ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 236

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 60
14 septembrie 2017


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Decizia (UE) 2017/1541 a Consiliului din 17 iulie 2017 privind încheierea în numele Uniunii Europene a Amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon

1

 

 

Amendament la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon

3

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2017/1542 al Comisiei din 8 iunie 2017 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 în ceea ce privește calcularea cerințelor de capital reglementat pentru anumite categorii de active deținute de societățile de asigurare și reasigurare (societăți de infrastructură) ( 1 )

14

 

 

DECIZII

 

*

Decizie (UE, Euratom) 2017/1543 a reprezentanților guvernelor statelor membre din 6 septembrie 2017 privind numirea unui judecător în cadrul Tribunalului

22

 

 

RECOMANDĂRI

 

*

Recomandarea nr. 1/2017 a Consiliului de asociere UE-Egipt din 25 iulie 2017 de aprobare a priorităților parteneriatului UE-Egipt [2017/1544]

23

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat ( JO L 187, 26.6.2014 )

28

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

14.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/1


DECIZIA (UE) 2017/1541 A CONSILIULUI

din 17 iulie 2017

privind încheierea în numele Uniunii Europene a Amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1) coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Uniunea a devenit parte la Convenția de la Viena privind protecția stratului de ozon („Convenția de la Viena”) și la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon („Protocolul de la Montreal”) prin Decizia 88/540/CEE a Consiliului (2). Ulterior, au fost aprobate următoarele amendamente la Protocolul de la Montreal: primul amendament prin Decizia 91/690/CEE a Consiliului (3), al doilea amendament prin Decizia 94/68/CE a Consiliului (4), al treilea amendament prin Decizia 2000/646/CE a Consiliului (5) și al patrulea amendament prin Decizia 2002/215/CE a Consiliului (6).

(2)

În cadrul celei de a 28-a reuniuni a părților la Protocolul de la Montreal, care a avut loc la Kigali, în Rwanda, în perioada 10-15 octombrie 2016, s-a adoptat textul unui nou amendament la Protocolul de la Montreal respectiv („Amendamentul de la Kigali”), prin care se adaugă o reducere în etape a consumului și a producției de hidrofluorocarburi la măsurile de control prevăzute în Protocolul de la Montreal.

(3)

O reducere în etape a consumului și a producției de hidrofluorocarburi este necesară pentru a diminua contribuția acestor substanțe la schimbările climatice și pentru a preveni introducerea lor nelimitată, în special în țările în curs de dezvoltare.

(4)

Amendamentul de la Kigali constituie o contribuție necesară la punerea în aplicare a Acordului de la Paris, aprobat prin Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului (7), în ceea ce privește obiectivul acestuia de a menține creșterea temperaturii mondiale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a depune eforturi pentru a limita creșterea suplimentară a temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.

(5)

Nivelul competențelor exercitate de Uniune în domeniul reglementat de Convenția de la Viena și Protocolul de la Montreal s-a dezvoltat semnificativ începând din 1988. Depozitarul ar trebui să fie informat cu privire la orice modificare semnificativă a competențelor exercitate de Uniune în această materie, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Convenția de la Viena.

(6)

Uniunea a adoptat deja instrumente referitoare la aspectele reglementate de amendamentul de la Kigali, inclusiv Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al parlamentului European și al Consiliului (8).

(7)

Amendamentul de la Kigali ar trebui aprobat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se aprobă în numele Uniunii Amendamentul de la Kigali la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon.

De asemenea, prin prezenta decizie se aprobă declarația de competență în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Convenția de la Viena.

Textul amendamentului de la Kigali și cel al declarației de competență sunt atașate la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului desemnează persoana (persoanele) împuternicită (împuternicite) să depună în numele Uniunii instrumentul de aprobare prevăzut la articolul 13 alineatul (1) din Convenția de la Viena privind protecția stratului de ozon, împreună cu declarația de competență (9).

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 17 iulie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

T. TAMM


(1)  Aprobarea din 5 iulie 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial)

(2)  Decizia 88/540/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1988 privind încheierea Convenției de la Viena privind protecția stratului de ozon și a Protocolului de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (JO L 297, 31.10.1988, p. 8).

(3)  Decizia 91/690/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind încheierea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Londra, în iunie 1990, de către părțile semnatare ale protocolului (JO L 377, 31.12.1991, p. 28).

(4)  Decizia 94/68/CE a Consiliului din 2 decembrie 1993 privind încheierea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (JO L 33, 7.2.1994, p. 1).

(5)  Decizia 2000/646/CE a Consiliului din 17 octombrie 2000 privind încheierea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (JO L 272, 25.10.2000, p. 26).

(6)  Decizia 2002/215/CE a Consiliului din 4 martie 2002 privind încheierea celui de-al patrulea amendament la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (JO L 72, 14.3.2002, p. 18).

(7)  Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(9)  Data intrării în vigoare a Amendamentului de la Kigali se va publica de către Secretariatul General al Consiliului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


14.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/3


TRADUCERE

AMENDAMENT LA PROTOCOLUL DE LA MONTREAL PRIVIND SUBSTANȚELE CARE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

Articolul I

Amendament

Articolul 1 alineatul (4)

La articolul 1 punctul 4 din protocol, cuvintele:

„anexa C sau anexa E” se înlocuiesc cu:

„anexa C, anexa E sau anexa F”.

Articolul 2 alineatul (5)

La articolul 2 alineatul (5) din protocol, cuvintele:

„și articolul 2H” se înlocuiesc cu:

„articolele 2H și 2J”.

Articolul 2 alineatul (8) litera (a), alineatul (9) litera (a) și alineatul (11)

La articolul 2 alineatul (8) litera (a) și alineatul (11) din protocol, cuvintele:

„articolele 2A-2I” se înlocuiesc cu:

„articolele 2A-2J.”

La sfârșitul articolului 2 alineatul (8) litera (a) din protocol se adaugă următoarele cuvinte:

„Orice astfel de acord poate fi extins pentru a include obligațiile în materie de consum sau producție prevăzute la articolul 2J, cu condiția ca nivelul total combinat calculat de consum sau de producție al părților în cauză să nu depășească nivelurile impuse prin articolul 2J.”

La articolul 2 alineatul 9 litera (a) punctul (i) din protocol, după a doua utilizare a cuvintelor:

„trebuie”

se elimină:

„și”

Articolul 2 alineatul (9) litera (a) punctul (ii) din protocol se renumerotează, devenind litera (a) punctul (iii).

După articolul 2 alineatul (9) litera (a) punctul (i) din protocol se adaugă următorul punct (ii):

„trebuie efectuate ajustări ale potențialelor de încălzire globală specificate în grupa I din anexa A, anexa C și anexa F și, în acest caz, ce ajustări anume trebuie efectuate și”.

Articolul 2J

După articolul 2I din protocol se introduce următorul articol:

„Articolul 2J: Hidrofluorocarburi

1.   Fiecare parte se asigură că, pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 ianuarie 2019, și, ulterior, în fiecare perioadă de douăsprezece luni, nivelul său calculat de consum de substanțe controlate din anexa F, exprimat în CO2 echivalent, nu depășește procentajul, stabilit pentru intervalele de ani indicate la literele (a)-(e) de mai jos, mediei anuale a nivelurilor sale calculate de consum de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2011, 2012 și 2013, plus cincisprezece la sută din nivelul său calculat de consum de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum este stabilit la articolul 2F alineatul (1), exprimat în CO2 echivalent:

(a)

2019-2023: 90 la sută;

(b)

2024-2028: 60 la sută;

(c)

2029-2033: 30 la sută;

(d)

2034-2035: 20 la sută;

(e)

2036 și ulterior: 15 la sută.

2.   Prin derogare de la prezentul articol alineatul (1), părțile pot decide ca o parte să asigure că, pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 ianuarie 2020, și, ulterior, în fiecare perioadă de douăsprezece luni, nivelul său calculat de consum de substanțe controlate din anexa F, exprimat în CO2 echivalent, nu depășește procentajul, stabilit pentru intervalele de ani indicate la literele (a)-(e) de mai jos, mediei anuale a nivelurilor sale calculate de consum de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2011, 2012 și 2013, plus douăzeci și cinci la sută din nivelul său calculat de consum de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum este stabilit la articolul 2F alineatul (1), exprimat în CO2 echivalent:

(f)

2020-2024: 95 la sută;

(g)

2025-2028: 65 la sută;

(h)

2029-2033: 30 la sută;

(i)

2034-2035: 20 la sută;

(j)

2036 și ulterior: 15 la sută.

3.   Fiecare parte care produce substanțele controlate din anexa F se asigură că, pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 ianuarie 2019, și, ulterior, în fiecare perioadă de douăsprezece luni, nivelul său calculat de producție de substanțe controlate din anexa F, exprimat în CO2 echivalent, nu depășește procentajul, stabilit pentru intervalele de ani indicate la literele (a)-(e) de mai jos, mediei anuale a nivelurilor sale calculate de producție de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2011, 2012 și 2013, plus cincisprezece la sută din nivelul său calculat de producție de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum este stabilit la articolul 2F alineatul (2), exprimat în CO2 echivalent:

(k)

2019-2023: 90 la sută;

(l)

2024-2028: 60 la sută;

(m)

2029-2033: 30 la sută;

(n)

2034-2035: 20 la sută;

(o)

2036 și ulterior: 15 la sută.

4.   Prin derogare de la prezentul articol alineatul (3), părțile pot decide ca o parte care produce substanțele controlate din anexa F să asigure că, pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 ianuarie 2020, și, ulterior, în fiecare perioadă de douăsprezece luni, nivelul său calculat de producție de substanțe controlate din anexa F, exprimat în CO2 echivalent, nu depășește procentajul, stabilit pentru intervalele de ani indicate la literele (a)-(e) de mai jos, mediei anuale a nivelurilor sale calculate de producție de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2011, 2012 și 2013, plus douăzeci și cinci la sută din nivelul său calculat de producție de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum este stabilit la articolul 2F alineatul (2), exprimat în CO2 echivalent:

(p)

2020-2024: 95 la sută;

(q)

2025-2028: 65 la sută;

(r)

2029-2033: 30 la sută;

(s)

2034-2035: 20 la sută;

(t)

2036 și ulterior: 15 la sută.

