ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 248

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 61
3 octombrie 2018


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2018/1309 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I – Parlamentul European

1

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1310 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I — Parlamentul European

3

 

*

Decizia (UE) 2018/1311 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

23

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1312 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

24

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1313 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia

27

 

*

Rezoluția (UE, Euratom) 2018/1314 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

29

 

*

Rezoluția (UE, Euratom) 2018/1315 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016

71

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1316 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2016

103

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1317 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2016

105

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1318 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2016

107

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1319 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2016

109

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1320 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2016

111

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1321 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2016

113

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1322 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia

115

 

*

Decizia (UE) 2018/1323 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV – Curtea de Justiție

117

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1324 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV – Curtea de Justiție

118

 

*

Decizia (UE) 2018/1325 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea V – Curtea de Conturi

123

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1326 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea V – Curtea de Conturi

124

 

*

Decizia (UE) 2018/1327 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

127

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1328 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea X — Serviciul European de Acțiune Externă

128

 

*

Decizia (UE) 2018/1329 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

133

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1330 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

134

 

*

Decizia (UE) 2018/1331 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

137

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1332 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

138

 

*

Decizia (UE) 2018/1333 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea VIII – Ombudsmanul European

141

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1334 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea VIII – Ombudsmanul European

142

 

*

Decizia (UE) 2018/1335 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

145

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1336 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IX — Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

146

 

*

Decizia (UE) 2018/1337 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016

149

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1338 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016

151

 

*

Decizia (UE) 2018/1339 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2016

160

 

*

Decizia (UE) 2018/1340 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2016

162

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1341 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei aferent exercițiului financiar 2016

163

 

*

Decizia (UE) 2018/1342 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru exercițiul financiar 2016

166

 

*

Decizia (UE) 2018/1343 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice aferent exercițiului financiar 2016

167

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1344 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice aferent exercițiului financiar 2016

168

 

*

Decizia (UE) 2018/1345 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice pentru exercițiul financiar 2016

171

 

*

Decizia (UE) 2018/1346 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016

172

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1347 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016

173

 

*

Decizia (UE) 2018/1348 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016

177

 

*

Decizia (UE) 2018/1349 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2016

178

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1350 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2016

179

 

*

Decizia (UE) 2018/1351 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2016

182

 

*

Decizia (UE) 2018/1352 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (înainte de 1 iulie 2016: Colegiul European de Poliție – CEPOL) aferent exercițiului financiar 2016

183

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1353 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (înainte de 1 iulie 2016: Colegiul European de Poliție — CEPOL) aferent exercițiului financiar 2016

184

 

*

Decizia (UE) 2018/1354 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (înainte de 1 iulie 2016: Colegiul European de Poliție – CEPOL) pentru exercițiul financiar 2016

188

 

*

Decizia (UE) 2018/1355 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației aferent exercițiului financiar 2016

189

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1356 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației aferent exercițiului financiar 2016

190

 

*

Decizia (UE) 2018/1357 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2016

194

 

*

Decizia (UE) 2018/1358 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2016

195

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1359 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Biroului European de Sprijin pentru Azil aferent exercițiului financiar 2016

196

 

*

Decizia (UE) 2018/1360 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016

202

 

*

Decizia (UE) 2018/1361 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2016

203

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1362 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2016

204

 

*

Decizia (UE) 2018/1363 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Autorității Bancare Europene pentru exercițiul financiar 2016

208

 

*

Decizia (UE) 2018/1364 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2016

209

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1365 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2016

210

 

*

Decizia (UE) 2018/1366 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2016

214

 

*

Decizia (UE) 2018/1367 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2016

215

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1368 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Produse Chimice aferent exercițiului financiar 2016

216

 

*

Decizia (UE) 2018/1369 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Produse Chimice pentru exercițiul financiar 2016

221

 

*

Decizia (UE) 2018/1370 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2016

222

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1371 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2016

223

 

*

Decizia (UE) 2018/1372 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2016

227

 

*

Decizia (UE) 2018/1373 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2016

228

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1374 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului aferent exercițiului financiar 2016

229

 

*

Decizia (UE) 2018/1375 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exercițiul financiar 2016

233

 

*

Decizia (UE) 2018/1376 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2016

234

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1377 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2016

235

 

*

Decizia (UE) 2018/1378 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2016

240

 

*

Decizia (UE) 2018/1379 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent exercițiului financiar 2016

241

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1380 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați aferent exercițiului financiar 2016

242

 

*

Decizia (UE) 2018/1381 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați pentru exercițiul financiar 2016

245

 

*

Decizia (UE) 2018/1382 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2016

246

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1383 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2016

247

 

*

Decizia (UE) 2018/1384 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale pentru exercițiul financiar 2016

251

 

*

Decizia (UE) 2018/1385 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie aferent exercițiului financiar 2016

252

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1386 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Institutului European de Inovare și Tehnologie aferent exercițiului financiar 2016

253

 

*

Decizia (UE) 2018/1387 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Institutului European de Inovare și Tehnologie pentru exercițiul financiar 2016

257

 

*

Decizia (UE) 2018/1388 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2016

258

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1389 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2016

259

 

*

Decizia (UE) 2018/1390 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2016

265

 

*

Decizia (UE) 2018/1391 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2016

266

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1392 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2016

267

 

*

Decizia (UE) 2018/1393 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2016

270

 

*

Decizia (UE) 2018/1394 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă aferent exercițiului financiar 2016

271

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1395 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă aferent exercițiului financiar 2016

272

 

*

Decizia (UE) 2018/1396 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă pentru exercițiul financiar 2016

276

 

*

Decizia (UE) 2018/1397 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor aferent exercițiului financiar 2016

277

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1398 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor aferent exercițiului financiar 2016

278

 

*

Decizia (UE) 2018/1399 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor pentru exercițiul financiar 2016

281

 

*

Decizia (UE) 2018/1400 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene a Căilor Ferate (acum Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate) aferent exercițiului financiar 2016

282

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1401 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene a Căilor Ferate (acum Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate) aferent exercițiului financiar 2016

283

 

*

Decizia (UE) 2018/1402 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene a Căilor Ferate (acum Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate) pentru exercițiului financiar 2016

287

 

*

Decizia (UE) 2018/1403 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe aferent exercițiului financiar 2016

288

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1404 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe aferent exercițiului financiar 2016

289

 

*

Decizia (UE) 2018/1405 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru exercițiul financiar 2016

293

 

*

Decizia (UE) 2018/1406 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2016

294

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1407 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene de Formare aferent exercițiului financiar 2016

295

 

*

Decizia (UE) 2018/1408 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Fundației Europene de Formare pentru exercițiul financiar 2016

298

 

*

Decizia (UE) 2018/1409 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție aferent exercițiului financiar 2016

299

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1410 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție aferent exercițiului financiar 2016

300

 

*

Decizia (UE) 2018/1411 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție pentru exercițiul financiar 2016

305

 

*

Decizia (UE) 2018/1412 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă aferent exercițiului financiar 2016

306

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1413 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă aferent exercițiului financiar 2016

307

 

*

Decizia (UE) 2018/1414 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă pentru exercițiul financiar 2016

310

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1415 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2016

311

 

*

Rezoluția (UE, Euratom) 2018/1416 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom aferent exercițiului financiar 2016

312

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1417 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției de Aprovizionare a Euratom pentru exercițiul financiar 2016

313

 

*

Decizia (UE) 2018/1418 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă aferent exercițiului financiar 2016

314

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1419 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă aferent exercițiului financiar 2016

315

 

*

Decizia (UE) 2018/1420 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă pentru exercițiul financiar 2016

319

 

*

Decizia (UE) 2018/1421 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului unității Eurojust aferent exercițiului financiar 2016

320

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1422 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2016

321

 

*

Decizia (UE) 2018/1423 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Eurojust pentru exercițiul financiar 2016

325

 

*

Decizia (UE) 2018/1424 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului European de Poliție (Europol) aferent exercițiului financiar 2016

326

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1425 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Oficiului European de Poliție (Europol) aferent exercițiului financiar 2016

327

 

*

Decizia (UE) 2018/1426 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Oficiului European de Poliție (Europol) pentru exercițiul financiar 2016

331

 

*

Decizia (UE) 2018/1427 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016

332

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1428 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016

333

 

*

Decizia (UE) 2018/1429 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016

337

 

*

Decizia (UE) 2018/1430 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) aferent exercițiului financiar 2016

338

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1431 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) aferent exercițiului financiar 2016

339

 

*

Decizia (UE) 2018/1432 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru exercițiul financiar 2016

344

 

*

Decizia (UE) 2018/1433 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției GNSS European aferent exercițiului financiar 2016

345

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1434 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției GNSS European aferent exercițiului financiar 2016

346

 

*

Decizia (UE) 2018/1435 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor Agenției GNSS European pentru exercițiul financiar 2016

349

 

*

Decizia (UE) 2018/1436 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioindustrii aferent exercițiului financiar 2016

350

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1437 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune pentru bioindustrii aferent exercițiului financiar 2016

351

 

*

Decizia (UE) 2018/1438 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune pentru bioindustrii pentru exercițiul financiar 2016

354

 

*

Decizia (UE) 2018/1439 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Clean Sky 2 aferent exercițiului financiar 2016

355

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1440 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Clean Sky 2 aferent exercițiului financiar 2016

356

 

*

Decizia (UE) 2018/1441 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune Clean Sky 2 pentru exercițiul financiar 2016

359

 

*

Decizia (UE) 2018/1442 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune ECSEL aferent exercițiului financiar 2016

360

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1443 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune ECSEL aferent exercițiului financiar 2016

361

 

*

Decizia (UE) 2018/1444 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune ECSEL pentru exercițiul financiar 2016

364

 

*

Decizia (UE) 2018/1445 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Pile de combustie și hidrogen 2 aferent exercițiului financiar 2016

365

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1446 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Pile de combustie și hidrogen 2 aferent exercițiului financiar 2016

366

 

*

Decizia (UE) 2018/1447 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune Pile de combustie și hidrogen 2 pentru exercițiul financiar 2016

369

 

*

Decizia (UE) 2018/1448 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 aferent exercițiului financiar 2016

370

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1449 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 aferent exercițiului financiar 2016

371

 

*

Decizia (UE) 2018/1450 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 pentru exercițiul financiar 2016

374

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1451 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2016

375

 

*

Rezoluția (UE, Euratom) 2018/1452 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exercițiului financiar 2016

376

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2018/1453 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2016

380

 

*

Decizia (UE) 2018/1454 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune SESAR aferent exercițiului financiar 2016

381

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1455 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune SESAR aferent exercițiului financiar 2016

382

 

*

Decizia (UE) 2018/1456 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune SESAR pentru exercițiul financiar 2016

387

 

*

Decizia (UE) 2018/1457 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Shift2Rail aferent exercițiului financiar 2016

388

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1458 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune Shift2Rail aferent exercițiului financiar 2016

389

 

*

Decizia (UE) 2018/1459 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 privind închiderea conturilor întreprinderii comune Shift2Rail pentru exercițiul financiar 2016

392

 

*

Rezoluția (UE) 2018/1460 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016: performanțe, gestiune financiară și control

393

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

DECIZII

3.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/1


DECIZIA (UE) 2018/1309 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 aprilie 2018

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I – Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016 (1),

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 [COM(2017) 365 – C8-0248/2017] (2),

având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2016, secțiunea I – Parlamentul European (3),

având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2016,

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor (4),

având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (6), în special articolele 164, 165 și 166,

având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European (7), în special articolul 22,

având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0105/2018),

A.

întrucât președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016 la 28 iunie 2017;

B.

întrucât secretarul general, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 10 iulie 2017, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.

întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.

acordă președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2016;

2.

își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președintele

Antonio TAJANI

Secretarul general

Klaus WELLE


(1)  JO L 48, 24.2.2016.

(2)  JO C 323, 28.9.2017, p. 1.

(3)  JO C 266, 11.8.2017, p. 1.

(4)  JO C 322, 28.9.2017, p. 1.

(5)  JO C 322, 28.9.2017, p. 10.

(6)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)  PE 422.541/Bur.


3.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/3


REZOLUȚIA (UE) 2018/1310 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 aprilie 2018

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I — Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I – Parlamentul European,

având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0105/2018),

A.

întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului;

B.

întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i-au fost adresate 141 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a secretarului general și a auditorului intern;

C.

întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,

Supravegherea gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului

1.

ia act de faptul că sistemul oficial de supraveghere a gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului are patru componente principale:

certificarea conturilor finale de către contabilul Parlamentului;

rapoartele anuale ale auditorului intern și avizul său privind sistemul de control intern;

evaluarea cheltuielilor administrative și de altă natură ale tuturor instituțiilor Uniunii, inclusiv ale Parlamentului, de către auditorul său extern, Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”);

procedura de descărcare de gestiune pregătită de Comisia pentru control bugetar, care are drept rezultat o decizie a Parlamentului de a acorda Președintelui Parlamentului descărcarea de gestiune;

2.

salută faptul că Curtea a sporit numărul de eșantioane pentru operațiunile Parlamentului și încurajează Curtea să continue pe această cale, ținând seama de faptul că riscul pentru reputație este relativ ridicat, având în vedere faptul că erorile financiare și bugetare ar putea afecta negativ reputația instituției;

3.

încurajează Curtea să aibă în vedere emiterea unui număr mai mare de rapoarte speciale privind domenii specifice de activitate ale Parlamentului, cum ar fi politicile sale de comunicare și gestionarea subvențiilor acordate partidelor și fundațiilor politice europene, cu un accent special pe întocmirea bugetului în funcție de performanțe;

4.

salută acțiunile ulterioare întreprinse de administrație pentru a întări cunoștințele de specialitate la nivel intern în ceea ce privește conturile și auditarea, prin crearea unui serviciu suplimentar pentru deputați consacrat procedurilor de descărcare de gestiune referitoare la instituțiile Uniunii, oferind astfel sprijin și ajutor cu privire la modul în care trebuie înțelese și interpretate rezultatele contabile anuale și rapoartele de audit;

Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului

5.

constată că creditele finale ale Parlamentului s-au ridicat în 2016 la 1 838 613 983 EUR, respectiv 19,39 % din rubrica 5 din cadrul financiar multianual (1) (CFM) destinată cheltuielilor administrative pentru 2016 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, ceea ce reprezintă o creștere de 2,4 % față de bugetul pe 2015 (1 794 929 112 EUR);

6.

constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2016 au fost de 183 381 513 EUR (2015: 176 367 724 EUR), inclusiv 30 589 787 EUR în venituri alocate (2015: 27 988 590 EUR);

7.

subliniază că patru capitole au însumat 69,92 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului;

8.

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016, și anume:

(a)

Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2016:

1 838 613 983

reportări neautomate din exercițiul financiar 2015:

reportări automate din exercițiul financiar 2015:

289 323 907

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2016:

30 589 787

reportări corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2015:

103 055 269

Total:

2 261 582 946

(b)

Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2016 (EUR)

angajamente:

2 225 465 435

plăți efectuate:

1 900 199 164

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

324 909 094

credite reportate neautomat:

credite anulate:

36 094 295

(c)

Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2016:

183 381 513

(d)

Bilanț total la 31 decembrie 2016 (EUR)

1 574 480 381

9.

subliniază că 99,2 % din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 1 823 844 172 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,8 %; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; remarcă faptul că totalul plăților efectuate s-a ridicat la 1 538 531 527 EUR, ceea ce înseamnă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 84,4 %, reprezentând o creștere de 0,7 % în comparație cu exercițiul precedent;

10.

subliniază faptul că creditele anulate în anul 2016, în valoare de 14 769 811 EUR, au fost în principal legate de remunerații și alte drepturi, precum și, din nou, de cheltuielile aferente clădirilor;

11.

ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2016, au fost aprobate șapte transferuri în conformitate cu articolele 27 și 46 din Regulamentul financiar (2), care s-au ridicat la 66 655 000 EUR, ceea ce reprezintă 3,6 % din creditele finale; constată cu îngrijorare că majoritatea transferurilor au fost legate, din nou, de politica imobiliară a Parlamentului și, în special, de proiectul imobiliar Konrad Adenauer; consideră că nivelul transferurilor colectoare este în continuare foarte ridicat; este ferm convins că aceste transferuri pot fi reduse la un nivel minim necesar printr-o gestiune eficientă a bugetului; solicită cu insistență ca politica imobiliară a Parlamentului să fie stabilită cu suficientă claritate în cadrul strategiei bugetare;

Avizele Curții privind fiabilitatea conturilor pentru 2016 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi

12.

reamintește că Curtea efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative și de alt tip ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; subliniază că cheltuielile administrative și cheltuielile conexe includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologiile informației;

13.

reamintește că auditul a inclus examinarea unui eșantion reprezentativ de 100 de operațiuni de plată, inclusiv a unui eșantion bazat pe analiza riscurilor, format din 20 de angajamente care au fost aprobate aproape de sfârșitul exercițiului financiar 2016 și care au fost reportate automat în 2017, pentru a se verifica dacă instituțiile au utilizat bugetul în conformitate cu principiul bugetar al anualității;

14.

constată, pe baza raportului Curții, că probele de audit indică, per ansamblu, faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; observă că, pe baza celor 12 erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în legătură cu rubrica V din cadrul financiar multianual („Administrație”) este de 0,2 % (în scădere față de 0,6 % în 2015);

Gestionarea fondurilor de către grupurile politice

15.

reamintește că grupurile politice sunt responsabile în fața Parlamentului pentru gestionarea fondurilor care le sunt alocate, în limitele competențelor care le sunt conferite de către birou; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat deficiențe la nivelul controalelor cu privire la ordonanțarea și decontarea cheltuielilor legate de Grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF) și că au fost efectuate plăți care nu erau acoperite de contracte întocmite în urma unei proceduri de achiziții; evidențiază faptul că auditorul extern, „Ernst & Young”, a emis de asemenea o opinie cu rezerve; invită biroul să ia măsurile corespunzătoare, inclusiv o eventuală rambursare, în ceea ce privește Grupul ENF;

16.

ia act de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții pentru 2016; observă că, în cazul unei plăți efectuate către un grup politic, Curtea a constatat deficiențe la nivelul controalelor cu privire la ordonanțarea și decontarea cheltuielilor efectuate în 2015, dar validate și închise în 2016; constată, în plus, că Curtea a constatat că au fost efectuate plăți fără a fi acoperite de contracte întocmite în urma unei proceduri de achiziții publice; observă, în final, că Curtea a depistat deficiențe similare în cazul unei operațiuni referitoare la un alt grup politic în 2015;

17.

ia act de răspunsurile date Curții de Parlament în cadrul procedurii contradictorii; solicită Curții să informeze comisia competentă cu privire la punerea în aplicare a recomandării sale de a reexamina cadrul pentru monitorizarea punerii în aplicare a creditelor bugetare alocate grupurilor politice și de a monitoriza mai bine modul în care acestea aplică normele de ordonanțare și decontare ale cheltuielilor, precum și modul în care realizează procedurile de achiziții publice;

18.

încurajează Secretariatul General al Parlamentului să își continue eforturile suplimentare pentru a asista grupurile politice în ceea ce privește îmbunătățirea gestiunii lor financiare interne și să le ofere acestora orientări îmbunătățite; invită grupurile politice să îmbunătățească în continuare procedurile de punere în aplicare a normelor privind ordonanțarea și decontarea cheltuielilor, precum și să îmbunătățească și să armonizeze și mai mult modul de desfășurare a procedurilor de achiziții publice;

Raportul anual al auditorului intern

19.

ia act de faptul că, în cadrul reuniunii deschise a comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 23 ianuarie 2018, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și modul în care a efectuat audituri în 2016 cu privire la următoarele subiecte:

o analiză a proiectului pentru noul sistem de gestiune financiară (SGF) – faza 3;

măsurile luate în urma acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern;

sectorul audiovizual;

procesul de recrutare a funcționarilor și a agenților temporari;

expertiza externă privind proiectele de lucrări desfășurate de Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO);

procesul de raportare privind activitățile instituției;

procesul de recrutare a agenților contractuali;

infrastructura și operațiunile informatice: inventarul Centrului de date și managementul expertizei externe;

20.

reamintește că raportul anual de activitate este una dintre pietrele de temelie ale structurii de guvernanță a Parlamentului; scoate în evidență faptul că, în urma auditului procesului de raportare privind activitatea instituției, care s-a axat pe eficacitatea rapoartelor anuale de activitate ca un instrument de raportare cu privire la performanță și la răspundere, auditorul intern a formulat următoarele recomandări:

ar trebui să fie adoptat un cadru integrat pentru planificare și raportare; aceasta ar trebui să conțină dispoziții care să vizeze atât stabilirea obiectivelor strategice și a obiectivelor operaționale anuale ale tuturor direcțiilor generale, cât și stabilirea indicatorilor-cheie de rezultat și să îmbunătățească raportarea cu privire la performanță în rapoartele anuale de activitate;

secretarul general ar trebui să desemneze un serviciu responsabil căruia să îi încredințeze un mandat extins pentru coordonarea și monitorizarea procesului de raportare privind activitățile desfășurate;

ar trebui îmbunătățite evaluarea cadrului de control intern și raportarea cu privire la acesta prin numirea în fiecare direcție generală a unui coordonator pentru controlul intern, prin asigurarea de orientări și instrumente corespunzătoare direcțiilor generale și prin asigurarea coerenței raportării privind controalele interne în rapoartele anuale de activitate;

ar trebui adoptate orientări specifice Parlamentului care să vizeze întocmirea declarației de asigurare și evaluarea necesității de a formula eventuale rezerve;

21.

ia act de faptul că procesul de monitorizare din 2016 a dus la închiderea a 22 dintre cele 48 de acțiuni deschise validate, iar profilul de risc al acțiunilor restante a continuat să fie redus în mod progresiv în 2016; constată, în special, că la sfârșitul exercițiului, 10 dintre cele 26 de acțiuni deschise prezentau un „risc semnificativ”, iar restul de 16 acțiuni prezentau un „risc moderat”;

Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2015

22.

ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 transmise Comisiei pentru control bugetar la 4 octombrie 2017, precum și de prezentarea efectuată de secretarul general ca răspuns la diversele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2015 și de schimbul de opinii ulterior cu deputații; subliniază că este important să se discute mai frecvent cu secretarul general, în cadrul Comisiei pentru control bugetar, chestiunile care afectează bugetul Parlamentului și execuția sa;

23.

insistă din nou că, pentru a asigura o mai mare transparență în cadrul instituției, în special în ceea ce privește procedura sa de luare a deciziilor, lucrările organelor de decizie din cadrul Parlamentului, îndeosebi ale biroului, trebuie să fie simplificate și să devină mai accesibile, cu atât mai mult procedura de luare a deciziilor; solicită publicarea pe internet a ordinilor de zi ale biroului la timp și publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor cu mai multă promptitudine; observă că nu este necesar să se aștepte până ce acestea sunt traduse în toate limbile; felicită Colegiul chestorilor pentru progresele realizate în această privință, în special în ceea ce privește noua sa politică de a face publice deciziile sale;

24.

solicită secretarului general să transmită prezenta rezoluție biroului, evidențiind toate punctele unde se solicită o acțiune sau o decizie din partea acestuia; solicită secretarului general să întocmească un plan de acțiune și un calendar care să îi permită biroului să monitorizeze și/sau să răspundă recomandărilor Parlamentului din rezoluțiile referitoare la descărcarea de gestiune și să includă rezultatele în documentul anual de monitorizare; invită secretarul general să prezinte în timp util un raport Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar cu privire la toate proiectele cu un impact bugetar semnificativ care au fost prezentate biroului;

25.

regretă totuși că nu s-a dat curs multora dintre recomandările făcute în rezoluția privind descărcarea de gestiune (3) pentru exercițiul financiar 2015, fără a se oferi vreun motiv sau vreo justificare; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că nici biroul și nici secretarul general nu au publicat un raport de activitate și nu au realizat progrese suficiente cu privire la o serie de solicitări prin care li s-a cerut să întreprindă măsuri sau să adopte decizii;

26.

își reiterează apelul adresat biroului să urmărească toate deciziile privind descărcarea de gestiune, astfel cum rezultă din articolul 25 și anexa IV din Regulamentul de procedură, articolele 6 și 166 din Regulamentul financiar;

27.

reamintește că în două rezoluții referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 (4) și 2015 Parlamentul a solicitat o soluție tehnică care să le permită deputaților să își folosească pagina individuală de pe site-ul internet al Parlamentului pentru publicarea voluntară a întâlnirilor cu reprezentanții grupurilor de interese; îndeamnă Biroul Parlamentului European și secretarul general să facă posibil acest lucru fără întârzieri suplimentare;

28.

invită secretarul general să informeze deputații cu privire la progresul realizat în ceea ce privește proiectul iPACS (al cărui obiectiv este consolidarea și modernizarea securității persoanelor, clădirilor și activelor Parlamentului); observă că acest proiect a fost adoptat prin Decizia Biroului din 9 martie 2015; subliniază importanța stabilirii dacă un proiect de o asemenea importanță majoră pentru Parlament – și care este atât de costisitor – este pe drumul cel bun;

29.

invită secretarul general să adopte măsuri pentru a face față creșterii semnificative a prețurilor cazării la hotel la Strasbourg, prețuri care au crescut semnificativ de la un an la altul, cu un vârf accentuat în special în perioadele de sesiune; recomandă facilitarea transportului între Strasbourg și partea germană a frontierei, unde prețurile sunt mult mai mici (eventual prin intermediul unui serviciu de navetă între Kehl și clădirea Parlamentului);

30.

salută inițiativele secretarului general privind reexaminarea strategiei de asigurare a continuității activității și pentru situații de criză cu scopul de a întări capacitatea de rezistență a Parlamentului pentru a face față mai bine unui eventual incident major (de orice natură, dar care poate afecta serviciul informatic, securitatea sau clădirile) care ar afecta activitățile Parlamentului, și care se regăsesc într-o decizie a biroului din 3 mai 2016;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016

31.

ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 23 ianuarie 2018, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016, între vicepreședintele responsabil pentru buget, secretarul general și Comisia pentru control bugetar, în prezența auditorului intern;

32.

observă că, în urma referendumului care a avut loc la 23 iunie 2016 în Regatul Unit, biroul a purtat o dezbatere cu privire la consecințe, în cadrul reuniunii sale din 4 iulie 2016; ia act de poziția Președintelui, potrivit căreia, atâta vreme cât Regatul Unit este membru cu drepturi depline al Uniunii, deputații britanici în Parlamentul European și angajații Parlamentului care sunt cetățeni britanici beneficiază de exact aceleași drepturi și au aceleași obligații ca toți ceilalți deputați și angajați; observă că acest mecanism trebuie să fie flexibil și să se adapteze rezultatelor negocierilor privind Brexitul, indiferent de caracterul acestora; observă că situația deputaților britanici și a angajaților Parlamentului care sunt cetățeni britanici s-ar putea schimba în timpul perioadei de tranziție, care urmează să fie determinată;

33.

recunoaște că referendumul a avut un impact considerabil asupra secretariatelor comisiilor, a unităților de cercetare și a serviciilor orizontale din cadrul direcțiilor generale politice; ia act de faptul că serviciile Parlamentului au pregătit materiale analitice bazate pe activități de informare pentru a evalua impactul retragerii Regatului Unit asupra domeniilor de politică și a legislației în domeniile lor respective de competență; constată, de asemenea, că activitățile viitoare de cercetare în acest domeniu au un caracter juridic foarte complex, precum și faptul că expertiza acumulată în cadrul secretariatelor comisiilor și al departamentelor tematice poate fi mobilizată cu promptitudine în etapele ulterioare ale procesului de retragere în funcție de deciziile politice adoptate;

34.

salută îmbunătățirea cooperării în domeniul securității între Parlament și autoritățile naționale din țările gazdă, în special autoritățile belgiene;

35.

încurajează secretarul general să negocieze cu Căile ferate belgiene ca acestea să asigure mai multe trenuri directe între gara Bruxelles-Luxemburg și aeroportul Zaventem în perioadele de vârf la sosire și plecare pentru deputați, ceea ce le va permite deputaților să reducă timpul de călătorie, precum și amprenta de carbon; solicită secretariatului să promoveze deplasările cu trenul pentru deputați;

36.

reamintește că deschiderea față de public este o trăsătură distinctivă a Parlamentului; sprijină reorganizarea și îmbunătățirea accesibilității intrărilor în toate clădirile Parlamentului din cele trei locuri de desfășurare a activității, pe baza unui nou concept de securitate, care garantează un mediu sigur de desfășurare a activităților parlamentare, păstrând în același timp caracterul deschis al Parlamentului; ia act de faptul că aceste intrări, modernizate în 2015, au fost dotate cu noi sisteme de control al accesului și au fost integrate în noul sistem central integrat de control al accesului fizic; subliniază că intrarea în clădirea Louise Weiss din Strasbourg (LOW) este una dintre cele mai utilizate intrări de către deputați, personal și vizitatori pe durata sesiunilor plenare; subliniază că aceasta este, de facto, cea mai vizibilă intrare din Strasbourg; regretă faptul că controlul de securitate „temporar” la intrarea în clădirea LOW a devenit de facto permanent; îndeamnă secretarul general să propună o alternativă pentru a facilita intrarea în clădirea LOW, menținând totodată nivelul ridicat de securitate și de atractivitate al acestei intrări;

37.

observă că direcțiile generale iau în considerare în măsură diferită stabilirea bugetului în funcție de performanțe, aceasta aflându-se încă într-un stadiu preliminar în unele servicii ale administrației; invită secretarul general să se asigure stabilirea unor obiective clare și măsurabile și monitorizarea acestora la nivelul întregii administrații;

38.

regretă că, potrivit Curții, costurile asociate dispersiei geografice a Parlamentului se ridică la 114 milioane EUR pe an; ia act de constatarea din rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la localizarea sediilor instituțiilor Uniunii (5), potrivit căreia 78 % din misiunile personalului statutar al Parlamentului sunt rezultatul direct al dispersării geografice a serviciilor Parlamentului; reamintește că impactul asupra mediului provocat de această dispersare este evaluat la aproximativ 11 000-19 000 de tone de emisii de CO2; constată cu regret că, în 2016, costul total al rambursării cheltuielilor de călătorie ale deputaților pentru sesiunile plenare de la Strasbourg s-a ridicat la 21 352 262 EUR; invită Consiliul să găsească o soluție pentru ca Parlamentul European să aibă un sediu unic, în ideea de a nu risipi banii contribuabililor;

39.

ia act de publicarea celor șapte rapoarte referitoare la „costul non-Europei”, precum și a celor cinci „evaluări ale valorii adăugate europene”, care au fost finalizate în 2016;

40.

ia act de revizuirea valorii indemnizațiilor acordate asistenților parlamentari acreditați (APA) pentru deplasările în interes de serviciu între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului; constată că, în cazul funcționarilor și al altor agenți ai Parlamentului, plafonul aplicabil cheltuielilor de cazare la hotel pentru misiunile la Strasbourg este de 180 EUR, iar diurna este de 102 EUR, ceea ce reprezintă un total de 282 EUR pe zi, în timp ce, în cazul asistenților parlamentari acreditați, aceste cuantumuri sunt mai mici, de 137 EUR, 160 EUR sau 183 EUR pe zi, pentru aceleași cheltuieli, și se află la discreția deputaților; reamintește, cu toate acestea, că asistenții parlamentari acreditați au dreptul la aceleași indemnizații ca funcționarii și alți agenți ai Parlamentului în cazul misiunilor în alte locuri decât Strasbourg; invită biroul, al treilea an consecutiv, în vederea asigurării egalității de tratament a lucrătorilor, să ia rapid măsurile necesare pentru a alinia valoarea cheltuielilor de cazare la hotel și a diurnei pentru misiunile asistenților parlamentari acreditați la Strasbourg cu cea a funcționarilor și a altor agenți; solicită din nou biroului să alinieze pe deplin indemnizațiile funcționarilor, ale celorlalți agenți și ale APA;

41.

salută disponibilitatea secretarului general de a găsi o soluție și își reiterează solicitarea de a se găsi o soluție viabilă pentru asistenții parlamentari acreditați care, după ce au lucrat timp de două legislaturi consecutivei, până la sfârșitul actualei legislaturi, atunci când vor ajunge la vârsta de pensionare, nu vor avea drept de acces la sistemul european de pensii din cauza unor circumstanțe ce se află în afara controlului asistenților și al deputaților care i-au angajat, întrucât nu vor fi îndeplinit cei 10 ani de serviciu necesari, fapt ce se datorează organizării anticipate a alegerilor din 2014 și întârzierilor în ceea ce privește validarea noilor contracte ale APA cauzate de volumul mare de muncă din perioadele de după alegerile din 2009 și din 2014; solicită, așadar, ca cele două mandate legislative să fie considerate a constitui 10 ani de serviciu activ; invită secretarul general să solicite Direcției Generale Personal (DG PERS) să găsească neîntârziat posibile soluții și să informeze reprezentanții APA cu privire la evoluția procesului și să îi implice în acest proces; solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă până la 1 septembrie 2018 pentru a soluționa această problemă;

42.

constată că unele rambursări pentru misiuni întârzie foarte mult și propune să se analizeze soluții pentru ca aceste rambursări să fie tratate într-un interval de timp rezonabil;

43.

consideră că este adecvată menținerea unei ușoare creșteri la linia bugetară 422, „Cheltuieli legate de asistența parlamentară”, în special ținând seama de creșterea volumului de muncă din cauza Brexitului, de numărul tot mai mare al trilogurilor și de numărul tot mai mare al comisiilor temporare și speciale, care a atins pragul istoric de 25 de comisii permanente și temporare, precum și de faptul că sfârșitul legislaturii va coincide cu pachetul complex de propuneri legislative privind CFM;

44.

solicită secretarului general să transmită Comisiei Raportul privind evaluarea noului statut al asistenților parlamentari acreditați redactat ca urmare a rezoluției adoptate la 28 aprilie 2016 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 și menționat la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 160/2009 al Consiliului (6);

45.

