ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 101

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 61
20 aprilie 2018


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2018/599 a Consiliului din 16 aprilie 2018 de modificare a Deciziei 2003/76/CE de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel

1

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Decizia (UE) 2018/600 a Consiliului din 10 octombrie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

3

 

*

Decizia (UE) 2018/601 a Consiliului din 16 aprilie 2018 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

5

 

 

Acordul dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

6

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulament de punere în aplicare (UE) 2018/602 al Consiliului din 19 aprilie 2018 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

16

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/603 al Comisiei din 12 aprilie 2018 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

18

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/604 al Comisiei din 18 aprilie 2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 în ceea ce privește normele de procedură pentru facilitarea stabilirii în Uniune a originii preferențiale a mărfurilor, și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3510/80 și a Regulamentului (CE) nr. 209/2005

22

 

*

Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin ( 1 )

33

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/606 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de acordare a protecției în temeiul articolului 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru denumirea Dons (DOP)

37

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/607 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, extinsă la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

40

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/608 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de stabilire a criteriilor tehnice pentru etichetele electronice pentru echipamentele maritime ( 1 )

64

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/609 al Comisiei din 19 aprilie 2018 privind prețul maxim de achiziție pentru laptele praf degresat pentru a doua invitație separată de participare la licitație în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/154

68

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/610 al Comisiei din 19 aprilie 2018 privind prețul minim de vânzare pentru laptele praf degresat pentru a nouăsprezecea invitație parțială de participare la licitație în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080

69

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (PESC) 2018/611 a Consiliului din 19 aprilie 2018 de modificare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

70

 

*

Decizia (UE) 2018/612 a Comisiei din 7 aprilie 2016 privind ajutorul de stat SA 28876-2012/C (ex CP 202/2009) acordat de Grecia Terminalului pentru containere al portului din Piure [notificată cu numărul C(2018) 1978]  ( 1 )

73

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/0000 al Comisiei din 30 august 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, flufenacet, flurtamon, forclorfenuron, fostiazat, indoxacarb, iprodion, MCPA, MCPB, siltiofam, tiofanat-metil și tribenuron ( JO L 224, 31.8.2017 )

76

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

DECIZII

20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/1


DECIZIA (UE) 2018/599 A CONSILIULUI

din 16 aprilie 2018

de modificare a Deciziei 2003/76/CE de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Protocolul nr. 37 referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 2 primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European (1),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului a expirat la 23 iulie 2002, în conformitate cu articolul 97 din tratatul menționat. Toate activele și pasivele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) au fost transferate Uniunii la 24 iulie 2002.

(2)

Protocolul nr. 37 ține seama de dorința de utilizare a fondurilor CECO pentru cercetare în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului și, în consecință, de necesitatea de stabilire a anumitor norme specifice în această privință. Articolul 1 alineatul (1) din Protocolul nr. 37 dispune că valoarea netă a activelor și pasivelor, astfel cum apar în bilanțul CECO din 23 iulie 2002, trebuie considerate active destinate cercetării în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului, denumite „CECO în lichidare”. După finalizarea lichidării, urmează ca acestea să fie denumite „activele Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel”.

(3)

De asemenea, Protocolul nr. 37 prevede că veniturile generate din respectivele active, denumite „Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel”, trebuie alocate în exclusivitate cercetării, în afara programului-cadru de cercetare, întreprinse în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului, în conformitate cu dispozițiile Protocolului nr. 37 și ale actelor adoptate în temeiul acestuia.

(4)

La 1 februarie 2003, Consiliul a adoptat Decizia 2003/76/CE (2), care stabilește normele de punere în aplicare a Protocolului nr. 37.

(5)

Având în vedere reducerea excepțională, din cauza contextului caracterizat de rate reduse ale dobânzilor pe piețele de capital în ultimii ani, a veniturilor rezultate din activele CECO în lichidare dedicate cercetării în sectoarele legate de industria cărbunelui și oțelului, este necesară revizuirea normelor referitoare la anularea angajamentelor asumate în cadrul programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel (denumit în continuare „programul”), astfel încât cuantumurile corespunzătoare anulărilor de angajamente să fie puse la dispoziția programului. În plus, cuantumurile corespunzătoare anulărilor de angajamente care au avut loc începând cu 24 iulie 2002 ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziția Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel.

(6)

Din același motiv, este necesar, de asemenea, să se revizuiască normele referitoare la cuantumurile recuperate în cadrul programului, astfel încât acestea să fie reportate în beneficiul programului, în temeiul dispozițiilor relevante privind veniturile alocate din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(7)

Prin urmare, Decizia 2003/76/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2003/76/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 4, alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4)   Venitul nefolosit și creditele derivate din acest venit încă disponibile la 31 decembrie a unui an dat, precum și sumele recuperate, se reportează automat pe anul următor. Creditele respective nu pot fi transferate la alte articole din buget.

(5)   Creditele bugetare care corespund anulărilor de angajamente se anulează în mod automat la sfârșitul fiecărui an financiar. Provizioanele pentru angajamentele eliberate ca rezultat al anulărilor se pun la dispoziția Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel.”

2.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 4a

Suma corespunzătoare anulărilor de angajamente care au avut loc începând cu 24 iulie 2002 în temeiul articolului 4 alineatul (5) se pun la dispoziția Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel la 10 mai 2018.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Luxemburg, 16 aprilie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

R. PORODZANOV


(1)  Aprobarea din 13 martie 2018 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Decizia 2003/76/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel (JO L 29, 5.2.2003, p. 22).

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/3


DECIZIA (UE) 2018/600 A CONSILIULUI

din 10 octombrie 2016

privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 coroborat cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 22 iulie 2013, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu Noua Zeelandă în vederea încheierii unui acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal (denumit în continuare „acordul”). Negocierile s-au încheiat cu succes prin parafarea acordului la 23 septembrie 2015.

(2)

Obiectivul acordului este să stabilească o bază juridică pentru un cadru de cooperare care să vizeze securizarea lanțului de aprovizionare și facilitarea comerțului legitim, precum și permiterea schimbului de informații, pentru a asigura punerea corectă în aplicare a legislației vamale și prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale.

(3)

Acordul ar trebui semnat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se autorizează semnarea, în numele Uniunii, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal, sub rezerva încheierii acordului menționat (1).

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze acordul în numele Uniunii.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 10 octombrie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

G. MATEČNÁ


(1)  Textul acordului va fi publicat împreună cu decizia privind încheierea acestuia.


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/5


DECIZIA (UE) 2018/601 A CONSILIULUI

din 16 aprilie 2018

privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

La 22 iulie 2013, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu Noua Zeelandă în vederea încheierii unui acord între Uniunea Europenă și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal (denumit în continuare „acordul”). Negocierile au fost încheiate cu succes prin parafarea acordului la 23 septembrie 2015. În conformitate cu Decizia (UE) 2018/600 a Consiliului (2), acordul a fost semnat la 3 iulie 2017.

(2)

Obiectivul acordului este să stabilească o bază juridică pentru un cadru de cooperare care să vizeze securizarea lanțului de aprovizionare și facilitarea comerțului legitim, precum și permiterea schimbului de informații, pentru a asigura punerea corectă în aplicare a legislației vamale și prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale.

(3)

Acordul ar trebui aprobat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Acordul dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal se aprobă în numele Uniunii.

Textul acordului este atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului efectuează, în numele Uniunii, notificarea prevăzută la articolul 21 alineatul (1) din acord (3).

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 16 aprilie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

R. PORODZANOV


(1)  Aprobarea din 13 martie 2018 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Decizia (UE) 2018/600 a Consiliului din 10 octombrie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal (a se vedea pagina 3 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  Data intrării în vigoare a acordului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene prin grija Secretariatului General al Consiliului.


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/6


ACORDUL

dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

UNIUNEA EUROPEANĂ (denumită în continuare „Uniunea”) și

NOUA ZEELANDĂ,

denumite în continuare „părțile contractante”,

AVÂND ÎN VEDERE importanța relațiilor comerciale dintre Noua Zeelandă și Uniune și din dorința de a contribui, în interesul reciproc al părților contractante, la dezvoltarea armonioasă a acestor relații,

RECUNOSCÂND că, pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar un angajament de a dezvolta cooperarea vamală,

ȚINÂND CONT DE dezvoltarea cooperării vamale între părțile contractante în ceea ce privește procedurile vamale,

AVÂND ÎN VEDERE faptul că operațiunile care încalcă legislația vamală aduc prejudicii intereselor economice, fiscale și comerciale ale ambelor părți contractante și recunoscând importanța stabilirii corecte a taxelor vamale și a altor taxe,

CONVINSE că relațiile de cooperare dintre autoritățile vamale pot contribui la creșterea eficienței luptei împotriva unor astfel de operațiuni,

RECUNOSCÂND rolul semnificativ al autorităților vamale și importanța procedurilor vamale pentru a promova facilitarea schimburilor comerciale și protecția cetățenilor,

AVÂND CA OBIECTIV crearea unui cadru pentru consolidarea cooperării în vederea simplificării și armonizării în continuare a procedurilor vamale și a promovării acțiunilor comune în contextul inițiativelor internaționale pertinente, inclusiv facilitarea comerțului și consolidarea securității lanțului de aprovizionare,

RECUNOSCÂND importanța Acordului privind facilitarea comerțului negociat sub auspiciile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și subliniind importanța adoptării și a punerii în aplicare eficace a acestuia,

BAZÂNDU-SE pe elementele fundamentale ale Cadrului de standarde pentru securizarea și facilitarea comerțului mondial (denumit în continuare „cadrul SAFE”) al Organizației Mondiale a Vămilor (OMV),

AVÂND ÎN VEDERE nivelul ridicat al angajamentului părților contractante în privința acțiunilor vamale și a cooperării în lupta împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală,

AVÂND ÎN VEDERE obligațiile care decurg din convențiile internaționale pe care părțile contractante le-au acceptat deja sau care li se aplică acestora, precum și activitățile legate de vamă desfășurate de OMC, și

AVÂND ÎN VEDERE instrumentele pertinente ale OMV, în special Recomandarea privind asistența administrativă reciprocă din 5 decembrie 1953,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

(1)   În sensul prezentului acord:

(a)

„legislație vamală” înseamnă orice act cu putere de lege și normă administrativă a Uniunii sau a Noii Zeelande care reglementează importul, exportul și tranzitul mărfurilor și plasarea acestora sub orice alt regim vamal, inclusiv măsurile de interdicție, de restricție și de control, administrate, aplicate sau executate de autoritățile vamale ale părților contractante pe teritoriile lor;

(b)

„acte cu putere de lege și norme administrative ale părții contractante”, „acte cu putere de lege și norme administrative ale părții contractante respective” și „acte cu putere de lege și norme administrative ale fiecărei părți contractante” înseamnă actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile în Uniune în circumstanțele în cauză sau actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile în Noua Zeelandă, în funcție de context;

(c)

„autoritate vamală” înseamnă, în Uniune, serviciile competente ale Comisiei Europene (denumită în continuare „Comisia”) responsabile în materie vamală și autoritățile vamale din statele membre ale Uniunii și, în Noua Zeelandă, serviciul vamal al Noii Zeelande;

(d)

„autoritate solicitantă” înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată de o parte contractantă în acest scop și care formulează o cerere de asistență în baza prezentului acord;

(e)

„autoritate solicitată” înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată de o parte contractantă în acest scop și care primește o cerere de asistență în baza prezentului acord;

(f)

„persoană” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică, constituită sau organizată în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale fiecărei părți contractante, care desfășoară activități de import, export sau tranzit de mărfuri;

(g)

„informații” înseamnă datele, inclusiv cele cu caracter personal, documentele, rapoartele și alte comunicări, sub orice formă, inclusiv copiile electronice ale acestora;

(h)

„date cu caracter personal” înseamnă toate informațiile referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă;

(i)

„operațiune care încalcă legislația vamală” înseamnă orice încălcare sau tentativă de încălcare a legislației vamale.

Articolul 2

Aplicarea teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, pe teritoriul vamal al Uniunii (așa cum este descris la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Codului vamal al Uniunii) și, pe de altă parte, pe teritoriul Noii Zeelande (cu excepția Tokelau) în care este în vigoare legislația sa vamală.

Articolul 3

Punere în aplicare

(1)   Prezentul acord se pune în aplicare în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile în Uniune în circumstanțele în cauză și în Noua Zeelandă, inclusiv în domeniul protecției datelor, și în limita resurselor disponibile ale autorităților vamale ale acestora.

(2)   Autoritățile vamale ale Uniunii și ale Noii Zeelande decid cu privire la toate măsurile și aranjamentele practice necesare în vederea punerii în aplicare a prezentului acord.

Articolul 4

Relația cu alte acorduri internaționale

(1)   Dispozițiile prezentului acord nu afectează drepturile și obligațiile părților contractante care decurg din orice alt acord internațional la care este parte oricare dintre părțile contractante.

(2)   În pofida alineatului (1), dispozițiile prezentului acord prevalează asupra dispozițiilor oricărui acord bilateral privind cooperarea și asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal care a fost sau ar putea fi încheiat între state membre individuale ale Uniunii și Noua Zeelandă, în măsura în care dispozițiile respectivelor acorduri bilaterale sunt incompatibile cu cele ale prezentului acord.

(3)   Dispozițiile prezentului acord nu afectează dispozițiile Uniunii care reglementează comunicarea, între serviciile competente ale Comisiei și autoritățile vamale ale statelor membre ale Uniunii, a oricăror informații obținute în temeiul prezentului acord care ar putea prezenta interes pentru Uniune.

TITLUL II

COOPERAREA VAMALĂ

Articolul 5

Sfera de aplicare a cooperării

(1)   Cooperarea prevăzută în prezentul acord se referă la toate chestiunile legate de aplicarea legislației vamale.

(2)   Pentru a facilita comerțul și circulația legitimă a mărfurilor, a consolida respectarea legislației de către comercianți, a proteja cetățenii și drepturile de proprietate intelectuală, autoritățile vamale ale Uniunii și ale Noii Zeelande colaborează în următoarele scopuri:

(a)

protejarea schimburilor comerciale legitime prin aplicarea eficace a cerințelor legislative și prin asigurarea respectării acestora;

(b)

securizarea lanțului de aprovizionare pentru a facilita circulația în siguranță a mărfurilor între Uniune și Noua Zeelandă;

(c)

maximizarea contribuției părților la activitatea desfășurată de OMV, OMC și alte organizații internaționale pertinente pentru îmbunătățirea tehnicilor vamale și soluționarea problemelor legate de procedurile vamale, de aplicarea legislației vamale și de facilitarea comerțului, pentru eliminarea sarcinilor inutile pentru operatorii economici, pentru prevederea unor facilități pentru operatorii cu niveluri ridicate de conformitate și pentru asigurarea unor garanții împotriva fraudei și a activităților ilegale sau prejudiciabile;

(d)

punerea în aplicare a instrumentelor și a standardelor internaționale aplicabile în domeniul vamal și comercial care au fost acceptate de părțile contractante, inclusiv a elementelor de fond ale Convenției internaționale pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale (astfel cum a fost revizuită), și ale Convenției internaționale privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor;

(e)

punerea în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerțului de la data intrării sale în vigoare;

(f)

cooperarea la cercetarea, dezvoltarea, testarea și evaluarea unor noi proceduri vamale și la formarea și schimbul de personal și furnizarea de asistență;

(g)

schimbul de informații privind legislația în domeniul vamal, punerea în aplicare a acesteia și procedurile vamale, cu precădere în ceea ce privește simplificarea și modernizarea procedurilor vamale; și

(h)

elaborarea unor inițiative comune legate de procedurile de import, de export și alte proceduri vamale și în vederea asigurării unor servicii eficiente pentru comunitatea de afaceri.

Articolul 6

Securitatea lanțului de aprovizionare și gestionarea riscurilor

(1)   Părțile contractante cooperează în ceea ce privește aspectele vamale ale securizării și facilitării lanțului de aprovizionare al comerțului internațional în conformitate cu cadrul SAFE. În mod concret, ele cooperează prin:

(a)

consolidarea aspectelor vamale ale securizării lanțului logistic al comerțului internațional, facilitând, în același timp, comerțul legitim;

(b)

stabilirea, în măsura în care este posibil, a unor norme minime privind tehnicile de gestionare a riscurilor, precum și cerințele și programele aferente;

(c)

instituirea, acolo unde este cazul, a recunoașterii reciproce a tehnicilor de gestionare a riscurilor, a normelor privind riscurile, a controalelor de securitate, a securității lanțului de aprovizionare și a programelor de parteneriat comercial, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerțului;

(d)

schimbul de informații privind securitatea lanțului de aprovizionare și gestionarea riscurilor;

(e)

instituirea unor puncte de contact pentru schimbul de informații privind securitatea lanțului de aprovizionare și gestionarea riscurilor;

(f)

introducerea, acolo unde este cazul, a unei interfețe pentru schimbul de informații, inclusiv de date care precedă sosirea sau plecarea;

(g)

colaborarea în cadrul forurilor multilaterale în care pot fi ridicate și dezbătute în mod adecvat aspecte legate de securitatea lanțului de aprovizionare și de gestionarea riscurilor.

TITLUL III

ASISTENȚA ADMINISTRATIVĂ RECIPROCĂ

Articolul 7

Sfera de aplicare a asistenței

(1)   Autoritățile vamale ale Uniunii și ale Noii Zeelande își acordă reciproc asistență în scopul prevenirii, al identificării, al cercetării și al eliminării încălcărilor legislației vamale.

(2)   Asistența acordată în temeiul prezentului acord nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților contractante privind asistența reciprocă în materie penală în temeiul acordurilor internaționale sau al actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale fiecărei părți contractante. De asemenea, aceasta nu se aplică informațiilor obținute în temeiul atribuțiilor exercitate la cererea unei autorități judiciare.

(3)   Asistența pentru recuperarea taxelor vamale, a impozitelor și a amenzilor nu este reglementată de prezentul acord.

Articolul 8

Asistența la cerere

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată îi comunică acesteia orice informație pertinentă care îi permite să asigure aplicarea corectă a legislației vamale, inclusiv informațiile privind activitățile constatate sau planificate care constituie sau pot constitui operațiuni care încalcă legislația vamală.

(2)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată o informează cu privire la următoarele aspecte:

(a)

dacă mărfurile exportate din una dintre părțile contractante au fost importate în mod legal în cealaltă parte contractantă, precizând, dacă este cazul, regimul vamal sub care au fost plasate mărfurile; și

(b)

dacă mărfurile importate în una dintre părțile contractante au fost exportate în mod legal din cealaltă parte contractantă, precizând, dacă este cazul, regimul vamal sub care au fost plasate mărfurile.

(3)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată ia măsurile necesare, în cadrul actelor cu putere de lege și al normelor administrative care îi sunt aplicabile, pentru a asigura o supraveghere specială:

(a)

a persoanelor despre care există motive rezonabile să se considere că sunt sau au fost implicate în operațiuni care încalcă legislația vamală;

(b)

a locurilor în care sunt sau ar putea fi antrepozitate sau constituite stocuri de mărfuri astfel încât să existe motive rezonabile pentru a considera că mărfurile respective sunt destinate utilizării în cadrul unor operațiuni care încalcă legislația vamală;

(c)

a mărfurilor care sunt sau pot fi transportate astfel încât să existe motive rezonabile pentru a considera că sunt destinate utilizării în cadrul unor operațiuni care încalcă legislația vamală; și

(d)

a mijloacelor de transport care sunt sau pot fi utilizate astfel încât să existe motive rezonabile pentru a considera că sunt destinate utilizării în cadrul unor operațiuni care încalcă legislația vamală.

Articolul 9

Asistența spontană

Părțile contractante își acordă reciproc asistență, din proprie inițiativă și în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale fiecărei părți, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru aplicarea corectă a legislației vamale, în special prin furnizarea de informații obținute cu privire la:

(a)

activități care sunt sau par a fi operațiuni care încalcă legislația vamală și care ar putea prezenta un interes pentru cealaltă parte contractantă;

(b)

noi mijloace sau metode utilizate pentru desfășurarea unor operațiuni care încalcă legislația vamală;

(c)

mărfurile despre care se cunoaște că fac obiectul unor operațiuni care încalcă legislația vamală;

(d)

persoanele despre care există motive rezonabile pentru a considera că sunt sau au fost implicate în operațiuni care încalcă legislația vamală; și

(e)

mijloacele de transport în cazul cărora există motive rezonabile pentru a considera că au fost, sunt sau pot fi utilizate în operațiuni care încalcă legislația vamală.

Articolul 10

Comunicare și notificare

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată ia, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative care îi sunt aplicabile, toate măsurile necesare pentru:

(a)

comunicarea oricărui document; sau

(b)

notificarea oricărei decizii luate de autoritatea solicitantă și care intră în domeniul de aplicare al prezentului acord către un destinatar rezident sau stabilit pe teritoriul autorității solicitate.

(2)   Cererile de comunicare a documentelor sau de notificare a deciziilor se redactează în scris în una dintre limbile oficiale ale autorității solicitate sau într-o limbă acceptată de autoritatea respectivă.

Articolul 11

Forma și conținutul cererilor de asistență

(1)   Cererile formulate în temeiul prezentului acord se efectuează în scris. Acestea sunt însoțite de documentele necesare pentru a permite soluționarea lor. Atunci când urgența situației o impune, pot fi acceptate cererile verbale, dar acestea se confirmă de îndată în scris.

(2)   Cererile formulate în conformitate cu alineatul (1) includ următoarele informații:

(a)

autoritatea solicitantă;

(b)

măsura solicitată;

(c)

obiectul și motivul cererii;

(d)

actele cu putere de lege și normele administrative relevante;

(e)

indicații cât mai precise și cuprinzătoare posibil cu privire la mărfurile sau persoanele care fac obiectul anchetelor; și

(f)

un rezumat al faptelor relevante și al anchetelor deja efectuate.

(3)   Cererile se redactează în una dintre limbile oficiale ale autorității solicitate sau într-o limbă acceptată de către autoritatea respectivă. Această cerință nu se aplică documentelor care însoțesc cererea menționată la alineatul (1).

(4)   În cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile formale menționate mai sus, se poate cere corectarea sau completarea acesteia; între timp, pot fi adoptate măsuri preventive.

Articolul 12

Soluționarea cererilor

(1)   Pentru a răspunde unei cereri de asistență, autoritatea solicitată acționează cu promptitudine, în limitele competenței și resurselor sale, ca și cum ar acționa pe cont propriu sau la cererea altor autorități ale aceleiași părți contractante, furnizând informațiile de care dispune deja și inițiind sau determinând inițierea unor anchete corespunzătoare. Prezentul alineat se aplică, de asemenea, oricărei alte autorități căreia i-a fost adresată cererea de către autoritatea solicitată, în conformitate cu prezentul acord, atunci când aceasta din urmă nu poate acționa singură.

(2)   Cererile de asistență se soluționează în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale părții contractante care primește cererea.

(3)   Funcționarii autorizați ai unei părți contractante pot, cu acordul celeilalte părți contractante și în condițiile prevăzute de aceasta, să fie prezenți și să obțină, în birourile autorității solicitate sau ale oricărei alte autorități interesate, în conformitate cu alineatul (1), informații referitoare la activități care constituie sau pot constitui operațiuni care încalcă legislația vamală și de care autoritatea solicitantă are nevoie în scopul prezentului acord.

(4)   Funcționarii autorizați ai unei părți contractate pot, cu acordul celeilalte părți contractante și în condițiile prevăzute de aceasta, să participe la anchetele desfășurate pe teritoriul acesteia din urmă.

