ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 285

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 60
1 noiembrie 2017


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1977 al Comisiei din 26 octombrie 2017 de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

1

 

*

Regulamentul (UE) 2017/1978 al Comisiei din 31 octombrie 2017 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală în ceea ce privește echinodermele recoltate în afara zonelor de producție clasificate ( 1 )

3

 

*

Regulamentul (UE) 2017/1979 al Comisiei din 31 octombrie 2017 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman în ceea ce privește echinodermele recoltate din afara zonelor de producție clasificate ( 1 )

6

 

*

Regulamentul (UE) 2017/1980 al Comisiei din 31 octombrie 2017 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 în ceea ce privește metoda de detectare a toxinelor paralitice ale crustaceelor (PSP) ( 1 )

8

 

*

Regulamentul (UE) 2017/1981 al Comisiei din 31 octombrie 2017 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de temperatură în timpul transportului cărnii ( 1 )

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1982 al Comisiei din 31 octombrie 2017 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de Dongguan Luzhou Shoes Co. Ltd, Dongguan Shingtak Shoes Co. Ltd, Guangzhou Dragon Shoes Co. Ltd, Guangzhou Evervan Footwear Co. Ltd, Guangzhou Guangda Shoes Co. Ltd, Long Son Joint Stock Company și Zhaoqing Li Da Shoes Co., Ltd, precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14

14

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Directiva delegată (UE) 2017/1975 a Comisiei din 7 august 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o derogare pentru cadmiul din diodele emițătoare de lumină (leduri) cu schimb de culoare destinate utilizării în sistemele de afișare ( JO L 281, 31.10.2017 )

32

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1977 AL COMISIEI

din 26 octombrie 2017

de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 (2), Comisia a clasificat un aparat portabil, alimentat cu baterii, destinat captării și înregistrării de imagini statice și video, la codul NC 8525 80 99 ca „Alte camere video cu înregistrare”.

(2)

În hotărârea sa în cauzele conexate C-435/15 și C-666/15 (3), Curtea de Justiție a decis că Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 nu este valid.

(3)

Din motive de securitate juridică, dispozițiile care au fost declarate invalide de către Curtea de Justiție ar trebui să fie eliminate din ordinea juridică a Uniunii.

(4)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 ar trebui să fie abrogat.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 se abrogă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 octombrie 2017.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Stephen QUEST

Director general

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 876/2014 al Comisiei din 8 august 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 240, 13.8.2014, p. 12).

(3)  Hotărârea Curții de Justiție din 22 martie 2017, GROFA și alții, C-435/15 și C-666/15, ECLI:EU:C:2017:232.


1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/3


REGULAMENTUL (UE) 2017/1978 AL COMISIEI

din 31 octombrie 2017

de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală în ceea ce privește echinodermele recoltate în afara zonelor de producție clasificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 10 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice de igienă aplicabile alimentelor de origine animală, care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar. Regulamentul prevede, printre altele, că operatorii din sectorul alimentar pot introduce pe piață produse de origine animală numai dacă acestea au fost preparate și manipulate exclusiv în unități care îndeplinesc anumite cerințe, inclusiv cerințele relevante din anexa III la regulamentul respectiv.

(2)

În secțiunea VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se specifică faptul că această secțiune se aplică moluștelor bivalve vii și, cu excepția dispozițiilor privind purificarea, se aplică, de asemenea, echinodermelor, tunicatelor și gasteropodelor marine vii. Se menționează, de asemenea, faptul că există cerințe specifice care se aplică pectinidelor și gasteropodelor marine care nu se hrănesc prin filtrare recoltate în afara zonelor de producție.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală. Acesta prevede că statele membre trebuie să se asigure că producția și introducerea pe piață a moluștelor bivalve vii, a echinodermelor vii, a tunicatelor vii și a gasteropodelor marine vii se supun controalelor oficiale, astfel cum se prevede în anexa II la regulamentul menționat. Capitolul II din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că zonele de producție trebuie clasificate în funcție de nivelul de contaminare cu materii fecale. Animalele care se hrănesc prin filtrare, cum ar fi moluștele bivalve, pot acumula microorganisme care reprezintă un risc pentru sănătatea publică.

(4)

Echinodermele nu sunt, în general, animale care se hrănesc prin filtrare. Prin urmare, riscul ca aceste animale să acumuleze microorganisme legate de contaminarea cu materii fecale este foarte redus. În plus, potrivit rapoartelor, nicio informație epidemiologică nu indică existența unei legături între dispozițiile privind clasificarea zonelor de producție prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și riscurile pentru sănătatea publică asociate echinodermelor care nu se hrănesc prin filtrare. Din acest motiv, echinodermele respective ar trebui excluse din dispozițiile privind clasificarea zonelor de producție, astfel cum sunt stabilite în secțiunea VII capitolul II din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(5)

În plus, secțiunea VII capitolul IX din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește cerințe specifice care se aplică pectinidelor și gasteropodelor marine care nu se hrănesc prin filtrare recoltate în afara zonelor de producție clasificate. Aceste cerințe ar trebui să se aplice, de asemenea, echinodermelor care nu se hrănesc prin filtrare.

(6)

Prin urmare, secțiunea VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).


ANEXĂ

Secțiunea VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică după cum urmează:

1.

În partea introductivă, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Prezenta secțiune se aplică moluștelor bivalve vii. Cu excepția dispozițiilor privind purificarea, aceasta se aplică, de asemenea, echinodermelor, tunicatelor și gasteropodelor marine vii. Dispozițiile privind clasificarea zonelor de producție prevăzute în capitolul II partea A din secțiunea respectivă nu se aplică gasteropodelor marine și echinodermelor care nu se hrănesc prin filtrare.”

2.

Capitolul IX se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL IX:   CERINȚE SPECIFICE CARE SE APLICĂ PECTINIDELOR, GASTEROPODELOR MARINE ȘI ECHINODERMELOR CARE NU SE HRĂNESC PRIN FILTRARE RECOLTATE ÎN AFARA ZONELOR DE PRODUCȚIE CLASIFICATE

Operatorii din sectorul alimentar care recoltează pectinide, gasteropode marine și echinoderme care nu se hrănesc prin filtrare în afara zonelor de producție clasificate sau care manipulează astfel de pectinide și/sau astfel de gasteropode marine și/sau astfel de echinoderme trebuie să respecte următoarele cerințe:

1.

pectinidele, gasteropodele marine și echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare trebuie introduse pe piață numai în cazul în care sunt recoltate și manipulate în conformitate cu capitolul II partea B și respectă standardele stabilite în capitolul V, astfel cum se dovedește printr-un sistem de autocontrol;

2.

în plus față de punctul 1, atunci când datele care provin de la programele de monitorizare oficiale permit autorității competente să clasifice fondurile pescărești – după caz, în colaborare cu operatorii din sectorul alimentar – se aplică pectinidelor, prin analogie, dispozițiile din capitolul II partea A;

3.

pectinidele, gasteropodele marine și echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare trebuie introduse pe piață în vederea consumului uman numai prin licitație, prin intermediul unui centru de expediere sau al unei unități de prelucrare. Atunci când manipulează pectinide și/sau astfel de gasteropode marine și/sau echinoderme, operatorii din sectorul alimentar care își desfășoară activitatea în astfel de unități trebuie să informeze autoritatea competentă în acest sens și, în ceea ce privește centrele de expediere, să respecte cerințele relevante din capitolele III și IV;

4.

operatorii din sectorul alimentar care manipulează pectinide, gasteropode marine vii și echinoderme vii care nu se hrănesc prin filtrare trebuie să respecte:

(a)

cerințele din capitolul I punctele 3-7 privind documentele, după caz. În acest caz, documentul de înregistrare trebuie să indice clar locul unde se află zona de recoltare a pectinidelor și/sau a gasteropodelor marine vii și/sau a echinodermelor vii; sau

(b)

cerințele din capitolul VI punctul 2 privind închiderea tuturor pachetelor conținând pectinide vii, gasteropode marine vii și echinoderme vii expediate în vederea vânzării cu amănuntul, precum și cerințele din capitolul VII privind marcajul de identificare și etichetarea.”


1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/6


REGULAMENTUL (UE) 2017/1979 AL COMISIEI

din 31 octombrie 2017

de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman în ceea ce privește echinodermele recoltate din afara zonelor de producție clasificate

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 17 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că statele membre trebuie să asigure faptul că producția și introducerea pe piață a moluștelor bivalve vii, a echinodermelor vii, a tunicatelor vii și a gasteropodelor marine vii fac obiectul unor controale oficiale astfel cum se descrie în anexa II la regulamentul respectiv. Capitolul II din anexa respectivă conține norme privind clasificarea și monitorizarea zonelor de producție.

(3)

În capitolul II din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, zonele de producție sunt clasificate în funcție de nivelul de contaminare fecală. Animalele care se hrănesc prin filtrare, cum sunt moluștele bivalve, pot acumula microorganisme care reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Acesta este motivul pentru care clasificarea zonelor de producție se bazează pe prezența anumitor microorganisme prezente ca urmare a contaminării fecale.

(4)

În general, echinodermele sunt animale care nu se hrănesc prin filtrare; în consecință, riscul ca astfel de animale să acumuleze microorganisme ca urmare a contaminării fecale este mic. În plus, nu a fost raportată nicio informație epidemiologică din care să rezulte că ar exista o legătură între normele stabilite în capitolul II din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 privind clasificarea zonelor de producție și riscurile pentru sănătatea publică asociate cu echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare.

(5)

În consecință, echinodermele ar trebui excluse din sfera de aplicare a normelor privind clasificarea zonelor de producție stabilite în capitolul II din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(6)

Capitolul III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește controalele oficiale vizând pectinidele și gasteropodele marine vii care nu se hrănesc prin filtrare recoltate din afara zonelor de producție clasificate; echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare ar trebui incluse în acest capitol.

(7)

Prin urmare, capitolul III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 ar trebui modificat în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În anexa II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, capitolul III se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL III:   CONTROALE OFICIALE PRIVIND PECTINIDELE, GASTEROPODELE MARINE ȘI ECHINODERMELE CARE NU SE HRĂNESC PRIN FILTRARE, RECOLTATE DIN AFARA ZONELOR DE PRODUCȚIE CLASIFICATE

Controalele oficiale privind pectinidele, gasteropodele marine și echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare, recoltate din afara zonelor de producție clasificate, se efectuează în piețe de licitație a peștelui, în centre de expediere și în unități de prelucrare.

Astfel de controale oficiale trebuie să verifice respectarea standardelor sanitare pentru moluștele bivalve vii, menționate în anexa III secțiunea VII capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, precum și respectarea altor cerințe menționate în anexa III secțiunea VII capitolul IX din respectivul regulament.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 206.


1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/8


REGULAMENTUL (UE) 2017/1980 AL COMISIEI

din 31 octombrie 2017

de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 în ceea ce privește metoda de detectare a toxinelor paralitice ale crustaceelor (PSP)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 11 punctul 4,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (2), în special articolul 18 punctul 13 litera (a),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală, iar Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește cerințe specifice privind normele de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. Măsurile de punere în aplicare a regulamentelor menționate în ceea ce privește metodele de testare recunoscute pentru biotoxinele marine sunt stabilite în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei (3).

(2)

Punctul 2 din capitolul I al anexei III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 prevede că, în cazul în care rezultatele metodei de detectare a toxinelor paralitice ale crustaceelor (PSP) sunt contestate, metoda de referință este metoda biologică.

(3)

În cadrul celei de a treizeci și șasea sesiuni a comitetului Codex Alimentarius privind metodele de analiză și de eșantionare (Budapesta, Ungaria, 23-27 februarie 2015) (4), s-a confirmat menținerea metodei de testare biologică în secțiunea I-8.6.2 din Codex ca fiind de tipul IV (5).

(4)

Toate metodele Codex, inclusiv metodele de tip IV, pot fi utilizate doar pentru control, inspecție și reglementare (Principiile de stabilire a metodelor de analiză), iar în cazul în care părțile convin astfel, pentru soluționarea litigiilor [Orientări privind soluționarea litigiilor privind rezultatele analitice (ale testelor) (CAC/GL 70-2009)], dar nu pot fi utilizate ca metodă de referință.

