ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 63

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 61
6 martie 2018


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/324 al Consiliului din 5 martie 2018 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/325 al Consiliului din 5 martie 2018 privind punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 224/2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană

3

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/326 al Consiliului din 5 martie 2018 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

5

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/327 al Comisiei din 5 martie 2018 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) ca aditiv în hrana crapului (titularul autorizației: Huvepharma NV) ( 1 )

7

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/328 al Comisiei din 5 martie 2018 privind autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 29784 ca aditiv în hrana puilor pentru îngrășare și a puicuțelor pentru ouat (titularul autorizației: ADISSEO France SAS) ( 1 )

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/329 al Comisiei din 5 martie 2018 de desemnare a centrului de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor ( 1 )

13

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/330 al Comisiei din 5 martie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

15

 

 

DECIZII

 

*

Decizia de punere în aplicare (PESC) 2018/331 a Consiliului din 5 martie 2018 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

44

 

*

Decizia de punere în aplicare (PESC) 2018/332 a Consiliului din 5 martie 2018 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/798/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane

46

 

*

Decizia (PESC) 2018/333 a Consiliului din 5 martie 2018 de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

48

 

 

RECOMANDĂRI

 

*

Recomandarea (UE) 2018/334 a Comisiei din 1 martie 2018 privind măsuri de combatere eficace a conținutului ilegal online

50

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor ( JO L 201, 27.7.2012 )

62

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/324 AL CONSILIULUI

din 5 martie 2018

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007 (1), în special articolul 47 alineatul (5),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 30 august 2017, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2017/1509.

(2)

La 15 februarie 2018, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) instituit în temeiul Rezoluției 1718 (2006) a CSONU a modificat informațiile referitoare la o persoană inclusă pe lista celor cărora li se aplică măsurile restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa XIII la Regulamentul (UE) 2017/1509 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa XIII la Regulamentul (UE) 2017/1509 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

N. DIMOV


(1)  JO L 224, 31.8.2017, p. 1.


ANEXĂ

În anexa XIII la Regulamentul (UE) 2017/1509, la secțiunea (a) persoane fizice, rubrica 52 se înlocuiește cu următorul text:

„52.

Ri Su Yong

 

Data nașterii: 25.6.1968

Cetățenia: RPDC

Pașaport nr: 654310175

Adresa: indisponibilă

Sexul: masculin

A deținut funcția de reprezentant al Korea Ryonbong General Corporation în Cuba

2.6.2017

Funcționar al Korea Ryonbong General Corporation, specializat în achiziții pentru industria de apărare a RPDC și asistență în vânzările cu caracter militar ale Phenianului. Achizițiile acesteia sprijină probabil și programul de arme chimice al RPDC.”


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/3


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/325 AL CONSILIULUI

din 5 martie 2018

privind punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 224/2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 224/2014 al Consiliului din 10 martie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană (1), în special articolul 17 alineatul (3),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 10 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 224/2014.

(2)

La 16 februarie 2018, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, instituit în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, a actualizat informațiile referitoare la o persoană căreia i se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

N. DIMOV


(1)  JO L 70, 11.3.2014, p. 1.


ANEXĂ

În anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014, în secțiunea „A. Persoane”, rubrica privind persoana menționată mai jos se înlocuiește cu rubrica următoare:

„1.

François Yangouvonda BOZIZÉ [alias: a) Bozize Yangouvonda; b) Samuel Peter Mudde (născut la 16 dec. 1948, în Izo, Sudanul de Sud)]

Funcția: a) fost șef de stat, Republica Centrafricană; b) profesor

Data nașterii: a) 14 octombrie 1946; b) 16 decembrie 1948.

Locul nașterii: a) Mouila, Gabon; b) Izo, Sudanul de Sud

Cetățenia: a) Republica Centrafricană; b) Sudanul de Sud

Pașaport nr.: D00002264, eliberat la 11 iunie 2013 (emis de Ministerul Afacerilor Externe, în Juba, Sudanul de Sud. Expiră la 11 iunie 2017. Pașaport diplomatic emis pe numele Samuel Peter Mudde)

Numărul național de identificare: M4800002143743 (Numărul personal din pașaport)

Adresa: Uganda.

Data desemnării de către ONU: 9 mai 2014.

Alte informații: Numele mamei este Martine Kofio. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5802796

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Bozizé a fost inclus pe listă la 9 mai 2014, în temeiul punctului 36 din Rezoluția 2134 (2014) pentru «implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte».

Informații suplimentare

În colaborare cu susținătorii săi, Bozizé a încurajat atacul din 5 decembrie 2013 asupra orașului Bangui. De atunci, acesta încearcă în continuare să desfășoare operațiuni de destabilizare pentru a menține tensiunile în capitala RCA. Potrivit relatărilor, Bozizé a creat gruparea de miliție anti-balaka înainte ca acesta să părăsească RCA la 24 martie 2013. Într-un comunicat, Bozizé a solicitat miliției sale să continue atrocitățile împotriva regimului actual și a islamiștilor. Potrivit relatărilor, Bozizé a furnizat sprijin financiar și material persoanelor din milițiile care acționează pentru a destabiliza tranziția în curs și pentru a-l aduce înapoi la putere pe Bozizé. Cea mai mare parte a persoanelor din gruparea anti-balaka provin din forțele armate centrafricane care s-au dispersat în zonele rurale după lovitura de stat și au fost reorganizate de Bozizé. Bozizé și susținătorii săi controlează mai mult de jumătate din unitățile anti-balaka.

Forțe loiale lui Bozizé au fost înarmate cu puști de asalt, mortiere și lansatoare de rachete și s-au implicat din ce în ce mai mult în represalii împotriva populației musulmane din RCA. Situația din RCA s-a deteriorat rapid după atacul din 5 decembrie 2013 de la Bangui al forțelor anti-balaka, care s-a soldat cu peste 700 de morți.”


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/5


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/326 AL CONSILIULUI

din 5 martie 2018

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (1), în special articolul 14 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 208/2014.

(2)

Pe baza unei reexaminări realizate de Consiliu, rubricile referitoare la două persoane ar trebui eliminate, iar expunerile de motive referitoare la trei persoane ar trebui actualizate.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

N. DIMOV


(1)  JO L 66, 6.3.2014, p. 1.


ANEXĂ

I.

Persoanele enumerate mai jos sunt eliminate de pe lista care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014:

4.

Olena Leonidivna Lukash

10.

Serhii Petrovych Kliuiev

II.

Rubricile referitoare la următoarele persoane care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 208/2014 se înlocuiesc cu următorul text:

 

Nume

Informații de identificare

Expunere de motive

Data includerii pe listă

7.

Oleksandr Viktorovych Yanukovych (Олександр Вiкторович Янукович)

Născut la 10 iulie 1973 în Yenakiieve (oblastul Donețk), fiul fostului președinte, om de afaceri

Persoană care face obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau active publice și pentru complicitate la aceasta.

6.3.2014

11.

Mykola Yanovych Azarov (Микола Янович Азаров),

Nikolai Yanovich Azarov (Николай Янович Азаров)

Născut la 17 decembrie 1947 în Kaluga (Rusia), prim-ministru al Ucrainei până în ianuarie 2014

Persoană care face obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau active publice și pentru complicitate la aceasta.

6.3.2014

12.

Serhiy Vitalyovych Kurchenko (Сергiй Вiталiйович Курченко)

Născut la 21 septembrie 1985 în Harkov, om de afaceri

Persoană care face obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau active publice și pentru abuz în serviciu în scopul obținerii unui avantaj nejustificat pentru sine sau pentru o terță parte, cauzând prin aceasta un prejudiciu fondurilor sau activelor publice ucrainene.

6.3.2014


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/7


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/327 AL COMISIEI

din 5 martie 2018

privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) ca aditiv în hrana crapului (titularul autorizației: Huvepharma NV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare pentru un preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135). Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) ca aditiv în hrana crapului, urmând a fi clasificat în categoria de aditivi „aditivi zootehnici”.

(4)

Preparatul respectiv a fost deja autorizat ca aditiv în hrana animalelor pentru o perioadă de zece ani prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1043 al Comisiei (2), pentru hrana puilor pentru îngrășare, a curcanilor pentru îngrășare, a găinilor ouătoare, a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și ouat, a purceilor înțărcați și a porcilor pentru îngrășare, iar prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1906 al Comisiei (3), pentru hrana puicuțelor pentru ouat și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat.

(5)

În avizul ei din 6 iulie 2017 (4), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) nu are efecte adverse asupra sănătății animale, asupra sănătății umane sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat că aditivul respectiv este considerat eficace pentru ameliorarea performanței zootehnice a crapului. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(6)

Evaluarea preparatului de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei de aditivi „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „promotori de digestibilitate”, se autorizează ca aditiv pentru hrana animalelor, în condițiile prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1043 al Comisiei din 30 iunie 2015 privind autorizarea preparatului de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IM SD135) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a curcanilor pentru îngrășare, a găinilor ouătoare, a purceilor înțărcați, a porcilor pentru îngrășare și a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și pentru ouat, și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2148/2004, (CE) nr. 828/2007 și (CE) nr. 322/2009 (titularul autorizației: Huvepharma NV) (JO L 167, 1.7.2015, p. 63).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1906 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IM SD135) ca aditiv pentru hrana puicuțelor pentru ouat și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat (titularul autorizației: Huvepharma NV) (JO L 269, 19.10.2017, p. 33).

(4)  EFSA Journal 2017;15(7):4942.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

Unități de activitate/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria aditivilor zootehnici. Grupa funcțională: promotori de digestibilitate

4a1617

Huvepharma NV

Endo-1,4-beta-xilanază

EC 3.2.1.8

Compoziția aditivului:

Preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135), cu o activitate minimă de 6 000 EPU (1)/g

(formă solidă și formă lichidă)

Caracterizarea substanței active:

endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135)

Metoda analitică  (2)

Pentru caracterizarea activității endo-1,4-beta-xilanazei:

metoda colorimetrică de măsurare a colorantului hidrosolubil eliberat prin acțiunea endo-1,4-β-xilanazei din substraturi de arabinoxilan din grâu legat colateral cu azurină.

Crap

1 050 EPU

 

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor.

2.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și de măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție pentru piele, de protecție pentru ochi și de protecție respiratorie.

26.3.2028


(1)  1 EPU reprezintă cantitatea de enzimă care eliberează pe minut 0,0083 micromoli de zaharuri reductoare (echivalente în xiloză) din xilan din pleavă de ovăz, la pH de 4,7 și la 50 °C.

(2)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/328 AL COMISIEI

din 5 martie 2018

privind autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 29784 ca aditiv în hrana puilor pentru îngrășare și a puicuțelor pentru ouat (titularul autorizației: ADISSEO France SAS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru preparatul de Bacillus subtilis DSM 29784. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 29784 ca aditiv în hrana puilor pentru îngrășare și a puicuțelor pentru ouat, urmând să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat în avizul ei din 4 iulie 2017 (2) că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Bacillus subtilis DSM 29784 nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra sănătății umane sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, că preparatul în cauză are potențialul de a îmbunătăți performanța zootehnică a puilor pentru îngrășare. Această concluzie poate fi extinsă la puicuțele pentru ouat, atunci când preparatul este utilizat în aceeași doză. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale, transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 29784 arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „stabilizatori ai florei intestinale”, este autorizat ca aditiv pentru hrana animalelor, sub rezerva respectării condițiilor menționate în aceeași anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2017; 15(7):4933.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria aditivilor zootehnici. Grupa funcțională: stabilizatori ai florei intestinale

4b1829

Adisseo France SAS

Bacillus subtilis DSM 29784

Compoziția aditivului:

Preparat de Bacillus subtilis DSM 29784 cu un conținut minim de aditiv de 1 × 1010 CFU/g

Stare solidă

Caracterizarea substanței active:

Spori viabili de Bacillus subtilis DSM 29784

Metoda analitică  (1)

Pentru numărarea Bacillus subtilis DSM 29784 în aditiv, preamestecuri și furaje:

Metoda dispersiei pe placă EN 15784

Pentru identificarea Bacillus subtilis DSM 29784:

Identificare:

Electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE – Pulsed Field Gel Electrophoresis)

Pui pentru îngrășare

Puicuțe pentru ouat

1 × 108

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor.

2.

Este permisă utilizarea în hrana pentru animale care conține următoarele coccidiostatice autorizate: monensin sodic, narazin/nicarbazin, salinomicin sodic, lasalocid A sodic, diclazuril, narazin, maduramicin de amoniu, clorhidrat de robenidină sau decochinat.

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipament de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție cutanată, respiratorie și oculară.

26.3.2028


(1)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/329 AL COMISIEI

din 5 martie 2018

de desemnare a centrului de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (1), în special articolul 95 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (UE) 2017/625, Comisia a lansat o cerere publică de candidaturi pentru selectarea și desemnarea unui centru de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor care ar trebui să sprijine activitățile Comisiei și ale statelor membre în ceea ce privește aplicarea normelor care prevăd cerințele privind bunăstarea animalelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (f) din regulamentul respectiv.

(2)

Comitetul de evaluare și selectare numit pentru cererea de candidaturi respectivă a concluzionat că consorțiul condus de Wageningen Livestock Research și alcătuit, de asemenea, din Universitatea din Aarhus și din Institutul Friedrich-Loeffler îndeplinește cerințele stabilite la articolul 95 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625 și poate fi responsabil cu sarcinile stabilite la articolul 96 din respectivul regulament.

(3)

Acest consorțiu ar trebui, prin urmare, să fie desemnat ca centru de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor căruia îi sunt încredințate sarcini de sprijin, în măsura în care acestea vor fi incluse în programele de lucru anuale sau multianuale ale centrului de referință. Programele ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele și prioritățile programelor de lucru relevante adoptate de către Comisie în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(4)

Desemnarea ar trebui revizuită o dată la cinci ani, începând cu data aplicării prezentului regulament.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 29 aprilie 2018, în conformitate cu data aplicării prevăzută la articolul 167 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/625,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Următorul consorțiu este desemnat drept centru de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor, responsabil cu sprijinirea activităților orizontale ale Comisiei și ale statelor membre în domeniul cerințelor privind bunăstarea animalelor:

Nume

:

Consorțiu condus de Livestock Research Livestock Research și alcătuit, de asemenea, din Universitatea din Aarhus și din Institutul Friedrich-Loeffler

Adresă

:

Drevendaalsesteeg 4

6708 PB Wageningen

NEDERLAND

Desemnarea este revizuită o dată la cinci ani, începând cu data aplicării prezentului regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 29 aprilie 2018.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 95, 7.4.2017, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/15


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/330 AL COMISIEI

din 5 martie 2018

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsurile în vigoare

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1331/2011 al Consiliului (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Taxele antidumping în vigoare variază de la 48,3 % până la 71,9 % pentru societățile individuale, cu un nivel al taxei reziduale de 71,9 %.

1.2.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil (denumite în continuare „SSSPT”) originare din RPC, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(4)

Cererea a fost depusă de industria tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil a Uniunii Europene (denumită în continuare „ESTA” sau „solicitantul”), care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de SSSPT.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(6)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 10 decembrie 2016, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

La 17 februarie 2017 (5), a fost deschisă o anchetă antieludare privind produsul în cauză originar din RPC prin intermediul importurilor expediate din India. Ancheta respectivă nu a condus la extinderea măsurilor la importurile din India (6).

1.3.   Părțile interesate

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în scopul participării la ancheta de reexaminare. Comisia a informat în mod expres solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, utilizatorii și importatorii, producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării și i-a invitat să coopereze.

(9)

Comisia a declarat, de asemenea, că intenționa să utilizeze Statele Unite ale Americii („SUA”) ca țară terță cu economie de piață („țară analogă”),în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a informat producătorii din SUA cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(10)

În plus, Comisia a trimis scrisori tuturor producătorilor cunoscuți de SSSPT din Republica Coreea, Ucraina, India, Japonia, Norvegia și Turcia, solicitându-le să coopereze în cadrul reexaminării.

(11)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la deschiderea reexaminării în termenele stabilite în avizul de deschidere și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Audieri în prezența consilierului-auditor au avut loc la 14 decembrie 2017 și la 19 ianuarie 2018 la cererea Zhejiang Jiuli Hi-Tech Metals Co. Ltd. O cerere pentru o a treia audiere a fost primită la 30 ianuarie 2018 și a fost acceptată de consilierul-auditor. Audierea a avut loc la 5 februarie 2018.

1.3.1.   Eșantionarea

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea să includă în eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(a)   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune și a invitat părțile interesate să prezinte observații în termenele stabilite. Eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de producție și de vânzări ale produsului similar în cursul perioadei anchetei de reexaminare în Uniune, asigurând, în același timp, o repartizare geografică. Acesta a fost alcătuit din cele mai mari societăți, cu sediul în Suedia, Franța și Spania, din cele mai mari trei grupuri de producători din Uniune.

(14)

Unul dintre reclamanți, Tubacex Group, a recomandat Comisiei să includă în eșantion cel de-al doilea cel mai mare producător al său, cu sediul în Austria, în locul celui mai mare producător al său, cu sediul în Spania. Această sugestie a fost prezentată deoarece unele dintre tipurile de produse ale acestui producător nu au fost importate din țara în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(15)

Cu toate acestea, având în vedere că, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia selectează eșantionul pe baza celui mai mare volum de producție și de vânzări și că tipurile de produs în cauză au fost acoperite de definiția produsului similar, s-a decis să nu se aprobe această cerere. În plus, Comisia a considerat că eșantionul selectat inițial a fost pe deplin reprezentativ și a oferit o acoperire suficientă în ceea ce privește tipurile de produse, astfel cum se explică în considerentul 13 de mai sus.

(16)

Nu au fost prezentate observații suplimentare cu privire la eșantionul provizoriu de producători din Uniune și, prin urmare, eșantionul a fost confirmat ca fiind definitiv.

(b)   Eșantionarea importatorilor

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

În timpul exercițiului de eșantionare, doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și, prin urmare, eșantionarea importatorilor neafiliați nu a fost considerată necesară.

(c)   Eșantionarea producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză

(19)

Zece producători-exportatori au returnat formularele de eșantionare. În primul rând, Comisia a selectat un eșantion constituit din doi dintre aceștia, în funcție de exporturile lor către Uniune și de capacitatea lor de producție. Ca urmare a retragerii unuia dintre producătorii incluși în eșantion, Comisia a constituit un nou eșantion, înlocuind producătorul-exportator care s-a retras cu următorul de pe listă, astfel încât eșantionul să fie din nou alcătuit din doi producători-exportatori, în funcție de exporturile lor către Uniune și de capacitatea lor de producție.

1.3.2.   Chestionare

(20)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători-exportatori incluși în eșantion, producătorilor cunoscuți din țări potențial analoge, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și tuturor importatorilor și utilizatorilor cunoscuți activi pe piața Uniunii. S-au primit răspunsuri la chestionare de la doi producători-exportatori incluși în eșantion, de la patru producători din țara analogă și de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion. Doar unul dintre importatorii neafiliați menționați în considerentul 18 a trimis un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, cinci importatori neafiliați suplimentari (patru dintre aceștia acționează, de asemenea, în calitate de utilizator) au trimis un răspuns la chestionar.

1.3.3.   Vizite de verificare

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și pentru a stabili dacă instituirea măsurilor ar fi contrară interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune:

AB Sandvik Materials Technology, Sandviken, Suedia

Tubacex Tubos Inoxidables S.A.U., Bilbao, Spania

Salzgitter Mannesmann Stainless Tubes France SAS, Saint-Florentin, Franța

 

Importatori din Uniune și importatori/utilizatori:

Arcus Nederland BV, Dordrecht, Țările de Jos

VRV S.p.A., Ornago, Italia

Mangiarotti S.p.A., Sedegliano, Italia

 

Producători-exportatori din RPC:

Zhejiang Jiuli Hi-Tech Metals Co. Ltd, Huzhou

Shanghai Baoluo Stainless Steel Tube Co. Ltd (BSS), Shanghai.

1.4.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(22)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(23)

Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

1.5.   Comunicarea informațiilor

(24)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(25)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și s-a ținut cont de ele, după caz.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(26)

Produsul în cauză constă în țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile) (denumit în continuare „produsul în cauză”), clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, 7304 49 10, ex 7304 49 93, ex 7304 49 95, ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 (codurile TARIC 7304410090, 7304499390, 7304499590, 7304499990 și 7304900091) și originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

2.2.   Produsul similar

(27)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul în cauză,

produsul fabricat și vândut de producătorii-exportatori pe piața internă din RPC;

produsul fabricat și vândut de producătorul selectat din țara analogă, și

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(28)

Comisia a decis că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

Un producător-exportator chinez a susținut că definiția produsului a inclus în mod eronat produse speciale pentru utilizări militare și nucleare și că aceste produse ar fi trebuit să fie excluse din anchetă sau, alternativ, ar fi trebuit să se efectueze o reexaminare a definiției produsului în vederea excluderii lor.