încurajează biroul ca, atunci când evaluează noile norme referitoare la grupurile de vizitatori, introduse anul trecut, să elimine posibilitatea de a se numi un APA ca lider al unui grup, deoarece aceasta generează probleme de ordin profesional, juridic, etic, precum și preocupări legate de protecția datelor;

46.

observă că, în cazul stagiarilor angajați de către deputați, raportul de muncă este reglementat de un contract de drept privat încheiat cu deputatul în cauză, ceea ce nu le conferă un statut similar cu cel al altor categorii de membri ai personalului Parlamentului, și nici nu le permite să beneficieze de bursele acordate de Parlament (bursele Schuman); regretă că la nivelul Direcției Generale Finanțe (DG FINS) nu există un instrument sau un cadru juridic cară să permită crearea unui sistem de plăți directe în avans către acești stagiari înainte de misiuni, astfel cum este cazul pentru restul personalului, în special având în vedere faptul că plata acestor cheltuieli în avans din fondurile proprii ale stagiarilor presupune un efort economic considerabil, din motive evidente; subliniază faptul că deputații în Parlamentul European pot ajunge la un acord cu stagiarii și cu agentul de plată privind plățile în avans, de la caz la caz; observă, totodată, că numeroși deputați decid să nu recurgă la serviciile unui agent de plată pentru remunerarea stagiarilor pe care îi angajează și îi solicită Parlamentului să analizeze cât mai curând posibil fezabilitatea punerii în aplicare a unui astfel de mecanism de plăți;

47.

constată cu îngrijorare că, în acest stadiu avansat al mandatului parlamentar, CV-urile a mai mult de jumătate dintre deputați nu au fost încă publicate în profilul lor de pe site-ul de internet al Parlamentului; invită secretarul general să ia măsuri fără întârziere pentru a asigura publicarea pe site-ul de internet oficial al PE a CV-urilor tuturor deputaților;

48.

reamintește că mandatul deputaților în Parlamentul European este incompatibil cu o serie de funcții, inclusiv cu un mandat exercitat în cadrul unui parlament național; cere să se elaboreze reglementările necesare pentru legislatura parlamentară următoare pentru a exclude posibilitatea ca deputații să aibă un mandat suplimentar într-un parlament regional dintr-un stat membru, cu competențe legislative și un program parlamentar cu normă întreagă comparabil cu cele ale parlamentelor naționale;

49.

este de părere că, pentru a beneficia de opinii și studii mai independente și mai fiabile, este necesar să fie instituite norme privind conflictele de interese pentru experții angajați de către comisiile Parlamentului;

50.

reamintește faptul că în procedurile de descărcare de gestiune pentru anii financiari 2014 și 2015 s-a semnalat faptul că site-ul de internet al Parlamentului era relativ dificil de utilizat și, în acest context, invită Direcția Generală Comunicare (DG COMM) să își îmbunătățească de urgență site-ul de internet și să instituie un motor de căutare mai eficient; subliniază că mai sunt încă de făcut progrese în ceea ce privește atractivitatea paginii de internet și că este încă necesar să se depună eforturi în vederea diversificării platformelor de socializare disponibile; solicită să fie pusă în aplicare o nouă strategie care să reflecte capacitatea deplină a rețelelor de socializare în diferitele lor manifestări;

51.

ia act de declarația actualizată de misiune pentru birourile de informare, denumite de acum înainte „birouri de legătură”, adoptată de către birou în noiembrie 2017; subliniază cu insistență că funcția principală a acestora este de a informa și a comunica la nivel local în numele Parlamentului, pentru a difuza informații cu privire la Uniune și la politicile Uniunii prin activitățile părților interesate externe la nivel local, regional și național; subliniază că este necesar să se optimizeze utilizarea noilor tehnologii și practici de comunicare și să se valorifice situația geografică privilegiată a birourilor de legătură, aproape de cetățeni, pentru a intensifica și mai mult activitățile la nivel local, cum ar fi organizarea de dezbateri cu deputații în Parlament și cu societatea civilă, în vederea stabilirii unui dialog cu cetățenii și a colaborării cu aceștia; subliniază că dezbaterile pe internet și atenția din partea mass-mediei declanșată de aceste evenimente ar trebui să contribuie la intensificarea interacțiunii directe cu cetățenii; solicită îmbunătățirea strategiei adoptate în ceea ce privește birourile de informare ale Parlamentului și îndeamnă DG COMM să abordeze problema dezechilibrului dintre suma de bani cheltuită pentru costurile cu clădirile și personalul și funcția principală a acestor birouri, care este comunicarea directă cu părțile interesate locale și cetățenii;

Direcția Generală Comunicare

52.

reamintește că indicatorul-cheie de performanță al DG COMM este nivelul total de vizibilitate sau de expunere atins pentru totalitatea platformelor și canalelor de comunicare ale Parlamentului; ia act de faptul că, în ceea ce privește prezența Parlamentului în mass-media și nivelul mediu al mediatizării în fiecare lună, s-a înregistrat o creștere cu 12 % față de 2015 și o creștere cu 7 % comparativ cu anul electoral 2014; ia act de îmbunătățirea utilizării de către Parlament a platformelor de socializare, precum și în ceea ce privește acțiunile legate de creșterea gradului de sensibilizare în rândul tinerilor; subliniază, cu toate acestea, că activitățile de comunicare ale Parlamentului ar trebui să se îmbunătățească în continuare, în special prin creșterea vizibilității la nivelul platformelor de socializare, care este în prezent sub standardele preconizate pentru o instituție parlamentară; subliniază că, în special în contextul alegerilor europene din 2019, trebuie elaborată și pusă în aplicare o strategie cuprinzătoare privind platformele de socializare; subliniază că această strategie trebuie să reflecte volumul de muncă al Parlamentului, ținând seama în același timp de interesele, preocupările și ideile polivalente pe care le exprimă cetățenii cu privire la viitorul Europei;

53.

ia act de faptul că DG COMM a lansat un nou program de lucru multianual pentru acordarea de granturi în domeniul mass-mediei și al organizării de evenimente, care vizează perioada 2016-2019; ia act de faptul că, în scopul acordării de granturi pentru acțiuni în domeniul mass-mediei, au fost instituite 102 acorduri-cadru de parteneriat și au fost selectate 48 de cereri de grant, în valoare totală de 3,99 milioane EUR; constată că, în legătură cu organizarea de evenimente, au fost selectate 18 proiecte pentru acordarea de granturi în valoare totală de 0,8 milioane EUR; invită DG COMM să se axeze mai activ pe persoanele care nu sunt neapărat interesate de activitățile Parlamentului sau care sunt chiar sceptice cu privire la funcționarea sa;

54.

ia act de modificările importante de ordin tehnic și editorial efectuate pe site-ul public al Parlamentului, în special în ceea ce privește optimizarea motoarelor de căutare de pe site; felicită DG COMM pentru aceste progrese, dar adaugă că ritmul progreselor înregistrate este în continuare excesiv de lent; ia act de faptul că proiectul axat pe utilizarea unui concept adaptabil în proiectarea site-ului de internet și proiectul de actualizare a platformei utilizate pentru transmisia în direct prin internet (live streaming) și transmisia de materiale video la cerere (video-on-demand), care au drept scop regândirea site-ului web pentru ca acesta să fie adaptabil la toate tipurile de dispozitive, au fost lansate în 2016 și au fost implementate cu succes pentru unele secțiuni ale site-ului de internet; solicită ca aceste proiecte să fie continuate și implementate în toate secțiunile site-ului Parlamentului; ia act de faptul că rămân încă multe de făcut pentru a avea un site internet și un instrument de comunicare eficace; subliniază că reînnoirea trebuie să aibă loc în timp util, având în vedere că vizibilitatea și accesibilitatea Parlamentului ar trebui asigurate cu mult înaintea alegerilor europene din 2019, însă în niciun caz mai târziu; subliniază că un site internet transparent și accesibil este un factor determinant pentru implicarea cetățenilor;

55.

constată o creștere semnificativă, începând din 2014, a volumului de cereri transmise Unității pentru întrebările adresate de cetățeni (AskEP/Întrebați Parlamentul European), în principal ca urmare a unor campanii „epistolare”, aparent coordonate, pe teme de actualitate; sugerează ca răspunsurile Parlamentului să fie aduse la cunoștința deputaților, care ar putea să nu fie informați cu privire la existența lor;

56.

atrage atenția asupra celui mai recent sondaj Eurobarometru comandat de Parlament, în cadrul căruia a fost adresată o întrebare specifică privind imaginea Parlamentului; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, potrivit sondajului, procentul cetățenilor care au o opinie pozitivă despre Parlament este în creștere, de la 25 % în 2016 la 33 % în 2017; constată cu satisfacție că creșterea imaginii pozitive a Parlamentului corespunde în mod direct unui declin al „opiniilor nefavorabile” de șapte puncte procentuale, de la 28 % (2016) la 21 % (2017); subliniază faptul că, în pofida unor semne clare de ameliorare, mai rămân încă multe de făcut;

57.

încurajează biroul ca, atunci când evaluează noile norme referitoare la grupurile de vizitatori introduse anul trecut, să elimine posibilitatea ca un APA să fie numit în calitate de conducător al unui grup;

58.

solicită o revizuire a sistemului pentru calcularea rambursării cheltuielilor de călătorie pentru grupurile de vizitatori sponsorizate de deputați, pe de o parte pentru a se asigura tratamentul egal al tuturor cetățenilor Uniunii și, pe de altă parte, pentru a se promova utilizarea unor mijloace de transport mai ecologice, având în vedere că actualul sistem, bazat pe calculul kilometrajului, nu ține seama nici de izolarea geografică și obstacolele naturale care afectează anumite zone geografice ale Uniunii, și nici nu acoperă cheltuielile de transport din aceste locuri către locuri unde sunt disponibile mijloace de transport mai rapide și mai ecologice;

59.

ia act de faptul că, la 31 decembrie 2016, în cadrul secretariatului erau angajați 5 375 de funcționari și agenți temporari (o scădere de 16 comparativ cu 31 decembrie 2015), iar în cadrul grupurilor politice își desfășurau activitatea 806 funcționari și agenți temporari (o creștere de 35 comparativ cu 31 decembrie 2015); constată că DG PERS era responsabilă de 9 617 angajați, inclusiv agenții contractuali (o creștere cu 264 comparativ cu 31 decembrie 2015);

60.

ia act de faptul că, la 1 ianuarie 2016, din schema de personal a Parlamentului au fost eliminate 57 de posturi, în conformitate cu revizuirea din 2014 a Statutului funcționarilor și cu CFM pentru 2014-2020;

Direcția Generală Personal

61.

salută faptul că promovarea egalității de șanse rămâne o componentă esențială a politicii de gestionare a resurselor umane aplicate de Parlament; constată că planul de acțiune pentru promovarea egalității de gen și a diversității, aprobat de birou în 2015, a continuat să fie pus în aplicare pe parcursul exercițiului 2016, împreună cu obiectivele sale specifice, precum și cu toate celelalte măsuri conexe;

62.

salută faptul că a fost adoptată o foaie de parcurs privind „Egalitatea de gen în Secretariatul General al Parlamentului European”; remarcă faptul că foaia de parcurs propune acțiuni concrete și un calendar clar pentru aplicarea anumitor măsuri referitoare la gestiune, formarea profesională, sensibilizarea cu privire la egalitatea de gen, asigurarea echilibrului între viața profesională și cea privată și monitorizarea periodică a echilibrului de gen prin intermediul statisticilor;

63.

salută faptul că egalitatea de gen în rândul șefilor de unitate numiți de către secretarul general a crescut de la 21 % în 2006 la 36 % în 2016 și că posturile pe care le-au obținut femeile indică o ameliorare satisfăcătoare a calității posturilor atribuite femeilor;

64.

regretă faptul că echilibrul de gen la nivelul de director general a scăzut de la 33,3 %/66,7 % în 2015 la 16,7 %/83,3 % în 2016; constată că echilibrul de gen la nivelul de director a rămas stabil între 2015 și 2016, situându-se la 29,2 %/70,8 % și, respectiv, la 29,8 %/70,2 %; consideră că acest lucru se află în contradicție cu foaia de parcurs pentru egalitatea de gen în cadrul Secretariatului Parlamentului European;

65.

recunoaște că, pentru anumite activități, cum ar fi gestionarea cantinelor și curățenia, Parlamentul a preferat externalizarea și că, în consecință, în cazul anumitor DG-uri, numărul de agenți externi în clădirile Parlamentului poate chiar depăși numărul de funcționari;

66.

reiterează opinia sa că nu ar trebui să se utilizeze personal extern pentru a compensa reducerea numărului de posturi convenită în contextul revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor și al actualului CFM;

67.

ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2016, la Parlament lucrau 1 924 de asistenți parlamentari acreditați (APA), față de 1 791 în anul precedent; solicită să se acorde o atenție deosebită drepturilor asistenților parlamentari acreditați și asistenților locali, întrucât contractele lor sunt direct legate de mandatul deputatului în Parlamentul European pe care îl sprijină, ținând seama de faptul că asistenții parlamentari acreditați sunt membri ai personalului care au încheiat contracte de angajare cu Parlamentul, în timp ce asistenții locali cad sub incidența diferitelor legislații naționale;

68.

își reiterează preocuparea legată de presupusa practică a deputaților de a obliga APA să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără emiterea de ordine de misiune, fără cheltuieli de misiune sau pur și simplu fără cheltuieli de deplasare; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri, deoarece APA care călătoresc fără ordine de misiune nu numai că își plătesc cheltuielile aferente din propriul buzunar, dar nici nu sunt acoperiți de asigurarea de serviciu; invită secretarul general să analizeze această presupusă practică și să prezinte un raport în această privință până la sfârșitul anului;

69.

reiterează invitația adresată Conferinței președinților și biroului de a reanaliza posibilitatea ca APA să poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, deputații în cadrul delegațiilor și misiunilor parlamentare oficiale, astfel cum au solicitat deja mai mulți deputați; invită secretarul general să analizeze consecințele bugetare și modalitățile de organizare și logistica acestor misiuni;

70.

constată că Parlamentul oferă un buget pentru Comitetul personalului; solicită un buget similar pentru Comitetul APA, întrucât aceștia îndeplinesc sarcini prevăzute de Statutul deputaților în Parlamentul European și de măsurile de aplicare a acestuia, utile pentru toate instituțiile și pentru toți deputații;

71.

invită administrația să implice Comitetul APA în procesul decizional legat de toate normele care ar putea viza Comitetul APA în mod exclusiv sau în comun cu toate celelalte categorii de personal reprezentate de Comitetul personalului;

72.

salută interesul existent privind păstrarea membrilor personalul cu cetățenie britanică care au devenit funcționari publici europeni; solicită secretarului general să prezinte un raport cu privire la riscurile potențiale pentru personalul britanic, modul în care se poate asigura că personalul britanic nu are de suferit de pe urma Brexitului și că drepturile statutare, contractuale și drepturile acumulate ale acestora sunt pe deplin respectate;

73.

ia act de faptul că, în conformitate cu Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (7), în anul 2016 au fost eliminate din schema de personal a Parlamentului 57 de posturi, în conformitate cu cerința referitoare la reducerea efectivului de personal cu 5 %; ia act de faptul că au fost eliminate alte două posturi, pentru a fi transferate către Comisia Europeană, în contextul punerii în aplicare a unor proiecte informatice interinstituționale; remarcă, în plus, faptul că Parlamentul urma să elimine alte 76 de posturi din schema sa de personal începând cu 1 ianuarie 2017, în urma deciziei autorității bugetare;

74.

este de părere că, drept reacție la campania #metoo, Parlamentul ar trebui să practice toleranța zero față de violență, sub orice formă, fie structurală, sexuală, fizică sau psihologică; solicită, prin urmare:

tragerea la răspundere deplină a autorilor cu epuizarea completă a pedepselor și sancțiuni disponibile;

crearea unui birou central pentru depunerea de plângeri în cazurile de hărțuire;

accesul tuturor la o comisie independentă pentru cazurile de hărțuire care să nu reproducă structurile interne de putere prin prezența deputaților printre membrii săi;

protecția victimelor și a persoanelor care denunță astfel de cazuri de violență, care să le confere anonimat și discreție completă;

sprijinirea psihologică a victimelor, care să fie asigurată de un serviciu central în cadrul Parlamentului care să fie dotat cu lucrători medicali, lucrători sociali și consilieri;

o formare obligatorie privind hărțuirea sexuală și hărțuirea morală pentru deputați și funcționarii în poziții de conducere;

o formare și informații pentru personal, astfel încât acesta să fie în măsură să recunoască cazurile de hărțuire sexuală și să își cunoască drepturile;

75.

consideră că numărul relativ scăzut de plângeri referitoare la cazuri de hărțuire transmise în 2016 atât Comitetului consultativ privind hărțuire responsabil de plângerile membrilor personalului, cât și de către APA, ar putea indica lipsa unor canale adecvate de comunicare; subliniază că Statutul funcționarilor recunoaște două tipuri de hărțuire (hărțuirea psihologică și hărțuirea sexuală); este de părere că lupta împotriva tuturor formelor de hărțuire ar trebui să fie una dintre prioritățile cele mai importante ale secretarului general; salută, în această privință, propunerea secretarului general de a crea o rețea de consilieri independenți care să își desfășoare activitatea în mod confidențial, care să poată fi contactați de către APA, de stagiarii care lucrează pentru deputați, de personalul grupurilor politice și de către toți ceilalți stagiari și membri ai personalului; ia act de faptul că aceste persoane de încredere ar urma să fie selecționate pe baza competențelor profesionale și a aptitudinilor de comunicare interpersonală și vor beneficia de cursuri de formare specifice; încurajează revizuirea componenței comitetelor consultative mandatate să trateze plângerile de hărțuire, pentru a se asigura reprezentarea egală a deputaților, a asistenților parlamentari acreditați și a personalului, precum și echilibrul de gen; invită biroul să analizeze posibilitatea de a numi un auditor extern pentru a îmbunătăți în continuare procesele interne;

76.

subliniază necesitatea de a fi creat un organism independent pentru divulgare, consiliere și consultare care să dispună de resurse bugetare suficiente, cu scopul de a ajuta avertizorii să utilizeze canalele corespunzătoare pentru a divulga informații privind posibile nereguli care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, protejând, în același timp, confidențialitatea lor și oferindu-le sprijinul și consilierea necesare;

77.

reamintește poziția vulnerabilă a asistenților parlamentari acreditați și a stagiarilor deputaților în ceea ce privește normele interne de protejare a avertizorilor de integritate; atrage atenția secretarului general asupra posibilelor consecințe financiare ale faptului că Parlamentul nu a asigurat încă măsurile necesare de protecție a avertizorilor de integritate în cazul asistenților parlamentari acreditați care denunță cazuri de abatere comise de deputați; cere cu insistență secretarului general să îmbunătățească această situație;

78.

solicită ca săptămânile rezervate activităților parlamentare externe să fie utilizate pentru cursuri de formare, în special de către asistenții deputaților, inclusiv pentru cursurile de limbă intensive;

79.

subliniază încă o dată că Parlamentul este practic singura instituție care nu a introdus programul de lucru flexibil, practicat de aproape toate celelalte instituții de mulți ani, în special de Comisie, cu rezultate dovedite în ceea ce privește creșterea productivității și o mai bună calitate a vieții pentru angajați; solicită ca Parlamentul să introducă cât mai curând printre formulele sale de lucru programul de lucru flexibil, iar Comisia pentru control bugetar să fie informată cu privire la progresele realizate în vederea atingerii acestui obiectiv;

80.

își reiterează apelul lansat în rezoluția de descărcare de gestiune pentru anul financiar 2015 (punctul 95) ca stagiarii să beneficieze de reduceri de preț mai importante în restaurantele PE, având în vedere venitul lor;

81.

constată cu foarte mare îngrijorare o scădere a cererii din partea deputaților pentru cursuri de limbi străine individuale de franceză și, mai ales, de spaniolă și italiană, în special începând cu 2009; constată că numai pentru limbile engleză și germană numărul de participanți a rămas constant, și chiar a crescut; reamintește secretarului general importanța multilingvismului pentru procesul de integrare europeană și rolul pe care administrația ar trebui să îl joace în promovarea învățării limbilor străine în rândul reprezentanților aleși ai cetățenilor UE, având în vedere că limbile sunt, de asemenea, un instrument esențial pentru înțelegere și comunicare în exercitarea funcțiilor lor parlamentare; invită administrația să informeze deputații cu regularitate, prin mijloace corespunzătoare, în plus față de broșurile și informațiile disponibile online, despre toate oportunitățile care le sunt oferite de Parlament, cu un accent deosebit pe cursurile cu profesorii de limbi străine din cadrul Parlamentului, disponibili la Bruxelles și la Strasbourg, această soluție fiind cea mai flexibilă și cea mai compatibilă cu nevoile și cu condițiile de muncă ale deputaților, care oferă cel mai bun raport calitate-preț; îndeamnă de asemenea secretarul general să utilizeze mijloacele necesare pentru a promova multilingvismul în acest domeniu, inclusiv prin îmbunătățirea disponibilității profesorilor de limbi străine din cadrul Parlamentului și prin eliminarea nesiguranței cu care se confruntă aceștia privind locul lor de muncă; ia act de transferul Unității de formare profesională a deputaților din DG FINS la DG PERS, în vederea creării unei sinergii mai puternice cu Unitatea de formare profesională a personalului, aflată deja în cadrul DG PERS; solicită secretarului general să îl informeze cu privire la rezultatele concrete preconizate ca urmare a transferului;

82.

invită secretarul general să elaboreze o politică de mobilitate voluntară și transparentă care să țină seama de interesele și competențele personalului în cadrul unei veritabile strategii de dezvoltare a carierei;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

83.

observă că, având în vedere evoluțiile recente legate de sediile Parlamentului de la Luxemburg și de la Strasbourg, propunerea actualizată privind strategia imobiliară pe termen mediu a Parlamentului ar trebui să se concentreze asupra sediului de la Bruxelles și, în special, asupra viitorului clădirii Paul-Henri Spaak; în plus, invită biroul să evalueze vechimea infrastructurii din clădirea Salvador de Madariaga din Strasbourg; constată, de asemenea, că sunt încă necunoscuți anumiți factori legați de Brexit care joacă un rol determinant în definirea viitorului politicii imobiliare, cum ar fi posibilele consecințe ale Brexitului asupra multilingvismului, asupra numărului de posturi de funcționari din schema de personal și asupra numărului de deputați din Parlamentul European; recunoaște că este posibil să se realizeze o planificare fiabilă numai după încheierea procesului Brexit; invită biroul să elaboreze strategii de atenuare a riscurilor, ținând seama de nevoia de a contracara toate eventualele perturbări care ar putea fi cauzate de evoluțiile viitoare din cadrul negocierilor cu privire la Brexit; invită secretarul general să propună un plan detaliat cu privire la relocarea personalului din clădirile care vor fi eventual renovate sau reconstruite;

84.

îndeamnă serviciile responsabile să precizeze modul în care preconizează să dea curs practic declarației Parlamentului, Consiliului și Comisiei cu privire la rolul de exemplu al clădirilor acestora (8) în contextul Directivei privind eficiența energetică, având în vedere că se apropie termenul stabilit pentru 2020;

85.

ia act de faptul că biroul l-a mandatat pe secretarul general să elaboreze propuneri detaliate privind opțiunile ce pot fi avute în vedere pentru renovarea clădirii Paul-Henri Spaak; remarcă, în plus, că aceste propuneri ar trebui să țină seama de toate opțiunile posibile, inclusiv de opțiunea de a nu întreprinde nicio acțiune, de a renova sau de a reconstrui clădirea și ar trebui să fie însoțite de evaluări detaliate privind fezabilitatea proiectelor și să abordeze eventualele chestiuni juridice relevante; ia act de faptul că propunerile detaliate pregătite de DG INLO urmau să fie prezentate biroului la începutul anului 2018;

86.

ia act de faptul că majoritatea clădirilor Parlamentului nu au fost proiectate și construite ținând seama de cerințele prevăzute de Eurocoduri privind integritatea structurală, întrucât aceste norme nu existau la data construcției acestora; remarcă faptul că doar clădirile Willy Brandt și Wilfried Martens respectă standardele de integritate structurală prevăzute de Eurocoduri; recunoaște că riscul generat de posibila vulnerabilitate a structurilor diferitelor clădiri este atenuat parțial prin măsuri operaționale întreprinse de DG INLO și de Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE), și că sunt prevăzute schimbări organizaționale suplimentare pentru a soluționa această problemă;

87.

reamintește că în cadrul reuniunii sale din 11 aprilie 2016 biroul a adoptat o propunere privind internalizarea serviciilor de transport pentru deputați; ia act cu satisfacție de faptul că procedura integrării Serviciului Șoferi în structura administrativă internă a Parlamentului a dus la creșterea volumului serviciilor furnizate deputaților și la îmbunătățirea calității acestora, precum și la găsirea unor soluții eficiente și eficace în situațiile de urgență neprevăzute sau în cazul creșterii bruște a cererii; regretă că principiul egalității de gen nu a fost respectat în procesul de recrutare pentru serviciile de transport din cadrul Parlamentului; invită secretarul general să prezinte o propunere pentru a îmbunătăți situația actuală; este preocupat, de asemenea, de gradele diferite de remunerare ale șoferilor și întreabă biroul dacă are în vedere o armonizare pentru a contracara eventualele sisteme de remunerare inechitabile;

88.

salută faptul că, pentru gestionarea angajamentelor de cheltuieli ale Unității de întreținere a clădirilor de la Strasbourg, a fost lansat un proiect-pilot menit să permită transmiterea electronică a documentelor justificative între serviciul inițiator al DG INLO și serviciul responsabil cu verificarea ex ante; ia act cu satisfacție de faptul că, în virtutea experiențelor pozitive, domeniul de aplicare a proiectului a fost extins la Unitatea de proiecte imobiliare de la Strasbourg; încurajează DG INLO să continue să pună în aplicare, ori de câte ori este posibil, sistemul de transmitere electronică a documentelor, pentru a reduce costurile și a ameliora eficiența serviciilor conexe;

89.

observă că revizuirea prețurilor la cantina cu autoservire de la sediul Parlamentului a fost necesară pentru a putea realiza tranziția de la servicii subvenționate la un tip de contract de concesiune, în cazul căruia furnizorul serviciilor de catering își asumă integral riscul economic și comercial; salută faptul că stagiarii din cadrul Parlamentului continuă să aibă dreptul la o reducere de 0,50 EUR pentru felurile de mâncare principale în toate restaurantele cu autoservire de la Bruxelles și Luxemburg și de 0,80 EUR în Strasbourg; solicită DG INLO să monitorizeze viitoarele creșteri ale prețurilor pentru a se asigura în continuare servicii la prețuri corecte și echitabile;

90.

ia act de normele din 13 decembrie 2013 privind locurile de parcare din Parlament, precum și de angajamentul mai puternic al Parlamentului față de protecția mediului; consideră, prin urmare, că politica privind staționarea bicicletelor personale ale lucrătorilor în toate sediile Parlamentului ar trebui să conțină mai multe avantaje decât sunt oferite în prezent de normele menționate; solicită secretarului general să ia măsuri în acest sens; solicită, de asemenea, ca, mai ales la Strasbourg, să se permită staționarea bicicletelor personale ale lucrătorilor detașați în parcarea Parlamentului și în perioadele din afara sesiunii și să se prevadă un loc adecvat și sigur în acest scop;

91.

își exprimă din nou regretul profund cu privire la decizia de a schimba mobilierul din birourile deputaților și ale asistenților acestora de la Bruxelles; ia act de faptul că cea mai mare parte a mobilierului este perfect funcțională și în stare bună și că, prin urmare, nu este în niciun caz nevoie ca acesta să fie schimbat; consideră că feedbackul din partea unui număr de deputați – și nu o anchetă generală – nu constituie, în sine, o justificare suficientă pentru schimbare, iar argumentele oferite de administrație privind gustul, moda sau stilul demodat sunt la fel de inadecvate; piesele de mobilier individuale ar trebui schimbate doar dacă prezintă semne clare de deteriorare, o uzură puternică sau pentru a evita risc specific sau de natură generală pentru sănătatea la locul de muncă (cum ar fi posibila îmbunătățire a ergonomiei birourilor sau scaunelor de birou);

92.

reamintește secretarului general rezultatele anchetei Comitetului pentru personal în ceea ce privește birourile comune pentru personal, care a adunat 3 000 de răspunsuri și a arătat că 80 % din membrii personalului s-au exprimat împotriva birourilor comune; solicită secretarului general să prezinte o soluție pentru consultarea personalului și să dea curs rezultatelor anchetei;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe

93.

ia act de faptul că, în ceea ce privește noile valori de referință pentru interpreți privind productivitatea, s-a stabilit că trebuie prestate în medie cel puțin 11 ore pe săptămână, dar nu mai mult de 17 ore pe săptămână; constată că, în ansamblu, numărul mediu de ore pe care funcționarii interpreți l-au petrecut în cabine pentru efectuarea de servicii de interpretare a crescut de la 11 ore 54 de minute în 2014 la 13 ore 25 de minute în 2016; ia act de faptul că anul 2014 a fost un an electoral, în care a fost mai puțină nevoie de interpretare; subliniază că această creștere constatată în perioada 2014-2016 se datorează revenirii Parlamentului la ritmul său normal, cu săptămâni dedicate activității comisiilor și grupurilor, cu săptămâni la Strasbourg și cu săptămâni turcoaz; reamintește că, odată cu revizuirea Statutului funcționarilor în 2013, timpul de lucru săptămânal pentru personalul din toate instituțiile europene a crescut de la 37,5 ore la 40-42 de ore, ceea ce a condus la o creștere a timpului de lucru săptămânal și în cadrul serviciului de interpretare; încurajează cooperarea în viitor între sindicate și secretarul general, care ar trebui să se axeze pe garantarea unor condiții de muncă echitabile, asigurând, în același timp, buna desfășurare a lucrărilor parlamentare; subliniază că au loc în prezent consultări între secretarul general și Comitetul personalului și îndeamnă toate părțile să ajungă la un acord; ia act de faptul că majorarea creditelor de angajament pentru „alte categorii de personal” s-a explicat parțial prin creșterea nevoii de interpretare externă în 2016 (cu 2,2 milioane EUR în plus față de 2015); constată, în plus, că pentru reuniunile grupurilor politice și pentru reuniunile comisiilor nu se asigură interpretarea în toate limbile din cauza normelor de repartizare a interpreților; în sfârșit, observă că modificarea programării pentru reuniunile comisiilor care a dus la organizarea multor reuniuni la ore neregulate se datorează în parte lipsei de flexibilitate în utilizarea eficientă a capacității de interpretare;

94.

ia act cu satisfacție de faptul că biroul a adoptat „Strategia de modernizare a gestionării conferințelor” în cadrul Parlamentului, care i-a fost transmisă de către secretarul general; ia act de faptul că strategia prevede instituirea unui punct unic de contact și de asistență pentru organizatorii de conferințe și că aceasta ar trebui să fie sprijinită de un serviciu integrat pentru organizarea de conferințe, care să utilizeze o platformă informatică personalizată; constată, în plus, că urmează să fie puse în funcțiune în mod progresiv, pentru gestionarea echipamentelor tehnice din sălile de reuniune, un punct de contact unic de asistență pe durata desfășurării evenimentelor și un punct de contact unic pentru gestiune și asistență;

Direcția Generală Finanțe

95.

reamintește că biroul a aprobat, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2015, o nouă abordare orientată în mai mare măsură către client și menită să reducă sarcinile administrative pentru deputați prin introducerea a două noi instrumente, „Portalul deputaților” și „e-Portalul”; salută punerea în aplicare a „Portalului deputaților”, un ghișeu unic care integrează toate serviciile legate de formalitățile privind drepturile financiare și sociale, care a devenit pe deplin operațional în iulie 2016; ia act de faptul că versiunea electronică on-line a „Portalului deputaților”, „e-Portalul”, este deja disponibilă din ianuarie 2015, conținând informații concise referitoare la normele în vigoare și la drepturile deputaților; subliniază că simplificarea administrativă ar trebui realizată nu numai prin transferul unei părți a activității de la personalul administrativ către deputați și birourile lor;

96.

solicită simplificarea procedurilor de recrutare și a rambursării cheltuielilor de misiune și de deplasare pentru asistenții locali; regretă faptul că aceste proceduri sunt adesea complexe și îndelungate, ceea ce cauzează întârzieri semnificative; invită DG FINS să abordeze această chestiune în mod prioritar;

97.

observă că actualul contract cu agenția de voiaj a Parlamentului expiră la sfârșitul anului 2018 și că o procedură de ofertare deschisă este în curs de pregătire, în vederea selectării unei noi agenții de voiaj care să poată oferi asistență Parlamentului în gestionarea și organizarea deplasărilor în interes de serviciu; solicită îmbunătățirea condițiilor prevăzute de noul contract, în special în ceea ce privește stabilirea prețului biletelor și disponibilitatea în permanență a centrului de apel al agenției de voiaj, inclusiv în zilele de odihnă; subliniază importanța unui mecanism de depunere a plângerilor simplu și ușor de utilizat, pentru a scoate rapid în evidență deficiențele, fapt care permite remedierea rapidă a oricăror probleme; subliniază că trebuie să se acorde o atenție mai mare cerințelor specifice ale deputaților și că sunt necesare servicii personalizate;

98.