(5)

Având în vedere faptul că o metodă de tip IV nu poate fi utilizată ca metodă de referință, este important să se adapteze normele actuale ale Uniunii la standardele internaționale.

(6)

Având în vedere că așa-numita metodă Lawrence, astfel cum a fost publicată în Metoda oficială AOAC 2005.06 (Toxine paralitice ale crustaceelor), este utilizată în prezent pentru detectarea conținutului de toxine paralitice ale crustaceelor (PSP) din părțile comestibile ale moluștelor, este oportun ca această metodă să fie utilizată ca metodă de referință pentru detectarea toxinelor respective.

(7)

Prin urmare, capitolul I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 ar trebui modificat în consecință.

(8)

Pentru a permite statelor membre să își adapteze metodele la metoda chimică, metoda de testare biologică poate fi utilizată în continuare ca metodă de referință până la 31 decembrie 2018.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Capitolul I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL I

METODĂ DE DETECTARE A TOXINELOR PARALITICE ALE CRUSTACEELOR (PSP)

1.

Conținutul de toxine paralitice ale crustaceelor (PSP) din părțile comestibile ale moluștelor (corp întreg sau orice parte care poate fi consumată separat) trebuie să fie determinat în conformitate cu metoda de testare biologică sau cu orice altă metodă recunoscută la nivel internațional.

2.

În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este așa-numita metodă Lawrence, astfel cum a fost publicată în Metoda oficială AOAC 2005.06 (Toxine paralitice ale crustaceelor).”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(2)  JO L 139, 30.4.2004, p. 206.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (JO L 338, 22.12.2005, p. 27).

(4)  http://www.fao.org/fao-who-codexalimentarius/sh-proxy/en/?lnk=1&url=https%253A%252F%252Fworkspace.fao.org%252Fsites%252Fcodex%252FMeetings%252FCX-715-36%252FREP15_MASe.pdf

(5)  Punctul 56 din raport.


1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/10


REGULAMENTUL (UE) 2017/1981 AL COMISIEI

din 31 octombrie 2017

de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de temperatură în timpul transportului cărnii

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 10 alineatul (1) literele (d) și (e),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice privind igiena alimentelor de origine animală care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar. Regulamentul în cauză prevede că operatorii din sectorul alimentar trebuie să asigure conformitatea cu cerințele specifice de temperatură înaintea și în timpul transportului cărnii.

(2)

În conformitate cu anexa III la regulamentul respectiv, carnea, cu excepția organelor comestibile, provenită de la ungulate domestice, trebuie să fie refrigerată imediat după inspecția veterinară post mortem la o temperatură internă care să nu fie mai mare de 7 °C după o curbă de refrigerare care să asigure o scădere continuă a temperaturii, cu excepția cazului în care există alte dispoziții specifice. Aceasta se realizează în abator, înainte de începerea transportului.

(3)

La 6 martie 2014, grupul științific privind riscurile biologice al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat partea 1 a unui aviz științific (2) privind riscurile asupra sănătății publice legate de menținerea lanțului frigorific în timpul depozitării și al transportului cărnii, care se referă numai la carnea provenită de la ungulate domestice. Avizul respectiv concluzionează că, ținând cont de faptul că majoritatea contaminării bacteriene are loc la suprafața carcasei, temperatura la suprafață este un indicator adecvat al creșterii numărului de bacterii. El prevede, de asemenea, combinații de temperaturi maxime la suprafață în momentul încărcării carcasei și perioade maxime de refrigerare și de transport, care determină o creștere a numărului agenților patogeni (microorganisme care cauzează toxiinfecții alimentare) echivalentă cu sau mai mică decât cea obținută atunci când carcasele sunt refrigerate la o temperatură internă de 7 °C în abator.

(4)

La 8 iunie 2016, EFSA a adoptat un alt aviz științific (3) privind creșterea numărului bacteriilor care determină alterarea cărnii în timpul depozitării și al transportului. Avizul respectiv a constatat că unele bacterii care determină alterarea cărnii (bacterii care nu cauzează în mod necesar boli, dar care pot altera alimentele astfel încât acestea să devină inacceptabile pentru consumul uman), în special Pseudomonas spp, pot atinge niveluri critice mai rapid decât agenții patogeni, în funcție de nivelul de contaminare inițial cu bacterii care determină alterarea și de condițiile de temperatură.

(5)

Numărul de colonii de bacterii aerobe trebuie să fie evaluat în mod sistematic de către operatorii din sectorul alimentar în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei (4). El poate fi utilizat ca un indicator al limitei superioare a concentrației oricăror specii de bacterii care determină alterarea prezente pe carne.

(6)

Pe baza avizului EFSA și ținând cont de instrumentele de evaluare disponibile, este, prin urmare, posibilă introducerea unor abordări alternative mai flexibile în ceea ce privește condițiile de temperatură în timpul transportului cărnii proaspete, în special al carcaselor sau al bucăților mai mari, fără a crește riscurile pentru sănătatea publică și fără a devia de la principiul de bază conform căruia acest tip de carne ar trebui să fie refrigerată la 7 °C printr-o scădere continuă a temperaturii. Această flexibilitate sporită ar permite cărnii să ajungă la consumator mult mai rapid după sacrificare, facilitând astfel comerțul cu carne proaspătă din Uniune.

(7)

În timp ce abordările alternative se bazează pe temperatura la suprafață și pe temperatura aerului în timpul transportului, o scădere continuă a temperaturii, astfel cum a fost deja impusă prin dispozițiile în vigoare, presupune că o parte din căldura corporală ar trebui, de asemenea, înlăturată înainte de transportul pe distanțe lungi. Stabilirea nivelului unei temperaturi interne la care carcasele și bucățile mai mari trebuie să fie refrigerate înainte de transport reprezintă un mod de a garanta că o proporție semnificativă a căldurii corporale este eliminată.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede, de asemenea, o derogare de la obligația de a refrigera carnea la 7 °C înainte de transport pentru anumite produse în anumite condiții. Pentru a evita orice utilizare abuzivă a acestei derogări, este necesar să se clarifice faptul că derogarea este permisă doar în cazul în care este justificată prin motive de natură tehnologică, de exemplu, atunci când refrigerarea la 7 °C ar putea să nu contribuie la prelucrarea cea mai adecvată din punct de vedere igienic și tehnic a produsului.

(9)

Prin urmare, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se modifică după cum urmează:

1.

La secțiunea I capitolul VII, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Carnea trebuie să ajungă la temperatura prevăzută la punctul 1 înainte de transport și să fie menținută la temperatura respectivă în timpul transportului.

Cu toate acestea, următoarele litere (a) și (b) se aplică.

(a)

Transportul cărnii pentru producția de produse specifice poate avea loc înainte ca temperatura specificată la punctul 1 să fie atinsă în cazul în care autoritatea competentă autorizează acest lucru, cu condiția ca:

(i)

transportul să se efectueze în conformitate cu cerințele prevăzute de autoritățile competente de origine și de destinație pentru transportul de la o anumită unitate la alta;

(ii)

carnea să părăsească de îndată abatorul sau o sală de tranșare care se află în aceeași clădire cu abatorul și ca transportul să nu dureze mai mult de două ore;

și

(iii)

transportul să fie justificat prin motive de natură tehnologică.

(b)

Transportul de carcase, semicarcase, sferturi de carcase sau semicarcase tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro, provenite de la ovine, caprine, bovine și porcine, poate începe înainte ca temperatura specificată la punctul 1 să fie atinsă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(i)

temperatura este monitorizată și înregistrată în cadrul procedurilor bazate pe principiile HACCP;

(ii)

operatorii din sectorul alimentar care expediază și transportă carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro au primit din partea autorității competente de la locul de plecare autorizația documentată pentru a utiliza această derogare;

(iii)

vehiculul care transportă carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro sunt echipate cu un instrument care monitorizează și înregistrează temperatura aerului la care sunt expuse carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro în așa fel încât autoritățile competente să poată verifica conformitatea cu condițiile de durată și de temperatură stabilite la punctul (viii);

(iv)

vehiculul care transportă carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro colectează carne de la un singur abator per transport;

(v)

carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro care fac obiectul acestei derogări trebuie să aibă o temperatură internă de 15 grade la începutul transportului dacă acestea urmează să fie transportate în același compartiment ca și carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro care îndeplinesc cerința de temperatură de la punctul 1 (și anume,7 grade);

(vi)

transportul este însoțit de o declarație a operatorului din sectorul alimentar; declarația respectivă trebuie să menționeze durata de refrigerare înainte de încărcare, ora exactă la care a început încărcarea carcaselor, a semicarcaselor, a sferturilor de carcase sau a semicarcaselor tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro, temperatura la suprafață la momentul respectiv, temperatura maximă a aerului în timpul transportului la care pot fi expuse carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro, durata maximă permisă a transportului, data autorizației și numele autorității competente care tutelează derogarea;

(vii)

operatorul din sectorul alimentar de la destinație trebuie să informeze autoritățile competente înainte să primească pentru prima dată carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro care nu ating temperatura specificată la punctul 1 înainte de transport;

(viii)

acest tip de carne este transportată în conformitate cu următorii parametri:

Pentru o perioadă maximă de transport (5) de șase ore:

Specie

Temperatura la suprafață (2)

Perioada maximă de timp pentru refrigerare la temperatura maximă permisă la suprafață (3)

Temperatura maximă a aerului în timpul transportului (4)

Media zilnică maximă a numărului de colonii de bacterii aerobe per carcasă (5)

Ovine și caprine

7 °C

8 ore

6 °C

log10 3,5 cfu/cm2

Bovine

20 de ore

log10 3,5 cfu/cm2

Porcine

16 ore

log10 4 cfu/cm2

Pentru o perioadă maximă de transport (5) de treizeci de ore:

Specie

Temperatura la suprafață (2)

Perioada maximă de timp pentru refrigerare la temperatura maximă permisă la suprafață (3)

Temperatura internă (6)

Temperatura maximă a aerului în timpul transportului (4)

Media zilnică maximă a numărului de colonii de bacterii aerobe per carcasă (5)

Porcine

7 °C

16 ore

15 °C

6 °C

log10 4 cfu/cm2

Pentru o perioadă maximă de transport (5) de șaizeci de ore:

Specie

Temperatura la suprafață (2)

Perioada maximă de timp pentru refrigerare la temperatura maximă permisă la suprafață (3)

Temperatura internă (6)

Temperatura maximă a aerului în timpul transportului (4)

Media zilnică maximă a numărului de colonii de bacterii aerobe per carcasă (5)

Ovine și caprine

4 °C

12 ore

15 °C

3 °C

log10 3 cfu/cm2

Bovine

24 de ore

2.

La secțiunea I, capitolul V, se adaugă următorul punct 5:

„5.

Carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în maximum trei bucăți pentru vânzare angro pot fi dezosate și tranșate înainte de a atinge temperatura prevăzută la punctul 2 litera (b) atunci când au fost transportate în temeiul derogării prevăzute la punctul 3 litera (b) din capitolul VII al secțiunii I. În acest caz, în timpul tranșării sau al dezosării, carnea trebuie să fie expusă la temperaturi ale aerului care să asigure o scădere continuă a temperaturii cărnii. De îndată ce este tranșată și, după caz, ambalată, carnea trebuie să fie refrigerată la temperatura prevăzută la punctul 2 litera (b) în cazul în care temperatura cărnii nu este deja sub această valoare.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(2)  EFSA Journal 2014; 12(3):3601 [81 pp.].

(3)  EFSA Journal 2016; 14(6):4523 [38 pp.].

(4)  Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).

(5)  Perioada maximă permisă de la începutul încărcării cărnii în vehicul până la finalizarea livrării la destinație. Încărcarea cărnii în vehicul poate fi amânată dincolo de perioada maximă permisă pentru refrigerarea cărnii la temperatura la suprafață specificată. În acest caz, durata maximă a transportului trebuie să fie redusă cu aceeași durată cu care a fost amânată încărcarea. Autoritatea competentă a statului membru de destinație poate limita numărul de puncte de livrare.