(30)

Comisia a subliniat că definiția produsului a rămas aceeași ca în ancheta inițială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. Definiția produsului a inclus o gamă largă de tipuri de produse care au caracteristici fizice și tehnice de bază identice sau asemănătoare. Potrivit jurisprudenței (7), atunci când se stabilește dacă produsele sunt similare astfel încât să poată fi încadrate în același produs, trebuie să se evalueze dacă ele au aceleași caracteristici tehnice și fizice, aceleași utilizări finale de bază și același raport calitate-preț. În această privință, ar trebui să se evalueze, de asemenea, caracterul interschimbabil al acestor produse și concurența dintre ele. Ancheta a stabilit că toate tipurile de produs sunt fabricate din oțel inoxidabil, utilizând procesele de fabricație necesare pentru a produce țevi fără sudură, folosind prin urmare mașini asemănătoare, astfel încât producătorii să poată alterna producția diferitor variante de produs, în funcție de cerere. Prin urmare, cu toate că diferitele tipuri de produs nu sunt toate interschimbabile în mod direct, producătorii concurează pentru comenzi care acoperă o gamă largă de tipuri de produs. În plus, aceste tipuri de produs sunt fabricate și vândute atât de industria din Uniune, cât și de producătorii-exportatori chinezi, utilizând o metodă de producție similară. Prin urmare, nu exista nicio bază pentru a considera că produsele pentru utilizări nucleare și militare nu făceau parte din definiția produsului.

(31)

O eventuală reexaminare a definiției produsului ar constitui o anchetă separată și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete. În plus, trebuie semnalat faptul că nici producătorul-exportator chinez nu a luat nicio inițiativă pentru deschiderea unei astfel de reexaminări a definiției produsului. Prin urmare, acest argument a fost respins.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

(32)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

3.1.   Dumpingul

3.1.1.   Țară analogă

(33)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la intenția sa de a utiliza SUA ca țară terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Comisia a identificat, de asemenea, India ca țară potențial analogă, având în vedere numărul mare de producători și volumul mare de exporturi către Uniune. În plus, alte țări analoge potențiale menționate în avizul de deschidere au fost Japonia, Republica Coreea, Norvegia, Turcia și Ucraina.

(34)

S-au transmis solicitări de cooperare producătorilor cunoscuți din India, Japonia, Republica Coreea, Norvegia, Turcia, Ucraina și SUA. În țările în care nu au existat producători cunoscuți, informațiile despre producători au fost solicitate de la autoritățile naționale. Au fost primite răspunsuri la chestionar din partea unui producător-exportator din India și a trei producători-exportatori din SUA.

Alegerea țării analoge

(35)

În ceea ce privește alegerea între India și SUA, Comisia a selectat India din următoarele motive: existau peste 20 de producători interni cunoscuți în India și, prin urmare, prețurile de pe piața indiană au fost rezultatul unei concurențe reale. Producătorul indian a utilizat aceeași metodă de producție ca și cea utilizată predominant de industria chineză, iar gama sa de produse a fost mai comparabilă cu exporturile chineze decât gama de produse a SUA în gama de produse. În plus, în cursul anchetei inițiale, SUA nu a fost selectată în mod intenționat deoarece, astfel cum se subliniază în considerentul 48 din regulamentul provizoriu al anchetei inițiale (8), producătorii din SUA s-au bazat pe importuri de materii prime de bază și de produse finite care provin de la societăți-mamă din UE și au menținut o activitate de producție limitată în SUA, în special pentru a răspunde la comenzile specifice sau la cele urgente. Producătorii din SUA au avut costuri de prelucrare ridicate, care reflectă condițiile lor specifice de fabricație și aceste costuri au determinat prețuri interne ridicate pe piața din SUA.

(36)

Producătorul indian a furnizat un răspuns la chestionar și toate informațiile suplimentare solicitate. Din motivele expuse în considerentul 45, datele furnizate au fost considerate exacte.

Observațiile părților interesate cu privire la alegerea țării analoge

(37)

Industria din Uniune și-a exprimat preferința pentru ca SUA să fie selectată ca țară analogă. Aceasta a susținut că marile cantități de exporturi chineze către India au denaturat prețurile interne din India și, prin urmare, aceasta nu este o țară analogă corespunzătoare.

(38)

Comisia a remarcat că presupusele distorsiuni ale prețurilor interne din India nu erau susținute de elemente de probă. Ea a observat, de asemenea, că, în orice caz, producătorul indian a utilizat preponderent materii prime produse în cadrul propriei întreprinderi și că vânzările sale pe piața internă au fost profitabile. Prin urmare, nu au existat indicii că presupusele distorsiuni ar fi determinat scăderea în mod anormal a prețurilor practicate de producătorul indian pe piața internă.

(39)

Producătorii-exportatori chinezi au afirmat că secțiunea 15 din Protocolul de aderare a RPC la OMC a devenit caducă după 11 decembrie 2016 și, prin urmare, metodologia țării analoge nu mai era justificată.

(40)

Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază aplicabil, valoarea normală a fost determinată pe baza datelor provenite din țara analogă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(41)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a pus sub semnul întrebării alegerea Indiei ca țară analogă și a afirmat că comunicarea constatărilor definitive nu a argumentat suficient alegerea Indiei. În primul rând, acesta a susținut că India nu este o țară analogă adecvată, deoarece gama de produse indiene nu era suficient de comparabilă cu exporturile producătorului-exportator chinez către Uniune. În al doilea rând, el a susținut că, deoarece nu a fost efectuată nicio vizită de verificare la producătorul indian, Comisia nu a putut să garanteze că vânzările interne de pe piața internă din India nu includeau produse speciale pentru utilizări militare și nucleare. În al treilea rând, el a susținut că prețurile pentru minereul de fier din India au fost distorsionate, în conformitate cu concluziile provizorii ale Comisiei în cadrul anchetei antidumping privind articolele turnate din fontă originare din China (9). Ca urmare a acestei presupuse distorsiuni, valorile normale utilizate în calcularea dumpingului ar fi excesive. În al patrulea rând, acesta a susținut că valorile normale din India au fost anormal de ridicate, după cum indică faptul că prețurile de vânzare spaniole în Uniune au fost, în medie, mai scăzute decât prețurile medii din India. El a susținut că, în cazul în care Spania ar fi fost utilizată ca țară analogă, marja de dumping ar fi fost negativă.

(42)

Comisia a subliniat că motivele pentru alegerea Indiei ca țară analogă au fost expuse în mod detaliat în considerentul 35 și că niciunul dintre aceste motive nu a fost contestat de producătorul-exportator chinez. De asemenea, nici producătorul-exportator chinez nu a susținut că ar fi trebuit să se selecteze o altă țară analogă. În ceea ce privește afirmațiile specifice, primul argument privind comparabilitatea gamei de produse a fost respins, deoarece India a avut cel mai mare număr de tipuri de produse comparabile dintre potențialele țări analoge disponibile, în comparație cu exporturile chineze către Uniune în ansamblu, astfel cum se explică în considerentul 35. Nivelul individual de comparabilitate cu un anumit producător-exportator chinez nu a putut infirma alegerea Indiei ca țară analogă, întrucât evaluarea a fost făcută la nivelul întregii țări. În al doilea rând, Comisia a arătat că, astfel cum s-a explicat în considerentul 30, produsele pentru utilizări nucleare și militare fac parte din definiția produsului, astfel încât acest aspect nu a putut infirma alegerea Indiei ca țară analogă. Chestiunea separată a comparației corecte între diferitele tipuri de produse a fost abordată în considerentele 60 și 66 de mai jos. În al treilea rând, afirmația că o presupusă distorsiune a prețurilor pentru minereul de fier a avut un impact asupra valorii normale nu a fost susținută cu probe. În orice caz, minereul de fier nu a fost utilizat ca materie primă directă pentru produsul în cauză și nici nu a fost furnizat niciun element de probă cu privire la orice efect indirect asupra prețurilor interne din India. În plus, ancheta Comisiei la care a făcut trimitere producătorul-exportator chinez, dimpotrivă, a respins afirmația că ar exista o distorsiune a prețurilor pentru minereul de fier. Afirmația privind distorsiunea prețurilor pentru minereul de fier a fost, prin urmare, respinsă. În al patrulea rând, faptul că alegerea unei țări analoge diferite ar fi fost mai favorabilă pentru un anumit producător-exportator chinez nu a constituit un temei valabil pentru alegerea sau respingerea unei țări analoge. Pe de altă parte, comparația cu Spania făcută de producătorul-exportator chinez s-a bazat pe prețurile medii ale unor categorii largi de produse și nu a ținut seama de tipurile de produs specifice. Prin urmare, datele nu au demonstrat că prețurile indiene au fost anormal de ridicate. Prin urmare, argumentul a fost respins. În orice caz, Spania în sine nu ar fi fost o alegere posibilă ca țară analogă, având în vedere că este un stat membru al Uniunii. Comisia a observat că alternativa de a alege Uniunea în ansamblul său ca țară analogă nu ar fi schimbat concluzia conform căreia dumpingul a continuat. Acest lucru se datorează faptului că prețurile practicate de China au subcotat prețurile din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 126.

(43)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciuna dintre afirmații nu a invalidat alegerea Indiei ca țară analogă și a confirmat că India este o țară analogă adecvată.

(44)

În urma unor clarificări suplimentare, producătorul-exportator chinez și-a reiterat opoziția față de folosirea Indiei drept țară analogă și față de recurgerea la metoda țării analoge în general. În plus față de afirmațiile sale anterioare, acesta a susținut, de asemenea, că absența unei vizite de verificare la producătorul indian a invalidat alegerea Indiei ca țară analogă.

(45)

Comisia a menționat că o vizită de verificare nu era o condiție prealabilă pentru alegerea țării analoge și că ea putea fi relevantă doar pentru evaluarea exactității informațiilor furnizate de producătorul indian. În urma unei evaluări atente, Comisia a conchis că datele furnizate de producătorul indian au fost coerente și complete și că reieșea din dosarele anterioare că acest producător furnizează date exacte în cadrul anchetelor Comisiei. Prin urmare, datele indiene au fost considerate o bază adecvată, în pofida absenței unei vizite de verificare. Celelalte afirmații au fost deja respinse în considerentele 40, 42 și 43 și, prin urmare, nu au modificat constatările Comisiei.

(46)

În urma clarificărilor suplimentare menționate în considerentul 53, producătorul-exportator chinez a afirmat că Uniunea a fost aleasă ca țară analogă suplimentară fără ca părțile interesate să aibă posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la această alegere.

(47)

Comisia a clarificat faptul că țara analogă a fost India și că nu s-a utilizat nicio altă țară analogă. Astfel cum s-a explicat în considerentele 51 și 53, informațiile provenite din răspunsurile la chestionar ale altor producători au fost utilizate pentru determinarea valorilor normale doar atunci când a fost nevoie, din cauza absenței vânzărilor pentru categoria de produs „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale” în țara analogă, India.

3.1.2.   Valoarea normală

(48)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul indian a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor din RPC către Uniune, mai precis dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune.

(49)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă în țara analogă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune de producătorii-exportatori din RPC. Comisia a verificat dacă vânzările interne ale fiecăruia dintre aceste tipuri de produs din țara analogă au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(50)

S-a constatat că vânzările interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Analiza a arătat că vânzările pe piața internă din India au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. Valoarea normală pentru fiecare tip de produs s-a bazat, prin urmare, pe prețul intern real, calculat ca preț mediu ponderat pentru fiecare tip de produs din toate vânzările interne efectuate în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(51)

Pentru acele tipuri de produse exportate în absența unor vânzări interne corespunzătoare în țara analogă, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului de pe piața internă al tipului de produs care era cel mai asemănător în țara analogă. Pentru a reflecta diferențele dintre tipurile de produs, determinarea valorii normale a luat în considerare caracteristicile tipului de produs astfel cum este definit prin numărul de control al produsului: categoria de produs, diametrul exterior, grosimea peretelui, calitatea oțelului, procedura de încercare, extremitatea tubului și lungimea. Aceste caracteristici au fost reflectate în coeficienții care au fost aplicați prețului intern din India al tipului de produs care era cel mai asemănător. De câte ori a fost necesar, informațiile disponibile în răspunsurile la chestionar ale altor producători au fost utilizate pentru determinarea (i) coeficienților și (ii) bazei valorilor normale din categoria de produs „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale”. În ceea ce privește cele două caracteristici (procedura de încercare și extremitatea tubului) nu a fost aplicat niciun coeficient de creștere, ceea ce a condus la o determinare mai conservatoare a valorii normale.

(52)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator din China a afirmat că gama de produse a producătorului indian nu a inclus toate categoriile de produse, clasele de oțel și diametrele care au fost incluse în exporturile din China către Uniune. Prin urmare, acesta a afirmat că determinarea valorii normale pe baza vânzărilor interne din India a fost incorectă.

(53)

Comisia a explicat că în absența vânzărilor pe piața internă ale unui tip de produs corespunzător în mod direct în India, ea a folosit în schimb date din răspunsurile la chestionar ale altor producători. În absența vânzărilor pe piața internă ale categoriilor de produs, claselor de oțel și diametrelor precizate de producătorul-exportator chinez, Comisia a utilizat ca bază pentru determinarea valorii normale a acestor tipuri de produse tipurile de produse cele mai asemănătoare menționate în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. Aceste tipuri de produse specifice au fost comunicate producătorului-exportator chinez și au vizat exclusiv categoria de produse „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale”.

(54)

În urma acestor clarificări suplimentare, producătorul-exportator chinez a afirmat că tipurile de produse cele mai asemănătoare în categoria de produs „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale” au fost alese de Comisie într-un mod care a determinat creșterea nejustificată a marjei de dumping. În al doilea rând, conform acestuia, Comisia ar fi trebuit să comunice cărui producător concret al Uniunii aparțineau datele care au fost utilizate. În al treilea rând, acesta a susținut că clarificările suplimentare nu specificau în mod clar dacă datele industriei din Uniune au fost utilizate pentru determinarea tuturor tipurilor de produse exportate în această categorie de produse sau doar a unora dintre acestea. În cele din urmă, acesta a solicitat să nu fie luate în considerare la calculul dumpingului toate produsele din clasa de oțel specifică (13 % Cr), susținând că exporturile din această clasă de oțel erau revânzări de produse care nu au fost fabricate de producătorul-exportator chinez.

(55)

Comisia a explicat că tipurile de produse cele mai asemănătoare au fost alese pe baza numărului caracteristicilor similare care au fost explicate în considerentul 60. Tipul de produs cel mai asemănător utilizat pentru fiecare tip de produs exportat a fost comunicat producătorului-exportator chinez. În al doilea rând, producătorul-exportator chinez nu a oferit niciun argument în sprijinul afirmației sale. În al treilea rând, clarificările suplimentare furnizate producătorului-exportator chinez au confirmat că nu exista nicio vânzare pe piața internă indiană din categoria de produs, din clasa de oțel și de diametrul specifice evocate de acesta. Prin urmare, au fost utilizate date provenind de la alți producători pentru toate vânzările acestor tipuri de produse. Gama de valori normale care a fost furnizată producătorului-exportator chinez se referea la toate tipurile de produse cele mai asemănătoare pentru această categorie de produs. În cele din urmă, Comisia avea obligația legală să determine o valoare normală pentru toate exporturile către Uniune și, prin urmare, categoria de produs nu a putut fi exclusă din calculul dumpingului. În orice caz, chiar dacă exporturile acestei categorii de produs nu ar fi fost luate în considerare în calculul dumpingului, acest lucru nu ar fi modificat concluzia că dumpingul a continuat în cursul PAR. Prin urmare, argumentele au fost respinse.

3.1.3.   Prețul de export

(56)

Prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export achitate efectiv sau care urmează să fie achitate către primul client independent.

3.1.4.   Comparație și marje de dumping

(57)

Comisia a comparat valoarea normală și prețurile de export ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză.

(58)

Având în vedere că s-a constatat existența unui dumping atunci când s-au comparat valorile normale cu prețurile de export, s-a ajuns la concluzia că aplicarea unor ajustări la aceste prețuri de export care au fost exprimate pe o bază FOB nu ar fi afectat constatarea referitoare la existența dumpingului, deoarece reducerea prețurilor de export prin intermediul unor noi ajustări negative n-ar face decât să crească marja de dumping.

(59)

Conform afirmației unui producător-exportator chinez, comparația prețurilor ar putea fi denaturată, deoarece este posibil ca vânzările indiene să fi inclus produse de înaltă calitate pentru utilizări nucleare și militare care au fost comparate cu produse chinezești obișnuite. Acesta a criticat structura numărului de control al produsului (NCP), susținând că NCP nu a reflectat în mod corespunzător aceste diferențe și a condus astfel la comparații injuste. Acesta a solicitat Comisiei să transmită din nou chestionare tuturor părților cu o structură revizuită a NCP. Acest producător-exportator chinez a formulat aceleași argumente privind vânzările Uniunii (a se vedea considerentul 125).

(60)

Comisia a ținut seama de diferențele existente între tipurile de produs și a asigurat o comparație echitabilă. Un număr unic de control al produsului (NCP) a fost alocat fiecărui tip de produs fabricat și vândut de către producătorii-exportatori chinezi, de țara analogă sau de industria din Uniune. NCP depindea de principalele caracteristici ale produsului, adică, în acest caz, de categoria de produs, de diametrul exterior, de grosimea peretelui, de calitatea oțelului, de procedura de încercare, de extremitatea tubului și de lungime. Structura NCP a ținut cont, așadar, în mod detaliat de specificațiile fiecărui tip de produs, permițând astfel o comparație echitabilă. Prin urmare, nu era necesar să se schimbe structura NCP și nici să se transmită noi chestionare. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentul 42, produsele pentru utilizări nucleare sau militare erau incluse în definiția produsului și, prin urmare, nu exista niciun motiv pentru a le exclude. Nu exista niciun indiciu că oricare dintre produsele indiene pentru utilizări nucleare sau militare ar fi fost comparate în mod nejustificat cu exporturile chineze. Tipurile de produse evocate de producătorul-exportator chinez, în cazul cărora se presupune că era posibilă o confuzie între clasele de oțel utilizate pentru tuburile standard și cele pentru tuburile destinate sectorului nuclear, nu au fost în realitate exportate de producătorul-exportator chinez. Întrucât nu putea fi efectuată nicio comparație denaturată pe această bază, argumentul a fost respins.

(61)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se situa în intervalul [25 %-35 %] pentru cei doi producători incluși în eșantion. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(62)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a solicitat, în primul rând, clarificări privind calcularea marjei sale de dumping, în special cu privire la modul în care au fost utilizate NCP-urile producătorului din țara analogă și în care au fost utilizați coeficienții pentru a calcula valorile normale. În al doilea rând, acesta a solicitat mai multe informații cu privire la prețurile de pe piața internă din India, susținând că seria de valori normale și marje de dumping comunicate nu îi permitea să verifice exactitatea calculelor și afirmând că valorile mai mari s-au datorat unor rezultate distorsionate. În al treilea rând, acesta a solicitat, de asemenea, mai multe clarificări cu privire la tipurile de produs vândute pe piața internă din India, în special, la modul în care Comisia s-a asigurat că produsele speciale pentru utilizări militare și nucleare nu erau comparate în mod incorect cu exporturile chineze către Uniune.

(63)

După primirea răspunsului Comisiei, producătorul-exportator chinez a prezentat solicitări și cereri suplimentare. În al patrulea rând, acesta a solicitat o listă completă a NCP-urilor industriei din Uniune și a producătorilor din SUA, în cazul în care determinarea coeficienților ar trebui identificată. În al cincilea rând, acesta a afirmat că răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din SUA nu ar trebui utilizate pentru a determina coeficienții, pe baza faptului că SUA nu a fost considerată o țară analogă adecvată, din motivele explicate în considerentul 35 și a afirmat că este posibil ca coeficienții bazați pe prețurile din SUA să fie majorați. În al șaselea rând, acesta a susținut că una dintre tranzacțiile sale la export a fost inclusă incorect în calculul prețului său de export. În al șaptelea rând, acesta a susținut că Comisia ar fi trebuit să furnizeze mai multe informații cu privire la valorile normale și la marjele de dumping pentru fiecare NCP, în locul unui interval de valori. În al optulea rând, acesta a susținut că tipurile de produs exportate pentru care nu exista nicio vânzare internă corespunzătoare în țara analogă ar fi trebuit să fie excluse din calcul și stabilite ca produse care nu fac obiectul unui dumping, pentru a evita o „prezumție de vinovăție”. În cele din urmă, producătorul-exportator chinez a solicitat, de asemenea, o prelungire a termenului limită pentru prezentarea observațiilor.