Articolul 13

Forma în care trebuie comunicate informațiile

(1)   Autoritatea solicitată comunică în scris autorității solicitante rezultatele anchetelor efectuate în urma unei cereri formulate în temeiul prezentului acord, alături de documente, copii certificate ale documentelor sau orice alte acte pertinente.

(2)   Informațiile comunicate în temeiul alineatului (1) pot fi în format electronic.

(3)   Originalele dosarelor și ale documentelor se transmit numai la cerere, în cazurile în care copiile certificate se dovedesc insuficiente. Originalele se restituie cât mai repede posibil autorității solicitate.

Articolul 14

Excepții de la obligația de a acorda asistență

(1)   Orice formă de asistență care intră sub incidența prezentului acord poate fi refuzată sau poate face obiectul anumitor condiții sau cerințe, în cazurile în care o parte contractantă consideră că asistența furnizată în cadrul prezentului acord:

(a)

este susceptibilă de a aduce atingere suveranității Noii Zeelande sau a unui stat membru al Uniunii a cărui autoritate competentă a primit o cerere de a acorda asistență în baza prezentului acord;

(b)

este susceptibilă de a aduce atingere ordinii publice, securității sau altor interese esențiale;

(c)

încalcă un secret comercial sau aduce atingere unor interese comerciale legitime; sau

(d)

este incompatibilă cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, cu cele care asigură protecția vieții private sau a afacerilor și a conturilor financiare ale persoanelor fizice.

(2)   Acordarea asistenței poate fi amânată de către autoritatea solicitată pe motiv că ar interfera cu o anchetă, cu o urmărire judiciară sau cu o procedură în curs. În astfel de cazuri, autoritatea solicitată se consultă cu autoritatea solicitantă pentru a stabili dacă asistența poate fi acordată în termenii sau condițiile pe care le poate impune autoritatea solicitată.

(3)   În cazul în care autoritatea solicitantă solicită un tip de asistență pe care ea însăși nu ar putea să o furnizeze dacă i-ar fi solicitată, ea atrage atenția asupra acestui fapt în cererea sa. În acest caz, autoritatea solicitată decide cu privire la modul în care trebuie să răspundă la o astfel de cerere.

(4)   În cazurile menționate la alineatele (1) și (2), decizia autorității solicitate și motivele care stau la baza acesteia se comunică fără întârziere autorității solicitante.

Articolul 15

Experți și martori

Un funcționar al unei autorități solicitate poate fi autorizat să se prezinte, în limitele stabilite de autorizația care i-a fost acordată, ca expert sau martor, în fața unei autorități a celeilalte părți contractante în domeniile care sunt reglementate de prezentul acord și să prezinte obiectele, documentele sau copiile certificate sau confidențiale ale acestora care pot fi necesare în acest scop. Cererea de înfățișare indică cu precizie în fața cărei autorități, în ce problemă și cu ce titlu sau în ce calitate va fi audiat funcționarul respectiv.

Articolul 16

Cheltuieli de asistență

Părțile contractante renunță reciproc la orice cerere privind rambursarea cheltuielilor rezultate din aplicarea prezentului acord, cu excepția, acolo unde este cazul, a cheltuielilor care trebuie plătite pentru înfățișarea experților și a martorilor, în conformitate cu articolul 15, precum și a cheltuielilor aferente interpreților și traducătorilor care nu aparțin serviciului public.

TITLUL IV

SCHIMBUL DE INFORMAȚII

Articolul 17

Confidențialitatea și protecția informațiilor

(1)   Toate informațiile comunicate, sub orice formă, în temeiul prezentului acord sunt tratate ca având caracter confidențial sau restrâns, potrivit normelor aplicabile în fiecare dintre părțile contractante.

(2)   O parte contractantă nu trebuie să utilizeze sau să dezvăluie informații obținute în temeiul prezentului acord decât în scopurile prezentului acord sau cu consimțământul prealabil scris al părții contractante care furnizează informațiile și sub rezerva restricțiilor și a limitărilor pe care le poate solicita această parte contractantă. Cu toate acestea, în cazul în care una dintre părțile contractante este obligată, conform actelor cu putere de lege și normelor administrative ale acestei părți contractante, să divulge informații obținute în temeiul prezentului acord, ea notifică orice divulgare de acest tip părții contractante care a furnizat informațiile, pe cât posibil înainte de divulgarea lor.

(3)   Sub rezerva cerințelor aplicabile unei părți contractante în temeiul actelor cu putere de lege și al normelor administrative ale acestei părți contractante, sau a condițiilor, restricțiilor, limitărilor sau instrucțiunilor de manipulare exprese care impun o mai mare protecție, toate informațiile furnizate în temeiul prezentului acord trebuie să beneficieze de un nivel de securitate și de protecție a vieții private identic sau superior celui indicat de clasificarea de securitate sau de orice altă restricție de manipulare legată de informațiile autorității solicitate.

(4)   Datele cu caracter personal pot constitui obiectul unui schimb numai dacă partea contractantă care le poate primi se angajează să le protejeze într-o manieră considerată adecvată de partea contractantă care poate furniza astfel de date cu caracter personal.

(5)   Fiecare parte contractantă limitează accesul la informațiile primite în temeiul prezentului acord la persoanele care trebuie să le cunoască.

(6)   Fiecare parte contractantă restricționează, păstrează și transmite informațiile primite în temeiul prezentului acord utilizând mecanisme de securitate recunoscute, precum parolele, criptarea sau alte mijloace de protecție rezonabile conforme cu clasificarea de securitate a informațiilor în cauză.

(7)   Fiecare parte contractantă notifică celeilalte părți orice caz accidental sau neautorizat de acces, utilizare, divulgare, modificare sau distrugere a informațiilor primite în temeiul prezentului acord și furnizează toate detaliile legate de acest caz accidental sau neautorizat de acces, utilizare, divulgare, modificare sau distrugere a informațiilor.

(8)   În cazul în care informațiile primite în temeiul prezentului acord au fost divulgate sau modificate accidental, fiecare parte contractantă ia toate măsurile rezonabile pentru a le recupera sau, dacă recuperarea nu este posibilă, pentru a asigura distrugerea informațiilor modificate sau divulgate.

(9)   Fiecare parte contractantă poate solicita aplicarea unor măsuri de protecție suplimentare în cazul informațiilor extrem de sensibile.

(10)   Informațiile nu pot fi prelucrate și păstrate pentru o perioadă mai lungă decât cea necesară pentru punerea în aplicare a prezentului acord și numai în conformitate cu cerințele fiecărei părți contractante privind confidențialitatea și păstrarea registrelor publice. Fiecare parte contractantă asigură distrugerea ordonată a informațiilor care au fost primite în temeiul prezentului acord în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale părții contractante respective.

(11)   Nicio dispoziție a prezentului acord nu împiedică utilizarea informațiilor sau a documentelor obținute în conformitate cu dispozițiile prezentului acord ca probă în cadrul unor proceduri sau acțiuni în justiție instituite ulterior împotriva unor operațiuni care încalcă legislația vamală. Prin urmare, părțile contractante pot să utilizeze, cu titlu de dovezi, în procesele-verbale, rapoartele și mărturiile lor, precum și în cursul unor proceduri și acțiuni în justiție care pot fi instituite ulterior, informațiile obținute și documentele consultate în conformitate cu prezentul acord. Partea contractantă care a furnizat aceste informații sau care a permis accesul la aceste documente este informată cu privire la o astfel de utilizare.

TITLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 18

Denumiri

Denumirile titlurilor și ale articolelor prezentului acord sunt introduse numai pentru facilitarea referinței și nu afectează interpretarea prezentului acord.

Articolul 19

Consultări

Toate chestiunile sau litigiile referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentului acord se soluționează prin consultări între părțile contractante, având ca rezultat, dacă este cazul, adoptarea unei decizii a Comitetului mixt de cooperare vamală menționat la articolul 20.

Articolul 20

Comitetul mixt de cooperare vamală

(1)   Se instituie un Comitet mixt de cooperare vamală (CMCV), alcătuit din reprezentanți ai autorităților vamale și ai altor autorități competente ale părților contractante. Locul, data și ordinea de zi a reuniunilor comitetului se fixează de comun acord.

(2)   CMCV veghează la buna funcționare și aplicare a prezentului acord și examinează toate problemele și litigiile care decurg din aplicarea acestuia. În acest sens, CMCV, printre altele:

(a)

adoptă toate măsurile necesare în materie de cooperare și asistență în domeniul vamal, în conformitate cu obiectivele prezentului acord, în special prin:

(i)

identificarea oricăror schimbări la nivelul reglementărilor sau al legislației necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord;

(ii)

identificarea și stabilirea unor măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de schimb de informații;

(iii)

identificarea și stabilirea celor mai bune practici, inclusiv a celor mai bune practici de armonizare a cerințelor privind informațiile care trebuie comunicate pe cale electronică înaintea sosirii încărcăturii cu standardele internaționale privind transporturile care intră, ies sau se află în tranzit;

(iv)

definirea și stabilirea unor standarde de analiză a riscurilor pentru informațiile necesare identificării transporturilor cu risc ridicat care sunt importate, transbordate sau tranzitează Noua Zeelandă și Uniunea;

(v)

definirea și stabilirea unor măsuri de armonizare a standardelor de evaluare a riscurilor;

(vi)

definirea unor standarde minime de control și a metodelor prin care acestea pot fi îndeplinite;

(vii)

îmbunătățirea și stabilirea unor standarde pentru programele de parteneriat comercial destinate creșterii securității lanțului de aprovizionare și facilitării comerțului legitim; și

(viii)

definirea și întreprinderea unor măsuri concrete pentru instituirea recunoașterii reciproce a tehnicilor de gestionare a riscurilor, a normelor privind riscurile, a controalelor de securitate și a programelor de parteneriat comercial, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerțului;

(b)

acționează ca organism competent pentru a soluționa orice probleme care pot apărea în legătură cu punerea în aplicare a titlului III;

(c)

este abilitat să adopte decizii de punere în aplicare a prezentului acord, inclusiv cu privire la transmisia datelor și beneficiile convenite de comun acord ale recunoașterii reciproce a tehnicilor de gestionare a riscurilor, a normelor privind riscurile, a controalelor de securitate și a programelor de parteneriat comercial, precum și a altor măsuri de facilitare a comerțului;

(d)

examinează orice punct de interes comun privind cooperarea vamală, inclusiv măsurile care vor fi luate și resursele care le vor fi afectate; și

(e)

își adoptă propriul regulament de procedură.

(3)   CMCV instituie mecanismele de lucru adecvate, inclusiv grupuri de lucru, care să susțină activitatea sa de punere în aplicare a prezentului acord.

Articolul 21

Intrarea în vigoare și durata

(1)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile contractante și-au notificat reciproc încheierea procedurilor necesare în acest sens printr-un schimb de note diplomatice.

(2)   Prezentul acord poate fi modificat, de comun acord, de către părțile contractante printr-un schimb de note diplomatice. Modificările intră în vigoare în condiții identice cu cele menționate la alineatul (1), cu excepția cazului în care se convine altfel de către părțile contractante.

(3)   Fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord prin înștiințarea în scris a celeilalte părți. Denunțarea intră în vigoare după trei luni de la data notificării celeilalte părți contractante. Cererile de asistență care au fost primite înainte de denunțarea acordului se soluționează în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 22

Texte autentice

Prezentul acord se întocmește în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind în egală măsură autentic. În cazul unor divergențe între versiuni lingvistice ale prezentului acord, părțile contractante sesizează CMCV.

Drept care, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați în acest scop, au semnat prezentul acord.

Съставено в Брюксел на трети юли през две хиляди и седемнадесета година.

Hecho en Bruselas, el tres de julio de dos mil diecisiete.

V Bruselu dne třetího července dva tisíce sedmnáct.

Udfærdiget i Bruxelles den tredje juli to tusind og sytten.

Geschehen zu Brüssel am dritten Juli zweitausendsiebzehn.

Kahe tuhande seitsmeteistkümnenda aasta juulikuu kolmandal päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις τρεις Ιουλίου δύο χιλιάδες δεκαεπτά.

Done at Brussels on the third day of July in the year two thousand and seventeen.

Fait à Bruxelles, le trois juillet deux mille dix-sept.

Sastavljeno u Bruxellesu trećeg srpnja godine dvije tisuće sedamnaeste.

Fatto a Bruxelles, addì tre luglio duemiladiciassette.

Briselē, divi tūkstoši septiņpadsmitā gada trešajā jūlijā.

Priimta du tūkstančiai septynioliktų metų liepos trečią dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizenhetedik év július havának harmadik napján.

Magħmul fi Brussell, fit-tielet jum ta‘ Lulju fis-sena elfejn u sbatax.

Gedaan te Brussel, drie juli tweeduizend zeventien.

Sporządzono w Brukseli dnia trzeciego lipca roku dwa tysiące siedemnastego.

Feito em Bruxelas, em três de julho de dois mil e dezassete.

Întocmit la Bruxelles la trei iulie două mii șaptesprezece.

V Bruseli tretieho júla dvetisícsedemnásť.

V Bruslju, dne tretjega julija leta dva tisoč sedemnajst.

Tehty Brysselissä kolmantena päivänä heinäkuuta vuonna kaksituhattaseitsemäntoista.

Som skedde i Bryssel den tredje juli år tjugohundrasjutton.

За Европейския съюз

Рог la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

Image

За Нова Зеландия

Por Nueva Zelanda

Za Nový Zéland

For New Zealand

Für Neuseeland

Uus-Meremaa nimel

Για τη Νέα Ζηλανδία

For New Zealand

Pour la Nouvelle-Zélande

Za Novi Zeland

Per la Nuova Zelanda

Jaunzēlandes vārdā –

Naujosios Zelandijos vardu

Új-Zéland részéről

Għal New Zealand

Voor Nieuw-Zeeland

W imieniu Nowej Zelandii

Pela Nova Zelândia

Pentru Noua Zeelandă

Za Nový Zéland

Za Novo Zelandijo

Uuden-Seelannin puolesta

För Nya Zeeland

Image


REGULAMENTE

20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/16


REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/602 AL CONSILIULUI

din 19 aprilie 2018

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007 (1), în special articolul 47 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 30 august 2017, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2017/1509.

(2)

Republica Populară Democrată Coreeană (RDPC) își continuă programul nuclear și cel balistic încălcându-și obligațiile, astfel cum se prevede în mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Respectivele programe sunt parțial finanțate prin transferuri ilicite de fonduri și de resurse economice.

(3)

Patru persoane care au fost implicate în transferuri de active și resurse care ar putea contribui financiar la programele RDPC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă ar trebui adăugate pe lista persoanelor și a entităților din anexa XV la Regulamentul (UE) 2017/1509.

(4)

Prin urmare, anexa XV la Regulamentul (UE) 2017/1509 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa XV la Regulamentul (UE) 2017/1509 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

E. ZAHARIEVA


(1)  JO L 224, 31.8.2017, p. 1.


ANEXĂ

În anexa XV la Regulamentul (UE) 2017/1509, următoarele persoane se adaugă pe lista de persoane prevăzută la rubrica „(c) Persoanele fizice desemnate în conformitate cu articolul 34 alineatul (4) litera (b)”:

 

Nume (și eventuale nume de împrumut)

Date de identificare

Data desemnării

Motive

„9.

KIM Yong Nam (KIM Yong-Nam, KIM Young-Nam, KIM Yong-Gon)

Data nașterii: 2.12.1947

Locul nașterii: Sinuju, RPDC

20.4.2018

KIM Yong Nam a fost identificat de Grupul de experți drept agent al Biroului general de informații (Reconnaissance General Bureau), o entitate care a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite. Acesta și fiul său, KIM Su Gwang, au fost identificați de Grupul de experți ca participând la un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. KIM Yong Nam a deschis diverse conturi curente și de economii în Uniune și a fost implicat în diverse transferuri bancare de sume importante către conturi din Uniune sau către conturi din afara Uniunii în perioada în care a lucrat ca diplomat, inclusiv către conturi pe numele fiului său, KIM Su Gwang, și al nurorii sale, KIM Kyong Hui.

10.

DJANG Tcheul Hy

Data nașterii: 11.5.1950

Locul nașterii: Kangwon

20.4.2018

DJANG Tcheul Hy a fost implicată, împreună cu soțul său, KIM Yong Nam, fiul său, KIM Su Gwang, și nora sa, KIM Kyong Hui, într-un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RDPC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. Aceasta a deținut mai multe conturi bancare în Uniune care au fost deschise pe numele său de fiul ei, KIM Su Gwang. Aceasta a fost, de asemenea, implicată în mai multe transferuri bancare provenind din conturi ale nurorii sale, KIM Kyong Hui, către conturi bancare din afara Uniunii.

11.

KIM Su Gwang (KIM Sou-Kwang, KIM Sou-Gwang, KIM Son-Kwang, KIM Su-Kwang, KIM Soukwang)

Data nașterii: 18.8.1976

Locul nașterii: Phenian, RPDC

Diplomat în cadrul ambasadei RPDC din Belarus

20.4.2018

KIM Su Gwang a fost identificat de Grupul de experți drept agent al Biroului general de informații (Reconnaissance General Bureau), o entitate care a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite. Acesta și tatăl său, KIM Yong Nam, au fost identificați de Grupul de experți ca participând la un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. KIM Su Gwang a deschis multiple conturi bancare în mai multe state membre, inclusiv pe numele unor membri ai familiei. El a fost implicat în diverse transferuri bancare de sume importante către conturi din Uniune sau către conturi din afara Uniunii în perioada în care a lucrat ca diplomat, inclusiv către conturi pe numele soției sale, KIM Kyong Hui.

12.

KIM Kyong Hui

Data nașterii: 6.5.1981

Locul nașterii: Phenian, RPDC

20.4.2018

KIM Kyong Hui a fost implicată, împreună cu soțul său, KIM Su Gwang, socrul său, KIM Yong Nam, și soacra sa, DJANG Tcheul Hy, într-un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RDPC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. Aceasta a fost destinatara mai multor transferuri bancare din partea soțului său, KIM Su Gwang, și a socrului său, KIM Yong Nam, și a transferat bani către conturi din afara Uniunii pe numele său sau pe numele soacrei sale, DJANG Tcheul Hy.”


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/18


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/603 AL COMISIEI

din 12 aprilie 2018

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana (2) a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, timp de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 aprilie 2018.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Stephen QUEST

Director general

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Pernă gonflabilă din material plastic (denumită „pernă pentru scaune cu rotile”), cu dimensiuni de aproximativ 40 × 40 cm, constând în două camere dreptunghiulare interconectate, umplute cu aer. Fiecare cameră conține un sac din material plastic acoperit cu un strat subțire din silicon, umplut cu aer.

Perna este reglabilă în funcție de gradul de umflare a celor două camere, ceea ce determină schimbarea poziției sacului din material plastic din fiecare cameră atunci când utilizatorul este așezat pe pernă.

Perna este dotată cu o husă antiderapantă amovibilă confecționată din material textil, de care sunt prinse, pe partea de dedesubt, două benzi de tip „arici” (velcro).

Articolul este conceput pentru a preveni apariția escarelor la utilizatori. El are un efect de reducere a presiunii asupra oaselor bazinului și îmbunătățește confortul utilizatorului.

A se vedea imaginile (*1).

3926 90 97

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1, 3(b) și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate și pe baza textului codurilor NC 3926 , 3926 90 și 3926 90 97 .

Clasificarea articolului la poziția 9404 („articole de pat și articole similare”) este exclusă, deoarece pernele pneumatice sunt excluse de la această poziție în sensul notei 1(a) de la capitolul 94 și, prin urmare, pernele pneumatice din material plastic sunt clasificate la poziția 3926 [a se vedea, de asemenea, Notele explicative la Sistemul armonizat aferente poziției 9404 , ultimul paragraf litera (b)].

Clasificarea la codul NC 8714 20 00 („părți și accesorii de scaune cu rotile sau de alte vehicule pentru invalizi”) este de asemenea exclusă, deoarece articolul nu poate fi identificat ca fiind destinat exclusiv sau în principal utilizării pe fotoliile pentru persoanele cu handicap, în sensul notei 3 de la secțiunea XVII. Având în vedere caracteristicile sale obiective, articolul poate fi utilizat pe multe fotolii și scaune, precum și pe scaunele cu rotile. De exemplu, articolul nu este conceput pentru a fi utilizat pe un anumit tip de scaune, deoarece nu este dotat cu un sistem specific de prindere care ar permite identificarea sa ca fiind conceput pentru utilizarea pe un anumit tip de scaune. Husa antiderapantă și benzile de tip „arici” pot fi atașate la diferite tipuri de scaune. Prin urmare, nu există elemente care să identifice articolul ca fiind conceput pentru utilizarea pe un anumit tip de scaun [a se vedea, de asemenea, Notele explicative la Sistemul armonizat aferente poziției 8714 , primul paragraf litera (i)].

Mai mult, clasificarea la codul NC 8714 20 00 („părți și accesorii de scaune cu rotile sau de alte vehicule pentru invalizi”) este exclusă pentru că articolul nu este indispensabil pentru funcționarea scaunului cu rotile, nu adaptează scaunul cu rotile pentru o anumită operațiune, nu extinde posibilitățile de utilizare a acestuia și nu îi permite scaunului să ofere un anumit serviciu în legătură cu funcția sa principală, aceea de a permite deplasarea unei persoane cu handicap (a se vedea Hotărârea Curții din 16 iunie 2011, Unomedical, C-152/10, ECLI:EU:C:2011:402, punctele 29, 30 și 36). Un scaun cu rotile funcționează la fel cu sau fără pernă. Perna doar face scaunul cu rotile mai confortabil și mai ușor de suportat pentru utilizator.

Deși articolul este alcătuit din diferite componente (pernă din material plastic și husă din material textil), articolul trebuie clasificat ca o pernă din material plastic, deoarece aceasta conferă articolului caracterul său esențial în sensul regulii generale 3(b). Componenta textilă este doar un înveliș care protejează și păstrează forma componentei esențiale. Prin urmare, articolul trebuie clasificat în funcție de materialul din care este constituit, la codul NC 3926 90 97 , în categoria altor articole din material plastic.

Image

Image


(*1)  Imaginile au un caracter pur informativ.


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/604 AL COMISIEI

din 18 aprilie 2018

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 în ceea ce privește normele de procedură pentru facilitarea stabilirii în Uniune a originii preferențiale a mărfurilor, și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3510/80 și a Regulamentului (CE) nr. 209/2005

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 66 litera (a),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (2) stabilește, printre altele, normele de procedură menționate la articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 (denumit în continuare „codul”) pentru facilitarea stabilirii în Uniune a originii preferențiale a mărfurilor.

(2)

Articolul 68 alineatul (1) ultima teză din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 se referă în prezent la aplicarea mutatis mutandis a secțiunii 2 subsecțiunile 2-9 din regulamentul respectiv, care se referă la regulile de origine pentru sistemul generalizat de preferințe al Uniunii (SGP). Cu toate acestea, doar unele dintre dispozițiile subsecțiunilor respective sunt relevante în contextul înregistrării exportatorilor în afara cadrului SGP al Uniunii. În consecință, este necesară menționarea dispozițiilor respective. Întrucât obligația Comisiei de a transmite țărilor terțe cu care Uniunea a încheiat un regim preferențial adresele autorităților vamale responsabile cu verificarea unui document de origine completat de un exportator înregistrat decurge oricum din dispozițiile regimului respectiv, prin urmare, obligația în cauză nu ar mai trebui să fie prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447. Dispoziția tranzitorie prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 care permite cu titlu provizoriu unui exportator care nu a fost înregistrat, dar care este un exportator autorizat în Uniune, să completeze un document de origine a devenit caducă și ar trebui eliminată. Din motive de simplificare și de coerență între regimurile preferențiale, trimiterile mici care sunt importate fără caracter comercial ar trebui să fie scutite de prezentarea unui document de origine, în cazul în care o astfel de derogare este permisă, dar nu este stabilită în mod direct în regimul preferențial. Având în vedere că există și alte modalități de a permite identificarea exportatorului și că semnătura nu contribuie în Uniune la statutul juridic al unui document privind originea, exportatorii nu ar trebui să fie obligați să semneze un astfel de document în cazul în care acest lucru este permis, dar nu este stabilit în mod direct în regimul preferențial.