încurajează următoarea agenție de voiaj să depună eforturi pentru a obține cele mai competitive prețuri pentru călătoriile în interes de serviciu în cadrul Parlamentului;

Fondul facultativ de pensii

99.

ia act de faptul că Fondul facultativ de pensii a fost înființat în 1990 prin Normele Biroului privind regimul de pensii complementare (voluntar), iar deputații au putut adera la acesta până la sfârșitul celei de a șasea legislaturi parlamentare (13 iulie 2009); constată că fondul a fost creat pentru a le oferi deputaților un regim de pensii, care lipsea înainte;

100.

reamintește că, în 2013, Curtea de Justiție a validat decizia de majorare a vârstei de pensionare pentru cotizanții la Fond, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European;

101.

constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii a crescut de la 286 de milioane EUR la sfârșitul anului 2015 la 326,2 milioane EUR la sfârșitul anului 2016; constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2016, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 146,4 milioane EUR și, respectiv, la 472,6 milioane EUR; reamintește că aceste pasive viitoare preconizate se întind pe mai multe decenii, dar ia act de faptul că suma totală plătită în 2016 de Fondul facultativ de pensii se ridică la 16,6 milioane EUR;

102.

subliniază că în următorii cinci ani, din numărul de deputați care vor atinge vârsta pensionării și care vor avea dreptul la plăți deoarece au contribuit la fond și presupunând că niciun beneficiar nu este (re)ales în 2019 sau preia în alt mod un post vacant de deputat european, numărul de noi pensionari va fi de 21 în anul 2018, 74 în 2019, 21 în 2020, 12 în 2021 și 17 în 2022;

103.

regretă că nu s-a efectuat încă o evaluare a situației actuale a Fondului facultativ de pensii; reamintește punctul 109 din rezoluția de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 și punctul 112 din rezoluția de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2014, în care se solicită o evaluare a situației actuale a Fondului facultativ de pensii; invită biroul să efectueze o evaluare a situației actuale a Fondului facultativ de pensii cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 30 iunie 2018;

104.

reamintește dificultățile persistente cu care se confruntă Fondul facultativ de pensii și solicită biroului și secretarului general să ia măsuri, cu scopul de a preveni intrarea prematură a acestuia în incapacitate de plată, evitând, în același timp, orice impact asupra bugetului Parlamentului;

105.

observă că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile; salută anunțul secretarului general că a prezentat biroului un plan de acțiune;

106.

observă că, având în vedere nivelul actual de active financiare al fondului, combinat cu obligațiile sale viitoare de plăți anuale și evoluția ratei de rentabilitate a investițiilor sale pe piețele financiare, data estimată a insolvabilității Fondului facultativ de pensii se prevede între 2024 și 2026;

Indemnizația pentru cheltuieli generale

107.

salută decizia biroului de a crea un grup de lucru ad hoc care să elaboreze și să publice normele referitoare la utilizarea indemnizației pentru cheltuieli generale; reamintește așteptările formulate de Parlament în rezoluțiile sale din 5 aprilie 2017 (9) și din 25 octombrie 2017 (10) referitoare la bugetul pe 2018, prin care acesta a solicitat o mai mare transparență în ceea ce privește indemnizația pentru cheltuieli generale și a exprimat necesitatea de a se elabora norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în legătură cu această indemnizație, fără a-i cauza Parlamentului costuri suplimentare; solicită din nou biroului să opereze rapid următoarele modificări concrete în legătură cu indemnizația pentru cheltuieli generale:

indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie gestionată în toate cazurile printr-un cont bancar separat;

deputații trebuie să păstreze toate chitanțele aferente indemnizației pentru cheltuieli generale;

sumele necheltuite din indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie să fie restituite la sfârșitul mandatului;

108.

reamintește principiul independenței mandatului unui deputat în Parlamentul European; subliniază că folosirea cheltuielilor pentru activități parlamentare ține de responsabilitatea deputaților aleși și că deputații pot să își publice situația cheltuielilor aferente indemnizației pentru cheltuieli generale pe paginile web personale, dacă doresc să facă acest lucru;

109.

consideră că orice revizuire a indemnizației pentru cheltuieli generale ar trebui să includă recomandările privind transparența și responsabilitatea financiară adoptate anterior în ședință plenară;

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

110.

reamintește că un pilon strategic esențial pentru Parlament într-o lume a comunicării deschise este consolidarea securității în domeniul TIC; ia act de faptul că, în contextul planului de acțiune privind securitatea informatică, pilonul reprezentat de „cultura securității informatice” se axează pe activități de sensibilizare și formare care ar trebui să asigure faptul că utilizatorii sistemelor TIC din cadrul Parlamentului sunt informați cu privire la riscuri și contribuie la avangarda structurii de apărare în această privință; ia act de campania de sensibilizare cu privire la riscurile în materie de securitate informatică, care prevede instalarea unor notificări vizuale în toate clădirile Parlamentului, publicarea de articole privind securitatea informatică în buletinul informativ intern al Parlamentului și organizarea de ședințe de informare pentru deputați, asistenți și membrii personalului; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea cu privire la amenințările la adresa securității informatice; salută numirea Responsabilului pentru securitatea sistemelor informatice, crearea unei Unități pentru securitatea TIC, care include un serviciul pentru securitatea operațională și un serviciul de gestionare a securității; solicită secretarului general să analizeze posibilitatea adoptării unui sistem de competențe complet internalizat, inclusiv pentru a evita o rată ridicată de rotație a personalului;

111.

consideră că serviciile informatice ar trebui să asigure în primul rând un acces bun la internet și că, în prezent, există prea multe incidente;

112.

ia act de proiectul „ICT4MEPs”, care ar trebui să amelioreze calitatea serviciilor TIC oferite deputaților și personalului lor în perioadele dedicate activității în circumscripții; observă că prima etapă a proiectului a fost pusă în aplicare în octombrie 2016, fiind furnizate, cu această ocazie, servicii de gestionare a accesului asistenților locali; constată, cu toate acestea, că proiectul mai poate fi îmbunătățit; invită serviciile responsabile să continue procesul de punere în aplicare a proiectului menționat, ținând seama de nevoile utilizatorilor;

113.

salută adoptarea măsurilor necesare pentru a asigura accesul la rețeaua Wi-Fi pentru vizitatorii Parlamentului, ceea ce constituie un nou pas în direcția unei politici a Parlamentului mai incluzive în domeniul digital; subliniază, cu toate acestea, că securitatea în domeniul TIC ar trebui să rămână un obiectiv primordial și că rețeaua internă a Parlamentului ar trebui să fie protejată de eventuale atacuri răuvoitoare externe; subliniază nevoia de îmbunătățire semnificativă a naturii serviciilor furnizate, în special la Strasbourg, și așteaptă cu interes măsurile necesare ce vor fi luate în viitorul apropiat;

114.

invită biroul, în cooperare cu Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC), să propună măsuri de limitare a riscurilor pentru a asigura buna desfășurare a activității parlamentare în cazul deteriorării sistemului sau al unor pane generale; subliniază importanța unei liste de servicii prioritare, prin care să se stabilească ordinea în care trebuie restabilite cât mai rapid posibil serviciile, astfel încât să fie asigurat un nivel minim de serviciu în cazul unui atac informatic; invită biroul să elaboreze un plan de urgență pentru panele generale de sistem de lungă durată; recomandă ca centrele de date să diversifice site-urile pe care sunt amplasate serverele lor, pentru a îmbunătăți securitatea și continuitatea sistemelor informatice ale Parlamentului;

115.

își reiterează solicitarea adresată în rezoluțiile privind descărcarea de gestiune pentru exercițiile financiare 2014 și 2015 privind crearea unui sistem de alertă rapidă pentru cazurile de urgență, care să îi permită DG ITEC, în colaborare cu DG SAFE, să transmită mesaje prompte prin SMS sau e-mail deputaților din PE și membrilor personalului care își exprimă acordul ca numele lor să fie incluse într-o listă de comunicare ce urmează să fie utilizată în anumite situații de urgență;

Direcția Generală Securitate și Siguranță

116.

ia act de noul sistem optimizat pentru organizarea sarcinilor legate de securitate pe care secretarul general l-a prezentat biroului în ianuarie 2018; constată, de asemenea, că acest nou sistem ia în considerare specificitatea rolului și a funcției agenților de securitate; își exprimă speranța că poate fi menținut un dialog deschis pentru a răspunde în continuare cerințelor acestui grup de membri ai personalului, care își exercită atribuțiile într-un mediu tensionat din punctul de vedere al condițiilor de securitate;

117.

salută eforturile continue depuse în materie de siguranță și securitate în interiorul și în jurul clădirilor Parlamentului; observă că siguranța în incinta Parlamentului trebuie să vizeze asigurarea unui echilibru delicat între luarea în considerare a unei serii de măsuri de protecție și introducerea unui regim axat în mod excesiv pe securitate, care încetinește activitatea Parlamentului; cu toate acestea, afirmă încă o dată că securitatea Parlamentului ar trebui îmbunătățită și mai mult și îl invită din nou pe secretarul general să asigure formarea corespunzătoare a membrilor personalului pentru ca aceștia să își poată îndeplini sarcinile în mod profesionist, inclusiv în situații de urgență;

118.

invită personalul de securitate al DG SAFE ca, în caz de evacuare, să verifice cu atenție întreaga clădire pentru care sunt responsabili, pentru a se asigura că aceasta a fost evacuată și, la evacuarea persoanelor, să le asigure asistență persoanelor cu deficiențe de auz sau care au orice altă formă de handicap;

Parlamentul ecologic

119.

reamintește că biroul a lansat proiectul sistemului de management de mediu (EMAS) în Parlamentul European la 19 aprilie 2004; ia act de faptul că, în 2016, biroul a adoptat o versiune revizuită a politicii de mediu, care menține și reafirmă angajamentul Parlamentului față de menținerea unui ritm consecvent al progreselor legate de protecția mediului;

120.

salută angajamentul asumat de Parlament în ceea ce privește achizițiile publice ecologice; ia act de faptul că „Ghidul PE de punere în aplicare privind achizițiile publice ecologice”, care este conceput pentru a-i ajuta pe ordonatorii de credite ai Parlamentului să gestioneze cu succes politica și procedurile de achiziții ecologice, a fost aprobat în iunie 2016; salută crearea Serviciului interinstituțional de asistență pentru achiziții publice ecologice; solicită o evaluare a introducerii de criterii pentru o consultare obligatorie a acestui serviciu pentru achizițiile publice care depășesc un anumit prag financiar și pentru anumite categorii de produse; ia act de construirea unui perete vegetal în clădirea ASP și este de părere că beneficiile pe care le asigură nu justifică în niciun fel costul său; invită EMAS să caute soluții care, pe lângă dimensiunea ecologică, să țină seama de raportul costuri/beneficii;

121.

salută instalarea unor fântâni de apă și noul sistem de recipiente de sticlă reutilizabile; constată că fântânile de apă sunt insuficient promovate și nu au fost încă instalate în spațiile de birouri; regretă faptul că, în pofida dispozițiilor din caietul de sarcini referitoare la reducerea deșeurilor din plastic, serviciile de catering ale Parlamentului au vândut multe alimente în ambalaje de unică folosință; solicită transparență în ceea ce privește deșeurile din plastic generate de serviciile de catering; constată că marca de apa potabilă îmbuteliată distribuită în ședințele Parlamentului s-a schimbat de trei ori în mai puțin de doi ani, ceea ce nu pare să corespundă duratelor de licitație anunțate anterior și, în plus, aceasta este încă în ambalaj de plastic; ia act de faptul că Comisia a renunțat la sticlele de plastic pentru apa potabilă și solicită Parlamentului să stabilească un plan pentru a face același lucru, în special având în vedere rolul său de model, precum și în lumina unei inițiative politice privind o strategie europeană referitoare la materialele plastice;

122.

constată că biroul a aprobat o foaie de parcurs, propusă de secretarul general, vizând trecerea la un parc auto alcătuit din autoturisme electrice; ia act de obiectivul programat a fi îndeplinit până la sfârșitul anului 2017, care prevede că jumătate din numărul total de autoturisme și microbuze din parcul auto al Parlamentului trebuie să fie vehicule electrice sau vehicule hibride reîncărcabile, precum și de faptul că, din 2018, orice autoturism nou cumpărat pentru parcul auto al Parlamentului ar trebui să fie un vehicul electric sau un vehicul hibrid reîncărcabil; remarcă faptul că, în 2020, toate autoturismele din parcul auto al Parlamentului ar trebui să fie vehicule electrice sau vehiculele hibride reîncărcabile, în timp ce, în 2021, această regulă ar trebui să se aplice, de asemenea, tuturor microbuzelor Parlamentului; subliniază cu insistență că, înainte de fiecare operațiune majoră de reînnoire a parcului auto, ar trebui realizată o analiză a costurilor în raport cu beneficiile, iar Comisia pentru control bugetar ar trebui să ia cunoștință de analiza costurilor și a beneficiilor care a precedat punerea în aplicare a foii de parcurs pentru trecerea la un parc auto alcătuit din autoturisme electrice; solicită intensificarea eforturilor pentru promovarea unei mobilități active, inclusiv prin oferirea unor spații de parcare pentru biciclete mai atractive, mai accesibile și mai sigure;

123.

invită biroul să nu se limiteze la automobilele electrice ca soluții mai puțin poluante, deoarece există preocupări în ceea ce privește fabricarea acestora (inclusiv disponibilitatea resurselor necesare) și eliminarea bateriilor la sfârșitul ciclului lor de viață; regretă că deputații nu au fost informați cu privire la o analiză privind combustibilii alternativi, precum biocarburanții, combustibilii sintetici sau pilele cu hidrogen; subliniază faptul că diversificarea unui parc auto ecologic ar reduce dependența de un singur furnizor și ar putea contracara eventualele deficite de aprovizionare viitoare;

124.

ia act de faptul că Parlamentul trebuie să respecte legislația aplicabilă de la nivel local și regional și solicită serviciilor Parlamentului să precizeze modul în care au pus în aplicare legea regională Code Bruxellois de l’air, du climat et de la maîtrise de l’énergie din Bruxelles, în special în zona spațiilor de parcare puse la dispoziția angajaților;

125.

salută, în contextul politicii energetice și climatice a Uniunii pentru 2030 și după această dată, măsurile suplimentare vizând compensarea emisiilor inevitabile; solicită Parlamentului să elaboreze și alte politici de compensare a emisiilor de CO2;

Raportul anual privind contractele atribuite

126.

reamintește că Regulamentul financiar și normele sale de aplicare (11) stabilesc ce informații trebuie să fie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie;

127.

observă că, din totalul de 219 contracte atribuite în 2016, 77 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, valoarea acestora fiind de 436 de milioane EUR, iar 141 au avut la bază proceduri negociate, valoarea lor totală fiind de 64 de milioane EUR; ia act de faptul că numărul total al contractelor atribuite pe baza unor proceduri negociate a fost cu 14 % mai scăzut în 2016 (141 de contracte față de 151 în 2015), cu o reducere a valorii de 29 % (64 de milioane EUR, față de 90 de milioane EUR în 2015);

128.

ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2016 și 2015 în funcție de tipul acestora:

Tipul contractului

2016

2015

Număr

Procent (%)

Număr

Procent (%)

Servicii

Furnizare de bunuri

Lucrări

Construcții

169

36

13

1

77

16

6

1

194

34

18

8

77

13

7

3

Total

219

100

254

100


Tipul contractului

2016

2015

Valoare (EUR)

Procent (%)

Valoare (EUR)

Procent (%)

Servicii

244 881 189

49

539 463 943

70

Furnizare de bunuri

155 805 940

31

78 424 245

11

Lucrări

97 640 851

19

92 889 168

12

Construcții

1 583 213

1

55 804 154

7

Total

499 911 194

100

766 581 510

100

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2016, pagina 6)

129.

ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2016 și 2015 pe tip de procedură utilizată:

Tipul procedurii

2016

2015

Număr

Procent (%)

Număr

Procent (%)

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Competitivă

Excepțională

70

7

141

1

32

3

64

1

93

10

151

37

4

59

Total

219

100

254

100


Tipul procedurii

2016

2015

Valoare (EUR)

Procent (%)

Valoare (EUR)

Procent (%)

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Competitivă

Excepțională

406 408 732

29 190 756

64 284 705

27 000

81

6

13

0

636 333 284

40 487 367

89 760 859

83

5

12

Total

499 911 194

100

766 581 510

100

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2016, pagina 8)

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)

130.

constată că, în 2016, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

2016

2015

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate (*1)

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale (%)

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale (%)

Sume reportate în următorul exercițiu

PPE

17 400

8 907

18 303

105,19

8 005

17 440

10 198

17 101

98,06

8 745

S & D

15 327

5 802

15 713

102,51

5 417

15 256

5 748

15 379

100,81

7 633

ECR

6 125

2 518

5 835

95,25

2 809

5 959

1 614

5 065

84,99

2 779

ALDE

5 759

2 366

6 448

111,98

1 676

5 692

2 517

5 865

103,03

2 839

GUE/NGL

4 340

1 729

4 662

107,43

1 407

4 305

1 256

3 832

89,02

2 156

Verts/ALE

4 180

1 557

3 921

93,82

1 815

4 153

1 293

3 890

93,67

2 078

EFDD

3 820

1 873

2 945

77,10

1 910

3 843

1 643

3 629

94,45

1 919

ENF (*2)

1 587

0

827

52,09

793

Deputați neafiliați

772

216

616

79,90

257

1 627

533

1 001

61,51

214

Total  (*3)

57 723

24 968

58 443

101,25

23 296

59 860

24 803

56 588

94,53

29 155

131.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în cazul unui grup politic, auditorul independent extern a emis o opinie de audit cu rezerve; este preocupat în special de faptul că auditorul a identificat cazuri de nerespectare a „Normelor privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 400”, legate de costuri pentru care nu au putut fi obținute documente justificative corespunzătoare, precum și de încălcarea obligațiilor în materie de atribuire a contractelor în cazul a 10 furnizori de servicii;

132.

își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul prezentat pentru reputația Parlamentului de către aceste nereguli și este convins de nevoia de a se lua rapid măsuri eficace pentru a preveni și a elimina orice nereguli similare în viitor;

Partide politice europene și fundații politice europene

133.

constată că, în 2016, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2, atribuite partidelor politice, au fost utilizate după cum urmează (12):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii

Subvenții de la PE

Total venituri (1)

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

1 734

6 918

10 650

85

304

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1 408

7 154

9 512

85

12

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

611

2 337

3 162

85

88

Partidul Ecologist European

EGP

502

1 795

2 587

85

78

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

AECR

472

2 292

3 232

85

– 240

Partidul Stângii Europene

EL

335

1 594

2 119

85

25

Partidul Democrat European

PDE

107

518

625

85

4

Democrații Europeni

EUD

54

238

341

85

11

Alianța Liberă Europeană

EFA

158

777

1 008

85

5

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

109

493

665

85

0

Alianța Europeană pentru Libertate

EAF

68

391

459

85

– 40

Alianța Mișcărilor Naționale Europene

AEMN

61

229

391

85

0

Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și a Democrației

MENL

189

785

1 020

85

0

Alianța pentru Pace și Libertate

APF

62

329

391

85

– 5

Total

 

5 870

25 850

36 160

85

242

 

134.

constată că, în 2016, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3, atribuite fundațiilor politice, au fost utilizate după cum urmează (13):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii

Cuantumul final al subvenției

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

965 665

4 878 174

5 843 839

85

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

1 041 910

4 430 253

5 472 163

84

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

248 996

1 126 430

1 375 426

85

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

204 866

1 090 124

1 294 990

85

Transformă Europa

TE

EL

217 209

901 484

1 118 693

85

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

50 690

272 033

322 724

85

Centrul Maurits Coppieters

CMC

EFA

71 952

318 411

390 362

85

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

AECR

316 916

1 503 964

1 820 880

85

Fundația Europeană pentru Libertate

EFF

EAF

41 923

226 828

268 751

85

Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală (*4)

OEIC

EUD

21 702

126 727

148 429

99

Fundația Politică Creștină Europeană

SALLUX

ECPM

61 024

326 023

387 047

85

Identități și tradiții europene

ITE

AEMN

37 896

184 685

222 581

85

Fundația pentru o Europă a Națiunilor și a Libertăților

FENL

MENL

96 726

549 357

646 084

85

Europa Terra Nostra

ETN

APF

37 461

151 403

188 864

85

Total  (*5)

 

 

3 414 937

16 085 895

19 500 832

85

135.

își exprimă îngrijorarea cu privire la neregulile identificate recent în legătură cu cheltuielile și resursele proprii ale mai multor partide și fundații politice europene;

136.

își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul prezentat pentru reputația Parlamentului de către aceste nereguli și este convins de nevoia de a se lua rapid măsuri eficace pentru a preveni și a elimina orice nereguli similare în viitor; consideră, totuși, că aceste nereguli vizează un număr limitat de partide și fundații politice; consideră că aceste nereguli nu ar trebui să trezească suspiciuni privind gestiunea financiară a altor partide și fundații politice; consideră că trebuie consolidate mecanismele de control intern ale Parlamentului;

137.

solicită secretarului general să prezinte comisiilor competente, până la 1 mai 2018, informații cu privire la toate măsurile luate pentru a combate abuzurile de subvenții;

138.

solicită Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, nou-înființată, să îi prezinte Parlamentului un raport privind progresele înregistrate după primul său an de activitate, și anume 2017; invită secretarul general să îi asigure autorității toate resursele necesare de care are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile;

139.

consideră că, în cazul în care partidele și fundațiile au angajați, trebuie să fie pe deplin respectate legislația muncii și legislația socială din statul membru în care aceștia își desfășoară activitatea; solicită ca auditurile interne să analizeze și acest aspect.

(1)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).

(2)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(3)  JO L 252, 29.9.2017, p. 3.

(4)  JO L 246, 14.9.2016, p. 3.

(5)  JO C 436, 24.11.2016, p. 2.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 160/2009 al Consiliului din 23 februarie 2009 de modificare a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (JO L 55, 27.2.2009, p. 1).

(7)  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(8)  JO C 353 E, 3.12.2013, p. 177.

(9)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0114.

(10)  Texte adoptate, P8_TA(2017)0408.

(11)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(*1)  Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(*2)  Cuantumul final al cheltuielilor eligibile pentru Grupul ENF va fi stabilit într-o etapă ulterioară.

(*3)  Totalul nu include sumele aferente Grupului ENF.

(12)  Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(1)  Veniturile totale includ sumele reportate din exercițiul precedent în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar.

(13)  Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(*4)  Cuantumul final al subvenției acordate OEIC reprezintă 99 % din cheltuieli, deoarece o parte a cheltuielilor au fost reclasificate drept cheltuieli neeligibile, astfel încât nivelul total al cheltuielilor eligibile s-a redus.

(*5)  Tabelul nu include cifrele pentru IDDE, întrucât în 2016 a fost inițiată procedura de sistare a grantului. Procesul de adoptare a deciziei privind grantul este în curs.


3.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/23


DECIZIA (UE) 2018/1311 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 aprilie 2018

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016 (1),

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 [COM(2017) 365 – C8-0249/2017] (2),

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0116/2018),

1.

amână decizia sa de a acorda secretarului general al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2016;

2.

își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președintele

Antonio TAJANI

Secretarul general

Klaus WELLE


(1)  JO L 48, 24.2.2016.

(2)  JO C 323, 28.9.2017, p. 1.

(3)  JO C 322, 28.9.2017, p. 1.

(4)  JO C 322, 28.9.2017, p. 10.

(5)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.


3.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/24


REZOLUȚIA (UE) 2018/1312 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 aprilie 2018

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0116/2018),

A.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna guvernare a resurselor umane,

1.

remarcă faptul că, în Raportul său anual pe 2016, Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții în cazul Consiliului European și Consiliului;

2.

observă că, în 2016, Consiliul European și Consiliul au dispus de un buget global de 545 054 000 EUR (față de 541 791 500 EUR în 2015), iar rata medie de execuție a fost de 93,5 %; ia act de majorarea cu 3,3 milioane EUR (echivalentul a 0,6 %) a bugetului Consiliului European și al Consiliului pentru 2016;

3.

reiterează faptul că bugetul Consiliului European ar trebui să fie separat de cel al Consiliului, pentru a contribui la transparența gestiunii financiare și a îmbunătăți răspunderea ambelor instituții;

4.

își exprimă sprijinul față de schimbarea de paradigmă realizată cu succes în planificarea bugetară a Comisiei către întocmirea bugetului în funcție de performanțe, introdusă de vicepreședintele Kristalina Gheorghieva în septembrie 2015, ca parte a inițiativei „Bugetul UE axat pe rezultate”; încurajează Consiliul European și Consiliul să aplice metoda la propria lor procedură de planificare bugetară;

5.

regretă faptul că Ombudsmanul European a constatat în ancheta strategică privind „Transparența procesului legislativ al Consiliului” (OI/2/2017/TE), încheiată la 9 februarie 2018, că practica actuală a Consiliului care împiedică examinarea proiectelor legislative ale Uniunii constituie un caz de administrare defectuoasă; îndeamnă Consiliul să respecte recomandările și sugestiile de îmbunătățire ale Ombudsmanului pentru a facilita accesul cetățenilor la documente; subliniază că transparența este importantă pentru a-i permite Consiliului s-și asume răspunderea în fața cetățenilor Uniunii în rolul său de legislator al acesteia; solicită să fie informat cu privire la răspunsul Consiliului și la evoluția procedurii;

6.

observă că cheltuielile de călătorie ale delegațiilor și interpretarea prezentau în continuare un nivel destul de ridicat de subutilizare în 2016 în cadrul DG Administrație; ia act de faptul că o nouă politică este în curs de negociere cu statele membre pentru a rezolva această problemă;

7.

invită Consiliul să ofere detalii complete cu privire la resursele umane și dispozitivele aflate la dispoziția mecanismului ATHENA și să garanteze un nivel maxim de transparență cu privire la acest mecanism;

8.

este preocupat de volumul foarte ridicat de credite reportate din 2016 în 2017, în special pentru mobilier tehnic, echipamente și sisteme informatice; reamintește Consiliului că reportările sunt excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoile reale;

9.

solicită încă o dată ca situația resurselor umane să fie prezentată defalcat pe categorie, grad, gen, naționalitate și formare profesională;

10.

ia act de existența unei politici privind echilibrul de gen în cadrul Secretariatului General al Consiliului (SGC); salută tendința pozitivă a reprezentării femeilor în funcțiile de conducere, aceasta fiind de 31 % la sfârșitul anului 2016; invită Consiliul să continue politicile de echilibru de gen, în vederea unei reprezentări de gen cu adevărat echilibrate în posturile de conducere;

11.

salută informațiile cu privire la activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari ai SGC care și-au încheiat mandatul (1) în 2016;

12.

remarcă că în 2016, secretarul general al Consiliului a publicat Decizia 3/2016 de adoptare a normelor interne pentru raportarea cazurilor de nereguli grave – Proceduri pentru punerea în aplicare a articolelor 22a, 22b și 22c din Statutul funcționarilor (avertizare de integritate); reamintește că protecția avertizorilor de integritate constituie o chestiune tratată cu seriozitate în administrația publică a Uniunii, care trebuie întotdeauna atent gestionată;

13.

afirmă necesitatea de a crea un organism independent al UE care să poată fi consultat, să ofere consiliere și să poată primi informațiile de la avertizori de integritate și care să dispună de resurse bugetare suficiente pentru a putea ajuta avertizorii să utilizeze canalele corespunzătoare pentru a semnala eventualele nereguli care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, protejându-le, în același timp, confidențialitatea și oferindu-le sprijinul și consilierea necesare;

14.

observă că obiectivul Consiliului ca organigrama sa să respecte acordul interinstituțional de reducere a personalului cu 5 % pe o perioadă de cinci ani a fost îndeplinit la 1 ianuarie 2017;

15.

ia act cu îngrijorare de faptul că livrarea cu întârziere a clădirii Europa a avut un impact semnificativ asupra bugetului pe 2016 al Consiliului European și al Consiliului; solicită să fie informat cu privire la impactul financiar total al amânării; regretă faptul că există încă o lipsă de informații privind politica imobiliară și cheltuielile aferente, care ar trebui să fie publice ca un semn de transparență față de cetățenii europeni;

16.

