ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 269

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 60
19 octombrie 2017


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1897 al Consiliului din 18 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1898 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind înregistrarea anumitor denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate [Półtorak staropolski tradycyjny (STG), Dwójniak staropolski tradycyjny (STG), Trójniak staropolski tradycyjny (STG), Czwórniak staropolski tradycyjny (STG), Kiełbasa jałowcowa staropolska (STG), Kiełbasa myśliwska staropolska (STG) și Olej rydzowy tradycyjny (STG)]

3

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1899 al Comisiei din 18 octombrie 2017 de înregistrare a unor denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate [Tradiční Lovecký salám/Tradičná Lovecká saláma (STG) și Tradiční Špekáčky/Tradičné Špekačky (STG)]

5

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1900 al Comisiei din 18 octombrie 2017 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Varaždinsko zelje (DOP)]

7

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1901 al Comisiei din 18 octombrie 2017 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Danbo (IGP)]

10

 

*

Regulamentul (UE) 2017/1902 al Comisiei din 18 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei în vederea alinierii licitării certificatelor de emisii cu Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului și a listării unei platforme de licitație care urmează a fi desemnată de Regatul Unit ( 1 )

13

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1903 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind autorizarea preparatelor de Pediococcus parvulus DSM 28875, Lactobacillus casei DSM 28872 și Lactobacillus rhamnosus DSM 29226 ca aditivi furajeri pentru hrana tuturor speciilor de animale ( 1 )

22

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1904 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind autorizarea unui preparat de Bacillus licheniformis DSM 28710 ca aditiv furajer destinat puilor pentru îngrășare și puicuțelor pentru ouat (titularul autorizației: Huvepharma NV) ( 1 )

27

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1905 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind autorizarea unui preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079 ca aditiv destinat hranei puilor pentru îngrășare și a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare (titularul autorizației Danstar Ferment AG reprezentat de Lallemand SAS) ( 1 )

30

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1906 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) ca aditiv pentru hrana puicuțelor pentru ouat și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat (titularul autorizației: Huvepharma NV) ( 1 )

33

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1907 al Comisiei din 18 octombrie 2017 privind autorizarea unui preparat de Lactobacillus plantarum (KKP/593/p și KKP/788/p) și Lactobacillus buchneri (KKP/907/p) ca aditiv furajer pentru bovine și ovine ( 1 )

36

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România

39

 

*

Decizia de punere în aplicare (PESC) 2017/1909 a Consiliului din 18 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

44

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1910 a Comisiei din 17 octombrie 2017 de modificare a Deciziei 93/52/CEE cu privire la statutul oficial indemn de bruceloză (B. Melitensis) al anumitor regiuni din Spania, a Deciziei 2003/467/CE cu privire la statutul oficial indemn de bruceloză bovină al Ciprului și al anumitor regiuni din Spania și cu privire la statutul oficial indemn de leucoză enzootică bovină al Italiei, precum și a Deciziei 2005/779/CE cu privire la statutul oficial indemn de boala veziculoasă a porcului al regiunii Campania din Italia [notificat cu numărul C(2017) 6891]  ( 1 )

46

 

 

III   Alte acte

 

 

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

 

*

Decizia nr. 081/17/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 26 aprilie 2017 de încheiere a procedurii oficiale de investigare privind un presupus ajutor de stat acordat prin închirierea de terenuri și proprietăți imobiliare în zona Gufunes (Islanda) [2017/1911]

53

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1897 AL CONSILIULUI

din 18 octombrie 2017

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1509 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007 (1), în special articolul 47 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 30 august 2017, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2017/1509.

(2)

La 3 octombrie 2017, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite („CSONU”) instituit în temeiul Rezoluției CSONU („RCSONU”) 1718 (2006) a desemnat patru nave în conformitate cu punctul 6 din RCSONU 2375 (2017).

(3)

Prin urmare, anexa XIV la Regulamentul (UE) 2017/1509 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa XIV la Regulamentul (UE) 2017/1509 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

M. MAASIKAS


(1)  JO L 224, 31.8.2017, p. 1.


ANEXĂ

Următoarele nave se adaugă pe lista navelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzută în anexa XIV la Regulamentul (UE) 2017/1509.

Nave desemnate în temeiul punctului 6 din RCSONU 2375 (2017):

1.   Nume: PETREL 8

Informații suplimentare

Numărul OMI: 9562233. Numărul MMSI: 620233000

2.   Nume: HAO FAN 6

Informații suplimentare

Numărul OMI: 8628597. Numărul MMSI: 341985000

3.   Nume: TONG SAN 2

Informații suplimentare

Numărul OMI: 8937675. Numărul MMSI: 445539000

4.   Nume: JIE SHUN

Informații suplimentare

Numărul OMI: 8518780. Numărul MMSI: 514569000


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/3


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1898 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

privind înregistrarea anumitor denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate [Półtorak staropolski tradycyjny (STG), Dwójniak staropolski tradycyjny (STG), Trójniak staropolski tradycyjny (STG), Czwórniak staropolski tradycyjny (STG), Kiełbasa jałowcowa staropolska (STG), Kiełbasa myśliwska staropolska (STG) și Olej rydzowy tradycyjny (STG)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 26 și articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Polonia a prezentat denumirile „Półtorak staropolski tradycyjny”, „Dwójniak staropolski tradycyjny”, „Trójniak staropolski tradycyjny”, „Czwórniak staropolski tradycyjny”, „Kiełbasa jałowcowa staropolska”, „Kiełbasa myśliwska staropolska”, „Olej rydzowy tradycyjny” și „Kabanosy staropolskie”, în vederea înregistrării lor în Registrul specialităților tradiționale garantate prevăzut la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cu rezervarea denumirii.

(2)

Denumirile „Półtorak”, „Dwójniak”, „Trójniak”, „Czwórniak”, „Kiełbasa jałowcowa”, „Kiełbasa myśliwska”, „Olej rydzowy” și „Kabanosy” fuseseră înregistrate anterior (2) ca specialități tradiționale garantate fără rezervarea denumirii, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului (3).

(3)

În urma procedurii de opoziție la nivel național menționate la articolul 26 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirile „Półtorak”, „Dwójniak”, „Trójniak” și „Czwórniak” au fost completate cu termenul „staropolski tradycyjny”, denumirile „Kiełbasa jałowcowa” și „Kiełbasa myśliwska” au fost completate cu termenul „staropolska”, denumirea „Olej rydzowy” a fost completată cu termenul „tradycyjny”, iar denumirea „Kabanosy” a fost completată cu termenul „staropolskie”. Acești termeni complementari arată caracterul tradițional al denumirii, în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)

Denumirile „Półtorak staropolski tradycyjny”, „Dwójniak staropolski tradycyjny”, „Trójniak staropolski tradycyjny”, „Czwórniak staropolski tradycyjny”, „Kiełbasa jałowcowa staropolska”, „Kiełbasa myśliwska staropolska”, „Olej rydzowy tradycyjny” și „Kabanosy staropolskie” prezentate au fost examinate de Comisie și ulterior publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4).

(5)

Comisia a primit o declarație de opoziție referitoare la înregistrarea denumirii „Kabanosy staropolskie”. Prin urmare, înregistrarea acestei denumiri depinde de rezultatul procedurii de opoziție, care se desfășoară separat.

(6)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție, în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, în ceea ce privește celelalte denumiri în afara „Kabanosy staropolskie”, denumirile „Półtorak staropolski tradycyjny”, „Dwójniak staropolski tradycyjny”, „Trójniak staropolski tradycyjny”, „Czwórniak staropolski tradycyjny”, „Kiełbasa jałowcowa staropolska”, „Kiełbasa myśliwska staropolska” și „Olej rydzowy tradycyjny” ar trebui prin urmare înregistrate în registru cu rezervarea denumirii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Denumirile „Półtorak staropolski tradycyjny” (STG), „Dwójniak staropolski tradycyjny” (STG), „Trójniak staropolski tradycyjny” (STG), „Czwórniak staropolski tradycyjny” (STG), „Kiełbasa jałowcowa staropolska” (STG), „Kiełbasa myśliwska staropolska” (STG) și „Olej rydzowy tradycyjny” (STG) sunt înregistrate în registru cu rezervarea denumirii.

Caietul de sarcini al STG „Półtorak”, STG „Dwójniak”, STG „Trójniak”, STG „Czwórniak”, STG „Kiełbasa jałowcowa”, STG „Kiełbasa myśliwska” și STG „Olej rydzowy” se consideră a fi caietul de sarcini menționat la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru STG „Półtorak staropolski tradycyjny”, STG „Dwójniak staropolski tradycyjny”, STG „Trójniak staropolski tradycyjny”, STG „Czwórniak staropolski tradycyjny”, STG „Kiełbasa jałowcowa staropolska”, STG „Kiełbasa myśliwska staropolska” și STG „Olej rydzowy tradycyjny”, respectiv, cu rezervarea denumirii.

„Półtorak staropolski tradycyjny” (STG), „Dwójniak staropolski tradycyjny” (STG), „Trójniak staropolski tradycyjny” (STG) și „Czwórniak staropolski tradycyjny” (STG) se referă la produse din clasa 1.8. Alte produse enumerate în anexa I la tratat (condimente etc.), din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (5); „Kiełbasa jałowcowa staropolska” (STG) și „Kiełbasa myśliwska staropolska” (STG) se referă la produse din clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.), din anexa respectivă; „Olej rydzowy tradycyjny” (STG) se referă la un produs din clasa 1.5. Uleiuri și grăsimi (unt, margarină, ulei etc.), din aceeași anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 729/2008 al Comisiei din 28 iulie 2008 privind înregistrarea anumitor denumiri în registrul de specialități tradiționale garantate [Czwórniak (STG), Dwójniak (STG), Półtorak (STG), Trójniak (STG)] (JO L 200, 29.7.2008, p. 6).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 379/2011 al Comisiei din 18 aprilie 2011 de înregistrare a unei denumiri în Registrul de specialități tradiționale garantate [„Kiełbasa jałowcowa” (STG)] (JO L 103, 19.4.2011, p. 2).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 382/2011 al Comisiei din 18 aprilie 2011 de înregistrare a unei denumiri în Registrul de specialități tradiționale garantate [„Kiełbasa myśliwska” (STG)] (JO L 103, 19.4.2011, p. 6).

Regulamentul (CE) nr. 506/2009 al Comisiei din 15 iunie 2009 privind înregistrarea unei denumiri în registrul de specialități tradiționale garantate [Olej rydzowy (STG)] (JO L 151, 16.6.2009, p. 26).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1044/2011 al Comisiei din 19 octombrie 2011 de înregistrare a unei denumiri în Registrul de specialități tradiționale garantate [Kabanosy (STG)] (JO L 275, 20.10.2011, p. 16).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (JO L 93, 31.3.2006, p. 1). Regulament abrogat și înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)  JO C 188, 27.5.2016, p. 6.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/5


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1899 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

de înregistrare a unor denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate [Tradiční Lovecký salám/Tradičná Lovecká saláma (STG) și Tradiční Špekáčky/Tradičné Špekačky (STG)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 26 și articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Republica Cehă a prezentat denumirile „Tradiční Lovecký salám”/„Tradičná Lovecká saláma” și „Tradiční Špekáčky”/„Tradičné Špekačky” în vederea înregistrării lor în Registrul specialităților tradiționale garantate prevăzut la articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cu rezervarea denumirii.

(2)

Denumirile „Lovecký salám”/„Lovecká saláma” și „Špekáčky”/„Špekačky” au fost înregistrate anterior (2) ca specialitate tradițională garantată fără rezervarea denumirii, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului (3).

(3)

În urma procedurii naționale de opoziție menționate la articolul 26 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirile „Lovecký salám”/„Lovecká saláma” au fost completate cu termenii „Tradiční” și, respectiv, „Tradičná”, iar denumirile „Špekáčky”/„Špekačky” au fost completate cu termenii „Tradiční” și, respectiv, „Tradičné”. Acești termeni complementari arată caracterul tradițional al denumirilor, în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)

Transmiterea denumirilor „Tradiční Lovecký salám”/„Tradičná Lovecká saláma” și „Tradiční Špekáčky”/„Tradičné Špekačky” a fost examinată de Comisie și publicată ulterior în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4).

(5)

Deoarece Comisia nu a primit nicio declarație de opoziție în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirile „Tradiční Lovecký salám”/„Tradičná Lovecká saláma” și „Tradiční Špekáčky”/„Tradičné Špekačky” ar trebui, prin urmare, introduse în registru cu rezervarea denumirii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Denumirile „Tradiční Lovecký salám”/„Tradičná Lovecká saláma” (STG) și „Tradiční Špekáčky”/„Tradičné Špekačky” (STG) se înregistrează în registru cu rezervarea denumirii.

Caietul de sarcini al STG „Lovecký salám”/„Lovecká saláma” și al STG „Špekáčky”/„Špekačky” este considerat a fi caietul de sarcini menționat la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru STG „Tradiční Lovecký salám”/„Tradičná Lovecká saláma” și STG „Tradiční Špekáčky”/„Tradičné Špekačky”, cu rezervarea denumirii.

Denumirile menționate la primul paragraf identifică produse din Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (5).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 160/2011 al Comisiei din 21 februarie 2011 de înregistrare a unei denumiri în Registrul specialităților tradiționale garantate [„Lovecký salám”/„Lovecká saláma” (STG)] (JO L 47, 22.2.2011, p. 7).

Regulamentul (UE) nr. 158/2011 al Comisiei din 21 februarie 2011 de înregistrare a unei denumiri în Registrul de specialități tradiționale garantate [„Špekáčky”/„Špekačky” (STG)] (JO L 47, 22.2.2011, p. 3).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (JO L 93, 31.3.2006, p. 1). Regulament abrogat și înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(4)  JO C 167, 11.5.2016, p. 21.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/7


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1900 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Varaždinsko zelje (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (3) litera (b),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea Croației de înregistrare a denumirii „Varaždinsko zelje” ca denumire de origine protejată a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

„Varaždinsko zelje” este un produs obținut din varză aparținând soiului de conservare autohton „Varaždinski kupus” (Brassica oleracea var. capitata f. alba), realizat în interiorul granițelor administrative ale cantonului Varaždin din Croația.

(3)

La 7 octombrie 2015, Comisia a primit un act de opoziție din partea Sloveniei. La 4 decembrie 2015, Comisia a primit declarația de opoziție motivată aferentă.

(4)

Considerând această opoziție admisibilă, Comisia a invitat Croația și Slovenia, prin scrisoarea din 28 ianuarie 2016, să desfășoare consultări corespunzătoare timp de trei luni, pentru a încerca să ajungă la un acord în conformitate cu procedurile lor interne.

(5)

La cererea solicitantului, termenul-limită pentru consultare a fost prelungit cu încă trei luni.

(6)

Nu s-a ajuns la niciun acord între părți. Informațiile privind consultările corespunzătoare desfășurate între Croația și Slovenia au fost transmise Comisiei în mod adecvat. Prin urmare, Comisia ar trebui să adopte o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele acestor consultări.

(7)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, oponenții au susținut că înregistrarea „Varaždinsko zelje” ca denumire de origine protejată contravine articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și că ar periclita existența denumirii identice a unui produs aflat în mod legal pe piață cu mai mult de cinci ani înaintea datei publicării prevăzute la articolul 50 alineatul (2) litera (a).

(8)

Se afirmă că denumirea „Varaždinsko zelje” intră în conflict cu denumirea omonimă a unui soi de varză înregistrată din 1967. Soiul „Varaždinski” a fost pus pe Lista soiurilor de semințe de specii de plante agricole străine domestice sau domesticite a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în 1967. Apoi, în 1989, soiul a fost înregistrat în aceeași listă cu „Varaždinski kupus”/„Varaždinsko zelje”. În prezent, acest soi este inclus în listele tuturor statelor care au apărut după destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Republica Slovenia a înregistrat soiul „Varaždinski”/„Varaždinsko” după independență. Soiul croat „Varaždinski kupus” și soiurile slovene Varaždinsko 2 și Varaždinsko 3 sunt enumerate în Catalogul comun al soiurilor și al speciilor de legume al Uniunii Europene.

(9)

Potrivit oponentului, producția obținută din aceste soiuri este cunoscută sub denumirea „Varaždinsko zelje” în Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Muntenegru. În Republica Slovenia, varza „Varaždinsko”, potrivit afirmațiilor, este produsă de peste 75 de ani. Mai exact, producția de varză „Varaždinsko” proaspătă pe piață în Slovenia este estimată la aproximativ 2 800-4 000 de tone pe an.

(10)

În opinia oponentului, înregistrarea denumirii „Varaždinsko zelje” ar putea induce în eroare consumatorii sloveni, deoarece producătorii și consumatorii din Republica Slovenia nu asociază „Varaždinsko zelje” cu originea sau cu teritoriul indicate la punctul 4 din documentul unic, ci mai ales cu calitatea și cu faptul că produsul este potrivit pentru murare.

