articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2393, a posibilității ca statele membre să decidă ca terenurile acoperite cu iarbă, care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult, să fie considerate pășuni permanente, o suprafață cu pășune permanentă își poate pierde această calificare nu numai ca urmare a conversiei ei în culturi arabile, ci și ca urmare a lucrărilor de arat. Articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 ar trebui adaptat pentru a reflecta această nouă posibilitate.

(5)

Articolul 3 alineatul (9) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2017/2393 introduce trei noi tipuri de zone de interes ecologic, extinzând lista actuală cu zonele cu Miscanthus, zonele cu Silphium perfoliatum și terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar). Considerentul 45 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 subliniază importanța stabilirii în mod coerent a zonelor de interes ecologic. Prin urmare, este necesar să se clarifice relația dintre noile tipuri de zone de interes ecologic și cele deja existente.

(6)

În primul rând, în ceea ce privește suprafețele clasificate drept „terenuri lăsate pârloagă pentru plante melifere”, deoarece aceste zone făceau parte din tipul de zonă de interes ecologic „terenuri lăsate în pârloagă”, ar trebui ca cerințele existente în materie de gestionare pentru acestea din urmă să se aplice în continuare. În special, interdicția privind producția agricolă, durata minimă care urmează să fie stabilită de statele membre și interzicerea utilizării de produse de protecție a plantelor, stabilite pentru „terenurile lăsate în pârloagă” ar trebui să se aplice și pentru „terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere” chiar dacă semănarea plantelor melifere este permisă pe suprafețele din cadrul acestei noi zone de interes ecologic.

(7)

În plus, pentru a înlătura îndoielile care ar putea apărea prin introducerea noului tip de zonă de interes ecologic și pentru a aborda riscurile legate de semănarea în aceste zone a unor culturi utilizate în mod normal pentru producție, având în vedere obiectivul privind biodiversitatea al zonelor de interes ecologic, ar trebui să se clarifice faptul că, în conformitate cu cerința privind lipsa producției, în aceste zone nu ar trebui să fie incluse suprafețe cu culturi care sunt cultivate în mod normal pentru recoltare.

(8)

Cu toate acestea, deoarece anexa X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2393 alocă un factor de ponderare mai mare pentru noua zonă de interes ecologic „lăsată în pârloagă pentru plante melifere”, menționată la articolul 46 alineatul (2) litera (m) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, decât pentru „terenurile lăsate în pârloagă” menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv, distincția dintre cele două tipuri de zone de interes ecologic ar trebui să fie clarificată. În special, în vederea asigurării securității juridice pentru fermieri în ceea ce privește speciile care sunt considerate a fi bogate în polen și nectar și, prin urmare, ca fiind „plante melifere” în sensul literei (m) de la primul paragraf al articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, ar trebui să fie stabilită lista unor astfel de specii. Având în vedere diversitatea condițiilor agronomice și a speciilor de pe teritoriul Uniunii, alegerea speciilor corespunzătoare ar trebui să fie lăsată la latitudinea statelor membre. Cu toate acestea, speciile alogene invazive în sensul definiției din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4) nu ar trebui utilizate în aceste zone, deoarece prezintă un risc la adresa biodiversității indigene, printre altele prin împiedicarea interacțiunilor dintre polenizatori și plantele indigene.

(9)

În plus, pentru a maximiza beneficiile biodiversității acestor zone, statele membre ar trebui să fie autorizate să decidă cu privire la eventualele cerințe suplimentare de gestionare relevante, cum ar fi mixul de specii. În sfârșit, având în vedere faptul că prezența nepredominantă a speciilor de iarbă și utilizarea de stupi nu afectează efectul biodiversității terenurilor lăsate în pârloagă pentru plante melifere, prezența stupilor ar trebui să fie permisă.

(10)

În scopul protejării și îmbunătățirii biodiversității în conformitate cu obiectivele „înverzirii”, ar trebui să fie instituite cerințe de gestionare pentru utilizarea de substanțe chimice (îngrășăminte minerale și produse de protecție a plantelor) pentru zonele de interes ecologic nou înființate cu Miscanthus și Silphium perfoliatum. În special, având în vedere impactul lor relativ mai dăunător asupra biodiversității, utilizarea produselor de protecție a plantelor în aceste zone ar trebui să fie interzisă, utilizarea lor fiind autorizată numai în primul an, ca să ajute la introducerea lor. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 ar trebui modificat în consecință.

(11)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de ajutor prezentate pentru anii calendaristici care încep la 1 ianuarie 2018. Cu toate acestea, dată fiind perioada de timp necesară pentru ca autoritățile naționale și fermierii să se adapteze la cerințele instituite de prezentul regulament în ceea ce privește zonele de interes ecologic, modificările corespunzătoare ar trebui să se aplice doar în ceea ce privește cererile de ajutor referitoare la anii calendaristici care încep din 1 ianuarie 2019,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 se modifică după cum urmează:

1.

la articolul 43, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre adaptează proporția de referință dacă consideră că există un impact semnificativ asupra evoluției proporției generat, în special, de o modificare a suprafeței cu producție ecologică, de o schimbare a populației de participanți la schema pentru micii fermieri sau atunci când un stat membru ia o decizie în conformitate cu litera (a), (b) sau (c) de la articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. În astfel de situații, statele membre informează neîntârziat Comisia în privința adaptării efectuate, justificând respectiva adaptare.”;

2.

la articolul 44, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Statele membre pot prevedea obligația individuală a fermierilor de a nu converti, inclusiv, în cazul în care aplică litera (a) de la articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, de a nu face lucrări de arat pe suprafețele de pășune permanentă fără o autorizare individuală prealabilă. Fermierii sunt informați imediat în privința respectivei obligații, în orice caz înaintea datei de 15 noiembrie a anului în care statul membru în cauză adoptă dispoziția respectivă. Respectiva obligație se aplică doar fermierilor care fac obiectul obligațiilor prevăzute în titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește suprafețele cu pășune permanentă care nu fac obiectul articolului 45 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

Eliberarea unei autorizații poate depinde de aplicarea unor criterii obiective și nediscriminatorii, inclusiv a unor criterii referitoare la mediu. Dacă autorizația menționată la primul paragraf face obiectul condiției că trebuie stabilită ca pășune permanentă o altă suprafață, cu un număr corespunzător de hectare sau, în cazul în care statul membru aplică litera (a) de la articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, al condiției că o altă suprafață sau suprafața respectivă trebuie să fie stabilită ca pășune permanentă, suprafața respectivă va fi considerată pășune permanentă din prima zi după conversie, inclusiv după arat, prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Suprafețele respective trebuie utilizate pentru producția de iarbă și alte plante furajere erbacee timp de cel puțin cinci ani consecutivi de la data conversiei, inclusiv a lucrărilor de arat. Cu toate acestea, dacă statul membru decide acest lucru, în cazul fermierilor care convertesc în suprafețe cu pășuni permanente suprafețe care erau deja utilizate pentru producția de iarbă și alte plante furajere erbacee, suprafețele respective sunt utilizate pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee pentru restul numărului de ani necesari pentru a se ajunge la cei cinci ani consecutivi.”;

3.

articolul 45 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Pe terenurile lăsate în pârloagă și terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar) nu are loc nicio producție agricolă. Statele membre stabilesc o perioadă a unui anumit an calendaristic în care terenurile trebuie lăsate în pârloagă. Perioada respectivă nu trebuie să fie mai scurtă de șase luni. În ceea ce privește terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere, statele membre trebuie să întocmească o listă cu speciile bogate în polen și nectar care urmează să fie utilizate. Speciile de plante alogene invazive în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (*1) nu trebuie să figureze pe această listă. Aceste zone nu includ zonele acoperite de culturi semănate în mod normal pentru recoltare. Statele membre pot institui cerințe suplimentare. Aceste zone pot include speciile erbacee, cu condiția să rămână predominante culturile de plante melifere. Fără a aduce atingere cerinței privind absența oricărei producții stabilită la alineatul (10a), stupii pot fi plasați pe zonele cu terenuri lăsate în pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar).

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, terenurile lăsate în pârloagă și terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar) timp de peste cinci ani în scopul îndeplinirii cerinței referitoare la zonele de interes ecologic rămân terenuri arabile.

(*1)  Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).”;"

(b)

se introduce următorul alineat (8a):

„(8a)   În zonele cu Miscanthus și cu Silphium perfoliatum, statele membre interzic utilizarea produselor de protecție a plantelor, cu excepția primului an în care cele două specii sunt introduse de către un fermier. Statele membre interzic sau stabilesc cerințe în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor minerale în aceste zone, fără a pierde din vedere obiectivul zonelor de interes ecologic, în special obiectivul de a proteja și de a îmbunătăți biodiversitatea.”

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică cererilor de ajutor prezentate pentru anii calendaristici care încep la 1 ianuarie 2018.

Punctul 3 de la articolul 1 se aplică cererilor de ajutor prezentate pentru anii calendaristici care încep la 1 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 iulie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 608.

(2)  Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de modificare a anexei X la regulamentul menționat (JO L 181, 20.6.2014, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor (JO L 350, 29.12.2017, p. 15).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/5


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1785 AL COMISIEI

din 15 noiembrie 2018

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru a se asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana (2) a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, timp de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 noiembrie 2018.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Stephen QUEST

Director general

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Cabluri izolate (denumite și „cabluri de stivuire”) de lungimi diferite, prevăzute cu conectori la ambele capete.

Fiecare cablu constă în 32 de conductoare individuale izolate, pentru tensiuni de maximum 1 000  V, grupate în 16 perechi învelite care nu sunt torsadate. Aceste perechi sunt acoperite cu o folie metalică și fire metalice.

Cablurile conectează comutatoare care formează stații de comutare (denumite și „stive”) utilizate în rețele de telecomunicații [rețele locale (LAN)]. Ele permit transferul bidirecțional de date între comutatoare utilizând tehnologia Ethernet.

Cablurile nu au nicio altă funcție suplimentară (de exemplu, alimentarea cu energie electrică).

A se vedea imaginea (*1).

8544 42 10

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 8544 , 8544 42 și 8544 42 10 .

Transferul de date între aparate utilizând o tehnologie de telecomunicații, cum ar fi Ethernetul, este considerat telecomunicație în sensul codului NC 8544 42 10 [a se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1112/2012 al Comisiei (1)]. Cablurile în discuție sunt concepute pentru a fi utilizate în rețele de telecomunicații configurate ca LAN. În consecință, ele sunt considerate conductoare electrice, prevăzute cu conectori, utilizate în rețele de telecomunicații (a se vedea, de asemenea, notele explicative ale NC pentru subpoziția 8544 42 10 ).

Prin urmare, articolele trebuie să fie clasificate la codul NC 8544 42 10 ca alte conductoare electrice pentru tensiuni de maximum 1 000  V, prevăzute cu conectori, de tipul celor utilizate pentru telecomunicații.

Image


(*1)  Imaginea are caracter pur informativ.

(1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1112/2012 al Comisiei din 23 noiembrie 2012 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 329, 29.11.2012, p. 9).


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/8


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1786 AL COMISIEI

din 19 noiembrie 2018

de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al unei denumiri de origine protejate sau al unei indicații geografice protejate [„Chianti Classico” (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 (1) ale Consiliului, în special articolul 99,

întrucât:

(1)

Comisia a examinat cererea de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Chianti Classico”, depusă de Italia în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

În conformitate cu articolul 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (2), Comisia a publicat cererea de aprobare a modificării caietului de sarcini în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(3)

Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(4)

Așadar, în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, modificarea caietului de sarcini ar trebui aprobată.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Chianti Classico” (DOP).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 noiembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO C 100, 16.3.2018, p. 7.


DECIZII

20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/9


DECIZIA (PESC) 2018/1787 A CONSILIULUI

din 19 noiembrie 2018

de modificare și de prelungire a Deciziei 2010/96/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 15 februarie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/96/PESC (1), instituind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze.

(2)

La 12 decembrie 2016, prin Decizia (PESC) 2016/2239 a Consiliului (2) a fost modificată Decizia 2010/96/PESC și a fost prelungită misiunea până la 31 decembrie 2018.

(3)

În urma revizuirii strategice a misiunii, Comitetul Politic și de Securitate a recomandat prelungirea mandatului misiunii cu doi ani.

(4)

Decizia 2010/96/PESC ar trebui modificată în consecință.

(5)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la elaborarea și la punerea în aplicare a deciziilor și acțiunilor Uniunii care au implicații în materie de apărare. Danemarca nu participă la punerea în aplicare a prezentei decizii și nu contribuie, prin urmare, la finanțarea acestei misiuni,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2010/96/PESC se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Pentru a realiza obiectivele stabilite la alineatul (1), misiunea militară a UE este desfășurată în Somalia pentru a aborda atât consolidarea instituțională în sectorul apărării prin consiliere strategică, cât și sprijinul direct pentru armata națională somaleză prin instruire, consiliere și mentorat. Începând cu anul 2019, misiunea militară a UE contribuie în special la dezvoltarea capacității proprii de instruire a armatei naționale somaleze, în vederea transferării activităților de instruire pentru unitățile tactice atunci când sunt îndeplinite condițiile; misiunea îndrumă instruirea asigurată și realizată de Somalia. În limitele mijloacelor și capabilităților sale, misiunea militară a UE este pregătită și pentru a oferi sprijin altor actori ai Uniunii în punerea în aplicare a mandatelor lor respective în domeniul securității și apărării în Somalia.”

2.

La articolul 10, se adaugă următorul alineat:

„(7)   Valoarea de referință financiară pentru costurile comune ale misiunii militare a UE pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 este de 22 980 000 EUR. Procentul din valoarea de referință menționat la articolul 25 alineatul (1) din Decizia (PESC) 2015/528 este stabilit la 0 %, iar procentul menționat la articolul 34 alineatul (3) din decizia menționată este stabilit la 0 %.”

3.

La articolul 12, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Mandatul misiunii militare a UE se încheie la 31 decembrie 2020.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 19 noiembrie 2018

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  Decizia 2010/96/PESC a Consiliului din 15 februarie 2010 privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze (JO L 44, 19.2.2010, p. 16).

(2)  Decizia (PESC) 2016/2239 a Consiliului din 12 decembrie 2016 de modificare și de prelungire a aplicării Deciziei 2010/96/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze (JO L 337, 13.12.2016, p. 16).


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/11


DECIZIA (PESC) 2018/1788 A CONSILIULUI

din 19 noiembrie 2018

în sprijinul Biroului de control pentru Europa de Sud-Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SEESAC) pentru punerea în aplicare a foii de parcurs regionale privind combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 16 decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă („strategia UE privind SALW”), revizuită ulterior în 2018, care stabilea orientările pentru acțiunea Uniunii în domeniul armelor de calibru mic și armamentului ușor (SALW). Strategia UE privind SALW sublinia faptul că Uniunea va sprijini cu prioritate inițiativele regionale de combatere a SALW ilicite și a muniției aferente, furnizând sprijin financiar și tehnic pentru organizațiile regionale și naționale responsabile de punerea în aplicare a unor instrumente regionale relevante. Strategia UE privind SALW menționa regiunea Balcanilor ca fiind prioritară pentru sprijin.

