9.6.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 146/17

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/969 AL COMISIEI

din 8 iunie 2017

de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) (1), în special articolul 15,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Deschiderea procedurii

(1)

La 13 mai 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antisubvenție cu privire la importurile în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”). Deschiderea procedurii a avut la bază articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (2). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (3).

(2)

Ancheta a fost inițiată de Comisie în urma unei plângeri depuse la data de 31 martie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 90 % din producția totală a Uniunii de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate. Plângerea conținea elemente de probă care atestau subvenționarea și amenințarea cu producerea unor prejudicii care rezultă din aceasta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

Înainte de deschiderea anchetei antisubvenție, Comisia a informat Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”) (4) că i-a fost transmisă o plângere documentată în mod corespunzător, și a invitat GC la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. GC a acceptat invitația la consultări care s-au desfășurat la 11 mai 2016. În cadrul consultărilor, s-a luat notă în mod corespunzător de observațiile prezentate de GC. Cu toate acestea, nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată.

(4)	Cu câteva luni înainte de deschiderea prezentei anchete, Comisia a deschis, la 13 februarie 2016 (5), o anchetă antidumping privind importurile de aceleași produse originare din RPC (denumită în continuare „ancheta antidumping paralelă”).

(5)	La scurt timp înainte de deschiderea prezentei anchete, Comisia a deschis, la 7 iulie 2016 (6), și o anchetă antidumping privind importurile de aceleași produse originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina.

(6)

La 5 aprilie 2017, Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de aceleași produse originare din RPC (7) (denumit în continuare „regulamentul antidumping” ). Analizele privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii realizate în cadrul prezentei anchete antisubvenție și al anchetei antidumping desfășurate în paralel sunt similare, întrucât definiția industriei din Uniune, a producătorilor reprezentativi din Uniune și a perioadei de anchetă sunt aceleași în cazul ambelor anchete. Acestea au fost actualizate și completate pentru a ține seama de toate elementele factuale prezentate în cadrul prezentei anchete.

1.1.1. Observații formulate în urma deciziei de inițiere

(7)

Autoritățile chineze au susținut că depunerea unei plângeri antidumping împotriva aceluiași produs originar din cinci țări pe baza existenței unui prejudiciu important în mai puțin de două luni de la data de depunere a prezentei plângeri bazate pe o amenințare de prejudiciu ridică dubii serioase cu privire la necesitatea deschiderii prezentei anchete antisubvenție.

(8)

Comisia a precizat că ancheta antisubvenție împotriva RPC și ancheta antidumping împotriva aceluiași produs provenit din alte cinci țări sunt două anchete distincte care trebuie să fie evaluate pe baza meritelor proprii. În primul rând, cele două cauze au perioade diferite de anchetă, care se suprapun doar parțial (a doua jumătate a anului 2015). În al doilea rând, plângerea antisubvenție s-a bazat pe o amenințare a unui prejudiciu pentru industria Uniunii în timp ce plângerea antidumping era întemeiată pe existența unui prejudiciu pentru industria din Uniune. În această privință, Comisia a reamintit că determinarea existenței dumpingului și a prejudiciului se realizează pe baza unei perioade de anchetă definită în conformitate cu dispozițiile juridice relevante și anunțată în avizul de deschidere pentru fiecare dintre cele două cauze. În plus, fără a aduce atingere rezultatelor anchetei antidumping în curs privind celelalte cinci țări, considerentele 549-551 arată că elementele de probă suficiente disponibile în momentul deschiderii anchetei nu au fost invalidate de elementele de probă constatate în cursul anchetei.

(9)	Prin urmare, Comisia a respins argumentul de mai sus ca fiind nefondat.

(10)

De asemenea, autoritățile chineze au susținut că ancheta ar trebui încheiată deoarece plângerea nu îndeplinea cerințele privind elementele de probă prevăzute la articolul 11 alineatul (2) și alineatul (3) din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii și la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul de bază. Potrivit autorităților chineze, nu au existat elemente de probă suficiente cu privire la existența unei subvenții care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate între importurile subvenționate și prejudiciu.

(11)

Elementele de probă prezentate în plângere au constituit informațiile care pot fi în mod rezonabil la dispoziția reclamantului. Acestea au fost, de asemenea, suficiente pentru a demonstra, în etapa deschiderii procedurii, că subvențiile pretinse pot face obiectul unor măsuri compensatorii în ceea ce privește existența, valoarea și natura lor. De asemenea, plângerea conținea suficiente elemente de probă că exista o amenințare a unui prejudiciu pentru industria din Uniune, care era cauzat de importurile subvenționate. Plângerea conține 166 de pagini, în care se descriu elementele de probă prezentate în cele 117 anexe. În măsura în care autoritățile chineze au indicat deficiențe cu privire la exactitatea și caracterul adecvat al plângerii, Comisia le-a examinat în cursul anchetei, dar nu a găsit niciun motiv pentru a exclude afirmațiile prima facie cu privire la existența și amploarea subvenționării în momentul deschiderii anchetei.

(12)	După comunicarea constatărilor, autoritățile chineze și-au reiterat solicitarea, dar nu au furnizat motive suplimentare pentru a o susține. Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția, astfel cum se descrie în considerentul de mai sus.

1.2. Perioada de anchetă și perioada examinată

(13)

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada examinată”), precum și evoluțiile relevante din perioada ulterioară perioadei de anchetă.

1.3. Părțile interesate

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod specific reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(15)	Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.4. Eșantionare

(16)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

1.4.1. Producători din Uniune

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul a reprezentat, de asemenea, o răspândire geografică largă. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a fost primită nicio observație.

(18)	Prin urmare, eșantionul final a inclus șase producători din Uniune din cinci state membre diferite. Eșantionul a reprezentat peste 45 % din producția din Uniune.

1.4.2. Importatori

(19)	Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere pentru a decide dacă este necesară constituirea unui eșantion și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion.

(20)	S-a prezentat un singur importator neafiliat și i-a fost trimis un chestionar specific pentru importatori.

(21)	Cu toate acestea, deși Comisia l-a contactat în efortul de a culege informații relevante, importatorul neafiliat a furnizat doar un răspuns incomplet la chestionar.

1.4.3. Producători-exportatori

(22)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat autorităților din RPC să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(23)

Nouă producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a selectat următorul eșantion de patru producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care putea fi examinat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil:

—	Benxi Iron & Steel Group, China

—	Hesteel Group, China

—	Jiangsu Shagang Group, China

—	Shougang Group, China.

(24)	Grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat 68 % din totalul importurilor de produs în cauză în Uniune.

(25)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori interesați cunoscuți, precum și GC. Au fost primite observații cu privire la eșantionul propus de la reclamant și de la doi producători-exportatori, din care unul a fost inclus iar celălalt nu a fost inclus în eșantion.

(26)

Reclamantul a susținut că eșantionul propus nu reflectă industria produselor plate din oțel laminate la cald din China care urmează să facă obiectul anchetei. Mai precis, reclamantul a susținut că Comisia ar trebui să își bazeze eșantionul nu numai pe baza volumului exporturilor, ci și pe includerea întregii game de subvenții menționate în plângere. În această privință, reclamantul a considerat că două dintre societățile incluse în eșantion nu erau beneficiari reprezentativi ai unor subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii.

(27)

Comisia a făcut observația că criteriul pe care l-a utilizat pentru selectarea eșantionului este articolul 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază. Potrivit acestei dispoziții, Comisia își bazează selecția pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune. Faptul că o societate individuală poate să nu fie eligibilă pentru un anumit tip de subvenție presupusă a fi fost acordată nu înseamnă că eșantionul nu este reprezentativ, întrucât scopul eșantionului este de a reprezenta în ansamblu industria produselor plate din oțel laminate la cald din RPC în ceea ce privește eligibilitatea pentru toate tipurile de subvenții presupuse. Cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion sunt reprezentative, în ceea ce privește eligibilitatea pentru subvențiile menționate în plângere, astfel cum s-a analizat de către Comisie într-o notă la dosar disponibilă în dosarul neconfidențial. Prin urmare, Comisia a considerat că eșantionul selectat a reprezentat un temei adecvat pentru a examina existența și amploarea subvenționării presupuse și este în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază.

(28)

În urma comunicării constatărilor, reclamantul a insistat asupra faptului că, pentru selectarea eșantionului, Comisia ar fi trebuit să utilizeze articolul 27 alineatul (1) litera (a) în locul articolului 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază, întrucât acesta ar fi permis să se reflecte mai bine programele de subvenții existente. Astfel cum se explică în considerentul anterior, Comisia a considerat că cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion au fost reprezentative nu numai în ceea ce privește volumul, ci și în ceea ce privește eligibilitatea lor pentru subvențiile menționate în plângere, precum și pentru practicile de subvenționare examinate conform avizului de deschidere. Din acest motiv, argumentul a fost respins.

(29)

Primul producător-exportator, care a fost inclus în eșantion, s-a interesat cu privire la motivele care justifică abaterea de la eșantionul propus pentru ancheta antidumping paralelă. Comisia a reamintit faptul că anchetele antidumping și antisubvenție constituie două anchete separate având un scop diferit. În cadrul anchetei antidumping, Comisia stabilește dacă există sau nu un dumping (și anume, o discriminare obiectivă prin prețuri), adică o întrebare cu două posibilități de răspuns. Constatarea dumpingului poate fi extrapolată de la eșantion la toate celelalte societăți. În ancheta antisubvenție, Comisia stabilește valoarea subvenției per unitate de produs în cauză exportat. Numai acele subvenții care sunt constatate la societățile incluse în eșantion pot face obiectul unor măsuri compensatorii. Prin urmare, în scopul de a asigura eficacitatea anchetei și protejarea industriei din Uniune, Comisia a considerat că este necesar să se acopere un volum mai mare al exporturilor în ancheta antisubvenție decât în ancheta antidumping, astfel încât să se asigure că eșantionul este reprezentativ în ceea ce privește eligibilitatea pentru subvențiile menționate în plângere, precum și pentru practicile de subvenționare menționate în avizul de deschidere. Eșantionul extins pentru ancheta antisubvenție acoperă criteriile de eligibilitate corespunzătoare pentru subvenționarea pretinsă în plângere. Trei dintre cele patru societăți incluse în eșantion au fost incluse în eșantionul anchetei antidumping desfășurate în paralel. Includerea unei societăți suplimentare în eșantion s-a bazat pe faptul că aceasta era următoarea societate în ordinea mărimii din punct de vedere al volumului și că ea a asigurat reprezentativitatea eșantionului în ceea ce privește eligibilitatea pentru subvențiile menționate în plângere.

(30)

Al doilea producător-exportator, care nu a fost inclus în eșantion, a solicitat să fie inclus în eșantion sau să beneficieze de o examinare individuală, afirmând că eșantionul selectat nu ar reprezenta în mod echitabil particularitățile sale. Argumentele invocate au făcut referire la producția și exportul de oțeluri rapide și oțeluri de scule, care, potrivit societății, au caracteristici diferite ale produselor și prețuri diferite. Criteriul utilizat pentru selectarea eșantionului este cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză. Cu toate acestea, producătorul-exportator care a solicitat să fie inclus are un volum de exporturi de produs în cauză semnificativ mai redus decât întreprinderile propuse. Prin urmare, nu a fost posibil ca acesta să fie inclus în eșantion, din acest motiv, cererea sa de a fi inclus în eșantion a fost respinsă. În orice caz, Comisia a decis ulterior să excludă oțelurile rapide și oțelurile de scule din definiția produsului în cauză, eliminând, prin urmare, întreaga producție a societății din definiția produsului care face obiectul anchetei. Ca urmare, societatea nu a mai fost luată în considerare ca producător-exportator al produsului în cauză, iar cererea sa de examinare individuală a devenit inadmisibilă, deoarece ea nu mai constituie o parte interesată.

(31)	De aici rezultă că eșantionul propus este în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a decis să rețină eșantionul propus ca eșantion final.

1.5. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(32)

Un chestionar a fost trimis GC. Acesta a inclus, de asemenea, chestionare specifice pentru China Development Bank, Agricultural Development Bank of China, Export Import Bank of China („EXIM”), Agricultural Bank of China („ABC”), Bank of China („BO”), China Construction Bank („CCB”) și Industrial and Commercial Bank of China („ICBC”). Aceste bănci au fost menționate în mod specific în plângere ca fiind organisme publice sau organisme direcționate și mandatate care acordă subvenții. În plus, Guvernului Chinei i s-a solicitat să trimită chestionarul specific pentru instituții financiare către orice alte instituții financiare care sunt deținute în totalitate sau parțial de către GC („bănci deținute de stat”). În plus, chestionarul pentru GC a inclus chestionare specifice pentru producătorii de minereu de fier, cocs și cărbune cocsificabil care se află parțial sau în totalitate în proprietatea statului (denumiți în continuare întreprinderi de stat „ÎS”). De asemenea, au fost trimise chestionare celor patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, producătorilor-exportatori din Uniune incluși în eșantion, precum și tuturor importatorilor afiliați, importatorului neafiliat care s-a manifestat și celor doi utilizatori care s-au manifestat.

(33)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea GC. Acestea au cuprins răspunsuri la chestionarele specifice din partea EXIM ABC, BOC, CCB și ICBC. Comisia a primit, de asemenea, răspunsuri la chestionar din partea celor patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion, de la importatorul neafiliat, precum și de la un utilizator.

(34)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării, a riscului de prejudiciu care rezultă din aceasta și a interesului Uniunii. A avut loc o vizită de verificare la fața locului la sediul Ministerului Comerțului din China, în cursul căreia au participat, de asemenea, funcționari din cadrul altor ministere relevante. În plus, reprezentanți ai următoarelor instituții financiare au fost prezenți pe parcursul acestei vizitei de verificare:

—	Export Import Bank of China, Beijing, China;

—	Industrial and Commercial Bank of China, Beijing, China;

—	China Construction Bank, Beijing, China;

—	Agricultural Bank Of China, Beijing, China;

—	Bank of China, Beijing, China.

(35)

În plus, s-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 26 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune incluși în eșantion

—	ThyssenKrupp Steel Europe AG, Duisburg, Germania;

—	Tata Steel IJmuiden BV, Velsen-Noord, Țările de Jos;

—	Tata Steel UK Limited, Port Talbot, South Wales, Regatul Unit;

—	ArcelorMittal Mediterranee SAS, Fos-sur-Mer, Franța;

—	ArcelorMittal Atlantique Et Lorraine SAS, Dunkerque, Franța;

—	ArcelorMittal España SA, Gozón, Spania.

Producători din RPC incluși în eșantion

(a)

Benxi Iron & Steel Group:

—	Benxi Iron & Steel (Group) Co., Ltd, Benxi, RPC;

—	Bengang Steel Plates Co., Ltd, Benxi, RPC;

—	Benxi Beiying Iron & Steel (Group) Co., Ltd., Benxi, RPC;

—	Benxi Iron & Steel (Group) Mining Industry Co., Ltd., Benxi, RPC;

—	Benxi Iron & Steel (Group) International Trading Co., Ltd., Benxi, RPC;

—	Liaoning Henderson Assets Operating & Management Co., Ltd., Benxi, RPC.

(b)

Jiangsu Shagang Group:

—	Jiangsu Shagang Group Co., Ltd., Zhangjiagang City, RPC,

—	Zhangjiagang Hongchang Plate Co., Ltd., Zhangjiagang City, RPC

—	Zhangjiagang GTA Plate Co., Ltd., Zhangjiagang City, RPC

—	Zhangjiagang Yangtze River Cold rolled Sheet Co., Ltd, Zhangjiagang City, RPC

—	Zhangjiagang Hongchang Pellets Co., Ltd, Zhangjiagang City, RPC

—	Jiangsu Shagang International Trade Co., Ltd., Jinfeng Town, Zhangjiagang City, RPC.

(c)

Hesteel Group:

—	Hesteel Group Co., Ltd., Shijiazhuang and Beijing, RPC;

—	Hesteel Co., Ltd., Shijiazhuang, RPC;

—	Handan Iron & Steel Group Han-Bao Co., Ltd., Handan City, RPC;

—	Hesteel Co., Ltd. Tangshan Branch, Tangshan City, RPC;

—	Hesteel Co., Ltd. Chengde Branch, Chengde City, RPC;

—	Hebei Iron & Steel Group Mining Co., Ltd, Tangshan, RPC;

—	Hesteel Group International Trade Corporation, Beijing, RPC;

—	Sinobiz Holdings Limited (British Virgin Islands), Tangshan City, RPC.

(d)

Shougang Group:

—	Shougang Jingtang United Iron & Steel Co. Ltd., Caofeidian, RPC;

—	Tangshan Shougang Jingtang Xishan Coking Co. Ltd., Caofeidian, RPC;

—	Shougang Qian'an Iron and Steel, branch of Beijing Shougang Co. Ltd., Qian'an, RPC;

—	Qian'an Coal Chemical Company, Qian'an, RPC;

—	Shougang Mining Co. Ltd., branch of Shougang Corporation, Qian'an, RPC;

—	Beijing Shougang Co. Ltd., Beijing, RPC;

—	China Shougang International Trade & Engineering Corporation, Beijing, RPC;

—	Shougang Holding Trade Hong Kong Limited, Hong Kong;

—	Shougang Corporation, Beijing, RPC.

Utilizatori

—	Marcegaglia Carbon Steel Spa, Gazoldo degli Ippoliti, Italia.

1.6. Neinstituirea de măsuri provizorii

(36)	La 13 februarie 2017, Comisia a informat toate părțile interesate că nu vor fi instituite taxe compensatorii provizorii asupra importurilor în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză.

1.7. Procedura ulterioară

(37)	Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale, indicând aspectele care trebuie să facă în continuare obiectul anchetei.

(38)

La 28 aprilie 2017, Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să instituie o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor în Uniune de produs în cauză și a invitat toate părțile să trimită observații în termen de 17 zile. Prin aceste informații, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate cu privire la rezultatele vizitelor sale de verificare, inclusiv cazurile în care Comisia a trebuit să utilizeze cele mai bune date disponibile. În plus, la 18 mai, Comisia a trimis o notă suplimentară la dosar către toate părțile interesate, explicând mai în detaliu raționamentul său privind calculul avantajului rezultat din împrumuturile în condiții preferențiale. Au fost primite observații în termenul stabilit de 5 de zile iar acestea au fost tratate în mod corespunzător.

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul în cauză

(39)

Produsele plate din oțel laminate la cald sunt fabricate prin-un proces de prelucrare a metalului în cadrul căruia metalul fierbinte este trecut prin una sau mai multe perechi de cilindri fierbinți pentru a reduce grosimea și a o uniformiza, temperatura metalului fiind mai mare decât temperatura de recristalizare. Ele pot fi furnizate sub diferite forme: în rulouri (chiar uleiate sau decapate), în bucăți de anumite lungimi (folii) sau în benzi înguste.

(40)

Există două utilizări principale ale produselor plate din oțel laminate la cald. În primul rând, acestea reprezintă materia primă pentru fabricarea a diferite produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produse din oțel plate laminate la rece (8) și acoperite. În al doilea rând, ele sunt utilizate ca produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru diverse aplicații, inclusiv pentru construcții (producția de țevi din oțel), construcții navale, recipiente de gaz, automobile, recipiente sub presiune și conducte energetice.

(41)

La 26 iunie 2016, un producător-exportator (Jiangsu Tiangong Tools Company Limited) a solicitat ca anumite tipuri de produse plate din oțel laminate la cald, denumite în industrie oțel de scule și oțeluri rapide, să fie excluse din definiția produsului. Acesta a susținut că oțelul de scule și oțelurile rapide au proprietăți, prețuri, specificații și utilizări care diferă în mod semnificativ.

(42)

În acest sens, Comisia a constatat pe parcursul anchetei antidumping că, într-adevăr, există mari diferențe fizice și chimice între alte tipuri ale produsului în cauză decât oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de o parte, și oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de altă parte. Există mai multe elemente chimice prezente în mod natural în oțelul de scule și oțelurile rapide care nu se regăsesc în produsul în cauză. În plus, există diferențe în procesul de producție, utilizări diferite și diferențe semnificative de preț între oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de o parte, și alte tipuri de produs în cauză.

(43)	Prin urmare, Comisia exclude oțelurile de scule și oțelurile rapide din definiția produsului care face obiectul anchetei antidumping desfășurate în paralel.

(44)	Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a decis să excludă oțelurile de scule și oțelurile rapide și din definiția produsului care face obiectul prezentei anchete.

(45)

Astfel, produsul în cauză este definit ca reprezentând anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din Republica Populară Chineză.

Produsul în cauză nu include:

—	produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

—	produsele din oțel de scule și oțeluri rapide;

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de cel puțin 600 mm; și

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10, 7225 30 90, ex 7225 40 60, 7225 40 90, ex 7226 19 10, 7226 91 91 și 7226 91 99.

2.2. Produsul similar

(46)

Examinarea a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

—	produsul în cauză;

—	produsul fabricat și vândut pe piața internă din RPC;

—	produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(47)	Prin urmare, acestea sunt considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

3. SUBVENȚIONAREA

3.1. Introducere: Prezentarea planurilor, proiectelor și a altor documente guvernamentale

(48)

Înainte de a analiza subvenționarea presupusă a fi acordată sub formă de subvenții sau programe de subvenționare specifice (secțiunea 3.4 și următoarele de mai jos), Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a GC din următoarele motive.

(49)

Cel de-al 12-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială națională al RPC (denumit în continuare „cel de-al 12-lea plan cincinal”) evidențiază viziunea strategică a guvernului RPC pentru ameliorarea și promovarea industriilor-cheie. În special, capitolul 9 din cel de-al 12-lea plan cincinal, care se referă la transformarea și modernizarea industriei prelucrătoare, solicită transformarea și modernizarea industriilor existente cheie pentru a spori competitivitatea nucleului industrial al Chinei. Acesta indică faptul că guvernul chinez va elabora politici pentru a sprijini îmbunătățirea tehnică a întreprinderilor în scopul de a îmbunătăți competitivitatea pe piață. Industria siderurgică ocupă un loc important în cadrul acestor industrii-cheie.

(50)

Cel de-al 12-lea plan cincinal, acordă, de asemenea, o mare importanță conservării resurselor și protecției mediului, precum și dezvoltării unei economii circulare și a obiectivelor legate de tehnologiile energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În această privință, capitolul 9 din cel de-al 12-lea plan cincinal afirmă că industria siderurgică ar trebui să facă progrese în ceea ce privește utilizarea integrată a resurselor, conservarea energiei și reducerea emisiilor și că guvernul RPC va sprijini aceste eforturi de dezvoltare ecologice.

(51)

De asemenea, autoritățile chineze au emis un plan specific pentru industria siderurgică, și anume cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică (denumit în continuare„cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică”). Acest plan subliniază faptul că industria siderurgică este un important sector de bază al economiei naționale. Principala prioritate pentru autoritățile chineze în perioada 2011-2015 este ajustarea structurală, transformarea și modernizarea industriei siderurgice. În plus, capitolul 5 din cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică subliniază importanța „consolidării conectării politicilor fiscale, financiare, comerciale, în materie de terenuri, de economisire a energiei, de protecție a mediului, de siguranță și a altor politici cu politica industrială siderurgică”.

(52)

Potrivit autorităților chineze, Comisia nu putea să se bazeze pe cel de-al 12-lea plan cincinal și pe cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică pentru ancheta sa, întrucât planurile respective au expirat la 31 decembrie 2015. Prin urmare, nu ar exista niciun temei juridic pentru continuarea subvenționării. Comisia a precizat faptul că cel de-al 12-lea plan cincinal și cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică au acoperit perioada de anchetă. În plus, în luna martie 2016, a fost lansat cel de-al 13-lea plan cincinal, care acoperă perioada 2016-2020. Astfel cum se explică în considerentul următor, cel de-al 13-lea plan cincinal se bazează pe obiectivele menționate în cel de-al 12-lea plan cincinal și le dezvoltă în continuare. Prin urmare, există o continuitate în promovarea dezvoltării industriei siderurgice.

(53)

Cel de-al 13-lea plan cincinal subliniază în continuare rolul inovației tehnologice în dezvoltarea economică a RPC, precum și importanța continuă a principiilor de dezvoltare „ecologice”. În conformitate cu capitolul 5, una dintre principalele linii de dezvoltare este aceea de a promova modernizarea structurii industriale tradiționale, la fel ca și în cazul celui de al 12-lea plan cincinal. Această idee este elaborată în continuare în capitolul 22, care explică strategia de modernizare a industriei tradiționale din RPC prin promovarea reconversiei sale tehnologice. În acest sens, în cel de-al 13-lea plan cincinal se afirmă că întreprinderile vor fi sprijinite „pentru a se îmbunătăți în mod substanțial în domenii precum tehnologia produsului, echipamentele industriale, protecția mediului și eficiența energetică”. Protecția mediului este elaborată în continuare în capitolul 44. În conformitate cu acest capitol, o „renovare” a producției nepoluante va fi pusă în aplicare în industriile-cheie, iar rubrica 16 se referă în mod specific la industria siderurgică în acest sens.

(54)

„Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică) a fost publicat în noiembrie 2016. Acesta se bazează pe cel de-al 13-lea plan cincinal. Planul arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (9). Planul respectiv detaliază în continuare principiile inovării tehnologice, ale ajustărilor structurale și ale dezvoltării ecologice menționate în cel de-al 13-lea plan cincinal, le pune în legătură cu mai multe priorități specifice din cadrul industriei siderurgice (a se vedea capitolul IV – Principalele sarcini) și prezintă legătura cu diferite măsuri de sprijin fiscal și financiar (a se vedea capitolul V – Măsuri de salvgardare).

(55)

De asemenea, GC a afirmat că aceste planuri emit doar orientări de politică și, prin urmare, ele nu au un caracter imperativ sau obligatoriu. Cu toate acestea, în introducerea la cel de-al 12-lea plan cincinal se afirmă: „Acest plan a fost dezbătut și aprobat de Congresul Național al Poporului și are valabilitate juridică.” capitolul 17 din cel de-al 12-lea plan cincinal precizează: „Strategia națională de dezvoltare și planul vor juca un rol principal și constrângător.” (10) În sfârșit, cel de-al 13-lea plan cincinal prevede că „toate autoritățile locale responsabile cu industria siderurgică ... pun în aplicare sarcinile și măsurile de politică stabilite în prezentul plan.” La nivelul întreprinderilor individuale, „întreprinderile relevante asigură convergența cu principalele obiective și sarcini prioritare ale prezentului plan” (11). Astfel, în loc să facă doar afirmații generale de încurajare, aceste planuri sunt, mai degrabă, obligatorii. Guvernul chinez și-a reiterat poziția după comunicarea constatărilor, însă nu a furnizat dovezi suplimentare în sprijinul motivului pentru care formulările menționate mai sus ar constitui doar orientări politice, în pofida textului clar care indică contrariul. Mai degrabă, autoritățile chineze au menționat formulări specifice în aceste planuri, care sunt mai degrabă orientate către politici, dar acest lucru nu contrazice constatările privind caracterul obligatoriu al acestora din punct de vedere juridic. Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția conform căreia aceste planuri sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

(56)

Următoarele documente identifică, de asemenea, industria oțelului ca fiind o industrie strategică, cu priorități clare și/sau o industrie încurajată:

(a)

Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat privind promulgarea și punerea în aplicare a „Dispozițiilor provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale” (denumită în continuare „Decizia nr. 40”). Potrivit acestei decizii, „Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale”, care este o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40 constituie o bază importantă pentru orientarea direcțiilor pentru investiții. De asemenea, catalogul oferă îndrumări autorităților chineze privind administrarea proiectelor de investiții și formularea și punerea în aplicare a politicilor privind finanțele publice, fiscalitatea, creditele, terenurile, importul și exportul (12). Industria siderurgică este indicată ca o industrie încurajată în capitolul VIII din acest catalog de îndrumări. În ceea ce privește natura sa juridică, Comisia observă că Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC. În acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatorii economici (13).

(b)	În conformitate cu capitolele III.5 și VIII, Planul național pentru dezvoltarea științei și tehnologiei pe termen mediu și lung (2006-2020) sprijină dezvoltarea de domenii-cheie și teme prioritare, financiare și fiscale și încurajează acordarea de sprijin pentru aceste domenii-cheie și priorități.

(c)

Ordinul nr. 35 al Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (denumită în continuare „CNDR”) (14), „Politicile de dezvoltare a Industriei Siderurgice” (2005) (denumit în continuare „Ordinul nr. 35”) menționează faptul că industria siderurgică este un sector de bază important al economiei naționale.

(d)

Planul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice publicat de Consiliul de Stat al Chinei în martie 2009 (denumit în continuare „planul de revitalizare”) inițiază mai multe politici și măsuri de sprijin pentru a orienta industria siderurgică să iasă din criza financiară internațională, pentru a menține creșterea economică și pentru a garanta funcționarea stabilă a industriei, dat fiind că industria este privită ca un pilon important al economiei naționale.

(57)

După comunicarea constatărilor, autoritățile chineze au citat din Decizia nr. 40, conform căreia industriile încurajate ar trebui să primească sprijin de tip credit „în conformitate cu principiile creditării”. Potrivit autorităților chineze, din aceasta nu se poate deduce că sprijinul respectiv ar trebui să fie acordat în mod preferențial. Cu toate acestea, ancheta a arătat că termenul vag „principiile creditării” nu înseamnă pe baza unor considerații comerciale și în condițiile pieței, ci mai degrabă că respectivele principii de creditare conțin considerații importante de interes public, care prevalează în raport cu evaluarea riscului de credit sau duc la o absență totală a oricărei evaluări a riscurilor. În plus, societățile incluse în eșantion au beneficiat de pe urma politicilor de împrumuturi în condiții preferențiale, situație în care o evaluare corespunzătoare a riscului de credit este efectiv absentă, astfel cum se explică în secțiunea 3.4 de mai jos. Prin urmare, Comisia respinge afirmația GC conform căreia împrumuturile acordate industriei siderurgice au fost realizate în condițiile pieței și pe baza unor considerații comerciale și că mențiunea „în conformitate cu principiile creditării” ar constitui o obligație de a aplica aceste condiții. Ideea principală rămâne faptul că, în conformitate cu Decizia nr. 40, toate instituțiile financiare au obligația să acorde credite industriilor încurajate, care includ industria siderurgică, și că sprijinul respectiv se acordă de facto în condiții preferențiale, fără a lua în considerare riscul de credit real al beneficiarilor.

(58)

În plus, GC a mai afirmat că Planul național pentru dezvoltarea științei și tehnologiei pe termen mediu și lung (2006-2020) nu stabilește eligibilitatea producătorilor de oțel pentru subvențiile presupuse a fi acordate. Cu toate acestea, capitolul III.5 din acest document menționează în mod clar industria siderurgică în legătură cu tema prioritară nr. 29, denumită „Cyclic Iron and Steel Flow Process and Equipment” (Fluxul ciclic al procesului de producție și echipamentele în siderurgie), iar capitolul VIII încurajează sprijinul financiar și fiscal al acestor teme prioritare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(59)

În urma informării părților, reclamantul a solicitat Comisiei să își extindă analiza planului central pentru a include neaplicarea legii privind falimentul. Acesta a susținut că cifrele cuprinse între 2008 și 2015 indică un număr de falimente „foarte scăzut” în China și a citat un acord de recapitalizare cu fonduri publice (bail-out) încheiat între mai multe bănci chineze și Sinosteel, o societate în domeniul comercializării oțelului aflată în faliment, din decembrie 2016. În plus, el a făcut trimitere la constatările din raportul FMI „Resolving China's Corporate Debt Problem” (Rezolvarea problemei datoriilor întreprinderilor din China) (15), identificând o serie de motive pentru rata scăzută de insolvență din China. Comisia a admis că reclamantul a raportat în plângerea sa un număr de cazuri individuale importante, în care nu au fost demarate procedurile de faliment pentru anumite întreprinderi siderurgice aflate în pericol. Cu toate acestea, ea a constatat că cifrele generale asupra falimentelor din China furnizate după comunicarea constatărilor nu pot fi defalcate cu suficientă certitudine pentru sectorul produselor plate din oțel laminate la cald. Pentru a stabili dacă numărul de cazuri de insolvență este „normal” sau „scăzut” ar fi necesar să se stabilească o valoare de referință adecvată pentru numărul exact al cazurilor de insolvență în cursul perioadei de anchetă. O astfel de activitate analitică nu a putut fi realizată în timpul limitat disponibil după comunicarea constatărilor. În orice caz, observația nu a pus sub semnul întrebării constatările Comisiei în această secțiune, ci mai degrabă le-a confirmat.

(60)	În concluzie, industria siderurgică este prin urmare considerată o industrie strategică/cheie, a cărei dezvoltare este urmărită în mod activ de către autoritățile chineze ca obiectiv de politică.

3.2. Lipsa parțială de cooperare și utilizarea celor mai bune date disponibile

3.2.1. Aplicarea dispozițiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în legătură cu împrumuturile preferențiale ale GC

(61)

Comisia a cerut autorităților chineze să contacteze șapte bănci specifice deținute de stat menționate în plângere, precum și orice alte bănci deținute de stat, pentru a le solicita să completeze un chestionar specific. Cu toate acestea, autoritățile chineze au contactat doar cinci dintre cele șapte bănci deținute de stat menționate în mod expres de reclamant. Potrivit autorităților chineze, ele nu au competența de a cere informații de la alte bănci deținute de stat, întrucât acestea trebuie să funcționeze independent de autoritățile chineze. În această privință, Comisia reamintește că GC nu i s-a solicitat să furnizeze niciun fel de informații, ci doar să transmită chestionarul specific către băncile deținute de stat.

(62)

Niciuna dintre cele cinci bănci aflate în proprietatea statului care au oferit răspunsuri la chestionarul specific nu a furnizat informații specifice referitoare la împrumuturile acordate societăților incluse în eșantion, afirmând că au acestea făceau obiectul unor obligații legale și de reglementare și ale unor clauze contractuale în ceea ce privește caracterul confidențial al informațiilor referitoare la societățile incluse în eșantion. În plus, treizeci de bănci deținute de stat, pe care GC refuzase să le contacteze pentru a completa chestionarul specific, au acordat efectiv împrumuturi grupurilor de producători-exportatori incluși în eșantion. Agricultural Development Bank of China nu a acordat împrumuturi grupurilor de producători-exportatori incluși în eșantion.

(63)

Prin urmare, Comisia a solicitat tuturor grupurilor de producători-exportatori incluși în eșantion să acorde acces la informații specifice societății, deținute de toate băncile de la care au primit împrumuturi, atât băncile deținute de stat cât și cele private. Cu toate acestea, toate societățile incluse în eșantion au refuzat să furnizeze accesul la datele care le privesc, fără a oferi vreo justificare.

(64)

Întrucât trei dintre grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion se află în totalitate în proprietatea statului, Comisia a solicitat, de asemenea, GC, în calitate de proprietar al acestor societăți, să asigure accesul la informațiile solicitate. Cu toate acestea, guvernul chinez a respins cererea Comisiei, susținând că nu avea autoritatea de a cere acestor trei grupuri de producători-exportatori să asigure accesul solicitat.

(65)

Comisia a primit informații cu privire la structura organizațională și a proprietății numai din partea celor cinci bănci deținute de stat menționate în considerentul 34, dar nu și de la celelalte 40 de instituții financiare. În plus, niciuna dintre cele 45 instituții financiare nu a furnizat niciun fel de informații specifice cu privire la evaluarea riscurilor legate de împrumuturile acordate grupurilor de producători-exportatori incluși în eșantion.

(66)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile chineze că, dacă este necesar, va recurge la utilizarea celor mai bune date disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, atunci când va examina existența și amploarea presupusei subvenționări acordate prin împrumuturi preferențiale.

(67)	Autoritățile chineze au obiectat față de această utilizare a celor mai bune date disponibile, indicând faptul că nu aveau competența de a solicita informații de la instituțiile financiare și de la cele trei grupuri de producători-exportatori deținute de stat.

(68)

Afirmația respectivă este neîntemeiată. Comisia a cerut GC doar să transmită chestionarul specific băncilor deținute de stat, deoarece GC este cel mai în măsură să aibă informații detaliate cu privire la structura acționariatului instituțiilor financiare din RPC. Autoritățile chineze ar fi putut, de asemenea, oferi un sprijin administrativ în vederea colectării răspunsurilor din partea instituțiilor financiare.

(69)

În plus, Comisia nu înțelege de ce GC nu a putut sprijini cererea Comisiei privind accesul la anumite informații adresată celor trei grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, având în vedere în special faptul că, după toate probabilitățile, autorizația de acces ar fi avut nevoie de o aprobare de la cel mai înalt nivel și, prin urmare, era necesară implicarea funcționarilor din cadrul GC.

(70)

După comunicarea constatărilor, GC a reiterat faptul că nu dispunea de competența de a solicita informațiile necesare de la băncile deținute de stat și de la cele trei grupuri de producători-exportatori. De asemenea, autoritățile chineze au fost de părere că cererea Comisiei impunea o sarcină nejustificată asupra autorităților chineze, întrucât se aștepta din partea lor nu numai să transmită chestionarele, dar și să asigure un sprijin administrativ pentru colectarea răspunsurilor. Comisia nu a reușit să identifice motivul pentru care transmiterea unui chestionar și colectarea răspunsurilor la nivel central ar fi impus o sarcină excesivă asupra autorităților chineze. Întrucât autoritățile chineze nu au prezentat niciun fel de alte elemente noi, Comisia și-a menținut poziția, astfel cum se descrie în considerentul 68 de mai sus.

(71)

În plus, autoritățile chineze au susținut că Comisia nu a indicat care sunt informațiile esențiale pentru anchetă care lipsesc și că ea nu a furnizat deloc explicații cu privire la motivele pentru care informațiile solicitate erau necesare și motivul pentru care informațiile furnizate de autoritățile chineze erau insuficiente. De fapt, Comisia alertase deja autoritățile chineze în scrisoarea de clarificare din 16 noiembrie 2016 asupra faptului că lipseau informații în special cu privire la întrebările adresate băncilor deținute de stat și că, pe durata verificării, ar trebui să fie puse la dispoziție evaluări ale riscului de credit. Deoarece informațiile solicitate nu erau încă disponibile după verificare, Comisia a informat autoritățile chineze în scrisoarea sa din 16 martie 2017, că ar putea să fie nevoită să recurgă la cele mai bune date disponibile în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, deoarece încă nu dispunea de informații în privința majorității băncilor deținute de stat care au acordat împrumuturi societăților incluse în eșantion și nu avea deloc informații specifice societăților referitoare la împrumuturile acordate de către băncile care au cooperat. Prin urmare, guvernul RPC a fost informat în mod corespunzător cu privire la natura și caracterul insuficient al informațiilor care trebuiau furnizate.

(72)

În sfârșit, autoritățile chineze au afirmat că Comisia nu a explicat în mod adecvat motivele pentru care anumite date sunt considerate drept cele mai bune date disponibile. Comisia nu este de acord cu această afirmație. În secțiunea 3.4.1.2 de mai jos se explică datele disponibile utilizate și motivele pentru care Comisia a considerat că acestea erau cele mai bune date disponibile. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă ca nefondată.

(73)

Grupul privat de producători-exportatori Jiangsu Shagang Group a obiectat, de asemenea, cu privire la utilizarea celor mai bune date disponibile și a considerat că cererea de a furniza Comisiei o autorizație pentru verificarea datelor sale financiare aflate în posesia instituțiilor financiare ar fi impus o sarcină nejustificată asupra sa. În special, el a susținut că reprezentantul societății nu a fost invitat nici să asiste la verificarea efectuată la sediul instituțiilor financiare și nu a fost nici informat cu privire la detaliile unei astfel de verificări.

(74)

Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia a reamintit faptul că societatea a furnizat doar un refuz lapidar și nefondat de a acorda o astfel de autorizație printr-un e-mail care conținea o singură propoziție în data de 24 noiembrie 2016. La momentul respectiv, societatea nu a cerut niciun fel de detalii suplimentare cu privire la verificarea efectuată la sediile instituțiilor financiare și nici nu a solicitat prezența reprezentantului său la o astfel de verificare. Dacă societatea ar fi solicitat acest lucru, Comisia ar fi putut furniza precizări suplimentare și ar fi depus eforturile necesare pentru ca reprezentantul societății să fie prezent la verificare.

(75)	Prin urmare, Comisia a trebuit să recurgă parțial la cele mai bune date disponibile atunci când a examinat existența și amploarea subvenționării presupuse a fi acordate prin împrumuturi preferențiale.

3.2.2. Aplicarea dispozițiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în cazul unui producător-exportator referitor la granturi

(76)

Jiangsu Shagang Group nu a furnizat informații referitoare la granturile selectate în mod aleatoriu în scopul verificării. În plus, Comisia a găsit, în conturile auditate, elemente de probă referitoare la granturi importante care au fost primite anterior perioadei de anchetă, dar care au conferit un avantaj în cursul perioadei de anchetă și care nu fuseseră raportate.

(77)

În aceste condiții, Comisia consideră că nu a primit informații esențiale relevante pentru acest aspect al anchetei. Acest lucru a cauzat dificultăți serioase de a se ajunge la o concluzie precisă și fundamentată pentru constatările privind subvenția aferente granturilor în ceea ce-l privește pe acest producător-exportator.

