ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 17
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 61
23 ianuarie 2018
|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 61 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAŢIONALE
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/1 |
Informații privind data semnării și a aplicării cu titlu provizoriu a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor între UE și Balcanii de Vest
Între 12 iulie și 9 octombrie 2017, Uniunea Europeană și șase parteneri din Balcanii de Vest au semnat Tratatul de instituire a Comunității transporturilor (1). În urma notificărilor primite în acest sens, tratatul se aplică cu titlu provizoriu între Uniunea Europeană, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina și Kosovo (2) de la 9 octombrie 2017 și între aceste părți și Republica Serbia de la 29 noiembrie 2017, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) din tratat.
(1) Textul tratatului: JO L 278, 27.10.2017, p. 3.
(2) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 1244(1999) și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/1 |
Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Statul Independent Samoa privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere
Acordul dintre Uniunea Europeană și Statul Independent Samoa privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere va intra în vigoare la 1 martie 2018, având în vedere faptul că procedura prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din acord a fost încheiată la 9 ianuarie 2018.
REGULAMENTE
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/2 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/92 AL COMISIEI
din 18 octombrie 2017
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 658/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la ajustarea în funcție de rata inflației a cuantumurilor taxelor datorate Agenției Europene pentru Medicamente pentru desfășurarea de activități de farmacovigilență cu privire la medicamentele de uz uman
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 658/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind taxele datorate Agenției Europene pentru Medicamente pentru desfășurarea de activități de farmacovigilență cu privire la medicamentele de uz uman (1), în special articolul 15 alineatul (6),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2), veniturile Agenției Europene pentru Medicamente constau dintr-o contribuție din partea Uniunii și din taxele achitate de întreprinderi pentru obținerea și menținerea autorizațiilor de introducere pe piața Uniunii și pentru alte servicii prestate de agenție sau de grupul de coordonare pentru îndeplinirea sarcinilor acestuia în conformitate cu articolele 107c, 107e, 107g, 107k și 107q din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3). |
|
(2) |
Rata inflației la nivelul Uniunii, astfel cum a fost publicată de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene, a fost de 0,2 % în 2015 și de 1,2 % în 2016. Luând în considerare rata foarte scăzută a inflației din 2015, nu s-a considerat justificată ajustarea, în conformitate cu articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 658/2014, a cuantumurilor taxelor datorate Agenției Europene pentru Medicamente pentru desfășurarea de activități de farmacovigilență cu privire la medicamentele de uz uman. Având în vedere rata inflației la nivelul Uniunii pentru anul 2016, se consideră justificat să se ajusteze cuantumurile respective. Ținând seama de rata inflației pentru 2015 și 2016, ar trebui să se aplice ajustarea cumulativă. |
|
(3) |
Din motive de simplificare, cuantumurile ajustate ar trebui să fie rotunjite la cei mai apropiați 10 EUR, cu excepția taxei anuale pentru sistemele de tehnologie a informației și pentru monitorizarea literaturii de specialitate, în cazul căreia nivelul ajustat ar trebui să fie rotunjit la cel mai apropiat 1 EUR. |
|
(4) |
Taxele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 658/2014 sunt scadente la data la care a început procedura respectivă sau, în cazul taxei anuale pentru sistemele de tehnologie a informației și pentru monitorizarea literaturii de specialitate, la data de 1 iulie a fiecărui an. În consecință, cuantumul aplicabil va fi stabilit până la data scadentă a taxei și nu este necesar să fie stabilite dispoziții tranzitorii specifice pentru procedurile în curs. |
|
(5) |
În conformitate cu articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 658/2014, în cazul în care un act delegat prin care se ajustează taxele stabilite în părțile I-IV din anexa la respectivul regulament intră în vigoare înaintea datei de 1 iulie, ajustările produc efecte începând cu data de 1 iulie, iar dacă acesta intră în vigoare după data de 30 iunie, ajustările produc efecte începând de la data intrării în vigoare a actului delegat. |
|
(6) |
Prin urmare, anexa la Regulamentul (UE) nr. 658/2014 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (UE) nr. 658/2014 se modifică după cum urmează:
|
1. |
în partea I, punctul 1 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
în partea II, punctul 1 se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
în partea III, punctul 1 se modifică după cum urmează:
|
|
4. |
în partea IV, la punctul 1, „67 EUR” se înlocuiește cu „68 EUR”. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 12 februarie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 189, 27.6.2014, p. 112.
(2) Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 136, 30.4.2004, p. 1).
(3) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/5 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/93 AL COMISIEI
din 16 noiembrie 2017
privind creșterea procentului de resurse bugetare alocate proiectelor sprijinite prin granturi pentru acțiuni în cadrul subprogramului pentru mediu, dedicate proiectelor care sprijină conservarea naturii și a biodiversității, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (1), în special articolul 9 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
Condițiile necesare pentru creșterea cu maximum 10 % a procentului de resurse bugetare dedicate proiectelor care sprijină conservarea naturii și a biodiversității, menționat la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul LIFE, sunt îndeplinite, întrucât fondurile totale solicitate în cursul a doi ani consecutivi prin propuneri care intră sub incidența domeniului prioritar „Natură și biodiversitate” și întrunesc cerințele minime de calitate depășesc cu mai mult de 20 % suma corespunzătoare calculată pentru cei doi ani care preced anii respectivi. |
|
(2) |
Având în vedere concluziile verificării adecvării directivelor privind natura (2) referitoare la necesitatea de a majora finanțarea disponibilă pentru a consolida punerea în aplicare a directivelor, precum și acțiunea 8 din Planul de acțiune al Comisiei privind natura, cetățenii și economia (3), Comisia a decis să majoreze procentul de 55 % din resursele bugetare alocate proiectelor sprijinite prin granturi pentru acțiuni în cadrul subprogramului pentru mediu, care intră sub incidența domeniului prioritar „Natură și biodiversitate”. |
|
(3) |
Nu este de așteptat ca majorarea procentului de resurse bugetare pentru domeniul prioritar „Natură și biodiversitate” să conducă la o reducere a resurselor dedicate proiectelor finanțate în cadrul celorlalte domenii prioritare ale subprogramului pentru mediu, datorită atât creșterii planificate a pachetului financiar anual pentru punerea în aplicare a programului LIFE în perioada 2018-2020, cât și scăderii, de la 60 % la 55 %, a ratei de cofinanțare de către UE a majorității granturilor pentru acțiuni din cadrul celorlalte domenii prioritare, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul LIFE se înlocuiește cu următorul text: „Minimum 60,5 % din resursele bugetare alocate proiectelor sprijinite prin granturi pentru acțiuni în cadrul subprogramului pentru mediu sunt dedicate proiectelor care sprijină conservarea naturii și a biodiversității.”
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 noiembrie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 185, denumit în continuare „Regulamentul LIFE”.
(2) SWD(2016) 472 final [Documentul de lucru al serviciilor Comisiei: Verificarea adecvării legislației UE privind natura (a directivelor privind păsările și habitatele)].
(3) COM(2017) 198 final și SWD(2017) 139 final (Planul de acțiune al UE pentru natură, cetățeni și economie).
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/7 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/94 AL COMISIEI
din 16 noiembrie 2017
de stabilire a unei reduceri forfetare a taxei la import pentru sorgul importat în Spania din țările terțe
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 185,
întrucât:
|
(1) |
În contextul acordurilor încheiate în cadrul rundei Uruguay de negocieri comerciale multilaterale (2), Uniunea Europeană s-a angajat să autorizeze importul în Spania a unei cantități de sorg de 300 000 de tone/an. |
|
(2) |
Între 1 ianuarie 2017 și 7 august 2017, în Spania a fost importată o cantitate de 103 967 de tone de sorg. În cursul acestei perioade, taxa la import pentru sorg a fost stabilită la 0 EUR/tonă, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 642/2010 al Comisiei (3). Din 8 august 2017, de la reintroducerea unei taxe la import mai mari de 0 EUR pentru sorg în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 642/2010, în Spania a fost importată o cantitate de 26 250 de tone de sorg. |
|
(3) |
Pentru a garanta utilizarea în întregime a contingentelor de import, articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei (4) prevede posibilitatea aplicării unei reduceri a taxei la import stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 642/2010. |
|
(4) |
Luând în considerare situația pieței sorgului, în special faptul că prețul acestuia pe piața mondială este mai mare decât cel al porumbului, este necesar să se aplice o reducere forfetară de 100 % a taxei la import stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 642/2010 în ceea ce privește cantitățile de sorg care urmează să fie importate în Spania în cadrul contingentului tarifar deschis la 1 ianuarie 2017 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1296/2008. |
|
(5) |
Ținând cont de constrângerile de timp legate de adoptarea unui act delegat și de necesitatea de a permite utilizarea integrală a contingentului de import, este necesar să se prevadă aplicarea unei reduceri forfetare pentru o perioadă care depășește anul de cotă 2017, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Reducerea forfetară a taxei la import pentru sorg, menționată la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008, se stabilește la 100 % din taxa la import pentru sorg fixată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 642/2010. Această reducere se aplică în ceea ce privește soldul disponibil al cantităților de sorg care urmează să fie importate în Spania în cadrul contingentului tarifar deschis la 1 ianuarie 2017 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1296/2008.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Expiră la 28 februarie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 noiembrie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, în ceea privește domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 642/2010 al Comisiei din 20 iulie 2010 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește taxele de import în sectorul cerealelor (JO L 187, 21.7.2010, p. 5).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb și de sorg în Spania și, respectiv, de porumb în Portugalia (JO L 340, 19.12.2008, p. 57).
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/9 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/95 AL COMISIEI
din 9 ianuarie 2018
de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Slavonski med” (DOP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Slavonski med”, depusă de Croația, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(2) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Slavonski med” ar trebui, prin urmare, înregistrată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se înregistrează denumirea „Slavonski med” (DOP).
Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 9 ianuarie 2018.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Phil HOGAN
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/10 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/96 AL COMISIEI
din 9 ianuarie 2018
de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [„Oignon doux des Cévennes” (DOP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Franței de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Oignon doux des Cévennes”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 723/2008 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 686/2013 al Comisiei (3). |
|
(2) |
Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv. |
|
(3) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini ar trebui aprobată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Oignon doux des Cévennes” (DOP).
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 9 ianuarie 2018.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Phil HOGAN
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
(2) Regulamentul (CE) nr. 723/2008 al Comisiei din 25 iulie 2008 de înregistrare a unor denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Afuega'l Pitu (DOP), Mazapán de Toledo (IGP), Agneau de Lozère (IGP), Oignon doux des Cévennes (DOP), Butelo de Vinhais sau Bucho de Vinhais sau Chouriço de Ossos de Vinhais (IGP), Chouriça Doce de Vinhais (IGP)] (JO L 198, 26.7.2008, p. 28).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2013 al Comisiei din 16 iulie 2013 de aprobare a unei modificări minore a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Oignon doux des Cévennes (DOP)] (JO L 196, 19.7.2013, p. 4).
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/11 |
REGULAMENTUL (UE) 2018/97 AL COMISIEI
din 22 ianuarie 2018
de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea îndulcitorilor în produsele fine de panificație
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 10 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2), în special articolul 7 alineatul (5),
întrucât:
|
(1) |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii conținând aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi. |
|
(2) |
Această listă poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri. |
|
(3) |
Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia a ajuns la concluzia că anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificată în ceea ce privește utilizarea aditivilor E 950 Acesulfam-K, E 951 Aspartam, E 952 Acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca, E 954 Zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca, E 955 Sucraloză, E 959 Neohesperidină DC, E 961 Neotam, E 962 Sare de aspartam-acesulfam și E 969 Advantam în „produse fine de panificație cu destinație nutrițională specială”. |
|
(4) |
Utilizarea îndulcitorilor în „produse fine de panificație cu destinație nutrițională specială” a fost autorizată de Parlamentul European și de Directiva 94/35/CE a Consiliului (3). Categoria de alimente „produse fine de panificație cu destinație nutrițională specială” cuprindea „alimentele destinate persoanelor care suferă de disfuncții ale metabolismului glucidelor (diabeticii)”, reglementate de Directiva 89/398/CEE a Consiliului (4). Această directivă a stabilit o definiție comună a „alimentelor destinate utilizărilor nutriționale speciale” și prevedea că pot fi adoptate dispoziții speciale în ceea ce privește „alimentele destinate persoanelor care suferă de disfuncții ale metabolismului glucidelor (diabeticii)”, o categorie de alimente care intră sub incidența definiției alimentelor destinate utilizărilor nutriționale speciale. |
|
(5) |
Cu toate acestea, după cum s-a concluzionat în raportul Comisiei (5) privind alimentele destinate persoanelor care suferă de diabet, lipsea baza științifică pentru stabilirea unor cerințe specifice privind compoziția acestor alimente. În plus, Regulamentul (UE nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a abrogat conceptul de „alimente destinate utilizărilor nutriționale speciale”, inclusiv pe cel de „alimente destinate persoanelor care suferă de disfuncții ale metabolismului glucidelor (diabeticii)”. |
|
(6) |
Prin urmare, autorizarea îndulcitorilor respectivi în „produse fine de panificație cu destinație nutrițională specială” în conformitate cu articolul 7 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 nu mai este justificată, iar produsele în cauză nu ar mai trebui să fie comercializate. |
|
(7) |
În plus, aplicarea uniformă a condițiilor de autorizare a utilizării îndulcitorilor ar asigura claritatea și funcționarea adecvată a pieței interne. |
|
(8) |
Prin urmare, ar trebui eliminate rubricile corespunzătoare aditivilor E 950 Acesulfam-K, E 951 Aspartam, E 952 Acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca, E 954 Zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca, E 955 Sucraloză, E 959 Neohesperidină DC, E 961 Neotam, E 962 Sare de aspartam-acesulfam și E 969 Advantam, referitoare la utilizarea „numai [în] produse fine de panificație cu destinație nutrițională specială” din categoria de produse alimentare 07.2 „Produse fine de panificație”. |
|
(9) |
Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificată în consecință. |
|
(10) |
Pentru a le permite operatorilor economici să se adapteze la noile norme, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție în care produsele fine de panificație cu destinație nutrițională specială care conțin oricare dintre îndulcitorii menționați mai sus să poată fi comercializate în continuare. |
|
(11) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Produsele fine de panificație cu destinație nutrițională specială care conțin aditivii E 950 Acesulfam-K, E 951 Aspartam, E 952 Acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca, E 954 Zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca, E 955 Sucraloză, E 959 Neohesperidină DC, E 961 Neotam, E 962 Sare de aspartam-acesulfam și/sau E 969 Advantam și care au fost introduse pe piață în mod legal înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament pot fi comercializate în continuare până la epuizarea stocurilor.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
(2) JO L 354, 31.12.2008, p. 1.
(3) Directiva 94/35/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizați în produsele alimentare (JO L 237, 10.9.1994, p. 3).
(4) Directiva 89/398/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele alimentare destinate unei alimentații speciale (JO L 186, 30.6.1989, p. 27).
(5) Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind alimentele destinate persoanelor care suferă de disfuncții în metabolismul glucidelor (diabeticii), din 1 iulie 2008 [COM(2008) 392 final].
(6) Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (JO L 181, 29.6.2013, p. 35).
ANEXĂ
Partea E din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
De la categoria de produse alimentare 07.2 „Produse fine de panificație”, se elimină rubricile corespunzătoare aditivilor E 950 Acesulfam-K, E 951 Aspartam, E 952 Acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca, E 954 Zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca, E 955 Sucraloză, E 959 Neohesperidină DC, E 961 Neotam, E 962 Sare de aspartam-acesulfam și E 969 Advantam referitoare la utilizarea „numai [în] produse fine de panificație cu destinație nutrițională specială”. |
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/14 |
REGULAMENTUL (UE) 2018/98 AL COMISIEI
din 22 ianuarie 2018
de modificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce privește sorbatul de calciu (E 203)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 14,
întrucât:
|
(1) |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii conținând aditivii alimentari aprobați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi. |
|
(2) |
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii de aditivi alimentari aprobați pentru utilizare în aditivi alimentari, enzime alimentare, arome alimentare, nutrienți, precum și condițiile de utilizare a lor. |
|
(3) |
Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei (2) stabilește specificațiile pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. |
|
(4) |
Sorbatul de calciu (E 203) este o substanță aprobată drept conservant într-o varietate de produse alimentare, precum și în preparatele de coloranți alimentari și în aromele alimentare, în conformitate cu anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. |
|
(5) |
Articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede că toți aditivii alimentari care au fost deja aprobați în Uniune înainte de 20 ianuarie 2009 fac obiectul unei noi evaluări a riscurilor de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). |
|
(6) |
În acest scop, Regulamentul (UE) nr. 257/2010 al Comisiei (3) stabilește un program de reevaluare a aditivilor alimentari. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 257/2010, reevaluarea conservanților a trebuit să fie realizată până la 31 decembrie 2015. |
|
(7) |
La 30 iunie 2015, autoritatea a emis un aviz științific privind reevaluarea acidului sorbic (E 200), a sorbatului de potasiu (E 202) și a sorbatului de calciu (E 203) ca aditivi alimentari (4). Avizul a menționat absența de date privind genotoxicitatea referitoare la sorbatul de calciu. În consecință, autoritatea nu a fost în măsură să confirme siguranța sorbatului de calciu ca aditiv alimentar și a concluzionat că acesta ar trebui să fie exclus din grupul intitulat Doză Zilnică Acceptabilă (DZA) definit pentru acidul sorbic (E 200) și sorbatul de potasiu (E 202). În aviz se preciza că, pentru a se lua în considerare includerea sorbatului de calciu în respectivul grup DZA, este necesar să se realizeze studii de genotoxicitate. |
|
(8) |
La 10 iunie 2016, Comisia a lansat o cerere publică de date științifice și tehnice privind acidul sorbic (E 200), sorbatul de potasiu (E 202) și sorbatul de calciu (E 203) (5), vizând datele necesare identificate în avizul științific privind reevaluarea substanțelor respective ca aditivi alimentari. Cu toate acestea, niciun agent economic nu s-a angajat să furnizeze datele solicitate privind genotoxicitatea pentru sorbatul de calciu (E 203). În absența datelor respective, autoritatea nu poate finaliza reevaluarea siguranței sorbatului de calciu ca aditiv alimentar și, prin urmare, nu poate determina dacă substanța în cauză continuă să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 pentru a fi inclusă în lista Uniunii a aditivilor alimentari autorizați. |
|
(9) |
Prin urmare, sorbatul de calciu (E 203) ar trebui eliminat din lista Uniunii de aditivi alimentari aprobați. |
|
(10) |
În temeiul articolului 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, lista Uniunii de aditivi alimentari aprobați se modifică în conformitate cu procedura menționată în Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6). |
|
(11) |
Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 prevede că lista Uniunii de aditivi alimentari poate fi actualizată fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri. |
|
(12) |
Prin urmare, anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 și anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 ar trebui modificate prin eliminarea sorbatului de calciu (E 203) din lista Uniunii de aditivi alimentari aprobați, deoarece, din cauza absenței unor date adecvate privind genotoxicitatea, includerea sa în listă nu mai poate fi justificată. |
|
(13) |
Pentru a permite agenților economici din sectorul alimentar să se adapteze la noile cerințe sau să găsească alternative la sorbatul de calciu (E 203), prezentul regulament ar trebui să se aplice după șase luni de la intrarea sa în vigoare. |
|
(14) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
În anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012, rubrica pentru aditivul alimentar E 203 sorbat de calciu se elimină.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 12 august 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
(2) Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 83, 22.3.2012, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 257/2010 al Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unui program de reevaluare a aditivilor alimentari autorizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind aditivii alimentari (JO L 80, 26.3.2010, p. 19).