5.   Prezentul articol alineatele (1)-(4) se aplică în afara cazurilor în care părțile decid să permită nivelul de producție sau de consum care este necesar pentru a asigura utilizările convenite de părți drept utilizări exceptate.

6.   Fiecare parte care produce substanțe din anexa C grupa I sau din anexa F se asigură că, pentru o perioadă de douăsprezece luni începând cu 1 ianuarie 2020 și, ulterior, în fiecare perioadă de douăsprezece luni, nivelul emisiilor sale de substanțe din anexa F grupa II generate în fiecare instalație de producție care produce substanțe din anexa C grupa I sau din anexa F sunt distruse în măsura în care este posibil, utilizând tehnologii aprobate de către părți, în aceeași perioadă de douăsprezece luni.

7.   Fiecare parte se asigură că distrugerea substanțelor din anexa F grupa II generate de instalațiile care produc substanțe din anexa C grupa I sau din anexa F se efectuează numai cu tehnologii aprobate de către părți.”

Articolul 3

Teza introductivă a articolului 3 din protocol se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În sensul articolelor 2, 2A-2J și 5, fiecare parte stabilește, pentru fiecare grupă de substanțe din anexa A, anexa B, anexa C, anexa E sau anexa F, nivelul său calculat al:”

La articolul 3 litera (a) punctul (i) din protocol, punctul și virgula se înlocuiește cu următorul text:

„, cu excepția cazului în care se specifică altfel la alineatul (2);”

La sfârșitul articolului 3 din protocol se adaugă următorul text:

„; și

(d)

emisiilor de substanțe din anexa F grupa II generate în fiecare instalație care generează substanțe din anexa C grupa I sau din anexa F prin includerea, printre altele, a cantităților emise de scurgerile echipamentelor, gurile de aerisire și dispozitivele de distrugere, dar prin excluderea cantităților captate pentru utilizare, distrugere sau stocare.

(2)   Atunci când calculează nivelurile, exprimate în CO2 echivalent, ale producției, consumului, importurilor, exporturilor și emisiilor de substanțe din anexa F și din anexa C grupa I, în sensul articolului 2J, al articolului 2 alineatul (5a) și al articolului 3 alineatul (1) litera (d), fiecare parte utilizează potențialul de încălzire globală al substanțelor în cauză specificat în grupa I din anexa A, anexa C și anexa F.”

Articolul 4 alineatul (1f)

După articolul 4 alineatul (1e) din protocol se introduce următorul alineat:

„(1f)   După intrarea în vigoare a prezentului alineat, fiecare parte interzice importul substanțelor controlate din anexa F din orice stat care nu este parte la prezentul protocol.”

Articolul 4 alineatul (2f)

După articolul 4 alineatul (2e) din protocol se introduce următorul alineat:

„(2f)   După intrarea în vigoare a prezentului alineat, fiecare parte interzice exportul substanțelor controlate din anexa F către orice stat care nu este parte la prezentul protocol.”

Articolul 4 alineatele (5), (6) și (7)

La articolul 4 alineatele (5), (6) și (7) din protocol, cuvintele:

„anexele A, B, C și E” se înlocuiesc cu:

„anexele A, B, C, E și F”.

Articolul 4 alineatul (8)

La articolul 4 alineatul (8) din protocol, cuvintele:

„articolele 2A-2I” se înlocuiesc cu:

„articolele 2A-2J.”

Articolul 4B

După articolul 4B alineatul (2) din protocol se introduce următorul alineat:

„(2a)   Până la 1 ianuarie 2019 sau în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului alineat în cazul său, luându-se în calcul data cea mai târzie, fiecare parte instituie și pune în aplicare un sistem de licențe pentru importul și exportul de substanțe controlate noi, utilizate, reciclate și recuperate care sunt menționate în anexa F. Orice parte care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) care decide că nu este în măsură să instituie și să pună în aplicare un astfel de sistem până la 1 ianuarie 2019 poate amâna luarea acestor măsuri până la 1 ianuarie 2021.”

Articolul 5

La articolul 5 alineatul (4) din protocol, cuvântul:

„2I”

se înlocuiește cu:

„2J”.

La articolul 5 alineatele (5) și (6) din protocol, cuvintele:

„articolul 2I”

se înlocuiesc cu:

„articolele 2I și 2J”.

La articolul 5 alineatul (5) din protocol, înainte de cuvintele:

„orice măsuri de control” se introduce:

„cu”

La articolul 5 din protocol, după alineatul (8b) se introduce următorul alineat:

„8 c

(a)

Sub rezerva eventualelor ajustări ale măsurilor de control prevăzute la articolul 2J efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (9), fiecare parte care intră sub incidența prezentului articol alineatul (1) are dreptul să întârzie respectarea măsurilor de control stabilite la articolul 2J alineatul (1) literele (a)-(e) și la articolul 2J alineatul (3) literele (a)-(e) și să modifice măsurile respective după cum urmează:

(i)

2024-2028: 100 la sută;

(ii)

2029-2034: 90 la sută;

(iii)

2035-2039: 70 la sută;

(iv)

2040-2044: 50 la sută;

(v)

2045 și ulterior: 20 la sută.

(b)

Prin derogare de la litera (a) de mai sus, părțile pot decide că, sub rezerva eventualelor ajustări ale măsurilor de control prevăzute la articolul 2J efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (9), o parte care intră sub incidența prezentului articol alineatul (1) are dreptul să întârzie respectarea măsurilor de control stabilite la articolul 2J alineatul (1) literele (a)-(e) și la articolul 2J alineatul (3) literele (a)-(e) și să modifice măsurile respective după cum urmează:

(i)

2028-2028: 100 la sută;

(ii)

2032-2036: 90 la sută;

(iii)

2037-2041: 80 la sută;

(iv)

2042-2046: 70 la sută;

(v)

2047 și ulterior: 15 la sută.

(c)

Pentru calcularea consumului său de bază în temeiul articolului 2J, fiecare parte care intră sub incidența prezentului articol alineatul (1) are dreptul să utilizeze media nivelurilor sale calculate ale consumului de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2020, 2021 și 2022, plus șaizeci și cinci la sută din consumul său de bază de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum se prevede la prezentul articol alineatul (8b).

(d)

Prin derogare de la litera (c) de mai sus, părțile pot decide că, pentru calcularea consumului său de bază în temeiul articolului 2J, o parte care intră sub incidența prezentului articol alineatul (1) are dreptul să utilizeze media nivelurilor sale calculate ale consumului de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2024, 2025 și 2026, plus șaizeci și cinci la sută din consumul său de bază de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum se prevede la prezentul articol alineatul (8b).

(e)

Pentru calcularea producției sale de bază în temeiul articolului 2J, fiecare parte care intră sub incidența prezentului articol alineatul (1) și care produce substanțele controlate din anexa F are dreptul să utilizeze media nivelurilor sale calculate ale producției de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2020, 2021 și 2022, plus șaizeci și cinci la sută din producția sa de bază de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum se prevede la prezentul articol alineatul (8b).

(f)

Prin derogare de la litera (e) de mai sus, părțile pot decide că, pentru calcularea producției sale de bază în temeiul articolului 2J, o parte care intră sub incidența prezentului articol alineatul (1) și care produce substanțele controlate din anexa F are dreptul să utilizeze media nivelurilor sale calculate ale producției de substanțe controlate din anexa F pentru anii 2024, 2025 și 2026, plus șaizeci și cinci la sută din producția sa de bază de substanțe controlate din anexa C grupa I, astfel cum se prevede la prezentul articol alineatul (8b).

(g)

Prezentul alineat literele (a)-(f) se aplică nivelurilor calculate de producție și de consum în afara cazurilor în care se aplică o scutire pentru temperaturi ambiante ridicate, pe baza criteriilor stabilite de către părți.”

Articolul 6

La articolul 6 din protocol, cuvintele:

„articolele 2A-2I” se înlocuiesc cu:

„articolele 2A-2J.”

Articolul 7 alineatele (2), (3) și (3b)

La articolul 7 alineatul (2) din protocol, după liniuța „– în anexa E, pentru anul 1991” se introduce următorul rând:

„—

din anexa F, pentru anii 2011-2013, cu excepția părților care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1), care furnizează aceste date pentru anii 2020-2022, și a părților care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) și cărora li se aplică articolul 5 alineatul (8c) literele (d) și (f), care furnizează aceste date pentru anii 2024-2026;”.

La articolul 7 alineatele (2) și (3) din protocol, cuvintele:

„C și E”

se înlocuiesc cu:

„C, E și F”.

La articolul 7 din protocol, după alineatul (3a), se adaugă următorul alineat:

„(3b)   Fiecare parte furnizează secretariatului date statistice privind emisiile sale anuale de substanțe controlate din anexa F grupa II pentru fiecare instalație în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din protocol.”

Articolul 7 alineatul (4)

La articolul 7 alineatul (4), după cuvintele:

„datelor statistice privind” și „furnizează date privind” se adaugă:

„producția,”.

Articolul 10 alineatul (1)

La articolul 10 alineatul (1) din protocol, cuvintele:

„și articolul 2I”

se înlocuiesc cu:

„, articolul 2I și articolul 2J”.

La articolul 10 din protocol, la sfârșitul alineatului (1) se introduce următorul text:

„În cazul în care o parte care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) alege să beneficieze de finanțare din partea oricărui alt mecanism de finanțare care ar putea duce la acoperirea oricărei părți din costurile sale suplimentare convenite, partea respectivă nu este acoperită de mecanismul de finanțare prevăzut la articolul 10 din prezentul protocol.”

Articolul 17

La articolul 17 din protocol, cuvintele:

„articolele 2A-2I” se înlocuiesc cu:

„articolele 2A-2J.”