(78)	Prin urmare, Comisia a notificat societatea că va lua în considerare posibilitatea să își bazeze parțial constatările pe cele mai bune date disponibile, în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază (și anume, privind informațiile referitoare la granturi).

(79)

În răspunsul la scrisoarea Comisiei, societatea a obiectat cu privire la aplicarea articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază referitor la granturi. Aceasta a susținut că granturile constatate de Comisie în cursul vizitei de verificare nu au fost raportate întrucât chestionarul nu i-a solicitat să raporteze acele granturi care au fost primite înainte de perioada de anchetă și care nu erau înregistrate ca active amânate. În plus, ea a susținut că a furnizat o defalcare a acestor granturi în cursul vizitei de verificare.

(80)

Comisia a constatat, cu ocazia vizitei de verificare, că majoritatea granturilor primite înainte de PA erau legate de active pe baza denumirilor subvențiilor care au făcut obiectul anchetei. Astfel, producătorul-exportator ar fi trebuit să recunoască aceste granturi ca active/venituri amânate în conformitate cu normele contabile aplicabile, astfel cum sunt prezentate în notele explicative la situațiile sale financiare. Prin urmare, societatea ar fi trebuit să raporteze granturile în răspunsul la chestionar, prin care se solicita să se raporteze toate granturile aferente activelor și contabilizate ca venituri reportate. Faptul că auditorul nu a calificat aceste granturi ca active amânate nu înseamnă că sumele primite înainte de PA nu pot conferi un avantaj în cursul PA, în special atunci când nu au fost furnizate detalii suplimentare, altele decât o defalcare pentru fiecare societate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că societatea nu a furnizat nici informațiile detaliate despre granturile primite în cursul PA și care au fost raportate în răspunsul la chestionar, nici detalii privind granturile care au fost primite înainte de PA, și despre care s-a constatat doar în cursul vizitei de verificare că sunt relevante pentru PA. În absența acestor informații detaliate, Comisia nu a putut utiliza informațiile despre granturi furnizate de societate.

(81)

Prin urmare, Comisia a trebuit să își bazeze constatările privind granturile pentru această societate pe cele mai bune date disponibile. În ancheta la fața locului, Comisia a constatat că această societate a primit sume substanțiale de la diverse programe de granturi și, prin urmare, Comisia a utilizat ca cele mai bune date disponibile valoarea cea mai mare a subvențiilor constatate pentru aceste granturi în cursul PA.

3.3. Subvenții și programe de subvenționare care fac obiectul prezentei anchete

(82)

Pe baza informațiilor cuprinse în reclamație, în avizul de deschidere, precum și pe baza răspunsurilor la chestionarul Comisiei, presupusa subvenționare prin următoarele subvenții din partea GC a făcut obiectul unei anchete:

(i)	Împrumuturi preferențiale de susținere a politicilor, linii de credit, alte finanțări și garanții;

(ii)	Garanție de facto cu privire la continuitatea operațiunilor pentru întreprinderile din industria produselor plate din oțel laminate la cald care se confruntă cu dificultăți de rambursare a împrumuturilor;

(iii)

Programele de granturi

—	Programul „China World Top Brand”

—	Programul Mărci Celebre

—	Asistență pentru societățile citate în proceduri antidumping

—	Subvenții din fondul de stat pentru proiecte tehnologice cheie

—	Granturi de asistență la export, cum ar fi de exemplu recompense pentru întreprinderile exportatoare avansate sau pentru rezultate la export, subvenții pentru comerțul echitabil, granturi pentru cooperare economică internațională

—	Grant destinat întreprinderilor experimentale inovatoare

—	Fond de sprijin special pentru întreprinderile care nu sunt deținute de stat

—

Granturi legate de protecția mediului, cum ar fi de exemplu stimulente pentru protecția mediului și conservarea resurselor, promovarea utilizării resurselor sinergice, fonduri de stimulare destinate proiectelor de retehnologizare pentru conservarea energiei, promovarea centrelor demonstrative de gestionare a energiei

—

Granturile legate de modernizarea și transformarea tehnologică cum ar fi, de exemplu, promovarea sarcinilor de cercetare și dezvoltare din cadrul planurilor de sprijin pentru știință și tehnologie, promovarea ajustării revitalizării și renovării tehnologice a industriilor-cheie, granturi pentru aplicarea comercială a rezultatelor obținute prin cercetare și dezvoltare, promovarea îmbunătățirii calității, promovarea înregistrării brevetelor, fondurile primite în cadrul programului „Trei categorii”

—	Granturi pentru eliminarea capacităților învechite

—	Granturile provinciei Liaoning – Programul „Cinci puncte, o linie”

—	Subvențiile oferite în noua zonă Tianjin Binhai și în zona de dezvoltare economică și tehnologică Tianjin: Fondul pentru știință și tehnologie și programul de amortizare accelerată

—	Subvenții ad-hoc, acordate de autoritățile municipale/provinciale;

(iv)

Programele de scutire și de reducere a impozitelor directe

—	Privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor (EIT) pentru produse obținute din resurse prin utilizare sinergică

—	Credite EIT pentru acoperirea cheltuielilor de investiții în materie de echipamente legate de protecția mediului, conservarea energiei și a apei și siguranța producției

—	Privilegii EIT pentru societăți care utilizează tehnologie avansată și nouă

—	Privilegii EIT în cadrul Programului de dezvoltare Great Western,

—	Privilegii EIT pentru veniturile provenite din produse încurajate,

—	Credite EIT pentru achiziționarea de echipamente de pe piața internă

—	Scutire sau reducere a contribuțiilor legate de finanțarea lucrărilor hidraulice

—	Programul „two free/three half” (doi ani cu exonerare de impozit urmați de trei ani la 50 %) pentru întreprinderi cu investiții străine (IIS)

—	Compensare EIT pentru activitatea de cercetare și dezvoltare

—	Reduceri ale impozitului pe profit pentru întreprinderile cu investiții străine care achiziționează echipamente fabricate în China

—	Politici fiscale preferențiale în cadrul programului de revitalizare a regiunii de Nord-Est

—	Politici fiscale preferențiale pentru regiunea de Vest

—	Politici fiscale preferențiale pentru zone de coastă deschise economic și zone de dezvoltare economică și tehnologică pentru societățile cu investiții străine

—	Politici fiscale preferențiale pentru zone economice speciale pentru societățile cu investiții străine

—	Scutirea sau reducerea fiscală aferentă folosinței terenurilor

—	Reduceri fiscale locale

—	Scutirea fiscală referitoare la dividendele distribuite între întreprinderile rezidente calificate;

(v)

Programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import

—	Scutiri de TVA și reduceri tarifare la import pentru utilizarea echipamentelor și tehnologiei importate

—	Reduceri de TVA pentru achizițiile de echipamente produse în China efectuate de întreprinderi cu investiții străine

—	Scutiri de TVA pentru produse vândute de întreprinderile cu investiții străine

—	Reducerea/scutirea de TVA pentru produsele provenite din utilizarea sinergică a resurselor

—	Facilități fiscale pentru regiunile Centrală și de Vest;

(vi)

Furnizarea de bunuri și servicii de către autoritățile publice în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată (LTAR)

—	Furnizarea de minereu de fier de către autoritățile publice în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată

—	Furnizarea de profiluri de cocs de către autoritățile publice în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată

—	Furnizarea de cărbune cocsificabil de către autoritățile publice în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată

—	Furnizarea de energie de către autoritățile publice contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată

—	Acordarea drepturilor de proprietate și de folosință asupra terenurilor de către autoritățile publice contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată;

(vii)

„Schemele privind bazele de demonstrare pentru transformare și modernizare legate de comerțul exterior” (baze de demonstrare) și „platformele de servicii comune”;

(viii)

Subvenționarea furnizării de produse plate laminate la cald în UE în cursul perioadei de anchetă.

3.4. Împrumuturi preferențiale

(83)

În conformitate cu informațiile furnizate de cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, 45 de instituții financiare le-au acordat împrumuturi. Dintre aceste 45 de instituții financiare, 35 erau bănci deținute de stat. Cele 10 instituții financiare rămase erau fie instituții financiare private, fie Comisia nu a identificat nicio informație concludentă privind structura acționariatului lor. Cu toate acestea, numai cinci bănci deținute de stat au completat chestionarul specific, în pofida solicitării făcute GC care viza toate cele 35 de bănci deținute de stat. Din restul de 10 de instituții financiare, una singură a răspuns, indicând faptul că nu putea să răspundă fără consultarea prealabilă a autorităților de reglementare. După consultarea CBRC, această instituție financiară a informat Comisia că era dispusă să coopereze, dar că CBRC i-a sugerat că o astfel de cooperare ar trebui să fie efectuată prin intermediul unui mecanism de cooperare în materie de reglementare (de exemplu, un schimb de informații între autoritățile de reglementare din China și respectiv UE, mai degrabă decât direct între Comisie și bancă). Comisia a salutat această ofertă de cooperare, dar a remarcat că era imposibil să stabilească un astfel de acord intermediar pentru restul perioadei de anchetă. În orice caz, Comisia nu a mai primit nicio altă scrisoare sau solicitare directă din partea CBRC. În plus, instituția financiară nu a transmis observații pe fond în termenul stabilit. Prin urmare, Comisia a trebuit să se bazeze pe cele mai bune informații disponibile.

3.4.1. Băncile chineze deținute de stat care acționează în calitate de organisme publice

(84)

Comisia a verificat dacă băncile deținute de stat au acționat ca organisme publice în sensul articolelor 3 și 2 litera (b) din regulamentul de bază. În acest sens, testul aplicabil pentru a stabili că o întreprindere de stat este un organism public constă în următoarele (16): „Ceea ce contează este dacă o entitate este învestită cu autoritate de a exercita funcții guvernamentale, mai degrabă decât modul în care acestea se realizează. Există diferite moduri în care administrațiile publice în sensul strict al cuvântului ar putea conferi autoritate entităților. În consecință, diferitele tipuri de dovezi pot fi relevante pentru a demonstra că o astfel de autoritate a fost conferită unei anumite entități. Dovezile care arată că o entitate exercită, de fapt, funcții guvernamentale pot servi drept dovezi că aceasta deține sau a fost învestită cu autoritate guvernamentală, în special atunci când astfel de dovezi indică o practică constantă și sistematică. Prin urmare, în opinia noastră, dovada că un guvern exercită un control semnificativ asupra unei entități și conducerii ei poate servi, în anumite circumstanțe, ca dovadă că respectiva entitate deține autoritatea guvernamentală și exercită autoritatea respectivă în îndeplinirea funcțiilor publice. Cu toate acestea, subliniem faptul că, în afara unei delegări exprese a autorității într-un instrument juridic, existența unei simple legături oficiale între o entitate și guvern în sens restrâns este improbabil să fie suficientă pentru a constata deținerea autorității guvernamentale. Astfel, de exemplu, simplul fapt că un guvern este acționarul majoritar al unei entități nu demonstrează că un guvern exercită un control semnificativ asupra comportamentului entității respective sau, cu atât mai puțin, că guvernul a conferit acesteia o autoritate guvernamentală. Cu toate acestea, în anumite cazuri, dacă dovezile arată că semnele formale ale controlului guvernamental sunt multiple și dacă există și dovezi că acest control a fost exercitat în mod semnificativ, atunci aceste dovezi pot permite o concluzie conform căreia entitatea în cauză exercită autoritate guvernamentală.” În cazul de față, concluzia că băncile deținute de stat exercită autoritate guvernamentală se bazează pe indiciile formale ale controlului guvernamental și pe elementele de probă care arată că acest control a fost exercitat în mod semnificativ.

(85)

Comisia a încercat să obțină informații despre deținerea în proprietate de către stat, precum și indicii formale ale controlului guvernamental în băncile deținute de stat. Ea a analizat, de asemenea, dacă controlul a fost exercitat în mod semnificativ. Ancheta privind această exercitare a fost împiedicată prin refuzul din partea autorităților chineze și a băncilor deținute de stat de a permite Comisiei să analizeze procesul de luare a deciziilor care a condus la acordarea de împrumuturi în condiții preferențiale.

(86)	În scopul realizării acestei analize, Comisia a examinat mai întâi informațiile pentru cele cinci bănci deținute de stat care au completat chestionarul specific și care au permis verificarea.

3.4.1.1. Băncile deținute de stat care au cooperat

(87)

Următoarele cinci bănci deținute de stat au furnizat un răspuns la chestionar, care a fost verificat la fața locului: EXIM, ICBC, CCB, ABC și BOC. Aceste cinci bănci deținute de stat au reprezentat o parte semnificativă din împrumuturile acordate celor patru grupuri de societăți incluse în eșantion în cursul perioadei de anchetă în ceea ce privește sumele împrumutate (variind de la 50 % la 60 % atât pentru Hesteel Group, cât și pentru Jiangsu Shagang Group și de la 80 % la 95 %, atât pentru Benxi Group, cât și pentru Shougang Group).

(a) Indicii formale ale proprietății și controlului de către autoritățile chineze

(88)	Pe baza informațiilor furnizate în răspunsul la chestionar și în cursul vizitei de verificare, Comisia a stabilit că GC deține, fie în mod direct sau indirect, mai mult de 50 % din acțiuni în fiecare dintre aceste instituții financiare.

(89)

În ceea ce privește indiciile formale ale controlului guvernamental ale celor cinci bănci deținute de stat care au cooperat, Comisia le-a calificat în ansamblu drept „instituții financiare importante deținute de stat”. În plus, comunicarea „Regulamentul interimar privind consiliile de supraveghere ale unor instituții financiare importante deținute de stat” prevede că: „Instituțiile financiare importante deținute de stat menționate în aceste regulamente se referă la bănci de stat, bănci comerciale, societăți de gestionare a activelor financiare, societăți de valori mobiliare, societăți de asigurări, etc. (denumite în continuare instituții financiare de stat), ai căror membrii ai consiliului de supraveghere au fost instituiți de Consiliul de Stat” (17).

(90)

Consiliul de supraveghere al importantelor instituții financiare deținute de stat este numit în conformitate cu „Regulamentul interimar privind consiliile de supraveghere ale unor instituții financiare importante deținute de stat”. În temeiul articolelor 3 și 5 din regulamentul interimar, Comisia a stabilit că membrii consiliului de supraveghere sunt instituiți și răspund în fața Consiliului de Stat, ilustrând astfel controlul instituțional al statului asupra activităților comerciale ale băncilor deținute de stat cooperante. În plus față de aceste indicii general aplicabile, Comisia a constatat următoarele în ceea ce privește cele cinci bănci deținute de stat:

EXIM

(91)

EXIM a fost înființată și funcționează în conformitate cu „Notificarea privind înființarea Export-Import Bank of China” emisă de Consiliul de Stat și cu statutul EXIM. Statul, în calitate de proprietar în proporție de 100 % al EXIM, deține controlul EXIM prin numirea membrilor consiliului său de supraveghere. Membrii respectivi reprezintă interesul statului, inclusiv considerentele de politică, în cadrul reuniunilor EXIM. Nu există un consiliu de administrație. Statul desemnează direct personalul de conducere al EXIM. Potrivit site-ului său internet, EXIM este destinat să sprijine China în materie de comerț exterior, investiții și cooperare economică internațională. EXIM este angajat în consolidarea sprijinului financiar acordat sectoarelor cheie și verigilor slabe din economia Chinei pentru asigurarea unei dezvoltări economice și sociale durabile și sănătoase.

ICBC:

(92)

Pe baza capitolelor 8 și 10 din statutul său, GC, prin intermediul participației sale de 69,6 %, are competența de a desemna cele mai importante funcții în gestionarea băncii, cum ar fi președintele și vicepreședintele, președintele și vicepreședintele consiliului de administrație, directorul executiv, precum și președintele Consiliului de supraveghere.

(93)

În plus, potrivit statutului ICBC, consiliul de administrație convoacă reuniuni ale acționarilor, decide cu privire la strategia de afaceri și bugetul băncii, ia decizii de investiții (și de fuziune), decide cu privire la condițiile de concediere a personalului cu funcții de conducere, elaborează sistemul de gestionare a riscurilor, decide cu privire la înființarea de departamente și sucursale. Această listă neexhaustivă a responsabilităților ilustrează un control al statului asupra activității de zi cu zi a ICBC.

CCB:

(94)

Astfel cum s-a menționat în capitolul 11 și 12 din statutul său, GC, în calitatea sa de acționar principal cu o participație de 57,31 %, deține competența de a numi majoritatea membrilor din consiliul de administrație, care este agenția executivă a adunării generale a acționarilor și care asigură conducerea CCB și răspunde în fața adunării acționarilor. Același lucru este valabil și pentru consiliul de supraveghere, adică, organismul de supraveghere al băncii, astfel cum este prevăzut în capitolul 16 din statut.

(95)

În plus, în conformitate cu statutul CCB, consiliul de administrație decide cu privire la bugetul băncii, ia deciziile privind investițiile, decide cu privire la destituirea directorului executiv auditor și a secretarului consiliului de administrație. Cei 10 membri executivi (dintr-un total de 15 membri) ai consiliului de administrație constituie personalul de conducere de nivel superior al CCB. Această listă neexhaustivă a responsabilităților ilustrează un control al statului asupra activității de zi cu zi a CCB.

ABC:

(96)

Astfel cum se menționează la articolul 134 din Statut, GC, în calitatea sa de acționar principal cu o participație de 79,62 %, deține competența de a numi toți directorii din consiliul de administrație. Același lucru este valabil și pentru consiliul de supraveghere, în conformitate cu articolul 199 din statut.

(97)

În plus, potrivit statutului ABC, consiliul de administrație, printre altele, stabilește strategia băncii, decide cu privire la bugetul băncii, ia deciziile privind investițiile, numește președintele și secretarul consiliul de administrație, elaborează și monitorizează sistemul de gestionare a riscurilor. Această listă neexhaustivă a responsabilităților ilustrează un control al statului asupra activității de zi cu zi a ABC.

BoC:

(98)	Astfel cum se menționează la articolul 122 din statut, GC, în calitatea sa de acționar principal cu o participație de 64,63 %, deține competența de a numi administratorii executivi și neexecutivi ai bănci, care alcătuiesc consiliul de administrație.

(99)

Pe de altă parte, în conformitate cu statutul BOC, consiliul de administrație decide, printre altele, principiile strategice ale instituțiilor financiare, planurile de afaceri și planurile de investiții majore, numește sau demite cadrele superioare, cum ar fi președintele și secretarul consiliului de administrație, vicepreședintele, și alți membri importanți ai personalului de conducere. Consiliul decide, de asemenea, cu privire la punerea în aplicare a rezoluțiilor în cadrul adunării acționarilor și aprobă politicile de guvernanță corporativă. Această listă neexhaustivă a responsabilităților ilustrează un control al statului asupra activității de zi cu zi a BOC.

(b) Elemente de probă care arată că guvernul exercită un control semnificativ asupra comportamentului instituțiilor respective

(100)

De asemenea, Comisia a solicitat informații care să dovedească dacă GC exercită sau nu un control semnificativ asupra comportamentului celor cinci bănci deținute de stat care au cooperat în ceea ce privește politicile de împrumut și evaluarea riscului în ceea ce privește împrumuturile, în cazul în care acestea au acordat împrumuturi industriei siderurgice. Următoarele acte normative au fost luate în considerare în acest sens:

—	Articolul 34 din Legea RPC privind băncile comerciale (denumită în continuare „legea bancară”);

—	Articolele 7 și 15 din Normele generale privind împrumuturile (puse în aplicare de People's Bank of China);

—	Capitolul 5 din cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică;

—	Capitolul 5 din cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică;

—	Decizia nr. 40;

—

Orientările furnizate de People's Bank of China (PBOC – Banca populară a Chinei), Comisia de reglementare bancară din China (denumită în continuare „CBRC”), Comisia de reglementare a valorilor mobiliare din China (denumită în continuare „CSRC”), Comisia de reglementare a asigurărilor din China (denumit în continuare „CIRC”) privind sprijinirea industriilor cărbunelui și oțelului pentru soluționarea capacității excedentare și pentru realizarea schimbărilor pozitive în ceea ce privește dezvoltarea (2016) (denumite în continuare „Orientările PBOC, CBRC, CSRC și CIRC”);

—

Comunicarea privind „Mai multe avize privind soluționarea capacității excedentare”, emisă de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (denumită în continuare „CNDR”), de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației („MIIT”) și de CBRC (2016) (denumită în continuare comunicarea „Mai multe avize privind soluționarea capacității excedentare”);

—

Orientările CBRC în materie de credite ecologice (coroborate cu avizele privind consolidarea economisirii energiei și reducerea emisiilor și accelerarea procesului de ajustare structurală a sectorului fierului și oțelului, iunie 2010, Consiliul de Stat) (denumite în continuare „Orientări privind creditele ecologice”).

(101)

La examinarea acestor acte de reglementare, Comisia a constatat că instituțiile financiare din RPC își desfășoară activitatea într-un mediu juridic general care le direcționează să se alinieze la obiectivele politicilor industriale ale GC atunci când iau decizii financiare.

(102)

La nivel general, articolul 34 din Legea bancară, care se aplică tuturor instituțiilor financiare care își desfășoară activitatea în China prevede că „băncile comerciale își desfășoară activitatea de acordare de împrumuturi în funcție de necesitățile dezvoltării economiei naționale și a dezvoltării sociale și sub îndrumarea politicii industriale de stat”. În ceea ce privește EXIM, mandatul său de politică publică este stabilit în Notificarea privind înființarea Export Import Bank of China (EXIM), precum și în alte comunicări disponibile publicului.

(103)

În urma comunicării constatărilor, GC a indicat că împrumuturile speciale la care se referă articolul 7 din Normele generale privind împrumuturile menționate mai sus au fost eliminate în 1999 pe baza unei Circulare privind îmbunătățirea administrării împrumuturilor speciale (YINFA [1999] nr. 228) și că articolul 15 a devenit irelevant, întrucât PBOC nu mai stabilește limitele superioare și inferioare ale împrumuturilor.

(104)

În plus, autoritățile chineze au mai susținut că articolul 34 din Legea bancară a fost interpretat în mod eronat de către Comisie. De asemenea, GC susține că articolele 4, 5 și 7 din Legea bancară se referă la autonomia bancară, lipsa intervenției din partea entităților sau persoanelor fizice și guverne, precum și examinarea credibilității debitorilor. În plus, GC a afirmat că articolul 34 nu ar trebui să fie citit în mod izolat.

(105)

Comisia a recunoscut că împrumuturile speciale au fost eliminate în 1999. Acest lucru nu infirmă, totuși, concluziile formulate cu privire la existența împrumuturilor în condiții preferențiale, care se bazează, de asemenea, pe alte date disponibile care, luate ca atare, sunt suficiente.

(106)

În ceea ce privește articolul 15 din Normele generale privind împrumuturile, Comisia nu este de acord cu punctul de vedere al GC. Articolul respectiv prevede: „În conformitate cu politica de stat, departamentele relevante pot subvenționa dobânda împrumuturilor cu scopul de a promova creșterea anumitor sectoare industriale și dezvoltarea economică în anumite domenii.” Astfel, această dispoziție rămâne relevantă chiar și după eliminarea plafoanelor și pragurilor pentru rata dobânzilor. În orice caz, articolul 38 din Legea bancară încă se referă la limite și poate în orice moment să fie aplicat.

(107)

În ceea ce privește Legea bancară, articolele 4, 5 și 7 fac parte din „Capitolul I Dispoziții generale”, în timp ce articolele 34 și 35 fac parte din „Capitolul IV Norme fundamentale pentru împrumuturi și alte activități economice.” articolul 4 prevede că „activitățile economice ale băncilor comerciale sunt reglementate de principiile de siguranță, lichiditate și eficiență. Băncile comerciale iau propriile decizii în ceea ce privește activitățile economice, își asumă responsabilitatea pentru propriile riscuri, își asumă responsabilitatea exclusivă pentru profiturile și pierderile lor și exercită autorestricție. Băncile comerciale, conform legii, desfășoară activități economice fără intervenții din partea oricărei unități sau a oricărei persoane fizice. Băncile comerciale își asumă în mod independent răspunderea civilă cu întreaga lor proprietate ca persoană juridică”. Articolul 7 din Legea bancară se referă la examinarea bonității debitorului.

(108)

Ancheta a arătat că articolele 4 și 7 din Legea Bancară se aplică sub rezerva articolului 34 din Legea Bancară, adică în cazul în care statul stabilește o politică de stat, băncile o pun în aplicare și urmează instrucțiunile statului. Constatările prezentei anchete nu susțin argumentul că băncile nu iau în considerare politica și planurile de stat atunci când iau decizii de creditare. Mai degrabă acestea au confirmat contrariul, astfel cum a fost descris în mod clar în considerentele 121-128 de mai jos. Prin urmare, Comisia a considerat că articolul 4 din Legea bancară nu a împiedicat băncile comerciale să ia în considerare politica și planurile industriale de stat.

(109)

GC s-a referit, de asemenea, la articolul 5 din Legea bancară, de unde a dedus că nu există „nicio intervenție din partea administrațiilor locale sau departamentelor guvernamentale la diferite niveluri, a organizațiilor publice sau a persoanelor fizice în activitatea economică a băncilor.” Cu toate acestea, textul articolului 5 din Legea bancară este după cum urmează: „Băncile comerciale trebuie să adere la principiile egalității, voluntariatului, echității și bunei credințe în relațiile comerciale cu clienții lor”. În opinia Comisiei, această formulare nu scutește băncile de datoria de a aplica considerații ce țin de politici de stat, astfel cum se prevede la articolul 34 din Legea bancară. Astfel cum se prevede la considerentele 121-128 de mai jos, având în vedere comportamentul băncilor atunci când au acordat împrumuturi societăților incluse în eșantion, acest articol nu poate fi, așadar, luat în considerare pentru a contrazice interpretarea Comisiei privind articolul 34.

(110)

Politica industrială a statului este stabilită prin planificare centrală, așa cum se explică în capitolul 3.1 de mai sus. În ceea ce privește industria siderurgică, capitolul 5 din cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică prevede în mod specific consolidarea legăturii dintre politicile financiare și politica industrială din domeniul siderurgiei. În plus, capitolul 5 din cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică emite „orientări către instituțiile financiare și capital privat pentru a sprijini sarcinile prioritare ale planului” și prevede că „În ceea ce privește întreprinderile care dispun de o piață și sunt profitabile, băncile mențin cererea de credite rezonabilă”.

(111)

În mod similar, Decizia nr. 40 dă instrucțiuni tuturor instituțiilor financiare să ofere sprijin prin acordarea de credite în mod special către proiectele „încurajate”. După cum s-a explicat în capitolul 3.1, proiectele din industria siderurgică aparțin categoriei de proiecte „încurajate”.

(112)

În urma comunicării constatărilor, GC a indicat, de asemenea, că Comisia nu a explicat în ce mod Decizia nr. 40 demonstrează că băncile sunt obligate să efectueze operațiuni de credit preferențial și a făcut referire la articolele 17 și 18 din decizia respectivă. Comisia a precizat că în decizie este prevăzută intenția GC de a sprijini în mod activ dezvoltarea industriei siderurgice. De asemenea, decizia conține instrucțiuni adresate tuturor instituțiilor financiare de a oferi sprijin de tip credit numai proiectelor încurajate (categorie în care se încadrează proiectele legate de siderurgie) și garantează că se vor pune în aplicare și „alte politici preferențiale vizând proiectele încurajate”. Pe baza celor de mai sus, băncile au obligația de a oferi sprijin industriei siderurgice prin acordarea de credite în temeiul Deciziei nr. 40. Deși articolele 17 și 18 din aceeași decizie solicită în egală măsură băncilor să respecte principiile de credit bancar, Comisia nu a putut stabili în cursul anchetei că această solicitare a fost pusă efectiv în aplicare. Prin urmare, Decizia nr. 40 confirmă constatarea anterioară în ceea ce privește Legea bancară conform căreia băncile exercită autoritate guvernamentală sub forma operațiunilor de credit preferențial.

(113)

Pe de altă parte, „Orientările PBOC, CBRC, CSRC și CIRC”, precum și comunicarea „Mai multe avize privind soluționarea capacității excedentare”, sunt destinate în mod expres întreprinderilor din sectorul siderurgic. Acestea afirmă că instituțiile financiare trebuie să recunoască pe deplin rolul de pilon și importanța strategică a industriilor cărbunelui și oțelului și să acorde în continuare sprijin prin acordarea de credite întreprinderilor siderurgice care respectă politica industrială și care se ajustează și se regrupează fără să-și mărească capacitățile de producție. Acest sprijin se extinde la stabilirea ratelor dobânzilor și la promovarea obligațiunilor și împrumuturilor pentru fuziuni și achiziții. Pe de altă parte, se promovează restructurarea datoriilor și anularea datoriilor.

(114)

În urma comunicării constatărilor, GC a afirmat că nu a fost făcută nicio trimitere din partea Comisiei la dispoziții specifice în documentele menționate mai sus care să susțină concluziile acesteia. Comisia a subliniat că își întemeiase afirmațiile din considerentul anterior, printre altele, pe următoarele fragmente din comunicarea „Mai multe avize privind soluționarea capacității excedentare”:

(a)

„Instituțiile financiare bancare vor acorda o mai mare recunoaștere rolului esențial și strategic al industriei siderurgice și a cărbunelui în economia națională, și vor pune în aplicare cu seriozitate politicile de acordare a creditului prin tratament diferențiat care vor fi în același timp flexibile dar și păstrate sub control.”

(b)	„Sprijinul financiar trebuie intensificat pentru întreprinderile din sectorul oțelului și cărbunelui care se implică în concentrări economice și reorganizare.”

(c)	„Instituțiile financiare bancare sunt încurajate să reorganizeze împrumuturile acordate întreprinderilor din sectorul siderurgiei și cărbunelui aflate în condiții dificile, dar care iau inițiativa de a-și reduce capacitatea.”

(d)

„În ceea ce privește întreprinderile din industria siderurgică și a cărbunelui având produse sau servicii care pot fi comercializate și posibilități de dezvoltare promițătoare, aflate în conformitate politicile industriale naționale și care iau inițiativa de reducere a capacității, de adaptare a structurilor și de transformare a modelelor de dezvoltare, instituțiile financiare bancare instituie comitetul creditorilor, ajustează scadența, ratele dobânzilor și metodele de rambursare a împrumuturilor și iau alte măsuri.”

(115)

În ceea ce privește Orientările PBOC, CBRC, CSRC și CIRC, următoarele fragmente sunt relevante, printre altele:

(a)

„Instituțiile financiare bancare trebuie să recunoască pe deplin rolul de pilon și poziția strategică a industriilor cărbunelui și oțelului, să înțeleagă cu precizie legea care guvernează dezvoltarea acestora, să acorde în continuare sprijin prin creditare, în conformitate cu principiile de control al riscurilor și de sustenabilitate a întreprinderilor, întreprinderilor pivot de înaltă calitate, care au tehnologii și echipamente avansate, produse competitive, piețe, care își pot restabili competitivitatea și care depășesc dificultățile temporare ca urmare a unui proces de reformă aprofundată și consolidare a managementului intern; oferă în mod activ servicii financiare complete întreprinderii care se adaptează și se regrupează, fără să-și mărească capacitățile de producție.”

(b)	„ameliorează procesul de stabilire a valorii ratei dobânzii și reduc costurile de finanțare ale întreprinderii.”

(c)

„Promovează activ inovarea de obligațiuni ecologice și obligațiuni cu randament înalt. Extind emisiunea de obligațiuni ecologice financiare, de securitizare a activelor financiare și alte instrumente financiare inovatoare care să orienteze dezvoltarea ecologică a industriilor oțelului și cărbunelui.”

(d)

„Promovează în mod activ și în mod constant restructurarea datoriei la nivel de întreprindere. Pentru întreprinderea care respectă politicile industriale naționale și ia în mod activ inițiativa de a reduce capacitatea de producție, de adaptare a structurii și de transformare pentru dezvoltare, și care îndeplinește anumite criterii de solvabilitate, în condițiile unei monitorizări a calității împrumutului și a unei clasificări exacte, ajutați-le să depășească starea dificilă, prin adaptarea duratei împrumutului, modalități de rambursare a datoriei și alte măsuri de restructurare.”

(e)	„Îmbunătățiți activitatea de acordare de împrumuturi M & A și extindeți amploarea împrumuturilor M & A, stabiliți, în mod rezonabil, termenul de rambursare a împrumutului și rata dobânzii, pentru a sprijini întreprinderile și regiunile cu avantaj comparativ să integreze capacitățile industriale”.

(116)

Orientările privind creditele ecologice încurajează instituțiile financiare să utilizeze diferite acordări de credite și politici de gestionare a riscurilor în conformitate cu politicile industriale și în funcție de statutul ecologic al debitorului. Industria siderurgică este considerată un beneficiar principal al împrumuturilor legate de proiecte de mediu. Strategia privind politica industrială în acest context este explicată în „Avizele privind consolidarea economisirii energiei și reducerea emisiilor și accelerarea procesului de ajustare structurală a sectorului fierului și oțelului”. Aceste avize subliniază că „industria fierului și oțelului, fiind industria cu cel mai mare potențial de economisire a energiei și de reducere a emisiilor, ocupă o poziție esențială în activitatea de economisire a energiei și de reducere a emisiilor. Consolidarea energiei și reducerea emisiilor și ajustarea structurală reprezintă măsuri importante și majore în transformarea modelului de dezvoltare a industriei metalurgice și siderurgice”. Proiectele legate de noile tehnologii și tehnici ale economiei circulare și măsurile de economisire a energiei și de reducere a emisiilor, cum ar fi stingerea uscată a cocsului la temperaturi și presiuni ridicate, îndepărtarea prafului uscat, recuperarea și utilizarea căldurii reziduale și a presiunii gazului de huilă, desulfurarea gazelor de ardere și de sinterizare, precum și finanțările „ecologice” care rezultă de aici, sunt, prin urmare, „promovate activ”.

(117)

Autoritățile chineze au transmis în observațiile făcute în urma comunicării constatărilor că Orientările privind creditele ecologice și „Avizele privind consolidarea economisirii energiei și reducerea emisiilor și accelerarea procesului de ajustare structurală a sectorului fierului și oțelului”, în mod similar, nu demonstrează existența unui cadru normativ obligatoriu pentru practicile de creditare. În special, autoritățile chineze au făcut referire la articolul 15 din orientările ecologice, care prevede că „instituțiile bancare consolidează obligația de diligență în acordarea de credite”.

(118)

Constatările prezentei anchete nu susțin argumentul că articolul 15 din Orientările privind creditele ecologice a împiedicat instituțiile financiare să urmeze politica industrială și planurile de stat atunci când au acordat împrumuturi. Mai degrabă, acestea au confirmat contrariul, astfel cum s-a descris în mod clar în considerentele 121-128 de mai jos. Din acest motiv, argumentul a fost respins.

(119)

Legea bancară este obligatorie din punct de vedere juridic. Caracterul obligatoriu al planurilor cincinale a fost stabilit mai sus la considerentul 55. Caracterul obligatoriu al Deciziei nr. 40 a fost stabilit mai sus la considerentul 55. Caracterul obligatoriu al altor acte de reglementare este demonstrat prin clauzele de supraveghere și evaluare pe care le conțin. Comunicarea „Mai multe avize privind soluționarea capacității excedentare” prevede că „CRBC, Comisia națională de dezvoltare și reformă și Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației organizează controlul și supravegherea punerii în aplicare a acestora în timp util.” articolul 28 din Orientările privind creditele ecologice prevede că „Autoritățile de reglementare din sectorul bancar … evaluează efectul creditelor ecologice acordate de instituțiile financiare din sectorul bancar într-un mod cuprinzător pe baza raportărilor transmise de bănci – off site, cât și pe baza inspecțiilor de la fața locului. Rezultatele evaluării sunt utilizate ca baze importante pentru ratingurile cu scop de reglementare, accesul instituțiilor, accesul întreprinderilor și evaluările performanței personalului cu funcții superioare de conducere din instituțiile financiare ale sectorului bancar, în conformitate cu legislația și reglementările relevante”. Orientările PBOC, CBRC, CSRC și CIRC privind sprijinirea industriilor cărbunelui și oțelului pentru soluționarea capacității excedentare și pentru realizarea schimbărilor pozitive în ceea ce privește dezvoltarea prevăd că instituțiile financiare ar trebui să consolideze comunicarea cu departamentele administrației publice locale.

(120)

Pe această bază, Comisia concluzionează că GC a creat un cadru normativ pe care membrii consiliului de administrație și ai consiliului de supraveghere desemnați de GC și care răspund în fața GC trebuiau să-l respecte. Prin urmare, autoritățile chineze au invocat cadrul normativ pentru a exercita controlul în mod semnificativ asupra comportamentului celor cinci bănci deținute de stat care au cooperat de fiecare dată când acestea au acordat împrumuturi industriei siderurgice.

(121)

Comisia a urmărit, de asemenea, să identifice dovada concretă a exercitării controlului într-un mod semnificativ pe baza împrumuturilor concrete. În cursul verificării, cele cinci bănci deținute de stat cooperante au invocat articolele 4 și 5 din Legea bancară, potrivit cărora, acestea sunt obligate să efectueze o evaluare independentă a unei cereri de credit. Acestea au susținut că, în practică, au utilizat politici și modele sofisticate de evaluare a riscului de credit atunci când au acordat împrumuturile în discuție. Cu toate acestea, nu au fost furnizate exemple concrete. Cele cinci bănci deținute de stat cooperante au refuzat să furnizeze informații, inclusiv cu privire la evaluările specifice ale riscului de credit referitoare la societățile incluse în eșantion, din motive normative și contractuale. Cu privire la acestea din urmă, ele au subliniat că, fără acordul debitorului, furnizarea acestor informații ar constitui o încălcare a contractului. Toate cele patru grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion au refuzat să semneze o scrisoare de aprobare care să permită o examinare a datelor lor financiare la sediul băncii.

(122)

În lipsa unor elemente de probă concrete cu privire la evaluarea bonității, Comisia a analizat prin urmare mediul juridic general, astfel cum se prevede în considerentele 100-120 de mai sus, în combinație cu comportamentul celor cinci bănci deținute de stat cooperante în ceea ce privește împrumuturile acordate societăților incluse în eșantion. Acest comportament a contrastat cu poziția lor oficială, întrucât acestea nu s-au comportat cum ar fi normal pentru o instituție financiară, pe baza unei evaluări aprofundate a riscului prin raportare la condițiile pieței.

(123)

Vizitele de verificare au arătat că (exceptând anumite împrumuturi în valută și un singur împrumut acordat unui producător-exportator inclus în eșantion) împrumuturile au fost acordate celor patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion la rate ale dobânzii apropiate de rata dobânzii de referință a Băncii Populare a Chinei (PBOC) (18), indiferent de situația financiară a întreprinderilor și de riscul de credit. De aici rezultă că împrumuturile au fost acordate cu dobânzi sub nivelul dobânzilor de pe piață, în cazul în care se compară dobânda care corespunde profilului de risc al celor patru producători-exportatori incluși în eșantion. În plus, toate societățile incluse în eșantion au beneficiat de credite reînnoibile automat, ceea ce le permite să înlocuiască imediat capitalul rambursat la scadență cu un capital nou din noi împrumuturi.

(124)

În cazul grupului Shougang și în cazul grupului Benxi, calendarele de plată au fost restructurate sau datoria a fost ștearsă din cauza unor dificultăți financiare, iar Comisia a identificat un exemplu concret de intervenție din partea GC, ceea ce a dus la o restructurare a datoriei împotriva unui raționament financiar mai corect al instituțiilor financiare (19).

(125)

Comisia a constatat, de asemenea, că împrumuturile care ar fi trebuit să fie raportate de către băncile comerciale ca împrumuturi preferențiale nu au fost indicate ca atare în registrul național central al creditelor de către cele cinci bănci deținute de stat care au cooperat. Obligația de a raporta există în special în cazul în care creditele au fost restructurate, în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația de plată sau în cazul în care au fost eliberate credite reînnoibile automat (revolving). Aceste situații au fost constatate pentru toate cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion. În conformitate cu „Orientările CBRC privind clasificarea împrumuturilor bazate pe riscuri”, toate aceste cazuri ar fi trebuit să fie incluse în registrul central al creditelor. Această lipsă de raportare de către instituțiile financiare duce la o imagine distorsionată cu privire la situația creanțelor societății în registrul central al creditelor, întrucât registrul nu reflectă bonitatea financiară reală a societății. Prin urmare, chiar și în cazul în care o instituție financiară ar aplica o evaluare a riscului prin raportare la piață, ar fi făcut acest lucru pe baza unor informații inexacte.

(126)

În urma comunicării constatărilor, GC a susținut că absența raportării unor împrumuturi în registrul central al creditelor a demonstrat că cadrul legislativ pentru practicile de creditare nu era obligatoriu. Cu toate acestea, o nerespectare a obligației de a raporta anumite împrumuturi de către anumiți actori de pe piață nu înseamnă că orientările ca atare nu aveau forță juridică.