își reiterează apelul ca politica imobiliară a Consiliului European să fie prezentată autorității care acordă descărcarea de gestiune; ia act cu satisfacție de faptul că SGC a obținut în 2016 certificarea EMAS pentru clădirile sale;

17.

regretă faptul că Consiliul încă nu a aderat la Registrul de transparență al Uniunii, deși este una dintre cele mai importante instituții implicate în procesul decizional al acesteia; lansează, prin urmare, un apel pentru un rezultat pozitiv al negocierilor interinstituționale dintre Președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului și ai Comisiei, în urma cărora Consiliul să adere la Registrul de transparență;

18.

regretă decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune; consideră că, în acest moment, nu pot fi prevăzute consecințele financiare, administrative, umane sau de altă natură legate de această retragere și solicită Consiliului European și Consiliului să realizeze evaluări de impact și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele acestora până la sfârșitul anului 2018;

Situația actuală

19.

ia act de faptul că până acum refuzul de a acorda descărcarea de gestiune nu a determinat niciun fel de consecințe; subliniază că situația ar trebui totuși soluționată cât mai rapid, în interesul cetățenilor Uniunii; reamintește că Parlamentul este singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii Uniunii și că rolul său în cadrul procedurii de descărcare de gestiune este direct legat de dreptul cetățenilor de a fi informați cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile publice;

20.

observă că o propunere de a negocia un acord cu Consiliul privind procedura de descărcare de gestiune a fost prezentată de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) Conferinței președinților (CoP) Parlamentului la 11 septembrie 2017;

21.

ia act de faptul că la 19 octombrie 2017 Conferința președinților a aprobat cererea de a mandata președintele CONT și coordonatorii grupurilor politice să inițieze negocieri în numele Parlamentului, în vederea obținerii unui acord satisfăcător pentru ambele părți privind cooperarea dintre Parlament și Consiliu în privința procedurii de descărcare de gestiune, cu respectarea deplină a rolului diferit al celor două instituții în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

22.

constată, de asemenea, că la 9 noiembrie 2017 a fost trimisă o scrisoare secretarului general al Consiliului, cuprinzând depunerea propunerii Parlamentului European la organul competent al Consiliului în vederea lansării negocierilor în condițiile aprobate de CoP;

23.

constată că, între timp, secretarul general al Consiliului a fost invitat de CONT să participe la schimbul de opinii cu secretarii generali ai celorlalte instituții, care a avut loc la 4 decembrie 2017, și că un chestionar scris a fost transmis secretarului general al Consiliului pe 26 noiembrie 2017; regretă profund că Consiliul își reiterează poziția de neprezentare la schimbul de opinii și că chestionarul cu întrebări ale deputaților trimis serviciilor Consiliului a rămas fără răspuns;

24.

reamintește că procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organism al Uniunii este o practică care se aplică de mult timp, acceptată de către toate celelalte instituții, cu excepția Consiliului, și că această procedură a fost creată pentru a garanta transparența și răspunderea democratică față de cetățenii Uniunii;

25.

subliniază că Consiliul trebuie să participe pe deplin și cu bună-credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, așa cum fac celelalte instituții, și regretă dificultățile întâmpinate până în prezent în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune;

26.

subliniază că, în temeiul tratatelor, Parlamentul este singura autoritate de descărcare de gestiune a Uniunii, și că, recunoscând întru totul rolul Consiliului ca instituție care oferă recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, trebuie menținută o distincție în ceea ce privește rolurile diferite ale Parlamentului și Consiliului pentru conformitatea cu cadrul instituțional stabilit în tratate și în Regulamentul financiar;

27.

reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebări și după audierea secretarilor generali ai celorlalte instituții; regretă faptul că Parlamentul întâmpină permanent greutăți atunci când trebuie să primească răspunsuri din partea Consiliului;

28.

consideră că pentru a supraveghea cu succes execuția bugetului Uniunii e nevoie de cooperare între Parlament și Consiliu și așteaptă cu interes începerea negocierilor cu scopul de a ajunge la un acord satisfăcător pentru ambele părți;

29.

remarcă faptul că nominalizarea membrilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este responsabilitatea statelor membre în temeiul articolelor 253 și 254 din TFUE; subliniază că este importantă nominalizarea și numirea la timp a judecătorilor, pentru buna funcționare a CJUE; solicită o nouă normă care să stabilească un termen specific pentru (re)nominalizarea unui judecător cu mult înainte de sfârșitul mandatului său și solicită Consiliului să cântărească costurile și beneficiile la numirea noilor judecători la CJUE; critică nominalizarea neregulamentară, fără un apel la candidaturi, a doi judecători pentru Tribunalul Funcției Publice, pentru un mandat care, în plus, nu a durat decât de la 14 aprilie 2016 până la 31 august 2016; ia act cu regret de costurile pentru preluarea și încheierea unuia dintre „mandatele de patru luni” care s-au ridicat la 69 498,25 EUR, în plus față de salariul primit de judecător; condamnă această risipire a banilor contribuabililor Uniunii;

30.

observă, în plus, că Tribunalul (Camera de apel, hotărârea din 23 ianuarie 2018 în cauza T-639/16 P) (2) a considerat Camera a doua a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, constituită pentru a include unul dintre judecătorii cu un „mandat de 4 luni”, ca fiind în situație neregulamentară, ceea ce lovește de nulitate atât hotărârea respectivă, cât și toate celelalte acte juridice ale Camerei a doua în această alcătuire; solicită CJUE să indice care dintre hotărârile Camerei a doua în alcătuirea respectivă sunt afectate de hotărârea Tribunalului; cere Consiliului să-și prezinte opinia cu privire la această neregulă și să clarifice cine își asumă responsabilitatea pentru această situație.

(1)  Articolul 16 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

(2)  ECLI:EU:T:2018:22.


3.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/27


DECIZIA (UE, EURATOM) 2018/1313 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 aprilie 2018

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016 (1),

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 [COM(2017) 365 – C8-0247/2017] (2),

având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 [COM(2017) 379],

având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) [COM(2017) 351],

având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 [COM(2017) 497] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2017) 306],

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (05940/2018 – C8-0042/2018),

având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.

întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.

acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016;

2.

își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016 (6);

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Președintele

Antonio TAJANI

Secretarul general

Klaus WELLE


(1)  JO L 48, 24.2.2016.

(2)  JO C 323, 28.9.2017, p. 1.

(3)  JO C 322, 28.9.2017, p. 1.

(4)  JO C 322, 28.9.2017, p. 10.

(5)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(6)  Texte adoptate, P8_TA(2018)0122 (a se vedea pagina 71 din prezentul Jurnal Oficial).


3.10.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/29


REZOLUȚIA (UE, EURATOM) 2018/1314 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 18 aprilie 2018

conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia,

având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2016,

având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.

întrucât cheltuielile Uniunii reprezintă un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică și reprezintă în medie 1,9 % din cheltuielile publice ale statelor membre;

B.

întrucât, atunci când acordă Comisiei descărcarea de gestiune, Parlamentul verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse;

C.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna guvernare a resurselor umane;

D.

întrucât principiile bugetare ale unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, universalității, specificațiilor, bunei gestiuni financiare și transparenței trebuie să fie respectate în cadrul execuției bugetului Uniunii;

E.

întrucât cheltuielile din cadrul bugetului Uniunii vizează îmbunătățirea condițiilor de viață și a calității vieții cetățenilor săi și, prin urmare, trebuie să elimine lacunele din politicile sale sociale;

F.

întrucât bugetul Uniunii trebuie să țină seama de punerea în aplicare a unui pilon social;

G.

întrucât politica de coeziune este o sursă de investiții publice care urmărește să aducă o valoare adăugată clară și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor Uniunii,

Prioritățile politice

1.

invită Comisia și statele membre să alinieze obiectivele de politică ale Uniunii și ciclurile financiare, perioada legislativă a Parlamentului și mandatul Comisiei;

2.

invită Comisia să pună la dispoziția Parlamentului o evaluare intermediară a actualei perioade financiare și o evaluare a perioadelor financiare precedente, pentru a identifica acele programe care nu au demonstrat o valoare adăugată clară și pentru a putea trece, în consecință, la o analiză a cheltuielilor;

3.

reamintește că, în propunerile sale privind noul cadru financiar multianual (CFM), Comisia trebuie să țină seama de faptul că unele domenii de politică, precum coeziunea și cercetarea, se bazează în multe cazuri pe o programare ce cuprinde o perioadă mai lungă și au nevoie de mai mult timp decât alte domenii de politică pentru a-și atinge obiectivele politice; consideră că, totuși, trebuie să se ofere flexibilitatea necesară pentru situații de urgență;

4.

insistă ca bugetul Uniunii să fie prezentat în conformitate cu obiectivele politice ale Uniunii din CFM, pentru a reflecta inițiativa privind axarea bugetului UE pe rezultate; reamintește, de asemenea, în lumina CFM post-2020, că bugetul Uniunii ar trebui să fie un buget real european cu valoare adăugată, destinat obiectivelor comune ale Uniunii care promovează dezvoltarea economică și socială durabilă a întregii Uniuni și care nu pot fi realizate, în mod individual și pe cont propriu, de statele membre și, prin urmare, nu ar trebui considerat doar un echilibru net sau un beneficiu al statelor membre în mod individual;

5.

subliniază necesitatea de a crea un organism independent al UE care să poată fi consultat, să ofere consiliere și să poată primi informațiile divulgate de denunțătorii de nereguli, cu scopul de a-i ajuta pe denunțători să utilizeze canalele juste pentru a divulga informații despre posibile nereguli, protejându-le, în același timp, confidențialitatea și oferindu-le sprijinul și consilierea necesare;

6.

invită Comisia să-și asume angajamentul de a revizui în profunzime schema pentru tinerii fermieri și mecanismul de ecologizare pentru următorul CFM, pe baza constatărilor Curții de Conturi („Curtea”);

7.

invită Comisia să includă, în rapoartele sale privind performanța, evaluări referitoare la calitatea datelor utilizate și o declarație privind calitatea informațiilor referitoare la performanță;

8.

invită Comisia să pună la dispoziția Parlamentului și a Curții rapoarte mai echilibrate, prin includerea în rapoartele sale privind performanța a unor informații mai transparente referitoare la dificultăți, capcane și eșecuri;

9.

invită Comisia să accelereze realizarea programelor din domeniul politicii de coeziune și execuția plăților conexe pentru a reduce durata perioadei de punere în aplicare, inițial la anul n+2;

10.

invită Comisia să îndeplinească obiectivul inițial privind cheltuielile, de 20 % pentru integrarea acțiunilor în domeniul climei în diferitele programe de cheltuieli ale Uniunii;

11.

insistă ca, în final, serviciile Comisiei să dea instrucțiuni tuturor direcțiilor sale generale ca acestea să publice în rapoartele lor anuale de activitate (RAA) propunerile pentru recomandările specifice fiecărei țări, astfel cum a solicitat Parlamentul;

12.

invită Comisia să îmbunătățească transparența finanțării politicii din domeniul migrației, conform recomandărilor incluse de Curte în raportul său anual pe 2016 și să monitorizeze în mod activ procedurile de achiziții publice atunci când acestea sunt efectuate în situații de urgență;

13.

invită, de asemenea, Comisia, să îmbunătățească transparența politicilor de cercetare și de dezvoltare rurală, pentru a identifica și a elimina cauzele care au condus la rate de eroare constante și extrem de ridicate, astfel cum semnalează Curtea în rapoartele sale anuale;

14.

invită Comisia să îmbunătățească transparența fondurilor fiduciare și a rapoartelor de gestiune a asistenței externe, furnizând în mod regulat toate datele disponibile;

15.

invită Comisia să negocieze o reducere a taxelor percepute de Banca Europeană de Investiții pentru crearea și administrarea instrumentelor financiare și să prezinte în mod regulat informații privind beneficiarii și rezultatele obținute prin intermediul acestor instrumente;

16.

invită Comisia să accelereze elaborarea conturilor Uniunii, să asigure transmiterea mai promptă de către statele membre a informațiilor fiabile privind cheltuielile aflate în gestiune partajată și să prezinte poziția conducerii cu privire la cheltuielile Uniunii mai devreme și simultan cu prezentarea conturilor, pentru ca decizia privind descărcarea de gestiune să poată fi adoptată în anul n+1, asigurând totodată un nivel înalt de calitate a datelor și o bună gestiune financiară;

Declarația de asigurare a Curții

17.

salută faptul că Curtea a formulat o opinie fără rezerve privind fiabilitatea conturilor aferente exercițiului 2016, așa cum a procedat începând cu 2007, concluzionând că veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2016; constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

18.

salută tendința pozitivă ce caracterizează eroarea cea mai probabilă emisă de Curte față de cea din anii trecuți, deoarece în 2016 plățile au fost afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 3,1 %; reamintește că, pentru alte exerciții financiare, rata de eroare cea mai probabilă în cazul plăților a fost estimată după cum urmează: 3,8 % în 2015, 4,4 % în 2014, 4,7 % în 2013, 4,8 % în 2012, 3,9 % în 2011, 3,7 % în 2010, 3,3 % în 2009; 5,2 % în 2008 și 6,9 % în 2007; întrucât eroarea cea mai probabilă estimată de Curte nu este definitivă, consideră că este important ca rata erorilor reziduale a Comisiei să fie luată în considerare la evaluarea eficienței finanțării din partea Uniunii;

19.

subliniază că, având în vedere metodologia diferită necesară pentru calcularea nivelului de eroare estimat pentru domeniul coeziunii, acesta nu include cuantificarea plăților efectuate în 2016 către instrumentele financiare, care reprezintă 2,5 miliarde EUR și în privința cărora Curtea consideră că au fost efectuate în afara perioadei de eligibilitate stabilite la articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (1); subliniază că, în cazul în care Curtea ar fi cuantificat această neregulă, rata de eroare cea mai probabilă ar fi fost mult mai ridicată; regretă decizia unilaterală a Comisiei de a accepta cheltuieli până la 31 martie 2017; subliniază că Comisia ar fi trebuit să elaboreze propunerea legislativă necesară prin care să se pună capăt acestei nereguli;

20.

regretă că utilizarea sporită a instrumentelor financiare pentru a reduce valoarea bugetului Uniunii presupune riscuri mai mari în ceea ce privește responsabilitatea și coordonarea politicilor și a operațiunilor Uniunii;

21.

subliniază faptul că nu există suficiente informații disponibile pentru o evaluare adecvată a instrumentelor financiare și, în special, în ceea ce privește impactul social și de mediu al acestora; subliniază că instrumentele financiare pot completa granturile, dar nu ar trebui să le înlocuiască;

22.

constată cu satisfacție că, pentru prima dată în 23 de ani, Curtea a emis o opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, ceea ce înseamnă că, potrivit opiniei Curții, gestiunea finanțelor Uniunii s-a îmbunătățit considerabil, iar erorile semnificative s-au limitat în principal la cheltuielile bazate pe rambursarea costurilor, care reprezintă aproximativ jumătate din plățile supuse auditului;

23.

regretă faptul că, pentru al 23-lea an consecutiv, plățile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare din cauza eficacității doar parțiale a sistemelor de supraveghere și de control în asigurarea unei bune gestiuni financiare și a efectuării plăților la timp;

24.

constată cu preocupare că, dacă măsurile corective adoptate de statele membre și de Comisie nu ar fi fost aplicate plăților auditate de Curte, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 4,3 %, și nu de 3,1 % (același nivel ca în 2015; a se vedea Raportul anual al Curții pe 2016, punctul 1.34);

25.

observă că tipul de gestionare are un impact limitat asupra nivelului de eroare, întrucât Curtea constată același nivel estimat de eroare atât în cadrul gestiunii partajate cu statele membre, cât și pentru toate celelalte forme de cheltuieli operaționale gestionate direct de către Comisie, și anume 3,3 %;

26.

atrage atenția asupra faptului că Curtea a constatat cele mai ridicate niveluri estimate de eroare pentru cheltuielile incluse la subrubricile aferente dezvoltării rurale, mediului, politicii climatice și pescuitului (4,9 %), coeziunii economice, sociale și teritoriale (4,8 %) și cele aferente competitivității pentru creștere și locuri de muncă (4,1 %), în timp ce cheltuielile administrative au înregistrat cel mai scăzut nivel estimat de eroare (0,2 %);

27.

observă că, potrivit constatărilor Curții, profilurile de risc diferite care caracterizează sistemele bazate pe rambursare și sistemele bazate pe drepturi la plată au avut o influență majoră asupra nivelului erorilor în diferitele domenii de cheltuieli; în cazul în care Uniunea rambursează costurile eligibile aferente unor activități eligibile pe baza declarațiilor de cheltuieli depuse de beneficiari, nivelul de eroare este de 4,8 % (5,2 % în 2015), iar în cazul în care plățile se efectuează pe baza îndeplinirii unor condiții mai degrabă decât pe baza rambursării costurilor, rata de eroare este de 1,3 % (1,9 % în 2015);

Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (2): realizări în ceea ce privește gestionarea

28.

subliniază că, dincolo de convergența aparentă a concluziilor formulate de Comisie și de Curte, declarația făcută de Curte în raportul său anual și analiza prezentată de Comisie în cadrul RAGP pe 2016 sunt parțial divergente;

29.

remarcă, în special, faptul că Comisia subliniază în RAGP pe 2016 că rezervele emise de către directorii generali în rapoartele lor anuale de activitate au crescut și se ridică la suma de 35,3 miliarde EUR, ceea ce corespunde unui procent de 26 % din plățile efectuate (în 2015 acestea s-au situat la 29,8 miliarde EUR și 21 % din plățile efectuate);

30.

subliniază că, potrivit Comisiei, impactul financiar real în ceea ce privește sumele expuse riscului la momentul raportării a crescut, de asemenea, în 2016, la 1,6 miliarde EUR (în 2015 nivelul era de 1,3 miliarde EUR);

31.

subliniază că, în RAGP pe 2016, Comisia consemnează o deteriorare a indicatorilor privind gestiunea financiară în ceea ce privește rezervele din rapoartele anuale de activitate, pe care o explică prin dificultățile legate de punerea în aplicare a unor sisteme noi și mai complexe, în special în ceea ce privește înverzirea (3), în timp ce Curtea observă o îmbunătățire clară în acest domeniu foarte precis de politică;

32.

constată, în special, că Curtea declară că Fondul european de garantare agricolă (FEGA), cu un nivel de eroare de 1,7 %, „nu a fost afectat de un nivel semnificativ de eroare”, lucru care constituie o îmbunătățire reală față de 2015, când acesta a fost de 2,2 %, și estimează că nivelul erorii pentru cheltuielile bazate pe drepturi la plată este de 1,3 %, constatând, în același timp, că cea mai mare parte a primului pilon PAC este inclusă în acest tip de cheltuieli;

33.

ia act de afirmația Curții potrivit căreia, în cazul cheltuielilor, erorile nu sunt „generalizate” (Raportul anual al Curții pe 2016, punctul 1.8); invită Comisia și Curtea să își armonizeze metodele utilizând standardele internaționale de audit înainte de a emite următorul raport anual sau raportul anual de activitate;

34.

subliniază că Comisia constată, în RAGP pentru 2016, că cheltuielile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, având în vedere faptul că rata de eroare medie globală a Comisiei este estimată a fi între 2,1 % și 2,6 % (în 2015 fiind între 2,3 % și 3,1 %) din totalul cheltuielilor relevante, iar suma globală estimată expusă riscului la data plății se situează între 2,9 și 3,6 miliarde EUR (în timp ce în 2015 aceasta era cuprinsă între 3,3 și 4,5 miliarde EUR);

35.

ia act de faptul că, potrivit Comisiei, această scădere se datorează în principal riscului de eroare mai mic inerent coeziunii pentru programele din actualul CFM; este surprins de această explicație, având în vedere nivelul foarte scăzut de execuție bugetară în acest domeniu; solicită Comisiei să aducă explicații suplimentare cu privire la această chestiune;

36.

constată că această rată scăzută de execuție s-ar putea explica prin faptul căîn domeniul coeziunii nicio cheltuială nu a fost certificată în conturile anuale trimise Comisiei în 2016 și nici nu au fost impuse corecții financiare de către Comisie în urma activității sale de audit (4);

37.

constată că Comisia estimează că, în următorii ani, va identifica și va corecta erori care se ridică la o sumă cuprinsă între 2,0 și 2,1 miliarde EUR, sau între 1,5 % și 1,6 %;

38.

împărtășește opinia Curții, care consideră că metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea sumei sale expuse riscului s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar că „estimările direcțiilor generale individuale privind nivelul cheltuielilor neconforme cu reglementările nu se bazează pe o metodologie uniformă”; solicită Comisiei să utilizeze aceeași metodologie pentru estimarea sumei sale expuse riscului pentru toate direcțiile generale și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;

39.

observă că, în pofida unor îmbunătățiri, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat;

40.

subliniază în special faptul că, pentru mai mult de trei sferturi din cheltuielile pe 2016, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși, în mod regretabil, din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate ale Comisiei (în special DG AGRI și DG REGIO) reiese că în timp ce rapoartele de control ale statelor membre reflectă eroarea detectată de către statul membru, fiabilitatea anumitor sisteme de gestionare și control rămâne problematică; subliniază importanța fiabilității datelor furnizate de statele membre;

41.

subliniază că, având în vedere caracterul specific al programării multianuale și faptul că erorile pot fi corectate la mai mult de 10 ani după producerea lor, este insuficient și artificial să se bazeze impactul estimat al corecțiilor viitoare pe corecțiile înregistrate pe parcursul ultimilor șase ani;

42.

subliniază că, în „Analizarea și discutarea situațiilor financiare” (ADSF), Comisia raportează că totalul corecțiilor financiare și recuperărilor executate este în valoare de 3,4 miliarde EUR (față de 3,9 în 2015), că aproximativ 0,6 miliarde EUR (1,2 miliarde EUR în 2015) din corecții și recuperări au fost aplicate la sursă (înainte de acceptarea cheltuielilor de către Comisie), iar, din restul de 2,8 miliarde EUR, aproximativ 0,6 miliarde reprezintă retrageri de către statele membre realizate după acceptarea cheltuielilor, prin înlocuirea sumelor neeligibile cu noi proiecte în domeniul coeziunii;

43.

își reiterează cu fermitate solicitarea ca Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile;

Instrumentele de guvernanță internă ale Comisiei

44.

reamintește avizul exprimat de Curte în Raportul său special nr. 27/2016, potrivit căruia distincția introdusă de reforma Kinnock-Prodi între „responsabilitatea politică a comisarilor” și „responsabilitatea operațională a directorilor generali” înseamnă că nu întotdeauna a fost clar dacă „responsabilitatea politică” include asumarea responsabilității pentru execuția bugetară de către direcțiile generale sau dacă este distinctă de aceasta;

45.

subliniază că colegiul comisarilor nu elaborează o declarație anuală privind guvernanța, în conformitate cu cele mai bune practici și cu practica obișnuită a statelor membre; solicită Comisiei ca, în vederea asigurării unui nivel mai înalt de transparență și responsabilitate a colegiului său, să elaboreze o declarație anuală privind guvernanța;

46.

solicită Comisiei să pună în aplicare recomandarea nr. 2 din Raportul special nr. 27/2016 al Curții și, în plus, să însoțească situațiile sale financiare cu o declarație anuală privind guvernanța și controlul intern, care să acopere în special:

(a)

o descriere a instrumentelor de guvernanță internă ale Comisiei;

(b)

o evaluare a activităților expuse unor riscuri operaționale și strategice pe parcursul exercițiului și o declarație privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung;

Rezerve politice

47.

susține rezervele emise de directorii generali ai DG REGIO, DG EMPL, DG MARE, DG HOME, DG DEVCO și DG AGRI în rapoartele lor anuale de activitate; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare, dacă procedurile de corecție necesare sunt puse în aplicare cu succes;

Gestiunea bugetară și financiară

48.

subliniază că întârzierile care au afectat implementarea programelor în primii trei ani ai actualului cadru financiar multianual, din cauza adoptării cu întârziere a CFM 2014-2020 și a numărului mare de noutăți introduse pentru perioada 2014-2020, care au generat dificultăți administrative în pofida eforturilor de simplificare, au antrenat transferul de credite de angajament din 2014 în principal către 2015 și 2016 și un nivel scăzut al plăților în 2016 (și execuția bugetului Uniunii la 7 % în perioada 2014-2016 a actualului CFM); subliniază, cu toate acestea, că 2017 a fost primul an în care punerea în aplicare a Fondurilor europene privind investițiile structurale (fondurile ESI) a fost accelerată; se așteaptă ca această tendință să continue în 2018 și în 2019; consideră că ar trebui să se asigure niveluri suficiente de credite de plată și de angajament pentru ca punerea în aplicare să se desfășoare în bune condiții;

49.

ia act cu îngrijorare de rețeaua complicată de mecanisme din cadrul și din jurul bugetului Uniunii, întrucât aceasta împiedică responsabilitatea, transparența, controlul public și supravegherea democratică a bugetului Uniunii și a acordurilor financiare aferente; regretă, în acest sens, lipsa unității bugetului Uniunii și împărtășește pe deplin preocuparea Curții cu privire la complexitatea bugetului Uniunii;

50.

este preocupat de faptul că, în pofida utilizării pe scară largă a unor instrumente speciale (rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Fondul european de ajustare la globalizare și instrumentul de flexibilitate) și a marjelor, este posibil ca sumele rămase să nu fie suficiente pentru finanțarea unor evenimente neprevăzute care încă pot să apară înainte de 2020;

51.

ia act cu îngrijorare de faptul că s-a creat un nivel record de angajamente restante, ajungând până la sfârșitul anului 2016 la un nivel record de 238 de miliarde EUR, cu 72 % mai mare decât în 2007 și echivalent cu 2,9 ani de plăți comparativ cu 2,2 ani în 2007; consideră că acest lucru a dus la creșterea sumelor datorate de Uniune și, prin urmare, a expunerii financiare a bugetului Uniunii;

52.

regretă că expunerea financiară globală a bugetului Uniunii a crescut, pe fondul unor datorii pe termen lung, al unor garanții și al unor obligații juridice semnificative, ceea ce denotă faptul că este nevoie de o gestiune mai riguroasă în viitor;

53.

reamintește că Uniunea utilizează din ce în ce mai mult instrumentele financiare și regretă că înființarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) creează noi mecanisme de guvernanță, cu un nivel al controlului public care rămâne nesatisfăcător, necesitând, astfel, o supraveghere mai atentă din partea Parlamentului; subliniază că orice propunere legislativă ar trebui să îmbunătățească în mod semnificativ acoperirea geografică a FEIS; reamintește că FEIS ar trebui să rămână un instrument suplimentar pentru stimularea investițiilor, iar politica de coeziune ar trebui să rămână politica de investiții a Uniunii; observă, cu toate acestea, implementarea cu succes și volumul mare de capital privat mobilizat de fond și recunoaște îmbunătățirile ulterioare convenite cu privire la transparența sa pe parcursul negocierilor privind prelungirea duratei FEIS, denumit FEIS 2.0; invită Curtea să își consolideze perspectiva asupra etapei de planificare și de cheltuire a fondurilorESI;

54.

reamintește că revizuirea Regulamentului financiar constituie un progres important în acest sens, dat fiind că propune, datorită contribuției Parlamentului, o prezentare mai eficientă a instrumentelor financiare și oferă, pentru prima dată, garanții bugetare și asistență financiară în cadrul său;

55.

subliniază că, în conformitate cu principiile politicii de coeziune, fondurile Uniunii constituie o parte semnificativă a cheltuielilor unor state membre și, în special, că în nouă state membre (Lituania, Bulgaria, Letonia, România, Ungaria, Polonia, Croația, Estonia, Slovacia), angajamentele restante privind fondurile ESI reprezintă un sprijin de mai mult de 15 % din cheltuielile administrației publice; invită Comisia să pregătească, de asemenea, o campanie publicitară pozitivă, în vederea informării mai detaliate a cetățenilor acestor țări cu privire la beneficiile directe ale calității de membru;

56.

își exprimă temerea că statele membre în care fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă un procent semnificativ din cheltuielile publice se pot confrunta cu provocări în a identifica proiecte de o calitate suficient de înaltă în scopul cărora să se cheltuie fondurile UE disponibile sau pentru care să se furnizeze cofinanțare; solicită Comisiei și Curții să acorde mai multă atenție aspectului durabilității proiectelor de investiții propuse și să evalueze în mod critic caracterul adecvat al acestora;

57.

își manifestă îngrijorarea cu privire la motivele pentru care, la trei ani de la începerea perioadei 2014-2020, statele membre nu desemnaseră decât în proporție de 77 % autoritățile responsabile pentru programe care vor fi responsabile de execuția fondurilor ESI; este mulțumit, totuși, de faptul că, în prezent, acest lucru a fost realizat în proporție de 99 %; pune sub semnul întrebării necesitatea de a modifica procedurile la începutul fiecărei perioade de programare; invită Comisia să analizeze în mod detaliat motivele pentru care unele regiuni continuă să prezinte o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale;

58.

subliniază că volumul fondurilor Uniunii și momentul primirii lor pot avea un impact macroeconomic considerabil, de exemplu în privința investițiilor, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

59.

subliniază că sunt necesare investiții publice pentru a acoperi deficitul de investiții și pentru a stimula ocuparea forței de muncă și creșterea economică, precum și pentru a asigura standarde sociale în cadrul Uniunii;

60.

ia act de faptul că Comisia a mobilizat diferite resurse pentru a răspunde la criza privind refugiații și migrația, dar regretă că nu a stabilit nicio structură de raportare care să îi permită să raporteze în mod exhaustiv cu privire la utilizarea fondurilor implicate; regretă faptul că în prezent este imposibil să se înțeleagă care este valoarea reală a cheltuielilor aferente fiecărui migrant sau refugiat;

61.

observă că, în ceea ce privește instrumentele financiare ale politicii de coeziune, plățile către beneficiarii finali au fost raportate ca fiind de 15 192,18 milioane EUR la închidere (31 martie 2017), dintre care 10 124,68 milioane EUR fonduri structurale, atingând o rată de plată către destinatarii finali de aproape 93 % din sumele plătite din programul operațional pentru instrumentele de inginerie financiară, adică o creștere de 20 % comparativ cu ceea ce a fost raportat la sfârșitul anului 2015;

62.

observă că ratele de plată către beneficiarii finali raportate au variat considerabil între instrumentele de inginerie financiară, cu variații aflate între 60 % și 99 %, nu doar între statele membre, ci și între domeniile de intervenție;

63.

își exprimă temerea că este posibil să se creeze o acumulare de restanțe la plăți spre sfârșitul actualului CFM și în primii câțiva ani ai următorului CFM; consideră că finanțarea noului CFM va necesita asumarea unor credite bugetare realiste care să acopere angajamentele restante previzionate;

Măsuri de adoptat

64.

invită Comisia:

(a)

să ia în calcul creșterea înregistrată la nivelul angajamentelor restante atunci când previzionează creditele de plată pentru următorul CFM, astfel încât să contribuie la asigurarea unui echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată;

(b)

să facă propuneri Parlamentului și Consiliului, asigurând o abordare coerentă cu privire la problema includerii sau nu a plăților aferente instrumentelor speciale în plafoanele stabilite în CFM pentru creditele de plată;

(c)

în scopul gestiunii și al raportării, să stabilească o modalitate prin care cheltuielile bugetare ale Uniunii să fie astfel înregistrate încât să permită raportarea cu privire la totalitatea finanțării acordate în contextul crizei privind refugiații și migrația;

(d)

să furnizeze Parlamentului, în contextul descărcării de gestiune, un raport cuprinzător cu privire la resursele bugetare ale Uniunii administrate și implementate indirect de către Grupul BEI (Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul european de investiții (FEI)], cu excepția mandatului său extern începând cu exercițiul financiar 2017;

(e)

în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, să analizeze eventualele posibilități de reformă a sistemului bugetar al Uniunii astfel încât să se poată asigura un buget suficient pentru a garanta finanțarea politicilor preconizate, un echilibru mai bun între previzibilitate și capacitatea de reacție, precum și modalitatea de a garanta în mod optim că mecanismele de finanțare globale nu devin mai complexe decât ar fi necesar pentru a îndeplini obiectivele politicilor Uniunii și pentru a garanta asumarea responsabilității;

(f)

să ia în considerare, de asemenea, posibilitatea de a permite autorităților desemnate sau acreditate să îndeplinească funcții de gestiune, certificare și audit în perioada 2014-2020, care și-au dovedit capacitatea, să pună în continuare în aplicare aceste funcții, fără întrerupere sau întârziere, în următoarea perioadă de programare;

(g)

își reiterează solicitarea ca Comisia să stabilească anual o previziune actualizată privind fluxurile de numerar pe termen lung, care să acopere un interval între șapte și zece ani, precizând plafoanele bugetare, necesarul de plăți, constrângerile legate de capacități și potențialele dezangajări, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată;

(h)

să acorde asistență în mod proactiv statelor membre care întâmpină dificultăți în ceea ce privește absorbția la timp și fără probleme a fondurilor UE disponibile, utilizând resursele disponibile pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei;

Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii

65.

ia act cu îngrijorare de faptul că Comisia utilizează două seturi de obiective și de indicatori pentru măsurarea performanței serviciilor sale și a programelor de cheltuieli cu foarte puține referințe încrucișate, ceea ce afectează comparabilitatea între diferite tipuri de documente de performanță; regretă lipsa aproape în totalitate a unor indicatori de impact și de rezultat ușor de utilizat și eficienți, pentru a măsura și a distribui informații în legătură cu performanța cheltuielilor Uniunii;

66.

subliniază că rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali raportează cu privire la plățile anuale ale direcțiilor generale în funcție de tipul de activitate sau de programul de cheltuieli, în timp ce cu privire la performanță prezintă informații privind realizarea unor obiective generale sau specifice, fără să se ofere nicio indicație privind cheltuielile corespunzătoare; nu este de acord cu explicația Comisiei potrivit căreia nu este posibil să se evalueze cât anume s-a cheltuit în scopul realizării obiectivelor stabilite; invită Comisia să pună pe deplin în aplicare principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe al planificării bugetare, execuției și raportării, care va permite raportarea ex post cu privire la fondurile alocate în vederea realizării obiectivelor stabilite;

67.

reamintește că, în 2016, OCDE a efectuat un sondaj pe tema procesului bugetar bazat pe performanță în țările OCDE și în cadrul Comisiei; salută, în acest sens, recunoașterea de către OCDE a calității datelor și a execuției bugetare a Uniunii; reamintește că OCDE a considerat cadrul de performanță al Comisiei ca fiind cel mai cuprinzător, lucru care se poate explica parțial prin numărul cerințelor legale din Uniune;

68.

ia act de faptul că graficul realizat de OCDE indică faptul că utilizarea cadrului și consecințele acestuia pentru procesul decizional nu reflectă acest nivel ridicat de detaliere (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 3.21);

69.

ia act de faptul că fișele de program pentru proiectul de buget general pentru 2017 al Uniunii conțin 294 de obiective și 709 indicatori, care sunt foarte concentrați în special la rubricile 1a, 3 și 4 ale CFM și de faptul că, prin inițiativa „Un buget axat pe rezultate” („budget focused on results”), Comisia efectuează în prezent o revizuire a indicatorilor săi pentru a contribui la viitoarea generație de programe de cheltuieli; subliniază că Comisia ar trebui să utilizeze, în principal, indicatorii de rezultate care au o valoare relevantă pentru performanță;

70.

insistă asupra faptului că este necesar ca procesul de stabilire a indicatorilor de performanță să fie transparent și democratic și să implice toate instituțiile, toți partenerii și toate părțile interesate vizate din Uniune, pentru a face indicatorii adecvați în scopul evaluării execuției bugetului Uniunii, precum și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor Uniunii;

71.

solicită Comisiei să consulte reprezentanți ai mediului academic pentru a defini indicatorii de performanță adecvați necesari pentru a realiza măsurătorile din cadrul inițiativei privind bugetul axat pe rezultate și pentru a putea acorda prioritate investițiilor în bunuri publice, cu scopul de a răspunde preocupărilor cetățenilor;

72.

regretă faptul că rapoartele anuale de activitate întocmite de directorii generali ai Comisiei și care au fost examinate de Curte conțin informații limitate cu privire la deficiențele în materie de performanță și provocările legate de obiectivele direcțiilor generale (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 3.26);

73.

regretă că RAGP-urile pentru 2015 și 2016 nu furnizează o imagine completă a performanței și sunt excesiv de pozitive, singurele neajunsuri la care fac referire fiind anumite întârzieri la nivelul punerii în aplicare; regretă faptul că, de asemenea, rapoartele:

(a)

oferă indicații limitate privind rezultatele Strategiei Europa 2020, deși aceasta constituia una dintre solicitările exprimate de Parlament în decizia sa referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul 2014;

(b)

nu explică întotdeauna în mod clar influența factorilor externi asupra rezultatelor;

(c)

au fost publicate prea târziu pentru a fi examinate de Curte în raportul său anual;

74.

subscrie la opinia exprimată de Curte (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 3.38) că evaluatorii ar trebui să formuleze recomandări care să fie luate în considerare de către Comisie, inclusiv planuri de acțiune care să abordeze deficiențele;

75.

deplânge faptul că, din 2005, Comisia nu a mai realizat niciun studiu privind utilizarea rezultatelor evaluărilor sale și nici nu a dispus realizarea unui astfel de studiu;

76.

evidențiază faptul că Comisia nu dispune de niciun sistem instituțional documentat pentru urmărirea regulată a situației acțiunilor întreprinse în urma evaluărilor;

77.

subliniază, în special, faptul că, în practică, planurile de gestionare pentru 2016 ale direcțiilor generale nu au stabilit nicio bază pentru monitorizarea măsurilor luate în urma evaluării;

78.

regretă, de asemenea, că, întrucât Comisia nu dispune de o imagine de ansamblu a concluziilor, a recomandărilor sau a planurilor de acțiune care decurg din evaluările sale și nu urmărește punerea lor în aplicare la nivelul direcțiilor generale sau la nivelul instituției, ea nu poate oferi informații părților interesate cu privire la un eventual impact pozitiv al evaluărilor;

79.

regretă faptul că rapoartele anuale de activitate nu includ o declarație cu privire la calitatea datelor raportate privind performanța și că, prin urmare, prin adoptarea RAGP, colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică globală pentru gestiunea bugetului Uniunii, dar nu și pentru informațiile cu privire la performanță și rezultate;

80.

salută și ia act cu mare atenție de observațiile Curții privind cadrele de performanță și raportarea de către entitățile din interiorul și din afara Uniunii, în special în ceea ce privește calitatea datelor privind performanța și declarațiile privind calitatea datelor referitoare la performanță;

81.

ia act de faptul că nu există niciun site internet care să centralizeze toate informațiile privind performanța de la toate serviciile Comisiei și pentru toate domeniile bugetului Uniunii;

82.