(4) EFSA Journal 2015;13(6):4144.
(5) http://ec.europa.eu/food/safety/food_improvement_agents/additives/re-evaluation_en
(6) Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (JO L 354, 31.12.2008, p. 1).
ANEXĂ
|
1. |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:
|
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/29 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/99 AL COMISIEI
din 22 ianuarie 2018
de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2378 în ceea ce privește formularul și condițiile de comunicare pentru evaluarea anuală a eficacității schimbului automat de informații și a listei cu datele statistice care urmează să fie furnizate de statele membre în vederea evaluării Directivei 2011/16/UE a Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (1), în special articolul 23 alineatele (3) și (4),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 23 alineatul (3) din Directiva 2011/16/UE prevede o evaluare anuală a eficacității schimbului automat de informații care este comunicată Comisiei de către statele membre. |
|
(2) |
Articolul 23 alineatul (4) din Directiva 2011/16/UE prevede o listă cu datele statistice care urmează să fie furnizate de statele membre în vederea evaluării respectivei directive. |
|
(3) |
Lista nu include date statistice în ceea ce privește schimbul obligatoriu de informații în conformitate cu articolul 8a din Directiva 2011/16/UE, întrucât aceste date vor fi colectate de către Comisie din registrul central instituit în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Directiva 2011/16/UE. |
|
(4) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2378 al Comisiei (2) ar trebui modificat în consecință. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cooperare administrativă în domeniul fiscal, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2378
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2378 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Se inserează următoarele articole 2c și 2d: „Articolul 2c Formularul și condițiile de comunicare a evaluării anuale (1) Formularul de comunicare a evaluării anuale a eficacității schimbului automat de informații, precum și a rezultatelor practice obținute, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Directiva 2011/16/UE este stabilit în anexa VIII la prezentul regulament. (2) Înainte de data de 1 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei evaluarea anuală, pe cale electronică, utilizând formularul menționat la alineatul (1). Evaluarea acoperă perioada anului calendaristic precedent. Articolul 2d Lista cu date statistice (1) Lista cu datele statistice necesare pentru toate formele de cooperare administrativă, altele decât schimbul automat obligatoriu de informații, în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Directiva 2011/16/UE, este stabilită în anexa IX la prezentul regulament. Lista cu datele statistice necesare pentru schimbul automat obligatoriu de informații, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE, este stabilită în anexa X la prezentul regulament. Lista cu datele statistice necesare pentru schimbul automat obligatoriu de informații, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3a) din Directiva 2011/16/UE, este stabilită în anexa XI la prezentul regulament. Lista cu datele statistice necesare pentru schimbul automat obligatoriu de informații, în conformitate cu articolul 8aa din Directiva 2011/16/UE, este stabilită în anexa XII la prezentul regulament. (2) Înainte de data de 1 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei, pe cale electronică, datele statistice privind toate formele de cooperare administrativă, altele decât schimbul automat obligatoriu de informații în conformitate cu lista stabilită în anexa IX, cu privire la anul calendaristic precedent. (3) Înainte de data de 1 noiembrie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei, pe cale electronică, datele statistice privind schimbul automat obligatoriu de informații în conformitate cu lista prevăzută în anexa X, anexa XI și anexa XII.” |
|
2. |
Se adaugă anexele VIII, IX, X, XI și XII, astfel cum se indică în anexa la prezentul regulament. |
Articolul 2
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2378 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de stabilire a normelor de punere în aplicare a anumitor dispoziții din Directiva 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012 (JO L 332, 18.12.2015, p. 19).
ANEXĂ
La Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2378 se adaugă următoarele anexe:
ANEXA VIII
Formularul menționat la articolul 2c
Formularul pentru comunicarea în temeiul articolului 23 alineatul (3) din Directiva 2011/16/UE cuprinde informațiile următoare:
|
— |
identificarea statului membru care răspunde la chestionar; |
|
— |
disponibilitatea informațiilor în statul membru; |
|
— |
monitorizarea trimiterii feedbackului anual bilateral, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2); |
|
— |
eficacitatea schimbului automat de informații:
|
ANEXA IX
Lista vizată la articolul 2d
Datele statistice necesare pentru formele de cooperare administrativă, altele decât schimbul automat obligatoriu de informații, menționate la articolul 23 alineatul (4) din Directiva 2011/16/UE, acoperă următoarele informații:
|
— |
identificarea statului membru; |
|
— |
anul; |
|
— |
Partea A: Statistici pentru fiecare stat membru în parte privind schimbul de informații
|
|
— |
Partea B: Statistici privind alte forme de cooperare administrativă
|
|
— |
Partea C: Statistici privind veniturile suplimentare estimate sau creșterea impozitului datorat evaluat datorită cooperării administrative. Informațiile prevăzute în această parte sunt opționale:
|
ANEXA X
Lista vizată la articolul 2d
Datele statistice necesare pentru schimbul automat obligatoriu de informații în temeiul articolului 23 alineatul (4) din Directiva 2011/16/UE cu privire la categoriile de venituri și de capital enumerate la articolul 8 alineatul (1) din directiva menționată cuprind următoarele informații:
|
— |
pentru toate categoriile de venituri și de capital menționate la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE: statistici privind mesajul și contribuabilul; |
|
— |
în cazul veniturilor din muncă și al sporurilor de conducere: statistici cu privire la mesaj și destinatar, mesaj și plătitor, beneficiar și relație, plătitor și relație, beneficiar și venituri; |
|
— |
în cazul pensiilor: statistici cu privire la mesaj și destinatar, mesaj și plătitor, beneficiar, plătitor, schemă, venituri; |
|
— |
în cazul produselor de asigurare de viață: statistici cu privire la mesaj și politică, politică în ansamblu, evenimente; |
|
— |
în cazul în cazul deținerii de bunuri imobile și al veniturilor obținute de pe urma acestora: statistici cu privire la mesaj și parte, parte în general, cantitatea și valoarea proprietății, numărul și valoarea tranzacțiilor, numărul împrumuturilor înregistrate și valoarea acestora, cantitatea și valoarea venitului de drept; |
|
— |
în cazul mesajelor de stare: statistici privind mesajul de stare, erorile mesajului de stare; |
|
— |
în cazul mesajelor de date zero: statistici referitoare la mesajele de date zero. |
ANEXA XI
Lista vizată la articolul 2d
Datele statistice necesare pentru schimbul automat obligatoriu de informații în conformitate cu articolul 8 alineatul (3a) din Directiva 2011/16/UE, în temeiul articolului 23 alineatul (4) din directiva menționată cuprind următoarele informații:
|
— |
per mesaj, statisticile privind țara de origine și țara de destinație, numărul total de înregistrări, sumele totale plătite; |
|
— |
per țară de origine, statisticile privind numărul total de instituții financiare raportoare, sumele totale plătite; |
|
— |
per cont unic, statisticile privind cantitatea titularului de cont, categoria de plată, valoarea per categorie de plată; |
|
— |
per cont, statistici privind tipul titularului de cont, numărul de identificare fiscală al titularului sau echivalentul funcțional, țara de reședință a titularului de cont, persoană fizică ca titular de cont, cont închis, cont inactiv; |
|
— |
per titular de cont, statistici privind tipul de persoane care exercită controlul, numărul de identificare fiscală al persoanei care exercită controlul sau echivalentul funcțional, țara de reședință a persoanei care exercită controlul, persoana fizică care exercită controlul. |
ANEXA XII
Lista vizată la articolul 2d
Datele statistice necesare pentru schimbul automat și obligatoriu de informații în conformitate cu articolul 8aa din Directiva 2011/16/UE, în temeiul articolului 23 alineatul (4) din directiva menționată, cuprind următoarele informații:
|
— |
numărul de rapoarte pentru fiecare țară în parte primite de la entitățile raportoare; |
|
— |
numărul de rapoarte pentru fiecare țară în parte, care urmează să fie raportate de entitățile raportoare, dar care nu au fost primite sau au fost transmise parțial, defalcarea pe jurisdicții a societăților-mamă finale; |
|
— |
numărul de rapoarte pentru fiecare țară în parte primite de la toate celelalte state membre; |
|
— |
numărul de rapoarte pentru fiecare țară în parte care trebuiau prezentate dar nu au fost primite de la toate celelalte state membre; |
|
— |
numărul de rapoarte pentru fiecare țară în parte trimise tuturor celorlalte state membre. |
DIRECTIVE
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/34 |
DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/100 A COMISIEI
din 22 ianuarie 2018
de modificare a Directivelor 2003/90/CE și 2003/91/CE de stabilire a măsurilor de punere în aplicare în sensul articolului 7 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului și, respectiv, al articolului 7 din Directiva 2002/55/CE a Consiliului, în ceea ce privește caracteristicile minime care trebuie vizate în cursul verificării și condițiile minime pentru verificarea anumitor soiuri de specii de plante agricole și de specii de legume
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole (1), în special articolul 7 alineatul (2) literele (a) și (b),
având în vedere Directiva 2002/55/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de legume (2), în special articolul 7 alineatul (2) literele (a) și (b),
întrucât:
|
(1) |
Directivele 2003/90/CE (3) și 2003/91/CE (4) ale Comisiei au fost adoptate pentru a se asigura că soiurile incluse de statele membre în cataloagele lor naționale sunt conforme cu protocoalele stabilite de Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) în ceea ce privește caracteristicile minime care trebuie vizate în cursul verificării diverselor specii și condițiile minime pentru verificarea soiurilor, în măsura în care au fost stabilite astfel de protocoale. În ceea ce privește speciile care nu fac obiectul protocoalelor OCSP, directivele menționate prevăd aplicarea orientărilor Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV). |
|
(2) |
De la ultima modificare a Directivelor 2003/90/CE și 2003/91/CE prin Directiva de punere în aplicare (UE) 2016/1914 a Comisiei (5), OCSP și UPOV au stabilit noi protocoale și orientări și le-au actualizat pe cele existente. |
|
(3) |
Prin urmare, Directivele 2003/90/CE și 2003/91/CE ar trebui modificate în consecință. |
|
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexele I și II la Directiva 2003/90/CE se înlocuiesc cu textul din partea A a anexei la prezenta directivă.
Articolul 2
Anexele la Directiva 2003/91/CE se înlocuiesc cu textul din partea B a anexei la prezenta directivă.
Articolul 3
Pentru verificările începute înainte de 1 septembrie 2018, statele membre pot aplica Directivele 2003/90/CE și 2003/91/CE în versiunea aplicabilă înainte de modificarea lor prin prezenta directivă.
Articolul 4
Statele membre adoptă și publică, până la 31 august 2018 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare conformării cu prezenta directivă. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul respectivelor acte.
Statele membre aplică dispozițiile respective începând de la 1 septembrie 2018.
Atunci când statele membre adoptă respectivele acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 5
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 6
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 193, 20.7.2002, p. 1.
(2) JO L 193, 20.7.2002, p. 33.
(3) Directiva 2003/90/CE a Comisiei din 6 octombrie 2003 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a articolului 7 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului în ceea ce privește caracteristicile minime de analizat și condițiile minime de verificare a anumitor soiuri de specii de plante agricole (JO L 254, 8.10.2003, p. 7).
(4) Directiva 2003/91/CE a Comisiei din 6 octombrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a dispozițiilor articolului 7 din Directiva 2002/55/CE a Consiliului privind numărul minim de caracteristici care trebuie examinate și condițiile minime necesare pentru examinarea anumitor soiuri de legume (JO L 254, 8.10.2003, p. 11).
(5) Directiva de punere în aplicare (UE) 2016/1914 a Comisiei din 31 octombrie 2016 de modificare a Directivelor 2003/90/CE și 2003/91/CE de stabilire a măsurilor de punere în aplicare în sensul articolului 7 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului și, respectiv, al articolului 7 din Directiva 2002/55/CE a Consiliului, în ceea ce privește caracteristicile minime care trebuie vizate în cursul verificării și condițiile minime pentru verificarea anumitor soiuri de specii de plante agricole și de specii de legume (JO L 296, 1.11.2016, p. 7).