(2)

La 17 mai 2018, în cadrul summitului UE-Balcanii de Vest de la Sofia, liderii UE au convenit asupra declarației de la Sofia la care s-au aliniat partenerii din Balcanii de Vest și care include angajamentul de a consolida în mod semnificativ cooperarea operațională în combaterea criminalității organizate internaționale în domenii prioritare precum contrabanda cu arme și droguri, introducerea ilegală de persoane și traficul de ființe umane.

(3)

Regiunea Balcanilor de Vest rămâne una dintre sursele traficului ilicit de arme în Uniune.

(4)

La 13 iunie 2018, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) au prezentat o comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind elemente pentru o Strategie UE împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor și a muniției aferente ilicite intitulată „Asigurarea securității armelor, protejarea cetățenilor”.

(5)

La 10 iulie 2018, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a găzduit la Londra al cincilea summit privind Balcanii de Vest, în cadrul căruia a fost adoptată „Foaia de parcurs regională pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest până în 2024” („foaia de parcurs”), care a fost elaborată de comisiile SALW din Balcanii de Vest în cadrul inițiativei franco-germane de coordonare a donatorilor privind traficul ilicit de arme de foc în Balcanii de Vest. Aceste comisii își pregătesc planurile de acțiune pentru punerea în aplicare a foii de parcurs.

(6)

În Agenda Organizației Națiunilor Unite (ONU) 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la 25 septembrie 2015, s-a afirmat că dezvoltarea durabilă nu poate fi obținută fără pace și securitate și că fluxurile ilicite de arme reprezintă unul din factorii care generează violență, insecuritate și injustiție.

(7)

La a treia Conferință a ONU de evaluare a progreselor realizate în punerea în aplicare a Programului de acțiune pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale, care a avut loc în iunie 2018, statele membre ale ONU s-au angajat să consolideze parteneriatele și cooperarea, la toate nivelurile, pentru prevenirea și combaterea comerțului ilicit cu SALW și să promoveze și să consolideze cooperarea transfrontalieră și coordonarea la nivel regional și subregional.

(8)

Obiectivele foii de parcurs asupra căreia au convenit partenerii din Balcanii de Vest sunt în concordanță cu eforturile din cadrul Uniunii și al ONU de a combate acumularea ilicită și traficul de SALW și de muniție aferentă. Prin urmare, Uniunea ar trebui să sprijine Balcanii de Vest în procesul de punere în aplicare a foii de parcurs.

(9)

SEESAC, înființat la Belgrad în 2002, care funcționează în temeiul mandatului comun al Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD) și al Consiliului de Cooperare Regională (CCR), care este succesorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, acordă asistență părților interesate de la nivel național și regional în vederea controlului și a reducerii proliferării și utilizării abuzive de SALW, precum și de muniție aferentă, și contribuie astfel la consolidarea stabilității, a securității și a dezvoltării în Europa de Sud-Est și de Est. SEESAC pune un accent deosebit pe dezvoltarea de proiecte regionale care să abordeze situația reală a fluxurilor transfrontaliere de arme.

(10)

Uniunea a sprijinit anterior SEESAC prin intermediul Deciziei 2002/842/PESC a Consiliului (1), extinsă și modificată prin Deciziile 2003/807/PESC (2) și 2004/791/PESC ale Consiliului (3), precum și prin Decizia 2010/179/PESC a Consiliului (4), Decizia 2013/730/PESC a Consiliului (5), extinsă prin Decizia (PESC) 2015/2051 a Consiliului (6), precum și Decizia (PESC) 2016/2356 a Consiliului (7).

Acordul încheiat în temeiul Deciziei (PESC) 2016/2356 expiră la 29 decembrie 2019.

(11)

Uniunea consideră SEESAC ca fiind partenerul preferat de implementare pentru punerea în aplicare a foii de parcurs în Balcanii de Vest, datorită experienței sale dovedite și a rețelei stabilite de acesta, a calității demonstrate a acțiunilor sale și a rolului său de coordonare deținut în elaborarea foii de parcurs.

(12)

În plus, prezenta acțiune a Uniunii ar trebui să ofere sprijin Republicii Moldova, Ucrainei și Belarusului pentru combaterea traficului ilicit de arme,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Pentru a combate comerțul ilicit cu arme de foc și SALW în Balcanii de Vest și a reduce riscul introducerii de arme ilicite în Uniune din regiunea Balcanilor de Vest, Uniunea sprijină partenerii din Balcanii de Vest în punerea în aplicare a Foii de parcurs regionale pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest până în 2024, continuând să sprijine partenerii din Balcanii de Vest la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în foaia de parcurs, și anume (8):

1.

până în 2023, asigurarea adoptării unei legislații privind controlul armelor, pe deplin armonizate cu cadrul de reglementare al UE și cu alte obligații internaționale conexe și standardizate în întreaga regiune;

2.

până în 2024, asigurarea faptului că politicile și practicile în materie de control al armelor din Balcanii de Vest se bazează pe dovezi și informații;

3.

până în 2024, reducerea în mod semnificativ a fluxurilor ilicite de arme de foc, muniție și explozivi (FME) înspre Balcanii de Vest, în interiorul acestora și dincolo de aceștia;

4.

până în 2024, reducerea în mod semnificativ a ofertei, a cererii și a utilizării abuzive de arme de foc prin creșterea gradului de sensibilizare, educație, informare și promovare;

5.

până în 2024, reducerea substanțială a numărului estimat de arme de foc aflate în posesie ilicită în Balcanii de Vest;

6.

reducerea sistematică a surplusului de arme de calibru mic și armament ușor, precum și de muniție și distrugerea sistematică a celor confiscate;

7.

reducerea în mod semnificativ a riscului proliferării și deturnării armelor de foc, a muniției și a explozivilor.

(2)   În plus față de obiectivele menționate la alineatul (1), prezenta acțiune a Uniunii ar trebui să ofere sprijin Republicii Moldova, Ucrainei și Belarusului pentru combaterea traficului ilicit de arme.

(3)   În vederea realizării obiectivelor menționate la alineatul (1), Uniunea, prin prezenta decizie:

(a)

sprijină coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare a foii de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest;

(b)

sprijină autoritățile din Balcanii de Vest în armonizarea pe deplin a legislațiilor lor privind controlul armelor cu cadrul de reglementare al Uniunii și cu alte obligații internaționale conexe; și

(c)

oferiră sprijin pentru combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și Belarus prin intermediul evaluărilor capacității autorităților de aplicare a legii și a poliției de frontieră și prin intermediul asistenței tehnice furnizate acestora.

(4)   Sfera de aplicare geografică a proiectului cuprinde Balcanii de Vest, beneficiari direcți ai proiectului fiind Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (*1), Muntenegru, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. În plus, proiectul va urmări să sprijine în continuare Republica Moldova, Ucraina și Belarus, care se confruntă cu provocări similare legate de controlul SALW, prin transferul de cunoștințe și de experiență acumulată și de cele mai bune practici dezvoltate în Balcanii de Vest începând cu 2001.

(5)   Acțiunea care rezultă din această decizie va porni de la baza creată de realizările obținute în temeiul deciziilor anterioare ale Consiliului în sprijinul SEESAC.

(6)   O descriere detaliată a proiectului este prevăzută în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

(1)   Înaltul Reprezentant este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2)   Punerea în aplicare tehnică a proiectului menționat la articolul 1 este efectuată de SEESAC, dacă este necesar prin coordonarea cu liderul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), prioritatea Arme de foc.

(3)   SEESAC își îndeplinește atribuțiile sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu PNUD, care acționează în numele SEESAC.

Articolul 3

(1)   Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului finanțat de Uniune și menționat la articolul 1 este de 4 002 587,52 EUR.

(2)   Cheltuielile finanțate din valoarea de referință prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.

(3)   Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (2). În acest scop, Comisia încheie acordul necesar cu PNUD, care acționează în numele SEESAC. Acordul prevede obligația SEESAC de a asigura o vizibilitate adecvată contribuției Uniunii, corespunzătoare mărimii acestei contribuții.

(4)   Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultate din cadrul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului.

Articolul 4

(1)   Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte periodice trimestriale pregătite de SEESAC. Rapoartele respective stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

(2)   Comisia raportează cu privire la aspectele financiare ale proiectului menționat la articolul 1.

Articolul 5

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

(2)   Prezenta decizie expiră după 36 de luni de la data încheierii acordului menționat la articolul 3 alineatul (3). Totuși, aceasta expiră după șase luni de la data intrării sale în vigoare în situația în care niciun acord nu a fost încheiat în acel termen.

Adoptată la Bruxelles, 19 noiembrie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  Decizia 2002/842/PESC a Consiliului din 21 octombrie 2002 de punere în aplicare a Acțiunii comune 2002/589/PESC în vederea unei contribuții a Uniunii Europene la combaterea acumulării si proliferării cu caracter destabilizator de arme de calibru mic și armament ușor în Europa de Sud-Est (JO L 289, 26.10.2002, p. 1).

(2)  Decizia 2003/807/PESC a Consiliului din 17 noiembrie 2003 de prelungire și modificare a Deciziei 2002/842/PESC de punere în aplicare a Acțiunii comune 2002/589/PESC în vederea unei contribuții a Uniunii Europene la combaterea acumulării si proliferării cu caracter destabilizator de arme de calibru mic și armament ușor în Europa de Sud-Est (JO L 302, 20.11.2003, p. 39).

(3)  Decizia 2004/791/PESC a Consiliului din 22 noiembrie 2004 de prelungire și modificare a Deciziei 2002/842/PESC de punere în aplicare a Acțiunii comune 2002/589/PESC în vederea unei contribuții a Uniunii Europene la combaterea acumulării si proliferării cu caracter destabilizator de arme de calibru mic și armament ușor în Europa de Sud-Est (JO L 348, 24.11.2004, p. 46).

(4)  Decizia 2010/179/PESC a Consiliului din 11 martie 2010 de sprijinire a activităților SEESAC de control al armelor în Balcanii de Vest, în cadrul Strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW și de muniție aferentă (JO L 80, 26.3.2010, p. 48).

(5)  Decizia 2013/730/PESC a Consiliului din 9 decembrie 2013 de sprijinire a activităților SEESAC de dezarmare și control al armelor în Europa de Sud-Est în cadrul Strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă (JO L 332, 11.12.2013, p. 19).

(6)  Decizia (PESC) 2015/2051 a Consiliului din 16 noiembrie 2015 de modificare a Deciziei 2013/730/PESC de sprijinire a activităților SEESAC de dezarmare și control al armelor în Europa de Sud-Est în cadrul Strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă (JO L 300, 17.11.2015, p. 19).

(7)  Decizia (PESC) 2016/2356 a Consiliului din 19 decembrie 2016 de sprijinire a activităților SEESAC de dezarmare și control al armelor în Europa de Sud-Est în cadrul Strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă (JO L 348, 21.12.2016, p. 60).

(8)  http://www.seesac.org/f/docs/News-SALW/Roadmap-for-sustainable-solution.pdf

(*1)  Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.


ANEXĂ

CONTRIBUȚIA UNIUNII LA PROIECTUL SEESAC PRIVIND ACTIVITĂȚILE DE CONTROL AL SALW ÎN BALCANII DE VEST ÎN CADRUL PUNERII ÎN APLICARE A FOII DE PARCURS PENTRU O SOLUȚIE DURABILĂ LA POSESIA ILEGALĂ, UTILIZAREA ABUZIVĂ ȘI TRAFICUL DE SALW/ARME DE FOC ȘI DE MUNIȚIE AFERENTĂ ÎN BALCANII DE VEST

1.   Introducere și obiective

Europa de Sud-Est rămâne o zonă de preocupare și o provocare importantă în cadrul Strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW și de muniție aferentă („strategia UE privind SALW”). Deși s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani, acumularea de arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și de muniție, condițiile de depozitare necorespunzătoare, posesia ilicită și lacunele în privința elaborării politicilor și a capacității de implementare, pe fondul unor sisteme politice fragile limitează în continuare eficacitatea eforturilor de control al SALW. Prin urmare, pentru a se înregistra progrese în continuare, a se securiza câștigurile și a se deschide calea pentru o soluție sustenabilă pe termen lung, care să includă armonizarea deplină cu cadrul legislativ și de reglementare al Uniunii, precum și conformitatea cu standardele internaționale, continuarea sprijinului pentru combaterea amenințării reprezentate de proliferarea și traficul ilicit de SALW în și din Europa de Sud-Est reprezintă o parte esențială a eforturilor Uniunii de îndeplinire a obiectivelor strategiei UE privind SALW.

Pentru a se aborda provocările care subzistă în legătură cu controlul SALW și pentru a se consolida angajamentul Balcanilor de Vest în combaterea traficului ilicit și a utilizării abuzive ilicite de arme de foc, comisiile SALW din Balcanii de Vest au elaborat, la 29 mai 2018, la Tirana, în urma unui proces de consultare cu instituțiile și organizațiile internaționale relevante, o foaie de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest până în 2024 („foaia de parcurs”). Aceasta a fost aprobată în cadrul summitului privind Balcanii de Vest de la Londra din 9 iulie 2018. Foaia de parcurs prevede transformarea Balcanilor de Vest într-o regiune mai sigură, exportatoare de securitate, în cadrul căreia sunt instituite mecanisme de supraveghere și control ample și durabile, pe deplin armonizate cu standardele Uniunii și cu alte standarde internaționale, pentru identificarea, prevenirea, urmărirea penală și controlul posesiei ilegale, al utilizării abuzive și al traficului de arme de foc, muniție și explozivi. Foaia de parcurs a fost elaborată ca document de orientare și, ca atare, prevede niveluri de performanță convenite și definește angajamentul necesar la nivel strategic, de politică și operațional între beneficiari, bazându-se pe angajamentul politic al autorităților din Balcanii de Vest față de ONU și pe angajamentele și documentele strategice ale Uniunii privind controlul armelor.

Biroul de control pentru Europa de Sud-Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SEESAC), în calitatea sa de organ executiv al Planului regional de punere în aplicare privind combaterea proliferării armelor de calibru mic și a armamentului ușor, a sprijinit elaborarea foii de parcurs și va coordona și va sprijini punerea sa în aplicare. Această acțiune va spori astfel asistența privind controlul SALW furnizată prin Deciziile 2010/179/PESC, 2013/730/PESC și (PESC) 2016/2356 ale Consiliului. Aceasta va impulsiona suplimentar procesele și măsurile necesare pentru realizarea unui control sustenabil al SALW în Balcanii de Vest.