împărtășește opinia Curții potrivit căreia cadrul de raportare a performanței aplicat de Comisie ar putea beneficia de adoptarea de bune practici internaționale;

Măsuri de adoptat

83.

solicită Comisiei:

(a)

să simplifice raportarea cu privire la performanță prin următoarele măsuri:

reducând și mai mult numărul obiectivelor și al indicatorilor la care apelează pentru diversele sale rapoarte privind performanța și punând un accent mai mare pe cele care măsoară cel mai bine performanța bugetului Uniunii; la elaborarea următorului CFM, Comisia ar trebui să propună indicatori de rezultat și de impact mai puțin numeroși și mai adecvați pentru cadrul juridic al următoarei generații de programe; în acest context, Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă sunt pertinenți indicatorii pentru care nu pot fi obținute informații decât după trecerea mai multor ani;

prezentând informațiile financiare de așa manieră încât acestea să poată fi comparate cu informațiile referitoare la performanță, astfel încât legătura dintre cheltuieli și performanță să fie clară;

explicând și îmbunătățind coerența globală între cele două seturi de obiective și indicatori ale sale – cel pentru programe, pe de o parte, și cel pentru direcții generale, pe de altă parte;

(b)

să asigure un echilibru mai bun la raportarea performanțelor prezentând în mod clar informații privind principalele provocări care mai rămân de îndeplinit;

(c)

să demonstreze mai bine faptul că rezultatele evaluării sunt bine utilizate, impunând în special ca evaluările să includă întotdeauna concluzii sau recomandări, pe care Comisia ar trebui să le urmărească ulterior;

(d)

să își asume întreaga responsabilitate politică în RAGP pentru informațiile privind performanța și rezultatele și să indice, potrivit informațiilor pe care le deține, dacă informațiile furnizate cu privire la performanță sunt de o calitate suficientă;

(e)

să îmbunătățească accesibilitatea informațiilor privind performanța prin dezvoltarea, în acest scop, a unui portal web și a unui motor de căutare;

Prezentarea bugetului Uniunii

84.

ia act de faptul că bugetul Uniunii este prezentat în secțiunile corespunzătoare activităților desfășurate de instituții (întocmirea bugetului pe activități); consideră că această prezentare nu asigură o înțelegere clară și rapidă a obiectivelor urmărite; în schimb, remarcă faptul că CFM este prezentat prin rubrici care corespund unor domenii de politică;

85.

ia act de faptul că programele operaționale care însoțesc proiectul de buget fac legătura între fiecare linie bugetară și obiectivele politice urmărite;

86.

solicită Comisiei să prezinte bugetul Uniunii în conformitate cu obiectivele politice ale CFM;

Veniturile

87.

salută faptul că ansamblul probelor de audit ale Curții indică faptul că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele examinate pentru sistemele legate de venituri sunt, per ansamblu, eficace; constată, însă, că, pentru resursele proprii tradiționale, controalele interne cheie din anumite state membre care au fost vizitate de Curte au fost doar parțial eficace;

88.

constată cu îngrijorare că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a încheiat, la începutul anului 2017, o anchetă privind un caz de fraudă în Regatul Unit care implică o posibilă pierdere de 1,987 miliarde EUR pentru bugetul Uniunii în ceea ce privește taxele vamale datorate pentru produsele textile și încălțămintea importate din China prin intermediul Regatului Unit în perioada 2013-2016; subliniază că ancheta a descoperit, de asemenea, existența unei evaziuni substanțiale în materie de TVA în legătură cu importurile efectuate prin intermediul Regatului Unit prin abuzarea suspendării plăților TVA (regimul vamal 42);

89.

constată cu îngrijorare că, în ceea ce privește veniturile pe 2016, directorul general al Direcției Generale Buget a emis o rezervă în raport cu veniturile provenite din resursele proprii tradiționale, având în vedere cazul de fraudă anchetat de OLAF în legătură cu taxele vamale percepute de Regatul Unit;

90.

subliniază faptul că, pentru anul 2016, veniturile afectate de rezerva cuantificată se ridică la aproximativ 517 milioane EUR, în comparație cu valoarea totală de 20,1 miliarde EUR din resurse proprii tradiționale, ceea ce reprezintă 2,5 % din resursele proprii tradiționale sau 0,38 % din toate resursele; invită Comisia să pună la dispoziție informații exacte cu privire la acest caz de fraudă, care ar putea, de asemenea, afecta în mod indirect baza Taxei pe Valoarea Adăugată în unele state membre și, prin urmare, resursele aferente Taxei pe Valoarea Adăugată și echilibrarea realizată de Comisie pe baza Venitului Național Brut (5);

91.

regretă constatările Comisiei, potrivit cărora, până în octombrie 2017, autoritățile din Regatul Unit nu au introdus măsuri de remediere pentru a evita continuarea pierderilor de resurse proprii tradiționale; constată că, începând cu 12 octombrie 2017, autoritățile din Regatul Unit au început să aplice temporar praguri de valoare la lichidare anumitor comercianți (așa-numita operațiune vamală Swift Arrow), rezultatul imediat fiind diminuarea considerabilă a pierderilor înregistrate în Regatul Unit în ceea ce privește resursele proprii tradiționale;

92.

își exprimă regretul cu privire la discrepanțele constatate între diferite state membre în ceea ce privește nivelul de control vamal; subliniază importanța armonizării controalelor la toate punctele de intrare în uniunea vamală și invită statele membre să garanteze o punere în aplicare coordonată, uniformă și eficientă a sistemului frontierelor, care descurajează existența unor practici divergente între statele membre, pentru a reduce deficiențele de la nivelul sistemelor de control vamal; invită, în acest sens, Comisia să analizeze diferitele practici legate de controalele vamale din UE, precum și impactul lor asupra devierii schimburilor comerciale, concentrându-se în special asupra vămilor UE de la frontierele externe, să dezvolte analize de referință și să ofere informații privind operațiunile vamale și procedurile din statele membre;

93.

invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune care să asigure punerea în aplicare deplină și la timp a reglementărilor în materie de TVA în toate statele membre, pentru a asigura această sursă de resurse proprii ale Uniunii;

94.

reamintește că noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii (6), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2016, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2014, prevede că, atunci când se ia în considerare compilarea VNB pentru resursele proprii, trebuie să se folosească cadrul contabil al Sistemului european de conturi naționale și regionale (SEC 2010), iar acesta prevede că cheltuielile de cercetare și dezvoltare trebuie considerate o investiție (în loc de cheltuieli curente în temeiul sistemului anterior SEC 95); subliniază că, în cazul altor programe cu valoare adăugată sporită pentru UE, precum MIE etc., ar trebui să se aplice același raționament;

95.

constată că VNB raportat al Irlandei a crescut în mod foarte semnificativ în 2015 din cauza faptului că unele întreprinderi multinaționale au relocat active din domeniul C&D în această țară;

96.

subliniază că Comisia trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a determina implicațiile potențiale ale activităților multinaționale asupra conturilor naționale, atât în ceea ce privește metodologia, cât și procesul de verificare; de asemenea, Comisia ar putea introduce ajustări pentru contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre;

97.

subliniază, în ceea ce privește gestionarea resurselor proprii tradiționale, faptul că atât Curtea, cât și Comisia au identificat ineficiențe în gestionarea creanțelor (cunoscute sub numele de „contabilitatea B”) în unele state membre;

98.

subliniază că Curtea a constatat că, în Belgia, controalele ulterioare vămuirii au fost selectate în funcție de caracteristicile operațiunilor individuale și nu de profilul de risc al întreprinderilor, precum și că, în general, nu s-au efectuat auditurile ulterioare vămuirii (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 4.18);

99.

regretă că Comisia a constatat că șase state membre – Belgia, Estonia, Italia, Portugalia, România și Slovenia – fie nu au efectuat deloc audituri ulterioare vămuirii, fie nu au furnizat nicio informație cu privire la aceste audituri;

Măsuri de adoptat

100.

solicită Comisiei:

(a)

să ia toate măsurile necesare pentru a asigura recuperarea resurselor proprii ale Uniunii care nu au fost colectate de autoritățile britanice în contextul importului de produse textile și de încălțăminte din China și să pună capăt evaziunii în materie de TVA;

(b)

să ia în considerare posibilitatea de a iniția în timp util o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru cazurile de fraudă privind taxele vamale din Regatul Unit;

(c)

să analizeze, în cooperare cu statele membre, toate implicațiile potențiale ale activităților multinaționale asupra estimării VNB-ului și să pună la dispoziția statelor membre orientări în legătură cu modul de tratare a acestor activități în contextul întocmirii conturilor naționale;

(d)

să confirme, în cursul ciclului de verificări cu privire la VNB, că activele din domeniul cercetării și dezvoltării au fost reflectate în mod corect în conturile naționale ale statelor membre, acordând atenția cuvenită evaluării acestor active și criteriilor de rezidență în cazul în care au existat relocări ale activităților multinaționale;

(e)

să prezinte propuneri de noi resurse proprii pentru a asigura stabilitatea bugetului Uniunii;

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Constatările Curții

101.

ia act de faptul că Curtea a emis, pentru prima oară, o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor; subliniază că sistemele de rambursare sunt mai expuse riscului de eroare decât sistemele bazate pe drepturi la plată; subliniază, cu toate acestea, că datele înregistrate la capitolul „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” nu s-au modificat în mod fundamental comparativ cu anii anteriori;

102.

reamintește că cercetarea și inovarea reprezintă 59 % din cheltuieli, ele fiind efectuate în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare și de dezvoltare tehnologică (2007-2013) (denumit în continuare „Al șaptelea program-cadru pentru cercetare”) și în cadrul programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare 2014-2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”);

103.

observă că Curtea a estimat că rata de eroare este de 4,1 %; costurile directe cu personalul neeligibile au reprezentat 44 %, alte costuri directe neeligibile 12 %, costurile indirecte 16 %, iar proiectele neeligibile sau beneficiarii neeligibili au reprezentat 16 %; observă, cu toate acestea, că în 19 cazuri unde beneficiarii au produs erori cuantificabile, Comisia sau, după caz, auditorii independenți avuseseră la dispoziție suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile înainte de acceptarea cheltuielilor;

104.

observă că, dacă Comisia sau auditorii independenți ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul de eroare estimat pentru acest capitol ar fi fost cu 1,2 % mai mic;

105.

consideră că Comisia a făcut eforturi considerabile în ceea ce privește simplificarea care conduce la reducerea complexității administrative, introducând o nouă definiție a remunerației suplimentare pentru cercetători, raționalizând programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020, oferind un sprijin specific întreprinderilor nou-înființate și celor inovatoare și utilizând mai mult opțiunile simplificate în materie de costuri; constată, totuși, că Curtea consideră că simplificarea în continuare a cadrului juridic oferă oportunități, dar implică și riscuri;

106.

ia act de faptul că Curtea a analizat aspectele legate de performanță în proiectele de cercetare și inovare; este, totuși, de părere că rezultatele, având în vedere efectele, costurile și diseminarea, ar trebui considerate ca fiind preliminare;

Raportul anual de activitate al Direcției Generale Cercetare și Inovare (DG R&I)

107.

ia act de faptul că, în conformitate cu Strategia UE 2020, conform „Planului strategic pentru 2016-2020”, DG R&I a urmărit patru obiective:

(a)

un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;

(b)

o piață unică digitală conectată;

(c)

o uniune a energiei rezistentă, caracterizată printr-o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; și

(d)

transformarea într-un actor mai puternic la nivel global;

108.

salută faptul că, în urmărirea acestor obiective, comisarul Moedas a stabilit trei priorități, și anume „inovarea deschisă”, „știința deschisă” și „deschiderea către lume”;

109.

constată că, pentru a măsura progresele realizate în direcția obiectivelor stabilite, DG R&I a utilizat cinci indicatori-cheie de performanță (KPI):

(a)

ponderea fondurilor alocate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în programul Orizont 2020 pentru a aborda provocările societale și pentru a promova tehnologiile generice și industriale, procentul din contribuția financiară a Uniunii fiind alocat prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri;

(b)

ponderea candidaților nou-veniți din candidații selecționați în programul Orizont 2020;

(c)

cheltuielile legate de climă și sustenabilitate în programul Orizont 2020;

(d)

ponderea participării țărilor terțe la programul Orizont 2020;

(e)

ponderea granturilor semnate, cu un termen până la acordarea granturilor mai mic sau egal cu 245 de zile;

110.

recunoaște că DG R&I, în răspunsurile sale la întrebările cu solicitare de răspuns scris, a publicat o listă cu țările vizate de recomandările specifice fiecărei țări emise de DG R&I; îndeamnă DG R&I să publice propunerile direcției de recomandări specifice fiecărei țări direct în raportul său anual de activitate, în conformitate cu solicitările repetate ale Parlamentului;

111.

reamintește că evaluarea Al șaptelea program-cadru pentru cercetare a fost abordată în rezoluția de descărcare de gestiune anterioară (7);

112.

salută progresele realizate în direcția atingerii indicatorilor-cheie de performanță ai direcției pentru Orizont 2020:

(a)

23,9 % din contribuția financiară a Uniunii a fost alocată către IMM-uri (ținta pentru 2020 fiind de 20 %);

(b)

55 % dintre solicitanții declarați câștigători au fost nou-veniți (ținta pentru 2020 fiind de 70 %);

(c)

26 % dintre contribuțiile financiare ale Uniunii au fost legate de climă (ținta pentru 2020 fiind de 25 %);

(d)

54,9 % dintre contribuțiile financiare ale Uniunii au fost legate de sustenabilitate (ținta pentru 2020 fiind de 60 %);

(e)

țările terțe participă la 3,6 % dintre proiectele Orizont 2020 (ținta pentru 2020 fiind de 4,73 %);

(f)

în 91 % din cazuri, DG R&I a respectat durata de acordare a granturilor de 245 de zile (ținta pentru 2020 fiind de 100 %);

113.

subliniază că repartizarea teritorială pentru programul Orizont 2020 este extrem de limitată, având în vedere că 72,5 % (12 121 de milioane EUR) din finanțarea Orizont 2020 ajunge în Germania (3 464 de milioane EUR), Regatul Unit (3 083 de milioane EUR), Franța (2 097 de milioane EUR), Spania (1 813 de milioane EUR) și Italia (1 664 de milioane EUR);

114.

constată că 183 de acorduri de grant pentru programul Orizont 2020 au fost semnate cu participanți din țări terțe în 2016; subliniază că 299,5 milioane EUR au fost alocate participanților din Elveția în cadrul acordurilor de grant semnate în 2016, în timp ce contribuția Elveției la programul Orizont 2020 a fost de 180,9 milioane EUR; refuză să acorde un „statut de beneficiar net” uneia dintre cele mai bogate țări din lume; invită Comisia să prezinte reglementări pentru a compensa un astfel de dezechilibru;

115.

recunoaște succesul Centrului comun de asistență și contribuția sa în domeniul simplificării și al consilierii juridice și tehnice; întreabă DG R&I care sunt măsurile de simplificare pe care intenționează să le propună pentru perioada de după 2020;

116.

ia act de creditele de plată pentru DG R&I în 2016:

Creditele de plată pentru DG R&I, inclusiv contribuția AELS

Modul de gestiune

Execuție

În milioane EUR

Puncte procentuale

Co-delegat sau subdelegat altor DG

161,20

5,34

Direct DG R&I

1 878,28

62,17

DG R&I către organismele prevăzute la articolul 185

86,40

2,86

DG R&I către BEI

312,72

10,35

DG R&I către întreprinderile comune

582,37

19,28

Total

3 020,97

100 %

117.

subliniază că 14,39 % din buget, reprezentând aproape 444 de milioane EUR, a fost pusă în aplicare prin intermediul instrumentelor financiare;

118.

subliniază, de asemenea, că 39,36 % (față de 28,14 % în 2015) din bugetul DG R&I s-a încredințat altor entități în afara Comisiei, în special pentru a pune în aplicare părți din programele-cadru în cadrul gestionării (indirecte) a granturilor și al sistemelor de control al instrumentelor financiare;

119.

a fost interesat să afle că DG R&I a stabilit o strategie de supraveghere pentru instrumentele financiare și, prin urmare, ar dori să afle modalitatea în care DG R&I stabilește dacă s-au atins obiectivele financiare și cele legate de cercetare;

120.

ia act de faptul că DG R&I a estimat că rata generală de eroare detectată este de 4,42 %, cu o rată de eroare reziduală de 3,03 %;

121.

observă că Comisia a estimat că suma globală expusă riscului la închidere este între 73,5 și 104 milioane EUR;

122.

salută examinarea de către DG R&I a raportului cost-eficacitate pentru gestiunea directă și indirectă a granturilor;

123.

regretă faptul că DG R&I a emis din nou o rezervă orizontală privind rata de eroare reziduală în declarațiile de cheltuieli din cel de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, puse în aplicare în mod direct de către acesta;

124.

își reiterează opinia, exprimată la punctul 76 din rezoluția de descărcare de gestiune a Comisiei pentru 2015, potrivit căreia Comisia ar trebui: „să elaboreze, în sfârșit, o abordare bazată pe riscuri mai relevantă și să utilizeze rezerve specifice atunci când este necesar”;

Măsuri de adoptat

125.

invită DG R&I să publice propunerile direcției de recomandări specifice fiecărei țări în raportul său anual de activitate;

126.

invită DG R&I să dea curs recomandărilor IAS, care a identificat deficiențe în ceea ce privește asigurarea unei abordări coerente privind monitorizarea proiectelor pentru toate organismele de punere în aplicare ale Orizont 2020;

127.

invită DG R&I să elaboreze un raport referitor la progresele înregistrate de Serviciul comun de audit în ceea ce privește creșterea maturității proceselor sale interne;

128.

invită DG R&I să raporteze comisiei competente a Parlamentului cu privire la strategia sa de supraveghere pentru instrumentele financiare și cu privire la modul în care DG R&I stabilește dacă au fost atinse obiectivele financiare și de cercetare;

129.

invită DG R&I să explice comisiei competente a Parlamentului ce măsuri a luat pentru a se evita rezervele orizontale privind rata de eroare reziduală în declarațiile de cheltuieli;

130.

consideră că, în cadrul proiectelor de cercetare și inovare, precum și al acțiunilor de coordonare și sprijin, standardele și standardizarea sprijină impactul rezultatelor cercetării asupra diferitelor niveluri de maturitate tehnologică, deoarece sporesc perspectivele de comercializare și transferabilitatea produselor și a soluțiilor inovatoare; observă, în plus, că standardele și activitățile conexe sprijină difuzarea rezultatelor proiectului Orizont 2020 prin răspândirea cunoștințelor chiar și după finalizarea proiectelor, făcându-le accesibile publicului; invită Comisia să sporească gradul de implicare al standardizării în viitoarele cereri de propuneri și să elaboreze indicatori-cheie de performanță, care să țină seama de activitățile de standardizare;

Coeziune economică, socială și teritorială

Introducere

131.

a aflat din „Cel de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială” și teritorială [COM(2017) 583] că, pe de o parte, convergența este un proces fragil care ar putea fi ușor de oprit și inversat de crizele economice, dar și că, pe de altă parte, investițiile publice pot reduce impactul crizelor;

132.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că rata de ocupare a forței de muncă din 2016 a atins din nou nivelul anterior crizei din 2008, și anume de 71 %, dar situația variază semnificativ pe teritoriul Uniunii, iar această rată este cu mult sub obiectivul de 75 % al Strategiei Europa 2020; constată cu îngrijorare că ratele șomajului rămân în continuare prea ridicate, în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată;

133.

salută faptul că, în răspunsul său la întrebările Parlamentului, DG REGIO și-a detaliat recomandările specifice fiecărei țări;

134.

este conștient de faptul că anumite dispoziții din Regulamentul financiar revizuit privind politica de coeziune ar trebui să intre în vigoare retroactiv;

135.

este preocupat de faptul că aceste modificări pot deveni o sursă de erori suplimentare, întrucât programele și proiectele au fost selectate pe baza unor regulamente care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014;

Constatările Curții

136.

ia act de faptul că Curtea a emis, pentru prima oară, o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor; subliniază că sistemele de rambursare sunt mai expuse riscului de eroare decât sistemele bazate pe drepturi la plată; subliniază, cu toate acestea, că datele înregistrate la capitolul „Coeziune economică, socială și teritorială” nu s-au modificat în mod fundamental comparativ cu anii anteriori;

137.

reamintește că, în 2016, suma disponibilă la rubrica „Coeziune economică și socială” s-a ridicat la 51,25 miliarde EUR, reprezentând 33 % din bugetul Uniunii;

138.

observă că Curtea estimează că rata de eroare în acest domeniu de politică a fost de 4,8 %; de asemenea, Curtea a observat că nivelul de eroare estimat pentru domeniul coeziunii nu include o cuantificare a plăților efectuate în 2016 către instrumentele financiare, care se ridică la 2,5 miliarde EUR, iar Curtea consideră că acestea au fost efectuate în afara perioadei de eligibilitate definite la articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 (Raportul anual al Curții pe 2016, punctele 6.20-6.21); observă că aceste plăți ar avea ca efect creșterea cu 2,0 % a nivelului de eroare estimat pentru ansamblul cheltuielilor Uniunii (Raportul anual al Curții pe 2016, căsuța 1.2, nota de subsol 1);

139.

subliniază că erorile din domeniul coeziunii au contribuit la 43 % din nivelul de eroare global estimat de 3,1 %; constată că unul dintre motivele pentru rata de eroare ridicată este complexitatea reglementărilor la nivelul Uniunii și al statelor membre;

140.

ia act de faptul că Curtea a analizat un eșantion de 180 de operațiuni, provenind din 54 de plăți intermediare pentru perioada 2007-2013, cu privire la 92 de proiecte aferente Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), 36 de proiecte aferente Fondului de coeziune (FC), 40 de proiecte aferente Fondului social european (FSE), 11 instrumente financiare din cadrul FEDR și un instrument financiar din cadrul FSE;

141.

solicită Comisiei să acorde atenția cuvenită observațiilor Curții, care a identificat inexactități în analiza performanței a cel puțin patru dintre cele 12 instrumente financiare ale FEDR și FSE care au fost analizate în raportul anual din 2016 al Curții; împărtășește îngrijorarea Curții, care subliniază că aceste erori supraestimează performanța și, dacă nu sunt corectate, ar putea crește în mod artificial valoarea declarată a cheltuielilor eligibile la închidere, în special în cazul fondurilor de garantare;

142.

constată, de asemenea, că 42 % dintre erori au fost cauzate de introducerea unor costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli, 30 % sunt legate de nerespectarea gravă a normelor privind achizițiile publice, iar 28 % privesc proiecte, activități sau beneficiari neeligibili;

143.

constată cu regret că una dintre principalele surse de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la capitolul „Coeziune economică, socială și teritorială” este reprezentată în continuare de încălcările normelor privind achizițiile publice; reamintește că printre încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice se numără, de exemplu, atribuirile directe și nejustificate ale unor contracte, lucrări sau servicii suplimentare, excluderea ilegală a ofertanților, conflictele de interese și criteriile de selecție discriminatorii; consideră că, pentru a combate erorile și abuzurile, este esențială o politică de transparență totală în ceea ce privește datele contractanților și ale subcontractanților;

144.

salută faptul că Curtea a subliniat că proiectele care utilizează opțiunile simplificate în materie de costuri sunt mai puțin expuse riscului de eroare decât în cazul rambursării costurilor efective;

145.

este preocupat de faptul că eșantionul a cuprins și trei „proiecte majore” care au necesitat aprobarea Comisiei și pentru care autoritățile statelor membre nu au depus cererea necesară până la 31 martie 2017, data limită de închidere; ia act de faptul că Comisia ar trebui, prin urmare, să recupereze cheltuielile;

146.

este nemulțumit de faptul că, la fel ca în anii precedenți, rata de eroare ar fi putut fi cu 3,7 puncte mai scăzută, respectiv de 1,1 %, dacă statele membre ar fi utilizat informațiile aflate la dispoziția lor pentru a preveni sau pentru a detecta și corecta erorile în controalele de prim nivel, înainte de declararea cheltuielilor către Comisie;

147.

este îngrijorat de faptul că, la mai mulți ani de la începerea perioadei 2014-2020, statele membre nu au desemnat decât în proporție de 77 % autoritățile de management al programelor care vor fi responsabile de fondurile politicii de coeziune; până la data de 1 martie 2017, cheltuielile prezentate Comisiei în conturi finale nu reprezentau decât 0,7 % din bugetul alocat pentru întreaga perioadă de programare; la jumătatea anului 2017, întârzierile existente în execuția bugetului erau mai mari decât cele care fuseseră înregistrate într-un stadiu similar în perioada 2007-2013; ia act de faptul că, prin urmare, angajamentele restante la sfârșitul actualei perioade de finanțare ar putea fi chiar mai mari decât în cea precedentă;

148.

apreciază faptul că capitolul referitor la „Coeziune economică, socială și teritorială” cuprinde, de asemenea, o secțiune privind performanța proiectelor; regretă, cu toate acestea, faptul că această secțiune se concentrează în mare parte pe informații cantitative, și anume pe numărul sistemelor de măsurare a performanței care au fost introduse;

Instrumentele de inginerie financiară

149.

reamintește că sinteza datelor privind progresele înregistrate la finanțarea și implementarea instrumentelor de inginerie financiară în 2016 a fost publicată abia la 20 septembrie 2017 și că, prin urmare, Curtea nu a putut să prezinte observații cu privire la acest document;

150.

constată că cifrele cheie pentru 2016 sunt următoarele:

(a)

25 de state membre utilizează instrumente de inginerie financiară, dintre care 25 le utilizează pentru sprijinirea întreprinderilor, 11 pentru dezvoltarea urbană și 9 pentru eficiența energetică și energiile regenerabile;

(b)

există 1 058 de instrumente de inginerie financiară în Uniune, alcătuite din 77 de fonduri de participare și 981 de fonduri specifice;

(c)

89 % dintre aceste instrumente de inginerie financiară oferă sprijin pentru întreprinderi, 7 % pentru dezvoltarea urbană, 4 % pentru eficiența energetică și energiile regenerabile;

(d)

fondurile alocate instrumentelor de inginerie financiară se ridică la 16,4 miliarde EUR, dintre care 11,3 miliarde EUR din fonduri structurale;

(e)

plățile efectuate către beneficiarii finali se ridică la 15,2 miliarde EUR, dintre care 10,1 miliarde EUR din fonduri structurale, respectiv 93 % din totalul plăților pentru instrumentele de inginerie financiară;

(f)

conform datelor comunicate de cele 81 % dintre instrumentele de inginerie financiară care au transmis rapoarte, costurile și comisioanele de gestiune au totalizat 0,9 miliarde EUR sau 6,7 % din totalul plăților pentru instrumentele de inginerie financiară în cauză;

(g)

au fost returnate resurse în valoare de 8,5 miliarde EUR;

(h)

au fost sprijiniți 314 000 de beneficiari finali;

151.

subliniază că, de-a lungul anilor și al perioadelor de finanțare, utilizarea instrumentelor de inginerie financiară a crescut în mod dramatic, ceea ce face ca finanțarea din fonduri structurale să fie mai complexă și, prin urmare, să dea naștere unor riscuri în ceea ce privește responsabilitatea democratică; ia act de faptul că, potrivit estimărilor, 20,1 miliarde EUR din FEDR și din FC vor fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare până la sfârșitul anului 2020;

152.

este preocupat, în acest context, de faptul că curțile naționale de conturi nu au acoperit suficient implementarea instrumentelor de inginerie financiară;

153.

constată că 63 % (675) din instrumentele de inginerie financiară au fost lansate în Polonia (247), Franța (152), Ungaria (139) și Italia (137);

154.

regretă faptul că 6,7 % din totalul plăților pentru instrumentele de inginerie financiară în cauză (900 de milioane EUR) au fost destinate costurilor și comisioanelor de gestiune; consideră că această sumă este mult prea mare;

155.

ia act de faptul că persistă anumite erori și discrepanțe la raportarea datelor; printre acestea se numără sume mici, dar semnificative, din resursele programelor operaționale, angajate în acordurile de finanțare, dar neplătite în conturile instrumentelor financiare la închidere, o mărire a plăților de sume angajate în conturile mai multor instrumente de inginerie financiare după data de 31 decembrie 2015, precum și, în unele cazuri, sume mai mari plătite beneficiarilor finali, decât cele plătite instrumentelor de inginerie financiară (8);

Raportul anual de activitate al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO)

156.

ia act de faptul că evaluarea ex post a FEDR-FC indică faptul că, deși convergența regională în perioada de programare 2007-2013 a fost insuficientă, fără politica de coeziune ar fi existat divergențe, deoarece criza financiară din 2007-2008 a creat un climat necorespunzător pentru investiții și convergență;

157.

subliniază că eventualele concluzii în ceea ce privește performanțele rămân limitate, deoarece acestea ar necesita o revizuire mai cuprinzătoare a datelor referitoare la performanță raportate de programele 2007-2013, care ar fi trebuit finalizată în luna august 2017; invită Comisia să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la rezultatul acestei revizuiri;

158.

observă că, potrivit datelor comunicate de Comisie privind implementarea perioadei de finanțare 2014-2020, au fost selectate peste 50 000 de proiecte, reprezentând investiții totale de 64,1 miliarde EUR, au fost create 45 000 de proiecte de cooperare între întreprinderi și instituții de cercetare, iar peste 380 000 IMM au beneficiat de sprijin din fondurile de coeziune, ceea ce a dus la crearea a peste 1 000 000 de locuri de muncă;