ANEXĂ
PARTEA A
ANEXA I
Lista speciilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) care trebuie să respecte protocoalele tehnice ale OCSP (1)
|
Denumire științifică |
Denumire comună |
Protocol OCSP |
|
Festuca arundinacea Schreb. |
Păiuș înalt |
TP 39/1 din 1.10.2015 |
|
Festuca filiformis Pourr. |
Păiușul oilor, cu frunze mici |
TP 67/1 din 23.6.2011 |
|
Festuca ovina L. |
Păiușul oilor |
TP 67/1 din 23.6.2011 |
|
Festuca pratensis Huds. |
Păiuș de pășune |
TP 39/1 din 1.10.2015 |
|
Festuca rubra L. |
Păiuș roșu |
TP 67/1 din 23.6.2011 |
|
Festuca trachyphylla (Hack.) Krajina |
Păiuș tare |
TP 67/1 din 23.6.2011 |
|
Lolium multiflorum Lam. |
Raigras aristat |
TP 4/1 din 23.6.2011 |
|
Lolium perenne L. |
Raigras peren |
TP 4/1 din 23.6.2011 |
|
Lolium × hybridum Hausskn. |
Raigras hibrid |
TP 4/1 din 23.6.2011 |
|
Pisum sativum L. |
Mazăre furajeră |
TP 7/2 Rev. 2 din 15.3.2017 |
|
Poa pratensis L. |
Firuță |
TP 33/1 din 15.3.2017 |
|
Vicia sativa L. |
Măzăriche |
TP 32/1 din 19.4.2016 |
|
Brassica napus L. var. napobrassica (L.) Rchb. |
Gulie furajeră |
TP 89/1 din 11.3.2015 |
|
Raphanus sativus L. var. oleiformis Pers. |
Ridiche furajeră |
TP 178/1 din 15.3.2017 |
|
Brassica napus L. |
Rapiță |
TP 36/2 din 16.11.2011 |
|
Cannabis sativa L. |
Cânepă |
TP 276/1 din 28.11.2012 |
|
Glycine max (L.) Merr. |
Boabe de soia |
TP 80/1 din 15.3.2017 |
|
Gossypium spp. |
Bumbac |
TP 88/1 din 19.4.2016 |
|
Helianthus annuus L. |
Floarea-soarelui |
TP 81/1 din 31.10.2002 |
|
Linum usitatissimum L. |
In textil/in oleaginos |
TP 57/2 din 19.3.2014 |
|
Sinapis alba L. |
Muștar alb |
TP 179/1 din 15.3.2017 |
|
Avena nuda L. |
Ovăz nud mic, ovăz Hulless |
TP 20/2 din 1.10.2015 |
|
Avena sativa L. (include A. byzantina K. Koch) |
Ovăz și ovăz roșu |
TP 20/2 din 1.10.2015 |
|
Hordeum vulgare L. |
Orz |
TP 19/4 din 1.10.2015 |
|
Oryza sativa L. |
Orez |
TP 16/3 din 1.10.2015 |
|
Secale cereale L. |
Secară |
TP 58/1 din 31.10.2002 |
|
xTriticosecale Wittm. ex A. Camus |
Hibrizi rezultați din încrucișarea unei specii din genul Triticum cu o specie din genul Secale |
TP 121/2 rev. 1 din 16.2.2011 |
|
Triticum aestivum L. |
Grâu |
TP 3/4 rev. 2 din 16.2.2011 |
|
Triticum durum Desf. |
Grâu dur |
TP 120/3 din 19.3.2014 |
|
Zea mays L. |
Porumb |
TP 2/3 din 11.3.2010 |
|
Solanum tuberosum L. |
Cartof |
TP 23/3 din 15.3.2017 |
ANEXA II
Lista speciilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) care trebuie să respecte orientările de testare ale UPOV (2)
|
Denumire științifică |
Denumire comună |
Orientare UPOV |
|
Beta vulgaris L. |
Sfeclă furajeră |
TG/150/3 din 4.11.1994 |
|
Agrostis canina L. |
Bucățel |
TG/30/6 din 12.10.1990 |
|
Agrostis gigantea Roth. |
Bucățel mare |
TG/30/6 din 12.10.1990 |
|
Agrostis stolonifera L. |
Bucățel cu stoloni |
TG/30/6 din 12.10.1990 |
|
Agrostis capillaris L. |
Bucățel comun |
TG/30/6 din 12.10.1990 |
|
Bromus catharticus Vahl |
Iarbă bromică laxativă |
TG/180/3 din 4.4.2001 |
|
Bromus sitchensis Trin. |
Iarbă bromică sitchensis (obsigă) |
TG/180/3 din 4.4.2001 |
|
Dactylis glomerata L. |
Golomăț |
TG/31/8 din 17.4.2002 |
|
xFestulolium Asch. et Graebn. |
Hibrizi rezultați din încrucișarea unei specii din genul Festuca cu o specie din genul Lolium |
TG/243/1 din 9.4.2008 |
|
Phleum nodosum L. |
Timoftică noduroasă |
TG/34/6 din 7.11.1984 |
|
Phleum pratense L. |
Timoftică |
TG/34/6 din 7.11.1984 |
|
Lotus corniculatus L. |
Ghizdei |
TG 193/1 din 9.4.2008 |
|
Lupinus albus L. |
Lupin alb |
TG/66/4 din 31.3.2004 |
|
Lupinus angustifolius L. |
Lupin albastru |
TG/66/4 din 31.3.2004 |
|
Lupinus luteus L. |
Lupin galben |
TG/66/4 din 31.3.2004 |
|
Medicago doliata Carmign. |
Medicago doliata |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago italica (Mill.) Fiori |
Medicago italica |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago littoralis Rohde ex Loisel. |
Medicago littoralis |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago lupulina L. |
Trifoi mărunt |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago murex Willd. |
Medicago murex |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago polymorpha L. |
Lucernă sălbatică |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago rugosa Desr. |
Medicago rugosa |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago sativa L. |
Lucernă |
TG/6/5 din 6.4.2005 |
|
Medicago scutellata (L.) Mill. |
Medicago scutellata |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago truncatula Gaertn. |
Medicago truncatula |
TG 228/1 din 5.4.2006 |
|
Medicago × varia T. Martyn |
Lucernă de nisip |
TG/6/5 din 6.4.2005 |
|
Trifolium pratense L. |
Trifoi roșu |
TG/5/7 din 4.4.2001 |
|
Trifolium repens L. |
Trifoi alb |
TG/38/7 din 9.4.2003 |
|
Vicia faba L. |
Bob |
TG/8/6 din 17.4.2002 |
|
Arachis hypogaea L. |
Arahidă |
TG/93/4 din 9.4.2014 |
|
Brassica rapa L. var. silvestris (Lam.) Briggs |
Rapiță navetă |
TG/185/3 din 17.4.2002 |
|
Carthamus tinctorius L. |
Șofrănaș |
TG/134/3 din 12.10.1990 |
|
Papaver somniferum L. |
Mac |
TG/166/4 din 9.4.2014 |
|
Sorghum bicolor (L.) Moench |
Sorg |
TG/122/4 din 25.3.2015 |
|
Sorghum sudanense (Piper) Stapf. |
Iarbă de Sudan |
TG 122/4 din 25.3.2015 |
|
Sorghum bicolor (L.) Moench × Sorghum sudanense (Piper) Stapf |
Hibrizi rezultați din încrucișarea dintre Sorghum bicolor și Sorghum sudanense |
TG 122/4 din 25.3.2015 |
PARTEA B
ANEXA I
Lista speciilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) care trebuie să respecte protocoalele de testare ale OCSP (3)
|
Denumire științifică |
Denumire comună |
Protocol OCSP |
|
Allium cepa L. (grupul Cepa) |
Ceapă și ceapă eșalotă tip «banană» |
TP 46/2 din 1.4.2009 |
|
Allium cepa L. (grupul Aggregatum) |
Hașmă |
TP 46/2 din 1.4.2009 |
|
Allium fistulosum L. |
Ceapă de stufat |
TP 161/1 din 11.3.2010 |
|
Allium porrum L. |
Praz |
TP 85/2 din 1.4.2009 |
|
Allium sativum L. |
Usturoi |
TP 162/1 din 25.3.2004 |
|
Allium schoenoprasum L. |
Arpagic |
TP 198/2 din 11.3.2015 |
|
Apium graveolens L. |
Țelină |
TP 82/1 din 13.3.2008 |
|
Apium graveolens L. |
Țelină de rădăcină |
TP 74/1 din 13.3.2008 |
|
Asparagus officinalis L. |
Sparanghel |
TP 130/2 din 16.2.2011 |
|
Beta vulgaris L. |
Sfeclă roșie, inclusiv sfeclă Cheltenham |
TP 60/1 din 1.4.2009 |
|
Beta vulgaris L. |
Sfeclă de pețiol sau mangold |
TP 106/1 din 11.3.2015 |
|
Brassica oleracea L. |
Varză creață |
TP 90/1 din 16.2.2011 |
|
Brassica oleracea L. |
Conopidă |
TP 45/2 Rev. din 15.3.2017 |
|
Brassica oleracea L. |
Broccoli |
TP 151/2 Rev. din 15.3.2017 |
|
Brassica oleracea L. |
Varză de Bruxelles |
TP 54/2 Rev. din 15.3.2017 |
|
Brassica oleracea L. |
Gulie |
TP 65/1 Rev. din 15.3.2017 |
|
Brassica oleracea L. |
Varză creață de Milano, varză albă, varză roșie |
TP 48/3 Rev. din 15.3.2017 |
|
Brassica rapa L. |
Varză chinezească |
TP 105/1 din 13.3.2008 |
|
Capsicum annuum L. |
Ardei iute |
TP 76/2 Rev. din 15.3.2017 |
|
Cichorium endivia L. |
Cicoare creață și scarola |
TP 118/3 din 19.3.2014 |
|
Cichorium intybus L. |
Cicoare industrială |
TP 172/2 din 1.12.2005 |
|
Cichorium intybus L. |
Andivă |
TP 173/1 din 25.3.2004 |
|
Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum. et Nakai |
Pepene verde |
TP 142/2 din 19.3.2014 |
|
Cucumis melo L. |
Pepene galben |
TP 104/2 din 21.3.2007 |
|
Cucumis sativus L. |
Castravete cu fruct semilung și lung și castravete cu fruct scurt |
TP 61/2 din 13.3.2008 |
|
Cucurbita maxima Duchesne |
Dovleac comestibil |
TP 155/1 din 11.3.2015 |
|
Cucurbita pepo L. |
Dovlecel |
TP 119/1 rev. din 19.3.2014 |
|
Cynara cardunculus L. |
Anghinare și cardon |
TP 184/2 din 27.2.2013 |
|
Daucus carota L. |
Morcov și morcov furajer |
TP 49/3 din 13.3.2008 |
|
Foeniculum vulgare Mill. |
Fenicul |
TP 183/1 din 25.3.2004 |
|
Lactuca sativa L. |
Salată verde |
TP 13/5 Rev. 2 din 15.3.2017 |
|
Solanum lycopersicum L. |
Tomată |
TP 44/4 Rev. 2 din 19.4.2016 |
|
Petroselinum crispum (Mill.) Nyman ex A. W. Hill |
Pătrunjel |
TP 136/1 din 21.3.2007 |
|
Phaseolus coccineus L. |
Fasole de Spania |
TP 9/1 din 21.3.2007 |
|
Phaseolus vulgaris L. |
Fasole pitică și fasole urcătoare |
TP 12/4 din 27.2.2013 |
|
Pisum sativum L. (partim) |
Mazăre cu bob zbârcit, mazăre cu bob neted și mazăre dulce |
TP 7/2 Rev. 2 din 15.3.2017 |
|
Raphanus sativus L. |
Ridiche, ridiche neagră |
TP 64/2 Rev. din 11.3.2015 |
|
Rheum rhabarbarum L |
Rubarbă |
TP 62/1 din 19.4.2016 |
|
Scorzonera hispanica L. |
Scorționeră |
TP 116/1 din 11.3.2015 |
|
Solanum melongena L. |
Pătlăgea vânătă |
TP 117/1 din 13.3.2008 |
|
Spinacia oleracea L. |
Spanac |
TP 55/5 Rev. 2 din 15.3.2017 |
|
Valerianella locusta (L.) Laterr. |
Fetică |
TP 75/2 din 21.3.2007 |
|
Vicia faba L. (partim) |
Bob |
TP Broadbean/1 din 25.3.2004 |
|
Zea mays L. (partim) |
Porumb dulce și porumb de floricele |
TP 2/3 din 11.3.2010 |
|
Solanum lycopersicum L. × Solanum habrochaites S. Knapp & D.M. Spooner; Solanum lycopersicum L. × Solanum peruvianum (L.) Mill.; Solanum lycopersicum L. × Solanum cheesmaniae (L. Ridley) Fosberg |
Portaltoaie pentru tomate |
TP 294/1 Rev. 2 din 15.3.2017 |
|
Cucurbita maxima × Cucurbita moschata |
Hibrizi interspecifici de Cucurbita maxima Duch. × Cucurbita moschata Duch. destinați utilizării ca portaltoi |
TP 311/1 din 15.3.2017 |
ANEXA II
Lista speciilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) care trebuie să respecte orientările de testare ale UPOV (4)
|
Denumire științifică |
Denumire comună |
Orientare UPOV |
|
Brassica rapa L. |
Gulie furajeră |
TG/37/10 din 4.4.2001 |
|
Cichorium intybus L. |
Cicoare cu frunză lată sau cicoare italiană |
TG/154/4 din 5.4.2017 |
(1) Textul acestor protocoale este disponibil pe site-ul de internet al OCSP (www.cpvo.europa.eu).
(2) Textul acestor orientări este disponibil pe site-ul de internet al UPOV (www.upov.int).
(3) Textul acestor protocoale este disponibil pe site-ul de internet al OCSP (www.cpvo.europa.eu).
(4) Textul acestor orientări este disponibil pe site-ul de internet al UPOV (www.upov.int).
DECIZII
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/40 |
DECIZIA (PESC) 2018/101 A CONSILIULUI
din 22 ianuarie 2018
privind promovarea controlului eficace al exporturilor de arme
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
Strategia europeană de securitate adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003 subliniază cinci provocări fundamentale cu care se confruntă Uniunea: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, eșecul statal și criminalitatea organizată. Consecințele circulației necontrolate a armelor convenționale se află în centrul a patru dintre aceste cinci provocări. Strategia respectivă subliniază importanța controlului exporturilor pentru limitarea proliferării armelor. Noua Strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii intitulată „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”, care a fost prezentată de Înaltul Reprezentant la 28 iunie 2016, confirmă sprijinul Uniunii pentru universalizarea, punerea în aplicare deplină și asigurarea respectării tratatelor și regimurilor multilaterale privind dezarmarea, neproliferarea și controlul armamentului. |
|
(2) |
La 5 iunie 1998, Uniunea a adoptat Codul de conduită privind exporturile de arme, obligatoriu din punct de vedere politic, care stabilește criterii comune de reglementare a comerțului legal cu arme convenționale. |
|
(3) |
Strategia Uniunii de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de arme de calibru mic și armament ușor (SALW), precum și de muniție aferentă, adoptată de Consiliul European din 15-16 decembrie 2005, prevede că Uniunea sprijină, la nivel regional și internațional, întărirea controalelor exporturilor și promovarea criteriilor Codului de conduită privind exporturile de arme, printre altele prin acordarea de asistență țărilor terțe pentru elaborarea legislației interne în acest domeniu și pentru promovarea măsurilor de îmbunătățire a transparenței. |
|
(4) |
Codul de conduită privind exporturile de arme a fost înlocuit la 8 decembrie 2008 de Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului (1), care stabilește opt criterii în raport cu care se evaluează cererile privind exportul de arme convenționale. Aceasta include de asemenea un mecanism de notificare și consultare pentru refuzurile exporturilor de arme și măsuri în materie de transparență, precum publicarea în fiecare an a unui raport anual al UE privind exporturile de arme. O serie de țări terțe s-au aliniat la Poziția comună 2008/944/PESC. |
|
(5) |
Articolul 11 din Poziția comună 2008/944/PESC prevede că statele membre depun toate eforturile pentru a încuraja alte state care exportă tehnologie sau echipament militar să aplice criteriile din respectiva poziție comună. |
|
(6) |
Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU în aprilie 2013 și a intrat în vigoare la 24 decembrie 2014. Tratatul vizează consolidarea transparenței și a responsabilității în comerțul cu arme. Ca și Poziția comună 2008/944/PESC, TCA stabilește o serie de criterii de evaluare a riscurilor în raport cu care trebuie să fie evaluate exporturile de arme. Uniunea sprijină în mod concret punerea în aplicare eficace și universalizarea TCA prin intermediul programelor sale dedicate, adoptate în temeiul Deciziei 2013/768/PESC a Consiliului (2) și al Deciziei (PESC) 2017/915 a Consiliului (3). Programele respective sprijină o serie de țări terțe, la cererea acestora, în ceea ce privește consolidarea sistemelor lor de control al transferurilor de arme în conformitate cu cerințele tratatului. |
|
(7) |
În consecință, este important să se asigure complementaritatea dintre activitățile de informare și de asistență prevăzute de prezenta decizie și cele prevăzute în Decizia (PESC) 2017/915. |
|
(8) |
Activitățile Uniunii de promovare a controlului eficace și transparent al exporturilor de arme au evoluat începând cu 2008 în cadrul Acțiunii comune 2008/230/PESC a Consiliului (4) și al Deciziilor 2009/1012/PESC (5) și 2012/711/PESC (6) ale Consiliului, precum și al Deciziei (PESC) 2015/2309 a Consiliului (7). Activitățile desfășurate au sprijinit în special continuarea cooperării regionale, sporirea transparenței și creșterea gradului de responsabilitate, în conformitate cu principiile Poziției comune 2008/944/PESC și cu criteriile de evaluare a riscurilor prevăzute în aceasta. Activitățile în cauză s-au referit, în mod tradițional, la țări terțe din vecinătatea estică și sudică a Uniunii. |
|
(9) |
În ultimii ani, Uniunea a furnizat de asemenea asistență pentru a îmbunătăți controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare în țările terțe și ar trebui să fie asigurată coordonarea eficace cu activitățile de control al exporturilor de arme care fac obiectul prezentei decizii și activitățile de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare. |
|
(10) |
Consiliul a încredințat Oficiului Federal german pentru Economie și Controlul Exporturilor („BAFA”) punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a Deciziilor 2009/1012/PESC și 2012/711/PESC, precum și a Deciziei (PESC) 2015/2309. BAFA este totodată o agenție de punere în aplicare a proiectelor de susținere a punerii în aplicare efective a TCA în temeiul Deciziei 2013/768/PESC și al Deciziei (PESC) 2017/915. BAFA este agenția competentă pentru controlul armelor unui stat membru al UE și a acumulat un corpus vast de cunoștințe și expertiză în privința activităților de informare, în plus față de partajarea competențelor sale de bază cu alte state, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În scopul promovării păcii și securității și în conformitate cu Strategia europeană de securitate, Uniunea urmărește atingerea următoarelor obiective:
|
(a) |
promovarea unor controale eficace ale exporturilor de arme în rândul țărilor terțe, în conformitate cu principiile stabilite în Poziția comună 2008/944/PESC și în TCA, urmărind, după caz, complementaritatea și sinergiile cu proiectele de asistență ale Uniunii în domeniul controlului exporturilor de produse cu dublă utilizare; |
|
(b) |
sprijinirea eforturilor țărilor terțe, la nivel național și regional, de a face comerțul cu arme convenționale mai responsabil și mai transparent și de a atenua riscul deturnării de arme către utilizatori neautorizați. |
(2) Uniunea urmărește atingerea obiectivelor menționate la alineatul (1) prin intermediul următoarelor activități de proiect:
|
(a) |
continuarea promovării, în rândul țărilor terțe, a criteriilor și principiilor prevăzute în Poziția comună 2008/944/PESC și în TCA, pe baza realizărilor obținute prin intermediul punerii în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/2309, a Deciziilor 2012/711/PESC și 2009/1012/PESC, precum și a Acțiunii comune 2008/230/PESC; |
|
(b) |
furnizarea de asistență țărilor terțe în elaborarea, actualizarea și punerea în aplicare, după caz, a măsurilor legislative și administrative relevante care vizează instituirea unui sistem eficace de control al exporturilor de arme convenționale; |
|
(c) |
furnizarea de asistență țărilor beneficiare în formarea ofițerilor însărcinați cu eliberarea licențelor și cu aplicarea legii, în vederea asigurării punerii în aplicare și a executării adecvate a controalelor exporturilor de arme; |
|
(d) |
furnizarea de asistență țărilor beneficiare în informarea industriei lor naționale de armament pentru asigurarea conformității cu reglementările în materie de control al exporturilor; |
|
(e) |
promovarea transparenței și a responsabilității în comerțul internațional cu arme, inclusiv prin sprijinirea măsurilor naționale și regionale care promovează transparența și evaluarea corespunzătoare în exportul de arme convenționale; |
|
(f) |
încurajarea țărilor beneficiare respective care nu au luat măsuri în vederea aderării la TCA să adere la acesta și încurajarea semnatarilor TCA să îl ratifice; |
|
(g) |
promovarea continuării evaluării riscurilor de deturnare a armelor și a minimizării acestora, atât din perspectiva importului, cât și din perspectiva exportului. |
În anexă figurează o descriere detaliată a activităților de proiect menționate la prezentul alineat.
Articolul 2
(1) Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) îi revine responsabilitatea punerii în aplicare a prezentei decizii.
(2) Punerea în aplicare a activităților de proiect menționate la articolul 1 alineatul (2) se realizează de către Oficiul Federal german pentru Economie și Controlul Exporturilor („BAFA”). Selectarea BAFA este justificată de experiența, calificările și expertiza necesară pe care le-a dovedit cu privire la întreaga gamă de activități relevante ale Uniunii privind controlul exporturilor de arme.
(3) BAFA își îndeplinește sarcinile sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu BAFA.
Articolul 3
(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a activităților de proiect menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 1 304 107,28 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din valoarea de referință financiară prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a valorii de referință financiară menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu BAFA. Acordul de finanțare prevede ca BAFA să asigure vizibilitatea contribuției Uniunii, corespunzător dimensiunii acesteia.
(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la eventuale dificultăți întâmpinate în cursul acestui proces și la data încheierii acordului de finanțare.
Articolul 4
Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de BAFA. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu. Comisia raportează cu privire la aspectele financiare ale punerii în aplicare a activităților de proiect menționate la articolul 1 alineatul (2).
Articolul 5
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Prezenta decizie expiră la 30 de luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3) sau la șase luni de la data adoptării, în cazul în care până atunci nu se încheie niciun acord de finanțare.
Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 2018.
Pentru Consiliu
Președintele
F. MOGHERINI
(1) Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (JO L 335, 13.12.2008, p. 99).
(2) Decizia 2013/768/PESC a Consiliului din 16 decembrie 2013 privind activitățile UE de susținere a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme, în cadrul Strategiei europene de securitate (JO L 341, 18.12.2013, p. 56).