(127)

În plus, GC a remarcat faptul că rapoartele anuale în cazul mai multor bănci chineze conțineau capitole extinse în materie de gestionare a riscurilor și de analize de risc de credit și arătau în mod clar că împrumuturile acordate industriei siderurgice fuseseră mai degrabă restricționate, nu promovate. Comisia a considerat că informațiile furnizate privind evaluarea riscului de credit din aceste rapoarte anuale nu conțineau niciun fel de element nou propus de către autoritățile chineze. În orice caz, acestea erau abstracte și nu permiteau evaluarea cazurilor individuale, nici nu constituie dovada faptului că o astfel de evaluare are loc efectiv. În plus, exemplele furnizate de către GC pentru EXIM și CCB se refereau doar la o scădere a procentului de împrumuturi acordate industriei siderurgice. Aceste afirmații nu au furnizat niciun fel de informații cu privire la condițiile în care aceste împrumuturi au fost acordate. În orice caz, în lipsa oricărei informații cu privire la situația globală a împrumuturilor în favoarea industriei siderurgice acordate de ansamblul băncilor deținute de stat și de băncile private care sunt mandatate și direcționate, faptul că două dintre acestea și-au redus expunerea nu este relevant. În ceea ce privește raportul anual al China Merchants Bank, afirmația autorităților chineze se referea numai la faptul că banca și-a modificat politicile de creditare fără a aduce nicio altă precizare. Chiar dacă China Merchants Bank și-a „sporit strictețea standardelor de intrare” , referința citată mai afirmă și faptul că banca „și-a sprijinit clienții de calitate”.

(128)

Prin urmare, Comisia nu vede niciun motiv pentru a-și schimba constatările și a concluzionat că GC a exercitat un control semnificativ asupra comportamentului celor cinci bănci deținute de stat care au cooperat în ceea ce privește politicile de împrumut și evaluarea riscului în ceea ce privește împrumuturile, în cazurile în care acestea au acordat împrumuturi industriei siderurgice.

(129)

Potrivit constatărilor Comisiei, cadrul juridic prezentat mai sus este pus în aplicare de cele cinci instituții financiare cooperante deținute de stat în exercitarea funcțiilor guvernamentale cu privire la sectorul siderurgic, acționând astfel în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, și în conformitate cu jurisprudența relevantă a OMC.

(130)

După comunicarea constatărilor, GC a susținut că, pentru a stabili că băncile deținute de stat sunt organisme publice, Comisia nu a îndeplinit standardele în materie de elemente de probă relevante deoarece ea s-ar fi întemeiat exclusiv pe indicii formale ale controlului guvernamental, cum ar fi deținerea în proprietate de către autoritățile chineze sau competența de a numi sau de a desemna persoane cu funcții de conducere pentru a trage concluziile sale. Comisia a respins acest argument ca neîntemeiat, întrucât a examinat, de asemenea, exercitarea acestui control în mod constructiv în detaliu în considerentele 100-128 de mai sus.

3.4.1.2. Băncile deținute de stat care nu au cooperat

(131)

Astfel cum se indică în secțiunea 3.2 de mai sus, GC nu a solicitat niciunei alte bănci deținute de stat care a oferit împrumuturi societăților incluse în eșantion să returneze chestionarul specific. Prin urmare, în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în considerentele 61-75 de mai sus, Comisia a decis să utilizeze cele mai bune date disponibile pentru a stabili dacă aceste bănci deținute de stat se califică sau nu drept organisme publice.

(132)

Utilizând informații disponibile public, cum ar fi site-ul băncii, rapoartele anuale, informațiile disponibile din anuarele bancare sau informațiile disponibile pe internet, Comisia a stabilit că următoarele 30 de bănci care au acordat împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion erau parțial sau integral în proprietatea statului în mod direct sau erau în proprietatea unor persoane juridice de stat: China Development Bank, Bank of Communications, China Everbright Bank, Postal Savings Bank, China Merchants Bank, Shanghai Pudong Development Bank, China Industrial Bank, Shenyang Rural Commercial Bank, Benxi City Commercial Bank, Benxi Commercial Bank, Kailuan Group Financial Co., Liaoning Hengyi Financing Lease Co., Ltd., Bank of Chengde, Bank of Hebei, Bank of Shanghai, Ningbo Bank, China CITIC Bank, China Guangfa Bank, China Bohai Bank, Huaxia Bank, China Resources Bank, China Zheshang Bank, China Credit Trust, Huarong International Trust Co. Ltd., Northern International Trust Co., Ltd., Zhangjiakou Bank, Hebei Iron and Steel Group Financial Co., Ltd, Shougang Group Finance, Finance Bureau of Benxi City, Zunhua Rural Credit Union. Informațiile cu privire la structura acționariatului băncilor respective pot fi găsite în tabelul de mai jos.

Denumirea băncii

Informații privind structura acționariatului

China Development Bank

Bancă deținută de stat în proporție de 100 %

Bank of Communications

Ministerul de Finanțe și Central Huijin Investments dețin 26,53 % din acțiunile băncii.

China Everbright Bank

Ministerul de Finanțe și Central Huijin Investments dețin 41,24 % din acțiunile băncii.

Postal Savings Bank

Creată inițial în 2007 de către Biroul Poștei de Stat, un departament care este în prezent anexat Ministerului Transporturilor. În prezent, 64 % din acțiuni sunt deținute de China Post Corp., care este deținută integral de stat.

China Merchants Bank

Această bancă face parte din China Merchants Group, o întreprindere de stat (ÎS).

Shanghai Pudong Development Bank

China Mobile Communication Group Guangdong Limited (ÎS): 20 %

Shanghai International Group Co., Ltd (grup holding financiar deținut de stat): 16,93 %

Shanghai Sitico Assets Management Co., Ltd. (care face parte din Shanghai International Group): 5,23 %

Central Huijin Asset Management Co., Ltd.: 1,49 %

(…)

China Industrial Bank

Finance Bureau of Fujian 17,86 % (autoritate de stat)

Persoane juridice deținute de stat:

PICC Property and Casualty Company Limited 4,98 %

PICC Life Insurance Company Limited 4,21 %

Buttonwood Investment Platform LLC. 3,52 %

China National Tobacco Corporation 3,22 %

China Securities Finance Corporation Limited 2,87 %

PICC Life Insurance Company Limited-universal 2,49 %

Fujian Tobacco Haisheng Investment Management Co., Ltd. 2,32 %

China Huijin Investment LLC. 1,55 %

Persoane juridice naționale care nu sunt deținute de stat:

Tianan Property Insurance Co., Ltd 1,71 %

(…)

Shenyang Rural Commercial Bank

Acționariatul (la sfârșitul anului 2014)

Persoane juridice deținute de stat:

—	Liaoning Energy Investment Group (10 %)

—	Yingkou Port Group (10 %)

Persoane juridice naționale care nu sunt deținute de stat:

—	Shenyang Zhongyou Tianbao (Group) Materials and equipment (10 %)

—	Shenzhen Yunfan Technology (10 %)

—	Beijing Beili Bowen Technology (10 %)

—	Hangzhou Yongyuan Network Technology (10 %)

—	Dalian Yidu Group (10 %)

(…)

Benxi City Commercial Bank

Acționariatul la sfârșitul anului 2015:

—	Finanțe publice locale: (1 acționar) 12,08 %

—	Întreprinderi de stat (8 acționari) 59,35 %

—	Întreprinderi private (6 acționari) 23,17 %

—	Persoane particulare (789 acționari) 5,42 %

Acționari principali:

Benxi City finance Office (finanțe publice locale) 12,08 %

Shenjing Bank (ÎS) 11,88 %

Bengang Group (ÎS): 9,99 %

Liaoning Rongda Investment Enterprise (ÎS): 9,99 %

Dalian Port Group (ÎS): 9,99 %

Liaoning Liaoan Engineering and Machinery Group (întreprindere privată): 9,99 %

Benxi Commercial Bank

Idem

Kailuan Group Financial Co.

Comisia activelor de stat din provincia Hebei controlează 100 % din Kailuan Group, care, la rândul său, controlează Kailuan Group Financial Co.

Liaoning Hengyi Financing Lease Co., Ltd.

Deținută de Benxi Group (ÎS)

Bank of Chengde

Acționariatul (la sfârșitul anului 2015):

—	Chengde City Financial Office: 7,359 %

—	Chengde Zhongsheng Investment Group: 7,359 %

—	Hebei Beifang Road engineering construction group 7,359 %

—	Chengde City Jinhui Real Estate 6,211 %

—	Hebei Beichen Powergrid construction 4,842 %

—	Chengde city Shuangluan district Kangda industry and trade: 4,842 %

(…)

Bank of Hebei

Acționariatul (la sfârșitul anului 2013):

Persoane juridice deținute de stat:

—	-China Guodian Power Development: 18,98 %

—	-Zhongcheng Construction & Investment Holding: 10,98 %

—	-Hebei Port Group: 9,41 %

Bank of Shanghai

Principalii acționari, în conformitate cu raportul anual pentru 2015:

206 întreprinderi deținute de stat din China dețineau o participație de 56 % din capitalul social total, astfel cum se prezenta la 31 iulie 2015.

Filiale și filiale deținute în totalitate de autoritatea guvernamentală municipală din Shanghai și autoritățile guvernamentale la nivel de district:

—	Shanghai Alliance Investment (15,08 %)

—	Shanghai International Port Group (7,20 %)

—	Shanghai Huixin (2,16 %)

—	Shanghai Huangpu District State-Owned Assets Corporation (2,20 %)

Societăți aflate sub supravegherea Consiliului de Stat (SASAC și Ministerul de Finanțe):

—	China Jianyin Investment (5,48 %)

—	China Shipbuilding & Offshore International of China Shipbuilding Industry Corporation (4,63 %)

—	CITIC Guoan of CITIC Guoan Group (2,00 %)

Ningbo Bank

Cel mai mare acționar cu 21,38 % este administrația publică din Ningbo, al doilea cel mai mare cu 20 % este OSBC Bank of Singapore, și următorul (11,57 %) este un grup mare de textile din China.

China CITIC Bank

CITIC Group Corporation Ltd., cunoscută anterior sub denumirea de China International Trust Investment Corporation, este o societate de investiții deținută de stat din Republica Populară Chineză. Ea deține în prezent 44 de filiale, printre care China CITIC Bank, CITIC Holdings, CITIC Trust Co. și CITIC Merchant Co.

China Guangfa Bank

În 2015, 71,86 % din acțiuni erau deținute de persoane juridice deținute de stat, 20 % erau deținute de Citigroup

China Bohai Bank

Întreprinderi de stat:

—	TEDA Holding (25,00 %)

—	China COSCO Shipping (13,67 %)

—	Baosteel Group (11,67 %)

Persoane juridice deținute de stat:

—	State Development & Investment Corporation, SDIC (11,67 %)

—	Tianjin Trust (10,00 %)

—	Tianjin Shanghui Investment (8,00 %)

Investitor străin:

—	Standard Chartered HK (19,99 %)

Huaxia Bank

Participație de 20 % deținută de Shougang Group (ÎS), care este cel mai important acționar. În plus, o participație de 18 % este deținută de întreprinderea de stat China State Grid și 1,3 % de Central Huijin China.

China Resources Bank

Acționarul majoritar este China Resources Group (întreprindere mare de stat) cu o participație de 75 %.

China Zheshang Bank

Acționariat în martie 2015:

Persoane juridice deținute de stat:

—	Zhejiang Finance Development Corporation (19,96 %)

—	Zhejiang Provincial Energy Group Company Ltd (5,50 %)

Persoane juridice naționale care nu sunt deținute de stat:

—	Travelers Automobile Group (8,99 %)

—	Hengdian Group Holdings Limited (8,30 %)

—	Zhejiang Hengyi Group (6,21 %)

—	Altele (51,04 %)

China Credit Trust

Această instituție financiară este afiliată unei societăți care face parte din cele patru societăți de administrare a activelor deținute de stat, a cărei principală atribuție este achiziționarea, gestionarea și cedarea de active neperformante ale băncilor deținute de stat.

Huarong International Trust Co. Ltd.

Northern International Trust Co., Ltd.

Zhangjiakou Bank

Sucursala Handan

Deținută de administrația locală.

Hebei Iron and Steel Group Financial Co., Ltd

Deținută de the Hesteel Group (ÎS)

Shougang Group Finance

Deținută de Shougang Group (ÎS)

Finance Bureau of Benxi City

Biroul local al Ministerului de Finanțe, care a acordat un împrumut unei societăți incluse în eșantion

Zunhua Rural Credit Union

Deținută de satul fermierilor locali

(133)

Comisia a stabilit, de asemenea, în lipsa unor informații specifice din partea instituțiilor financiare în cauză care să indice contrariul, deținerea în proprietate și controlul GC pe baza indiciilor formale din aceleași motive precum cele expuse mai sus în secțiunea 3.4.1.1. În special, pe baza celor mai bune date disponibile, responsabilii la nivel înalt și autoritățile de supraveghere din cele 30 bănci deținute de stat sunt considerați a fi desemnați de GC și răspund în fața GC în același mod ca în cazul celor cinci bănci deținute de stat care au cooperat.

(134)

În ceea ce privește exercitarea controlului într-un mod semnificativ, Comisia a considerat că constatările privind cele cinci instituții financiare care au cooperat, care reprezentau o parte substanțială a împrumuturilor acordate celor patru grupuri de societăți incluse în eșantion în cursul perioadei de anchetă (care variază de la peste 50 % la aproximativ 90 %, în funcție de societate) pot fi considerate reprezentative și pentru alte instituții financiare deținute de stat care nu au cooperat. Cadrul normativ analizat în secțiunea 3.4.1.1 (b) de mai sus li se aplică în mod identic. În absența oricăror indicații contrare, pe baza celor mai bune date disponibile, lipsa unor probe concrete de evaluări ale bonității este valabilă pentru aceste instituții într-un mod identic cazului celor cinci bănci deținute de stat care au cooperat, astfel încât analiza privind aplicarea concretă a cadrului normativ în secțiunea 3.4.1.1 (b) de mai sus li se aplică în mod identic.

(135)

În plus, Comisia a observat că majoritatea contractelor de împrumut pe care Comisia le obținuse din partea societăților incluse în eșantion aveau condiții similare și că ratele de împrumut asupra cărora s-a ajuns la un acord erau similare și se suprapuneau parțial cu ratele oferite de cele cinci bănci deținute de stat care au cooperat.

(136)

Prin urmare, Comisia a considerat că, în privința celor cinci bănci cooperante deținute de stat, constatările au constituit cele mai bune date disponibile pentru evaluarea celor 30 de bănci aflate în proprietatea statului, din cauza similitudinilor în ceea ce privește condițiile de împrumut și ratele dobânzii percepute la împrumuturi, precum și a reprezentativității celor cinci instituții financiare care au fost verificate.

(137)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că celelalte 30 de bănci deținute de stat care acordă împrumuturi societăților incluse în eșantion sunt organisme publice în sensul articolului 3 și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază.

(138)

După comunicarea constatărilor, GC a obiectat cu privire la evaluarea de către Comisie a indiciilor formale ale controlului guvernamental, afirmând că a fost efectuată o evaluare generală la nivelul întregii țări a tuturor instituțiilor financiare de către Comisie fără ca aceasta să ia în considerare principalele caracteristici și funcții ale entităților particulare și relația lor cu autoritățile publice. Mai precis, GC a susținut că ar trebui să se facă o distincție între instituțiile financiare deținute de întreprinderile de stat și instituțiile care sunt direct deținute de către GC. În ceea ce privește evaluarea la nivelul întregii țări, Comisia a remarcat faptul că a efectuat o analiză specifică cu privire la calitatea de organism public pentru fiecare instituție financiară pentru care GC a furnizat informațiile relevante solicitate. Din păcate, GC nu a furnizat informații pentru toate celelalte instituții financiare care au acordat împrumuturi producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion, astfel cum se explică în secțiunea 3.2. Comisia a fost, prin urmare, obligată să facă o analiză cu privire la calitatea de organism public pe baza celor mai bune date disponibile.

3.4.1.3. Concluzie privind instituțiile financiare deținute de stat

(139)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a constatat că toate cele 35 de instituții financiare chineze care au acordat împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion sunt organisme publice în sensul articolului 3 și al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază.

(140)

În plus, chiar și în cazul în care instituțiile financiare deținute de stat nu ar fi considerate organisme publice, Comisia a constatat că acestea ar trebui să fie considerate și în acest caz ca fiind mandatate și direcționate de către GC pentru a executa funcții cu care în mod normal sunt învestite autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază, pentru aceleași motive, astfel cum se precizează în considerentele 143 și 144 de mai jos. Prin urmare, comportamentul lor va fi atribuit autorităților chineze în orice caz.

3.4.2. Mandatarea și direcționarea instituțiilor financiare private

(141)

Comisia a abordat apoi celelalte zece instituții financiare rămase. Următoarele opt instituții financiare au fost considerate ca fiind în proprietate privată: HSBC, Standard Chartered Bank, Ping An Bank, Australia & New Zealand Banking Group (China) Limited, Shagang Group Finance, DBS Group (China) Limited, Bank of Beijing, Hang Seng Bank. În plus, Jinfeng Rural Commercial Bank și SPB Bank au fost considerate a fi private, în absența oricăror informații disponibile public cu privire la structura acționariatului lor. Comisia a analizat dacă aceste instituții financiare au fost mandatate sau direcționate de guvernul chinez să acorde subvenții sectorului siderurgic în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(142)

Potrivit Organului de Apel al OMC, „mandatarea” există atunci când autoritățile publice atribuie responsabilitate unui organism privat și „direcționarea” se referă la situațiile în care autoritățile publice își exercită autoritatea asupra unui organism privat (20). În ambele cazuri, autoritățile publice se folosesc de un organism privat ca agent pentru a efectua contribuția financiară și, „în majoritatea cazurilor, ar fi de așteptat ca însărcinarea sau ordinul adresat unui organism privat să implice o formă de amenințare sau persuasiune” (21). În același timp, punctul (iv) nu permite membrilor să impună măsuri compensatorii asupra unor produse „atunci când autoritățile publice nu fac decât să își exercite prerogativele generale de reglementare” (22) sau atunci când intervenția autorităților publice „poate avea sau nu un anumit rezultat doar pe baza unor circumstanțe concrete date și a exercitării dreptului de alegere de către actorii de pe piața respectivă” (23). Mai degrabă, însărcinarea și ordinul implică „un rol mai activ al autorităților publice decât simple acte de încurajare” (22).

(143)

Potrivit observațiilor Comisiei, cadrul normativ privind industria siderurgică menționat în considerentele 100-120 de mai sus se aplică tuturor instituțiilor financiare din RPC, inclusiv instituțiilor financiare aflate în proprietate privată. Pentru a ilustra acest aspect, comunicarea privind „Mai multe avize privind soluționarea capacității excedentare” se adresează tuturor băncilor de investiții, băncilor mari, băncilor pe acțiuni, băncilor de economii poștale, băncilor cu capital străin, societăților de administrare de active financiare și altor instituții financiare gestionate de CRBC.

(144)

În plus, vizitele de verificare la societățile incluse în eșantion au arătat că majoritatea contractelor de împrumut pe care Comisia le obținuse din partea societăților incluse în eșantion aveau condiții similare și că ratele de împrumut oferite de instituțiile financiare private erau similare și se suprapuneau parțial cu ratele oferite de instituțiile financiare deținute de stat.

(145)

De asemenea, Comisia a trimis scrisori către cele zece instituții financiare cu o solicitare de informații suplimentare cu privire la practicile lor de împrumut și evaluarea riscului. Numai una singură a răspuns, indicând faptul că nu era în măsură să răspundă fără consultarea autorităților de reglementare. După consultarea CBRC, această instituție financiară a informat Comisia că era dispusă să coopereze, dar că CBRC i-a sugerat că o astfel de cooperare ar trebui să fie efectuată prin intermediul unui mecanism de cooperare în materie de reglementare (de exemplu, un schimb de informații între autoritățile de reglementare din China și respectiv UE, mai degrabă decât direct între Comisie și bancă). Comisia a salutat această ofertă de cooperare, dar a remarcat că era imposibil să stabilească un astfel de acord intermediar pentru restul perioadei de anchetă. În orice caz, Comisia nu a mai primit nicio altă scrisoare sau solicitare directă din partea CBRC. În plus, instituția financiară nu a transmis observații pe fond în termenul stabilit. Prin urmare, niciuna dintre aceste instituții nu a furnizat elemente de probă care să contrazică constatările Comisiei.

(146)

În absența oricăror informații divergente primite de la instituțiile financiare private, Comisia a concluzionat că, în ceea ce privește industria siderurgică, toate instituțiile financiare care își desfășoară activitatea în China sub supravegherea CRBC (inclusiv instituții financiare private) sunt mandatate sau direcționate de către stat, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) prima liniuță din regulamentul de bază, să aplice politicile guvernamentale și să ofere împrumuturi la rate preferențiale industriei siderurgice.

(147)

În urma comunicării constatărilor, GC a făcut observația că Comisia trebuia să clarifice dacă a aplicat standardul de „mandatare” sau cel de „direcționare”, întrucât ambele se exclud reciproc. În plus, autoritățile chineze au afirmat că interpretarea Comisiei a mandatării sau a ordinului a fost prea restrânsă, dat fiind că aceasta s-a concentrat asupra unui standard juridic care implică „un rol mai activ al autorităților publice decât simple acte de încurajare”. Autoritățile chineze au susținut, pe de altă parte, că grupul special în cauza „SUA – Limitarea exporturilor” a solicitat o analiză mai aprofundată, întemeiată pe existența (i) unei acțiuni explicite și pozitive, fie că este vorba de delegare sau de ordin, (ii) se adresează unei anumite părți și (iii) al căror obiectiv este o sarcină sau o taxă specială (24).

(148)

În ceea ce privește primul punct, Comisia a considerat că standardele de „mandatare” și „direcționare” nu se exclud reciproc, întrucât, în ambele cazuri, autoritățile publice se folosesc de un organism privat ca agent pentru a efectua o contribuție financiară. În ceea ce privește al doilea punct, Comisia nu a fost de acord cu interpretarea GC a standardului juridic care ar trebui aplicat. Conform celor descrise deja în considerentul 142 de mai sus, Comisia s-a întemeiat pe jurisprudența OMC, în care Organul de Apel a statuat că înlocuirea termenilor „mandatează” și „direcționează” cu „delegare” și „ordin” este prea rigidă ca standard. (25). Rezultă că nivelul probatoriu stabilit de Organul de apel în acest caz a fost mai puțin strict decât interpretarea inițială a grupului special în cauza SUA – Limitarea exporturilor. În orice caz, autoritățile chineze nu au reușit să prezinte vreo probă sau vreun argument care să contrazică constatările Comisiei cu privire la mandatare sau direcționare, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.4.3. Specificitate

(149)

După cum s-a arătat în considerentele 100-120, mai multe documente juridice, care vizează în mod expres întreprinderile din sectorul siderurgic, direcționează instituțiile financiare să acorde împrumuturi la rate preferențiale industriei siderurgice. Luând în considerare aceste documente, se demonstrează că instituțiile financiare oferă împrumuturi preferențiale numai unui număr limitat de sectoare industriale/societăți care respectă politicile relevante ale GC.

(150)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că subvențiile sub formă de împrumuturi preferențiale nu sunt disponibile în mod general, ci sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Mai mult, nu a fost adusă nicio dovadă de către oricare dintre părțile interesate care să sugereze că împrumuturile preferențiale se bazează pe un criteriu obiectiv sau pe condițiile de la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(151)

În urma comunicării constatărilor, GC a indicat că, în baza raportului Organului de apel în cauza SUA-Aeronave (a doua plângere), analiza specificității trebuie să se concentreze nu numai asupra „destinatarilor specifici identificați în reclamație, ci […] și asupra tuturor întreprinderilor sau sectoarele industriale eligibile să primească aceeași subvenție” (26) și că, în conformitate cu raportul grupului special în cauza CE – Aeronave (27), pentru a fi specifică, subvenția trebuie să fie furnizată unui „grup” de întreprinderi sau de industrii suficient de limitat. De asemenea, potrivit afirmațiilor GC, Comisia a omis să precizeze care parte a documentelor menționate de Comisie se referă în mod expres la acordarea de împrumuturi preferențiale industriei siderurgice. În această privință, Comisia a făcut trimitere la documentele care au fost enumerate în considerentul 100 de mai sus. Ea a considerat că referirile la industria siderurgică sunt suficient de clare, deoarece această industrie este identificată fie prin menționarea numelui, fie printr-o referire clară la produsul pe care îl fabrică sau la grupul industrial de care aparține. Pe de altă parte, faptul că GC susține un grup limitat de industrii încurajate, inclusiv industria siderurgică, face ca această subvenție să fie specifică.

3.4.4. Beneficii și calculul valorii subvenției

(152)

Comisia a calculat valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. Pentru acest calcul, ea a evaluat avantajul acordat beneficiarilor în cursul PA. Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiari este considerat a fi diferența dintre suma dobânzii plătite de societate pentru împrumutul acordat de autoritățile publice și suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obținut pe piață.

(153)

În acest sens, Comisia a remarcat un număr de specificități pe piața chineză a oțelului. Astfel cum se explică în secțiunile 3.4.1 și 3.4.3 de mai sus, împrumuturile acordate de instituțiile financiare chineze reflectă intervenția substanțială a autorităților publice și nu reflectă ratele disponibile în mod normal pe o piață financiară funcțională.

(154)

Grupurile de societăți incluse în eșantion diferă în ceea ce privește situația lor financiară generală. Fiecare dintre acestea a beneficiat de diferite tipuri de împrumuturi în cursul perioadei de anchetă cu variații în ceea ce privește de exemplu scadența, garanțiile reale și alte tipuri de garanții și alte condiții asociate. Din aceste două motive, fiecare societate a avut o rată medie a dobânzii diferită pe baza propriului pachet de împrumuturi primite.

(155)

Comisia a constatat în cursul anchetei că practicile financiare chineze pe piața oțelului, astfel cum sunt indicate de către cele patru grupuri de producători incluși în eșantion, sunt caracterizate de „creditele reînnoibile automat (revolving)”, adică împrumuturi care permit unei societăți să înlocuiască capitalul rambursat al împrumuturilor la data scadenței cu un capital nou din noi împrumuturi. În conformitate cu orientările chineze privind clasificarea împrumuturilor bazate pe riscuri, acestea ar trebui clasificate ca fiind așa-numite împrumuturi „îngrijorătoare”, indicând faptul că, deși un debitor este în prezent în măsură să ramburseze principalul și dobânzile aferente împrumutului, există o serie de factori care pot afecta în mod negativ capacitatea sa de rambursare. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost realizat în practică, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 125.

(156)

Comisia a evaluat în mod individual situația financiară a fiecărui grup de producători-exportatori incluși în eșantion, astfel încât să reflecte aceste particularități. În primul rând, Comisia a analizat situația financiară generală și existența creditelor reînnoibile automat la nivel de grup. Această analiză a fost ulterior extinsă la societățile individuale din grup care desfășoară activități la nivelul producției de produse plate laminate la cald. Drept rezultat, Comisia a calculat avantajele obținute din practicile de creditare preferențiale pentru fiecare grup de producători-exportatori incluși în eșantion în mod individual și a alocat astfel fiecare avantaj produsului în cauză.

3.4.4.1. Jiangsu Shagang Group

(157)

Jiangsu Shagang Group s-a prezentat în general într-o situație profitabilă în cursul perioadei de anchetă conform propriilor sale conturi financiare. Cu toate acestea, rentabilitatea grupului a continuat să scadă în perioada 2012-2015, ceea ce indică faptul că modificări minore ale mediului de afaceri intern sau extern ar putea expune grupul la o situație în care înregistrează pierderi. Raportul dintre datorii și active este ridicat, dar sustenabil într-o industrie cu utilizare intensivă a capitalului precum industria siderurgică. Percepția generală a fost confirmată la fața locului.

(158)

Comisia a remarcat că societății Jiangsu Shagang Group i s-a acordat un rating AAA de către agenția de rating de credit chineză China Lianhe Credit Rating Co., Ltd., pentru emiterea de obligațiuni pe piața chineză.

(159)

Cu toate acestea, Comisia a observat, de asemenea, că un studiu recent publicat de Fondul Monetar Internațional (28) a arătat divergențe semnificative între clasele de rating chineze și cele internaționale. De exemplu, peste 90 % din obligațiunile chineze beneficiază de un rating între AA și AAA de către agențiile de rating locale, în timp ce mai puțin de 2 % dintre societăți beneficiază de astfel de calificări de înalt rang pe piața Statelor Unite ale Americii.

(160)

Această situație este ilustrată în graficul de mai jos extras din studiu:

(161)

Pe această bază, chiar dacă grupului Jiangsu Shagang îi este acordat un rating bun de credit de către o agenție de rating din China, Comisia a ajuns la concluzia că acest rating nu este fiabil.

(162)

La nivelul fiecărei întreprinderi implicate în fabricarea de produse plate laminate la cald, în cursul PA, pierderile au fost înregistrate în conturi, dar acest lucru nu a constituit o situație recurentă, iar alți indicatori financiari, cum ar fi raportul dintre datorii și active sau capacitatea de acoperire a dobânzilor nu au indicat niciun fel de probleme structurale semnificative în ceea ce privește capacitatea societăților de rambursare a datoriilor. Cu toate acestea, la fața locului, Comisia a constatat, de asemenea,, că această societate a primit un credit reînnoibil automat printre împrumuturile incluse în eșantion. În plus, în tabelele de împrumut, un număr semnificativ de împrumuturi pe termen scurt au fost înlocuite cu noi credite pentru aceeași sumă, la expirarea acestora. Mai mult, una dintre societățile incluse în eșantion care face parte din grup a primit un împrumut pe termen scurt din partea unei instituții financiare specializate în credite neperformante la o rată a dobânzii foarte ridicată, între 14 % și 16 %, ceea ce indică, de asemenea, faptul că aceasta ar fi întâmpinat probleme de lichiditate în cursul perioadei de anchetă.

(163)

Această situație a confirmat în continuare aprecierea Comisiei de a nu lua în considerare ratingul chinez AAA acordat grupului Jiangsu Shagang ca fiind un rating demn de încredere.

(164)

În cele din urmă, un titlu pe termen scurt emis de Jiangsu Shagang Group primise un rating Prime-1 din partea Moody's în 2013. Cu toate acestea, ratingul respectiv s-a bazat pe ratingul acordat de Bank of China, sucursala New York Mellon, care oferise o garanție, tocmai din cauză că Jiangsu Shagang Group nu avea un rating fiabil și independent pe cont propriu.

(165)

Instituțiile financiare creditoare nu au efectuat o evaluare a bonității. Prin urmare, pentru a stabili avantajul, Comisia a trebuit să evalueze dacă ratele dobânzilor pentru împrumuturile acordate Jiangsu Shagang Group au fost la nivelul pieței.

(166)

Comisia a considerat că situația financiară a grupului corespunde unui rating BB, care reprezintă ratingul cel mai înalt care nu se mai califică drept rating „investment grade”. Calificativul „investment grade” înseamnă că obligațiunile emise de societate sunt evaluate de agenția de rating ca fiind cel mai probabil suficiente pentru a satisface obligațiile de plată pe care băncile sunt autorizate să le investească în acestea.

(167)

Titlurile fără grad investițional (non-investment grade), sunt considerate ca având caracter speculativ. Debitorii cu rating „non-investment grade” vor avea probabil unele caracteristici de calitate și protecție, însă acestea ar putea fi contrabalansate de mari incertitudini sau de o expunere majoră la condiții nefavorabile. Ratingul BB este cel mai înalt rating din această categorie, ceea ce reflectă faptul că un debitor este mai puțin vulnerabil în viitorul apropiat decât alți debitori cu rating mai scăzut. Cu toate acestea, el se confruntă cu incertitudini majore și este expus unor condiții de afaceri, financiare sau economice negative, care ar putea conduce la o capacitate inadecvată a debitorului căruia i se acordă ratingul de a-și onora angajamentele financiare în conformitate cu definiția ratingului de credit dată de Standard and Poor's.

(168)

Prima estimată pentru obligațiunile emise de societățile având acest rating (BB) a fost apoi aplicată la rata standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei („PBoC”) pentru a determina rata pieței.

(169)

Această majorare fost determinată prin calcularea marjei de credit relative dintre indicii obligațiunilor corporative cu rating A din SUA și obligațiunile corporative cu rating BB din SUA pe baza datelor Bloomberg pentru segmente industriale. Marja de credit relativă astfel calculată a fost apoi adăugată la ratele dobânzii de referință publicate de PBoC la data la care a fost acordat împrumutul, și pentru aceeași durată ca și împrumutul în cauză. Acest lucru a fost realizat în mod individual pentru fiecare împrumut acordat societății.

(170)

În ceea ce privește împrumuturile denominate în valută în RPC, se aplică o situație similară în ceea ce privește denaturarea pieței și lipsa ratingurilor de credit valabile, dat fiind că aceste împrumuturi sunt acordate de aceleași instituții financiare chineze. Prin urmare, astfel cum s-a constatat anterior, obligațiunile corporative cu rating BB exprimate în monede relevante și emise în cursul PA au fost folosite pentru a stabili o majorare, care a fost aplicată ratei de împrumut LIBOR exprimată în USD pentru a stabili o valoare de referință adecvată.

(171)

În plus, pentru a ține seama de riscul sporit evidențiat de existența creditelor reînnoibile automat la nivelul societăților individuale implicate în producția de produse plate laminate la cald, Comisia a încercat să identifice o altă valoare de referință adecvată pe piața chineză. În această privință, Comisia a observat că o bancă deținută de stat a furnizat un împrumut cu o scadență de 16 de luni uneia dintre societățile grupului Jiangsu Shagang pentru o rată a dobânzii între 14 % și 16 %. Potrivit Jiangsu Shagang Group, rata dobânzii relativ ridicată se datora faptului că instituția financiară respectivă este specializată în împrumuturile către întreprinderile aflate în dificultate financiară, iar societatea a făcut apel la serviciile sale pentru a atenua o problemă temporară de lichiditate. Având în vedere faptul că creditele reînnoibile automat sunt, de obicei, un indiciu al problemelor de lichiditate pe termen scurt, condițiile și scadența împrumutului respectiv sunt considerate adecvate pentru a reflecta beneficiile suplimentare derivate din utilizarea creditelor reînnoibile automat (revolving).

(172)

Prin urmare, Comisia a considerat că este oportun să se utilizeze această cifră ca valoare de referință relevantă pentru toate împrumuturile cu o scadență de maximum 2 ani acordate la nivelul societăților de producție care utilizau credite reînnoibile automat. Într-adevăr, creditele reînnoibile automat (revolving) sunt în general încheiate pe perioade scurte. Este foarte puțin probabil că se va găsi un credit reînnoibil automat pentru o scadență mai mare de doi ani, iar elementele de probă concrete cu privire la împrumuturile verificate în cadrul societăților incluse în eșantion vin în sprijinul acestei concluzii.

(173)

În comentariile formulate în urma comunicării constatărilor, autoritățile chineze și societățile cooperante incluse în eșantion au contestat metodologia legate de marja de credit relativă, astfel cum se explică în considerentul 169 de mai sus. Având în vedere aceste observații, Comisia a trimis ulterior un document suplimentar tuturor părților interesate, în care a explicat în detaliu metodologia utilizată.

(174)

În rezumat, au fost primite următoarele observații:

1.	Practicile bancare internaționale lucrează pe baza unei referințe la un indice de referință plus o primă suplimentară, care este exprimată ca o marjă absolută, iar nu ca o marjă relativă. De exemplu, aceasta ar putea fi IBOR sau LIBOR sau EURIBOR plus 1 %.

Cele două elemente ale dobânzii reflectă riscul de țară sau riscul de modificare a ratei de schimb valutar (care reprezintă partea dobânzii care corespunde ratei băncii centrale sau a unei societăți fără risc) și riscul specific societății (care reprezintă marja, exprimată în valoare absolută, pentru societatea cu un rating BB).

3.	Marjele de credit relativă se măresc atunci când rata fără risc se micșorează, deși marja de credit absolută rămâne aceeași. În plus, metodologia prezintă marje de credit relative extrem de ridicate pentru ratele negative ale dobânzilor.

Potrivit datelor istorice furnizate de autoritățile chineze („Date istorice privind marjele de credit relative”), marja de credit absolută rămâne relativ stabilă de-a lungul timpului, în timp ce marja de credit relativă arată diferențe mari. În plus, marja de credit medie absolută, de-a lungul timpului este apropiată de marja absolută constatată în perioada de anchetă.

Comisia a utilizat marja relativă medie în cursul PA, pentru creditele cu scadențe diferite, variind de la 1 la 10 de ani. În fapt, aplicarea marjei relative la obligațiunile cu scadențe diferite arată diferențe mari în funcție de durata împrumuturilor, și arată că marja absolută și relativă se deplasează în direcții diferite pentru diferite scadențe.

Utilizarea unei singure marje medii relative a obligațiunilor cu scadențe diferite, în locul unei medii ponderate atribuie o pondere prea mare scadențelor pe termen scurt, deoarece obligațiunile sunt emise în mod obișnuit cu o scadență pe termen lung. Acest lucru a fost cu atât mai relevant cu cât Comisia a utilizat doar marja relativă pentru împrumuturile pe termen lung.

Marja de credit relativă a fost aplicată în mod eronat ratei de referință a PBoC pentru împrumuturile acordate înainte de 2015, dar care nu fuseseră încă rambursate pe parcursul (unei părți din) 2015, întrucât Comisia a luat în considerare rata PBoC aplicabilă la data la care a fost acordat împrumutul. Comisia ar fi trebuit să utilizeze rata de referință a PBoC din 2015.

Sursele menționate în documentul de comunicare a constatărilor suplimentare au făcut referire la o utilizarea marjei de credit relative în ceea ce privește randamentele și nu la diferența dintre ratele dobânzilor pentru împrumuturile obținute de la bănci. Niciuna dintre surse nu a declarat că această diferență trebuie să fie exprimată în mod relativ și nu toate erau surse credibile.

(175)

În ceea ce privește primul punct, Comisia a recunoscut că băncile comerciale utilizează de obicei o marjă exprimată în valoare absolută. S-a observat că această practică pare bazată în principal pe considerente de ordin practic, deoarece rata dobânzii este în ultimă instanță o cifră absolută. Cifra absolută este cu toate acestea, o traducere a unei evaluări a riscurilor, care se bazează pe o evaluare relativă. Riscul de nerambursare al unei societăți cu un rating BB este cu X % mai probabil decât riscul de nerambursare al guvernului sau al societății fără risc. Aceasta este o evaluare relativă, care este ilustrată de datele transmise de autoritățile chineze cu privire la evoluția istorică a marjelor de credit (a se vedea analiza de mai jos). Marja de credit relativă reflectă schimbări în condițiile de bază ale pieței care nu sunt exprimate în situația în care se urmărește o marjă absolută.

(176)

Cu privire la al doilea și la al treilea punct, Comisia a fost de acord cu punctul de plecare că ratele dobânzii reflectă nu numai profilurile de risc ale societății, dar și riscurile specifice fiecărei țări și riscurile valutare. Adeseori, așa cum se întâmplă în cazul de față, riscul de țară și riscul valutar variază în decursul timpului și variațiile sunt diferite de la o țară la alta. Ca urmare, ratele fără risc variază în mod semnificativ de-a lungul timpului, și sunt uneori mai scăzute în SUA, uneori în China. Aceste diferențe se referă la factori cum ar fi creșterea observată și preconizată a PIB-ului, percepția generală asupra economiei și nivelurile inflației. Întrucât rata fără risc variază în timp, aceeași marjă nominală absolută poate însemna o evaluare foarte diferită a riscurilor. De exemplu, în cazul în care banca estimează riscul de nerambursare specific întreprinderii la o valoare cu 10 % mai mare decât rata fără risc (estimare relativă), marja de credit absolută care rezultă poate fi între 0,1 % (la o rată fără risc de 1 %) și 1 % (la o rată fără risc de 10 %).

(177)

Din punctul de vedere al unui investitor, marja relativă este, prin urmare, o măsură mai bună, întrucât ea reflectă amploarea marjei de randament și modul în care aceasta este afectată de nivelul ratei dobânzii de bază.

(178)

Metoda este neutră din punctul de vedere al țării. De exemplu, în cazul în care rata fără risc din SUA este inferioară ratei fără risc din China, metoda va duce la marje absolute mai ridicate. Pe de altă parte, în cazul în care rata fără risc din China este inferioară ratei fără risc din SUA, metoda va duce la marje absolute mai reduse. Pentru a ilustra mai bine această observație, datele furnizate de autoritățile chineze arată că marja relativă era scăzută înainte de explozia bulei dotcom în 2002. Ea a revenit la niveluri scăzute până la criza economică și financiară care a fost cauzată de creditele ipotecare cu risc ridicat (subprime) și de datoria suverană. În urma crizei financiare și economice, marja relativă a rămas la un nivel mai ridicat în comparație cu situația înainte de criză. Acest nivel mai ridicat al marjei relative reflectă adecvat înrăutățirea fundamentelor macroeconomice și inhibarea cererii agregate, care au provocat, la rândul lor, o scădere a ratei inflației din SUA (și a altor economii avansate) la niveluri foarte mici.