Această acțiune: (a) va sprijini coordonarea punerii în aplicare a foii de parcurs; (b) va oferi sprijin pentru armonizarea cadrului legislativ și a celui de reglementare cu privire la SALW/armele de foc cu cele ale Uniunii; și (c) va permite o înțelegere clară a lacunelor și nevoilor actuale, pentru a îmbunătăți suplimentar capacitățile de detectare transfrontalieră a traficului ilicit de arme de foc prin valorificarea instituirii punctelor focale privind armele de foc (FFP) în Europa de Sud-Est. Aceasta va asigura, de asemenea, o mai bună imagine de ansamblu a situației actuale și va identifica domenii de sprijinire a capacităților în prevenirea proliferării ilicite și a traficului ilicit de SALW/arme de foc în Ucraina și Belarus, pe baza asistenței oferite în temeiul Deciziei (PESC) 2016/2356 în sprijinul reducerii amenințării reprezentate de acumularea ilicită și traficul ilicit de SALW în Europa de Sud-Est (SEESAC IV). Astfel, punerea în aplicare a acestei acțiuni va completa activitățile desfășurate în temeiul Deciziei (PESC) 2016/2356, permițând intensificarea impactului asupra combaterii traficului ilicit de arme de foc. Aceasta va asigura coordonarea altor acțiuni și inițiative din regiune în ceea ce privește combaterea traficului de arme de foc, pentru a exploata sinergiile, a intensifica interoperabilitatea și a evita suprapunerea eforturilor (1).

Obiectivul general al proiectului este să contribuie la pacea și securitatea europeană și mondială prin combaterea amenințării reprezentate de acumularea și traficul ilicit de SALW și de muniție aferentă în și din Europa de Sud-Est. În același timp, acesta va consolida stabilitatea regională prin lucrările în cadrul Consiliului de Cooperare Regională (CCR) și în parteneriat cu alți parteneri relevanți și inițiative relevante la nivel internațional.

Proiectul va avea o contribuție directă la punerea în aplicare a strategiei UE de securitate, a strategiei UE privind SALW, a strategiei UE privind armele de foc, a planului de acțiune privind traficul ilicit de arme de foc între UE și regiunea Europei de Sud-Est (2015-2019) („planul de acțiune 2015-2019”), a ciclului de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și formele grave de criminalitate internațională, inclusiv a Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), prioritatea Arme de foc, a Tratatului privind comerțul cu arme, a Programului de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu SALW sub toate aspectele sale, a Instrumentului internațional de urmărire, a Protocolului ONU privind armele de foc, precum și a Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU și va consolida în special cooperarea regională privind combaterea amenințării reprezentate de proliferarea SALW și a muniției aferente. Rezultatele proiectului vor avea de asemenea o contribuție directă la punerea în aplicare a obiectivului de dezvoltare durabilă 16 privind societățile pașnice și echitabile, în special țintele 16.1 (Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și a ratei mortalității pretutindeni) și 16.4 (Reducerea semnificativă a fluxurilor ilicite de arme). În plus, proiectul va completa punerea în aplicare a planului de acțiune elaborat de Comisie care vizează traficul ilicit de arme de foc și explozivi în Uniune.

Mai precis, prin proiect:

se va coordona și monitoriza punerea în aplicare a Foii de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest;

se vor sprijini autoritățile din Balcanii de Vest în armonizarea pe deplin a legislațiilor lor privind controlul armelor cu cadrul de reglementare al Uniunii și cu alte obligații internaționale conexe; și

se va oferi sprijin pentru combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și Belarus prin intermediul evaluărilor capacității autorităților de aplicare a legii și a poliției de frontieră și prin intermediul asistenței tehnice furnizate acestora.

Pe baza punerii în aplicare cu succes a Deciziei 2013/730/PESC și a Deciziei (PESC) 2016/2356 și în conformitate cu strategia UE privind SALW, acest proiect de urmărire vizează să consolideze în continuare sistemele de control ale partenerilor și să continue promovarea multilateralismului, prin întărirea mecanismelor regionale recunoscute pentru combaterea furnizării și a proliferării cu caracter destabilizator de SALW și de muniție aferentă. În plus, pentru a se asigura partajarea capacităților dezvoltate în instituțiile Europei de Sud-Est cu alte arii geografice afectate, proiectul va oferi o dimensiune regională mai cuprinzătoare, prin eforturi specifice de transfer de cunoștințe.

2.   Selectarea agenției de implementare și coordonarea cu alte inițiative de finanțare relevante

SEESAC este o inițiativă comună a Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a CCR și ca atare reprezintă punctul focal al activităților legate de SALW în Europa de Sud-Est. În calitate de organ executiv al Planului regional de punere în aplicare privind combaterea proliferării SALW, SEESAC colaborează din 2002 cu părți interesate la nivel național și internațional din Europa de Sud-Est în ceea ce privește punerea în aplicare a unei abordări holistice pentru controlul SALW prin executarea unei game largi de activități, incluzând facilitarea cooperării strategice și operaționale regionale, sprijinirea elaborării de politici și consolidarea capacităților instituțiilor, campanii de sensibilizare și colectare a SALW, gestionarea depozitelor, reducerea excedentelor, îmbunătățirea capacităților de marcare și urmărire, precum și îmbunătățirea controlului exporturilor de arme. Astfel, SEESAC a dobândit o capacitate și o experiență unice punând în aplicare intervenții regionale multilaterale în contextul politic și economic comun al partenerilor din regiune, asigurând responsabilitate națională și regională și sustenabilitate pe termen lung a acțiunilor sale și constituindu-se ca autoritatea regională principală în domeniul controlului SALW.

SEESAC menține canale de comunicare bilaterale și multilaterale deschise cu toți actorii relevanți și organizațiile relevante. În această privință SEESAC continuă să joace rolul de secretariat al Grupului regional de coordonare pentru SALW (GRC). În plus, SEESAC deține rolul de secretariat al Inițiativei privind abordarea regională de reducere a depozitelor (RASR). De asemenea, SEESAC face parte din SALW/Reuniunile de coordonare a acțiunilor împotriva minelor, un mecanism de coordonare informală privind acțiunile de control al SALW, la care participă NATO, Uniunea, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și SEESAC. SEESAC contribuie periodic la foruri regionale relevante. SEESAC menține o amplă rețea de parteneriate formale și informale cu organizații, cum ar fi RACVIAC (Centrul regional de asistență pentru verificarea și punerea în aplicare a controlului armelor) – Centrul pentru cooperare în domeniul securității și Forumul pentru cooperare în domeniul securității (FSC) al OSCE. Se desfășoară, în mod periodic, reuniuni de coordonare, precum și de informare și de schimb de informații cu alte agenții ale ONU, cum ar fi UNODC și UNODA, prin intermediul, printre altele, al Acțiunii de coordonare a ONU privind armele de calibru mic (CASA). Astfel, SEESAC are rolul de nod regional și punct focal pentru o gamă largă de chestiuni legate de reforma sectorului de securitate, cu o atenție deosebită asupra controlului SALW și a gestionării depozitelor. SEESAC menține legături strânse cu instituțiile relevante ale UE și oferă sprijin acestora în vederea unei mai bune conectări cu omologii din Europa de Sud-Est, în principal Direcției Generale Migrație și Afaceri Interne al Comisiei, și Europolului, precum și inițiativelor conduse de UE, cum ar fi EMPACT, prioritate Arme de foc și grupului experților europeni în domeniul armelor de foc (EFE).

SEESAC are sediul la Belgrad și desfășoară activități în prezent în întreaga Europă de Sud-Est, având activități în Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Republica Moldova, furnizând, de asemenea, sprijin restrâns Ucrainei și Belarusului. În trecut, SEESAC a desfășurat activități de asemenea în Bulgaria, Croația și România. Responsabilitatea regională este asigurată prin intermediul CCR, precum și al GRC în cadrul căruia reprezentanți ai tuturor partenerilor din Europa de Sud-Est asigură orientare strategică, inițiative și cereri pentru activități SEESAC.

SEESAC a inaugurat o abordare bazată pe rezolvarea problemelor comune prin inițiative regionale, care a dat rezultate impresionante în Europa de Sud-Est nu doar datorită schimbului de informații cruciale și promovării unei concurențe regionale sănătoase pe care o generează, ci și pentru că susține obținerea unor rezultate coerente și ușor măsurabile la nivel național și regional printr-o modalitate de punere în aplicare holistică. Organizarea de reuniuni anuale ale GRC și participarea SEESAC la toate procesele și inițiativele regionale relevante asigură un schimb de informații rapid și imparțial, o cunoaștere solidă a situației și imaginea prospectivă necesară pentru a asigura că punerea în aplicare este fără risc de suprapunere și este în conformitate cu nevoile actuale ale guvernelor și regiunilor, precum și cu tendințele de evoluție.

SEESAC își bazează toate activitățile pe nevoile exprimate ale omologilor și pe datele de bază colectate și asigură aprobarea și sprijinul politic al părților interesate la nivel național ca o condiție preliminară pentru acțiune. În plus, toate eforturile sunt concepute în sprijinul proceselor conduse de Uniune, precum și în atingerea standardelor și a criteriilor Uniunii. SEESAC a pus în aplicare proiectele sale anterioare cu finanțare din partea Uniunii cu o rată de realizare foarte ridicată, asigurând rezultate de proiect sustenabile prin dezvoltarea și încurajarea responsabilității partenerilor privind proiectele și activitățile sale și promovând coordonarea regională, schimbul de experiență și de bune practici, precum și cercetarea regională. Expertiza privind SALW și cunoștințele sale aprofundate referitoare la afacerile regionale și părțile interesate relevante îi asigură SEESAC rolul celui mai potrivit partener de implementare pentru această acțiune specifică.

De asemenea, proiectul completează eforturile existente la nivel național și regional, care urmăresc un maximum de sinergii. SEESAC va acționa alături de următoarele inițiative internaționale de asistență:

în Bosnia și Herțegovina:

proiectul Uniunii pentru gestionarea stocurilor, asistența tehnică și reducerea excedentelor de muniție (EU STAR), proiect finanțat din partea componentei pe termen scurt a Instrumentului Uniunii care contribuie la stabilitate și pace și pus în aplicare de Biroul PNUD de la Sarajevo; proiectul EU STAR pornește de la rezultatele și experiențele aferente proiectului EXPLODE, finanțat de Uniune și pus în aplicare de către PNUD din aprilie 2013 până în noiembrie 2016 pentru a continua să sprijine instituirea unui sistem durabil de gestionare a stocurilor în Bosnia și Herțegovina.

proiectul finanțat de Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Germania axat pe combaterea traficului ilicit de arme CIAT, care sprijină poliția de frontieră din Bosnia și Herțegovina, precum și Ministerul Securității din Bosnia și Herțegovina în ceea ce privește capacitarea lor de a identifica, preveni și combate traficul de arme de foc, muniție și explozivi din și prin Bosnia și Herțegovina.

mecanismul de coordonare instituit de Ministerul Apărării din Bosnia și Herțegovina și actorii internaționali sub coordonarea EUFOR Althea, în efortul de a asigura complementaritatea continuă a acțiunii cu eforturile în curs ale comunității internaționale de abordare a chestiunii stocurilor excedentare de muniție convențională deținute de Ministerul Apărării din Bosnia și Herțegovina și în vederea unor posibile planuri de viitor pentru o campanie de colectare a armelor convenționale ilegale în Bosnia și Herțegovina.

Până în prezent au fost realizate câștiguri semnificative prin cooperare și coordonare strânsă cu aceste trei proiecte, care au condus la rezultate mai eficiente;

în Serbia, proiectul Gestionarea depozitelor de muniții convenționale (CASM), finanțat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, PNUD și OSCE, este conceput pentru a spori securitatea și siguranța depozitelor predefinite de muniție convențională și eliminarea muniției excedentare raportate;

în Muntenegru, proiectul demilitarizarea Muntenegrului (MONDEM), gestionat de PNUD în parteneriat cu OSCE, este conceput pentru a acționa cu privire la reducerea riscurilor de proliferare prin dezvoltarea unor sisteme sigure și securizate de gestionare și infrastructură de depozitare a muniției convenționale, reducerea riscurilor de explozie pentru comunități printr-o demilitarizare inofensivă pentru mediu, distrugerea deșeurilor toxice periculoase (combustibil lichid pentru rachete) și sprijinirea reformei în domeniul apărării prin distrugerea unei cantități limitate de sisteme de armament greu desemnate de Ministerul Apărării din Muntenegru;

în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, proiectul de reducere a riscului proliferării armelor și munițiilor vizează sporirea securității stocurilor existente de arme de calibru mic și de muniții, fiind gestionat de Ministerul Afacerilor Interne și pus în aplicare de Misiunea OSCE la Skopje;

în Kosovo, proiectul privind reducerea riscurilor armelor de foc și explozivilor (FERM, denumit anterior KOSSAC), conceput inițial să reducă violența armată în Kosovo și să sporească siguranța comunităților, își propune să sprijine părțile interesate din Kosovo în ceea ce privește controlul posesiei ilegale și al circulației ilegale pe scară largă de SALW și, printr-o gestionare bazată pe riscuri și o abordare bazată pe elemente concrete, să reducă la minimum riscurile acestor arme și materiale explozive;

la nivel regional, Platforma pentru reforma sectorului securității regionale (RSSRP) constituie o resursă recunoscută, care oferă răspunsuri rapide, eficace și bazate pe cerere necesităților statului de drept la nivel tehnic, în întreaga lume. Beneficiind de un mecanism cu desfășurare rapidă bazat pe rețeaua unică a SEESAC de experți de securitate cu experiență în domeniul reformei sectorului de securitate, RSSRP oferă asistență personalizată, cu un accent deosebit pe controlul SALW și pe integrarea chestiunilor legate de gen în politica de securitate.

SEESAC asigură în mod periodic legătura cu OSCE, NATO, Europolul, EMPACT și Interpolul, precum și cu alți actori relevanți, în vederea asigurării unor complementarități de acțiune, a unor termene de intervenție și a eficienței costurilor în privința utilizării resurselor.

3.   Descrierea proiectului

Noua fază a proiectului SEESAC va avea la bază realizările aferente Deciziei 2013/730/PESC, în complementaritate cu Decizia (PESC) 2016/2356.

Aceasta se va concentra pe trei domenii principale, menținând abordarea holistică privind combaterea amenințării reprezentate de SALW în regiune. Cele trei domenii abordează nivelul strategic/de politici, precum și aspectele operaționale, susținând astfel direct toate nivelurile de control al SALW, cu accent pe: coordonarea îndeaproape a abordării regionale în ceea ce privește punerea în aplicare a foii de parcurs; consolidarea capacităților pentru armonizarea legislațiilor privind controlul armelor, precum și o mai bună înțelegere a capacităților de combatere a traficului ilicit în ceea ce privește Ucraina și Belarusul.

În special, proiectul va avea drept rezultate:

punerea în aplicare coordonată a foii de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest;

furnizarea de sprijin pentru armonizarea deplină a reglementărilor cu putere de lege ale autorităților din Balcanii de Vest privind controlul armelor cu cadrul de reglementare al UE și cu alte obligații internaționale conexe, precum și acțiuni de standardizare în întreaga regiune;

combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și Belarus prin intermediul evaluărilor capacității autorităților de aplicare a legii și a poliției de frontieră și prin intermediul asistenței tehnice furnizate acestora.