159.

observă, de asemenea, că, potrivit datelor comunicate de Comisie pentru aceeași perioadă de finanțare, mai mult de 75 miliarde EUR din FEDR și din FC sunt alocate pentru realizarea obiectivelor legate de uniunea energiei și de adaptarea la schimbările climatice; în plus, peste 5 000 de proiecte au fost selectate pe teren, pentru a sprijini economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

160.

constată că tabelul de mai jos prezintă totalul creditelor de angajament și de plată autorizate în 2016:

2016 în milioane EUR

Credite de angajament autorizate

Credite de plată autorizate

Cheltuieli administrative în domeniul de politică „Politica regională și urbană”

16,75

24,52

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte acțiuni la nivel regional

27 163,16

22 911,83

Fondul de coeziune (FC)

8 775,98

7 456,71

Instrumentul de asistență pentru preaderare – Dezvoltare regională și cooperare teritorială la nivel regional

54,14

522,95

Fondul de solidaritate

81,48

68,48

Total

36 091,51

30 984,47

161.

observă, totuși, că aceste date statistice dau puține informații cu privire la sustenabilitatea și performanța proiectelor respective;

162.

reamintește importanța deosebită atribuită condiționalităților ex ante, datorită faptului că stabilesc condiții orizontale și sectoriale pentru a asigura eficacitatea cheltuirii fondurilor ESI; odată cu îndeplinirea condiționalităților ex ante, alături de reținerea unui procent de 10 % din plăți, după cum prevede regulamentul revizuit în vigoare, implementarea proiectelor ar trebui să devină mai ușoară și mai puțin vulnerabilă la erori; ia act însă de Raportul special nr. 15/2017 al Curții, care pune sub semnul întrebării măsura în care acest lucru a condus în mod efectiv la schimbări pe teren;

163.

regretă faptul că numai 87 % (181 din 209) dintre autoritățile de certificare fuseseră desemnate până la sfârșitul anului 2016, și că nicio autoritate nu fusese desemnată pentru 28 de programe principale (în Austria o autoritate a fost desemnată numai pentru un singur program, în Belgia numai pentru 2 programe, în Germania numai pentru 8, în Finlanda numai pentru un singur program, în Franța numai pentru 2, în Irlanda numai pentru 2, în Italia numai pentru 6, în România numai pentru 4, în Slovacia numai pentru un singur program, în Regatul Unit numai pentru un singur program);

164.

constată cu surprindere că principalele dificultăți identificate în procesul de desemnare au fost legate de crearea de sisteme informatice care să includă elementele noi din perioada 2014-2020 în ceea ce privește raportarea și elaborarea de proceduri pentru a asigura un sistem solid de supraveghere a organismelor intermediare de către autoritățile de management;

165.

regretă, de asemenea, că, în general, doar 26,1 % dintre proiecte au fost selectate, și doar 3,7 % din fondurile structurale disponibile au fost absorbite la sfârșitul lui 2016, dar salută faptul că procesul de selecție s-a accelerat în 2017; consideră că demararea lentă poate duce la un număr ridicat de angajamente restante la sfârșitul actualei perioade de finanțare; invită Comisia să asigure eforturi suplimentare pentru consolidarea capacității administrative a autorităților naționale, regionale și locale;

166.

subliniază că selecția proiectelor a fost lentă în special în Spania, Cipru, România, Austria, Republica Cehă, Croația și Slovacia;

167.

observă că, prin urmare, pentru majoritatea programelor operaționale (247 din 295) nu a fost certificată nicio sumă în conturi (așa-numite „conturi zero”), deoarece nu au fost declarate cheltuieli până la 31 iulie 2016;

168.

se declară mulțumit de faptul că Comisia, pe baza opiniilor de audit preliminar privind asigurările primite, nu a detectat inexactități materiale;

169.

este preocupat, cu toate acestea, de faptul că 7 din 9 audituri ale Comisiei privind programe operaționale sau zone cu risc ridicat au scos la iveală deficiențe semnificative (în Ungaria – transportul, administrația electronică și implementarea programelor operaționale; în Italia – Reti e mobilità, istruzione, prioritatea 3 și programele operaționale de asistență tehnică; în România – programele operaționale de competitivitate și mediu);

170.

constată că 278 din 322 de sisteme de gestionare și control au primit o opinie fără rezerve sau o opinie „cu rezerve, cu impact moderat”; constată că, în 40 de cazuri, Comisia a emis o opinie cu rezerve, cu impact semnificativ;

171.

constată că, potrivit calculelor Comisiei, suma totală expusă riscului se ridica la data plății la o valoare cuprinsă între 644,7 și 1 257,3 milioane EUR, precum și că Comisia a efectuat corecții financiare, ca urmare a rolului său de supraveghere, în valoare de 481 de milioane EUR în 2016;

172.

observă că Comisia a estimat rata de eroare medie globală la plățile din 2016 pentru programele FEDR/FC din perioada 2007-2013 ca fiind cuprinsă între 2,2 % și 4,2 %, iar rata erorii reziduale la încheiere ca fiind de aproximativ 0,4 %; subliniază că cea mai mare pondere din rata de eroare estimată pentru 2016 a avut-o din nou „coeziunea”, urmată de rubricile „resursele naturale”, „competitivitatea” și „Europa globală”; solicită Comisiei să continue să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți sistemele lor de gestiune și control și să continue să utilizeze instrumentele de supraveghere juridică disponibile pentru se asigura că toate erorile materiale sunt corectate;

173.

ia act de faptul că Comisia a înregistrat 68 de rezerve pentru perioada anterioară și 2 rezerve pentru actuala perioadă de finanțare;

Aspecte specifice

Grecia

174.

salută eforturile DG REGIO de a face progrese în ceea ce privește lista de proiecte prioritare în Grecia;

175.

în acest context, salută:

(a)

înființarea a patru concesiuni de autostradă (Atena-Salonic, Korinthos-Tripoli-Kalamata, Korinthos-Patras și Patras-Ioannina, care acoperă în total peste 1 000 km de drum), care sunt în prezent operaționale și foarte apreciate de utilizatori,

(b)

programul „economii de energie în gospodării” (o combinație între FEI și granturi), care a îmbunătățit eficiența energetică în 46 000 de gospodării și a creat 6 000 de locuri de muncă; cererea a fost atât de ridicată, încât a fost creat imediat un program succesor pentru perioada 2014-2020,

(c)

instrumentele financiare, în special JEREMIE, care au permis crearea sau păstrarea a mai mult de 20 000 de locuri de muncă,

(d)

proiectul privind rețetele electronice pentru medicamente, care gestionează lunar peste 5,5 milioane de rețete electronice și 2,4 milioane de cereri de diagnostic, cu participarea a 13 000 de farmacii și 50 000 de medici, și a dus la reduceri semnificative ale costurilor pentru bugetul elen de sănătate publică;

176.

Pe de altă parte, regretă că:

(a)

proiectele de metrou din Atena (prelungirea liniei 3 până la Pireu) și din Salonic (linia principală) au suferit întârzieri serioase, care au necesitat introducerea treptată a acestora în perioada de programare 2014-2020;

(b)

unele proiecte-cheie din sectoarele feroviar, digital și energetic au fost anulate sau întârziate și, în consecință, acestea au fost introduse treptat sau transferate în întregime în perioada de programare 2014-2020;

(c)

o mare parte a infrastructurilor de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor solide nu au fost încă finalizate;

177.

salută faptul că OLAF și-a finalizat ancheta administrativă privind proiectul ceh „cuibul de berze”; ia act de faptul că dosarul OLAF a fost făcut public de către mass-media cehă; regretă faptul că OLAF a constatat nereguli grave;

178.

invită DG REGIO să recupereze cofinanțarea din partea Uniunii implicată, și anume 1,67 milioane EUR, și să aplice sancțiunile necesare;

179.

ia act de faptul că proiectul „Cuibul de berze” a fost retras de la finanțarea din fonduri ale Uniunii de către Republica Cehă începând cu 25 ianuarie 2018 și că, respectând principiul subsidiarității, proiectul este deja în curs de revizuire judiciară în Republica Cehă;

180.

se declară preocupat de observația Comisiei că, în Ungaria, ponderea contractelor atribuite în cazul cărora a fost primită o singură ofertă este de 36 %; constată că media în Uniune este de 17 %; invită Comisia să promoveze concurența în procedurile de licitare;

181.

salută evaluarea pozitivă a celor 10 ani ai mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România (9); este preocupat de pasul înapoi făcut recent de Bulgaria și România în lupta împotriva corupției la nivel înalt; invită Comisia să sprijine și să încurajeze autoritățile de aplicare a legii și autoritățile anticorupție din ambele state membre; subliniază istoricul impresionant al Direcției Naționale Anticorupție din România în ceea ce privește soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt și mediu; subliniază că menținerea acestui efort este de importanță fundamentală pentru consolidarea luptei împotriva corupției;

182.

condamnă atacul recent împotriva unui jurnalist din Slovacia, care poate fi legat de activitatea sa investigativă; îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul cu privire la fondurile europene pentru agricultură alocate în Slovacia;

183.

constată că OLAF a finalizat, de asemenea, o anchetă administrativă privind un împrumut acordat Grupului Volkswagen de către Banca Europeană de Investiții (BEI);

184.

ia act de declarația făcută de președintele BEI, Werner Hoyer, care precizează că: „Încă nu putem exclude faptul că unul dintre împrumuturile noastre, împrumutul de 400 de milioane EUR «Volkswagen Antrieb RDI», a avut legătură cu tehnologiile de control al emisiilor dezvoltate în perioada în care software-ul de manipulare a fost conceput și utilizat. Acum vom analiza concluziile OLAF și vom lua în considerare toate măsurile disponibile și adecvate. […]Suntem foarte decepționați de afirmațiile din cadrul anchetei OLAF, și anume că BEI a fost înșelată de către Volkswagen în ceea ce privește utilizarea dispozitivului de manipulare.”;

Raportul anual de activitate al Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL)

185.

ia act de faptul că DG EMPL își subliniază contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii 2020, după cum urmează:

(a)

rata de ocupare a forței de muncă în Uniune la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a ajuns la 71,2 % în trimestrul al treilea din 2016; pentru prima dată, rata de ocupare a forței de muncă a depășit nivelul din 2008 (70,3 %), iar rata țintă a Strategiei Europa 2020 poate fi atinsă, dacă această tendință continuă;

(b)

rata totală a șomajului continuă să scadă, fiind în prezent sub 10 % atât pentru UE, cât și pentru zona euro; cu toate acestea, șomajul în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung rămân provocări majore pentru Uniune, în ciuda scăderii observate, de la 19,5 % în decembrie 2015 la 18,6 % în decembrie 2016, respectiv de la 4,3 % în trimestrul al treilea din 2015 la 3,8 % în trimestrul al treilea din 2016;

(c)

redresarea economică care a început în 2013 a fost însoțită, de asemenea, de o reducere continuă, chiar dacă insuficientă, a sărăciei, măsurată de rata persoanelor expuse riscului de sărăcie, care a scăzut de la 24,7 % în 2012 la 23,7 % în 2015, însă redresarea nu se resimte încă în toate sectoarele societății, astfel că, în anul 2016, 118 milioane de persoane erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială (cu 1,7 milioane de persoane peste nivelul din 2008), cu mult peste cifra necesară pentru a atinge obiectivele Europa 2020 privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

(d)

investițiile realizate cu scopul de a ameliora condițiile de mobilitate geografică și profesională și de a combate în același timp riscurile de denaturări și abuzuri au contribuit la creșterea progresivă a ratei mobilității în interiorul Uniunii, care a atins nivelul de 3,6 % din populație în 2015;

186.

regretă, cu toate acestea, că disparitățile în distribuția veniturilor au crescut între 2013 și 2014 și, deși în general au rămas stabile de atunci, există anumite cazuri în care aceste disparități continuă să crească; este preocupat de faptul că veniturile celei mai bogate cincimi din populație au fost de aproximativ cinci ori mai mari decât ale celei mai sărace cincimi în 2016, cu mari diferențe de la o țară la alta (și o creștere a inegalității în unele state membre);

187.

salută evaluarea ex-post a perioadei de programare 2007-2013 a FSE, care a fost finalizată la 12 decembrie 2016; ia act de constatarea, la sfârșitul anului 2014, că cel puțin 9,4 milioane de rezidenți europeni au găsit un loc de muncă cu sprijinul FSE, 8,7 milioane au dobândit o calificare sau un certificat, și că alte rezultate pozitive, cum ar fi creșterea nivelului de competențe, au fost raportate de 13,7 milioane de participanți; constată că FSE a avut, de asemenea, un impact pozitiv asupra produsului intern brut (PIB) al celor 28 de state membre (o creștere de 0,25 %) și a productivității, conform simulărilor macroeconomice;

188.

observă că aceste date cantitative arată, într-adevăr, o tendință pozitivă, dar oferă puține informații despre performanța și sustenabilitatea măsurilor;

189.

critică ferm DG EMPL pentru că nu a publicat propunerile de recomandări specifice pentru fiecare țară ale direcției, cu toate că Parlamentul i-a solicitat în mod repetat să facă acest lucru;

190.

constată că tabelul de mai jos prezintă totalul creditelor de angajament și de plată autorizate în 2016:

2016 în milioane EUR

Credite de angajament autorizate

Credite de plată autorizate

Fondul social european (FSE) și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI)

12 438,2

8 132

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)

534,7

278

Fondul european de ajustare la globalizare

27,6

27,6

Instrumentul de asistență pentru preaderare – Dezvoltarea resurselor umane

0

82,3

Gestiune directă (Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, Erasmus+) și agențiile

289

275

Total

13 290

8 795

191.

salută faptul că DG EMPL a elaborat o metodologie pentru a evalua anual performanța programelor, dar are îndoieli cu privire la valoarea informativă a unor criterii ca „bun”, „acceptabil” sau „slab”;

192.

este preocupat de faptul că, până în martie 2017, numai 87 % din autoritățile de certificare au fost desemnate;

193.

salută faptul că DG EMPL a primit, până la data de 15 februarie 2017, un pachet de asigurări complet, incluzând conturile, raportul anual de control și opinia de audit privind conturile, sistemul de gestionare și control și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, și de asemenea declarația de asigurare și raportul anual de sinteză pentru toate programele; ia act de faptul că, în general, DG EMPL a avut doar observații minore și a acceptat conturile anuale;

194.

salută, de asemenea, faptul că, până la sfârșitul anului 2016, DG EMPL și-a finalizat planul de audit multianual, în urma căruia 89 de autorități de audit din 92 au fost auditate, acoperindu-se 115 din cele 118 programe operaționale;

195.

constată că, în 2016, DG EMPL a efectuat corecții financiare în valoare de 255,8 milioane EUR; că valoarea totală cumulativă decisă sau acceptată a corecțiilor financiare pentru perioada de programare 2007-2013 se ridică, la sfârșitul anului 2016, la 1 454 milioane EUR; și că, pentru aceeași perioadă, statele membre au raportat corecții financiare în valoare de 2 253,8 milioane EUR;

196.

regretă că DG EMPL a menținut sau a emis următoarele rezerve, privind:

(a)

sistemele de gestionare și control pentru un program operațional FSE în Italia pentru perioada de programare 2000-2006 (rezervă în materie de risc reputațional);

(b)

sistemele de gestionare și de control pentru 23 de programe operaționale FSE specifice pentru perioada de programare 2007-2013; și

(c)

sistemele de gestionare și de control pentru 3 programe FSE sau YEI și 1 program operațional FEAD pentru perioada de programare 2014-2020;

197.

ia act de faptul că suma globală estimată care este expusă riscului pentru cheltuielile relevante pentru 2016 este de 279 de milioane EUR;

Aspecte specifice

Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI)

198.

a fost informat cu privire la primele rezultate ale unui studiu referitor la implementarea YEI, care raportează că:

(a)

până la sfârșitul anului 2016, numărul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) care au participat la proiecte sprijinite de YEI care le-au sporit competențele sau le-au permis accesul la o experiență de lucru s-a triplat față de sfârșitul anului 2015 (1,3 milioane față de 0,5 milioane de persoane);

(b)

dintre aceștia, 712 000 de șomeri și persoane inactive, care nu urmează programe educaționale sau de formare, au finalizat o intervenție finanțată de YEI; mai mult de jumătate dintre aceștia (aproximativ 346 000 de șomeri și persoane inactive care nu urmează programe educaționale sau de formare) au obținut un rezultat pozitiv, deoarece au început un program de educație/formare, sau au dobândit o calificare, sau au un loc de muncă (inclusiv activități independente), la momentul finalizării intervenției;

(c)

în Italia, o evaluare comparativă a demonstrat că noile politici inovatoare, sprijinite în mare măsură de YEI, au sporit șansele de angajare ale tinerilor cu 7,8 %, în ciuda diferențelor regionale semnificative, care prezintă dificultăți sporite în zonele în care șomajul în rândul tinerilor înregistrează ratele cele mai ridicate;

199.

constată, de asemenea, că:

(a)

Italia și Spania au mobilizat un număr semnificativ de tineri NEET prin intermediul acțiunilor YEI, deși nivelul șomajului în rândul tinerilor în țările respective este încă ridicat;

(b)

Slovacia a trecut de la programele de lucrări publice pentru tineri la mai multe măsuri eficace, precum extinderea ofertei de formare profesională;

(c)

în Italia, o evaluare comparativă a demonstrat că noile politici inovatoare, sprijinite în mare măsură de YEI, au sporit șansele de angajare ale tinerilor cu 7,8 %, în ciuda diferențelor regionale semnificative;

(d)

în Portugalia, programele de antreprenoriat cofinanțate de YEI s-au dovedit mai reușite decât măsurile de învățământ superior;

(e)

Grecia a identificat necesitatea de a-și revizui sistemul de cupoane valorice pentru ocuparea și formarea tinerilor;

(f)

în Polonia, 62 % din participanții YEI au primit o ofertă de muncă, de formare sau de educație, cu un nivel global de satisfacție a participanților ridicat;

200.

regretă, cu toate acestea, că abia 30 % din fondurile disponibile au fost utilizate, ceea ce reprezintă prefinanțarea inițială și plățile intermediare;

201.

salută faptul că, până în octombrie 2017, toate statele membre cărora li se aplică condiționalitatea ex-ante privind romii (Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Spania), au îndeplinit-o și, prin urmare, dispun de o strategie națională de integrare a romilor;

202.

constată că, pentru perioada de programare 2014-2020, două priorități de investiții FSE abordează direct nediscriminarea și integrarea romilor (a se vedea tabelul de mai jos)

Prioritate de investiții (PI)

Statele membre care au optat pentru PI

Alocare financiară (milioane EUR)

combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalității de șanse

11 state membre (BE, CY, CZ, DE, ES, FR, GR, IE, PL, PT și SK).

447

integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii

12 state membre (AT, BE, BG, CZ, ES, FR, GR, HU, IT, PL, RO și SK).

1 600

Majoritatea fondurilor (1,2  milioane EUR) sunt concentrate în următoarele țări: BG, CZ, HU și RO

203.

constată că, deși dispune de un buget maxim anual de 150 de milioane de euro, Fondul european de ajustare a mobilizat doar 28 de milioane de euro pentru angajamente din rezervă în 2016, de el beneficiind opt state membre;

Măsuri de adoptat

204.

solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să acorde mai multă atenție, în cadrul perioadei financiare post-2020, următoarelor aspecte:

(a)

crearea de valoare adăugată a Uniunii prin politica de coeziune;

(b)

crearea unei coordonări mai strânse între coeziune, guvernanța economică și semestrul european cu eventuale măsuri de stimulare pentru a consolida atingerea obiectivelor politicii de coeziune în vederea eliminării disparităților și a inegalităților, așa cum prevăd tratatele, în cele trei dimensiuni ale sale – economică, socială și teritorială;

(c)

crearea unui sistem care permite concentrarea finanțării din fondurile de coeziune în regiunile care au cea mai mare nevoie de ea;

(d)

furnizarea de sprijin administrativ pentru regiunile care se confruntă cu dificultăți în absorbirea fondurilor;

(e)

elaborarea unui set unic de norme pentru fondurile structurale;

(f)

realizarea de progrese în direcția implementării principiului auditului unic;

(g)

accelerarea implementării programelor și proiectelor, în vederea respectării perioadei financiară de șapte ani (fără n+3);

(h)

permiterea curților naționale de conturi să auditeze instrumentele financiare în bugetul Uniunii, reducerea numărului acestora și introducerea unor norme mai stricte pentru raportarea de către administratorii de fonduri, inclusiv de către Grupul BEI și de alte instituții financiare internaționale, cu privire la performanță și rezultatele obținute, sporind astfel gradul de transparență și de responsabilitate;

(i)

luarea în considerare a lecțiilor învățate din perioada curentă și necesitatea unei simplificări mai mari în scopul de a institui un sistem echilibrat care să asigure rezultate și buna gestiune financiară fără sarcini administrative excesive care ar descuraja potențialii beneficiari și ar conduce la creșterea numărului de erori;

(j)

asigurarea echilibrului geografic și social, astfel încât investițiile să fie realizate acolo unde sunt cele mai necesare;

205.

insistă ca DG REGIO și DG EMPL să își publice propunerile de recomandări specifice fiecărei țări în rapoartele lor respective de activitate anuală, după cum a solicitat în mod repetat Parlamentul;

206.

invită DG REGIO:

(a)

să prezinte un raport comisiei competente a Parlamentului în legătură cu diferitele dosare OLAF în curs atunci când procedurile judiciare conexe vor fi încheiate;

(b)

să prezinte un raport comisiei competente a Parlamentului, în cadrul acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune pe 2016, referitor la progresele înregistrate privind toate proiectele menționate anterior;

207.

invită BEI să revizuiască de urgență constatările OLAF și să tragă concluziile necesare; invită BEI să informeze Parlamentul cu privire la concluziile sale și măsurile luate;

208.

invită Comisia să încurajeze utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri introduse de revizuirea Regulamentului financiar;

209.

invită DG EMPL să pună în aplicare recomandările IAS cu privire la implementarea timpurie a strategiei de control pentru fondurile ESI și să informeze Parlamentul cu privire la finalizarea acestuia;

210.

invită Comisia să prevadă simplificarea în continuare a normelor și o reducere a sarcinilor administrative, în scopul de a contribui la reducerea și mai mult a ratei de eroare;

Resurse naturale

Indicatori cheie de performanță (ICP) și o PAC echitabilă

211.

subliniază că, în conformitate cu raportul anual de activitate al DG AGRI (pagina 15 – ICP 1: venitul factorilor agricoli per lucrător cu normă întreagă), valoarea adăugată a sectorului și productivitatea au scăzut ușor din nou în 2016 și că, în cazul DG AGRI, este dificil „să se identifice exact ce a cauzat scăderea generalizată a venitului factorilor începând cu 2013”;

212.

reamintește că IC 4 privind rata de ocupare a forței de muncă în domeniul dezvoltării rurale nu este relevant, deoarece rata de ocupare a forței de muncă în domeniul dezvoltării rurale nu este influențată numai de măsurile din cadrul PAC;

213.

regretă faptul că Comisia nu a dat curs recomandărilor emise de Parlament în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 în ceea ce privește redefinirea IPC 4 „pentru a sublinia impactul specific al măsurilor PAC asupra ocupării forței de muncă în zonele respective”;

214.

subliniază că, în 2016, 51 % dintre beneficiarii plăților directe au primit mai puțin de 1 250 EUR, ceea ce reprezintă un total de 4 % din totalul plăților directe (10);

215.

reamintește observațiile sale (11) legate de structura nesustenabilă a cheltuielilor din cadrul PAC: 44,7 % din totalul fermelor din Uniune au un venit anual mai mic de 4 000 EUR și, în 2016, în medie, 10 % dintre beneficiarii principali ai sprijinului direct din partea PAC au primit circa 60 % din plăți (12); constată că distribuirea plăților directe reflectă în mare măsură concentrarea terenurilor, 20 % dintre agricultori deținând, de asemenea, 80 % din terenuri; (răspuns la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 17 de la audierea organizată de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului cu domnul Hogan la 28 noiembrie 2017); este preocupat de concentrația mare de beneficiari și subliniază că trebuie să fie găsit un echilibru mai bun între beneficiarii de mari și mici dimensiuni;

216.

constată că aproximativ 72 % din ajutor este plătit unor exploatații între 5 și 250 de hectare, care sunt în general exploatații familiale;

217.

solicită DG AGRI să definească obiective însoțite de indicatori pentru a reduce inegalitățile în materie de venituri între exploatații în următorul CFM;

218.

își reiterează opinia potrivit căreia plățile directe s-ar putea să nu își îndeplinească pe deplin rolul de plasă de siguranță pentru stabilizarea veniturilor exploatațiilor agricole, în special în ceea ce privește exploatațiile de dimensiuni mai mici, dată fiind distribuția inegală a plăților;

219.

este de părere că exploatațiile de dimensiuni mai mari nu au nevoie neapărat de același nivel de sprijin pentru stabilizarea veniturilor lor ca exploatațiile de dimensiuni mai mici în perioadele de volatilitate a veniturilor, întrucât s-ar putea ca acestea să beneficieze de eventuale economii de scară care, probabil, le cresc reziliența și, prin urmare, recomandă Comisiei să aplice o scară mobilă care să remedieze acest dezechilibru, cu scăderea subvențiilor pe măsura creșterii dimensiunii fermelor;

220.

invită Comisia să prevadă o simplificare reală în procesul și documentația necesară pentru accesul la finanțare, fără a încălca, astfel, principiul controlului și al monitorizării; solicită să se acorde o atenție deosebită sprijinului administrativ pentru micii producători, pentru care finanțarea este o condiție esențială pentru supraviețuirea activității de producție a acestora;

Rata de eroare

221.

subliniază faptul că Curtea a estimat că nivelul de eroare la capitolul resurse naturale în ansamblul său este de 2,5 % (2,9 % în 2015 și 3,6 % în 2014); salută evoluția pozitivă a ratei de eroare, observând în același timp că cifra pentru anul 2016 este mai mare decât pragul de semnificație;

222.

salută faptul că evaluarea Curții în ceea ce privește FEGA constată că plățile legate de sprijinirea pieței și de sprijin direct nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2016, rata de eroare cea mai probabilă fiind estimată de Curte la 1,7 % (2,2 % în 2015);

223.

subliniază faptul că Curtea a constatat mai puține erori cauzate de supradeclararea de către agricultori sau de declararea unor terenuri neeligibile, ceea ce se datorează introducerii unei definiții noi, mai flexibile, a pajiștilor permanente, realizării unor planuri de acțiune pentru ameliorarea calității datelor în sistemele de identificare a parcelelor agricole (LPIS)și noului sistem geospațial online de depunere a cererilor;

224.

ia act de faptul că plățile de ecologizare au fost o sursă de erori care a afectat 17 % din nivelul de eroare estimat de către Curte, și că erorile constatate au fost în principal legate de cerințele privind zona de interes ecologic, deși rata de eroare pentru FEGA a fost sub pragul de semnificație; salută, în acest sens, scăderea ratei de eroare pentru FEGA la 1,7 %;

225.

subliniază că Curtea a constatat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește protecția pajiștilor permanente, Republica Cehă și Polonia neavând date istorice care să le permită să verifice respectarea obligației de a avea teren arabil acoperit cu iarbă, timp de cinci ani consecutivi, în timp ce Germania, Franța, Italia, Portugalia și Regatul Unit nu au clasificat pajiștile permanente într-un mod pe deplin fiabil;

226.

subliniază tendința pozitivă înregistrată în ceea ce privește ratele de eroare emise de Curte în pofida evoluției sumelor expuse riscului raportate de DG AGRI în rapoartele sale anuale de activitate, și anume de la 1,38 % în 2015 la 1,996 % în 2016 (măsurile de piață cu o rată de eroare de 2,85 % nefiind incluse) și 4 % pentru ambele exerciții financiare în domeniul dezvoltării rurale; înțelege că acest lucru nu reflectă abateri semnificative din punct de vedere statistic;

227.

regretă faptul că plățile pentru dezvoltarea rurală, mediu, politicile climatice și pescuit prezintă un nivel semnificativ de eroare în 2016, rata de eroare cea mai probabilă fiind estimată la 4,9 % (5,3 % în 2015); observă că, dacă toate informațiile deținute de autoritățile naționale ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 1,5 puncte procentuale mai mic;

228.

constată că, în domeniul dezvoltării rurale, trei dintre cele mai mari erori legate de eligibilitate vizau beneficiari care nu comunicaseră faptul că se aflau sub controlul unor societăți asociate, că depuneau cereri împreună cu societăți asociate sau că realizau achiziții de la societăți asociate, ceea ce constituie o încălcare a normelor Uniunii sau a normelor naționale (raportul anual al Curții pe 2016, punctul 7.26);

Sistemele de gestionare și control

229.

subliniază că, în raportul său anual de activitate, directorul general al DG AGRI a formulat o rezervă privind plățile directe la 18 agenții de plată din 12 state membre, și că suma gestionată de către agențiile de plăți cu o rezervă și plasată sub control consolidat se ridică la 13 618,6 milioane EUR, iar suma expusă riscului aferentă cheltuielilor care fac obiectul unor rezerve este de 541,2 milioane EUR;

230.

subliniază că au fost identificate deficiențe în special în sistemul de gestionare și control din Ungaria (privind declarația de gestiune trimisă cu întârziere de către agenția de plăți și deficiențe în materie de plăți de ecologizare), Bulgaria (privind ecologizarea și statutul ecologic al agricultorilor), Polonia (în ceea ce privește plata pentru ecologizare) și Italia (referitor la deficiențele privind stabilirea corectă a eligibilității terenurilor și a agricultorului activ);

231.