Anexa A

În anexa A la protocol, tabelul pentru grupa I se înlocuiește cu următorul tabel:

Grupa

Substanța

Potențialul de epuizare a ozonului*

Potențialul de încălzire globală pe 100 de ani

Grupa I

CFCl3

(CFC-11)

1,0

4 750

CF2Cl2

(CFC-12)

1,0

10 900

C2F3Cl3

(CFC-113)

0,8

6 130

C2F4Cl2

(CFC-114)

1,0

10 000

C2F5Cl

(CFC-115)

0,6

7 370

Anexa C și anexa F

În anexa C la protocol, tabelul pentru grupa I se înlocuiește cu următorul tabel:

Grupa

Substanța

Numărul de izomeri

Potențialul de epuizare a ozonului*

Potențialul de încălzire globală pe 100 de ani

Grupa I

CHFCl2

(HCFC-21)**

1

0,04

151

CHF2Cl

(HCFC-22)**

1

0,055

1 810

CHFCl

(HCFC-31)

1

0,02

 

C2HFCl4

(HCFC-121)

2

0,01-0,04

 

C2HF2Cl3

(HCFC-122)

3

0,02-0,08

 

C2HF3Cl2

(HCFC-123)

3

0,02-0,06

77

CHCl2CF3

(HCFC-123)**

0,02

 

C2HF4Cl

(HCFC-124)

2

0,02-0,04

609

CHFClCF3

(HCFC-124)**

0,022

 

C2H2FCl3

(HCFC-131)

3

0,007-0,05

 

C2H2F2Cl2

(HCFC-132)

4

0,008-0,05

 

C2H2F3Cl

(HCFC-133)

3

0,02-0,06

 

C2H3FCl2

(HCFC-141)

3

0,005-0,07

 

CH3CFCl2

(HCFC-141b)**

0,11

725

C2H3F2Cl

(HCFC-142)

3

0,008-0,07

 

CH3CF2Cl

(HCFC-142b)**

0,065

2 310

C2H4FCl

(HCFC-151)

2

0,003-0,005

 

C3HFCl6

(HCFC-221)

5

0,015-0,07

 

C3HF2Cl5

(HCFC-222)

9

0,01-0,09

 

C3HF3Cl4

(HCFC-223)

12

0,01-0,08

 

C3HF4Cl3

(HCFC-224)

12

0,01-0,09

 

C3HF5Cl2

(HCFC-225)

9

0,02-0,07

 

CF3CF2CHCl2

(HCFC-225ca)**

0,025

122

CF2ClCF2CHClF

(HCFC-225cb)**

0,033

595

C3HF6Cl

(HCFC-226)

5

0,02-0,10

 

C3H2FCl5

(HCFC-231)

9

0,05-0,09

 

C3H2F2Cl4

(HCFC-232)

16

0,008-0,10

 

C3H2F3Cl3

(HCFC-233)

18

0,007-0,23

 

C3H2F4Cl2

(HCFC-234)

16

0,01-0,28

 

C3H2F5Cl

(HCFC-235)

9

0,03-0,52

 

C3H3FCl4

(HCFC-241)

12

0,004-0,09

 

C3H3F2Cl3

(HCFC-242)

18

0,005-0,13

 

C3H3F3Cl2

(HCFC-243)

18

0,007-0,12

 

C3H3F4Cl

(HCFC-244)

12

0,009-0,14

 

C3H4FCl3

(HCFC-251)

12

0,001-0,01

 

C3H4F2Cl2

(HCFC-252)

16

0,005-0,04

 

C3H4F3Cl

(HCFC-253)

12

0,003-0,03

 

C3H5FCl2

(HCFC-261)

9

0,002-0,02

 

C3H5F2Cl

(HCFC-262)

9

0,002-0,02

 

C3H6FCl

(HCFC-271)

5

0,001-0,03

 

*

În cazul în care se indică un interval de potențiale de epuizare a stratului de ozon (ODP), în sensul protocolului se utilizează valoarea cea mai ridicată din cadrul intervalului. ODP indicate ca valoare unică au fost determinate prin calcule bazate pe măsurători de laborator. Cele indicate ca interval se bazează pe estimări și sunt mai puțin certe. Intervalul se referă la o grupă izomerică. Valoarea cea mai ridicată este ODP estimat al izomerului cu ODP cel mai ridicat, iar valoarea cea mai scăzută este ODP estimat al izomerului cu ODP cel mai scăzut.

**

Identifică substanțele cele mai viabile din punct de vedere comercial ale căror valori indicate pentru ODP trebuie să fie utilizate în sensul protocolului.

***

În cazul substanțelor pentru care nu se indică niciun potențial de încălzire globală (GWP), se aplică valoarea implicită 0 până când se include o valoare a GWP prin procedura prevăzută la articolul 2 alineatul (9) litera (a) punctul (ii).

După anexa E la protocol se adaugă următoarea anexă:

Anexa F: Substanțe controlate

Grupa

Substanța

Potențialul de încălzire globală pe 100 de ani

Grupa I

CHF2CHF2

HFC-134

1 100

CH2FCF3

HFC-134a

1 430

CH2FCHF2

HFC-143

353

CHF2CH2CF3

HFC-245fa

1 030

CF3CH2CF2CH3

HFC-365mfc

794

CF3CHFCF3

HFC-227ea

3 220

CH2FCF2CF3

HFC-236cb

1 340

CHF2CHFCF3

HFC-236ea

1 370

CF3CH2CF3

HFC-236fa

9 810

CH2FCF2CHF2

HFC-245ca

693

CF3CHFCHFCF2CF3

HFC-43-10mee

1 640

CH2F2

HFC-32

675

CHF2CF3

HFC-125

3 500

CH3CF3

HFC-143a

4 470

CH3F

HFC-41

92

CH2FCH2F

HFC-152

53

CH3CHF2

HFC-152a

124

 

 

 

Grupa II

CHF3

HFC-23

14 800

Articolul II

Relația cu amendamentul din 1999

Niciun stat și nicio organizație de integrare economică regională nu poate depune un instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la prezentul amendament dacă nu a depus anterior sau simultan un instrument similar pentru amendamentul adoptat la a unsprezecea reuniune a părților care a avut loc la Beijing la 3 decembrie 1999.

Articolul III

Relația cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și cu Protocolul de la Kyoto la această convenție

Prezentul amendament nu este destinat să aibă ca efect exceptarea hidrofluorocarburilor din sfera angajamentelor prevăzute la articolele 4 și 12 din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice sau la articolele 2, 5, 7 și 10 din Protocolul de la Kyoto la această convenție.

Articolul IV

Intrarea în vigoare

(1)

Cu excepția celor prevăzute la alineatul (2) de mai jos, prezentul amendament intră în vigoare la 1 ianuarie 2019, sub rezerva depunerii la această dată a cel puțin douăzeci de instrumente de ratificare, de acceptare sau de aprobare a amendamentului de către state sau organizații de integrare economică regională care sunt părți la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon. În cazul neîndeplinirii acestei condiții până la data menționată, prezentul amendament intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data la care s-a îndeplinit condiția.

(2)

Modificările aduse articolului 4 din protocol, intitulat „Controlul comerțului cu țări care nu sunt parte la protocol”, stabilite la articolul I al prezentului amendament, intră în vigoare la 1 ianuarie 2033, sub rezerva depunerii la această dată a cel puțin șaptezeci de instrumente de ratificare, de acceptare sau de aprobare a amendamentului de către state sau organizații de integrare economică regională care sunt părți la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon. În cazul neîndeplinirii acestei condiții până la data menționată, prezentul amendament intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data la care s-a îndeplinit condiția.

(3)

În sensul alineatelor (1) și (2), niciun instrument depus de o organizație de integrare economică regională nu este considerat ca suplimentar față de cele depuse deja de statele membre ale unei astfel de organizații.

(4)

După intrarea în vigoare a prezentului amendament, astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2), acesta intră în vigoare pentru orice altă parte la protocol în a nouăzecea zi de la depunerea instrumentului propriu de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

Articolul V

Aplicarea provizorie

În orice moment înainte ca prezentul amendament să intre în vigoare în cazul său, orice parte poate declara că va aplica cu titlu provizoriu oricare dintre măsurile de control stabilite la articolul 2J, precum și obligațiile de raportare aferente prevăzute la articolul 7, în așteptarea intrării în vigoare respective.


Declarația Uniunii Europene în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Convenția de la Viena pentru protecția stratului de ozon privind extinderea competenței sale asupra problemelor care se află sub incidența Convenției și a Protocolului de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon

În prezent, următoarele state sunt membre ale Uniunii Europene: Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special cu articolul 192 alineatul (1), Uniunea are competența de a încheia acorduri internaționale și de a pune în aplicare obligațiile care decurg din acestea, contribuind la îndeplinirea următoarelor obiective:

conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;

protejarea sănătății umane;

folosirea prudentă și rațională a resurselor naturale;

promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială, în special a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Uniunea și-a exercitat competența în domeniul reglementat de Convenția de la Viena și de Protocolul de la Montreal prin adoptarea de instrumente juridice, în special Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care epuizează stratul de ozon (1), care înlocuiește legislația anterioară pentru protecția stratului de ozon, și Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (2). Uniunea este competentă pentru îndeplinirea acelor obligații din Convenția de la Viena și din Protocolul de la Montreal în privința cărora dispozițiile instrumentelor juridice ale Uniunii, în special ale celor menționate anterior, stabilesc norme comune, dacă și în măsura în care normele comune sunt afectate sau modificate de dispozițiile Convenției de la Viena sau ale Protocolului de la Montreal sau ale unui act adoptat pentru punerea acestora în aplicare. În caz contrar, competența Uniunii continuă să fie partajată între Uniune și statele sale membre.

Exercitarea competențelor de către Uniunea Europeană în conformitate cu tratatele face, prin natura sa, obiectul unei dezvoltări continue. Prin urmare, Uniunea își rezervă dreptul de a adapta prezenta declarație.

În domeniul cercetării, astfel cum se prevede în convenție, Uniunea are competența de a desfășura activități, în special de a defini și pune în aplicare programe; totuși, exercitarea acestei competențe nu are ca efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-și exercita propria competență.


(1)  JO L 286, 31.10.2009, p. 1.

(2)  JO L 150, 20.5.2014, p. 195.