(11)

Oponentul susține că înregistrarea denumirii propuse ar periclita existența denumirii identice slovene „Varaždinsko zelje” în ceea ce privește atât soiul, cât și produsele aflate legal pe piață în Republica Slovenia. Înregistrarea denumirii propuse ar provoca daune economice pentru producătorii de „Varaždinsko zelje” din Republica Slovenia, deoarece aceștia ar fi obligați să abandoneze producția. De asemenea, înregistrarea ar periclita producția de semințe în cazul a două soiuri de varză slovene care sunt înregistrate în Catalogul comun al Uniunii Europene, Varaždinsko 2 și Varaždinsko 3, deoarece produsul lor se vinde în Slovenia ca varză Varaždinsko.

(12)

Comisia a analizat argumentele prezentate în declarația de opoziție motivată și în informațiile furnizate Comisiei cu privire la consultările dintre părțile interesate și a concluzionat că denumirea „Varaždinsko zelje” ar trebui să fie înregistrată ca DOP.

(13)

Cerințele pentru înregistrarea ca DOP a denumirii „Varaždinsko zelje” sunt îndeplinite. Produsul prezintă caracteristici, în special conținutul total ridicat de fenoli și flavonoide, conținutul ridicat de substanță uscată și conținutul excepțional de bogat de zaharuri, care sunt datorate factorilor naturali și umani din mediul geografic deosebit al produsului. Conținutul ridicat de substanță uscată și conținutul excepțional de bogat de zaharuri din „Varaždinsko zelje” se datorează metodei de producție, mai exact faptului că produsul, care poate tolera temperaturi scăzute, este lăsat pe câmp până toamna târziu. Conținutul total ridicat de fenoli și flavonoide din „Varaždinsko zelje” se datorează proprietăților genetice ale produsului, precum și condițiilor de mediu și de cultivare. „Varaždinsko zelje” se obține doar din semințe aparținând soiului de conservare „Varaždinski kupus” înregistrat în registrul soiurilor din UE. Termenul „soi de conservare” indică faptul că semințele sunt produse doar în aria geografică delimitată și nicăieri altundeva.

(14)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia denumirea ar induce în eroare, Comisia consideră că denumirea se referă la aria de producție a produsului. Denumirea în sine nu poate să inducă în eroare consumatorii privind originea produsului.

(15)

În ceea ce privește afirmația că denumirea care urmează a fi înregistrată este omonimă cu denumirile a două soiuri de varză înregistrate și că înregistrarea periclitează existența produselor obținute din aceste soiuri, cunoscute ca „Varaždinsko zelje” în Slovenia, Serbia, Bosnia și Herzegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Montenegru, Comisia observă că, în ceea ce privește produsul comercializat în Slovenia, termenul „Varaždinsko”, utilizat ca atribut al lui „zelie” (varză, în limba slovenă), denotă pur și simplu soiul de varză. Denumirea „Varaždinsko zelje”, așa cum este utilizată în Slovenia, indică faptul că produsul constă într-o varză din soiul Varaždinsko. Nu a fost găsită nicio dovadă a faptului că denumirea ar fi utilizată indiferent de soiul de varză. Având în vedere toate aceste aspecte, între care predomină funcția termenului „Varaždinsko” de indicator al soiului, Comisia consideră ca nu este adecvată acordarea unei perioade tranzitorii pentru utilizarea ca atare a denumirii slovene „Varaždinsko zelje”.

(16)

Totuși, se permite în continuare utilizarea pe etichete a denumirilor soiurilor Varaždinsko 2 și Varaždinsko 3, înregistrate în Catalogul comun al soiurilor de legume al Uniunii Europene, în cazul semințelor și al produselor din varză produse în afara ariei geografice, fără limită de timp. În conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, în pofida înregistrării ca DOP a denumirii „Varaždinsko zelje”, denumirile Varaždinsko 2 și Varaždinsko 3 pot fi utilizate pe etichete dacă sunt îndeplinite condițiile enumerate la articolul menționat. Mai exact, în cazul produsului din varză, pe etichetă ar trebui să figureze în mod clar indicarea țării de origine și nu ar trebui să fie inclusă nicio aluzie la Croația. În plus, acest lucru va garanta informarea corectă a consumatorilor, în comparație cu produsul comercializat cu DOP înregistrată.

(17)

Având în vedere cele de mai sus, denumirea „Varaždinsko zelje” ar trebui înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate.

(18)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Varaždinsko zelje” (DOP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate, din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

În cazul în care, în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, termenul „Varaždinsko” este utilizat pe etichetă cu referire la soiul produsului din varză, se indică, de asemenea, țara de origine, în același câmp vizual, cu caractere de aceeași dimensiune ca cele ale denumirii.

În astfel de cazuri, este interzisă utilizarea, pe etichete, a drapelelor, a emblemelor, a semnelor sau a oricăror alte reprezentări grafice susceptibile să inducă în eroare consumatorii, în special cu privire la caracteristicile, originea sau proveniența produsului.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO C 223, 8.7.2015, p. 7.

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1901 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Danbo (IGP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (3) litera (b),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 a intrat în vigoare la 3 ianuarie 2013. Regulamentul respectiv a abrogat și a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare, cererea Danemarcei de înregistrare a denumirii „Danbo” ca indicație geografică protejată (IGP) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3).

(3)

Austria, Argentina, împreună cu Centro de la Industria Lechera (Federația industriei produselor lactate din Argentina), Australia, împreună cu Dairy Australia (Federația australiană a industriei produselor lactate), Noua Zeelandă, împreună cu Dairy Companies Association of New Zealand (Asociația neozeelandeză a societăților producătoare de lactate), Uruguay, Office of the United States Trade Representative (Biroul reprezentantului comercial al Statelor Unite) și Consortium for Common Food Names of the United States (Consorțiul pentru denumirile comune ale produselor alimentare din Statele Unite) au transmis declarații de opoziție în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. Aceste declarații de opoziție au fost considerate admisibile în temeiul articolului 7 alineatul (3) din regulamentul menționat, cu excepția declarației de opoziție a Austriei, care nu a fost primită înaintea termenului-limită prevăzut.

(4)

Declarațiile de opoziție au vizat nerespectarea condițiilor prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, înlocuit de articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, argumentând în special că „Danbo” nu deține o caracteristică specifică, o reputație sau alte caracteristici care pot fi atribuite originii geografice. De asemenea, declarațiile de opoziție susțin că denumirea „Danbo” nu s-ar califica drept denumire negeografică tradițională și că nu există circumstanțe excepționale care să justifice desemnarea întregului teritoriu al Danemarcei drept arie geografică delimitată. În plus, declarațiile de opoziție au susținut că denumirea „Danbo” a devenit denumire generică în sensul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, înlocuit de articolul 6 alineatul (1) și de articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. În acest sens, declarațiile de opoziție au evidențiat că „Danbo” face obiectul unui Standard Codex Alimentarius din 1966 și, de asemenea, este inclus în anexa B la Convenția de la Stresa din 1951. Caracterul generic al denumirii ar fi demonstrat de faptul că „Danbo” are propria sa linie tarifară. Mai mult, declarațiile de opoziție menționează importanța producției și consumului de „Danbo” în mai multe state UE și țări terțe, dintre care unele au un standard juridic specific pentru acest produs.

(5)

Prin scrisorile din 18 septembrie 2012, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, Comisia a invitat părțile interesate să desfășoare consultări corespunzătoare.

(6)

Dat fiind că nu s-a ajuns la niciun acord până la termenul prevăzut, Comisia ar trebui să adopte o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(7)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia denumirea „Danbo” nu este în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, înlocuit de articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ar trebui menționat faptul că dispoziția relevantă în vigoare nu precizează că o țară este un caz excepțional în ceea ce privește indicațiile geografice. De asemenea, nu mai este necesar să se evalueze dacă „Danbo” este o „denumire negeografică tradițională”. Înregistrarea denumirii „Danbo” ca IGP este solicitată, de fapt, pe baza reputației produsului, care poate fi atribuită originii sale geografice în sensul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și care este descrisă pe larg în documentul unic publicat și în caietul de sarcini al produsului. Oponenții nu au furnizat o argumentare valabilă prin care să conteste respectiva descriere.

(8)

Oponenții au transmis câteva dovezi prin care vizau a demonstra că denumirea în cauză este generică. Totuși, faptul de a avea un Standard Codex Alimentarius specific, precum și o includere a denumirii „Danbo” în anexa B la Convenția de la Stresa nu implică faptul că denumirea în cauză a devenit generică ipso facto. Potrivit celor indicate de Curtea de Justiție în jurisprudența sa consacrată, codurile tarifare se referă la chestiuni vamale și, prin urmare, nu sunt relevante pentru drepturile de proprietate intelectuală. Mai mult, datele limitate care au fost transmise în ceea ce privește, în special, producerea de „Danbo” în afara Uniunii Europene nu sunt pertinente ținând seama de principiul teritorialității inerent Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, conform căruia eventualul caracter generic trebuie evaluat în raport cu teritoriul Uniunii. Modul în care este percepută denumirea în afara Uniunii Europene și eventuala existență a unor standarde de producție normative conexe în țări terțe nu sunt considerate relevante pentru prezenta decizie.

(9)

În cadrul procedurii de opoziție nu au fost furnizate dovezi referitoare la importurile de astfel de brânză din țări terțe în Uniunea Europeană. Prin urmare, nu există motive pentru acordarea unei perioade de tranziție în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 anumitor producători din țări terțe.

(10)

Legătura dintre Danemarca și „Danbo” este bazată pe reputație. Danemarca a prezentat numeroase mențiuni și publicații specializate care demonstrează că există o legătură bazată pe reputație între Danemarca și „Danbo”. În plus, reputația produsului este confirmată prin participarea la expoziții și concursuri, atât naționale, cât și internaționale, și prin câștigarea a numeroase premii.

(11)

În ceea ce privește teritoriul UE, brânza „Danbo” se produce esențialmente în Danemarca și este, de asemenea, comercializată în principal în Danemarca.

(12)

Danemarca a oferit dovezi incontestabile potrivit cărora cunoașterea și consumul brânzei „Danbo” sunt puternic concentrate în Danemarca, majoritatea covârșitoare a consumatorilor danezi recunoscând legătura strânsă a produsului cu Danemarca. În afara Danemarcei, cunoașterea acestei brânze este extrem de limitată. Această necunoaștere nu poate duce la concluzia că denumirea „Danbo” poate fi considerată generică.

(13)

Având în vedere elementele de mai sus, denumirea „Danbo” ar trebui înregistrată în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Danbo” (IGP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.3. Brânzeturi din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (4).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

(3)  JO C 29, 2.2.2012, p. 14.

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/13


REGULAMENTUL (UE) 2017/1902 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei în vederea alinierii licitării certificatelor de emisii cu Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului și a listării unei platforme de licitație care urmează a fi desemnată de Regatul Unit

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (1), în special articolul 3d alineatul (3) și articolul 10 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei (2) stabilește reguli privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE. În special, Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 prevede volumele de certificate de emisii care urmează să fie licitate în fiecare an. Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 garantează, așadar, buna funcționare a procesului de licitare a certificatelor. În prezent, acest proces este derulat de o platformă comună de licitație pentru 25 de state membre și de un număr redus de platforme separate.

(2)

În temeiul Deciziei (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului (3), o rezervă pentru stabilitatea pieței (denumită în continuare „rezerva”) trebuie să fie instituită în 2018 și să înceapă să funcționeze de la 1 ianuarie 2019. În conformitate cu normele predefinite cuprinse în această decizie, se plasează în rezervă sau se scot din aceasta anumite volume de certificate de emisii, ajustându-se astfel volumele de certificate care urmează să fie scoase la licitație pe o perioadă de 12 luni începând de la data de 1 septembrie a unui an dat. Normele respective de funcționare a acestei rezerve sunt necesare pentru a face față situațiilor în care numărul total de certificate aflate în circulație pentru anul precedent, publicat de către Comisie la data de 15 mai din anul dat, nu se încadrează într-un interval predefinit. În primul an de funcționare a rezervei, prima ajustare a volumelor de scos la licitație trebuie efectuată între 1 ianuarie și 1 septembrie 2019.

(3)

Totodată, Decizia (UE) 2015/1814 prevede că 900 de milioane de certificate planificate inițial a fi reintroduse în 2019 și 2020, astfel cum s-a stabilit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 176/2014 al Comisiei (4), nu mai trebuie scoase la licitație, ci plasate în rezervă. Mai mult, Decizia (UE) 2015/1814 prevede că, în 2020, certificatele nealocate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate sau cele care nu sunt alocate instalațiilor din cauza închiderii sau a încetării parțiale a activității acestora în conformitate cu articolul 10a alineatele (7), (19) și (20) din Directiva 2003/87/CE, trebuie mai degrabă să fie plasate în rezervă decât scoase la licitație.

(4)

În conformitate cu Decizia (UE) 2015/1814, calendarele de licitație ale platformei comune și, după caz, ale platformelor separate de licitație sunt ajustate pentru a ține seama de volumul de certificate plasate în rezervă sau care urmează să fie scoase din aceasta.

(5)

În vederea asigurării unui grad mai ridicat de claritate și certitudine participanților pe piață cu privire la volumele de certificate de emisii care urmează a fi scoase la licitație în decursul unei perioade de cel puțin 12 luni, modificările calendarului de licitație dintr-un an dat care decurg din aplicarea Deciziei (UE) 2015/1814 ar trebuisă fie realizate odată cu stabilirea și publicarea calendarului de licitație din anul următor. Mai mult, pentru a asigura o punere în aplicare în bune condiții a ajustărilor volumelor de licitație, evitându-se un impact negativ asupra licitațiilor, participanții la piață ar trebui să fie informați la timp cu privire la impactul Deciziei (UE) 2015/1814 asupra volumelor scoase la licitație în următoarele 12 luni. În mod corespunzător, modificările relevante ale calendarelor de licitație dintr-un an dat și calendarele de licitație pentru anul următor ar trebui să fie publicate cu mult înainte de data de 1 septembrie a unui an dat atunci când vor începe să se aplice ajustările relevante ale volumelor scoase la licitație.

(6)

Articolul 1 alineatele (5) și (8) din Decizia (UE) 2015/1814 conține derogările de la normele generale de funcționare a rezervei cu privire la cele 10 procente din cantitatea totală de certificate care urmează să fie scoase la licitație care se distribuie între anumite state membre din motive de solidaritate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (b) in Directiva 2003/87/CE. Prin urmare, cotele-părți ale statelor membre din volumul de certificate care urmează să fie scoase la licitație într-un an dat trebuie, de asemenea, stabilite avându-se în vedere prevederile celui de-al doilea paragraf de la articolul 1 alineatul (5) și ale articolului 1 alineatul (8) din Decizia (UE) 2015/1814 referitoare la normele specifice pentru determinarea cotelor-părți ale statelor membre care contribuie la plasarea certificatelor în rezervă până la sfârșitul anului 2025 și la scoaterea ulterioară a certificatelor din rezervă.

(7)

Articolul 60 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 prevede o listă neexhaustivă de informații neconfidențiale care trebuie să fie publicate pe site-ul actualizat dedicat licitațiilor, menținut de platforma în cauză. Ar trebui să se considere că lista persoanelor admise să liciteze este o informație neconfidențială referitoare la licitațiile de pe o platformă dată.

(8)

Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 conține mai multe incoerențe decurgând din modificările anterioare ale respectivului regulament care ar trebui rectificate. În special, articolul 10 alineatul (3) ar trebui modificat în scopul de a se clarifica faptul că în calculul volumului de certificate care urmează să fie scoase la licitație în fiecare an se iau în considerare toate ajustările făcute în conformitate cu articolele 24 și 27 din Directiva 2003/87/CE. Regulamentul (UE) nr. 1143/2013 al Comisiei (5) a introdus în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 regula potrivit căreia o entitate poate fi desemnată ca platformă de licitație numai dacă este autorizată ca piață reglementată al cărei operator organizează o piață secundară de certificate de emisii sau de instrumente derivate pe certificate de emisii. În scopul de a se asigura respectarea regulii respective, este necesar să se modifice articolele 19, 20 și 35 din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010.

(9)

În conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, la 18 februarie 2011, Regatul Unit a informat Comisia cu privire la decizia sa de a nu participa la acțiunea comună prevăzută la articolul 26 alineatele (1) și (2) din respectivul regulament și de a-și desemna propria platformă de licitație.

(10)

La 30 aprilie 2012, Regatul Unit a notificat Comisiei intenția sa de a desemna ICE Futures Europe („ICE”) drept platforma menționată la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010. Prin Regulamentul (UE) nr. 1042/2012 al Comisiei (6), s-au introdus în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 termenii și condițiile aplicabile pentru desemnarea ICE drept platformă de licitație pentru Regatul Unit pe perioada cuprinsă între 10 noiembrie 2012 și 9 noiembrie 2017.