(64)

În primul rând, Comisia a furnizat producătorului-exportator chinez o listă a NCP-urilor care au constituit baza pentru determinarea valorii normale, inclusiv o listă a NCP-urilor care corespundeau direct exporturilor sale către Uniune, iar în cazurile în care nu existau NCP-uri corespunzătoare în mod direct, a furnizat informații cu privire la NCP-urile care au constituit baza pentru determinarea valorii normale cu aplicarea de coeficienți. Lista NCP-urilor a arătat că vânzările interne din India utilizate pentru determinarea valorii normale nu au inclus clasele de oțel speciale utilizate în mod normal pentru utilizări militare și nucleare. Comisia a furnizat, de asemenea, o listă detaliată a fiecăruia dintre coeficienții utilizați.

(65)

În al doilea rând, Comisia a furnizat producătorului-exportator chinez intervale ale valorilor normale și ale marjei de dumping pentru fiecare din tipurile de produs exportate. Cifrele detaliate ale producătorului nu puteau fi furnizate fără a dezvălui datele confidențiale ale acestora, prin urmare, datele au fost prezentate sub formă de intervale. Ca răspuns la preocupările specifice privind marjele de dumping cele mai ridicate, Comisia a constatat că atât marjele de dumping cele mai mari, cât și cele mai mici vizau doar cantități limitate (mai puțin de 7 % din exporturi) și, prin urmare, nu erau suficiente pentru a elimina marja de dumping globală a producătorului-exportator chinez. Astfel, chiar dacă aceste valori nu ar fi fost luate în considerare, acest lucru nu ar fi modificat concluzia că dumpingul a continuat în cursul PAR.

(66)

În al treilea rând, în ceea ce privește compararea echitabilă a tipurilor de produs, Comisia a clarificat faptul că determinarea marjei de dumping pentru fiecare tip de produs exportat de un producător-exportator chinez s-a bazat pe o comparație între prețul de export și valoarea normală a aceluiași tip de produs, sau, în absența unui tip de produs corespunzător, a tipului de produs care era cel mai asemănător, căruia i s-au aplicat coeficienți pentru a reflecta caracteristicile definite de NCP. Prin urmare, prețurile de export ale tipurilor de produs obișnuite nu au fost comparate cu tipurile de produse speciale. Mai precis, vânzările interne din India comparabile nu au inclus clasele de oțel speciale utilizate în mod normal pentru produsele speciale utilizate în scopuri militare sau nucleare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu exista riscul unei comparații incorecte, astfel cum a fost susținut de producătorul-exportator chinez. În orice caz, chiar dacă Comisia este obligată din punct de vedere juridic să determine valoarea normală pentru fiecare tip de produs exportat către Uniune, s-a constatat existența unui dumping chiar și atunci când au fost luate în considerare numai tipurile de produs corespunzătoare în mod direct. Acest lucru a demonstrat că nici alegerea tipurilor de produse cele mai asemănătoare, nici determinările coeficienților nu au condus la constatarea generală privind dumpingul.

(67)

În al patrulea rând, pe lângă o listă detaliată a coeficienților, Comisia a furnizat explicații suplimentare privind modul în care coeficienții erau aplicați pentru determinarea valorilor normale pe baza unui tip de produs foarte asemănător, în cazul tipurilor de produs pentru care nu exista un tip de produs corespunzător în mod direct în țara analogă. Lista completă a NCP-urilor în SUA și în Uniune, precum și calculele coeficienților nu au putut fi furnizate deoarece divulgarea acestora ar fi presupus dezvăluirea unor informații comerciale sensibile ale producătorilor din SUA și din Uniune.

(68)

În al cincilea rând, Comisia a clarificat că coeficienții au fost stabiliți ca procentaje care au reflectat diferențele relative între tipurile de produs și nu nivelurile prețurilor absolute din SUA. În consecință, afirmația că nivelul prețului absolut din SUA a determinat creșterea nejustificată a valorii normale determinate a fost respinsă.

(69)

În al șaselea rând, Comisia a remarcat că tranzacția de export subliniată a reprezentat doar un volum mic (mai puțin de 3 % din exporturi) și, prin urmare, chiar dacă această tranzacție ar fi fost eliminată, acest lucru nu ar fi modificat concluzia că dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(70)

În al șaptelea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 65, Comisia a furnizat, pentru fiecare NCP exportat, intervale ale valorii normale și ale marjei de dumping. Cifrele detaliate ale producătorului nu puteau fi furnizate fără a dezvălui datele confidențiale ale acestora, prin urmare, datele au fost prezentate sub formă de intervale.

(71)

În al optulea rând, Comisia a subliniat că era necesar să se stabilească o valoare normală și să se determine dumpingul pentru fiecare tip de produs exportat. Nu a existat nicio „prezumție de vinovăție”, deoarece s-a stabilit existența dumpingului numai în cazul în care prețul de export era inferior valorii normale și orice valori negative ale dumpingului au fost luate pe deplin în considerare atunci când s-a calculat marja de dumping globală.

(72)

În cele din urmă, a fost acordată o prelungire a termenului de reacție la noile clarificări din considerentele 64-70 care au fost furnizate producătorului-exportator chinez.

(73)

În urma clarificărilor suplimentare, producătorul-exportator chinez a continuat să conteste anumite aspecte ale comparației și ale determinării dumpingului și a reiterat unele dintre afirmațiile sale anterioare.

(74)

În primul rând, aceasta a afirmat că ar fi trebuit să se opereze ajustări ale prețurilor din țara analogă în funcție de economiile de scară, de nivelul de comercializare, de productivitatea mai scăzută, de costurile de vânzare, de rata de randament, de rentabilitate și de costul materiilor prime. În al doilea rând, acesta a susținut că explicațiile furnizate tot nu îi permiteau să înțeleagă modul în care a fost determinată valoarea normală. În al treilea rând, acesta a reiterat cererea sa de a obține datele privind costurile fiecărui NCP al producătorilor din SUA și din Uniune sau cel puțin intervalele acestora. În plus, aceasta a solicitat informații referitoare la sursa fiecărui coeficient și a solicitat o comunicare a caracteristicilor produselor. În al patrulea rând, aceasta susține că coeficienții au fost distorsionați de prezența produselor nucleare sau militare din SUA și din Uniune. În al cincilea rând, acesta a susținut că coeficienții aplicați de Comisie au fost incorecți. Aceasta a prezentat coeficienți alternativi, a căror utilizare ar demonstra că nu a avut loc niciun dumping în cazul exporturilor sale către Uniune. Alternativ, aceasta a solicitat Comisiei să ajusteze acești coeficienți pe baza metodei de producție utilizate, a achizițiilor conexe sau a tipului de materie primă utilizată. În al șaselea rând, acesta a susținut că, chiar dacă au fost luate în considerare numai tipurile de produse corespunzătoare în mod direct, constatarea privind dumpingul nu a ținut seama de prețurile în general mai mici din India, de ajustările pentru prețurile din țara analogă pe care le-a presupus și nici de situația specifică a producătorului din țara analogă.

(75)

Comisia a examinat în detaliu aceste reclamații suplimentare.

(76)

În primul rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 35, prețurile de pe piața internă din India au fost rezultatul concurențe reale și, prin urmare, au fost considerate fiabile. Afirmațiile privind distorsiunile prețurilor interne din India au fost deja abordate în considerentul 42. Noile afirmații privind ajustarea prețurilor interne din India nu au fost susținute cu elemente de probă de producătorul-exportator chinez și au fost, prin urmare, respinse.

(77)

În al doilea rând, Comisia a furnizat informații suplimentare detaliate privind coeficienții, sursele acestora și metoda de calcul, astfel cum se explică în considerentele 64-71 și, ulterior, a răspuns la o serie de întrebări tehnice cu privire la metoda de calcul (10). Astfel cum se menționează în considerentul 83, Comisia a furnizat, de asemenea, un exemplu al modului în care un coeficient a fost calculat pe baza datelor privind costurile. În exemplul respectiv, datele privind costurile reale au fost exprimate în intervale în vederea protejării confidențialității în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. Prin urmare, s-a concluzionat că producătorul-exportator chinez a obținut suficiente informații care să îi permită să identifice metoda de determinare a valorilor normale.

(78)

În al treilea rând, solicitarea accesului la datele suplimentare ale producătorilor din SUA și din Uniune a fost deja respinsă din motivele explicate în considerentul 67. Furnizarea sursei fiecărui coeficient ar fi dezvăluit informații cu privire la tipurile de produse fabricate de fiecare dintre producători. Furnizarea tuturor datelor sub formă de intervale, ar fi fost, de asemenea, disproporționat de dificil de realizat, având în vedere volumul mare de date privind costurile pentru fiecare societate (peste 2 000 de rânduri și peste 50 de coloane). În plus, s-a constatat că datele solicitate se refereau la nivelul costurilor fiecărui NCP. Nivelul costurilor în sine nu a avut niciun impact asupra determinării valorilor normale, deoarece coeficienții au fost aplicați ca proporție (procentaje), și nu ca valori absolute. Cu alte cuvinte, nivelul costurilor per NCP nu a avut niciun impact asupra rezultatului. În cele din urmă, gradul de precizie necesar pentru calculul coeficienților nu a putut fi reflectat în mod util utilizând intervale. Acest lucru se datorează faptului că multiplicarea încrucișată a valorilor exprimate sub formă de intervale ar fi oferit o gamă prea largă pentru a fi pertinentă. Deși datele subiacente privind costurile nu au fost prezentate din aceste motive, coeficienții reali rezultați au fost comunicați în mod integral. În cele din urmă, prețurile de vânzare de pe piața internă din India au fost furnizate sub formă de intervale. Într-adevăr, spre deosebire de datele privind costurile utilizate pentru determinarea coeficienților, prețurile indiene au determinat nivelul de bază al valorilor normale. Prin urmare, era justificat să se acorde accesul producătorului-exportator chinez pentru a verifica datele respective.

(79)

În al patrulea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 30, tipurile de produse militare și nucleare erau incluse în definiția produsului și nu a existat niciun temei pentru a reformula definiția produsului. Caracteristicile produsului au fost reflectate în structura NCP, care a asigurat o comparație echitabilă între tipurile de produs, din motivele explicate în considerentele 60 și 66. Nimic nu confirma existența vreunei denaturări efective. Nimic nu indica, de asemenea, că o presupusă denaturare ar fi fost suficientă pentru a modifica constatarea generală conform căreia dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, argumentele referitoare la tipurile de produse militare și nucleare au fost respinse.

(80)

În al cincilea rând, în lumina observațiilor, coeficienții utilizați pentru diametrul exterior și clasa de oțel au fost revizuiți și modificați. Coeficienții revizuiți au fost divulgați, precum și modificările rezultate la nivelul marjelor de dumping individuale. Cu toate că modificările au redus marja de dumping a unui producător-exportator chinez, acestea nu au fost suficiente pentru a schimba constatarea generală conform căreia dumpingul a continuat în cursul PAR. În schimb, coeficienții alternativi prezentați de producătorul-exportator chinez nu au fost acceptați, deoarece se bazau pe listele de prețuri standard ale unui producător din Uniune care corespundeau unei perioade de timp din afara perioadei anchetei de reexaminare. Datele reale ale fiecărei societăți, din perioada anchetei de reexaminare, constituiau o bază mai fiabilă pentru determinarea valorii normale. Cererile de ajustare a coeficienților în funcție de metoda de producție, de tipul de materie primă și de achizițiile conexe erau nefondate și nespecifice, deoarece niciunul dintre elementele evidențiate de producătorul-exportator chinez nu a influențat determinarea coeficienților, și, prin urmare, au fost respinse.

(81)

În al șaselea rând, ajustările solicitate nu erau susținute de elemente de probă și nu a existat niciun indiciu conform căruia acestea erau suficient de importante pentru a schimba constatarea dumpingului. Nivelul general al prețurilor exporturilor din India către Uniune nu era relevant, deoarece determinarea valorii normale s-a bazat pe prețurile de pe piața internă, și nu pe prețurile de export și, în orice caz, comparația între NCP era mai precisă decât o comparație între prețurile medii, având în vedere gama largă de tipuri de produse și diferențele semnificative de preț între acestea, care era posibil să nu se reflecte în prețurile medii. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(82)

Într-un stadiu foarte avansat al anchetei, un producător-exportator chinez a solicitat o a doua audiere de către consilierul-auditor susținând că dreptul său la apărare a fost încălcat, deoarece consideră că nu a primit suficiente explicații cu privire la metodologia urmată de Comisie pentru determinarea dumpingului, mai precis la modul în care coeficienții au fost determinați și aplicați pentru a stabili valoarea normală. Acesta a solicitat, de asemenea, ca alte părți interesate, și anume producătorii din Uniune, producătorul din țara analogă din India și producătorii din SUA care au cooperat, să participe la această reuniune. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste părți interesate nu a acceptat invitația.

(83)

În urma audierii, consilierul-auditor a emis anumite recomandări mandatând Comisia să explice mai detaliat metodologia aplicată, completând informațiile și explicațiile suplimentare prezentate anterior în cadrul procedurii. În consecință, Comisia a furnizat informații suplimentare limitate la punctele identificate de consilierul-auditor ca susceptibile de a interfera cu drepturile la apărare și a invitat producătorul-exportator să formuleze observații cu privire la aceste aspecte. Conținutul acestei informări suplimentare este prezentat în considerentele 53, 77, 78 și 80. În plus, ajustarea efectuată ca urmare a observațiilor formulate de producătorul-exportator a dus la o scădere a marjei medii de dumping a producătorilor-exportatori chinezi: marja de dumping a fost redusă la un interval de [25 %-35 %], astfel cum se menționează în considerentul 61, ușor inferioară celui de [30 %-40 %], calculat inițial în etapa comunicării constatărilor definitive. Nivelul exact al marjei de dumping nu a avut niciun impact asupra producătorilor-exportatori, având în vedere că nivelul măsurilor nu a fost afectat de o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum se arată în considerentul 195.

(84)

Comisia a acordat producătorilor-exportatori chinezi timp suficient pentru a-și prezenta observațiile privind elementele suplimentare comunicate.

(85)

Cu toate acestea, unul dintre producătorii-exportatori chinezi, în răspunsul său, nu s-a limitat la formularea de observații cu privire la aspectele evocate de consilierul-auditor, pentru care Comisia a furnizat explicații suplimentare. În schimb, aceasta a pus la îndoială, încă o dată, metodologia urmată de Comisie, contestând explicațiile oferite deja într-o etapă anterioară a procedurii, după cum s-a menționat în considerentele 59-83. În plus, târziu în după-amiaza zilei de vineri, 26 ianuarie 2018, înainte de expirarea termenului limită pentru observații stabilit pentru luni, 29 ianuarie 2018, acesta a formulat o nouă serie de întrebări și solicitări, care nu au fost evocate anterior, nici în timpul procedurii, nici în fața consilierului-auditor, susținând că absența unui răspuns și a unei comunicări de informații privind punctele ridicate ar aduce atingere dreptului său la apărare.

(86)

În răspunsul său, Comisia a reamintit mai întâi că măsurile juridice și procedurale, precum și termenele pentru încheierea unei anchete de reexaminare nu îi permiteau să accepte argumente, solicitări și întrebări continue prezentate într-un stadiu tardiv al procedurii, deoarece acest lucru ar pune în pericol încheierea la timp a anchetei, în special în condițiile în care au existat numeroase posibilități și timp suficient pentru ca părțile să trimită observații mai devreme. Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul de față, în care metodologia a fost explicată pe larg părților interesate în carul mai multor audieri și în multiplele documentele de informare. Acestea sunt motivele pentru care Comisia, în mod explicit, în clarificările sale ulterioare audierii, a solicitat producătorului-exportator chinez să își limiteze observațiile la aspecte specifice pentru care acesta a susținut o încălcare a dreptului său la apărare înaintea consilierului-auditor, și pentru care acesta a primit clarificări suplimentare. Producătorul-exportator chinez nu a demonstrat că dreptul său la apărare a fost încălcat, nici nu a justificat modul în care punctele aduse în discuție ar fi putut afecta constatările generale ale anchetei.

(87)

Pe lângă contestarea metodologiei urmate pentru determinarea valorii normale, producătorul-exportator chinez a continuat să susțină că marja sa de dumping a fost crescută în mod nejustificat printr-o comparație între țevi pentru utilizări militare și nucleare și țevi pentru uzul curent. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentul 79, o astfel de comparație nu a fost efectuată și nici nu s-a determinat nicio valoare normală pentru aceste tipuri de produse specifice.

(88)

În plus, producătorul-exportator, pentru prima dată în acest stadiu tardiv al procedurii, a solicitat o ajustare pentru o comparație echitabilă a prețurilor, pe baza supoziției că productivitatea sa era de 2,5 ori mai mare față de cea a producătorului analog indian. Acesta a subliniat, de asemenea, marja de profit a producătorului indian și a solicitat o ajustare în sens descrescător a determinării valorii normale, susținând că vânzările interne din India în cursul PAR au fost mai profitabile decât profitul-țintă stabilit pentru industria din Uniune în cadrul anchetei inițiale. Aceste două solicitări determinau o ajustare în sens descrescător a valorilor normale de 28 %, creând astfel o presupusă marjă de dumping negativă.

(89)

Prima solicitare a fost făcută într-o etapă în care verificarea devenise imposibilă. În orice caz, chiar dacă prima solicitare ar fi fost făcută într-un stadiu anterior al procedurii, ea nu a fost susținută de elemente de probă și, prin urmare, nu a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 6 alineatul (8) din regulamentul de bază. A doua solicitare a fost nefondată, având în vedere că valoarea normală s-a bazat pe prețurile de vânzare interne reale ale producătorului din țara analogă, astfel cum se menționează în considerentele 48-51, și nu s-a bazat pe costuri și profituri. Rentabilitatea vânzărilor producătorului din țara analogă pe piața sa internă a fost luată în considerare atunci când s-a stabilit că vânzările interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, astfel cum se explică în considerentul 50. În schimb, profitul-țintă al industriei din Uniune a reflectat profitul care ar fi putut fi realizat în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel, rentabilitatea pe piața internă și profitul-țintă al industriei din Uniune nu erau comparabile. Prin urmare, ambele solicitări au fost respinse. Această ajustare de 28 % fiind respinsă, nici celălalt calcul al dumpingului efectuat de producătorul-exportator chinez, chiar dacă ar fi fost acceptat, nu ar fi modificat concluzia conform căreia dumpingul a continuat în cursul PAR.

(90)

În cadrul audierii din 5 februarie 2018, același producător-exportator chinez a menționat în mod repetat hotărârea organului de apel al OMC privind importurile de elemente de fixare din China (cauza DS397). Acesta a susținut că, pe baza acestei hotărâri, Comisia ar fi trebuit să comunice toate costurile, prețurile și valorile normale pentru fiecare tip de produse ale producătorului indian din țara analogă, ale producătorilor din SUA care au cooperat și ale industriei din Uniune și a susținut că, în caz contrar, dreptul său la apărare i-a fost încălcat.

(91)

Cu toate acestea, Comisia a constatat că hotărârea a ordonat să se comunice metodologia de determinare a valorii normale doar pentru tipurile de produse exportate de către producătorul-exportator chinez, asigurând astfel o acoperire completă a exporturilor. Pe de altă parte, hotărârea nu implica să se pună la dispoziția producătorului-exportator datele confidențiale ale societăților cu privire la întreaga activitate a tuturor părților implicate. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(92)

În cadrul audierii din 5 februarie 2018, același producător-exportator chinez a continuat să susțină că, de asemenea, coeficienții revizuiți stabiliți de Comisie erau incorecți. Acesta a contestat coeficienții revizuiți pentru clasa de oțel și coeficienții pentru diametrele cele mai mici. Producătorul-exportator respectiv a susținut că orice coeficient stabilit pe baza datelor primite de la producătorii-exportatori din Statele Unite ar fi trebuit să se bazeze pe costurile standard. El a prezentat un calcul alternativ al dumpingului utilizând coeficienții alternativi, care a indicat un dumping negativ cauzat de ajustarea de 28 % explicată în considerentele 88-89.

(93)

Comisia a continuat să respingă acești coeficienți alternativi, deoarece se bazau pe liste de prețuri standard corespunzătoare unei perioade de timp diferite de PAR, astfel cum se explică în considerentul 80. Comisia a confirmat că, în anchetele antidumping, costurile reale ar trebui să fie utilizate în mod obligatoriu, și anume costurile standard ajustate în funcție de cantitate și de variațiile de preț. În plus, coeficienții revizuiți corespundeau, într-o mare măsură, coeficienților alternativi prezentați de producătorul-exportator chinez. În orice caz, coeficienții alternativi în sine, chiar dacă ar fi acceptați, nu ar fi fost suficienți pentru a modifica concluzia conform căreia dumpingul a continuat în cursul PAR.