Strategia proiectului se bazează pe abordarea unică a SEESAC de a favoriza încrederea și cooperarea în regiune, drept condiție prealabilă pentru realizarea unor schimbări transformatoare concrete și măsurabile. În special, la nivel regional, diferitele procese de cooperare facilitate de SEESAC, care implică atât factori de decizie, cât și practicieni la nivel operațional, s-au dovedit a fi un element esențial pentru a asigura un mediu favorabil și competitiv pentru transferul de cunoștințe, schimbul de expertiză și schimbul de informații. Acest lucru a servit nu numai la creșterea capacităților în regiune, ci și, mai important, la consolidarea încrederii și stabilirea de punți de cooperare directă între instituții și experți individuali, care, printre altele, au permis elaborarea foii de parcurs. La rândul său, atmosfera de încredere profesională permite progrese la nivel național privind aspectele abordate de foaia de parcurs. În plus, abordarea privind cooperarea regională a făcut ca regiunea să fie mai transparentă și eficientă în eforturile sale de a controla comerțul cu arme, rezultatul fiind că partenerii din Europa de Sud-Est sunt printre cei mai transparenți la nivel mondial în raportarea lor privind transferurile de arme. Prin urmare, proiectul va continua să încurajeze cooperarea regională drept element esențial propice pentru rezultate măsurabile.

Sfera de aplicare geografică a proiectului este zona Balcanilor de Vest, beneficiari direcți ai proiectului fiind Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. În plus, proiectul va urmări să suplimenteze sprijinul acordat partenerilor din Europa de Est care se confruntă cu provocări similare legate de controlul SALW, în special Republica Moldova, Ucraina și Belarus, prin transferul de cunoștințe și de experiențe acumulate și de bune practici dezvoltate în Balcanii de Vest începând cu 2001.

3.1.   Coordonarea punerii în aplicare a Foii de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, utilizarea abuzivă și traficul de SALW/arme de foc și de muniție aferentă în Balcanii de Vest

Obiectiv

Să asigure coordonarea eficientă a punerii în aplicare a foii de parcurs de către șase beneficiari și a celor șase planuri de acțiune aferente elaborate cu obiective specifice și măsurate pe baza unor indicatori-cheie de performanță (KPI). Progresele vor fi măsurate prin intermediul unui mecanism de monitorizare, de evaluare și de raportare a rezultatelor obținute în punerea în aplicare a foii de parcurs și a planurilor de acțiune ale partenerilor pentru punerea în aplicare a acesteia.

Descriere

Partenerii din Balcanii de Vest au reconfirmat la summitul privind Balcanii de Vest desfășurat la Londra la 9 iulie 2018 hotărârea comună și angajamentul susținut de a pune capăt posesiei ilegale, utilizării abuzive și traficului de arme de foc prin aprobarea unei foi de parcurs. Foaia de parcurs regională, elaborată în urma unui proces consultativ și cu sprijinul SEESAC, vine în completarea eforturilor în curs ale Uniunii de contracarare a acestei amenințări, în special planul de acțiune 2015-2019, Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant intitulată „Elemente pentru o Strategie a UE împotriva armelor de foc, a SALW și a muniției aferente și activitatea EMPACT a Europolului în regiune. Foaia de parcurs este o dovadă a consensului la care s-a ajuns între toate părțile interesate din regiune cu privire la provocările actuale, obiectivele de ansamblu care trebuie atinse și calendarul acțiunilor care trebuie întreprinse. Aceasta oferă o platformă generală pentru realizarea indicatorilor-cheie de performanță stabiliți de comun acord la nivel strategic, operațional și la nivel de politică. Astfel, activitățile din cadrul acestei componente vor duce la o coordonare eficientă a punerii în aplicare a foii de parcurs la nivel regional, la un sprijin adaptat pentru comisiile SALW și autoritățile relevante în punerea în aplicare a planurilor lor de acțiune aferente foii de parcurs, la monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor realizate în raport cu indicatorii-cheie de performanță conveniți de comun acord, precum și la o mai bună înțelegere a capacităților beneficiarilor de a pune în aplicare măsurile din cadrul domeniilor funcționale ale foii de parcurs.

În special, proiectul are în vedere coordonarea punerii în aplicare a foii de parcurs prin intermediul:

organizării la nivel regional de reuniuni oficiale de coordonare a foii de parcurs, cu accent pe bilanțul progreselor înregistrate și pe schimbul de informații;

furnizării de sprijin tehnic și de specialitate pentru reuniunile de coordonare la nivel local aferente foii de parcurs, prin care se monitorizează punerea în aplicare a planurilor de acțiune ale partenerilor;

elaborării unor rapoarte bianuale de evaluare și monitorizare prin care se consemnează progresele, provocările și nevoile în punerea în aplicare a foii de parcurs pe baza indicatorilor-cheie de performanță stabiliți de comun acord;

unei evaluări la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a planurilor de acțiune aferente foii de parcurs, inclusiv a evaluării capacităților pentru cei șase beneficiari cu privire la controlul SALW;

activităților vizând informarea cu privire la foaia de parcurs, precum și vizibilitatea acesteia (inclusiv crearea unei platforme online, implicarea părților interesate și sensibilizarea publicului).

Rezultatele proiectului/indicatori de punere în aplicare:

organizarea a până la șase reuniuni la nivel regional de coordonare a foii de parcurs;

facilitarea unui bilanț al progreselor înregistrate, a schimbului de informații, a transferului de cunoștințe și a standardizării;

organizarea de reuniuni de coordonare locală (până la 36 în total);

elaborarea de rapoarte bianuale de monitorizare și evaluare (până la șase);

evaluarea la jumătatea perioadei, inclusiv evaluarea capacităților elaborată pentru șase beneficiari ai foii de parcurs;

crearea unei platforme online care să asigure buna informare cu privire la foaia de parcurs și buna vizibilitate a acesteia.

3.2.   Sprijin pentru autoritățile din Balcanii de Vest în armonizarea pe deplin a legislației lor privind controlul armelor cu cadrul de reglementare al Uniunii și alte obligații internaționale conexe, precum și cu standardele din întreaga regiune

Obiectiv

Această componentă va oferi asistență tehnică cuprinzătoare pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui cadru juridic solid pentru controlul SALW, care este pe deplin armonizat și în conformitate cu acordurile și cadrul de reglementare al Uniunii și cu alte acorduri și standarde internaționale.

Descriere

Obiectivul 1 din foaia de parcurs urmărește să asigure instituirea unei legislații privind controlul armelor în Balcanii de Vest care să fie pe deplin armonizată cu cadrul de reglementare al Uniunii și cu alte obligații internaționale conexe până în 2023. Există necesitatea evidentă și urgentă ca, prin intermediul acestui cadru legislativ și de reglementare privind controlul SALW/armelor de foc în Balcanii de Vest, controlul armelor să fie reglementat în mod eficient și răspunsul la amenințările relevante să fie facilitat. Aceasta va permite, prin urmare, compatibilitatea între legislațiile și procedurile de control al armelor din Balcanii de Vest și standardizarea procedurilor și practicilor de control al SALW/armelor de foc. O astfel de standardizare ar permite înlăturarea obstacolelor întâmpinate de autoritățile de aplicare a legii și de autoritățile judiciare în ceea ce privește cooperarea directă, schimbul de informații și desfășurarea de investigații comune sau paralele. Aceasta ar permite, de asemenea, un răspuns mai adecvat și mai eficient la amenințările aferente armelor de foc la nivel național, regional și european. În plus, întrucât perspectiva de gen adesea nu este recunoscută și nici abordată în mod corespunzător de cadrul legislativ și de politici care reglementează controlul SALW în Europa de Sud-Est, ceea ce diminuează eficiența eforturilor de control al armelor în asigurarea securității pentru toți cetățenii, femei, bărbați, fete sau băieți, proiectul va contribui la integrarea perspectivei de gen în legislația privind controlul armelor.

Bazându-se pe sprijinul de specialitate pus la dispoziția autorităților din regiune prin intermediul punerii în aplicare a Deciziei 2013/730/PESC, această componentă va sprijini autoritățile din regiune: să asigure o mai bună înțelegere a actualului cadru de referință și a lacunelor cadrului juridic în rândul celor șase beneficiari, să asigure asistență tehnică în vederea armonizării depline cu cadrul de reglementare al Uniunii și cu alte acorduri/standarde internaționale și în vederea creării unor ateliere tematice specifice la nivel național și regional, să actualizeze compendiul de legislație regională privind armele; să efectueze o examinare din perspectiva chestiunilor de gen a cadrului juridic al beneficiarilor proiectului pentru a se asigura că politicile care reglementează controlul armelor nu omit să menționeze legăturile dintre SALW și chestiunile de gen și continuarea programului de formare în domeniul chestiunilor de gen. Acțiunea va oferi, de asemenea, sprijin pentru consolidarea capacităților comisiilor SALW în domeniul informării și sensibilizării prin cursuri de formare privind elaborarea de strategii în materie de mass-media.

Acest lucru se va realiza prin:

realizarea unei evaluări și a unei analize a lacunelor cadrelor juridice ale partenerilor privind controlul SALW și a nivelului armonizării acestora cu legislația Uniunii și cu legislația internațională, precum și a nivelului standardizării procedurilor în regiune;

furnizarea de sprijin pentru standardizare și armonizare legislativă, printr-un sprijin consultativ continuu și la cerere și prin organizarea de ateliere tematice cu privire la actele cu putere de lege din domeniul armelor și la codurile penale atât la nivel regional, cât și la nivel național;

actualizarea compendiului de legislație regională privind armele ca ghid practic pentru legislația în materie de control al SALW/armelor de foc din regiune;

examinarea din perspectiva chestiunilor de gen a cadrului juridic și continuarea programului de formare în domeniul chestiunilor de gen;

formarea pe tema elaborării strategiei în materie de mass-media.

Rezultatele proiectului/indicatori de punere în aplicare:

rapoarte de evaluare și de analiză a lacunelor (șase) cadrelor juridice pentru fiecare beneficiar;

până la trei ateliere la nivel regional și șase ateliere tematice pentru beneficiari;

furnizarea de expertiză la cerere privind actualizări legislative și de politică;

actualizarea compendiului de legislație privind armele și traducerea acestuia în toate limbile relevante din regiune;

elaborarea de rapoarte privind examinarea din perspectiva chestiunilor de gen a cadrului juridic referitor la arme (șase rapoarte);

programul de formare în domeniul chestiunilor de gen cu participarea a doi șefi ai comisiilor SALW;

elaborarea strategiei în materie de mass-media și formarea în acest domeniu.

3.3.   Combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și Belarus prin intermediul evaluărilor capacității autorităților de aplicare a legii și a poliției de frontieră și prin intermediul asistenței tehnice furnizate acestora

Obiectiv

Reducerea amenințării traficului ilicit de arme de foc prin consolidarea capacităților autorităților de aplicare a legii și ale poliției de frontieră în materie de colectare, de analiză și de schimb de informații.

Descriere

Această componentă va evalua capacitățile autorităților regionale de a desfășura activități preventive și represive necesare pentru a identifica, a bloca și a combate cu succes traficul de arme de foc, muniție și explozivi din și prin zonele aflate în jurisdicția lor. Asistența se va axa pe o evaluare aprofundată a nevoilor autorităților de frontieră și poliției judiciare în materie de resurse umane și de echipamente pentru o funcționare și performanțe corespunzătoare. Va fi pus în aplicare un proiect-pilot cu scopul instituirii Rețelei de informații balistice pentru Europa de Sud-Est – o structură eficientă din punctul de vedere al costurilor destinată schimbului de informații balistice operaționale, direct legată de Europol, concepută pentru automatizarea colectării și a schimbului de informații balistice care constituie temei pentru luarea de măsuri în domeniul infracționalității transfrontaliere existente legate de armele de foc, al prevenirii unor noi infracțiuni și al îmbunătățirii imaginii strategice cu privire la natura și tendințele criminalității armate.

Activitățile propuse vor completa acțiunile sprijinite de Uniune aflate în curs în Europa de Sud-Est și vor fi strâns coordonate cu acestea, în special ciclul de politici ale UE împotriva formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, mai precis planurile de acțiune operaționale ale EMPACT, prioritatea ARME DE FOC, activitățile Europolului, Frontex-ului și Interpolului. În cele din urmă, activitățile din cadrul acestei componente vor contribui la punerea în aplicare a planului de acțiune 2015-2019.

În plus, pornind de la abordarea de succes a includerii autorităților din Republica Moldova, Ucraina, și Belarus în procesele de cooperare regională aflate în curs în Europa de Sud-Est, au fost deja identificate o serie de necesități de control al SALW. În interesul sporirii capacității autorităților responsabile de controlul SALW în Republica Moldova, Ucraina și Belarus de a combate criminalitatea în general și proliferarea traficului de SALW/arme de foc în special, această componentă va evalua domeniile critice de control al SALW în jurisdicțiile menționate, deschizând astfel calea către intervenții punctuale pentru a răspunde la amenințarea reprezentată de traficul ilicit de SALW.

Principalele activități prevăzute:

evaluarea necesităților serviciilor poliției de frontieră și ale serviciilor poliției judiciare din Balcanii de Vest în combaterea traficului ilicit de arme;

valorificarea lucrărilor în curs legate de instituirea unor puncte focale privind armele de foc (FFP) prin oferirea de sprijin practic pentru capabilitățile de schimburi de date, în special cu privire la dovezile balistice, precum și achiziționarea de echipamente specializate de sprijinire a FFP;

evaluarea capacităților Republicii Moldova, Ucrainei și Belarusului în ceea ce privește anumite aspecte ale controlului SALW, muniției și explozivilor, precum și ale combaterii traficului ilicit de arme de foc, punând accentul, printre altele, pe cadre juridice și de politică, pe capacitățile de securitate fizică și gestionare a stocurilor (PSSM), pe controlul la frontieră, pe răspunsul poliției judiciare și al altor autorități judiciare la traficul și abuzul de arme de foc. Evaluarea detaliată va identifica oportunități, amenințări și provocări cu recomandări pentru eventuale intervenții punctuale pentru a aborda amenințarea reprezentată de traficul ilicit de SALW.

Rezultatele proiectului/indicatori de punere în aplicare:

evaluarea necesităților serviciilor poliției de frontieră și ale serviciilor poliției judiciare din Balcanii de Vest în combaterea traficului ilicit de arme;

capacitatea consolidată a experților în domeniul balistic și a anchetatorilor pentru abordarea infracționalității transfrontaliere legate de armele de foc;

punerea în aplicare a proiectului-pilot privind structura de schimb de informații balistice operaționale;

evaluarea capacităților Republicii Moldova, Ucrainei și Belarusului pentru anumite aspecte ale controlului SALW cu intervenții punctuale identificate.