REGULAMENTE

14.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/14


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/1542 AL COMISIEI

din 8 iunie 2017

de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 în ceea ce privește calcularea cerințelor de capital reglementat pentru anumite categorii de active deținute de societățile de asigurare și reasigurare (societăți de infrastructură)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (1), în special articolul 50 alineatul (1) litera (a) și articolul 111 alineatul (1) literele (b), (c) și (m),

întrucât:

(1)

Planul de investiții pentru Europa pune accentul pe eliminarea obstacolelor din calea investițiilor, asigurarea vizibilității proiectelor de investiții, furnizarea de asistență tehnică pentru astfel de proiecte și utilizarea mai eficientă a resurselor financiare existente și a celor noi. În special, al treilea pilon al Planului de investiții se bazează pe eliminarea barierelor din calea investițiilor și asigurarea unor reglementări mai previzibile pentru a menține Europa atractivă pentru investiții.

(2)

Unul dintre obiectivele uniunii piețelor de capital îl reprezintă mobilizarea capitalului în Europa și direcționarea acestuia, printre altele, către proiecte de infrastructură care necesită finanțare pentru dezvoltare economică și creare de locuri de muncă. Societățile de asigurare, în special societățile de asigurare de viață, sunt printre cei mai mari investitori instituționali din Europa, având capacitatea de a furniza finanțare atât prin titluri de capital, cât și prin titluri de datorie pentru proiecte de infrastructură pe termen lung.

(3)

În data de 2 aprilie 2016 a intrat în vigoare Regulamentul delegat (UE) 2016/467 (2) de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 al Comisiei (3), care a stabilit o clasă distinctă de active pentru proiectele de infrastructură în scopul calibrării de risc.

(4)

Comisia a solicitat și a primit un nou aviz tehnic din partea Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) în ceea ce privește criteriile și calibrarea noii clase de active pentru societăți de infrastructură. De asemenea, avizul tehnic a recomandat anumite modificări ale criteriilor pentru investițiile în proiecte de infrastructură eligibile, prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2016/467.

(5)

Pentru a acoperi situațiile de finanțare de proiecte structurate care implică mai multe entități juridice ale unui grup de întreprinderi, definiția entității de proiecte de infrastructură ar trebui înlocuită și extinsă pentru a acoperi atât entitățile individuale, cât și grupurile de întreprinderi. Pentru a include și entitățile ale căror venituri provin într-o proporție semnificativă din activități legate de infrastructură, formularea criteriilor referitoare la venituri ar trebui să fie modificată. Pentru a evalua sursele de venit ale unei entități de infrastructură ar trebui să se utilizeze datele celui mai recent exercițiu financiar, dacă sunt disponibile, sau o propunere de finanțare, cum ar fi prospectul de emisiune a obligațiunilor sau proiecțiile financiare dintr-o cerere de împrumut. Definiția activelor de infrastructură ar trebui să includă activele corporale astfel încât entitățile de infrastructură relevante să poată fi eligibile.

(6)

Pentru a se evita excluderea totală a entităților de infrastructură care nu sunt în măsură să furnizeze garanții creditorilor pentru toate activele din motive juridice sau de proprietate, ar trebui să se prevadă mecanisme care să permită alte modalități de garantare în favoarea achizitorilor titlurilor de datorie.

(7)

Având în vedere situațiile în care prevederile legale naționale nu permit constituirea de garanții înainte de intrarea în incapacitate de plată, cerința de a constitui drept garanție capitalul propriu în favoarea achizitorilor titlurilor de datorie ar trebui să fie inclusă în celelalte modalități de garantare.

(8)

În cazul în care consimțământul achizitorilor titlurilor de datorie este prevăzut implicit în termenii documentului relevant, cum ar fi limita maximă a gradului de îndatorare, emisiunea de noi titluri de datorie de către o entitate sau un grup de întreprinderi de infrastructură existent ar trebui să fie permisă pentru investițiile în infrastructură eligibile.

(9)

Calibrările din Regulamentul delegat (UE) 2015/35 ar trebui să fie proporționale cu riscul inerent.

(10)

În baza recomandării din avizul tehnic al EIOPA de a se modifica regimul aplicat în prezent investițiilor în proiecte de infrastructură eligibile, dispozițiile existente referitoare la proiectele de infrastructură ar trebui să fie modificate.

(11)

Avizul tehnic al EIOPA și elementele justificative suplimentare confirmă faptul că investițiile în societăți de infrastructură eligibile pot fi mai sigure decât investițiile care nu sunt legate de infrastructură. Regulamentul delegat (UE) 2015/35 ar trebui modificat pentru a include noile calibrări de risc pentru investițiile în titluri de datorie ale societăților de infrastructură eligibile, astfel încât să se facă diferența între aceste investiții și investițiile care nu sunt legate de infrastructură.

(12)

Prin definiții și criterii de eligibilitate adecvate ar trebui să se asigure faptul că societățile de asigurare au practici de investire prudente. Definițiile și criteriile respective ar trebui să garanteze faptul că numai investițiile cu grad mai ridicat de siguranță beneficiază de calibrări mai scăzute.

(13)

Diversificarea surselor de venituri poate să nu fie întotdeauna posibilă pentru entitățile de infrastructură care furnizează servicii sau active de infrastructură de importanță majoră altor firme de infrastructură. În aceste situații, ar trebui să fie permise contractele de tip take-or-pay în vederea evaluării previzibilității veniturilor.

(14)

În testele de stres efectuate în cadrul managementul riscului de investiții ar trebui să se ia în considerare riscurile aferente activităților care nu sunt legate de infrastructură. Cu toate acestea, pentru a se efectua o evaluare prudentă a riscului de investiții, veniturile aferente activităților menționate ar trebui să nu fie avute în vedere la evaluarea capacității de respectare a obligațiilor financiare.

(15)

În urma introducerii noii clase de active eligibile privind societățile de infrastructură ar trebui să se modifice în consecință și alte dispoziții ale Regulamentului delegat (UE) 2015/35, cum ar fi cele referitoare la formula pentru cerința de capital de solvabilitate și la evaluarea complexă, care sunt esențiale pentru adoptarea de decizii de investire prudente de către societățile de asigurare.

(16)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2015/35 ar trebui să fie modificat în consecință.

(17)

Pentru a permite imediat efectuarea de investiții în această clasă de active de infrastructură pe termen lung, este important ca prezentul regulament să intre în vigoare cât mai curând posibil și anume, în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul delegat (UE) 2015/35 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, punctele 55a și 55b se înlocuiesc cu următorul text:

„55a.

«active de infrastructură» înseamnă active corporale, structuri sau echipamente, sisteme și rețele care furnizează sau sprijină furnizarea de servicii publice esențiale;

55b.

«entitate de infrastructură» înseamnă o entitate sau un grup de întreprinderi care, în cel mai recent exercițiu financiar al entității sau grupului în cauză pentru care sunt disponibile date sau conform unei propuneri de finanțare, înregistrează marea majoritate a veniturilor din deținerea, finanțarea, dezvoltarea sau exploatarea activelor de infrastructură;”.

2.

La articolul 164a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În sensul prezentului regulament, investițiile în infrastructură eligibile includ investițiile într-o entitate de infrastructură care îndeplinește următoarele criterii:

(a)

fluxurile de numerar generate de activele de infrastructură permit respectarea tuturor obligațiilor financiare în condiții de stres susținut care sunt relevante pentru riscurile asociate proiectului;

(b)

fluxurile de numerar pe care le generează entitatea de infrastructură pentru achizitorii titlurilor de datorie și investitorii în acțiuni sunt previzibile;

(c)

activele de infrastructură și entitatea de infrastructură sunt reglementate de un cadru contractual sau legal care le oferă achizitorilor titlurilor de datorie și investitorilor în acțiuni un înalt grad de protecție, inclusiv:

(a)

cadrul contractual include dispoziții care să îi protejeze în mod eficient pe achizitorii titlurilor de datorie și pe investitorii în acțiuni împotriva pierderilor rezultate în urma rezilierii proiectului de către partea care acceptă să cumpere bunurile sau serviciile furnizate de către proiectul de infrastructură, cu excepția cazului în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(i)

veniturile entității de infrastructură provin din plăți efectuate de un număr mare de utilizatori; sau

(ii)

veniturile fac obiectul unei reglementări privind rata de rentabilitate;

(b)

entitatea de infrastructură are suficiente fonduri de rezervă sau alte acorduri financiare pentru a face față situațiilor neprevăzute și a asigura cerințele de capital aferente proiectului.

În cazul în care investițiile sunt în obligațiuni sau împrumuturi, acest cadru contractual cuprinde și următoarele elemente:

(i)

achizitorii titlurilor de datorie dispun de garanții sau sunt beneficiari ai unor garanții, în măsura în care legislația aplicabilă permite acest lucru, pentru toate activele și contractele necesare executării proiectului;

(ii)

utilizarea fluxurilor de numerar nete din activități de exploatare, după efectuarea plăților obligatorii din proiect în alte scopuri decât respectarea obligațiilor față de achizitorii titlurilor de datorie este restricționată;

(iii)

restricțiile privind activitățile care ar putea fi în detrimentul achizitorilor titlurilor de datorie, inclusiv obligația de a nu emite noi titluri de datorie fără consimțământul achizitorilor titlurilor de datorie existenți în forma convenită cu aceștia, cu excepția cazului în care noua emisiune de titluri de datorie este permisă în conformitate cu documentația aferentă titlurilor de datorie existente.