3.2.   Probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

(94)

În urma constatărilor privind existența unui dumping pe perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor din RPC față de alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

3.2.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(95)

Rata de utilizare a capacității a celor doi producători chinezi incluși în eșantion s-a încadrat în intervalul [40 %-60 %]. A fost constatată o capacitate neutilizată cuprinsă în intervalul [40 000-50 000 de tone] pentru cei doi producători incluși în eșantion. Aceasta este echivalentă cu o proporție cuprinsă între [30 % și 50 %] din consumul la nivelul Uniunii. În plus, s-a constatat că există planuri de a construi capacități suplimentare.

(96)

Capacitatea totală a tuturor producătorilor din RPC a fost estimată de solicitant la peste 1 milion de tone. Pe baza ratei de utilizare a capacității producătorilor incluși în eșantion, capacitatea totală neutilizată în RPC a fost estimată la aproximativ 500 000 de tone, mai mult de patru ori consumul din Uniune. Chiar dacă ratele de utilizare a capacității ale celorlalți producători-exportatori ar fi fost mai mari decât cele ale producătorilor incluși în eșantion, capacitatea neutilizată totală a RPC ar rămâne semnificativă și echivalentă cu o valoare mai mare decât consumul total al Uniunii.

(97)

Solicitantul a estimat consumul intern total din RPC la 310 000 de tone pe baza producției interne din China, a importurilor și a exporturilor. Întrucât capacitatea disponibilă corespundea la peste 150 % din consumul intern estimat al RPC, s-a considerat că este puțin probabil ca consumul intern din RPC să crească cu 150 % și să absoarbă capacitatea neutilizată semnificativă.

(98)

Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate foarte importantă neutilizată care ar putea fi direcționată către piața Uniunii cel puțin în parte, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

3.2.2.   Comportamentul în materie de prețuri al RPC pe alte piețe

(99)

Măsurile antidumping asupra importurilor de produs în cauză din RPC au fost în vigoare în Uniunea Economică Eurasiatică (Belarus, Kazahstan și Rusia) și Ucraina. Aceste măsuri au demonstrat existența unor practici de dumping ale industriei chineze în ansamblu cu privire la produsul în cauză pe alte piețe.

(100)

În plus, exporturile chinezești către toate țările terțe s-au dovedit a fi fost efectuate, în general, la prețuri mai scăzute decât exporturile către Uniune. Pe baza statisticilor chineze privind exporturile, prețurile medii de export din China către țările terțe au fost cu 23 % mai mici decât prețurile de export către Uniune.

(101)

Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune la prețuri de dumping.

3.2.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(102)

Dimensiunea pieței Uniunii a fost de peste 100 000 de tone și este estimată ca fiind a doua ca mărime în lume după RPC, și mai mare decât cea a SUA. Prin urmare, piața Uniunii a fost deja, prin dimensiunea sa, o piață atractivă pentru exportatorii chinezi.

(103)

În al doilea rând, s-a constatat că prețurile medii de export din China către Uniune au fost considerabil mai mari decât prețurile medii de export din China către alte piețe, fapt ce a demonstrat din nou atractivitatea pieței Uniunii. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 100, prețurile de export din China către țările terțe au fost cu 23 % mai mici decât prețurile de export către Uniune.

(104)

În al treilea rând, măsurile antidumping în vigoare pe alte piețe, cum ar fi Rusia și Ucraina, limitează gama de alte piețe disponibile pentru exporturile chineze. Prin urmare, este probabil ca, în cazul expirării măsurilor, exporturile chinezești să fie direcționate din nou către piața Uniunii și să atingă o cotă de piață similară celei deținute înainte de instituirea măsurilor, și anume 18 %.

(105)

În concluzie, Comisia a constatat că piața Uniunii ar fi, probabil, o destinație foarte atrăgătoare pentru exporturile chinezești, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

3.3.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(106)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. A demonstrat, de asemenea, că capacitatea neutilizată în RPC a fost foarte mare în comparație cu consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Această capacitate de rezervă este probabil să fie direcționată cel puțin parțial către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(107)

În plus, alte piețe au în vigoare măsuri antidumping aplicabile importurilor de produs în cauză din RPC, iar prețurile de export chineze către alte piețe au fost mai scăzute decât prețurile practicate față de Uniune. Acest comportament în materie de prețuri al exporturilor chineze pe piețele terțe sprijină o probabilitate de continuare a dumpingului față de Uniune, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(108)

În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii și faptul că alte piețe rămân închise din cauza măsurilor antidumping au indicat faptul că este probabil ca exporturile chineze să fie direcționate către piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(109)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca abrogarea măsurilor antidumping să ducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC către Uniune.

4.   SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

4.1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(110)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat în Uniune de 23 de producători cunoscuți, unii dintre aceștia fiind afiliați. Aceștia constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(111)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 117 000 de tone, pe baza datelor furnizate de către solicitant.

(112)

Societățile incluse în eșantion în cadrul anchetei reprezintă 54 % din producția Uniunii și 55 % din vânzările Uniunii. Prin urmare, datele eșantionului sunt considerate a fi reprezentative pentru situația industriei din Uniune.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(113)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pornind de la: (i) volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, bazat pe datele furnizate de solicitant; și (ii) importurile din țările terțe, bazate pe baza de date Eurostat. Această bază de date furnizează cele mai precise date având în vedere că, pe lângă importurile în regim normal, ea a cuprins și importurile în regim de perfecționare activă.

(114)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul Uniunii (în tone metrice)

 

2013

2014

2015

PAR

Totalul consumului la nivelul Uniunii

108 152

116 718

111 324

104 677

Indice (2013 = 100)

100

108

103

97

Sursa: Răspunsurile la chestionar, datele solicitantului și baza de date a Eurostat.

(115)

Deși consumul în Uniune a crescut cu 8 % în 2014, el a scăzut apoi cu 11 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Această scădere s-a datorat în principal unei reduceri a investițiilor în industria petrolului și a gazelor, una dintre cele mai mari industrii utilizatoare.

4.3.   Importurile din țara în cauză

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(116)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza informațiilor din baza de date Eurostat (la nivel de 10 cifre). Cu toate acestea, defalcarea importurilor în funcție de țara de origine în baza de date Eurostat a indicat în mod clar că unele țări incluse nu erau producătoare de SSSPT. Prin urmare, importurile din aceste țări au fost excluse în sensul prezentei anchete, deoarece, în mod evident, acestea nu au nicio legătură cu produsul în cauză. Detalii relevante au fost puse la dispoziția părților interesate în dosarul deschis. Datele referitoare la RPC, India, Ucraina și alte țări producătoare de SSSPT nu au necesitat corecturi.

(117)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită, de asemenea, pe baza datelor Eurostat corectate.

(118)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone metrice) și cota de piață

 

2013

2014

2015

PAR

Volumul importurilor totale din RPC (tone)

2 437

1 804

1 951

2 317

Indice (2013 = 100)

100

74

80

95

Cota de piață (%)

2,3

1,5

1,8

2,2

Volumul importurilor din RPC, cu excepția regimului de perfecționare activă

1 173

1 120

1 014

820

Indice (2013 = 100)

100

95

86

70

Cota de piață (%)

1,1

1

0,9

0,8

Sursa: Răspunsurile la chestionar, datele solicitantului și baza de date a Eurostat.

(119)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din RPC a fost scăzut. Importurile totale din RPC au reprezentat o cotă de piață de aproximativ 2 % pe parcursul perioadei examinate. Dacă nu se ține cont de regimul de perfecționare activă, importurile au reprezentat o cotă de piață de aproximativ 1 % pe parcursul perioadei examinate. Volumele importate în cadrul regimului de perfecționare activă au fost reexportate în produse finite, precum schimbătoarele de căldură.

(120)

Având în vedere că importurile s-au menținut la acest nivel scăzut de la instituirea măsurilor inițiale în 2011, se poate presupune că această reducere este rezultatul măsurilor antidumping în vigoare.

4.3.2.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(121)

Cu titlu de observație preliminară, trebuie remarcat faptul că prețurile medii pentru produsul în cauză pot să nu fie reprezentative pe tip de produs, din cauza gamei lor largi și a diferenței de preț semnificative între acestea. Cu toate acestea, ele sunt prezentate mai jos.

Tabelul 3

Prețurile medii ale importurilor originare din RPC

 

2013

2014

2015

PAR

Prețul mediu al importurilor originare din RPC (EUR/tonă)

5 288

6 911

6 604

4 615

Indice

100

131

125

87

Regimul normal (EUR/tonă)

5 711

6 146

6 442

5 420

Indice

100

108

113

95

Regimul de perfecționare activă (EUR/tonă)

4 895

8 162

6 780

4 174

Indice

100

167

138

85

Sursa: Baza de date TARIC.

(122)

Prețurile medii din RPC au scăzut cu 13 % în perioada examinată.

(123)

Producătorii-exportatori care au cooperat la anchetă au reprezentat 56 % din importurile din China și au deținut o cotă de piață de aproximativ 1 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(124)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare, comparând prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți independenți, ajustate la un nivel franco fabrică; și prețurile medii ponderate corespunzătoare la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii pe tip de produs ale importurilor de la producătorii incluși în eșantion către primul client independent de pe piața din Uniune, cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului. Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(125)

Un producător-exportator chinez a susținut că comparația prețurilor ar putea fi distorsionată, deoarece vânzările Uniunii au inclus produse de înaltă calitate pentru utilizări nucleare și militare care au fost comparate cu produse chinezești obișnuite. Acesta a criticat structura tipului de produs, afirmând că aceasta nu reflectă în mod corespunzător aceste diferențe. Cu toate acestea, sistemul tipului de produs asigură faptul că aceste tipuri de produse speciale fabricate de industria din Uniune nu au fost comparate cu tipurile de produs importate de producătorii exportatori chinezi. Acest lucru se datorează faptului că acestor produse speciale fabricate de industria din Uniune li se va atribui un cod diferit în rubrica referitoare la calitatea oțelului.

(126)

Pe baza metodologiei de mai sus, importurile au subcotat prețurile industriei din Uniune, în medie, cu 44 %. Chiar și cu taxele antidumping adăugate (acest lucru nu este valabil în ceea ce privește importurile în cadrul regimului de perfecționare activă), prețul mediu al acestor importuri din China a subcotat prețurile industriei din Uniune cu 32 %.

(127)

Un producător-exportator chinez a susținut că una dintre tranzacțiile sale de vânzare a fost identificată în mod incorect ca o operațiune de perfecționare activă, deși aceasta nu era o astfel de operațiune. Întrucât tranzacția în cauză (una dintre cele peste 100 de tranzacții în total) reprezenta mai puțin de 3 % din volumul vânzărilor sale în Uniune, ea nu a avut un impact semnificativ asupra marjelor menționate în considerentul 126 de mai sus.

4.3.3.   Importurile din țări terțe

(128)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor către Uniune din alte țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri. Observația cu privire la utilitatea prețurilor medii efectuată în considerentul 121 se aplică și în acest caz.

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

Țară

 

2013

2014

2015

PAR

India

Volum în tone

13 531

17 230

18 911

19 845

 

Indice

100

127

140

147

 

Cota de piață (%)

12,5

14,8

17,0

19,0

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

5 315

4 790

5 217

4 519

 

Indice

100

90

98

85

Ucraina

Volum în tone

10 170

12 535

12 201

11 870

 

Indice

100

123

120

117

 

Cota de piață (%)

9,4

10,7

11,0

11,3

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

7 276

6 984

6 706

6 069

 

Indice

100

96

92

83

Republica Coreea

Volum în tone

3 731

3 526

3 481

3 166

 

Indice

100

95

93

85

 

Cota de piață (%)

3,4

3

3,1

3

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

6 614

6 124

6 537

6 599

 

Indice

100

93

99

100

SUA

Volum în tone

3 062

4 647

3 280

3 113

 

Indice

100

152

107

102

 

Cota de piață (%)

2,8

4

2,9

3

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

15 442

12 181

14 801

15 503

 

Indice

100

79

96

100

Japonia

Volum în tone

3 605

4 980

4 602

3 052

 

Indice

100

138

128

85

 

Cota de piață (%)

3,3

4,3

4,1

2,9

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

7 762

5 477

6 359

8 021

 

Indice

100

71

82

103

Alte țări terțe

Volum în tone

7 267

10 257

8 740

4 019

 

Indice

100

141

120

55

 

Cota de piață (%)

6,7

8,8

7,9

3,8

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

6 614

6 124

6 537

6 599

 

Indice

100

93

99

100

Total pentru toate țările terțe, cu excepția țării în cauză

Volum în tone

41 366

53 175

51 215

45 065

 

Indice

100

129

124

109

 

Cota de piață (%)

38,2

45,6

46,0

43,1

 

Preț mediu

(EUR/tonă)

7 434

6 616

6 570

6 454

 

Indice

100

89

88

87

Sursa: Baza de date TARIC.

(129)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât țara în cauză a ajuns la 43,1 % din consumul total din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cea mai mare cotă de piață este reprezentată de importurile din India (19 % din consumul total al Uniunii). Alte importuri semnificative în perioada anchetei de reexaminare au provenit din Ucraina (cotă de piață de 11,3 %).

(130)

Prețurile medii la care aceste importuri au intrat în Uniune sunt relativ scăzute comparativ cu prețurile medii ale industriei Uniunii. Importurile din India au avut un preț de vânzare mediu deosebit de scăzut per unitate, în valoare de 4 519 EUR/tonă, în perioada anchetei de reexaminare.

(131)

Doi producători-exportatori chinezi au afirmat că prețul mediu de import practicat de producătorii din India a fost mai mic decât prețurile de import din China. Astfel cum s-a explicat în considerentul 121 de mai sus, prețurile medii nu constituie neapărat o bază pertinentă pentru compararea prețurilor. Analiza Comisiei privind subcotarea importurilor din China (în considerentul 126) a fost realizată în funcție de tip. Nicio dată în funcție de tip nu a fost disponibilă cu privire la ancheta privind importurile indiene către Uniune.

4.4.   Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1.   Observații generale

(132)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(133)

Pentru a analiza prejudiciul, Comisia a făcut o distincție între indicatorii macroeconomici și cei microeconomici ai prejudiciului. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate de ESTA. Datele vizează toți producătorii cunoscuți din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori din Uniune incluși în eșantion care au fost verificați. Ambele seturi de date s-au dovedit reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(134)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(135)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.4.2.   Indicatorii macroeconomici

4.4.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(136)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

 

2013

2014

2015

PAR

Volumul producției (în tone)

146 346

164 008

132 541

117 034

Indice

100

112

91

80

Capacitatea de producție (în tone)

242 821

249 029

247 420

248 575

Indice

100

103

102

102

Gradul de utilizare a capacității de producție (%)

60

66

54

47

Indice

100

109

89

78

Sursa: Răspunsurile la chestionar ale ESTA care acoperă toți producătorii din Uniune.

(137)

Volumul producției a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate, cea mai mare scădere având loc în 2015.

(138)

Capacitatea de producție în cursul perioadei anchetei de reexaminare a crescut ușor, cu 2 %, pe parcursul perioadei examinate. Această creștere a fost cauzată de investiții în instalații și echipamente care au condus la o îmbunătățire ușoară a eficienței.

(139)

Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut pe durata perioadei examinate. Această scădere cu 22 % a utilizării producției reflectă scăderea volumului de producție în perioada examinată.

4.4.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(140)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2013

2014

2015

PAR

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (tone)

64 349

61 739

58 157

57 295

Indice

100

96

90

89

Cota de piață (%)

59,5

52,9

52,2

54,7

Indice

100

89

88

92

Volumele exporturilor (tone)

63 641

78 164

53 884

49 691

Indice

100

123

85

78

Sursa: Răspunsurile la chestionar ale ESTA care acoperă toți producătorii din Uniune.

(141)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut la 57 295 de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere de 11 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 8 % în cursul aceleiași perioade, deși volumele exporturilor industriei din Uniune au scăzut cu 22 %.

4.4.2.3.   Creșterea

(142)

După cum se poate observa în tabelul 6 de mai sus, industria din Uniune nu numai că nu a crescut, ci chiar a înregistrat o scădere în ceea ce privește cota de piață pe parcursul perioadei examinate.

4.4.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(143)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2013

2014

2015

PAR

Număr de angajați

4 825

4 859

4 451

4 462

Indice

100

101

92

92

Productivitatea (tone/angajat)

30

34

30

26

Indice

100

111

98

86

Sursa: Răspunsurile la chestionar ale ESTA care acoperă toți producătorii din Uniune.

(144)

Pe parcursul perioadei examinate, numărul de angajați a scăzut cu 8 %. Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tone) pe salariat pe an, a scăzut cu 14 % în perioada examinată.

4.4.2.5.   Stocurile

(145)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Stocuri

 

2013

2014

2015

PAR

Stocuri finale (tone)

8 065

8 906

8 294

6 470

Indice

100

110

103

80

Stocurile finale ca procentaj din producție

5,5

5,4

6,3

5,5

Indice

100

99

114

100

Sursa: Răspunsurile la chestionar ale ESTA care acoperă toți producătorii din Uniune.

(146)

Stocurile finale au scăzut cu 20 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2013. În comparație cu nivelul de producție, stocurile finale au rămas stabile în această perioadă.

4.4.2.6.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(147)

Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare, după cum se arată la punctul 3 de mai sus. Dumpingul semnificativ practicat de producătorii chinezi a avut un efect negativ asupra performanței industriei din Uniune, deoarece aceste prețuri au subcotat semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(148)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor la prețuri de dumping din RPC a fost, totuși, mult mai mic decât în perioada anchetei inițiale. Pe această bază, se poate concluziona că impactul amplorii marjei de dumping asupra industriei din Uniune a fost, de asemenea, mai puțin pronunțat.

4.4.3.   Indicatori microeconomici

4.4.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(149)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

 

2013

2014

2015

PAR

Prețurile medii de vânzare către părți neafiliate (EUR/tonă)

9 601

9 013

9 256

8 668

Indice

100

94

96

90

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

9 065

8 155

9 106

8 425

Indice

100

90

100

93

Sursa: Date furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(150)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare în Uniune au scăzut cu 10 %. Costul unitar de producție a scăzut cu 7 %, având în vedere că prețurile materiilor prime, în special prețul nichelului, au scăzut. Creșterea costurilor unitare din 2015 poate fi explicată prin scăderea producției și a volumelor de vânzare din acel an (tabelele 5 și 6 de mai sus).

(151)

Ar trebui precizat că prețurile medii și costurile unitare medii raportate mai sus includ o gamă de produse de înaltă calitate, vândute către anumite sectoare care nu sunt în concurență cu importurile din China. Aceste produse nu au fost, prin urmare, utilizate în compararea prețurilor între importurile și vânzările în Uniune ale industriei Uniunii (a se vedea considerentul 124).

4.4.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(152)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2013

2014

2015

PAR

Salarii medii per angajat (EUR)

63 156

64 353

64 117

61 394

Indice

100

102

102

97

Sursa: Date furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(153)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au cunoscut o tendință relativ stabilă în perioada examinată. Între 2013 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut cu 3 %.

4.4.3.3.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(154)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Randamentul investițiilor este profitul, exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor.

(155)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2013

2014

2015

PAR

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

5,6

6,8

0,8

0,3

Indice

100

123

14

5

Fluxul de lichidități (în EUR) (indice, 2013 = 100)

100

73

60

38

Investiții (în EUR) (indice, 2013 = 100)

100

76

99

102

Randamentul investițiilor (%)

35,9

35,6

6,8

3,0

Indice

100

99

19

8

Sursa: Date furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(156)

Pe parcursul perioadei examinate, profiturile industriei din Uniune au scăzut. În 2014, industria a înregistrat o creștere de 23 % față de 2013. Între 2014 și 2015, profitul a scăzut cu 88 %, iar în perioada anchetei de reexaminare industria abia a atins pragul de rentabilitate, cu profituri în scădere până la 0,3 %.

(157)

Fluxul net de lichidități și randamentul investițiilor au urmat o tendință similară cu rentabilitatea.

(158)

Investițiile societăților incluse în eșantion au fost menținute la niveluri stabile pe parcursul perioadei examinate. Investițiile au fost în principal destinate îmbunătățirii eficienței liniilor de producție existente, sănătății și siguranței și îmbunătățirilor legate de mediu.