(179)

Datele furnizate de autoritățile chineze arată că marja absolută nu reflectă înrăutățirea fundamentelor economice subiacente. De exemplu, există o diferență relativ mică în marja absolută a randamentului în SUA – 2,46 puncte procentuale în 2003 și 2,35 puncte procentuale în perioada de anchetă, chiar dacă există o mare diferență în ceea ce privește rata medie a inflației – 2,27 % în 2003 și doar 0,12 % în 2015. Marja relativă redă mai bine diferențele în ceea ce privește situația economică între cele două, și anume 48,86 % în 2003, față de 71,57 % în 2015. În mod similar, în 2006 (înainte de criză), marja absolută a fost de 1,55 %, o valoare aproape identică celei din 2017 (1,56 %), deși condițiile de bază ale pieței s-au schimbat în mod semnificativ. Această modificare a condițiilor pieței este exprimată în marja relativă, care a fost de 27 % în 2006 și de 46 % în 2017.

(180)

În cele din urmă, Comisia a recunoscut că utilizarea metodei marjei relative în cazul unor rate negative ale dobânzilor ar produce rezultate nerezonabile. Cu toate acestea, scenariul respectiv nu este în discuție în prezenta cauză. Comisia a considerat că, în cursul PA, marja relativă reflectă mai bine condițiile de bază ale pieței care afectează riscurile de credit specifice întreprinderii în comparație cu utilizarea marjei absolute.

(181)

În ce privește cel de-al patrulea punct, Comisia a interpretat faptele prezentate de autoritățile chineze într-o manieră diferită. Utilizând setul de date furnizate de GC, se poate observa că marja absolută nu este stabilă, astfel cum afirmă autoritățile chineze, ci, în schimb, variază în timp, de la 1 % la 4,5 %. În plus, marja relativă urmează exact aceeași tendință ca marja absolută în ultimii 23 de ani, ceea ce înseamnă că, atunci când marja relativă crește, marja absolută crește și ea și viceversa. În ceea ce privește presupusa volatilitate a marjei relative, amploarea modificărilor este similară – diferența dintre valorile minime și maxime este de 530 % pentru marja relativă și de 450 % pentru marja absolută. În cele din urmă, atunci când se aplică datele furnizate de GC ratelor istorice ale PBoC, se observă că, pentru câțiva ani, metodologia relativă produce o valoare de referință inferioară marjei absolute.

(182)

Pe baza documentului de informare suplimentar, autoritățile chineze au susținut că anii 2002 și 2008-2010 ar trebui să fie eliminați din analiză, deoarece aceștia au reprezentat ani cu o situație „anormală”. Comisia nu înțelege motivul pentru care variațiile ciclului economic ar trebui să fie ignorate. Recesiunile fac parte din ciclul de viață economică și o analiză a datelor ar trebui să ia în considerare toate fațetele acestui ciclu de viață, nu numai anii favorabili. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru recesiunile extraordinar de puternice, cum ar fi criza economică și financiară din perioada 2008-2010.

(183)

Cu privire la al cincilea punct, utilizarea marjei relative observate în cursul PA a furnizat, într-adevăr, rezultate diferite față de valoarea absolută a marjei în cazul în care este aplicată cu mai mare precizie la nivel de scadențe diferite, și nu ca o medie pentru toate duratele împrumuturilor. Cu toate acestea, rezultatele divergente, nu erau cauzate de faptul că marja relativă era eronată, ci de faptul că au existat diferențe majore în ceea ce privește structura temporală relevantă a riscului între ratele dobânzilor din SUA și RPC. Astfel, în SUA, diferența între rata dobânzii pentru o obligațiune pe un an și o obligațiune pe zece ani era mult mai pregnantă (de la 2,5 % la 3,7 %) decât diferența dintre ratele dobânzii pe un an și ratele dobânzii pe o perioadă de peste cinci ani ale PBoC (diferență de 0,8 %). Astfel, divergența rezultă din premisa pe baza căreia se aplică marja relativă. În cazul în care RPC ar fi avut o structură temporală similară a riscului ca punct de plecare, atunci ratele de referință rezultate ar fi urmat din nou o tendință logică pentru toate duratele împrumuturilor. De exemplu, o diferență de 3 % între ratele dobânzii PBoC pe termen scurt și pe termen lung ar fi avut ca rezultat o rată de referință de 15,81 % pentru împrumuturile pe termen lung, care este mai mare decât valoarea de referință de 14,22 % pentru împrumuturile pe termen scurt.

(184)

Comisia a recunoscut această problemă încă de la început. În scopul de a reduce la minimum impactul diferențelor dintre structura temporală a riscului dintre cele două țări, Comisia a decis să utilizeze marja relativă medie pentru toate duratele împrumuturilor, apropiind astfel valoarea de referință internațională de condițiile din China și evitând penalizarea societăților chineze care au un procent ridicat de împrumuturi pe termen scurt.

(185)

Cu privire la al șaselea punct, Comisia nu a fost de acord cu afirmațiile autorităților chineze. Afirmația conform căreia Comisia ar fi utilizat marja relativă numai pentru împrumuturile pe termen lung este incorectă din punct de vedere faptic. Metodologia marjei relative a fost utilizată atât pentru împrumuturile pe termen lung, cât și pentru împrumuturile pe termen scurt. Utilizarea unei singure marje medii relative pentru creditele cu scadențe diferite nu a atribuit o pondere prea mare scadențelor pe termen scurt, deoarece în practică, Comisia a aplicat această marjă împrumuturilor cu diverse scadențe.

(186)

Cu privire la al șaptelea punct, Comisia a recunoscut că a utilizat date provenind din două perioade diferite, și anume marja relativă aplicabilă în cursul PA și rata PBoC aplicabilă la data la care a fost acordat împrumutul, și că perioada de timp luată în considerare pentru fiecare împrumut ar trebui să corespundă. Cu toate acestea, Comisia nu a fost de acord cu concluzia GC că toate datele ar fi trebuit să fie preluate în schimb din PA. În această privință, Comisia a menționat că, pentru stabilirea perioadei de timp corecte care trebuie utilizată pentru marja de credit, precum și pentru rata PBoC, ar trebui luate în considerare condițiile specifice aferente fiecărui împrumut, cum ar fi, de exemplu, variabilitatea ratei dobânzii. Cu toate acestea, în ancheta actuală, aceste informații nu au fost puse la dispoziția Comisiei pentru toate împrumuturile acordate societăților incluse în eșantion. Având în vedere lipsa unor informații cu privire la condițiile specifice aferente creditelor acordate în trecut și, la cererea autorităților chineze, Comisia a decis că va utiliza marja relativă și rata aplicabilă PBoC aplicabile în decursul PA pentru toate împrumuturile acordate societăților incluse în eșantion pentru prezenta anchetă. Comisia a ajustat în sens descrescător în consecință cuantumul avantajelor legate de împrumuturile în condiții preferențiale.

(187)

În sfârșit, cu privire la ultimul punct, Comisia a fost de acord că sursele menționate în documentul de informații suplimentare făceau referire la utilizarea unei marje relative în ceea ce privește randamentele și că niciuna dintre surse nu a menționat că această diferență trebuia să fie exprimată în mod relativ. Comisia a subliniat faptul că obiectivul exercițiului marjei relative a fost acela de a construi o primă pentru riscul de credit, care să fie aplicată ratei fără risc, astfel încât să se ajungă la o rată a dobânzii de referință. Primele pentru riscul de credit sunt într-adevăr legate de modul în care investitorii privesc titlurile de valoare și care este randamentul pe care aceștia se așteaptă să-l primească în schimbul unor riscuri mai mari. În plus, chiar dacă nu toate sursele s-au bazat pe cărți de specialitate, ele au ținut seama de trimiterile făcute în alte surse. Având în vedere toate aceste motive, Comisia a considerat în continuare toate aceste surse în cauză ca fiind relevante.

(188)

Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția sa conform căreia metoda marjei relative reflectă într-un mod mai adecvat prima de risc pe care o instituție financiară ar urma să o aplice producătorilor-exportatori chinezi pe o piață care nu este denaturată, în special având în vedere faptul că rata dobânzii de bază în RPC și rata dobânzii de bază în SUA au evoluat în mod diferit de-a lungul timpului.

(189)

În plus, în urma comunicării constatărilor, autoritățile chineze și cele două societăți incluse în eșantion au contestat, de asemenea, utilizarea unei rate a dobânzii între 14 % și 16 % pentru toate împrumuturile cu o scadență de maximum 2 ani la nivelul societăților care utilizau credite reînnoibile automat (revolving). Au fost primite următoarele observații:

1.	Comisia a clasificat toate împrumuturile cu o durată de maximum doi ani drept credite reînnoibile automat, fără o explicație adecvată sau elemente de probă justificative. Nu toate creditele pe termen scurt acordate societăților incluse în eșantion erau credite reînnoibile automat.

Creditele reînnoibile automat nu sunt neapărat un indiciu al problemelor de lichiditate. Creditele reînnoibile automat fac parte din practicile comerciale obișnuite în Europa. Ele nu generează rate mai mari ale dobânzii și au fost utilizate de industria siderurgică a UE. Mai precis, Shougang Group a susținut că, în principal, Comisia a identificat credite reînnoibile automat pentru societățile Qian'an Coal, Xishan Coking și Shougang Corp., care nu se confruntau cu dificultăți financiare.

Valoarea de referință utilizată de Comisie ca substituent nu este compatibilă cu articolul 14 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii. Împrumutul care a fost utilizat ca bază pentru substituentul valorii de referință a fost un singur împrumut excepțional, reprezentând doar 2 % din totalul împrumuturilor acordate grupului Jiangsu Shagang, iar Comisia nu a furnizat o explicație fundamentată a motivului pentru care acesta ar fi comparabil cu un împrumut comercial. În plus, Comisia nu a efectuat ajustări pentru a evalua acest împrumut în raport cu împrumuturi comerciale comparabile.

(190)

În ceea ce privește primul punct, Comisia nu a clasificat toate împrumuturile cu o durată de maximum doi ani drept credite reînnoibile automat. Existența unor credite reînnoibile automat în cazul unei societăți a fost considerată doar un indiciu că societatea se afla într-o situație financiară mult mai puțin favorabilă decât ceea ce ar sugera situațiile financiare, la prima vedere, și că riscul suplimentar era legat de probleme de lichiditate pe termen scurt. Prin urmare, a fost necesar se aplice o primă de risc mai ridicată tuturor împrumuturilor pe termen scurt, indiferent dacă aceste împrumuturi erau credite reînnoibile sau nu.

(191)

În ceea ce privește al doilea punct, Comisia nu a fost de acord cu evaluarea efectuată de autoritățile chineze și de producătorii-exportatori. Chiar autoritățile chineze consideră creditele reînnoibile automat ca fiind un factor suplimentar de risc de credit. Astfel cum se menționează în „Orientările CBRC privind clasificarea împrumuturilor bazate pe riscuri”, creditele reînnoibile automat (revolving) ar trebui să fie raportate cel puțin ca un împrumut „îngrijorător” (29). Un împrumut care se încadrează în această categorie înseamnă că, deși un debitor este în măsură să ramburseze principalul și dobânzile aferente împrumutului în prezent, există o serie de factori care pot afecta în mod negativ capacitatea de rambursare a acestora.

(192)

Facilitățile de credit cu reînnoire automată există în Europa și au fost utilizate de industria siderurgică din Uniune, dar termenii și condițiile acestora sunt foarte diferite de creditele reînnoibile automat din China. Facilitățile de credit cu reînnoire automată din Uniune sunt în principal linii de credit cu o valoare maximă prestabilită, care pot fi retrase și rambursate în mai multe rânduri în cursul unei perioade de timp prestabilite. În plus, contrar celor susținute de autoritățile chineze, astfel de facilități de credit implică un cost suplimentar, fie că este vorba de o marjă contractuală în plus față de ratele pe termen scurt de pe piață (30) sau de un comision de administrare prestabilit. Pe de altă parte, exemplul furnizat de guvernul chinez în ceea ce privește BNP Paribas prevedea, de asemenea, un comision pentru capitalul neutilizat pe întreaga durată a facilității de credit. Pe de altă parte, creditele reînnoibile automat constatate în cursul vizitelor de verificare la societățile chineze incluse în eșantion nu aveau condiții diferite de alte împrumuturi pe termen scurt. Acestea nu au fost etichetate ca fiind o linie de credit sau o facilitate de credit reînnoibilă și nu au existat comisioane sau marje suplimentare aferente acesteia. La prima vedere, acestea păreau a fi împrumuturi obișnuite pe termen scurt. Cu toate acestea, la momentul verificării rambursărilor acestor împrumuturi în cursul vizitei de verificare, a devenit clar că valoarea de capital a fost rambursată de fapt cu noi împrumuturi primite de la aceeași bancă, având aceeași valoare, cu o săptămână înainte sau după data de scadență a împrumutului inițial. În continuare, Comisia și-a extins analiza la celelalte împrumuturi din tabelele de împrumuturi și a constatat, în majoritatea cazurilor, alte situații cu exact aceleași caracteristici. Pentru toate aceste motive, Comisia și-a menținut poziția cu privire la creditele reînnoibile automat.

(193)

Comisia nu a fost de acord cu privire la datele din afirmația specifică a grupului Shougang conform căreia Comisia a identificat în principal credite reînnoibile automat pentru societățile Qian'an Coal, Xishan Coking și Shougang Corp. Comisia a identificat credite reînnoibile automat la toate societățile verificate din grupul Shougang, inclusiv la societățile de producție Shougang Mining și Qian'an, în cazul cărora toate creditele pe termen scurt acordate în cursul PA au fost considerate drept credite reînnoibile automat.

(194)

În sfârșit, cu privire la cel de-al treilea punct, Comisia consideră că împrumutul acordat în favoarea societății Jiangsu Shagang Group a reprezentat un împrumut comercial comparabil, întrucât condițiile pentru acordarea acestuia, descrise în considerentul 162 de mai sus, corespundea situației financiare caracterizate prin probleme de lichiditate pe termen scurt. În plus, scadența împrumutului înlocuitor (16 luni) corespunde, în general, caracterului pe termen scurt al împrumuturilor la care s-a aplicat această valoare de referință de înlocuire pentru calculul avantajului. Cu toate acestea, rata de substituție a valorii de referință a fost ajustată pentru a ține seama de diferențele între ratele dobânzilor pentru împrumuturi cu o scadență de mai puțin de un an în comparație cu împrumuturile cu o scadență de un an sau doi ani, pe baza diferențelor respective dintre cele două scadențe a ratelor PBoC. Calculul detaliat al acestei ajustări a fost furnizat societăților în cauză.

(195)

Prin urmare, Comisia a respins toate afirmațiile legate de utilizarea unei rate a dobânzii între 14 % și -16 % pentru toate împrumuturile cu o scadență de maximum 2 ani la nivelul societăților care utilizau credite reînnoibile automat.

(196)

În plus, grupul Jiangsu Shagang a criticat faptul că, la calculul avantajului, Comisia a calculat de două ori împrumuturile luate de filialele sale de la Shagang Finance și societatea-mamă. De asemenea, potrivit afirmațiilor Shagang, Comisia ar fi trebuit să scadă „avantajul negativ”, și anume avantajul generat de împrumuturile pentru care plățile aferente dobânzii efective erau mai mari decât ratele de referință calculate de Comisie. Comisia a respins ambele afirmații.

(197)

În ceea ce privește pretinsa dublă contabilizare, Comisia a observat că Shagang s-a referit în principal la împrumuturile între societăți între Shagang Finance și societățile producătoare de oțel afiliate. În acest sens, ea a reamintit faptul că Shagang Finance nu a furnizat nicio informație Comisiei privind împrumuturile luate de ea însăși. În plus, Comisia nu a calculat niciun avantaj la nivelul societății Shagang Finance. Acest fapt exclude orice posibilitate de dublă contabilizare. În ceea ce privește împrumuturile între societăți efectuate între Shagang Group și societățile producătoare de oțel, Comisia a verificat dacă dubla contabilizare a avut loc în mod efectiv. Cu toate acestea, deja înainte de comunicarea constatărilor, foaia cu împrumuturi primită de la Shagang Group a indicat doar două împrumuturi ca împrumuturi între societăți, în timp ce foaia primită de la Hongchang Plate a indicat doar un singur împrumut de acest fel. În plus, chiar și atunci când se compară aceste împrumuturi pe fond, ele nu corespund în ceea ce privește suma împrumutată, durata și dobânda aplicabilă. Societatea nu a furnizat nicio informație nouă după comunicarea constatărilor pentru a-și justifica afirmația că împrumuturile respective corespund în realitate. Prin urmare, Comisia a considerat că fiecare dintre aceste împrumuturi a fost raportat o singură dată, fie pe lista de împrumuturi a grupului, fie pe lista de împrumuturi a societății producătoare.

(198)

În ceea ce privește afirmația referitoare la „avantajul negativ” menționate la considerentul 196, Comisia a arătat că nu se pune problema unei comparații echitabile. În special, primirea unui împrumut la o rată nepreferențială nu poate compensa avantajul primit de la un alt împrumut primit la un tarif preferențial. Comisia a luat în considerare numai împrumuturile pentru care, atunci când s-a calculat avantajul, valoarea de referință calculată a fost mai mare decât rata dobânzii plătite de societăți. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.4.4.2. Hesteel Group

(199)

Hesteel Group s-a prezentat, de asemenea, într-o situație financiară în general profitabilă conform propriilor sale conturi financiare. Grupul nu înregistra pierderi, însă nivelurile de rentabilitate erau în general slabe, ceea ce expune grupul la modificări defavorabile ale condițiilor comerciale, financiare sau economice. De asemenea, grupul are un raport datorii/active ridicat.

(200)

La nivelul întreprinderilor implicate în producția de produse plate laminate la cald, situația financiară generală se prezenta în mod similar la nivel de grup, cu niveluri de rentabilitate scăzută, însă fără pierderi. Mai mult, alți indicatori financiari, cum ar fi raportul dintre datorii și active sau capacitatea de acoperire a dobânzilor nu au indicat niciun fel de probleme structurale semnificative în ceea ce privește capacitatea de rambursare a datoriilor societăților. Cu toate acestea, la fața locului, Comisia a constatat că 80 % din împrumuturile eșantionate examinate de care au beneficiat aceste societăți erau reînnoibile și substanțiale ca valoare, ceea ce indică o situație mai delicată în termeni de lichiditate decât s-ar putea crede din situațiile financiare.

(201)

Comisia a luat act de faptul că grupului Hesteel i s-a acordat un rating AAA- de către o agenție de rating de credit chineză, și anume sub-sucursala Agricultural Bank of China Hangang. Din aceleași motive precum cele expuse în considerentele 159-161 de mai sus, Comisia a concluzionat că acest rating nu este fiabil. În plus, existența creditelor reînnoibile automat (revolving) a confirmat în continuare aprecierea Comisiei de a nu lua în considerare ratingul chinez AAA- acordat grupului Hesteel.

(202)

Prin urmare, Comisia a considerat că este oportun să se utilizeze valoarea de referință BB, astfel cum a fost stabilită în considerentele 166-168 de mai sus, la nivelul activităților grupului pentru a calcula avantajul global conferit produselor plate laminate la cald derivat din absența unei evaluări adecvate a riscurilor.

(203)

În plus, pentru a ține seama de riscul sporit evidențiat de existența creditelor reînnoibile automat la nivelul societăților individuale implicate în producția de produse plate laminate la cald, și având în vedere că, în esență, condițiile și scadența împrumuturilor respective au fost comparabile cu împrumutul cu dobândă mare menționat în considerentul 162 de mai sus, Comisia a considerat că este oportun să se folosească aceeași valoare de referință, astfel cum a fost stabilită în considerentul respectiv, ca valoare de referință relevantă pentru toate împrumuturile cu o scadență de maximum 2 ani acordate la nivelul societăților producătoare care utilizau credite reînnoibile automat. Întrucât creditele reînnoibile automat (revolving) sunt în general încheiate pe perioade scurte, este foarte puțin probabil că se va găsi un credit reînnoibil automat pentru o scadență mai mare de doi ani, iar elementele de probă concrete cu privire la împrumuturile verificate în cadrul societăților incluse în eșantion vin în sprijinul acestei concluzii.

(204)

Afirmațiile și argumentele prezentate de autoritățile chineze și de către unele societăți incluse în eșantion în ceea ce privește metodologia generală utilizată pentru marja relativă și utilizarea unui valori de referință ca substituent se aplică în egală măsură societății Hesteel Group. Comisia a respins deja aceste puncte în considerentele 175-195.

(205)

În urma comunicării constatărilor, reclamantul s-a întrebat dacă Comisia a ținut cont de infuzia semnificativă de capital de aproximativ 1 miliard de euro în favoarea Hesteel în 2010, care îi conferă încă avantaje acestui grup în cursul PA. Comisia a făcut observația că această infuzie de capital presupusă a făcut obiectul unei chestionări în aprilie 2017 din partea Statelor Unite și a UE la adresa RPC în cadrul Comitetului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii. Comisia nu a găsit nicio dovadă în cursul prezentei anchete care să arate că această infuzie de capital presupusă a conferit vreun avantaj grupului Hesteel în cursul PA.

3.4.4.3. Shougang Group

(206)

Shougang Group s-a prezentat într-o situație financiară generală dificilă conform propriilor sale conturi financiare. Pe baza elementelor de probă primite pentru anii 2014 și următorii, grupul a înregistrat pierderi atât în 2014, cât și în 2015. Acesta era foarte îndatorat și și-a mărit pasivele pe termen scurt cu mai mult de 10 % în cursul PA. În plus, 25 de credite reînnoibile automat au fost constatate la fața locului în cursul verificării la nivelul societății-mamă. În plus, în tabelele de împrumut, un număr semnificativ de împrumuturi suplimentare pe termen scurt au fost înlocuite cu noi împrumuturi pentru aceeași sumă, la expirarea acestora.

(207)

La nivelul întreprinderilor implicate în producția de produse plate laminate la cald, situațiile financiare, precum și elementele de probă referitoare la împrumuturi specifice constatate în evaluarea activelor și rapoartele de fezabilitate au arătat că aceste societăți funcționau în condiții de asigurare a continuității activității, în pofida unor ani consecutivi de pierderi sau de profituri marginale, la rate ridicate de îndatorare, capacitate scăzută de acoperire a dobânzilor, înrăutățirea situației indicatorilor financiari și a unor perspective nesigure de viitor. Aceste societăți nu au generat suficient profit din exploatare pentru a acoperi plata propriilor cheltuieli cu dobânzile pentru mai mulți ani consecutivi în decursul perioadei 2012-2015. În plus, Comisia a constatat în cursul verificării cazuri de restructurare a datoriei din cauza dificultăților de plată. În plus, toate împrumuturile pe termen scurt acordate în cursul PA uneia dintre societățile producătoare erau credite reînnoibile automat (revolving).

(208)

În pofida acestor împrejurări, grupului Shougang i s-a acordat un rating de credit AAA de către o agenție de rating de credit chineză, Dagong International. Pentru aceleași motive menționate în considerentele 159-161 de mai sus, precum și pe baza elementelor de probă găsite în cursul vizitei de verificare, Comisia nu a luat în considerare ratingul de credit chinez acordat grupului Shougang.

(209)

Având în vedere situația de ansamblu menționată mai sus, Comisia a considerat că este necesar să se găsească o valoare de referință adecvată la nivelul grupului. Pentru a ține seama de riscul sporit evidențiat de existența creditelor reînnoibile automat și întrucât condițiile și scadența împrumuturilor respective au fost, în esență, comparabile cu împrumutul cu dobândă mare menționat în considerentul 162 de mai sus, Comisia a utilizat aceeași valoare de referință, astfel cum a fost stabilită în considerentul respectiv pentru toate împrumuturile acordate având o scadență de maximum 2 ani. Întrucât creditele reînnoibile automat (revolving) sunt în general încheiate pe perioade scurte este foarte puțin probabil că se va găsi un credit reînnoibil automat pentru o scadență mai mare de doi ani, iar elementele de probă concrete cu privire la împrumuturile verificate în cadrul societăților incluse în eșantion vin în sprijinul acestei concluzii.

(210)

În ceea ce privește restul de împrumuturi la nivel de grup, cu o scadență de minimum 2 ani, pe baza informațiilor disponibile, Comisia a revenit la valoarea de referință generală, acordând cel mai înalt rating din categoria împrumuturilor speculative (denumite în continuare „non-investment grade”) la nivel de grup, astfel cum se explică la considerentele 166-168.

(211)

În plus, Comisia a concluzionat că, la nivelul întreprinderilor implicate în producția de produse plate laminate la cald, situația era de așa natură încât aceste societăți nu ar fi avut acces la alte împrumuturi în cursul PA în absența sprijinului acordat de stat. Prin urmare, avantajul primit de aceste societăți a depășit o majorare obișnuită a dobânzii. Pe parcursul perioadei de anchetă, avantajul a fost mai curând obținut din acordarea de împrumuturi, care nu ar fi fost acordate în absența sprijinului din partea statului, având în vedere situația financiară de ansamblu a acestor societăți. În această privință, Comisia a remarcat că Shougang Group este o mare întreprindere de stat („ÎS”), care a fost identificată ca fiind „campioană” în cel de-al 11-lea plan cincinal și în cel de-al 12-lea Plan cincinal pentru industria siderurgică.

(212)

Prin urmare, în conformitate cu secțiunea E litera (b) punctul V din orientările din 1998 (31), Comisia a decis să trateze sumele restante pentru aceste împrumuturi în cursul PA drept grant acordat în vederea punerii în aplicare a politicilor de stat. Pe baza informațiilor disponibile, Comisia a instituit măsuri compensatorii doar în ceea ce privește împrumuturile acordate în cursul PA.

(213)

Afirmațiile și argumentele prezentate de autoritățile chineze și de către unele societăți incluse în eșantion în ceea ce privește metodologia generală utilizată pentru marja relativă și utilizarea unui valori de referință de înlocuire se aplică în egală măsură societății Shougang. Comisia a respins deja aceste puncte în considerentele 175-195.

(214)

În urma comunicării constatărilor, GC a contestat, de asemenea, tratamentul împrumuturilor drept granturi și a invocat următoarele argumente:

1.	Comisia nu a comunicat faptele esențiale legate de constatarea sa asupra „sprijinului din partea statului” în absența căruia aceste societăți nu ar fi primit împrumuturile în cauză.

Aplicarea de măsuri compensatorii asupra anumitor sume de împrumut tratate drept granturi nu era conformă cu dispozițiile articolelor 1.1 litera (b), 14 și 14 litera (b) din Acordul SMC. GC și-a întemeiat afirmația pe raportul grupului special în cauza CE – DRAMS, în care această abordare s-a dovedit a fi nerezonabilă și incompatibilă cu articolele 1.1 litera (b) și 14 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (32).

Metodologia de calcul a Comisiei a reprezentat o excepție nepermisă de la articolul 14 litera (b) din Acordul SMC, deoarece transformă natura juridică a contribuției din împrumuturi în granturi. Grupul special în cauza CE – DRAMS a subliniat faptul că un împrumut este fundamental diferit de un grant, întrucât implică o creanță care continuă să fie datorată (33). Toate împrumuturile au fost contabilizate sub formă de împrumuturi și nu granturi în documentele contabile ale societăților, niciunul dintre împrumuturile raportate în tabelele împrumuturi nu a menționat vreo anulare a datoriilor, și plățile aferente dobânzilor au fost plătite pentru aceste împrumuturi. În cele din urmă, secțiunea E litera (b) punctul V din Orientările UE din 1998, pentru a calcula valoarea unei subvenții se presupune existența unei iertări de plată a datoriei sau a unei nerambursări.

Presupusa situație economică a societăților în cauză nu justifică considerarea anumitor împrumuturi drept granturi. Într-adevăr, societățile respective făceau parte dintr-un grup mai mare de societăți, iar împrumuturile lor au fost garantate de societățile-mamă. În plus, producătorii din UE au înregistrat, de asemenea, pierderi începând cu anul 2012, dar au primit totuși împrumuturi și au putut să își refinanțeze datoriile. Mai precis, în ceea ce privește grupul Shougang, societatea de producție Jingtang a înregistrat efectiv profit în 2014 și 2015, chiar dacă aceasta și-a început operațiunile comerciale abia în 2010. În cele din urmă, însăși Comisia ar fi luat în considerare situația financiară a grupurilor Shougang și Benxi care corespunde unui rating „BB”, ceea ce ar trebui să fie suficient pentru a obține împrumuturi pe piață.

(215)

Producătorii-exportatori au împărtășit în mare parte observațiile autorităților chineze. Cu toate acestea, unele observații specifice suplimentare au fost primite de la grupul Shougang:

1.	Grupul Shougang a remarcat că anumite împrumuturi au fost reclasificate ca granturi pentru trei societăți din grup fără explicații adecvate sau argumente.

Grupul Shougang în ansamblu a fost rentabil în 2014 și 2015, și a avut niveluri ridicate de profituri nedistribuite. Societatea de producție Qian'an din cadrul grupului a înregistrat pierderi în 2015, dar a fost într-adevăr rentabilă între 2011 și 2014. Grupul Shougang a contestat de asemenea faptul că societățile de producție nu generau profituri suficiente pentru a-și acoperi cheltuieli cu dobânzile și a subliniat faptul că profitul din exploatare raportat în situațiile financiare a fost, de fapt, profitul după plata cheltuielilor financiare.

(216)

În ceea ce privește primul punct, Comisia nu a fost de acord cu declarația GC că nu a comunicat faptele esențiale referitoare la sprijinul acordat de stat pe care se întemeiază constatările Comisiei. Sprijinul acordat de stat menționat în considerentul 211 de mai sus făcea parte din raționamentul global privind împrumuturile în condiții preferențiale și, prin urmare, făcea referire la aceleași elemente de probă ca și cele descrise deja pe larg în secțiunile 3.4.1-3.4.3. În plus, Comisia a prezentat o serie de argumente suplimentare privind existența sprijinului acordat de stat pentru anumite întreprinderi din sectorul siderurgic aflate în dificultate financiară în secțiunea 3.5 de mai jos. Întrucât atât grupul Shougang, cât și grupul Benxi au fost considerați campioni naționali, raționamentul descris la punctul 3.5 se aplică, de asemenea, și în cazul lor.

(217)

În ceea ce privește al doilea și al treilea punct, Comisia a clarificat faptul că ea nu a considerat că împrumuturile acordate societăților incluse în eșantion sunt echivalente granturilor ca atare. Contrar celor afirmate de autoritățile chineze, Comisia nu a modificat natura juridică a contribuției financiare din împrumuturi în granturi. Mai curând, Comisia a recunoscut că împrumuturile acordate societăților aveau obligații de plată aferentea cestora. Doar că, la calculul avantajului unei astfel de tranzacții, Comisia nu a efectuat o comparație între ratele dobânzii, ci a luat ca punct de plecare valoarea capitalului restant din împrumut.

(218)

În această privință, Comisia a precizat în continuare că nu a luat întreaga sumă a împrumutului în considerare pentru calculul avantajului. Numai partea datorată a împrumuturilor a fost luată ca punct de plecare, și au fost efectuate ulterior mai multe ajustări în sens descrescător asupra acestei sume. În primul rând, avantajul a fost determinat în funcție de valoarea capitalului restant a împrumutului minus dobânda plătită în cursul PA. În al doilea rând, valoarea capitalului împrumutului a fost ajustată prin amortizarea acestuia, corespunzător scopului subiacent al împrumutului. În cazul în care scopul împrumutului a fost etichetat ca lichiditate/capital circulant, întreaga sumă a fost luată în considerare. În cazul în care creditul a fost legat în mod clar de o investiție pe termen lung, valoarea capitalului a fost amortizată pe durata împrumutului, și doar valoarea raportată la PA a fost luată în considerare. În cele din urmă, valoarea avantajului a fost ajustată din nou pentru a reflecta numai numărul de zile din cursul perioadei de anchetă în care împrumutul era existent.

(219)

Toate aceste ajustări indică faptul că Comisia nu a luat în considerare valoarea totală a împrumutului pentru calculul avantajului. Prin urmare, Comisia a constatat că raționamentul, astfel cum este aplicat în raportul grupului special în litigiul „CE – DRAM”, nu este aplicabil în prezenta anchetă. Cauza respectivă viza o chestiune de metodologie de calcul (34), iar grupul special a criticat în principal faptul că CE luase în considerare valoarea totală a împrumuturilor acordate Hynix's drept avantaj, fără a lua în considerare obligațiile aferente (35). Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat în prezenta anchetă, această afirmație a fost, în consecință, respinsă.

(220)

În ceea ce privește afirmația GC conform căreia situația financiară a grupurilor Shougang și Benxi corespundea unui rating „BB”, care ar trebui să fie suficient pentru a obține împrumuturi pe piață, Comisia reamintește faptul că a efectuat o evaluare diferențiată a societăților la nivel de grup și a societăților la nivel de societăți de producție. Concluzia Comisiei a fost că situația financiară care corespunde unui rating „BB” a fost aplicabilă numai la nivel de grup, dar nu și la nivelul societăților implicate în activități de producție. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(221)

În ceea ce privește observația autorităților chineze că producătorii din UE înregistrau, de asemenea, pierderi, însă au fost totuși în măsură să își refinanțeze datoriile, Comisia a observat că, spre deosebire de situația din RPC, refinanțarea datoriilor industriei din UE a avut loc la nivelul grupului în ansamblul său, și nu la nivelul societăților de producție. Situația financiară a industriei Uniunii la nivelul de grup nu a fost aceeași și la nivelul întreprinderilor individuale de producție. În special, situațiile financiare consolidate ale Arcelor Mittal, Thyssen Krupp și Tata Groups au arătat per ansamblu profit în cursul PA. În plus, astfel cum se descrie în considerentul 192 de mai sus, clauzele și condițiile operațiunilor de refinanțare în UE și RPC erau foarte diferite. Prin urmare, această observație a fost nefondată.

(222)

În ceea ce privește mai precis grupul Shougang, faptul că grupul în ansamblul său a fost rentabil nu pune sub semnul întrebării metodologia de calcul a Comisiei cu privire la împrumuturile raportate. Astfel cum s-a explicat la considerentul 156, societățile din grup au fost evaluate separat, iar concluziile și tratamentul au fost adaptate în funcție de situația individuală a acestora. Această abordare a fost confirmată în timpul vizitei de verificare, în cursul căreia părțile au declarat că, în evaluarea garantului, este luată în considerare situația specifică a societății în cauză, nu situația la nivel de grup. În ceea ce privește garanțiile, cu excepția societății Qian'an Coal, nu a fost comunicată nicio informație în răspunsurile la chestionar cu privire la garanții împrumuturilor raportate. Din acest motiv, argumentul a fost respins.

(223)

În ceea ce privește situația financiară a societății de producție Jingtang, această societate a suferit pierderi continue de la începutul operațiunilor sale comerciale în 2010, cu excepția anilor 2014 și 2015, când a reușit cu dificultate să atingă pragul de rentabilitate, având profituri într-un interval cuprins între 0 % și 0,5 %. În plus, încă de la crearea sa, această societate a înregistrat pierderi acumulate în valoare de [13-16] miliarde RMB. Societatea a prestat în mod continuu o activitate cu rezultate cu mult sub așteptările formulate în raportul de fezabilitate pe care s-a întemeiat aprobarea proiectului de construcție Jingtang. În cursul perioadei de anchetă, a fost întocmit un raport de evaluare a activelor în legătură cu o modificare în structura acționariatului societății Shougang Jingtang. Acest raport a evaluat valoarea netă a societății în perioada de anchetă la mai puțin de o treime din suma investită inițial. Prin urmare, Comisia și-a menținut concluziile în ceea ce privește societatea de producție Jingtang.

(224)

În ceea ce privește îndoielile grupului Shougang cu privire la metodologia de calcul a Comisiei, Comisia a precizat că a observat faptul că, în toate societățile chineze, profitul din exploatare raportat în situațiile financiare era, de fapt, profitul după plata cheltuielilor financiare. Prin urmare, la calcularea indicatorilor săi financiari, Comisia a readăugat cheltuielile financiare la profitul din exploatare pentru a afla profitul înainte de deducerea dobânzilor pentru fiecare societate. Prin urmare, Comisia și-a menținut poziția cu privire la calcularea indicatorilor financiari.

(225)

În urma comunicării constatărilor, grupul Shougang a criticat, de asemenea, lipsa de detalii în ceea ce privește examinarea de către Comisie a trei dintre societățile sale de producție. Comisia a remarcat că a furnizat informațiile complete în a doua sa comunicare a constatărilor specifice. În special, Comisia a efectuat o evaluare a situației financiare a Qian'an Coal, Shougang Mining și Xishan Coking în perioada 2012-2015. Pe lângă rentabilitate, alți indicatori financiari au fost luați în considerare pentru a se extrage concluzii cu privire la soliditatea financiară a societăților, astfel cum se descrie la considerentele 226 – (228) de mai jos.

(226)

În cazul Qian'an Coal, societatea a înregistrat un profit marginal (apropiat de pragul de rentabilitate) înainte de 2014, un profit mic în 2014 (sub 3 %) și a înregistrat pierderi în cursul PA. Cifra sa de afaceri a fost în scădere continuă și a fost redusă cu aproape o jumătate între 2012 și 2015. În plus, societatea a cunoscut în continuu un nivel ridicat de îndatorare (raport datorii/active de peste 60 %) în acest interval de timp, și nu a generat suficient profit din exploatare pentru a acoperi plata propriilor cheltuieli cu dobânzile pe parcursul PA (rata de acoperire a dobânzii < 1). Aproximativ o treime din creditele pe termen scurt acordate societății în cursul PA (și reprezentând aproximativ o treime din valoarea totală a creanțelor restante ale societății) sunt considerate a fi credite reînnoibile automat.

(227)

Shougang Mining a înregistrat pierderi continue în perioada 2012-2015, cu excepția anului 2013, când a generat o mică marjă de profit. În total, societatea a înregistrat pierderi cumulate de aproximativ 2 miliarde RMB în 2015. Cifra de afaceri a societății a fost în scădere continuă în cursul ultimilor 4 ani și a fost redusă cu mai mult de jumătate între 2012 și PA. Shougang Mining a avut în continuu un nivel ridicat de îndatorare (raport datorii/active de aproximativ 80 %) în ultimii 5 ani, și nu a generat suficient profit din exploatare pentru a acoperi plata propriilor cheltuieli cu dobânzile în niciunul din ultimii 5 ani (rata de acoperire a dobânzii < 1). Singurul împrumut acordat societății în cursul PA a fost considerat a fi un credit reînnoibil automat. Prin urmare, Comisia și-a menținut concluziile în ceea ce privește societățile Qian'an Coal și Shougang Mining.

(228)

Xishan Coking a fost înființată la sfârșitul anului 2009 și a început cu o pierdere majoră (depășind 300 milioane RMB), care nu fusese încă absorbită în cursul PA. Cifra de afaceri a societății a fost în scădere continuă în cursul ultimilor 4 ani, având un grad din ce în ce mai ridicat de îndatorare în perioada respectivă de timp. Numeroase împrumuturi acordate societății în cursul PA au fost considerate drept credite reînnoibile. Cu toate acestea, Comisia a acceptat afirmația grupului Shougang că o mare parte din datoriile Xishan Coking ar putea, de fapt, să fie atribuite societății Jingtang și că rezultatele financiare ale societății Xishan Coking au fost puternic afectate de acest fapt. În plus, societatea a înregistrat profit în mod continuu între 2012 și 2015. Ca urmare, împrumuturile din 2015 luate de Xishan Coking nu au fost tratate drept granturi, iar avantajul primit a fost recalculat în conformitate cu aceeași metodologie ca și pentru societățile de la nivel de grup, astfel cum se descrie la considerentele 209-210 de mai sus.

3.4.4.4. Benxi Group

(229)

Benxi Group s-a prezentat într-o situație financiară generală dificilă conform propriilor sale conturi financiare. Acesta a înregistrat pierderi în 2015, avea un nivel ridicat de îndatorare, iar pasivele sale au crescut în perioada 2012-2015. În plus, au fost constatate credite reînnoibile automat (revolving) în cursul vizitei de verificare la fața locului la nivelul societății-mamă.

(230)

La nivelul întreprinderii implicate în producția de produse plate laminate la cald, situațiile financiare, precum și elementele de probă constatate referitoare la împrumuturi specifice au arătat că această societate funcționa în condiții de asigurare a continuității activității, în pofida unor ani consecutivi de pierderi sau de profituri marginale, datorii în continuă creștere raportate la active, precum și a înrăutățirii situației indicatorilor financiari și a unei perspective nesigure de viitor. Societatea nu a generat suficient profit din exploatare pentru a acoperi plata propriilor cheltuieli cu dobânzile în decursul întregii perioade 2012-2015. În plus, Comisia a constatat, de asemenea, un credit reînnoibil automat printre împrumuturile incluse în eșantion, iar în tabelele de împrumut, unele împrumuturi pe termen scurt au fost înlocuite cu noi credite având aceeași sumă, la expirarea contractului.