4.   Beneficiari

Beneficiarii direcți ai proiectului vor fi instituțiile responsabile cu controlul SALW în Balcanii de Vest. Autoritățile în domeniul afacerilor interne, serviciile de poliție, polițiștii de frontieră și autoritățile vamale din Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Serbia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Republica Moldova vor beneficia de dezvoltarea capacităților, îmbunătățirea cunoștințelor, proceduri îmbunătățite și echipamente eficiente din punctul de vedere al costurilor necesare pentru înregistrarea de progrese în domeniul politicilor, operațional și tehnic în ceea ce privește controlul SALW. În final, comisiile SALW și alte instituții responsabile cu controlul SALW în Europa de Sud-Est vor beneficia de formare și schimb de informații, precum și de cooperare regională. În plus, o serie de instituții-cheie însărcinate cu controlul SALW în Republica Moldova, Ucraina și Belarus vor beneficia de o mai bună înțelegere a amenințărilor legate de traficul ilicit de arme de foc și de un transfer punctual de cunoștințe.

Activitățile propuse sunt pe deplin conforme cu foaia de parcurs, precum și cu prioritățile partenerilor privind controlul SALW și au fost aprobate de autoritățile relevante de control al SALW ale partenerilor, demonstrând sprijinul și angajamentul acestora pentru obținerea rezultatelor urmărite de proiect.

Populația generală a țărilor din Balcanii de Vest, din Europa de Est și din Uniune expusă riscului proliferării la scară largă a SALW va beneficia de pe urma acestui proiect odată cu diminuarea riscului.

5.   Vizibilitatea Uniunii

SEESAC va lua toate măsurile corespunzătoare pentru a face public faptul că acțiunea a fost finanțată de Uniune. Aceste măsuri vor fi luate în conformitate cu Manualul Comisiei privind comunicarea și vizibilitatea pentru acțiunile externe ale Uniunii Europene. SEESAC va asigura astfel vizibilitatea contribuției Uniunii printr-o strategie de marcă (branding) și publicitate adecvate, evidențiind rolul Uniunii, asigurând transparența acțiunilor sale și sensibilizarea publicului cu privire la motivele deciziei, precum și cu privire la sprijinul acordat de Uniune pentru decizie și rezultatele acestui sprijin. Materialele produse de acest proiect vor afișa în mod clar drapelul Uniunii Europene, în conformitate cu orientările Uniunii privind utilizarea și reproducerea corespunzătoare a drapelului.

Dat fiind că activitățile planificate variază în mare măsură în privința domeniului de aplicare și a naturii lor, se vor utiliza o serie de instrumente de promovare, inclusiv mass-media tradițională, site-uri internet, mijloace de comunicare sociale, materiale informative și de promovare, inclusiv grafică pe calculator, broșuri, buletine informative, comunicate de presă și altele, după caz. Publicațiile, evenimentele publice, campaniile, echipamentele și lucrările de construcții achiziționate în cadrul proiectului vor purta o marcă în consecință. Pentru a amplifica și mai mult impactul prin sensibilizarea diferitelor guverne naționale și a publicului, a comunității internaționale, a mass-mediei locale și internaționale, comunicarea cu fiecare grup vizat de proiect se va desfășura în limba corespunzătoare. Se va pune un accent deosebit pe noile mijloace de comunicare în masă și pe prezența online.

6.   Durata

Pe baza experienței punerii în aplicare a Deciziilor 2010/179/PESC și 2013/730/PESC și ținând seama de sfera de aplicare regională a proiectului, de numărul beneficiarilor, precum și de numărul și complexitatea activităților planificate, intervalul de punere în aplicare este de 36 de luni.

7.   Cadrul general

Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a acestei acțiuni a fost încredințată PNUD, acționând în numele SEESAC, inițiativa regională care se desfășoară sub mandatul PNUD și al CCR. În calitate de braț executiv al Planului regional de punere în aplicare privind combaterea proliferării SALW, SEESAC acționează ca punct focal pentru toate chestiunile legate de SALW din regiunea Europei de Sud-Est, inclusiv prin facilitarea coordonării punerii în aplicare a foii de parcurs regionale.

PNUD, acționând în numele SEESAC, va deține responsabilitatea generală pentru punerea în aplicare a activităților de proiect și răspunderea pentru punerea în aplicare a proiectului. Durata proiectului este de trei ani (36 de luni).

8.   Parteneri

SEESAC va pune direct în aplicare acțiunea, în strânsă cooperare cu comisiile SALW, precum și cu autoritățile în domeniul afacerilor interne din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Republica Moldova, și cu instituțiile relevante din Ucraina și Belarus. Alte instituții vor fi implicate îndeaproape, în conformitate cu abordarea holistică multipartită instituită pentru controlul SALW.

9.   Raportare

Raportarea, atât descriptivă, cât și financiară, acoperă întreaga acțiune descrisă în acordul relevant specific cu privire la contribuție și în bugetul aferent, indiferent dacă această acțiune este finanțată integral sau cofinanțată de Comisie.

Trimestrial, se prezintă rapoarte intermediare descriptive pentru a înregistra și a monitoriza progresele către obținerea de rezultate esențiale.

10.   Bugetul estimat

Costul total estimat al proiectului finanțat de Uniune este de EUR 4 002 587,52.


(1)  Planul de acțiune privind traficul ilicit de arme de foc între UE și regiunea Europei de Sud-Est (2015-2019). Concluziile Consiliului privind punerea în aplicare a unui ciclu de politici ale UE în perioada 2018-2021 pentru criminalitatea internațională organizată și gravă – EMPACT, prioritatea Arme de foc.


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/24


DECIZIA (PESC) 2018/1789 A CONSILIULUI

din 19 noiembrie 2018

în sprijinul combaterii comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și a proliferării acestora în statele membre ale Ligii Statelor Arabe

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 16 decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă („strategia UE privind SALW”), revizuită ulterior în 2018, care stabilea orientările pentru acțiunea Uniunii în domeniul armelor de calibru mic și al armamentului ușor („SALW”). Strategia UE privind SALW sublinia că Uniunea va sprijini cu prioritate inițiativele regionale de combatere a SALW ilicite și a muniției aferente, oferind sprijin financiar și tehnic organizațiilor regionale și naționale responsabile cu punerea în aplicare a instrumentelor regionale relevante.

(2)

La 13 iunie 2018, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) au prezentat o comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind elemente pentru o Strategie UE împotriva armelor de foc, a SALW și a muniției aferente ilicite intitulată „Asigurarea securității armelor, protejarea cetățenilor”.

(3)

În Agenda Organizației Națiunilor Unite (ONU) 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la 25 septembrie 2015, s-a afirmat că dezvoltarea durabilă nu poate fi obținută fără pace și securitate și că fluxurile ilicite de arme reprezintă unul din factorii care generează violență, insecuritate și injustiție.

(4)

În Agenda sa pentru dezarmare intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun”, care a fost lansată la 24 mai 2018, secretarul general al ONU solicită o abordare integrată, favorabilă incluziunii și participativă pentru controlul armelor de calibru mic la nivel național și, în unele situații, la nivel subregional.

(5)

La a treia Conferință a ONU de evaluare a progreselor realizate în punerea în aplicare a Programului de acțiune pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale (PdA), care a avut loc în iunie 2018, statele membre ale ONU s-au angajat să consolideze, după caz, parteneriatele și cooperarea la toate nivelurile pentru prevenirea și combaterea comerțului ilicit cu SALW, în special în ceea ce privește controlul la frontieră; securitatea și gestionarea stocurilor; distrugerea și eliminarea; marcarea, ținerea evidenței și urmărirea și brokerajul ilicit. Statele respective s-au angajat, de asemenea, să sporească cooperarea cu organizațiile subregionale și regionale relevante pentru consolidarea punerii în aplicare a PdA și a Instrumentului internațional de urmărire.

(6)

Liga Statelor Arabe (LSA) este o organizație regională care reunește toate țările arabe, cu scopul de a promova și de a consolida cooperarea între membrii săi.

(7)

În 2016, Uniunea și LSA au instituit dialogul strategic UE-LSA și au înființat o serie de grupuri de lucru.

(8)

Grupul de lucru din cadrul dialogului strategic privind armele de distrugere în masă și controlul armamentului a definit domenii prioritare pentru o posibilă cooperare concretă,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   În vederea sprijinirii statelor membre ale LSA în punerea în aplicare la nivel național a PdA al ONU și a Instrumentului internațional de urmărire (ITI), Uniunea va urmări următoarele obiective:

consolidarea durabilă a capacității naționale a statelor membre ale LSA de a combate proliferarea ilicită a SALW, de a combate terorismul și de a spori securitatea în situații postconflict, cu respectarea deplină a standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului;

consolidarea durabilă a capacității regionale a LSA de a aborda aceleași provocări;

consolidarea controlului național al statelor membre ale LSA asupra SALW în etapele-cheie ale ciclului lor de viață;

sporirea schimbului de bune practici și de lecții învățate.

(2)   Pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1), Uniunea sprijină, prin intermediul prezentei decizii, acțiuni în următoarele domenii:

controlul transferurilor internaționale de SALW (combaterea fluxurilor de arme ilicite);

identificarea și eradicarea surselor de arme de calibru mic ilicite (consolidarea capacităților pentru agențiile de aplicare a legii);

alte măsuri legate de controlul armelor de calibru mic, inclusiv gestionarea stocurilor, controlul bunurilor conexe și securitatea;

dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR);

furnizarea de informații relevante privind SALW ilicite și controlul sporit al SALW.

(3)   O descriere detaliată a proiectului menționat la alineatele (1) și (2) este prevăzută în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

(1)   Înaltul Reprezentant răspunde de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2)   Punerea în aplicare tehnică a proiectului menționat la articolul 1 este efectuată de către Small Arms Survey (SAS) reprezentat de Institutul de înalte studii internaționale și de dezvoltare, cu asistența Organizației Internaționale de Poliție Criminală (Interpol) și a Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) și în strânsă cooperare cu Secretariatul LSA.

(3)   SAS, asistat de Interpol și OMV, își îndeplinește atribuțiile sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu SAS.

Articolul 3

(1)   Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului finanțat de Uniune și menționat la articolul 1 este de 2 858 550 EUR.

(2)   Cheltuielile finanțate din valoarea de referință prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.

(3)   Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (2). În acest scop, aceasta încheie acordul necesar cu SAS. Acordul prevede obligația SAS de a asigura o vizibilitate adecvată contribuției Uniunii, corespunzătoare mărimii acestei contribuții.

(4)   Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultate din cadrul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului.

Articolul 4

(1)   Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte periodice trimestriale pregătite de SAS. Rapoartele respective stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

(2)   Comisia raportează cu privire la aspectele financiare ale proiectului menționat la articolul 1.

Articolul 5

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

(2)   Prezenta decizie expiră la 24 de luni de la data încheierii acordului menționat la articolul 3 alineatul (3). Totuși, aceasta expiră după șase luni de la data intrării sale în vigoare în situația în care niciun acord nu a fost încheiat în acel termen.

Adoptată la Bruxelles, 19 noiembrie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


ANEXĂ

Combaterea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și a proliferării acestora în statele membre ale Ligii Statelor Arabe (2018-2020)

1.   Context și justificare pentru sprijinul PESC

Acest proiect se va baza pe eforturile anterioare întreprinse de Liga Statelor Arabe (LSA) și de Uniune pentru a sprijini statele membre ale LSA în combaterea armelor de calibru mic și armamentului ușor ilicite (SALW) în regiunea arabă. Eradicarea armelor de calibru mic ilicite din regiunea arabă este esențială pentru reducerea tuturor formelor de violență și pentru promovarea dezvoltării durabile și a prosperității în concordanță cu obiectivele Organizației Națiunilor Unite (ONU) de dezvoltare durabilă (ODD), atât în regiunea arabă, cât și în regiunile învecinate, inclusiv Europa.

Mai precis, proiectul are ca obiectiv consolidarea capacității statelor membre ale LSA de a pune în aplicare Programul de acțiune al ONU pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale (PdA) și Instrumentul internațional de urmărire (ITI), în funcție de prioritățile și nevoile identificate de membrii LSA. Cadrul normativ pentru proiect cuprinde, de asemenea, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul 16.4. În funcție de preferințele statului membru LSA care este gazdă, Protocolul ONU privind armele de foc și Tratatul privind comerțul cu arme ar putea servi, de asemenea, drept puncte de referință pentru eforturile de consolidare a capacităților care au legătură cu proiectul (controlul exporturilor/importurilor, prevenirea deturnării etc.).

2.   Obiectivele proiectului și sustenabilitatea pe termen lung

Obiectivul de bază al proiectului este consolidarea durabilă a capacității statelor membre ale LSA de a pune în aplicare PdA și ITI, inclusiv în vederea combaterii armelor de calibru mic ilicite și a terorismului, în funcție de prioritățile și nevoile identificate de statele membre LSA. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul are următoarele obiective principale:

(a)

consolidarea durabilă a capacității naționale a statelor membre ale LSA de a combate proliferarea ilicită a SALW, de a combate terorismul și de a spori securitatea în situații postconflict;

(b)

consolidarea durabilă a capacității regionale a LSA de a aborda aceleași provocări;

(c)

consolidarea controlului național al statelor membre ale LSA asupra SALW în etapele-cheie ale ciclului lor de viață;

(d)

intensificarea schimbului de bune practici și de lecții învățate.

Consultările cu statele membre ale LSA indică faptul că acestea urmăresc asistență și sprijin în domenii specifice, cu accent predominant pe consolidarea capacității naționale de combatere a fluxurilor de arme ilicite (a se vedea secțiunea 3 pentru mai multe detalii). Toate componentele proiectului, inclusiv cele legate de evaluarea nevoilor și de evaluarea ulterioară punerii în aplicare, sunt în realitate concepute să garanteze că proiectul conferă o capacitate durabilă beneficiarilor săi preconizați, și anume instituțiilor guvernamentale și funcționarilor din statele membre ale LSA, precum și secretariatului LSA (Departamentul pentru controlul armamentului și dezarmare).

3.   Descrierea acțiunii

Proiectul Uniunii de combatere a comerțului ilicit cu SALW și a proliferării acestora în statele membre ale LSA (2018-2020) este conceput pentru a răspunde nevoilor pe care statele membre ale LSA le-au exprimat în următoarele domenii prioritare:

Domeniul 1:

Controlul transferurilor internaționale de SALW (combaterea fluxurilor de arme ilicite)

1.1.   Acordarea de licențe de export/import/tranzit și controlul exporturilor/importurilor/tranzitului (evaluarea riscurilor etc.)

1.2.   Prevenirea deturnării de SALW către beneficiari neautorizați

1.3.   Detectarea SALW și a pieselor acestora în cursul inspecției bunurilor și mărfurilor transportate (metode de inspecție, tehnici și echipamente etc.)

Domeniul 2:

Identificarea și eradicarea surselor de arme de calibru mic ilicite (consolidarea capacităților pentru agențiile de aplicare a legii)

2.1.   Controlul frontierelor terestre, aeriene și maritime, inclusiv transferul de tehnologie

2.2.   Marcarea, ținerea evidenței și urmărirea

2.3.   Tehnici și metode suplimentare de investigare și de inspecție a armamentului (utilizarea de informații balistice, identificarea/eradicarea rutelor de contrabandă și metodele etc.)