4.5.   Concluzie privind prejudiciul

(159)

La începutul perioadei examinate, anumiți indicatori economici ai industriei din Uniune au prezentat o situație pozitivă, arătând puternice semne de redresare în urma prejudiciului stabilit în cadrul anchetei inițiale. În special, industria Uniunii a atins niveluri de profit peste profitul țintă în 2013 și în 2014. Industria Uniunii a fost, de asemenea, capabilă să-și îmbunătățească în mod substanțial producția și ratele de utilizare a capacității de producție, precum și volumul vânzărilor la export.

(160)

Cu toate acestea, începând din 2015, majoritatea indicatorilor economici au înregistrat o deteriorare importantă. În special, industria Uniunii a suferit o scădere drastică a rentabilității sale (până la 0,3 % în perioada anchetei de reexaminare), precum și o reducere semnificativă a producției și a gradului de utilizare a capacității de producție, precum și a prețurilor unitare de vânzare și a ocupării forței de muncă. În ansamblu, tendințele aproape fiecăruia dintre indicatorii economici s-au deteriorat în cursul perioadei examinate.

(161)

Tendințele negative pot fi explicate prin efectul cumulat al unei serii de factori care, acționând în ansamblu, au deteriorat și mai mult situația industriei din Uniune, care se afla încă într-o situație de fragilitate: prezența continuă a importurilor chinezești care fac obiectul unui dumping, deși în volume limitate în comparație cu ancheta inițială, cu niveluri care subcotează în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune; o scădere substanțială a investițiilor în industria mondială a petrolului și a gazelor, care este cea mai mare piață pentru produsul în cauză; și o creștere bruscă a importurilor la prețuri scăzute din țările terțe (în special India, dar și Ucraina), care a exercitat o puternică presiune descendentă asupra prețului și volumului vânzărilor industriei Uniunii.

(162)

După comunicarea informațiilor, doi producători-exportatori chinezi au susținut că ar fi trebuit să fie furnizate mai multe detalii privind cei trei factori de cauzalitate menționați în considerentul 161. Cu toate acestea, acești factori sunt explicați în mod corespunzător și niciuna dintre părțile interesate nu a sugerat că vreun alt factor ar fi avut un rol semnificativ. Prin urmare, în ceea ce privește exhaustivitatea, Comisia s-a asigurat că analiza sa a fost adecvată.

(163)

Într-adevăr, concluzia că importurile din China au avut un impact semnificativ asupra situației industriei din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, rezultă din nivelurile de subcotare substanțiale, astfel cum se specifică la punctul 4.3.2 de mai sus. Afirmația formulată după comunicarea informațiilor de un producător-exportator chinez, conform căreia cota de piață a importurilor chinezești a atins numai 1 %, este incorectă, deoarece atunci când se stabilește cota de piață deținută de China, ar trebui să se țină seama și de vânzările, efectuate în Uniune, în regim de perfecționare activă. Acest lucru se datorează faptului că importurile efectuate în regim de perfecționare activă fac parte din consumul produsului care face obiectul reexaminării și concurează cu alte vânzări pe piața Uniunii, inclusiv cele ale industriei Uniunii. În considerentul 115 de mai sus, se explică în continuare că în cursul perioadei examinate a avut loc o scădere cu 3 % a consumului și că această scădere s-a datorat în principal diminuării, începând cu 2015, a investițiilor în industria petrolului și a gazelor, care este cea mai mare industrie utilizatoare pentru produsul în cauză. Cererea scăzută din partea acestui sector în cea de a doua parte a perioadei examinate a fost confirmată de ESTA printr-o declarație necontestată pusă la dispoziția tuturor părților interesate. Prin urmare, acest factor, provocând o scădere a cererii, a avut, de asemenea, un impact asupra situației industriei din Uniune pentru cea de a doua parte a perioadei examinate. În cele din urmă, creșterea importurilor din India și din alte țări terțe a fost abordată pe larg în punctul 4.3.3 de mai sus, iar tabelul 4 prezintă detalii complete cu privire la amploarea acestei creșteri, evoluția prețurilor și creșterea cotei de piață. Deși prețurile medii de import din India sugerează că aceste importuri au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii, acest lucru nu se poate concluziona cu certitudine, iar în ceea ce privește comparațiile valabile ale prețurilor, ar trebui să fie utilizate date mai precise și, de asemenea, ar trebui să se țină cont de evoluțiile viitoare relevante (a se vedea considerentele 176-180). În orice caz, Comisia remarcă faptul că articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază nu impune efectuarea unei analize separate a legăturii de cauzalitate drept condiție pentru extinderea taxelor în cazul probabilității reapariției dumpingului și a continuării prejudiciului, astfel cum este stabilit în prezentul regulament. Pe baza tuturor acestor elemente, nu se poate concluziona că importurile din India sau din alte țări terțe reprezintă singurul factor care cauzează un prejudiciu industriei Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Existența și importanța celor trei factori rezultă dintr-o evaluare a informațiilor din dosar, care au stat la dispoziția tuturor părților interesate. Prin urmare, se respinge afirmația conform căreia a avut loc o prezentare necorespunzătoare a legăturii de cauzalitate.

(164)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a beneficiat de pe urma măsurilor inițiale, având în vedere că au fost observate anumite îmbunătățiri de-a lungul perioadei examinate (în special în 2013 și 2014) în comparație cu situația constatată în cursul perioadei de anchetă inițiale (2010). Cu toate acestea, industria Uniunii se redresează într-un ritm lent și continuă să se afle într-o situație fragilă și vulnerabilă, având în vedere factorii menționați anterior. În consecință, în perioada anchetei de reexaminare, s-a constatat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI ÎN CAZUL ÎN CARE MĂSURILE SUNT ABROGATE

(165)

În considerentul 164 al anchetei s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu. Prin urmare, Comisia a examinat dacă există o probabilitate de continuare a prejudiciului cauzat de importurile chinezești care fac obiectul unui dumping, în cazul în care măsurile antidumping împotriva RPC ar expira, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(166)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea disponibilă neutilizată în RPC, atractivitatea pieței Uniunii, nivelul probabil al prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

5.1.   Capacități neutilizate în RPC și atractivitatea pieței Uniunii

(167)

Comisia a stabilit că, în perioada de anchetă, importurile din China către piața Uniunii au fost efectuate la prețuri de dumping care subcotează în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune. Comisia a concluzionat, în consecință, (în considerentul 109 de mai sus) că exista o probabilitate de continuare a dumpingului, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(168)

Comisia a confirmat în considerentele 95-98 existența unor importante capacități neutilizate în RPC, care sunt estimate la mai mult de patru ori consumul total de pe piața Uniunii. În acest sens, ancheta a confirmat, de asemenea, (a se vedea considerentul 102) că piața pentru SSSPT a Uniunii, excluzând RPC, este cea mai mare piață din lume în ceea ce privește nivelurile de consum.

(169)

În plus, ancheta a arătat că producătorii-exportatori chinezi au practicat dumpingul și în cazul exporturilor lor către alte piețe. Acest lucru a condus la instituirea de măsuri antidumping împotriva producătorilor-exportatori chinezi în mai multe țări și, prin urmare, la restrângerea gamei de piețe disponibile pentru exporturile din China.

(170)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că cel puțin o parte din capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în RPC ar putea fi direcționată către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

5.2.   Impactul volumului preconizat de importuri și efectele asupra prețurilor în cazul abrogării măsurilor

(171)

Pe baza elementelor descrise la punctul 5.1, ancheta a confirmat că, în absența unor măsuri antidumping, producătorii-exportatori chinezi ar avea un motiv puternic să își crească semnificativ volumul importurilor pe piața Uniunii. Comisia a verificat dacă ar exista probabilitatea de continuare a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor (considerentele 106-109 de mai sus).

(172)

Pentru a avea o indicație a nivelurilor prețurilor importurilor din China în absența măsurilor, Comisia a efectuat o evaluare a următoarelor elemente: (i) o comparație a prețurilor între prețurile de import chineze în Uniune fără taxa antidumping (și anume, importurile efectuate în regim de perfecționare activă) și prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare; și (ii) comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi pe piețele țărilor terțe (care nu au măsuri antidumping în vigoare).

(173)

Aceste comparații de preț au arătat că prețurile de import practicate de China pe piața Uniunii, fără taxa antidumping, au fost, în medie, cu 44 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune. În plus, o analiză a comportamentului la export al producătorilor chinezi a arătat că exporturile chineze către alte piețe terțe au fost efectuate, în general, la prețuri ușor mai scăzute decât exporturile către Uniune. Prin urmare, Comisia a confirmat faptul că producătorii-exportatori chinezi au urmat o strategie coerentă, efectuând exporturi la prețuri foarte mici pe toate piețele.

(174)

Ca urmare a elementelor menționate anterior, este foarte probabil ca importurile din China care fac obiectul unui dumping să intre pe piața Uniunii în cantități semnificative, la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra industriei din Uniune, deoarece aceste volume semnificative de importuri suplimentare ar provoca deprecierea prețurilor de vânzare pe care industria Uniunii le-ar putea realiza, ar reduce volumul vânzărilor industriei Uniunii și, de asemenea, gradul său de utilizare a capacității, crescând astfel costurile sale de producție. Creșterea preconizată a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute ar provoca, prin urmare, o deteriorare și mai puternică a rezultatelor financiare ale industriei Uniunii, în special a rentabilității.

(175)

Un producător-exportator chinez a contestat faptul că importurile din China de produs în cauză ar reintra în cantități mari pe piața Uniunii, agravând astfel prejudiciul cauzat industriei din Uniune, dacă se ia în considerare prezența actuală a unor volume mari de importuri din India. În acest sens, partea a susținut că importurile din India au înlocuit importurile din China și că era puțin probabil ca importurile din China să ajungă din nou la aceste volume de vânzări, în condițiile în care prețurile din India au fost în mod constant inferioare prețurilor chineze. Întrucât prețurile din China practicate față de piețele terțe au fost doar ușor mai scăzute decât prețurile din China către Uniune, prețurile din India către Uniune au fost considerabil mai mici decât prețurile din China către Uniune.

(176)

Ar trebui prezentate mai multe argumente în răspuns la această afirmație.

(177)

În primul rând, această anchetă este limitată, în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, la evaluarea faptului dacă există o probabilitate de reapariție a dumpingului și a prejudiciului din cauza importurilor de produs în cauză din China efectuate la prețuri prejudiciabile, în cazul în care taxele în cauză ar fi eliminate. Faptul că importurile din China intră pe piața Uniunii, în prezent, în număr mult mai mic decât înainte de instituirea măsurilor arată că taxele au reușit să restabilească condiții de concurență nedenaturată între exportatorii chinezi de produs în cauză și industria Uniunii. Faptul că importurile din India au subcotat prețurile din China nu subminează obligațiile Comisiei de a rămâne în cadrul prezentei anchete. Într-adevăr, astfel cum o indică jurisprudența Tribunalului, din articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază reiese că Comisia trebuie doar să confirme afirmația că există probabilitatea reapariției sau continuării prejudiciului cauzat de importurile din China care fac obiectul unui dumping, în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire (11). Astfel cum este prevăzut în considerentul 183, pe baza evaluării efectuate în prezentul regulament, s-a dovedit existența acestui risc.

(178)

În al doilea rând, trebuie amintit, astfel cum se menționează în considerentul 121 de mai sus, că ar trebui să se dea dovadă de precauție atunci când se utilizează prețurile medii în ceea ce privește produsul în cauză, deoarece există o gamă largă de prețuri pe tonă și că, ori de câte ori este posibil, ar trebui să se facă comparații de preț în funcție de tip. Cu toate acestea, atunci când a stabilit probabilitatea continuării prejudiciului, Comisia nu a comparat prețurile de vânzare și volumele din China cu prețurile de vânzare și volumele din India, ci mai degrabă le-a comparat cu prețurile de vânzare și volumele industriei Uniunii. Într-adevăr, Comisia nu susține că importurile din China ar înlocui importurile din India. O astfel de evoluție nu ar fi duce în sine la agravarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Cu toate acestea, datorită marjei mari de subcotare stabilite în ceea ce privește importurile din China (a se vedea considerentul 173 de mai sus) și a vastelor capacități neutilizate disponibile, se consideră că importurile din China ar crește în mod semnificativ și că, prin urmare, ar cauza un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Aceste importuri ar avea, prin urmare, un efect devastator asupra volumelor de vânzări și a rentabilității industriei Uniunii.

(179)

În al treilea rând, în ceea ce privește comparația dintre prețurile importurilor din China și prețurile importurilor din India, o analiză a datelor producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion indică în mod clar că importurile efectuate în cursul perioadei examinate au constat în produse specializate (cum ar fi tuburile de precizie) sau au legătură cu importurile efectuate în regim de perfecționare activă. În mod evident, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, o gamă mult mai largă de importuri ar deveni posibilă, iar importurile ar crește în ceea ce privește tipurile de produse standard (cele cu cel mai mare volum pentru industria din Uniune). Este probabil ca volumele importurilor din China să crească indiferent dacă există sau nu concurență din India.

(180)

Același producător-exportator chinez a utilizat, de asemenea, datele privind prețurile medii ale importurilor din India în Uniune pentru a explica de ce prețurile de export din China către țări terțe nu ar susține concluzia privind probabilitatea continuării prejudiciului. Din nou, utilizarea prețurilor medii înseamnă că această analiză nu a putut fi acceptată de către Comisie. Utilizarea de către Comisie a datelor privind exporturile chineze către țări terțe s-a bazat pe comparații semnificative în funcție de tipul de produs.

(181)

Exportatorul chinez a făcut trimitere la cazul de eludare privind India menționat în considerentul 7. Cu toate acestea, această afirmație nu poate fi acceptată, întrucât se pot trage concluzii exacte privind comparația prețurilor doar atunci când ea este efectuată în funcție de tip. Trimiterile la prețurile medii de import, chiar dacă acestea sunt scăzute, nu sunt utile în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(182)

Prin urmare, pentru toate motivele de mai sus, Comisia respinge afirmația potrivit căreia nu a oferit explicații suficiente în ceea ce privește continuarea prejudiciului.

5.3.   Concluzie privind probabilitatea continuării prejudiciului

(183)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria din Uniune. În consecință, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unor riscuri grave.

6.   INTERESUL UNIUNII

(184)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale angrosiștilor și ale utilizatorilor. Analiza acestora permite să se evalueze dacă măsurile antidumping în vigoare au vreun efect negativ anormal asupra părților vizate de acestea.

(185)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(186)

Pe această bază, s-a examinat dacă există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile în vigoare.

6.1.   Interesul industriei din Uniune

(187)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat importurile care fac obiectul unui dumping să intre pe piața Uniunii într-un volum mare, industria din Uniune rămâne într-o situație fragilă, astfel cum s-a confirmat prin tendințele negative ale anumitor indicatori de prejudiciu.

(188)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil că o eventuală intrare a unor volume substanțiale de importuri originare din țara în cauză care fac obiectul unui dumping ar determina un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. O astfel de intrare ar cauza probabil, printre altele, pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor de vânzare, scăderea ratei de utilizare a capacității și, în general, o deteriorare gravă a situației financiare a industriei din Uniune.

(189)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

6.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(190)

În cursul anchetei inițiale, s-a stabilit că instituirea măsurilor nu este de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor și a utilizatorilor din Uniune. Șase importatori (dintre care patru erau, de asemenea, utilizatori ai produsului în cauză) au cooperat la prezenta anchetă, transmițând răspunsuri la chestionar și doar unul dintre aceștia și-a exprimat opoziția față de măsuri.

(191)

Ancheta a arătat că majoritatea importurilor au fost efectuate în regim de perfecționare activă (în cadrul căruia nu s-a plătit taxa antidumping). În plus, acești importatori au avut adesea sectoare mari de activitate care nu au implicat deloc produsul în cauză. Mai mult, acești importatori au explicat că au numeroase alte surse de aprovizionare pentru produsul în cauză. În plus, o examinare a costurilor utilizatorilor a arătat că produsul în cauză a reprezentat mai puțin de 10 % (în medie) din costul lor total de fabricare a produselor finite.

(192)

Prin considerentul de mai sus, s-a confirmat faptul că importatorii și utilizatorii nu au fost afectați în mod semnificativ de măsuri și, prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu va afecta negativ importatorii și utilizatorii din Uniune în mod semnificativ.

(193)

O parte interesată și-a schimbat în mare proporție sursa de importuri, trecând de la producători-exportatori chinezi la producători-exportatori indieni, și a susținut că industria Uniunii nu a beneficiat de pe urma măsurilor. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la punctul 4.5, atunci când se analizează situația a industriei Uniunii în ansamblu, aceasta și-a demonstrat capacitatea de a beneficia de măsuri în absența unor volume mari de importuri din RPC.

6.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(194)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în ceea ce privește interesul Uniunii, care să se opună menținerii măsurilor antidumping definitive actuale privind importurile de produs în cauză originare din Republica Populară Chineză.

7.   MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

(195)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din RPC, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1331/2011, ar trebui menținute.

(196)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (12), este necesar să se prevadă rata dobânzilor de întârziere care urmează să fie plătite în caz de rambursare a taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii și aplicarea normelor naționale ar duce la distorsiuni nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(197)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile), clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, 7304 49 10, ex 7304 49 93, ex 7304 49 95, ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 (codurile TARIC 7304410090, 7304499390, 7304499590, 7304499990 și 7304900091) și originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produselor prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societate/societăți

Nivelul taxei antidumping definitive

Codul adițional TARIC

Changshu Walsin Specialty Steel, Co. Ltd, Haiyu

71,9 %

B120

Shanghai Jinchang Stainless Steel Tube Manufacturing, Co. Ltd, Situan

48,3 %

B118

Wenzhou Jiangnan Steel Pipe Manufacuring, Co. Ltd, Yongzhong

48,6 %

B119

Societățile enumerate în anexa I

56,9 %

 

Toate celelalte societăți

71,9 %

B999

(3)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale. Penalitatea de întârziere care urmează să fie plătită în cazul unei rambursări care dă naștere unui drept de plată a unei penalități de întârziere corespunde ratei aplicate de Banca Centrală Europeană pentru operațiunile sale de refinanțare principale, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care cade data scadenței, majorată cu un punct procentual.

(4)   În cazul în care orice producător-exportator nou din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei suficiente elemente de probă care să dovedească faptul că: (a) nu a exportat în Uniune produsul descris la alineatul (1) în perioada cuprinsă între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010 (perioada anchetei inițiale); (b) nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor antidumping instituite prin prezentul regulament; (c) a exportat efectiv către Uniune produsul în cauză sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei anchetei inițiale, Comisia poate modifica anexa I, prin adăugarea noului producător-exportator în lista societăților cooperante care nu au fost incluse în eșantionul anchetei inițiale și care sunt supuse în consecință taxei medii ponderate de maximum 56,9 %.

(5)   Aplicarea nivelurilor taxelor antidumping individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, vândute la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” Dacă nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1331/2011 al Consiliului din 14 decembrie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză (JO L 336, 20.12.2011, p. 6).

(3)  JO C 117, 2.4.2016, p. 10.

(4)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză, JO C 461, 10.12.2016, p. 12.

(5)  JO L 40, 17.2.2017, p. 64.

(6)  JO L 299, 16.11.2017, p. 1.

(7)  Hotărârea din 18 aprilie 2013, Steinel Vertrieb, cauza C-595/11, ECLI:EU:C:2013:251, punctul 44.

(8)  JO L 169, 29.6.2011, p. 6.

(9)  JO L 211, 17.8.2017, p. 22.

(10)  Corespondența cu reprezentanții legali ai producătorului-exportator chinez din 27 și 29 decembrie 2017.

(11)  Hotărârea din 30 aprilie 2015, VTZ și alții/Consiliul, cauza T-432/12, EU:T:2015:248, punctul 74.

(12)  Hotărârea în cauza Wortmann, C-365/15, EU:C:2017:19, punctele 35-39.