(3) Decizia (PESC) 2017/915 a Consiliului din 29 mai 2017 privind activitățile Uniunii de informare în sprijinul punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme (JO L 139, 30.5.2017, p. 38).
(4) Acțiunea comună 2008/230/PESC a Consiliului din 17 martie 2008 privind sprijinirea activităților UE pentru promovarea în rândul țărilor terțe a controlului exporturilor de arme și a principiilor și criteriilor Codului de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de arme (JO L 75, 18.3.2008, p. 81).
(5) Decizia 2009/1012/PESC a Consiliului din 22 decembrie 2009 privind sprijinirea activităților UE pentru promovarea în rândul țărilor terțe a controlului exporturilor de arme și a principiilor și criteriilor prevăzute în Poziția comună 2008/944/PESC (JO L 348, 29.12.2009, p. 16).
(6) Decizia 2012/711/PESC a Consiliului din 19 noiembrie 2012 privind sprijinirea activităților Uniunii pentru promovarea în rândul țărilor terțe a controlului exporturilor de arme și a principiilor și criteriilor prevăzute în Poziția comună 2008/944/PESC (JO L 321, 20.11.2012, p. 62).
(7) Decizia (PESC) 2015/2309 a Consiliului din 10 decembrie 2015 privind promovarea controlului eficace al exporturilor de arme (JO L 326, 11.12.2015, p. 56).
ANEXĂ
ACTIVITĂȚILE DE PROIECT MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (2)
1. Obiective
Obiectivele prezentei decizii constau în promovarea unor controale îmbunătățite ale transferurilor de arme în rândul țărilor terțe și în sprijinirea eforturilor țărilor terțe, la nivel național și regional, pentru a face mai responsabil și mai transparent comerțul internațional cu arme convenționale și pentru a atenua riscul deturnării de arme către utilizatori neautorizați. După caz, respectivele obiective ar trebui să includă promovarea principiilor și criteriilor stabilite în Poziția comună 2008/944/PESC și în TCA. Aceste obiective ar trebui urmărite pentru a căuta, după caz, complementaritatea și sinergiile adecvate cu proiectele de asistență ale Uniunii în domeniul controlului exporturilor de produse cu dublă utilizare.
În vederea realizării obiectivelor menționate anterior, Uniunea ar trebui să promoveze în continuare standardele Poziției comune 2008/944/PESC, valorificând realizările obținute prin intermediul punerii în aplicare a Deciziei (PESC) 2015/2309, a Deciziilor 2012/711/PESC și 2009/1012/PESC și a Acțiunii comune 2008/230/PESC. În acest scop, ar trebui să se ofere asistență țărilor terțe beneficiare pentru elaborarea, actualizarea și punerea în aplicare, după caz, a măsurilor legislative și administrative relevante care să sprijine un sistem eficace de control al transferurilor de arme convenționale. De asemenea, ar trebui oferit sprijin în ceea ce privește evaluarea și atenuarea riscului de deturnare a armelor.
Ar trebui de asemenea să se acorde sprijin pentru formarea ofițerilor însărcinați cu eliberarea licențelor și cu aplicarea legii, responsabili de punerea în aplicare și executarea controlului transferurilor de arme, precum și pentru măsurile naționale și regionale care promovează transparența și evaluarea corespunzătoare a exporturilor de arme convenționale. În plus, ar trebui promovate contactele cu sectorul privat și respectarea dispozițiilor juridice și administrative naționale relevante care reglementează transferul de arme.
2. Selectarea agenției de punere în aplicare
Punerea în aplicare a prezentei decizii a Consiliului este încredințată BAFA. BAFA se va asocia, după caz, cu agenții pentru controlul exporturilor ale statelor membre, cu organizații regionale și internaționale relevante, cu grupuri de reflecție, cu institute de cercetare și cu ONG-uri.
BAFA are experiență de lider în ceea ce privește furnizarea de asistență privind controlul exporturilor și activitățile de informare. A acumulat această experiență în toate domeniile relevante ale controlului exporturilor strategice, abordând domeniile produselor cu dublă utilizare și legate de CBRN, precum și domeniul armelor. Prin intermediul acestor programe și activități, BAFA a ajuns la un grad de cunoaștere aprofundată a sistemelor de control al exporturilor din majoritatea țărilor care fac obiectul prezentei decizii.
În ceea ce privește asistența și activitățile de informare privind controlul exporturilor de arme, BAFA a finalizat cu succes punerea în aplicare a Deciziilor 2009/1012/PESC și 2012/711/PESC, precum și a Deciziei (PESC) 2015/2309. De asemenea, BAFA este responsabilă de punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a programului de susținere a punerii în aplicare a TCA instituit prin Decizia 2013/768/PESC și Decizia (PESC) 2017/915.
Efectul global este faptul că BAFA se află într-o poziție unică pentru a identifica punctele forte și punctele slabe ale sistemelor de control al exporturilor ale țărilor care vor fi beneficiarele activităților prevăzute prin prezenta decizie. Prin urmare, BAFA este indubitabil în măsură să faciliteze sinergiile dintre diferitele programe de informare și de asistență privind controlul exporturilor de arme și să evite suprapunerile.
3. Coordonarea cu alte proiecte de asistență ale Uniunii în domeniul controlului exporturilor
Pe baza experienței dobândite din activități de informare anterioare ale Uniunii în domeniul controlului exporturilor referitoare atât la produsele cu dublă utilizare, cât și la armele convenționale, ar trebui urmărite sinergia și complementaritatea. În acest scop, activitățile menționate la punctele 5.2.1-5.2.3 și 5.2.5 ar trebui să fie realizate, după caz, în coroborare cu alte activități finanțate prin bugetul PESC, în special acele activități prevăzute în Decizia (PESC) 2017/915, sau cu alte activități legate de controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, finanțate prin intermediul altor instrumente financiare ale Uniunii decât bugetul PESC. Ar trebui avute în vedere în special evenimente succesive (back-to-back). Acest lucru ar trebui realizat cu deplina respectare a limitărilor juridice și financiare prevăzute pentru utilizarea instrumentelor financiare relevante ale Uniunii.
4. Coordonarea cu proiecte de asistență ale altor finanțatori în domeniul controlului exporturilor
După caz, ar trebui de asemenea urmărite sinergia și complementaritatea cu proiecte de asistență ale altor finanțatori în domeniul controlului exporturilor. Astfel cum s-a menționat la punctul 3, coordonarea cu alți donatori ar trebui să fie realizată în special pentru activitățile menționate la punctele 5.2.1-5.2.3 și 5.2.5. Trimiterea de la punctul 3 cu privire la planificarea unor activități succesive rămâne valabilă.
5. Descrierea activităților de proiect
5.1. Obiectivele proiectului
Principalul obiectiv este furnizarea de asistență tehnică unui număr de țări beneficiare care și-au demonstrat dorința de a dezvolta standarde și practici proprii în domeniul controlului exporturilor de arme. În acest sens, activitățile care vor fi desfășurate vor ține cont de statutul țărilor beneficiare, în special în ceea ce privește:
|
— |
posibila aderare sau cererea de aderare la regimurile internaționale de control al exporturilor referitoare la transferul de arme convenționale și de produse și de tehnologii cu dublă utilizare; |
|
— |
candidaturile la aderarea la Uniune și dacă țările beneficiare sunt candidate oficiale sau potențiale; |
|
— |
poziția față de TCA. |
În cazul în care țările beneficiare vizate sunt semnatare doar ale TCA, activitățile ar trebui – pe cât posibil – să aibă ca scop identificarea cât mai corectă a obstacolelor în calea ratificării TCA, în special atunci când respectivele obstacole sunt de natură juridică sau de reglementare și când se referă la discrepanțe sau la necesități privind capacitățile de punere în aplicare. După caz, ar trebui promovată o posibilă susținere din partea Uniunii în temeiul Deciziei (PESC) 2017/915. În cazul în care țările vizate nu au luat măsuri în direcția tratatului (nu au semnat sau ratificat tratatul și nici nu au aderat la acesta), activitățile ar trebui să promoveze aderarea la TCA, eventual cu sprijinul altor țări beneficiare care au ratificat TCA.
Un alt obiectiv complementar este de a sensibiliza o serie de țări terțe în ceea ce privește evaluarea riscurilor de deturnare a armelor și atenuarea deturnării armelor, atât din perspectiva exportului, cât și din perspectiva importului.
5.2. Descrierea proiectului
5.2.1.
Proiectul va consta în maximum opt ateliere cu o durată de două zile, oferind formare în sectoare relevante ale controlului exporturilor de arme convenționale.
Participanții la atelier (maximum 35) ar include funcționari guvernamentali din țările beneficiare vizate. Pot fi invitați, de asemenea, reprezentanți din partea parlamentelor naționale și reprezentanți ai industriei și ai societății civile, după caz.
Formarea va fi efectuată de experți din cadrul administrațiilor naționale ale statelor membre (inclusiv foști funcționari), reprezentanți ai țărilor care s-au aliniat la Poziția comună 2008/944/PESC, precum și de reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile.
Atelierele pot avea loc într-o țară beneficiară sau într-un alt loc care urmează să fie stabilit de Înaltul Reprezentant în consultare cu Grupul de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM) al Consiliului.
Atelierele regionale vor fi organizate după cum urmează:
|
(a) |
până la două ateliere pentru țările din Europa de Sud-Est; țările din Europa de Est și regiunea Caucazului din cadrul politicii europene de vecinătate și Turcia vor fi invitate la cel puțin unul dintre aceste ateliere; |
|
(b) |
până la două ateliere pentru țările din Europa de Est și din regiunea Caucazului din cadrul politicii europene de vecinătate; țările din Europa de Sud-Est și Turcia vor fi invitate la cel puțin unul dintre aceste ateliere; |
|
(c) |
până la două ateliere pentru țările mediteraneene din Africa de Nord din cadrul politicii europene de vecinătate; țările din vecinătatea sudică din cadrul politicii europene de vecinătate vor fi invitate la cel puțin unul dintre aceste ateliere; |
|
(d) |
până la două ateliere pentru Asia Centrală; țările din Europa de Est și regiunea Caucazului din cadrul politicii europene de vecinătate vor fi invitate la cel puțin unul dintre aceste ateliere. |
Această repartizare regională de două ateliere per regiune poate să nu fie realizată în cazul în care circumstanțele nu sunt propice (de exemplu, dacă numărul de participanți este neașteptat de mic, dacă nu există o ofertă serioasă de găzduire a atelierelor din partea niciunei țări beneficiare din regiune sau dacă există o suprapunere cu alte activități din partea altor furnizori de informații). În cazul în care unul sau mai multe ateliere nu sunt organizate, numărul atelierelor pentru cealaltă regiune sus-menționată (celelalte regiuni sus-menționate) ar putea fi crescut în mod corespunzător, ținând cont de plafonul global de opt ateliere.
5.2.2.
Proiectul va consta într-un număr de maximum patru vizite de studiu de câte două zile la autoritățile relevante din statele membre, la care participă funcționari guvernamentali.
Vizitele de studiu ar trebui să acopere între două și patru țări beneficiare. Țările beneficiare ale vizitelor de studiu nu trebuie neapărat să provină din aceeași regiune.
Proiectul va consta de asemenea într-un număr de maximum trei vizite de studiu de câte două zile la autoritățile relevante ale altor țări beneficiare, la care participă funcționari guvernamentali, funcționari vamali și/sau funcționari însărcinați cu eliberarea licențelor din țările beneficiare.
5.2.3.
Proiectul va consta ateliere cu durata totală de maximum 10 zile pentru acele țări beneficiare care solicită câte un atelier, la care vor participa funcționari publici din țările beneficiare, inclusiv funcționari guvernamentali și funcționari însărcinați cu eliberarea licențelor și cu aplicarea legii,. Respectivele evenimente vor avea loc, de preferință, în țările beneficiare respective. În funcție de nevoile precise și de disponibilitatea experților din țările beneficiare și din statele membre ale UE, cele 10 zile disponibile per total vor fi alocate într-un format de minimum două zile.
Experți din cadrul administrațiilor naționale ale statelor membre (inclusiv foști funcționari), reprezentanți ai țărilor care s-au aliniat la Poziția comună 2008/944/PESC, precum și reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile își vor împărtăși experiența.
Respectivele ateliere de asistență individuală vor fi organizate în principal la cererea țărilor beneficiare. Atelierele urmăresc abordarea unei chestiuni sau a unei nevoi specifice identificate de țara beneficiară, de exemplu în marja unui atelier regional sau în timpul desfășurării contactelor periodice cu experții UE și cu BAFA.
5.2.4.
Proiectul va consta într-o reuniune de o zi a experților, la Bruxelles, dedicată funcționarilor publici, inclusiv funcționarilor guvernamentali și funcționarilor însărcinați cu eliberarea licențelor și cu aplicarea legii, din țările beneficiare care aparțin regiunii SEE. Reuniunea va avea loc în marja reuniunilor COARM.
5.2.5.
Pentru a asigura o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare finală a activităților desfășurate în temeiul prezentei decizii, două reuniuni ale experților vor fi organizate la Bruxelles, în mod ideal imediat după o reuniune ordinară a COARM.
Evenimentul privind evaluarea la jumătatea perioadei va consta într-un atelier cu participarea statelor membre ale UE, cu durata de maximum o zi.
Evenimentul privind evaluarea finală va consta într-un eveniment de două zile, la Bruxelles, cu participarea țărilor beneficiare și a statelor membre ale UE.
La evenimentul privind evaluarea finală vor fi invitați maximum doi reprezentanți (funcționari guvernamentali de resort) din fiecare țară beneficiară.
6. Beneficiari
6.1. Țări beneficiare ale activităților în temeiul prezentei decizii a Consiliului
|
(i) |
țări din Europa de Sud-Est [Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Kosovo (în temeiul RCSONU 1244 (1999) (1)]; |
|
(ii) |
țări mediteraneene din Africa de Nord din cadrul politicii europene de vecinătate (Algeria, Egipt, Maroc și Tunisia); |
|
(iii) |
țări din Europa de Est și din regiunea Caucazului din cadrul politicii europene de vecinătate (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina); |
|
(iv) |
țări din Asia Centrală (Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan); |
|
(v) |
țări din vecinătatea sudică din cadrul politicii europene de vecinătate (Iordania și Liban); |
|
(vi) |
Turcia. |
6.2. Modificarea listei țărilor beneficiare
Grupul de lucru COARM poate, la propunerea Înaltului Reprezentant, să decidă să modifice lista țărilor beneficiare pe baza unei justificări corespunzătoare. Modificările se comunică în mod formal între BAFA și UE.
7. Rezultatele proiectului și indicatorii de punere în aplicare
În afară de evenimentul privind evaluarea finală menționat la punctul 5.2.5, evaluarea rezultatelor proiectului va ține cont de următoarele:
7.1. Evaluarea individuală a țărilor beneficiare
La finalizarea activităților preconizate, BAFA furnizează SEAE și Comisiei un raport intermediar privind fiecare dintre țările beneficiare menționate la punctul 6.1. Respectivul raport va fi întocmit în colaborare cu delegațiile UE în țările vizate și va trece în revistă activitățile care au avut loc în țara beneficiară pe durata prezentei decizii. Raportul va evalua totodată capacitatea țării beneficiare în domeniul controlului transferurilor de arme. În cazul în care țara beneficiară este parte la TCA, evaluarea va viza modul în care capacitatea existentă permite țării respective punerea în aplicare a TCA.
7.2. Evaluarea impactului și indicatorii de punere în aplicare
Impactul pentru țările beneficiare al activităților prevăzute în prezenta decizie ar trebui să fie evaluat după finalizarea acestora. Evaluarea impactului va fi efectuată de către Înaltul Reprezentant, în cooperare cu COARM și, după caz, cu delegațiile UE în țările beneficiare, precum și cu alte părți interesate relevante.
În acest scop, vor fi utilizați următorii indicatori:
|
— |
dacă există reglementări interne relevante în domeniul controlului transferului de arme și dacă/în ce măsură acestea sunt conforme cu Poziția comună 2008/944/PESC (printre altele, aplicarea criteriilor de evaluare, punerea în aplicare a Listei comune a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, raportare); |
|
— |
după caz, informații privind cazurile de aplicare a legii; |
|
— |
dacă țările beneficiare au capacitatea de a raporta exporturile și/sau importurile de arme (de exemplu Registrul ONU, raportarea anuală TCA, Aranjamentul de la Wassenaar, OSCE, rapoarte naționale); |
|
— |
dacă țara beneficiară s-a aliniat la Poziția comună 2008/944/PESC sau intenționează să se alinieze în mod oficial la aceasta. |
Rapoartele privind evaluarea individuală menționate la punctul 7.1 ar trebui să se refere la respectivii indicatori de punere în aplicare, după caz.
8. Promovarea utilizării portalului web de informare al UE (2)
Portalul web inter pares al UE (EU P2P) prevăzut în Decizia 2012/711/PESC a fost dezvoltat ca resursă proprie a Uniunii. Acesta funcționează drept platformă comună pentru toate programele de informare ale Uniunii (produse cu dublă utilizare, arme). Activitățile enumerate la punctele 5.2.1-5.2.5 sporesc gradul de sensibilizare cu privire la portalul web de informare al UE și promovează utilizarea acestuia. Participanții la activitățile de informare ar trebui să fie informați în legătură cu secțiunea privată a portalului web care oferă acces permanent la resurse, documente și contacte. De asemenea, utilizarea portalului web ar trebui să fie promovată în rândul altor funcționari care nu pot participa direct la activitățile de asistență și de informare. Mai mult, activitățile ar trebui promovate prin intermediul buletinului informativ EU P2P.
9. Vizibilitatea UE
BAFA ia toate măsurile adecvate pentru a aduce în atenția publicului faptul că Uniunea Europeană finanțează acțiunea. Astfel de măsuri vor fi puse în aplicare în conformitate cu manualul privind comunicarea și vizibilitatea pentru acțiunile externe ale Uniunii, publicat de Comisia Europeană. Prin urmare, agenția va asigura vizibilitatea contribuției Uniunii printr-o strategie de marcă (branding) și publicitate adecvate, evidențiind rolul Uniunii și sensibilizând publicul cu privire la motivele deciziei, precum și cu privire la sprijinul acordat de Uniune pentru decizie și rezultatele acestui sprijin. Materialele produse în cadrul proiectului vor afișa în mod clar drapelul Uniunii, în conformitate cu orientările relevante ale Uniunii, inclusiv sigla „Programul de control al exporturilor EU P2P”. Delegațiile Uniunii ar trebui implicate în evenimente în țări terțe pentru a îmbunătăți acțiunile ulterioare și vizibilitatea la nivel politic.