În pofida punctului (i) de la al doilea paragraf, pentru investițiile în obligațiuni sau împrumuturi, în cazul în care entitățile pot demonstra că garantarea tuturor activelor și contractelor nu este esențială pentru ca achizitorii titlurilor de datorie să își protejeze în mod eficace sau să își recupereze cea mai mare parte a investiției lor, pot fi utilizate alte mecanisme de garantare. În acest caz, celelalte mecanisme de garantare menționate trebuie să includă cel puțin unul dintre următoarele elemente:

(i)

constituirea drept garanție a unor acțiuni;

(ii)

dreptul de a interveni;

(iii)

constituirea unui drept de retenție asupra unor conturi bancare;

(iv)

controlul asupra fluxurilor de numerar;

(v)

prevederi referitoare la atribuirea contractelor;

(d)

în cazul în care investițiile sunt în obligațiuni sau împrumuturi, societatea de asigurare sau de reasigurare poate demonstra supraveghetorului că este capabilă să păstreze investiția până la scadență;

(e)

în cazul în care investițiile sunt în obligațiuni sau împrumuturi pentru care nu este disponibilă o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată, instrumentul de investiții sau alte instrumente pari passu sunt de rang prioritar față de toate creanțele, cu excepția creanțelor de natură statutară sau ale furnizorilor de facilități de lichiditate, ale administratorilor fiduciari și ale contrapărților instrumentelor financiare derivate;

(f)

în cazul în care investițiile sunt în acțiuni, obligațiuni sau împrumuturi pentru care nu este disponibilă o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată, sunt îndeplinite următoarele criterii:

(i)

activele de infrastructură și entitatea de infrastructură sunt situate în state care fac parte din SEE sau din OCDE;

(ii)

în cazul în care proiectul de infrastructură se află în etapa de construcție, investitorul în acțiuni sau, în cazul în care există mai mult de un investitor în acțiuni, grupul de investitori în acțiuni, considerați împreună, îndeplinește următoarele criterii:

investitorii în acțiuni au un istoric de monitorizare cu succes a proiectelor de infrastructură și au competență în domeniu;

investitorii în acțiuni au un risc scăzut de neplată a creanțelor sau există un risc scăzut de pierderi semnificative pentru entitatea de infrastructură în cazul nerespectării obligațiilor de plată;

investitorii în acțiuni sunt stimulați să protejeze interesele investitorilor;

(iii)

în cazul în care există riscuri de construcție, garanții pentru a asigura finalizarea proiectului respectând specificațiile, bugetul și data de finalizare convenite;

(iv)

în cazul în care riscurile de exploatare sunt semnificative, acestea sunt gestionate în mod adecvat;

(v)

entitatea de infrastructură utilizează o tehnologie și un model de proiectare testate;

(vi)

entitatea de infrastructură are o structură a capitalului care îi permite să își ramburseze datoriile;

(vii)

riscul de refinanțare pentru entitatea de infrastructură este scăzut;

(viii)

entitatea de infrastructură utilizează instrumentele financiare derivate doar în scopuri de minimizare a riscurilor.”

3.

Se introduce următorul articol 164b:

„Articolul 164b

Investiții în societăți de infrastructură eligibile

În sensul prezentului regulament, investițiile în societăți de infrastructură eligibile includ investițiile într-o entitate de infrastructură care îndeplinește următoarele criterii:

1.

marea majoritate a veniturilor entității de infrastructură este înregistrată din deținerea, finanțarea, dezvoltarea sau exploatarea activelor de infrastructură situate în state din SEE sau din OECD;

2.

veniturile generate de activele de infrastructură îndeplinesc unul dintre criteriile prevăzute la articolul 164a alineatul (2) litera (a);

3.

în cazul în care veniturile entității de infrastructură nu provin din plăți efectuate de un număr mare de utilizatori, partea care este de acord să achiziționeze bunurile sau serviciile furnizate de entitatea de infrastructură este una dintre entitățile menționate la articolul 164a alineatul (2) litera (b);

4.

veniturile sunt diversificate în ceea ce privește activitățile, localizarea sau plătitorii, cu excepția cazului în care fac obiectul unei reglementări privind rata de rentabilitate în conformitate cu articolul 164a alineatul (1) litera (c) punctul (a) punctul (ii) sau al unui contract de tip take-or-pay ori se bazează pe disponibilități;

5.

în cazul în care investițiile sunt în obligațiuni sau împrumuturi, societatea de asigurare sau reasigurare poate demonstra supraveghetorului că este capabilă să păstreze investiția până la scadență;

6.

în cazul în care pentru entitatea de infrastructură nu este disponibilă nicio evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată:

(a)

societatea de infrastructură are o structură a capitalului care îi permite să își ramburseze toate datoriile, conform unor ipoteze conservatoare, bazate pe analiza indicatorilor financiari relevanți;

(b)

entitatea de infrastructură a desfășurat activități timp de cel puțin trei ani sau, în cazul unei societăți dobândite, funcționează de cel puțin trei ani;

7.

în cazul în care pentru entitatea de infrastructură este disponibilă o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată, evaluarea respectivă are nivelul de calitate a creditului între 0 și 3.”

4.

Articolul 168 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Submodulul «risc aferent devalorizării acțiunilor» menționat la articolul 105 alineatul (5) al doilea paragraf litera (b) din Directiva 2009/138/CE cuprinde un submodul de risc pentru acțiunile de tip 1, un submodul de risc pentru acțiunile de tip 2, un submodul de risc pentru acțiunile de infrastructură eligibile și un submodul de risc pentru acțiunile societăților de infrastructură eligibile.”;

(b)

se introduce următorul alineat (3b):

„(3b)   Acțiunile societăților de infrastructură eligibile cuprind investiții în acțiuni ale entităților de infrastructură care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 164b.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Cerința de capital pentru riscul aferent devalorizării acțiunilor se calculează după cum urmează:

Formula

unde:

(a)

SCRequ1 reprezintă cerința de capital pentru acțiunile de tip 1;

(b)

SCRequ2 reprezintă cerința de capital pentru acțiunile de tip 2;

(c)

SCRquinf reprezintă cerința de capital pentru acțiunile de infrastructură eligibile;

(d)

SCRquinfc reprezintă cerința de capital pentru acțiunile societăților de infrastructură eligibile.”;

(d)

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

acțiunile, altele decât acțiunile de infrastructură eligibile sau acțiunile societăților de infrastructură eligibile, deținute în organisme de plasament colectiv care sunt fonduri de antreprenoriat social eligibile, astfel cum sunt menționate la articolul 3 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), în cazul în care metoda transparenței prevăzută la articolul 84 din prezentul regulament poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul organismului de plasament colectiv, sau unități ori acțiuni ale acestor fonduri în cazul în care metoda transparenței nu poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul organismului de plasament colectiv;

(b)

acțiunile, altele decât acțiunile de infrastructură eligibile sau acțiunile societăților de infrastructură eligibile, deținute în organisme de plasament colectiv care sunt fonduri cu capital de risc eligibile, astfel cum sunt menționate la articolul 3 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*2), în cazul în care metoda transparenței prevăzută la articolul 84 din prezentul regulament poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul organismului de plasament colectiv, sau unități ori acțiuni ale acestor fonduri în cazul în care metoda transparenței nu poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul organismului de plasament colectiv;

(*1)  Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO L 115, 25.4.2013, p. 18)."

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc (JO L 115, 25.4.2013, p. 1).”;"

(ii)

la litera (c), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

acțiunile, altele decât acțiunile de infrastructură eligibile sau acțiunile societăților de infrastructură eligibile, deținute în astfel de fonduri, în cazul în care metoda transparenței prevăzută la articolul 84 din prezentul regulament poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul fondului de investiții alternative;”;

(iii)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

acțiunile, altele decât acțiunile de infrastructură eligibile sau acțiunile societăților de infrastructură eligibile, deținute în organisme de plasament colectiv care sunt autorizate ca fonduri europene de investiții pe termen lung, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/760, în cazul în care metoda transparenței prevăzută la articolul 84 din prezentul regulament poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul organismului de plasament colectiv, sau unități ori acțiuni ale acestor fonduri în cazul în care metoda transparenței nu poate fi aplicată tuturor expunerilor din cadrul organismului de plasament colectiv.”

5.

La articolul 169, se adaugă următorul alineat (4):

„(4)   Cerința de capital pentru acțiunile societăților de infrastructură eligibile menționate la articolul 168 din prezentul regulament este egală cu pierderea de fonduri proprii de bază care ar rezulta din următoarele scăderi instantanee:

(a)

o scădere instantanee egală cu 22 % a valorii investițiilor în acțiuni ale societăților de infrastructură eligibile în societăți afiliate în sensul articolului 212 alineatul (1) litera (b) și al articolului 212 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, în cazul în care aceste investiții au un caracter strategic;

(b)

o scădere instantanee a valorii acțiunilor societăților de infrastructură eligibile, altele decât cele menționate la litera (a), egală cu 36 % plus 92 % din ajustarea simetrică menționată la articolul 172 din prezentul regulament.”

6.

La articolul 170, se adaugă următorul alineat (4):

„(4)   În cazul în care o societate de asigurare sau de reasigurare a primit aprobarea autorității de supraveghere pentru a aplica dispozițiile prevăzute la articolul 304 din Directiva 2009/138/CE, cerința de capital pentru acțiunile societăților de infrastructură eligibile este egală cu pierderea de fonduri proprii de bază care ar rezulta dintr-o scădere instantanee:

(a)

egală cu 22 % a valorii acțiunilor societăților de infrastructură eligibile corespunzătoare activității menționate la articolul 304 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Directiva 2009/138/CE;

(b)

egală cu 22 % a valorii investițiilor în acțiuni ale societăților de infrastructură eligibile în societăți afiliate în sensul articolului 212 alineatul (1) litera (b) și al articolului 212 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE, în cazul în care aceste investiții au un caracter strategic;

(c)

a valorii acțiunilor societăților de infrastructură eligibile, altele decât cele menționate la literele (a) și (b), egală cu 36 % plus 92 % din ajustarea simetrică menționată la articolul 172 din prezentul regulament.”

7.

La articolul 171, teza introductivă se înlocuiește cu următoarea teză:

„În sensul articolului 169 alineatul (1) litera (a), al articolului 169 alineatul (2) litera (a), al articolului 169 alineatul (3) litera (a), articolului 169 alineatul (4) litera (a), al articolului 170 alineatul (1) litera (b), al articolului 170 alineatul (2) litera (b), al articolului 170 alineatul (3) litera (b) și al articolului 170 alineatul (4) litera (b), investițiile în acțiuni cu caracter strategic înseamnă investiții în acțiuni pentru care societatea de asigurare sau de reasigurare participativă demonstrează că:”.

8.