Domeniul 3:

Alte măsuri de control al armelor de calibru mic

3.1.   Securitatea și gestionarea stocurilor

Domeniul 4:

Dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR)

4.1.   Schimb de cunoștințe de specialitate, de bune practici și de lecții învățate în domeniul DDR

4.2.   Asistență în conceperea programelor naționale DDR

4.3.   Alte forme de sprijin acordat statelor membre ale LSA în timpul unei faze postconflict

A se remarca faptul că această componentă, deși a fost solicitată de câteva state membre ale LSA, a beneficiat în ansamblu de un interes mai mic decât celelalte domenii enumerate în prezenta secțiune. Din acest motiv, proiectul nu pune accentul pe aceasta.

Domeniul 5:

Furnizarea de informații relevante privind SALW ilicite și controlul sporit al SALW:

5.1.   Evaluarea legilor și reglementărilor statelor membre ale LSA; consilierea cu privire la eventualele modificări și revizuiri

5.2.   Traducerea în arabă a cercetărilor, a studiilor publicate și a altor documente relevante

Ca răspuns la nevoile de mai sus, proiectul va cuprinde următoarele elemente:

1.

Coordonarea regională: reuniune inițială la Cairo

2.

Coordonarea subregională: ateliere subregionale

3.

Misiunile de evaluare

4.

Formarea la nivel național

5.

Asistența legislativă

6.

Furnizarea de informații în limba arabă

7.

Coordonarea regională: reuniune finală la Cairo

8.

Monitorizarea și evaluarea proiectului (inclusiv un audit financiar)

3.1.   Coordonarea regională: reuniune inițială la Cairo

3.1.1.   Obiectiv: sensibilizare cu privire la proiect, inițierea de contacte cu statele membre ale LSA și începerea identificării nevoilor specifice fiecărei țări (evaluarea inițială a nevoilor) (domeniile prioritare 1-5).

3.1.2.   Activități: reuniune inițială de o săptămână la Cairo, cuprinzând toate aspectele proiectului (domeniile prioritare 1-5), abordate la nivelul înalților funcționari din statele membre ale LSA, precum și la nivelul personalului LSA responsabil pentru chestiuni legate de proiect.

3.1.3.   Rezultatele acțiunii: stabilirea de contacte cu statele membre ale LSA; identificarea nevoilor specifice fiecărei țări; elaborarea unui raport de sinteză al reuniunii.

3.2.   Coordonarea subregională: ateliere subregionale

3.2.1.   Obiectiv: la nivel subregional, oferirea posibilității statelor membre ale LSA de a face schimb de experiență și de bune practici și identificarea priorităților în materie de punere în aplicare în domenii legate de proiect (domeniile prioritare 1-4).

3.2.2.   Activități: ateliere de o săptămână organizate, aproximativ la jumătatea proiectului, în trei subregiuni diferite (în principiu: Maghreb, Sahelul arab și Africa de Est; Mashreq; Peninsula Arabică și Irak) (în total trei săptămâni). Statele membre ale LSA participante la fiecare dintre ateliere ar urma să fie stabilite la reuniunea inițială de la Cairo (punctul 3.1) sau imediat după aceasta.

3.2.3.   Rezultatele acțiunii: schimb de experiență și de bune practici în domenii legate de proiect; identificarea priorităților în materie de punere în aplicare; elaborarea unui raport de sinteză al fiecărui atelier.

3.3.   Misiunile de evaluare

3.3.1.   Obiectiv: evaluarea nevoilor specifice fiecărei țări și pregătirea pentru formarea și asistența la nivel național în cadrul acțiunilor de urmărire (domeniile prioritare 1-5).

3.3.2.   Activități: vizite pe teren în statele membre ale LSA care solicită asistență.

3.3.3.   Rezultatele acțiunii: finalizarea misiunilor de evaluare; elaborarea unui scurt raport pentru fiecare misiune, confidențial pentru statul membru ale LSA care este gazdă, cu scopul de a stabili nevoile specifice ale acesteia (identificarea politicilor și măsurilor existente, a lacunelor normative sau de alt tip, precum și a obstacolelor în calea soluționării acestor lacune).

3.4.   Formarea la nivel național

3.4.1.   Obiectiv: consolidarea unei capacități durabile pentru controlul armelor de calibru mic în statul membru al LSA care este gazdă, în funcție de interesele și nevoile statului respectiv (domeniile prioritare 1-4).

3.4.2.   Activități

Sesiuni de formare la nivel național pentru statele membre ale LSA care solicită asistență. Sesiunile de formare ar putea fi în beneficiul tuturor celor 22 de state membre ale LSA (o săptămână pentru fiecare stat) sau în beneficiul unui număr mai mic de state membre ale LSA (mai multe vizite în statele respective; de exemplu, două săptămâni de formare pentru 11 state membre ale LSA).

Fiecare sesiune de formare de o săptămână va implica: (a) o zi inaugurală în care înalților funcționari guvernamentali li se prezintă toate aspectele proiectului care sunt de interes/relevante pentru statul membru al LSA respectiv; (b) o formare de două zile a managerilor din prima linie (experți de proiect care lucrează în paralel pe domeniile de interes/relevante pentru statul membru al LSA respectiv); (c) o formare practică de două zile a personalului de pe teren (experți de proiect care lucrează în paralel pe domeniile de interes/relevante pentru statul membru al LSA respectiv).

În cazul vizitelor multiple, proiectul ar urmări să consolideze asumarea responsabilității la nivel național prin extinderea și consolidarea formării furnizate cu ocazia primei vizite, în special în domeniile identificate de către țara-gazdă drept principalele priorități.

3.4.3.   Rezultatele acțiunii: impactul sesiunilor de formare ar urma să fie evaluat pentru a determina măsura în care au fost îndeplinite obiectivele proiectului în materie de consolidare a capacităților.

3.5.   Asistența legislativă

3.5.1.   Obiectiv: evaluarea legislației legate de armele de calibru mic în statele membre ale LSA care solicită o astfel de asistență; identificarea unor posibile modificări și revizuiri legislative (domeniile prioritare 1-4).

3.5.2.   Activități: cercetare documentară și legătura cu statul membru al LSA solicitant; vizită pe teren (o săptămână); și raport de monitorizare și legătura cu statul membru al LSA solicitant.

3.5.3.   Rezultatele acțiunii: elaborarea unui scurt raport, confidențial pentru statul membru al LSA care este gazdă, care să identifice posibile modificări și revizuiri legislative.

3.6.   Furnizarea de informații în limba arabă

3.6.1.   Obiectiv: satisfacerea nevoilor statelor membre ale LSA referitor la informații independente și fiabile în limba arabă privind armele de calibru mic și violența armată (domeniul prioritar 5)

3.6.2.   Activități: traducerea publicațiilor și documentelor-cheie în limba arabă (rapoarte publicate, orientări privind bunele practici etc.). Exemplele ar putea include Ghidul Small Arms Survey referitor la procesul ONU privind armele de calibru mic și la matricea sa privind securitatea fizică și gestionarea stocurilor (PSSM).

3.6.3.   Rezultatele acțiunii: rezultatele specifice ar include traducerea de cărți, rapoarte și note de informare importante, precum și producerea de podcasturi și postări pe bloguri în limba arabă. Această acțiune ar avea drept rezultat o creștere semnificativă a disponibilității informațiilor în limba arabă independente și fiabile privind armele de calibru mic și violența armată.

3.7.   Coordonarea regională: reuniune finală la Cairo

3.7.1.   Obiectiv: evaluarea proiectului și planificarea pentru viitoarea cooperare (domeniile prioritare 1-5).

3.7.2.   Activități: reuniune de două zile desfășurată la Cairo la sfârșitul proiectului, abordată la nivelul înalților funcționari din statele membre ale LSA și la nivelul personalului LSA responsabil pentru chestiuni legate de proiect.

3.7.3.   Rezultatele acțiunii: discutarea și evaluarea proiectului; elaborarea de planuri pentru o viitoare cooperare privind controlul armelor de calibru mic; elaborarea unui raport de sinteză al reuniunii.

3.8.   Monitorizarea și evaluarea proiectului

3.8.1.   Obiectiv: asigurarea faptului că proiectul și-a îndeplinit obiectivele de fond și că cheltuielile aferente proiectului au fost făcute în conformitate cu bugetul aprobat.

3.8.2.   Activități: pentru a evalua efectele diferitelor componente ale proiectului, acesta din urmă va include atât un mecanism de monitorizare internă, cât și unul de monitorizare externă. Mecanismul de monitorizare internă va fi condus de către un specialist intern în domeniul gestionării bazate pe rezultate (RBM), sprijinit de personalul proiectului. Evaluarea externă va implica recrutarea unei echipe de evaluare externă care se va deplasa la reuniunea de două zile de la Cairo la sfârșitul proiectului, în statele membre ale LSA participante selectate (până la 8 state) și la sediile entităților principale de implementare a proiectului – Small Arms Survey, Organizația Internațională de Poliție Criminală și Organizația Mondială a Vămilor. Proiectul va include, de asemenea, un audit financiar în conformitate cu cerințele UE.

3.8.3.   Rezultatele acțiunii: finalizarea unei evaluări a efectelor proiectului; finalizarea auditului financiar.

4.   Agenții de implementare și parteneriate

Small Arms Survey (SAS), un centru de cercetare situat în cadrul Institutului de înalte studii internaționale și de dezvoltare din Geneva, Elveția, va fi principala agenție de implementare. La punerea în aplicare a proiectului, SAS se va baza, în special, pe contribuțiile din partea Organizației Internaționale de Poliție Criminală și a Organizației Mondiale a Vămilor. Interpolul va avea responsabilitatea principală pentru domeniile prioritare 2.2 și 2.3 (consolidarea capacităților pentru agențiile de aplicare a legii), OMV pentru domeniile prioritare 1 și 2.1 (controlul transferurilor internaționale, inclusiv controalele la frontieră).

După caz, SAS va subcontracta alte organizații pentru a oferi asistență cu privire la alte componente ale proiectului (posibil inclusiv componenta privind securitatea și gestionarea stocurilor). În funcție de nevoile și preferințele statele membre ale LSA participante, alte organizații, inclusiv organizații ale societății civile, precum și anumite agenții specializate ale LSA ar putea, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a proiectului.

Agențiile de implementare se vor coordona, de asemenea, cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale care își desfășoară activitatea în statele membre ale LSA, precum și cu orice programe ale Uniunii cu o prezență în statele respective, cu scopul de a asigura faptul că toate activitățile întreprinse în cadrul proiectului completează și se bazează pe inițiativele existente.

SAS și partenerii săi de implementare vor lua, de asemenea, măsuri adecvate pentru a asigura vizibilitatea proiectului în conformitate cu orientările Uniunii.

5.   Durata

O durată de 24 de luni este preconizată pentru proiect. În funcție de interesul statelor membre ale LSA și de finanțarea disponibilă, o prelungire a proiectului după perioada inițială de doi ani ar permite continuarea și consolidarea eforturilor de consolidare a capacităților întreprinse în faza inițială a proiectului. De exemplu, formarea asigurată pentru un anumit stat membru al LSA în faza inițială ar putea fi repetată, extinsă și testată, implicând o gamă mai largă a personalului, în vederea asigurării durabilității. Statele membre ale LSA care nu au beneficiat de formarea sau asistența legislativă integrală pe care au solicitat-o în prima fază a proiectului ar putea beneficia de aceasta în cea de a doua fază. Statele membre ale LSA care au identificat noi nevoi sau priorități în materie de control al armamentului – bazându-se, de exemplu, pe capacitățile dobândite în prima fază a proiectului – ar putea beneficia de asistență în aceste domenii în cea de a doua fază.


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/32


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1790 A COMISIEI

din 16 noiembrie 2018

de abrogare a Deciziei 2002/623/CE de stabilire a unor note de orientare privind evaluarea riscului de mediu al organismelor modificate genetic

[notificată cu numărul C(2018) 7513]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (1), în special primul paragraf din anexa II,

întrucât:

(1)

Decizia 2002/623/CE a Comisiei (2) a stabilit note de orientare privind obiectivele, elementele, principiile generale și metodologia evaluării riscurilor pentru mediu menționate în anexa II la Directiva 2001/18/CE.

(2)

Explicațiile suplimentare detaliate privind punerea în aplicare a anexei II la Directiva 2001/18/CE au fost furnizate în documentele de orientare mai recente și mai detaliate privind evaluarea riscurilor pentru mediu ale organismelor modificate genetic (denumite în continuare „OMG-uri”) adoptate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și de Agenția Europeană pentru Medicamente (denumită în continuare „agenția”). După adoptarea respectivelor documente de orientare mai detaliate, Decizia 2002/623/CE și-a pierdut treptat valoarea adăugată.

(3)

Directiva (UE) 2018/350 a Comisiei (3), care a modificat Directiva 2001/18/CE, a actualizat anexa II la Directiva 2001/18/CE prin încorporarea și dezvoltarea orientărilor consolidate ale autorității privind evaluarea riscurilor pentru mediu ale plantelor modificate genetic, adoptată în octombrie 2010 (4), ținând seama în același timp de faptul că anexa II se aplică tuturor OMG-urilor și nu numai plantelor modificate genetic. Decizia 2002/623/CE a servit ea însăși ca bază pentru elaborarea orientărilor autorității. Drept rezultat, dispozițiile anexei II la Directiva 2001/18/CE sunt acum mai detaliate și notele de orientare stabilite prin Decizia 2002/623/CE nu mai sunt necesare.

(4)

Prin urmare, Decizia 2002/623/CE ar trebui să fie abrogată.

(5)

Decizia 2002/623/CE ar trebui să fie, de asemenea, abrogată în interesul simplificării, cu scopul de a reduce numărul de documente de orientare care trebui luate în considerare de către operatori și autoritățile competente atunci când efectuează o evaluare a riscurilor pentru mediu în temeiul anexei II la Directiva 2001/18/CE.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Directiva 2001/18/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2002/623/CE se abrogă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 16 noiembrie 2018.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 106, 17.4.2001, p. 1.

(2)  Decizia 2002/623/CE a Consiliului din 24 iulie 2002 de stabilire a unor note de orientare care să completeze anexa II la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 200, 30.7.2002, p. 22).

(3)  Directiva (UE) 2018/350 a Comisiei din 8 martie 2018 de modificare a Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește evaluarea riscurilor pentru mediu determinate de organismele modificate genetic (JO L 67, 9.3.2018, p. 30).

(4)  Grupul științific pentru organisme modificate genetic (OMG) din cadrul EFSA; Guidance on the environmental risk assessment of genetically modified plants (Orientări privind evaluarea riscului pentru mediu al plantelor modificate genetic). EFSA Journal 2010;8(11):1879. [111 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2010.1879.