ANEXA I

PRODUCĂTORI-EXPORTATORI COOPERANȚI DIN RPC CARE NU AU FOST INCLUȘI ÎN EȘANTION ÎN ANCHETA INIȚIALĂ

Denumire

Codul adițional TARIC

Baofeng Steel Group, Co. Ltd., Lishui,

B 236

Changzhou City Lianyi Special Stainless Steel Tube, Co. Ltd., Changzhou,

B 237

Huadi Steel Group, Co. Ltd., Wenzhou,

B 238

Huzhou Fengtai Stainless Steel Pipes, Co. Ltd., Huzhou,

B 239

Huzhou Gaolin Stainless Steel Tube Manufacture, Co. Ltd., Huzhou,

B 240

Huzhou Zhongli Stainless Steel Pipe, Co. Ltd., Huzhou,

B 241

Jiangsu Wujin Stainless Steel Pipe Group, Co. Ltd., Beijing,

B 242

Jiangyin Huachang Stainless Steel Pipe, Co. Ltd., Jiangyin

B 243

Lixue Group, Co. Ltd., Ruian,

B 244

Shanghai Crystal Palace Pipe, Co. Ltd., Shanghai,

B 245

Shanghai Baoluo Stainless Steel Tube, Co. Ltd., Shanghai,

B 246

Shanghai Shangshang Stainless Steel Pipe, Co. Ltd., Shanghai,

B 247

Shanghai Tianbao Stainless Steel, Co. Ltd., Shanghai,

B 248

Shanghai Tianyang Steel Tube, Co. Ltd., Shanghai,

B 249

Wenzhou Xindeda Stainless Steel Material, Co. Ltd., Wenzhou,

B 250

Wenzhou Baorui Steel, Co. Ltd., Wenzhou,

B 251

Zhejiang Conform Stainless Steel Tube, Co. Ltd., Jixing,

B 252

Zhejiang Easter Steel Pipe, Co. Ltd., Jiaxing,

B 253

Zhejiang Five - Star Steel Tube Manufacturing, Co. Ltd., Wenzhou,

B 254

Zhejiang Guobang Steel, Co. Ltd., Lishui,

B 255

Zhejiang Hengyuan Steel, Co. Ltd., Lishui,

B 256

Zhejiang Jiashang Stainless Steel, Co. Ltd., Jiaxing City,

B 257

Zhejiang Jinxin Stainless Steel Manufacture, Co. Ltd., Xiping Town,

B 258

Zhejiang Jiuli Hi-Tech Metals, Co. Ltd., Huzhou,

B 259

Zhejiang Kanglong Steel, Co. Ltd., Lishui,

B 260

Zhejiang Qiangli Stainless Steel Manufacture, Co. Ltd., Xiping Town,

B 261

Zhejiang Tianbao Industrial, Co. Ltd., Wenzhou,

B 262

Zhejiang Tsingshan Steel Pipe, Co. Ltd., Lishui,

B 263

Zhejiang Yida Special Steel, Co. Ltd., Xiping Town.

B 264


DECIZII

6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/44


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2018/331 A CONSILIULUI

din 5 martie 2018

privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia (PESC) 2016/849 a Consiliului din 27 mai 2016 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Deciziei 2013/183/PESC (1), în special articolul 33 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 27 mai 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/849.

(2)

La 15 februarie 2018, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) instituit în temeiul Rezoluției 1718 (2006) a CSONU a modificat informațiile referitoare la o persoană inclusă pe lista celor cărora li se aplică măsurile restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa I la Decizia (PESC) 2016/849 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa I la Decizia (PESC) 2016/849 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

N. DIMOV


(1)  JO L 141, 28.5.2016, p. 79.


ANEXĂ

În anexa I la Decizia (PESC) 2016/849, în secțiunea A. Persoane, rubrica 52 se înlocuiește cu următorul text:

„52.

Ri Su Yong

 

Data nașterii: 25.6.1968

Cetățenia: RPDC

Pașaport nr: 654310175

Adresa: indisponibilă

Sexul: masculin

A deținut funcția de reprezentant al Korea Ryonbong General Corporation în Cuba

2.6.2017

Funcționar al Korea Ryonbong General Corporation, specializat în achiziții pentru industria de apărare a RPDC și asistență în vânzările cu caracter militar ale Phenianului. Achizițiile acesteia sprijină probabil și programul de arme chimice al RPDC.”


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/46


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2018/332 A CONSILIULUI

din 5 martie 2018

privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/798/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2013/798/PESC a Consiliului din 23 decembrie 2013 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane (1), în special articolul 2c,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 23 decembrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/798/PESC.

(2)

La 16 februarie 2018, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, instituit în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, a actualizat informațiile referitoare la o persoană căreia i se aplică măsuri restrictive.

(3)

Prin urmare, anexa la Decizia 2013/798/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2013/798/PESC se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

N. DIMOV


(1)  JO L 352, 24.12.2013, p. 51.


ANEXĂ

În anexa la Decizia 2013/798/PESC, în secțiunea „A. Persoane”, rubrica privind persoana menționată mai jos se înlocuiește cu rubrica următoare:

„1.

François Yangouvonda BOZIZÉ [alias: a) Bozize Yangouvonda; b) Samuel Peter Mudde (născut la 16 dec. 1948, în Izo, Sudanul de Sud)]

Funcția: a) fost șef de stat, Republica Centrafricană; b) profesor

Data nașterii: a) 14 octombrie 1946; b) 16 decembrie 1948.

Locul nașterii: a) Mouila, Gabon; b) Izo, Sudanul de Sud

Cetățenia: a) Republica Centrafricană; b) Sudanul de Sud

Pașaport nr.: D00002264, eliberat la 11 iunie 2013 (emis de Ministerul Afacerilor Externe, în Juba, Sudanul de Sud. Expiră la 11 iunie 2017. Pașaport diplomatic emis pe numele Samuel Peter Mudde)

Numărul național de identificare: M4800002143743 (Numărul personal din pașaport)

Adresa: Uganda.

Data desemnării de către ONU: 9 mai 2014.

Alte informații: Numele mamei este Martine Kofio. Link către notificarea specială emisă de INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5802796

Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:

Bozizé a fost inclus pe listă la 9 mai 2014, în temeiul punctului 36 din Rezoluția 2134 (2014) pentru «implicarea sa în acte care subminează pacea, stabilitatea sau securitatea RCA sau oferirea de sprijin pentru astfel de acte».

Informații suplimentare

În colaborare cu susținătorii săi, Bozizé a încurajat atacul din 5 decembrie 2013 asupra orașului Bangui. De atunci, acesta încearcă în continuare să desfășoare operațiuni de destabilizare pentru a menține tensiunile în capitala RCA. Potrivit relatărilor, Bozizé a creat gruparea de miliție anti-balaka înainte ca acesta să părăsească RCA la 24 martie 2013. Într-un comunicat, Bozizé a solicitat miliției sale să continue atrocitățile împotriva regimului actual și a islamiștilor. Potrivit relatărilor, Bozizé a furnizat sprijin financiar și material persoanelor din milițiile care acționează pentru a destabiliza tranziția în curs și pentru a-l aduce înapoi la putere pe Bozizé. Cea mai mare parte a persoanelor din gruparea anti-balaka provin din forțele armate centrafricane care s-au dispersat în zonele rurale după lovitura de stat și au fost reorganizate de Bozizé. Bozizé și susținătorii săi controlează mai mult de jumătate din unitățile anti-balaka.

Forțe loiale lui Bozizé au fost înarmate cu puști de asalt, mortiere și lansatoare de rachete și s-au implicat din ce în ce mai mult în represalii împotriva populației musulmane din RCA. Situația din RCA s-a deteriorat rapid după atacul din 5 decembrie 2013 de la Bangui al forțelor anti-balaka, care s-a soldat cu peste 700 de morți.”


6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/48


DECIZIA (PESC) 2018/333 A CONSILIULUI

din 5 martie 2018

de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/119/PESC (1).

(2)

Pe baza unei reexaminări a deciziei respective, aplicarea măsurilor restrictive ar trebui prelungită până la 6 martie 2019, rubricile referitoare la două persoane ar trebui eliminate, iar expunerile de motive referitoare la trei persoane ar trebui actualizate.

(3)

Prin urmare, Decizia 2014/119/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2014/119/PESC se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta decizie se aplică până la 6 martie 2019.”

2.

Anexa se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 5 martie 2018.

Pentru Consiliu

Președintele

N. DIMOV


(1)  Decizia 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina (JO L 66, 6.3.2014, p. 26).


ANEXĂ

I.

Rubricile referitoare la următoarele persoane se elimină de pe lista care figurează în anexa la Decizia 2014/119/PESC:

4.

Olena Leonidivna Lukash

10.

Serhii Petrovych Kliuiev

II.

Rubricile referitoare la următoarele persoane care figurează în anexa la Decizia 2014/119/PESC se înlocuiesc cu următorul text:

 

Nume

Informații de identificare

Expunere de motive

Data includerii pe listă

7.

Oleksandr Viktorovych Yanukovych (Олександр Вiкторович Янукович)

Născut la 10 iulie 1973 în Yenakiieve (oblastul Donețk), fiul fostului președinte, om de afaceri

Persoană care face obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau active publice și pentru complicitate la aceasta.

6.3.2014

11.

Mykola Yanovych Azarov (Микола Янович Азаров),

Nikolai Yanovich Azarov (Николай Янович Азаров)

Născut la 17 decembrie 1947 în Kaluga (Rusia), prim-ministru al Ucrainei până în ianuarie 2014

Persoană care face obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau active publice și pentru complicitate la aceasta.

6.3.2014

12.

Serhiy Vitalyovych Kurchenko (Сергiй Вiталiйович Курченко)

Născut la 21 septembrie 1985 în Harkov, om de afaceri

Persoană care face obiectul unor proceduri penale declanșate de către autoritățile ucrainene pentru deturnarea de fonduri sau active publice și pentru abuz în serviciu în scopul obținerii unui avantaj nejustificat pentru sine sau pentru o terță parte, cauzând prin aceasta un prejudiciu fondurilor sau activelor publice ucrainene.

6.3.2014


RECOMANDĂRI

6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/50


RECOMANDAREA (UE) 2018/334 A COMISIEI

din 1 martie 2018

privind măsuri de combatere eficace a conținutului ilegal online

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Internetul și furnizorii de servicii care își desfășoară activitatea pe internet contribuie în mod semnificativ la inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Mulți dintre acești furnizori de servicii joacă un rol esențial în economia digitală, creând legături între întreprinderi și cetățeni și facilitând dezbaterea publică, precum și difuzarea și primirea de informații factuale, de idei și opinii. În anumite cazuri însă, serviciile lor sunt utilizate în mod abuziv de către terți pentru a desfășura activități ilegale online, de exemplu pentru a difuza informații legate de terorism, pentru abuzul sexual asupra minorilor, pentru a publica discursuri ilegale de incitare la ură sau pentru a încălca normele de protecție a consumatorilor, activități care pot submina încrederea utilizatorilor și care pot prejudicia modelele lor de afaceri. În anumite cazuri, furnizorii de servicii în cauză ar putea chiar obține unele avantaje ca urmare a unor astfel de activități, de exemplu ca urmare a punerii la dispoziție a unor conținuturi protejate prin drepturi de autor fără o autorizare din partea titularilor drepturilor respective.

(2)

Prezența conținutului ilegal online are consecințe negative grave pentru utilizatori, pentru cetățenii afectați și întreprinderile afectate, precum și pentru societate în general. Ținând cont de rolul lor central și de mijloacele și capacitățile tehnologice asociate serviciilor pe care le furnizează, furnizorii de servicii online au responsabilități societale specifice de a contribui la combaterea conținutului ilegal difuzat prin utilizarea serviciilor lor.

(3)

Având în vedere că eliminarea rapidă a conținutului ilegal sau blocarea rapidă a accesului la acesta este adesea esențială pentru a limita extinderea difuzării sale și a prejudiciilor cauzate, aceste responsabilități implică, printre altele, ca furnizorii de servicii în cauză să fie în măsură să ia decizii prompte cu privire la acțiunile posibile legate de conținutul ilegal online. Furnizorii de servicii ar trebui, de asemenea, să aibă responsabilitatea de a institui garanții eficace și adecvate, în special pentru a se asigura faptul că aceștia acționează cu diligență și în mod proporțional și pentru a se preveni eliminarea neintenționată a conținutului care nu este ilegal.

(4)

Mulți dintre furnizorii de servicii online au recunoscut și și-au asumat aceste responsabilități. La nivel colectiv, s-au făcut progrese importante prin încheierea unor acorduri voluntare de diverse tipuri, printre care se numără Forumul UE pentru internet privind conținutul online cu caracter terorist, Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online și Memorandumul de înțelegere privind vânzarea mărfurilor contrafăcute. Însă, în pofida acestor angajamente și progrese, conținutul ilegal online rămâne o problemă gravă la nivelul Uniunii.

(5)

Îngrijorat de seria de atacuri teroriste comise în UE și de proliferarea propagandei teroriste online, Consiliul European din 22-23 iunie 2017 a declarat că „așteaptă din partea industriei de sector […] să dezvolte tehnologii și instrumente noi care să îmbunătățească detectarea automată și eliminarea conținutului care incită la acte teroriste.” Parlamentul European, în Rezoluția sa din 15 iunie 2017, a îndemnat respectivele platforme online „să adopte măsuri mai stricte pentru a combate conținutul ilegal și dăunător”. Miniștrii din statele membre, în cadrul Forumului UE pentru internet, au reiterat apelul adresat întreprinderilor de a adopta o abordare mai proactivă în ceea ce privește protejarea utilizatorilor de conținutul cu caracter terorist. În ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală, în Concluziile sale din 4 decembrie 2014 privind asigurarea respectării acestor drepturi, Consiliul a invitat Comisia să analizeze posibilitatea de a utiliza instrumentele disponibile pentru a identifica autorii încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală și rolul intermediarilor în sprijinirea luptei împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.

(6)

La 28 septembrie 2017, Comisia a adoptat o Comunicare conținând orientări referitoare la responsabilitățile furnizorilor de servicii online cu privire la conținutul ilegal online (1). În comunicarea respectivă, Comisia a explicat că va analiza dacă sunt necesare măsuri suplimentare, printre altele prin monitorizarea progreselor pe baza unor acorduri voluntare. Prezenta recomandare se înscrie în continuarea comunicării respective, reflectând nivelul ambiției stabilit în aceasta și punându-l în aplicare, ținând cont totodată de progresele importante înregistrate datorită acordurilor voluntare menționate și valorificându-le.

(7)

Prezenta recomandare recunoaște că ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de particularitățile combaterii diferitelor tipuri de conținut ilegal online, precum și de acțiunile caracteristice care ar putea fi necesare ca răspuns la această problemă, care pot include adoptarea de măsuri legislative specifice. Spre exemplu, recunoscând necesitatea unor astfel de măsuri legislative specifice, la 25 mai 2016 Comisia a adoptat o Propunere de modificare a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) având în vedere evoluția realităților pieței. La 14 septembrie 2016, Comisia a adoptat, de asemenea, o Propunere de directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală (3), care prevede obligația anumitor furnizori de servicii de a lua, în cooperare cu titularii de drepturi, măsuri pentru a asigura funcționarea acordurilor încheiate cu titularii de drepturi pentru utilizarea operelor lor sau a altor obiecte protejate sau pentru a împiedica punerea la dispoziție, prin intermediul serviciilor lor, a operelor sau a altor obiecte protejate identificate de către titularii de drepturi în cadrul cooperării cu furnizorii de servicii. Prezenta recomandare nu aduce atingere acestor măsuri și propuneri legislative.

(8)

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) prevede derogări în materie de răspundere de care pot beneficia, în anumite condiții, unii furnizori de servicii online, printre care și furnizorii de servicii de găzduire în sensul articolului 14. Pentru a putea beneficia de respectiva derogare în materie de răspundere, furnizorii de servicii de găzduire trebuie să acționeze prompt pentru a elimina informațiile ilicite pe care le stochează sau pentru a bloca accesul la acestea, de îndată ce iau cunoștință de acestea și, în ceea ce privește acțiunile în daune, de îndată ce iau cunoștință de fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitatea sau informația este vădit ilicită. Furnizorii respectivi pot lua cunoștință de aceste informații, fapte sau circumstanțe, printre altele, prin notificările care le sunt transmise. Directiva 2000/31/CE constituie, așadar, baza elaborării unor proceduri prin care să se elimine informațiile ilicite și să se blocheze accesul la acestea. Directiva menționată prevede, de asemenea, posibilitatea ca statele membre să impună furnizorilor de servicii în cauză să respecte o obligație de diligență cu privire la conținutul ilegal pe care l-ar putea stoca.

(9)

Atunci când adoptă măsuri legate de conținutul ilegal online, statele membre trebuie să respecte principiul țării de origine prevăzut în Directiva 2000/31/CE. În consecință, statele membre nu pot, din motive care țin de domeniul coordonat, astfel cum este specificat în directiva menționată, să restrângă libertatea de a furniza servicii ale societății informaționale de către furnizori stabiliți în alt stat membru, sub rezerva însă a aplicării unor derogări în anumite condiții stabilite în directiva respectivă.

(10)

În plus, mai multe alte instrumente legislative ale Uniunii prevăd un cadru juridic pentru anumite tipuri de conținut ilegal care sunt disponibile online și difuzate în acest mediu. Mai precis, Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) impune statelor membre să ia măsuri pentru eliminarea paginilor web care conțin sau difuzează pornografie infantilă și le permite să blocheze accesul la astfel de pagini web, sub rezerva anumitor garanții. Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului (6), care trebuie să fie transpusă în legislația națională până la 8 septembrie 2018, conține dispoziții similare în ceea ce privește conținutul online care constituie o instigare publică la săvârșirea unei infracțiuni de terorism. De asemenea, Directiva (UE) 2017/541 stabilește norme minime privind definiția infracțiunilor în domeniul infracțiunilor de terorism, al infracțiunilor legate de un grup terorist și al infracțiunilor legate de activități de terorism. În temeiul Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), autoritățile judiciare competente au posibilitatea de a emite ordine judecătorești împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt utilizate de către un terț pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală.

(11)

În special în acest context, pe lângă măsurile voluntare luate de anumiți furnizori de servicii online, unele state membre au adoptat norme privind mecanismele de „notificare și acțiune” în intervalul scurs de la adoptarea Directivei 2000/31/CE. Alte state membre analizează, la rândul lor, posibilitatea de a adopta astfel de norme. Mecanismele respective urmăresc în general să faciliteze notificarea conținutului pe care partea care efectuează notificarea îl consideră ilegal către furnizorul de servicii de găzduire în cauză („notificare”). În urma primirii notificării, furnizorul poate decide dacă este de acord sau nu cu această evaluare și dacă dorește să elimine conținutul sau să blocheze accesul la acesta („acțiune”). Există diferențe din ce în ce mai mari între normele naționale din acest domeniu. În consecință, furnizorii de servicii în cauză pot fi supuși mai multor cerințe legale cu conținuturi și domenii de aplicare divergente.

(12)

În interesul pieței interne și al combaterii eficace a conținutului ilegal online, precum și pentru a proteja abordarea echilibrată pe care urmărește să o asigure Directiva 2000/31/CE, este necesar să se stabilească anumite principii de bază care să ghideze activitățile statelor membre și ale furnizorilor de servicii în cauză în această privință.

(13)

Aceste principii ar trebui stabilite și aplicate cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale protejate în ordinea juridică a Uniunii, în special a celor garantate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”). Combaterea conținutului ilegal online ar trebui însoțită de aplicarea unor garanții adecvate și solide, care să asigure protecția diferitelor drepturi fundamentale vizate ale tuturor părților implicate. Printre aceste drepturi se numără, după caz, libertatea de exprimare, inclusiv libertatea de a primi și de a comunica informații, dreptul la respectarea vieții private a unei persoane și la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecția judiciară efectivă a utilizatorilor serviciilor respective. Aceste drepturi pot include, de asemenea, libertatea de a desfășura o activitate economică, inclusiv libertatea contractuală, a furnizorilor de servicii de găzduire, drepturile copilului și drepturile la protecția proprietății, inclusiv a proprietății intelectuale, precum și drepturile la demnitate umană și la nediscriminare ale altor părți afectate. În special, deciziile luate de furnizorii de servicii de găzduire de a elimina sau a bloca accesul la conținutul pe care îl stochează ar trebui să țină seama în mod corespunzător de drepturile fundamentale și de interesele legitime ale utilizatorilor lor, precum și de rolul central pe care tind să îl aibă acești furnizori în ceea ce privește facilitarea dezbaterii publice și difuzarea și primirea de fapte, opinii și idei în conformitate cu legea.

(14)

În concordanță cu abordarea orizontală care stă la baza derogării în materie de răspundere prevăzute la articolul 14 din Directiva 2000/31/CE, prezenta recomandare ar trebui să se aplice oricărui tip de conținut care nu este conform cu legislația Uniunii sau cu legislațiile statelor membre, indiferent de obiectul sau natura exactă a instrumentelor legislative respective. Este suficient să se ia în considerare legislațiile statelor membre care sunt vizate de furnizarea de servicii în discuție, și anume legislațiile statelor membre pe al căror teritoriu este stabilit furnizorul de servicii de găzduire sau pe al căror teritoriu sunt furnizate serviciile. În plus, la punerea în aplicare a prezentei recomandări ar trebui să se țină cont în mod corespunzător de gravitatea conținutului ilegal și de orice tip de prejudiciu potențial cauzat de acesta, care poate fi strâns corelat cu promptitudinea eventualelor acțiuni întreprinse, precum și de ce anume poate fi așteptat în mod rezonabil de la furnizorii de servicii de găzduire, având în vedere, dacă este cazul, stadiul de dezvoltare și folosirea posibilă a tehnologiilor. Ar trebui să se țină cont în mod corespunzător și de diferențele relevante care ar putea exista între diferitele tipuri de conținut ilegal și acțiunile care ar trebui întreprinse pentru a le combate.