La articolul 180, se adaugă următoarele alineate (14), (15) și (16):

„(14)   Expunerilor sub formă de obligațiuni și împrumuturi care îndeplinesc criteriile prevăzute la alineatul (15) li se atribuie un factor de risc stressi în funcție de nivelul de calitate a creditului și de durata expunerii, în conformitate cu următorul tabel:

Nivelul de calitate a creditului

0

1

2

3

Durată

(duri )

stress i

ai

bi

ai

bi

ai

bi

ai

bi

Până la 5

bi · duri

0,68 %

0,83 %

1,05 %

1,88 %

Peste 5 și până la 10

ai + bi · (duri – 5)

3,38 %

0,38 %

4,13 %

0,45 %

5,25 %

0,53 %

9,38 %

1,13 %

Peste 10 și până la 15

ai + bi · (duri – 10)

5,25 %

0,38 %

6,38 %

0,38 %

7,88 %

0,38 %

15,0 %

0,75 %

Peste 15 și până la 20

ai + bi · (duri – 15)

7,13 %

0,38 %

8,25 %

0,38 %

9,75 %

0,38 %

18,75 %

0,75 %

Peste 20

min[ai + bi · (duri – 20);1]

9,0 %

0,38 %

10,13 %

0,38 %

11,63 %

0,38 %

22,50 %

0,38 %

(15)   Criteriile pentru expunerile cărora li se atribuie un factor de risc în conformitate cu alineatul (14) sunt:

(a)

expunerea este legată de o investiție într-o societate de infrastructură eligibilă care îndeplinește criteriile stabilite la articolul 164b;

(b)

expunerea nu este un activ care îndeplinește următoarele condiții:

este atribuit unui portofoliu căruia i se aplică o primă de echilibrare, în conformitate cu articolul 77b alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE;

i s-a atribuit un nivel de calitate a creditului cuprins între 0 și 2;

(c)

o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată este disponibilă pentru entitatea de infrastructură;

(d)

expunerii i s-a atribuit un nivel de calitate a creditului cuprins între 0 și 3.

(16)   Expunerilor sub formă de obligațiuni și împrumuturi care îndeplinesc criteriile prevăzute la alineatul (15) literele (a) și (b), dar care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la alineatul (15) litera (c) li se atribuie un factor de risc stressi echivalent cu nivelul 3 de calitate a creditului și o durată a expunerii în conformitate cu tabelul prevăzut la alineatul (14).”

9.

La articolul 181, al doilea paragraf de la litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru activele din portofoliul alocat pentru care nu este disponibilă o evaluare a creditului efectuată de o ECAI desemnată, cât și pentru activele de infrastructură eligibile și activele eligibile în societăți de infrastructură eligibile cărora li se atribuie nivelul 3 de calitate a creditului, factorul de reducere este egal cu 100 %.”

10.

Articolul 261a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 261a

Managementul riscului pentru investițiile în infrastructură eligibile sau pentru investițiile în societăți de infrastructură eligibile

(1)   Societățile de asigurare și de reasigurare efectuează o evaluare complexă adecvată înainte de realizarea unei investiții în infrastructură eligibile sau a unei investiții în societăți de infrastructură eligibile, care cuprinde:

(a)

o evaluare documentată a modului în care entitatea de infrastructură îndeplinește criteriile stabilite la articolul 164a sau la articolul 164b, supusă unui proces de validare, efectuat de persoane care nu sunt sub influența persoanelor responsabile de evaluarea criteriilor și care nu au conflicte de interese potențiale cu aceste persoane;

(b)

o confirmare a faptului că modelul financiar pentru fluxurile de numerar ale entității de infrastructură a fost supus unui proces de validare efectuat de către persoane care nu sunt sub influența persoanelor responsabile de dezvoltarea modelului financiar și nu au conflicte de interese potențiale cu aceste persoane.

(2)   Societățile de asigurare și de reasigurare care investesc în infrastructuri eligibile sau în societăți de infrastructură eligibile monitorizează și efectuează, în mod regulat, teste de stres cu privire la fluxurile de numerar și la valorile garanțiilor reale aferente entității de infrastructură. Testele de stres sunt proporționale cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente proiectului de infrastructură.

(3)   Testele de stres iau în considerare riscurile aferente activităților care nu sunt legate de infrastructură, dar veniturile generate de activitățile respective nu sunt avute în vedere în evaluarea capacității entității de infrastructură de a-și respecta obligațiile financiare.

(4)   În cazul în care societățile de asigurare sau de reasigurare dețin investiții semnificative în infrastructură eligibile sau investiții în societăți de infrastructură eligibile, ele includ, în momentul stabilirii procedurilor scrise menționate la articolul 41 alineatul (3) din Directiva 2009/138/CE, dispoziții pentru o monitorizare activă a acestor investiții în faza de construcție și de maximizare a sumei recuperate din aceste investiții în caz de întrerupere a construcției

(5)   Societățile de asigurare sau de reasigurare care dețin investiții în infrastructură eligibile sau investiții în societăți de infrastructură eligibile, sub formă de obligațiuni sau împrumuturi, instituie un management active-obligații pentru a se asigura că au în permanență capacitatea de a păstra investiția până la scadență.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 iunie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 335, 17.12.2009, p. 1.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2016/467 al Comisiei din 30 septembrie 2015 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/35 în ceea ce privește dispozițiile referitoare la calcularea cerințelor de capital pentru mai multe categorii de active deținute de societățile de asigurare și reasigurare (JO L 85, 1.4.2016, p. 6).

(3)  Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 12, 17.1.2015, p. 1).


DECIZII

14.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/22


DECIZIE (UE, Euratom) 2017/1543 A REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE

din 6 septembrie 2017

privind numirea unui judecător în cadrul Tribunalului

REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 19,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 254 și 255,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

întrucât:

(1)

Articolul 48 din Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europe, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului (1), prevede că Tribunalul este compus din 47 de judecători începând cu 1 septembrie 2016. Articolul 2 litera (b) din regulamentul respectiv stabilește durata mandatului celor șapte judecători suplimentari astfel încât sfârșitul acestui mandat să corespundă reînnoirilor parțiale ale Tribunalului care vor avea loc la 1 septembrie 2019 și la 1 septembrie 2022.

(2)

În acest context, a fost propusă candidatura domnului Geert DE BAERE pentru postul de judecător suplimentar în cadrul Tribunalului.

(3)

Comitetul instituit în temeiul articolului 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a emis un aviz cu privire la capacitatea domnului Geert DE BAERE de a exercita funcția de judecător în cadrul Tribunalului.

(4)

Este oportună numirea domnului Geert DE BAERE pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei decizii și 31 august 2022,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Domnul Geert DE BAERE este numit judecător în cadrul Tribunalului pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei decizii și 31 august 2022.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 6 septembrie 2017.

Președintele

K. TAEL


(1)  Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO L 341, 24.12.2015, p. 14).


RECOMANDĂRI

14.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/23


RECOMANDAREA NR. 1/2017 A CONSILIULUI DE ASOCIERE UE-EGIPT

din 25 iulie 2017

de aprobare a priorităților parteneriatului UE-Egipt [2017/1544]

CONSILIUL DE ASOCIERE UE-EGIPT,

având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte (1), în special articolul 76,

întrucât:

(1)

Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), a fost semnat la 25 iunie 2001 și a intrat în vigoare la 1 iunie 2004.

(2)

Articolul 76 din acord conferă Consiliului de asociere competența de a lua deciziile pe care le consideră potrivite pentru îndeplinirea obiectivelor acordului.

(3)

În conformitate cu articolul 86 din acord, părțile iau toate măsurile generale sau specifice necesare pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul acordului și se asigură că obiectivele stabilite în acord sunt îndeplinite.

(4)

În cadrul revizuirii politicii europene de vecinătate s-a propus o nouă etapă de cooperare cu țările partenere, care să determine un sentiment mai puternic de implicare și responsabilitate din partea ambelor părți.

(5)

Uniunea și Egiptul au convenit să își consolideze parteneriatul prin stabilirea de comun acord a unui ansamblu de priorități pentru perioada 2017-2020, cu scopul de a aborda provocările comune cu care se confruntă Uniunea și Egiptul, de a promova interesele comune și de a garanta stabilitatea pe termen lung pe ambele țărmuri ale Mediteranei,

RECOMANDĂ:

Articolul 1

Consiliul de asociere recomandă ca părțile să pună în aplicare prioritățile parteneriatului UE-Egipt stabilite în anexa la prezenta recomandare.

Articolul 2

Prioritățile parteneriatului UE-Egipt menționate la articolul 1 înlocuiesc Planul de acțiune UE-Egipt, a cărui punere în aplicare a fost recomandată prin Recomandarea nr. 1/2007 a Consiliului de asociere din 6 martie 2007.

Articolul 3

Prezenta recomandare intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 25 iulie 2017.

Pentru Consiliul de asociere UE-Egipt

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  JO L 304, 30.9.2004, p. 39.


ANEXĂ

PRIORITĂȚILE PARTENERIATULUI UE-EGIPT PENTRU PERIOADA 2017-2020

I.   Introducere

Cadrul general al cooperării dintre UE și Egipt este stabilit prin acordul de asociere care a fost semnat în 2001 și a intrat în vigoare în 2004. În timp ce toate elementele acordului de asociere rămân în vigoare, prezentul document stabilește prioritățile definite în comun de UE și Egipt având în vedere politica europeană de vecinătate revizuită, care vor orienta parteneriatul pentru următorii 3 ani.

Aceste priorități ale parteneriatului urmăresc să abordeze provocări comune cu care se confruntă UE și Egiptul, să promoveze interesele comune și să garanteze stabilitatea pe termen lung pe ambele țărmuri ale Mediteranei. Prioritățile parteneriatului se bazează pe un angajament comun față de valorile universale ale democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului. Ele urmăresc, de asemenea, să consolideze cooperarea în sprijinul „Strategiei de dezvoltare durabilă – Viziunea pentru 2030” a Egiptului.