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/34


DECIZIA (PESC) 2018/1791 A COMITETULUI POLITIC ȘI DE SECURITATE

din 6 noiembrie 2018

privind numirea comandantului forței misiunii UE pentru misiunea militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) (EUTM Mali/2/2018)

COMITETUL POLITIC ȘI DE SECURITATE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 38,

având în vedere Decizia 2013/34/PESC a Consiliului din 17 ianuarie 2013 privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) (1), în special articolul 5,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia 2013/34/PESC, Consiliul a autorizat Comitetul politic și de securitate (COPS) să adopte deciziile corespunzătoare referitoare la controlul politic și la conducerea strategică a misiunii EUTM Mali, inclusiv deciziile de numire a următorilor comandanți ai forței misiunii UE pentru EUTM Mali.

(2)

La 23 ianuarie 2018, COPS a adoptat Decizia (PESC) 2018/135 (2) de numire a generalului de brigadă Enrique MILLÁN MARTÍNEZ în funcția de comandant al forței misiunii UE pentru EUTM Mali.

(3)

La 5 octombrie 2018, Germania a propus numirea generalului de brigadă Peter MIROW pentru a-i succeda generalului de brigadă Enrique MILLÁN MARTÍNEZ în funcția de comandant al forței misiunii UE pentru EUTM Mali începând cu 12 noiembrie 2018.

(4)

La 5 octombrie 2018, Comitetul militar al UE a sprijinit recomandarea respectivă.

(5)

Prin urmare, ar trebui luată o decizie privind numirea generalului de brigadă Peter MIROW. Decizia (PESC) 2018/135 ar trebui să fie abrogată.

(6)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la elaborarea și la punerea în aplicare a deciziilor și acțiunilor Uniunii care au implicații în materie de apărare. În consecință, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Generalul de brigadă Peter MIROW este numit în funcția de comandant al forței misiunii UE pentru misiunea militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) începând cu 12 noiembrie 2018.

Articolul 2

Decizia (PESC) 2018/135 se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la 12 noiembrie 2018.

Adoptată la Bruxelles, 6 noiembrie 2018.

Pentru Comitetul politic și de securitate

Președintele

S. FROM-EMMESBERGER


(1)  JO L 14, 18.1.2013, p. 19.

(2)  Decizia (PESC) 2018/135 a Comitetului politic și de securitate din 23 ianuarie 2018 privind numirea comandantului forței misiunii UE pentru misiunea militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) (EUTM Mali/1/2018) (JO L 24, 27.1.2018, p. 1).


20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/36


DECIZIA CURȚII DE JUSTIȚIE

din 16 octombrie 2018

referitoare la depunerea și la notificarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia

CURTEA,

având în vedere Regulamentul de procedură, în special articolul 48 alineatul (4) și articolul 57 alineatul (8),

întrucât:

(1)

Pentru a ține seama de evoluția tehnologiilor de comunicare, a fost creată o aplicație informatică care permite depunerea și notificarea de acte de procedură pe cale electronică.

(2)

Această aplicație, care se întemeiază pe un mecanism de autentificare electronică care combină recurgerea la un nume de utilizator și la o parolă personale, răspunde cerințelor de autenticitate, de integritate și de confidențialitate a documentelor schimbate.

(3)

Ținând seama de succesul acestei aplicații și de avantajele pe care le prezintă aceasta, în special în ceea ce privește rapiditatea schimburilor efectuate pe această cale, se impune să se extindă cercul beneficiarilor acesteia și să se ofere instanțelor statelor membre posibilitatea de a depune sau de a primi acte de procedură prin intermediul acestui canal în cadrul examinării de către Curte a cererilor de decizie preliminară.

(4)

Din preocuparea pentru o bună administrare a justiției – și pentru nevoile exclusive ale examinării cauzelor preliminare – aceeași posibilitate trebuie să fie oferită persoanelor care, fără să fie agent sau avocat, au dreptul, potrivit normelor de procedură naționale, să reprezinte o parte în fața instanțelor statului lor,

DECIDE:

Articolul 1

Definiție

O aplicație informatică denumită „e-Curia”, comună instanțelor care compun Curtea de Justiție a Uniunii Europene, permite depunerea și notificarea de acte de procedură pe cale electronică în condițiile prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 2

Accesul la aplicație

Utilizarea acestei aplicații presupune deschiderea unui cont de acces și impune recurgerea la un nume de utilizator și la o parolă personale.

Articolul 3

Depunerea unui act de procedură

Se consideră că un act de procedură depus prin e-Curia este originalul acelui act, în sensul articolului 57 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, în cazul în care au fost utilizate numele de utilizator și parola personale ale reprezentantului unei părți sau ale unei persoane care acționează în numele unei instanțe a unui stat membru pentru a efectua această depunere. Utilizarea acestui nume de utilizator și a acestei parole echivalează cu semnarea actului în cauză.

Articolul 4

Anexe și copii

La actul de procedură depus prin e-Curia trebuie să se atașeze anexele care sunt menționate în cuprinsul său, precum și opisul acestora.

Nu este necesară depunerea de copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actului depus prin e-Curia și ale eventualelor sale anexe.

Articolul 5

Data și ora depunerii

Momentul la care se consideră că un act de procedură este depus în sensul articolului 57 alineatul (7) din Regulamentul de procedură este cel al validării depunerii acestui act de către reprezentantul părții sau de către persoana care acționează în numele instanței în cauză.

Ora luată în considerare este cea a Marelui Ducat al Luxemburgului.

Articolul 6

Notificarea actelor de procedură

Actele de procedură, inclusiv hotărârile și ordonanțele, sunt notificate prin e-Curia titularilor unui cont e-Curia care, într-o cauză, reprezintă o parte sau acționează în numele unei instanțe a unui stat membru, precum și eventualilor asistenți ai acestora.

Actele de procedură sunt de asemenea notificate prin e-Curia statelor membre, celorlalte state părți la Acordul privind Spațiul Economic European și instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii care au acceptat acest mod de notificare.

Actele de procedură pot fi de asemenea notificate potrivit celorlalte moduri de transmitere prevăzute de Regulamentul de procedură dacă volumul sau natura înscrisului sau a mijlocului material de probă impune aceasta sau atunci când utilizarea e-Curia se dovedește imposibilă din punct de vedere tehnic.

Articolul 7

Data și ora notificării

Destinatarii notificărilor prevăzute la articolul precedent sunt înștiințați, prin e-mail, în legătură cu orice notificare care le este adresată prin e-Curia.

Actul de procedură este notificat în momentul în care destinatarul solicită accesul la acest act. În lipsa unei cereri de acces, se consideră că actul a fost notificat la expirarea celei de a șaptea zile care urmează celei a trimiterii e-mailului de înștiințare.

În cazul în care o parte este reprezentată de mai multe persoane sau în cazul în care mai multe persoane sunt abilitate să acționeze în numele unei instanțe a unui stat membru, momentul luat în considerare pentru calculul termenelor este cel al primei cereri de acces efectuate.

Ora luată în considerare este cea a Marelui Ducat al Luxemburgului.

Articolul 8

Condițiile de utilizare a aplicației

Grefierul stabilește condițiile de utilizare a e-Curia și asigură respectarea lor. O utilizare a e-Curia care nu este conformă cu aceste condiții poate determina dezactivarea contului de acces în cauză.

Curtea ia măsurile necesare pentru a proteja e-Curia de orice abuz sau utilizare rău intenționată.

Utilizatorul este înștiințat prin e-mail cu privire la orice măsură luată în temeiul prezentului articol prin care este împiedicat să utilizeze contul său de acces.

Articolul 9

Abrogare

Prezenta decizie abrogă și înlocuiește Decizia Curții din 13 septembrie 2011 referitoare la depunerea și la comunicarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia (1).

Articolul 10

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Luxemburg, 16 octombrie 2018.

Grefier

A. CALOT ESCOBAR

Președinte

K. LENAERTS


(1)  JO C 289, 1.10.2011, p. 7.


ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE

20.11.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 293/39


DECIZIA NR. 1/2018 A CONSILIULUI DE ASOCIERE UE-TUNISIA

din 9 noiembrie 2018

privind adoptarea priorităților strategice UE-Tunisia pentru perioada 2018-2020 [2018/1792]

CONSILIUL DE ASOCIERE UE-TUNISIA,

Având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de altă parte (1),

întrucât:

(1)

Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de altă parte (denumit în continuare „Acordul euro-mediteraneean”), a fost semnat la 17 iulie 1995 și a intrat în vigoare la 1 martie 1998.

(2)

Articolul 80 din Acordul euro-mediteraneean împuternicește Consiliul de asociere să ia deciziile pe care le consideră oportune în vederea îndeplinirii obiectivelor acordului.

(3)

În conformitate cu articolul 90 din Acordul euro-mediteraneean, părțile iau toate măsurile cu caracter general sau special necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul Acordului euro-mediteraneean și veghează cu privire la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin acord.

(4)

Revizuirea politicii europene de vecinătate din 2016 a propus o nouă etapă de cooperare cu țările partenere, care să determine un sentiment mai puternic de implicare și responsabilitate din partea ambelor părți.

(5)

Uniunea Europeană și Republica Tunisiană au decis să consolideze parteneriatul lor privilegiat prin aprobarea unui ansamblu de priorități strategice pentru perioada 2018-2020, cu scopul de a sprijini și de a consolida tranziția democratică și dezvoltarea socioeconomică a Republicii Tunisiene.

(6)

Părțile la Acordul euro-mediteraneean ar trebui să convină asupra textului priorităților strategice, care reflectă, pe plan concret, parteneriatul privilegiat UE-Tunisia pentru perioada 2018-2020. Aceste priorități ar trebui să sprijine punerea în aplicare a Acordului euro-mediteraneean, punând accentul pe cooperarea cu privire la interesele partajate definite de comun acord,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Consiliul de asociere adoptă prioritățile strategice UE-Tunisia pentru perioada 2018-2020 prevăzute în documentul intitulat „Consolidarea parteneriatului privilegiat UE-Tunisia: priorități strategice pentru perioada 2018-2020” care figurează în anexă și recomandă părților să le pună în aplicare.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 9 noiembrie 2018.

Pentru Consiliul de asociere UE-Tunisia

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  JO L 97, 30.3.1998, p. 2.


ANEXĂ

Consolidarea Parteneriatului privilegiat UE-Tunisia: Priorități strategice pentru perioada 2018-2020

1.   Introducere

Tunisia a făcut din ancorarea sa în spațiul european o alegere strategică, iar dezvoltarea unei democrații tunisiene prospere și stabile în vecinătatea Uniunii Europene reprezintă un interes strategic reciproc.

„Parteneriatul privilegiat” UE-Tunisia este mărturia unicității și a dinamismului relațiilor bilaterale, precum și a ambiției comune de a aprofunda aceste relații, astfel încât Tunisia să se integreze din ce în ce mai bine în spațiul european. Obiectivul pe termen lung este de a dezvolta un model ambițios pentru viitorul relațiilor de după anul 2020, având drept repere progresele realizate și exploatând pe deplin oportunitățile de convergență oferite de Politica europeană de vecinătate în perioada 2018-2020.

În cadrul parteneriatului privilegiat, Tunisia s-a angajat pe deplin să pună în aplicare reformele necesare pentru dezvoltarea socioeconomică durabilă a țării și să realizeze progrese durabile în ceea ce privește tranziția democratică. Uniunea Europeană, conștientă de amploarea provocării și a dificultăților cu care se confruntă Tunisia, își reiterează angajamentul de a sprijini punerea în aplicare cât mai curând posibil a acestor reforme.

Prioritățile strategice elaborate în prezentul document reflectă parteneriatul privilegiat pe plan concret pentru anii 2018-2020. Crearea unor perspective de viitor pentru tineri se va afla în centrul acțiunii celor două părți. Se va pune accentul pe accelerarea reformelor socioeconomice, inclusiv îmbunătățirea mediului de afaceri, precum și pe încheierea unui acord de liber schimb cuprinzător și aprofundat (ALSCA). Consolidarea democratică, în special punerea în aplicare efectivă a Constituției din 2014 și buna guvernanță vor rămâne, de asemenea, esențiale. Cele două părți își vor consolida cooperarea în domeniul securității și al combaterii terorismului, precum și în domeniul migrației și al mobilității cu încheierea negocierilor privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia și cu participarea tot mai activă a Tunisiei la programele europene. Consolidarea dialogului politic la nivel înalt și a dialogului cu societatea civilă, precum și a vizibilității parteneriatului vor însoți aceste eforturi.

Aceste priorități se bazează pe Planul de dezvoltare cincinal 2016-2020 (1) al Republicii Tunisiene și pe Comunicarea comună „Consolidarea sprijinului UE pentru Tunisia” (2).

2.   Prioritățile strategice ale Parteneriatului privilegiat UE-Tunisia pentru perioada 2018-2020

Parteneriat pentru tineret

UE și Tunisia consideră perspectivele de viitor pentru tineret ca fiind un obiectiv esențial, astfel cum demonstrează Parteneriatul „UE-Tunisia pentru tineret” lansat de președintele tunisian și de Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte la 1 decembrie 2016. În vederea unei mai bune satisfaceri a nevoilor tinerilor tunisieni, va fi necesar să se dea mai multă coerență acțiunilor curente și viitoare. Pe baza dialogului lansat în vederea punerii în aplicare a acestui parteneriat, UE și Tunisia s-au angajat să consolideze acțiunile de promovare a ocupării forței de muncă și a capacității de inserție profesională a tinerilor; mobilitatea; și o participare mai mare a tinerilor la viața publică și politică, în special inițiativele locale. Capacitatea de inserție profesională va trece prin reforma educației și a formării profesionale și prin crearea unei legături mai strânse între sectorul privat și sistemele de educație și formare, precum și prin promovarea și sprijinirea unor inițiative inovatoare lansate de tineri, în special în domeniul noilor tehnologii și al culturii. Sprijinul pentru dezvoltarea unei strategii naționale tunisiene pentru tineret va constitui un element esențial al parteneriatului, alături de consolidarea instituțiilor și a organizațiilor de tineret.

Pentru a susține acest angajament pentru tineret, cele două părți vor lucra pe următoarele priorități strategice:

2.1.   Dezvoltarea socioeconomică durabilă și favorabilă incluziunii

Progresele politice nu vor putea fi durabile dacă nu vor fi însoțite de progrese economice de aceeași anvergură. Având în vedere fragilitatea situației socioeconomice în Tunisia, cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor (în special în rândul tinerilor absolvenți) și cu importante disparități regionale și sociale, unul dintre principalele obiective va fi de a contribui la redresarea economiei tunisiene, astfel încât aceasta să devină mai competitivă și diversificată și să se transforme într-un mod durabil și favorabil incluziunii, în conformitate cu angajamentele internaționale privind mediul și schimbările climatice. UE va continua să își ofere sprijinul și să încurajeze reformele structurale.