(231)

În pofida acestei situații, grupului Benxi i s-a acordat un rating de credit național AA+ în cursul PA de către o filială chineză a agenției Moody's. Cu toate acestea, declarația generală de declinare a responsabilității a acestei filiale evidențiază faptul că ea acordă doar ratinguri interne care reflectă riscul de credit relativ pe teritoriul Chinei, în timp ce rolul Moody's este acela de a furniza expertiză în materie de administrare, asistență tehnică și formare pentru analiști. Prin urmare, având în vedere denaturarea totală a ratingurilor de credit chineze menționate în considerentele 159-161 de mai sus, precum și elementele de probă identificate în cursul vizitei de verificare, Comisia nu a luat în considerare ratingul de credit chinez acordat grupului Benxi.

(232)

Având în vedere situația de ansamblu menționată mai sus, Comisia a considerat că este necesar să se găsească o valoare de referință adecvată la nivelul grupului. Pentru a ține seama de riscul sporit evidențiat de existența creditelor reînnoibile automat și întrucât condițiile și scadența împrumuturilor respective au fost, în esență, comparabile cu împrumutul cu dobândă mare menționat în considerentul 162 de mai sus, Comisia a utilizat aceeași valoare de referință, astfel cum a fost stabilită în considerentul respectiv pentru toate împrumuturile acordate având o scadență de maximum 2 ani. Întrucât creditele reînnoibile automat (revolving) sunt în general încheiate pe perioade scurte, este foarte puțin probabil că se va găsi un credit reînnoibil automat pentru o scadență mai mare de doi ani, iar elementele de probă concrete cu privire la împrumuturile verificate în cadrul societăților incluse în eșantion vin în sprijinul acestei concluzii.

(233)

(234)

În plus, Comisia a concluzionat că, la nivelul societății de producție, situația era de așa natură încât această societate nu ar fi avut acces la alte împrumuturi în cursul PA în absența sprijinului acordat de stat. Prin urmare, avantajul primit de aceste societăți a depășit o majorare obișnuită a ratei dobânzii. Pe parcursul perioadei de anchetă, avantajul a fost mai curând obținut din acordarea de împrumuturi, care nu ar fi fost probabil acordate în absența sprijinului din partea statului, având în vedere situația financiară de ansamblu a acestei societăți. În această privință, Comisia a observat că Benxi Group este o mare întreprindere de stat („ÎS”), care a fost identificată drept „campioană” în cel de-al 12-lea Plan cincinal pentru industria siderurgică.

(235)

Prin urmare, astfel cum se arată în secțiunea E litera (b) punctul V din orientările din 1998, Comisia a decis să trateze sumele restante datorate pentru aceste împrumuturi în perioada de anchetă drept granturi acordate în vederea punerii în aplicare a politicilor de stat. Pe baza informațiilor disponibile, Comisia a instituit măsuri compensatorii doar în ceea ce privește împrumuturile acordate în cursul PA. Avantajul acordat a fost determinat în funcție de valoarea capitalului restant a împrumutului minus dobânda plătită în cursul PA. Valoarea capitalului împrumutului a fost ajustată prin amortizarea acestuia, corespunzător scopului subiacent al împrumutului. În cazul în care scopul împrumutului a fost etichetat ca lichiditate/capital circulant, întreaga sumă a fost luată în considerare. În cazul în care creditul a fost legat în mod clar de o investiție pe termen lung, valoarea capitalului a fost amortizată pe durata împrumutului, și doar valoarea raportată la PA a fost luată în considerare. În cele din urmă, valoarea avantajului a fost ajustată din nou pentru a reflecta numai numărul de zile din cursul perioadei de anchetă în care împrumutul era existent.

(236)

Afirmațiile și argumentele prezentate de autoritățile chineze și de către unele societăți incluse în eșantion în ceea ce privește metodologia generală utilizată pentru marja relativă și utilizarea unui valori de referință de înlocuire se aplică în egală măsură grupului Benxi. Poziția Comisiei cu privire la aceste afirmații, astfel cum se descrie mai sus la considerentele 175-195 se aplică în egală măsură grupului Benxi.

(237)

În plus, afirmațiile și argumentele prezentate de autoritățile chineze și de către unele societăți incluse în eșantion în ceea ce privește metodologia generală utilizată pentru împrumuturile tratate drept granturi se aplică în egală măsură grupului Benxi. Poziția Comisiei cu privire la aceste afirmații, astfel cum se descrie mai sus la considerentele 216-221 se aplică în egală măsură grupului Benxi.

(238)

În urma comunicării constatărilor, grupul Benxi a a reiterat în principal observațiile autorităților chineze. Cu toate acestea, a adăugat, de asemenea, o serie de observații specifice suplimentare:

Grupul Benxi a afirmat că indicatorii financiari menționați în documentul specific de comunicare a constatărilor nu demonstrează în mod adecvat că Bengang nu avea capacitatea de a-și rambursa împrumuturile. În plus, chiar dacă Bengang s-a confruntat cu unele dificultăți financiare în ultimii ani, a continuat să funcționeze normal în cursul acestor ani și avea o capacitate suficientă de a-și rambursa împrumuturile.

2.	Grupul Benxi a susținut, de asemenea, că analiza ratingului său de credit nu a fost suficient de cuprinzătoare.

3.	În cele din urmă, Benxi Group a afirmat că reclamantul nu a prezentat acest program de subvenționare în cererea sa, și că abordarea de a trata împrumuturile drept granturi nu era, prin urmare, în conformitate cu articolul 11.1 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii.

(239)

În ceea ce privește primul aspect, Comisia a remarcat faptul că societatea a recunoscut, în răspunsul său la documentul de comunicare a constatărilor că s-a confruntat cu dificultăți financiare în ultimii ani și că nu a contestat constatările Comisiei, cum ar fi scăderea marjelor de profit și a cifrei de afaceri, ponderea ridicată a datoriei și incapacitatea de a plăti dobânzi la împrumuturi. Societatea a înregistrat, de asemenea, pierderi semnificative în cursul PA. În plus, grupul Benxi a recunocut că unele împrumuturi nu erau rambursate în conformitate cu graficul de rambursare inițial, arătând astfel că societatea se confrunta cu dificultăți în capacitatea sa de a rambursa împrumuturile. Având în vedere situația generală a societății, Comisia și-a menținut poziția conform căreia, în condiții normale de piață, societatea nu ar fi avut acces la alte împrumuturi.

(240)

În ceea ce privește faptul că societățile respective făceau parte dintr-un grup mai mare de societăți, și că împrumuturile lor au fost garantate de societăți-mamă, Comisia a recunoscut că împrumuturile acordate societății de producție din grupul Benxi au fost, într-adevăr, garantate de către o altă societate din grup. Cu toate acestea, a devenit evident în timpul vizitei de verificare, că aceste garanții au fost acordate de alte câteva societăți din cadrul grupului care se aflau într-o situație financiară dificilă similară. De fapt, toate societățile verificate în grupul Benxi erau generatoare de pierderi în cursul perioadei de anchetă, iar societatea însăși a declarat, în răspunsul său la chestionar, că grupul era într-o situație în care a „suferit prejudicii” care au afectat mai multe întreprinderi afiliate, fără nicio perspectivă de a înregistra din nou profit, în viitorul apropiat.

(241)

Comisia a considerat că, în ceea ce privește ratingul de credit al societății, confirmarea situației dificile din punct de vedere financiar de către societatea însăși a arătat în mod clar că aceasta nu ar fi trebuit să primească un rating AA +. Singurul element de probă nou prezentat de societate cu privire la acest aspect a fost că nu a existat în mod neapărat o legătură între dificultățile financiare și ratingul său de credit, întrucât era un grup important din industria siderurgică cu o îndelungată tradiție și o bună reputație de credit. Comisia a considerat că o astfel de argumentare reflectă în mod corespunzător afirmația Comisiei, conform căreia ratingurile de credit din China nu sunt fiabile, deoarece se bazează în principal pe dimensiunea și statutul societăților, și nu pe situația lor reală în materie de credite.

(242)

În ceea ce privește cel de-al treilea punct, Comisia nu a fost de acord cu afirmația conform căreia subvenția legată de împrumuturile tratate în mod similar granturilor nu a fost inclusă în reclamație. Într-adevăr, aceasta se referea la o metodologie de calcul separată în împrumuturile preferențiale, care a fost într-adevăr inclusă în plângere. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.4.5. Concluzie privind acordarea de împrumuturi preferențiale

(243)

Ancheta a arătat că toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au beneficiat de împrumuturi preferențiale în cursul PA. Având în vedere existența unei contribuții financiare, a unui avantaj pentru producătorii-exportatori și a specificității, se consideră că acest avantaj ar trebui considerat drept o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii.

(244)

Rata subvenției stabilite conform acestui sistem în cursul PA pentru grupurile de societăți incluse în eșantion se ridică la:

Împrumuturi preferențiale de susținere a politicilor
Societatea/Grupul	Valoarea totală a subvențiilor	De la băncile deținute de stat	De la alte instituții financiare
Benxi Group	26,70 %	26,70 %	0 %
Hesteel Group	4,68 %	4,66 %	0,02 %
Jiangsu Shagang Group	1,99 %	1,44 %	0,55 %
Shougang Group	27,91 %	27,17 %	0,74 %

3.5. Garanție de facto

(245)

Reclamantul a susținut existența unui program de subvenții separat care implică un transfer direct potențial de fonduri de către GC, prin intermediul unei garanții de facto care asigură continuitatea operațiunilor pentru întreprinderile din industria produselor plate laminate la cald, care, din cauza situației lor financiare, se confruntă cu dificultăți de rambursare a împrumuturilor.

(246)

Comisia a luat act de faptul că pragul probatoriu pentru dovedirea măsurilor nescrise prevăzut de OMC este deosebit de exigent în ceea ce privește dovezile necesare pentru a demonstra existența acestora. În special, autoritatea de anchetă trebuie să stabilească în mod clar, prin argumente și elemente de probă justificative faptul că, cel puțin, pretinsa „reglementare sau normă” nescrisă poate fi atribuită unui guvern străin; conținutul exact al acesteia; și că are o aplicare generală și potențială. Acest prag exigent este respectat numai în cazul în care sunt prezentate elemente de probă suficiente cu privire la fiecare dintre aceste elemente (36).

3.5.1. Atribuirea către GC

(247)

În primul rând, Comisia a verificat dacă pretinsa garanție de facto ar putea fi atribuită autorităților chineze. În această privință, GC a confirmat că există o politică guvernamentală în RPC de a dezvolta mari campioni naționali (în principal întreprinderi de stat) în industria siderurgică în mod prioritar în raport cu oțelăriile mai mici (în principal întreprinderi private).

(248)

Această politică era deja implementată în 2009, când „Planul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice” a fost publicat de Consiliul de Stat. Ca principiu de bază, acest document prevedea că, pentru a menține o piață stabilă și pentru a promova o dezvoltare stabilă a industriei, principalele întreprinderi pivot și principalele categorii de întreprinderi din industria siderurgică ar trebui sprijinite.

(249)

Pentru a face față situației de criză din 2008, Planul a subliniat, de asemenea, că structura industriei ar trebui să fie adaptată și optimizată pe baza „controlului cantității totale în combinație cu eliminarea capacităților depășite, restructurarea întreprinderilor și relocarea industriei siderurgice urbane”.

(250)

Potrivit documentului, obiectivul GC este acela de a înființa mai multe întreprinderi de mari dimensiuni având o puternică capacitate independentă de inovare și competitivitate internațională, și de a face astfel încât capacitatea primelor cinci întreprinderi siderurgice naționale să reprezinte peste 45 % din producția națională. Prin urmare, se preconizează construirea mai multor întreprinderi siderurgice de mari dimensiuni cu o capacitate de peste 50 000 000 tone și o competitivitate internațională puternică, cum ar fi Baosteel Ansteel și Wuhan Iron and Steel. În plus, se așteaptă crearea mai multor întreprinderi siderurgice mari cu o capacitate de 10 000 000-30 000 000 tone. Mai mult, documentul menționează finalizarea relocării Shougang Group și construirea Bazei sale siderurgice din Caofeidian ca un obiectiv.

(251)

Documentul de politică pe care îl reprezintă Planul prevedea și promova sprijinul financiar pentru aceste principale întreprinderi pivot și prevede, de asemenea, sprijin în ceea ce privește emisiunea de acțiuni, obligațiuni corporative, note de debit pe termen mediu, finanțare pe termen scurt, împrumuturi bancare și absorbția de investiții în societăți necotate pentru acele proiecte care sunt compatibile cu protecția mediului și actele cu putere de lege și normele fondului funciar și cu reglementările de administrare a investițiilor și pentru întreprinderile cu activități de fuziune, achiziție sau restructurare.

(252)

Pe de altă parte, totuși, documentul a menționat limitări de finanțare pentru proiectele cu construcții neautorizate și ilegale și întreprinderi având „capacități depășite”. În special, se menționează că „în cazul unei extinderi și renovări aleatorii sau a unui transfer al instalațiilor depășite către alte locuri, instituțiile financiare nu acordă niciun împrumut sau sprijin de tip credit sub nicio altă formă, iar Departamentul de Stat pentru terenuri și resurse nu îndeplinește formalitățile privind utilizarea terenurilor”.

(253)

Cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică a continuat aceeași strategie, astfel cum este prezentată în planul de ajustare. Cel de-al 12-lea plan cincinal menționează, de asemenea, principalele întreprinderi siderurgice, iar optimizarea structurii industriei este considerată a fi un obiectiv principal. Planul precizează că marile proiecte sunt încurajate, însă proiectele mici ar trebui reduse, coroborând acest fapt cu eliminarea capacităților de producție depășite.

(254)

Unul dintre obiectivele principale ale celui de al 12-lea plan cincinal a fost, de asemenea, atingerea unui anumit nivel de grupare industrială prin reducerea semnificativă a numărului de întreprinderi siderurgice. Obiectivul consta în creșterea proporției reprezentate de producția de oțel a celor 10 întreprinderi siderurgice de vârf la 60 % în cadrul agregatului național. Acest obiectiv trebuia să fie atins prin promovarea fuziunilor, restructurărilor, precum și eliminarea capacităților depășite. În plus, planul cuprindea o listă care definea produsele și procesele de producție considerate depășite.

(255)

Toate societățile incluse în eșantion din prezenta anchetă au fost menționate ca întreprinderi mari importante în cel de-al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică.

(256)

În sfârșit, cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică precizează în capitolul I.2 că „Unele întreprinderi siderurgice chineze sunt bune, iar altele nu.” Unul dintre principalele obiective este să crească din nou gradul de concentrare industrială (a primelor 10 întreprinderi) la 60 % în 2020 (având în vedere că obiectivul nu a fost atins pe parcursul celui de al 12-lea plan cincinal pentru industria siderurgică). Acest lucru se încadrează în obiectivul global de a reduce capacitățile excedentare, și este însoțit din nou de voința de a încuraja fuziunile și restructurările.

(257)

Capitolul IV din cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică subliniază, de asemenea, că este necesară retragerea de pe piață a întreprinderilor zombi. Aceste întreprinderi sunt definite ca fiind întreprinderi cu ani consecutivi de pierderi, cu active insuficiente pentru a reduce datoria, cu pierderi și fără perspective și care se bazează pe împrumuturi continue de la bănci și alte metode. Conform planului, întreprinderile cu active insuficiente pentru reducerea datoriei sau în incapacitatea de-și achita datoriile ar trebui să procedeze la faliment și reorganizare.

(258)

În plus, orientările specifice privind sprijinul financiar și reducerea capacității excedentare care au fost discutate în capitolul 3.4.1.1 de mai sus fac o distincție între societățile„bune”, și anume grupurile mari industriale care respectă politicile industriale naționale și societățile „rele”, și anume „întreprinderile mai mici cu o capacitate de producție depășită”, care nu se încadrează în categoriile încurajate de către autoritățile publice.

(259)

Dat fiind că toate documentele menționate mai sus (Planul din 2009, cel de-al 12-lea și cel de-al 13-lea plan cincinal și respectiv planurile pentru industria siderurgică) sunt emise de Consiliul de Stat, politicile acestuia pot, așadar, să fie atribuite GC.

3.5.2. Conținutul exact al garanției de facto

(260)

Comisia a analizat conținutul exact al acestei presupuse garanții de facto. Ea nu a constatat că ar exista o măsură cuprinzătoare generală și nescrisă de salvgardare a tuturor întreprinderilor siderurgice din China. Mai curând, toate documentele prezentate în secțiunea anterioară fac o distincție între societățile „bune”, și anume, grupurile mari industriale care respectă politicile industriale naționale, și societățile „rele”, adică „întreprinderile mai mici cu o capacitate de producție depășită”, care nu se încadrează în categoriile încurajate de către autoritățile publice. În consecință, chiar presupunând existența sa, o garanție de facto nescrisă ar urma să se aplice numai campioanelor naționale care se încadrează în prima categorie.

3.5.3. Aplicarea generală și prospectivă a garanției de facto

(261)

În continuare, Comisia a încercat să determine dacă o astfel de garanție nescrisă are o aplicare generală și prospectivă.

(262)

Impactul acestei politici de stat a fost descris recent într-un Raport de cercetare al Academiei Naționale de Dezvoltare și Strategie al Universității Renmin din China (37) privind societățile zombi din China. Potrivit acestui raport, 51 % din întreprinderile siderurgice chineze cotate în 2013 ar putea fi definite ca întreprinderi zombi. Privită din perspectiva dreptului de proprietate, proporția întreprinderilor zombi a fost cea mai mare în rândul întreprinderilor deținute de stat și a întreprinderilor publice. Din punctul de vedere al vechimii și al dimensiunii, întreprinderile vechi mari și mijlocii dețin cel mai mare procent de întreprinderi zombi. De asemenea, raportul a analizat cauzele existenței unui număr atât de mare de întreprinderi zombi în anumite sectoare și a constatat că autoritățile locale continuă să sprijine întreprinderile zombi în pragul falimentului și mențin tabloul situațional prin subvenții și împrumuturi. Prin urmare, în cazul în care o întreprindere primește mai multe subvenții sau este o întreprindere deținută de stat, șansa ca ea să devină o întreprindere zombi este mai mare.

(263)

În plus, în cazul în care o industrie, cum este industria siderurgică, este menționată de către guvern în domeniul de aplicare a sprijinului de bază din partea statului, administrațiile publice locale se vor grăbi să sprijine această industrie, conducând astfel la crearea unei capacități de producție excedentare și la crearea altor societăți zombi. Ulterior, guvernul a încercat să reducă numărul de societăți prin încurajarea fuziunilor și achizițiilor de către întreprinderile mai mari. Raportul confirmă faptul că administrațiile locale au dat dispoziții prin care se permite doar unui anumit număr de mari întreprinderi să fie salvate prin ajutoarele acordate industriei. În cele din urmă, raportul subliniază că discriminarea în materie de credit din partea instituțiilor financiare influențează, de asemenea, crearea de întreprinderi zombi. Într-adevăr, după 2008, rata de profit a întreprinderilor de stat a înregistrat o scădere, în timp ce nivelul datoriei a crescut în fiecare an. Dimpotrivă, pentru întreprinderile private, rata datoriei a scăzut, deși rata de profit a acestora a rămas stabilă. Aceasta indică faptul că este mai ușor pentru întreprinderile de stat să obțină împrumuturi decât pentru întreprinderile private.

(264)

Pe scurt, scopul acestei politici este, prin urmare, să sprijine financiar întreprinderile „bune” și anume întreprinderile importante sau campioanele naționale, prin tot felul de măsuri, în timp ce întreprinderile „rele” dispar prin faptul că nu li se acordă niciun fel de împrumuturi. În plus, campioanele sunt încurajate să își elimine concurenții mai mici prin fuziuni și achiziții susținute de guvern. Avantajele economice ale acestei politici pot să ajungă până la constituirea unei garanții de facto implicite pentru unele întreprinderi mari deținute de stat care se confruntă cu dificultăți financiare.

(265)

Cu toate acestea, Comisia nu a fost în măsură să identifice alte criterii mai precise pentru aplicarea generală și prospectivă a unei astfel de măsuri nescrise ca schemă separată. Mai degrabă, aceasta a concluzionat că, prin calificarea împrumuturilor preferențiale acordate de stat anumitor întreprinderi mari de stat aflate în dificultăți financiare drept granturi în loc de împrumuturi, nu era necesar să ancheteze în continuare această chestiune.

(266)

În urma comunicării informațiilor, reclamantul a contestat această concluzie și a susținut că „măsura mai amplă este planul de stat de a subvenționa producția de oțel” care „este pusă în aplicare prin intermediul unor norme scrise, cum ar fi legislația și normele administrative, precum și prin ordine, orientări administrative sau recomandări.” În susținerea poziției sale potrivit căreia cerințele probatorii au fost îndeplinite, reclamantul a invocat, printre altele, hotărârea organului de apel al OMC în cauza „SUA-Reducerea la zero”, unde elementele de probă furnizate au fost considerabil mai substanțiale decât o înșirare de cauze sau acțiuni repetate (38). Comisia nu a fost de acord cu această analiză. În cauza „SUA-Reducerea la zero”, era vorba de practica continuă a Departamentului Comerțului al Statelor Unite de a aplica o anumită metodă de calcul incorectă în cauzele de antidumping. Aceasta constituia o strategie foarte specifică, bazată pe o preferință internă a unei autorități guvernamentale căreia i se încredințează în mod specific sarcina de către guvernul federal de a ancheta cazurile de protecție comercială. Aceasta nu poate fi comparată cu construcția unei „măsuri mai ample” care era destinată să cuprindă acțiunea potențială a unui număr potențial de mii de actori la nivel local, regional sau central, care pun în aplicare un singur plan. Prin urmare, Comisia a respins acest argument.

3.6. Furnizarea de mărfuri de către autoritățile publice contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată

(267)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 3.2 de mai sus, Comisia a informat GC că, dată fiind absența unor răspunsuri la chestionare din partea producătorilor de minereu de fier, cocs și cărbune cocsificabil, ea ar putea să fie nevoită să își bazeze concluziile pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce privește informațiile referitoare la furnizorii de minereu de fier, cocs și cărbune cocsificabil. Comisia a analizat dacă societățile incluse în eșantion au primit sau nu materii prime pentru producerea de produse plate laminate la cald la prețuri subvenționate din partea guvernului.

3.6.1. Minereu de fier

(268)

Toate societățile incluse în eșantion au achiziționat minereu de fier pe piața internă, fie de la companii afiliate sau independente, dar au importat de asemenea minereu de fier, în cantități semnificative. Comisia a stabilit, pe baza informațiilor verificate, referitoare la tranzacțiile individuale de minereu de fier din partea tuturor întreprinderilor incluse în eșantion, că prețurile de achiziție pentru minereul de fier au fost similare, indiferent dacă minereul de fier a fost achiziționat pe plan intern sau a fost importat sau achiziționat de la societăți afiliate sau independente.

(269)

Două societăți incluse în eșantion dețineau mine afiliate în străinătate. Cu toate acestea, ancheta nu a evidențiat niciun indiciu de sprijin din partea statului legat de o investiție în aceste mine. În orice caz, prețul de achiziție (transfer) de la minele afiliate pare să fi fost stabilit pe baza principiului concurenței depline.

(270)

De asemenea, reclamantul a susținut că GC a utilizat China Iron & Steel Association (Asociația producătorilor de fier și oțel din China, denumită în continuare „CISA”) pentru a influența negocierile internaționale privind prețul de cumpărare. Comisia a găsit dovezi care indică o astfel de practică în trecut. Cu toate acestea, această practică a fost abandonată în 2013 și nu există niciun indiciu că această practică a conferit vreun avantaj producătorilor de produse plate laminate la cald incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă.

(271)

Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia nu a stabilit că guvernul a acordat o subvenție societăților incluse în eșantion pentru achiziționarea de minereu de fier în cursul perioadei de anchetă.

3.6.2. Cocs

(272)

Toate societățile incluse în eșantion au achiziționat cocs pe piața internă, fie de la companii afiliate sau independente, dar a importat de asemenea cocs, în cantități mici. Comisia a stabilit, pe baza informațiilor verificate, referitoare la tranzacțiile individuale de cocs din partea tuturor întreprinderilor incluse în eșantion, că prețurile de achiziție pentru cocs au fost similare, indiferent dacă cocsul a fost achiziționat pe plan intern sau a fost importat sau achiziționat de la societăți afiliate sau independente.

(273)

Pe baza informațiilor verificate furnizate de întreprinderile incluse în eșantion, Comisia nu a putut stabili faptul că GC a acordat o subvenție pentru achiziționarea de cocs în cursul perioadei de anchetă.

3.6.3. Cărbune cocsificabil

(274)

Autoritățile chineze au explicat că, în general, piața de export a cărbunelui cocsificabil per ansamblu este reglementată în conformitate cu normele întreprinderilor comerciale de stat, care au fost notificate OMC (39). Volumele de export sunt limitate prin contingente la export, iar exportatorii trebuie să obțină o licență de export. Această licență de export a fost acordată unui număr de cinci societăți, și anume China National Coal Group Corporation, China Minmetals Corporation, Shanxi Coal Import and Export Group Co. Limited, Shenhua Group Corporation Ltd. și Aluminum Corporation of China Limited. Toate acestea sunt mari întreprinderi de stat. În plus, o taxă de export de 3 % este în vigoare. Conform informațiilor primite din partea GC, atât exporturile, cât și importurile reprezintă mai puțin de 1 % din consumul intern.

(275)

Funcționarii GC au confirmat, de asemenea, în timpul vizitei de verificare, că GC stabilește numărul de zile pe an de producție pentru întreprinderile producătoare de cărbune cocsificabil, ceea ce reprezintă un indiciu clar că aprovizionarea internă cu cărbune cocsificabil este influențată de intervenția statului. Nu au fost furnizate informații suplimentare de către GC cu privire la funcționarea pieței cărbunelui cocsificabil.

(276)

Toate societățile incluse în eșantion au achiziționat cărbune cocsificabil pe piața internă, fie de la companii afiliate sau independente, dar au importat de asemenea cocs, în cantități mici. Comisia a stabilit, pe baza informațiilor verificate referitoare la tranzacțiile individuale din partea tuturor întreprinderilor incluse în eșantion, că prețurile de achiziție pentru cărbunele cocsificabil au fost similare, indiferent dacă cărbunele cocsificabil a fost achiziționat pe plan intern sau a fost importat sau dacă acesta a fost achiziționat de la societăți afiliate sau independente.

(277)

Deși ancheta a constatat că furnizarea de cărbune cocsificabil pe piața internă este, într-o anumită măsură, influențată de stat, din motivele explicate în considerentele 274 și 275 de mai sus, Comisia nu a putut stabili faptul că societățile incluse în eșantion au primit subvenții legate de aprovizionarea cu cărbune cocsificabil sau că ar fi obținut vreun avantaj în cursul PA ca urmare a intervențiilor guvernamentale.

(278)

În urma comunicării constatărilor, reclamantul a afirmat că Comisia ar fi trebuit, de asemenea, să evalueze măsura în care prețul minereului de fier, al cocsului și al cărbunelui pe piața internă influențează prețul pe care producătorii-exportatori sunt dispuși să-l plătească pentru materiile prime importate. Comisia a respins argumentul respectiv, întrucât viabilitatea pe termen lung a costurilor de producție ale unui producător nu este necesară pentru stabilirea existenței unui avantaj. Dimpotrivă, Comisia a trebuit să evalueze și a evaluat într-adevăr dacă autoritățile publice au furnizat sau nu minereu de fier, cocs sau cărbune pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece producătorii au beneficiat de materiile prime la prețul pieței.

3.6.4. Energie electrică

(279)

Toate societățile incluse în eșantion, fie au produs energie electrică, fie au achiziționat energia electrică din rețea. Prețurile de achiziție pentru energia electrică provenită din rețea au urmat nivelurile de preț fixate în mod oficial la nivel de provincie pentru marii clienți industriali. După cum s-a constatat în anchetele anterioare (40), acest nivel nu a conferit un avantaj specific pentru acești mari clienți industriali. În plus, în cazul de față, Comisia nu a descoperit elemente de probă care să ateste că vreuna dintre societăți ar fi beneficiat de un tarif preferențial mai redus. De asemenea, Comisia nu a identificat niciun fel de subvenții specifice legate de energia electrică în cazul societăților incluse în eșantion.

(280)

Pe baza informațiilor verificate furnizate de întreprinderile incluse în eșantion, Comisia nu a putut stabili, prin urmare, faptul că GC a acordat o subvenție pentru achiziționarea de energie electrică în cursul perioadei de anchetă.

3.6.5. Drepturi de folosință asupra terenurilor (DFT)

(281)

Toate terenurile din RPC sunt deținute fie de către stat sau de către o colectivitate, constituită din sate sau comune, înainte ca titlul sau dreptul de proprietate echitabilă asupra terenurilor să poată fi acordat unei întreprinderi sau unor proprietari individuali. Toate parcelele de teren din zonele urbane sunt deținute de către stat și toate parcelele de teren în zonele rurale sunt deținute de sate sau comune.

(282)

În temeiul dreptului constituțional al RPC, precum și al dreptului funciar, societățile și persoanele fizice pot, cu toate acestea, să achiziționeze „drepturi de folosință asupra terenului”. Pentru terenuri industriale, concesiunea este în mod normal de 50 ani, care poate fi reînnoită pentru o perioadă suplimentară de 50 ani.

(283)

Potrivit GC, începând de la 31 august 2006, prin articolul 5 din Avizul Consiliului de Stat privind consolidarea reglementării terenurilor (GF [2006] nr. 31), dreptul asupra terenurilor industriale poate fi acordat din partea statului către întreprinderile industriale numai prin ofertare sau o procedură similară de ofertă publică prin care prețul final nu trebuie să fie mai mic decât prețul de ofertare minim. Autoritățile chineze consideră că există o piață liberă pentru terenuri în RPC, și că prețul plătit de o întreprindere industrială pentru titlul locativ al terenului reflectă prețul pieței.

(a) Temeiul juridic

(284)

Dispozițiile privind dreptul de folosință asupra terenurilor în China decurg din Legea privind administrarea terenurilor din Republica Populară Chineză. În plus, temeiul juridic cuprinde, de asemenea, următoarele documente:

—	Legea Republicii Populare Chineze cu privire la administrarea proprietății imobiliare urbane;

—	Statutul interimar al Republicii Populare Chineze privind atribuirea și transferul dreptului de folosință a terenurilor aflate în proprietatea statului în zonele urbane;

—	Regulamentul privind punerea în aplicare a Legii administrării funciare a Republicii Populare Chineze;

—	Dispozițiile privind alocarea drepturilor de folosință a terenurilor publice pentru construcții prin cereri de oferte, licitații și cotații;

—	Avizul Consiliului de Stat privind consolidarea reglementării terenurilor (Guo Fa [2006] nr. 31).

(b) Constatările anchetei

(285)

În conformitate cu articolul 10 din „Dispozițiile privind alocarea drepturilor de folosință a terenurilor publice pentru construcții prin cereri de oferte, licitații și cotații”, autoritățile locale stabilesc prețurile terenurilor în conformitate cu sistemul de evaluare a terenurilor urbane, care este actualizat doar o dată la trei ani și cu politica industrială a guvernului.

(286)

În cadrul anchetelor anterioare, Comisia a constatat că prețurile plătite pentru DFT în RPC nu sunt reprezentative pentru un preț al pieței stabilit de cererea și oferta de pe piața liberă, deoarece ofertarea sau procedura de ofertă publică s-a dovedit a fi neclară, lipsită de transparență și disfuncțională în practică, iar prețurile s-au dovedit a fi fixate în mod arbitrar de către autorități. Așa cum s-a menționat în considerentul anterior, autoritățile fixează prețurile terenurilor în conformitate cu Sistemul de evaluare a terenurilor urbane care le impune, printre alte criterii, să ia în considerare și politica industrială atunci când stabilesc prețurile terenurilor industriale. De asemenea, cel puțin în sectorul siderurgic, accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de către stat (41).

(287)

Ancheta actuală nu a evidențiat nicio schimbare notabilă în acest sens. De exemplu, Comisia a constatat că niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a trecut printr-o ofertă publică sau printr-o procedură similară de ofertare pentru drepturile sale de folosință asupra terenurilor, nici măcar pentru drepturile de folosință asupra terenurilor obținute recent. Drepturile de folosință asupra terenurilor deținute de societățile incluse în eșantion de dinainte de anul 2000 au fost, în general, alocate societății cu titlu gratuit. Mai recent, parcele de teren au fost alocate de autoritățile locale la prețuri negociate.

(288)

Comisia a constatat, de asemenea, că autoritățile locale au restituit fonduri anumitor societăți din Shougang Group pentru compensarea prețurilor pe care aceștia le-au plătit pentru DFT, de exemplu pentru lucrările efectuate chiar de către societate pe teren în ceea ce privește infrastructura de bază. În plus, o parte din drepturile de folosință asupra terenurilor obținute de întreprinderile din Shougang Group trebuiau să fie plătite numai după mai mulți ani după ce terenul fusese dat în folosință.

(289)

Dovezile de mai sus contrazic afirmațiile GC potrivit cărora prețurile plătite pentru DFT în RPC reprezintă prețul pieței, care este stabilit de cererea și oferta de pe piața liberă.

(290)

În urma comunicării constatărilor, GC a afirmat că există, de asemenea, un sistem de monitorizare dinamică a teritoriului pe lângă sistemul de monitorizare a teritoriului urban, și că acest lucru a fost deja recunoscut în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind panourile solare originare din Republica Populară Chineză efectuată de Comisie. Comisia a confirmat că sistemul de monitorizare dinamică a teritoriului a fost într-adevăr analizat în regulamentul de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind panourile solare (42). În considerentele 421 și 425 din regulament s-a constatat că aceste prețuri sunt mai mari decât prețurile minime de referință stabilite de sistemul de evaluare a terenurilor urbane și utilizate de administrațiile locale, întrucât acestea din urmă sunt actualizate numai o dată la trei ani, în timp ce prețurile de monitorizare dinamică sunt actualizate trimestrial. Cu toate acestea, nu a existat niciun indiciu că prețurile terenurilor s-ar baza pe prețurile de monitorizare dinamică. De fapt, GC a confirmat în timpul anchetei privind panourile solare că sistemul de monitorizare dinamică a prețurilor terenurilor urbane monitorizează fluctuațiile nivelurilor prețurilor terenurilor în anumite zone (și anume, 105 orașe) din RPC și este proiectat să evalueze evoluția prețurilor terenurilor. Cu toate acestea, prețurile de pornire în cadrul licitațiilor se bazau pe valorile de referință stabilite de sistemul de evaluare a terenurilor. În plus, în acest caz, grupurile de societăți incluse în eșantion au beneficiat de parcele de terenuri cu titlu gratuit sau prin alocare. Prin urmare, faptul că acest din urmă sistem exista este irelevant, întrucât acesta nu se aplică societăților incluse în eșantion.

(291)

GC a susținut de asemenea că faptul că terenul fusese alocat la prețuri negociate nu reflecta lipsa de concurență loială sau faptul că societățile au plătit prețuri inferioare valorii normale de piață. Cu toate acestea, nici autoritățile chineze, nici societățile incluse în eșantion nu au furnizat niciun element nou de probă care să dovedească faptul că prețurile plătite pentru terenurile alocate se bazau pe prețurile pieței.

(292)

În plus, potrivit afirmațiilor autorităților chineze, Comisia a făcut trimitere la constatările anchetelor anterioare pentru a stabili dacă prețurile pieței sunt distorsionate ca urmare a intervenției statului, în loc să utilizeze împrejurările specifice care stau la baza cazului. Comisia remarcă faptul că a utilizat împrejurările specifice ale cazului, astfel cum se indică în considerentele 287-288 de mai sus, care sprijină concluzia Comisiei potrivit căreia constatările anchetelor anterioare erau încă valabile.

(293)

Grupul Benxi a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să accepte prețurile terenurilor în China continentală, deoarece societatea a considerat că plătise un preț rezonabil care reflecta valoarea reală a terenului. Cu toate acestea, societatea nu a furnizat niciun element de probă nou care ar putea modifica evaluarea Comisiei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(294)

Autoritățile chineze au susținut, de asemenea, că rambursările privind lucrările efectuate de întreprindere pentru infrastructura de bază nu constituie subvenții, întrucât acest lucru este în mod normal o atribuție a administrației locale. Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (1) punctul (iii) din regulamentul de bază, exceptează doar infrastructura generală de la noțiunea de subvenție. Serviciile de infrastructură destinate utilizării exclusive de către o societate sau de către clienții acesteia, cum ar fi drumurile private sau alte servicii publice, umplerea golurilor, alte lucrări pentru a pregăti slotul de teren în vederea construirii unei fabrici nu reprezintă o infrastructură generală pe care trebuie să o furnizeze statul. Dimpotrivă, aceasta este o infrastructură rezervată societății care nu s-ar fi construit decât în cazul în care societatea urma să fie stabilită într-un anumit slot de teren. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(295)

Situația privind acordarea și achiziționarea terenurilor în RPC este netransparentă și prețurile sunt stabilite în mod arbitrar de către autorități.

(296)

Prin urmare, acordarea drepturilor de folosință a terenurilor de către GC ar trebui să fie considerată o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma acordării unor bunuri care conferă un avantaj pentru societățile beneficiare. Astfel cum se explică în considerentele 285-289 de mai sus, în RPC nu există o piață funcțională a terenurilor, iar utilizarea unei valori de referință externe (a se vedea considerentele 300-311 de mai jos) demonstrează că suma plătită pentru drepturile de folosință a terenurilor de către producătorii-exportatori incluși în eșantion este cu mult inferioară valorii normale de piață.

(297)

În contextul accesului preferențial la terenurile industriale pentru societățile care aparțin anumitor industrii, Comisia remarcă faptul că prețul stabilit de autoritățile locale trebuie să țină seama de politica industrială a administrației publice, astfel cum s-a menționat la considerentul 285 de mai sus. În cadrul acestei politici industriale, industria siderurgică este considerată a fi un pilon al industriei din China și este enumerată ca o industrie încurajată. În plus, Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat prevede că autoritățile publice trebuie să se asigure că industriile încurajate primesc teren. Articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile „restricționate” nu vor avea acces la drepturile de utilizare a terenurilor. Rezultă că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât accesul preferențial la terenurile industriale este limitat numai la societățile care aparțin anumitor industrii, în acest caz sectorul siderurgic, iar practicile autorităților în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(298)

În urma comunicării constatărilor, GC a susținut că constatarea Comisiei privind specificitatea este lipsită de relevanță în situația în care nu există o piață funcțională a terenurilor în China, deoarece, în acest caz, toate societățile din China ar avea același preț de pornire și de vânzare a DFT (drepturilor de folosință asupra terenurilor) pentru aceeași parcelă. În plus, GC a considerat că analiza privind specificitatea nu era suficient motivată, întrucât aceasta face referire doar la oțel ca o industrie încurajată.

(299)

Comisia a considerat că existența unei piețe nefuncționale în China nu nu se opune în mod necesar concluziei privind specificitatea în interiorul acestei piețe. Într-adevăr, faptul că societățile incluse în eșantion au primit drepturi de folosință asupra terenului în mod gratuit indică faptul că au beneficiat de un tratament preferențial specific. Pe de altă parte, faptul că unele societăți beneficiază de un tratament preferențial suplimentar este diferit de modul în care funcționează piața în ansamblu. Elementele de probă colectate de la societățile incluse în eșantion au confirmat, de asemenea, că „încurajarea” prevăzută în temeiul juridic era aplicată în practică. Prin urmare, Comisia își menține concluzia că această subvenție este specifică și că, în consecință, această subvenție este considerată ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

3.6.6. Calculul valorii subvenției

(300)

La fel ca în anchetele anterioare (43) și în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, prețurile terenurilor din teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen și Matsu (denumit în continuare „Taipeiul chinez” sau „Taiwan”) au fost utilizate drept valoare de referință externă (44). Avantajul acordat beneficiarilor se calculează luând în considerare diferența dintre suma efectiv plătită de fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion (și anume, prețul efectiv plătit astfel cum este declarat în contract și, după caz, prețul declarat în contract din care se scade suma aferentă restituirilor/granturilor acordate de autoritățile publice locale) pentru drepturile de folosință a terenurilor și suma care ar fi trebuit să fie achitată în mod normal pe baza valorii de referință din Taipeiul chinez.

(301)

Comisia consideră că Taipeiul chinez reprezintă o referință externă adecvată din următoarele motive:

—	nivelul de dezvoltare economică, PIB și structura economică comparabile din Taipeiul chinez și majoritatea provinciilor și orașelor din RPC în care își au sediile producătorii-exportatori incluși în eșantion;

—	proximitatea fizică dintre RPC și Taipeiul chinez;

—	gradul ridicat de infrastructuri industriale atât în Taipeiul chinez, cât și în multe provincii din RPC;

—	relațiile economice strânse și comerțul transfrontalier substanțial dintre Taipeiul chinez și RPC;

—	densitatea ridicată a populației în multe provincii din RPC și în Taipeiul chinez;

—	asemănarea dintre Taipeiul chinez și RPC în ceea ce privește tipurile de teren și tranzacțiile utilizate pentru construirea valorii de referință relevante; precum și

—	caracteristicile demografice, lingvistice și culturale comune ale Taipeiului chinez și ale RPC.