II.   Priorități propuse

Prioritățile parteneriatului ar trebui să contribuie la îndeplinirea aspirațiilor populației de pe cele două țărmuri ale Mediteranei, în special în ceea ce privește asigurarea justiției sociale, asigurarea de locuri de muncă decente, asigurarea prosperității economice și a unor condiții de viață îmbunătățite în mod substanțial, consolidând astfel stabilitatea Egiptului și a UE. Creșterea favorabilă incluziunii, bazată pe inovare, și guvernanța eficace și participativă, bazată de principiile statului de drept, ale drepturilor omului și libertăților fundamentale, sunt aspecte esențiale ale acestor obiective. De asemenea, prioritățile parteneriatului țin seama de rolul UE și al Egiptului în calitate de actori internaționali și au ca scop consolidarea cooperării lor bilaterale, precum și a cooperării lor regionale și internaționale. Astfel, următoarele priorități generale vor ghida acest parteneriat reînnoit:

1.   Economia modernă și durabilă și dezvoltarea socială a Egiptului

UE și Egiptul, ca parteneri-cheie, vor coopera pentru promovarea obiectivelor socioeconomice prezentate în „Strategia de dezvoltare durabilă – Viziunea pentru 2030” a Egiptului cu scopul de a construi un Egipt stabil și prosper.

(a)   Modernizarea economică și spiritul antreprenorial

Egiptul se angajează să atingă sustenabilitatea socioeconomică pe termen lung prin măsuri precum crearea unui mediu mai propice pentru creșterea favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri și femei, inclusiv prin încurajarea integrării sectorului informal în economie. Pentru sustenabilitatea economică pe termen lung, aceasta va include măsuri care pot genera o marjă de manevră bugetară mai mare pentru a pune în aplicare mai bine strategia sa de dezvoltare durabilă, continuarea reformei sistemului de subvenționare și impozitare, consolidarea rolului sectorului privat și îmbunătățirea climatului de afaceri pentru a atrage mai multe investiții străine, inclusiv printr-o politică comercială mai deschisă și mai competitivă, prin exploatarea deplină a dividendului digital și prin sprijinirea proiectelor esențiale de infrastructură, cum ar fi dezvoltarea unui sistem eficient de transport. În plus, UE va susține eforturile depuse de Egipt pentru a realiza reforma administrației publice și buna guvernanță, inclusiv prin utilizarea de statistici de înaltă calitate și ținând seama de revoluția digitală și de noile modele antreprenoriale și societale conexe.

Strategia de dezvoltare durabilă egipteană acordă o mare importanță întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și „megaproiectelor” cum ar fi Proiectul de dezvoltare a Canalului Suez, Proiectul triunghiului de aur pentru exploatarea resurselor minerale în Egiptul Superior și recuperarea a patru milioane de hectare de teren pentru agricultură și urbanizare, precum și Băncii de cunoștințe egiptene, în calitate de factori cu o contribuție majoră la procesul de dezvoltare socioeconomică pe termen lung. Având în vedere importanța IMM-urilor pentru creșterea favorabilă incluziunii, acest sector va continua să joace un rol central în cooperarea UE cu Egiptul. UE va analiza, de asemenea, diverse modalități de consolidare a potențialului de dezvoltare socioeconomică al Proiectului de dezvoltare a Canalului Suez (Suez Canal Hub). În plus, UE și Egiptul vor coopera în cadrul diferitelor sectoare de cercetare și inovare și pentru promovarea tehnologiilor și a serviciilor digitale. În acest context, Egiptul și UE și-au subliniat interesul față de intensificarea cooperării într-o serie de activități relevante de cercetare și de învățământ superior, inclusiv în cadrul programelor Orizont 2020 și Erasmus+.

Având în vedere patrimoniul divers și inestimabil al Egiptului și contribuția semnificativă a sectorului cultural (care este strâns legat de turism) la PIB, la ocuparea forței de muncă, la rezervele valutare și la societatea sa în sens mai larg, se va pune un accent deosebit pe legătura dintre cultură, patrimoniu cultural și dezvoltarea economică locală.

(b)   Comerț și investiții

UE și Egiptul sunt parteneri comerciali importanți. Aceștia se angajează să consolideze relația comercială și de investiții existentă și să se asigure că dispozițiile în materie de comerț ale Acordului de asociere UE-Egipt de instituire a unei zone de liber schimb (ZLS) sunt puse în aplicare într-un mod care să îi permită să își atingă potențialul maxim. Deși UE a propus anterior încheierea unui Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), inițiativă menită atât să aprofundeze, cât și să extindă ZLS existentă, UE și Egiptul vor identifica împreună și alte metode adecvate de intensificare a relațiilor comerciale.

(c)   Dezvoltarea socială și justiția socială

Egiptul își reiterează angajamentul de a reforma și de a promova dezvoltarea socială și justiția socială, de a aborda provocările sociale și demografice cu care se confruntă și de a stimula resursele umane ale țării, care vor contribui la dezvoltarea economică și socială. În această privință, UE va sprijini eforturile Egiptului de a proteja grupurile marginalizate de potențialele efecte negative ale reformelor economice prin intermediul unor rețele de securitate socială și al protecției sociale. În plus, UE și Egiptul vor continua să promoveze dezvoltarea rurală și urbană, precum și să îmbunătățească furnizarea serviciilor de bază, cu accent pe modernizarea sistemelor de învățământ (inclusiv a formării tehnice și profesionale) și a sistemelor de sănătate. UE își va împărtăși experiența în ceea ce privește instituirea unei acoperiri de sănătate pentru toți cetățenii și îmbunătățirea serviciilor de sănătate.

(d)   Securitatea energetică și acțiuni în domeniul mediului și al climei

UE și Egiptul vor coopera în ceea ce privește diversificarea surselor de energie, cu un accent special pe sursele regenerabile de energie, precum și în ceea ce privește măsurile vizând eficiența energetică. La cererea guvernului egiptean, UE va susține eforturile Egiptului de a-și actualiza strategia energetică integrată care are ca scop îndeplinirea cerințelor de dezvoltare durabilă a țării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, descoperirea zăcămintelor de gaze offshore în Egipt oferă posibilități importante de a crea sinergii între UE și Egipt în ceea ce privește sursele convenționale de energie, având în vedere infrastructurile existente de lichefiere din Egipt. Acest lucru ar permite să se asigure un grad mai ridicat de predictibilitate a producerii de energie, care ar servi atât intereselor Egiptului – având în vedere nevoile semnificative de consum ale țării și potențialul de generare de venituri (inclusiv pentru mediul de afaceri și dezvoltarea socială) –, cât și intereselor UE, prin diversificarea surselor sale de aprovizionare. Consolidarea dialogului privind energia dintre UE și Egipt va contribui la identificarea principalelor domenii de cooperare (cum ar fi asistența tehnică pentru a stabili un centru energetic regional), proiecte comune de cercetare, schimbul de experiență și de bune practici, transferurile de tehnologie și promovarea cooperării subregionale (în cadrul bazinului mediteraneean), conștientizând în același timp necesitatea de a conserva ecosistemele marine din Marea Mediterană.

UE și Egiptul vor coopera în ceea ce privește promovarea acțiunilor în domeniul climei și al mediului în contextul realizării unei dezvoltări durabile. În conformitate cu angajamentele pe care și le-au asumat în urma adoptării Acordului de la Paris privind schimbările climatice, UE va sprijini punerea în aplicare a contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național ale Egiptului în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. În plus, UE și Egiptul vor coopera în direcția atingerii obiectivelor identificate, printre altele, în Agenda 2030 pentru dezvoltare și în Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre.

Egiptul și UE vor examina posibilitățile de cooperare în domenii cum ar fi gestionarea durabilă a resurselor, inclusiv a resurselor de apă, conservarea biodiversității, salubritatea, gestionarea deșeurilor solide, inclusiv reducerea poluanților industriali, gestionarea produselor chimice și a deșeurilor periculoase, precum și combaterea deșertificării și a degradării solului. Egiptul și UE explorează, de asemenea, posibilitățile prevăzute în Declarația ministerială a Uniunii pentru Mediterana (UpM) privind economia albastră prin mecanismul PMI/SC (1). Domeniile potențiale de cooperare avute în vedere includ porturile maritime inteligente, clusterele maritime, managementul integrat al zonelor costiere și pescuitul maritim.

2.   Parteneri în cadrul politicii externe

UE și Egiptul au interesul comun de a-și consolida cooperarea în materie de politică externă la nivel bilateral, regional și internațional.

Stabilizarea țărilor din vecinătatea comună și din afara acesteia

În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate al ONU și al Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane, Egiptul are un rol important în acest domeniu. Egiptul găzduiește, de asemenea, sediul Ligii Statelor Arabe (LSA), cu care UE intenționează să își aprofundeze și să își extindă cooperarea. Egiptul și UE vor urmări să desfășoare o cooperare mai strânsă și să ajungă la o înțelegere comună a mai multor aspecte, inclusiv în sfera multilaterală. Parteneriatul dintre UE și Egipt este important pentru stabilitatea și prosperitatea țărilor din bazinul mediteraneean, Orientul Mijlociu și Africa. Cooperarea dintre UE și Egipt, inclusiv în cadrul forurilor regionale, va urmări să contribuie la soluționarea conflictelor, la consolidarea păcii și la abordarea provocărilor politice și economice din aceste regiuni. În plus, UE și Egiptul vor consolida schimbul de informații cu privire la provocările internaționale și regionale majore care afectează ambele părți.

Cooperarea în domeniul gestionării crizelor și al asistenței umanitare

UE și Egiptul vor multiplica acțiunile de cooperare și consultările și vor face schimb de experiență în ceea ce privește gestionarea și prevenirea crizelor, atât la nivel bilateral, cât și la nivel regional, pentru a aborda provocările complexe la adresa păcii, a stabilității și a dezvoltării provenite din conflicte și dezastre naturale, în vecinătatea lor comună și dincolo de granițele acesteia.

3.   Consolidarea stabilității

Stabilizarea este o provocare comună cu care se confruntă UE și Egiptul. Instituirea unui stat modern și democratic care să ofere beneficii în mod echitabil tuturor cetățenilor este esențială în acest sens. Drepturile omului – drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale, astfel cum sunt prevăzute în legislația internațională din domeniul drepturilor omului, în Tratatul privind Uniunea Europeană și în Constituția Egiptului – reprezintă o valoare comună și constituie elementul fundamental al unui stat democratic modern. Egiptul și UE se angajează, așadar, să promoveze democrația, libertățile fundamentale și drepturile omului ca drepturi constituționale ale tuturor cetățenilor lor, în conformitate cu obligațiile lor internaționale. În acest context, UE va sprijini Egiptul să transpună aceste drepturi în legislație.