(2)  Temperatura maximă permisă la suprafață la momentul încărcării și, ulterior, măsurată la nivelul celor mai groase părți ale carcasei, semicarcaselor, sferturilor de carcase sau semicarcaselor tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro.

(3)  Perioada maximă permisă de la momentul sacrificării până la atingerea temperaturii maxime la suprafață permise la încărcare.

(4)  Temperatura maximă a aerului la care carnea poate fi expusă din momentul în care începe încărcarea și pe toată durata transportului.

(5)  Media zilnică maximă a numărului de colonii de bacterii aerobe a abatorului utilizând o perioadă rulantă de 10 săptămâni, autorizată pentru carcasele de specii relevante, astfel cum a fost evaluată de către operator într-un mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, în conformitate cu procedurile de prelevare de probe și de testare stabilite la punctele 2.1.1, 2.1.2 din capitolul 2 și la punctul 3.2 din capitolul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).

(6)  Temperatura internă maximă a cărnii permisă la momentul încărcării și ulterior.”


1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/14


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1982 AL COMISIEI

din 31 octombrie 2017

de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de Dongguan Luzhou Shoes Co. Ltd, Dongguan Shingtak Shoes Co. Ltd, Guangzhou Dragon Shoes Co. Ltd, Guangzhou Evervan Footwear Co. Ltd, Guangzhou Guangda Shoes Co. Ltd, Long Son Joint Stock Company și Zhaoqing Li Da Shoes Co., Ltd, precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), în special articolul 266,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4) și articolul 14 alineatele (1) și (3),

întrucât:

A.   PROCEDURA

(1)

La 23 martie 2006, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 553/2006 (2) de instituire a unor măsuri antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele (denumite în continuare „încălțăminte”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) și Vietnam (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 (3), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive cuprinse între 9,7 % și 16,5 % la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și din RPC timp de doi ani [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 1472/2006” sau „regulamentul în litigiu”].

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 388/2008 (4), Consiliul a extins măsurile antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din RPC la importurile expediate din Regiunea Administrativă Specială („RAS”) Macao, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca originare din RAS Macao.

(4)

Ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, inițiată la 3 octombrie 2008 (5), Consiliul a extins măsurile antidumping pentru o perioadă de 15 luni prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 (6), și anume până la 31 martie 2011, dată la care măsurile au expirat [denumit în continuare „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009”].

(5)

Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd și Risen Footwear (HK) Co Ltd, precum și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd (denumiți în continuare „solicitanții”) au contestat regulamentul în litigiu la Tribunalul de Primă Instanță (în prezent: Tribunalul). Prin hotărârile din 4 martie 2010 în cauza T-401/06, Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliul, și din 4 martie 2010 în cauzele conexate T-407/06 și T-408/06 Zhejiang Aokang Shoes și Wenzhou Taima Shoes/Consiliu, Tribunalul a respins contestațiile respective.

(6)

Solicitanții au introdus recurs împotriva hotărârilor respective. Prin hotărârile sale din 2 februarie 2012 în cauza C-249/10 P Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliul și din 15 noiembrie 2012 în cauza C-247/10 P, Zhejiang Aokang Shoes/Consiliul (denumite în continuare „hotărârile Brosmann și Aokang”), Curtea de Justiție a casat hotărârile respective. Aceasta a considerat că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în măsura în care acesta a considerat că Comisia nu era obligată să examineze cererile de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”), depuse în temeiul articolului 2 alineatul (7) literele (b) și (c) din regulamentul de bază de comercianți neincluși în eșantion (punctul 36 din hotărârea pronunțată în cauza C-249/10 P și punctele 29 și 32 din hotărârea pronunțată în cauza C-247/10 P).

(7)

Ulterior, Curtea de Justiție s-a pronunțat ea însăși asupra litigiului. Conform acesteia „Comisia ar fi trebuit să examineze cererile documentate pe care recurentele i le prezentaseră în temeiul articolului 2 alineatul (7)literele (b) și (c) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TEP în cadrul procedurii antidumping prevăzute de regulamentul în litigiu. Ulterior, trebuie să se constate că nu se exclude că o astfel de examinare ar fi condus la impunerea, în privința acestora, a unei taxe antidumping definitive diferite de taxa de 16,5 % care le este aplicabilă în temeiul articolului 1 alineatul (3) din regulamentul în litigiu. Astfel, din aceeași dispoziție reiese că în privința singurului operator chinez inclus în eșantion care a obținut TEP a fost impusă o taxă antidumping definitivă de 9,7 %. Or, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 38 din prezenta hotărâre, dacă Comisia ar fi constatat că condițiile unei economii de piață prevalau de asemenea în privința recurentelor, acestea din urmă, atunci când calcularea unei marje de dumping individuale nu era posibilă, ar fi trebuit de asemenea să beneficieze de acest din urmă procent.” (punctul 42 din hotărârea în cauza C-249/10 P și punctul 36 din hotărârea în cauza C-247/10 P).

(8)

În consecință, Curtea a anulat regulamentul în litigiu în ceea ce privește solicitanții în cauză.

(9)

În octombrie 2013, Comisia, prin intermediul unui aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (7), a anunțat că a decis să reia procedura antidumping din punctul în care a apărut ilegalitatea și să examineze dacă, în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005, au prevalat condițiile economiei de piață pentru solicitanți. Acest aviz a invitat părțile interesate să se facă cunoscute.

(10)

În martie 2014, Consiliul a respins, prin Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE (8), o propunere a Comisiei de a adopta un regulament de punere în aplicare al Consiliului de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite cu privire la anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd și a încheiat procedurile cu privire la acești producători. Consiliul a fost de părere că importatorii care au cumpărat încălțăminte de la producătorii-exportatori respectivi, cărora le fuseseră rambursate taxele vamale corespunzătoare de către autoritățile naționale competente în baza articolului 236 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (9) de instituire a Codului vamal comunitar (denumit în continuare „Codul vamal comunitar”), au dobândit încredere legitimă în temeiul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul în litigiu, care instituise, în cazul colectării taxelor, aplicabilitatea dispozițiilor din Codul vamal comunitar, în special articolul 221 din acesta.

(11)

Trei importatori ai produsului în cauză, C&J Clark International Ltd. („Clark”), Puma SE („Puma”) și Timberland Europe B.V. („Timberland”) (denumiți în continuare „importatorii în cauză”) au contestat măsurile antidumping instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte din China și din Vietnam, invocând jurisprudența menționată în considerentele 5-7 în fața instanțelor lor naționale, care au transmis cauzele Curții de Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare.

(12)

La 4 februarie 2016, în cauzele conexate C-659/13 C&J Clark International Limited și C-34/14 Puma SE (10), Curtea de Justiție a declarat nule Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009, întrucât Comisia Europeană nu a examinat cererile de acordare a TEP și a tratamentului individual („TI”) depuse de către producătorii-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion (denumite în continuare „hotărârile”), contrar cerințelor prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (b) și la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (11).

(13)

În ceea ce privește cauza C-571/14 Timberland Europe, Curtea de Justiție a decis, la 11 aprilie 2016, să elimine cauza din registru la cererea instanței naționale de trimitere.

(14)

Articolul 266 din TFUE prevede că instituțiile Uniunii trebuie să ia măsurile impuse de executarea hotărârilor Curții. În caz de anulare a unui act adoptat de instituții în cadrul unei proceduri administrative, cum ar fi procedura antidumping, executarea hotărârii Curții constă în înlocuirea actului anulat cu un nou act, în care este eliminată ilegalitatea identificată de către Curte (12).

(15)

În conformitate cu jurisprudența Curții, procedura de înlocuire a actului anulat poate fi reluată chiar de la punctul în care a intervenit ilegalitatea (13). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, cum ar fi deschiderea procedurii antidumping. Într-o situație în care este anulat un regulament care instituie măsuri antidumping definitive, aceasta înseamnă că, în urma anulării, procedura antidumping este încă deschisă, întrucât actul de încheiere a procedurii antidumping a dispărut din ordinea juridică a Uniunii (14), cu excepția cazului în care ilegalitatea a avut loc în etapa de deschidere.

(16)

În afară de faptul că instituțiile Uniunii nu au examinat cererile de acordare a TEP și TI depuse de producătorii-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion, toate celelalte constatări menționate în Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 rămân valabile.

(17)

În cazul de față, ilegalitatea a avut loc după deschidere. Prin urmare, Comisia a decis să reia prezenta procedură antidumping, care rămânea deschisă în urma hotărârilor, de la punctul în care a intervenit ilegalitatea și să examineze dacă, pentru producătorii-exportatori în cauză, au prevalat condițiile economiei de piață în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005, care a fost perioada de anchetă (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Comisia a examinat, de asemenea, după caz, dacă producătorii-exportatori în cauză îndeplinesc condițiile de acordare a tratamentului individual în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (15) (denumit în continuare „regulamentul de bază înainte de a fi modificat”) (16).

(18)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1395 al Comisiei (17), aceasta a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor efectuate de Clark și Puma de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din RPC și produse de treisprezece producători-exportatori chinezi care au depus cererile de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(19)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1647 al Comisiei (18), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor efectuate de Clark, Puma și Timberland de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și produse de anumiți producători-exportatori vietnamezi care au depus cereri de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(20)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1731 al Comisiei (19), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor efectuate de Puma și Timberland de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de un producător-exportator din Vietnam și de doi producători-exportatori din RPC care au depus cereri de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(21)

În vederea punerii în aplicare a hotărârii pronunțate în cauzele conexate C-659/13 C & J Clark International Limited și C-34/14 Puma SE menționate în considerentul 12, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223 (20). La articolul 1 din regulamentul menționat, Comisia a însărcinat autoritățile vamale naționale să transmită toate cererile de rambursare a taxelor antidumping definitive plătite pentru importurile de încălțăminte originare din China și din Vietnam, depuse de importatori în temeiul articolului 236 din Codul vamal comunitar și care se bazează pe faptul că un producător-exportator neinclus în eșantion a solicitat acordarea TEP sau a TI în ancheta care a condus la instituirea măsurilor definitive prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 (denumită în continuare „ancheta inițială”). Comisia evaluează cererea relevantă de acordare a TEP sau TI și reinstituie rata corespunzătoare a taxei. Pe această bază, autoritățile vamale naționale ar trebui să decidă ulterior cu privire la cererea de rambursare și de remitere a taxelor antidumping.

(22)

Ca urmare a unei notificări din partea autorităților vamale franceze în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, Comisia a identificat doi producători-exportatori chinezi care au depus cereri de acordare a TEP și TI în ancheta inițială, dar care nu au fost incluși în eșantion. A fost identificat un alt producător-exportator care a fost furnizorul firmei Deichmann, un importator german, care a contestat plata taxelor. Prin urmare, Comisia a analizat formularul de cerere de acordare a TEP și a TI transmis de către acești trei producători-exportatori chinezi.

(23)

Având în vedere cele de mai sus, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2257 al Comisiei (21), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de trei producători-exportatori vietnamezi care au depus cereri de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(24)

În conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, autoritățile vamale din Regatul Unit, Belgia și Suedia au notificat Comisiei cereri de rambursare depuse de importatori la 12 iulie 2016 (Regatul Unit), 13 iulie 2016 (Belgia) și respectiv la 26 iulie 2016 (Suedia). Ca urmare a acestor notificări, Comisia a analizat cererile de acordare a TEP și TI depuse de nouăsprezece producători-exportatori și, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423 (22), a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput cu titlu definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și din Vietnam și produse de acești nouăsprezece producători-exportatori.

(25)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 34 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423 menționat mai sus, pe parcursul anchetei sus-menționate, prin observațiile formulate de mai multe părți interesate în urma comunicării informațiilor, au fost identificate alte cinci societăți/grupuri de societăți care, în mod direct sau prin intermediul unor producători-exportatori chinezi sau vietnamezi, au prezentat un formular de cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale, dar care nu au fost incluse în eșantion și care nu au fost evaluate în exercițiile anterioare privind punerea în aplicare. Aceste societăți au fost enumerate în anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423 și au făcut parte din patru grupuri de societăți.