(302)

Urmând metodologia aplicată în cadrul anchetelor anterioare, Comisia a utilizat prețul mediu pe metru pătrat de teren stabilit în Taiwan, ajustat în funcție de inflație și evoluția PIB-ului începând cu datele contractelor respective privind drepturile de folosință a terenurilor. Informațiile privind prețurile terenurilor industriale au fost obținute de pe site-ul web al Biroului industrial al Ministerului Afacerilor Economice din Taiwan. Inflația și evoluția PIB-ului pentru Taiwan au fost calculate pe baza ratelor inflației și a evoluției PIB-ului pe cap de locuitor la prețurile curente în USD pentru Taiwan, astfel cum au fost publicate de FMI pentru 2015.

(303)

După comunicarea constatărilor, GC a afirmat că Comisia ar fi trebuit să utilizeze o valoare de referință internă în locul valorii de referință externe pentru calcularea valorii subvenției presupuse a fi acordate din următoarele două motive: în primul rând, dacă subvenția presupusă este considerată specifică pentru industria siderurgică, atunci ar trebui să fie utilizate prețurile DFT ale societăților din alt sector. În mod alternativ, prețurile din sistemul de monitorizare dinamică a teritoriului ar fi trebuit să fie utilizate. Primul punct a fost deja abordat mai sus: faptul că unele societăți beneficiază de un tratament preferențial suplimentar este diferit de modul în care funcționează piața în ansamblu, iar Comisia a stabilit că piața nu funcționa în ansamblu. În ceea ce privește utilizarea sistemului de monitorizare dinamică a teritoriului ca valoare de referință, Comisia a remarcat că acesta este menit să monitorizeze evoluția prețurilor terenurilor în anumite zone. Prin urmare, este doar o reflectare a prețurilor plătite pentru drepturile de folosință asupra terenurilor în China, care, așa cum s-a menționat anterior, nu sunt considerate prețurile pieței.

(304)

De asemenea, grupul Benxi a contestat utilizarea prețurilor terenurilor din Taipeiul chinez ca valoare de referință din următoarele motive: Benxi se situează într-o zonă mai puțin dezvoltată din provincia Liaoning, cu o densitate a populației, livrări de terenuri și PIB comparabil mult mai reduse decât în Taipeiul Chinez. În plus, grupul Benxi are o lungă tradiție de folosință a terenurilor și a investit în formarea de terenuri și construcții pentru folosința pe termen lung. Prin urmare, prețurile sunt în mod semnificativ diferite. În cele din urmă, societatea a susținut că prețul proprietății asupra terenurilor nu este comparabil cu prețul drepturilor de folosință a terenurilor.

(305)

În primul rând, Comisia nu a fost de acord cu evaluarea societății asupra provinciei Liaoning. Potrivit informațiilor disponibile în mod public (45), Liaoning a fost una dintre primele provincii industrializate din China. Provincia Liaoning are cea mai mare economie din nord-estul Chinei. PIB-ului său nominal pentru 2011 a fost pe locul șapte dintre cele mai mari din China (din cele 31 de provincii). Cu toate că PIB-ul său este mai mic decât PIB-ul din Taiwan, în 2008, Liaoning a fost regiunea cu cea mai mare creștere a PIB la nivel global G8x8, cele opt provincii sau state sub nivelul național cu cel mai mare PIB din primele opt națiuni. Liaoning și-a menținut rata de creștere a PIB-ului de 13,1 procente în 2009 și și-a menținut poziția de provincie cu cea mai mare creștere economică. Creșterea economică a încetinit de atunci, dar economia se afla încă în expansiune în 2015 cu 3 %. La nivel național, Liaoning este un mare producător de fontă, oțel și mașini-unelte de tăiat metale, a căror producție se numără printre primele trei din țară. Liaoning este, de asemenea, una dintre cele mai importante baze de producție de materii prime din China.

(306)

În al doilea rând, faptul că anumite drepturi de folosință a terenurilor au fost achiziționate într-un trecut îndepărtat pentru utilizarea pe termen lung a fost deja luat în considerare de Comisie la calcularea valorii avantajului, întrucât valoarea de referință a fost ajustată pentru a reflecta modificările în timp, ținând seama de evoluția PIB și de inflație.

(307)

În al treilea rând, în ceea ce privește diferențele de preț între proprietatea asupra pământului și drepturile de folosință asupra terenurilor, societățile chineze nu contabilizează drepturile de folosință asupra terenurilor ca pe o închiriere, ci ca pe un activ necorporal; cu alte cuvinte, ele tratează drepturile de folosință asupra terenurilor în același mod în care întreprinderile tratează terenurile achiziționate în alte țări. Societățile însele nu par să facă nicio distincție între proprietatea asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor. Prin urmare, afirmațiile grupului Benxi privind drepturile de folosință asupra terenurilor au fost respinse.

(308)

După comunicarea constatărilor, grupul Shougang a afirmat că terenurile utilizate de către una dintre societățile sale de producție au fost recuperate din mare. Ca atare, acesta este scutit temporar de impozitul pe folosința terenului, deoarece este considerat mai puțin valoros. Prin urmare, ar trebui utilizat un nivel mai scăzut al ratei de referință pentru astfel de terenuri recuperate. Comisia a recunoscut că terenurile recuperate din mare sunt scutite de impozitul pe folosința terenului în primii ani de utilizare. Cu toate acestea, legislația fiscală a utilizării terenurilor nu face referire la o valoare redusă a acestor terenuri recuperate în legătură cu scutirea. În plus, Comisia a acceptat deja toate ajustările asupra prețului de folosință a terenurilor solicitate de către producătorul-exportator, pentru a ține seama de costurile legate de depozitarea în rampe a deșeurilor. În sfărșit, terenul recuperat este situat într-un loc aflat aproape de coastă, aproape de Beijing, oferind un acces facil la materii prime importate și transportul produselor finite. Prin urmare, acest argument a fost, de asemenea, respins.

(309)

Grupul Shougang a făcut, de asemenea, unele mențiuni suplimentare privind cheltuielile legate de drepturile de folosință a terenurilor de care nu s-a ținut cont în cazul Shougang Qian'an an și clasificarea incorectă a anumitor parcele de teren pentru Shougang Mining. Comisia a acceptat această cerere și a ajustat calculul valorii avantajului pentru aceste două societăți în consecință.

(310)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la PA utilizând durata de viață normală a dreptului de folosire a terenurilor în scopuri industriale, și anume 50 de ani. Această valoare a fost raportată ulterior la cifra totală de afaceri a societății respective, în cursul PA, întrucât subvenția nu este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(311)

Rata subvenției stabilită în cazul acestui sistem pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion s-a ridicat, în PA, la:

Acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată
Societatea/Grupul	Valoarea subvenției
Benxi Group	1,46 %
Hesteel Group	2,71 %
Jiangsu Shagang Group	1,20 %
Shougang Group	7,63 %

3.7. Programele de scutire sau de reducere a impozitelor directe

3.7.1. Programul „Two Free, Three Half” (doi ani fără impozit și următorii trei ani cu plata a jumătate din impozitul standard) pentru întreprinderile cu investiții străine

(312)

Programul „Two Free, Three Half” (doi ani fără impozit și următorii trei ani cu plata a jumătate din impozitul standard) permite întreprinderilor cu investiții străine („ÎIS”) să nu plătească niciun impozit pe profit pentru primii doi ani și să plătească doar un impozit de 12,5 % din profit, în loc de rata normalăde impozitare de 25 %, în următorii trei ani.

(a) Temeiul juridic

(313)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 8 din Legea Republicii Populare Chineze de impozitare a întreprinderilor cu investiții străine (Legea de impozitare pentru ÎIS) și articolul 72 din Normele de aplicare a Legii privind impozitul pe profit a Republicii Populare Chineze aplicabil întreprinderilor cu investiții străine și întreprinderilor străine.

(314)

Potrivit GC, acest program a fost încheiat în temeiul articolului 57 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din 2008 („Legea EIT”), cu o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului 2012.

(b) Constatările anchetei

(315)

Sistemul „Two Free, Three Half” a conferit avantaje societăților în cursul exercițiului financiar 2012, după care, potrivit guvernului RPC, sistemul a fost retras. Ancheta a confirmat că Jiangsu Shagang Group era eligibil pentru acest sistem de impozitare, dar nu mai beneficia de acest sistem după 2012. În plus, Comisia a arătat că acest program de impozitare fusese într-adevăr retras de GC.

(316)

În cursul PA, societățile incluse în eșantion nu au primit nicio contribuție financiară sau avantaj provenind din acest program.

3.7.2. Privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor (EIT) pentru produse obținute din resurse prin utilizare sinergică

(317)

Acest program permite întreprinderilor să deducă din venitul lor impozabil veniturile obținute din producția prin utilizarea totală a resurselor. În cazul în care o societate produce în conformitate cu standardele menționate în Catalogul de impozitări preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică, 10 % din venituri sunt deduse pentru calcularea cuantumului veniturilor impozabile ale societății în cauză.

(a) Temeiul juridic

(318)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt articolul 33 din Legea EIT, împreună cu Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit a RPC; precum și următoarele avize:

—	Avizul Ministerului de Finanțe, Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă și al Administrației Fiscale de Stat privind publicarea „Măsurilor administrative pentru determinarea utilizării sinergice încurajate de stat” (Fa Gai Huan Zi [2006] nr. 1864);

—	Avizul Ministerului de Finanțe, Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă și al Administrației Fiscale de Stat privind publicarea Catalogului de impozitări preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică (Cai Shui [2008] nr. 117);

—	Avizul Ministerului de Finanțe, Administrației Fiscale de Stat privind punerea în aplicare a Catalogului de impozitări preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică (Cai Shui [2008] nr. 47);

—	Avizul Administrației Fiscale de Stat privind Aspectele legate de gestionarea impozitării preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică (Guo Shui Han [2009] nr. 185);

(b) Constatările anchetei

(319)

Această deducere fiscală se aplică numai atunci când o societate utilizează resursele enumerate în Catalogul de impozitări preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică ca materii prime principale. În plus, produsul final rezultat în urma prelucrării materiilor prime respective trebuie să fi fost produs în conformitate cu reglementările relevante la nivel național sau cu standardele industriale specificate în același catalog.

(320)

S-a constatat că unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion, Hesteel Group, utilizează această subvenție. Această întreprindere a solicitat și a primit înștiințarea oficială că îndeplinește criteriile sistemului și, prin urmare, va avea dreptul să își completeze declarațiile fiscale în consecință.

(321)

Comisia consideră că deducerea fiscală în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care renunță guvernul RPC, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia fiscală.

(322)

Această subvenție este specifică în conformitate cu definiția de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât este limitată la anumite categorii de materii prime și produse finite în cadrul anumitor categorii economice definite în mod exhaustiv prin lege în Catalogul de impozitări preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică.

(323)

În urma comunicării constatărilor, GC a obiectat cu privire la specificitatea stabilită pentru această subvenție, întrucât aceasta se aplică mai multor industrii, și s-a bazat pe criterii obiective (și anume, fabricarea cu utilizarea anumitor resurse). Comisia a considerat că această subvenție este specifică, întrucât însăși legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă subvenția limitează accesul la această subvenție numai la anumite categorii de materii prime și produse finite în anumite categorii specifice de întreprinderi definite în mod exhaustiv prin lege în Catalogul de impozitări preferențiale a veniturilor întreprinderilor pentru utilizare sinergică, cum ar fi cele care aparțin industriei siderurgice. Printre exemple se numără materii prime precum zgura de convertizor, zgura de furnal electric, zgura de furnal de aliaj de fier, utilizate pentru producerea de fier și aliaj de fier, gazul de furnal utilizat pentru producerea de electricitate și de energie pentru încălzire, precum și gazul de cocserie utilizat pentru producerea de sulfat de fier.

(324)

Prin urmare, Comisia consideră că această subvenție este pasibilă de măsuri compensatorii.

(d) Calculul valorii subvenției

(325)

Comisia a calculat valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii ca fiind diferența dintre valoarea impozitului care ar fi fost plătit în mod normal în cursul PA și cea a impozitului plătit efectiv în cursul PA de către societățile în cauză.

(326)

Valoarea subvenției stabilite pentru acest sistem specific a fost de 0,06 % pentru Hesteel Group.

3.7.3. Compensare EIT pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare

(327)

Compensarea fiscală pentru activitatea de cercetare și dezvoltare le permite întreprinderilor să beneficieze de un tratament fiscal preferențial pentru activități lor de cercetare și dezvoltare, în domenii prioritare care utilizează tehnologii înalte stabilite de stat și atunci când sunt îndeplinite anumite praguri pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare.

(328)

Mai precis, cheltuielilor de cercetare și dezvoltare suportate în vederea dezvoltării de noi tehnologii, noi produse și noi competențe care nu constituie active necorporale și sunt contabilizate în contul de profit și pierdere pe perioada curentă, li se aplică o deducere suplimentară de 50 % după deducerea integrală în funcție de situația reală. În cazul în care cheltuielile de cercetare și dezvoltare menționate mai sus constituie active necorporale, acestea fac obiectul unei amortizări bazate pe un procent de 150 % din costurile activelor necorporale.

(a) Temeiul juridic

(329)

Temeiul juridic al acestui program este articolul 30 alineatul (1) din Legea EIT, împreună cu Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit a RPC; precum și următoarele avize:

—	Avizul Ministerului de Finanțe, al Administrației Fiscale de Stat și al Ministerului Științei și Tehnologiei privind Îmbunătățirea politicii de deducere înainte de impozitare a cheltuielilor legate de cercetare și dezvoltare. (Cai Shui [2015] nr. 119);

—	Avizul Administrației Fiscale de Stat privind aspecte referitoare la politica de deducere înainte de impozitare a cheltuielilor legate de cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor.

—	Orientările privind „domeniile prioritare pentru dezvoltarea priorității de industrializare de înaltă tehnologie” (2007) nr. 6, emise de Comisia națională de dezvoltare și reformă (CNDR), Ministerul Științei și Tehnologiei, Ministerul Comerțului și Oficiul Național pentru Proprietate Intelectuală.

(b) Constatările anchetei

(330)

În cursul vizitei de verificare la fața locului la sediul GC, s-a stabilit că „noile tehnologii, noile produse și noile competențe” care pot beneficia de anumite deduceri fiscale fac parte din domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, precum și din prioritățile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, astfel cum sunt enumerate în Orientările privind „domeniile prioritare pentru dezvoltarea priorității de industrializare de înaltă tehnologie”.

(331)

Societățile care beneficiază de această schemă trebuie să depună declarația de venituri și anexele relevante. Valoarea efectivă a avantajului este inclusă în declarația de venituri.

(332)

Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care renunță guvernul RPC, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia fiscală. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei scheme numai la întreprinderile care suportă cheltuieli de cercetare și dezvoltare în domeniile prioritare care utilizează tehnologii înalte stabilite de stat, cum ar fi sectorul siderurgic.

(333)

În urma comunicării constatărilor, GC a obiectat cu privire la specificitatea stabilită pentru această subvenție, întrucât ea se aplică diverselor industrii, s-a bazat pe criterii obiective (de exemplu cheltuielile suportate de C& D) și nu a a făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei antisubvenții canadiene privind anumite module murale unitizate din China din cauza lipsei de specificitate. Comisia a arătat că această schemă a făcut deja obiectul unor măsuri compensatorii în ancheta privind hârtia cretată de calitate superioară (46). Această subvenție este specifică, întrucât însăși legislația în temeiul căreia acționează autoritate acare acordă subvenția a limitat accesul la această subvenție numai la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca „domenii prioritare”, precum cele care aparțin industriei siderurgice.

(d) Calculul valorii subvenției

(334)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii a fost calculată în raport cu avantajul acordat beneficiarilor în cursul PA. Acest avantaj a fost calculat ca o diferență între suma impozitelor totale de plătit în conformitate cu rata normală de impozitare și suma impozitelor totale de plătit după deducerea suplimentară cu 50 % a cheltuielilor efective pentru cercetare și dezvoltare.

(335)

O singură societate, Hesteel Group, a beneficiat de această subvenție, iar valoarea subvenției a fost stabilită la 0,28 %

3.7.4. Scutirea de impozit aferentă folosinței terenurilor

(336)

O organizație sau o persoană care are în folosință terenuri în municipii, orașe și localități administrative, precum și în zone industriale și miniere va plăti în mod normal impozitul pe folosința terenului urban. Impozitul pe folosința terenurilor este colectat de autoritățile fiscale locale în zona în care este utilizat terenul. Cu toate acestea, anumite categorii de terenuri, cum ar fi terenurile care au fost recuperate din mare, terenurile date în folosința instituțiilor guvernamentale, a organizațiilor populare și unităților militare pentru uzul propriu, în vederea utilizării de către instituții finanțate prin alocări de la Ministerul Finanțelor, terenurile utilizate de temple religioase, parcurile publice, siturile publice istorice sau cu caracter pitoresc, străzile, drumurile, piețele publice, peluzele și alte terenuri publice urbane sunt scutite de impozitul pe folosința terenului.

(a) Temeiul juridic

(337)

Temeiul juridic al acestui program este:

—	Regulamentul provizoriu al Republicii Populare Chineze privind impozitul pe bunurile imobile (Guo Fa [1986] nr. 90); și

—	Regulamentul provizoriu al Republicii Populare Chineze privind impozitul pe folosința terenurilor urbane (Ordin al Consiliului de Stat nr. 483).

(b) Constatările anchetei

(338)

Două societăți, Hesteel Group și Shougang Group, au beneficiat de reduceri sau scutiri de la plata taxelor pentru folosința terenurilor din partea Biroului local de resurse funciare, deși acestea nu intrau în niciuna dintre categoriile scutite de impozit, astfel cum sunt stabilite de legislația națională menționată mai sus.

(339)

Comisia consideră că scutirea de impozite în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care renunță guvernul RPC, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia fiscală. Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece întreprinderile au beneficiat de o reducere de impozit prevăzută în mod expres pentru acestea, și la care nu au acces alte societăți în cadrul juridic general menționat în considerentul 336.

(340)

În urma comunicării constatărilor, GC a obiectat cu privire la specificitatea stabilită pentru această subvenție, întrucât diferite industrii au beneficiat de ea, și bazează pe criterii obiective. Comisia a recunoscut că există criterii obiective pentru a determina beneficiarii scutirilor fiscale aferente folosinței terenurilor. Întrucât întreprinderile care beneficiază de această subvenție au primit o scutire deși nu se încadrează în niciunul dintre aceste criterii obiective, subvenția acordată acestor societăți este specifică de facto.

(d) Calculul valorii subvenției

(341)

(342)

Hesteel Group și Shougang Group au beneficiat de scutiri de impozite în temeiul acestui sistem. Valoarea subvenției aferente acestui sistem specific pentru Shougang Group a fost de 0,66 %. Pentru Hesteel, valoarea a fost nesemnificativă și nu a avut un impact asupra ratei globale a subvenției aferente grupului.

3.7.5. Alte sisteme de scutire de impozite directe și programe de reducere a acestora

(343)

Comisia a concluzionat că, în cursul PA, producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au primit nicio contribuție financiară în temeiul celorlalte programe de scutire de impozite directe menționate în secțiunea 3.3(iv) de mai sus.

3.7.6. Totalul cumulat al sistemelor de scutire de impozite directe și al programelor de reducere a acestora

(344)

Valoarea totală a subvenției stabilite cu privire la toate sistemele de impozitare directă în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Scutiri și reduceri ale impozitelor directe
Societatea/Grupul	Valoarea subvenției
Benxi Group	0,00 %
Hesteel Group	0,34 %
Jiangsu Shagang Group	0,00 %
Shougang Group	0,66 %

3.8. Programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import

3.8.1. Scutiri de TVA și reduceri tarifare la import pentru utilizarea echipamentelor și tehnologiei importate

(345)

Acest program acordă întreprinderilor o scutire de TVA și scutiri tarifare la import pentru importurile de echipamente esențiale utilizate în procesul lor de producție. Pentru a beneficia de scutire, echipamentele nu trebuie să fie incluse într-o listă de echipamente neeligibile și întreprinderea solicitantă trebuie să obțină un certificat de apartenență la un proiect încurajat de stat emis de autoritățile chineze sau de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (CNDR) în conformitate cu legislația relevantă privind investițiile, fiscalitatea și regimul vamal.

(a) Temeiul juridic

(346)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt:

—	Circulara Consiliului de Stat privind adaptarea politicilor fiscale referitoare la echipamentele importate, Guo Fa nr. 37/1997;

—	Avizul Ministerului Finanțelor, al Administrației Generale a Vămilor și al Administrației Fiscale de Stat privind adaptarea anumitor politici preferențiale privind taxele de import;

—	Anunțul Ministerului Finanțelor, al Administrației Generale a Vămilor și al Administrației Fiscale de Stat [2008] nr. 43;

—	Avizul CNDR privind aspectele relevante referitoare la tratarea scrisorii de confirmare privind proiectele cu finanțare internă sau străină a căror dezvoltare este încurajată de Stat, [2006] nr. 316;

—	Catalogul articolelor de import neeligibile pentru scutire de taxe destinate fie întreprinderilor cu investiții străine sau întreprinderilor naționale, 2008.

(b) Constatările anchetei

(347)

Echipamentele importate pentru a dezvolta o serie de proiecte interne sau externe de investiții în conformitate cu politica de încurajare a proiectelor de investiții externe sau interne pot fi scutite de la plata TVA și/sau a taxelor de import, cu excepția cazului în care categoria echipamentelor este menționată în catalogul articolelor neeligibile pentru scutire de taxe. Pentru a beneficia de acest sistem, societatea trebuie să obțină o scrisoare de confirmare din partea autorității locale responsabile de proiect, care trebuie să fie prezentată autorității vamale locale.

(348)

GC a susținut că, începând cu 1 ianuarie 2009, numai taxele de import sunt scutite și se colectează TVA la importul de echipamente pentru utilizare proprie.

(349)

Totuși, în cursul PA au fost identificate scutiri atât de TVA cât și de taxe la import pentru Grupul Shougang. Acestea au inclus scutiri pentru echipamentele importate în anii anteriori, dar pentru care beneficiul a fost amortizat pe durata de viață a respectivelor echipamente și a fost, astfel, parțial alocat PA. Întrucât Comisia nu a avut dovada că această scutire era în vigoare în timpul PA, Comisia a stabilit, pe baza unor probe din dosar că Grupul Shougang beneficia în continuare de avantaje în cadrul acestui program.

(350)

Acest program oferă o contribuție financiară sub formă de pierderi de venituri pentru GC în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii), întrucât întreprinderile cu investiții străine și alte întreprinderi naționale eligibile sunt scutite de la plata TVA și/sau a tarifelor care ar fi datorate în caz contrar. De asemenea, acesta acordă un avantaj societăților beneficiare în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(351)

Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Legislația în temeiul căreia acționează autoritatea care acordă autorizația limitează accesul numai la societățile care investesc în anumite categorii de societăți definite în mod exhaustiv prin lege și care aparțin fie unei categorii încurajate, fie categoriei B restricționate în temeiul Catalogului pentru îndrumarea sectoarelor industriale cu privire la investițiile străine și transferul de tehnologie sau categoriilor compatibile cu Catalogul tehnologiilor, produselor și sectoarelor industriale esențiale a căror dezvoltare este încurajată de stat. În plus, nu există criterii obiective de limitare a eligibilității pentru acest program și GC nu a furnizat nicio probă concludentă pentru a concluziona că eligibilitatea este automată în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(352)

În urma comunicării constatărilor, GC a contestat specificitatea stabilită pentru această subvenție, deoarece aceasta a fost acordată unor sectoare industriale diferite și s-a bazat pe criterii obiective (de exemplu, importul de anumite echipamente esențiale). Comisia a considerat că această subvenție este specifică întrucât însăși legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă granturi a limitat accesul la această subvenție doar la anumite categorii de echipamente esențiale importate definite în mod exhaustiv prin lege în catalogul emis de CNDR pentru produsele încurajate de stat, cum ar fi cele care aparțin industriei siderurgice. Ea a observat, de asemenea, că această subvenție a făcut deja obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei antisubvenție privind hârtia cretată de calitate superioară originară din RPC și al anchetei antisubvenție privind panourile solare originare din RPC (47). Faptul că eligibilitatea este restricționată la anumite categorii specifice de întreprinderi confirmă faptul că sistemul nu este disponibil în mod general sectoarelor economice largi și, prin urmare, beneficiile în temeiul acestui program sunt specifice, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(d) Calculul valorii subvenției

(353)

Valoarea subvenției pasibile de măsuri compensatorii este calculată în funcție de avantajul conferit beneficiarilor, a cărui existență este dovedită în cursul PA. Avantajul conferit beneficiarilor se consideră a fi valoarea scutirii de TVA și de taxe pentru echipamentele importate. Pentru a asigura faptul că valoarea care face obiectul măsurilor compensatorii a vizat numai PA, avantajul primit a fost amortizat pe durata de viață a echipamentului, în conformitate cu procedurile contabile obișnuite ale societății.

(354)

Grupul Shougang a beneficiat de reduceri în cadrul acestui sistem. Valoarea subvenției stabilită pentru acest sistem specific pentru Grupul Shougang a fost de 0,11 %

3.8.2. Scutirea de taxe pentru transferul bazat pe considerente strategice

(355)

Din motive legate de mediu, Grupului Shougang i s-a cerut să își transfere întreaga uzină siderurgică de la Beijing către un loc situat pe coastă în Caofeidian. Proiectul a fost aprobat în 2004, construcția a început în 2006 și producția la noul site a fost reluată la sfârșitul anului 2009.

(a) Temeiul juridic

(356)

Avizul Ministerului de Finanțe și al Administrației Fiscale de Stat privind problemele de politică fiscală legate de transferul Grupului Shougang [Nr. 174 (2007) al Ministerului de Finanțe, 29 decembrie 2007].

(b) Constatările anchetei

(357)

Avizul menționat anterior prevede o rambursare ex-post a tuturor taxelor pe valoarea adăugată și a tuturor taxelor pe venituri care au fost achitate de către cele 18 întreprinderi din Grupul Shougang din 2006 până în 2009.

(358)

Avizul prevede că „taxele de mai sus vor fi utilizate în mod specific pentru soluționarea problemelor de investiții ale Grupului Shougang în proiectul Jingtang Iron & Steel”. Mai mult, avizul se referă la cheltuielile generate de transferul angajaților ca urmare a transferului întreprinderii.

(359)

Cu toate acestea, în cursul verificării la sediul întreprinderii, nu a putut fi stabilită legătura dintre cheltuielile cu angajații și/sau transferul acestora în perioada 2006-2009. În plus, cele 18 întreprinderi din grup menționate în aviz nu au nicio legătură cu proiectul Jingtang Iron & Steel

(360)

Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuție financiară sub forma unor venituri la care renunță GC, ceea ce conferă societăților în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia fiscală. Acest program este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de. bază, întrucât scutirea fiscală a fost acordată doar Grupului Shougang. În cursul vizitei de verificare, GC a confirmat faptul că acesta a fost un caz specific, izolat, și nu face parte dintr-un program fiscal mai amplu pentru întreprinderile care sunt transferate, bazat pe deciziile politice ale guvernului.

(d) Calculul valorii subvenției

(361)

Avantajul conferit beneficiarului este valoarea totală a scutirii de TVA și a impozitului pe venituri. Deși scutirea se referă la o perioadă anterioară PA, respectiva parte a avantajului care ar trebui să fie alocată PA ca o contribuție financiară a fost legată de un proiect de investiții pe scară largă. Pentru a se asigura faptul că valoarea care face obiectul măsurilor compensatorii a vizat numai PA, avantajul primit a fost amortizat pe durata de viață medie a activelor imobilizate ale întreprinderii, în conformitate cu procedurile contabile obișnuite ale societății.

(362)

Numai Grupul Shougang a beneficiat de reduceri în cadrul acestui sistem. Valoarea subvenției stabilită pentru acest sistem specific pentru Grupul Shougang a fost de 0,90 %.

3.8.3. Alte sisteme de scutire de impozite indirecte sau de reducere a acestora

(363)

În cursul PA, producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au primit nicio contribuție financiară în temeiul celorlalte programe de scutire de impozite indirecte menționate în secțiunea 3.3(v) de mai sus.

3.8.4. Valoarea totală al sistemelor de scutire de impozite indirecte sau de reducere a acestora

(364)

Valoarea totală a subvențiilor stabilite în ceea ce privește sistemele de scutire de impozite indirecte și de reduceri tarifare la import în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost de 1,01 % pentru Grupul Shougang.

3.9. Programe de granturi

3.9.1. Granturi în domeniul economisirii și conservării energiei

(365)

Toate întreprinderile incluse în eșantion au beneficiat de o varietate de granturi legate de protecția mediului și de reducerea emisiilor, cum ar fi, de exemplu, stimulentele pentru protecția mediului și conservarea resurselor, promovarea utilizării resurselor sinergice, fondurile de stimulare a proiectelor de echipamente pentru conservarea energiei, promovarea centrelor de demonstrare a gestionării energiei, granturi legate de proiecte de îmbunătățire a calității aerului, granturi legate de proiecte de desulfurare prin sinterizarea gazelor de ardere, stimulente pentru proiecte economice circulare.

(a) Temeiul juridic

(366)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt:

—	„Legea Republicii Populare Chineze privind conservarea energiei”, versiunea revizuită și adoptată la 28 octombrie 2007 și versiunea modificată la 2 iulie 2016;

—	„Avizele Consiliului de Stat privind consolidarea economisirii energiei și a reducerii emisiilor precum și accelerarea procesului de ajustare structurală în sectorul fierului și oțelului”, Consiliul de Stat, iunie 2010;

—	„Puncte esențiale ale conservării energiei și utilizării cuprinzătoare a acesteia în industrie în 2015”, publicate de MIIT la 3 aprilie 2015;

—	Fondul special de dezvoltare a economiei de reciclare pentru 2014;

—	Proiectul demonstrativ de construcție a centrului de gestiune a energiei de către întreprinderile industriale în 2011 – Fondul de alocare financiară Gongxinting Jie Han (2011).

(b) Concluzie

(367)

Programul de economisire și conservare a energiei oferă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume un transfer de fonduri de la GC sub forma unor granturi destinate producătorilor produsului în cauză.

(368)

Comisia a constatat, de asemenea, că acest program de subvenții este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază întrucât doar întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul tehnologiilor esențiale sau în producția de produse esențiale așa cum sunt menționate în orientări și cataloagele care sunt publicate în mod regulat sunt eligibile pentru a le primi. În special, avizul din 2010 al Consiliului de Stat se aplică doar industriei siderurgice. Mai mult, documentul MIIT din 2015 menționează în mod specific siderurgia ca industrie pentru stimulentele specifice legate de conservarea energiei.

(369)

În urma comunicării constatărilor, GC a contestat specificitatea stabilită pentru această subvenție, deoarece aceasta a fost acordată unor sectoare industriale diferite. Comisia a considerat că această subvenție este specifică întrucât însăși legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă granturi a limitat accesul la acest sistem doar la anumite categorii de societăți care sunt definite în mod exhaustiv prin lege. Considerentul anterior oferă exemple specifice de documente legislative care se aplică doar industriei siderurgice sau menționează în mod special industria siderurgică (celelalte sectoare industriale menționate au fost metalele neferoase, materialele de construcții, produsele chimice și materialele textile). Faptul că anumite alte sectoare industriale au fost menționate nu contrazice constatările sale privind specificitatea.

(370)

Avantajul a fost calculat ca fiind suma primită în cursul PA sau alocată PA, în cazul în care suma a fost amortizată pe parcursul vieții utile a activelor fixe de care era legată subvenția. Comisia a luat în considerare dacă să aplice o dobândă comercială anuală suplimentară în conformitate cu secțiunea F.a) din Orientările Comisiei privind calculul valorii subvenției din 1998 (48). Cu toate acestea, o astfel de abordare ar fi implicat o varietate de factori ipotetici complecși pentru care nu erau disponibile. informații exacte. Prin urmare, Comisia a considerat că este mai potrivit să aloce sumele perioadei de anchetă în conformitate cu ratele de amortizare ale activelor fixe aferente, în conformitate cu metodologia de calcul folosită în cazuri anterioare (49).

(371)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 3.2.2 de mai sus, s-au utilizat cele mai bune informații disponibile pentru a stabili valoarea subvențiilor cu privire la subvenții pentru Jiangsu Shagang Group. Comisia a utilizat drept cele mai bune informații disponibile valoarea cea mai mare a subvențiilor pentru fiecare tip de grant constatat. Valoarea subvenției stabilite cu privire la granturile în domeniul economisirii și conservării energiei în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Granturi în domeniul economisirii și conservării energiei
Societatea/Grupul	Valoarea subvenției
Benxi Group	0,26 %
Hesteel Group	0,05 %
Jiangsu Shagang Group	0,38 %
Shougang Group	0,38 %

3.9.2. Granturi legate de modernizarea sau transformarea tehnologică

(372)

Întreprinderile incluse în eșantion au beneficiat de o serie de subvenții aferente acestui program legat de C&D, modernizare tehnologică și inovare, cum ar fi, de exemplu, promovarea sarcinilor de C&D din cadrul planurilor de sprijin pentru știință și tehnologie, proiectele din cadrul Planului 863, Promovarea ajustării industriei esențiale, a revitalizării și renovării tehnologiei, de granturi pentru aplicarea comercială a rezultatelor C&D, de promovarea îmbunătățirii calității.

(a) Temeiul juridic

(373)

Temeiurile juridice ale acestui program sunt:

—	Cel de-al 12-lea Plan cincinal de inovare în domeniul tehnologiei industriale;

—	Modelul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice emis de Consiliul de Stat al Chinei în martie 2009 (denumit în continuare „planul de revitalizare”);

—	Programul pe termen mediu și pe termen lung în materie de dezvoltare științifică și tehnologică (2006-2020) promulgat de Consiliul de Stat în 2006;

—	Măsurile administrative pentru Planul național de sprijinire a științei și tehnicii, astfel cum a fost revizuit în 2011;

—	Măsurile administrative pentru planul național de cercetare și dezvoltare de tehnologie înaltă (Planul 863), astfel cum a fost revizuit în 2011;

—	Avizul de constituire a Catalogului de orientări privind produsele bazate pe tehnologii înalte și noi.

(b) Concluzie

(374)

Granturile oferite în temeiul acestui program conferă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume un transfer de fonduri de la GC, prin intermediul unor granturi destinate producătorilor produsului în cauză.

(375)

Comisia a constatat, de asemenea, că aceste subvenții sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază întrucât doar întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul tehnologiilor esențiale așa cum sunt menționate în orientări și cataloagele care sunt publicate în mod regulat sunt eligibile pentru a le primi. Sectorul siderurgic este menționat în rândul sectoarelor eligibile.

(376)

În urma comunicării constatărilor, GC a contestat specificitatea stabilită pentru această subvenție, deoarece aceasta a fost acordată unor sectoare industriale diferite. Comisia a considerat că această subvenție este specifică întrucât însăși legislația în baza căreia acționează autoritatea care acordă granturi a limitat accesul la acest sistem doar la industria siderurgică (în conformitate cu Planul de revitalizare menționat în temeiul juridic) sau a menționat în mod specific industria siderurgică (cum ar fi Programul pe termen mediu până la termen lung în materie de dezvoltare științifică și tehnologică și Planul 863). Faptul că alte sectoare industriale au fost menționate nu contrazice constatările sale privind specificitatea.

(377)

Avantajul a fost calculat în conformitate cu metodologia descrisă în considerentul 370 de mai sus.

(378)

Valoarea subvenției stabilite cu privire la acest tip de subvenții în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Granturi pentru modernizare sau transformare tehnologică
Societatea/Grupul	Valoarea subvenției
Benxi Group	0,09 %
Hesteel Group	0,01 %
Jiangsu Shagang Group (50)	0,94 %
Shougang Group	0,94 %

3.9.3. Granturi ad hoc oferite de autoritățile municipale/regionale

(379)

Plângerea a furnizat elemente de probă care arată că industriile încurajate în RPC pot beneficia de diverse granturi punctuale sau periodice de la diferite niveluri de autorități guvernamentale, și anume de la autorități locale, regionale și naționale.

(380)

Ancheta a arătat că cele patru societăți incluse în eșantion au beneficiat, de asemenea, de granturi punctuale sau repetate semnificative de la diferite niveluri de guvernare, ceea ce a condus la primirea unor avantaje în timpul PA. Unele dintre acestea au fost deja raportate de societățile incluse în eșantion în răspunsurile lor la chestionarele respective, în timp ce altele au fost identificate la fața locului în timpul verificării. Niciunul dintre aceste granturi nu a fost dezvăluit în răspunsul la chestionar al GC.

(a) Temeiul juridic

(381)

Aceste granturi au fost acordate întreprinderilor de către autoritățile guvernamentale de la nivel național, provincial, orășenesc, județean sau districtual și toate păreau să fie specifice întreprinderilor incluse în eșantion sau specifice din perspectiva locului sau a tipului de industrie. Nu a fost dezvăluit nivelul de detaliu juridic pentru legislația exactă în temeiul căreia au fost acordate aceste avantaje. Totuși, Comisiei i-a fost furnizată uneori copia unui document (denumit în continuare „avizul”) eliberat de o autoritatea guvernamentală care a însoțit grantul.

(b) Constatările anchetei

(382)

Având în vedere volumul mare de granturi cuprinse în plângere și/sau constatate în registrele societăților incluse în eșantion, în prezentul regulament este prezentat doar un rezumat al principalelor constatări. Dovezile privind existența unor numeroase granturi și faptul că acestea au fost acordate de către diferitele niveluri ale GC au fost inițial furnizate de către cele patru societăți incluse în eșantion.

(383)

Exemple de astfel de granturi au fost fondurile de brevete, fondurile și premiile pentru știință și tehnologie, fondurile de dezvoltare a afacerilor, granturile pentru infrastructura de bază, fondurile de sprijin furnizate la nivel districtual sau provincial, fondurile pentru importurile de minereu de fier, fondurile pentru transferul societății, fondul special pentru introducerea tehnologiei avansate de peste mări, actualizarea dobânzilor aferente împrumuturilor pentru echipamente din import.

(384)

Aceste granturi constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât a avut loc un transfer de fonduri de la GC sub forma unor granturi destinate producătorilor produsului în cauză și prin acesta a fost conferit un avantaj acestora din urmă.

(385)

Aceste granturi sunt, de asemenea, specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât acestea par să se limiteze la anumite întreprinderi sau proiecte specifice în regiuni specifice și/sau la industria siderurgică. Aceste granturi nu îndeplinesc cerințele de nespecificitate de la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că respectivele condiții de eligibilitate și criterii de selecție reale pentru întreprinderi pentru a fi eligibile nu sunt transparente, nu sunt obiective și nu se aplică în mod automat.

(386)

În toate cazurile, întreprinderile au furnizat informații cu privire la cuantumul grantului și sursa din care a fost primit grantul. Societățile în cauză au înregistrat acest venit, cel mai adesea, la rubrica „venituri din subvenții” din conturile lor și documentele lor contabile au fost supuse unui audit independent. Acest aspect a fost considerat drept o dovadă clară de subvenție care conferă un avantaj pasibil de măsuri compensatorii.

(387)

Prin urmare, Comisia a decis că constatările verificate în cursul verificărilor de la fața locului au reprezentat un indicator rezonabil al nivelului de subvenționare în acest sens. Deoarece aceste granturi prezintă caracteristici comune, ele sunt atribuite de o autoritate publică și nu fac parte dintr-un program mai larg de subvenții, ci sunt granturi individuale, Comisia le-a evaluat împreună.

(388)

În răspunsul său la comunicarea constatărilor, GC a invocat faptul că nu au fost oferite suficient de multe detalii de Comisie pentru a justifica specificitatea acestor granturi. Ar trebui subliniat, cu toate acestea, că în răspunsurile la chestionar au fost furnizate Comisiei foarte puține detalii cu privire la aceste granturi. Producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au contestat sumele calculate de Comisie și comunicate acestora. De asemenea, ei nu au contestat faptul că aceste granturi au fost primite din partea GC. Concluziile verificărilor au fost foarte diferite cu privire la numărul și la valoarea totală a granturilor care au fost raportate în răspunsurile la chestionar primite din partea GC. Comisia a decis că constatările de la fața locului au reprezentat un indicator rezonabil al nivelului de subvenționare în acest sens.

(389)

Afirmația Comisiei că granturile „par” să fie limitate se referă exact la această lipsă de transparență privind existența unor criterii obiective de eligibilitate pentru societățile incluse în eșantion. Comisia nu a acceptat afirmația că această abordare demonstrează lipsa justificării specificității granturilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii. Afirmația potrivit căreia Comisia nu a respectat standardul necesar pentru specificitate a fost, prin urmare, respinsă.

(d) Calculul valorii subvenției

(390)

Avantajul a fost calculat în conformitate cu metodologia descrisă în considerentul 370 de mai sus.