își exprimă regretul cu privire la recentele cazuri de fraudă legate de agențiile de plăți din Italia; solicită Comisiei să monitorizeze în mod activ situația și să ofere informații Parlamentului cu privire la acțiunile întreprinse în urma procedurii de descărcare de gestiune;

232.

solicită Comisiei să accelereze procedura de verificare a conformității inițiată la 8 ianuarie 2016 pentru a obține informații detaliate și precise cu privire la riscul de conflicte de interese în legătură cu Fondul de stat pentru intervenții în agricultură din Republica Cehă; ia act de faptul că neremedierea unui conflict de interese poate duce, în cele din urmă, la retragerea acreditării agenției de plăți de către autoritatea competentă sau la impunerea de corecții financiare de către Comisie; invită Comisia să informeze Parlamentul fără întârziere dacă, în urma verificării conformității, OLAF va transmite DG AGRI informații legate de posibile cazuri de fraudă, corupție sau activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

Fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre

233.

subliniază că, întrucât sistemele de gestionare și control din anumite state membre prezintă deficiențe, DG AGRI ajustează statisticile de control raportate în principal pe baza auditurilor Comisiei și Curții efectuate în ultimii trei ani, precum și pe baza avizului organismului de certificare pentru exercițiul financiar în cauză;

234.

subliniază că, în pofida faptului că, începând cu anul 2015, organismele de certificare din statele membre au datoria de a verifica legalitatea și regularitatea operațiunilor:

(a)

la măsurile de piață, DG AGRI a efectuat ajustări la un total de 32 de scheme (și anume, mai puțin de 20 % din numărul total al schemelor pentru care au fost declarate cheltuieli în 2016);

(b)

la plățile directe, s-au operat ajustări în 52 de cazuri (din 69); deși majoritatea acestor ajustări au fost mai mici de 1 %, 7 dintre ele au fost între 1 % și 2 %, iar 9 au fost de peste 2 %;

(c)

la dezvoltarea rurală, au fost aplicate plăți suplimentare la 39 de agenții de plăți din 72, cu 21 de ajustări mai mari de 1 % și 16 de peste 2 %;

Aspecte legate de performanță în dezvoltarea rurală

235.

salută faptul că Curtea a examinat, în cursul ultimilor trei ani, aspectele legate de performanță pentru operațiunile în materie de dezvoltare rurală incluse în eșantion; ia act cu satisfacție de faptul că 95 % din proiectele finalizate la momentul auditului fuseseră realizate conform planificării, însă regretă probele insuficiente privind caracterul rezonabil al costurilor;

236.

subliniază că aproape toate proiectele auditate de către Curte au utilizat un sistem care rambursează costurile suportate și ia act de faptul că, în perioada de programare 2014-2020, statele membre pot utiliza, ca alternativă, un sistem de opțiuni de costuri simplificate care implică bareme standard pentru costurile unitare, sume forfetare și finanțare la rate forfetare, care limitează în mod eficace riscul unor prețuri excesive;

Înverzirea

237.

ia act de faptul că Curtea a raportat, în raportul său anual pe 2016 (punctul 7.17), în legătură cu plățile pentru înverzire în cazul a 63 de exploatații agricole, că:

(a)

cerința privind diversificarea culturilor fusese respectată de toate exploatațiile care făceau obiectul acesteia;

(b)

majoritatea erorilor în materie de înverzire s-au datorat nerespectării cerințelor privind zona de interes ecologic (EFA), în timp ce;

(c)

parcelele erau corect înregistrate în LPIS în ceea ce privește menținerea pășunilor permanente existente;

(d)

nu toate pajiștile permanente fuseseră însă înregistrate în mod adecvat ca atare;

238.

este totuși deosebit de îngrijorat de primele concluzii trase de Comisie în documentul de lucru al serviciilor sale intitulat „Revizuirea măsurilor de înverzire după un an”, SWD(2016) 218 a doua parte, pagina 14, în care se menționează: „În general, fermierii ar trebui să alterneze culturile pe mai puțin de 1 % din suprafața arabilă totală din Uniunii pentru a se conforma cerinței privind diversificarea culturilor și, având în vedere că marea majoritate a terenurilor arabile din Uniune sunt supuse obligației privind diversificarea culturilor, acest impact limitat pare să reflecte practicile curente ale fermierilor care se conformează deja acestei cerințe”;

239.

subliniază că Curtea a confirmat în raportul său anual (punctele 7.43-7.54) analiza realizată de Comisie, subliniind că diversificarea culturilor și sistemul zonelor de interes ecologic (EFA) au făcut ca majoritatea fermelor pe care le-a vizitat să nu trebuiască să facă modificări (89 % pentru diversificarea culturilor și 67 % pentru EFA);

240.

este deosebit de îngrijorat de faptul că, în conformitate cu Raportul special al Curții nr. 21/2017 intitulat „Înverzirea PAC: o schemă de sprijin pentru venit mai complexă, însă ineficace deocamdată din punctul de vedere al impactului asupra mediului”, „este foarte puțin probabil ca înverzirea să producă beneficii semnificative pentru mediu și climă (…) [deoarece] cerințele privind înverzirea nu sunt, în general, exigente și corespund, în cea mai mare parte, unor practici agricole obișnuite”;

241.

mai mult, evidențiază că Curtea a menționat că, din cauza scutirilor extinse, majoritatea fermierilor (65 %) pot beneficia de plata pentru înverzire fără să se afle efectiv sub incidența obligațiilor legate de înverzire; prin urmare, înverzirea produce schimbări pozitive la nivelul practicilor agricole doar pentru o proporție foarte limitată din suprafața agricolă a Uniunii;

242.

regretă că schemele de înverzire sunt mai degrabă un instrument de sprijinire a veniturilor fermierilor decât de consolidare a performanței în materie de mediu și climă a PAC; consideră că pentru ca programele agricole menite să abordeze necesitățile în materie de mediu și climă, acestea ar trebui să includă obiective de performanță și finanțare care să reflecte costurile suportate și veniturile pierdute în urma unor activități care depășesc scenariul de referință în materie de mediu;

243.

regretă că, întrucât acestea fac parte din plățile bazate pe suprafață, schemele de înverzire în proiectarea efectivă a programului ar putea spori dezechilibrele în distribuția sprijinului din cadrul PAC; în acest sens, solicită Comisiei să ia în calcul respectarea recomandărilor formulate de Curte în Raportul special nr. 21/2017;

244.

constată că, potrivit Comisiei: „impactul real (al schemelor de înverzire) asupra rezultatelor în materie de mediu depinde de alegerile făcute de statele membre și de fermieri și că, până în prezent, puține state membre au recurs la posibilitatea de a limita utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor în zonele de interes ecologic”;

245.

subliniază că, pentru administrația publică, sarcina de înverzire constă, în esență, în dezvoltarea unor noi instrumente de gestionare, cum ar fi componenta EFA din cadrul LPIS, ceea ce explică parțial motivul pentru care DG AGRI a crescut numărul de rezerve și de planuri de acțiune impuse statelor membre;

246.

ia act de faptul că înverzirea adaugă o complexitate semnificativă politicii agricole comune din cauza suprapunerilor cu alte instrumente ale PAC (ecocondiționarea și măsurile în materie de mediu din cadrul pilonului II); în acest sens, ia act de Raportul special nr. 21/2017 al Curții de Conturi privind înverzirea, care prevede că „Comisia și statele membre reduc riscul aferent de efect de balast și dublă finanțare”;

Schema pentru tinerii fermieri

247.

evidențiază că, ținând seama de disparitățile enorme în dezvoltarea sectorului agricol la nivelul întregii Uniuni, o problemă majoră o reprezintă provocarea demografică, care necesită elaborarea de politici care să abordeze penuria de tineri fermieri pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a agriculturii în Uniune;

248.

subliniază că tinerii agricultori se confruntă cu dificultăți specifice în ceea ce privește accesul la finanțare și o cifră de afaceri redusă în primii ani de activitate, combinate cu o evoluție lentă a reînnoirii generațiilor și accesul dificil la terenurile agricole;

249.

subliniază că scăderea numărului de tineri din acest sector face ca reînnoirea generațiilor să fie mai dificilă și poate implica pierderea de competențe și de cunoștințe valoroase, deoarece persoanele în vârstă, cu experiență, se pensionează; insistă, în consecință, că trebuie să se acorde sprijin atât agricultorilor care se pensionează, cât și tinerilor succesori care preiau o exploatație;

250.

este deosebit de îngrijorat de faptul că, în Raportul său special nr. 10/2017 privind sprijinul pentru tinerii fermieri, Curtea constată că, pentru plățile directe, ajutorul pentru tinerii fermieri:

(a)

nu se bazează pe o evaluare temeinică a nevoilor;

(b)

nu reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor;

(c)

nici măcar nu este întotdeauna acordat tinerilor agricultori care au nevoie și

(d)

este acordat uneori exploatațiilor în care tinerii fermieri joacă doar un rol minor;

251.

regretă că, în ceea ce privește sprijinul acordat tinerilor agricultori prin intermediul programelor de dezvoltare rurală, Curtea a concluzionat că măsurile se bazează, în general, pe o evaluare vagă a nevoilor și că nu există o coordonare reală între plățile din cadrul pilonului I și sprijinul pentru tinerii agricultori din cadrul pilonul 2;

Măsuri de adoptat

252.

invită:

(a)

Comisia să analizeze cu atenție cauzele scăderii globale, începând din 2013, a venitului aferent factorilor de producție și să definească un nou obiectiv-cheie de performanță pentru următorul CFM, însoțit de indicatori de impact și rezultat, care să vizeze atenuarea inegalităților în materie de venituri între agricultori;

(b)

statele membre să depună mai multe eforturi pentru a include informații mai fiabile și actualizate în bazele lor de date LPIS;

(c)

Comisia să revadă abordarea adoptată de agențiile de plăți pentru clasificarea și actualizarea categoriilor de terenuri în sistemele lor LPIS și să efectueze verificările încrucișate necesare, pentru a diminua riscul de eroare în ceea ce privește plățile pentru înverzire;

(d)

Comisia să ia măsurile corespunzătoare pentru a solicita ca planurile de acțiune ale statelor membre în domeniul dezvoltării rurale să includă acțiuni destinate să remedieze cazurile de eroare constatate în mod frecvent;

(e)

Comisia să ofere orientări și să disemineze bunele practici în rândul autorităților naționale, precum și în rândul beneficiarilor și al asociațiilor acestora, pentru a se asigura că, în cadrul verificărilor acestora, sunt identificate eventualele legături dintre solicitanții de sprijin și alte părți interesate care participă la proiectele în materie de dezvoltare rurală sprijinite;

(f)

Comisia să continue să fie vigilentă în ceea ce privește controalele efectuate și datele comunicate de autoritățile din statele membre și să ia în considerare aceste constatări la alocarea sarcinilor sale de audit pe baza evaluărilor de risc;

(g)

statele membre, precum și beneficiarii și asociațiile acestora să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de sistemul de opțiuni simplificate în materie de costuri în cadrul dezvoltării rurale;

(h)

Comisia să pregătească și să dezvolte, pentru viitoarea reformă a PAC, o logică de intervenție completă pentru acțiunile UE în materie de mediu și climă care sunt legate de agricultură, inclusiv ținte specifice, și care să se bazeze pe o înțelegere științifică fundamentată pe date actualizate cu privire la fenomenele în cauză;

253.

solicită Comisiei să fie ghidată de următoarele principii în elaborarea unei noi propuneri privind înverzirea:

(a)

fermierii ar trebui să beneficieze de plăți în cadrul PAC dacă îndeplinesc un set unic de norme de bază în materie de mediu, inclusiv standardele privind bunele condiții agricole și de mediu și cerințele privind înverzirea care depășesc cadrul minim al legislației din domeniul mediului; în acest sens, salută logica abordării Comisiei care vizează un buget axat pe rezultate și consideră că un sistem viitor de punere în aplicare ar trebui să fie orientat într-o mai mare măsură spre rezultate;

(b)

nevoile specifice de la nivel local referitoare la mediu și climă pot fi abordate în mod adecvat prin acțiuni programate țintite și mai eficace în domeniul agriculturii;

(c)

atunci când li se prezintă diverse opțiuni pentru implementarea PAC, statele membre ar trebui să fie obligate să demonstreze, înainte de a proceda la implementare, că opțiunile pe care le-au selectat sunt eficace și eficiente din punctul de vedere al capacității lor de a duce la îndeplinirea obiectivelor politicii și, în special, a obiectivelor legate de siguranța alimentară, de calitatea alimentelor și de rolul acestora în menținerea sănătății, de înverzire, de gestionarea teritoriului și de combaterea depopulării în UE;

254.

invită Comisia:

(a)

să efectueze o evaluare cuprinzătoare a tuturor politicilor și instrumentelor existente din cadrul PAC care pot fi combinate pentru a ajuta tinerii agricultori și pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă tinerii fermieri în ceea ce privește accesul la exploatațiile deja existente sau înființarea de ferme și care pot fi abordate în viitoarea revizuire a PAC;

(b)

să garanteze că în cadrul reformei agrare, condițiile pentru dezvoltarea rurală, așa cum sunt prevăzute, printre altele, în Declarația Cork 2.0 sunt îmbunătățite în continuare pentru a asigura succesul programelor de sprijinire a tinerilor fermieri;

(c)

să introducă în legislația pentru PAC de după 2020 (sau să ceară statelor membre să prezinte, în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) o logică clară de intervenție pentru instrumentele de politică care vizează reînnoirea generațiilor în agricultură; această logică de intervenție ar trebui să includă:

o evaluare temeinică a nevoilor tinerilor fermieri;

o evaluare a nevoilor care ar putea fi abordate prin instrumente de politică ale Uniunii și a nevoilor care pot fi sau sunt deja abordate mai bine prin politicile naționale ale statelor membre, precum și o analiză privind formele de sprijin (de exemplu: plăți directe, sumă forfetară, instrumente financiare) cele mai potrivite pentru a răspunde nevoilor identificate;

măsuri de sensibilizare a autorităților, a beneficiarilor și a asociațiilor acestora, privind posibilele forme de asistență care ar permite realizarea, într-o etapă mai timpurie, a transferului unei exploatații către un succesor și care includ servicii de consultanță sau măsuri însoțitoare, cum ar fi crearea unui sistem satisfăcător de pensii bazat pe veniturile sau contribuțiile colectate la nivel național sau regional în sectorul agricol, alimentar și al silviculturii;

definirea unor obiective SMART, în care să fie prezentate în mod explicit și cuantificabil rezultatele preconizate ale instrumentelor de politică în ceea ce privește rata de reînnoire a generațiilor și contribuția la viabilitatea exploatațiilor sprijinite; ar trebui clarificat, în special, dacă instrumentele de politică ar trebui să aibă ca obiectiv sprijinirea unui număr cât mai mare de tineri fermieri sau ar trebui să vizeze un anumit tip de tinerii fermieri;

(d)

să se asigure că prin legislația propusă pentru PAC de după 2020, Comisia și statele membre (în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) își îmbunătățesc sistemul de monitorizare și de evaluare;

Europa în lume

Ratele de eroare

255.

subliniază că, potrivit constatărilor Curții, cheltuielile aferente capitolului „Europa în lume” sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, nivelul estimat de eroare fiind de 2,1 % (2,8 % în 2015 și 2,7 % în 2014); salută tendința pozitivă care caracterizează indicele de eroare din acest domeniu de politică;

256.

regretă că, dacă se exclud operațiunile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar, rata de eroare pentru operațiunile specifice gestionate direct de către Comisie a fost calculată la 2,8 % (3,8 % în 2015 și 3,7 % în 2014);

257.

evidențiază că Comisia și partenerii săi responsabili de implementarea proiectelor au comis mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente granturilor, precum și în cadrul acordurilor de contribuție încheiate cu organizații internaționale decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin; subliniază, în special, că operațiunile de sprijin bugetar examinate de Curte nu au fost afectate de erori privind legalitatea și regularitatea;

258.

observă că, dacă toate informațiile deținute de Comisie – și de auditorii numiți de Comisie – ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru capitolul „Europa în lume” ar fi fost cu 0,9 % mai mic, și anume 1,4 %, situându-se, prin urmare, sub pragul de semnificație;

259.

subliniază că:

(a)

37 % din nivelul de eroare estimat poate fi atribuit cheltuielilor pentru care nu au fost furnizate documente justificative esențiale;

(b)

28 % din nivelul de eroare estimat este reprezentat de două cazuri în care Comisia a acceptat cheltuieli care nu fuseseră de fapt suportate; regretă că această situație a fost detectată deja anul trecut și subliniază că testele de validare a operațiunilor efectuate de către Curte au relevat o serie de deficiențe în materie de control în sistemele Comisiei;

(c)

26 % din nivelul estimat de eroare se referă la cheltuieli neeligibile: de exemplu, cheltuieli efectuate în legătură cu activități care nu erau acoperite de un contract sau cheltuieli care fuseseră suportate în afara perioadei de eligibilitate, nerespectarea regulii de origine, taxe neeligibile și costuri indirecte imputate în mod greșit drept costuri directe;

Declarația de asigurare

260.

este profund preocupat de faptul că, potrivit Curții, auditorii DG NEAR au detectat deficiențe în ceea ce privește gestiunea indirectă a celui de al doilea Instrument de asistență pentru preaderare (IPA II), mai exact la nivelul autorităților de audit din trei țări beneficiare ale asistenței IPA II – Albania, Turcia și Serbia; constată existența acestor deficiențe, cu toate că autoritățile de audit din Albania și din Serbia au adoptat măsuri pentru soluționarea problemelor detectate; în cazul Turciei, există anumite aspecte importante privind sistemele autorității de audit care ar putea să limiteze în continuare asigurarea furnizată de această autoritate Comisiei (raportul anual al Curții pe 2016, punctul 9.24);

261.

este preocupat de faptul că Curtea de Conturi a estimat că capacitatea de corecție a DG NEAR a fost supraestimată și, prin urmare, și valoarea totală expusă riscului la momentul plății;

Performanța

262.

ia act de faptul că DG DEVCO a definit în raportul său anual de activitate indicatorii principali de performanță legați de dezvoltarea umană, schimbările climatice, gen și rata de eroare, dar regretă că niciunul dintre acești indicatori nu sunt capabili să evalueze performanța politicii de cooperare pentru dezvoltare, deoarece ei indică doar partea din ajutor dedicată fiecăruia dintre obiective, în loc să evalueze impactul real, ca în cazul progreselor realizate pentru atingerea obiectivelor;

263.

este preocupat de faptul că IAS din cadrul Comisiei a afirmat că, „în ceea ce privește raportarea, tipul de informații privind performanța DG DEVCO furnizate de diferitele rapoarte legate de planificarea și programarea strategică (raportul anual de activitate, raportul ordonatorilor de credite subdelegați, raportul privind gestionarea asistenței externe) este limitat și nu permite să se aprecieze concret dacă obiectivele au fost sau nu îndeplinite”;

Rapoartele privind gestionarea asistenței externe

264.

regretă din nou că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR, așa cum este prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

265.

ia act de faptul că, în răspunsul comisarului Oettinger la scrisoarea raportorului, Comisia informează cu privire la faptul că analizează un nou format de raport care ar putea fi transmis Parlamentului fără a fi necesare proceduri de confidențialitate, dar evitând, în orice caz, riscul de a se aduce atingere politicii diplomatice a Uniunii;

266.

salută faptul că DG DEVCO a făcut publică lista delegațiilor implicate în elaborarea rapoartelor privind gestionarea asistenței externe și a oferit o analiză a rezumatului indicatorilor-cheie de performanță realizat de DG DEVCO în raportul său anual de activitate; insistă, cu toate acestea, că Regulamentul financiar ar trebui să fie respectat pe deplin;

Fondurile fiduciare

267.

reamintește că posibilitatea pe care o are Comisia de a crea și gestiona fonduri fiduciare la nivelul Uniunii vizează:

(a)

consolidarea rolului internațional al Uniunii, precum și creșterea vizibilității și eficienței acțiunii sale externe și a asistenței pentru dezvoltare;

(b)

asigurarea unui proces decizional accelerat pentru selectarea măsurilor care urmează să fie puse în aplicare, ceea ce este esențial în caz de urgență și în cazul acțiunilor ulterioare unor situații de urgență;

(c)

asigurarea mobilizării unor resurse suplimentare destinate acțiunii externe și

(d)

creșterea, prin intermediul punerii în comun a resurselor, a coordonării între diferiții donatori din Uniune în anumite domenii de intervenție;

268.

în lumina experiențelor recente, exprimă unele preocupări referitoare la îndeplinirea principalelor obiective urmărite prin crearea de fonduri fiduciare și constată, în special, faptul că:

(a)

efectul de pârghie al acestui nou instrument nu este în mod necesar garantat, contribuția altor donatori fiind, în anumite cazuri, foarte limitată;

(b)

vizibilitatea acțiunii externe a Uniunii nu s-a îmbunătățit, în ciuda existenței a diferite acorduri cu părțile interesate, și nu este asigurată neapărat o mai bună coordonare a acțiunii tuturor părților interesate;

(c)

preferința a priori pentru agenții din state membre care se regăsește în unele dintre acordurile constitutive ale fondurilor fiduciare conduce mai degrabă la un conflict de interese decât la un stimulent pentru creșterea resurselor financiare oferite de statele membre;

269.

reamintește, în special, că Fondul fiduciar pentru Africa are o valoare de peste 3,2 miliarde EUR, peste 2,9 miliarde EUR provenind din Fondul european de dezvoltare (FED) și 228 667 de milioane EUR de la alți donatori; consideră inacceptabil faptul că implicarea FED în fonduri fiduciare limitează și mai mult posibilitatea Parlamentului de a examina cheltuielile Uniunii;

270.

subliniază că punerea în comun a resurselor din FED, din bugetul Uniunii și de la alți donatori nu ar trebui să împiedice ca banii rezervați pentru țările membre ale ACP să ajungă la beneficiarii lor obișnuiți;

271.

evidențiază că „utilizarea din ce în ce mai intensă a altor mecanisme financiare precum fondurile fiduciare, pe lângă bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor acesteia riscă să submineze acest nivel de răspundere de gestiune și de transparență, întrucât mecanismele de raportare, de audit și de control public nu sunt aliniate între ele” (raportul Curții pe 2016, punctul 2.31); subliniază, în acest sens, importanța angajamentului Comisiei de a informa periodic autoritatea bugetară cu privire la finanțarea și la operațiunile prevăzute și în curs de desfășurare în cadrul fondurilor fiduciare, inclusiv cu privire la contribuțiile statelor membre;

Fonduri către Autoritatea palestiniană

272.

insistă asupra faptului că programele de învățământ și de formare care sunt finanțate din Fondurile Uniunii, precum PEGASE, ar trebui să reflecte valori comune, precum pacea, libertatea, toleranța și nediscriminarea în educație, așa cum au decis miniștrii educației din Uniunea Europeană la Paris, la 17 martie 2015;

Măsuri de adoptat

273.

invită DG NEAR (raportul Curții pe 2016, punctul 9.37):

(a)

să colaboreze cu autoritățile de audit din țările beneficiare ale IPA II în vederea îmbunătățirii competenței lor;

(b)

să elaboreze indici de risc pentru a ameliora evaluarea bazată pe formularele de control intern pe care direcția generală le-a introdus, în mod just, pentru a evalua mai bine impactul erorilor;

(c)

să includă, în următorul său raport anual de activitate, informații corespunzătoare referitoare la sfera de acoperire a studiului privind rata de eroare reziduală și să precizeze limita inferioară, respectiv superioară, a ratei de eroare estimate;

(d)

să îmbunătățească în continuare modul de calculare a capacității de corecție pentru 2017, remediind neajunsurile identificate de Curte;

274.

invită DG DEVCO și DG NEAR să ia în considerare, în cooperare cu DG HOME, definirea unui indicator-cheie de performanță legat de eliminarea cauzelor profunde și care stau la baza migrației neregulamentare;

275.

solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a remedia deficiențele identificate de propriul său IAS în ceea ce privește raportarea cu privire la performanță realizată de DG DEVCO și să transforme raportul privind gestionarea asistenței externe într-un document fiabil și pus integral la dispoziția publicului, care să susțină în mod corespunzător declarația de asigurare întocmită de șefii de delegație și de directorul general al DG DEVCO; solicită DG DEVCO să definească indicatorii-cheie de performanță în așa fel încât să facă posibilă măsurarea performanței politicii de cooperare pentru dezvoltare, fără a se aduce atingere politicii diplomatice a Uniunii prin intermediul delegațiilor sale;

276.

consideră fundamentală posibilitatea de a suspenda acordarea fondurilor de preaderare nu numai în cazul unor abuzuri dovedite asupra lor, ci și în cazul în care țara în curs de aderare încalcă în orice fel drepturile consacrate prin Declarația universală a drepturilor omului;

277.

subliniază că fondurile fiduciare ar trebui să fie create numai atunci când utilizarea lor este justificată și măsurile necesare nu sunt posibile prin intermediul altor canale existente de finanțare; în acest sens, solicită Comisiei ca, la crearea fondurilor fiduciare, să instituie principii directoare pentru realizarea unei evaluări concise și structurate a avantajelor comparative ale fondurilor fiduciare în raport cu alte instrumente de ajutor și, de asemenea să efectueze analize care să stabilească lacunele specifice pe care fondurile fiduciare ar trebui să le elimine; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a pune capăt fondurilor fiduciare care nu sunt în măsură să atragă o contribuție semnificativă din partea altor donatori sau care nu furnizează o valoare adăugată în comparație cu instrumentele externe „tradiționale” ale Uniunii;

278.

regretă profund cazurile recunoscute de violență, abuz sexual și comportamente total inadecvate ale personalului din cadrul misiunilor de asistență umanitară față de civilii aflați în situații de conflict și postconflict; constată că Comisia și-a asumat angajamentul de a revizui și, în cazul în care este necesar, de a suspenda finanțarea pentru partenerii care nu respectă standardele înalte de etică impuse; pentru a eradica acest flagel și pentru a preveni repetarea acestuia, îndeamnă Comisia să consolideze mecanismele preventive în ceea ce privește procedurile de selecție a personalului, precum și formarea și dezvoltarea continuă a acestuia, pentru a se înregistra progrese în prevenirea și evitarea acestui flagel; solicită, de asemenea, o politică de protecție a persoanelor care denunță nereguli;

279.

invită Comisia să asigure o elaborare a documentelor de strategie mai precisă, astfel încât să se ofere o evaluare mai completă și mai precisă a nevoilor de finanțare și a celor mai bune instrumente care pot fi utilizate;

280.

solicită Comisiei să asigure că fondurile Uniunii sunt vărsate în conformitate cu standardele UNESCO de pace și toleranță;

281.

consideră că este esențial ca capacitatea administrativă a țărilor care beneficiază de finanțare să fie sprijinită în mod activ de către Comisia Europeană printr-o asistență tehnică adecvată;

Migrația și securitatea

282.

constată că, în capitolul 8 din raportul său anual privind „securitatea și cetățenia” (13), Curtea nu a calculat o rată de eroare pe baza celor 15 operațiuni pe care le-a examinat, deoarece acest eșantion nu era destinat să fie reprezentativ pentru cheltuielile aferente acestei rubrici din CFM;

283.

ia act cu îngrijorare de constatarea Curții potrivit căreia „ la doi ani de la demararea perioadei de programare de șapte ani, progresele realizate în ceea ce privește efectuarea de plăți în gestiune partajată în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI (14)) și al Fondului pentru securitate internă (FSI) au fost lente (Raportul anual al Curții pentru 2016, caseta 8.2);

284.

subliniază că Curtea a identificat mai multe deficiențe de sistem legate de programele SOLID, FAMI și FSI la nivelul Comisiei și al statelor membre;

285.

regretă, în special, că:

(a)

Curtea a subliniat numărul ridicat de proiecte de programe FAMI și FSI elaborate de statele membre și analizate de către Comisie înainte de aprobarea acestora, ceea ce poate întârzia punerea în aplicare;

(b)

potrivit Curții, evaluarea realizată de Comisie cu privire la sistemele statelor membre pentru FAMI și FSI se baza adesea pe informații care nu erau suficient de detaliate, în special în domeniul strategiilor de audit;

(c)

s-au înregistrat întârzieri în elaborarea rapoartelor întocmite în urma auditurilor de conformitate ex post pentru programele SOLID și proceduri nedocumentate în mod suficient de control al calității pentru activitățile de audit externalizate;

286.

regretă că Curtea a constatat și următoarele deficiențe la nivelul statelor membre: controale la fața locului nedocumentate în mod suficient, lipsa unui instrument informatic specific pentru gestiunea și controlul fondurilor și unele deficiențe în auditul realizat de autoritățile de audit din statele membre;

287.

regretă că Curtea a observat în raportul său anual că „suma globală a fondurilor care au fost mobilizate în scopul crizei privind refugiații și migrația nu a fost raportată de Comisie în 2016 și este dificil de estimat” (raportul anual al Curții punctul 2.28);

288.

regretă că Curtea a concluzionat în ceea ce privește hotspoturile (Raportul special al Curții nr. 6/2017) că:

(a)

în pofida unui sprijin considerabil din partea Uniunii, la sfârșitul anului 2016, structurile de primire din Grecia și Italia nu erau corespunzătoare;

(b)

lipseau în continuare structuri adecvate de cazare a minorilor neînsoțiți și de procesare a cazurilor acestora în conformitate cu standardele internaționale;

(c)

abordarea prevede apoi direcționarea migranților către procedurile subsecvente adecvate, și anume fie depunerea unei cereri de azil la nivel național, fie returnarea în țara de origine, iar punerea în aplicare a acestor proceduri subsecvente este adesea lentă și face obiectul unei serii de blocaje, care pot avea repercusiuni asupra funcționării hotspoturilor;

289.

regretă faptul că, potrivit organizației Human Rights Watch, femeile au raportat acte frecvente de hărțuire sexuală în hotspoturile din Grecia;

290.

împărtășește aprecierea Curții cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește repartizarea finanțării între resursele publice și resursele migranților în ceea ce privește asistența de urgență pentru transportul migranților din afara Uniunii din insulele grecești către Grecia continentală, menționată de Curte în raportul său anual (caseta 8.4 din raportul anual al Curții pe 2016); reamintește că legislația Uniunii nu permite beneficiarilor granturilor Uniunii să obțină profituri în urma punerii în aplicare a unui proiect; consideră că această situație aduce în discuție anumite aspecte reputaționale pentru Comisie și pune sub semnul întrebării modul de gestionare a acesteia din punct de vedere etic;

Măsuri de adoptat

291.

invită:

(a)

DG HOME să ia în considerare definirea, în cooperare cu DG DEVCO și DG NEAR, a unui indicator-cheie de performanță legat de eliminarea cauzelor profunde și care stau la baza migrației neregulamentare;

(b)

Comisia să regrupeze liniile bugetare care finanțează politica în materie de migrație în cadrul unei rubrici unice în vederea îmbunătățirii transparenței;

(c)

Comisia să definească strategii specifice cu echipele de sprijin ale Uniunii pentru a garanta siguranța femeilor și a minorilor însoțiți în hotspoturi;

(d)

Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a pune la dispoziție structuri de primire corespunzătoare în Grecia și Italia;

(e)

Comisia și statele membre să remedieze deficiențele de sistem detectate de Curte în gestionarea fondurilor FAMI/FSI;

(f)

Comisia să furnizeze o estimare a costurilor plătite pentru fiecare migrant sau solicitant de azil, pe țări;

(g)

Comisia să instituie un sistem de control bazat pe respectarea drepturilor omului privind refugiații și solicitanții de azil;

(h)

Comisia să intensifice controalele privind fondurile pentru refugiați, care sunt adesea alocate de statele membre în situații de urgență fără a respecta normele aplicate în prezent;

Codul de conduită al comisarilor și procedurile de nominalizare a înalților funcționari

292.

apreciază că apelurile sale adresate Comisiei de a revizui codul de conduită al comisarilor până la sfârșitul lui 2017, inclusiv definind ceea ce reprezintă un conflict de interese, precum și introducând criterii pentru evaluarea compatibilității activităților profesionale după expirarea mandatului și prelungind la trei ani perioada existenței stării de incompatibilitate pentru președintele Comisiei, au primit răspunsul solicitat; ia act de faptul că noul cod a intrat în vigoare anul acesta, la 1 februarie 2018;

293.

reamintește promisiunea președintelui Comisiei Juncker făcută Ombudsmanului European că fostul președinte al Comisiei, domnul Barroso, va fi primit doar în calitate de reprezentant al unui grup de interese; reamintește avizul Comitetului ad-hoc pe probleme de etică referitor la noul loc de muncă al domnului Barroso, consilier al Goldman Sachs, care afirmă că acest lucru ar fi acceptabil numai dacă domnul Barroso se angajează să nu exercite activități de lobby în numele Goldman Sachs;

294.

atrage atenția asupra incoerenței create ca urmare a faptului că mai mulți membri ai Comisiei au descris întâlnirile lor cu domnul Barroso ca întâlniri cu Goldman Sachs International, conform registrului lor de reuniuni; concluzionează că fie întâlnirile cu domnul Barroso nu au fost întâlniri de lobby (caz în care nu a fost respectată promisiunea făcută Ombudsmanului European, iar registrul de reuniuni al Comisiei nu poate fi asimilat unui veritabil registru de transparență), fie întâlnirile cu domnul Barroso au fost tratate ca reuniuni cu un reprezentant al intereselor, caz în care a fost încălcată una din condițiile stabilite de Comitetul etic ad-hoc;

295.

reamintește faptul că lipsa oricărui conflict de interese trebuie să constituie, de asemenea, o condiție prealabilă esențială ce trebuie îndeplinită înainte de audierea comisarilor și că, în consecință, formularele pentru declarațiile de interese financiare trebuie să fie completate și accesibile înainte de audierea comisarilor în cadrul comisiei competente a Parlamentului European, precum și faptul că acestea trebuie revizuite cel puțin o dată pe an și de fiecare dată când informațiile în cauză sunt modificate;

296.

consideră că Comisia ar trebui să prevadă un grad mai mare de responsabilitate pentru consilierii speciali ai comisarului, precum și transparența legăturilor și trecutului lor profesional și exercitarea controlului public asupra acestora, în scopul de a preveni potențialele conflicte de interese, dat fiind că ei au acces neîngrădit la Comisie; consideră că aceste măsuri vor contribui la limitarea posibilității de lobby la cel mai înalt nivel „pe ușa din dos”;

297.

le solicită, în acest sens, comisarilor să-și declare toate interesele (ca acționari, membri în consiliile de administrație ale unor întreprinderi, consilieri și consultanți, membri ai unor fundații asociate etc.) legate de toate întreprinderile în care s-au implicat, inclusiv interesele membrilor de familie apropiați, precum și modificările care au survenit începând de la data la care a fost comunicată candidatura lor;

298.

evidențiază că extinderea perioadei existenței stării de incompatibilitate la trei ani ar trebui să se aplice tuturor membrilor Comisiei Europene, așa cum a solicitat Parlamentul în mai multe rânduri; insistă asupra faptului că avizele comitetului de etică ar trebui publicate atunci când sunt emise;

299.