(11)

La 16 noiembrie 2016, Regatul Unit a notificat Comisiei intenția sa de a desemna ICE Futures Europe („ICE”) drept cea de a doua platformă a sa în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010. Potrivit notificării, termenii și cerințele referitoare la desemnarea ICE rămân aceleași cu cele notificate la 30 aprilie 2012 și regulile bursiere ale ICE aplicabile licitațiilor au fost modificate în scopul de a se asigura conformitatea cu condițiile și obligațiile pentru listarea acesteia în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, în conformitate cu punctul 6 de la rubrica privind obligațiile din tabelul intitulat „Platformele de licitație desemnate de Regatul Unit” care figurează în anexa respectivă. În plus, în urma unei solicitări din partea Comisiei, Regatul Unit a furnizat informații și clarificări suplimentare care să completeze notificarea în consecință.

(12)

În scopul asigurării faptului că desemnarea ICE ca a doua platformă de licitație a Regatului Unit menționată la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 și, în special, a faptului că regulile bursiere ale ICE îndeplinesc cerințele respectivului regulament și sunt în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2003/87/CE, este oportun să se extindă condițiile și obligațiile aplicabile ICE, stabilite înanexa III la Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, la listarea ICE ca a doua platformă separată de licitație a Regatului Unit cu adaptările necesare pentru a se asigura că îndeplinirea obiectivului acesteia ia în considerare termenii specifici de punere în aplicare prevăzuți în regulile bursiere aplicabile ale ICE.

(13)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 trebuie modificat în consecință.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„2.   Volumul certificatelor de emisii care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care urmează să fie scoase la licitație în 2013 și 2014 este egal cu cantitatea de certificate de emisii stabilită în temeiul articolelor 9 și 9a din directiva respectivă pentru anul calendaristic în cauză, din care se scade alocarea cu titlu gratuit prevăzută la articolul 10a alineatul (7) și la articolul 11 alineatul (2) din directiva respectivă, precum și jumătate din volumul total al oricăror certificate de emisii scoase la licitație în 2012.

Volumul certificatelor de emisii care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care urmează să fie scoase la licitație în fiecare an calendaristic în perioada 2015-2018 este egal cu cantitatea de certificate de emisii stabilită în temeiul articolelor 9 și 9a din directiva respectivă pentru anul calendaristic în cauză, din care se scade alocarea cu titlu gratuit prevăzută la articolul 10a alineatul (7) și la articolul 11 alineatul (2) din directiva respectivă.”;

(ii)

al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Volumul certificatelor de emisii care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE care urmează să fie scoase la licitație începând din 2019 este egal cu cantitatea de certificate stabilită în conformitate cu articolul 10 alineatele (1) și (1a) din directiva respectivă.”;

(iii)

al nouălea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a se aduce atingere prevederilor Deciziei (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului (*1), volumul certificatelor de emisii care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care urmează să fie scoase la licitație în ultimul an al fiecărei perioade de comercializare ține cont de orice încetare a activității unei instalații în conformitate cu articolul 10a alineatul (19) din directiva respectivă, de orice adaptare a nivelului alocării cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 10a alineatul (20) din directiva respectivă și de certificatele de emisii care sunt păstrate în rezerva pentru instalațiile nou-intrate prevăzută la articolul 10a alineatul (7) din directiva respectivă.

(*1)  Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L 264, 9.10.2015, p. 1).”;"

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Volumul certificatelor de emisii care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care urmează să fie scoase la licitație în fiecare an calendaristic începând cu 2013 se bazează pe anexa I și pe determinarea și publicarea de către Comisie, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din directiva respectivă, a cantității estimate de certificate de emisii care să fie scoase la licitație sau pe modificarea cea mai recentă a estimării inițiale a Comisiei, publicată până la data de 31 ianuarie a anului anterior, luându-se în considerare, după caz, Decizia (UE) 2015/1814 și, în măsura posibilului, toate alocările provizorii cu titlu gratuit scăzute sau care trebuie scăzute din cantitatea de certificate pe care un anumit stat membru ar scoate-o la licitație în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE, conform prevederilor articolului 10c alineatul (2) din directiva respectivă, precum și toate ajustările în temeiul articolelor 24 și 27 din directiva respectivă.

Fără a se aduce atingere Deciziei (UE) 2015/1814, orice modificare ulterioară a volumului certificatelor de emisii care urmează să fie scoase la licitație într-un an calendaristic dat se reflectă în volumul certificatelor de emisii care urmează să fie scoase la licitație în anul calendaristic ulterior.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Fără a aduce atingere articolului 10a alineatul (7) din Directiva 2003/87/CE, pentru orice an calendaristic dat, procentajul certificatelor de emisii ale fiecărui stat membru care urmează să fie licitate și care fac obiectul capitolului III din directiva respectivă va fi procentajul stabilit în temeiul articolului 10 alineatul (2) din aceeași directivă, luând în considerare toate alocările provizorii cu titlu gratuit realizate de statul membru în cauză în temeiul articolului 10c din Directiva 2003/87/CE în anul calendaristic respectiv, toate certificatele de emisii care urmează să fie licitate de statul membru în cauză în același an calendaristic în temeiul articolului 24 din directiva respectivă, precum și certificatele care trebuie plasate în rezerva pentru stabilitatea pieței sau scoase din aceasta în temeiul articolului 1 alineatul (5) al doilea paragraf și al articolului 1 alineatul (8) din Decizia (UE) 2015/1814.”

2.

La articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Platformele de licitație desemnate în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament stabilesc și publică ferestrele de licitație, volumele individuale, datele licitațiilor și produsul licitat, datele plății și livrării certificatelor de emisii care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care urmează să fie licitate în licitații individuale în fiecare an calendaristic, până la data de 30 iunie a anului precedent sau imediat ce este posibil după această dată, după consultarea în prealabil a Comisiei și obținerea avizului său în acest sens. Platformele de licitație respective țin seama în cel mai înalt grad de avizul Comisiei.”

3.

La articolul 14, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

litera (k) se înlocuiește cu următorul text:

„(k)

necesitatea ca o platformă de licitație să evite organizarea unei licitații care încalcă prezentul regulament sau Directiva 2003/87/CE;”;

(b)

se adaugă următoarea literă (l):

„(l)

ajustările necesare în temeiul Deciziei (UE) 2015/1814 care se stabilesc și se publică până la data de 15 iulie a unui anumit an sau cât mai curând posibil după această dată.”

4.

Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Membrii sau participanții la piața secundară organizată de o platformă de licitație desemnată în temeiul articolului 26 alineatul (1) sau al articolului 30 alineatul (1) și care sunt persoane eligibile în temeiul articolului 18 alineatul (1) sau (2) sunt admiși să liciteze direct în cadrul licitațiilor desfășurate de platforma de licitație respectivă, fără cerințe suplimentare de admitere, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)

cerințele de admitere a membrului sau a participantului la comercializarea certificatelor prin intermediul pieței secundare organizate de platforma de licitație desemnată în temeiul articolului 26 alineatul (1) sau al articolului 30 alineatul (1) nu sunt mai puțin stricte decât cele enumerate la alineatul (2) al prezentului articol;

(b)

platforma de licitație desemnată în temeiul articolului 26 alineatul (1) sau al articolului 30 alineatul (1) primește orice informații suplimentare necesare pentru verificarea îndeplinirii oricărei cerințe prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol care nu a fost verificată anterior.”;

(b)

la alineatul (2), se elimină al doilea paragraf.

5.

La articolul 20 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Membrii sau participanții pe piața secundară organizată de platforma de licitație în cauză, care îndeplinesc cerințele articolului 19 alineatul (1), sunt admiși la licitație fără a fi necesar să solicite acest lucru în temeiul primului paragraf din prezentul alineat.”

6.

la articolul 30 alineatul (6), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

regulile operaționale detaliate pe baza cărora funcționează procesul de licitație ce urmează să fie desfășurat de platforma sau platformele de licitație pe care propune să le desemneze, inclusiv prevederile contractuale privitoare la desemnarea platformei de licitație în cauză și orice sistem (sisteme) de compensare și sistem (sisteme) de decontare legate de platforma de licitație propusă, stipulând termenii și condițiile pe care se bazează structura și nivelul onorariilor, gestionarea garanțiilor, plata și livrarea;”.

7.

Articolul 32 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Volumul certificatelor care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care sunt scoase la licitație în cadrul unor licitații individuale desfășurate de o platformă de licitație desemnată în temeiul articolului 30 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament trebuie să fie de maximum 20 de milioane de certificate și de minimum 3,5 milioane de certificate, cu excepția cazului în care volumul total al certificatelor care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care urmează să fie scoase la licitație de statul membru care a făcut desemnarea este mai mic de 3,5 milioane într-un an calendaristic dat, situație în care certificatele se scot la licitație în cadrul unei singure licitații per an calendaristic. Cu toate acestea, volumul certificatelor care fac obiectul capitolului III din Directiva 2003/87/CE și care sunt scoase la licitație în cadrul unei licitații individuale organizate de respectivele platforme de licitație trebuie să fie de minimum 1,5 milioane de certificate în perioadele respective de 12 luni în care trebuie scăzut un număr de certificate din volumul de certificate care urmează să fie scoase la licitație în temeiul articolului 1 alineatul (5) din Decizia (UE) 2015/1814.”;

(b)

la alineatul (4), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Platformele de licitație desemnate în temeiul articolului 30 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament determină și publică ferestrele de licitație, volumele individuale, datele licitațiilor și produsul licitat, datele plății și livrării certificatelor de emisii care urmează să fie licitate în licitații individuale în fiecare an, până la data de 31 octombrie a anului anterior sau imediat ce este posibil după această dată în cazul certificatelor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2003/87/CE și până la data de 15 iulie a anului precedent sau imediat ce este posibil după această dată în cazul certificatelor care fac obiectul capitolului III din directiva respectivă. Platformele de licitație respective efectuează determinarea și publicarea menționate numai după ce platformele de licitație desemnate în temeiul articolului 26 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament au efectuat determinarea și publicarea în temeiul articolului 11 alineatul (1) și al articolului 13 alineatul (1) din prezentul regulament, cu excepția cazului în care nicio astfel de platformă de licitație nu a fost încă desemnată. Platformele de licitație în cauză efectuează determinarea și publicarea menționate numai după ce au consultat Comisia și au obținut avizul său în acest sens. Platformele de licitație respective țin seama în cel mai înalt grad de avizul Comisiei.”

8.

La articolul 35, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Licitațiile se desfășoară numai pe o platformă de licitație autorizată ca piață reglementată, al cărei operator organizează o piață secundară de certificate de emisii sau de instrumente derivate pe certificate de emisii.”

9.

La articolul 60 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Întreaga legislație și toate orientările, instrucțiunile, formularele, documentele, anunțurile, inclusiv calendarul de licitație, orice alte informații neconfidențiale pertinente pentru licitațiile de pe o anumită platformă de licitație, inclusiv lista persoanelor admise să liciteze pe platforma respectivă, orice decizie, inclusiv orice decizie, în temeiul articolului 57, de impunere a unei dimensiuni maxime a ofertelor, și orice alte măsuri de remediere necesare pentru a reduce un risc real sau potențial de spălare a banilor, finanțare a terorismului, activități infracționale sau abuz de piață pe platforma respectivă se publică pe un site special privind licitațiile, actualizat și menținut de platforma de licitație în cauză.”

10.

Anexa III se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

11.

Anexa IV se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (JO L 302, 18.11.2010, p. 1).

(3)  Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L 264, 9.10.2015, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 176/2014 al Comisiei din 25 februarie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 în special pentru a determina volumele de certificate de emisii de gaze cu efect de seră care urmează să fie scoase la licitație în perioada 2013-2020 (JO L 56, 26.2.2014, p. 11).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1143/2013 al Comisiei din 13 noiembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității, în special pentru a include o platformă de licitație care urmează să fie desemnată de Germania (JO L 303, 14.11.2013, p. 10).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1042/2012 al Comisiei din 7 noiembrie 2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 în sensul listării unei platforme de licitație ce urmează a fi desemnată de Regatul Unit (JO L 310, 9.11.2012, p. 19).


ANEXA I

În anexa III a Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 se adaugă următoarea parte 4:

„Platforme de licitații desemnate de Regatul Unit

4

Platforma de licitație

ICE Futures Europe (ICE)

 

Temeiul juridic

Articolul 30 alineatul (1)

 

Durata de desemnare

De la 10 noiembrie 2017 cel mai devreme până la 9 noiembrie 2022 cel mai târziu, fără a aduce atingere articolului 30 alineatul (5) al doilea paragraf.

 

Definiții

În sensul condițiilor și obligațiilor care se aplică ICE, se aplică următoarele definiții:

(a)   «reguli bursiere ale ICE»– înseamnă regulamentele ICE, în special regulile și procedurile contractuale legate de ICE FUTURES EUA AUCTION CONTRACT și de ICE FUTURES EUAA AUCTION CONTRACT;

(b)   «membru al bursei»– înseamnă membru, astfel cum este definit în secțiunea A.1 a regulilor bursiere ale ICE;

(c)   «client»– înseamnă un client al unui membru al bursei, precum și clienții clienților din aval, care facilitează admiterea de persoane care să liciteze și să acționeze în numele ofertanților.

 

Condiții

Admiterea la licitații nu este condiționată de calitatea de membru al bursei sau de participant pe piața secundară organizată de ICE sau pe orice altă platformă de tranzacționare exploatată de ICE ori de un terț.

 

Obligații

1.

ICE solicită ca deciziile luate de membrii bursei ICE sau de clienții acestora în legătură cu acordarea dreptului de participare la licitații, revocarea sau suspendarea acestui drept, indiferent dacă decizia vizează exclusiv accesul la licitație sau vizează accesul la licitații și, totodată, acordarea calității de membru sau participant pe piața secundară, să fie comunicate ICE de către membrii bursei ICE sau de către clienții acestora care iau atare decizii, după cum urmează:

(a)

în cazul deciziilor de respingere a cererii de admitere la licitații și al deciziilor de revocare ori suspendare a accesului la licitații, în mod individual și fără întârziere;

(b)

în cazul altor decizii, la cerere.

ICE se asigură că orice astfel de decizii pot fi supuse examinării de către ICE sub aspectul conformității cu obligațiile ce revin platformei de licitații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 și că membrii bursei ICE sau clienții acestora respectă constatările unei astfel de examinări efectuate de către ICE. Poate fi vorba, printre altele, de recurgerea la orice reguli bursiere aplicabile ale ICE, inclusiv la proceduri disciplinare sau orice alte măsuri, după caz, de facilitare a admiterii la licitații.

2.

ICE întocmește și menține pe pagina sa web o listă cuprinzătoare și actualizată a membrilor bursei sau a clienților acestora care sunt eligibili să faciliteze admiterea la licitațiile din Regatul Unit pe platforma ICE, iar această listă include persoanele care furnizează acces doar la licitații, astfel cum figurează în regulile bursiere ale ICE, precum și membrii bursei sau clienții acestora care permit admiterea la licitație a unor persoane care pot fi, de asemenea, membri sau participanți pe piața secundară.

În plus, ICE întocmește și menține pe pagina sa web orientări practice și ușor de înțeles pentru informarea IMM-urilor și a operatorilor cu emisii scăzute cu privire la demersurile pe care aceștia trebuie să le întreprindă pentru a participa la licitații prin intermediul membrilor bursei sau al clienților acestora.

3.

Toate onorariile și condițiile aplicate de ICE și de sistemul său de compensare persoanelor admise la licitație sau ofertanților trebuie să fie formulate clar, să fie ușor de înțeles și să fie făcute publice pe pagina web a ICE, care trebuie actualizată permanent.

ICE se asigură că, atunci când membrii bursei sau clienții acestora aplică onorarii și condiții suplimentare pentru admiterea la licitații, onorariile și condițiile respective sunt, de asemenea, formulate clar, ușor de înțeles și sunt făcute publice pe paginile web ale entităților care prestează serviciile, cu trimiteri directe la paginile web respective pe site-ul web al ICE, făcându-se diferența între onorariile și condițiile care se aplică persoanelor care sunt admise numai să liciteze în cadrul licitațiilor, dacă acestea sunt disponibile, și onorariile și condițiile aplicate persoanelor admise să liciteze care sunt totodată membre sau participante pe piața secundară.

4.

Fără a aduce atingere altor căi de atac, ICE asigură disponibilitatea procedurilor interne de soluționare a plângerilor referitoare la modul în care membrii bursei ICE sau clienții acestora au formulat decizii care au ca obiect admiterea la licitații, refuzul admiterii la licitații, revocarea sau suspendarea dreptului deja acordat de participare la licitații, astfel cum sunt descrise mai detaliat la punctul 1, iar toate aceste plângeri sunt eligibile în sensul procedurilor interne ale ICE de soluționare a plângerilor.

5.

În termen de șase luni de la începutul licitațiilor, ICE raportează autorității de monitorizare a licitațiilor cu privire la acoperirea obținută în cadrul modelului de cooperare cu membrii bursei și clienții acestora, inclusiv pe tema acoperirii geografice obținute. ICE ține seama în cea mai mare măsură de toate recomandările formulate de autoritatea de monitorizare a licitațiilor în acest sens în scopul de a asigura îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 35 alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010.

6.