(391)

Valoarea subvenției stabilite cu privire la acest tip de subvenții în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Granturi ad hoc
Societatea/Grupul	Valoarea subvenției
Benxi Group	0,001 %
Hesteel Group	0,02 %
Jiangsu Shagang Group (51)	0,13 %
Shougang Group	0,13 %

3.9.4. Alte sisteme de granturi

(392)

În cursul PA, producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au primit nicio contribuție financiară în temeiul celorlalte programe de granturi menționate în secțiunea 3.3 punctul (iii) de mai sus.

3.9.5. Valoarea totală a tuturor programelor de granturi

(393)

Valoarea totală a subvenției stabilite cu privire la toate granturile în cursul PA pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost următoarea:

Granturi
Societatea/Grupul	Valoarea subvenției
Benxi Group	0,34 %
Hesteel Group	0,09 %
Jiangsu Shagang Group	1,45 %
Shougang Group	1,45 %

3.10. Bazele de demonstrare pentru transformare și modernizare legate de comerțul exterior („baze de demonstrare”) și platformele de servicii comune

(394)

Acest program de subvenții a fost contestat de către SUA în cadrul OMC. În aprilie 2016, China și Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere (52), în care China s-a angajat să rezilieze, să modifice sau să înlocuiască toate instrumentele juridice legate de acest program. În timpul consultărilor, GC a furnizat dovezi suplimentare ale punerii în aplicare a acestor angajamente. În plus, niciuna dintre întreprinderile incluse în eșantion nu a beneficiat de acest program în cursul PA. Prin urmare, Comisia a considerat că nu există dovezi de subvenționare care să facă obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul acestui program.

3.11. Subvenționarea furnizării importurilor de produse plate din oțel laminate la cald (HRF) în UE

(395)

Reclamantul a susținut că GC aduce o contribuție financiară diferiților actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse plate din oțel laminate la cald, prin furnizarea de produse plate din oțel laminate la cald la prețuri mai mici decât ar fi adecvat ca rezultat al intervențiilor sale în producția de produse plate din oțel laminate la cald în RPC, de exemplu prin acordarea de credite strategice, materii prime și energie la prețuri mai mici decât ar fi adecvat și că avantajul acestui sistem general este extins la toți actorii lanțului de aprovizionare inclusiv la producătorii-exportatori din RPC (care pot continua să-și desfășoare activitatea și să beneficieze de economii de scară), la importatorii aferenți în UE (care câștigă cote de piață), la consumatorii finali din UE (aceștia cumpără la un preț știind că acesta este inferior prețului pieței) și la GC însuși (care își realizează obiectivele politice).

(396)

Comisia a observat că regulamentul de bază abordă subvențiile acordate de guverne străine producătorilor lor exportatori, ceea ce denaturează concurența atunci când aceștia exportă în Uniunea Europeană. O contribuție financiară a unui guvern sau a unui organism public trebuie să aibă loc „pe teritoriul” țării care acordă subvenția, în conformitate cu considerentul 5. Mai mult, articolul 4 din regulamentul de bază se referă la conceptul de specificitate atunci când un guvern străin acordă o subvenție industriei proprii „în cadrul jurisdicțional al autorității care o acordă”. Rezultă că subvențiile acordate de un guvern străin unor entități din afara jurisdicției sale, cum ar fi importatorii neafiliați din Uniunea Europeană sau chiar clienții finali din Uniunea Europeană nu sunt acoperite de instrument, în măsura în care acestea nu pot fi atribuite producătorului-exportator.

(397)

Comisia nu a găsit dovezi că subvențiile care pot face obiectul unor măsuri compensatorii sunt acordate de către GC unor entități care sunt în legătură cu producătorul-exportator. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(398)

În urma comunicării constatărilor, reclamantul a afirmat că interpretarea dată de Comisie considerentului 5 și articolului 4 din regulamentul de bază este greșită. Potrivit opiniei sale, considerentul 5 nu este o normă obligatorie și în măsura în care există o cerință teritorială, acesta nu aplică o cerință imperativă. În sprijinul acestei afirmații, reclamantul a citat considerentul 3 din regulamentul de bază, potrivit căruia ar trebui luate în considerare normele OMC – care nu au o restricție teritorială în conformitate cu constatarea Grupului în cauza Brazilia – Aeronave (53). Cu privire la articolul 4 din regulamentul de bază, reclamantul a găsit un sprijin pentru interpretarea sa la alineatul (4), potrivit căruia există o specificitate a subvențiilor pentru contingentele la export.

(399)

Comisia a respins aceste argumente. În primul rând, considerentele din regulamentul de bază sunt obligatorii din punct de vedere juridic, întrucât stabilesc motivația regulamentului de bază. Ca atare, ele constituie o sursă importantă pentru interpretarea actului juridic. În al doilea rând, reclamantul nu respectă propria sa poziție, atunci când încearcă să se opună elementului de teritorialitate din considerentul 5 cu trimitere la un alt considerent, și anume considerentul 3. Nu este clar motivul pentru care considerentul 5 nu ar fi obligatoriu în timp ce considerentul 3 ar fi obligatoriu. Prin urmare, argumentul formal împotriva considerentului 5 nu este convingător. În al treilea rând, autoritatea grupului special în cauza Brazilia – Aircraft nu reglementează cazul de față. În cauza grupului special, subvenția a fost acordată furnizorilor de aeronave în interiorul Braziliei și a fost partajată cu achizitorii din exterior. În cazul de față, subvenția nu ar fi deloc acordată producătorilor chinezi în China, ci doar actorilor din exteriorul acesteia. În al patrulea rând, trimiterea la articolul 4 alineatul (4) din regulamentul de bază nu sprijină nici ea afirmația reclamantului. În temeiul acestor dispoziții, o subvenție este specifică atunci când autoritatea de atribuire o acordă unei întreprinderi producătoare situate în jurisdicția sa cu prevederea ca să fie utilizată în scopuri legate de export. Acest lucru este fundamental diferit de acordarea unei subvenții în mod direct unui actor din exteriorul jurisdicției sale. Din aceste motive, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia subvențiile acordate de un guvern străin unor entități din afara jurisdicției sale, cum ar fi importatorii neafiliați din Uniunea Europeană sau chiar clienții finali din Uniunea Europeană nu sunt acoperite de instrument, în măsura în care acestea nu pot fi atribuite producătorului-exportator.

3.12. Concluzie privind subvenționarea

(400)

Pentru societățile incluse în eșantion, Comisia a calculat valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii prin examinarea fiecărei subvenții sau a fiecărui program de subvenționare, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, și a adunat aceste cifre pentru a calcula valoarea totală a subvenției acordate fiecărui producător-exportator în cursul PA. Pentru calcularea subvențiilor totale de mai jos, Comisia a calculat mai întâi procentajul reprezentat de subvenție, acesta fiind valoarea subvenției ca procentaj din cifra de afaceri totală a societății. Acest procentaj a fost apoi utilizat pentru a calcula subvenția acordată exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul PA. Apoi a fost calculată valoarea subvenției pe tonă de produs în cauză exportat către Uniune în cursul PA, iar marjele de mai jos au fost calculate ca procentaj din valoarea CIF (Costs, Insurance and Freight – „Cost, asigurare și navlu”) a acelorași exporturi pe tonă.

(401)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea totală a subvenției pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion este calculată pe baza valorii medii totale ponderate a subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, stabilite pentru exportatorii-producători cooperanți incluși în eșantion, excluzându-se valorile neglijabile precum și valoarea subvențiilor stabilite pentru granturile acordate Grupului Jiangsu Shagang care face obiectul dispozițiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. Totuși, Comisia nu a ignorat constatările legate de împrumuturile în condiții preferențiale chiar dacă a trebuit să se bazeze parțial pe cele mai bune informații disponibile pentru a determina sumele respective. Într-adevăr, Comisia a considerat că cele mai bune informații disponibile și utilizate în cazurile respective nu au afectat în mod considerabil informațiile necesare pentru a determina valoarea subvenționării prin împrumuturi preferențiale, într-un mod echitabil, astfel încât exportatorii care nu au fost invitați să coopereze la anchetă nu au suferit prejudicii prin utilizarea acestei abordări (54). În orice caz, Comisia a reamintit că societățile cooperante neincluse în eșantion pot recurge la examinări accelerate în conformitate cu articolul 20 din regulamentul de bază.

(402)

Având în vedere gradul ridicat de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, taxa aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate taxe instituite pentru societățile incluse în eșantion. Taxa pentru „toate celelalte societăți” va fi aplicată societăților care nu au cooperat la anchetă.

Denumirea societății	Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii
Benxi Group	28,5 %
Hesteel Group	7,8 %
Jiangsu Shagang Group	4,6 %
Shougang Group	38,6 %
Alte societăți cooperante	16,9 %
Toate celelalte societăți	38,6 %

4. PREJUDICIU

4.1. Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(403)

În cadrul Uniunii, 17 societăți au oferit informații privind producția și vânzările în cadrul examinării reprezentativității și au indicat că au fabricat produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor disponibile în reclamație, aceste 17 societăți reprezintă aproximativ 90 % din producția de produs similar în Uniune.

(404)

În afară de aceste 17 societăți, în cursul perioadei de anchetă au existat alte cinci întreprinderi care produceau produsul similar.

(405)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 74,7 milioane de tone. Comisia a stabilit valoarea pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, precum informațiile de la reclamant și cele de la toți producătorii cunoscuți din Uniune. Așa cum se precizează în considerentul 18, în cadrul eșantionului au fost selectați șase producători din Uniune, reprezentând 45 % din producția totală a produsului similar în Uniune. Acesta este un eșantion reprezentativ.

(406)

Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază și sunt denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(407)

Modelul de afaceri al producătorilor din Uniune și nivelul lor de integrare verticală variază. Cu toate acestea, industria din Uniune poate fi considerată în general o industrie cu un grad ridicat de integrare pe verticală, așa cum se explică în considerentul 408 de mai jos.

4.2. Consumul la nivelul Uniunii

(408)

Așa cum se menționează în considerentul 45 de mai sus, produsul în cauză intră sub incidența mai multor coduri NC, inclusiv a anumitor coduri ex. Pentru a nu subestima consumul din Uniune și având în vedere impactul aparent marginal al acestor coduri asupra consumului total, volumele importurilor încadrate la codurile NC ex au fost contabilizate în totalitate în scopul calculării consumului la nivelul Uniunii.

(409)

Deoarece industria din Uniune este în mare parte integrată pe verticală, iar produsul în cauză este considerat materie primă pentru producția de diverse produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produsele laminate la rece, consumurile de pe piața captivă și de pe piața liberă au fost analizate separat.

(410)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(411)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de produsul în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Comisia a constatat că aproximativ 60 % din producția totală a producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive.

4.2.1. Consumul captiv pe piața Uniunii

(412)

Comisia a stabilit consumul captiv din Uniune pe baza utilizării captive și a vânzărilor captive de pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune. Pe această bază, consumul captiv la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 1

Consumul captiv pe piața Uniunii (tone)

	2012	2013	2014	PA
Consumul captiv	40 775 889	42 418 062	42 887 175	42 271 071
Indice (2012 = 100)	100	104	105	104
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar.

(413)

În cursul perioadei examinate, consumul captiv de pe piața Uniunii a crescut cu aproximativ 4 %. Această creștere se datorează în principal unei creșteri a piețelor captive, inclusiv a pieței componentelor, cum sunt cele pentru industria auto.

4.2.2. Consumul de pe piața liberă din Uniune

(414)

Comisia a stabilit consumul de pe piața liberă din Uniune pe baza (a) vânzărilor pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune și (b) a importurilor în Uniune provenind din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat, luând așadar în calcul și datele transmise de producătorii-exportatori cooperanți din țara în cauză. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 2

Consumul de pe piața liberă (tone)

	2012	2013	2014	PA
Consumul de pe piața liberă	31 405 157	32 292 192	33 139 474	35 156 318
Indice (2012 = 100)	100	103	106	112
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar.

(415)

În cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu aproximativ 12 %. Creșterea se datorează în principal redresării economice a industriei din aval.

(416)

Prin fuzionarea celor două tabele anterioare, consumul total (incluzând astfel piața captivă și piața liberă) a evoluat, pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul total (piața captivă și piața liberă) (în tone)

	2012	2013	2014	PA
Consumul total	72 181 046	74 710 254	76 026 649	77 427 389
Indice (2012 = 100)	100	104	105	107
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar și Eurostat.

(417)

Tabelul de mai sus arată că consumul total a crescut la un nivel care a fost mai ridicat în perioada de anchetă decât la începutul perioadei examinate. Această tendință se explică prin sporirea consumului captiv, care a fost mult mai pronunțată, în termeni absoluți, decât creșterea consumului de pe piața liberă.

4.3. Importurile din țara în cauză

4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(418)

Comisia a stabilit volumul importurilor utilizând baza de date a Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața liberă din Uniune, astfel cum au fost raportate în tabelul din considerentul 414 de mai sus.

(419)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul total al importurilor subvenționate(tone) și cota de piață

	2012	2013	2014	PA
Volumul importurilor din RPC	246 720	336 028	592 104	1 519 304
Indice (2012 = 100)	100	136	240	616
Cotă de piață, RPC	0,79 %	1,04 %	1,79 %	4,32 %
Indice (2012 = 100)	100	132	227	550
Sursă: Eurostat.

(420)

Tabelul de mai sus arată că, în cifre absolute, importurile din țara în cauză au crescut semnificativ în perioada examinată. În paralel, cota de piață totală a importurilor din China în Uniune a crescut de peste cinci ori în cursul perioadei examinate.

4.3.2. Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(421)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

	2012	2013	2014	PA
Prețurile medii ale importurilor subvenționate	600	505	463	404
Indice (2012 = 100)	100	84	77	67
Sursă: Eurostat.

(422)

Prețurile medii ale importurilor au scăzut de la 600 EUR/tonă în 2012 până la 404 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei examinate, scăderea prețului unitar mediu al importurilor subvenționate a fost de aproximativ 33 %.

(423)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând:

—	prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs ale celor șase producători din Uniune, percepute de la clienții neafiliați de pe piața liberă din Uniune, ajustate la un nivel franco fabrică; precum și

—	prețurile medii ponderate corespunzătoare la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii pe tip de produs ale importurilor de la producătorii cooperanți din țara în cauză către primul client independent de pe piața din Uniune, cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului.

(424)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Principalele ajustări au fost legate de costurile de livrare (variind între 2,7 % și 6,3 % per producător din Uniune inclus în eșantion) și de reduceri (variind între 0,1 % și 19,5 %). Întrucât niciun importator neafiliat nu s-a manifestat în acest caz, a fost adăugat un cost ulterior importului de 7 EUR pe tonă. Acesta a reprezentat, de asemenea, ajustarea efectuată în cadrul anchetei în ceea ce privește anumite produse plate din oțel laminate la rece (55), astfel încât Comisia a considerat și această valoare ca fiind adecvată pentru cazul de față: produsul care face obiectul prezentei anchete este similar sub multe aspecte cu anumite produse plate din oțel laminate la rece.

(425)

Pe baza celor de mai sus, s-a constatat că importurile subvenționate din China au subcotat prețurile industriei din Uniune cu o marjă cuprinsă între 2,7 % și 5,6 %.

4.4. Situația economică a industriei Uniunii

4.4.1. Observații generale

(426)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(427)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, stocurile, creșterea economică, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea și importanța marjelor de dumping) au fost evaluați la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant, confruntate cu datele furnizate de producătorii din Uniune și cu statisticile oficiale disponibile (Eurostat).

(428)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor, salariile și costul producției) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, verificate în mod corespunzător.

(429)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție a produsului în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(430)

Pentru unii indicatori macroeconomici privind industria Uniunii, Comisia a analizat separat datele legate de piața liberă și cele legate de piața captivă și a efectuat o analiză comparativă. Factorii respectivi sunt: vânzările, cota de piață, prețurile unitare, costul unitar, rentabilitatea și fluxul de numerar. Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii, întrucât aceștia depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă. Factorii respectivi sunt: producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, randamentul investițiilor, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și costurile forței de muncă. În ceea ce privește acești factori, este necesară o analiză a întregii industrii din Uniune pentru a oferi o imagine completă privind prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât datele în cauză nu pot fi separate astfel încât să se diferențieze între vânzările captive și vânzările libere.

4.4.2. Indicatorii macroeconomici

4.4.2.1. Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

(431)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

	2012	2013	2014	PA
Volumul producției (tone)	73 050 974	74 588 182	75 509 517	74 718 189
Indice (2012 = 100)	100	102	103	102
Capacitate de producție (tone)	102 247 218	100 667 836	100 040 917	98 093 841
Indice (2012 = 100)	100	99	98	96
Rata de utilizare a capacității	71,4 %	74,1 %	75,5 %	76,2 %
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar.

(432)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei din Uniune a crescut cu 2 %, în pofida faptului că un producător italian din Uniune și-a redus considerabil producția în cursul aceleiași perioade (- 3 milioane de tone).

(433)

Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate ca fiind standarde de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. Capacitatea de producție a scăzut pe parcursul perioadei examinate din cauza opririi producției în Belgia și în Italia.

(434)

Creșterea gradului de utilizare a capacității s-a datorat unei ușoare creșteri a volumului producției determinate în principal de creșterea consumului captiv (+ 4 %) și a consumului liber (+ 12 %), și aceasta în ciuda scăderii semnificative a volumului producției, în principal a unui producător italian din Uniune.

4.4.2.2. Volumul de vânzări și cota de piață

(435)

În perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață de pe piața liberă ale industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (piața liberă)

	2012	2013	2014	PA
Volumul vânzărilor (tone)	27 273 319	27 468 243	27 910 748	27 327 906
Indice (2012 = 100)	100	101	102	100
Cota de piață	86,8 %	85,1 %	84,2 %	77,7 %
Indice (2012 = 100)	100	98	97	90
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar și Eurostat.

(436)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a rămas relativ stabil în cursul perioadei examinate, și anume, între 27 și 28 de milioane de tone.

(437)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu mai mult de 9 puncte procentuale, adică de la 86,8 % la 77,7 %. Scăderea cotei de piață a industriei Uniunii a depășit semnificativ creșterea ușoară a vânzărilor pe piața liberă din Uniune.

(438)

În ceea ce privește piața captivă a Uniunii, volumul captiv și cota de piață au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul captiv pe piața Uniunii și cota de piață

	2012	2013	2014	PA
Volumul captiv pe piața Uniunii (tone)	40 775 889	42 418 062	42 887 175	42 271 071
Indice (2012 = 100)	100	104	105	104
Producția totală a industriei Uniunii (tone)	73 050 974	74 588 182	75 509 517	74 718 189
% al volumului captiv în raport cu producția totală	55,7 %	56,7 %	56,6 %	56,4 %
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar și Eurostat.

(439)

Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din utilizarea captivă și vânzările captive de pe piața din Uniune) a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 40,7 milioane de tone în 2011 până la 42,2 milioane de tone în cursul perioadei de anchetă.

(440)

Cota de piață captivă a industriei Uniunii (exprimată ca procent din producția totală) a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, fiind cuprinsă între 55,7 % și 56,7 %.

4.4.2.3. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(441)

Ocuparea forței de muncă a fost calculată luând în considerare numai salariații care lucrează direct pentru produsul similar în diferitele oțelării ale producătorilor din Uniune. Această metodă a furnizat date exacte care sunt relativ ușor de obținut.

(442)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2012	2013	2014	PA
Numărul de angajați (Activitate normă întreagă/angajat)	18 729	18 632	17 739	17 829
Indice (2012 = 100)	100	99	95	95
Productivitate (tone/angajat)	3 900	4 003	4 257	4 191
Indice (2012 = 100)	100	103	109	107
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar.

(443)

Nivelul ocupării forței de muncă în industria din Uniune a scăzut în perioada examinată pentru a reduce costurile de producție și pentru a obține eficiență, având în vedere concurența tot mai mare de pe piață din partea importurilor din China și din alte țări. Aceasta a dus la o reducere a forței de muncă cu 5 % în cursul perioadei examinate, fără a lua în considerare ocuparea indirectă a forței de muncă. În consecință și având în vedere volumul producției în ușoară creștere (+ 2 %) în cursul perioadei examinate, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție pe persoană încadrată în muncă pe an, a crescut mult mai mult (+ 7 %) decât creșterea producției efective. Acest lucru indică faptul că industria Uniunii a fost dispusă să se adapteze condițiilor schimbătoare de pe piață pentru a rămâne competitivă.

4.4.2.4. Stocurile

(444)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

	2012	2013	2014	PA
Stocuri finale (tone)	2 908 745	2 646 989	2 653 224	2 798 420
Indice (2012 = 100)	100	91	91	96
Stocurile finale ca procent din producție	4,0 %	3,5 %	3,5 %	3,7 %
Indice (2012 = 100)	100	89	88	94
Sursă: Răspunsul Eurofer la chestionar.

(445)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a înregistrat o ușoară scădere. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procent din producție. Așa cum se poate observa mai sus, acest indicator a rămas relativ stabil, la aproximativ 3,5 %-4 % din volumul producției.

4.4.2.5. Amploarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

(446)

Volumul subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii pentru RPC, specificat mai sus în secțiunea privind subvențiile, este semnificativ. Având în vedere volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unei subvenții din țara în cauză, impactul marjelor reale de subvenție nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

4.4.2.6. Creșterea economică

(447)

Consumul la nivelul Uniunii (piața liberă) a crescut cu aproximativ 12 % în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a rămas stabil. Prin urmare, industria Uniunii a pierdut din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor provenite din țara în cauză, care a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate.

4.4.3. Indicatorii microeconomici

4.4.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(448)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune pe piața liberă din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Prețurile de vânzare pe piața liberă din Uniune

	2012	2013	2014	PA
Preț de vânzare (EUR/tonă)	553	498	471	427
Indice (2012 = 100)	100	90	85	77
Costul unitar de producție (EUR/tonă)	572	511	469	431
Indice (2012 = 100)	100	89	82	75
Sursă: Răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(449)

Tabelul de mai sus indică evoluția prețului de vânzare unitar de pe piața liberă din Uniune în comparație cu costul de producție corespunzător. Prețurile de vânzare au fost, în medie, mai mici decât costul unitar de producție, cu excepția anului 2014, când piața a început să se redreseze și cota de piață a importurilor din China a fost mai scăzută decât în cursul perioadei de anchetă.

(450)

În 2012 și 2013, criza datoriilor din zona euro, care s-a adăugat la scăderea cererii de oțel în 2012, a avut un impact negativ asupra rezultatelor industriei din Uniune. În 2014 și în prima jumătate a anului 2015, industria Uniunii a început să se redreseze, datorită eforturilor depuse pentru a rămâne competitivă, în special prin creșterea productivității forței de muncă a industriei din Uniune, așa cum s-a arătat în considerentul 443, ceea ce a condus la creșterea productivității și la o mai bună utilizare a capacităților.

(451)

În ciuda acestor eforturi, costul de producție a rămas, în general, mai mare decât prețurile de vânzare în scădere, și pentru a limita pierderile din cota de piață, producătorii din Uniune au urmat spirala descendentă a prețurilor și și-au redus în mod semnificativ prețurile de vânzare, în special în cursul anului 2015. Produsul în cauză fiind un produs de bază, producătorii din Uniune au fost nevoiți să urmeze spirala descendentă a prețurilor în cursul perioadei examinate.

(452)

În rândul producătorilor incluși în eșantion, anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate pentru consumul captiv au fost transferate sau vândute la prețuri de transfer pentru prelucrarea ulterioară în aval utilizând politici de tarifare diferite. Prin urmare, nu poate fi desprinsă o concluzie semnificativă din evoluția prețurilor aferente utilizării captive.

4.4.3.2. Costurile cu forța de muncă

(453)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Costul mediu al forței de muncă, pe angajat

	2012	2013	2014	PA
Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)	63 722	63 374	66 039	66 023
Indice (2011 = 100)	100	99	104	104
Sursă: Răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(454)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu pe angajat a crescut cu 4 %.

4.4.3.3. Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(455)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

	2012	2013	2014	PA
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune pe piața liberă (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	– 3,3 %	– 2,7 %	0,4 %	– 0,8 %
Flux de numerar (mii EUR)	150 190	139 285	221 982	122 723
Indice (2012 = 100)	100	93	148	82
Investiții (mii EUR)	334 789	256 013	289 581	291 771
Indice (2012 = 100)	100	76	86	87
Randamentul investițiilor	– 4,5 %	– 3,5 %	0,5 %	– 1,0 %
Sursă: Răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(456)

Comisia a determinat rentabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea pierderii nete înainte de impozitare aferente vânzărilor de produs similar pe piața liberă din Uniune ca procent din cifra de afaceri aferentă respectivelor vânzări.

(457)

Rentabilitatea a avut o evoluție negativă în cursul perioadei examinate: în cursul celor trei ani, cu excepția anului 2014, au fost înregistrate pierderi. În timp ce pierderile din anii 2012 și 2013 sunt parțial legate de perioada de după criza datoriilor din zona euro (pe lângă scăderea cererii de oțel în 2012), producătorii din Uniune au fost în măsură să se redreseze parțial în cursul anului 2014 și în prima jumătate a anului 2015.

(458)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de numerar a variat foarte mult în cursul perioadei examinate, însă a rămas în general pozitivă, în principal ca urmare a cheltuielilor nemonetare cum ar fi deprecierea.

(459)

Întrucât randamentul investițiilor a rămas în general negativ în toți anii, cu excepția anului 2014, industria din Uniune și-a redus nivelul investițiilor cu 13 % între 2012 și 2015. Capacitatea de mobilizare a capitalului a fost afectată de pierderile care au fost înregistrate în cursul perioadei examinate, așa cum se poate observa din scăderea investițiilor.

(460)

În fine, tabelul de mai jos conține o defalcare a anului 2015 pe trimestre, deoarece reclamantul a susținut în plângerea sa că a existat o deteriorare semnificativă în al doilea semestru al anului 2015. Datele din tabel confirmă într-adevăr o deteriorare semnificativă, în al doilea semestru al anului 2015, a rentabilității și a valorii nete a vânzărilor din cauza scăderii în continuare a prețurilor de vânzare pe piața liberă din Uniune.

Tabelul 14

Rentabilitatea pe trimestru a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

Trimestru din 2015	Rentabilitate (pierdere) pe trimestru a întreprinderilor (în milioane de euro)	Prețul net de vânzare pe tonă	Vânzările nete pe piața liberă (în milioane de euro)	Procentul de rentabilitate
Primul	37,98	444,71	1 073,34	3,5 %
Al doilea	22,78	436,19	1 001,60	2,3 %
Al treilea	– 22,92	426,36	857,49	– 2,7 %
Al patrulea	– 69,80	392,92	699,47	– 10,0 %
Total	– 31,9	427,2	3 631,9	– 0,8 %
Sursă: Răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

4.4.4. Concluzie privind prejudiciul material

(461)

Pe de o parte, industria din Uniune, în ansamblu, a putut să își mărească ușor volumele de producție (în ciuda reducerii semnificative a producției unui mare producător italian) și să își îmbunătățească gradul de utilizare a capacității datorită creșterii consumului captiv și liber. De asemenea, aceasta a luat măsuri concrete pentru a îmbunătăți eficiența prin controlul ferm al costurilor de producție (în principal materii prime) și prin creșterea producției per angajat. Prin urmare, costul de producție a scăzut cu 25 %. În plus, fluxul de numerar a rămas pozitiv pe parcursul întregii perioade examinate. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să realizeze investiții de aproximativ 250-330 de milioane de euro pe an în cursul perioadei examinate.

(462)

Pe de altă parte, în pofida eforturilor depuse de industria din Uniune în cursul perioadei examinate pentru a-și îmbunătăți rezultatele globale, alți indicatori de prejudiciu arată o deteriorare a situației pe piața liberă: cu excepția anului 2014 și a începutului anului 2015, când industria din Uniune a început să se redreseze ușor, pe parcursul întregii perioade examinate au fost înregistrate pierderi, care au atins niveluri nesustenabile în a doua jumătate a anului 2015. Într-adevăr, în ciuda faptului că volumul vânzărilor a rămas relativ stabil pe piața liberă a Uniunii, industria din Uniune a pierdut din cota de piață și a trebuit să reducă investițiile în contextul randamentului negativ al investițiilor.

(463)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează, în această etapă, că datele de mai sus arată faptul că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă (56), dar nu într-o asemenea măsură încât industria din Uniune să fi suferit un prejudiciu material pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(464)

După comunicare constatărilor, GC nu a fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia industria Uniunii se afla într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă din următoarele motive:

—	În primul rând, volumul total al producției a crescut cu 2 % între 2012 și perioada de anchetă. În plus, utilizarea capacității de producție a industriei din Uniune a crescut cu 4,8 % în cursul perioadei luate în considerare.

—	În al doilea rând, volumele vânzărilor industriei din Uniune au rămas stabile iar o scădere a cotei de piață cu nouă puncte procentuale nu ar fi atât de semnificativă, dat fiind că industria Uniunii a păstrat, totuși, o cotă dominantă de 77,7 % în cursul PA.

—	În al treilea rând, deși ocuparea forței de muncă a scăzut cu 5 % în cursul perioadei luate în considerare, acest fapt ar trebui să fie analizat în perspectiva unei creșteri cu 7 % a productivității în paralel.

—

În al patrulea rând, scăderea prețurilor de vânzare ar trebui să fie privită în contextul unei scăderi similare a prețurilor de producție unitare. În plus, GC nu a fost de acord cu declarația Comisiei, potrivit căreia rentabilitatea a evoluat în sens negativ în cursul perioadei examinate, întrucât aceasta a înregistrat, de fapt o ameliorare cu 2,5 % în comparație cu 2012. Mai mult, datele indică faptul că fluxul de numerar al industriei din Uniune a rămas pozitiv pe parcursul întregii perioade examinate și că producătorii din Uniune au putu continua să facă investiții anuale de aproximativ 250-330 de milioane EUR.

—	În al cincilea rând, o comparație între situația din cauza de față cu cele din cauza T-528/09 Hubei Xinyegang Steel v Council (57) ar arăta că situația de fapt din aceasta din urmă a indicat mult mai clar o poziție slabă a industriei din Uniune.

(465)

Comisia a respins argumentele de mai sus ale GC din următoarele motive:

—

În primul rând, în ceea ce privește argumentele GC privind datele referitoare la producție și la capacitatea de producție, așa cum s-a descris în considerentul 461 de mai sus, Comisia a recunoscut faptul că unii indicatori macroeconomici (cum ar fi volumele de producție, ratele de utilizare a capacității din cauza creșterii consumului captiv și a celui liber) urmau în continuare o tendință pozitivă. Tendințele respective, totuși, nu contestă constatările generale potrivit cărora industria din Uniune se afla într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă întrucât alți indicatori arătau o deteriorare a industriei din Uniune astfel cum se descrie în considerentul 462.

—

În al doilea rând, în ceea ce privește argumentele GC privind datele referitoare la volumele de vânzare și cotele de piață, Comisia a recunoscut în considerentul 436 de mai sus că volumul vânzărilor industriei din Uniune a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, Comisia nu a fost de acord cu GC că o scădere cu nouă puncte procentuale a cotei de piață nu este semnificativă. Într-adevăr, astfel cum se explică în considerentul 437 de mai sus, Comisia a constatat că „scăderea cotei de piață a industriei din Uniune a depășit în mod semnificativ ușoara creștere a vânzărilor sale pe piața Uniunii.” Analiza se bazează pe întreaga industrie din Uniune, indiferent de existența sau inexistența unor plângeri. Creșterile înregistrate de producătorii nereclamanți din Uniune sunt marginale în comparație cu reducerile masive înregistrate de producătorii reclamanți din Uniune.

—

În al treilea rând, în ceea ce privește argumentele GC privind ocuparea forței de muncă și productivitatea, Comisia a recunoscut în considerentul 442 de mai sus că productivitatea forței de muncă din industria Uniunii, măsurată în producție pe persoană, a crescut mult mai mult (+ 7 %) decât creșterea producției efective. Mai mult, chiar în cazul în care Comisia ar exclude angajații pentru segmentul de piață captivă, indicatorul arată în mod clar reducerea efectivelor de persoane angajate în producția de produse plate din oțel laminate la cald în cursul perioadei examinate.

—

În al patrulea rând, în ceea c e privește argumentele GC privind scăderea prețurilor de vânzare precum și o scădere similară a costurilor de producție unitare, a rentabilității și a fluxurilor de numerar, Comisia le-a respins din următoarele motive:

—

În ceea ce privește scăderea similară a costului unitar și a prețului de vânzare, Comisia a recunoscut în tabelul 11 din considerentul 448 de mai sus că evoluția prețului de vânzare a industriei din Uniune este similară cu evoluția costului de producție unitar. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentul 449 de mai sus, Comisia a atras, de asemenea, atenția asupra faptului că prețurile de vânzare au fost, în medie, mai mici decât costul unitar de producție, cu excepția anului 2014, când piața a început să se redreseze și cota de piață a importurilor din China a fost mai scăzută decât în cursul perioadei de anchetă. Mai mult, astfel cum se menționează în considerentul 589 de mai jos, costul de producție al industriei din Uniune a scăzut în total cu 25 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile medii de import din China au scăzut în procentaj mai mare, și anume cu 33 % în cursul aceleiași perioade (a se vedea considerentul 517 de mai jos). În plus, astfel cum se menționează în considerentul 590 de mai jos, industria din Uniune ar fi putut să își mențină nivelurile prețurilor de vânzare, astfel încât să beneficieze de avantajele unei reduceri a costurilor sale. Cu toate acestea, ea nu a fost capabilă să facă acest lucru din cauza prețurilor reduse subvenționate ale importurilor din China.

—

Cu privire la reclamația GC potrivit căreia rentabilitatea nu a evoluat în sens negativ în cursul perioadei examinate ci chiar a crescut cu 2,5 % în cursul perioadei de anchetă în comparație cu 2012, Comisia nu a fost de acord cu acest argument din următoarele motive: Comisia s-a referit la considerentul 544 de mai jos în care a constatat că, deși pierderea în cursul perioadei de anchetă a fost de – 0,8 %, rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a atins nivelul nesustenabil de – 10 % în cel de-al patrulea trimestru al anului 2015, atunci când a fost resimțită cel mai puternic presiunea prețurilor chinezești.

—	În ceea ce privește fluxul de numerar pozitiv, Comisia a recunoscut deja acest fapt în considerentul 461 de mai sus ca parte a acelor indicatori de prejudiciu care au evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate.

—

În al cincilea rând, în ceea ce privește comparația cauzei de față cu cauza T-528/09 Hubei Xinyegang Steel/Consiliu: aici, GC afirmă că faptele ar demonstra că în cauza din urmă existau mult mai multe elemente care indică o situație precară a industriei din Uniune. Comisia a respins aceste afirmații ale GC, după cum urmează: evaluarea efectuată de Comisie în cauza de față a fost conformă cu jurisprudența citată. Prin contrast cu Regulamentul (CE) nr. 926/2009 al Consiliului (58), care a fost regulamentul vizat în cauza T-528/09 Hubei Xinyegang Steel/Consiliu, ar trebui să se noteze faptul că:

—	în primul rând, fiecare anchetă efectuată de Comisie este specifică circumstanțelor ca atare, inclusiv în legătură cu domeniul de aplicare a produsului, sectorul industrial implicat și indicatorii de prejudiciu care trebuie să fie luați în considerare;

—

o cauză care implică amenințarea cu producerea unui prejudiciu reprezintă un proiect și mai dificil în acest sens. Astfel, în timp ce, deja, o comparație între anchetele referitoare la prejudiciul adus diferitelor produse, industrii și perioade de anchetă este o sarcină dificilă, o comparație între anchetele privind amenințarea cu producerea unui prejudiciu este un proiect extrem de dificil și complex având în vedere multitudinea de factori determinanți individuali care intră în constatarea unei amenințări du producerea unui prejudiciu. Respectiva comparație nu poate să depindă de un singur factor, sau, după cum pare să insinueze GC, de o simplă comparație a volumului importurilor și a cotei de piață, și,

—

în al treilea rând, Comisia a analizat și a evaluat în detaliu datele ulterioare perioadei de anchetă în măsura posibilităților pentru a confirma sau informa constatările sale, astfel cum se prevede în hotărârea respectivă, și a constatat că industria din Uniune se afla într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă, dar nu în măsura în care ar fi suferit un prejudiciu material în cursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Ca atare, și în contrast puternic cu constatările din cauza T-528/09, indicatorii de prejudiciu examinați nu descriu imaginea unei industrii într-o situație de forță, ceea ce Tribunalul a găsit că este cazul față de industria vizată în cauza de față (59).

Pe scurt, Comisia este de părere că GC nu invocă factori în afara celor examinați care să opună în discuție constatările de mai sus: GC se referă în argumentația sa în special la indicatori care erau în continuare pozitivi la sfârșitul perioadei de anchetă și pe care Comisia i-a recunoscut în considerentul 461 de mai sus. Totuși, GC nu oferă explicații care să repună în discuție, de exemplu, constatările din considerentul 462 de mai sus în care Comisia a enumerat ceilalți indicatori, care au arătat o deteriorare a situației pe piața liberă din Uniune. În considerentul 462 de mai sus, pe lângă faptul că se referă la pierderea de cotă de piață și la reducerea investițiilor în lumina randamentului negativ al investițiilor, Comisia a evidențiat, de asemenea, că pierderile au atins niveluri nesustenabile în al doilea semestru al anului 2015. Prin urmare, Comisia a respins toate argumentele GC în această privință.

(466)

Comisia și-a confirmat, deci, concluziile prezentate în considerentele 461-463 de mai sus, concluzionând că datele arată faptul că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă, dar nu într-o asemenea măsură încât industria din Uniune să fi suferit un prejudiciu material pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază.

5. AMENINȚAREA CU PRODUCEREA UNUI PREJUDICIU

5.1. Introducere

(467)

În cadrul analizei amenințării de producere a unui prejudiciu important pentru industria Uniunii, în conformitate cu articolul 8 alineatul (8) al doilea paragraf din regulamentul de bază, în continuare sunt examinați factori precum:

—	natura subvențiilor respective și efectele comerciale pe care le pot antrena;

—	o rată de creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unor subvenții pe piața Uniunii, ceea ce denotă probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor;

—

capacitatea suficientă și liber disponibilă a producătorului-exportator sau creșterea iminentă și semnificativă a capacității acestuia, care denotă probabilitatea unei creșteri substanțiale a exporturilor care fac obiectul unui dumping către Uniune, având în vedere existența altor piețe de export care pot absorbi exporturile suplimentare;

—	intrarea importurilor la prețuri care pot, într-o măsură substanțială, să determine scăderea prețurilor sau să împiedice creșterea prețurilor care ar fi avut loc în caz contrar, și care ar putea determina o creștere a cererii de noi importuri; și

—	nivelul stocurilor.

(468)

Așa cum o indică formularea „precum” de la articolul 8 alineatul (8) al doilea paragraf din regulamentul de bază, există și alți factori, pe lângă aceștia cinci, care pot fi analizați pentru stabilirea unei amenințări cu producerea unui prejudiciu. În mod concret, Comisia a analizat mai în detaliu factori precum rentabilitatea și nivelul comenzilor, pentru care dispunea de date din perioada de anchetă și perioada ulterioară.

(469)

În ceea ce privește perioada examinată, Comisia a analizat din nou datele colectate pentru 2012-2015, întrucât este necesară o înțelegere a situației actuale a industriei Uniunii pentru a putea stabili dacă există o amenințare de prejudiciu pentru industria Uniunii (60).

(470)

Mai mult, conform jurisprudenței, instituțiile Uniunii au dreptul, în anumite circumstanțe, să ia în considerare date din perioada ulterioară perioadei de anchetă atunci când desfășoară anchete antidumping (și, prin urmare, anchete privind taxele compensatorii) lansate pe baza presupunerilor de amenințare cu producerea unui prejudiciu. Într-adevăr, jurisprudența consideră că pentru a stabili dacă există o amenințare cu producerea unui prejudiciu se impune, prin însăși natura amenințării, o analiză prospectivă.

(471)

Astfel, Comisia a efectuat o analiză prospectivă pentru toți factorii. În plus, ea a fost în măsură să colecteze date privind importurile subvenționate, capacitatea chineză și prețurile de import pentru perioada ianuarie 2016 – februarie 2017, pentru a confirma sau infirma previziunile, conform cererii Curții (61). Totuși, în ceea ce privește rentabilitatea și nivelul comenzilor, nu au fost disponibile date cuprinzătoare pentru perioada ianuarie – septembrie 2016 și au existat numai date parțiale până la sfârșitul lunii iunie 2016. Pentru nivelul stocurilor, nu s-au găsit date cuprinzătoare ci doar date parțiale până în primul trimestru al anului 2017.

(472)

În sfârșit, articolul 8 alineatul (8) din regulamentul de bază prevede ca o constatare a unei amenințări cu producerea unui prejudiciu material să fie bazată pe date concrete și nu doar pe presupuneri, speculații sau posibilități îndepărtate și că schimbarea circumstanțelor care ar da naștere unei situații în care subvenția ar provoca prejudicii trebuie să fie prevăzută în mod clar și iminentă.