își exprimă temerea că procedurile de numire a comitetului independent de etică nu garantează independența acestuia și subliniază că experții independenți nu ar trebui să fi deținut ei înșiși funcția de comisar și nici un post de înalt funcționar în cadrul Comisiei; solicită Comisiei să adopte noi norme privind comitetul independent de etică, în conformitate cu această observație;

300.

solicită Comisiei să furnizeze și să publice un raport anual întocmit de comitetului etic independent; reafirmă faptul că comitetul etic independent poate formula orice recomandări privind îmbunătățirea codului de conduită sau aplicarea sa;

301.

este serios preocupat de lipsa de transparență, absența oricăror competențe în rândul personalului eligibil și o posibilă interpretare abuzivă a Statutului funcționarilor dovedite de numirea recentă a șefului de cabinet al președintelui Comisiei în poziția de secretar general al Comisiei; constată că răspunsurile Comisiei către Comisia pentru control bugetar nu au oferit explicații judicioase pentru a justifica numirea secretarului general prin articolul 7 din Statutul funcționarilor, făcând transferul fără a deschide postul vacant și a invita personalul eligibil să candideze; speră ca președintele Comisiei să prezinte Parlamentului un plan pentru a mai repara din daunele cauzate imaginii publice a Comisiei prin recenta numire a secretarului general;

302.

Având în vedere numirea recentă a secretarului general al Comisiei și pentru a asigura excelența și independența administrației publice europene, solicită Comisiei să prezinte, înainte de sfârșitul anului 2018, o propunere de procedură pentru numirea înalților funcționari, inclusiv a secretarului general al Comisiei, care să garanteze selectarea celor mai buni candidați în condiții de transparență deplină și de egalitate de șanse și care să fie suficient de cuprinzătoare pentru a putea fi aplicată și în cadrul celorlalte instituții ale Uniunii, inclusiv Parlamentul și Consiliul;

303.

solicită Comisiei ca pe viitor să aibă în vedere introducerea următoarelor îmbunătățiri:

(a)

acceptarea de cadouri din partea donatorilor din statele membre ar trebui să fie interzisă [articolul 6 alineatul (4) din codul de conduită pentru membrii Comisiei];

(b)

implicarea comisarilor în politicile naționale, în timpul mandatului lor, ar trebui să fie suspendată sau limitată la statutul de parte pasivă;

(c)

o clarificare a referirii la „uzanțele diplomatice sau de curtoazie” [articolul 6 alineatele (2) și (5)], care suferă de pe urma lipsei de precizie și claritate și ar putea da naștere la abuzuri;

(d)

participarea comisarilor la campaniile electorale naționale ar trebui să fie aliniată la participarea la campania pentru alegerile europene (articolele 9 și 10); în ambele cazuri, comisarii ar trebui să își ia concediu electoral fără plată;

(e)

ar trebui să se clarifice în mai mare măsură criteriile pentru această posibilă sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 245 sau 247 din TFUE;

(f)

comisarii ar trebui să își declare toate interesele relevante (în calitate de acționari, membri ai consiliilor unor companii, consilieri și consultanți, membri ai unor fundații asociate etc.), mai degrabă decât să le selecteze exclusiv pe cele pe care ei le consideră susceptibile de a da naștere unui conflict de interese;

(g)

declarațiile de interese ar trebui să fie îmbunătățite în conformitate cu Rezoluția Parlamentului european din 1 decembrie 2016 referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor – orientări (15);

Administrația

Constatările Curții

304.

constată că instituțiile au redus, în mod colectiv, numărul de posturi din schema de personal cu 4,0 % între 2013 și 2017 (de la 39 649 la 38 072 de posturi), și că instituțiile au redus numărul angajaților (posturi ocupate efectiv de membrii personalului) cu 1,4 % între 2013 și 2017 (de la 37 153 la 36 657 de posturi);

305.

ia act, de asemenea, de concluziile suplimentare ale Curții:

„30.

Totuși, în aceeași perioadă, autoritatea bugetară a acordat noi posturi instituțiilor, organelor și agențiilor în cadrul procedurii bugetare anuale. Aceste posturi au fost puse la dispoziție în principal pentru dezvoltarea activităților lor (acest lucru explică creșterea semnificativă a numărului de posturi acordate agențiilor), aderarea Croației și grupurile politice din Parlamentul European.

31.

În consecință, numărul de posturi din schemele de personal a scăzut cu 1,1 % între 2012 și 2017, cu diferențe semnificative între instituții (-3,5 %), agențiile descentralizate (+13,7 %) și agenții executive (+42,9 %). Numărul de posturi ocupate efectiv de la 1 ianuarie 2013 până la 1 ianuarie 2017 a crescut cu 0,4 % în decursul perioadei examinate (-1,3 % pentru instituții și organisme și +11,3 % pentru agenții, cu 9,6 % în cadrul agențiilor descentralizate și 33,7 % în agențiile executive). Rata de neocupare medie a scăzut de la 6,9 %, la 1 ianuarie 2013, până la 4,5 %, la 1 ianuarie 2017, și a atins un nivel de sub 2 % în unele instituții și organisme.” (16);

306.

ia act cu îngrijorare de discriminarea cu care se confruntă în continuare personalul Uniunii angajat la Luxemburg, în pofida Hotărârii CJUE din octombrie 2000 în cauza Ferlini, C-411/98, și a Directivei 2011/24/UE, care sancționează, amândouă, această practică; subliniază, de asemenea, că supratarifarea se aplică în continuare în baza a două acorduri cu Federația spitalelor din Marele Ducat al Luxemburgului și cu Asociația medicilor și a stomatologilor, care o plafonează la 15 %, însă aceasta ajunge la 500 % în cazul în care îngrijirile sunt acordate în spitale; deploră faptul că Hotărârea CJUE din 2000 și Directiva 2011/24/UE sunt încălcate de aceste două convenții, precum și de numeroși furnizori naționali de servicii medicale; solicită Comisiei, în primul rând, să calculeze costul suplimentar anual al acestei supratarifări la bugetul Uniunii (în speță SCAS) și să îl justifice și, în al doilea rând, să pregătească o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau o procedură judiciară similară împotriva Marelui Ducat; în al treilea rând, să informeze Parlamentul cu privire la consecințele Petiției publice nr. 765 adresate Camerei Deputaților din Marele Ducat al Luxemburgului și la dezbaterea publică organizată la 19 octombrie 2017 și, în al patrulea rând, să prezinte un protest împotriva celor două convenții încheiate cu Federația spitalelor din Marele Ducat al Luxemburgului și cu Asociația medicilor și a stomatologilor;

307.

salută declarațiile comisarului Oettinger cu privire la încetarea restricțiilor în ceea ce privește politica de personal, pentru a împiedica o afectare gravă a funcționării corespunzătoare a instituțiilor europene și, astfel, a calității serviciului public al Uniunii pentru cetățenii europeni; subliniază importanța de a dispune de o funcție publică europeană solidă, care să fie în serviciul cetățenilor și să fie capabilă să facă față provocărilor cu care se confruntă Uniunea și punerii în aplicare a politicilor sale, dând dovadă de cel mai înalt grad de profesionalism și de excelență posibil, asigurându-i-se, totodată, mijloacele legale și bugetare necesare; subliniază că este important ca funcția publică europeană să devină din nou atractivă pentru tinerii specialiști din Uniune; invită Comisia să elaboreze un raport referitor la consecințele restricțiilor asupra atractivității funcției publice europene și asupra caracterului insuficient al acesteia în prezent și să prezinte soluții pentru a o apropia de cetățenii europeni și pentru a spori interesul acestora de a face parte din funcția publică;

308.

insistă asupra faptului că este important să se identifice o soluție pentru problema legată de tarifarea excesivă – și în multe cazuri abuzivă – aplicată cheltuielilor medicale ale personalului și ale deputaților în Parlamentul European în unele state membre; invită Comisia să caute soluții pentru această problemă, care, în unele țări precum Luxemburg, implică un cost anual de aproximativ două milioane de euro (de exemplu negocieri cu sistemele de securitate socială publice și/sau private ale statelor membre, crearea unui card similar cu cardul de sănătate european pentru călătorii etc.);

Clădirile Jean Monnet (JMO I și JMO II) din Luxemburg

309.

recunoaște că construirea noului imobil Jean Monnet (JMO II) s-a confruntat cu o întârziere considerabilă, legată de costurile suplimentare;

310.

regretă că Comisia și autoritățile luxemburgheze au avut nevoie de 15 ani (1994-2009) pentru a conveni asupra modalităților viitoare de instalare a serviciilor Comisiei la Luxemburg;

311.

așteaptă cu interes să primească întregul istoric al clădirilor JMO I și JMO II dintre 1975 și 2011, așa cum a promis Comisia în răspunsurile sale scrise adresate în vederea pregătirii audierii cu comisarul Oettinger, la 23 ianuarie 2018;

312.

regretă faptul că, deși în 1997 s-a făcut un inventar complet al materialelor din clădirea JMO I care conțineau azbest, Comisia a părăsit clădirea abia în ianuarie 2014 și că AIB-Vinçotte Luxemburg nu și-a revizuit concluziile până în 2013; constată că foile de azbest din JMO I aveau o densitate mai mică decât se credea anterior și că, prin urmare, erau mai sensibile la impactul mecanic (o simplă frecare ar fi fost suficientă pentru ca fibrele să poată fi eliberate în aer și inhalate); consideră că, având în vedere riscurile grave pentru sănătate care decurg din inhalarea azbestului, Comisia ar fi trebuit să solicite expertiza și opinia calificată a altor experți în domeniu și mai ales după experiența din clădirea Berlaymont din Bruxelles; solicită Comisiei să comunice Parlamentului dacă toți lucrătorii au fost informați în mod corespunzător cu privire la situația și la riscurile grave pentru sănătate cu care s-au confruntat, dacă a fost depistat vreun caz de boală care ar putea rezulta din inhalarea de particule de azbest, ce măsuri au fost luate, dacă a fost cazul, și dacă au fost luate măsuri preventive (teste screening și de depistare precoce etc.); solicită, de asemenea, Comisiei să îi comunice dacă a inițiat vreo acțiune împotriva AIB-Vinçotte Luxemburg din acest motiv;

313.

a aflat că, în decembrie 2015, Comisia și autoritățile luxemburgheze au convenit cu privire la partajarea costurilor legate de mutarea anticipată din clădirea JMO I; subliniază că JMO II ar fi trebuit, inițial, să devină disponibilă la 31 decembrie 2014;

314.

solicită Comisiei să îi raporteze în detaliu cu privire la costurile de închiriere a celor șase clădiri ocupate între timp de către Comisie (ARIA, LACC, HITEC, DRB, BECH și T2) ca urmare a întârzierilor în livrarea clădirii JMO II, precum și cu privire la consecințele prelungirii contractelor de închiriere; solicită Comisiei să asigure, în strânsă cooperare cu Comisia privind sănătatea și siguranța la muncă, îmbunătățirea condițiilor de lucru în aceste șase clădiri și să negocieze rapid cu autoritățile luxemburgheze îmbunătățirea condițiilor de mobilitate și de acces la acestea; reamintește că trebuie amenajate cabinete medicale în fiecare dintre acestea, în conformitate cu legislația națională a Luxemburgului;

315.

a aflat recent că prima etapă a construcției clădirii JMO II va fi probabil finalizată la începutul anului 2020, iar a doua etapă la începutul anului 2024; ia act de explicațiile oferite de Comisie cu privire la cauzele întârzierilor:

(a)

grupul de arhitecți KSP a solicitat revizuirea anumitor clauze din contractul de gestionare;

(b)

o procedură de licitație pentru lucrările de excavații se confruntă cu probleme administrative;

(c)

modificările semnificative privind măsurile de securitate;

și îi solicită acesteia să îi furnizeze documente justificative ale respectivelor explicații, precum și detalii privind costurile generate de întârzierea livrării clădirii;

316.

dorește să primească documentele justificative pentru aceste explicații până la 30 iunie 2018;

Școlile europene

317.

reamintește că Comisia a plătit 61 % (177,8 milioane EUR) din bugetul școlilor europene în 2016;

318.

regretă că, după mai bine de 15 ani (17), tot nu există un sistem solid de gestiune financiară pentru școlile europene;

319.

subliniază, în acest context, raportul anual al Curții privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2016, care a revelat următoarele deficiențe (18):

„27.

Curtea a identificat deficiențe semnificative în aplicarea contabilității pe bază de angajamente în conturile Oficiului central și ale școlilor din Alicante și Karlsruhe, în special la calcularea și rezervarea de provizioane pentru beneficiile angajaților și înregistrarea datoriilor și creanțelor. Erorile semnificative au fost corectate în cursul procedurii de consolidare. […] 30. În timp ce sistemele de control intern ale școlilor din Alicante și Karlsruhe au identificat deficiențe limitate, există încă deficiențe semnificative la nivelul sistemului de control intern al Oficiului central. Rapoartele de audit ale auditorului extern independent au evidențiat, de asemenea, deficiențe semnificative în ceea ce privește recrutarea, achizițiile publice și procedurile de plată. Prin urmare, Curtea nu este în măsură să confirme că gestiunea financiară a fost realizată în conformitate cu cadrul general.”;

320.

ia act de faptul că directoarea generală a acționat, așadar, în mod corespunzător atunci când a limitat declarația sa de asigurare: „Directoarea generală, în calitatea sa de ordonatoare de credite delegată, a semnat declarația de asigurare, deși aceasta este calificată de o rezervă din motive de reputație privind gestionarea eficace a unora dintre fondurile Comisiei alocate școlilor europene.” (19);

321.

regretă faptul că raportul anual al Curții privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2016 a revelat numeroase deficiențe; consideră că responsabilitatea financiară a sistemului școlilor europene ar trebui să fie ridicată la un nivel adecvat prin intermediul unui proces de descărcare specific pentru cele 177,8 milioane de euro puse la dispoziția sa;

322.

reiterează opinia Parlamentului, conform căreia se impune o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului școlilor europene pentru a lua în considerare „o reformă care acoperă probleme manageriale, financiare, organizatorice și pedagogice” și reamintește solicitarea sa ca „Comisia să prezinte anual Parlamentului un raport în care să evalueze progresul”;

323.

întreabă Comisia când se așteaptă să fie pus în aplicare un sistem de bună gestiune financiară pentru școlile europene; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru ca sistemul de bună gestiune financiară pentru școlile europene să poată fi pus în aplicare cât mai curând posibil;

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

324.

este surprins de faptul că dezvoltarea unui nou sistem de gestionare a cazurilor, conceput de serviciile interne, va costa 12,2 milioane EUR; întreabă dacă OLAF a efectuat studii de piață pentru a identifica soluții mai ieftine înainte de a face aceste cheltuieli; se așteaptă ca Comisia și OLAF să prezinte o explicație detaliată a costurilor estimate și a măsurilor luate pentru a găsi o soluție mai economică pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

325.

are mari îndoieli cu privire la

(a)

crearea de posturi cu scopul unic de a servi drept rampă de lansare pentru o detașare,

(b)

nerespectarea de către înalți funcționari a „perioadei existenței stării de incompatibilitate” înainte de a accepta o poziție cu legături strânse cu funcția anterioară,

(c)

expunerea înalților funcționari la riscul de a fi prinși într-un conflict de interese între loialitatea față de fostul și actualul angajator;

Grupurile de experți

326.

solicită Comisiei să asigure o componență echilibrată a grupurilor de experți; ia act de raportul Corporate Europe Observatory, din 14 februarie 2017, intitulat „Corporate interests continue to dominate key expert groups” („Interesele întreprinderilor continuă să domine principalele grupuri de experți”) (20); își exprimă îngrijorarea cu privire la concluzia acestui raport, în special cu privire la dezechilibrul din cadrul grupurilor de experți GEAR2030, schimbul automat de informații privind conturile financiare, Forumul comun pentru prețurile de transfer, Platforma pentru bună guvernanță fiscală și al subgrupului Emisii generate în condiții reale de conducere – Vehicule ușoare din cadrul Grupului de lucru pentru autovehicule; consideră că Parlamentul nu a primit încă un răspuns oficial cu privire la Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la controlul registrului și la componența grupurilor de experți ale Comisiei (21); invită Comisia să prezinte fără întârziere un răspuns amănunțit;

Jurnalismul de investigație și lupta împotriva corupției

327.

condamnă uciderea jurnalistului slovac de investigații Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, la 22 februarie 2018, este foarte preocupat de informațiile potrivit cărora acest asasinat ar putea fi legat de plata frauduloasă a unor fonduri europene de transfer către un rezident în Slovacia și cu presupuse legături cu grupul de crimă organizată ’Ndràngheta; solicită Comisiei și OLAF să examineze îndeaproape dosarul și să raporteze cu privire la acesta în cadrul monitorizării descărcării de gestiune a Comisiei;

328.

regretă faptul că în cel de al doilea Raport al Comisiei privind combaterea corupției [ARES (2017)455202] nu mai există raportul de țară; invită Comisia să înceapă să raporteze din nou, separat de semestrul economic, cu privire la situația corupției în statele membre, inclusiv evaluând eficacitatea eforturilor anticorupție sprijinite de UE; îndeamnă insistent Comisia să nu evalueze eforturile anticorupție numai în termeni de pierderi economice;

329.

invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a permite Uniunii să devină semnatară a GRECO (grupul de state împotriva corupției);

Indemnizații tranzitorii

330.

ia act de constatările și recomandările cuprinse în studiul elaborat de Departamentul tematic D din cadrul Parlamentului, studiu intitulat „Indemnizațiile tranzitorii pentru foștii titulari de funcții UE – prea puține condiții?”; invită Comisia să ia în considerare aceste recomandări și să inițieze o revizuire a indemnizațiilor tranzitorii pentru foștii titulari de funcții UE în scopul de a le spori transparența, precum și responsabilitatea pentru bugetul Uniunii față de cetățeni; cere, mai ales foștilor funcționari ai UE să nu se implice în activități de lobby pe lângă instituțiile UE, atâta timp cât primesc o indemnizație tranzitorie;

Agențiile executive

331.

invită agențiile executive în cauză:

(a)

să monitorizeze și să pună în aplicare recomandările Serviciului de Audit Intern;

(b)

să evite, pe cât posibil, reportările prin introducerea creditelor bugetare diferențiate pentru a reflecta mai bine natura multianuală a operațiunilor;

(c)

să păstreze evidențe detaliate și cuprinzătoare privind achizițiile publice și procedura de recrutare.

Avizele comisiilor

Afaceri externe

332.

ia act de raportul final privind evaluarea externă a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), publicat în iunie 2017; salută semnele care arată că observarea alegerilor contribuie la obiectivele generale și specifice ale IEDDO; subliniază că este important să se asigure un sprijin continuu pentru misiunile de observare a alegerilor în rândul populațiilor locale; în acest sens, atrage atenția asupra necesității de a se asigura rentabilitatea și de a introduce proporționalitatea printre resursele cheltuite pentru misiunile de observare a alegerilor și pentru punerea în practică a recomandărilor sale; solicită Comisiei să ia în considerare propunerile formulate în raportul final privind evaluarea externă IEDDO pentru a consolida și mai mult punerea în practică a recomandărilor ce rezultă din monitorizarea alegerilor;

333.

deși salută progresele înregistrate, constată că 4 din 10 misiuni civile desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) nu au fost încă recunoscute de Comisie ca fiind în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar; îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile pentru a acredita toate misiunile civile din cadrul PSAC, în conformitate cu recomandarea CCE, permițând să le fie încredințate sarcini de execuție bugetară în cadrul gestiunii indirecte;

Dezvoltare și cooperare

334.

își exprimă îngrijorarea privind tendința vizibilă a propunerilor recente ale Comisiei de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (22) în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistență oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); reamintește că legalitatea cheltuielilor Uniunii este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că considerentele politice nu ar trebui să prevaleze asupra prevederile legale precise; reamintește că ICD este în primul rând un instrument menit să combată sărăcia;

335.

susține acordarea de sprijin bugetar, dar solicită insistent Comisiei să definească mai bine și să evalueze în mod clar rezultatele în materie de dezvoltare care trebuie obținute în fiecare caz și, în primul rând, să mărească rigoarea mecanismelor de control al comportamentului statelor beneficiare în domenii precum corupția, respectarea drepturilor omului, statul de drept și democrația; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există un control democratic, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și mass-mediei, fie din cauza incapacității organismelor de supraveghere;

336.

își manifestă preocuparea cu privire la declarația Curții, potrivit căreia Uniunea riscă în foarte mare măsură să nu își realizeze obiectivul de integrare a dimensiunii climatice în bugetul Uniunii și nu va îndeplini obiectivul de a cheltui 20 % din fonduri pentru măsuri de protecție a climei;

337.

este preocupat de constatarea Curții, potrivit căreia sistemul Uniunii de certificare a durabilității biocarburanților nu este pe deplin fiabil (23); subliniază potențialele consecințe negative pentru țările în curs de dezvoltare, astfel cum a afirmat Curtea: „Comisia nu a stabilit obligația ca sistemele voluntare să verifice dacă producția de biocarburanți pe care ele o certifică nu prezintă riscuri semnificative de generare a unor efecte socioeconomice negative, precum conflictele legate de proprietatea funciară, munca forțată sau munca copiilor, condițiile precare de muncă pentru fermieri și pericolele pentru sănătate și securitate.”; solicită Comisiei să se ocupe de această problemă;

338.

așteaptă cu interes să fie pe deplin informat și consultat cu privire la revizuirea la jumătatea perioadei a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, care ar trebui să țină seama de Agenda 2030 și de un nou Consens european privind dezvoltarea;

339.

invită Comisia să integreze o abordare bazată pe stimulente în politica sa de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; consideră că, cu cât o țară face progrese mai multe și mai repede privind reformele sale interne pentru crearea și consolidarea instituțiilor democratice, eradicarea corupției, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească din partea Uniunii Europene; subliniază că această abordare bazată pe o „condiționalitate pozitivă”, însoțită de accentul puternic pus pe finanțarea proiectelor la scară mică destinate comunităților rurale, poate aduce o schimbare reală și garanta faptul că banii contribuabililor din Uniune sunt cheltuiți într-un mod mai sustenabil; pe de altă parte, condamnă cu fermitate orice încercare de a condiționa ajutorul de controlul la frontiere.

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

340.

își exprimă îngrijorarea că, în cursul examinării de către Curte a 168 de proiecte încheiate în temeiul domeniului de cheltuieli „Coeziune economică, socială și teritorială”, doar o treime aveau un sistem de măsurare a performanței cu indicatori de realizare și de rezultat legați de obiectivele programului operațional și că 42 % nu dispuneau de indicatori de rezultat sau valori-țintă, făcând imposibilă evaluarea contribuției specifice a acestor proiecte la realizarea obiectivelor generale ale programului;

341.

ia act de recomandarea Curții, conform căreia, atunci când reexaminează concepția și mecanismul de punere în aplicare a fondurilor ESI post-2020, Comisia ar trebui să pună în mai mare măsură accentul pe performanță în cadrul acestui program și să simplifice mecanismele de efectuare a plăților, încurajând, dacă este cazul, introducerea unor noi măsuri care să asigure faptul că nivelul plăților corespunde nivelului de performanță și nu este determinat doar de nevoia de a rambursa cheltuielile;

342.

salută rezultatele obținute în cadrul celor trei axe ale Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în 2016; atrage atenția asupra importanței asistenței aferente EaSI și, în special, a axelor sale legate de Progres și de rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; ia act cu îngrijorare de faptul că secțiunea tematică Antreprenoriat social din cadrul axei de Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI rămâne deficitară; invită Comisia să insiste asupra faptului că Fondul european de investiții trebuie să se angajeze la utilizarea deplină a resurselor în cadrul secțiunii tematice Antreprenoriat social.

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

343.

subliniază că, în 2016, în urma observațiilor Curții de Conturi, a fost elaborat un plan de acțiune pentru a soluționa problema întârzierii plăților în cadrul programului LIFE; constată că proporția plăților efectuate cu întârziere a atins 3,9 % în 2016;

344.

regretă că nu există un cadru specific de raportare gestionat de Comisie cu privire la identificarea și măsurarea implicațiilor nedorite ale politicilor Uniunii care contribuie în mod negativ la schimbările climatice, precum și cu privire la cuantificarea ponderii acestor cheltuieli în bugetul total al Uniunii;

345.

subliniază că auditurile interne au arătat, de asemenea, punerea în aplicare cu întârziere a unei recomandări foarte importante legate de securitatea informatică (privind gestionarea securității sistemului informatic al EU ETS), ceea ce expune serviciile Comisiei la riscul de încălcare a securității;

346.

observă că, în urma evaluării ex post a celui de-al doilea program pentru sănătate, lansat în iulie 2016, s-a constatat că, deși programul a înregistrat realizări semnificative care aveau o legătură clară cu prioritățile politicilor din domeniul sănătății de la nivel național și de la nivelul Uniunii, s-ar fi putut difuza mai eficient rezultatele acestei acțiuni și se puteau realiza sinergii mai puternice cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii precum fondurile structurale;

Transport și turism

347.

regretă faptul că, în această perioadă în care se elaborează următorul cadru financiar multianual (CFM), Curtea nu a furnizat niciun fel de informații detaliate cu privire la auditurile efectuate pentru sectorul transporturilor în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, în special în ceea ce privește MIE;

348.

constată că, până la sfârșitul lui 2016, MIE a furnizat sprijin pentru 452 de proiecte de transport în valoare totală de 19,4 miliarde EUR sub formă de investiții în Europa; reiterează importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T și pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor; subliniază că reducerile bugetare care au avut loc în cazul MIE în trecut, din cauza finanțării inițiativei FEIS, ar trebui evitate în viitor;

349.

constată că, în 2016, FEIS a furnizat finanțare în valoare de 3,64 miliarde EUR pentru 29 de operațiuni: 25 de proiecte de transport și 4 fonduri multisectoriale de o valoare totală a investițiilor preconizată a se ridica la 12,65 miliarde EUR; regretă faptul că Comisia și BEI nu au furnizat informații cuprinzătoare, pentru fiecare sector și pentru fiecare an în parte, privind proiectele finanțate prin FEIS;

350.

ia act de lansarea, în 2016, a Programului „Green Shipping Guarantee” (Garanția pentru transportul maritim ecologic) prin intermediul noului instrumentul de datorie al MIE și prin intermediul FEIS, care ar putea mobiliza 3 miliarde EUR sub formă de investiții în dotarea navelor cu tehnologie nepoluantă; solicită Comisiei să furnizeze informații detaliate privind punerea în aplicare a acestui program, inclusiv în ceea ce privește aspectele financiare și tehnologice, precum și impactul asupra mediului și economiei;

351.

constată că numărul instrumentelor financiare a crescut considerabil, dând astfel naștere unor noi oportunități de finanțare mixtă în sectorul transporturilor și creând, în același timp, o rețea complexă de mecanisme în jurul bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că aceste instrumente, alături de bugetul Uniunii, creează riscul potențial de subminare a nivelului de responsabilitate și transparență, deoarece raportarea, auditul și controlul public nu sunt aliniate; regretă, de asemenea, că, în ceea ce privește utilizarea fondurilor FEIS, competențele de execuție sunt delegate BEI cu un control public și mai limitat decât în cazul altor instrumente sprijinite de bugetul Uniunii;

352.

invită Comisia să prezinte în mod clar, pentru sectorul transporturilor, o evaluare a impactului FEIS asupra altor instrumente financiare, în special în ceea ce privește MIE și coerența instrumentului de datorie al MIE cu alte inițiative ale Uniunii, în timp util, înainte de propunerea privind următorul CFM și următorul MIE; solicită ca această evaluare să prezinte o analiză clară a echilibrului geografic al investițiilor din sectorul transporturilor; reamintește, cu toate acestea, faptul că suma de bani cheltuită în contextul punerii în aplicare a unui instrument financiar nu ar trebui să fie considerată singurul criteriu pertinent pentru a evalua performanța acestuia; invită, prin urmare, Comisia să își aprofundeze evaluarea cu privire la realizările obținute în cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniune și să măsoare valoarea adăugată a acestora;

353.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluția și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS;

354.

invită Comisia să evalueze rentabilitatea financiară a acordului cu Eurocontrol în ceea ce privește Organismul de evaluare a performanței (PRB) și să lanseze o propunere cu privire la instituirea PRB ca autoritate de reglementare economică europeană sub supravegherea Comisiei; în plus, ținând seama de necesitatea de a asigura cât mai curând posibil funcționarea cerului unic european și cu scopul de a spori competitivitatea industriei aviatice, invită Comisia să lanseze propunerea de a desemna administratorii de rețea în funcția de furnizori de servicii independenți, aceștia constituindu-se sub forma unui parteneriat industrial;

355.

solicită Comisiei să prezinte o evaluare a impactului proiectelor finanțate de către statele membre în domeniul transporturilor în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării și să elaboreze o propunere menită să sporească valoarea adăugată a proiectelor viitoare, cu scopul de a contribui la finalizarea acestui coridor de transport important;

356.

regretă profund faptul că, din cauza lipsei unei linii bugetare specifice pentru turism, există o lipsă de transparență cu privire la fondurile Uniunii utilizate pentru a sprijini acțiunile din domeniul turismului; își reiterează solicitarea de a se adăuga, în bugetele viitoare ale Uniunii, o linie bugetară dedicată turismului;

Dezvoltare regională

357.

atrage atenția asupra rolului pe care îl au capacitățile administrative în utilizarea corectă a fondurilor ESI și consideră că schimbul de bune practici ar putea contribui în mod eficient la consolidarea capacităților statelor membre în acest domeniu;

358.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că întârzierea majoră în punerea în aplicare a politicilor de coeziune economică, socială și teritorială a accentuat multiplele inegalități, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre și regiunilor, periclitând, prin urmare, integritatea Uniunii;

359.

ia act de raportul strategic 2017 privind executarea fondurilor ESI (24), subliniind că selecția proiectelor pentru investiții din fondurile ESI a atins o valoare globală de 278 de miliarde EUR, sau 44 % din investițiile totale planificate pentru perioada 2014-2020, care au fost injectate în economia reală a Europei încă de la începutul perioadei de finanțare; consideră că implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 a atins în prezent viteza de croazieră, demonstrând valoarea adăugată a investițiilor în politica de coeziune pentru toate regiunile din Uniune, dar și nevoia de a se depune eforturi suplimentare pentru consolidarea capacității administrative a autorităților naționale, regionale și locale;

Agricultură și dezvoltare rurală

360.

salută faptul că LPIS a fost îmbunătățit în continuare și că gradul său de precizie a fost consolidat, devenind astfel un instrument deosebit de eficient pentru reducerea ratei de eroare, precum și a sarcinii administrative a fermierilor și a agențiilor de plăți;

361.

invită Comisia și statele membre să monitorizeze volatilitatea pronunțată a prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar;

362.

ia act de faptul că primul an complet de punere în aplicare a „ecologizării” nu pare să fi avut un impact asupra ratei de eroare, fapt care poate fi considerat a fi o realizare majoră a fermierilor și a agențiilor de plăți, având în vedere natura complexă a normelor în materie de ecologizare; împărtășește, însă, opinia Comisiei că este încă prea devreme pentru a se trage concluzii cu privire la rezultatele precise în materie de mediu; constată că există și alți factori, în afară de ecologizare, care influențează, la rândul lor, performanța de mediu a sectorului agricol; subliniază faptul că „ecologizarea” reprezintă o categorie de măsuri care reflectă nevoia tot mai stringentă de introducere a unui audit al performanței și în domeniul agriculturii;

363.

salută mecanismul de ecologizare și obiectivul acestuia, de a garanta faptul că exploatațiile agricole din Uniune respectă în mai mare măsură mediul, prin promovarea practicilor de diversificare a culturilor, menținere a pajiștilor permanente și stabilire a zonelor de interes ecologic pe terenurile arabile, după cum s-a subliniat în Raportul anual al Curții;

364.

reamintește faptul că există diferențe semnificative între diferitele tipuri de erori și amploarea acestora, și anume între omisiunile neintenționate, de natură administrativă, și cazurile de fraudă, precum și că omisiunile nu cauzează, de regulă, prejudicii financiare contribuabililor, fapt care ar trebui să fie, de asemenea, luat în considerare la estimarea ratei reale de eroare; reamintește Comisiei faptul că riscul comiterii unor erori neintenționate din cauza unor reglementări complexe este, în cele din urmă, suportat de beneficiar; regretă faptul că, chiar și în cazul în care o investiție a fost eficace, Curtea continuă să considere că cheltuielile sunt 100 % neeligibile în cazul erorilor realizate în cadrul procedurilor de achiziții publice; subliniază, prin urmare, că este de dorit o mai mare raționalizare a metodei de calculare a erorilor;

365.

relevă faptul că accesul la date și o bună monitorizare, în special a aspectelor de mediu, sunt esențiale, având în vedere că anumite resurse naturale, cum ar fi solul și biodiversitatea, susțin productivitatea agricolă pe termen lung;

366.

își exprimă speranța că Curtea are în vedere necesitatea de a-și adapta abordarea în materie de supraveghere pentru a acorda o importanță egală utilizării fondurilor și alocării acestora;

Pescuitul

367.

insistă ca Curtea să prezinte un indice de eroare separat pentru sectorul pescuitului și al afacerilor maritime în rapoartele sale viitoare, pentru a elimina denaturările care rezultă din inclu