ICE asigură conformitatea deplină cu condițiile și obligațiile de listare a platformei, prevăzute în prezenta anexă.

7.

Regatul Unit notifică Comisiei orice modificare substanțială a aranjamentelor contractuale cu ICE notificate Comisiei.”


ANEXA II

ANEXA IV

Ajustări ale volumelor certificatelor de emisii (în milioane) care urmează să fie licitate în perioada 2013-2020, menționate la articolul 10 alineatul (2)

Anul

Volumul reducerii

2013

 

2014

400

2015

300

2016

200

2017

 

2018

 

2019

 

2020

 


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1903 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

privind autorizarea preparatelor de Pediococcus parvulus DSM 28875, Lactobacillus casei DSM 28872 și Lactobacillus rhamnosus DSM 29226 ca aditivi furajeri pentru hrana tuturor speciilor de animale

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor și stabilește motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-au depus cereri de autorizare a preparatelor de Pediococcus parvulus DSM 28875, Lactobacillus casei DSM 28872 și Lactobacillus rhamnosus DSM 29226. Cererile respective au fost însoțite de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererile susmenționate privesc autorizarea preparatelor de Pediococcus parvulus DSM 28875, Lactobacillus casei DSM 28872 și Lactobacillus rhamnosus DSM 29226 ca aditivi furajeri pentru hrana tuturor speciilor de animale și clasificarea lor în categoria „aditivi tehnologici”.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat, în avizele ei din 6 decembrie 2016 (2) și, respectiv, din 24 ianuarie 2017 (3)  (4), că, în condițiile de utilizare propuse, preparatele de Lactobacillus rhamnosus DSM 29226, Pediococcus parvulus DSM 28875 și Lactobacillus casei DSM 28872 nu au efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau a mediului. De asemenea, autoritatea a concluzionat că preparatele respective au potențialul de a îmbunătăți producția de furaje însilozate produse din materiale care sunt ușor de însilozat sau relativ dificil de însilozat prin reducerea pierderilor de materie uscată și prin ameliorarea conservării proteinelor. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, rapoartele privind metodele de analiză a respectivilor aditivilor furajeri în furaje, prezentate de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatelor de Pediococcus parvulus DSM 28875, Lactobacillus casei DSM 28872 și Lactobacillus rhamnosus DSM 29226 arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestor preparate ar trebui să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatele menționate în anexă, aparținând categoriei „aditivi tehnologici” și grupei funcționale „aditivi pentru însilozare”, sunt autorizate ca aditivi pentru hrana animalelor, în condițiile stabilite în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2017; 15(1):4673.

(3)  EFSA Journal 2017; 15(3):4702.

(4)  EFSA Journal 2017; 15(3):4703.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Aditivul

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU de aditiv/kg de materie nouă

Aditivi tehnologici: aditivi pentru însilozare

1k21014

Pediococcus parvulus

DSM 28875

Compoziția aditivului

Preparat de Pediococcus parvulus

DSM 28875 cu un conținut minim de 1 × 1011 CFU/g de aditiv.

Caracterizarea substanței active

Celule viabile de Pediococcus parvulus

DSM 28875.

Metoda de analiză  (1)

Numărare în aditivul destinat hranei animalelor: metoda dispersiei pe placă: EN 15786:2009.

Identificarea aditivului pentru hrana animalelor: electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE – Pulsed Field Gel Electrophoresis).

Toate speciile de animale

1.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor, se precizează condițiile de depozitare.

2.

Conținutul minim de aditiv atunci când este utilizat fără a fi combinat cu alte microorganisme folosite ca aditivi pentru furajele însilozate: 5 × 107 CFU/kg de materie nouă ușor și relativ dificil de însilozat (2).

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea acestora. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

8 noiembrie 2027

1k20755

Lactobacillus casei

DSM 28872

Compoziția aditivului

Preparat de Lactobacillus casei

DSM 28872 cu un conținut minim de 1 × 1011 CFU/g de aditiv.

Caracterizarea substanței active

Celule viabile de Lactobacillus casei

DSM 28872

Metoda de analiză  (1)

Numărare în aditivul destinat hranei animalelor: metoda prin etalare pe placă Petri utilizând agar MSR (EN 15787).

Identificarea aditivului pentru hrana animalelor: electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE – Pulsed Field Gel Electrophoresis).

Toate speciile de animale

1.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor, se precizează condițiile de depozitare.

2.

Conținutul minim de aditiv atunci când este utilizat fără a fi combinat cu alte microorganisme ca aditivi pentru furajele însilozate: 5×107 CFU/kg de materie nouă ușor și relativ dificil de însilozat (2).

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea acestora. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

8 noiembrie 2027

1k20756

Lactobacillus rhamnosus

DSM 29226

Compoziția aditivului

Preparat de Lactobacillus rhamnosus

DSM 29226 cu un conținut minim de 1 × 1010 CFU/g de aditiv.

Caracterizarea substanței active

Celule viabile de Lactobacillus rhamnosus

DSM 29226

Metoda de analiză  (1)

Numărare în aditivul destinat hranei animalelor: metoda prin etalare pe placă Petri utilizând agar MSR (EN 15787).

Identificarea aditivului pentru hrana animalelor: electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE – Pulsed Field Gel Electrophoresis).

Toate speciile de animale

1.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor, se precizează condițiile de depozitare.

2.

Conținutul minim de aditiv atunci când este utilizat fără a fi combinat cu alte microorganisme ca aditivi pentru furajele însilozate: 5 × 107 CFU/kg de materie nouă ușor și relativ dificil de însilozat (2).

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea acestora. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

8 noiembrie 2027


(1)  Detaliile metodelor de analiză pot fi consultate la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports.

(2)  Furaj ușor de însilozat: > 3 % carbohidrați solubili în materie nouă. Furaj relativ dificil de însilozat: 1,5-3,0 % carbohidrați solubili în materie nouă. Regulamentul (CE) nr. 429/2008 al Comisiei (JO L 133, 22.5.2008, p. 1).


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/27


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1904 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

privind autorizarea unui preparat de Bacillus licheniformis DSM 28710 ca aditiv furajer destinat puilor pentru îngrășare și puicuțelor pentru ouat (titularul autorizației: Huvepharma NV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a acestei autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru un preparat de Bacillus licheniformis DSM 28710. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului de Bacillus licheniformis DSM 28710 ca aditiv furajer destinat puilor pentru îngrășare și puicuțelor pentru ouat, în vederea clasificării în categoria de aditivi „aditivi zootehnici”.

(4)

În avizul său din 18 octombrie 2016 (2) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a tras concluzia că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Bacillus licheniformis DSM 28710 nu are un efect advers asupra sănătății animale, a sănătății umane sau asupra mediului și are potențialul de a îmbunătăți indicele de conversie a hranei al puilor pentru îngrășare și că această concluzie poate fi extinsă și puicuțele pentru ouat. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare după introducerea pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului furajer în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Bacillus licheniformis DSM 28710 arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei de aditivi „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „stabilizatori ai florei intestinale”, este autorizat ca aditiv pentru hrana animalelor, în condițiile stabilite în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2016;14(11):4615.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditivul

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria: aditivi zootehnici. Grupa funcțională: stabilizatori ai florei intestinale

4b1828

Huvepharma NV

Bacillus licheniformis DSM 28710

Compoziția aditivului

Preparat de Bacillus licheniformis DSM 28710

conținând minimum 3,2 × 109 CFU/g de aditiv.

Stare solidă

Caracterizarea substanței active

Spori viabili de Bacillus licheniformis DSM 28710

Metoda analitică  (1)

Pentru enumerarea Bacillus licheniformis DSM 28710 în aditiv, preamestec și furaje:

Metoda dispersiei pe placă (EN 15784)

Pentru identificarea Bacillus licheniformis DSM 28710: Identificare: electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE).

Pui pentru îngrășare

Puicuțe pentru ouat

1,6 × 109

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor.

2.

Este permisă utilizarea în furajele care conțin următoarele coccidiostatice autorizate: decochinat, diclazuril, halofuginon, nicarbazin, clorhidrat de robenidină, lasalocid A sodiu, maduramicin amoniu, monensin sodiu, narazin sau salinomicin sodiu.

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipament de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție cutanată și oculară.

8 noiembrie 2027


(1)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports.


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/30


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1905 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

privind autorizarea unui preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079 ca aditiv destinat hranei puilor pentru îngrășare și a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare (titularul autorizației Danstar Ferment AG reprezentat de Lallemand SAS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și justificarea și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru un preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la clasificarea autorizării unui preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079 ca aditiv destinat hranei puilor pentru îngrășare și a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare în categoria de „aditivi zootehnici”.

(4)

În avizul său din 6 decembrie 2016 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079 nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau asupra mediului și că este eficient în reducerea contaminării carcaselor cu Salmonella spp. atunci când este utilizat pentru hrana păsărilor de curte. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079 indică faptul că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, ar trebui autorizată utilizarea preparatului respectiv, în condițiile precizate în anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se autorizează preparatul menționat în anexă, aparținând categoriei de „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „alți aditivi zootehnici”, ca aditiv destinat hranei pentru animale, în condițiile stabilite în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2017;15(1):4674.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditivul

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria: aditivi zootehnici. Grupa funcțională: alți aditivi zootehnici (reducerea contaminării carcaselor cu Salmonella datorită scăderii prezenței acesteia în materiile fecale.)

4d1703

Danstar Ferment AG reprezentat de Lallemand SAS

Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079

Compoziția aditivului

Preparat de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079 conținând cel puțin:

2 × 1010 CFU/g de aditiv (formă neacoperită)

1 × 1010 CFU/g de aditiv (formă acoperită)

Caracterizarea substanței active

Celule viabile de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1079

Metoda de analiză  (1)

Enumerare: metoda turnării pe placă utilizând agar-agar care conține cloramfenicol, glucoză și extract de drojdie (EN15789:2009)

Identificare: metoda reacției în lanț a polimerazei (PCR)

Pui pentru îngrășare

Specii de păsări de curte minore pentru îngrășare

1 × 109

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului.

2.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a aborda riscurile potențiale legate de utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

8 noiembrie 2027


(1)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/33


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1906 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) ca aditiv pentru hrana puicuțelor pentru ouat și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat (titularul autorizației: Huvepharma NV)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și justificarea și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare pentru un preparat de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135). Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unui preparat de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) ca aditiv pentru hrana puicuțelor pentru ouat și a speciilor minore de păsări de curte ouătoare, preparatul urmând să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Acest preparat a fost deja autorizat, pe o perioadă de zece ani, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1043 al Comisiei (2), ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a curcanilor pentru îngrășare, a găinilor ouătoare, a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și pentru ouat, a purceilor înțărcați și a porcilor pentru îngrășare.

(5)

În avizul său din 25 ianuarie 2017 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135) nu are efecte nocive asupra sănătății animale, a sănătății umane sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat că aditivul este considerat eficace în cazul puicuțelor pentru ouat și al speciilor minore de păsări de curte pentru ouat. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(6)

Evaluarea preparatului de endo-1,4-b-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IM SD135) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul indicat în anexă, aparținând categoriei „aditivi zootehnici” și grupului funcțional „promotori de digestibilitate”, se autorizează ca aditiv pentru hrana animalelor în condițiile prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1043 al Comisiei din 30 iunie 2015 privind autorizarea preparatului de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IM SD135) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a curcanilor pentru îngrășare, a găinilor ouătoare, a purceilor înțărcați, a porcilor pentru îngrășare și a speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășare și pentru ouat, și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2148/2004, (CE) nr. 828/2007 și (CE) nr. 322/2009 (titularul autorizației: Huvepharma NV) (JO L 167, 1.7.2015, p. 63).

(3)  EFSA Journal 2017;15(2):4708.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditivul

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

Unități de activitate/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria: aditivi zootehnici. Grupa funcțională: promotori de digestibilitate.

4a1617

Huvepharma NV

Endo-1,4-beta-xilanază

EC 3.2.1.8

Compoziția aditivului

Preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135), cu o activitate minimă de 6 000 EPU (1)/g

(formă solidă și formă lichidă)

Caracterizarea substanței active

endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Trichoderma citrinoviride Bisset (IMI SD135)

Metoda de analiză  (2)

Pentru caracterizarea activității endo-1,4-beta-xilanazei:

metoda colorimetrică de măsurare a colorantului hidrosolubil eliberat prin acțiunea endo-1,4-β-xilanazei din substraturi de arabinoxilan din grâu legat colateral cu azurină.

Puicuțe pentru ouat

Specii minore de păsări de curte pentru ouat

1 500 EPU

 

1.

A se menționa condițiile de depozitare și stabilitatea la tratament termic în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului.

2.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și de măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție pentru piele, de protecție pentru ochi și de protecție respiratorie.

8 noiembrie 2027


(1)  1 EPU reprezintă cantitatea de enzimă care eliberează pe minut 0,0083 micromoli de zaharuri reductoare (echivalente în xiloză) din xilan de pleavă de ovăz, la pH de 4,7 și la 50 °C.

(2)  Detaliile metodelor de analiză sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports.


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/36


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1907 AL COMISIEI

din 18 octombrie 2017

privind autorizarea unui preparat de Lactobacillus plantarum (KKP/593/p și KKP/788/p) și Lactobacillus buchneri (KKP/907/p) ca aditiv furajer pentru bovine și ovine

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor, precum și justificarea și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare a unui preparat din două tulpini de Lactobacillus plantarum (KKP/593/p și KKP/788/p) și de Lactobacillus buchneri (KKP/907/p). Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului de Lactobacillus plantarum (KKP/593/p și KKP/788/p) și Lactobacillus buchneri (KKP/907/p) ca aditiv furajer pentru bovine și ovine, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi tehnologici”.

(4)

În avizul său din 4 decembrie 2013 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Lactobacillus plantarum (KKP/593/p și KKP/788/p) și Lactobacillus buchneri (KKP/907/p) nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau asupra mediului. De asemenea, autoritatea a concluzionat că preparatul în cauză are potențialul de a îmbunătăți producția de furaje însilozate produse din materiale de nutreț care sunt ușor, moderat dificil și dificil de însilozat. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului furajer în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Lactobacillus plantarum (KKP/593/p și KKP/788/p) și Lactobacillus buchneri (KKP/907/p) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi tehnologici” și grupei funcționale „aditivi pentru însilozare”, este autorizat ca aditiv în hrana animalelor în condițiile menționate în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2014; 12(1):3529.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Aditivul

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda analitică

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU de aditiv/kg de material proaspăt

Aditivi tehnologici: aditivi pentru însilozare

1k20754

Lactobacillus plantarum KKP/593/p

Lactobacillus plantarum KKP/788/p

Lactobacillus buchneri KKP/907/p

Compoziția aditivului

Preparat de Lactobacillus plantarum KKP/593/p, Lactobacillus plantarum KKP/788/p și Lactobacillus buchneri KKP/907/p cu un conținut minim de 1 × 109 CFU/g de aditiv, cu un raport de 4:4:1 (Lactobacillus plantarum KKP/593/p: Lactobacillus plantarum KKP/788/p: Lactobacillus buchneri KKP/907/p)

Caracterizarea substanței active

Celule viabile de Lactobacillus plantarum KKP/593/p, Lactobacillus plantarum KKP/788/p și Lactobacillus buchneri KKP/907p.

Metoda analitică  (1)

Numărare în aditivul furajer: metoda prin etalare pe placă Petri utilizând agar MRS (EN 15787).

Identificarea aditivului furajer: electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE).

Bovine

Ovine

1.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor, se precizează condițiile de depozitare.

2.

Conținutul minim de aditiv atunci când este utilizat fără a fi combinat cu alte microorganisme ca aditivi pentru însilozare: 1 × 108 CFU/kg material proaspăt.

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

8 noiembrie 2027


(1)  Detaliile metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports.


DECIZII

19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/39


DECIZIA (UE) 2017/1908 A CONSILIULUI

din 12 octombrie 2017

privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României, în special articolul 4 alineatul (2),

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2005, dispozițiile acquis-ului Schengen, altele decât cele menționate în anexa II la respectivul act, la care aderă Bulgaria și România după aderare, urmează să se aplice în Bulgaria și în România în temeiul unei decizii a Consiliului în acest sens, după verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen.

(2)

La 9 iunie 2011, Consiliul a concluzionat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, că Bulgaria și România au îndeplinit condițiile în toate domeniile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, protecția datelor, Sistemul de informații Schengen, frontierele maritime și vize.

(3)

În conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), s-a introdus un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe. Regimul respectiv se bazează pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente, în special a vizelor Schengen, ca fiind echivalente cu vizele lor naționale pentru tranzit sau pentru șederea preconizată pe teritoriile lor care nu depășește 90 de zile în orice interval de 180 de zile.