(26)

Pe această bază, Comisia a identificat patru grupuri de societăți care reuneau șapte societăți și care erau producători-exportatori chinezi sau vietnamezi care nu au fost incluși în eșantion în ancheta inițială și care prezentaseră o cerere de acordare a TEP/TI. Astfel, în prezentul regulament, Comisia a examinat cererile de acordare a TEP și TI depuse de: Dongguan Luzhou Shoes Co. Ltd, Dongguan Shingtak Shoes Co. Ltd, Guangzhou Dragon Shoes Co. Ltd, Guangzhou Evervan Footwear Co. Ltd, Guangzhou Guangda Shoes Co. Ltd, Long Son Joint Stock Company și Zhaoqing Li Da Shoes Co. Ltd (denumiți în continuare „producătorii-exportatori în cauză”). Dongguan Luzhou Shoes Co. Ltd și Zhaoqing Li Da Shoes Co. Ltd. sunt societăți afiliate cu societatea Dah Lih Puh enumerată în anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423. Dongguan Shingtak Shoes Co. Ltd, Guangzhou Dragon Shoes Co. Ltd și Guangzhou Guangda Shoes Co. Ltd sunt societăți afiliate cu Shing Tak Ind. Co. Ltd, enumerată în anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423. Societatea Guangzhou Evervan Footwear Co. Ltd este afiliată cu Evervan Group P/A Eva Overseas Intl. Ltd, societate care este, de asemenea, enumerată în anexa VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423.

B.   PUNEREA ÎN APLICARE A HOTĂRÂRII CURȚII DE JUSTIȚIE ÎN CAUZELE CONEXATE C-659/13 ȘI C-34/14 PENTRU IMPORTURILE DIN CHINA

(27)

Comisia are posibilitatea de a remedia aspectele regulamentului în litigiu care au dus la anularea acestuia, lăsând în același timp neschimbate părțile evaluării care nu sunt afectate de hotărâre (23).

(28)

Prezentul regulament vizează să corecteze acele aspecte ale regulamentului în litigiu care s-au dovedit a fi incompatibile cu regulamentul de bază și care au dus astfel la declararea anulării în ceea ce privește producătorii-exportatori menționați în considerentul 26.

(29)

Toate celelalte constatări din regulamentul în litigiu și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 care nu au fost declarate nule de către Curtea de Justiție rămân valabile și sunt încorporate în prezentul regulament.

(30)

Prin urmare, considerentele de mai jos se limitează la noua evaluare necesară pentru executarea hotărârilor Curții.

(31)

Comisia a examinat dacă prevalau TEP sau TI pentru producătorii-exportatori în cauză menționați în considerentul 26 care au depus cereri de acordare a TEP/TI în cursul perioadei de anchetă. Scopul acestei analize este de a evalua măsura în care importatorii în cauză sunt îndreptățiți să beneficieze de o rambursare a taxei antidumping plătite în legătură cu taxele antidumping plătite pentru exporturile acestor furnizori.

(32)

În cazul în care analiza arată că TEP trebuia acordat producătorilor-exportatori în cauză ale căror exporturi au făcut obiectul taxei antidumping plătite de importatorii în cauză, producătorului-exportator respectiv ar trebui să-i fie atribuit un nivel individual al taxei, iar rambursarea taxei ar fi limitată la o sumă care corespunde diferenței dintre taxa plătită și nivelul individual al taxei și anume, în cazul importurilor din China, diferența dintre 16,5 % și taxa instituită asupra unicei societăți exportatoare din eșantion care a obținut TEP, și anume 9,7 %; iar în cazul importurilor din Vietnam, diferența dintre 10 % și nivelul individual al taxei calculate pentru producătorul-exportator în cauză, dacă este cazul.

(33)

În cazul în care analiza indică faptul că trebuia să i se fi acordat TI unui producător-exportator chinez căruia i s-a refuzat acordarea TEP, producătorului-exportator în cauză ar trebui să i se atribuie un nivel individual al taxei, iar rambursarea taxei ar fi limitată la o sumă corespunzătoare diferenței dintre taxa plătită, și anume 16,5 %, în cazul importurilor din China și 10 % în cazul importurilor din Vietnam, și nivelul individual al taxei calculat pentru producătorul-exportator în cauză, dacă este cazul.

(34)

Pe de altă parte, dacă în urma analizei acestor cereri de acordare a TEP și a IT rezultă că atât cererea de acordare a TEP, cât și cea de acordare a TI ar trebui să fie respinse, nu se poate acorda rambursarea taxelor antidumping.

(35)

După cum se explică în considerentul 12, Curtea de Justiție a anulat regulamentul în litigiu și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 cu privire la exporturile anumitor tipuri de încălțăminte de la anumiți producători-exportatori chinezi și vietnamezi, întrucât Comisia nu a examinat cererile de acordare a TEP și a TI depuse de producătorii-exportatorii în cauză.

(36)

Prin urmare, Comisia a examinat cererile de acordare a TEP și TI ale producătorilor-exportatori în cauză în vederea stabilirii nivelului taxei aplicabile exporturilor acestora. Evaluarea respectivă a arătat că informațiile furnizate nu au demonstrat că producătorii-exportatori în cauză își desfășurau activitatea în condițiile unei economii de piață sau că aceștia se calificau pentru acordarea tratamentului individual (pentru o explicație detaliată, a se vedea mai jos considerentul 37 și următoarele).

C.   EVALUAREA CERERILOR DE ACORDARE A TEP

(37)

Trebuie subliniat că sarcina probei incumbă producătorului care dorește să beneficieze de TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. În acest scop, articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf prevede că cererea depusă de un astfel de producător trebuie să conțină probe suficiente, astfel cum se specifică în respectiva dispoziție, din care să reiasă că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, nu revine instituțiilor Uniunii sarcina de a dovedi că producătorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru a beneficia de statutul menționat. Dimpotrivă, instituțiilor Uniunii le revine obligația de a evalua dacă elementele de probă furnizate de producătorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf din regulamentul de bază pentru a i se acorda TEP, iar instanța Uniunii are obligația de a verifica dacă evaluarea respectivă este sau nu viciată de o eroare vădită (punctul 32 din hotărârea pronunțată în cauza C-249/10 P și punctul 24 din hotărârea pronunțată în cauza C-247/10 P).

(38)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, toate cele cinci criterii enumerate la respectivul articol trebuie îndeplinite pentru ca producătorului-exportator să i se poată acorda TEP. Prin urmare, Comisia a considerat că neîndeplinirea a cel puțin unui criteriu este suficientă pentru a respinge cererea de acordare a TEP.

(39)

Niciunul dintre producătorii-exportatori în cauză nu a putut demonstra că îndeplinește criteriul 1 (deciziile întreprinderilor). Mai precis, Comisia a constatat că unii producători-exportatori (societățile 28, 29, 31, și 32) (24) nu puteau să stabilească în mod liber cantitățile vândute pe piața internă și la export. În acest sens, Comisia a stabilit că au existat limitări privind producția și/sau o limitare a cantităților de vânzare pe piețe specifice (internă și de export). În plus, niciunul dintre producătorii-exportatori în cauză nu a furnizat informații esențiale și complete (de exemplu, dovezi referitoare la structura și la capitalul societății, dovezi sau explicații referitoare la procesul decizional intern al societății, dovezi referitoare la costul energiei electrice sau o versiune în limba engleză a statutului societății) care să demonstreze că deciziile lor comerciale au fost luate în conformitate cu semnalele pieței, fără intervenția semnificativă a statului.

(40)

În ceea ce privește criteriul 2 (Contabilitate), niciunul dintre cei șapte producători-exportatori nu a reușit să demonstreze că dispune de un singur set de documente contabile de bază supuse unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În acest sens, în evaluarea societăților 27, 28, 29 și 31, s-a constatat că registrele contabile ale societăților respective contraveneau standardelor internaționale de contabilitate, de exemplu prin lipsa de informații referitoare la închirierea de clădiri sau prin raportarea incorectă a dreptului de folosire a terenului sau utilizarea ratei de schimb fixe. Pentru societățile 27, 28, 30 și 32, Comisia a constatat neconcordanțe între informațiile furnizate în cererea de acordare a TEP și documentele justificative (de exemplu, bilanțul contabil). Societatea 26 a furnizat Comisiei un aviz/raport emis de un auditor independent, precum și situațiile sale financiare numai în versiunea în limba vietnameză, netransmițând o traducere în limba engleză a acestora.

(41)

În ceea ce privește criteriul 3 (active și reportare), societățile 26, 27, 28, 29, 30, 31 și 32 nu au demonstrat că nu se reportează denaturări din vechiul sistem de economie planificată. În special, aceste societăți nu au furnizat informații esențiale și complete, printre altele, referitoare la activele deținute de societate, condițiile și valoarea drepturilor de utilizare a terenurilor, abaterea de la rata normală de impozitare, politica de recrutare a societății, rata de impozitare sau furnizorii și tarifele la energie electrică.

(42)

Societatea 27 nu a demonstrat faptul că îndeplinește criteriul 4 (mediul juridic). În special, deși societatea se afla în situație de insolvență potrivit bilanțului său, acest lucru nu era menționat nici în situațiile sale financiare, nici în raportul de audit. Societatea, prin urmare, nu a reușit să demonstreze că a acționat în conformitate cu legile privind falimentul și proprietatea care garantează securitatea juridică și stabilitatea.

(43)

Societatea 29 nu a demonstrat că îndeplinește criteriul 5 (operațiunile de schimb valutar), având în vedere că, în conformitate cu notele din situațiile financiare, societatea a utilizat un curs fix de schimb într-un schimb comercial în monedă străină, fapt care nu este în conformitate cu criteriul 5, care prevede că operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la un curs de schimb al pieței.

(44)

Comisia a informat producătorii-exportatori vizați cu privire la faptul că niciunuia nu ar trebui să i se acorde TEP și i-a invitat să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(45)

Prin urmare, niciunul dintre cei șapte producători-exportatori în cauză nu a îndeplinit toate condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, se refuză acordarea TEP pentru toți producătorii-exportatori respectivi.

D.   EVALUAREA CERERILOR DE ACORDARE A TI

(46)

În temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază anterior modificării sale, în cazurile în care se aplică articolul 2 alineatul (7) litera (a) din același regulament, o taxă individuală va fi, totuși, specificată pentru exportatorii care pot demonstra că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază anterior modificării sale.

(47)

Astfel cum se menționează în considerentul 37, este necesar să se indice că sarcina probei îi revine producătorului care dorește să solicite TI în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază anterior modificării sale. În acest sens, articolul 9 alineatul (5) primul paragraf din regulamentul de bază înainte de a fi modificat prevede că cererea depusă trebuie să fie motivată în mod corespunzător. Prin urmare, instituțiilor Uniunii nu le revine sarcina de a dovedi că exportatorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru a beneficia de statutul menționat. Dimpotrivă, instituțiile Uniunii trebuie să evalueze dacă elementele de probă furnizate de exportatorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de a fi modificat pentru a-i acorda TI.

(48)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de a fi modificat, exportatorii trebuie să demonstreze cu o cerere motivată corespunzător că toate cele cinci criterii enumerate în acest alineat sunt îndeplinite, astfel încât să li se poată acorda TI. Prin urmare, Comisia a considerat că neîndeplinirea a cel puțin unuia dintre criterii este suficientă pentru a respinge cererea de acordare a TI.

(49)

Cele cinci criterii sunt următoarele:

1.

în cazul unor întreprinderi sau societăți mixte cu capital integral sau parțial străin, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile;

2.

prețurile de export și cantitățile exportate, precum condițiile și termenii vânzării se stabilesc în mod liber;

3.

majoritatea acțiunilor aparțin unor persoane private; funcționarii publici care fac parte din consiliul de administrație sau care dețin funcții cheie de conducere sunt în minoritate sau trebuie demonstrat că întreprinderea este, cu toate acestea, suficient de independentă de intervenția statului;

4.

operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la cursul de schimb al pieței; și

5.

intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii individuali beneficiază de niveluri diferite ale taxei.