Dat fiind faptul că gama și natura activităților planificate variază în mod semnificativ, se vor utiliza o serie de instrumente de promovare, printre care: mass-media tradiționale, site-uri web, platforme de comunicare socială, materiale informative și de promovare (inclusiv grafice informative, broșuri, buletine informative, comunicate de presă și altele, după caz). Publicațiile și evenimentele publice realizate în cadrul proiectului vor purta marca corespunzătoare.
10. Durata
Durata totală estimată a proiectelor va fi de 24 de luni.
11. Raportare
BAFA pregătește rapoarte semestriale, inclusiv după finalizarea fiecăreia dintre activități. Rapoartele se transmit către Înaltul Reprezentant în termen de șase săptămâni de la finalizarea activităților respective.
12. Costul total estimat al proiectului și contribuția financiară a Uniunii
Costul total estimat al proiectului este de 1 451 597,28 EUR, cu cofinanțare din partea guvernului Republicii Federale Germania. Costul total estimat al proiectului finanțat de UE este de 1 304 107,28 EUR.
(1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
(2) https://export-control.jrc.ec.europa.eu/
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/48 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/102 A COMISIEI
din 19 ianuarie 2018
de modificare a anexei II la Decizia 93/52/CEE în ceea ce privește recunoașterea comunităților autonome Aragon și Catalonia din Spania ca regiuni oficial indemne de bruceloză (B. melitensis)
[notificată cu numărul C(2018) 159]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine (1), în special anexa A capitolul 1 secțiunea II,
întrucât:
|
(1) |
Directiva 91/68/CEE definește condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile comerciale de ovine și caprine în Uniune. Aceasta prevede condițiile în care statele membre sau regiuni ale acestora pot fi recunoscute ca oficial indemne de bruceloză (B. melitensis). |
|
(2) |
Decizia 93/52/CEE a Comisiei (2) enumeră, în anexa II, regiunile din statele membre recunoscute ca oficial indemne de bruceloză (B. melitensis) în conformitate cu Directiva 91/68/CEE. |
|
(3) |
Spania a prezentat Comisiei documente care demonstrează respectarea, în comunitățile autonome Aragon și Catalonia, a condițiilor prevăzute în Directiva 91/68/CEE pentru statutul de regiune oficial indemnă de bruceloză (B. melitensis) în ceea ce privește efectivele de ovine și de caprine. |
|
(4) |
În urma evaluării documentelor prezentate de Spania, comunitățile autonome Aragon și Catalonia ar trebui recunoscute ca oficial indemne de bruceloză (B. melitensis) în ceea ce privește efectivele de ovine și de caprine. |
|
(5) |
Prin urmare, rubrica referitoare la Spania din anexa II la Decizia 93/52/CEE ar trebui modificată în consecință. |
|
(6) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa II la Decizia 93/52/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 ianuarie 2018.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 46, 19.2.1991, p. 19.
(2) Decizia 93/52/CEE a Comisiei din 21 decembrie 1992 privind constatarea, în anumite state membre sau regiuni, a respectării normelor referitoare la bruceloză (Brucella melitensis) și recunoașterea oficială, pentru aceste teritorii, a statutului de stat membru indemn sau de regiune indemnă (JO L 13, 21.1.1993, p. 14).
ANEXĂ
În anexa II la Decizia 93/52/CEE, rubrica referitoare la Spania se înlocuiește cu următorul text:
„În Spania:
|
— |
comunitatea autonomă Aragon; |
|
— |
comunitatea autonomă Asturias; |
|
— |
comunitatea autonomă Insulele Baleare; |
|
— |
comunitatea autonomă Insulele Canare; |
|
— |
comunitatea autonomă Cantabria; |
|
— |
comunitatea autonomă Castilla-La Mancha: provinciile Albacete, Cuenca și Guadalajara; |
|
— |
comunitatea autonomă Castilla y León; |
|
— |
comunitatea autonomă Catalonia; |
|
— |
comunitatea autonomă Extremadura; |
|
— |
comunitatea autonomă Galicia; |
|
— |
comunitatea autonomă La Rioja; |
|
— |
comunitatea autonomă Navarra; |
|
— |
comunitatea autonomă Pais Vasco; |
|
— |
comunitatea autonomă Valencia.” |
RECOMANDĂRI
|
23.1.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 17/50 |
RECOMANDAREA (UE) 2018/103 A COMISIEI
din 20 decembrie 2017
privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandărilor (UE) 2016/1374, (UE) 2017/146 și (UE) 2017/1520
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
|
(1) |
La 27 iulie 2016, Comisia a adoptat o recomandare privind statul de drept în Polonia (1), în care exprima o serie de preocupări cu privire la situația Curții Constituționale și recomanda modul în care acestea ar trebui abordate. La 21 decembrie 2016 și la 26 iulie 2017, Comisia a adoptat recomandări suplimentare privind statul de drept în Polonia (2). |
|
(2) |
Recomandările Comisiei au fost adoptate conform Cadrului privind statul de drept (3). Cadrul privind statul de drept prezintă felul în care Comisia va reacționa în cazul apariției într-un stat membru al Uniunii a unor indicii clare de amenințări la adresa statului de drept și explică principiile pe care le presupune statul de drept. Cadrul privind statul de drept furnizează orientări pentru un dialog între Comisie și statul membru în cauză pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept, având potențialul de a se transforma într-un „risc clar de încălcare gravă”, care ar putea declanșa aplicarea „procedurii de la articolul 7 din TUE”. În cazul în care există indicii clare de amenințare sistemică la adresa statului de drept într-un stat membru, Comisia poate iniția un dialog cu respectivul stat membru în temeiul Cadrului privind statul de drept. |
|
(3) |
Uniunea Europeană este fondată pe un set de valori comune, consacrate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), printre care se numără și respectarea statului de drept. Pe lângă sarcina sa de a asigura respectarea legislației UE, Comisia este responsabilă, de asemenea, împreună cu Parlamentul European, statele membre și Consiliul, de garantarea valorilor comune ale Uniunii. |
|
(4) |
Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și documentele Consiliului Europei, bazate în mare parte pe expertiza Comisiei Europene pentru democrație prin drept („Comisia de la Veneția”), furnizează o listă neexhaustivă a acestor principii, definind astfel sensul de bază al statului de drept ca valoare comună a Uniunii, în conformitate cu articolul 2 din TUE. Printre acele principii se numără legalitatea, care implică un proces de adoptare a legislației transparent, desfășurat în condiții de responsabilizare, democratic și pluralist; securitatea juridică; interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive; instanțe independente și imparțiale; un control jurisdicțional eficace, care să includă respectul față de drepturile fundamentale; și egalitatea în fața legii (4). Pe lângă susținerea acestor principii și valori, instituțiile statului au, de asemenea, datoria de a coopera în mod loial. |
|
(5) |
În recomandarea sa din 27 iulie 2016, Comisia a explicat circumstanțele în care a decis, la 13 ianuarie 2016, să examineze situația în temeiul Cadrului privind statul de drept și în care a adoptat, la 1 iunie 2016, un aviz cu privire la statul de drept în Polonia. În recomandare se explica, de asemenea, că schimburile dintre Comisie și guvernul polonez nu au putut elimina preocupările Comisiei. |
|
(6) |
În recomandarea sa, Comisia a constatat că există o amenințare sistemică la adresa statului de drept în Polonia și a recomandat autorităților poloneze să ia măsurile corespunzătoare pentru a aborda această amenințare în regim de urgență. |
|
(7) |
În recomandarea sa din 21 decembrie 2016, Comisia a luat în considerare cele mai recente evoluții survenite în Polonia de la recomandarea sa din 27 iulie 2016. Comisia a constatat că, deși unele dintre aspectele prezentate în ultima sa recomandare au fost abordate, au rămas încă nesoluționate o serie de probleme importante și, între timp, au apărut noi motive de preocupare. Comisia a constatat, de asemenea, că procedura care a condus la numirea unui nou președinte al Curții a generat preocupări serioase cu privire la statul de drept. Comisia a concluzionat că există în continuare amenințări sistemice la adresa statului de drept din Polonia. Comisia a invitat guvernul polonez să rezolve problemele identificate, în regim de urgență, în decurs de două luni, și să informeze Comisia cu privire la măsurile luate în acest sens. Comisia a menționat că este pregătită să continue dialogul constructiv cu guvernul polonez pe baza recomandării. |
|
(8) |
La 26 iulie 2017, Comisia a adoptat o a treia recomandare privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea recomandărilor sale din 27 iulie și 21 decembrie 2016. În recomandarea sa, Comisia a luat în considerare evoluțiile survenite în Polonia de la recomandarea sa din 21 decembrie 2016. Preocupările Comisiei se referă la lipsa unui control independent și legitim al constituționalității și la adoptarea de către Parlamentul polonez a unei noi legislații referitoare la sistemul judiciar polonez, care generează preocupări serioase în ceea ce privește independența sistemului judiciar și care mărește semnificativ amenințarea sistemică la adresa statului de drept în Polonia. În recomandarea sa, Comisia consideră că situația unei amenințări sistemice la adresa statului de drept în Polonia, astfel cum a fost prezentată în recomandările sale din 27 iulie 2016 și 21 decembrie 2016, s-a deteriorat semnificativ. |
|
(9) |
În special, recomandarea subliniază faptul că, dacă ar intra în vigoare, legea privind Consiliul Judiciar Național din 15 iulie 2017 și legea privind Curtea Supremă din 22 iulie 2017 ar submina în mod structural independența sistemului judiciar din Polonia și ar avea un impact imediat și concret asupra funcționării independente a sistemului judiciar în ansamblul său. Dat fiind faptul că independența sistemului judiciar este o componentă esențială a statului de drept, aceste noi legi măresc în mod semnificativ amenințările sistemice la adresa statului de drept, astfel cum au fost identificate în recomandările anterioare. Recomandarea scoate în evidență faptul că demiterea judecătorilor Curții Supreme, posibila lor renumire și alte măsuri prevăzute în legea privind Curtea Supremă ar agrava semnificativ amenințările sistemice la adresa statului de drept. Printre acțiunile recomandate, Comisia recomandă ca autoritățile poloneze să se asigure că cele două legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național nu intră în vigoare și că orice reformă a justiției susține statul de drept și respectă legislația UE și standardele europene privind independența sistemului judiciar, fiind pregătită în strânsă cooperare cu sistemul judiciar și cu toate părțile interesate. Comisia a solicitat, de asemenea, autorităților poloneze să nu ia nicio măsură de demitere sau de pensionare forțată a judecătorilor Curții Supreme, întrucât aceste măsuri vor reprezenta o agravare foarte serioasă a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Comisia a afirmat că, în cazul în care autoritățile poloneze vor lua măsuri de acest tip, Comisia este pregătită să activeze imediat articolul 7 alineatul (1) din TUE. |
|
(10) |
Comisia a invitat guvernul polonez să rezolve problemele identificate în prezenta recomandare în decurs de o lună de la primirea acesteia. |
|
(11) |
La 31 iulie 2017, Seimul a fost informat în mod formal cu privire la decizia președintelui republicii de a se opune legii care modifică legea privind Consiliul Judiciar Național și legea privind Curtea Supremă. |
|
(12) |
La 4 august și la 16 august 2017, guvernul polonez a adresat Comisiei o cerere de clarificare a recomandării sale din 26 iulie 2017, la care Comisia a răspuns prin scrisorile din 8 august 2017, respectiv 21 august 2017. |
|
(13) |
La 28 august 2017, guvernul polonez a trimis un răspuns la Recomandarea din 26 iulie 2017. Răspunsul contestă toate aspectele menționate în recomandare și nu anunță nicio acțiune nouă în vederea abordării preocupărilor identificate de Comisie. |
|
(14) |
La 30 august 2017, avizul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a concluzionat că legea suspendată privind Curtea Supremă nu respectă standardele internaționale privind independența sistemului judiciar (5). |
|
(15) |
La 11 septembrie 2017, guvernul polonez a inițiat o campanie intitulată „Instanțe echitabile”, care vizează obținerea unui sprijin social pentru reforma judiciară aflată în curs de desfășurare. Consiliul Judiciar Național și instanțele ordinare au publicat câteva declarații prin care rectificau acuzațiile îndreptate împotriva instanțelor, judecătorilor și Consiliului în timpul campaniei. |
|
(16) |
La 11 septembrie 2017, Curtea Constituțională, într-un complet de cinci judecători, a declarat neconstituționalitatea anumitor dispoziții din Codul de Procedură Civilă, permițând instanțelor ordinare și Curții Supreme să evalueze legalitatea numirii președintelui și a vicepreședintelui Curții (6). |
|
(17) |
La 13 septembrie 2017, ministrul justiției a început să-și exercite puterile de a demite președinți și vicepreședinți de instanțe, în temeiul noii legi privind organizarea instanțelor ordinare. |
|
(18) |
La 15 septembrie și 18 octombrie 2017, Consiliul Judiciar Național a criticat deciziile ministrului justiției de a demite președinți de instanțe. Consiliul a indicat că o astfel de putere arbitrară a ministrului justiției încalcă principiul constituțional al independenței instanțelor și ar putea afecta negativ imparțialitatea judecătorilor. |
|
(19) |
La 15 septembrie 2017, Seimul a numit o persoană într-o funcție deja ocupată a Curții Constituționale, iar președintele republicii a acceptat jurământul la 18 septembrie 2017. |
|
(20) |
La 15 septembrie 2017, Seimul a adoptat legea privind Institutul Național pentru Libertate - Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile, care centralizează distribuirea fondurilor, inclusiv pentru organizațiile societății civile. |
|
(21) |
La 22 septembrie 2017, Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a discutat rapoartele privind Polonia prezentate în cadrul celei de a treia revizuiri periodice, care conțin recomandări privind independența sistemului judiciar și statul de drept. |
|
(22) |
La 25 septembrie 2017, Comisia a informat Consiliul cu privire la situația statului de drept din Polonia. A existat un consens larg privind faptul că statul de drept este un interes comun și o responsabilitate comună, precum și privind necesitatea ca Polonia și Comisia să se angajeze într-un dialog pentru a găsi o soluție. |
|
(23) |
La 26 septembrie 2017, președintele republicii a transmis Seimului două noi proiecte de legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național. |
|
(24) |
La 3 octombrie 2017, Seimul a transmis, pentru consultare, cele două proiecte de lege cu privire la Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național părților interesate relevante, inclusiv Ombudsmanului, Curții Supreme și Consiliului Judiciar Național. |
|
(25) |
La 6 și 25 octombrie 2017, Curtea Supremă și-a publicat opiniile cu privire la cele două noi proiecte de lege privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național. În opinii, se consideră că proiectul de lege privind Curtea Supremă va reduce substanțial independența acesteia și că proiectul de lege privind Consiliul Judiciar nu poate fi compatibil cu ideea unui stat democratic guvernat de principiul statului de drept. |
|
(26) |
La 11 octombrie 2017, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție privind noile amenințări la adresa statului de drept în statele membre ale Consiliului Europei, exprimându-și îngrijorarea și cu privire la evoluțiile din Polonia, care pun în pericol respectarea statului de drept, și, în special, independența sistemului judiciar și principiul separării puterilor (7). |
|
(27) |
La 13 octombrie 2017, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) a emis un aviz (8) cu privire la noul proiect de lege privind Consiliul Judiciar Național, subliniind neconcordanța acestuia cu standardele europene privind consiliile judiciare. |
|
(28) |
La 23 octombrie 2017, în urma celui de al treilea ciclu al evaluării periodice universale a Poloniei, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a solicitat autorităților poloneze să accepte recomandările ONU privind susținerea independenței sistemului judiciar. |
|
(29) |
La 24 octombrie 2017, Curtea Constituțională, într-un complet alcătuit din doi judecători numiți în mod ilegal, a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor legii privind Curtea Supremă, pe baza cărora, printre altele, a fost numit prim-președintele Curții Supreme. |
|
(30) |
La 24 octombrie 2017, Curtea Constituțională, într-un complet format din doi judecători numiți în mod ilegal, a declarat constituționalitatea dispozițiilor celor trei legi privind Curtea Constituțională din decembrie 2016, inclusiv dispozițiile pe baza cărora cei doi judecători numiți ilegal, care s-au pronunțat în cauză, au fost autorizați să se pronunțe în cadrul Curții Constituționale. Moțiunea Ombudsmanului polonez privind recuzarea celor doi judecători numiți ilegal din această cauză a fost respinsă de Curtea Constituțională. |
|
(31) |
La 27 octombrie 2017, Raportorul special al Națiunilor Unite pentru independența judecătorilor și a avocaților, dl Diego García-Sayán, și-a prezentat observațiile preliminare (9), conform cărora cele două proiecte de legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național generează o serie de preocupări în ceea ce privește independența sistemului judiciar. |
|
(32) |
La 31 octombrie 2017, Consiliul Judiciar Național a adoptat un aviz cu privire la noul proiect de lege privind Consiliul Judiciar Național prezentat de președintele republicii. Consiliul observă că proiectul de lege este în mod fundamental incompatibil cu Constituția Poloniei prin faptul că acordă Seimului puterea de a numi judecători-membri ai Consiliului și de a înceta prematur mandatele protejate constituțional ale actualilor judecători-membri ai Consiliului. |
|
(33) |
La 10 noiembrie 2017, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a adoptat o declarație în care a exprimat îngrijorări privind independența sistemului judiciar în Polonia (10). |
|
(34) |
La 11 noiembrie 2017, Ombudsmanul a trimis o scrisoare președintelui republicii, cuprinzând o evaluare a celor două noi proiecte de legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, în care recomanda ca acestea să nu fie adoptate, deoarece nu garantează că sistemul judiciar va rămâne independent de sistemul executiv și că cetățenii vor putea să își exercite dreptul constituțional de a avea acces la o instanță independentă. |
|
(35) |
La 13 noiembrie 2017, Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a adoptat un aviz cu privire la noul proiect de lege privind Curtea Supremă, în care afirma că dispozițiile revizuite nu respectă standardele internaționale privind independența sistemului judiciar (11). |
|
(36) |