(4)

Este oportun ca, începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, să se permită Bulgariei și României să consulte, într-un mod care permite numai citirea, datele din Sistemul de informații privind vizele (VIS) fără drept de a introduce, modifica sau șterge date din VIS. Aceasta are drept scop facilitarea procedurii de solicitare a vizelor lor naționale în vederea prevenirii fraudei și a oricărui abuz în materie de vize Schengen prin verificarea valabilității și autenticității lor în raport cu datele stocate în VIS, facilitarea – în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care dețin o viză Schengen – controalelor la punctele de trecere a frontierei la frontierele externe și de pe teritoriul statelor membre, facilitarea stabilirii statului membru responsabil pentru cererile de protecție internațională, facilitarea examinării unor astfel de cereri și sporirea nivelului de securitate internă pe teritoriul statelor membre prin facilitarea luptei împotriva criminalității grave și a terorismului. Accesul pentru consultarea și utilizarea datelor din VIS ar trebui, de asemenea, să ajute la identificarea tuturor persoanelor care ar putea să nu îndeplinească sau să nu mai îndeplinească condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul statelor membre în cauză.

(5)

Prin urmare, este de dorit să se adopte o decizie de punere în aplicare a dispozițiilor corespunzătoare ale VIS, astfel cum sunt menționate în anexă, precum și a tuturor evoluțiilor ulterioare ale dispozițiilor respective. Punerea în aplicare a unor astfel de dispoziții ar trebui să fie limitată, în măsura în care acestea sunt legate de accesul pentru consultarea datelor din VIS într-un format care permite numai citirea. Prin urmare, Bulgaria și România ar trebui să fie autorizate să acceseze datele din VIS pentru consultare și în conformitate cu procedurile și condițiile specificate în dispozițiile care sunt puse în aplicare. Anexa ar trebui să conțină acquis-ul relevant legat de accesul pentru consultare a datelor din VIS. Cu toate acestea, Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Decizia 2004/512/CE a Consiliului (4) și Decizia 2006/648/CE a Comisiei (5) se aplică deja Bulgariei și României. Prin urmare, acestea nu sunt incluse în anexă.

(6)

De asemenea, este de dorit să se stabilească o dată de la care dispozițiile menționate ale acquis-ului Schengen cu privire la VIS ar trebui să se aplice, astfel cum s-a stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) în ceea ce privește Bulgaria și România. Aceasta ar trebui să se întâmple imediat ce Bulgaria și România au notificat Comisia că toate testele cuprinzătoare aferente care urmează să fie efectuate de eu-LISA s-au finalizat cu succes.

(7)

Eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre în cauză și participarea lor deplină la acquis-ul Schengen aferent politicii comune în materie de vize ar trebui să facă obiectul unei decizii separate a Consiliului, adoptată în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005. Până la adoptarea respectivei decizii, care va pune în aplicare dispozițiile aplicabile în domeniul vizelor de scurtă ședere, altele decât cele enumerate în anexa la prezenta decizie în ceea ce privește Bulgaria și România, și care includ în special Codul de vize (7) și dispozițiile adoptate în sensul punerii în aplicare a acestuia, Bulgaria și România nu sunt autorizate să elibereze vize Schengen și urmează să continue să elibereze vize de scurtă ședere în temeiul dreptului lor intern. Până la data stabilită în respectiva decizie, restricțiile privind utilizarea VIS care decurg din prezenta decizie, în special cele referitoare la dreptul de a introduce date relevante în sistem, ar trebui menținute.

(8)

Cu toate acestea, este de dorit să se acorde autorităților competente în domeniul vizelor din Bulgaria și România, pe parcursul acestei perioade de tranziție, acces pentru consultarea datelor VIS într-un format care permite numai citirea cu scopul examinării cererilor de viză de scurtă ședere eliberate de acestea în conformitate cu dreptul lor intern și a hotărârilor aferente cererilor respective. Acestea includ hotărârile de anulare, retragere, prelungire sau reducere a duratei de valabilitate a vizei luate în conformitate cu dispozițiile lor naționale relevante.

(9)

Întrucât verificarea în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile privind Bulgaria și România a fost deja încheiată în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005, verificarea în temeiul articolului 1 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (8) nu va fi efectuată cu privire la statele membre menționate. Cu toate acestea, în urma adoptării prezentei decizii, dispozițiile enumerate în anexă ar trebui să intre în vigoare numai după ce Bulgaria și/sau România au trecut cu succes testele cuprinzătoare efectuate de eu-LISA și au notificat Comisia în consecință. În plus, este de dorit ca Bulgaria și România să invite experți din statele membre și de la Comisie pentru a efectua analize privind aplicarea dispozițiilor respective.

(10)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), incluse în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 literele B și G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (10).

(11)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (11), incluse în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 literele B și G din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (12).

(12)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (13), incluse în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 literele B și G din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (14),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Dispozițiile acquis-ului Schengen referitoare la VIS, astfel cum sunt menționate în anexă, se aplică Republicii Bulgaria și României între ele și în raporturile lor cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Republica Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană. Dispozițiile respective se aplică în urma încheierii cu succes a tuturor testelor cuprinzătoare aferente dispozițiilor enumerate în anexă care urmează să fie efectuate de eu-LISA, Bulgaria și România și Comisia fiind notificate că testele respective s-au încheiat cu succes. În plus, Bulgaria și România pot invita experți din statele membre și de la Comisie pentru a efectua analize privind aplicarea dispozițiilor respective.

(2)   Până la adoptarea deciziei Consiliului de eliminare a controalelor la frontierele interne ale statelor membre, autoritățile competente în domeniul vizelor din Bulgaria și România pot avea acces la VIS pentru consultare într-un format care permite numai citirea, cu scopul:

(a)

examinării cererilor de vize de scurtă ședere care urmează să fie eliberate de Bulgaria și de România în temeiul dreptului lor intern;

(b)

luării hotărârii cu privire la cererile respective, inclusiv a hotărârilor de anulare, retragere, prelungire sau reducere a duratei de valabilitate a vizei eliberate în conformitate cu dispozițiile lor naționale relevante.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Se aplică de la data, care urmează să fie stabilită de Comisie, la care Bulgaria și România notifică Comisiei că testele cuprinzătoare menționate la articolul 1 alineatul (1) s-au încheiat cu succes.

Articolul 3

Prezenta decizie se aplică în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Luxemburg, 12 octombrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

U. REINSALU


(1)  Avizul din 4 octombrie 2017 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile și de abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE (JO L 157, 27.5.2014, p. 23).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (JO L 286, 1.11.2011, p. 1).

(4)  Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de Informații privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5).

(5)  Decizia 2006/648/CE a Comisiei din 22 septembrie 2006 de stabilire a specificațiilor tehnice ale normelor privind identificatorii biometrici pentru Sistemul de Informații privind Vizele (SIV) (JO L 267, 27.9.2006, p. 41).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen (JO L 295, 6.11.2013, p. 27).

(9)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(10)  Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(11)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(12)  Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(13)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(14)  Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).


ANEXĂ

Lista dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la VIS care urmează să devină aplicabile Bulgariei și României

1.

Articolele 1 și 126-130 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune („Convenția Schengen”) (JO L 239, 22.9.2000, p. 19), în măsura în care acestea au legătură cu alte dispoziții menționate în prezenta anexă.

2.

Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5).

3.

Următoarele dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60):

capitolul I, cu excepția articolului 6 alineatul (1);

articolul 15, care se aplică mutatis mutandis examinării cererilor de vize de scurtă ședere care urmează să fie eliberate de Bulgaria și de România în temeiul dreptului lor intern, inclusiv hotărârilor cu privire la cererile respective;

capitolul III;

capitolul V, cu excluderea articolului 31 alineatele (2) și (3);

capitolele VI și VII, cu excepția articolului 50 alineatul (6).

4.

Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind accesul la Sistemul de informații privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave (JO L 218, 13.8.2008, p. 129).

5.

Articolul 21 alineatul (2), articolul 37 alineatul (1) și articolul 43 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

6.

Decizia 2009/756/CE a Comisiei din 9 octombrie 2009 de stabilire a specificațiilor privind rezoluția și utilizarea amprentelor digitale pentru identificarea și verificarea biometrică în cadrul Sistemului de informații privind vizele (JO L 270, 15.10.2009, p. 14).

7.

Decizia 2009/876/CE a Comisiei din 30 noiembrie 2009 de adoptare a măsurilor tehnice de punere în aplicare pentru introducerea datelor și corelarea cererilor, pentru accesarea datelor, pentru modificarea, ștergerea și ștergerea anticipată a datelor, precum și pentru ținerea și accesarea evidențelor referitoare la operațiuni de prelucrare a datelor în Sistemul de Informații privind Vizele (JO L 315, 2.12.2009, p. 30), în măsura în care această decizie se referă la examinarea cererilor de acordare a vizei.

8.

Titlul II și anexele la Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1), în măsura în care acestea se referă la VIS.


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/44


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2017/1909 A CONSILIULUI

din 18 octombrie 2017

privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia (PESC) 2016/849 a Consiliului din 27 mai 2016 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Deciziei 2013/183/PESC (1), în special articolul 33 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 27 mai 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/849.

(2)

La 3 octombrie 2017, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite („CSONU”) instituit în temeiul Rezoluției CSONU („RCSONU”) 1718 (2006) a desemnat patru nave în conformitate cu punctul 6 din RCSONU 2375 (2017).

(3)

Prin urmare, anexa IV la Decizia (PESC) 2016/849 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa IV la Decizia (PESC) 2016/849 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 octombrie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

M. MAASIKAS


(1)  JO L 141, 28.5.2016, p. 79.


ANEXĂ

Următoarele nave se adaugă pe lista navelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzută în anexa IV la Decizia (PESC) 2016/849

Nave desemnate în temeiul punctului 6 din RCSONU 2375 (2017):

1.   Nume: PETREL 8

Informații suplimentare

Numărul OMI: 9562233. Numărul MMSI: 620233000

2.   Nume: HAO FAN 6

Informații suplimentare

Numărul OMI: 8628597. Numărul MMSI: 341985000

3.   Nume: TONG SAN 2

Informații suplimentare

Numărul OMI: 8937675. Numărul MMSI: 445539000

4.   Nume: JIE SHUN

Informații suplimentare

Numărul OMI: 8518780. Numărul MMSI: 514569000


19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/46


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1910 A COMISIEI

din 17 octombrie 2017

de modificare a Deciziei 93/52/CEE cu privire la statutul oficial indemn de bruceloză (B. Melitensis) al anumitor regiuni din Spania, a Deciziei 2003/467/CE cu privire la statutul oficial indemn de bruceloză bovină al Ciprului și al anumitor regiuni din Spania și cu privire la statutul oficial indemn de leucoză enzootică bovină al Italiei, precum și a Deciziei 2005/779/CE cu privire la statutul oficial indemn de boala veziculoasă a porcului al regiunii Campania din Italia

[notificat cu numărul C(2017) 6891]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (1), în special anexa A secțiunea II punctul 7 și anexa D capitolul I secțiunea E,

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine (3), în special capitolul 1 secțiunea II din anexa A,

întrucât:

(1)

Directiva 91/68/CEE definește condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile comerciale de ovine și caprine în Uniune. Aceasta prevede condițiile în care statele membre sau regiuni ale acestora pot fi recunoscute ca oficial indemne de bruceloză (Brucella melitensis).

(2)

Decizia 93/52/CEE a Comisiei (4) prevede că regiunile din statele membre menționate în anexa II la aceasta sunt recunoscute ca fiind oficial indemne de bruceloză (B. Melitensis),), în conformitate cu condițiile prevăzute în Directiva 91/68/CEE,

(3)

Spania a prezentat Comisiei documente care demonstrează îndeplinirea de către comunitățile autonome La Rioja și Valencia, provinciile Albacete, Cuenca și Guadalajara ale comunității autonome Castilla-La Mancha, a condițiilor prevăzute în Directiva 91/68/CEE pentru a fi recunoscute ca oficial indemne de bruceloză (B. melitensis) în ceea ce privește efectivele de ovine și caprine.

(4)

Ca urmare a evaluării documentelor prezentate de Spania, comunitățile autonome La Rioja și Valencia, provinciile Albacete, Cuenca și Guadalajara ale comunității autonome Castilla-La Mancha, ar trebui să fie recunoscute ca oficial indemne de bruceloză (B. melitensis) în ceea ce privește efectivele de ovine și caprine.

(5)

Prin urmare, rubrica pentru Spania din anexa II la Decizia 93/52/CEE ar trebui modificată în consecință.

(6)

Directiva 64/432/CEE se aplică schimburilor comerciale cu bovine și porcine în interiorul Uniunii. Ea stabilește condițiile în care un stat membru sau o regiune dintr-un stat membru poate fi declarat(ă) ca fiind oficial indemn(ă) de bruceloză și de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine.

(7)

În plus, Decizia 2003/467/CE a Comisiei (5) prevede că statele membre și regiunile acestora menționate în capitolele 1 și 2 din anexa II sunt declarate oficial indemne de bruceloză în ceea ce privește efectivele de bovine. Decizia 2003/467/CE prevede, de asemenea, că statele membre și regiunile acestora menționate în capitolele 1 și 2 din anexa III sunt declarate oficial indemne de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine.

(8)

Ciprul a prezentat Comisiei documente care atestă faptul că întregul său teritoriu respectă condițiile prevăzute în Directiva 64/432/CEE, astfel încât să fie recunoscut ca fiind oficial indemn de bruceloză în ceea ce privește efectivele de bovine.

(9)

Ca urmare a evaluării documentelor prezentate de Cipru, statul membru respectiv ar trebui să fie recunoscut ca stat membru oficial indemn de bruceloză în ceea ce privește efectivele de bovine și ar trebui să fie menționat în capitolul 1 din anexa II la Decizia 2003/467/CE.

(10)

Spania a prezentat Comisiei documente care demonstrează îndeplinirea de către comunitățile autonome Cataluña, Castilla-La Mancha și Galicia, și de către provincia Zamora din comunitatea autonomă Castilla y León, a condițiilor prevăzute în Directiva 64/432/CEE pentru a fi recunoscute ca oficial indemne de bruceloză în ceea ce privește efectivele de bovine.

(11)

Ca urmare a evaluării documentelor prezentate de Spania, comunitățile autonome Cataluña, Castilla-La Mancha și Galicia, precum și provincia Zamora din comunitatea autonomă Castilla y León ar trebui să fie declarate ca regiuni oficial indemne de bruceloză în ceea ce privește efectivele de bovine și menționate în mod corespunzător în capitolul 2 din anexa II la Decizia 2003/467/CE.

(12)

Anumite regiuni din Italia sunt în prezent menționate în capitolul 2 din anexa III la Decizia 2003/467/CE ca fiind regiuni oficial indemne de leucoză enzootică bovină. Italia a prezentat Comisiei documente care atestă faptul că întregul său teritoriu respectă condițiile prevăzute în Directiva 64/432/CEE, astfel încât să fie recunoscută ca fiind oficial indemnă de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine.

(13)

Ca urmare a evaluării documentelor prezentate de Italia, statul membru respectiv ar trebui să fie declarat ca stat membru oficial indemn de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine și ar trebui să fie menționat în mod corespunzător în capitolul 1 din anexa III la Decizia 2003/467/CE, iar trimiterile la anumite regiuni ale statului membru respectiv din capitolul 2 al anexei respective ar trebui să fie eliminate.

(14)

Prin urmare, anexele II și III la Decizia 2003/467/CE ar trebui modificate în consecință.

(15)

Decizia 2005/779/CE a Comisiei (6) a fost adoptată în urma apariției unor focare de boală veziculoasă a porcului în Italia. Ea stabilește normele de sănătate în ceea ce privește boala veziculoasă a porcului pentru regiunile din statul membru respectiv care sunt recunoscute ca fiind indemne de boala veziculoasă a porcului și care sunt menționate în anexa I la decizia respectivă și, de asemenea, pentru regiunile din statul membru respectiv care nu sunt recunoscute ca fiind indemne de boala respectivă și care sunt menționate în anexa II la decizia respectivă.

(16)

În Italia a fost pus în aplicare timp de mai mulți ani un program de eradicare și de monitorizare a bolii veziculoase a porcului, în vederea obținerii statutului indemn de boala veziculoasă a porcului pentru toate regiunile din statul membru respectiv. Italia a transmis Comisiei informații noi cu privire la statutul indemn de boala veziculoasă a porcului al regiunii Campania, demonstrând că boala a fost eradicată în această regiune.

(17)

Ca urmare a examinării informațiilor transmise de Italia, regiunea Campania ar trebui să fie recunoscută ca fiind indemnă de boala veziculoasă a porcului, ar trebui să fie eliminată din lista de la anexa II la Decizia 2005/779/CE și ar trebui să fie menționată, în schimb, în anexa I la decizia respectivă.

(18)

Prin urmare, anexele I și II la Decizia 2005/779/CE ar trebui modificate în consecință.

(19)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa II la Decizia 93/52/CEE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta decizie.

Articolul 2

Anexele II și III la Decizia 2003/467/CE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie.

Articolul 3

Anexele I și II la Decizia 2005/779/CE se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta decizie.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 octombrie 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei


(1)  JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64.

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3)  JO L 46, 19.2.1991, p. 19.