(50)

Toți cei șapte producători-exportatori în cauză au solicitat TI în eventualitatea în care nu le-ar fi fost acordat TEP. Prin urmare, Comisia a analizat, de asemenea, dacă ar trebui să se acorde TI producătorilor-exportatori în cauză, pe lângă faptul că li s-au respins cererile de acordare a TEP, astfel cum se prevede în considerentele 37-44 de mai sus.

(51)

În ceea ce privește criteriul 1 (repatrierea capitalului și a profiturilor), societatea 30 nu a demonstrat că putea să repatrieze în mod liber capitalul și profiturile și, deci, nu a demonstrat că acest criteriu era îndeplinit.

(52)

În ceea ce privește criteriul 2 (vânzările la export și prețurile stabilite în mod liber), Comisia a concluzionat că societățile 29, 31 și 32 nu au reușit să demonstreze că deciziile comerciale, cum ar fi prețurile de export și cantitățile exportate, precum condițiile și termenii vânzării sunt luate în mod liber, ca răspuns la semnalele pieței, întrucât probele analizate, cum ar fi actul constitutiv sau autorizațiile comerciale, au arătat o limitare a producției și/sau a cantităților de vânzare a încălțămintei pe piețe specifice.

(53)

În ceea ce privește criteriul 3 (Societatea – principalele cadre de conducere și acțiunile – este suficient de independentă de intervenția statului), Comisia a concluzionat că societățile 26, 27, 28, 29, 30 și 31 nu au fost în măsură să furnizeze informațiile necesare pentru a demonstra că sunt suficient de independente de intervenția statului. Printre altele, nu există informații sau nu au fost furnizate informații suficiente în ceea ce privește structura acționariatului societății și modul în care au fost luate deciziile (societățile 27, 28, 29 și 30), cu privire la modul în care drepturile de folosire a terenului au fost transferate către aceste societăți și conform căror termeni și condiții (societățile 28, 29 și 31). Societatea 26 a furnizat, de asemenea, numai o versiune în limba vietnameză a statutului societății, fără a pune la dispoziție o traducere în limba engleză a acestuia.

(54)

În plus, societățile 26, 27, 28, 29 și 30 nu au fost în măsură să demonstreze că îndeplinesc cerințele de la criteriul 5 (Eludare) întrucât nu au fost furnizate informații care să clarifice modul în care sunt luate deciziile în cadrul societății și dacă statul exercita o influență semnificativă asupra procesului decizional al societății.

(55)

În sfârșit, pentru societatea 29, operațiunile de schimb valutar nu au fost efectuate la cursul de schimb al pieței, ci la un curs fix, astfel cum se menționează în considerentul 43 de mai sus. Prin urmare, aceasta nu a îndeplinit cerințele de la criteriul 4 (schimb valutar la cursul de schimb al pieței).

(56)

Având în vedere cele de mai sus, niciunul dintre cei șapte producători-exportatori în cauză nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de modificarea acestuia și, prin urmare, s-a refuzat acordarea TI pentru toți producătorii-exportatori respectivi. Comisia a informat în acest sens producătorii-exportatori în cauză și i-a invitat să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(57)

Prin urmare, taxa antidumping reziduală aplicabilă Chinei și Vietnamului, de 16,5 % și, respectiv, de 10 %, ar trebui să fie impusă și exporturilor celor șapte producători-exportatori în cauză pentru perioada de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1472/2006. Inițial, perioada de aplicare a regulamentului respectiv a fost cuprinsă între 7 octombrie 2006 și 7 octombrie 2008. Ulterior deschiderii unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, aceasta a fost prelungită de la 30 decembrie 2009 până la 31 martie 2011. Ilegalitatea identificată de hotărâri constă în faptul că instituțiile Uniunii nu au stabilit dacă produsele fabricate de către producătorii-exportatori în cauză ar trebui să facă obiectul taxei reziduale sau al unei taxe individuale. În baza ilegalității identificate de Curte, nu există niciun temei juridic pentru scutirea integrală a produselor fabricate de producătorii-exportatori în cauză de la plata oricărei taxe antidumping. Prin urmare, un act nou care să remedieze ilegalitatea identificată de Curte trebuie să reevalueze doar nivelul taxei antidumping aplicabile, și nu măsurile ca atare.

(58)

Întrucât s-a ajuns la concluzia că taxa reziduală aplicabilă Chinei și, respectiv, Vietnamului ar trebui să fie reinstituită în ceea ce privește producătorii-exportatori în cauză la același nivel ca cel instituit inițial prin regulamentul în litigiu și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009, nu este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 388/2008. Acest din urmă regulament rămâne valabil.

E.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE ÎN URMA COMUNICĂRII CONSTATĂRILOR

(59)

În urma comunicării constatărilor, Comisia a primit observații în numele FESI (Federation of the European Sporting Goods) și al Footwear Coalition (25), reprezentând importatorii de încălțăminte din Uniune.

Cerințe procedurale la evaluarea cererilor de acordare a TEP și TI

(60)

FESI și Footwear Coalition au susținut că, atunci când se examinează cererile de acordare a TEP/TI, sarcina probei revine Comisiei, întrucât producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi s-au achitat de sarcina probei prin depunerea cererilor de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale. FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că producătorilor-exportatori vizați de actuala punere în aplicare ar trebui să li se acorde aceleași drepturi procedurale precum cele acordate producătorilor-exportatori incluși în eșantion în cursul anchetei inițiale. FESI și Footwear Coalition au afirmat în special că a fost efectuată numai o analiză documentară în loc de vizite de verificare la fața locului, iar producătorilor-exportatori chinezi și vietnamezi nu li s-a acordat nicio ocazie pentru a-și suplimenta formularele de cerere de acordare a TEP/TI prin intermediul unor scrisori de clarificare.

(61)

În plus, FESI și Footwear Coalition au afirmat că producătorilor-exportatori vizați de prezenta punere în aplicare nu le-au fost oferite aceleași garanții procedurale precum cele aplicate în cazul anchetelor antidumping standard, fiind în schimb aplicate standarde mai stricte. FESI și Footwear Coalition au susținut că Comisia nu a luat în considerare intervalul de timp scurs între depunerea cererii de acordare a TEP/TI în ancheta inițială și evaluarea acestor cereri. În plus, în cursul anchetei inițiale, producătorii-exportatori au avut la dispoziție numai 15 zile pentru completarea cererilor de acordare a TEP/TI, în locul termenului obișnuit de 21 de zile.

(62)

Pe această bază, FESI și Footwear Coalition, au afirmat că nu a fost respectat principiul juridic fundamental de a acorda părților interesate posibilitatea de a-și exercita pe deplin drepturile la apărare prevăzute la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Pe această bază, s-a susținut că, neacordând producătorilor-exportatori posibilitatea de a completa informațiile incomplete, Comisia a săvârșit un abuz de putere și a inversat în mod efectiv sarcina probei în etapa de punere în aplicare.

(63)

În cele din urmă, FESI și Footwear Coalition au afirmat, de asemenea, că această abordare ar fi discriminatorie în ceea ce privește producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi care au fost incluși în eșantion în ancheta originală, dar și în ceea ce privește alți producători-exportatori din țări care nu au economie de piață, care au făcut obiectul unei anchete antidumping și au depus cereri de acordare a TEP/TI în ancheta respectivă. Astfel, societățile chineze și vietnameze vizate de punerea în aplicare actuală nu ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe de furnizare a informațiilor ca cele aplicate într-o anchetă normală de 15 luni și nu ar trebui să facă obiectul unor standarde procedurale mai stricte.

(64)

De asemenea, FESI și Footwear Coalition au afirmat că Comisia a aplicat datele disponibile, de facto, în sensul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, deși aceasta nu a respectat normele de procedură prevăzute la articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(65)

Comisia reamintește faptul că, în conformitate cu jurisprudența, sarcina probei incumbă producătorului care dorește să beneficieze de TEP/TI în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. În acest scop, articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf prevede că cererea depusă de un astfel de producător trebuie să conțină probe suficiente, astfel cum se specifică în respectiva dispoziție, din care să reiasă că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, astfel cum a stabilit Curtea în hotărârile din cauzele Brosmann și Aokang, instituțiile nu au nicio obligație de a dovedi că producătorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru recunoașterea unui astfel de statut. Dimpotrivă, este obligația Comisiei să evalueze dacă probele furnizate de producătorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra că sunt îndeplinite criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf din regulamentul de bază în scopul de a-i acorda TEP/TI (a se vedea considerentul 48). În această privință, se reamintește faptul că nu există nicio obligație pentru Comisie care să fie prevăzută în regulamentul de bază sau în jurisprudență de a-i acorda producătorului-exportator posibilitatea să aducă toate informațiile faptice lipsă în completarea cererii de acordare a TEP/TI. Comisia își poate baza evaluarea pe informațiile prezentate de către producătorul-exportator.

(66)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia a fost realizată numai o analiză documentară, Comisia remarcă faptul că o analiză documentară este o procedură prin care cererile de TEP/TI sunt analizate pe baza documentelor prezentate de către producătorul-exportator. Toate cererile de acordare a TEP/TI sunt supuse unei analize documentare de către Comisie. În plus, Comisia poate decide să efectueze vizite de verificare la fața locului. Vizitele de verificare la fața locului nu reprezintă, totuși, o cerință și nici nu se efectuează pentru fiecare cerere de acordare a TEP/TI. Inspecțiile la fața locului, atunci când acestea sunt efectuate, de obicei au ca scop să confirme o anumită evaluare preliminară efectuată de instituții și/sau să verifice veridicitatea informațiilor furnizate de producătorul-exportator în cauză. Cu alte cuvinte, dacă elementele de probă prezentate de către producătorul-exportator arată în mod clar că TEP/TI nu este justificat, etapa suplimentară și facultativă a inspecțiilor la fața locului nu se organizează, în mod normal. Comisiei îi revine obligația de a evalua oportunitatea unei vizite de verificare (26). Libertatea de a decide cu privire la mijloacele de verificare a informațiilor dintr-un formular de acordare a TEP/TI revine instituției respective. Astfel, în cazul în care, precum în speță, Comisia decide, pe baza unei analize documentare, că se află în posesia unor probe suficiente pentru a se pronunța cu privire la o cerere privind TEP/TI, o vizită de verificare nu este necesară și nu poate fi solicitată.

(67)

În ceea ce privește afirmația că drepturile la apărare nu au fost respectate în mod corespunzător prin decizia Comisiei de a nu trimite scrisori de clarificare, în primul rând, trebuie reamintit faptul că drepturile la apărare sunt drepturi individuale și că FESI și Footwear Coalition nu se pot baza pe o încălcare a unui drept individual al altor societăți. În al doilea rând, Comisia contestă afirmația potrivit căreia constituie o practică a Comisiei să realizeze un schimb semnificativ de informații detaliate și o procedură detaliată de finalizare a scrisorilor de clarificare atunci când se face recurs doar la o analiză documentară, spre deosebire de cazul în care se efectuează analize documentare însoțite de verificări la fața locului. Într-adevăr, FESI și Footwear Coalition nu au fost în măsură să furnizeze elemente de probă care să indice contrariul.

(68)

Observațiile FESI și ale Footwear Coalition privind discriminarea trebuie, de asemenea, să fie respinse ca nefondate. Se reamintește că principiul egalității de tratament este încălcat în cazul în care instituțiile Uniunii tratează în mod diferit situații similare, creând astfel un dezavantaj pentru anumiți operatori în raport cu alții, fără ca o astfel de diferențiere să fie justificată de existența unor diferențe obiective de natură substanțială (27). Și cu toate acestea, Comisia realizează exact contrariul: prin obligarea producătorilor-exportatori chinezi și vietnamezi care nu au fost incluși în eșantion să depună cereri de acordare a TEP/TI pentru reexaminare, ea intenționează să aducă acești producătorii-exportatori care nu au fost incluși anterior în eșantion pe picior deegalitate cu cei care au fost incluși în eșantion în ancheta inițială. În plus, întrucât regulamentul de bază nu prevede un termen-limită minim în această privință, în măsura în care termenul în acest scop este rezonabil și oferă părților suficiente posibilități de a colecta (sau recolecta) informațiile necesare, garantând în același timp dreptul lor la apărare, nu are loc nicio discriminare.