(3)

Normele stabilite la articolul 69 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 în ceea ce privește înlocuirea dovezilor de origine preferențială eliberate sau întocmite în afara cadrului SGP al Uniunii ar trebui să se aplice în sens mai larg în cazul documentelor privind originea. În plus, ar trebui clarificată forma în care poate fi eliberat sau întocmit un document înlocuitor privind originea.

(4)

Ar trebui stabilite norme pentru facilitarea stabilirii în Uniune a originii preferențiale a produselor prelucrate obținute din mărfurile cu caracter originar preferențial. Întrucât aceste norme au ca scop protejarea operatorilor economici de consecințele negative și nedorite ale fuzionării în cod a transformării în cadrul regimului de transformare sub control vamal cu regimul de perfecționare activă, ele ar trebui să se aplice retroactiv începând de la data punerii în aplicare a codului.

(5)

Articolul 80 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 ar trebui să includă o trimitere la o nouă anexă 22-06A care să conțină formularul de cerere care trebuie folosit de către exportatorii din statele membre pentru înregistrarea în sistemul REX, anexa 22-06 fiind rezervată pentru înregistrarea exportatorilor din țările beneficiare ale SGP. Prin urmare, respectiva anexă nouă 22-06A trebuie să fie inclusă în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, iar anexa 22-06 la regulamentul respectiv ar trebui să fie modificată în consecință. Articolele 82, 83 și 86 din Regulamentul (UE) 2015/2447 ar trebui, de asemenea, să fie modificate ca urmare a introducerii noii anexe 22-06A. Având în vedere că există și alte modalități de a permite identificarea exportatorului și că semnătura nu contribuie în Uniune la statutul juridic al documentului, exportatorii nu ar trebui să fie obligați să semneze atestatul de origine menționat la articolul 92 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447. Alineatele (1), (2) și (3) din articolul menționat ar trebui să se aplice mutatis mutandis atestatelor de origine întocmite de exportatori din Uniune nu numai în vederea cumulului bilateral, astfel cum se menționează la articolul 53 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (3), ci și pentru declararea originii mărfurilor exportate către o țară beneficiară a sistemelor SGP ale Norvegiei, Elveției sau Turciei în scopul cumulului cu materiale originare din Uniune. Prin urmare, articolul 92 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Anexa 22-07 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 ar trebui să fie modificată pentru a specifica simbolul care trebuie să fie indicat de exportator în cazul în care atestatul de origine se referă la produse originare din Ceuta și Melilla. De asemenea, anexa respectivă ar trebui să fie modificată pentru a reflecta obligația conform căreia atunci când atestatul de origine se referă la produse originare din Uniune, exportatorul trebuie să indice originea prin utilizarea simbolului „UE”.

(7)

Regulamentul (CEE) nr. 3510/80 al Comisiei (4) a devenit caduc, având în vedere faptul că dispozițiile care au fost prevăzute în respectivul regulament au fost înlocuite cu dispozițiile prevăzute în prezent în Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447. Prin urmare, regulamentul respectiv ar trebui abrogat din motive de securitate juridică și de transparență.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 209/2005 al Comisiei (5) acordă derogări de la obligația prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1541/98 al Consiliului (6) de a prezenta dovada de origine pentru produsele textile încadrate la secțiunea XI din Nomenclatura Combinată. Regulamentul (CE) nr. 1541/98 a fost înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 955/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 209/2005 a devenit caduc și ar trebui abrogat din motive de securitate juridică și de transparență.

(9)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 68 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Articolele 80, 82, 83, 84, 86, 87, 89 și 91 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis.”;

(b)

la alineatul (2) prima teză, textul „articolele 10 și 15” se înlocuiește cu textul „articolul 10 alineatul (1) și articolul 15”;

(c)

alineatele (3) și (5) se elimină;

(d)

se adaugă noile alineate (6) și (7) de mai jos:

„(6)   În cazul în care un regim preferențial permite Uniunii să scutească produsele originare de obligația de a prezenta un document privind originea, această scutire se aplică în condițiile prevăzute la articolul 103, în măsura în care condițiile respective nu sunt prevăzute în regimul preferențial în cauză.

(7)   În cazul în care un regim preferențial permite Uniunii să renunțe la obligația conform căreia un document de origine trebuie să fie semnat de către exportator, nu se solicită o astfel de semnătură.”

2.

Articolul 69 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 69

Înlocuirea documentelor privind originea eliberate sau întocmite în afara cadrului SGP al Uniunii

[Articolul 64 alineatul (1) din cod]

(1)   În cazul în care produsele originare care fac obiectul unui document privind originea eliberat sau întocmit anterior în scopul unei măsuri tarifare preferențiale astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (2) litera (d) sau litera (e) din cod, alta decât sistemul SGP al Uniunii, nu au fost încă puse în liberă circulație și sunt plasate sub controlul unui birou vamal din Uniune, documentul inițial privind originea poate fi înlocuit cu unul sau mai multe documente înlocuitoare privind originea în scopul trimiterii tuturor produselor sau a unora dintre aceste produse în altă parte în cadrul Uniunii.

(2)   Documentul înlocuitor privind originea menționat la alineatul (1) poate fi eliberat pentru următorii sau poate fi întocmit de oricare dintre aceștia, în aceeași formă ca documentul inițial privind originea sau sub forma unui atestat de origine înlocuitor întocmit mutatis mutandis în conformitate cu articolul 101 și cu anexa 22-20:

(a)

un exportator autorizat sau înregistrat în Uniune, care reexpediază mărfurile;

(b)

un reexpeditor al mărfurilor pe teritoriul Uniunii, atunci când valoarea totală a produselor originare din trimiterea inițială care urmează să fie divizată nu depășește valoarea limită aplicabilă;

(c)

un reexpeditor al mărfurilor pe teritoriul Uniunii, atunci când valoarea totală a produselor originare din trimiterea inițială care urmează să fie divizată depășește valoarea limită aplicabilă și cu condiția ca reexpeditorul să atașeze o copie a documentului inițial privind originea la documentul înlocuitor privind originea.

Atunci când înlocuirea documentului inițial privind originea nu este posibilă în conformitate cu primul paragraf, documentul înlocuitor privind originea menționat la alineatul (1) pate fi eliberat sub forma unui certificat de circulație a mărfurilor EUR.1 de către biroul vamal sub al cărui control sunt plasate mărfurile în cauză.

(3)   În cazul în care documentul înlocuitor privind originea este un certificat de circulație a mărfurilor EUR.1, viza biroului vamal emitent al certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 înlocuitor se aplică în caseta 11 a certificatului. Datele din caseta 4 a certificatului privind țara de origine trebuie să fie identice cu datele respective din documentul inițial privind originea. Caseta 12 este semnată de reexpeditor. Un reexpeditor care semnează cu bună-credință caseta 12 nu răspunde de corectitudinea datelor înscrise pe documentul inițial privind originea.

Biroul vamal căruia i se solicită să elibereze certificatul înlocuitor de circulație a mărfurilor EUR.1 notează pe documentul inițial privind originea sau pe un document atașat la acesta greutatea, numărul și natura produselor reexpediate, precum și țara de destinație a acestora și indică numărul de serie al certificatului înlocuitor corespunzător sau numerele de serie ale certificatelor înlocuitoare corespunzătoare. Biroul vamal păstrează documentul inițial privind originea timp de cel puțin trei ani.”

3.

Se introduce următorul articol 69a:

„Articolul 69a

Originea preferențială a produselor prelucrate obținute din mărfurile cu caracter originar preferențial

[Articolul 64 alineatul (1) din cod]

(1)   În cazul în care se plasează sub regimul de perfecționare activă mărfuri din afara Uniunii care au caracter originar preferențial în temeiul unui regim preferențial încheiat între Uniune și țările terțe, produsele prelucrate obținute din aceste mărfuri, atunci când sunt puse în liberă circulație, sunt considerate a avea același caracter originar preferențial ca și mărfurile respective.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică în niciunul dintre următoarele cazuri:

(a)

operațiunea de prelucrare include, de asemenea, alte mărfuri din afara Uniunii decât cele menționate la alineatul (1), inclusiv mărfurile cu caracter originar preferențial care fac obiectul unui alt regim preferențial;

(b)

produsele prelucrate sunt obținute din mărfurile echivalente menționate la articolul 223 din cod;

(c)

autoritățile vamale au autorizat reexportul temporar al mărfurilor pentru prelucrare ulterioară în conformitate cu articolul 258 din cod.

(3)   În cazul în care se aplică alineatul (1), un document privind originea emis sau întocmit pentru mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă se consideră a fi un document privind originea emis sau întocmit pentru produsele prelucrate.”

4.

Articolul 80 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Autoritățile competente ale țărilor beneficiare, după primirea formularului de cerere completat prevăzut în anexa 22-06, atribuie fără întârziere exportatorului numărul de exportator înregistrat și introduce în sistemul REX numărul de exportator înregistrat, datele de înregistrare și data de la care este valabilă înregistrarea în conformitate cu articolul 86 alineatul (4).

Autoritățile vamale ale statelor membre, după primirea formularului de cerere completat prevăzut în anexa 22-06A, alocă fără întârziere exportatorului numărul de exportator înregistrat sau, după caz, reexpeditorului de mărfuri și introduce în sistemul REX numărul de exportator înregistrat, datele de înregistrare și data de la care este valabilă înregistrarea în conformitate cu articolul 86 alineatul (4).

Autoritățile competente ale unei țări beneficiare sau autoritățile vamale ale unui stat membru informează exportatorul sau, după caz, reexpeditorul mărfurilor, cu privire la numărul de exportator înregistrat atribuit respectivului exportator sau reexpeditor de mărfuri și cu privire la data de la care este valabilă înregistrarea.”;

5.

Articolul 82 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   Comisia pune următoarele date la dispoziția publicului, cu condiția ca exportatorul să își fi exprimat consimțământul în acest sens prin semnarea casetei 6 din formularul prevăzut în anexa 22-06 sau în anexa 22-06A, după caz:

(a)

numele exportatorului înregistrat, astfel cum se specifică în caseta 1 din formularul prevăzut în anexa 22-06 sau în anexa 22-06A, după caz;

(b)

adresa sediului exportatorului înregistrat, astfel cum se specifică în caseta 1 din formularul prevăzut în anexa 22-06 sau în anexa 22-06A, după caz;

(c)

detalii de contact, astfel cum se specifică în caseta 1 și în caseta 2 din formularul prevăzut în anexa 22-06 sau în anexa 22-06A, după caz;

(d)

o descriere cu titlu orientativ a mărfurilor care fac obiectul tratamentului preferențial, inclusiv o listă orientativă a pozițiilor sau a capitolelor din Sistemul armonizat, astfel cum se specifică în caseta 4 din formularul prevăzut în anexa 22-06 sau în anexa 22-06A, după caz;

(e)

numărul EORI al exportatorului înregistrat, astfel cum se specifică în caseta 1 din formularul prevăzut în anexa 22-06A, sau numărul de identificare al operatorului (TIN) corespunzător exportatorului înregistrat, astfel cum se specifică în caseta 1 din formularul prevăzut în anexa 22-06;

(f)

dacă exportatorul înregistrat este operator sau producător, astfel cum se specifică în caseta 3 din formularul prevăzut în anexa 22-06 sau în anexa 22-06A, după caz.

Refuzul de a semna caseta 6 nu constituie un motiv pentru refuzarea înregistrării exportatorului.”;

(b)

la alineatul (8), după litera (a) se introduce litera (b) de mai jos, iar literele (b)-(e) actuale se renumerotează în consecință:

„(b)

data de înregistrare a exportatorului înregistrat;”.

6.

Articolul 83 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), după textul „anexa 22-06” se adaugă textul „sau în anexa 22-06A, după caz”;

(b)

la alineatul (4), după textul „anexa 22-06” se adaugă textul „sau în anexa 22-06A, după caz”.

7.

La articolul 86 alineatul (2), textul „anexa 22-06” se înlocuiește cu textul „anexa 22-06A”.

8.

Articolul 92 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„Exportatorul nu este obligat să semneze atestatul de origine.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Alineatele (1), (2) și (3) se aplică mutatis mutandis pentru următoarele:

(a)

atestatele de origine întocmite în Uniune în vederea cumulului bilateral, astfel cum se menționează la articolul 53 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446;

(b)

atestatele de origine a mărfurilor exportate către o țară beneficiară a sistemelor SGP ale Norvegiei, Elveției sau Turciei în scopul cumulului cu materiale originare din Uniune.”

9.

Anexa 22-06 se înlocuiește cu textul cuprins în anexa I la prezentul regulament.

10.

După anexa 22-06 se inserează o nouă anexă 22-06A, astfel cum se prevede în anexa II la prezentul regulament.

11.

În anexa 22-07, nota de subsol 5 se înlocuiește cu următorul text:

„(5)

Se indică țara de origine a produselor. Atunci când atestatul de origine se referă la produse originare din Uniune, exportatorul trebuie să indice originea prin utilizarea simbolului «UE». Atunci când atestatul de origine se referă, în întregime sau parțial, la produse originare din Ceuta și Melilla, astfel cum se menționează la articolul 112 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, exportatorul trebuie să indice originea produselor prin utilizarea simbolului «CM».”

Articolul 2

Regulamentul (CEE) nr. 3510/80 se abrogă.

Articolul 3

Regulamentul (CE) nr. 209/2005 se abrogă.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 punctul 3 se aplică de la 1 mai 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).

(3)  Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(4)  Regulamentul (CEE) nr. 3510/80 al Comisiei din 23 decembrie 1980 privind definirea noțiunii de „produse originare” pentru aplicarea de preferințe tarifare acordate de Comunitatea Economică Europeană unor produse care provin din țări în curs de dezvoltare (JO L 368, 31.12.1980, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 209/2005 al Comisiei din 7 februarie 2005 de stabilire a listei de produse textile pentru care nu se solicită nici o dovadă de origine în momentul punerii lor în liberă circulație în cadrul Comunității (JO L 34, 8.2.2005, p. 6.)

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1541/98 al Consiliului din 13 iulie 1998 privind dovezile de origine pentru anumite produse textile încadrate la secțiunea XI din Nomenclatura Combinată puse în liberă circulație în cadrul Comunității, precum și condițiile de acceptare a acestor dovezi (JO L 202, 18.7.1998, p. 11).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 955/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2011 de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1541/98 al Consiliului privind dovezile de origine pentru anumite produse textile încadrate la secțiunea XI din Nomenclatura combinată, puse în liberă circulație în cadrul Comunității, precum și condițiile de acceptare a acestor dovezi, și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe (JO L 259, 4.10.2011, p. 5).


ANEXA I

ANEXA 22-06

CEREREA DE OBȚINERE A STATUTULUI DE EXPORTATOR ÎNREGISTRAT

în scopul sistemelor generalizate de preferințe tarifare ale Uniunii Europene, Norvegiei, Elveției și Turciei  (1)

1.

Numele, adresa completă și țara exportatorului, datele de contact, TIN

2.

Date de contact suplimentare, inclusiv numerele de telefon și de fax, precum și adresa de e-mail, dacă există (opțional)

3.

A se preciza dacă activitatea principală este producția sau comercializarea

4.

Descrierea orientativă a mărfurilor eligibile pentru acordarea tratamentului preferențial, însoțită de o listă orientativă a pozițiilor din Sistemul armonizat (sau a capitolelor, dacă mărfurile comercializate se încadrează la mai mult de 20 de poziții din Sistemul armonizat)

5.

Angajamentele care trebuie asumate de un exportator

Prin prezenta, subsemnatul (subsemnata):

declar că informațiile de mai sus sunt corecte;

certific faptul că nu am făcut niciodată obiectul revocării unei înregistrări; sau, dacă am făcut obiectul unei astfel de revocări, certific faptul că situația care a condus la o astfel de revocare a fost remediată;

mă angajez să întocmesc atestate de origine numai pentru mărfurile care sunt eligibile pentru acordarea unui tratament preferențial și care respectă regulile de origine aplicabile mărfurilor respective în cadrul sistemului generalizat de preferințe;

mă angajez să țin o contabilitate comercială adecvată a producției/furnizării de mărfuri eligibile pentru acordarea unui tratament preferențial și să păstrez evidențele contabile timp de cel puțin trei ani de la sfârșitul anului calendaristic în care a fost întocmit atestatul de origine;

mă angajez să notific imediat autoritatea competentă cu privire la modificările datelor mele de înregistrare survenite de la obținerea numărului de exportator înregistrat, de îndată ce aceste modificări apar;

mă angajez să cooperez cu autoritatea competentă;

mă angajez să accept orice verificare a exactității atestatelor de origine emise de mine, inclusiv orice verificări ale registrelor contabile și orice vizite la sediile mele efectuate de Comisia Europeană sau de autoritățile statelor membre, precum și de autoritățile din Norvegia, din Elveția și din Turcia;

mă angajez să solicit revocarea înregistrării mele în sistem în cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru exportul de mărfuri în cadrul SGP;

mă angajez să solicit revocarea înregistrării mele în sistem în cazul în care nu mai intenționez să export astfel de mărfuri în cadrul SGP.

Locul, data, semnătura semnatarului autorizat, numele și funcția  (2)

6.

Acordul prealabil expres și în cunoștință de cauză al exportatorului prin care acesta acceptă publicarea datelor sale pe site-ul web public

Subsemnatul (subsemnata) declar prin prezenta că am fost informat(ă) asupra faptului că informațiile furnizate în prezenta declarație pot fi făcute publice pe site-ul web public. Accept publicarea acestor informații pe site-ul web public. Îmi pot retrage acordul de publicare a acestor informații pe site-ul web public prin trimiterea unei cereri către autoritățile competente responsabile cu înregistrarea.

Locul, data, semnătura semnatarului autorizat, numele și funcția  (2)

7.

Casetă rezervată pentru uzul oficial al autorității competente

Solicitantul este înregistrat cu următorul număr:

 

Numărul de înregistrare: …

 

Data înregistrării …

 

Data de la care este valabilă înregistrarea …

Semnătura și ștampila  (2)

Notă de informare

privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal incluse în sistem

1.

Atunci când Comisia Europeană prelucrează datele cu caracter personal din prezenta cerere de obținere a statutului de exportator înregistrat, se aplică dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele Uniunii și privind libera circulație a acestor date. În cazul în care autoritățile competente ale unei țări beneficiare sau ale unei țări terțe care transpune Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date prelucrează datele cu caracter personal conținute în prezenta cerere de obținere a statutului de exportator înregistrat, se aplică dispozițiile naționale relevante care transpun directiva menționată anterior.

2.

Datele cu caracter personal cuprinse în cererea de obținere a statutului de exportator înregistrat sunt prelucrate în scopul regulilor de origine din cadrul SGP al Uniunii, conform definiției din legislația relevantă a Uniunii. Legislația menționată care prevede regulile de origine din cadrul SGP al Uniunii constituie temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la cererea de obținere a statutului de exportator înregistrat.

3.

Autoritatea competentă din țara în care a fost depusă cererea este operatorul responsabil cu prelucrarea datelor în sistemul REX.

Lista autorităților competente se publică pe site-ul web al Comisiei.

4.

Accesul la toate datele din prezenta cerere este acordat prin intermediul unui nume de utilizator/unei parole utilizatorilor din cadrul Comisiei, autorităților competente din țările beneficiare și autorităților vamale din statele membre, din Norvegia, din Elveția și din Turcia.

5.

Datele aferente unei înregistrări revocate se păstrează în sistemul REX, timp de 10 ani calendaristici, de către autoritățile competente ale țării beneficiare. Acest termen începe să curgă de la sfârșitul anului în care a avut loc revocarea înregistrării.

6.

Persoanele vizate au drept de acces la datele lor care sunt prelucrate în sistemul REX și, dacă este cazul, au dreptul de a rectifica, de a șterge sau de a bloca datele în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 sau cu legislația națională de transpunere a Directivei 95/46/CE. Toate cererile de drept de acces, de rectificare, de ștergere sau de blocare se depun la și sunt prelucrate de autoritățile competente ale țărilor beneficiare responsabile cu înregistrarea, după caz. În cazul în care un exportator înregistrat a trimis Comisiei o cerere de exercitare a dreptului respectiv, Comisia transmite respectiva cerere autorităților competente din țara beneficiară în cauză. În cazul în care exportatorul înregistrat nu a reușit să își obțină drepturile de la operatorul de date, exportatorul înregistrat prezintă această cerere Comisiei, care acționează în calitate de operator. Comisia are dreptul de a rectifica, de a șterge sau de a bloca datele.

7.

Plângerile pot fi adresate autorității naționale competente în domeniul protecției datelor. Datele de contact ale autorităților naționale pentru protecția datelor sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei Europene, Direcția Generală Justiție: (http://ec.europa.eu/justice/data-protection/bodies/authorities/eu/index_en.htm#h2-1).

În cazul în care plângerea se referă la prelucrarea datelor de către Comisia Europeană, ea trebuie adresată Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) (http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/).


(1)  Prezentul formular de cerere este comun pentru sistemele SGP ale patru entități: Uniunea (UE), Norvegia, Elveția și Turcia (denumite în continuare «entitățile»). Cu toate acestea, vă atragem atenția că respectivele sisteme SGP ale acestor entități pot diferi în funcție de țară și de gama de produse. În consecință, o înregistrare dată este valabilă numai pentru exporturile în cadrul SGP care consideră țara dumneavoastră ca țară beneficiară.

(2)  Atunci când cererile de obținere a statutului de exportator înregistrat sau alte schimburi de informații între exportatorii înregistrați și autoritățile competente din țările beneficiare sau autoritățile vamale din statele membre sunt realizate utilizând tehnici electronice de prelucrare a datelor, semnătura și ștampila menționate în casetele 5, 6 și 7 se înlocuiesc cu o modalitate de autentificare electronică.


ANEXA II

ANEXA 22-06A

CEREREA DE OBȚINERE A STATUTULUI DE EXPORTATOR ÎNREGISTRAT

în scopul înregistrării exportatorilor din statele membre

1.

Numele, adresa completă și țara exportatorului, datele de contact, numărul EORI

2.

Date de contact suplimentare, inclusiv numerele de telefon și de fax, precum și adresa de e-mail, dacă există (opțional)

3.

A se preciza dacă activitatea principală este producția sau comercializarea

4.

Descrierea orientativă a mărfurilor eligibile pentru acordarea tratamentului preferențial, însoțită de o listă orientativă a pozițiilor din Sistemul armonizat (sau a capitolelor, dacă mărfurile comercializate se încadrează la mai mult de 20 de poziții din Sistemul armonizat)

5.