(15)

Furnizorii de servicii de găzduire joacă un rol deosebit de important în combaterea conținutului ilegal online, întrucât aceștia stochează informațiile transmise de utilizatorii lor, la cererea acestora, și oferă altor utilizatori acces la informațiile respective, deseori pe scară largă. Prin urmare, prezenta recomandare se referă în principal la activitățile și responsabilitățile acestor furnizori. Cu toate acestea, atunci când este cazul, recomandările formulate pot fi aplicate, mutatis mutandis, și în cazul altor furnizori de servicii online afectați. Având în vedere că obiectivul prezentei recomandări este de a aborda riscurile legate de conținutul ilegal online care afectează consumatorii din Uniune, aceasta se referă la activitățile tuturor furnizorilor de servicii de găzduire, indiferent dacă sunt stabiliți în Uniune sau într-o țară terță, cu condiția ca aceștia să își orienteze activitățile către consumatori cu reședința în Uniune.

(16)

Un mijloc important de combatere a conținutului ilegal online îl constituie mecanismele prin care furnizorilor de servicii de găzduire li se transmit notificări privind conținutul care este considerat conținut ilegal. Astfel de mecanisme ar trebui să faciliteze transmiterea de notificări de către toate persoanele sau entitățile care doresc să facă acest lucru. Prin urmare, aceste mecanisme ar trebui să fie ușor de accesat și de folosit de către toți utilizatorii. Cu toate acestea, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să beneficieze de o anumită flexibilitate, de exemplu în ceea ce privește formatul de raportare sau tehnologia care urmează să fie utilizată, pentru a permite aplicarea unor soluții eficiente și a se evita impunerea unor sarcini disproporționate acestor furnizori.

(17)

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție referitoare la articolul 14 din Directiva 2000/31/CE, notificările ar trebui să fie suficient de precise și argumentate în mod corespunzător, astfel încât să permită furnizorului de servicii de găzduire care le primește să ia o decizie avizată și cu toată diligența necesară în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse pentru a da curs notificărilor. Prin urmare, ar trebui să se asigure cât mai mult posibil respectarea criteriilor menționate mai sus. Cu toate acestea, măsura în care, în urma primirii unei anumite notificări, furnizorul de servicii de găzduire ia cunoștință de informații, fapte sau circumstanțe în sensul articolului 14 din directiva menționată ar trebui să fie evaluată în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, având în vedere că informațiile, faptele sau circumstanțele de care se ia astfel cunoștință pot fi aflate și în alte moduri decât prin notificări.

(18)

În general, cunoașterea datelor de contact ale autorului notificării nu este necesară pentru ca furnizorul de servicii de găzduire să poată lua o decizie avizată și cu toată diligența necesară cu privire la acțiunile care ar trebui întreprinse ca urmare a notificării primite. Condiționarea transmiterii unei notificări de comunicarea datelor de contact ar constitui un obstacol în calea notificării. Cu toate acestea, includerea datelor de contact este necesară pentru ca furnizorul de servicii de găzduire să poată oferi un răspuns. Autorul notificării ar trebui, așadar, să aibă posibilitatea, dar nu și obligația de a-și comunica datele de contact.

(19)

Pentru a se îmbunătăți transparența și precizia mecanismelor de notificare și acțiune și a permite contestarea deciziilor luate, dacă este cazul, furnizorii de servicii de găzduire, atunci când dispun de datele de contact ale autorilor notificărilor și/sau ale furnizorilor conținutului, ar trebui să informeze în timp util și în mod corespunzător aceste persoane cu privire la măsurile luate în contextul mecanismelor menționate, în special cu privire la deciziile lor referitoare la cererea de eliminare a conținutului în cauză sau de blocare a accesului la acesta. Informațiile care urmează să fie comunicate ar trebui să fie proporționale, în sensul că acestea ar trebui să corespundă afirmațiilor făcute de persoanele în cauză în notificările sau contranotificările lor, permițând totodată adoptarea unor soluții adecvate și diferențiate, fără a impune furnizorilor o sarcină excesivă.

(20)

Pentru a se asigura transparența și echitatea și a se evita eliminarea neintenționată a conținutului care nu este conținut ilegal, furnizorii de conținut ar trebui, în principiu, să fie informați cu privire la decizia de a elimina sau a bloca accesul la conținutul stocat la cererea lor și ar trebui să li se ofere posibilitatea de a contesta decizia printr-o contranotificare, în vederea anulării deciziei respective, atunci când este cazul, indiferent dacă decizia a fost luată pe baza unei notificări sau a unei semnalări ori ca urmare a unor măsuri proactive luate de către furnizorul de servicii de găzduire.

(21)

Cu toate acestea, având în vedere natura conținutului în cauză, scopul unei astfel de proceduri de contranotificare și sarcina suplimentară pe care aceasta o implică pentru furnizorii de servicii de găzduire, atunci când conținutul în cauză este în mod evident ilegal și se referă la infracțiuni grave care implică o amenințare la adresa vieții sau a siguranței persoanelor, cum ar fi infracțiunile specificate în Directiva (UE) 2017/541 și în Directiva 2011/93/UE, nu se justifică recomandarea de a comunica astfel de informații despre decizia respectivă și posibilitatea de a contesta decizia. În plus, în anumite cazuri, din motive de ordine publică și de siguranță publică, în special din motive legate de prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor, poate fi justificat ca informațiile respective să nu fie comunicate direct furnizorilor de conținut în cauză. Prin urmare, furnizorii de servicii de găzduire nu ar trebui să comunice aceste informații atunci când o autoritate competentă a formulat o cerere în acest sens bazată pe motive de ordine publică și siguranță publică, pentru întreaga perioadă solicitată de autoritatea respectivă în lumina acestor motive. În măsura în care acest lucru implică o limitare a dreptului de a fi informat în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal, ar trebui să se respecte condițiile relevante prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(22)

Mecanismele de notificare și acțiune nu ar trebui să aducă atingere în niciun fel drepturilor părților implicate de a iniția proceduri judiciare, în conformitate cu legislația aplicabilă, cu privire la orice conținut care este considerat conținut ilegal sau orice măsuri luate în această privință de către furnizorii de servicii de găzduire. Mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor care pot apărea în acest context pot oferi un instrument complementar important pe lângă procedurile judiciare, în special în cazul în care acestea permit soluționarea eficace, rapidă și la un cost accesibil a litigiilor respective. Soluționarea alternativă a litigiilor ar trebui, așadar, să fie încurajată, cu condiția ca mecanismele relevante să îndeplinească anumite standarde, în special în ceea ce privește echitatea procedurală, ca accesul părților la justiție să nu fie afectat și ca abuzurile să fie evitate.

(23)

Pentru a se evalua mai bine eficacitatea mecanismelor de notificare și acțiune și a altor activități ale furnizorilor de servicii de găzduire în ceea ce privește conținutul considerat conținut ilegal și pentru a se asigura tragerea lor la răspundere, ar trebui să existe transparență față de publicul larg. Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui, prin urmare, să publice periodic rapoarte referitoare la aceste mecanisme și alte activități, care ar trebui să fie suficient de complete și detaliate pentru a permite o înțelegere adecvată. Aceștia ar trebui, de asemenea, să indice ex ante cu claritate, în condițiile de utilizare a serviciilor, care sunt politicile lor privind eliminarea oricărui conținut pe care îl stochează, inclusiv conținutul ilegal, sau privind blocarea accesului la acesta.

(24)

Pe lângă mecanismele de notificare și acțiune, măsurile proactive proporționale și specifice luate în mod voluntar de către furnizorii de servicii de găzduire, inclusiv prin utilizarea de mijloace automatizate în anumite cazuri, pot fi, de asemenea, un element important în combaterea conținutului ilegal online, fără a se aduce atingere articolului 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE. În cazul acestor măsuri proactive, ar trebui să se țină seama de situația furnizorilor de servicii de găzduire care, date fiind dimensiunile și anvergura activității lor, dispun de resurse și competențe de specialitate limitate, precum și de necesitatea ca astfel de măsuri să fie însoțite de garanții eficace și adecvate.

(25)

Luarea unor astfel de măsuri proactive poate fi oportună în special atunci când a fost deja stabilit caracterul ilegal al conținutului sau când tipul de conținut nu necesită neapărat contextualizarea. De asemenea, oportunitatea luării unor astfel de măsuri poate depinde de următoarele aspecte: natura, amploarea și scopul măsurilor preconizate, tipul de conținut în cauză, dacă notificarea conținutului a fost efectuată de către autorități de aplicare a legii sau de către Europol, dacă s-au întreprins deja acțiuni cu privire la conținutul în cauză deoarece este considerat conținut ilegal. În cazul materialelor privind abuzuri sexuale asupra copiilor în special, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să ia măsuri proactive pentru a depista și a împiedica difuzarea unor asemenea materiale, în concordanță cu angajamentele asumate în cadrul Alianței mondiale împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet.

(26)

În acest context, în Comunicarea sa din 28 septembrie 2017 privind combaterea conținutului ilegal online, Comisia a precizat că, în opinia sa, luarea unor astfel de măsuri voluntare proactive nu conduce automat la pierderea de către furnizorul de servicii de găzduire a beneficiului derogării în materie de răspundere prevăzute la articolul 14 din Directiva 2000/31/CE.

(27)

Este esențial ca orice măsură de combatere a conținutului ilegal online să facă obiectul unor garanții eficace și adecvate, menite să asigure faptul că furnizorii de servicii de găzduire acționează cu diligență și în mod proporțional atunci când își stabilesc și aplică politicile legate de conținutul pe care îl stochează, inclusiv conținutul ilegal, astfel încât să se asigure în special că utilizatorii pot primi și comunica în mod liber informații online în conformitate cu legislația aplicabilă. Pe lângă eventualele garanții prevăzute în legislația aplicabilă, de exemplu în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, ar trebui să se prevadă garanții speciale, și anume supravegherea și efectuarea de verificări de către o persoană, care să se aplice, dacă este cazul, în legătură cu utilizarea mijloacelor automatizate, astfel încât să se evite eventualele decizii neintenționate și eronate.

(28)

Ar trebui să se asigure o cooperare eficientă, eficace și adecvată între autoritățile competente și furnizorii de servicii de găzduire în ceea ce privește combaterea conținutului ilegal online. Această cooperare ar putea beneficia de asistența Europolului atunci când este cazul, de exemplu cu scopul de a combate terorismul, abuzurile sexuale asupra copiilor și exploatarea sexuală a acestora, pornografia infantilă și ademenirea copiilor în scopuri sexuale. Pentru facilitarea acestei cooperări, statele membre și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să desemneze puncte de contact și ar trebui stabilite proceduri pentru prelucrarea notificărilor transmise de aceste autorități cu prioritate și cu un grad adecvat de încredere în ceea ce privește exactitatea acestora, ținând seama de competențele și responsabilitățile speciale ale autorităților respective. Pentru a combate în mod eficace anumite infracțiuni deosebit de grave, cum ar fi infracțiunile specificate în Directiva (UE) 2017/541 și în Directiva 2011/93/UE, care ar putea intra în atenția furnizorilor de servicii de găzduire în cursul desfășurării activității lor, statele membre ar trebui să fie încurajate să recurgă la posibilitatea prevăzută la articolul 15 alineatul (2) din Directiva 2000/31/CE de a institui obligații juridice de raportare, în conformitate cu legislația aplicabilă, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(29)

Pe lângă autoritățile competente, anumite persoane sau entități, inclusiv organizații neguvernamentale și organisme profesionale, ar putea avea, la rândul lor, competențe de specialitate relevante și ar putea dori să își asume, în mod voluntar, anumite responsabilități legate de combaterea conținutului ilegal online. Având în vedere valoarea lor adăugată și uneori numărul mare de notificări implicate, cooperarea dintre astfel de notificatori de încredere și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să fie încurajată, în special prin tratarea cu prioritate și cu un grad adecvat de încredere în ceea ce privește exactitatea acestora și a notificărilor transmise de astfel de persoane sau entități. Cu toate acestea, având în vedere statutul lor special, cooperarea ar trebui să fie deschisă exclusiv persoanelor și entităților care respectă valorile pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și care îndeplinesc anumite condiții adecvate, care ar trebui, de asemenea, să fie clare și obiective și să fie făcute publice.

(30)

Combaterea conținutului ilegal online necesită o abordare cuprinzătoare, dat fiind că, deseori, acest conținut migrează ușor de la un furnizor de servicii de găzduire la altul și tinde să exploateze verigile cele mai slabe ale lanțului. Cooperarea este, așadar, esențială și ar trebui să constea în special în schimbul voluntar de experiență, soluții tehnologice și cele mai bune practici. Această cooperare este deosebit de importantă în cazul furnizorilor de servicii de găzduire care, date fiind dimensiunile și anvergura activității lor, dispun de resurse și competențe de specialitate limitate.

(31)

Terorismul presupune utilizarea ilegală și fără discernământ a violenței și a intimidării împotriva cetățenilor. Teroriștii se bazează din ce în ce mai mult pe internet pentru a difuza propagandă teroristă, utilizând frecvent metode sofisticate pentru a asigura o difuzare rapidă și amplă a acestor conținuturi. Deși s-au făcut progrese, în special în cadrul Forumului UE pentru internet, este în continuare urgent să se combată mai rapid și mai eficace conținutul online cu caracter terorist, iar furnizorii de servicii de găzduire care participă la Forumul UE pentru internet trebuie să își îndeplinească integral angajamentele asumate cu privire la raportarea efectivă și cuprinzătoare.

(32)

Având în vedere particularitățile legate de combaterea conținutului online cu caracter terorist, recomandările referitoare la combaterea conținutului ilegal în general ar trebui să fie completate cu anumite recomandări legate specific de combaterea conținutului online cu caracter terorist, care să se bazeze pe eforturile întreprinse în cadrul Forumului UE pentru internet și să le consolideze.

(33)

Având în vedere riscurile deosebit de grave asociate conținutului cu caracter terorist și rolul central al furnizorilor de servicii de găzduire în difuzarea acestui conținut, aceștia ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a nu permite difuzarea conținutului cu caracter terorist și, dacă este posibil, să împiedice găzduirea acestuia, sub rezerva posibilității lor de a stabili și de a asigura respectarea condițiilor de utilizare a serviciilor lor și a necesității prevederii unor garanții eficace și adecvate și fără a se aduce atingere articolului 14 din Directiva 2000/31/CE.

(34)

Măsurile respective ar trebui să constea în special în cooperarea cu autoritățile competente și cu Europol în ceea ce privește semnalările, care sunt un mijloc specific de notificare a furnizorilor de servicii de găzduire, adaptat la particularitățile combaterii conținutului cu caracter terorist. Atunci când transmit semnalări, autoritățile competente și Europol ar trebui să poată solicita eliminarea conținutului pe care îl consideră conținut cu caracter terorist sau blocarea accesului la acesta, fie în temeiul legilor aplicabile relevante, fie al condițiilor de utilizare stabilite de furnizorul de servicii de găzduire în cauză. Aceste mecanisme de semnalare ar trebui să existe în plus față de mecanismele de transmitere a notificărilor, inclusiv de către notificatorii de încredere, care pot fi utilizate și pentru notificarea conținutului considerat conținut cu caracter terorist.

(35)

Având în vedere că acest conținut cu caracter terorist este de obicei cel mai dăunător în prima oră de la apariția sa online și date fiind competențele și responsabilitățile specifice ale autorităților competente și ale Europol, ca regulă generală, semnalările ar trebui să fie evaluate și, dacă este cazul, ar trebui să se ia măsuri în privința lor în decurs de o oră.

(36)

Măsurile de combatere a conținutului cu caracter terorist ar trebui să constea, de asemenea, în măsuri proactive proporționale și specifice, inclusiv prin utilizarea de mijloace automatizate, pentru a depista, a identifica și a elimina prompt conținutul cu caracter terorist sau a bloca accesul la acesta și a se asigura că respectivul conținut cu caracter terorist nu reapare, fără a se aduce atingere articolului 15 alineatul (1) din Directiva 2000/31/CE. În această privință, este necesar ca astfel de măsuri să fie însoțite de garanții adecvate și eficace, în special cele recomandate în capitolul II din prezenta recomandare.

(37)

Cooperarea, atât între furnizorii de servicii de găzduire, cât și între aceștia și autoritățile competente este extrem de importantă atunci când se urmărește combaterea conținutului online cu caracter terorist. În special, instrumentele tehnologice care permit detectarea automată a conținutului, cum ar fi Baza de date a valorilor hash, pot contribui la realizarea obiectivului de a împiedica difuzarea conținutului cu caracter terorist între diferitele servicii de găzduire. Această cooperare, precum și dezvoltarea, utilizarea și schimbul de astfel de instrumente tehnologice ar trebui încurajate, recurgându-se la competențele de specialitate ale Europol, dacă este cazul. Aceste eforturi de cooperare sunt deosebit de importante pentru a le oferi mijloace suplimentare de acțiune furnizorilor de servicii de găzduire care, date fiind dimensiunile și anvergura activității lor, dispun de resurse și competențe de specialitate limitate pentru a reacționa de urgență și în mod eficace la semnalări și a lua măsuri proactive conform recomandărilor.

(38)

Un număr cât mai mare de furnizori relevanți de servicii de găzduire ar trebui să participe la aceste eforturi de cooperare și toți furnizorii de servicii de găzduire participanți ar trebui să contribuie la optimizarea și maximizarea utilizării instrumentelor respective. Încheierea de acorduri de lucru între toate părțile relevante, inclusiv, dacă este cazul, cu Europol ar trebui, de asemenea, să fie încurajată, dat fiind că astfel de acorduri pot contribui la asigurarea unei abordări coerente și eficace și pot permite schimbul de experiență și cunoștințe de specialitate relevante.

(39)

Pentru a se asigura respectarea dreptului fundamental la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și libera circulație a acestor date, prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul tuturor măsurilor luate pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări ar trebui să fie conformă pe deplin cu normele privind protecția datelor, în special cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (9), și ar trebui să fie monitorizată de autoritățile de supraveghere competente.

(40)

Prezenta recomandare respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special în cartă. Prezenta recomandare urmărește mai ales să asigure respectarea deplină a articolelor 1, 7, 8, 10, 11, 16, 17, 21, 24 și 47 din cartă.

(41)

Comisia intenționează să monitorizeze îndeaproape toate acțiunile întreprinse ca răspuns la prezenta recomandare. Statele membre și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui, prin urmare, să fie pregătiți să comunice Comisiei, la solicitarea acesteia, toate informațiile relevante despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor trebui să le comunice pentru a permite această monitorizare. Pe baza informațiilor obținute astfel, precum și a tuturor celorlalte informații disponibile, inclusiv a celor raportate în temeiul diverselor acorduri voluntare, Comisia va evalua acțiunile întreprinse pentru a da curs prezentei recomandări și va stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare, inclusiv propunerea unor instrumente legislative cu caracter obligatoriu ale Uniunii. Având în vedere particularitățile și urgența combaterii conținutului online cu caracter terorist, monitorizarea și evaluarea respective ar trebui să se efectueze pe baza unor informații detaliate și foarte rapid, în termen de trei luni de la data publicării prezentei recomandări, în timp ce pentru alte tipuri de conținut ilegal este oportun ca acestea să se efectueze în termen de șase luni de la data publicării,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

CAPITOLUL I

Scop și termeni utilizați

1.

Statele membre și furnizorii de servicii de găzduire, în ceea ce privește conținutul furnizat de furnizorii de conținut pe care îl stochează la solicitarea respectivilor furnizori de conținut, sunt încurajați să ia măsuri eficace, adecvate și proporționale pentru a combate conținutul ilegal online, în conformitate cu principiile descrise în prezenta recomandare și în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, în special cu dreptul la libertatea de exprimare și de informare, precum și cu alte dispoziții aplicabile din legislația Uniunii, mai ales cele referitoare la protecția datelor cu caracter personal, la aspectele de concurență și la comerțul electronic.

2.

Prezenta recomandare se bazează pe progresele legate de diferitele tipuri de conținut ilegal realizate în contextul acordurilor voluntare dintre furnizorii de servicii de găzduire și alți furnizori de servicii afectați și consolidează aceste progrese. În domeniul terorismului, recomandarea se bazează pe progresele realizate în cadrul Forumului UE pentru internet și consolidează aceste progrese.

3.