(69)

În ceea ce privește articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în cazul de față Comisia a acceptat informații furnizate de producătorii-exportatori în cauză, nu a respins aceste informații și și-a întemeiat evaluarea pe acestea. Prin urmare, Comisia nu a aplicat articolul 18. Rezultă că nu era necesar să se urmeze procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază. Procedura de la articolul 18 alineatul (4) se aplică în cazurile în care Comisia intenționează să respingă anumite informații furnizate de partea interesată și să recurgă în schimb la datele disponibile.

Temeiul juridic al redeschiderii anchetei

(70)

FESI și Footwear Coalition au afirmat că Comisia ar fi încălcat dispozițiile articolului 266 TFUE, dat fiind că acest articol nu-i conferă temeiul juridic pentru redeschiderea anchetei cu privire la o măsură expirată. FESI și Footwear Coalition au reiterat, de asemenea, faptul că articolul 266 din TFUE nu permite instituirea de taxe antidumping în mod retroactiv, fapt care a fost confirmat prin hotărârea Curții de Justiție în cauza C-458/98P IPS/Consiliul (28).

(71)

În această privință, FESI și Footwear Coalition au afirmat că procedura antidumping privind importurile de încălțăminte din China și din Vietnam a fost încheiată la 31 martie 2011 cu expirarea măsurilor. În acest scop, Comisia a publicat un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ceea ce privește expirarea taxelor la 16 martie 2011 (29) (denumit în continuare „avizul de expirare”), industria din Uniune nu a susținut o continuare a dumpingului și, de asemenea, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene nu a anulat avizul de expirare.

(72)

În plus, aceleași părți au susținut, de asemenea, că nu ar exista niciun temei în regulamentul de bază care ar permite Comisiei să redeschidă ancheta antidumping.

(73)

În acest context, FESI și Footwear Coalition au argumentat în plus că reluarea anchetei și examinarea cererilor de acordare a TEP/TI depuse de producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi în cauză în ancheta inițială încalcă principiul universal de prescripție sau de decădere. Acest principiu este prevăzut în Acordul OMC și în regulamentul de bază, care a stabilit un termen-limită de 5 ani pentru durata măsurilor, precum și la articolele 236 alineatul (1) și 221 alineatul (3) din Codul Vamal Comunitar, care au stabilit o perioadă de 3 ani pentru importatori pentru a solicita rambursări de taxe antidumping, pe de o parte și pentru autoritățile vamale naționale pentru a colecta taxe de import și taxe antidumping, pe de altă parte (30). Articolul 266 din TFUE nu permite abaterea de la acest principiu.

(74)

În cele din urmă, s-a afirmat că Comisia nu a oferit vreo motivare sau jurisprudență anterioară care să sprijine utilizarea articolului 266 din TFUE ca temei juridic pentru redeschiderea procedurii.

(75)

În ceea ce privește lipsa oricărui temei juridic de a redeschide ancheta, Comisia reamintește jurisprudența citată mai sus în considerentul 15, în temeiul căreia ea își poate relua ancheta de la punctul în care a survenit ilegalitatea. Potrivit jurisprudenței, legalitatea unui regulament antidumping trebuie să fie evaluată ținând seama de normele obiective ale dreptului Uniunii și nu de o practică decizională, chiar și în cazul în care o astfel de practică există (ceea ce nu este cazul în situația de față). Prin urmare, faptul că, în anumite cazuri din trecut, Comisia este posibil să fi urmat o altă practică, quod non, nu poate crea încredere legitimă: în temeiul unei jurisprudențe constante a Curții, încrederea legitimă nu poate apărea decât în cazul în care instituțiile au dat asigurări precise care ar permite unei părți interesate să deducă în mod întemeiat că instituțiile Uniunii Europene ar acționa într-un anumit mod (31). Nici FESI, nici Footwear Coalition nu au încercat să demonstreze că au fost furnizate astfel de asigurări în cazul de față. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât practica anterioară menționată nu corespunde situației de fapt și de drept din prezentul caz, iar diferențele pot fi explicate prin diferențe de fapt și de drept față de prezentul caz.

(76)

Diferențele respective sunt următoarele: Ilegalitatea identificată de Curte nu se referă la constatările privind dumpingul, prejudiciul și interesul Uniunii și, prin urmare, la principiul instituirii taxei, ci doar la nivelul precis al taxei. Anulările anterioare invocate de către părțile interesate se refereau, dimpotrivă, la constatările privind dumpingul, prejudiciul și interesul Uniunii. Prin urmare, instituțiilor li se permite recalcularea precisă a nivelului taxei pentru producătorii-exportatori în cauză.

(77)

În particular, în cazul de față, nu era necesar să se solicite informații suplimentare de la părțile interesate. Mai degrabă, Comisia a trebuit să evalueze informații care i-au fost adresate, dar care nu au fost evaluate înainte de adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1472/2006. În orice caz, astfel cum se precizează în considerentul 75 de mai sus, practica anterioară în alte cazuri nu constituie o garanție precisă și necondiționată în cazul de față.

(78)

În final, toate părțile care fac obiectul procedurii, adică producătorii-exportatori în cauză, precum și părțile în cauze ale Curții și asociația care reprezintă una dintre respectivele părți au fost informate prin comunicarea faptelor relevante cu privire la temeiul pe baza căruia Comisia intenționează să adopte prezenta evaluare a cererilor de acordare a TEP/TI. Prin urmare, drepturile lor la apărare sunt asigurate. În această privință, trebuie observat în special faptul că importatorii neafiliați nu beneficiază, în cadrul unei proceduri antidumping, de drepturi la apărare, având în vedere că respectivele proceduri nu sunt îndreptate împotriva lor.

(79)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia măsurile în cauză au expirat la 31 martie 2011, Comisia nu înțelege de ce expirarea măsurilor ar avea vreo relevanță în ceea ce privește posibilitatea adoptării de către Comisie a unui nou act care să înlocuiască actul anulat în urma unei hotărâri de anulare a actului inițial. Potrivit jurisprudenței menționate în considerentul 15 de mai sus, procedura administrativă ar trebui să fie reluată de la momentul în care a avut loc ilegalitatea.

(80)

Ca urmare a anulării actului de încheiere a procedurii, procedura antidumping este, prin urmare, încă deschisă. Comisia are obligația de a închide procedura; articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că o anchetă trebuie să fie închisă printr-un act al Comisiei.

Articolul 236 din Codul Vamal Comunitar

(81)

FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că procedura adoptată de a redeschide ancheta și de a institui retroactiv taxa constituie un abuz de putere din partea Comisiei și încalcă TFUE. FESI și Footwear Coalition susțin în această privință că Comisia nu are autoritatea de a aduce atingere articolului 236 alineatul (1) din Codul Vamal Comunitar prin împiedicarea rambursării taxelor antidumping. Aceștia au susținut că era responsabilitatea autorităților vamale naționale să evidențieze consecințele unei anulări a taxelor anti-dumping și că autoritățile respective ar avea, de asemenea, obligația să ramburseze taxele antidumping a căror nulitate a fost constatată de Curte.

(82)

În această privință, FESI și Footwear Coalition au susținut că articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază nu permite Comisiei să deroge de la articolul 236 din Codul vamal comunitar, deoarece ambele acte legislative fac parte din aceeași ordine juridică, iar regulamentul de bază nu poate fi considerat ca o lex specialis a Codului Vamal Comunitar.

(83)

În plus, au continuat aceleași părți, articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază nu face trimitere la articolul 236 din Codul Vamal Comunitar și indică doar faptul că pot fi adoptate dispoziții speciale de către Comisie, dar nu și derogări de la Codul Vamal Comunitar.

(84)

Ca răspuns la această afirmație, este important să se sublinieze că articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază nu înseamnă că normele care reglementează legislația vamală a Uniunii devin aplicabile în mod automat instituirii taxelor antidumping individuale (32). Dimpotrivă, articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază oferă instituțiilor Uniunii dreptul de a transpune și de a asigura aplicarea, în cazul în care este necesar și util, a normelor care reglementează legislația vamală a Uniunii (33).

(85)

Această transpunere nu necesită aplicarea integrală a tuturor dispozițiilor din legislația vamală a Uniunii. Articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede explicit dispoziții speciale cu privire la definiția comună a noțiunii de origine, un bun exemplu de situație în care survine o derogare de la dispozițiile din legislația vamală a Uniunii. Acesta este contextul în care Comisia a făcut uz de competențele care decurg din articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază și a solicitat autorităților vamale naționale să se abțină temporar de la orice rambursare. Aceasta nu contestă competența exclusivă pe care autoritățile vamale naționale o au în ceea ce privește litigiile referitoare la datoria vamală: autoritatea decizională le revine în continuare autorităților vamale ale statelor membre. Autoritățile vamale din statele membre continuă să decidă, pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce privește cererile de acordare a TEP și TI, dacă rambursarea ar trebui să se acorde sau nu.

(86)

Astfel, deși este adevărat că nicio dispoziție din legislația vamală a Uniunii nu prevede ridicarea unui obstacol în calea rambursării taxelor vamale plătite în mod eronat, o astfel de afirmație generală nu poate fi făcută în ceea ceprivește rambursarea taxelor antidumping. În consecință, și având în vedere necesitatea globală de a proteja resursele proprii ale Uniunii de cererile de rambursare nejustificate și dificultățile inerente pe care le-ar fi generat urmărirea rambursărilor nejustificate ulterior, Comisia a trebuit să se abată temporar de la legislația vamală a Uniunii prin utilizarea competențelor sale în temeiul articolului 14 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Lipsa expunerii temeiului juridic

(87)

FESI și Footwear Coalition au susținut de asemenea că, prin încălcarea articolului 296 din TFUE, Comisia nu a motivat în mod corespunzător și nu a furnizat indicații privind temeiul juridic în baza căruia taxele au fost reinstituite cu efect retroactiv și, prin urmare, rambursarea taxelor a fost refuzată importatorilor vizați de punerea în aplicare actuală. Prin urmare, FESI și Footwear Coalition au afirmat că dreptul la o protecție judiciară efectivă a părților interesate a fost încălcat de către Comisie.

(88)

Comisia consideră că raționamentul juridic detaliat prevăzut în documentul de informare generală și în prezentul regulament motivează în mod corespunzător ultima afirmație.

Încrederea legitimă

(89)

FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că corectarea retroactivă a măsurilor expirate încalcă principiul protecției încrederii legitime. FESI a afirmat că, în primul rând, părțile, inclusiv importatorii, ar fi primit asigurări că măsurile au expirat la 31 martie 2011 și că, având în vedere timpul scurs de la ancheta inițială, părțile au fost îndreptățite să presupună că ancheta inițială nu va fi reluată sau redeschisă. De asemenea, producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi erau îndreptățiți să nutrească o încredere legitimă justificată că cererile lor de acordare a TEP/TI depuse în ancheta inițială nu vor mai fi reexaminate de Comisie, pe baza simplului fapt că aceste cereri nu au fost evaluate în termenul aplicabil de trei luni în cursul anchetei inițiale.

(90)

În ceea ce privește încrederea legitimă a părților interesate că măsurile antidumping au expirat și că ancheta nu va mai fi redeschisă, se face trimitere la considerentele 78 și 79, unde aceste afirmații au fost abordate în detaliu.

(91)

În ceea ce privește încrederea legitimă a producătorilor-exportatori chinezi și vietnamezi că cererile lor de acordare a TEP/TI nu vor fi reexaminate, se face trimitere la considerentul 74 de mai sus, unde acest aspect a fost de asemenea, abordat având în vedere jurisprudența Curții în acest domeniu.

Principiul de nediscriminare

(92)

FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că instituirea măsurilor antidumping cu efecte retroactive constituie o discriminare a: (i) importatorilor vizați de punerea în aplicare actuală față de importatorii vizați de punerea în aplicare a hotărârilor Brosmann și Aokang menționate în considerentul 6 cărora li s-au rambursat taxele plătite pentru importurile de încălțăminte provenite de la cei cinci producători-exportatori vizați de aceste hotărâri; precum și (ii) o discriminare a producătorilor-exportatori vizați de punerea în aplicare actuală față de cei cinci producători-exportatori vizați de hotărârile Brosmann și Aokang care nu au fost supuși niciunei taxe ca urmare a Deciziei de punere în aplicare 2014/149/UE.