La 15 noiembrie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind situația statului de drept și a democrației în Polonia, exprimându-și sprijinul pentru recomandările privind statul de drept emise de Comisie, precum și pentru procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și considerând că actuala situație din Polonia reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE (12). |
|
(37) |
La 24 noiembrie 2017, Consiliul Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa (CCCBE) a cerut autorităților poloneze să nu adopte cele două proiecte de lege privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, deoarece acestea ar putea submina separarea puterilor garantată de Constituția Poloniei (13). La 29 noiembrie 2017, Organizația Judecătorilor „Iustitia”, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului și Amnesty International au emis o declarație comună, care critică procedura legislativă privind cele două proiecte de lege prezidențiale. |
|
(38) |
La 5 decembrie 2017, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) a adoptat un aviz în care critică noul proiect de lege privind Consiliul Judiciar Național pentru nerespectarea standardelor RECJ (14). |
|
(39) |
La 8 decembrie 2017, Comisia de la Veneția, la solicitarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a adoptat un aviz cu privire la proiectul de lege privind Consiliul Judiciar Național, proiectul de lege privind Curtea Supremă și legea privind organizarea instanțelor ordinare, precum și un aviz cu privire la legea privind parchetul (15). Comisia de la Veneția a ajuns la concluzia că legea și proiectele de legi, în special luate împreună și privite în contextul legii din 2016 privind parchetul, permit puterilor legislative și executive să intervină într-o manieră severă și extinsă în administrarea justiției și, astfel, reprezintă o amenințare gravă la adresa independenței sistemului judiciar, ca element-cheie al statului de drept. Aceasta solicită președintelui republicii să își retragă propunerile și să înceapă un dialog înainte ca procedura legislativă să continue. De asemenea, îndeamnă Parlamentul polonez să reconsidere recentele modificări ale legii privind organizarea instanțelor ordinare. |
|
(40) |
La 8 decembrie 2017, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a emis o declarație prin care își exprimă regretul cu privire la adoptarea de către Seim a legilor privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, care ar submina și mai mult independența sistemului judiciar. |
|
(41) |
La 8 decembrie 2017, cele două proiecte de lege au fost adoptate de Seim. La 15 decembrie 2017, cele două legi au fost aprobate de Senat, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
|
1. |
Republica Polonă trebuie să acorde atenția cuvenită analizei de mai jos a Comisiei și să ia măsurile prevăzute în secțiunea 4 a prezentei recomandări, astfel încât preocupările identificate să fie abordate în termenul indicat. |
1. DOMENIUL DE APLICARE ȘI OBIECTIVUL RECOMANDĂRII
|
2. |
Prezenta recomandare completează recomandările din 27 iulie 2016, 21 decembrie 2016 și 26 iulie 2017. Pe lângă preocupările formulate în recomandările menționate, aceasta ridică noi preocupări ale Comisiei cu privire la statul de drept din Polonia, care au apărut între timp. Preocupările se referă la următoarele aspecte:
|
|
3. |
Preocupările și acțiunile recomandate prevăzute în Recomandarea din 26 iulie 2017 cu privire la Curtea Constituțională, legea privind organizarea instanțelor ordinare și legea privind Școala Națională de Magistratură (16) rămân valabile. |
2. AMENINȚĂRILE LA ADRESA INDEPENDENȚEI SISTEMULUI JUDICIAR
|
4. |
Legea privind Școala Națională de Magistratură și legea privind Consiliul Judiciar Național conțin o serie de dispoziții care suscită preocupări grave în ceea ce privește principiile independenței sistemului judiciar și separării puterilor. |
2.1. Curtea Supremă
2.1.1. Demiterea și pensionarea forțată a actualilor judecători ai Curții Supreme
|
5. |
Legea privind Curtea Supremă reduce vârsta generală de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la 70 la 65 de ani (17). Această măsură se aplică tuturor judecătorilor aflați în funcție în prezent. Judecătorii care au împlinit vârsta de 65 de ani sau vor împlini această vârstă în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii vor fi pensionați (18). |
|
6. |
Prin reducerea vârstei de pensionare și aplicarea acesteia în cazul judecătorilor actuali ai Curții Supreme, legea are ca rezultat încetarea mandatului și, eventual, pensionarea unui număr semnificativ de judecători ai Curții Supreme: 31 din cei 83 de judecători (37 %), potrivit Curții Supreme. Aplicarea unei astfel de vârste de pensionare reduse în cazul judecătorilor actuali ai Curții Supreme are un impact negativ deosebit de puternic asupra acestei instanțe, care este compusă din judecători aflați, în mod firesc, la sfârșitul carierei. O astfel de pensionare obligatorie a unui număr semnificativ de judecători actuali ai Curții Supreme permite o recompunere imediată și extinsă a acesteia. Această posibilitate generează preocupări deosebite în ceea ce privește separarea puterilor, în special atunci când este examinată în combinație cu reformele simultane ale Consiliului Judiciar Național. De fapt: din cauza reducerii vârstei de pensionare, toți judecătorii noi vor fi numiți de către președintele republicii la recomandarea Consiliu Judiciar Național nou-format, care va fi în mare parte dominat de persoane numite în funcție pe criterii politice. O pensionare forțată a judecătorilor actuali ai Curții Supreme suscită și îngrijorări cu privire la principiul inamovibilității judecătorilor, care este un element-cheie al independenței judecătorilor, astfel cum este consacrat în jurisprudența Curții de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului (19), precum și în standardele europene (20). În avizul său cu privire la proiectul de lege privind Curtea Supremă, Comisia de la Veneția subliniază că pensionarea anticipată a judecătorilor actuali subminează atât securitatea mandatului acestora, cât și independența Curții în general (21). |
|
7. |
Judecătorii trebuie să fie protejați împotriva demiterii prin existența unor garanții eficace împotriva intervențiilor sau presiunilor nejustificate din partea altor puteri ale statului (22). Independența sistemului judiciar necesită garanții suficiente pentru a proteja persoana celor care au sarcina de a se pronunța într-un litigiu (23). Inamovibilitatea judecătorilor pe perioada mandatului lor este o consecință a independenței acestora și este inclusă, prin urmare, în garanțiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului (24). Prin urmare, judecătorii pot fi demiși numai în mod individual, dacă acest lucru este justificat pe baza unei proceduri disciplinare cu privire la activitatea lor individuală și care prezintă toate garanțiile în vederea constituirii apărării într-o societate democratică. Judecătorii nu pot fi demiși în grup și nu pot fi demiși din motive generale, care nu au legătură cu comportamentul individual. Garanțiile și măsurile de protecție menționate mai sus lipsesc în cazul de față, iar dispozițiile în cauză constituie o încălcare flagrantă a independenței judecătorilor Curții Supreme și a principiului separării puterilor (25) și, prin urmare, a statului de drept. |
|
8. |
În plus, mandatul de șase ani al prim-președintelui actual, stabilit în constituție, va înceta prematur (din punct de vedere constituțional, ar trebui să se încheie în 2020). În cazul în care mandatul prim-președintelui încetează, numirea unui „prim-președinte interimar” de către președintele republicii va avea loc în afara procedurii obișnuite (26): potrivit Constituției, prim-președintele ar trebui să fie numit de către președintele republicii dintre candidații propuși de Adunarea Generală a Curții Supreme (27). O astfel de încetare prematură a unui mandat consacrat constituțional constituie o încălcare gravă a principiului inamovibilității și al securității mandatului. Numirea unui prim-președinte interimar, în conformitate cu o procedură ad-hoc, fără implicarea sistemului judiciar, suscită îngrijorări serioase cu privire la principiul separării puterilor. |
|
9. |
Potrivit memorandumului explicativ al legii, recompunerea Curții Supreme este indispensabilă din cauza modului în care Curtea Supremă a tratat după 1989 cazurile de „decomunizare” și deoarece există încă judecători în cadrul Curții care fie au lucrat pentru regimul anterior, fie s-au pronunțat în cauze judecate în perioada regimului anterior (28). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în mod clar că un proces de lustrație trebuie să fie individualizat (de exemplu, trebuie să se facă distincție între diferitele niveluri de implicare cu fostul regim) și consideră că măsurile de lustrație care au loc mult după sfârșitul regimului comunist pot fi mai puțin justificate în contextul diminuării riscurilor existente față de democrațiile nou create (29). Există alte măsuri proporționale pe care statul le-ar putea adopta în cazul judecătorilor individuali care au un trecut comunist (care ar include proceduri transparente aplicate în cazuri individuale în fața unor organe imparțiale care acționează pe baza unor criterii stabilite de lege) (30). |
|
10. |
În avizul său cu privire la proiectul de lege privind Curtea Supremă, Comisia de la Veneția consideră că este greu de înțeles de ce o persoană considerată aptă să îndeplinească funcții oficiale pentru alți câțiva ani ar fi brusc considerată necorespunzătoare. Memorandumul explicativ al legii poate fi înțeles ca implicând faptul că majoritatea judecătorilor în vârstă, dintre care mulți au servit sub regimul anterior, s-ar pensiona, ca urmare a reformei. Dacă această interpretare este corectă, o astfel de abordare este inacceptabilă: dacă autoritățile se îndoiesc de loialitatea anumitor judecători individuali, ar trebui să aplice procedurile disciplinare sau de lustrație existente și nu să schimbe vârsta de pensionare. |
|
11. |
Comisia de la Veneția concluzionează că îndepărtarea timpurie a unui număr mare de judecători ai Curții Supreme (inclusiv a prim-președintelui) prin aplicarea cu efect imediat a unei vârste de pensionare mai mici le încalcă drepturile individuale și periclitează independența sistemului judiciar în ansamblu; ar trebui să li se permită să rămână în funcție până la vârsta de pensionare actuală (31). Comisia de la Veneția subliniază în special faptul că pensionarea anticipată a judecătorilor aflați în funcție subminează atât securitatea mandatului acestora, cât și independența Curții în general (32). |
|
12. |
În sfârșit, aceste dispoziții ridică probleme de constituționalitate. Așa cum au remarcat Curtea Supremă și Ombudsmanul, demiterea și pensionarea forțată a judecătorilor actuali ai Curții Supreme încalcă principiul independenței sistemului judiciar și afectează în mod direct dreptul la o instanță independentă. Ombudsmanul constată că instituirea unui prim-președinte interimar al Curții Supreme constituie o încălcare a statului de drept prin încălcarea principiului neasumării competențelor puterilor de stat, a principiului separării și echilibrului puterilor și a principiului independenței sistemului judiciar. |
2.1.2. Puterea de a prelungi mandatul judecătorilor Curții Supreme
|
13. |
Conform legii, judecătorii Curții Supreme afectați de vârsta redusă de pensionare și care doresc să își prelungească mandatul activ pot adresa o cerere președintelui republicii (33). |
|
14. |
În ceea ce privește puterea președintelui republicii de a decide prelungirea mandatului activ al judecătorilor Curții Supreme, nu există criterii sau termene pentru luarea unei decizii și nici un control judiciar prevăzut de lege. Un judecător care a solicitat prelungirea este „la discreția” deciziei președintelui republicii. În plus, președintele republicii va fi în măsură să decidă de două ori asupra prelungirii (de fiecare dată pentru 3 ani). Aceste elemente afectează securitatea mandatului și vor permite președintelui republicii să își exercite influența asupra judecătorilor activi ai Curții Supreme. Regimul este contrar Recomandării CoE din 2010, care impune ca deciziile privind selectarea și cariera judecătorilor să se bazeze pe criterii obiective prestabilite de lege și că trebuie să existe o autoritate independentă și competentă care să fie desemnată, în mare parte, de către sistemul judiciar și să fie autorizată să formuleze recomandări sau să exprime opinii pe care autoritatea de numire relevantă le urmează în practică (34). De asemenea, aceasta impune ca judecătorii în cauză să aibă dreptul de a contesta o decizie referitoare la cariera lor (35). |
|
15. |
Noul regim de pensionare are un impact negativ asupra independenței judecătorilor (36). Noile norme creează un instrument suplimentar prin care președintele republicii își poate exercita influența asupra judecătorilor individuali. În special, lipsa oricăror criterii pentru prelungirea mandatelor permite o marjă de apreciere nejustificată, subminând principiul inamovibilității judecătorilor. Odată cu reducerea vârstei de pensionare, legea permite ca judecătorilor să li se prelungească mandatul de către președintele republicii cu până la șase ani. De asemenea, nu există un termen în care președintele republicii trebuie să ia o decizie cu privire la prelungirea mandatului, ceea ce îi permite acestuia să își mențină influența asupra judecătorilor în cauză pentru perioada rămasă din mandatul lor judiciar. Chiar înainte de atingerea vârstei de pensionare, simpla perspectivă de a fi nevoiți să solicite președintelui republicii o astfel de prelungire ar putea exercita presiuni asupra judecătorilor în cauză. |
|
16. |
În avizul său cu privire la proiectul de lege privind Curtea Supremă, Comisia de la Veneția subliniază că această putere a președintelui republicii îi conferă o influență excesivă asupra judecătorilor Curții Supreme care se apropie de vârsta de pensionare. Din acest motiv, Comisia de la Veneția concluzionează că președintele republicii, în calitate de politician ales, nu ar trebui să aibă puterea discreționară de a prelungi mandatul unui judecător al Curții Supreme peste vârsta de pensionare (37). |
|
17. |
Noile norme generează, de asemenea, preocupări legate de constituționalitate. Potrivit opiniei Curții Supreme și avizului Ombudsmanului, noul mecanism de prelungire a mandatelor judiciare nu respectă principiul legalității și separării puterilor. |
2.1.3. Calea de atac extraordinară
|
18. |
Legea introduce o nouă formă de control jurisdicțional al hotărârilor și deciziilor definitive și obligatorii, calea de atac extraordinară (38). În termen de trei ani (39) de la intrarea în vigoare a legii, Curtea Supremă va putea anula (40) complet sau parțial (41) orice hotărâre definitivă pronunțată de o instanță poloneză în ultimii 20 de ani, inclusiv hotărârile pronunțate de Curtea Supremă, cu anumite excepții (42). Competența de a introduce calea de atac le revine, printre alții, procurorului general și Ombudsmanului (43). Motivele căii de atac sunt ample: calea de atac extraordinară poate fi introdusă dacă este necesar să se asigure statul de drept și justiția socială, iar hotărârea nu poate fi abrogată sau modificată prin alte căi de atac extraordinare și fie (1) încalcă principiile sau drepturile și libertățile persoanelor și cetățenilor consacrate în Constituție, fie (2) reprezintă o încălcare flagrantă a legii prin interpretare eronată sau prin aplicare greșită sau (3) există o contradicție evidentă între constatările instanței și probele colectate (44). |
|
19. |
Această nouă procedură a căii de atac extraordinare generează îngrijorări cu privire la principiul certitudinii juridice, care este o componentă-cheie a statului de drept (45). După cum a subliniat Curtea de Justiție, trebuie să se acorde atenție importanței principiului res judicata, atât pentru ordinea juridică a UE, cât și pentru sistemele juridice naționale: „pentru a garanta atât stabilitatea dreptului și a raporturilor juridice, cât și o bună administrare a justiției, este necesar ca deciziile judecătorești rămase definitive după epuizarea căilor de atac disponibile sau după expirarea termenelor de exercitare a acestor căi de atac să nu mai poată fi contestate” (46). Așa cum a subliniat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, revizuirea extraordinară nu trebuie să fie o „cale de atac deghizată”, iar „simpla posibilitate ca asupra subiectului să existe două puncte de vedere nu reprezintă un motiv de reexaminare” (47). |
|
20. |
În avizul său cu privire la proiectul de lege privind Curtea Supremă, Comisia de la Veneția a subliniat că procedura căii de atac extraordinare este periculoasă pentru stabilitatea ordinii juridice poloneze. Avizul constată că va fi posibilă redeschiderea oricăror cauze soluționate în această țară în ultimii 20 de ani, din practic orice motiv, iar sistemul ar putea conduce la o situație în care nicio hotărâre nu va mai fi definitivă (48). |
|
21. |
Noua cale de atac extraordinară generează, de asemenea, preocupări legate de constituționalitate. Potrivit Curții Supreme și Ombudsmanului, legea afectează principiul stabilității jurisprudenței și caracterul definitiv al hotărârilor judecătorești (49), principiul protecției încrederii în stat și lege, precum și dreptul părților de a fi ascultate într-un termen rezonabil (50). |
2.1.4. Alte dispoziții
|
22. |
După cum s-a subliniat în avizul Comisiei de la Veneția și al altor organe (51), o serie de alte prevederi din Legea privind Curtea Supremă de Justiție suscită îngrijorări cu privire la principiile independenței sistemului judiciar și separării puterilor. |
|
23. |
Noua lege instituie un nou regim disciplinar pentru judecătorii Curții Supreme. Sunt prevăzute două tipuri de responsabili în materie disciplinară: responsabilul în materie disciplinară al Curții Supreme, numit de Colegiul Curții Supreme pentru un mandat de patru ani (52) și responsabilul în materie disciplinară extraordinar numit, pentru fiecare caz în parte, de către președintele republicii dintre judecătorii Curții Supreme, judecătorii obișnuiți, judecătorii și procurorii din cadrul instanțelor militare (53). În temeiul legislației poloneze, numai responsabilii în materie disciplinară pot decide inițierea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor. Numirea unui responsabil extraordinar de către președintele republicii se face fără implicarea justiției și este echivalentă cu o cerere de inițiere a unei anchete preliminare. Numirea unui responsabil în materie disciplinară extraordinar în cadrul unei proceduri disciplinare în desfășurare exclude responsabilul în materie disciplinară al Curții Supreme din această procedură (54). Faptul că președintele republicii [și, în unele cazuri, și ministrul justiției (55)] are puterea de a exercita o influență asupra procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor Curții Supreme, prin numirea unui responsabil în materie disciplinară care va investiga cazul („responsabilul în materie disciplinară”) și excluderea responsabilului în materie disciplinară al Curții Supreme dintr-o procedură în desfășurare, creează preocupări cu privire la principiul separării puterilor și poate afecta independența sistemului judiciar. Astfel de preocupări au fost prezentate și în opiniile OSCE-ODHIR și ale Curții Supreme (56). |