Mai precis, acțiunile în domeniul dezvoltării socioeconomice se vor grupa în jurul următoarelor angajamente:

îmbunătățirea climatului de afaceri și sprijinul pentru dezvoltarea sectorului și a investițiilor private, în special prin: (i) simplificarea și ușurarea procedurilor administrative care trebuie urmate de întreprinderi; (ii) îmbunătățirea accesului la finanțare; și (iii) stimularea investițiilor publice și private – în special aplicarea efectivă a Legii investițiilor din 2016 și a Legii privind reformarea dispozițiilor privind avantajele fiscale din 2017, ținând seama de dispozițiile dăunătoare în materie de avantaje fiscale care trebuie eliminate;

de asemenea, se va pune accentul pe promovarea activă a antreprenoriatului și a dezvoltării IMM-urilor/microîntreprinderilor;

definirea și punerea în aplicare a unor strategii sectoriale care lipsesc, cum ar fi cea din domeniul turismului;

o îmbunătățire a protecției mediului și a gestionării resurselor naturale (inclusiv apa), în special prin punerea în aplicare a strategiei naționale pentru o economie ecologică și punerea în aplicare a angajamentelor internaționale ale Tunisiei privind schimbările climatice (contribuția națională stabilită), economia albastră și resursele piscicole;

îmbunătățirea competitivității sectoarelor tradiționale și a sectoarelor de creștere în domeniile agricol și industrial, în special prin sprijinirea inovării și asigurând o gestionare durabilă a resurselor, precum și diversificarea piețelor de export;

dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin interconexiunile electrice dintre UE și Tunisia, și promovarea surselor de energie regenerabile și a eficienței energetice;

dezvoltarea unui sistem de transport sigur, securizat, durabil și eficient prin intermediul standardelor de transport armonizate și a unei rețele multimodale integrate, în vederea facilitării conexiunii sud-sud și nord-sud;

consolidarea sistemului de gestionare a finanțelor publice, prin adoptarea și punerea în aplicare a unei noi legi organice a bugetului, reforma sistemului de audit a conturilor publice și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor publice. Instituirea reformei sistemului fiscal (simplificarea sistemului fiscal, echitatea fiscală, descentralizarea, modernizarea administrației, lupta împotriva evaziunii fiscale și punerea în aplicare a angajamentelor internaționale relevante) reprezintă un pas esențial către o dezvoltare mai favorabilă incluziunii a țării. Sprijinirea reformelor bancare în curs, precum și strategia națională pentru incluziune financiară 2017-2021 privind accesul, utilizarea și calitatea serviciilor sunt importante, de asemenea;

punerea în aplicare a procesului de descentralizare, în vederea dezvoltării serviciilor publice și a infrastructurii sociale (în special în domeniile educației, culturii, sănătății, apei și instalațiilor sanitare) care răspund nevoilor comunităților locale; și accelerarea procesului de dezvoltare a regiunilor interioare – un angajament comun al ambelor părți pentru a reduce treptat disparitățile socioeconomice.

În vederea favorizării progresului social, cele două părți se angajează să promoveze în continuare:

ocuparea forței de muncă, în special prin continuarea reformelor pentru un acces echitabil la educație și formare profesională de calitate, în conformitate cu necesitățile pieței muncii în cadrul unei politici active de integrare pe piața muncii;

o politică tunisiană integrată și performantă privind incluziunea socială și o protecție socială efectivă, în special prin consolidarea capacității organismelor publice relevante, în sprijinul reformelor întreprinse de Tunisia în domeniul coeziunii sociale, precum și punerea în aplicare a articolului 67 din Acordul de asociere UE-Tunisia privind coordonarea sistemelor de securitate socială și garantarea aplicării principiului egalității de tratament în materie de drept social; și

dialogul social incluziv pentru a consolida capacitatea de a aborda dezechilibrele socioeconomice, a reduce tensiunile sociale și a promova o reală pace socială și, prin urmare, pentru a spori atractivitatea țării pentru investitorii străini.

Ambele părți rămân pe deplin angajate în procesul de negociere a unui acord de liber schimb cuprinzător și aprofundat (ALSCA) și au convenit asupra unui plan de acțiune concret pentru 2018 care să permită realizarea unor progrese în vederea accelerării negocierilor în scopul încheierii lor în cel mai scurt timp. UE și Tunisia vor continua să promoveze modernizarea economiei tunisiene, în beneficiul tuturor, inclusiv al celor mai dezavantajate regiuni și comunități, precum și crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri. Cele două părți se angajează să crească integrarea economică a Tunisiei în piața europeană, precum și în regiunea Magreb.

Pentru a consolida locul inovației și cercetării în slujba dezvoltării economice, sociale și regionale, UE și Tunisia vor acționa pentru integrarea Tunisiei în Spațiul european de cercetare, în special prin promovarea învățământului superior, prin consolidarea guvernanței, a mecanismelor de valorizare a activității de cercetare publică și a transferurilor de tehnologie între mediul universitar și rețeaua industrială.

2.2.   Democrația, buna guvernanță și drepturile omului

UE și Tunisia vor continua să acorde o importanță deosebită procesului de reformă democratică și promovării bunei guvernanțe și a statului de drept, cu respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prin consolidarea rolului și a participării societății civile. Cele două părți vor promova în continuare procesul de reforme politice prin punerea în aplicare efectivă a Constituției și a angajamentelor internaționale asumate de Tunisia.

Aspectele prioritare în domeniul bunei guvernanțe și al respectării statului de drept vor include, în special:

consolidarea instituției parlamentului și crearea și instituirea efectivă a unor organisme independente;

instituirea Curții Constituționale;

consolidarea unui proces electoral democratic, transparent și independent;

lupta împotriva corupției și fraudei, inclusiv prin sprijinirea autorității naționale de combatere a corupției;

reforma sistemului judiciar, inclusiv apropierea acestuia de standardele internaționale, printre care cele ale Consiliului Europei;

punerea în aplicare a unei strategii pentru reformarea și modernizarea administrației publice, incluzând îmbunătățirea serviciilor la nivel central și local, introducerea unui mod de luare a deciziilor bazat pe dovezi, simplificarea procedurilor administrative și dezvoltarea administrației digitale;

sprijinirea procesului de descentralizare, inclusiv o consolidare a capacităților și a bugetelor administrațiilor locale, în special în contextul alegerilor locale din mai 2018; și consolidarea organizațiilor societății civile, a rolului acestora și a contribuției lor la procesul de luare a deciziilor, precum și consolidarea participării cetățenilor, în special a tinerilor, la viața politică și la procesul decizional.

Aspectele prioritare privind angajamentele pentru respectarea și promovarea drepturilor omului vor include:

finalizarea procesului de armonizare a legislației cu Constituția și cu standardele internaționale, cooperarea Tunisiei în cadrul forurilor multilaterale și punerea în aplicare a angajamentelor luate în cadrul evaluării periodice universale;

sprijinirea eforturilor întreprinse pentru combaterea tuturor formelor de discriminare, a torturii (inclusiv punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul Comitetului împotriva torturii) și pentru protejarea persoanelor aflate în situații vulnerabile și promovarea drepturilor femeilor, copiilor și migranților;

sprijinul acordat acțiunii de pionierat a Tunisiei în combaterea violenței împotriva femeilor, asigurarea egalității depline între femei și bărbați și promovarea rolului femeii în toate domeniile, în special în sectorul economic și în cel politic;

apărarea libertății de exprimare și a libertății de asociere;

dreptul la protecția datelor cu caracter personal; și

respectarea drepturilor omului în materie de securitate.

2.3.   Apropierea între popoare, mobilitatea și migrația

Apropierea dintre societățile tunisiene și europene constituie un pilon esențial al parteneriatului privilegiat prin intensificarea schimburilor între popoare, societăți și culturi. Această mobilitate este deosebit de importantă în punerea în aplicare a Parteneriatului pentru tineret. Punerea în aplicare efectivă a asocierii Tunisiei la programul Orizont 2020 și participarea sa la programele Europa creativă și Erasmus+ vor fi esențiale în cadrul acestor eforturi.

Gestionarea concertată a migrației reprezintă o prioritate politică, atât pentru Tunisia, cât și pentru UE. Cele două părți se angajează să intensifice dialogul și cooperarea, în special prin punerea în aplicare a Parteneriatului pentru Mobilitate, consolidarea luptei împotriva cauzelor profunde ale migrației ilegale, precum și o disponibilitate europeană pentru a sprijini instituirea unui sistem tunisian de azil. Această cooperare, care va reflecta, de asemenea, dimensiunea regională a problematicilor respective, va include:

punerea în aplicare a strategiei naționale tunisiene privind migrația; cuprinzând, de asemenea, azilul și protecția internațională, inclusiv punerea în aplicare a unui cadru legislativ adecvat;

încheierea negocierilor privind acordurile de readmisie și de facilitare a vizelor;

buna guvernanță a migrației legale, printr-o mai bună coordonare cu statele membre ale UE, cu respectarea competențelor acestora, inclusiv prin instituirea unor sisteme pilot de mobilitate și o mai bună integrare a migranților în țările-gazdă;

sprijin pentru mobilizarea tunisienilor care locuiesc în străinătate pentru investițiile în sectoarele inovatoare în Tunisia;

sprijin pentru prevenirea migrației ilegale, în special printr-o mai bună luare în considerare a aspectelor legate de migrație în strategiile de dezvoltare; aceasta necesită, de asemenea, consolidarea gestionării frontierelor și campanii de sensibilizare cu privire la riscurile migrației ilegale;

sprijin pentru activitățile de prevenire și combatere a traficului de migranți și a traficului de ființe umane, inclusiv prin identificarea și urmărirea rețelelor criminale; și

consolidarea cooperării în ceea ce privește returnarea și readmisia; inclusiv prin acordarea de sprijin pentru reintegrarea durabilă a tunisienilor returnați.

2.4.   Securitatea și combaterea terorismului

UE și Tunisia se confruntă cu provocări comune în materie de securitate care necesită acțiuni concertate ale celor două părți și trebuie să evolueze în conformitate cu valorile comune ale democrației și respectării drepturilor omului.

Tunisia intenționează să pună în aplicare strategia sa globală și multisectorială de luptă împotriva terorismului și a extremismului violent. Domeniile de cooperare prioritare vor include:

punerea în aplicare a strategiei naționale de luptă împotriva terorismului, în special prin consolidarea și modernizarea legislației și a instituțiilor judiciare și de securitate în conformitate cu valorile democratice înscrise în Constituție;

accelerarea punerii în aplicare a programului de sprijin pentru reformă și pentru modernizarea sectorului securității, inclusiv responsabilitatea forțelor de securitate și aprofundarea acestei cooperări pe baza progreselor înregistrate;

lupta împotriva spălării banilor și finanțării crimei organizate și a terorismului, inclusiv punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune convenit cu Grupul de Acțiune Financiară Internațională;

dezvoltarea unei politici globale pentru prevenirea radicalizării;

reîntoarcerea luptătorilor străini;

dezvoltarea unei politici de asistență și protecție pentru victimele terorismului;

lupta împotriva crimei organizate, în special împotriva traficului de arme de foc și de droguri;

sprijin pentru punerea în aplicare a strategiei naționale privind securitatea frontierelor;

consolidarea cooperării cu agențiile competente ale Uniunii Europene; și

cooperarea în domeniul gestionării și prevenirii riscurilor de catastrofe.

Uniunea Europeană va continua, de asemenea, să participe pe deplin în cadrul grupului G7 + 6 care asigură coordonarea între principalii parteneri ai Tunisiei.

În plus, alte domenii ale parteneriatului în materie de securitate/apărare sunt susceptibile de a fi dezvoltate.

3.   Calea de urmat pentru consolidarea Parteneriatului privilegiat UE-Tunisia

Importanța acordată de cele două părți relațiilor lor va continua să se reflecte în intensitatea contactelor politice și în vizite regulate, în cadrul unui dialog politic mai larg cu privire la toate chestiunile de interes comun, printre care chestiuni regionale și internaționale. Dimensiunea regională a acestor discuții ar trebui consolidată. În acest sens, cele două părți reamintesc importanța cooperării lor în cadrul Uniunii pentru Mediterana. Pe lângă dialogurile existente, cele două părți vor colabora pentru organizarea unor reuniuni la nivel înalt între UE și Tunisia și pentru participarea miniștrilor tunisieni la anumite reuniuni tematice informale cu membrii Consiliului Uniunii Europene. Cele două părți încurajează cooperarea parlamentară între Parlamentul European și Adunarea Reprezentanților Poporului.

Organismele Acordului de asociere (Consiliul de asociere, Comitetul de asociere și subcomitetele tehnice) vor rămâne forurile privilegiate pentru ghidarea punerii în aplicare efective a parteneriatului. UE și Tunisia se angajează să consolideze eficacitatea și valoarea adăugată a activităților lor și, în măsura posibilului, să le grupeze în funcție de principalele teme prioritare, în conformitate cu prioritățile strategice.

În scopul de a face mai tangibile prioritățile enumerate mai sus, o foaie de parcurs este propusă de către Tunisia și convenită cu UE. Acest document public reia cele mai urgente măsuri (legislative, strategice și operaționale) necesare pentru revitalizarea economică și socială a țării. Foaia de parcurs este un mecanism flexibil și operațional de monitorizare pe bază semestrială.

În comunicarea comună, UE s-a angajat să își consolideze în mod semnificativ sprijinul financiar acordat Tunisiei prin Instrumentul de vecinătate. UE și Tunisia vor lucra pentru a utiliza la maximum oportunitățile financiare existente, inclusiv noile instrumente, printre care Planul de investiții extern al UE, valorificând complementaritatea și efectele de levier între subvențiile UE și împrumuturile acordate de instituțiile financiare. Cele două părți se angajează să consolideze sinergia dintre dialogurile politice și sectoriale, precum și punerea în aplicare a cooperării financiare. De asemenea, acestea vor lucra în direcția consolidării mecanismelor de coordonare și dialog cu partenerii financiari și cu creditorii internaționali sub responsabilitatea părții tunisiene, în ceea ce privește atât stabilirea priorităților, cât și punerea lor în aplicare.

În cele din urmă, cele două părți se angajează să acorde mai multă vizibilitate relației strategice dintre UE și Tunisia, precum și să valorifice mai bine beneficiile cooperării acestora în rândul cetățenilor din ambele părți ale Mediteranei.


(1)  Acest plan pledează pentru un nou model de dezvoltare pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și este structurat în jurul a cinci priorități: (i) buna guvernanță, reforma administrației și lupta împotriva corupției; (ii) trecerea de la o economie cu costuri reduse la un hub economic; (iii) dezvoltarea umană și incluziunea socială; (iv) concretizarea ambițiilor regiunilor; și (v) economia ecologică, pilon al dezvoltării durabile.

(2)  Comunicarea Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe și politica de securitate și a Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu (JOIN (2016) 47 final din 29 septembrie 2016) este structurată în jurul a cinci axe: (i) promovarea unei bune guvernanțe și a reformei administrației publice; (ii) consolidarea rolului jucat de societatea civilă; (iii) investiția în viitor: crearea de locuri de muncă și promovarea dezvoltării economice durabile; (iv) reducerea disparităților în societate; (v) sprijin în abordarea provocărilor în materie de securitate; (vi) eforturi comune pentru o mai bună gestionare a migrației și a mobilității.