(93)

În ceea ce privește afirmația privind discriminarea, Comisia reamintește în primul rând cerințele referitoare la discriminare, astfel cum sunt prezentate în considerentul 67 de mai sus.

(94)

Apoi, se remarcă faptul că diferența dintre importatorii vizați de punerea în aplicare actuală și cei vizați de punerea în aplicare a hotărârilor Brosmann și Aokang este că aceștia din urmă au decis să conteste Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 în fața Tribunalului, în timp ce primii nu a făcut acest lucru.

(95)

O decizie adoptată de o instituție a Uniunii, care nu a fost atacată de către destinatarul său în termenele prevăzute la articolul 263 al șaselea paragraf din TFUE devine definitivă în privința acestuia. Această jurisprudență se întemeiază în special pe considerația că termenele de formulare a unei acțiuni urmăresc garantarea securității juridice, pentru a se evita repunerea în discuție pe termen nelimitat a actelor Uniunii care produc efecte juridice (34).

(96)

Acest principiu procedural a dreptului Uniunii creează în mod necesar două grupuri: cei care au contestat o măsură a Uniunii și care, ca urmare, au dobândit probabil o poziție favorabilă (precum Brosmann și ceilalți patru producători-exportatori) și cei care nu au făcut acest lucru. Totuși, aceasta nu înseamnă că Comisia a tratat cele două părți în mod inegal prin încălcarea principiului egalității de tratament. Recunoașterea faptului că o parte intră în această din urmă categorie din cauza unei decizii conștiente de a nu contesta o măsură a Uniunii nu discriminează grupul respectiv.

(97)

Astfel, toate părțile interesate au beneficiat de protecție judiciară în instanțele Uniunii în orice moment.

(98)

În ceea ce privește pretinsa discriminare a producătorilor-exportatori vizați de punerea în aplicare actuală care nu erau supuși niciunei taxe în urma Deciziei de punere în aplicare 2014/149/UE, este necesar să se remarce faptul că decizia Consiliului de a nu reinstitui taxele a fost în mod clar adoptată cu privire la circumstanțele speciale ale situației specifice, astfel cum se prezenta la momentul în care Comisia a făcut propunerea pentru reinstituirea taxelor menționate și, în special, pe motiv că taxele antidumping în cauză fuseseră deja rambursate și în măsura în care comunicarea inițială a datoriei către debitor a fost retrasă în urma hotărârilor pronunțate în cauzele Brosmann și Aokang. Potrivit Consiliului, această rambursare a creat așteptări legitime din partea importatorilor în cauză. Având în vedere faptul că nu a avut loc o rambursare comparabilă pentru alți importatori, aceștia nu sunt într-o situație comparabilă cu cea a importatorilor vizați de decizia Consiliului.

(99)

În orice caz, faptul că Consiliul a ales să acționeze într-un anumit mod, având în vedere circumstanțele cauzei, nu poate crea obligații în sarcina Comisiei de a pune în aplicare o altă hotărâre exact în același mod.

Competența Comisiei de a institui măsuri antidumping definitive

(100)

În plus, FESI și Footwear Coalition au susținut că Comisia nu are competența de a adopta regulamentul de instituire a unei taxe antidumping în mod retroactiv în contextul actualei puneri în aplicare, și că, în orice caz, această competență ar aparține Consiliului. Această afirmație s-a bazat pe argumentul că, în cazul în care ancheta este reluată chiar din punctul în care a intervenit ilegalitatea, ar trebui să se aplice aceleași norme precum cele din momentul anchetei inițiale, în care măsurile definitive ar fi adoptate de Consiliu. Aceste părți au susținut că, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (35) (denumit, de asemenea, „Regulamentul Omnibus I”), noua procedură de luare a deciziilor în domeniul politicii comerciale nu se aplică în contextul de față, dat fiind faptul că, înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului Omnibus I, (i) Comisia adoptase deja un act (regulamentul provizoriu), (ii) consultările care au fost necesare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 384/96 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene fuseseră inițiate și încheiate și (iii) Comisia adoptase deja o propunere de regulament al Consiliului de adoptare a măsurilor definitive. Pe această bază, aceste părți au concluzionat că ar trebui să se aplice procedurile de luare a deciziilor anterioare intrării în vigoare a Regulamentului Omnibus I.

(101)

Argumentația respectivă se concentrează totuși asupra datei de deschidere a anchetei (care este într-adevăr relevantă în raport cu celelalte modificări de fond care au fost aduse regulamentului de bază), dar nu ține seama de faptul că Regulamentul (UE) nr. 37/2014 utilizează un criteriu diferit (și anume, deschiderea procedurii de adoptare a măsurilor). Poziția FESI și Footwear Coalition este, prin urmare, întemeiată pe o interpretare eronată a normei tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 37/2014.

(102)

Într-adevăr, având în vedere trimiterea de la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 37/2014 la „procedurile inițiate în vederea adoptării măsurilor”, care stabilește normele tranzitorii pentru modificările aduse procedurilor de luare a deciziilor pentru adoptarea de măsuri antidumping și având în vedere noțiunea de „procedură” din regulamentul de bază, pentru o anchetă care a fost deschisă înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 37/2014, dar în care Comisia nu a lansat consultarea comitetului competent în vederea adoptării unor măsuri înainte de intrarea în vigoare respectivă, procedurii de adoptare a măsurilor antidumping menționate i se aplică noile norme. Același lucru este valabil și în cazul procedurilor în care măsurile au fost instituite pe baza vechilor norme și fac obiectul unei reexaminări sau al măsurilor privind taxe provizorii instituite pe baza vechilor norme, dar pentru care procedura de adoptare a unor măsuri definitive nu a fost încă lansată atunci când Regulamentul (UE) nr. 37/2014 a intrat în vigoare. Cu alte cuvinte, Regulamentul (UE) nr. 37/2014 se aplică în cazul unei „proceduri de adoptare” specifice și nu în cazul întregii perioade a unei anumite anchete sau chiar a unei proceduri.

(103)

Regulamentul în litigiu a fost adoptat în 2006. Actul legislativ relevant aplicabil prezentei proceduri este regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

F.   CONCLUZII

(104)

Ținând cont de observațiile prezentate și de analiza acestora, Comisia a ajuns la concluzia că trebuie să se reinstituie taxa antidumping reziduală aplicabilă Chinei și Vietnamului, și anume de 16,5 % și, respectiv, de 10 %, pentru perioada de aplicare a regulamentului în litigiu.

G.   COMUNICAREA CONSTATĂRILOR

(105)

Producătorii-exportatori în cauză, precum și toate părțile care și-au manifestat interesul, au fost informați cu privire la faptele și considerentele esențiale în baza cărora s-a intenționat recomandarea reinstituirii taxei antidumping definitive asupra exporturilor celor șapte producători-exportatori în cauză. Părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile asupra informațiilor comunicate.

(106)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de încălțăminte cu fețe din piele naturală sau piele reconstituită, cu excepția încălțămintei sport, a încălțămintei de tehnologie specială, a papucilor de casă și a altor tipuri de încălțăminte de interior și a încălțămintei cu bombeu de protecție, originară din Republica Populară Chineză și din Vietnam și produsă de producătorii-exportatori enumerați în anexa II la prezentul regulament, încadrată la următoarele coduri NC: 6403 20 00, ex 6403 30 00 (36), ex 6403 51 11, ex 6403 51 15, ex 6403 51 19, ex 6403 51 91, ex 6403 51 95, ex 6403 51 99, ex 6403 59 11, ex 6403 59 31, ex 6403 59 35, ex 6403 59 39, ex 6403 59 91, ex 6403 59 95, ex 6403 59 99, ex 6403 91 11, ex 6403 91 13, ex 6403 91 16, ex 6403 91 18, ex 6403 91 91, ex 6403 91 93, ex 6403 91 96, ex 6403 91 98, ex 6403 99 11, ex 6403 99 31, ex 6403 99 33, ex 6403 99 36, ex 6403 99 38, ex 6403 99 91, ex 6403 99 93, ex 6403 99 96, ex 6403 99 98 și ex 6405 10 00 (37) care au fost efectuate în perioada de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1472/2006 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009. Codurile TARIC sunt enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(2)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„încălțăminte sport” înseamnă încălțăminte în sensul notei de subpoziție 1 din capitolul 64 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei (38);

„încălțăminte de tehnologie specială” înseamnă încălțămintea cu un preț CIF per pereche egal sau mai mare de 7,5 EUR, pentru activități sportive, prevăzută cu talpă turnată în unul sau mai multe straturi, neinjectată, fabricată cu materiale sintetice special concepute pentru a amortiza șocurile cauzate de mișcări verticale sau laterale și care au caracteristici tehnice, cum ar fi pernițe ermetice care conțin gaze sau lichide, componente mecanice care absorb sau neutralizează șocurile sau materiale cum sunt polimerii cu densitate scăzută, încadrată la codurile NC ex 6403 91 11, ex 6403 91 13, ex 6403 91 16, ex 6403 91 18, ex 6403 91 91, ex 6403 91 93, ex 6403 91 96, ex 6403 91 98, ex 6403 99 91, ex 6403 99 93, ex 6403 99 96, ex 6403 99 98;

„încălțăminte cu bombeu de protecție” înseamnă încălțămintea prevăzută cu un bombeu de protecție cu o rezistență la impact de cel puțin 100 jouli (39) și încadrată la codurile NC: ex 6403 30 00 (40), ex 6403 51 11, ex 6403 51 15, ex 6403 51 19, ex 6403 51 91, ex 6403 51 95, ex 6403 51 99, ex 6403 59 11, ex 6403 59 31, ex 6403 59 35, ex 6403 59 39, ex 6403 59 91, ex 6403 59 95, ex 6403 59 99, ex 6403 91 11, ex 6403 91 13, ex 6403 91 16, ex 6403 91 18, ex 6403 91 91, ex 6403 91 93, ex 6403 91 96, ex 6403 91 98, ex 6403 99 11, ex 6403 99 31, ex 6403 99 33, ex 6403 99 36, ex 6403 99 38, ex 6403 99 91, ex 6403 99 93, ex 6403 99 96, ex 6403 99 98 și ex 6405 10 00;

„papuci de casă și alte tipuri de încălțăminte de interior” înseamnă încălțămintea încadrată la codul NC ex 6405 10 00.

(3)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile, înainte de vămuire, prețului net franco frontiera Uniunii al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de producătorii-exportatori enumerați în anexa II la prezentul regulament este de 16,5 % pentru producătorii-exportatori chinezi în cauză și de 10 % pentru producătorul-exportator vietnamez în cauză.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 553/2006 se percep definitiv. Sumele depuse peste nivelul taxelor antidumping definitive se restituie.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 553/2006 al Comisiei din 23 martie 2006 de instituire a unor măsuri antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam (JO L 98, 6.4.2006, p. 3).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 al Consiliului din 5 octombrie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și din Vietnam (JO L 275, 6.10.2006, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 388/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 de extindere a măsurilor antidumping definitive impuse prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 privind importurile anumitor tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză la importurile aceluiași tip de produs expediat din RAS Macao, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca originar din RAS Macao (JO L 117, 1.5.2008, p. 1).

(5)  JO C 251, 3.10.2008, p. 21.

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 al Consiliului din 22 decembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele expediate din RAS Macao, indiferent dacă acestea sunt declarate ca originare din RAS Macao sau nu, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (JO L 352, 30.12.2009, p. 1).

(7)  JO C 295, 11.10.2013, p. 6.

(8)  Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE a Consiliului din 18 martie 2014 de respingere a propunerii de Regulament de punere în aplicare de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd (JO L 82, 20.3.2014, p. 27).

(9)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).

(10)  JO C 106, 21.3.2016, p. 2.

(11)  Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 56, 6.3.1996, p. 1).