Angajamentele care trebuie asumate de un exportator

Prin prezenta, subsemnatul (subsemnata):

declar că informațiile de mai sus sunt corecte;

certific faptul că nu am făcut niciodată obiectul revocării unei înregistrări; sau, dacă am făcut obiectul unei astfel de revocări, certific faptul că situația care a condus la o astfel de revocare a fost remediată;

mă angajez să întocmesc atestate de origine și alte documente privind originea numai pentru mărfurile care sunt eligibile pentru acordarea tratamentului preferențial și care respectă regulile de origine aplicabile mărfurilor respective în cadrul regimului preferențial respectiv;

mă angajez să țin o contabilitate comercială adecvată a producției/furnizării de mărfuri eligibile pentru acordarea tratamentului preferențial și să păstrez evidențele contabile pentru perioada de timp prevăzută de regimul preferențial în cauză și timp de cel puțin trei ani de la sfârșitul anului calendaristic în care a fost întocmit atestatul de origine sau alt document privind originea;

mă angajez să înștiințez imediat autoritățile vamale cu privire la modificările datelor mele de înregistrare survenite de la obținerea numărului de exportator înregistrat, de îndată ce aceste modificări apar;

mă angajez să cooperez cu autoritățile vamale;

mă angajez să accept orice verificare a exactității atestatelor de origine sau alte documente privind originea emise de mine, inclusiv orice verificări ale registrelor contabile și orice vizite la sediile mele efectuate de Comisia Europeană sau de autoritățile statelor membre;

mă angajez să solicit revocarea înregistrării mele în sistem în cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea sistemului exportatorilor înregistrați;

mă angajez să solicit revocarea înregistrării mele în sistem în cazul în care nu mai intenționez să utilizez sistemul exportatorilor înregistrați.

Locul, data, semnătura semnatarului autorizat, numele și funcția  (1)

6.

Acordul prealabil expres și în cunoștință de cauză al exportatorului prin care acesta acceptă publicarea datelor sale pe site-ul web public

Subsemnatul (subsemnata) declar prin prezenta că am fost informat(ă) asupra faptului că informațiile furnizate în prezenta declarație pot fi făcute publice pe site-ul web public. Accept publicarea acestor informații pe site-ul web public. Îmi pot retrage acordul de publicare a acestor informații pe site-ul web public prin trimiterea unei cereri către autoritățile competente responsabile cu înregistrarea.

Locul, data, semnătura semnatarului autorizat, numele și funcția  (1)

7.

Casetă rezervată pentru uzul oficial al autorităților vamale

Solicitantul este înregistrat cu următorul număr:

 

Numărul de înregistrare: …

 

Data înregistrării …

 

Data de la care este valabilă înregistrarea …

Semnătura și ștampila  (1)

Notă de informare

privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal incluse în sistem

1.

Atunci când Comisia Europeană prelucrează datele cu caracter personal din prezenta cerere de obținere a statutului de exportator înregistrat, se aplică dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele Uniunii și privind libera circulație a acestor date.

2.

Datele cu caracter personal cuprinse în cererea de obținere a statutului de exportator înregistrat sunt prelucrate în scopurile regulilor de origine aferente regimurilor preferențiale relevante ale Uniunii. Regulile de origine prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei constituie temeiul juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la cererea de obținere a statutului de exportator înregistrat.

3.

Autoritățile vamale din țara în care a fost depusă cererea sunt operatorul responsabil cu prelucrarea datelor în sistemul REX.

Lista serviciilor vamale este publicată pe site-ul web al Comisiei.

4.

Accesul la toate datele din prezenta cerere este acordat prin intermediul unui nume de utilizator/unei parole utilizatorilor din cadrul Comisiei și autorităților vamale din statele membre, din Norvegia, din Elveția și din Turcia.

5.

Datele aferente unei înregistrări revocate se păstrează în sistemul REX, timp de 10 ani calendaristici, de către autoritățile vamale ale statelor membre. Acest termen începe să curgă de la sfârșitul anului în care a avut loc revocarea înregistrării.

6.

Persoanele vizate au drept de acces la datele lor care sunt prelucrate în sistemul REX și, dacă este cazul, au dreptul de a rectifica, de a șterge sau de a bloca datele în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 sau cu legislația națională de transpunere a Directivei 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Toate cererile de drept de acces, de rectificare, de ștergere sau de blocare se depun la și sunt prelucrate de autoritățile vamale ale statelor membre responsabile cu înregistrarea, după caz. În cazul în care un exportator înregistrat a trimis Comisiei o cerere de exercitare a dreptului respectiv, Comisia transmite respectiva cerere autorităților vamale din statele membre în cauză. În cazul în care exportatorul înregistrat nu a reușit să își obțină drepturile de la operatorul de date, exportatorul înregistrat prezintă această cerere Comisiei, care acționează în calitate de operator. Comisia are dreptul de a rectifica, de a șterge sau de a bloca datele.

7.

Plângerile pot fi adresate autorității naționale competente în domeniul protecției datelor. Datele de contact ale autorităților naționale pentru protecția datelor sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei Europene, Direcția Generală Justiție: (http://ec.europa.eu/justice/data-protection/bodies/authorities/eu/index_en.htm#h2-1).

În cazul în care plângerea se referă la prelucrarea datelor de către Comisia Europeană, ea trebuie adresată Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) (http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/).


(1)  Atunci când cererile de obținere a statutului de exportator înregistrat sau alte schimburi de informații între exportatorii înregistrați și autoritățile competente din țările beneficiare sau autoritățile vamale din statele membre sunt realizate utilizând tehnici electronice de prelucrare a datelor, semnătura și ștampila menționate în casetele 5, 6 și 7 se înlocuiesc cu o modalitate de autentificare electronică.


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/33


REGULAMENTUL (UE) 2018/605 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2018

de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 78 alineatul (1) litera (a) și punctul 3.6.5 al doilea paragraf din anexa II,

întrucât:

(1)

Criteriile științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin ale substanțelor active, ale agenților fitoprotectori și ale agenților sinergici, ar trebui elaborate ținând seama de obiectivele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care constau în asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, precum și a mediului, asigurând, în special, că substanțele sau produsele introduse pe piață nu au niciun efect nociv asupra sănătății umane sau animale ori efecte inacceptabile asupra mediului, și în îmbunătățirea funcționării pieței interne, ameliorând, în același timp, producția agricolă.

(2)

În 2002, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în cadrul Programului său internațional pentru securitate chimică, a propus o definiție a perturbatorilor endocrini (2), iar în 2009 o definiție a efectelor adverse (3). Aceste definiții fac în prezent obiectul celui mai larg consens în rândul oamenilor de știință. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „Autoritatea”) a aprobat aceste definiții în avizul său științific privind perturbatorii endocrini adoptat la 28 februarie 2013 (4) (denumit în continuare „avizul științific al Autorității”). Acesta este, de asemenea, punctul de vedere al Comitetului științific pentru siguranța consumatorilor (5). Prin urmare, este oportun ca criteriile pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin să se bazeze pe aceste definiții ale OMS.

(3)

În vederea punerii în aplicare a acestor criterii, ar trebui aplicată forța probantă a datelor, luând în considerare în special abordarea prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) cu privire la forța probantă a datelor. Ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare experiența anterioară cu documentul de orientare al OCDE cu privire la liniile directoare standardizate pentru evaluarea efectului perturbator al substanțelor chimice asupra sistemului endocrin (7). În plus, punerea în aplicare a criteriilor ar trebui să se bazeze pe toate dovezile științifice relevante, inclusiv pe studiile prezentate în conformitate cu cerințele reglementare actuale în materie de date din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Aceste studii se bazează în principal pe protocoalele de studii recunoscute pe plan internațional.

(4)

Determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin în ceea ce privește sănătatea umană ar trebui să se bazeze pe dovezi umane și/sau animale, făcând astfel posibilă identificarea atât a perturbatorilor endocrini cunoscuți, cât și a celor presupuși a avea astfel de efecte.

(5)

Deoarece criteriile științifice specifice stabilite prin prezentul regulament reflectă nivelul actual de cunoștințe științifice și tehnice și trebuie aplicate în locul criteriilor prevăzute în prezent la punctul 3.6.5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, aceste criterii ar trebui prevăzute în anexa respectivă.

(6)

Pentru a ține cont de nivelul actual al cunoștințelor științifice și tehnice, ar trebui, de asemenea, stabilite criterii științifice specifice în vederea identificării substanțelor active, a agenților fitoprotectori sau a agenților sinergici care au proprietăți ce perturbă sistemul endocrin și care ar putea avea efecte adverse asupra organismelor nevizate. Prin urmare, punctul 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ar trebui să fie modificat pentru introducerea acestor criterii specifice.

(7)

Comisia ar trebui să evalueze, având în vedere obiectivele din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, experiența dobândită în urma aplicării criteriilor științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin introduse prin prezentul regulament.

(8)

Criteriile pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin reflectă starea actuală a cunoștințelor științifice și tehnice și permit identificarea cu mai multă precizie a substanțelor active cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin. Din aceste motive, noile criterii ar trebui aplicate cât mai curând posibil, ținându-se cont de timpul necesar pentru a permite statelor membre și Autorității să se pregătească pentru punerea lor în aplicare. Prin urmare, de la 20 octombrie 2018, aceste criterii ar trebui să se aplice, cu excepția cazului în care comitetul relevant a votat un proiect de regulament până la 20 octombrie 2018. Comisia va analiza implicațiile pentru fiecare procedură în curs, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și, dacă este necesar, va lua măsuri adecvate cu respectarea drepturilor solicitanților. Acestea pot include o solicitare de informații suplimentare din partea solicitantului și/sau de date științifice suplimentare din partea statului membru raportor și a Autorității.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Punctul 3.6.5 și punctul 3.8.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum au fost modificate prin prezentul regulament, se aplică începând cu 20 octombrie 2018, cu excepția procedurilor în cazul cărora comitetul a votat un proiect de regulament până la 20 octombrie 2018.

Articolul 3

Până la 20 octombrie 2025, Comisia prezintă comitetului menționat la articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 o evaluare a experienței dobândite prin aplicarea criteriilor științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin introduse prin prezentul regulament.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 20 octombrie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  OMS/IPCS (Organizația Mondială a Sănătății/Programul internațional pentru securitate chimică), 2002. Global Assessment of the State-of-the-science of Endocrine Disruptors (Evaluarea globală a celor mai recente date științifice privind perturbatorii endocrini). WHO/PCS/EDC/02.2, accesibil publicului la adresa http://www.who.int/ipcs/publications/new_issues/endocrine_disruptors/en/

(3)  OMS/IPCS (Organizația Mondială a Sănătății/Programul internațional pentru securitate chimică), 2009. Principles and Methods for the Risk Assessment of Chemicals in Food (Principii și metode pentru evaluarea riscurilor asociate substanțelor chimice din produsele alimentare), Environmental Health Criteria (Criterii de igienă a mediului) nr. 240, accesibil publicului la adresa http://www.who.int/foodsafety/publications/chemical-food/en/

(4)  Scientific Opinion on the hazard assessment of endocrine disruptors: Scientific criteria for identification of endocrine disruptors and appropriateness of existing test methods for assessing effects mediated by these substances on human health and the environment (Aviz științific privind evaluarea riscurilor legate de perturbatorii endocrini: criterii științifice pentru identificarea perturbatorilor endocrini și caracterul adecvat al metodelor de testare existente pentru evaluarea efectelor mediate de aceste substanțe asupra sănătății umane și a mediului), EFSA Journal 2013;11(3):3132, doi: 10.2903/j.efsa.2013.3132.

(5)  Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor, Memorandum on Endocrine disruptors (Memorandum privind perturbatorii endocrini), 16.12.2014 (SCCS/1544/14).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(7)  OECD Series on Testing and Assessment No. 150 (Seriile OCDE privind testarea și evaluarea nr. 150).


ANEXĂ

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 se modifică după cum urmează:

1.

La punctul 3.6.5., după cel de al patrulea paragraf se introduc paragrafele următoare:

„De la 20 octombrie 2018, se consideră că o substanță activă, un agent fitoprotector sau un agent sinergic are proprietăți care perturbă sistemul endocrin ce pot provoca efecte adverse la oameni dacă, pe baza punctelor 1-4 de la al șaselea paragraf, este o substanță care îndeplinește toate criteriile următoare, cu excepția cazului în care există dovezi care demonstrează că efectele adverse identificate nu sunt relevante pentru oameni:

1.

prezintă un efect advers într-un organism intact sau în descendenții acestuia, însemnând o schimbare a morfologiei, fiziologiei, creșterii, dezvoltării, reproducerii sau a duratei de viață a unui organism, sistem sau (sub)populație, care conduce la o deteriorare a capacității funcționale, la o deteriorare a capacității de a compensa un stres suplimentar sau la creșterea susceptibilității la alte influențe;

2.

prezintă un mod de acțiune endocrin, adică afectează funcția (funcțiile) sistemului endocrin;

3.

efectul advers este o consecință a modului de acțiune endocrin.

Identificarea unei substanțe active, a unui agent fitoprotector sau a unui agent sinergic ca având proprietăți care perturbă sistemul endocrin ce pot provoca efecte adverse la oameni, în conformitate cu paragraful al cincilea, se bazează pe ansamblul punctelor următoare:

1.

toate datele științifice relevante disponibile (studii in vivo sau sisteme de testare alternative validate în mod corespunzător, predictive pentru efectele adverse asupra oamenilor sau animalelor, precum și studii in vivo, in vitro sau, dacă este cazul, in silico care prezintă informații privind modurile de acțiune endocrine):

(a)

date științifice generate în conformitate cu protocoale de studii recunoscute pe plan internațional, în special cele menționate în comunicările Comisiei în cadrul stabilirii cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active și produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prezentul regulament;

(b)

alte date științifice selecționate prin aplicarea unei metodologii de recenzie sistematică, în special urmând orientările privind datele din literatura științifică cuprinse în comunicările Comisiei în cadrul stabilirii cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active și produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prezentul regulament;

2.

o evaluare a datelor științifice relevante disponibile pe baza unei abordări axate pe forța probantă pentru a stabili dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute la al cincilea paragraf; la aplicarea determinării axate pe forța probantă, pentru evaluarea datelor științifice se pune accentul, în special, pe ansamblul factorilor următori:

(a)

atât rezultatele pozitive, cât și cele negative;

(b)

relevanța proiectelor studiilor pentru evaluarea efectelor adverse și a modului de acțiune endocrin;

(c)

calitatea și coerența datelor, având în vedere structura și coerența rezultatelor din același studiu și din studii cu un proiect similar, precum și din studii pe specii diferite;

(d)

studiile privind calea de expunere, precum și studiile privind toxicocinetica și metabolismul;

(e)

conceptul de doză limită, precum și orientările internaționale privind dozele maxime recomandate și privind evaluarea efectelor factorilor de confuzie ale toxicității excesive;

3.

la utilizarea abordării axate pe forța probantă, legătura dintre efectul (efectele) advers(e) și modul de acțiune endocrin se stabilește pe baza plauzibilității biologice, care se determină în perspectiva cunoștințelor științifice actuale și ținând cont de orientările convenite la nivel internațional;

4.

efectele adverse care sunt consecințele secundare nespecifice ale altor efecte toxice nu sunt luate în considerare la identificarea substanței ca perturbator endocrin.”

2.

La punctul 3.8.2., după paragraful unic se introduc paragrafele următoare:

„De la 20 octombrie 2018, se consideră că o substanță activă, un agent fitoprotector sau un agent sinergic are proprietăți care perturbă sistemul endocrin ce pot provoca efecte adverse asupra organismelor nevizate dacă, pe baza punctelor 1-4 de la al treilea paragraf, este o substanță care îndeplinește toate criteriile următoare, cu excepția cazului în care există dovezi care demonstrează că efectele adverse identificate nu sunt relevante la nivel de (sub)populație pentru organismele nevizate:

1.

prezintă un efect advers la organismele nevizate, însemnând o schimbare a morfologiei, fiziologiei, creșterii, dezvoltării, reproducerii sau a duratei de viață a unui organism, sistem sau (sub)populație, care conduce la o deteriorare a capacității funcționale, la o deteriorare a capacității de a compensa un stres suplimentar sau la creșterea susceptibilității la alte influențe;

2.

prezintă un mod de acțiune endocrin, adică afectează funcția (funcțiile) sistemului endocrin;

3.

efectul advers este o consecință a modului de acțiune endocrin.

Identificarea unei substanțe active, a unui agent fitoprotector sau a unui agent sinergic ca având proprietăți care perturbă sistemul endocrin ce pot provoca efecte adverse la organismele nevizate, în conformitate cu paragraful al doilea, se bazează pe ansamblul punctelor următoare:

1.

toate datele științifice relevante disponibile (studii in vivo sau sisteme de testare alternative validate în mod corespunzător, predictive pentru efectele adverse asupra oamenilor sau animalelor, precum și studii in vivo, in vitro sau, dacă este cazul, in silico care prezintă informații privind modurile de acțiune endocrine):

(a)

date științifice generate în conformitate cu protocoale de studii recunoscute pe plan internațional, în special cele menționate în comunicările Comisiei în cadrul stabilirii cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active și produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prezentul regulament;

(b)

alte date științifice selecționate prin aplicarea unei metodologii de recenzie sistematică, în special urmând orientările privind datele din literatura științifică cuprinse în comunicările Comisiei în cadrul stabilirii cerințelor în materie de date aplicabile substanțelor active și produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prezentul regulament;

2.

o evaluare a datelor științifice relevante disponibile pe baza unei abordări axate pe forța probantă pentru a stabili dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute la al doilea paragraf; la aplicarea determinării axate pe forța probantă, pentru evaluarea datelor științifice se pune accentul pe ansamblul factorilor următori:

(a)

atât rezultatele pozitive, cât și cele negative, făcând distincție între grupuri taxonomice (de exemplu, mamifere, păsări, pești, amfibieni), după caz;

(b)

relevanța proiectului de studiu pentru evaluarea efectelor adverse și relevanța acestuia la nivel de (sub)populație, precum și pentru evaluarea modului de acțiune endocrin;

(c)

efectele adverse asupra reproducerii, creșterii/dezvoltării, precum și alte efecte adverse relevante susceptibile să afecteze (sub)populațiile. De asemenea, se iau în considerare, în cazul în care sunt disponibile, datele de teren sau de monitorizare adecvate, fiabile și reprezentative și/sau rezultatele provenind din modelele de populație;

(d)

calitatea și coerența datelor, având în vedere structura și coerența rezultatelor din același studiu și din studii cu un proiect similar, precum și din studii pe grupuri taxonomice diferite;

(e)

conceptul de doză limită, precum și orientările internaționale privind dozele maxime recomandate și privind evaluarea efectelor factorilor de confuzie ale toxicității excesive;

3.

la utilizarea abordării axate pe forța probantă, legătura dintre efectul (efectele) advers(e) și modul de acțiune endocrin se stabilește pe baza plauzibilității biologice, care se determină în perspectiva cunoștințelor științifice actuale și ținând cont de orientările convenite la nivel internațional;

4.

efectele adverse care sunt consecințele secundare nespecifice ale altor efecte toxice nu sunt luate în considerare la identificarea substanței ca perturbator endocrin în raport cu organismele nevizate.”


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/37


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/606 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2018

de acordare a protecției în temeiul articolului 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru denumirea „Dons” (DOP)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 99,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 97 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia a examinat cererea de înregistrare a denumirii „Dons” ca denumire de origine protejată (DOP) transmisă de Danemarca și a publicat-o în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

În conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei (3), Ministerul Agriculturii din Italia, „Confederazione Nazionale dei Consorzi Volontari per la Tutela delle Denominazioni dei Vini Italiani” (FEDERDOC) și „L'Alleanza delle Cooperative Italiane-Agroalimentare” au prezentat obiecții prin e-mail la 4 februarie 2016, la 5 februarie 2016 și, respectiv, la 8 februarie 2016. Comisia a considerat că toate cele trei obiecții sunt admisibile în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009.

(3)

Prin scrisoarea din 24 mai 2016, Comisia a transmis aceste obiecții autorităților daneze și le-a invitat să-și prezinte observațiile aferente în termen de două luni, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009. Danemarca și-a transmis observațiile în termenul solicitat, la 4 iulie 2016.

(4)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, Comisia a transmis celor trei oponenți observațiile autorităților daneze prin scrisorile din 12 ianuarie 2017, iar aceștia au avut la dispoziție două luni pentru a prezenta eventuale observații. Drept răspuns, la 10 martie 2017, Comisia a primit o altă comunicare din partea Ministerului Agriculturii din Italia, prin care acesta își reitera opoziția.

(5)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, Comisia ar trebui să ia o decizie pe baza dovezilor de care dispune.

(6)

Toți cei trei oponenți afirmă că anumite soiuri de viță-de-vie utilizate pentru producția „Dons”, și anume „Cabernet Cortis”, „Orion”, „Regent”, „Rondo” și „Solaris”, pe care aceștia le consideră hibrizi obținuți prin încrucișarea speciei Vitis vinifera cu alte specii din genul Vitis, nu ar trebui să fie utilizate pentru producția unei denumiri de origine protejată în conformitate cu articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Aceștia susțin, de asemenea, că un soi obținut printr-o încrucișare între specii nu poate fi considerat în niciun caz ca aparținând speciei Vitis vinifera. Potrivit Ministerului Agriculturii din Italia și FEDERDOC, în orice țară a Uniunii Europene, analiza genomului permite să se stabilească dacă un soi aparține speciei Vitis vinifera sau unei încrucișări cu o altă specie din genul Vitis.

(7)

În plus, Ministerul Agriculturii din Italia afirmă că atât trimiterea la factorii umani, cât și legătura de cauzalitate dintre factorii naturali și factorii umani și informațiile privind calitatea și caracteristicile produsului care se pot datora mediului geografic sunt insuficiente. În plus, acest oponent susține că afirmația potrivit căreia profilul de aciditate al produsului se poate datora „selecției unor soiuri destul de rezistente” este lipsită de orice temei științific și tehnic, luând în considerare faptul că selectarea soiurilor este un proces pe termen lung care nu poate să se refere la soiuri hibride interspecii.

(8)

În cele din urmă, Ministerul Agriculturii din Italia consideră că este inutil să se menționeze cerințele privind etichetarea soiurilor de struguri de vin și anul de recoltă, având în vedere că aceste cerințe sunt prevăzute la articolele 61 și 62 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009.

(9)

Comisia a analizat argumentele și dovezile prezentate de oponenți și de solicitant și a concluzionat că denumirea „Dons” ar trebui să fie înregistrată ca denumire de origine protejată din motivele expuse în continuare.

(10)

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora produsul nu este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera, mai multe elemente trebuie să fie luate în considerare. În primul rând, la nivelul UE nu există nicio clasificare armonizată a soiurilor de viță-de-vie care aparțin speciei Vitis vinifera. În plus, nu există nicio listă de referințe și niciun document științific disponibil în cadrul vreunui organism competent, precum Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), care să permită în prezent clasificarea în mod indubitabil a speciei Vitis vinifera sau a unei încrucișări între specia Vitis vinifera și alte specii din genul Vitis ori efectuarea unei distincții între acestea. În acest context, chestiunea definiției științifice ar trebui să fie abordată în principal în cadrul evaluării preliminare la nivel național efectuate de statele membre în conformitate cu articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Danemarca se bazează pe clasificarea germană, în cadrul căreia toate cele cinci soiuri de struguri de vin în cauză sunt clasificate ca aparținând speciei Vitis vinifera. În al doilea rând, în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, în ceea ce privește analizarea unei obiecții, Comisia ia orice decizie de respingere sau de înregistrare a denumirii de origine pe baza dovezilor de care dispune. În cazul de față, oponenții nu au furnizat niciun fel de date sau dovezi științifice solide care să dovedească faptul că produsul nu este obținut din soiuri de viță-de-vie aparținând speciei Vitis vinifera. În sfârșit, Comisia observă că și alte state membre utilizează soiurile de struguri de vin în cauză în producția vinurilor lor cu denumire de origine protejată.