|
24. |
Legea elimină, de asemenea, un set de garanții procedurale în procedurile disciplinare desfășurate împotriva judecătorilor obișnuiți (57) și a judecătorilor Curții Supreme (58): dovezile obținute cu încălcarea legii pot fi folosite împotriva unui judecător (59); în anumite condiții, dovezile prezentate de judecătorul în cauză ar putea fi ignorate (60); prescripția pentru cauzele disciplinare ar fi suspendată în perioada procedurilor disciplinare, ceea ce înseamnă că un judecător ar putea face obiectul unei proceduri pe durată nedeterminată (61); în sfârșit, procedurile disciplinare ar putea continua chiar dacă judecătorul în cauză a fost absent (inclusiv atunci când absența a fost justificată) (62). Noul regim disciplinar suscită, de asemenea, îngrijorări cu privire la respectarea cerințelor unei proceduri juste prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului, care se aplică procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor (63). |
|
25. |
Legea modifică structura internă a Curții Supreme, adăugând două noi camere. O nouă cameră de control extraordinar și probleme publice va evalua cauzele introduse în cadrul noii căi de atac extraordinare (64). Această nouă cameră va fi compusă în majoritate din judecători noi (65), va verifica validitatea alegerilor generale și locale și va examina litigiile electorale, inclusiv litigiile electorale privind alegerile pentru Parlamentul European (66). În plus, o nouă cameră disciplinară autonomă (67), compusă exclusiv din judecători noi (68), va fi însărcinată cu controlul în cauzele disciplinare de primă și de a doua instanță împotriva judecătorilor Curții Supreme (69). Aceste două camere noi, în mare măsură autonome, compuse din judecători noi, suscită preocupări în ceea ce privește separarea puterilor. După cum a subliniat Comisia de la Veneția, deși ambele camere fac parte din Curtea Supremă, în practică ele sunt mai presus de toate celelalte camere, creând astfel riscul ca întregul sistem judiciar să fie dominat de aceste camere, care sunt alcătuite din judecători noi, aleși cu o influență decisivă a majorității aflate la guvernare (70). De asemenea, Comisia de la Veneția subliniază că legea va face controlul judiciar al litigiilor electorale deosebit de vulnerabil la influența politică, creând un risc grav la adresa funcționării democrației poloneze (71). |
|
26. |
Legea introduce judecători consultanți, numiți de Senatul Republicii (72), în procedurile înaintea Curții Supreme cu privire la căile de atac extraordinare și cauzele disciplinare examinate de Curtea Supremă. Așa cum a observat Comisia de la Veneția, introducerea unor judecători consultanți în cele două noi camere ale Curții Supreme pune în pericol eficiența și calitatea justiției (73). |
2.2. Consiliul Judiciar Național
|
27. |
Conform Constituției Poloniei, independența judecătorilor este protejată de Consiliul Judiciar Național (74). Rolul Consiliului Judiciar Național are un impact direct asupra independenței judecătorilor, în special în ceea ce privește promovarea, transferul, procedurile disciplinare, demiterea și pensionarea anticipată a acestora. De exemplu, promovarea unui judecător (de la o instanță districtuală la o instanță regională) presupune ca președintele republicii să numească din nou judecătorul respectiv, prin urmare, procedura de evaluare judiciară și de numire care implică Consiliul Judiciar Național va trebui să fie reluată. De asemenea, judecătorii asistenți care îndeplinesc deja sarcinile unui judecător trebuie să fie evaluați de către Consiliul Judiciar Național înainte de numirea lor ca judecători de către președintele republicii. |
|
28. |
Din acest motiv, în statele membre în care a fost creat un consiliu judiciar, independența acestuia este deosebit de importantă pentru evitarea unei influențe necorespunzătoare din partea guvernului sau a parlamentului asupra independenței judecătorilor (75). |
|
29. |
Legea privind Consiliul Judiciar Național accentuează preocupările privind independența generală a sistemului judiciar prin încetarea prematură a mandatelor tuturor judecătorilor membri ai Consiliului Judiciar Național și prin stabilirea unui regim cu totul nou pentru numirea judecătorilor-membri ai acestuia, care permite un grad ridicat de influență politică. |
|
30. |
Potrivit articolului 6 din legea privind Consiliul Judiciar Național, mandatele tuturor judecătorilor-membri actuali ai Consiliului Judiciar Național vor înceta prematur. Această încetare decisă de puterile legislative suscită preocupări legate de independența Consiliului și de separarea puterilor. Parlamentul va obține o influență decisivă asupra componenței consiliului, în detrimentul influenței judecătorilor înșiși. Această recompunere a Consiliului Judiciar Național ar putea avea loc deja în termen de o lună și jumătate de la data publicării legii (76). De asemenea, încetarea prematură ridică probleme de constituționalitate, așa cum s-a subliniat în avizul Consiliului Judiciar Național, al Curții Supreme și al Ombudsmanului. |
|
31. |
De asemenea, noul regim de numire a judecătorilor-membri ai Consiliului Judiciar Național generează îngrijorări serioase. Standardele europene bine stabilite, în special Recomandarea din 2010 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, stipulează faptul că „cel puțin jumătate din membrii [consiliilor judiciare] ar trebui să fie judecători selectați de colegii lor din toate nivelurile sistemului judiciar și cu respectarea pluralismului în interiorul sistemului judiciar” (77). Statele membre sunt responsabile de organizarea propriilor sisteme de justiție, inclusiv crearea sau nu a unui consiliu judiciar. Cu toate acestea, în statele unde a fost creat un astfel de consiliu, astfel cum este cazul în Polonia, independența acestuia trebuie să fie garantată în conformitate cu standardele europene. |
|
32. |
Până la adoptarea legii privind Consiliul Judiciar, sistemul polonez a fost în deplină conformitate cu aceste standarde, întrucât Consiliul Judiciar Național a fost format în majoritate din judecători aleși de către judecători. Articolul 1 alineatul (1) și articolul 7 din legea de modificare a legii privind Consiliul Judiciar Național ar schimba în mod radical acest regim, prin dispozițiile conform cărora cei 15 judecători-membri ai Consiliului Judiciar Național vor fi numiți, cu posibilitatea ulterioară de a fi numiți din nou, de către Seim (78). În plus, nu există nicio garanție că, în temeiul noii legi, Seimul va numi judecători-membri ai Consiliului, aprobați de către sistemul judiciar, întrucât candidații la aceste posturi pot fi prezentați nu numai de grupuri de 25 de judecători, ci și de grupuri de cel puțin 2 000 de cetățeni (79). Mai mult, lista finală a candidaților pentru care Seimul va trebui să își dea acordul în bloc este prestabilită de un comitet al Seimului (80). Noile norme privind numirea judecătorilor-membri ai Consiliului Judiciar Național măresc în mod semnificativ influența parlamentului asupra consiliului și au efecte negative asupra independenței acestuia, în contradicție cu standardele europene. Faptul că judecătorii-membri vor fi numiți de Seim cu o majoritate de trei cincimi nu reduce această îngrijorare, deoarece judecătorii-membri nu vor mai fi aleși de către colegii lor. În plus, în cazul în care nu se va ajunge la o majoritate de trei cincimi, judecătorii-membri ai Consiliului vor fi numiți de către Seim cu o majoritate absolută de voturi. |
|
33. |
Această situație generează motive de preocupare din punctul de vedere al independenței sistemului judiciar. De exemplu, un judecător al unei instanțe districtuale care trebuie să pronunțe o hotărâre într-un caz sensibil din punct de vedere politic și care solicită în același timp o promovare pentru a deveni judecător al unei instanțe regionale poate fi tentat să urmeze poziția favorizată de majoritatea politică pentru a nu își pune în pericol șansele de a obține promovarea. Inclusiv în cazul în care acest risc nu se materializează, noul regim nu oferă suficiente garanții pentru a se asigura aparența de independență care este esențială pentru menținerea încrederii pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire publicului (81). De asemenea, va trebui ca judecătorii asistenți să fie evaluați de un Consiliu Judiciar Național influențat politic înainte de numirea lor în calitate de judecători. |
|
34. |
Comisia de la Veneția concluzionează că alegerea de către parlament a celor 15 membri judiciari ai Consiliului Judiciar Național, împreună cu înlocuirea imediată a membrilor actuali, va conduce la o politizare extinsă a acestui organism. Comisia de la Veneția recomandă ca, în schimb, membrii judiciari ai Consiliului Judiciar Național să fie aleși de colegii lor, la fel ca în legea actuală (82). De asemenea, aceasta a observat că legea slăbește independența consiliului în ceea ce privește majoritatea în parlament și contribuie la slăbirea independenței justiției în ansamblul său (83). |
|
35. |
În avizele lor privind proiectul de lege, Curtea Supremă, Consiliul Judiciar Național și Ombudsmanul au precizat o serie de preocupări cu privire la constituționalitatea noului regim. În special, Consiliul Judiciar Național observă că, în conformitate cu Constituția Poloniei, consiliul servește drept contragreutate parlamentului care a fost autorizat constituțional să decidă asupra conținutului legii. Numirea politică a judecătorilor-membri și încetarea prematură a mandatelor actualilor judecători-membri ai consiliului încalcă, prin urmare, principiile separării puterilor și al independenței sistemului judiciar. Astfel cum s-a explicat în recomandările anterioare, nu este posibil un control eficace al constituționalității acestor dispoziții. |
3. CONCLUZII PRIVIND AMENINȚĂRI SISTEMICE LA ADRESA STATULUI DE DREPT
|
36. |
Din motivele expuse mai sus, Comisia consideră că cele două noi legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național nu au răspuns preocupărilor exprimate în Recomandarea privind statul de drept din 26 iulie 2017 referitoare la legile privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național. |
|
37. |
Mai mult, Comisia observă că nu a fost abordată niciuna dintre celelalte preocupări expuse în Recomandarea din 26 iulie 2017 referitoare la Curtea Constituțională, legea privind organizarea instanțelor ordinare și legea privind Școala Națională de Magistratură. |
|
38. |
În consecință, Comisia consideră că situația unei amenințări sistemice la adresa statului de drept în Polonia, astfel cum a fost prezentată în recomandările sale din 27 iulie 2016, 21 decembrie 2016 și 26 iulie 2017, s-a deteriorat în continuare semnificativ. Legea privind Consiliul Judiciar Național și legea privind Curtea Supremă, în combinație cu legea privind Școala Națională de Magistratură, și legea privind organizarea instanțelor ordinare măresc în mod semnificativ amenințarea sistemică la adresa statului de drept, astfel cum a fost identificată în recomandările anterioare. În special:
|
|
39. |
Comisia subliniază că, indiferent de modelul de sistem judiciar ales, statul de drept trebuie să protejeze independența sistemului judiciar, separarea puterilor și securitatea juridică. Statele membre sunt responsabile de organizarea propriilor sisteme de justiție, inclusiv crearea sau nu a unui consiliu judiciar al cărui rol este acela de a proteja independența sistemului judiciar. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru a instituit un astfel de consiliu, astfel cum este cazul în Polonia, unde Constituția Poloniei a încredințat în mod explicit Consiliului Judiciar Național sarcina de a proteja independența sistemului judiciar, independența unui astfel de consiliu trebuie să fie garantată în conformitate cu standardele europene. Comisia observă cu profundă îngrijorare că regimul juridic din Polonia nu va mai respecta aceste cerințe ca urmare a noilor legi menționate mai sus. |
|
40. |
În plus, acțiunile și declarațiile publice împotriva judecătorilor și instanțelor din Polonia efectuate de guvernul polonez și de membrii parlamentului aparținând majorității aflate la guvernare au afectat încrederea în sistemul judiciar în ansamblul său. Comisia subliniază principiul cooperării loiale între organele de stat care constituie, astfel cum s-a evidențiat în avizele Comisiei de la Veneția, o condiție constituțională prealabilă într-un stat democratic guvernat de principiul statului de drept. |
|
41. |
Respectul față de statul de drept nu este doar o premisă obligatorie pentru protecția tuturor valorilor fundamentale enumerate la articolul 2 din TUE. Acesta reprezintă, de asemenea, o premisă pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor prevăzute în tratate și pentru stabilirea unei încrederi reciproce între cetățeni, mediul de afaceri și autoritățile naționale din sistemele juridice ale tuturor celorlalte state membre. |
|
42. |
Buna funcționare a statului de drept este esențială, de asemenea, în special pentru funcționarea armonioasă a pieței interne, întrucât operatorii economici trebuie să știe că vor fi tratați în mod egal în temeiul legii. Acest lucru nu poate fi asigurat fără un sistem judiciar independent în fiecare stat membru. |
|
43. |
Comisia observă că o gamă largă de foruri de la nivel european și internațional și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la cele două noi legi privind Curtea Supremă și Consiliul Judiciar Național, în special Comisia de la Veneția, Raportorul special al Organizației Națiunilor Unite pentru independența judecătorilor și a avocaților, Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și reprezentanții sistemului judiciar din toată Europa, inclusiv Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare și Consiliul Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa. |
|
44. |
În Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 privind situația statului de drept și a democrației în Polonia, Parlamentul European a declarat că este profund îngrijorat de reformularea legislației privind sistemul judiciar polonez și a solicitat președintelui polonez să nu semneze noi legi decât dacă acestea garantează pe deplin independența sistemului judiciar. |
4. MĂSURI RECOMANDATE
|
45. |
Comisia recomandă ca autoritățile poloneze să ia măsuri corespunzătoare și să soluționeze urgent amenințarea sistemică la adresa statului de drept identificată în secțiunea 2. |
|
46. |
În special, Comisia recomandă autorităților poloneze să ia următoarele măsuri cu privire la noile legi adoptate, pentru a asigura conformitatea acestora cu cerințele de protecție a independenței sistemului judiciar, a separării puterilor și a securității juridice, precum și cu Constituția Poloniei și standardele europene privind independența sistemului judiciar:
|
|
47. |
În plus, Comisia reamintește că niciuna dintre următoarele măsuri, recomandate în Recomandarea sa din 26 iulie 2017, referitoare la Curtea Constituțională, la legea privind organizarea instanțelor ordinare și la legea privind Școala Națională de Magistratură nu au fost întreprinse și, prin urmare, își reiterează recomandarea de a fi luate următoarele măsuri:
|
|
48. |
Comisia subliniază că o cooperare loială între diferitele instituții ale statului în ceea ce privește chestiunile legate de statul de drept este esențială pentru găsirea unei soluții la situația actuală. De asemenea, Comisia încurajează autoritățile poloneze să pună în aplicare avizele Comisiei de la Veneția cu privire la legea privind Consiliul Judiciar Național, legea privind organizarea instanțelor ordinare și legea privind Curtea Supremă, precum și să solicite punctul de vedere al Comisiei de la Veneția cu privire la orice propunere legislativă nouă care urmărește să restructureze sistemul judiciar din Polonia. |
|
49. |
Comisia invită guvernul polonez să rezolve problemele identificate în prezenta recomandare în decurs de trei luni de la primirea acesteia și să informeze Comisia cu privire la măsurile întreprinse în acest sens. |
|
50. |
Prezenta recomandare se emite în același timp cu propunerea motivată prezentată de Comisie în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE privind statul de drept în Polonia. Comisia este pregătită, în strânsă consultare cu Parlamentul European și Consiliul, să reconsidere această propunere motivată, în cazul în care autoritățile poloneze pun în aplicare măsurile recomandate expuse în prezenta recomandare, în termenul stabilit. |
|
51. |
Pe baza prezentei recomandări, Comisia este pregătită să continue dialogul constructiv cu guvernul polonez. |
Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2017.
Pentru Comisie
Frans TIMMERMANS
Prim-vicepreședinte
(1) Recomandarea (UE) 2016/1374 a Comisiei din 27 iulie 2016 privind statul de drept în Polonia (JO L 217, 12.8.2016, p. 53).
(2) Recomandarea (UE) 2017/146 a Comisiei din 21 decembrie 2016 privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandării (UE) 2017/146 (JO L 22, 27.1.2017, p. 65), și Recomandarea (UE) 2017/1520 a Comisiei din 26 iulie 2017 privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandărilor (UE) 2016/1374 și (UE) 2017/146 (JO L 228, 2.9.2017, p. 19).
(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 11 martie 2014, intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept”, COM(2014) 158 final.
(4) A se vedea COM(2014) 158 final, secțiunea 2, anexa I.
(5) Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), 30 august 2017, Avizul privind anumite dispoziții ale proiectului de lege privind Curtea Supremă din Polonia.
(6) K 10/17.
(7) APCE, 11 octombrie 2017, Rezoluția 2188 (2017), „Noi amenințări la adresa statului de drept în statele membre ale Consiliului Europei: exemple selectate”.
(8) RECJ, 13 octombrie 2017, Avizul Comitetului executiv al RECJ la solicitarea Krajowa Rada Sądownictwa (Consiliul Judiciar Național) din Polonia.
(9) Raportorul special al Națiunilor Unite privind independența judecătorilor și a avocaților, 27 octombrie 2017, „Observații preliminare privind vizita oficială în Polonia” (23-27 octombrie 2017).
(10) CCJE (2017) 9, 10 noiembrie 2017, „Declarație cu privire la situația privind independența sistemului judiciar din Polonia”.
(11) OSCE-ODIHR, 13 noiembrie 2017, Aviz privind anumite dispoziții ale proiectului de lege privind Curtea Supremă din Polonia (la data de 26 septembrie 2017).
(12) Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind situația statului de drept și a democrației în Polonia [2017/2931 (RSP)].
(13) CCCBE, 24 noiembrie 2017, Rezoluția ședinței plenare a Consiliului Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa (CCCBE).
(14) RECJ, 5 decembrie 2017, Avizul Comitetului executiv al RECJ cu privire la adoptarea modificărilor legii privind Consiliul Judiciar Național.
(15) Avizul 904/2017 CDL(2017)035 al Comisiei de la Veneția privind proiectul de lege de modificare a legii privind Consiliul Judiciar Național, privind proiectul de lege de modificare a legii privind Curtea Supremă, propus de președintele Poloniei și privind legea privind organizarea instanțelor ordinare [CDL(2017)035] și avizul 892/2017 CDL(2017)037 al Comisiei de la Veneția privind legea privind parchetul, astfel cum a fost modificată [CDL(2017)037].