(12)  Cauzele conexate 97, 193, 99 și 215/86 Asteris AE și alții și Republica Elenă/Comisia, [1988] Rec. 2181, punctele 27 și 28.

(13)  Cauza C-415/96 Spania/Comisia, Rec., 1998, p. I-6993, punctul 31; Cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85; Cauza T-301/01 Alitalia/Comisia [2008] II-1753, punctele 99 și 142; Cauzele conexate T-267/08 și T-279/08 Région Nord-Pas de Calais/Comisia, [2011] II-1999, punctul 83.

(14)  Cauza C-415/96 Spania/Comisia, Rec., 1998, p. I-6993, punctul 31; Cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85.

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 a fost ulterior modificat de Regulamentul (UE) nr. 765/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 237, 3.9.2012, p. 1). În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 765/2012, modificările introduse de respectivul regulament de modificare se aplică numai anchetelor deschise după intrarea în vigoare a regulamentului respectiv. Prezenta anchetă a fost totuși deschisă la 7 iulie 2005 (JO C 166, 7.7.2005, p. 14).

(17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1395 al Comisiei din 18 august 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Buckinghan Shoe Mfg Co., Ltd., Buildyet Shoes Mfg., DongGuan Elegant Top Shoes Co. Ltd, Dongguan Stella Footwear Co Ltd, Dongguan Taiway Sports Goods Limited, Foshan City Nanhai Qun Rui Footwear Co., Jianle Footwear Industrial, Sihui Kingo Rubber Shoes Factory, Synfort Shoes Co. Ltd., Taicang Kotoni Shoes Co. Ltd., Wei Hao Shoe Co. Ltd., Wei Hua Shoe Co. Ltd., Win Profile Industries Ltd, și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 225, 19.8.2016, p. 52).

(18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1647 al Comisiei din 13 septembrie 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și produse de Best Royal Co. Ltd, Lac Cuong Footwear Co., Ltd, Lac Ty Co., Ltd, Saoviet Joint Stock Company (Megastar Joint Stock Company), VMC Royal Co Ltd, Freetrend Industrial Ltd. și societatea sa afiliată Freetrend Industrial A (Vietnam) Co, Ltd., Fulgent Sun Footwear Co., Ltd, General Shoes Ltd, Golden Star Co, Ltd, Golden Top Company Co., Ltd, Kingmaker Footwear Co. Ltd., Tripos Enterprise Inc., Vietnam Shoe Majesty Co., Ltd și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 245, 14.9.2016, p. 16).

(19)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1731 al Comisiei din 28 septembrie 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de General Footwear Ltd (China), Diamond Vietnam Co. Ltd și Ty Hung Footgearmex/Footwear Co. Ltd și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 262, 29.9.2016, p. 4).

(20)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223 al Comisiei din 17 februarie 2016 de stabilire a unei proceduri pentru evaluarea anumitor cereri de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și a tratamentului individual depuse de către producători-exportatori din China și din Vietnam și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 41, 18.2.2016, p. 3).

(21)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2257 al Comisiei din 14 decembrie 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Chengdu Sunshine Shoes Co. Ltd, Foshan Nanhai Shyang Yuu Footwear Ltd și Fujian Sunshine Footwear Co. Ltd, precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 340I, 15.12.2016, p. 1)

(22)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423 al Comisiei din 9 martie 2017 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de Fujian Viscap Shoes Co. Ltd, Vietnam Ching Luh Shoes Co. Ltd, Vinh Thong Producing-Trading-Service Co. Ltd, Qingdao Tae Kwang Shoes Co. Ltd, Maystar Footwear Co. Ltd, Lien Phat Company Ltd, Qingdao Sewon Shoes Co. Ltd, Panyu Pegasus Footwear Co. Ltd, PanYu Leader Footwear Corporation, Panyu Hsieh Da Rubber Co. Ltd, An Loc Joint Stock Company, Qingdao Changshin Shoes Company Limited, Chang Shin Vietnam Co. Ltd, Samyang Vietnam Co. Ltd, Qingdao Samho Shoes Co. Ltd, Min Yuan, Chau Giang Company Limited, Foshan Shunde Fong Ben Footwear Industrial Co. Ltd și Dongguan Texas Shoes Limited Co., precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 64, 10.3.2017, p. 72).

(23)  Cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85.

(24)  Pentru a proteja confidențialitatea, denumirile societăților au fost înlocuite cu numere. Societățile 1-3 au făcut obiectul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1731 menționat în considerentul 20, în timp ce societățile 4-6 au făcut obiectul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2257 menționat în considerentul 23. Societățile 7-25 au făcut obiectul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/423, menționat în considerentul 24. Societăților vizate de prezentul regulament le-au fost atribuite numere consecutive de la 26 până la 32.

(25)  Wolverine Europe BV, Wolverine Europe Limited și Damco Netherlands BV, în răspunsul lor la documentul de informare general, s-au referit la observațiile depuse de FESI și Footwear Coalition.

(26)  Cauza T-192/08, Transnational Company Kazchrome și ENRC Marketing/Consiliul, Rec., 2011, p. II-07449, punctul 298. Această hotărâre a fost confirmată în recurs, a se vedea cauza C-10/12 P Transnational Company Kazchrome și ENRC Marketing/Consiliul, ECLI:EU:C:2013:865.

(27)  Cauza T-255/01 Changzhou Hailong Electronics & Light Fixtures și Zhejiang Sunlight Group/Consiliul, Rec., 2003, p. II-04741, punctul 60.

(28)  C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85.

(29)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 82, 16.3.2011, p. 4).

(30)  Termenul respectiv se găsește în prezent la articolele 103 alineatul (1) și 121 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(31)  Cauza C-373/07 P Mebrom/Comisia, Rep., 2009, p. I-00054, punctele 91-94.

(32)  A se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Executarea hotărârilor Curții de Justiție din 2 februarie 2012 în cauza C-249/10 P Brosmann și din 15 noiembrie 2012 în cauza C-247/10P Zhejiang Aokang, care însoțește propunerea de Regulament de punere în aplicare al Consiliului de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd,/* SWD/2014/046 final, considerentele 45-48.

(33)  Cauza C-382/09 Stils Met, Rep., 2010, p. I-09315, punctele 42-43. TARIC, de exemplu, care este utilizat, de asemenea, ca un vehicul pentru a asigura respectarea măsurilor de protecție comercială, își găsește originea în articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(34)  Cauza C-239/99 Nachi Europe, Rec., 2001, p. I-01197, punctul 29.

(35)  Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2014 de modificare a anumitor regulamente referitoare la politica comercială comună în ceea ce privește procedurile de adoptare a anumitor măsuri (JO L 18, 21.1.2014, p. 1).

(36)  În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 301, 31.10.2006, p. 1), acest cod NC a fost înlocuit de la 1 ianuarie 2007 de codurile NC ex 6403 51 05, ex 6403 59 05, ex 6403 91 05 și ex 6403 99 05.

(37)  Astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1719/2005. Sfera produselor se determină prin combinarea descrierii produselor prevăzută la articolul 1 alineatul (1) cu descrierea produselor de la codurile NC corespondente, luate împreună.

(38)  Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 286, 28.10.2005, p. 1).

(39)  Rezistența la impact se măsoară conform standardelor europene EN345 sau EN346.

(40)  În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1549/2006, acest cod NC a fost înlocuit de la 1 ianuarie 2007 de codurile NC ex 6403 51 05, ex 6403 59 05, ex 6403 91 05 și ex 6403 99 05.


ANEXA I

Codurile TARIC pentru încălțămintea cu fețe din piele naturală sau piele reconstituită, astfel cum este definită la articolul 1:

(a)

De la 7 octombrie 2006:

6403300039, 6403300089, 6403511190, 6403511590, 6403511990, 6403519190, 6403519590, 6403519990, 6403591190, 6403593190, 6403593590, 6403593990, 6403599190, 6403599590, 6403599990, 6403911199, 6403911399, 6403911699, 6403911899, 6403919199, 6403919399, 6403919699, 6403919899, 6403991190, 6403993190, 6403993390, 6403993690, 6403993890, 6403999199, 6403999329, 6403999399, 6403999629, 6403999699, 6403999829, 6403999899 și 6405100080

(b)

De la 1 ianuarie 2007:

6403510519, 6403510599, 6403511190, 6403511590, 6403511990, 6403519190, 6403519590, 6403519990, 6403590519, 6403590599, 6403591190, 6403593190, 6403593590, 6403593990, 6403599190, 6403599590, 6403599990, 6403910519, 6403910599, 6403911199, 6403911399, 6403911699, 6403911899, 6403919199, 6403919399, 6403919699, 6403919899, 6403990519, 6403990599, 6403991190, 6403993190, 6403993390, 6403993690, 6403993890, 6403999199, 6403999329, 6403999399, 6403999629, 6403999699, 6403999829, 6403999899 și 6405100080

(c)

De la 7 septembrie 2007:

6403510515, 6403510518, 6403510595, 6403510598, 6403511191, 6403511199, 6403511591, 6403511599, 6403511991, 6403511999, 6403519191, 6403519199, 6403519591, 6403519599, 6403519991, 6403519999, 6403590515, 6403590518, 6403590595, 6403590598, 6403591191, 6403591199, 6403593191, 6403593199, 6403593591, 6403593599, 6403593991, 6403593999, 6403599191, 6403599199, 6403599591, 6403599599, 6403599991, 6403599999, 6403910515, 6403910518, 6403910595, 6403910598, 6403911195, 6403911198, 6403911395, 6403911398, 6403911695, 6403911698, 6403911895, 6403911898, 6403919195, 6403919198, 6403919395, 6403919398, 6403919695, 6403919698, 6403919895, 6403919898, 6403990515, 6403990518, 6403990595, 6403990598, 6403991191, 6403991199, 6403993191, 6403993199, 6403993391, 6403993399, 6403993691, 6403993699, 6403993891, 6403993899, 6403999195, 6403999198, 6403999325, 6403999328, 6403999395, 6403999398, 6403999625, 6403999628, 6403999695, 6403999698, 6403999825, 6403999828, 6403999895, 6403999898, 6405100081 și 6405100089


ANEXA II

Lista producătorilor-exportatori în cazul cărora se instituie o taxă antidumping definitivă la import

Denumirea producătorului-exportator

Trimitere în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423

(Anexa VI)

Codul adițional TARIC

Dongguan Luzhou Shoes Co. Ltd

Dah Lih Puh

A999

Dongguan Shingtak Shoes Co. Ltd

Shing Tak Ind. Co. Ltd

A999

Guangzhou Dragon Shoes Co. Ltd

Shing Tak Ind. Co. Ltd

A999

Guangzhou Evervan Footwear Co. Ltd

Everan Group P/A Eva Overseas International, Ltd

și

Everan Group P/A Jiangxi Guangyou Footwear Co.

A999

Guangzhou Guangda Shoes Co. Ltd

Shing Tak Ind. Co. Ltd

A999

Long Son Joint Stock Company

Long Son Joint Stock Company

A999

Zhaoqing Li Da Shoes Co., Ltd

Dah Lih Puh

A999


Rectificări

1.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/32


Rectificare la Directiva delegată (UE) 2017/1975 a Comisiei din 7 august 2017 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o derogare pentru cadmiul din diodele emițătoare de lumină (leduri) cu schimb de culoare destinate utilizării în sistemele de afișare

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 281 din 31 octombrie 2017 )

La pagina 30, articolul 2 alineatul (1):

în loc de:

„(1)   Statele membre adoptă și publică în termen de [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive] actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică fără întârziere Comisiei textul actelor respective.

Statele membre aplică actele respective începând cu [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive + 1 zi].

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.”,

se citește:

„(1)   Statele membre adoptă și publică până la 20 noiembrie 2018 cel târziu actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică fără întârziere Comisiei textul actelor respective.

Statele membre aplică actele respective începând cu 21 noiembrie 2018.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.”

La pagina 31, în anexă, a treia coloană din tabel:

în loc de:

„Expiră, pentru toate categoriile, la [doi ani după publicarea directivei delegate în Jurnalul Oficial]”,

se citește:

„Expiră, pentru toate categoriile, la 31 octombrie 2019”.