(11)

Din motivele menționate mai sus, nu este posibil să se concluzioneze că produsul la care face referire denumirea „Dons” este obținut din soiuri de viță-de-vie care nu aparțin speciei Vitis vinifera. Prin urmare, obiecțiile formulate pe baza acestui motiv trebuie să fie respinse.

(12)

În ceea ce privește presupusa lipsă de informații privind legătura, Comisia observă că a fost furnizată o descriere a factorilor naturali relevanți prezenți în mediul geografic, precum și a legăturii lor cu calitatea și caracteristicile specifice ale produsului, exprimată în special printr-o aciditate lactică mai ridicată a produsului care îl deosebește de vinurile spumante clasice. Prin urmare, trebuie conchis că elementele necesare ale legăturii au fost incluse în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009. În ceea ce privește factorii umani, profilul de aciditate al produsului se consideră a fi determinat de alegerea unor soiuri destul de rezistente în conformitate cu articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(13)

În ceea ce privește afirmațiile conform cărora este inutil să se specifice cerințele care sunt prevăzute în regulament, întrucât anumite cerințe le depășesc pe cele stabilite în dreptul Uniunii, includerea acestora pare a fi adecvată din motive de claritate și de înțelegere corectă a cerințelor de către producătorii potențiali eligibili.

(14)

Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia consideră că cererea îndeplinește condițiile prevăzute în regulamentul respectiv și că denumirea „Dons” ar trebui protejată și înscrisă în registrul menționat la articolul 104 din regulamentul respectiv.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Denumirea „Dons” (DOP) este protejată.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO C 407, 8.12.2015, p. 4.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole (JO L 193, 24.7.2009, p. 60).


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/40


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/607 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2018

de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, extinsă la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Anchetele precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Ungaria, India, Mexic, Polonia, Africa de Sud și Ucraina. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Ulterior, anchetele derulate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (3) au stabilit că măsurile inițiale aplicabile importurilor din Ucraina și din RPC erau eludate prin Moldova și, respectiv, Maroc. În consecință, prin Regulamentul (CE) nr. 760/2004 (4), Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Ucraina la importurile de aceleași produse expediate din Moldova. În mod similar, taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC a fost extinsă, prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 al Consiliului (5), la importurile de aceleași produse expediate din Maroc.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 (6), Consiliul, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, a menținut măsurile inițiale asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC, India, Africa de Sud și Ucraina. Măsurile aplicabile importurilor originare din Mexic au expirat la 18 august 2004 (7). Deoarece Ungaria și Polonia au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 mai 2004, măsurile au expirat la data respectivă.

(4)

În mai 2010, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 (8), Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 privind importurile de cabluri din oțel, originare din Republica Populară Chineză, la importurile de cabluri din oțel expediate din Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Republica Coreea, în urma unei anchete privind eludarea măsurilor efectuată în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază. Anumiți producători-exportatori coreeni au beneficiat de o scutire de la taxa extinsă, deoarece s-a dovedit că aceștia nu au eludat taxele antidumping definitive.

(5)

Măsurile aplicabile importurilor originare din India au expirat la 17 noiembrie 2010 (9).

(6)

În ianuarie 2012, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012 (10), Consiliul, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (11), a menținut taxa antidumping în ceea ce privește RPC, extinsă la Maroc și Republica Coreea, și în ceea ce privește Ucraina, extinsă la Moldova. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsuri în vigoare”, iar ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, încheiată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012, va fi denumită în continuare „reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”.

(7)

Prin același regulament, Consiliul a încheiat procedura cu privire la Africa de Sud. Măsurile aplicabile importurilor originare din Africa de Sud au expirat la 9 februarie 2012.

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (12), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea de reexaminare”).

(9)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 7 noiembrie 2016 de către Comitetul de legătură al UE. Wire Rope Industries (denumit în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de cabluri din oțel a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor în ceea ce privește RPC ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune. Solicitantul nu a furnizat elemente de probă suficiente conform cărora expirarea măsurilor în vigoare în ceea ce privește Ucraina ar conduce, probabil, la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului.

1.3.   Deschiderea procedurii

(10)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 8 februarie 2017, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (13) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(11)

În absența unei cereri de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor motivate corespunzător privind importurile de cabluri din oțel originare din Ucraina, Comisia a anunțat că măsura antidumping cu privire la Ucraina ar urma să expire. Prin urmare, taxa antidumping instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Ucraina au expirat la 10 februarie 2017 (14).

1.4.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2016 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare - 31 decembrie 2016 (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5.   Părțile interesate

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod oficial solicitantul, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii/utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(14)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.5.1.   Eșantionarea

(15)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include într-un eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.5.1.1.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC

(16)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat celor 21 de producători-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Informațiile solicitate au inclus volumul producției și capacitatea de producție. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Numai un grup de producători-exportatori a răspuns că era dispus să coopereze. Acest grup, deși acoperă 100 % din toate exporturile de cabluri din oțel din RPC către Uniune, reprezenta doar sub 2 % din totalul producției chineze de cabluri din oțel. Având în vedere faptul că un singur grup de producători-exportatori a fost dispus să coopereze, nu a fost necesar să se recurgă la eșantionare.

1.5.1.2.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de vânzări ale produsului similar. Eșantionul a fost constituit din șase producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 50,5 % din producția totală a Uniunii pe parcursul PAR. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații pe marginea eșantionului provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

1.5.1.3.   Eșantionarea importatorilor neafiliați

(20)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele lor au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societatea (societățile) lor, solicitate în anexa II la avizul de deschidere.

(21)

În plus, 44 de importatori identificați în cererea de reexaminare au fost contactați de Comisie în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze anexa menționată mai sus.

(22)

Numai șapte importatori s-au făcut cunoscuți, însă, potrivit răspunsurilor oferite, șase dintre aceștia nu au importat cabluri din oțel în cursul PAR. Prin urmare, nu eșantionarea nu a fost necesară.

1.5.2.   Chestionare

(23)

Comisia a trimis chestionare grupului de producători-exportatori care a cooperat și care a răspuns la formularul de eșantionare, celor șase producători din Uniune incluși în eșantion, unui importator, celor zece utilizatori care s-au făcut cunoscuți în urma deschiderii anchetei și către 50 de producători din potențiale țări terțe cu economie de piață [Canada, India, Japonia, Malaysia, Mexic, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Elveția, Thailanda, Turcia, Ucraina și Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”)].

(24)

Grupul de producători-exportatori și cinci producători din Uniune au trimis un răspuns la chestionar. Niciun importator și niciun utilizator nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(25)

Doi producători din țări terțe cu economie de piață au furnizat un răspuns la chestionar, unul din Turcia și unul din SUA.

1.5.3.   Vizite de verificare

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune

Bridon International Ltd, Doncaster, Regatul Unit

Casar Drahtseilwerk Saar GmbH, Kirkel, Germania

Drumet Liny i Druty sp z o.o., Wloclawek, Polonia

Gustav Wolf GmbH, Guetersloh, Germania

Redaelli Tecna Spa, Milano, Italia

 

Producător-exportator din RPC

Fasten Group Imp. & Exp. Co., Ltd., Jiangyin City, Wuxi, Provincia Jiangsu

 

Producător din țări terțe cu economie de piață

WireCo World Group, Prairie Village, KS, SUA.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(27)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări sunt cablurile din oțel, inclusiv cabluri închise, cu excepția cablurilor din oțel inoxidabil, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, originare din RPC („cabluri din oțel” sau „produsul care face obiectul reexaminării”), înregistrat în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98.

2.2.   Produsul similar

(28)

Cablurile din oțel fabricate în RPC și exportate către Uniune, cablurile din oțel fabricate și vândute pe piața internă în țara terță cu economie de piață SUA și cablurile din oțel fabricate și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași utilizări finale, caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU REAPARIȚII A DUMPINGULUI

(29)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

3.1.   Observații preliminare

(30)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(31)

Astfel cum se menționează în considerentul 18, la anchetă a cooperat un singur grup de producători-exportatori, reprezentând mai puțin de 2 % din producția totală de cabluri din oțel din RPC. Acest grup este format din șapte societăți afiliate implicate în producția și/sau vânzarea de cabluri din oțel. Întrucât acest grup a acoperit 100 % din exporturile de cabluri din oțel din RPC către Uniune în cursul PAR, Comisia a considerat că dispune de informații suficiente pentru evaluarea prețului de export și a marjei de dumping în cursul PAR (secțiunea 3.2).

(32)

Cu toate acestea, datele furnizate de unicul grup de producători-exportatori care a cooperat cu privire la vânzările la export către alte țări terțe s-au dovedit a fi deficiente: patru societăți afiliate grupului și implicate în producția și vânzarea de cabluri din oțel nu au furnizat un răspuns separat la chestionar, conform solicitării. Prin omiterea răspunsului la solicitare, ele nu au furnizat nicio informație cu privire la vânzările lor la export către alte țări terțe. În plus, o societate afiliată din grup, deși a furnizat un răspuns la chestionar, a omis să raporteze vânzările sale la export către alte țări terțe în funcție de tipul de produs pentru fiecare tranzacție.

(33)

În consecință, Comisia a informat singurul grup de producători-exportatori care a cooperat cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește vânzările la export către țări terțe, iar grupul a avut posibilitatea de a prezenta observații în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(34)

În observațiile sale, grupul de producători-exportatori care a cooperat nu neagă că nu a furnizat un răspuns la chestionar pentru cele patru societăți afiliate. Cu toate acestea, el a susținut că nu era rezonabil să se solicite informații referitoare la vânzările la export către țări terțe în ceea ce privește numărul de control al produsului („NCP”) pentru fiecare tranzacție în parte. Acest argument nu poate fi acceptat. Informațiile solicitate au fost considerate necesare deoarece, pentru a prezice viitorul comportament al producătorilor din RPC, în cazul în care măsurile expiră, este important să existe informații precise și complete privind comportamentul lor din prezent cu privire la exportul de cabluri din oțel către alte țări terțe. În cazul în care, precum în cazul de față, o parte nu depune toate eforturile pentru a furniza toate datele solicitate, ci furnizează doar o parte a acestora și, în plus, datele nu sunt suficient de detaliate și nu pot fi verificate, astfel de informații parțiale nu pot fi considerate ca fiind suficient de precise și de complete pentru a permite Comisiei să evalueze în mod corect, în deplină cunoștință de cauză, comportamentul producătorilor chinezi atunci când exportă cabluri din oțel către alte țări terțe.

(35)

Prin urmare, constatările din secțiunea 3.3.2 au fost stabilite pe baza datelor disponibile. În acest scop, informațiile furnizate de către singurul grup de producători-exportatori care a cooperat, cu excepția vânzărilor către țări terțe, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, informațiile prezentate de solicitanți, informațiile extrase din statisticile privind exporturile din China (15) (denumite în continuare „baza de date din RPC”), informațiile provenite de la Banca Mondială și la alte informații aflate la dispoziția publicului au fost utilizate pentru a stabili o imagine completă a măsurilor antidumping în vigoare în alte piețe importante de cabluri din oțel din țări terțe, astfel cum se explică în considerentul 68.

3.2.   Dumpingul

(36)

Dumpingul în cursul PAR pentru exporturile din RPC a fost stabilit pe baza informațiilor furnizate de unicul grup de producători-exportatori care a cooperat și care a reprezentat totalitatea exporturilor de cabluri din oțel din RPC către Uniune în cursul PAR (a se vedea considerentul 18).

Țara terță cu economie de piață

(37)

În cadrul anchetei inițiale, tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață nu a fost acordat niciunuia dintre producătorii-exportatori din RPC. Prin urmare, conform articolului 2 alineatul (7) literele (a) și (b) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori va fi stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață.

(38)

În avizul de deschidere, Comisia a intenționat să folosească Turcia ca țară terță cu economie de piață. Avizul de deschidere a indicat, de asemenea, că ar putea exista o producție de produs similar în alte țări terțe cu economie de piață, cum ar fi Thailanda, Vietnam și Malaysia. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la alegerea sa privind țara terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Nu au fost primite observații în termenele specificate în avizul de deschidere.

(39)

Astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat dacă există producție și vânzări de produs similar în acele țări terțe cu economie de piață în cazul cărora există indicii că există producție. În plus, pe baza informațiilor din cererea de reexaminare și a informațiilor statistice disponibile (Eurostat), Comisia a identificat alte țări terțe potențiale cu economie de piață: Canada, India, Japonia, Coreea de Sud, Malaysia, Mexic, Rusia, Africa de Sud, Elveția, Thailanda, Ucraina și SUA. Comisia a identificat 50 de producători potențiali din țările respective care au fost contactați și invitați să furnizeze informațiile necesare.

(40)

Cu toate acestea, numai un producător din Turcia și unul din SUA s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile solicitate.

Alegerea țării terțe cu economie de piață

(41)

În total, au existat 15 producători potențiali de produs similar în SUA. Piața americană a fost, de asemenea, considerată o piață deschisă cu volume semnificative de import și export de cabluri din oțel în cursul PAR. Nu erau în vigoare taxe la import sau taxe antidumping/compensatorii la import în ceea ce privește importurile de cabluri din oțel în SUA. Volumul de producție al producătorului cooperant din SUA a fost substanțial în comparație cu producția totală estimată a SUA (reprezentând aproximativ [15 %-25 %] din totalul estimat al producției interne a SUA).

(42)

Prin urmare, s-a considerat că SUA este o piață deschisă și mare, cu mulți producători interni și multe importuri aflate în concurență. Gradul de concurență s-a dovedit a fi mai mare în SUA decât în Turcia. În plus, datele furnizate de producătorul din Turcia au fost în mare parte insuficiente, iar elementele esențiale pentru determinarea valorii normale lipseau, în timp ce informațiile din răspunsul producătorului din SUA erau suficient de complete pentru a stabili pe baza lor o valoare normală fiabilă. Prin urmare, Comisia a ales SUA ca țară terță adecvată cu economie de piață.

(43)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la caracterul adecvat al alegerii SUA ca țară terță cu economie de piață. Nu au fost primite observații în termenul prevăzut.

(44)

Pe această bază, Comisia a decis să aleagă Statele Unite ale Americii ca țară terță cu economie de piață pentru prezenta reexaminare.

Valoarea normală

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor de produs similar ale producătorului din țara terță pe piața internă a fost reprezentativ în perioada anchetei de reexaminare. S-a constatat că vânzările produsului similar efectuate de producătorul cooperant din SUA pe piața internă sunt reprezentative cantitativ în comparație cu produsul care face obiectul reexaminării exportat către Uniune de către producătorul-exportator chinez.

(46)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți. Tranzacțiile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal sau mai mare decât costul de producție al producătorului din SUA în cursul perioadei de anchetă.

(47)

Comisia a identificat tipurile de produse pentru care mai mult de 80 % din volumul de vânzări pe piața internă erau realizate la prețuri superioare costului și prețul de vânzare mediu ponderat era egal cu costul unitar de producție sau mai mare decât acesta. În aceste cazuri, valoarea normală, pe tip de produs, a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. Acest lucru era valabil pentru aproximativ 50 % din tipurile de produs exportate în Uniune.

(48)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări de acest tip, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului respectiv de produs, realizate în cursul perioadei de anchetă. Acest lucru era valabil pentru aproximativ 50 % din tipurile de produs exportate în UE.

(49)

Prin urmare, pentru toate tipurile de produs, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare pe piața internă.

(50)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare a cablurilor din oțel ale producătorului cooperant din SUA în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) literele (a) și (b) și cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază.

Prețul de export

(51)

Prețul de export s-a bazat pe informațiile furnizate de grupul de producători-exportatori cooperanți din RPC în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite către primul client independent din Uniune, care era un importator neafiliat.

Comparația

(52)

În absența corelării la nivelul NCP complet între tipurile de produs exportate de către grupul de producători-exportatori cooperant și vânzările interne în țara terță cu economie de piață, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului de pe piața internă în această țară terță cu economie de piață al tipului de produs cel mai asemănător. Pentru a reflecta diferențele dintre tipurile de produs, determinarea valorii normale a luat în considerare caracteristicile tipului de produs astfel cum este definit prin NCP: categoria de produse, caracteristicile sârmei, tipul de cablu, diametrul extern și rezistența la tracțiune. Au fost efectuate ajustări în intervalul [5 %-15 %] astfel încât să se ia în considerare diferențele existente între tipurile de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază.

(53)

Exporturile din RPC fac obiectul unei taxe pe valoarea adăugată (TVA) la export parțial rambursabilă, în timp ce în SUA toate taxele legate de vânzările interne sunt rambursate. Prin urmare, Comisia a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază pentru diferența în ceea ce privește TVA între vânzările la export din RPC către Uniune (pentru care se percepe 17 % TVA la export iar ulterior se rambursează 5 % din aceasta), pentru a se asigura o comparație echitabilă și în conformitate cu jurisprudența constantă (16).

(54)

În plus, s-au efectuat, de asemenea, ajustări ale valorii normale pentru diferențele privind costurile de ambalare (mai puțin de 2 %) și transport intern (un interval cuprins între 2 % și 10 %) în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) literele (e) și (f) din regulamentul de bază. De asemenea, au fost efectuate ajustări la prețul de export pentru manipulare și încărcare (mai puțin de 1 %), transportul interior în RPC (un interval cuprins între 1 % și 5 %, costurile de navlu maritim (un interval cuprins între 1 % și 5 %) și asigurări (mai puțin de 1 %), costuri în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază. De asemenea, costurile de credit (mai puțin de 1 %) și cheltuielile bancare (mai puțin de 1 %) au fost deduse din prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) literele (g) și (k) din regulamentul de bază.

(55)

În sfârșit, vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților de vânzare afiliate din China. Comisia nu a examinat dacă pentru aceste vânzări ar fi justificată o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Motivul este că scopul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor nu este de a stabili marje de dumping precise, ci de a stabili dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

Marja de dumping

(56)

Comisia a comparat valoarea normală și prețurile de export, astfel cum au fost calculate în considerentele 45-51, pentru a se asigura comparabilitatea prețurilor, pentru fiecare tip de produs. În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara terță cu economie de piață a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării.

(57)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procentaj din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 16,7 %.

3.3.   Evoluția importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor

(58)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Au fost analizate următoarele elemente: producția, capacitatea de producție și capacitatea de producție neutilizată din RPC, comportamentul exportatorilor chinezi în alte țări terțe, practicile de eludare a măsurilor și atractivitatea pieței Uniunii.

(59)

Singurul grup de producători-exportatori cooperant a reprezentat mai puțin de 3 % din capacitatea totală de producție și mai puțin de 2 % din producția totală de cabluri din oțel din RPC. Având în vedere că nu a cooperat niciun alt producător de cabluri din oțel din RPC, examinarea probabilității continuării sau reapariției dumpingului cu scopul de a evalua evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor s-a bazat pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei, și anume informațiile furnizate de unicul grup de producători-exportatori care a cooperat, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, informațiile din baza de date a RPC, informațiile de la Banca Mondială și alte informații aflate la dispoziția publicului, astfel cum s-a explicat în considerentul 68, pentru a stabili o imagine de ansamblu a măsurilor antidumping pe alte piețe importante ale cablurilor din oțel.

3.3.1.   Producția, capacitatea de producție și capacitatea de producție neutilizată din RPC

(60)

În absența oricăror alte informații privind dosarul, Comisia și-a bazat concluziile pe cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care a cuprins un studiu de analiză intitulat „Supply and Demand-side Developments in the Chinese Steel Wire Rope Industry 2012-2016 as well as in the Near Future” (Evoluții ale cererii și ofertei din industria chineză a cablurilor din oțel în perioada 2012-2016 și în viitorul apropiat) (denumit în continuare „studiul”). Pe baza informațiilor respective, capacitatea de producție a cablurilor din oțel din RPC a fost estimată la 5,8 milioane de tone pe an, producția efectivă a fost estimată la aproximativ 4,0 milioane de tone pe an și, în consecință, capacitatea de producție neutilizată în RPC a fost estimată la aproximativ 1,8 milioane de tone în 2016, care depășește cu mult consumul total al Uniunii de cabluri din oțel în cursul PAR, și anume de peste 10 ori, astfel cum se arată în considerentul 75.

(61)

Studiul a indicat că consumul intern din RPC s-a ridicat la aproximativ 3,8 milioane de tone pe an. Ancheta nu a scos la iveală niciun element care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne în China în viitorul apropiat. Același lucru este valabil pentru exporturile chinezești către alte țări terțe, deoarece nu există informații disponibile care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii de cabluri din oțel la nivel mondial.

(62)

În ceea ce privește cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și în special studiul, trebuie remarcat faptul că informațiile conținute de acesta nu au fost contestate de către nicio parte interesată. În plus, așa cum se indică în considerentele 17 și 18, se reamintește, de asemenea, faptul că majoritatea producătorilor-exportatori chinezi de cabluri din oțel nu au furnizat informațiile necesare solicitate și că singurul grup de producători-exportatori care a cooperat și a furnizat informațiile relevante solicitate reprezintă mai puțin de 3 % din totalitatea capacității de producție din China.

(63)

Prin urmare, în lipsa oricăror alte informații, s-a considerat că nici cererea internă, nici cererea la nivel mondial de cabluri din oțel nu va fi capabilă să absoarbă capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în China.

3.3.2.   Comportamentul la export către alte țări terțe

(64)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 32-35, informațiile comunicate de singurul grup de producători-exportatori care a cooperat nu au putut fi utilizate pentru a evalua în mod corespunzător comportamentul producătorilor-exportatori din China către alte țări terțe. Prin urmare, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru a evalua acest comportament. În acest sens, Comisia a utilizat baza de date din RPC, astfel cum s-a procedat în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (17).

(65)

Trebuie totuși să se țină seama de faptul că baza date din RPC se referă la o gamă mai largă de produse decât produsul care face obiectul reexaminării, deoarece include, de asemenea, toroanele și cablurile din oțel inoxidabil și cablurile din oțel cu o dimensiune maximă a secțiunii transversale care nu depășește 3 mm. Prin urmare, nu a putut fi efectuată nicio analiză pertinentă a cantităților exportate către alte piețe pe baza informațiilor existente în baza de date din RPC. Cu toate acestea, baza de date din RPC a putut fi utilizată pentru analiza de preț. Analiza de preț se bazează pe estimări rezonabile, date fiind caracteristicile similare ale celorlalte produse incluse, eventual, în analiză.

(66)

Pe această bază, Comisia a ajuns la concluzia că, atunci când se compară prețurile de export chineze către cinci piețe principale de export, altele decât Uniunea (și anume India, Coreea de Sud, Thailanda, Statele Unite și Vietnam), cu valoarea normală stabilită în țara terță cu economie de piață, astfel cum este descris în considerentele 45-50, marjele de dumping au variat între 129 % și 314 % în cursul PAR. Exporturile chineze de cabluri din oțel către aceste alte cinci piețe reprezintă aproximativ 40 % din totalul exporturilor chineze de cabluri din oțel în întreaga lume. Pe aceeași bază, marja de dumping stabilită pentru vânzările către Uniune s-a ridicat la 97 %.