(a)   Un stat modern și democratic

Egiptul și UE s-au angajat să asigure asumarea răspunderii, statul de drept și respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și să răspundă cererilor din partea cetățenilor lor. UE va sprijini eforturile Egiptului de a consolida capacitatea instituțiilor statului în vederea realizării unei reforme eficace a sectorului public, de a consolida capacitatea instituțiilor de aplicare a legii de a-și îndeplini atribuțiile de asigurare a securității tuturor cetățenilor, precum și de a elabora funcțiile constituționale ale noului Parlament. În plus, UE și Egiptul vor consolida cooperarea în ceea ce privește modernizarea sectorului justiției și sporirea accesului la justiție pentru toți cetățenii prin intermediul asistenței judiciare și prin înființarea de instanțe specializate, reforma gestiunii finanțelor publice și combaterea corupției. UE și Egiptul vor lua în considerare, de asemenea, dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală și civilă. Cooperarea parlamentară dintre UE și Egipt, inclusiv prin schimburi structurate între comisiile și grupurile parlamentare, va consolida coordonarea și va promova înțelegerea reciprocă. UE va sprijini, de asemenea, eforturile Egiptului de a spori autonomia autorităților locale în ceea ce privește planificarea și furnizarea de servicii publice, precum și în ceea ce privește continuarea asigurării de oportunități economice, sociale și politice egale și promovarea integrării sociale pentru toți cetățenii.

(b)   Securitatea și terorismul

Securitatea reprezintă un obiectiv comun. Terorismul și extremismul violent care conduce la terorism amenință structura socială a națiunilor de pe ambele țărmuri ale Mediteranei. Aceste fenomene reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri. Combaterea acestor amenințări reprezintă un obiectiv comun al UE și al Egiptului, care pot coopera prin intermediul unei abordări cuprinzătoare care va elimina cauzele profunde ale terorismului cu respectarea cuvenită a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în scopul de a combate și de a preveni cu succes radicalizarea și de a promova dezvoltarea socioeconomică. UE și Egiptul își mențin angajamentul de a coopera în lupta împotriva extremismului și a oricărei forme de discriminare, inclusiv a islamofobiei și a xenofobiei.

Alte domenii de cooperare includ, printre altele, consolidarea securității aeronautice și de protecție, precum și capacitatea de a preveni și de a combate formele de criminalitate organizată transfrontalieră, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane, comerțul ilicit de droguri și spălarea de bani.

Ambele părți convin să își consolideze cooperarea în domeniul punerii în aplicare a Programului de acțiune al ONU pentru combaterea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor, inclusiv prin intermediul schimbului de experiență, al activităților de formare și al altor activități de consolidare a capacităților.

(c)   Gestionarea fluxurilor de migrație pentru beneficii reciproce

Declarația politică din cadrul summitului de la Valletta și Planul de acțiune comun de la Valletta vor oferi cadrul principal al cooperării dintre UE și Egipt în domeniul migrației. UE va sprijini guvernul egiptean să își consolideze cadrul de guvernanță în materie de migrație, inclusiv elemente de reformă legislativă și strategiile de gestionare a migrației. UE va sprijini eforturile Egiptului de a preveni și de a combate migrația neregulamentară, traficul și introducerea ilegală de ființe umane, inclusiv prin identificarea și acordarea de asistență victimelor traficului de persoane. UE va urmări, de asemenea, să sprijine și să consolideze capacitatea autorităților egiptene de a proteja drepturile migranților și de a oferi protecție celor care au dreptul la ea, în conformitate cu standardele internaționale. UE și Egiptul vor explora cooperarea privind returnarea voluntară a migranților în situație neregulamentară în țara lor de origine pentru a se asigura că migrația este gestionată în mod legal la nivel global. Acest lucru va merge mână în mână cu cooperarea pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare, în special a subdezvoltării, a sărăciei și a șomajului.

Mobilitatea persoanelor poate contribui la dezvoltarea de competențe și cunoștințe, care, la rândul lor, ar putea contribui la dezvoltarea Egiptului. Aceasta poate, de asemenea, să creeze legături durabile între membrii unei forțe de muncă înalt calificate din UE și din Egipt. UE și Egiptul se angajează să asigure protecția deplină a drepturilor migranților.

III.   Principiile cooperării

Promovarea factorului uman și a contactelor interpersonale va consolida legăturile, prin urmare și parteneriatul dintre UE și Egipt. Răspunderea și responsabilitatea reciprocă față de cetățenii egipteni și europeni reprezintă un aspect esențial al priorităților parteneriatului.

Problemele de interes comun ar trebui să fie abordate și printr-o cooperare regională și subregională (sud-sud) mai puternică. În acest sens, UE și Egiptul vor colabora în cadrul Uniunii pentru Mediterana (UpM) și prin intermediul Fundației Anna Lindh, în special cu privire la dialogul intercultural.

Cultura dialogului s-a dovedit a fi un instrument valoros pentru dezvoltarea respectului reciproc. Aprofundarea dialogului politic privind democrația și drepturile omului și menținerea elementelor tehnice menite să îl consolideze va fi esențială. Dialogul va furniza, de asemenea, mijloace pentru a susține parteneriatul și a face bilanțul profunzimii și al realizărilor sale.

În conformitate cu prioritățile guvernului egiptean, în prioritățile parteneriatului se va pune accentul pe tineri – pe care se bazează stabilitatea pe termen lung a societăților noastre – și pe femei – factori esențiali pentru progresul oricărei societăți. Un obiectiv-cheie este acela de a le spori autonomia și de a le oferi instrumente juridice și practice pentru a-și asuma rolul în societate prin participarea activă la economia și guvernanța țării lor. UE va continua să își împărtășească experiența în combaterea discriminării femeilor și promovarea egalității de gen, precum și în ceea ce privește promovarea incluziunii și asigurarea de oportunități pentru tineri.

UE și Egiptul sunt de acord că societatea civilă are o contribuție importantă și eficace la punerea în aplicare a priorităților parteneriatului și la guvernanța transparentă și participativă și poate sprijini procesul de dezvoltare durabilă aflat în curs de desfășurare în Egipt. Cele două părți vor colabora cu societatea civilă pentru ca aceasta să contribuie în mod eficace la procesul de dezvoltare economică, politică și socială în conformitate cu Constituția Egiptului și cu legislația națională relevantă.

IV.   Concluzii

În spiritul responsabilității comune, UE și Egiptul au definit în comun prioritățile parteneriatului și vor institui de comun acord un mecanism de evaluare și de monitorizare. Pentru a evalua impactul priorităților parteneriatului este prevăzută și o revizuire la jumătatea perioadei. În conformitate cu abordarea specifică a priorităților parteneriatului, UE și Egiptul vor raționaliza în comun punerea în aplicare a acordului lor de asociere pentru interesele lor reciproce. Comitetul de asociere și Consiliul de asociere rămân principalele organisme care vor efectua, o dată pe an, evaluarea de ansamblu a punerii în aplicare a priorităților parteneriatului.


(1)  Mecanismul pentru dialogul politic regional privind politica maritimă integrată/schimbările climatice.


Rectificări

14.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 236/28


Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014 )

La pagina 44, la articolul 21 alineatul (6) litera (c):

în loc de:

„nu a devenit afiliată,”,

se citește:

„nu a devenit asociată,”.

La pagina 70, în anexa I, la articolul 3 alineatul (3) primul paragraf:

în loc de:

„«Întreprinderi afiliate» sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relații:”,

se citește:

„«Întreprinderi asociate» sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relații:”.

La pagina 71, în anexa I, la articolul 3 alineatul (3) al treilea paragraf:

în loc de:

„considerate afiliate.”,

se citește:

„considerate asociate.”

La pagina 71, în anexa I, la articolul 3 alineatul (3) al patrulea paragraf:

în loc de:

„considerate întreprinderi afiliate”,

se citește:

„considerate întreprinderi asociate”.

La pagina 71, în anexa I, la articolul 3 alineatul (5) prima teză:

în loc de:

„întreprindere parteneră sau întreprindere afiliată,”,

se citește:

„întreprindere parteneră sau întreprindere asociată,”.

La pagina 72, în anexa I, la articolul 6 alineatul (2) primul paragraf:

în loc de:

„întreprinderi partenere sau întreprinderi afiliate”,

se citește:

„întreprinderi partenere sau întreprinderi asociate”.

La pagina 72, în anexa I, la articolul 6 alineatul (2) al treilea paragraf:

în loc de:

„oricărei întreprinderi care este afiliată direct sau indirect la întreprinderea în cauză,”,

se citește:

„oricărei întreprinderi care este asociată direct sau indirect cu întreprinderea în cauză,”.

La pagina 72, în anexa I, la articolul 6 alineatul (3) primul paragraf:

în loc de:

„datele întreprinderilor afiliate la aceste întreprinderi partenere,”,

se citește:

„datele întreprinderilor asociate cu aceste întreprinderi partenere,”.

La pagina 72, în anexa I, la articolul 6 alineatul (3) al doilea paragraf:

în loc de:

„În scopul aplicării aceluiași alineat (2), datele întreprinderilor care sunt afiliate la întreprinderea în cauză se deduc din situațiile financiare ale acestora și din alte date ale acestora, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă, proporțional, datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale întreprinderii afiliate respective, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepția cazurilor în care acestea au fost deja incluse în situațiile financiare consolidate în procent cel puțin proporțional cu procentul stabilit în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf.”,

se citește:

„În scopul aplicării aceluiași alineat (2), datele întreprinderilor care sunt asociate cu întreprinderea în cauză se deduc din situațiile financiare ale acestora și din alte date ale acestora, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă, proporțional, datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale întreprinderii asociate respective, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepția cazurilor în care acestea au fost deja incluse în situațiile financiare consolidate în procent cel puțin proporțional cu procentul stabilit în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf.”

La pagina 72, în anexa I, la articolul 6 alineatul (4):

în loc de:

„întreprinderile cu care este afiliată întreprinderea în cauză.”,

se citește:

„întreprinderile cu care este asociată întreprinderea în cauză.”