(4)  Decizia 93/52/CEE a Comisiei din 21 decembrie 1992 privind constatarea, în anumite state membre sau regiuni, a respectării normelor referitoare la bruceloză (B. melitensis) și recunoașterea oficială, pentru aceste teritorii, a statutului de stat membru indemn sau de regiune indemnă de această boală (JO L 13, 21.1.1993, p. 14).

(5)  Decizia 2003/467/CE a Comisiei din 23 iunie 2003 de stabilire a statutului oficial de indemne de tuberculoză, bruceloză și leucoză enzootică bovină pentru efectivele de bovine din anumite state membre și regiuni din state membre (JO L 156, 25.6.2003, p. 74).

(6)  Decizia 2005/779/CE a Comisiei din 8 noiembrie 2005 privind anumite măsuri de sănătate animală împotriva bolii veziculoase a porcului în Italia (JO L 293, 9.11.2005, p. 28).


ANEXA I

În anexa II la Decizia 93/52/CEE, rubrica privind Spania se înlocuiește cu următorul text:

„În Spania:

comunitatea autonomă Asturias;

comunitatea autonomă Insulele Baleare;

comunitatea autonomă Insulele Canare;

comunitatea autonomă Cantabria;

comunitatea autonomă Castilla-La Mancha: provinciile Albacete, Cuenca și Guadalajara;

comunitatea autonomă Castilla y León;

comunitatea autonomă Extremadura;

comunitatea autonomă Galicia;

comunitatea autonomă La Rioja;

comunitatea autonomă Navarra;

comunitatea autonomă Pais Vasco;

comunitatea autonomă Valencia.”


ANEXA II

Anexele II și III la Decizia 2003/467/CE se modifică după cum urmează:

1.

Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)

capitolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

CAPITOLUL 1

State membre oficial indemne de bruceloză

Cod ISO

Statul membru

BE

Belgia

CZ

Republica Cehă

DK

Danemarca

DE

Germania

EE

Estonia

IE

Irlanda

FR

Franța

CY

Cipru

LV

Letonia

LT

Lituania

LU

Luxemburg

MT

Malta

NL

Țările de Jos

AT

Austria

PL

Polonia

RO

România

SI

Slovenia

SK

Slovacia

FI

Finlanda

SE

Suedia”;

(b)

în capitolul 2, rubrica privind Spania se înlocuiește cu următorul text:

„În Spania:

comunitatea autonomă Asturias;

comunitatea autonomă Insulele Baleare;

comunitatea autonomă Insulele Canare;

comunitatea autonomă Castilla-La Mancha;

comunitatea autonomă Castilla y León: provinciile Burgos, Soria, Valladolid și Zamora;

comunitatea autonomă Cataluña;

comunitatea autonomă Galicia;

comunitatea autonomă La Rioja;

comunitatea autonomă Murcia;

comunitatea autonomă Navarra;

comunitatea autonomă Pais Vasco.”

2.

Anexa III se modifică după cum urmează:

(a)

capitolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

CAPITOLUL 1

State membre oficial indemne de leucoză enzootică bovină

Cod ISO

Statul membru

BE

Belgia

CZ

Republica Cehă

DK

Danemarca

DE

Germania

EE

Estonia

IE

Irlanda

ES

Spania

IT

Italia

CY

Cipru

LV

Letonia

LT

Lituania

LU

Luxemburg

NL

Țările de Jos

AT

Austria

PL

Polonia

SI

Slovenia

SK

Slovacia

FI

Finlanda

SE

Suedia

UK

Regatul Unit”;

(b)

în capitolul 2, rubrica privind Italia este eliminată.


ANEXA III

Anexele I și II la Decizia 2005/779/CE se modifică după cum urmează:

1.

În anexa I, între rubrica privind Basilicata și rubrica privind Emilia-Romagna, se inserează următoarea rubrică:

„—

Campania”.

2.

În anexa II se elimină rubrica privind Campania.


III Alte acte

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

19.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 269/53


DECIZIA NR. 081/17/COL A AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

din 26 aprilie 2017

de încheiere a procedurii oficiale de investigare privind un presupus ajutor de stat acordat prin închirierea de terenuri și proprietăți imobiliare în zona Gufunes (Islanda) [2017/1911]

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE („Autoritatea”),

având în vedere:

Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”), în special articolul 61 și Protocolul 26,

Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție („Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție”), în special articolul 24,

Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție (denumit în continuare „Protocolul 3”), în special articolul 1 din partea I, articolul 7 alineatul (2) și articolul 13 din partea II, și

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în temeiul dispozițiilor respective (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

I.   SITUAȚIA DE FAPT

1.   PROCEDURA

(1)

La data de 2 aprilie 2014, Gámaþjónustan hf. („reclamantul”) a depus, prin intermediul unui mesaj electronic transmis Autorității, o plângere privind un presupus ajutor de stat ilegal acordat de către primăria orașului Reykjavík („primăria”) prin închirierea unor proprietăți și terenuri în zona Gufunes din Reykjavík, Islanda către Íslenska Gámafélagið („ÍG”), presupus a fi sub prețul pieței (2).

(2)

În urma unei examinări preliminare din partea Autorității, la 30 iunie 2015, Autoritatea a adoptat Decizia nr. 261/15/COL de inițiere a procedurii oficiale de investigare a presupusului ajutor. Prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2015 (3), autoritățile islandeze au răspuns la decizia Autorității.

(3)

La 24 septembrie 2015, decizia Autorității de a iniția procedura oficială de investigare a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în suplimentul SEE la acesta, oferind părților interesate un termen de o lună pentru a prezenta observații cu privire la concluziile preliminare ale autorității (4).

(4)

După ce a primit o amânare de o săptămână, ÍG și-a prezentat observațiile prin scrisoarea din data de 29 octombrie 2015 (5). Autoritatea nu a primit alte observații. După expirarea termenului de o lună pentru prezentarea de observații, Autoritatea a primit informații comerciale din partea reclamantului prin mesajul electronic din data de 25 noiembrie 2015 (6). Prin scrisoarea din data de 26 noiembrie 2015 (7), Autoritatea a transmis observațiile și informațiile comerciale autorităților islandeze cărora li s-a oferit posibilitatea de a răspunde în acest context. Prin scrisoarea din data de 5 ianuarie 2016 (8), autoritățile islandeze au oferit un răspuns. Chestiunea a fost discutată, de asemenea, de către reprezentanți ai autorităților islandeze și Autoritate în cadrul unei reuniuni din Reykjavik la 12 februarie 2016.

(5)

În cele din urmă, Autoritatea a primit din partea reclamantului informații suplimentare cu privire la evoluțiile din zona Gufunes prin mesajele electronice din data de 21 mai 2016 (9), 27 mai 2016 (10) și 15 decembrie 2016 (11).

2.   DESCRIEREA MĂSURII

2.1.   ZONA GUFUNES

(6)

Zona Gufunes este situată în cartierul Grafarvogur din Reykjavík, Iceland. Până în anul 2001 în zonă funcționa o fabrică de îngrășăminte – Áburðarverksmiðjan. În 2002, Fondul de planificare din Reykjavík (Skipulagssjóður Reykjavíkur, „SR”) a cumpărat fabrica și zona înconjurătoare de la acționarii Áburðarverksmiðjan („contractul de cumpărare”). Potrivit autorităților islandeze, la momentul respectiv intenția era de a elimina toate clădirile și instalațiile din zonă. În 2007, SR a fost dizolvat și s-a constituit un nou fond, Eignasjóður, pentru a prelua activele și atribuțiile SR.

(7)

Conform Planului zonal al municipiului Reykjavík 2001-2024, zona Gufunes este încadrată cu destinație rezidențială, nu cu destinație industrială (12). În plus, zona este prevăzută pentru construirea autostrăzii Sundabraut, care leagă Laugarnes de Gufunes. Mai mult decât atât, conform planului municipiului Reykjavík pentru perioada 2010-2030, zona industrială din Gufunes este în declin și se anticipează că în viitor aceasta va deveni o zonă urbană mixtă formată din unități rezidențiale și activități comerciale ecologice (13). Niciun plan nu prevede continuarea activităților industriale în zonă.

2.2.   ACORDURILE ÎNCHEIATE ÎNTRE ORAȘUL REYKJAVÍK ȘI ÍSLENSKA GÁMAFÉLAGIÐ PENTRU ÎNCHIRIEREA DE TERENURI ȘI PROPRIETĂȚI ÎN ZONA GUFUNES

(8)

În februarie 2002, atunci când SR a achiziționat terenul și proprietățile din zona Gufunes, aceasta era ocupată de mai mulți locatari (în principal contractanți și dezvoltatori). La momentul respectiv, ÍG avea un contract de închiriere cu Áburðarverksmiðjan, care fusese încheiat la 29 octombrie 1999 („contractul din 1999”). Prin contractul din 1999 s-a stabilit o chirie lunară de 159 240 ISK, prețul fiind stabilit la metru pătrat (14). ÍG a folosit terenul pentru activitatea sa de gestionare a deșeurilor. Conform contractului de cumpărare, SR a preluat de la Áburðarverksmiðjan toate obligațiile și drepturile privind contractele de cumpărare existente, inclusiv contractul din 1999 cu ÍG.

(9)

Potrivit autorităților municipale, zona Gufunes era în permanență aglomerată și greu de administrat. Mai mult decât atât, clădirile și instalațiile se aflau într-o stare precară, unii locatari nu plăteau chiria și se acumulaseră deșeuri precum mașini stricate. Prin urmare, autoritățile municipale au înțeles că, pentru a-și îndeplini rolul de proprietar, ar trebui să angajeze personal care să controleze zona zi și noapte.

(10)

Având în vedere această situație, punerea la dispoziție a zonei pentru activități de închiriere nu era considerată a fi o opțiune realistă. Prin urmare, s-a decis să nu se reînnoiască actualele contracte de închiriere și, în schimb, să se încheie un singur contract doar cu una dintre părți. În consecință, SR a decis să negocieze cu ÍG termeni privind închirierea, curățarea și supravegherea zonei, acesta fiind la vremea respectivă cel mai mare locatar unic, pe lângă faptul că își plătea la timp chiria (15). În continuare, sunt prezentate contractele încheiate între SR și ÍG:

(i)

22 februarie 2005. SR și ÍG au încheiat un contract de închiriere cu privire la unele proprietăți din zonă, înlocuind contractul din 1999. Chiria lunară totală a fost stabilită la 960 000 ISK pentru o suprafață totală de 4 676 de metri pătrați (inclusiv o parcelă de 500 de metri pătrați) (16).

(ii)

14 octombrie 2005. SR și ÍG au încheiat un contract („Contractul general de închiriere din 2005”), care a înlocuit contractul precedent de la 22 februarie 2005 pentru închirierea, curățarea și supravegherea terenului în zona Gufunes. Conform contractului, ÍG a avut obligația de a efectua toate lucrările de întreținere și de îmbunătățire asupra proprietății. Contractul general de închiriere din 2005 a fost valabil până la 31 decembrie 2009. Contractul general de închiriere din 2005 nu prevedea ce suprafață a închiriat ÍG în metri pătrați. Însă la Contractul general de închiriere din 2005 a fost anexată o fotografie aeriană pentru a ilustra porțiunile din zonă care au fost închiriate ÍG (17). Autoritățile islandeze au explicat faptul că suprafața vizată prin contract era de aproximativ 130 000 de metri pătrați. Contractul general de închiriere din 2005 nu prevedea prețul plătit pe metru pătrat sau valoarea obligațiilor ÍG. Chiria lunară totală a fost stabilită la 2 000 000 ISK, recalculată lunar conform indicelui prețurilor de consum (18).

(iii)

29 decembrie 2006. Perioada de valabilitate a Contractului general de închiriere din 2005 a fost prelungită până la 31 decembrie 2011 printr-un act adițional. De asemenea, ÍG a fost obligat să demoleze anumite proprietăți și să mute echipamentele din zonă. Fondului ÍG i s-a permis să păstreze dispozitivele și instalațiile mutate din zonă pe cheltuiala proprie (19).

(iv)

21 decembrie 2007. Perioada de valabilitate a Contractului general de închiriere din 2005 a fost prelungită până la 31 decembrie 2015 printr-un act adițional. Proprietarul putea să preia, în orice moment, o parte sau toate terenurile închiriate, dacă era cazul, din cauza modificărilor intervenite în planul de amenajare a teritoriului. ÍG s-a angajat, de asemenea, să racordeze din nou liniile de energie electrică și conductele de alimentare cu apă și energie termică devenite inutilizabile. Mai mult, ÍG a retras o acțiune în răspundere civilă delictuală înaintată împotriva Primăriei (20).

(v)

15 iunie 2009. Perioada de valabilitate a Contractului general de închiriere din 2005 a fost prelungită până la 31 decembrie 2018 printr-un act adițional. ÍG s-a angajat să se ocupe de întreținerea zonei și să ridice un baraj și s-a prelungit un contract de închiriere încheiat pentru spațiu de depozitare nave deținut de clubul Reykjavík Yacht. ÍG s-a angajat, de asemenea, să retragă o cerere depusă împotriva Primăriei referitor la costuri de întreținere (21).

(11)

Potrivit autorităților municipale, deși suprafața terenurilor închiriate de ÍG este de 130 000 m2, numai suprafața de 110 000 m2 este utilizabilă pentru scopurile lor. Volumul total înregistrat al clădirilor este de 24 722 m2. Conform Registrului funciar islandez, valoarea terenurilor deținute anterior de Áburðarverksmiðjan este de 211 000 000 ISK. Valoarea terenului pe care îl închiriază ÍG nu a fost evaluată, însă valoarea întregului teren deținut anterior de Áburðarverksmiðjan este estimat de către Primărie la aproximativ 137 000 000 ISK. Valoare înregistrată totală a clădirilor închiriate de ÍG este de 850 323 512 ISK (22).

(12)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul islandez nr. 4/1995, proprietarul plătește impozitul pe teren, cu excepția cazului în care este vorba despre exploatații arendate, loturi închiriate sau alte destinații ale terenului prevăzute prin contract, în acest caz impozitul fiind plătit de către locatar sau utilizator. Terenul, clădirile și instalațiile în cauză se află într-o zonă portuară care aparține Faxaflóahafnir sf. și este închiriată Primăriei. Prin urmare, Primăria plătește impozitul pe terenul luat în chirie și proprietățile închiriate către ÍG.

(13)

Deși niciunul dintre acorduri nu cuprinde informații cu privire la valoarea serviciilor furnizate de ÍG, Primăria a pus la dispoziție un tabel care prezintă o estimare a costurilor ÍG stipulate în Contractul general de închiriere din 2005 și actele adiționale ulterioare (denumite în mod colectiv „contractele de închiriere”) de la data încheierii Contractului general de închiriere din 2005 până la sfârșitul perioadei de închiriere în 2018 (23). Estimarea a fost efectuată de către analiștii experți ai Primăriei. În plus, informațiile furnizate conțin costurile proiectelor de demolare finalizate și nefinalizate. Potrivit informațiilor furnizate, costul mediu lunar suportat de ÍG este de 10 815 624 ISK, inclusiv taxe de închiriere. Taxa de închiriere pe lună constituie așadar aproximativ 25 % din costul total al ÍG pe lună.

(14)

Atunci când a fost încheiat contractul de închiriere din data de 22 februarie 2005, SR nu a impus ÍG nicio obligație. Obligațiile ÍG au fost introduse prin Contractul general de închiriere din 2005 încheiat la data de 14 octombrie 2005 și stabilite în contextul demolărilor propuse și al costurilor estimate pentru curățarea, eliminarea deșeurilor și supravegherea zonei. Obligațiile privind curățarea și eliminarea deșeurilor au fost considerate ca având un caracter general dată fiind situația zonei. În continuare este prezentată evaluarea costurilor ÍG în conformitate cu obligațiile sale prevăzute în Contractul general de închiriere din 2005 (24):

Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Taxa de închiriere

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

32 370 315

Angajat

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

11 520 000

Administrație

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

Întreținere

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

Juridic

1 500 000

1 000 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

Costuri energetice ale altor părți

5 000 000

5 000 000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Demolare nefinalizată

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

21 538 462

Demolare finalizată

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

8 835 222

Reparații

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

Împrejmuiri

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

600

600

600

600

600

600

600

600

600

Curățare

7 000 000

7 000 000

7 000 000

7 000 000

3 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

Vopsiri

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

2 000 000

Restaurare

30 000 000

10 000 000

10 000 000

8 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

6 000 000

Cablaje etc.