(67)

Prin urmare, exporturile de cabluri din oțel din RPC către alte țări terțe au făcut, probabil, obiectul unui dumping la un nivel mult mai ridicat decât vânzările la export către Uniune în cursul PAR. În lipsa altor informații, în cazul abrogării măsurilor, nivelul prețurilor de export către alte țări terțe ar putea fi privit ca un indicator al nivelului probabil al prețurilor vânzărilor la export către Uniune. Având în vedere nivelul redus al prețului practicat pe piețele terțe, s-a concluzionat, de asemenea, că există o marjă semnificativă de reducere a prețurilor de export către Uniune, ceea ce ar putea conduce la o creștere a dumpingului.

(68)

În plus, conform datelor aflate la dispoziția publicului (18), măsuri antidumping asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC sunt în vigoare, de asemenea, în Turcia (19), Mexic (20) și Brazilia (21). Columbia a inițiat recent o anchetă antidumping privind importurile de cabluri din oțel originare din China (22) și, în decembrie 2017, au fost impuse măsuri antidumping provizorii de 15 %. Aceasta indică în mod clar faptul că producătorii-exportatori din China au exportat, de asemenea, cabluri din oțel la prețuri de dumping către alte piețe. Analiza arată, de asemenea, că exporturile chineze de cabluri din oțel pe aceste piețe sunt sau vor fi restricționate și că producătorii-exportatori chinezi de cabluri din oțel trebuie să găsească piețe alternative pentru capacitatea lor de producție neutilizată.

3.3.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(69)

Pe baza informațiilor disponibile, astfel cum s-a explicat la considerentul 66, s-a constatat că producătorii-exportatori din RPC pot obține prețuri mai mari pe piața Uniunii decât în alte țări terțe. În conformitate cu baza de date din RPC, în cursul PAR, media FOB (franco la bord) a prețului de export către Uniune a fost de 1 688 EUR/tonă, în timp ce această medie a fost de doar 1 191 EUR/tonă atunci când exporturile au fost destinate principalelor cinci piețe din țări terțe. Prin urmare, prețurile de export din China către țări terțe au fost cu aproximativ 30 % mai mici decât prețurile de export către Uniune (fără a se lua în considerare taxele antidumping plătite pe piața Uniunii). Aceasta indică faptul că piața Uniunii este o piață atractivă, având în vedere faptul că producătorii-exportatori chinezi pot genera profituri mai mari pentru vânzările către Uniune decât pentru vânzările către alte piețe de export.

3.3.4.   Concluzie

(70)

În concluzie, marja de dumping stabilită în cursul PAR, capacitatea de producție semnificativă neutilizată disponibilă în RPC, atractivitatea stabilită a pieței Uniunii, precum și comportamentul la export în alte țări terțe indică faptul că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la o continuare a dumpingului și că exporturile care fac obiectul unui dumping ar intra pe piața Uniunii în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

4.   PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU REAPARIȚII A PREJUDICIULUI

4.1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(71)

În Uniune, cablurile din oțel au fost produse de peste 22 de producători/grupuri de producători în cursul PAR. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(72)

Producția totală a Uniunii în cursul PAR a fost stabilită la 168 701 tone pe baza cererii de reexaminare, a datelor suplimentare furnizate de solicitant și a răspunsurilor la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(73)

Astfel cum se menționează în considerentul 19, a fost selectat un eșantion de șase producători/grupuri de producători. Comisia a primit și a verificat răspunsurile la chestionar de la cinci producători din Uniune. Cei cinci producători au reprezentat aproximativ 43 % din producția totală a Uniunii pe parcursul PAR. Prin urmare, eșantionul a fost considerat suficient de reprezentativ pentru industria din Uniune.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(74)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și a volumului importurilor din țări terțe în Uniune pe baza datelor comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)”] și pe baza datelor verificate trimise de grupul chinez de producători-exportatori care a cooperat.

(75)

Tabelul 1 prezintă modul în care consumul din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

 

2013

2014

2015

PAR

Consumul total (în tone)

175 589

175 675

170 454

164 446

Indice (2013 = 100)

100

100

97

94

Sursa: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), date verificate.

(76)

Consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil între 2013 și 2014 și a scăzut cu 6 % între 2014 și PAR.

4.3.   Importurile din RPC

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

(77)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC pe baza răspunsului la chestionar verificat trimis de grupul de producători-exportatori care a cooperat și a datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) în cursul perioadei examinate.

(78)

Pe această bază, importurile în Uniune din RPC și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

 

2013

2014

2015

PAR

Importuri (în tone)

2 697

1 780

3 207

2 005

Indice (2013 = 100)

100

66

119

74

Cota de piață (%)

1,5

1,0

1,9

1,2

Indice (2013 = 100)

100

66

122

79

Sursa: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), date verificate.

(79)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de cabluri din oțel din RPC au fluctuat de la an la an. O scădere de 34 % între 2013 și 2014 a fost urmată de o creștere de 80 % în 2014-2015 (23). La sfârșitul PAR volumul importurilor a scăzut de la 2 697 de tone în 2013 la 2 005 tone. În ansamblu, volumul importurilor a scăzut cu 26 % pe parcursul perioadei examinate.

(80)

Cota de piață a importurilor din RPC au urmat o tendință similară. În ansamblu, aceasta a scăzut de la 1,5 % la 1,2 % în cursul perioadei examinate.

4.3.2.   Prețurile importurilor din RPC

(81)

Comisia a stabilit prețul importurilor pe baza răspunsului la chestionar verificat trimis de grupul chinez de producători-exportatori care a cooperat și a datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) în cursul perioadei examinate. Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețul mediu al importurilor din RPC

 

2013

2014

2015

PAR

Preț mediu fără taxe (EUR/tonă)

1 712

1 360

1 669

2 474

Indice (2013 = 100)

100

79

98

145

Sursa: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), date verificate.

(82)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu al produsului importat din RPC a fluctuat de la an la an. Inițial, prețurile au scăzut cu 21 % în 2014. În 2015 prețurile au crescut și au atins aproape nivelul din 2013, crescând și mai mult în cursul PAR. În ansamblu, prețurile au crescut cu 45 % în cursul perioadei examinate.

4.4.   Subcotarea prețurilor

(83)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(a)

prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; precum și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare, pe tip de produs, pentru importurile de la grupul chinez de producători-exportatori care a cooperat, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază CIF (cost, asigurare și navlu). Niciunul dintre cele opt tipuri de produse exportate de către singurul grup de producători-exportatori care a cooperat către Uniune nu a fost vândut de industria din Uniune. În vederea corelării, tipurile de produs au fost simplificate prin eliminarea rezistenței la tracțiune (24) și prin calcularea mediei componentei de preț a diferențelor de diametru (25). Prin aplicarea acestei metode a fost stabilită o corespondență de 100 %.

(84)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procentaj din prețul mediu ponderat practicat de industria din Uniune în cursul PAR. Absența subcotării de preț indică eficacitatea măsurilor. În cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, iar producătorii-exportatori chinezi de cabluri din oțel și-ar menține prețurile de export la un nivel similar, marja de subcotare ar putea fi calculată prin deducerea taxelor antidumping din prețul de import. Marja de subcotare astfel calculată s-ar ridica la 36,3 %. Acesta este considerat a fi un indiciu rezonabil al viitoarelor prețuri de export către Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

4.5.   Importurile din țări terțe, altele decât RPC

(85)

Importurile din țări terțe, altele decât RPC, provin în principal din Republica Coreea, Turcia, Thailanda, Rusia și Malaysia.

(86)

Volumul acestor importuri în Uniune este prezentat în tabelul 4, împreună cu cota de piață a acestora și prețurile medii:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe, altele decât RPC

 

2013

2014

2015

PAR

Importuri (în tone)

63 381

65 336

63 747

63 798

Indice (2013 = 100)

100

103

101

101

Cota de piață (%)

36,1

37,2

37,4

38,8

Preț mediu (EUR/tonă)

1 712

1 588

1 624

1 488

Indice (2013 = 100)

100

93

95

87

Sursa: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), date verificate.

(87)

În ansamblu, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas relativ stabil în cursul perioadei examinate, cu o ușoară creștere de 1 %.

(88)

Întrucât consumul total din Uniune a scăzut în perioada examinată, această creștere a condus la o creștere a cotei lor de piață de la 36,1 % la 38,8 % în această perioadă.

(89)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu al produsului importat din țări terțe, altele decât RPC, a fluctuat de la an la an. Inițial, prețurile au scăzut cu 7 % în 2014. În 2015 prețurile au crescut cu 2 %, apoi au scăzut din nou cu 8 % în cursul PAR. În ansamblu, prețurile au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

4.5.1.   Importuri din țările în cazul cărora măsurile au fost extinse

Republica Coreea

(90)

Republica Coreea deține a doua cea mai mare cotă de piață pe piața Uniunii, după industria din Uniune, în cursul perioadei examinate.

(91)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 4, eludarea măsurilor inițiale privind importurile de cabluri din oțel din RPC a avut loc prin Republica Coreea. Prin urmare, în 2010 taxa antidumping instituită asupra importurilor originare din RPC a fost extinsă la importurile de același produs expediat din Republica Coreea, cu excepția celor produse de 15 producători-exportatori coreeni autentici.

(92)

Practic, toate importurile de cabluri din oțel din Republica Coreea în Uniune în cursul PAR au provenit de la producătorii-exportatori scutiți de taxa antidumping extinsă, și anume 99,98 % din totalul importurilor coreene.

(93)

Tabelul 5 prezintă modul în care volumul, cota de piață și prețurile medii ale importurilor din Coreea în Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Volumul, cota de piață și prețurile medii pentru importurile din Coreea

 

2013

2014

2015

PAR

Importuri (în tone)

36 800

34 157

30 274

32 928

Indice (2013 = 100)

100

93

82

89

Cota de piață (%)

21,0

19,4

17,8

20,0

Indice (2013 = 100)

100

93

85

96

Preț mediu (EUR/tonă)

1 559

1 621

1 646

1 506

Indice (2013 = 100)

100

104

106

97

Sursa: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(94)

Volumul importurilor din Republica Coreea a scăzut cu 11 % în cursul perioadei examinate, cu o rată ceva mai ridicată decât tendința de scădere a consumului.

(95)

Deoarece rata de scădere a volumului importurilor a fost mai mare decât rata de scădere a consumului, cota de piață a scăzut ușor de la 21,0 % la 20,0 % în cursul perioadei examinate.

(96)

Prețul mediu al importurilor a crescut între 2013 și 2015 cu 6 % și a scăzut în cursul PAR cu 9 %, ceea ce reprezintă o scădere globală de 3 % în cursul perioadei examinate. Prețul mediu (CIF, fără taxe) a fost cu 48 % mai mic decât prețul mediu (EXW) al industriei din Uniune.

Maroc

(97)

S-a constatat că importurile originare sau expediate din Maroc au fost aproape de zero în cursul perioadei examinate. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio analiză suplimentară.

4.5.2.   Importurile din țările terțe care au făcut obiectul unor taxe antidumping în cursul perioadei examinate

Ucraina și Moldova

(98)

În cursul perioadei examinate, o taxă antidumping de 51,8 % era încă în vigoare pentru importurile de cabluri din oțel originare din Ucraina, extinsă la importurile de același produs expediat din Moldova, indiferent dacă acestea sunt declarate sau nu ca fiind originare din Moldova.

(99)

Măsurile respective au expirat la data de 10 februarie 2017, astfel cum se explică în considerentul 11.

(100)

S-a constatat că importurile originare sau expediate din Ucraina și Moldova au fost aproape de zero în cursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, nu s-a considerat necesară o analiză suplimentară pentru perioada examinată.

4.5.3.   Importurile din alte țări terțe

(101)

Importurile din celelalte țări terțe au fost, în principal, din Turcia, Thailanda, Rusia și Malaysia. Tabelul 6 prezintă modul în care au evoluat aceste importuri:

Tabelul 6

Importurile din alte țări terțe

 

2013

2014

2015

PAR

Turcia

Importuri (în tone)

6 814

8 608

7 508

7 028

Indice (2013 = 100)

100

126

110

103

Cota de piață (%)

3,9

4,9

4,4

4,3

Preț mediu (EUR/tonă)

1 384

1 322

1 328

1 255

Indice (2013 = 100)

100

95

96

91

Thailanda

Importuri (în tone)

5 206

6 514

6 268

6 122

Indice (2013 = 100)

100

125

120

118

Cota de piață (%)

3,0

3,7

3,7

3,7

Preț mediu (EUR/tonă)

1 445

1 391

1 656

1 468

Indice (2013 = 100)

100

96

115

102

Rusia

Importuri (în tone)

1 639

3 541

5 063

4 838

Indice (2013 = 100)

100

216

309

295

Cota de piață (%)

0,9

2,0

3,0

2,9

Preț mediu (EUR/tonă)

1 341

1 150

1 135

1 057

Indice (2013 = 100)

100

86

85

79

Malaysia

Importuri (în tone)

4 525

4 377

5 932

4 530

Indice (2013 = 100)

100

97

131

100

Cota de piață (%)

2,6

2,5

3,5

2,8

Preț mediu (EUR/tonă)

1 552

1 416

1 437

1 343

Indice (2013 = 100)

100

91

93

87

Alte țări

Importuri (în tone)

8 257

8 061

8 701

8 294

Indice (2013 = 100)

100

98

105

100

Cota de piață (%)

4,7

4,6

5,1

5,0

Preț mediu (EUR/tonă)

2 951

2 180

2 196

1 967

Indice (2013 = 100)

100

96

108

100

Total

Importuri (în tone)

26 441

31 102

33 472

30 812

Indice (2013 = 100)

100

118

127

117

Cota de piață (%)

15

18

20

19

Preț mediu (EUR/tonă)

1 912

1 552

1 605

1 471

Indice (2013 = 100)

100

81

84

77

Sursa: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(102)

Importurile totale din alte țări terțe au crescut cu 27 % în perioada 2013-2015. În cursul PAR importurile au scăzut cu 10 %. Importurile totale au crescut cu 17 % pe parcursul perioadei examinate. Întrucât consumul a scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentul 76, cota de piață a celorlalte țări terțe a crescut de la 15 % la 19 % în cursul aceleiași perioade.

(103)

Importurile din Turcia au fluctuat în perioada examinată, dar în cursul PAR ele au ajuns la un nivel similar celui din 2013 (la începutul perioadei examinate), și anume la 7 028 de tone. În ansamblu, cota de piață a acestora a rămas relativ stabilă, înregistrând doar o ușoară creștere de 0,4 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, și anume de la 3,9 % în 2013 la 4,3 % în cursul PAR. Prețul mediu a scăzut cu 9 %.

(104)

Importurile din Thailanda au crescut cu 25 % între 2013 și 2014, însă ulterior au scăzut continuu, ajungând în cursul PAR la 6 122 de tone, o creștere de la 5 206 în 2013. În ansamblu, importurile au crescut cu 18 % în perioada examinată. Cota de piață a crescut, de asemenea, în 2014 și a rămas stabilă înainte de PAR. Prețul mediu al importurilor a fluctuat în perioada 2014-2015 (– 4 %, + 15 %) și a atins, în cursul PAR, un nivel de 2 % peste nivelul din 2013.

(105)

Importurile din Rusia au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, însă au rămas la un nivel relativ scăzut pe tot parcursul perioadei examinate. De asemenea, cota de piață a crescut de la 0,9 % la 2,9 %. Prețul mediu a scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate.

(106)

Importurile din Malaysia au fluctuat de la începutul perioadei examinate, dar în cursul PAR au atins aproape același nivel ca în 2013, și anume 4 530 de tone. În cursul perioadei examinate, în ciuda fluctuațiilor, cota de piață a importurilor din Malaysia de cabluri din oțel a crescut doar ușor în ansamblu, și anume cu 0,2 puncte procentuale. Prețul mediu de import a scăzut cu 13 % în timpul perioadei examinate.

(107)

În cursul PAR, prețurile importurilor de cabluri din oțel din Turcia, Thailanda, Rusia și Malaysia au fost, în medie, mai mici decât prețul mediu practicat de industria din Uniune (cu 49 %-63 %). Acestea au fost, de asemenea, mai mici decât prețurile de import din China (cu 41 %-57 %).

4.6.   Situația economică a industriei din Uniune

4.6.1.   Observații generale

(108)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici relevanți care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(109)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici referitori la industria Uniunii în ansamblu pe baza datelor obținute de la solicitant, verificate încrucișat cu informațiile trimise de o serie de producători din Uniune în etapa de pre-inițiere și cu răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(110)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(111)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul mediu unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

4.6.2.   Indicatorii macroeconomici

4.6.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(112)

Tabelul 7 prezintă producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune în cursul perioadei examinate:

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2013

2014

2015

PAR

Producția (tone)

206 053

203 763

193 757

168 701

Indice (2013 = 100)

100

99

94

82

Capacitate de producție (tone)

290 092

299 773

301 160

305 550

Indice (2013 = 100)

100

103

104

105

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

71

68

64

55

Indice (2013 = 100)

100

96

91

78

Sursa: Solicitant, informații în etapa de pre-inițiere și răspunsurile la chestionar verificate.

(113)

Volumul producției totale a rămas relativ stabil în perioada 2013-2014 și a scăzut cu 5 % în 2015. Cu toate acestea, în cursul PAR volumul producției a scăzut în continuare cu 12 %. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 18 % pe parcursul perioadei examinate.

(114)

Capacitatea de producție a crescut ușor în cursul perioadei examinate și, în ansamblu, a crescut cu numai 5 %.

(115)

Prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 71 % în 2013 la 55 % în cursul PAR. În ansamblu, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate, ca urmare a scăderii volumului de producție.

4.6.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(116)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2013

2014

2015

PAR

Volumul vânzărilor (tone)

109 511

108 559

103 499

98 643

Indice (2013 = 100)

100

99

95

90

Cota de piață (%)

62,4

61,8

60,7

60,0

Indice (2013 = 100)

100

99

97

96

Sursa: Solicitant, informații în etapa de pre-inițiere și răspunsurile la chestionar verificate.

(117)

Volumul vânzărilor a urmat tendința volumului producției. El a rămas relativ stabil în perioada 2013-2014 și a scăzut cu 5 % în 2015. În cursul PAR volumul producției a scăzut în continuare cu 5 %. În ansamblu, volumul vânzărilor a scăzut cu 10 % pe parcursul perioadei examinate.

(118)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, de la 62,4 % la 60,0 % în cursul perioadei examinate.

4.6.2.3.   Creșterea economică

(119)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a scăzut cu 6 %. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu o rată și mai ridicată, și anume cu 10 %. În consecință, industria din Uniune s-a confruntat cu o pierdere de 2,4 puncte procentuale din cota de piață. Scăderea volumului vânzărilor s-a reflectat, de asemenea, în gradul de utilizare a capacității de producție, care a scăzut cu 22 %.

4.6.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(120)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2013

2014

2015

PAR

Număr de angajați

3 329

3 309

3 238

3 026

Indice (2013 = 100)

100

99

97

91

Productivitatea (tone/angajat)

62

62

60

56

Indice (2013 = 100)

100

99

97

90

Sursa: Solicitant, informații în etapa de pre-inițiere și răspunsurile la chestionar verificate.

(121)

Numărul de angajați din industria din Uniune a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate, iar principala scădere a avut loc în cursul PAR. Această scădere a urmat scăderea producției și a volumului vânzărilor, după cum se arată în considerentele 113 și 117.

(122)

Ca urmare a unei rate mai ridicate de scădere a producției în comparație cu scăderea numărului de angajați, productivitatea a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate.

4.6.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(123)

Ancheta a stabilit în considerentul 57 că importurile de produs care face obiectul reexaminării din RPC au continuat să facă obiectul unui dumping pe piața Uniunii la o marjă de dumping de 16,7 %. Volumul importurilor a fost scăzut din cauza eficacității măsurilor antidumping în vigoare. Cu toate acestea, importurile chineze au rămas prezente pe piața Uniunii cu o cotă de piață de 1,2 % în cursul PAR (a se vedea tabelul 2).

(124)

În reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, industria din Uniune a arătat semne de redresare în urma practicilor de dumping anterioare. În cursul perioadei examinate procesul de redresare s-a încetinit, indicatorii principali de prejudiciu arătând o tendință descrescătoare. În plus, o scădere a cererii de mărfuri în vrac și scăderea prețului petrolului a condus la o activitate redusă în sectoarele miniere și de exploatare a petrolului și gazelor. A urmat apoi un impact negativ asupra cererii de cabluri din oțel, provocând o scădere a consumului cu 6 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 1).

(125)

Din cauza scăderii treptate a prețurilor din Uniune în cursul perioadei examinate, industria din Uniune nu a putut să se redreseze în continuare după efectele practicilor de dumping anterioare.

4.6.3.   Indicatori microeconomici

4.6.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(126)

Prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune către clienții neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

 

2013

2014

2015

PAR

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/tonă)

3 297

3 133

2 950

2 887

Indice (2013 = 100)

100

95

89

88

Costul de producție unitar în Uniune (EUR/tonă)

2 774

2 866

3 072

3 138

Indice (2013 = 100)

100

103

111

113

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionare.

(127)

Prețul de vânzare unitar mediu aplicat de industria din Uniune clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate.

(128)

În același timp, costul de producție unitar mediu a crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate. Această creștere a costului unitar a fost cauzat, în principal, de scăderea producției și a volumului de vânzări [de 18 % și, respectiv, 10 % în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în considerentele 113 (a se vedea tabelul 7) și 117 (a se vedea tabelul 8). Ar trebui remarcat faptul că această creștere a costului unitar a survenit în pofida scăderii costului total de producție în cursul perioadei examinate. Prin urmare, cu toate că industria din Uniune a reușit să reducă costul total de producție, ea nu a reușit să reducă costul per unitate având în vedere scăderea semnificativă a producției și a volumului vânzărilor.

4.6.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(129)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2013

2014

2015

PAR

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

48 708

48 277

51 586

50 021

Indice (2013 = 100)

100

99

106

103

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionare

(130)

În ansamblu, costurile medii cu forța de muncă au crescut ușor, cu 3 %, în cursul perioadei examinate după mici fluctuații în cursul perioadei examinate.

4.6.3.3.   Stocuri

(131)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocuri

 

2013

2014

2015

PAR

Stocuri finale (tone)

15 191

15 889

15 260

14 796

Indice (2013 = 100)

100

105

100

97

Stocurile finale ca procentaj din producție (%)

16,7

17,4

17,4

23,0

Indice (2013 = 100)

100

104

105

138

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionare.

(132)

Nivelul stocurilor a scăzut ușor cu 3 % pe parcursul perioadei examinate. Întrucât industria din Uniune trebuie să mențină un stoc minim din cele mai comune tipuri de cabluri din oțel pentru acoperirea imediată a cererii, stocurile nu au putut scădea și mai mult și, prin urmare, valoarea lor ca procentaj din producție a crescut cu 38 %.

4.6.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(133)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2013

2014

2015

PAR

Rentabilitatea vânzărilor totale în Uniune către clienți neafiliați (%)

7,5

6,1

2,6

– 1,6

Indice (2013 = 100)

100

81

34

– 21

Fluxul de numerar (mii EUR)

42 881

36 692

33 631

8 885

Indice (2013 = 100)

100

86

78

21

Investiții (mii EUR)

12 014

8 843

9 003

5 950

Indice (2013 = 100)

100

74

75

50

Randamentul investițiilor (%)

33,3

20,8

8,6

– 5,2

Indice (2013 = 100)

100

62

26

– 16

Sursa: Răspunsurile verificate la chestionare.

(134)

Rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, începând cu un profit de 7,5 % în 2013 și ajungând în cursul PAR la pierderi de 1,6 %.