(16) Legea de modificare a legii privind Școala Națională de Magistratură și Parchetul, legea privind organizarea instanțelor ordinare și o serie de alte legi („Legea privind Școala Națională de Magistratură”).
(17) Articolul 37 alineatul (1) din Legea privind Curtea Supremă. Această prevedere se aplică și judecătorilor Curții Administrative Supreme, întrucât articolul 49 din legea din 25 iulie 2002 privind organizarea instanțelor administrative prevede că aspectele legate de Curtea Administrativă Supremă care nu sunt reglementate de această lege (regimul de pensionare nu este) sunt reglementate mutatis mutandis de legea privind Curtea Supremă.
(18) Articolul 111 alineatul (1) din Legea privind Curtea Supremă. În plus, în conformitate cu articolul 111 alineatul (3) din Legea privind Curtea Supremă, toți judecătorii camerei militare (indiferent de vârsta lor) vor fi demiși și pensionați fără posibilitatea de a cere președintelui republicii prelungirea mandatului lor activ.
(19) Cauza CEDO Campbell și Fell/Regatul Unit, 28 iunie 1984, punctul 80, cauza Henryk Urban și Ryszard Urban/Polonia, 30 noiembrie 2011 (final), punctul 45, cauza Fruni/Slovacia, 21 iunie 2011 (final), punctul 145, și cauza Brudnicka și alții/Polonia, 3 martie 2005 (final), punctul 41.
(20) Punctele 49 și 50 din Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind judecătorii: independența, eficiența și responsabilitățile („Recomandarea CoE din 2010”).
(21) CDL(2017)035, punctul 48.
(22) Hotărârea din 31 mai 2005 în cauza C-53/03 Syfait și alții, ECLI:EU:C:2005:333, punctul 31; Hotărârea din 4 februarie 1999 în cauza C-103/97 Köllensperger și Atzwanger, ECLI:EU:C:1999:52, punctul 20.
(23) Hotărârea din 9 octombrie 2014 în cauza C-222/13, TDC, ECLI:EU:C:2014:2265, punctele 29-32; Hotărârea din 19 septembrie 2006 în cauza C-506/04, Wilson, ECLI:EU:C:2006:587, punctul 53; Hotărârea din 4 februarie 1999 în cauza C-103/97, Köllensperger și Atzwanger, ECLI:EU:C:1999:52, punctele 20-23; Hotărârea din 17 septembrie 1997 în cauza C-54/96, Dorsch Consult, ECLI:EU:C:1997:413, punctul 36; Hotărârea din 29 noiembrie 2001 în cauza C-17/00, De Coster, ECLI:EU:C:2001:651, punctele 18-21; Hotărârea din 13 decembrie 2017 în cauza C-403/16, Hassani, ECLI:EU:C:2017:960, punctul 40; cauza CEDO Baka/Ungaria, 20261/12, 23 iunie 2016, punctul 121.
(24) Cauza CEDO Campbell și Fell/Regatul Unit, A80 (1984), 28 iunie 1984, punctul 80.
(25) Noile norme intră în contradicție cu principiul inamovibilității judecătorilor, ca element esențial al independenței judecătorilor, astfel cum este consacrat în Recomandarea CoE din 2010 (punctul 49). În consecință, judecătorii Curții Supreme ar trebui să beneficieze de inamovibilitate, iar mandatele acestora nu ar trebui să înceteze înainte de termen. De asemenea, deciziile privind selecția și cariera judecătorilor ar trebui să se bazeze pe criterii obiective prestabilite prin lege sau de către autoritățile competente și, în cazul în care guvernul sau puterea legislativă ia deciziile privind selecția și cariera judecătorilor, o autoritate independentă și competentă provenită în mare parte din sistemul judiciar ar trebui să fie autorizată să facă recomandări sau să emită avize pe care autoritatea de numire să le respecte în practică (punctele 44-48).
(26) În conformitate cu articolul 111 alineatul (4) din legea privind Curtea Supremă, președintele republicii va încredința conducerea Curții Supreme unui judecător al Curții Supreme ales de el. Un astfel de „prim-președinte interimar” își va exercita funcțiile până când Adunarea Generală a judecătorilor va prezenta 5 candidați la funcția de prim-președinte al Curții Supreme (articolul 12. Adunarea Generală a judecătorilor Curții Supreme va fi în măsură să prezinte în prezent acești candidați, nu mai devreme ca cel puțin 110 judecători ai Curții Supreme să fie numiți.
(27) Articolul 183 alineatul (3) din Constituția Poloniei prevede că prim-președintele Curții Supreme este numit de președintele republicii, pentru un mandat de 6 ani, dintre candidații propuși de Adunarea Generală a Judecătorilor Curții Supreme.
(28) Pagina 2 din memorandumul explicativ.
(29) Cauza CEDO Sõro/Estonia, 3 septembrie 2015, punctele 60-62.
(30) Punctele 44-47 și 50 din Recomandarea CoE din 2010.
(31) Avizul CDL(2017)035, punctul 130.
(32) Avizul CDL(2017)035, punctul 48.
(33) Cererea se va face prin intermediul prim-președintelui Curții Supreme, care emite un aviz cu privire la cererea formulată de un judecător. Pentru prelungirea mandatului prim-președintelui, acesta trebuie să prezinte președintelui republicii avizul colegiului Curții Supreme. În procesul de luare a deciziei, președintele republicii poate solicita un aviz neobligatoriu al CJN [a se vedea articolul 37 alineatul (2) coroborat cu articolul 111 alineatul (1) din legea privind Curtea Supremă]. Se remarcă faptul că, potrivit avizului Curții Supreme, conform constituției, o astfel de decizie a președintelui republicii ar necesita o contrasemnătură a primului ministru, în conformitate cu articolul 144 alineatele (1) și (2) din Constituția Poloniei.
(34) Punctele 46 și 47. Acest regim ar suscita, de asemenea, preocupări în ceea ce privește Planul de acțiune al Consiliului Europei privind consolidarea independenței și a imparțialității sistemului judiciar CM(2016)36 final [la litera C punctul (ii), „Planul de acțiune al Consiliului Europei 2016”] și criteriile de referință ale CCJE [Avizul nr. 1 privind standardele referitoare la independența sistemului judiciar și inamovibilitatea judecătorilor (punctul 25)].
(35) Punctul 48 din Recomandarea CoE din 2010.
(36) Punctul 49 din Recomandarea CoE din 2010.
(37) Conform avizului CDL(2017)035, punctele 51 și 130.
(38) Articolul 89 alineatul (1) din legea privind Curtea Supremă.
(39) Articolul 115 din legea privind Curtea Supremă. După termenul de trei ani, calea de atac ar trebui să fie introdusă în termen de cinci ani de la momentul în care hotărârea respectivă a devenit definitivă și legală și în termen de un an, dacă a fost introdus recursul în casație, cu excepția cazului în care calea de atac extraordinară este exercitată în detrimentul persoanei chemate în judecată; în acest caz calea de atac poate fi introdusă nu mai târziu de un an de la data la care hotărârea devine definitivă [sau, în cazul în care a fost introdus recursul în casație, nu mai târziu de șase luni de la examinarea recursului, conform articolului 89 alineatul (4) din legea privind Curtea Supremă].
(40) Dacă au trecut cinci ani de când hotărârea contestată a rămas definitivă și aceasta a avut efecte juridice ireversibile sau dacă acest lucru este justificat de principiile sau de drepturile și libertățile persoanelor și cetățenilor consacrate în Constituție, Curtea Supremă poate să se limiteze la a confirma că hotărârea contestată a încălcat legea și a indica circumstanțele care au condus la adoptarea unei astfel de decizii [a se vedea articolul 89 alineatul (4) și articolul 115 alineatul (2) din legea privind Curtea Supremă].
(41) Articolul 91 alineatul (1) din legea privind Curtea Supremă.
(42) Cauzele penale nu mai pot face obiectul căii de atac extraordinare în detrimentul inculpatului după ce a trecut un an de la data la care hotărârea devine definitivă (sau, dacă a fost introdus recursul în casație, după ce au trecut șase luni de la examinarea recursului); nu există, de asemenea, posibilitatea de a contesta hotărârile prin care se stabilește nulitatea unei căsătorii, anularea unei căsătorii sau pronunțarea unui divorț (numai în măsura în care una sau ambele părți s-au recăsătorit după pronunțarea hotărârii) sau o decizie privind adopția. Calea de atac extraordinară nu poate avea ca obiect infracțiuni minore sau infracțiuni fiscale minore; conform articolului 89 alineatul (3) și articolului 90 alineatele (3) și (4) din legea privind Curtea Supremă.
(43) Articolul 89 alineatul (2) din legea privind Curtea Supremă.
(44) Articolul 89 alineatul (1) punctele 1-3 din legea privind Curtea Supremă.
(45) Cauza CEDO Brumărescu/România, 28 octombrie 1999, punctul 61, cauza Ryabykh/Rusia, 3 martie 2003, punctele 54 și 57, cauza Miragall Escolano și alții/Spania, 25 ianuarie 2000, punctul 33; și cauza Phinikaridou/Cipru, 20 decembrie 2007, alineatul (52).
(46) Hotărârea din 30 septembrie 2003 în cauza C-224/01, Köbler, ECLI:EU:C:2003:513, punctul 38.
(47) Moreira Ferreira/Portugalia (nr. 2), 11 iulie 2017 (final), punctul 62.
(48) Avizul CDL(2017)035, punctele 58, 63 și 130.
(49) Ambele principii au fost considerate ca făcând parte din statul de drept de către Curtea Constituțională, conform hotărârilor Curții Constituționale SK 7/06 din 24 octombrie 2007 și SK 77/06 din 1 aprilie 2008.
(50) Hotărârea SK 19/05 din 28 noiembrie 2006, SK 16/05 din 14 noiembrie 2007.
(51) În special avizele Curții Supreme din 6 și 23 octombrie și din 30 noiembrie 2017, avizul Ombudsmanului din 11 noiembrie 2017 și avizul OSCE-ODIHR din 13 noiembrie 2017.
(52) Articolul 74 din legea privind Curtea Supremă.
(53) Articolul 76 alineatul (8) din legea privind Curtea Supremă; președintele republicii poate numi responsabilul în materie disciplinară extraordinar din rândul procurorilor propuși de procurorul de stat, dacă o cauză disciplinară se referă la abateri disciplinare care îndeplinesc criteriile unei infracțiuni săvârșite cu intenție urmărite prin acuzație publică sau ale unor infracțiuni fiscale săvârșite cu intenție.
(54) Articolul 76 alineatul (8) din legea privind Curtea Supremă.
(55) Conform articolului 76 alineatul (9) din legea privind Curtea Supremă, ministrul justiției îl poate informa pe președintele republicii despre necesitatea numirii unui responsabil în materie disciplinară extraordinar dacă există un caz de abatere disciplinară care îndeplinește criteriile unei infracțiuni săvârșite cu intenție urmărite prin acuzație publică sau ale unei infracțiuni fiscale săvârșite cu intenție. Se pare că ministerul justiției și președintele republicii vor determina în mod autonom dacă un caz îndeplinește sau nu aceste criterii, deoarece deciziile lor de numire a responsabilului în materie disciplinară extraordinar nu pot fi atacate.
(56) Raportul OSCE-ODIHR din 13 noiembrie 2017, punctele 119-121; Opinia Curții Supreme din 6 octombrie, pagina 34.
(57) Conform articolului 108 alineatele (17)-(19) din legea privind Curtea Supremă, ministrul justiției are puterea de a stabili numărul judecătorilor disciplinari și de a-i numi, pentru judecătorii instanțelor ordinare, fără a se consulta cu sistemul judiciar. În plus, ministrul justiției va putea să controleze personal cauzele disciplinare desfășurate împotriva judecătorilor instanțelor ordinare prin intermediul unor responsabili în materie de disciplină și al unui responsabil în materie disciplinară extraordinar al ministrului justiției desemnat de el însuși (inclusiv, în anumite circumstanțe, din rândul procurorilor). Responsabilii în materie disciplinară numiți de ministrul justiției vor putea redeschide investigațiile închise, la cererea ministrului justiției.
(58) Potrivit legii, dispozițiile consacrate în legea privind organizarea instanțelor ordinare, inclusiv cele privind aspectele procedurale ale procedurilor disciplinare, li se aplică mutatis mutandis și judecătorilor Curții Supreme; conform articolului 72 alineatul (1) și articolului 108 coroborat cu articolul 10 alineatul (1) din legea privind Curtea Supremă. Legea privind Curtea Supremă modifică, la articolul 108, legea privind organizarea instanțelor ordinare.
(59) Articolul 108 alineatul (23) din legea privind Curtea Supremă, în ceea ce privește termenele articolului 115c adăugat la legea privind organizarea instanțelor ordinare.
(60) Dacă dovezile au fost prezentate după termenul prevăzut, conform articolului 108 alineatul (22) din legea privind Curtea Supremă.
(61) Articolul 108 alineatul (13) litera (b) din legea privind Curtea Supremă.
(62) Articolul 108 alineatul (23) din legea privind Curtea Supremă.
(63) Cauza CEDO Vilho Eskelinen și alții/Finlanda, 19 aprilie 2007, punctul 62, cauza Olujić/Croația, 5 februarie 2009, punctele 34-43, cauza Harabin/Slovacia, 20 noiembrie 2012, punctele 118-124, cauza Baka/Ungaria, 23 iunie 2016, punctele 100-119.
(64) Articolul 26 și articolul 94 din legea privind Curtea Supremă.
(65) Articolul 134 din legea privind Curtea Supremă; fosta cameră de muncă, securitate socială și afaceri publice este împărțită în două camere, camera de muncă și securitate socială și noua cameră de control extraordinar și afaceri publice; această nouă cameră va fi compusă din judecători noi, întrucât toți judecătorii actuali sunt transferați în camera de muncă și securitate socială; actualii judecători ai Curții Supreme pot solicita transferul în această nouă cameră.
(66) O listă completă a sarcinilor îndeplinite de această cameră se regăsește la articolul 26.
(67) Președintele camerei disciplinare este autonom față de prim-președintele Curții Supreme, iar bugetul acestei camere poate fi mărit substanțial în comparație cu bugetul general al Curții Supreme [conform articolului 7 alineatele (2) și (4) și articolului 20 din legea privind Curtea Supremă].
(68) Conform articolului 131 din legea privind Curtea Supremă, până când nu au fost numiți toți judecătorii Curții Supreme din camera disciplinară, alți judecători ai Curții Supreme nu pot fi transferați într-un post din această cameră.
(69) O listă completă a sarcinilor îndeplinite de această cameră disciplinară se regăsește la articolul 27 din legea privind Curtea Supremă.
(70) Avizul CDL(2017)035, punctul 92.
(71) Avizul CDL(2017)035, punctul 43.
(72) Articolul 61 alineatul (2) din legea privind Curtea Supremă.
(73) Avizul CDL(2017)035, punctul 67.
(74) Articolul 186 alineatul (1) din Constituția Poloniei: „Consiliul Judiciar Național protejează independența instanțelor și judecătorilor”.
(75) De exemplu, în contextul unor proceduri disciplinare împotriva judecătorilor derulate de către un consiliu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pus în discuție nivelul de influență a autorităților legislative sau executive, având în vedere că respectivul consiliu era compus în mare parte din membri numiți direct de către aceste autorități; cauza CEDO Ramos Nunes de Carvalho E Sá/Portugalia, 55391/13, 57728/13 și 74041/13, 21 iunie 2016, punctul 77.
(76) Mandatele actualilor judecători-membri ar expira în ziua precedentă începerii unui mandat comun al noilor judecători-membri ai Consiliului, dar nu mai târziu de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Cronologia este următoarea: în termen de trei zile de la data publicării legii, președintele Seimului anunță începerea procedurii de numire. În termen de 21 de zile de la acest anunț, candidații la posturile de judecători-membri ai Consiliului sunt prezentați președintelui Seimului de către entitățile autorizate (grupuri de cel puțin 25 de judecători sau 2 000 de cetățeni). La expirarea acestui termen de 21 de zile, președintele transmite lista candidaților grupurilor parlamentare, care vor avea la dispoziție șapte zile pentru a propune până la nouă candidați de pe lista respectivă. Ulterior, are loc procedura de numire conform dispozițiilor obișnuite (a se vedea mai jos); conform articolelor 6 și 7 din legea de modificare a legii privind Consiliul Judiciar Național și articolului 1 alineatele (1) și (3) prin adăugarea articolelor 11a și 11d din legea de modificare a legii privind Consiliul Judiciar Național.
(77) Alineatul (27); a se vedea și litera C punctul (ii) din Planul de acțiune al Consiliului Europei 2016, punctul 27 din Avizul CCJE nr. 10 privind Consiliul Judiciar în slujba societății și punctul 2.3 din standardele RECJ în Raportul „Consiliile judiciare” pentru 2010-2011.
(78) Constituția prevede că Consiliul Judiciar Național este compus din membri ex officio (prim-președintele Curții Supreme, ministrul justiției, președintele Curții Supreme Administrative și un membru desemnat de președinte) și din membri aleși. Membrii aleși cuprind patru deputați „aleși de Seim”, doi senatori „aleși de Senat” și 15 judecători („aleși din rândul” instanțelor ordinare, administrative și militare și al Curții Supreme).
(79) Articolul 1 alineatul (3) din legea privind Consiliul Judiciar Național, care adaugă articolul 11a alineatele (2) și (3): se remarcă faptul că fiecare grup (de judecători și de cetățeni) poate depune mai mult de o nominalizare pentru un judecător-membru al Consiliului.
(80) În cazul în care grupurile parlamentare nu prezintă, în total, 15 candidați, Președinția Seimului îi va alege pentru a crea o listă de 15 candidați, care apoi va fi transmisă comitetului Seimului [conform articolului 1 alineatul (3), care adăugă articolul 11c și articolul 11d alineatele (1)-(4)].
(81) Cauza CEDO Morice/Franța, 29369/10, 23 aprilie 2015, punctul 78, Cipru/Turcia, 25781/94, 10 mai 2001, punctul 233.
(82) Avizul CDL(2017)035, punctul 130.
(83) Avizul CDL(2017)035, punctul 31.