7 500 000

8 000 000

9 000 000

12 000 000

9 500 000

7 200 000

6 500 000

5 000 000

4 000 000

3 000 000

3 000 000

3 000 000

3 000 000

Canalizare

 

 

 

 

 

 

 

 

10 600 000

10 600 000

10 600 000

10 600 000

 

Diguri

 

 

 

 

 

6 000 000

6 000 000

 

 

 

 

 

 

Eliminarea deșeurilor

500 000

500 000

500 000

7 200 000

6 500 000

2 000 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

500 000

Asfalt

8 000 000

8 000 000

8 000 000

8 000 000

6 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

5 000 000

Sol

10 000 000

10 000 000

10 000 000

10 000 000

5 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

4 000 000

Alarmă contra incendiilor

10 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

1 000 000

Total obligații

138 393 684

109 393 684

104 893 684

112 593 684

95 394 284

91 594 284

89 394 284

81 894 284

91 494 284

90 494 284

90 494 284

90 494 284

79 894 284

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total ISK

170 763 999

141 763 999

137 263 999

144 963 999

127 764 599

123 964 599

121 764 599

114 264 599

123 864 599

122 864 599

122 864 599

122 864 599

112 264 599

Media pe lună

14 230 333

11 813 667

11 438 667

12 080 333

10 647 050

10 330 383

10 147 050

9 522 050

10 322 050

10 238 717

10 238 717

10 238 717

9 355 383

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Media

10 815 624

Sursa: Primăria orașului Reykjavík

2.3.   EVOLUȚII RECENTE DIN ZONA GUFUNES

(15)

La începutul anului 2014, Consiliul municipal al orașului Reykjavík a convenit să înființeze un comitet director pentru a prezenta o viziune pentru zona Gufunes (25). Comitetul a propus lansarea unui concurs deschis de idei cu privire la viitoarea planificare a zonei Gufunes. În cadrul unei ședințe a Consiliului municipal al orașului Reykjavík din iunie 2015, s-a convenit să se publice un anunț prin care să se anunțe un concurs în care părțile interesate să fie încurajate să își prezinte ideile cu privire la viitoarea organizare a zonei Gufunes (26). În urma anunțului, Primăria a primit patru idei. Una dintre prezentări a fost depusă de RVK Studios, o societate de producție de film, care și-a exprimat interesul de a achiziționa o parte din imobilele din zona Gufunes cu obiectivul de a stabili aici o industrie cinematografică. Imobilele pentru care RVK Studios și-a exprimat interesul de a le achiziționa sunt unele dintre vechile proprietăți Áburðarverksmiðjan care au fost închiriate către ÍG în baza contractelor de închiriere.

(16)

Primăria și TVK Studios au contractat ulterior doi agenți imobiliari independenți pentru a evalua o parte din zona Gufunes în cauză (27). În cadrul unei ședințe a Consiliului municipal din data de 18 noiembrie 2015, Consiliul a convenit să desemneze Oficiul de Administrare a Proprietății și Economic pentru a lansa negocieri cu RVK Studios pe baza evaluărilor (28). Mai mult, Consiliul a desemnat Oficiul să lanseze negocieri cu ÍG cu privire la o evacuare și posibilă relocare conform dispozițiilor din Contractul general de închiriere din 2005.

(17)

La data de 19 mai 2016, Consiliul municipal al orașului Reykjavík a convenit să încheie un acord cu RVK Studios pentru achiziționarea anumitor proprietăți în zona Gufunes (29). Primăria a anunțat ulterior că ÍG își va muta operațiunile în noua zonă industrială a orașului, Esjumelar (30). La data de 20 mai 2016, primarul orașului Reykjavík și directorul general al ÍG au semnat contracte cu privire la rezilierea contractelor de închiriere și mutarea ÍG și au început pregătirile pentru noul sediu al ÍG în Esjumelar. La data de 27 mai 2016, Primăria a semnat un acord cu RVK Studios cu privire la vânzarea unora dintre vechile proprietăți ale Áburðarverksmiðjan (31). Suprafața proprietăților vândute RVK Studios este de 8 400 m2, iar prețul de cumpărare a fost de 301 650 000 ISK. De asemenea, Primăria a prezentat RVK Studios opțiunea de a cumpăra un spațiu la est de imobile, având o suprafață totală de 19 200 m2. RVK Studios va plăti 1 000 ISK/m2 pe an pentru opțiune.

3.   PLÂNGEREA

(18)

Potrivit reclamantului, Primăria a acordat ÍG un ajutor de stat ilegal prin darea în chirie a proprietății și terenului din zona Gufunes la prețuri situate sub nivelul pieței. În plângerea sa adresată Autorității, reclamantul afirmă că, deși este dificil să se precizeze cuantumul exact al ajutorului, prețul rezonabil este, în mod clar, mult sub prețul pieței. Întrucât ÍG nu plătește prețul normal al pieței, societatea beneficiază de un avantaj competitiv. În plus, potrivit reclamantului, terenul din zona Gufunes prezintă interes pentru numeroase societăți care au nevoie de un teren spațios pentru operațiunile lor, de exemplu noduri de transport și întreprinderi de antrepozite.

(19)

Reclamantul a precizat că prețul de închiriere a fost stabilit la 2 milioane ISK în Contractul general de închiriere din 2005, cu creșteri anuale conform indicelui prețurilor de consum (impozitul pe proprietate, care se plătește de către ÍG, ci de către proprietar, mai exact Primăria, se ridică la 41 % din valoarea chiriilor anuale). În plus, ÍG are anumite obligații de întreținere, care sunt considerate ca făcând parte din prețul de închiriere, deși costurile aproximative ale acestor obligații nu sunt incluse în contracte. În plus, contractele de închiriere nu interzic ÍG să subînchirieze terenul unor terți. Reclamantul a subliniat faptul că nu există nicio evaluare în contractele de închiriere în ceea ce privește un posibil venit din subînchirierea unor părți ale proprietății și nu se știe dacă acest lucru a afectat prețul de închiriere.

(20)

De asemenea, reclamantul precizează faptul că nu este clar care este prețul pe metru pătrat și cum a fost stabilit prețul de închiriere. Potrivit reclamantului, prețul pieței pentru închirierea proprietății ar trebui să fie între 12 și 41 de milioane EUR pe lună, pe baza unor diferite metodologii recunoscute de stabilire a prețurilor. Reclamantul susține că închirierea proprietății către ÍG la un preț care este mult sub valoarea pieței este contrară normelor SEE privind ajutorul de stat.

4.   MOTIVELE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII OFICIALE DE INVESTIGARE

(21)

În Decizia nr. 261/15/COL, Autoritatea a evaluat în prealabil dacă acordurile încheiate între Primărie și ÍG cu privire la închirierea zonei Gufunes constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE și, în caz afirmativ, dacă ajutorul de stat ar putea fi considerat compatibil cu funcționarea Acordului privind SEE.

(22)

În urma evaluării informațiilor prezentate de autoritățile islandeze, Autoritatea a ajuns la concluzia preliminară că nu ar putea fi exclus ca acordurile încheiate între Primărie și ÍG să constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. Următoarele aspecte au fost identificate în Decizia nr. 261/15/COL:

(i)

Statul, în sensul articolului 61 alineatul (1) din SEE, se referă la toate organismele administrației publice, începând de la administrația centrală până la administrația la nivel de localitate. Întrucât terenul și proprietățile închiriate ÍG aparțineau Primăriei, orice reducere aplicată prețului de închiriere ar constitui, prin urmare, un transfer de resurse ale statului.

(ii)

Autoritatea și-a exprimat îndoiala cu privire la problema dacă Primăria, în momentul în care a încheiat acordurile cu ÍG, a acționat în calitate de locator privat care s-ar afla într-o situație de fapt și de drept comparabilă. Evaluarea preliminară a autorității a evidențiat faptul că nu ar putea fi exclusă existența unui avantaj economic în favoarea ÍG.

(iii)

Deoarece nicio altă societate nu a avut oportunitatea de a negocia cu Primăria pentru închirierea de terenuri și proprietăți, opinia preliminară a autorității a fost aceea că măsurile par să fie selective.

(iv)

În cele din urmă, Autoritatea a precizat faptul că orice ajutor acordat ÍG sub forma unor chirii reduse ar fi permis teoretic societății să își dezvolte sau cel puțin să își mențină activitățile ca urmare a ajutorului. Ajutorul a fost, așadar, de natură să limiteze posibilitățile întreprinderilor constituite în alte părți contractante, care ar fi putut dori să concureze cu ÍG pe piața islandeză de colectare a deșeurilor. Așadar, ajutorul a fost de natură să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale în interiorul SEE.

(23)

Potrivit autorității, au fost necesare dovezi suplimentare pentru a putea stabili dacă clauzele din contractele de închiriere pot fi considerate compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE.

(24)

În consecință, Autoritatea are îndoieli cu privire la problema dacă respectivele contracte de închiriere dintre Primărie și ÍG constituie ajutor de stat și, în caz afirmativ, dacă acestea pot fi considerate compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c).

5.   OBSERVAȚII DIN PARTEA PRIMĂRIEI CU PRIVIRE LA DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

(25)

Potrivit Primăriei, acordurile cu ÍG nu implică un ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, deoarece ÍG nu a beneficiat de un avantaj.

(26)

Potrivit Primăriei, contractele din data de 22 februarie 2005 și 14 octombrie 2005 au fost încheiate în condiții normale de piață, deoarece taxa de închiriere s-a bazat pe taxa de închiriere stabilită în urma unei proceduri deschise cu publicare lansate spre sfârșitul anului 2003 și a fost în concordanță cu analizele/estimările realizate de experții Primăriei.

(27)

Primăria respinge afirmația conform căreia metodologiile pe care le-a prezentat reclamantul sunt adecvate pentru fixarea prețului de închiriere de piață. În schimb, Primăria face o comparație cu închirierea unei alte proprietăți, și anume vechea fabrică de ciment de la Sævarhöfði 31, situată într-o zonă industrială similară zonei Gufunes.

(28)

În 2014, Primăria a achiziționat proprietatea Sævarhöfði 31. În 2013, Direcția de Achiziții Publice Centrale (Ríkiskaup), în numele statului islandez, a publicat un anunț pentru închirierea proprietății. Atunci când Primăria a achiziționat proprietatea, aceasta a garantat că va accepta oferta cu prețul cel mai mare potrivit anunțului. Direcția de Achizițiile Publice Centrale a primit patru oferte, cea mai mare fiind de 420 000 ISK pe lună, fără a fi prevăzute servicii sau obligații speciale pentru locatar. Proprietatea de la Sævarhöfði 31 este evaluată la 293 028 000 ISK. Prin urmare, cea mai ridicată ofertă de închiriere ca procent din valoarea proprietății este de 0,147 %. Prin comparație, prețul de închiriere conform Contractului general de închiriere din 2005 cu ÍG este de 0,320 % din valoarea proprietății Gufunes. Primăria evidențiază faptul că prețul de închiriere pentru Sævarhöfði 31 a fost găsit în urma unei proceduri deschise cu publicarea unui anunț și reflectă în mod corect valoarea de piață a zonelor industriale din oraș în condiții normale de piață. Această comparație arată că prețul de închiriere plătit de ÍG nu poate fi în niciun caz considerat sub valoarea de piață a zonelor industriale din oraș, mai ales având în vedere faptul că prețul de închiriere pentru Sævarhöfði 31 nu a ținut cont de factorii care au afectat prețul de închiriere pentru zona Gufunes.

(29)

Potrivit Primăriei, faptul că alte părți au fost ulterior interesate de zonă nu a fost relevant atunci când s-a evaluat cererea pentru zonă în momentul în care s-a încheiat Contractul general de închiriere din 2005, mai exact în octombrie 2005. La momentul respectiv, lansarea ofertei de închiriere a zonei nu a fost considerată o acțiune realistă. ÍG a suportat toate costurile ocazionate de curățarea zonei și reabilitarea clădirilor la un nivel corespunzător. În plus, alte părți nu au arătat niciun interes atunci când s-a lansat un anunț pentru închirierea zonei în 2003. În consecință, trebuie să se prezume faptul că interesul întârziat se referă la starea zonei după ce ÍG a preluat administrarea zonei.

(30)

Potrivit Primăriei, prețul cel mai ridicat nu este singurul factor pe care Autoritatea ar trebui să îl ia în considerare atunci când se aplică testul operatorului în economia de piață. În schimb, întrebarea relevantă este dacă un operator din economia de piață ar fi încheiat tranzacția în cauză în aceiași termeni (32). În plus, comparația dintre conduita investitorilor publici și privați trebuie stabilită în raport cu atitudinea pe care un investitor privat ar fi avut-o la momentul tranzacției în cauză, având în vedere informațiile disponibile și evoluțiile predictibile la momentul respectiv.

(31)

Atunci când au fost încheiate contractele între Primărie și ÍG condițiile de piață nu au fost normale, întrucât nu a existat o piață activă pentru acest tip de proprietate industrială aflată în această stare. Prin urmare, potrivit Primăriei, condițiile normale de piață trebuie apreciate din perspectiva obiectivă și verificabilă care exista la momentul respectiv. Referitor la cele de mai sus, Primăria consideră că astfel de informații se găsesc în documentele pe care Reykjavik le-a prezentat în acest caz. În plus, în cazul în care s-ar putea demonstra condiții normale de piață pentru zonele industriale de acest tip, exemplul prețului de închiriere obținut în anul 2014 pentru fosta fabrică de ciment din Sævarhöfði 31 demonstrează valoarea de piață a zonelor industriale precum Gufunes.

(32)

Conform celor afirmate de autoritățile municipale, obligațiile impuse ÍG prin contractele de închiriere nu pot fi comparate cu obligațiile disputate din cauza Haslemoen Leir (33). Obligația de reducere a prețului disputată în cauza respectivă a vizat o posibilă pierdere pentru Haslemoen AS prin faptul că nu a reușit să dea în chirie un anumit imobil. Însă obligațiile impuse ÍG au vizat lucrări de întreținere și îmbunătățire asupra proprietății, de demolare, de re-racordare a liniilor de curent electric și a conductelor de alimentare cu apă și încălzire de pe teren. Costurile aferente acestor obligații au fost estimate de către analiștii experți ai Primăriei pe baza rezultatelor recentelor licitații pentru proiecte similare. În pofida lipsei de documentație care să justifice impactul economic precis al serviciilor încredințate ÍG și incertitudinea în zonă, Autoritatea trebuie să accepte faptul că aceste obligații au avut ca efect reducerea prețurilor de închiriere. Potrivit Primăriei, nu ar fi rezonabil să nu se ia în considerare impactul obligațiilor, cu atât mai mult cu cât costurile efective suportate de ÍG ca urmare a obligațiilor sale sunt în concordanță cu estimările.

(33)

Potrivit Primăriei, aceasta a acționat ca un operator din economia de piață și a ținut seama de considerații privind zonarea atunci când a încheiat contractele de închiriere cu ÍG. Primăria a inclus clauze de reziliere foarte oneroase și scurte pentru a avea posibilitatea de a curăța zona într-o perioadă scurtă de timp, în cazul în care și atunci când statul ar fi de acord să înceapă construcția autostrăzii Sundabraut. SR cunoștea foarte bine proprietățile și zona și a fost în măsură să formuleze o evaluare obiectivă asupra problemei dacă zona era într-o stare suficient de curată pentru a putea fi închiriată pe piață. Un investitor privat ar acorda întotdeauna atenție planurile zonale atunci când ia decizii cu privire la utilizarea terenului și a proprietăților.

(34)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Primăria susține că contractele de închiriere cu ÍG respectă testul operatorului din economia de piață.

6.   OBSERVAȚII DIN PARTEA ÍG

(35)

Potrivit ÍG, suprafața mare a terenului prezintă un avantaj foarte limitat pentru acesta în calitate de locatar și aceasta nu face decât să îngreuneze și mai mult obligațiile de întreținere și supraveghere și să le atribuie acestora un caracter costisitor. Mai mult, deși imobilele sunt voluminoase în metri pătrați acestea se află într-o stare foarte precară. ÍG subliniază faptul că imobilele au fost într-adevăr cumpărate pentru a fi dărâmate. S-a planificat o demolare totală și terenul a fost prevăzut a fi o zonă rezidențială, pe care se va construi o autostradă. Prin urmare, orice calcul bazat pe metri pătrați sau suprafața terenului nu este relevantă în scopul stabilirii valorii de piață pentru închirierea zonei.

(36)

În 2003, SR utilizase zona și imobilele din Gufunes pentru a oferi spațiu de depozitare unor diferite persoane și societăți care au primit ordin din partea SR să evacueze alte zone din Oraș. Acest acord a devenit curând o problemă pentru SR din punct de vedere logistic și, prin urmare, SR a oferit ÍG spre închiriere întreaga suprafață cu scopul de a curăța zona. ÍG a fost foarte reticent la început în ceea ce privește preluarea sarcinii, deoarece zona prezenta mai multe probleme precum existența unor locatari dificili și a unor acumulări de mașini stricate și deșeuri industriale.

(37)

În ultimii 10 ani, ÍG a cheltuit în medie 16,5 milioane ISK în fiecare lună cu întreținerea și cu alte activități care ar fi trebuit să fie suportate în mod normal de către un locator. Aceste costuri trebuie să fie luate în considerare atunci când se evaluează valoarea de piață a chiriei.