(135)

Fluxul de lichidități a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate cu 79 %. Acesta este un indicator suplimentar al performanțelor slabe ale industriei din Uniune în ceea ce privește activitățile de exploatare și lipsa de lichidități cu care a fost nevoită să se confrunte.

(136)

Prin urmare, investițiile au scăzut cu 50 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea marjelor de profit și presiunea puternică asupra prețurilor, investițiile au fost în mare parte limitate la cele determinate de cerințele de mediu sau de securitate. În același timp, au existat doar puține investiții în exploatare și tehnologii de producție cu scopul de a crește eficiența și productivitatea în cursul perioadei de anchetă.

(137)

Randamentul investițiilor măsoară câștigurile sau pierderile generate de o investiție în raport cu suma de bani investită. În cursul perioadei examinate, randamentul a scăzut de la 33,3 % la – 5,2 %.

4.6.4.   Concluzie privind prejudiciul

(138)

Datorită taxelor antidumping în vigoare, industria din Uniune a continuat să se redreseze după efectele practicilor anterioare de dumping prejudiciabil în primii doi ani (2013-2014) ai perioadei examinate și a reușit să păstreze o marjă de profit care depășește ținta de profit de 5 %.

(139)

Cu toate acestea, o scădere a cererii de mărfuri în vrac și scăderea prețului petrolului a condus la o activitate redusă în sectoarele miniere și de exploatare a petrolului și gazelor. În consecință, cererea de cabluri din oțel s-a redus în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune a fost afectată în mod direct de această scădere a cererii, ceea ce a condus la o scădere a volumului de producție și de vânzări, precum și a cotei sale de piață. În același timp, cota importurilor la prețuri scăzute de cabluri din oțel a crescut și a condus la un declin al prețurilor în Uniune și la deteriorarea în continuare a performanței sale financiare. Prin urmare, aproape toți indicatorii de prejudiciu s-au deteriorat. Pe această bază, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(140)

Importurile de cabluri din oțel originare din RPC au avut un impact negativ limitat asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune. Datorită măsurilor în vigoare, cota lor de piață a scăzut în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, importurile chineze de cabluri din oțel au rămas prezente pe piața Uniunii.

(141)

În același timp, importurile originare din alte țări terțe au deținut o cotă de piață totală de 38,8 %, cu o tendință ușor crescătoare pe parcursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 4). Prețurile medii ale importurilor din alte țări terțe au înregistrat o scădere, având niveluri situate cu mult sub nivelul prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Prin urmare, aceste importuri au afectat în mod semnificativ situația prejudiciabilă a industriei din Uniune. Astfel cum s-a arătat deja în analiza din considerentele 85-89, în cursul perioadei examinate aceste importuri au reușit să își mențină cota de piață și chiar să și-o mărească. În plus, în cursul aceleiași perioade, prețul mediu de import a scăzut (considerentul 89), provocând o presiune descendentă suplimentară asupra prețurilor din Uniune, ceea ce a dus la o scădere cu 12 % a prețurilor Uniunii pe parcursul perioadei examinate (a se vedea considerentul 127) și deteriorarea în continuare a performanței sale financiare.

(142)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a beneficiat de pe urma măsurilor inițiale, deoarece a continuat să se redreseze după efectele practicilor anterioare de dumping prejudiciabil în primii doi ani (2013-2014) din perioada examinată. Cu toate acestea, procesul de redresare a stagnat din cauza factorilor menționați anterior.

4.7.   Probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile din China

4.7.1.   Observații preliminare

(143)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prejudiciul important cauzat de importurile chineze ar putea reapărea în cazul în care măsurile antidumping împotriva RPC ar expira. Ancheta a arătat că importurile din RPC au fost efectuate la prețuri de dumping în cursul PAR (considerentul 57) și că există probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor (considerentul 70).

(144)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: (i) capacitatea de producție și capacitatea de producție neutilizată disponibilă în RPC; (ii) nivelul posibil al prețurilor importurilor din China în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire; (iii) comportamentul producătorilor-exportatori din China în alte țări terțe; (iv) atractivitatea pieței Uniunii; și (v) impactul importurilor din China asupra situației industriei din Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

4.7.1.1.   Capacitatea de producție și capacitatea de producție neutilizată din RPC

(145)

Astfel cum se explică în considerentul 60, producătorii din RPC dispun de capacități considerabile de producție în China și, prin urmare, de o capacitate de producție neutilizată care depășește cu mult nu doar volumul exporturilor către Uniune pe parcursul PAR, ci și consumul total al Uniunii în cursul PAR.

(146)

În plus, după cum s-a menționat în considerentul 63, nu au fost găsite elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de cabluri din oțel în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din China sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă.

4.7.1.2.   Posibile niveluri ale prețurilor importurilor din China

(147)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 18, singurul grup de producători-exportatori din RPC care a cooperat nu a raportat vânzările sale la export către alte piețe din țări terțe. Prin urmare, în absența oricăror alte informații, a fost utilizată baza de date din RPC pentru a stabili prețurile de export chineze către alte piețe din țări terțe.

(148)

Nivelul prețurilor acestor exporturi au fost considerate, de asemenea, ca fiind o estimare rezonabilă cu privire la viitoarele niveluri posibile ale prețurilor în Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(149)

Astfel cum se explică în considerentul 69, prețurile de export din RPC către alte piețe de export au fost, în medie, cu mult mai mici decât prețurile de export către Uniune, și anume cu aproximativ 30 %. Pe această bază, s-a ajuns la concluzia că producătorii din RPC dispun de o marjă considerabilă pentru a reduce prețurile de export către Uniune.

(150)

În plus, prețul de import al grupului de producători-exportatori care a cooperat, fără a lua în considerare taxele antidumping, a subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 36,3 % în cursul PAR, astfel cum se menționează în considerentul 84. Acesta este considerat a fi un indiciu rezonabil al viitoarelor prețuri de export către Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

4.7.1.3.   Comportamentul producătorilor-exportatori chinezi de cabluri din oțel în alte țări terțe

(151)

În absența altor informații, baza de date din RPC a fost utilizată pentru a stabili prețurile de export chineze către alte piețe din țări terțe, astfel cum se explică în considerentele 64 și 65.

(152)

Potrivit informațiilor respective, prețurile de export chineze pentru cabluri din oțel către alte piețe din țări terțe erau, în medie, cu aproximativ 40 % - 80 % mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, în funcție de piața de export.

(153)

Primele trei destinații de export pentru cablurile din oțel chineze în ceea ce privește volumul, în cursul PAR, au fost Republica Coreea (123 891 de tone sau 11 % din totalul exporturilor), SUA (97 936 de tone sau 9 % din totalul exporturilor) și Vietnam (76 344 de tone sau 7 % din totalul exporturilor). Prețurile medii de export către aceste piețe erau 1 107 EUR/tonă, 1 444 EUR/tonă și, respectiv, 781 EUR/tonă. Prețurile medii ale exporturilor către țările respective au fost între 50 % și aproximativ 80 % mai mici decât prețul mediu al industriei din Uniune.

4.7.1.4.   Atractivitatea pieței Uniunii

(154)

Luând în considerare analiza de preț din considerentul anterior, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar avea capacitatea de a-și reduce semnificativ prețurile de import pentru piața Uniunii, continuând să obțină în același timp prețuri mai ridicate pe piața Uniunii decât pe alte piețe din țări terțe. Există, prin urmare, o motivație puternică pentru producătorii-exportatori chinezi de a redirecționa exporturile lor către Uniune, unde ar obține prețuri mai mari și, în același timp, ar putea să subcoteze în continuare în mod semnificativ prețul de vânzare al industriei din Uniune. În plus, ei ar avea un stimulent să exporte cel puțin o parte din capacitățile lor de producție neutilizate la prețuri scăzute pe piața Uniunii.

(155)

Un alt indiciu al gradului de atractivitate al pieței Uniunii este faptul că, de la începutul instituirii măsurilor, au existat încercări de eludare din partea exportatorilor chinezi care au fost identificate și neutralizate, astfel cum s-a explicat în considerentele 2 și 4.

(156)

De asemenea, prezența importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din RPC, în ciuda măsurilor în vigoare încă din 1999, confirmă atractivitatea pieței Uniunii.

(157)

Prin urmare, s-a concluzionat că producătorii-exportatori din RPC au potențialul și motivația de a mări semnificativ volumul exporturilor lor de cabluri din oțel către Uniune la prețuri de dumping, cu subcotarea substanțială a prețurilor industriei din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

4.7.2.   Impactul asupra industriei din Uniune

(158)

În cazul în care se menține nivelul actual al prețurilor, industria din Uniune nu va fi în măsură să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață în cazul în care va fi confruntată cu importuri la prețuri scăzute din China. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a Chinei în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire. Acest lucru ar fi, cel mai probabil, în detrimentul industriei din Uniune, deoarece prețul său este cel mai ridicat. Pierderea volumului vânzărilor ar duce la o rată de utilizare și mai scăzută și la o creștere a costului mediu de producție. Acest lucru ar avea drept consecință o nouă deteriorare a situației financiare a industriei din Uniune și a pierderilor care s-au materializat deja în cursul PAR.

(159)

Cu toate acestea, în cazul în care industria din Uniune decide să își reducă prețurile în încercarea de a-și menține volumul vânzărilor și cota de piață, deteriorarea situației sale financiare se va produce aproape imediat și pierderile constatate în cursul PAR se vor agrava în mod semnificativ.

(160)

În ambele scenarii, expirarea măsurilor va avea probabil un impact negativ asupra industriei din Uniune, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a fost obligată să reducă deja ocuparea forței de muncă legată de produs cu 9 % (a se vedea tabelul 9). Deteriorarea în continuare a situației industriei din Uniune ar putea cauza închiderea completă a unităților de producție.

(161)

Prin urmare, se poate concluziona că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o reapariție a prejudiciului cauzată de importurile chinezești de cabluri din oțel și ca situația deja prejudiciabilă a industriei din Uniune să se deterioreze în continuare.

(162)

În cursul perioadei examinate de reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (2007-2010) situația economică a industriei din Uniune a evoluat pozitiv. Ea a reușit să își păstreze rentabilitatea aproape de ținta de profit de 5 % chiar și în cursul primilor doi ani din prezenta perioadă examinată (2013-2014). Prin urmare, industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural și capabilă să elimine o situație deficitară. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate de prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, industria din Uniune a revenit la o situație financiară delicată care este de așteptat să se deterioreze și mai mult în cazul în care măsurile ar expira. Ea nu va fi în măsură să își revină din actuala situație prejudiciabilă și, în schimb, ar suferi un prejudiciu și mai mare din cauza creșterii probabile a importurilor chineze de cabluri din oțel la prețuri de dumping.

(163)

Este recunoscut faptul că importurile de cabluri din oțel din Republica Coreea și din alte țări terțe, ținând seama de volumul lor și de nivelul scăzut al prețurilor, sunt factori care au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, prezenta anchetă a fost limitată la evaluarea probabilității de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile chineze de cabluri din oțel la prețuri prejudiciabile în cazul în care măsurile antidumping actuale ar expira. Dată fiind situația fragilă a industriei din Uniune, o creștere semnificativă a importurilor din China ar agrava această situație, având în vedere capacitățile de producție neutilizate semnificative din RPC, atractivitatea pieței din Uniune și prețul scăzut al exporturilor chineze de cabluri din oțel către Uniune.

(164)

Faptul că importurile din China de cabluri din oțel intră în prezent pe piața Uniunii în număr mult mai mic decât înainte de instituirea măsurilor arată că taxele antidumping din prezent au reușit să restabilească condiții de concurență nedenaturată între exportatorii chinezi de produs care face obiectul reexaminării și industria Uniunii. Faptul că importurile originare din Republica Coreea și alte țări terțe au subcotat importurile din China nu subminează obligațiile Comisiei de a nu depăși cadrul prezentei anchete. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 165, Comisia a demonstrat faptul că este foarte probabil ca expirarea măsurilor să ducă la o reapariție a prejudiciului.

4.7.3.   Concluzie

(165)

Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor de cabluri din oțel care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria din Uniune. În consecință, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unor riscuri grave.

5.   INTERESUL UNIUNII

(166)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei, importatorilor și utilizatorilor din Uniune.

(167)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(168)

Trebuie amintit că, în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(169)

Pe această bază s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

5.1.   Interesul industriei din Uniune

(170)

Ancheta a arătat, de asemenea, că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei din Uniune și situația sa financiară fragilă din prezent se va deteriora în continuare. Expirarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, obligând producătorii din Uniune să își închidă operațiunile, ceea ce ar face ca piața Uniunii să fie complet dependentă de importurile de cabluri din oțel.

(171)

În trecut, industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă cu rezultate pozitive economice și financiare. Ea a reușit să rămână profitabilă cu o marjă de profit care depășește ținta de profit.

(172)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei din Uniune.

5.2.   Interesul importatorilor

(173)

Astfel cum se menționează în considerentele 20-22 și 24, niciun importator nu a cooperat la prezenta anchetă și nici nu a furnizat informațiile solicitate. Trebuie reamintit faptul că, în anchetele anterioare, s-a constatat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ asupra importatorilor. În consecință, în absența unor dovezi care sugerează contrariul, se poate confirma faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației lor financiare și că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător importatorii.

5.3.   Interesul utilizatorilor

(174)

Cablurile din oțel sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, cum ar fi sectorul pescuitului, transport maritim/navigație, industria de petrol și gaze, minerit, silvicultură, transport aerian, geniu civil, construcții și ascensoare.

(175)

Astfel cum se menționează în considerentele 23 și 24, niciun importator nu a cooperat la prezenta anchetă și nici nu a furnizat informațiile solicitate. Unii dintre utilizatorii care s-au făcut cunoscuți au declarat că utilizează doar într-o mică măsură cablurile din oțel. Prin urmare, s-a concluzionat, ca și în anchetele anterioare, că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ considerabil asupra situației economice a utilizatorilor și că, prin urmare, continuarea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător situația industriilor utilizatoare.

5.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(176)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel din RPC.

6.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(177)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente privind importurile de cabluri din oțel originare din RPC. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Nu a fost primită nicio observație de la părțile interesate.

(178)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 6, taxele antidumping în vigoare asupra importurilor de cabluri din oțel din RPC au fost extinse pentru a viza, în plus, importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Maroc sau din Republica Coreea. Taxele antidumping care urmează să fie menținute asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC ar trebui să continue să fie extinse asupra importurilor de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Maroc sau din Republica Coreea. Producătorul-exportator din Maroc exceptat de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 ar trebui să fie exceptat, de asemenea, de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament. Cei 15 producători-exportatori din Republica Coreea exceptați de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 ar trebui să fie exceptați și de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament.

(179)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (26), este adecvat să se prevadă rata dobânzii de întârziere în cazul rambursării taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii și aplicarea normelor naționale ar duce la denaturări nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(180)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de cabluri din oțel, inclusiv cabluri închise, cu excepția cablurilor din oțel inoxidabil, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98 (codurile TARIC 7312108112, 7312108113, 7312108119, 7312108312, 7312108313, 7312108319, 7312108512, 7312108513, 7312108519, 7312108912, 7312108913, 7312108919, 7312109812, 7312109813 și 7312109819).

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului CIF net franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și originar din RPC este de 60,4 %.

(3)   Taxa antidumping definitivă aplicabilă importurilor originare din RPC, astfel cum este stabilită la alineatul (2), se extinde la importurile de aceleași cabluri din oțel expediate din Maroc, indiferent dacă sunt declarate sau nu ca fiind originare din Maroc (codurile TARIC 7312108112, 7312108312, 7312108512, 7312108912 și 7312109812), cu excepția celor produse de Remer Maroc SARL, Zone Industrielle, Tranche 2, Lot 10, Settat, Maroc (cod adițional TARIC A567), precum și la importurile de aceleași cabluri din oțel expediate din Republica Coreea, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Republica Coreea (codurile TARIC 7312108113, 7312108313, 7312108513, 7312108913 și 7312109813), cu excepția celor produse de societățile enumerate mai jos:

Țara

Societatea

Codul adițional TARIC

Republica Coreea

Bosung Wire Rope Co., Ltd, 568,Yongdeok-ri, Hallim-myeon, Gimae-si, Gyeongsangnam-do, 621-872

A969

Chung Woo Rope Co., Ltd, 1682-4, Songjung-Dong, Gangseo- Gu, Busan

A969

CS Co., Ltd, 31-102, Junam maeul 2-gil, Yangsan, Gyeongsangnam-do

A969

Cosmo Wire Ltd, 4-10, Koyeon-Ri, Woong Chon-Myon Ulju- Kun, Ulsan

A969

Dae Heung Industrial Co., Ltd, 185 Pyunglim – Ri, Daesan- Myun, Haman – Gun, Gyungnam

A969

Daechang Steel Co., Ltd, 1213, Aam-daero, Namdong-gu, Incheon

C057

DSR Wire Corp., 291, Seonpyong-Ri, Seo-Myon, Suncheon-City, Jeonnam

A969

Goodwire MFG. Co. Ltd, 984-23, Maegok-Dong, Yangsan-City, Kyungnam

B955

Kiswire Ltd, 37, Gurak-Ro, 141 Beon-Gil, Suyeong-Gu, Busan, Korea 48212

A969

Manho Rope & Wire Ltd, Dongho Bldg, 85-2 4 Street Joongang- Dong, Jong-gu, Busan

A969

Line Metal Co. Ltd, 1259 Boncho-ri, Daeji-Myeon, Changnyeong-gun, Gyeongnam

B926

Seil Wire and Cable, 47-4, Soju-Dong, Yangsan-Si, Kyungsangnamdo

A994

Shin Han Rope Co., Ltd, 715-8, Gojan-Dong, Namdong-gu, Incheon

A969

Ssang Yong Cable Mfg. Co., Ltd, 1559-4 Song-Jeong Dong, Gang-Seo Gu, Busan

A969

Young Heung Iron & Steel Co., Ltd, 71-1 Sin-Chon Dong, Changwon City, Gyungnam

A969

Articolul 2

Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale. Dobânda de întârziere care trebuie plătită în caz de rambursare care dă naștere dreptului la plata unei dobânzi de întârziere este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care cade data scadenței, majorată cu un punct procentual.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 al Consiliului din 12 august 1999 privind instituirea unui drept antidumping definitiv și perceperea cu titlu definitiv a dreptului provizoriu instituit la importurile de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, Ungaria, India, Mexic, Polonia, Africa de Sud și Ucraina și închiderea procedurii antidumping referitoare la importurile originare din Republica Coreea (JO L 217, 17.8.1999, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 56, 6.3.1996, p. 1.), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 760/2004 al Consiliului din 22 aprilie 2004 de extindere a dreptului definitiv antidumping instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 asupra importurilor de cabluri din oțel originare, inter alia, din Ucraina, la importurile din cabluri din oțel expediate din Republica Moldova, declarate sau nu ca originare din această țară (JO L 120, 24.4.2004, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 al Consiliului din 25 octombrie 2004 de extindere a dreptului antidumping definitiv instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 privind importurile de cabluri din oțel originare, între altele, din Republica Populară Chineză la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc, indiferent că au fost sau nu declarate ca originare din această țară, și de închidere a anchetei privind un exportator marocan (JO L 328, 30.10.2004, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 al Consiliului din 8 noiembrie 2005 de instituire a unui drept antidumping definitiv asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, India, Africa de Sud și Ucraina în urma unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 299, 16.11.2005, p. 1).

(7)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 203, 11.8.2004, p. 4).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 al Consiliului din 26 aprilie 2010 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 privind importurile de cabluri și parâme din oțel originare, printre altele, din Republica Populară Chineză la importurile de cabluri și parâme din oțel expediate din Republica Coreea, indiferent dacă produsul este sau nu declarat ca provenind din Republica Coreea, și de închidere a anchetei privind importurile expediate din Malaysia (JO L 117, 11.5.2010, p. 1).

(9)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 311, 16.11.2010, p. 16).

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012 al Consiliului din 27 ianuarie 2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză și Ucraina, extinsă la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc, Moldova și Republica Coreea, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 și de încheiere a procedurii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de cabluri din oțel originare din Africa de Sud, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 36, 9.2.2012, p. 1).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

(12)  Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 180, 19.5.2016, p. 2).

(13)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO C 41, 8.2.2017, p. 5).

(14)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 41, 8.2.2017, p. 4).

(15)  http://info.hktdc.com/chinastat/gcb/index2.htm (accesată ultima dată la 28 septembrie 2017)

(16)  Curtea de Justiție, cauza C-15/12 P, Hotărârea din 19 septembrie 2013, Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials/Consiliul Dashiqiao, EU:C:2013:572, punctele 34-35.

(17)  A se vedea considerentul 51 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012.

(18)  Bown, Chad P. (2016) „Global Antidumping Database”, The World Bank, iunie, sursă: http://econ.worldbank.org/ttbd/gad/

(19)  Nivelul taxei este de 1 000 USD/tonă.

(20)  Nivelul taxei este de 2 580 USD/tonă.

(21)  Nivelul taxei se situează între 124,33 USD/tonă și 627 USD/tonă.

(22)  http://www.mincit.gov.co/loader.php?lServicio=Documentos&lFuncion=verPdf&id=82791&name=Resolucion_220_del_15_de_diciembre_de_2017__Preliminar_cables_y_torones_....pdf&prefijo=file (accesat ultima dată la data de 2 februarie 2018).

(23)  Procentajul de creștere a volumului importurilor, tabelul 2: (119 – 66)/66 = 0,80 * 100 = 80 %

(24)  Rezistența la tracțiune a unui cablu indică capacitatea sa de a rezista la o anumită tensiune.

(25)  (i) o medie a celor două NCP-uri cu cele mai apropiate diametre (plus/minus 1 mm) și aplicată datelor industriei din Uniune, cu condiția ca toate celelalte cifre din structura NCP să fie aceleași (se aplică la al 6-lea și al 7-lea NCP); (ii) prețul unitar pentru diametrul cel mai apropiat și aplicând un raport reprezentând diferența de preț a diametrului atunci când se compară toate vânzările industriei din Uniune cu aceleași diametre și aplicat datelor industriei din Uniune.

(26)  Hotărârea în cauza Wortmann, C-365/15, EU:C:2017:19, punctele 35-39.


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/64


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/608 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2018

de stabilire a criteriilor tehnice pentru etichetele electronice pentru echipamentele maritime

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/90/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind echipamentele maritime și de abrogare a Directivei 96/98/CE a Consiliului (1), în special articolul 11 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Directiva 2014/90/UE conferă Comisiei competențe de executare în vederea stabilirii de criterii tehnice corespunzătoare în ceea ce privește proiectarea, performanțele, aplicarea și utilizarea etichetelor electronice.

(2)

S-a realizat o analiză cost-beneficiu (2) al cărei rezultat a fost în favoarea utilizării etichetelor electronice în plus față de marcajul „timonă”.

(3)

Etichetarea electronică a echipamentelor maritime nu necesită investiții mari și aduce beneficii producătorilor, proprietarilor și operatorilor de nave, precum și autorităților responsabile cu supravegherea pieței.

(4)

Specificațiile prevăzute în prezentul regulament se bazează pe o comparație între tehnologiile disponibile, realizată în cadrul analizei cost-beneficiu, precum și pe sugestiile formulate în respectiva analiză în ceea ce privește structura corespunzătoare a codurilor folosite pentru identificarea echipamentelor maritime.

(5)

În urma comparației realizate în cadrul analizei cost-beneficiu între suporturile de date și arhitecturile pentru schimbul de date existente în prezent, s-a recomandat utilizarea codurilor Data Matrix și identificarea prin radiofrecvență (RFID), acestea fiind cele mai potrivite tehnologii.