Prezenta recomandare nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor statelor membre de a lua măsuri în ceea ce privește conținutul ilegal online în conformitate cu dreptul Uniunii și nici posibilității pe care o au instanțele sau autoritățile administrative ale statelor membre, în conformitate cu sistemele lor juridice, de a cere furnizorilor de servicii de găzduire să elimine conținutul ilegal sau să blocheze accesul la acesta. De asemenea, prezenta recomandare nu aduce atingere statutului furnizorilor de servicii de găzduire, astfel cum este prevăzut în Directiva 2000/31/CE, și nici posibilității pe care o au aceștia de a stabili și a asigura respectarea condițiilor de utilizare a serviciilor lor în conformitate cu legislația Uniunii și cu legile statelor membre.

4.

În sensul prezentei recomandări, se utilizează următorii termeni:

(a)

„furnizor de servicii de găzduire” înseamnă un furnizor de servicii ale societății informaționale care constau în stocarea informațiilor furnizate de destinatarul serviciilor la cererea sa, în sensul articolului 14 din Directiva 2000/31/CE, indiferent de locul în care este stabilit respectivul furnizor, care își orientează activitățile către consumatorii cu reședința în Uniune;

(b)

„conținut ilegal” înseamnă orice informație care nu este conformă cu legislația Uniunii sau cu legislația statului membru în cauză;

(c)

„utilizator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care este destinatarul serviciilor furnizate de un furnizor de servicii de găzduire;

(d)

„furnizor de conținut” înseamnă un utilizator care a transmis informații ce sunt sau au fost stocate la cererea sa de către un furnizor de servicii de găzduire;

(e)

„notificare” înseamnă orice comunicare adresată unui furnizor de servicii de găzduire, transmisă de către un autor de notificări cu privire la conținutul stocat de respectivul furnizor de servicii de găzduire și pe care autorul notificării îl consideră a fi conținut ilegal, comunicare prin care i se cere furnizorului de servicii de găzduire să elimine în mod voluntar conținutul în cauză sau să blocheze accesul la acesta;

(f)

„autor al notificării” înseamnă o persoană sau o entitate care a transmis o notificare unui furnizor de servicii de găzduire;

(g)

„notificator de încredere” înseamnă o persoană sau o entitate care este considerată de către un furnizor de servicii de găzduire ca având competențe și responsabilități deosebite în ceea ce privește combaterea conținutului ilegal online;

(h)

„conținut cu caracter terorist” înseamnă orice informație a cărei difuzare constituie o infracțiune în sensul Directivei (UE) 2017/541 sau o infracțiune de terorism în sensul legislației statului membru în cauză, inclusiv difuzarea de informații relevante produse de grupuri ori entități teroriste incluse în listele relevante stabilite de Uniune sau de Organizația Națiunilor Unite ori care pot fi atribuite acestor grupuri sau entități;

(i)

„autorități de aplicare a legii” înseamnă autoritățile competente desemnate de statele membre în conformitate cu legislația lor națională pentru a îndeplini sarcini în domeniul asigurării respectării legii, în scopul prevenirii, al depistării, al investigării sau al urmăririi penale a unor infracțiuni legate de conținutul ilegal online;

(j)

„autorități competente” înseamnă autoritățile competente desemnate de statele membre în conformitate cu legislația lor națională pentru a îndeplini sarcini precum combaterea conținutului ilegal online, inclusiv autoritățile de aplicare a legii și autoritățile administrative însărcinate cu asigurarea respectării legii, indiferent de natura sau de obiectul specific al legislației respective, care se aplică în anumite domenii specifice;

(k)

„semnalare” înseamnă orice comunicare adresată unui furnizor de servicii de găzduire, transmisă de către o autoritate competentă sau de către Europol cu privire la conținutul stocat de furnizorul de servicii de găzduire respectiv și pe care autoritatea în cauză sau Europol îl consideră a fi conținut cu caracter terorist, prin care i se cere furnizorului de servicii de găzduire să elimine în mod voluntar conținutul în cauză sau să blocheze accesul la acesta.

CAPITOLUL II

Recomandări generale referitoare la toate tipurile de conținut ilegal

Transmiterea și prelucrarea notificărilor

5.

Ar trebui prevăzute mecanisme pentru transmiterea notificărilor. Aceste mecanisme ar trebui să fie ușor de accesat și de utilizat și să permită transmiterea notificărilor prin mijloace electronice.

6.

Mecanismele respective ar trebui să permită și să încurajeze transmiterea de notificări care să fie suficient de precise și argumentate în mod corespunzător, astfel încât să se dea furnizorului de servicii de găzduire în cauză posibilitatea de a lua o decizie avizată și cu toată diligența necesară cu privire la conținutul la care se referă notificarea, în special cu privire la considerarea sau nu a conținutului respectiv drept conținut ilegal și la eliminarea sa ori blocarea accesului la acesta. Mecanismele menționate ar trebui să fie de așa natură încât să faciliteze transmiterea de notificări în care să se explice motivele pentru care autorul notificării consideră că respectivul conținut este ilegal și să se indice clar locul în care se găsește conținutul respectiv.

7.

Autorii de notificări ar trebui să aibă posibilitatea de a-și include datele de contact în notificare, fără însă să existe o obligație formală în acest sens. În cazul în care un autor al notificării decide să includă datele respective în notificare, ar trebui garantată anonimitatea sa în raport cu furnizorul de conținut.

8.

În cazul în care datele de contact ale autorului notificării sunt cunoscute de către furnizorul de servicii de găzduire, acesta din urmă ar trebui să trimită o confirmare de primire autorului notificării și să îl informeze pe acesta, fără întârzieri nejustificate și în mod proporțional, cu privire la decizia sa legată de conținutul la care se face referire în notificare.

Informarea furnizorilor de conținut și contranotificările

9.

În cazul în care un furnizor de servicii de găzduire hotărăște să elimine sau să blocheze accesul la un conținut pe care îl stochează întrucât consideră că respectivul conținut este ilegal, indiferent de mijloacele utilizate pentru detectarea, identificarea sau eliminarea ori blocarea accesului la conținutul în cauză și în cazul în care datele de contact ale furnizorului de conținut sunt cunoscute de către furnizorul de servicii de găzduire, furnizorul de conținut ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să fie informat în mod proporțional cu privire la decizia respectivă și la motivele care au stat la baza sa, precum și cu privire la posibilitatea, menționată la punctul 11, de a contesta decizia.

10.

Cu toate acestea, punctul 9 nu ar trebui să se aplice în cazul în care este evident că respectivul conținut este ilegal și se referă la o infracțiune gravă care implică o amenințare la adresa vieții sau a siguranței persoanelor. În plus, furnizorii de servicii de găzduire nu ar trebui să furnizeze informațiile menționate la punctul respectiv în cazul în care o autoritate competentă a formulat o cerere în acest sens, bazată pe motive de ordine publică și de siguranță publică, în special în scopul prevenirii, al depistării, al investigării și al urmăririi penale a infracțiunilor. Această exceptare de la obligația de informare ar trebui să se aplice pentru întreaga perioada solicitată de autoritatea respectivă.

11.

Furnizorii de conținut ar trebui să aibă posibilitatea să conteste decizia furnizorului de servicii de găzduire menționată la punctul 9 într-un interval de timp rezonabil, prin transmiterea unei contranotificări furnizorului de servicii de găzduire respectiv. Mecanismul folosit pentru transmiterea acestor contranotificări ar trebui să fie ușor de utilizat și să permită transmiterea lor prin mijloace electronice.

12.

Ar trebui să se asigure faptul că furnizorii de servicii de găzduire țin seama în mod corespunzător de orice contranotificare primită. În cazul în care contranotificarea conține motive care îl determină pe furnizorul de servicii de găzduire să considere că conținutul la care se referă contranotificarea nu trebuie considerat conținut ilegal, acesta ar trebui să revină, fără întârzieri nejustificate, asupra deciziei sale de a elimina conținutul în cauză sau de a bloca accesul la acesta, fără a se aduce atingere posibilității sale de a stabili și a asigura respectarea condițiilor de utilizare a serviciilor sale în conformitate cu legislația Uniunii și cu legile statelor membre.

13.

În cazul în care datele lor de contact sunt cunoscute de către furnizorul de servicii de găzduire, furnizorul de conținut care a transmis o contranotificare și autorul notificării în cauză ar trebui informați fără întârzieri nejustificate cu privire la decizia luată de furnizorul de servicii de găzduire referitor la conținutul în cauză.

Soluționarea alternativă a litigiilor

14.

Statele membre sunt încurajate să faciliteze, atunci când este cazul, soluționarea alternativă a litigiilor legate de eliminarea conținutului ilegal ori de blocarea accesului la acesta. Mecanismele disponibile pentru soluționarea alternativă a litigiilor ar trebui să fie ușor de accesat, eficace, transparente și imparțiale și să asigure faptul că înțelegerea la care se ajunge este corectă și conformă cu legislația aplicabilă. Încercările de soluționare alternativă a litigiilor nu ar trebui să afecteze accesul la justiție al părților în cauză.

15.

Atunci când astfel de mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor sunt disponibile în statul membru în cauză, furnizorii de servicii de găzduire sunt încurajați să permită recurgerea la acestea.

Transparență

16.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să fie încurajați să publice explicații clare, ușor de înțeles și suficient de detaliate cu privire la politica pe care o aplică referitor la eliminarea conținutului stocat, inclusiv a conținutului considerat ilegal, sau la blocarea accesului la acesta.

17.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să fie încurajați să publice, la intervale regulate, preferabil cel puțin anual, rapoarte privind activitățile lor legate de eliminarea conținutului considerat ilegal și de blocarea accesului la un astfel de conținut. Rapoartele respective ar trebui să includă în special informații referitoare la volumul și tipul conținutului eliminat, la numărul de notificări și contranotificări primite și la intervalul de timp necesar pentru luarea de măsuri.

Măsuri proactive

18.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să fie încurajați să ia, dacă este cazul, măsuri proactive proporționale și specifice cu privire la conținutul ilegal. Astfel de măsuri proactive ar putea include utilizarea de mijloace automatizate pentru detectarea conținutului ilegal numai în situațiile în care acest lucru este oportun și proporțional și cu condiția aplicării unor garanții eficace și adecvate, în special cele menționate la punctele 19 și 20.

Garanții

19.

Pentru a se evita eliminarea conținutului care nu este conținut ilegal, fără a se aduce atingere posibilității furnizorilor de servicii de găzduire de a stabili și a asigura respectarea condițiilor de utilizare a serviciilor lor în conformitate cu legislația Uniunii și cu legile statelor membre, ar trebui să se prevadă garanții eficace și adecvate, astfel încât să se asigure faptul că furnizorii de servicii de găzduire acționează cu diligență și într-un mod proporțional cu privire la conținutul pe care îl stochează, mai ales atunci când prelucrează notificări și contranotificări și când iau o decizie cu privire la eventuala eliminare a conținutului considerat conținut ilegal sau la blocarea accesului la acesta.

20.

În cazul în care furnizorii de servicii de găzduire utilizează mijloace automatizate cu privire la conținutul pe care îl stochează, ar trebui prevăzute garanții eficace și adecvate, astfel încât deciziile luate privind conținutul în cauză, în special deciziile de a elimina conținutul considerat ilegal sau de a bloca accesul la acesta, să fie corecte și întemeiate. Garanțiile respective ar trebui să constea în special în supravegherea și efectuarea de verificări de către o persoană, dacă este nevoie, și, în orice caz, atunci când este necesară o evaluare detaliată a contextului relevant pentru a se stabili dacă respectivul conținut trebuie considerat ilegal.

Protecție împotriva comportamentului abuziv

21.

Ar trebui luate măsuri eficace și adecvate pentru a se preveni transmiterea de notificări sau contranotificări cu rea-credință sau luarea de măsuri în urma primirii unor astfel de notificări sau contranotificări, precum și pentru a descuraja alte forme de comportament abuziv legat de măsurile recomandate pentru combaterea conținutului ilegal online descrise în prezenta recomandare.

Cooperarea dintre furnizorii de servicii de găzduire și statele membre

22.

Statele membre și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să desemneze puncte de contact pentru aspectele legate de conținutul ilegal online.

23.

Ar trebui prevăzute proceduri accelerate pentru prelucrarea notificărilor transmise de autoritățile competente.

24.

Statele membre sunt încurajate să impună furnizorilor de servicii de găzduire obligația legală de a informa cu promptitudine autoritățile de aplicare a legii, în scopul prevenirii, al depistării, al investigării sau al urmăririi penale a infracțiunilor, cu privire la orice dovadă a unei presupuse infracțiuni grave care implică o amenințare la adresa vieții sau a siguranței persoanelor, dovadă obținută în cadrul activităților lor de eliminare a conținutului ilegal sau de blocare a accesului la acesta, în conformitate cu cerințele legislative aplicabile, în special cele referitoare la protecția datelor cu caracter personal, inclusiv cu Regulamentul (UE) 2016/679.

Cooperarea dintre furnizorii de servicii de găzduire și notificatorii de încredere

25.

Ar trebui încurajată cooperarea dintre furnizorii de servicii de găzduire și notificatorii de încredere. Mai exact, ar trebui prevăzute proceduri accelerate pentru prelucrarea notificărilor transmise de notificatorii de încredere.

26.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui încurajați să publice condiții clare și obiective pentru stabilirea persoanelor și a entităților pe care le consideră notificatori de încredere.

27.

Scopul acestor condiții ar trebui să fie acela de a asigura faptul că persoanele sau entitățile în cauză au competențele necesare și își desfășoară activitatea ca notificatori de încredere cu diligență și obiectivitate, respectând valorile pe care este întemeiată Uniunea.

Cooperarea dintre furnizorii de servicii de găzduire

28.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui, dacă este cazul, să facă între ei schimb de experiență, soluții tehnologice și cele mai bune practici identificate pentru a combate conținutul ilegal online, mai ales cu furnizorii de servicii de găzduire care, date fiind dimensiunile sau anvergura activităților lor, dispun de resurse și competențe limitate, inclusiv în contextul cooperării permanente dintre furnizorii de servicii de găzduire prin intermediul codurilor de conduită, al memorandumurilor de înțelegere și al altor acorduri voluntare.

CAPITOLUL III

Recomandări specifice referitoare la conținutul cu caracter terorist

Aspecte generale

29.

Recomandările specifice referitoare la conținutul cu caracter terorist descrise în prezentul capitol se aplică în plus față de recomandările generale din capitolul II.

30.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să declare în mod explicit în condițiile de utilizare a serviciilor lor că nu vor stoca niciun conținut cu caracter terorist.

31.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să ia măsuri astfel încât să nu stocheze conținut cu caracter terorist, în special în ceea ce privește semnalările, măsurile proactive și cooperarea, în conformitate cu punctele 32-40.

Transmiterea și prelucrarea semnalărilor

32.

Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile lor competente au capacitatea și suficiente resurse pentru a detecta și a identifica în mod eficace conținutul cu caracter terorist și a transmite semnalări furnizorilor de servicii de găzduire în cauză, în special prin intermediul unităților lor naționale de semnalare a conținutului online și în cooperare cu Unitatea UE de semnalare a conținutului online din cadrul Europol.

33.

Ar trebui să se prevadă mecanisme care să permită transmiterea semnalărilor. Ar trebui să se prevadă proceduri accelerate pentru prelucrarea semnalărilor, în special a celor transmise de către unitățile naționale de semnalare a conținutului online și de către Unitatea UE de semnalare a conținutului online din cadrul Europol.

34.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să transmită confirmări ale primirii semnalărilor și să informeze autoritatea competentă sau Europol despre deciziile luate cu privire la conținutul la care se referă semnalările, indicând, după caz, când a fost eliminat conținutul sau a fost blocat accesul la acesta sau de ce au hotărât să nu elimine conținutul respectiv ori să nu blocheze accesul la acesta.

35.

În general, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să evalueze și, dacă este cazul, să elimine conținutul identificat în semnalări sau să blocheze accesul la acesta în termen de o oră din momentul în care au primit semnalarea.

Măsuri proactive

36.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să ia măsuri proactive proporționale și specifice, inclusiv utilizând mijloace automatizate, pentru a detecta, a identifica și a elimina cu promptitudine conținutul cu caracter terorist sau a bloca accesul la acesta.

37.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să ia măsuri proactive proporționale și specifice, inclusiv utilizând mijloace automatizate, pentru a-i împiedica imediat pe furnizorii de conținut să redifuzeze un conținut care a fost deja eliminat sau la care a fost deja blocat accesul din cauză că este considerat conținut cu caracter terorist.

Cooperare

38.

Pentru a preveni difuzarea conținutului cu caracter terorist între diferitele servicii de găzduire, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să fie încurajați să coopereze între ei prin partajarea și optimizarea unor instrumente tehnologice eficace, adecvate și proporționale, inclusiv instrumente care să permită detectarea automată a conținutului. În cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnologic, ar trebui acoperite toate formatele relevante prin care se difuzează conținut cu caracter terorist. Această cooperare ar trebui să-i includă în special pe furnizorii de servicii de găzduire care, date fiind dimensiunile și anvergura activității lor, dispun de resurse și competențe limitate.

39.

Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui încurajați să ia măsurile necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare și îmbunătățirea instrumentelor menționate la punctul 38, în special prin furnizarea de identificatori pentru conținutul considerat ca având caracter terorist și prin valorificarea deplină a tuturor posibilităților oferite de aceste instrumente.

40.

Autoritățile competente și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să încheie acorduri de lucru, dacă este cazul inclusiv cu Europol, privind chestiunile legate de conținutul online cu caracter terorist, inclusiv pentru a asigura o mai bună înțelegere a activităților teroriste online, a îmbunătăți mecanismele de semnalare a conținutului, a preveni suprapunerea inutilă a eforturilor și a facilita soluționarea solicitărilor venite din partea autorităților de aplicare a legii în scopul derulării investigațiilor penale legate de terorism.

CAPITOLUL IV

Furnizarea de informații

41.

Statele membre ar trebui, la intervale regulate și preferabil o dată la trei luni, să informeze Comisia cu privire la semnalările transmise de autoritățile lor competente și cu privire la deciziile luate de furnizorii de servicii de găzduire în urma primirii semnalărilor respective, precum și cu privire la cooperarea lor cu furnizorii de servicii de găzduire în vederea combaterii conținutului cu caracter terorist.

42.

Pentru a permite monitorizarea acțiunilor întreprinse în ceea ce privește conținutul cu caracter terorist ca urmare a prezentei recomandări, în termen de cel mult trei luni de la data publicării sale, furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să transmită Comisiei, la solicitarea acesteia, toate informațiile relevante necesare pentru a permite o astfel de monitorizare. Informațiile respective pot include în special informațiile privind volumul de conținut care a fost eliminat sau la care a fost blocat accesul, fie în urma semnalărilor sau a notificărilor, fie ca urmare a măsurilor proactive luate și a utilizării mijloacelor automatizate. Acest informații pot include, totodată, numărul de semnalări primite și intervalul de timp necesar pentru luarea de măsuri, precum și volumul de conținut a cărui difuzare sau redifuzare a fost împiedicată prin utilizarea instrumentelor de detectare automată a conținutului și prin alte instrumente tehnologice.

43.

Pentru a permite monitorizarea acțiunilor întreprinse în ceea ce privește conținutul ilegal, altul decât conținutul cu caracter terorist, ca urmare a prezentei recomandări, în termen de cel mult șase luni de la data publicării sale, statele membre și furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să transmită Comisiei, la solicitarea acesteia, toate informațiile relevante necesare pentru a permite o astfel de monitorizare.

Adoptată la Bruxelles, 1 martie 2018.

Pentru Comisie

Andrus ANSIP

Vicepreședinte


(1)  COM(2017) 555 final din 28 septembrie 2017.

(2)  Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale având în vedere evoluția realităților pieței (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1). COM(2016) 287 final.

(3)  COM(2016) 593 final din 14 septembrie 2016.

(4)  Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(5)  Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (JO L 335, 17.12.2011, p. 1).

(6)  Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).

(7)  Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (JO L 157, 30.4.2004, p. 45).

(8)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(9)  Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).


Rectificări

6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/62


Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 201 din 27 iulie 2012 )

La pagina 117, articolul 1 alineatul (2) litera (l):

în loc de:

„(l)

orice înscriere într-un registru al drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile sau mobile, inclusiv cerințele legale pentru o astfel de înscriere, precum și efectele înregistrării sau ale lipsei înregistrării unor astfel de drepturi într-un registru.”,

se citește:

„(l)

orice înscriere într-un registru a unor drepturi asupra unor bunuri imobile sau mobile, inclusiv cerințele legale pentru o astfel de înscriere, precum și efectele înregistrării sau ale lipsei înregistrării unor astfel de drepturi într-un registru.”