(38)

Potrivit ÍG, starea imobilelor din zona Gufunes sunt dezastruoase, în pofida resurselor cheltuite pentru lucrările de renovare. Aproape fiecare imobil prezintă scurgeri și majoritatea acoperișurilor imobilelor sunt deteriorate și inutile. Mai mult decât atât, aproape toate ferestrele, în afara de clădirea de birouri, sunt deteriorate și inutile, multe etaje ale clădirilor se află într-o stare periculoasă și există găuri pe alocuri și scări care nu îndeplinesc condițiile de reglementare. În plus, majoritatea imobilelor nu au apă și nici toalete, iar energia electrică nu respectă măsurile de reglementare.

(39)

Mai mult, în cea mai mare parte a perioadei de închiriere, ÍG s-a confruntat cu situația în care Primăria ar fi putut să solicite predarea terenurilor cu preaviz scurt. Dispoziția de reziliere pe termen scurt de 18 luni și obligația de a restitui o parte din teren la cerere cu un preaviz de doar 12 luni au constituit obstacole în desfășurarea unei activități comerciale precum eliminarea deșeurilor, care implică mașini grele și echipamente.

(40)

Potrivit ÍG, interesul întârziat al reclamantului are un înțeles limitat în evaluarea cererii pentru zonă la data încheierii Contractului general de închiriere din 2005. În 2005, situația era de așa natură încât, la acea vreme, oferirea zonei spre închiriere nu era considerată o acțiune realistă. De atunci, ÍG a cheltuit resurse considerabile cu renovarea, curățarea și menținerea zonei. În consecință, trebuie să se prezume faptul că interesul întârziat este corelat cu starea zonei după ce ÍG a preluat administrarea zonei.

(41)

În final, ÍG a prezentat o evaluare independentă a contractului de închiriere, care a fost efectuată la data de 15 octombrie 2015 de către 101 Reykjavík Fasteignasala (34). Evaluarea contractului de închiriere prezintă o estimare a valorii Contractului general de închiriere din 2005 în octombrie 2005 pe baza valorii și a stării proprietăților individuale. Concluzia evaluatorului este că valoarea lunară totală a chiriei asupra proprietăților și a zonei este de 1 870 000 ISK.

II.   EVALUARE

1.   EXISTENȚA AJUTORULUI DE STAT

(42)

Articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE prevede următoarele:

„Exceptând cele prevăzute în prezentul acord, orice ajutor acordat de statele membre ale CE, statele AELS sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri este incompatibil cu funcționarea prezentului acord, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre părțile contractante.”

(43)

Aceasta implică faptul că o măsură constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: măsura: (i) este acordată de stat sau prin resurse de stat; (ii) conferă un avantaj economic beneficiarului; (iii) este susceptibilă de a afecta schimburile comerciale dintre părțile contractante și a denatura concurența.

1.1.   ABSENȚA AVANTAJULUI

1.1.1.   Generalități

(44)

În continuare, Autoritatea își prezintă motivele pentru care aceasta a ajuns la concluzia că contractele de închiriere nu conferă ÍG un avantaj în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

(45)

În sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, un avantaj reprezintă orice beneficiu economic pe care o întreprindere nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață, și anume în absența intervenției statului, astfel plasând-o pe o poziție mai favorabilă față de concurenții săi (35). Dacă tranzacția ar fi desfășurată în termeni favorabili, în sensul că ÍG ar plăti o chirie sub prețul pieței, societatea ar beneficia de un avantaj în sensul regulilor privind ajutorul de stat.

(46)

Pentru a examina această chestiune, Autoritatea aplică testul „operatorului în economia de piață” („OEP”) prin care se compară conduita statelor sau autorităților publice atunci când se vând sau se închiriază active cu cea a operatorilor economici privați (36).

(47)

Scopul testului OEP este de a evalua dacă statul a acordat un avantaj unei întreprinderi prin faptul că nu a acționat asemenea unui operator privat în economia de piață în privința unei anumite tranzacții, de exemplu, vânzarea sau închirierea de active (37). Autoritatea publică trebuie să nu ia în considerare obiectivele de politică publică ci, în schimb, să se axeze pe obiectivul unic de a obține o rată a rentabilității pe piață sau profit din investițiile sale și un preț de piață pentru vânzarea sau închirierea de active (38). Autoritatea precizează însă că această evaluare trebuie să țină cont în mod normal de orice drepturi sau obligații speciale atașate activului în cauză, în special de cele care ar putea afecta valoarea de piață.

(48)

Conformitatea cu condițiile de piață și chestiunea dacă prețul convenit în cadrul unei tranzacții corespunde prețului pieței se pot stabili prin intermediul anumitor substituenți. Organizarea unei proceduri de licitație deschise, transparente și necondiționate este, în general, un mijloc adecvat pentru a garanta faptul că vânzarea sau închirierea de către autoritățile naționale a unor active este în concordanță cu testul OEP și că s-a plătit o valoare de piață justă pentru bunurile și serviciile în cauză. Însă acest lucru nu înseamnă automat că absența unei proceduri de licitație ordonate sau un posibil viciu de procedură justifică prezumția unui ajutor de stat. Autoritatea se poate baza și pe alți substituenți, inclusiv evaluări ale experților.

1.1.2.   Lipsa unei proceduri competitive

(49)

În contextul considerațiilor de mai sus, Autoritatea trebuie să examineze mai întâi dacă Primăria a organizat o procedură de licitație corespunzătoare și potrivită pentru stabilirea unui preț de piață (39). Însă în acest caz s-a confirmat faptul că nu s-a lansat nicio procedură de licitație publică privind zona în cauză. În plus, nu a fost efectuată în prealabil o evaluare independentă cu privire la Contractul general de închiriere din 2005.

(50)

Cu toate acestea, Primăria a subliniat că, atunci când s-a stabilit chiria în cadrul Contractului general de închiriere din 2005 cu ÍG, au fost luate în considerare diferitele contracte de închiriere existente în zonă, care au fost încheiate în urma anunțurilor deschise din mass-media islandeză din 2003. Însă Autoritatea consideră că aceste anunțuri erau simple cereri de exprimare a interesului și nu au constituit o procedură de licitație deschisă și competitivă. În plus, acestea nu vizau zona în totalitate, care era oferită spre închiriere unui singur locatar, ci proprietăți individuale din zona respectivă.

(51)

Prin urmare, Autoritatea concluzionează că această procedură de notificare nu îndeplinește cerințele testului OEP. În consecință, această procedură nu poate constitui un substituent fiabil pentru stabilirea prețului de piață al dreptului de închiriere în cauză.

1.1.3.   Stabilirea valorii de închiriere de către un expert

(52)

Astfel cum s-a menționat anterior, absența unei proceduri de licitație suficiente nu exclude posibilitatea Autorității de a aplica testul OEP. Însă Autoritatea trebuie să examineze fondul tranzacției în cauză și, în special, să compare prețul convenit cu prețul pieței. În acest scop, Autoritatea se referă în mod normal la evaluarea efectuată de un expert independent un studiu ca substituent pentru prețul de piață. Un astfel de studiu ar trebui să fie elaborat, în mod ideal, la momentul tranzacției. Însă Autoritatea poate să se bazeze și pe un studiu de evaluare ex post în evaluarea sa (40).

(53)

Primăria a afirmat că există mai multe aspecte care afectează prețul de închiriere al pieței pentru zona Gufunes. În primul rând, imobilele și instalațiile se aflau într-o stare precară, unii locatari nu plăteau chiria și se acumulaseră deșeuri care trebuiau eliminate. În al doilea rând, persista incertitudinea în ceea ce privește planurile zonale pentru zona Gufunes. Activitatea industrială se restrânge în zonă conform planurilor municipale anterioare și actuale și, prin urmare, Primăria nu poate încheia un contract de închiriere pe termen lung pentru proprietatea respectivă. În al treilea rând, ÍG are obligația de a restitui o parte din teren la cerere, cu un preaviz de 12 luni, iar perioada de preaviz pentru întreaga zonă, inclusiv imobilele, era o perioadă scurtă de 18 luni.

(54)

După cum s-a menționat anterior, Primăria a contractat doi agenți imobiliari independenți pentru a evalua proprietățile și drepturile de închiriere atunci când au desfășurat negocieri cu RVK Studios pentru vânzarea de imobile în zona Gufunes. Deși aceste evaluări independente nu vizează în mod direct prețul pieței pentru închirierea de proprietăți, ele confirmă starea precară a imobilelor și valoarea lor de piață. Ambii evaluatori independenți evidențiază faptul că imobilele prezintă scurgeri, nu sunt izolate suficient, conțin o cantitate semnificativă de deșeuri industriale din perioada în care terenul fusese ocupat de un producător de îngrășăminte și, în general, sunt dărâmate. În plus, unele imobile conțin azbest, iar altele trebuie să fie dărâmate.

(55)

Așa cum s-a menționat anterior, Primăria a oferit, de asemenea, o comparație cu o proprietate industrială similară situată în Sævarhöfði 31. Direcția Centrală de Achiziții Publice a publicat un anunț pentru închirierea proprietății și a fost acceptată cea mai mare ofertă în valoare de 420 000 ISK pe lună. Acest contract de închiriere nu a inclus servicii sau obligații speciale care să fie prestate sau îndeplinite de către locatar. Cea mai mare ofertă de închiriere ca procent din valoarea proprietății este de 0,147 %, în timp ce prețul de închiriere, conform Contractului general de închiriere din 2005 cu ÍG, este de 0,320 % din valoarea proprietății din zona Gufunes.

(56)

În plus, 101 Reykjavík Fasteignasala a efectuat o evaluare independentă a Contractului general de închiriere din 2005 (41). Evaluarea a fost efectuată la data de 15 octombrie 2015. Aceasta se bazează pe valoarea și starea proprietăților individuale, care au fost evaluate și verificate individual. Evaluarea presupune analiza stării proprietăților și a zonei la data încheierii Contractului general de închiriere din 2005, precum și a condițiilor de piață prevalente la momentul respectiv. Concluzia evaluatorului este că valoarea lunară totală a chiriei asupra proprietăților și a zonei a fost de 1 870 000 ISK în octombrie 2005. Însă conform Contractului general de închiriere din 2005, chiria lunară pentru ÍG a fost stabilită la 2 000 000 ISK, recalculată lunar conform indicelui prețurilor de consum (42). Chiria plătită lunar de către ÍG este astfel mai mare decât prețul de închiriere pe piață conform evaluării experților.

(57)

Luând în considerare toate cele de mai sus, Autoritatea consideră că Contractul general de închiriere din 2005 nu a fost încheiat sub prețul pieței.

(58)

În cele din urmă, Autoritatea precizează că nici comparația cu proprietatea situată la Sævarhöfði 31, nici evaluarea întocmită de 101 Reykjavík Fasteignasala nu iau în considerare obligațiile speciale cuprinse în contractele de închiriere, în mod specific scurta perioadă de preaviz (care a fost acum evocată) și diferitele obligații de întreținere. Impactul financiar al acestor obligații asupra prețului de închiriere este dificil de cuantificat. Însă acestea favorizează în mod inerent Primăria în detrimentul ÍG, oferind o certitudine în plus pentru concluzia Autorității conform căreia Contractul general de închiriere din 2005 a fost încheiat cu respectarea condițiilor pieței.

(59)

Având în vedere cele de mai sus, Autoritatea concluzionează că ÍG nu a beneficiat de un avantaj economic de pe urma contractelor de închiriere.

2.   CONCLUZII

(60)

Pe baza evaluării de mai sus, Autoritatea consideră că contractele de închiriere încheiate între Primărie și ÍG cu privire la închirierea zonei Gufunes nu presupun acordarea unui ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Contractele de închiriere încheiate între Primăria orașului Reykjavík și Íslenska Gámafélagið privind închirierea zonei Gufunes nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. Procedura oficială de investigare este încheiată.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Islandei.

Articolul 3

Numai versiunea în limba engleză a prezentei decizii este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 26 aprilie 2017.

Pentru Autoritatea AELS de Supraveghere

Sven Erik SVEDMAN

Președinte

Frank J. BÜCHEL

Membru al Colegiului


(1)  Decizia nr. 261/15/COL de inițiere a procedurii oficiale de investigare privind un posibil ajutor de stat acordat prin închirierea de terenuri și proprietăți imobile în zona Gufunes, publicată în JO C 316, 24.9.2015, p. 22 și în Suplimentul SEE nr. 57, 24.9.2015, p. 21.

(2)  Documentele nr. 704341-704343.

(3)  Documentul nr. 774957.

(4)  Decizia nr. 261/15/COL de inițiere a procedurii oficiale de investigare privind un posibil ajutor de stat acordat prin închirierea de terenuri și proprietăți imobile în zona Gufunes, publicată în JO C 316, 24.9.2015, p. 22 și în Suplimentul SEE nr. 57, 24.9.2015, p. 21.

(5)  Documentul nr. 778453.

(6)  Documentul nr. 781877.

(7)  Documentul nr. 781927.

(8)  Documentul nr. 786716.

(9)  Documentul nr. 805588.

(10)  Documentul nr. 806264.

(11)  Documentul nr. 831665.

(12)  Disponibil online la adresa: http://skipulagssja.skipbygg.is/skipulagssja/. A se vedea, de asemenea, http://reykjavik.is/sites/default/files/adalskipulag/08_grafarvogur.pdf

(13)  Ibidem.

(14)  Documentul nr. 716986, pagina 17.

(15)  Documentele nr. 716985 și 742948.

(16)  Documentul nr. 716986, pagina 21.

(17)  A se vedea Documentul nr. 716985.

(18)  Documentul nr. 716986, pagina 25.

(19)  Documentul nr. 716986, pagina 29.

(20)  Documentul nr. 716986, pagina 31.

(21)  Documentul nr. 716986, pagina 33.

(22)  Documentul nr. 716985.

(23)  Documentul nr. 742948.

(24)  Toate valorile sunt exprimate în ISK.

(25)  Documentul nr. 716985.

(26)  Anunțul este disponibil online la adresa: http://www.hugmyndasamkeppni.is/samkeppnir/gufunes-framtidharskipulag

(27)  Documentul nr. 786718.

(28)  Procesul-verbal al ședinței Consiliului municipal este disponibil online la adresa: http://reykjavik.is/fundargerd/fundur-nr-5386

(29)  Procesul-verbal al ședinței Consiliului municipal este disponibil online la adresa: http://reykjavik.is/fundargerd/fundur-nr-5407

(30)  Anunțul este disponibil online la adresa: http://reykjavik.is/frettir/islenska-gamafelagid-flytur-esjumela

(31)  Anunțul este disponibil online la adresa: http://reykjavik.is/frettir/gengid-fra-kaupum-rvk-studios-fasteignum-undir-kvikmyndaver

(32)  Hotărârea în cauza Westdeutsche Landesbank Girozentrale/Comisia, T-228/99 și T-233/99, EU:T.2003:57.

(33)  A se vedea Decizia nr. 90/12/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 15 martie 2012 privind vânzarea anumitor clădiri situate în incinta bazei militare de la Haslemoen Leir (Norvegia), disponibilă la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2013.048.01.0033.01.RON=OJ:L:2013:048:TOC, punctul 81.

(34)  Documentul nr. 778453.

(35)  Hotărârea în cauza SFEI și alții, C-39/94, ECLI:EU:C:1996:285, punctul 60, și hotărârea în cauza Spania/Comisia, C-342/96, ECLI:EU:C:1999:210, punctul 41.

(36)  Pentru aplicarea testului OEP, a se vedea cauza E-12/11 Asker Brygge [2012] EFTA Ct. Rep. 536 și hotărârea în cauza Land Burgenland și alții/Comisia, C-214/12 P, C-215/12 P și C-223/12 P, EU:C:2013:682. Aceste cazuri se referă la vânzarea unui drept de proprietate directă asupra terenului. Însă acestea oferă totodată orientări pentru vânzarea altor drepturi asupra terenului, inclusiv dreptul de închiriere a terenului în cazul de față.

(37)  A se vedea paragraful 133 din Orientările Autorității privind noțiunea de ajutor de stat, astfel cum este prevăzută la articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. Disponibile la adresa: http://www.eftasurv.int/media/esa-docs/physical/EFTA-Surveillance-Auhtority-Guidelines-on-the-notion-of-State-aid.pdf

(38)  Hotărârea în cauza Land Burgenland și alții/Comisia, C-214/12 P, C-215/12 P și C-223/12 P, EU:C:2013:682.

(39)  Decizia nr. 61/16/COL a Autorității AELS de Supraveghere de încheiere a procedurii oficiale de investigare privind acordarea unui posibil ajutor prin închirierea unei fibre optice exploatate anterior în numele NATO, nepublicată încă, disponibilă online la adresa: http://www.eftasurv.int/media/esa-docs/physical/061-16-COL.pdf, punctul 80.

(40)  Cauza E-12/11 Asker Brygge [2012] AELS Ct. Rep. 536, punctul 81 și Decizia nr. 61/16/COL a Autorității AELS de Supraveghere de încheiere a procedurii oficiale de investigare privind acordarea unui posibil ajutor prin închirierea unei fibre optice exploatate anterior în numele NATO, nepublicată încă, punctul 88.

(41)  Documentul nr. 778453.

(42)  Documentul nr. 716986, pagina 25.