(6)

Analiza cost-beneficiu a indicat totodată că, având în vedere capacitatea limitată de stocare a datelor pe eticheta electronică, informațiile de pe respectiva etichetă electronică trebuie să ofere un link către baze de date în care pot fi găsite informații mai detaliate. Codurile Data Matrix și numerele de identificare prin frecvență radio (RFID) specificate în prezentul regulament cuprind informațiile-cheie care pot include un astfel de link.

(7)

În consecință, ar trebui folosit un număr unic de identificare a echipamentelor maritime pe baza structurii standardizate a codurilor, indiferent de tipul de etichetă electronică utilizată. O astfel de identificare ar trebui să fie suficient de flexibilă pentru a permite accesul direct al utilizatorilor la majoritatea bazelor de date relevante pentru echipamentele maritime.

(8)

Formatul de codare a informațiilor necesare pe suportul de stocare a datelor ar trebui să se bazeze pe standardele ISO. De asemenea, formatul respectiv ar trebui să permită codarea unor informații suplimentare pentru uzul producătorilor, în special deoarece producătorii ar trebui să poată încorpora caracteristici de siguranță suplimentare pe suportul de stocare a datelor, în vederea identificării mai ușoare a produselor contrafăcute.

(9)

Pentru a fi ușor de reperat la inspecția vizuală, echipamentele maritime cu etichete electronice care înlocuiesc marcajul „timonă” ar trebui să poarte un simbol adecvat în acest sens.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„etichetă electronică” înseamnă un marcaj pe care figurează un număr de identificare prin frecvență radio (radio frequency identification – RFID) sau un cod Data Matrix;

2.

„identificator de aplicație” înseamnă un prefix numeric folosit pentru a defini înțelesul și formatul elementelor de date codate.

Articolul 2

Producătorii de echipamente maritime pot folosi următoarele etichete electronice, astfel cum se specifică în anexă:

(a)

etichetele RFID aplicate permanent pe un echipament maritim;

(b)

etichetele citite optic care conțin coduri Data Matrix aplicate permanent pe un echipament maritim; sau

(c)

etichetele citite optic care conțin coduri Data Matrix marcate permanent pe un echipament maritim.

Articolul 3

Pe etichetele electronice RFID care înlocuiesc marcajul „timonă” sau lângă acestea figurează în mod vizibil, lizibil și indelebil simbolul prevăzut la punctul 3.1 sau 3.2 din anexă.

Echipamentele maritime cu etichete electronice citite optic care conțin coduri Data Matrix ce înlocuiesc marcajul „timonă” poartă, în mod vizibil, lizibil și indelebil, simbolul prevăzut la punctul 3.3 din anexă pe etichetele respective sau lângă acestea.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 257, 28.8.2014, p. 146.

(2)  „Posibila introducere a unei etichete electronice pentru echipamentele maritime în locul marcajului «timonă» sau în plus față de acesta”, cererea de oferte nr. MOVE/D2/2015-372 V1.0 a Comisiei Europene, DG Mobilitate și Transporturi.


ANEXĂ

1.   Identificarea echipamentelor maritime

1.1.

Etichetele electronice pentru echipamentele maritime cuprind un număr de identificare care poate fi citit electronic prin identificarea prin frecvențe radio (RFID) sau un cod Data Matrix care poate fi citit optic, conținând următoarele informații:

(a)

un identificator de aplicație corespunzător în conformitate cu standardul ISO/IEC 15434:2006 și cu standardul ISO/IEC 15418:2016, folosindu-se fie un identificator de date ASC MH10, fie un identificator de aplicație GS1;

(b)

tipul de modul (module) de evaluare a conformității prevăzut în anexa II la Directiva 2014/90/UE folosit pentru evaluarea conformității [o literă];

(c)

numărul de identificare al organismului notificat atribuit de Comisie în conformitate cu punctul 3.1 din anexa IV la Directiva 2014/90/UE [4 cifre];

(d)

numărul (numerele) verificării unității de produs (modulul G) sau al examinării CE de tip și al certificatelor de conformitate cu tipul (modulul B și D, E sau F) [maximum 20 de caractere alfanumerice].

1.2.

În plus față de informațiile furnizate în conformitate cu punctul 1.1, etichetele electronice pot, de asemenea, cuprinde informații referitoare la numărul locului de producție, un cod de produs, numărul lotului și/sau informații suplimentare concepute de producător în conformitate cu standardul ISO/IEC 15434:2006 [folosindu-se fie identificatori de date ASC MH10, fie identificatori de aplicație GS1].

1.3.

Exemple:

 

Modulele B+D: [a se vedea punctul 1.2]+([numărul de identificare corespunzător]) B 0575 40123+D 0038 040124

 

Modulele B+E: [a se vedea punctul 1.2]+([numărul de identificare corespunzător]) B 0575 40123+E 0038 040125

 

Modulele B+F: [a se vedea punctul 1.2]+([numărul de identificare corespunzător]) B 0575 40123+F 0038 040126

 

Modulul G: [a se vedea punctul 1.2]+([numărul de identificare corespunzător]) G 0575 040126.

2.   Etichetele electronice

2.1.   Etichetele RFID

Transponderele RFID funcționează în banda de frecvență 860-960 MHz în conformitate cu standardul ISO/IEC 18000-6:2004 tipul C.

Eticheta electronică se fixează trainic pe echipamentul maritim în cauză, astfel încât să se asigure că respectiva etichetă electronică va putea fi citită conform prevederilor pe întreaga durată de viață preconizată a respectivului echipament maritim.

2.2.   Codurile Data Matrix

Codurile Data Matrix respectă standardul ISO/IEC 16022:2006.

Eticheta electronică se marchează sau se fixează trainic pe echipamentul maritim în cauză, astfel încât să se asigure că respectiva etichetă electronică va putea fi citită conform prevederilor pe întreaga durată de viață preconizată a respectivului echipament maritim.

3.   Simboluri

3.1.

Image

3.2.

Image

3.3.

Image

20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/68


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/609 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2018

privind prețul maxim de achiziție pentru laptele praf degresat pentru a doua invitație separată de participare la licitație în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/154

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea comună a piețelor produselor agricole (1), în special articolul 3,

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/154 al Comisiei (2) a deschis achizițiile de lapte praf degresat printr-o procedură de licitație pentru perioada de intervenție publică 1 martie-30 septembrie 2018, în conformitate cu condițiile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240 al Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240, pe baza ofertelor primite ca răspuns la invitațiile separate de participare la licitație, Comisia trebuie să stabilească un preț maxim de achiziție sau să decidă să nu stabilească un preț maxim de achiziție.

(3)

Având în vedere ofertele primite pentru a doua invitație separată de participare la licitație, nu ar trebui să se stabilească un preț maxim de achiziție.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pentru a doua invitație separată de participare la licitație pentru achiziționarea de lapte praf degresat în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/154, pentru care termenul de depunere a ofertelor a expirat la 17 aprilie 2018, nu se stabilește un preț maxim de achiziție.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală


(1)  JO L 346, 20.12.2013, p. 12.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/154 al Comisiei din 30 ianuarie 2018 de deschidere a unei proceduri de licitație pentru achiziționarea de lapte praf degresat în perioada de intervenție publică 1 martie-30 septembrie 2018. (JO L 29, 1.2.2018, p. 6).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240 al Comisiei din 18 mai 2016 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutorul pentru depozitarea privată (JO L 206, 30.7.2016, p. 71).


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/69


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/610 AL COMISIEI

din 19 aprilie 2018

privind prețul minim de vânzare pentru laptele praf degresat pentru a nouăsprezecea invitație parțială de participare la licitație în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240 al Comisiei din 18 mai 2016 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește intervenția publică și ajutorul pentru depozitarea privată (2), în special articolul 32,

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080 al Comisiei (3) a deschis vânzările de lapte praf degresat prin procedură de licitație.

(2)

Având în vedere ofertele primite pentru a nouăsprezecea invitație parțială de participare la licitație, este necesar să se stabilească un preț minim de vânzare.

(3)

Comitetul pentru organizarea comună a piețelor agricole nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În ceea ce privește a nouăsprezecea invitație parțială de participare la licitație pentru vânzările de lapte praf degresat în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080, pentru care perioada în care trebuiau depuse oferte s-a încheiat la 17 aprilie 2018, prețul minim de vânzare este 105,10 EUR/100 kg.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 206, 30.7.2016, p. 71.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080 al Comisiei din 25 noiembrie 2016 de deschidere a vânzărilor de lapte praf degresat prin procedură de licitație (JO L 321, 29.11.2016, p. 45).


DECIZII

20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/70


DECIZIA (PESC) 2018/611 A CONSILIULUI

din 19 aprilie 2018

de modificare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 27 mai 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/849 (1), care stabilește măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC).

(2)

RPDC își continuă programul nuclear și cel balistic încălcându-și obligațiile, astfel cum se prevede în mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Respectivele programe sunt parțial finanțate prin transferuri ilicite de fonduri și de resurse economice.

(3)

Patru persoane care au fost implicate în transferuri de active și resurse care ar putea contribui financiar la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă ar trebui adăugate pe lista persoanelor și a entităților din anexa II la Decizia (PESC) 2016/849.

(4)

Prin urmare, anexa II la Decizia (PESC) 2016/849 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa II la Decizia (PESC) 2016/849 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 19 aprilie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

E. ZAHARIEVA


(1)  Decizia (PESC) 2016/849 a Consiliului din 27 mai 2016 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Deciziei 2013/183/PESC (JO L 141, 28.5.2016, p. 79).


ANEXĂ

Anexa II la Decizia (PESC) 2016/849 se modifică după cum urmează:

1.

rubrica II se înlocuiește cu următorul text:

„II.   

Persoane și entități care furnizează servicii financiare sau efectuează transferuri de active sau resurse care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă”;

2.

la rubrica II, în subrubrica „A. Persoane”, se adaugă următoarele mențiuni:

 

Nume

Pseudonim

Informații de identificare

Data desemnării

Expunere de motive

„9.

KIM Yong Nam

Kim Yong-Nam, Kim Young-Nam, Kim Yong-Gon

Data nașterii: 2.12.1947

Locul nașterii: Sinuju, RPDC

20.4.2018

KIM Yong Nam a fost identificat de Grupul de experți drept agent al Biroului general de informații (Reconnaissance General Bureau), o entitate care a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite. Acesta și fiul său, KIM Su Gwang, au fost identificați de Grupul de experți ca participând la un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. KIM Yong Nam a deschis diverse conturi curente și de economii în Uniune și a fost implicat în diverse transferuri bancare de sume importante către conturi din Uniune sau către conturi din afara Uniunii în perioada în care a lucrat ca diplomat, inclusiv către conturi pe numele fiului său, KIM Su Gwang, și al nurorii sale, KIM Kyong Hui.

10.

DJANG Tcheul Hy

 

Data nașterii: 11.5.1950

Locul nașterii: Kangwon

20.4.2018

DJANG Tcheul Hy a fost implicată, împreună cu soțul său, KIM Yong Nam, fiul său, KIM Su Gwang, și nora sa, KIM Kyong Hui, într-un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. Aceasta a deținut mai multe conturi bancare în Uniune care au fost deschise pe numele său de fiul ei, KIM Su Gwang. Aceasta a fost, de asemenea, implicată în mai multe transferuri bancare provenind din conturi ale nurorii sale, KIM Kyong Hui, către conturi bancare din afara Uniunii.

11.

KIM Su Gwang

KIM Sou-Kwang, KIM Sou-Gwang, KIM Son-Kwang, KIM Su-Kwang, KIM Soukwang

Data nașterii: 18.8.1976

Locul nașterii: Phenian, RPDC

Diplomat în cadrul ambasadei RPDC din Belarus

20.4.2018

KIM Su Gwang a fost identificat de Grupul de experți drept agent al Biroului general de informații (Reconnaissance General Bureau), o entitate care a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite. Acesta și tatăl său, KIM Yong Nam, au fost identificați de Grupul de experți ca participând la un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. KIM Su Gwang a deschis multiple conturi bancare în mai multe state membre, inclusiv pe numele unor membri ai familiei. El a fost implicat în diverse transferuri bancare de sume importante către conturi din Uniune sau către conturi din afara Uniunii în perioada în care a lucrat ca diplomat, inclusiv către conturi pe numele soției sale, KIM Kyong Hui.

12.

KIM Kyong Hui

 

Data nașterii: 6.5.1981

Locul nașterii: Phenian, RPDC

20.4.2018

KIM Kyong Hui a fost implicată, împreună cu soțul său, KIM Su Gwang, socrul său, KIM Yong Nam, și soacra sa, DJANG Tcheul Hy, într-un ansamblu de practici financiare frauduloase care ar putea contribui la programele RPDC din domeniul nuclear sau legate de rachete balistice sau de alte arme de distrugere în masă. Aceasta a fost destinatara mai multor transferuri bancare din partea soțului său, KIM Su Gwang, și a socrului său, KIM Yong Nam, și a transferat bani către conturi din afara Uniunii pe numele său sau pe numele soacrei sale, DJANG Tcheul Hy.”


20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/73


DECIZIA (UE) 2018/612 A COMISIEI

din 7 aprilie 2016

privind ajutorul de stat SA 28876-2012/C (ex CP 202/2009) acordat de Grecia Terminalului pentru containere al portului din Piure

[notificată cu numărul C(2018) 1978]

(Numai textul în limba greacă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

întrucât:

1.   PROCEDURA

(1)

În decizia finală (1) adoptată la 23 martie 2015 („decizia finală”), Comisia a concluzionat că măsurile de ajutor puse în aplicare de Grecia în favoarea întreprinderii Piraeus Container Terminal S.A („PCT”) și a întreprinderii Cosco Pacific Limited („Cosco”), societatea-mamă și creditorul celei dintâi, sunt ilegale și incompatibile, Grecia încălcând astfel articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și a dispus desființarea măsurilor în cauză și recuperarea ajutorului.

(2)

Grecia a atacat respectiva decizia finală în fața Tribunalului Uniunii Europene la 2 iunie 2015.

2.   DESCRIEREA DETALIATĂ A MĂSURII

2.1.   Decizia finală

(3)

În 2009, Comisia a primit plângeri referitoare la mai multe măsuri fiscale acordate în temeiul Legii 3755/2009 („legea”) concesionarului unei părți a Portului din Pireu, și anume întreprinderii Cosco și filialei acesteia, PCT (2). Scutirile erau legate de concesiunea inițială din 2008. La 11 iulie 2012, Comisia și-a exprimat rezervele în ceea ce privește scutirile fiscale respective și a deschis procedura oficială de investigare („decizia de inițiere”) (3). La 23 martie 2015, Comisia a închis procedura oficială de investigare, concluzionând că următoarele măsuri constituie ajutor de stat ilegal și incompatibil (4):

scutirea de la plata impozitului pe venit pentru dobânzile acumulate până la data începerii exploatării cheiului nr. 3;

rambursarea creditului pentru TVA, indiferent de stadiul de finalizare a obiectului contractului; definiția noțiunii de „produs de investiții” în sensul normelor privind TVA; dreptul la penalizări de întârziere începând cu prima zi după cea de a 60-a zi de la cererea de rambursare a TVA;

reportarea pierderilor fără limită temporală;

posibilitatea de a alege între trei metode de amortizare, în ceea ce privește costurile de investiții pentru reconstrucția cheiului nr. 2 și construcția cheiului nr. 3;

scutirea de la plata taxelor de timbru pentru acordurile de împrumut și pentru orice acord auxiliar privind finanțarea proiectului;

scutirea de la plata impozitelor, a taxelor de timbru, a contribuțiilor și a oricăror drepturi în favoarea statului sau a terților cu privire la contractele dintre creditorii acordurilor de împrumut în temeiul cărora sunt transferate drepturile și obligațiile care decurg din acestea;

scutirea de la plata taxelor de timbru pentru orice despăgubire acordată de Autoritatea Portului Pireu („APP”) întreprinderii PCT în temeiul contractului de concesiune, care nu intră în domeniul de aplicare al Codului TVA;

protecția acordată în temeiul regimului de protecție specială pentru investițiile străine.

(4)

În aceeași decizie, Comisia a concluzionat că derogarea de la normele generale privind exproprierea forțată (5), acordată de Grecia, nu constituie ajutor de stat.

2.2.   Măsura supusă evaluării: scutirea de la plata taxelor de timbru pentru despăgubirile acordate de APP întreprinderii PCT  (6)

(5)

În ceea ce privește scutirea de la plata taxelor de timbru pentru despăgubirile acordate de APP întreprinderii PCT, Comisia a concluzionat în decizia finală că măsura conținea un avantaj selectiv pentru PCT prin faptul că întreprinderea era scutită de la plata taxelor de timbru în cazul: (a) unei despăgubiri acordate de APP ca urmare a activării unei clauze de penalitate din contractul de concesiune; și (b) al altor tipuri de despăgubiri acordate de APP, ca urmare, de exemplu, a unor daune legate de contractul de concesiune sau a unei încălcări internaționale a contractului (7).

(6)

Referitor la cazul particular al despăgubirilor acordate de APP ca urmare a activării unei clauze de penalitate [și anume cazul a) de mai sus], concluzia Comisiei a fost că avantajul acordat întreprinderii PCT a constat în scutirea acesteia de la plata taxelor de timbru fixe (8) în cazurile respective. La baza acestei concluzii a stat raționamentul că, în conformitate cu cadrul general aplicabil, și anume Codul privind taxa de timbru (9), astfel cum a fost interpretat prin Circulara 44/1987, activarea unui acord auxiliar legat de un contract supus TVA este supusă unei taxe de timbru fixe (10).

(7)

Cu toate acestea, în cererea sa de anulare a deciziei finale, depusă la Tribunal, Grecia a precizat că taxele de timbru fixe fuseseră general desființate încă din 2001 (11), adică înainte ca prin Legea 3755/2009 să fi fost introdusă scutirea respectivă în favoarea PCT.

3.   EVALUAREA MĂSURII

(8)

În cursul procedurii administrative care a condus la adoptarea deciziei finale, autoritățile elene nu au adus în niciun moment la cunoștința Comisiei faptul că taxele de timbru fixe fuseseră desființate în 2001 în temeiul articolului 25 din Legea 2873/2000. Autoritățile elene nu au menționat acest fapt cu nicio ocazie, deși procedura de investigare oficială deschisă în temeiul articolului 108 alineatul (2) din TFUE viza scutirea de la plata taxelor de timbru în general (adică atât a taxelor de timbru fixe, cât și a celor proporționale) care îi fusese acordată întreprinderii PCT în temeiul articolului 2 alineatul (10) din lege (12). Prin urmare, pe baza informațiilor de care dispunea la momentul la care a adoptat decizia finală, Comisia era îndreptățită să concluzioneze că întreprinderea PCT a primit un ajutor de stat incompatibil prin aplicarea articolului 2 alineatul (10) din lege, prin faptul că a fost scutită de la plata taxelor de timbru, atât a celor fixe, cât și a celor proporționale, pentru despăgubirile pe care APP i le acorda în temeiul contractului de concesiune (13).

(9)

Chiar dacă autoritățile elene au informat cu întârziere (14) Comisia cu privire la desființarea generală a taxelor de timbru fixe, Comisia, din dorința de a acționa ca o bună administrație, deși nu este obligată să modifice decizia finală, dorește totuși să modifice această decizie finală, pentru a ține pe deplin seama de situația actuală. Mai precis, având în vedere articolul 25 din Legea 2873/2000, Comisia nu mai are niciun motiv să considere că scutirea acordată în temeiul articolului 2 alineatul (10) din lege conferă vreun avantaj întreprinderii PCT în cazul în care APP îi acordă despăgubiri ca urmare a activării unei clauze de penalitate din contractul de concesiune. Conform normelor general aplicabile pentru acest tip de acordare de despăgubiri, la data la care a fost adoptată Legea 3755/2009 nu se datora nicio taxă de timbru. Prin urmare, respectiva scutire de la plata taxei de timbru nu oferă niciun avantaj selectiv întreprinderii PCT și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în această privință.

(10)

Întrucât a aflat aceste informații abia după adoptarea deciziei sale finale în acest caz, Comisia decide acum, în spiritul bunei administrații publice, să își modifice decizia din 23 martie 2015 în ceea ce privește acest avantaj specific al măsurii. Decizia finală nu este în niciun fel modificată în ceea ce privește scutirea întreprinderii PCT de la plata taxei de timbru (proporționale) pe care aceasta o datorează în mod normal pentru alte tipuri de despăgubiri acordate de APP [adică în cazul (b) din considerentul 5 din prezenta decizie].

4.   CONCLUZIE

(11)

Comisia a decis, în consecință, că Grecia nu i-a acordat întreprinderii PCT ajutor de stat sub forma scutirii de la plata taxelor de timbru în cazul în care APP îi acordă întreprinderii PCT despăgubiri ca urmare a activării unei clauze de penalitate din contractul de concesiune. Prin urmare, Comisia își modifică decizia din 23 martie 2015 în ceea ce privește acest aspect al măsurii. Toate celelalte concluzii ale deciziei rămân neschimbate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 1 alineatul (7) din Decizia adoptată în cazul SA.28876 privind Terminalul de containere al portului din Pireu & Cosco Pacific Limited (JO L 269, 15.10.2015, p. 93) se adaugă o a doua teză:

„această măsură nu include despăgubirile acordate întreprinderii PCT ca urmare a activării unei clauze de penalitate din contractul de concesiune, atunci când oricum nu se plătesc taxe de timbru;”.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.

Adoptată la Bruxelles, 7 aprilie 2016.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Membru al Comisiei


(1)  JO L 269, 15.10.2015, p. 93.

(2)  A se vedea considerentele 10-19 din decizia finală.

(3)  JO C 301, 5.10.2012, p. 55.

(4)  A se vedea articolul 1 din decizia finală.

(5)  A se vedea articolul 2 din decizia finală.

(6)  Articolul 2 alineatul (10) din Legea 3755/2009.

(7)  A se vedea considerentele 195-209 din decizia finală, în special considerentele 202-205.

(8)  A se vedea considerentele 201-203 din decizia finală.

(9)  Decretul prezidențial din 28.7.1931, JO A239 1931.

(10)  A se vedea considerentul 197 din decizia finală.

(11)  Conform articolului 25 din Legea 2873/2000.

(12)  A se vedea secțiunea 4.2.3.8 (considerentele 194-203) din decizia finală.

(13)  A se vedea de asemenea cauza C-390/06, Nuova Agricast, EU:C:2008:224, punctul 54.

(14)  Abia când au depus la Tribunal cererea de anulare a deciziei finale.


Rectificări

20.4.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 101/76


Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/0000 al Comisiei din 30 august 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, flufenacet, flurtamon, forclorfenuron, fostiazat, indoxacarb, iprodion, MCPA, MCPB, siltiofam, tiofanat-metil și tribenuron

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 224 din 31 august 2017 )

Pe copertă, în cuprins, și la pagina 115, în titlu:

în loc de:

„Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/0000 al Comisiei din 30 august 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, flufenacet, flurtamon, forclorfenuron, fostiazat, indoxacarb, iprodion, MCPA, MCPB, siltiofam, tiofanat-metil și tribenuron”,

se citește:

„Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1511 al Comisiei din 30 august 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active 1-metilciclopropenă, beta-ciflutrin, clorotalonil, clorotoluron, cipermetrin, daminozid, deltametrin, dimetenamid-p, flufenacet, flurtamon, forclorfenuron, fostiazat, indoxacarb, iprodion, MCPA, MCPB, siltiofam, tiofanat-metil și tribenuron”.