(473)

După comunicarea constatărilor, GC a reamintit faptul că constatarea unei amenințări cu producerea unui prejudiciu material reprezintă un standard ridicat de respectat. Amenințarea trebuie să reiasă în mod clar din circumstanțele cauzei și trebuie să i se acorde o atenție deosebită din partea autorităților de anchetă. Ca un punct preliminar, GC a afirmat că o analiză aprofundată a factorilor examinați de către Comisie a revelat că aceasta din urmă nu a respectat acest standard ridicat pentru constatarea amenințării cu producerea unui prejudiciu.

(474)

Comisia a respins această afirmație a GC din motivele detaliate în secțiunea 5.2 de mai jos care include analiza tuturor factorilor luați în considerare. Comis a urmat o abordare cuprinzătoare. Ea a cântărit și a evaluat nu doar toți factorii menționați în al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci și unii factori suplimentari precum nivelul comenzilor și rentabilitatea.

(475)

De asemenea, Comisia reamintește că, în temeiul articolelor 11 și 5 din regulamentul de bază, care se aplică în egală măsură anchetelor lansate pe baza presupunerilor de amenințare cu producerea unui prejudiciu, constatările reprezentative trebuie să fie bazate pe o perioadă care se încheie înaintea inițierii procedurii. Scopul acestui principiu este de a garanta faptul că rezultatele anchetei sunt reprezentative și fiabile. În special, factorii care stau la baza stabilirii subvenționării și a prejudiciului nu ar trebui să fie influențați de conduita producătorilor în cauză în urma lansării procedurii, astfel încât taxa compensatorie definitivă impusă să remedieze în mod eficace prejudiciul produs din cauza subvenționării.

5.2. Amenințarea cu producerea unui prejudiciu

5.2.1. Natura subvenției sau subvențiilor respective și efectele comerciale pe care le pot antrena

(476)

Astfel cum s-a explicat în capitolul 3 de mai sus, producătorii-exportatori chinezi de produse plate din oțel laminate la cald au beneficiat de un mare număr de sisteme de subvenționare. Majoritatea acestora sunt de natură permanentă, cum ar fi drepturile de utilizare a terenului, scutirile fiscale și programele de granturi. În plus, creditele primite au reprezentat o trăsătură constantă a politicii industriale chineze în sprijinul industriei sale siderurgice. Comisia a ajuns la concluzia că aceste subvenții au fost de natură structurală. Ele sunt susceptibile de a determina exportatorii chinezi să își vândă produsele siderurgice și producția lor tot mai mare pe piețele străine atunci când consumul local nu poate absorbi aceste cantități.

5.2.2. O rată de creștere semnificativă a importurilor subvenționate pe piața Uniunii indicând probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor

5.2.2.1. Datele corespunzătoare PA

(477)

Importurile provenite din țara în cauză au crescut în mod semnificativ, de la 246 720 la 1 519 304 de tone între 2012 și perioada de anchetă, așa cum se arată în tabelul de la considerentul 419 de mai sus. Aceste importuri s-au realizat, în mod constant, la prețuri din ce în ce mai mici. Creșterea substanțială a cotei de piață deținute de importurile subvenționate din China (+ 550 %) confirmă faptul că dezvoltarea acestor importuri nu a fost numai consecința unei creșteri a cererii (+ 12 %) ci și faptul că producătorii-exportatori chinezi au pătruns pe o piață nouă și au câștigat cote de piață cu importuri la prețuri mici în detrimentul altor actori economici, inclusiv producători din Uniune.

(478)

După comunicarea constatărilor, GC a afirmat că importurile de produse plate din oțel laminate la cald din China au generat doar o cotă de piață de 4,32 % în cursul PA, în timp ce industria din Uniune deținea o cotă dominantă de 77,7 % în cursul PA. GC a afirmat, de asemenea, că volumul importurilor din China era în mod constant și substanțial inferior importurilor din Rusia și, exceptând PA, a celor din Ucraina.

(479)

Comisia a respins aceste afirmații din următoarele motive. În considerentul 419 de mai sus, Comisia a recunoscut că importurile de produse plate din oțel laminate la cald din China au generat o cotă de piață de 4,32 %. Totuși, în același considerent, Comisia a indicat și faptul că, sub formă de cifre absolute, importurile din țara în cauză au crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate de la 246 720 de tone la 1 519 304 tone în cursul PA, ducând la o creștere de 516 % în cursul perioadei examinate. În paralel, cota de piață totală a importurilor din China în Uniune a crescut de peste cinci ori în cursul perioadei examinate. În al doilea rând, nu se poate nega faptul că China a fost țara cu o creștere substanțială a importurilor în Uniune: Ca atare, creșterea importurilor din China între 2012 și PA s-a ridicat la 1 273 000 de tone (a se vedea considerentul 419 de mai sus), în timp ce creșterea importurilor din Rusia și Ucraina s-a ridicat, pentru aceeași perioadă la 373 000 de tone și, respective, 178 000 de tone (a se vedea considerentul 564 de mai sus). În al treilea rând, argumentul potrivit căruia volumul importurilor din China a fost inferior celor din alte țări este o chestiune de cauzalitate, dar nu este un factor relevant pentru a fi luat în considerare în analiza amenințării cu producerea unui prejudiciu, întrucât articolul 8 alineatul (8) din regulamentul de bază se referă la rata semnificativă a importurilor subvenționate pe piața din Uniune:

5.2.2.2. Datele ulterioare PA

(480)

Volumul importurilor chinezești a continuat să crească (cu 8,5 %) în prima jumătate a anului 2016 (773 275 de tone) (sursa: Eurostat), comparativ cu prima jumătate a anului 2015 (712 390 de tone). Datele disponibile arată nu numai că importurile subvenționate din China au înregistrat o creștere substanțială în cursul perioadei examinate, dar și că această tendință nu a fost oprită sau inversată până în iunie 2016.

(481)

Totuși, pe de altă parte, datele disponibile pentru perioadele suplimentare iulie-septembrie 2016, octombrie-decembrie 2016 și ianuarie-februarie 2017 arată că importurile subvenționate din China au început să scadă față de PA (2015) și de perioada ulterioară PA (ianuarie-iunie 2016), atunci când sunt exprimate pe baza unor medii lunare.

Tabelul 15

Evoluția volumului importurilor din China (tone)

	2014	PA (2015)	ianuarie -iunie 2016	iulie – septembrie 2016	octombrie – decembrie 2016	ianuarie – februarie 2017
Volumul importurilor din China	592 104	1 519 304	773 275	296 267	1 460	5 024
Importuri lunare medii din China	49 342	126 608	128 879	98 756	486	2 512
Sursă: Eurostat

(482)

Astfel, Comisia a constatat – în conformitate cu declarațiile GC în avizul său (62) – că tendința de creștere a volumului importurilor a încetat. Cu toate acestea, atunci când a analizat importanța și fiabilitatea acestor cifre pentru confirmarea sau infirmarea analizei amenințării cu producerea unui prejudiciu, Comisia a observat totodată că:

(a)	Media lunară a volumelor importurilor din China în perioada iulie-septembrie 2016 este în continuare dublă față de media lunară a importurilor în 2014.

(b)

Scăderea mediei lunare a volumelor importurilor din China din perioada iulie 2016-septembrie 2016 (față de anul 2015) poate fi explicată prin:

—

efectul descurajator al cererii de înregistrare depuse de către reclamant la 5 aprilie 2016 și al versiunii actualizate a acesteia din iunie 2016 privind datele financiare în cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China (care însă a fost retrasă abia la jumătatea lunii august 2016);

—

adoptarea de către Comisie a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1329 al Comisiei din 29 iulie 2016 de percepere a taxei antidumping definitive pentru importurile înregistrate de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (63), în temeiul căruia au fost colectate retroactiv taxe antidumping pentru prima dată și;

—	cunoașterea intenției Comisiei de a lua o decizie cu privire la măsurile provizorii în decurs de 8 luni de la deschiderea procedurii (în loc de 9 luni).

(c)	Scăderea semnificativă a valorii medii lunare a volumelor importurilor din China din perioada octombrie 2016-februarie 2017 poate fi explicată prin impunerea unor măsuri antidumping provizorii în cadrul procedurii antidumping desfășurate în paralel la 7 octombrie 2016 (64).

(483)

Cu privire la justificarea scăderii exporturilor din China în mare parte începând din a doua jumătate a anului 2016, Comisia a indicat următoarele patru fapte ca explicație posibilă:

—

pe baza Comunicării Comisiei din 16 martie 2016 privind siderurgia („Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa”) (65) producătorii-exportatori din China au fost informați cu privire la intenția Comisiei de a „utiliza imediat marjele disponibile pentru a accelera în continuare adoptarea măsurilor provizorii prin reducerea duratei procedurilor de anchetă cu o lună (de la nouă la opt luni).” Prin urmare, datorită faptului că procedura antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China a început la 13 februarie 2016, aceștia au fost informați cu privire la faptul că ar putea fi impuse măsuri provizorii la începutul lunii octombrie 2016 în cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China;

—

La 5 aprilie 2016, reclamantul a depus o cerere de înregistrare a importurilor din RPC de produs în cauză în cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China. La 2 iunie 2016, reclamantul a actualizat cererea prezentând mai multe informații recente. Prin urmare, producătorii-exportatori și exportatorii bine informați au știut că, dacă livrează produsul în cauză începând din a doua jumătate a anului 2016, există riscul ca produsele lor similare exportate să fie supuse aplicării retroactive a unor taxe cu 90 de zile înainte de o eventuală instituire a unor taxe provizorii în octombrie 2016 în cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China, mai exact până în iulie 2016;

—

la 29 iulie 2016, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1329 (66), în temeiul căruia s-au colectat pentru prima dată retroactiv taxe antidumping asupra anumitor produse din oțel laminate la rece, considerate de asemenea produse din oțel. Prin urmare, a crescut certitudinea riscului ca măsurile să fie aplicate de la începutul lunii iulie 2016 n cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China, din cauza colectării retroactive care implică, în acest caz, un produs din oțel.

—	la 7 octombrie 2016 au fost instituite măsuri antidumping provizorii în cadrul procedurii antidumping desfășurate în paralel.

5.2.2.3. Concluzie

(484)

(485)

Scăderea volumelor de import din China după iulie 2016 poate fi explicată prin efectul disuasiv al cererii de înregistrare din cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China, al cunoașterii intenției Comisiei de a decide cu privire la măsurile provizorii în termen de opt luni de la data inițierii procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China și, în sfârșit, al instituirii efective de măsuri antidumping în cadrul procedurii antidumping desfășurate în paralel la începutul lunii octombrie 2016.

(486)

Astfel cum se arată în tabelul din considerentul 481, nivelul absolut al volumelor de import din China pentru perioada iulie 2016 – septembrie 2016 și mai departe se menține foarte ridicat în comparație cu 2014. Cu toate acestea, nivelul absolut al volumelor de import din China pentru perioadele octombrie – decembrie 2016 și ianuarie-februarie 2017 a scăzut în mod semnificativ ca urmare a instituirii de măsuri în cadrul procedurii antidumping desfășurate în paralel. Scăderea semnificativă din perioadele octombrie – decembrie 2016 și ianuarie-februarie 2017 indică, ea însăși, că, luând în considerare supracapacitatea existentă în China (a se vedea punctul 5.2.3.1 de mai jos), este posibil ca această scădere a volumelor de importuri subvenționate să fie doar temporară, și că tendința volumelor de importuri observată îndeosebi pentru perioada octombrie 2016 – februarie 2017 ar fi reversibilă în cazul în care nu ar fi instituite măsuri compensatorii definitive. Prin urmare, această considerație nu a schimbat evaluarea Comisiei conform căreia a existat o amenințare clară și iminentă de producere a unui prejudiciu la sfârșitul perioadei de anchetă.

5.2.3. Capacitatea suficientă și liber disponibilă

5.2.3.1. Capacitatea din RPC (oțel brut și produsul similar)

(487)

În ceea ce privește capacitatea de producție de oțel brut a Chinei, informațiile disponibile indică o creștere rapidă a capacității de producție de oțel din China pentru o perioadă lungă de timp. În timp ce, în 2004 (67), producția de oțel brut din RPC reprezenta 25,6 % din totalul producției mondiale, aceasta aproape și-a dublat producția efectivă, reprezentând 50,3 % în 2015. În acest sens, comunicarea Comisiei privind industria oțelului precizează:„… capacitatea de producție neutilizată din anumite țări terțe, în special din China, a crescut în mod dramatic. Doar capacitatea excedentară din China a fost estimată la aproximativ 350 de milioane de tone, aproape dublul producției anuale a Uniunii (68)”.

(488)

În acest sens, OCDE a estimat capacitatea totală de producție a oțelului din China la 1 140 milioane de tone (69) în 2014, în timp ce producția chineză reală a fost calculată ca fiind de 822,8 milioane de tone (70). Pentru 2015, capacitatea excedentară de oțel brut din China este de aproximativ 350 de milioane de tone, astfel cum se arată în tabelul de mai jos.

Tabelul 16

Producția efectivă de produs similar a țărilor terțe (în mii de tone)

Țară	Capacitatea de producție de oțel brut estimată pentru anul 2015 (71)	Producția de oțel brut în 2014	Producția de oțel brut în 2015 (72)	Capacitatea excedentară teoretică în 2015	Producția efectivă de produse plate laminate la cald în 2014	Producția efectivă de produse plate laminate la cald în 2015
Rusia	90 000	71 461	70 898	19 102	26 898	27 509
RPC	1 153 098	822 750	803 825	349 273	317 387	322 259
Ucraina	42 500	27 170	22 968	19 532	7 867	6 314
Iran	28 850	16 331	16 146	12 704	8 276	7 872
Brazilia	49 220	33 897	33 256	15 964	14 229	13 388

(489)

Cifrele de mai sus actualizate în 2015 privind producția de produs similar arată că țara în cauză depășește cu mult toate celelalte mari țări exportatoare; cifrele de mai sus actualizate în 2015 privind capacitatea de producție de oțel brut indică, de asemenea, că doar RPC are o asemenea capacitate excedentară masivă de oțel brut (care se ridică la aproape 350 de milioane de tone în 2015, în comparație cu 317 milioane de tone în 2014).

(490)

În consecință, Comisia a reiterat faptul că o capacitate excedentară de producție a oțelului în RPC constituie un indicator important pentru existența amenințării cu producerea unui prejudiciu iminent pentru industria din Uniune.

(491)

Aceste capacități excedentare de producție a oțelului nu sunt în concordanță cu cererea de produs similar din RPC sau din alte țări. În realitate, conform unui studiu recent al OCDE (73), creșterea cererii este în curs de încetinire pe piețele mondiale și decalajul dintre cerere și capacitate s-a accentuat.

(492)

Faptul că țara în cauză dispune de o importantă capacitate excedentară de producție a oțelului nu este contestat de autoritățile chineze: În primul rând, Consiliul de stat chinez a emis la 1 februarie 2016 un „Aviz privind industria siderurgică pentru soluționarea problemei capacității excedentare”, care stabilește abordarea globală a Chinei pentru combaterea cu mai multă hotărâre a capacității excedentare în industria siderurgică din China. Printre măsurile incluse se numără reducerea capacității de producție a oțelului brut cu 100-150 de milioane de tone în decursul a cinci ani și interzicerea strictă a apariției unor noi capacități de producție. În al doilea rând, Asociația pentru fier și oțel din China (CISA) a menționat, de asemenea, în opinia sa că „în ultimii câțiva ani, guvernul chinez și Asociația chineză a oțelului au luat măsuri eficiente.... Începând din 2011, China a eliminat în mod activ capacitățile depășite și a consolidat măsurile de economisire a energiei.” (74) În plus, Comisia a primit informații din surse informale conform cărora RPC a început aparent să își reducă capacitatea excedentară: în acest sens, Delegația UE la Beijing a informat că un director adjunct al Asociației pentru fier și oțel din China (CISA) a declarat că este posibil ca RPC să reducă 70 de milioane de tone de oțel din capacitatea excedentară în cursul anului 2016 (anunț făcut la 28 octombrie 2016). Mai mult, Baosteel Group și Wuhan Steel Group au anunțat, de asemenea, că și-au realizat deja în octombrie 2016 obiectivele de reducere a capacității pentru anul 2016 (anunț făcut la 24 octombrie 2016). În plus, trebuie să se țină seama de un raport recent al OCDE, care afirmă că doi producători de oțel importanți din China și-au desființat unitățile din provinciile Jilin și Anshan, care se ridicau la un total de 2,68 de milioane de tone (75).

(493)

Cu toate acestea, există și evoluții în direcția opusă, după cum urmează:

—	Există informații că țara în cauză suferă de un fenomen al oțelăriilor „fantomă” (76): este vorba de oțelării care sunt permanent declarate ca fiind închise, dar nu se închid efectiv niciodată.

—	O altă sursă a raportat, de asemenea, că 41 de furnale au fost redeschise, și rapoartele mai recente chiar indică faptul că, de la începutul anului 2016, în RPC a fost redeschisă o capacitate de producție a oțelului de peste 50 de milioane de tone (77).

—

Asociația Mondială a Oțelului face următoarele afirmații cu privire la producția mondială de oțel brut din primele 6 luni ale anului 2016: „Producția mondială de oțel brut din primele 6 luni ale anului 2016 a fost de 794,8 Mt, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 % față de aceeași perioadă a anului 2015. Producția de oțel brut ... a scăzut cu 6,1 % în UE 28, ... producția de oțel brut din China pentru iunie 2016 a fost de 69,5 Mt, ceea ce reprezintă o creștere de 1,7 % în comparație cu iunie 2015... (78)”

—

Conform unor previziuni ale OCDE din 2016 (79), capacitatea Chinei va crește și mai mult în 2016, 2017 și 2018. Un raport recent al OCDE din 2017 (80) menționează faptul că în China, capacitatea de producție de oțel este preconizată să fie stabilizată la 1,16 miliarde de tone pe an (2016 în comparație cu 2015). Partea chineză a continuat să evite stabilirea unei platforme bilaterale între Uniune și RPC pentru monitorizarea capacității excedentare de producție a oțelului. În plus, cel de al treisprezecelea plan cincinal privind „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice” (2016-2020) cuprinde o previziune potrivit căreia volumul producției de oțel brut va ajunge la 750-800 milioane de tone în 2020 și capacitatea de producție de oțel brut va scădea cu 100-150 milioane de tone până în anul 2020. De asemenea, acesta încurajează întreprinderile siderurgice care se află într-o situație bună să înființeze în străinătate unități de producție și centre de prelucrare și distribuție.

(494)

În concluzie, problema capacității excedentare din sectorul siderurgic al RPC se bucură de o largă notorietate, fiind totodată confirmată și de autoritățile chineze. În pofida unor anunțuri ale acestora din urmă, această problemă nu poate fi rezolvată în viitorul apropiat: capacitatea excedentară a Chinei este atât de masivă încât, în mod realistic, nu poate să dispară într-o perioadă scurtă sau medie.

(495)

În urma comunicării rezultatelor, GC a comentat faptul că avizul CISA din 21 martie 2016 a specificat că aproximativ 77,8 milioane de tone de capacitate au fost scoase din funcțiune începând din 2011 și că producătorii chinezi de oțel au luat, de asemenea, măsuri și și-au redus producția cu peste 15 milioane de tone între ianuarie și octombrie 2015. Prin urmare, acesta a concluzionat că orice supracapacitate de produse plate din oțel laminate la cald va fi mai degrabă redusă decât mărită, astfel cum se solicită pentru a stabili o amenințare cu producerea unui prejudiciu în sensul articolului 8 alineatul (8) al doilea paragraf, litera (c) din regulamentul de bază.

(496)

Comisia și-a reiterat constatările anterioare, și anume că în pofida unor anunțuri făcute de autoritățile chineze, problema supracapacității Chinei nu va fi probabil soluționată în viitorul apropiat. Capacitatea excedentară a Chinei este atât de masivă încât, în mod realistic, nu poate să dispară într-o perioadă scurtă sau medie. Mai mult, articolul 8 alineatul (8) al doilea paragraf litera (c) din regulamentul de bază se referă fie la capacitatea suficientă și liber disponibilă a producătorului-exportator din partea exportatorului sau la creșterea iminentă și semnificativă a capacității acestuia, care indică probabilitatea unei creșteri substanțiale a exporturilor subvenționate către Uniune.

(497)

Produsul similar este evaluat ca reprezentând o mare parte din totalul producției de oțel brut din următorul motiv: în timp ce, în anii 2013 și 2014, producția totală de oțel brut din China se ridica la 822 000 de milioane de tone, respectiv 822 698 de milioane de tone, producția totală de produse plate din oțel laminate la cald a fost de 311 564 de milioane de tone (reprezentând aproximativ 37,9 % din producția totală de oțel brut), respectiv 317 387 de milioane de tone (aproximativ 38,6 % din producția totală de oțel brut) (81). Prin urmare, datele de mai sus cu privire la oțelul brut oferă un bun indiciu și cu privire la capacitatea excedentară a produsului similar din RPC.

(498)

În urma comunicării constatărilor, GC a comentat faptul că Comisia s-a întemeiat pe statistici doar pentru anii 2013 și 2014, fără a furniza date mai recente. Prin urmare, acesta a pus în dubiu fiabilitatea concluziei Comisiei privind amploarea capacităților excedentare de produse plate din oțel laminate la cald din China, deoarece aceasta ar fi bazată în mare parte pe date privind oțelul brut în general care nu sunt neapărat reprezentative.

(499)

Comisia a respins această afirmație din următoarele motive. În primul rând, statisticile pentru anii 2013 și 2014 au fost datele cele mai recente disponibile. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să ia în calcul date mai recente. În plus, GC însuși, deși este cel mai bine plasat, nu a reușit să furnizeze în avizul său cel mai recent, cifre actualizate privind capacitățile și/sau o explicație alternativă plauzibilă.

(500)

În al doilea rând, se face trimitere la tabelul din considerentul 571 unde producția efectivă a produsului similar din RPC este comparată cu producția efectivă din alte țări pentru anii 2014 și 2013. Acest tabel arată, de exemplu, că producția efectivă de produs similar din RPC din anul 2014 (317,4 milioane de tone) este de aproximativ 5 ori mai mare decât producția totală agregată din Rusia, Ucraina, Iran și Brazilia combinate (57,4 milioane de tone). Acesta este un indiciu al capacității enorme de producție a produsului similar din RPC.

(501)

În al treilea rând, ancheta a confirmat faptul că în timpul perioadei de anchetă, trei din cei patru producători-exportatori chinezi incluși în eșantion au funcționat, în medie, la o rată de utilizare a capacității de 65 %. Cel de-al patrulea a avut însă o rată de utilizare a capacității de peste 80 %. În total, există peste 15 milioane de tone metrice de capacitate liber disponibilă a produsului în cauză, doar la nivelul a patru societăți. Acesta este un alt indiciu al capacității libere de producție a produsului similar. Presupunând că și alți producători chinezi de produse plate din oțel laminate la cald dispun de rate similare, se poate deduce că în China există o capacitate totală excedentară ridicată de producție a produselor plate din oțel laminate la cald.

(502)

În plus, piața Uniunii este o piață deschisă, pe care pătrund numeroase importuri din mai multe țări, după cum se arată în tabelul din considerentul 564. Așa cum se arată în tabelul 4 din considerentul 419, producătorii-exportatori chinezi au exportat către piața Uniunii în principal începând din 2012 și au câștigat rapid cote de piață datorită importurilor la prețuri scăzute, în detrimentul altor actori economici, inclusiv al producătorilor din Uniune. Acest lucru dovedește că penetrarea s-a dovedit relativ ușoară și de mare succes în cursul perioadei examinate pentru producătorii-exportatori chinezi și, ca atare, este un indiciu privind atractivitatea pieței din Uniune pentru producătorii-exportatori din China și din alte țări.

5.2.3.2. Capacitatea de absorbție a țărilor terțe

(503)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (8) al doilea paragraf litera (c) din regulamentul de bază, Comisia a analizat existența altor piețe de export pentru producătorii-exportatori chinezi care pot absorbi exporturile suplimentare.

(504)

În acest sens, guvernul chinez a afirmat că exporturile chineze către Vietnam și Coreea de Sud reprezintă aproximativ dublu față de volumul de export în Uniune, în timp ce exporturile către Orientul Mijlociu și Pakistan sunt aproximativ aceleași ca volumul de export către Uniune.

(505)

Cu toate acestea, Comisia a observat că unele piețe de export (majore) sunt din ce în ce mai greu de accesat pentru producătorii-exportatori chinezi, din cauza măsurilor de protecție comercială (țări precum SUA, Malaysia, India și Mexic) și/sau a anchetelor (țări ca Thailanda) sau a creșterii taxelor vamale (Africa de Sud).

(506)

Datele privind capacitatea de absorbție a țărilor terțe, care au devenit disponibile începând din iulie 2016, au indicat faptul că:

—

pe de o parte, în ianuarie 2016, Malaysia a finalizat o anchetă de salvgardare privind rulouri laminate la cald, care viza China și alte câteva țări, iar în aprilie 2016, Turcia a finalizat o anchetă antidumping privind importuri de rulouri laminate la cald din China, Franța, Japonia, România, Rusia, Slovacia și Ucraina;

—

pe de altă parte, India a impus recent niveluri definitive ale taxelor în cadrul unei anchete de salvgardare privind folii plate laminate la cald și table din oțel aliat și nealiat. Mai mult, Brazilia a lansat o anchetă antisubvenție împotriva importurilor de oțel plat laminat la cald cu conținut de carbon. În final, producătorii turci au depus petiții noi privind taxe antidumping și compensatorii împotriva importurilor de rulouri laminate la cald originare, originare, printre altele, din China. În acest sens, una dintre părțile interesate a informat Comisia că autoritățile turce au deschis, între timp, o nouă anchetă antidumping la 21 decembrie 2016, vizând tabla groasă și anumite tipuri de produse plate din oțel laminate la cald.

(507)

Datele statistice privind exporturile – pentru 2015 și pentru primele șase luni ale anului 2016 – pentru un eșantion (82) de coduri NC aferente produsului similar – arată variația volumelor exporturilor chineze în funcție de destinație dar și faptul că exporturile din China au rămas stabile în termen de volum general către restul lumii.

(508)

În primul rând, țara în cauză a exportat aproximativ aceleași volume în primele 6 luni ale anului 2016, dacă aceste cifre ar fi exprimate pe bază anuală și comparate cu 2015. Cu toate acestea, prețul de vânzare unitar mediu a fost mai scăzut în primele 6 luni ale anului 2016, în comparație cu 2015. În al doilea rând, pierderea cotei de piață în anumite țări (cum ar fi Indonezia și Vietnam), în primele 6 luni ale anului 2016, în comparație cu 2015 este compensată de o creștere a cotei de piață în alte țări (de exemplu, Bangladesh și Republica Populară Democrată Coreeană). Prin urmare, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca țările terțe să absoarbă ele însele capacitatea uriașă liber disponibilă din China. Chiar dacă exporturile chineze către alte țări terțe au rămas stabile în raport cu volumele lor generale, piața atractivă a Uniunii este susceptibilă de a continua să fie printre obiectivele principale ale exporturilor subvenționate din China.

(509)

În urma comunicării constatărilor, GC a comentat faptul că piețele din țările terțe nu au fost numai mult mai importante decât piața din Uniune dar au arătat, de asemenea, un potențial sporit. Piețele din țările terțe ar absorbi deja orice pretinse capacități excedentare de produse plate din oțel laminate la cald. El a indicat, de asemenea, că există destinații mult mai importante pentru exporturile de produse plate din oțel laminate la cald din China decât țările identificate de Comisie. În sfârșit, el a afirmat că piața Uniunii nu ar constitui o țintă principală pentru produsele plate din oțel laminate la cald din China.

(510)

Comisia a respins aceste argumente din următoarele motive. În primul rând, ea a reamintit creșterea semnificativă a importurilor din China în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 4 de mai sus, indicând o creștere de 1,3 milioane de tone. Aceasta a fost în mod clar o indicație a faptului că piața Uniunii era atractivă și reprezenta una dintre țintele principale ale importurilor subvenționate din China. Comisa a reamintit, de asemenea, motivele, descrise în considerentul 482 (b) de mai sus, pentru care tendința de creștere a volumului importurilor a încetat după luna iunie 2016. Mai mult, astfel cum se indică în considerentul 523 de mai jos, Comisia a reitera faptul că, în cazul în care nu se iau măsuri și, având în vedere capacitatea excedentară masivă de producție a oțelului existentă în China, inclusiv a produsului în cauză, producătorii-exportatori din China ar putea menține o strategie agresivă a prețurilor, scăzându-și prețurile de vânzare la niveluri minime. În sfârșit, Comisia nu a analizat capacitatea de absorbție a țărilor terțe ca un factor izolat, ci a urmat o abordare cuprinzătoare. Ea a cântărit și a evaluat nu doar toți factorii menționați în al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci și factori suplimentari precum nivelul comenzilor și rentabilitatea (a se vedea considerentul 540 de mai jos) pentru a avea o bază factuală solidă pentru evaluarea sa generală.

5.2.3.3. Capacitatea de absorbție a RPC

(511)

Nici în RPC nu există o capacitate suficientă de absorbție. Cererea internă de oțel din RPC este în curs de încetinire: Potrivit Asociației Mondiale a Oțelului, se preconiza inițial că cererea de oțel a Chinei urma să scadă cu 3,5 % în 2015 și cu 2,0 % în 2016, după nivelul record al acesteia din 2013 (83). Aceste cifre au fost însă ajustate ulterior de aceeași organizație, după cum urmează: „se preconizează că scăderea cererii de oțel din China va fi de 4,0 % în 2016 și de 3,0 % în 2017. Acest lucru sugerează că în 2017 cererea va fi de 626,1 Mt de oțel (în scădere cu 15 % față de 2013), o reducere la 41,9 % a utilizării mondiale a oțelului, față de 47,9 % în 2009 și 44,8 % în 2015” (84).

(512)

Datele privind capacitatea de absorbție a RPC, care au devenit disponibile după iulie 2016, sunt limitate. Cu toate acestea, Comisia a constatat că cererea de oțel previzionată la nivel intern în China este una „redusă, fără creștere” în următorii 4-5 ani (2015-2020), deoarece investițiile (cum ar fi în domeniul construcțiilor) sunt reduse, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra consumului intern de oțel fabricat în China (85).

(513)

În urma comunicării constatărilor, GC a notat că Comisia s-a bazat doar pe informații privind cererea de pe piața internă din China pentru întreg sectorul siderurgic fără a furniza date specifice cu privire la cererea de produse plate din oțel laminate la cald. El a afirmat că astfel de informații generale nu ar fi în mod necesar reprezentative pentru sectorul produselor plate din oțel laminate la cald și că, prin urmare, ar fi imposibil să își prezinte observațiile cu privire la această afirmație și consideră că aceasta ar trebui, prin urmare, suprimată.

(514)

Comisia a respins această afirmație din următoarele motive. Chiar dacă Comisia s-a referit la cererea de oțel de pe piața internă din China pentru toate tipurile de oțel, în considerentul 512 de mai sus, ea s-a referit, de asemenea, la investițiile în sectorul construcțiilor,care, potrivit statisticilor reclamanților, este printre cele mai mari sectoare care utilizează produse plate din oțel laminate la cald. În plus, GC însuși, chiar dacă este cel mai bine plasat, nu a reușit să furnizeze, în cel mai recent aviz al său, cifrele privind capacitatea de absorbție din China referitoare la produsele plate din oțel laminate la cald și/sau o explicație alternativă plauzibilă privind capacitate de absorbție din China.

5.2.3.4. Concluzie privind capacitatea

(515)

În concluzie, este probabil ca volume semnificative din capacitatea excedentară masivă existentă pentru oțel, inclusiv produsul similar, să fie direcționate și în viitor către piața Uniunii. Capacitățile excedentare actuale și capacitatea insuficientă de absorbție a statelor terțe sau a RPC însăși indică probabilitatea unei creșteri substanțiale a exporturilor chineze subvenționate către Uniune dacă nu s-ar lua măsuri.

5.2.4. Nivelul de prețuri al importurilor subvenționate

(516)

Comisia nu a analizat tendința prețurilor din China ca un factor izolat, ci a urmat o abordare cuprinzătoare. Ea a cântărit și a evaluat nu doar toți factorii menționați în al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci și factori suplimentari precum nivelul comenzilor și rentabilitatea (a se vedea în continuare mai jos) pentru a avea o bază factuală solidă pentru evaluarea sa generală.

5.2.4.1. Datele corespunzătoare PA

(517)

În cursul perioadei examinate, așa cum se menționează în considerentul 421, prețurile medii de import din țara în cauză au scăzut cu 33 %, de la 600 EUR/tonă în 2012 la 404 EUR/tonă în 2015.

(518)

În tabelul de mai jos sunt comparate prețurile unitare medii ale importurilor din China cu prețurile unitare de vânzare ale celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion:

Tabelul 17

Prețurile de vânzare pe piața liberă din Uniune în comparație cu prețurile subvenționate ale importurilor din China în perioada examinată

	A se vedea considerentul	2012	2013	2014	PA
Prețul de vânzare al celor 5 producători din Uniune incluși în eșantion (EUR/tonă)	448	553	498	471	427
Prețul mediu al importurilor din China, conform datelor Eurostat (EUR/tonă)	421	600	505	463	404
Diferență (EUR/tonă)		– 47	– 7	+ 8	+ 23
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune și ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și Eurostat.

(519)

Prețurile medii din China au fost considerabil mai mari decât cele ale producătorilor din Uniune în 2012 Cu toate acestea, în 2015, prețurile importurilor subvenționate din China au scăzut semnificativ (404 EUR/tonă) față de prețurile practicate de industria din Uniune (427 EUR/tonă). Acest fapt este confirmat de analiza subcotării prețurilor de la considerentul 425 de mai sus.

5.2.4.2. Datele ulterioare PA

(520)

Următorul tabel indică:

—	o nouă scădere continuă a prețurilor unitare din China în perioada ulterioară perioadei de anchetă, ianuarie – iunie 2016, la intrarea pe piața Uniunii,

—	nivelurile în creștere ale prețurilor importurilor subvenționate pentru perioada iulie – decembrie 2016.

Tabelul 18

Prețurile importurilor subvenționate din China în perioada ulterioară PA

Prețurile medii de import ale importurilor din China (prima jumătate a anului 2016)	(EUR/tonă)	Prețurile medii ale importurilor din China (a doua jumătate a anului 2016 și primele două luni ale anului 2017)	(EUR/tonă)
Ian-16	326	Iul-16	371
Feb-16	312	Aug-16	367
Mar-16	313	Sep-16	370
Apr-16	303	Oct-16	729
Mai-16	299	Nov-16	795
Iun-16	308	Dec-16	1 289
		Ian-17	454
		Feb-17	7 840
Sursă: Eurostat.

(521)

S-a constatat că efectul negativ al prețurilor scăzute ale importurilor din China în cursul PA și în prima jumătate a anului 2016 este dublu:

—	pe de o parte, diferența semnificativă de preț poate cauza o (nouă) reorientare către aceste importuri subvenționate, deoarece este mai probabil ca utilizatorii să cumpere cantități din ce în ce mai mari de mărfuri vândute la prețuri mici, și

—

pe de altă parte, existența unor astfel de prețuri scăzute pe piață poate fi utilizată de cumpărători ca instrument de negociere pentru a deprecia prețurile oferite de producătorii din Uniune și de alte surse, cauzând, astfel, un efect de depreciere atât din punctul de vedere al volumelor în scădere, cât și din punctul de vedere al prețurilor mai scăzute. Deși aceste efecte pot fi puse sub semnul întrebării în situațiile în care diferențele de preț nu sunt substanțiale, în cazul de față, având în vedere subcotarea prețurilor constatată, se estimează că prejudiciul cauzat astfel industriei din Uniune va fi grav.

(522)

Creșterea prețurilor de import din China în cursul perioadei iulie 2016 – februarie 2017 trebuie pusă în următorul context:

—	prețurile de import din China nu au fost singurele care au crescut după 30 iunie 2016. Prețurile de import din alte țări exportatoare principale către Uniune au crescut, de asemenea, după 30 iunie 2016;

—

nivelul atins în ultimele trei luni (iulie-septembrie 2016) s-a situat tot sub nivelul costurilor medii de producție din industria UE (aproximativ 431 EUR/tonă la sfârșitul perioadei de anchetă). Prin urmare, în pofida creșterii nivelului prețurilor, scăderea enormă a prețurilor până în septembrie 2016 se menține. În acest context, este important de evidențiat faptul că datele privind costul producției aferente industriei din Uniune la sfârșitul PA au fost cele mai recente date disponibile în cadrul acestei proceduri, deoarece, după PA nu se colectează date cu privire la costurile producției aferente industriei din Uniune. În orice caz, chiar dacă, în mod ipotetic, a scăzut costul producției aferente industriei din Uniune în cea mai recentă perioadă, acest fapt nu ar infirma faptul că nivelul prețurilor importurilor subvenționate din China din septembrie 2016 exercita încă o presiune imensă la nivel de preț asupra industriei siderurgice din Uniune;

—

Pe de altă parte, nivelul prețurilor atins în perioada octombrie 2016 – februarie 2017 este cu mult mai mare decât costul mediu de producție al industriei din UE. Cu toate acestea, nivelurile prețurilor în cursul acestei perioade se referă la un număr nesemnificativ de importuri (1 460 tone în perioada octombrie – decembrie 2016 și 5 024 tone în cursul primelor două luni din 2017, a se vedea tabelul 15 de mai sus.). S-ar putea ca aceste importuri să se refere la un număr limitat de produse de calitate superioară. Comisia a constatat, de asemenea, că prețurile de export ale altor țări terțe, cu excepția Japoniei, pentru perioada octombrie – decembrie 2016 sunt mult mai reduse (între 375 și 439 EUR/tonă). În consecință, nivelul prețurilor unui volum nesemnificativ de exporturi din China în perioada octombrie 2016 – februarie 2017 nu poate fi considerat suficient de reprezentativ; și

—

creșterile prețurilor mondiale ale produsului în cauză pot fi explicate, în oarecare măsură, prin creșterea prețurilor materiilor prime. În mod specific, prețurile cărbunelui cocsificabil aproape s-au dublat (la aproximativ 200 USD/tonă) în ultimul trimestru al anului 2016 față de prețurile din prima jumătate a anului 2016. În plus, prețurile cărbunelui cocsificabil în cursul primului trimestru al anului 2017 au rămas volatile și s-au ridicat la aproximativ 150 USD/tonă la sfârșitul lunii martie 2017, ceea ce continuă să depășească nivelul prețurilor în cursul primului semestru al anului 2016.

5.2.4.3. Concluzie

(523)

Chiar și în situația creșterii prețurilor importurilor subvenționate din China începând din iulie 2016, în ansamblu, datele cu privire la prețuri din perioada ulterioară PA nu infirmă constatarea conform căreia reducerile prețurilor din China au dat naștere unei amenințări cu producerea unui prejudiciu. Această amenințare cu producerea unui prejudiciu nu a fost eliminată prin recenta creștere a prețurilor importurilor din China începând din iulie 2016. Nici chiar acest nivel crescut al prețurilor nu oprește scăderea enormă a prețurilor, punând industria din UE într-o situație de nesuportat atunci când se compară prețurile crescute din China cu costul de producție al producătorilor din Uniune la sfârșitul perioadei de anchetă. În sfârșit, Comisia a ajuns la concluzia că tendința de creștere a prețurilor importurilor ar putea înceta odată ce volatilitatea creșterii recente a prețurilor materiilor prime ar diminua. Producătorii-exportatori din China au aplicat un sistem agresiv de stabilire a prețurilor pe piața Uniunii, în special în al doilea semestru al anului 2015 și primul semestru al anului 2016. Comisia este conștientă de faptul că prețurile chinezești au crescut în mod constant după primul semestru al anului 2016. Totuși, dacă nu se iau măsuri și, având în vedere capacitatea excedentară masivă de producție a oțelului existentă în China, inclusiv a produsului în cauză, producătorii-exportatori din China ar putea menține o politică a prețurilor agresivă, scăzându-și prețurile de vânzare subvenționate la niveluri minime.

(524)

În urma comunicării constatărilor, GC s-a referit mai întâi la faptul că prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat în mod similar și că scăderea prețurilor chinezești a reflectat pur și simplu tendința generală a prețurilor pe piața din Uniune și nu a fost un indicator al unei strategii agresive a prețurilor din partea producătorilor-exportatori chinezi. În al doilea rând, el a pretins că prețurile chinezești au evoluat în concordanță cu costul de producție al industriei din Uniune. În al treilea rând, el a pretins că, spre deosebire de producătorii din China, industria din Uniune nu a putut reflecta pe deplin această scădere a prețurilor materiilor prime în cursul perioadei examinate în prețurile lor de vânzare ca urmare a incapacității lor de a controla cheltuielile proprii. În al patrulea rând, GC nu a fost de acord cu Comisia că prețurile chinezești au exercitat o presiune asupra industriei din Uniune. În acest context, el s-a referit la faptul că prețurile din alte țări au fost în mod constant inferioare prețurilor practicate de industria din Uniune pe întreg parcursul perioadei examinate, în timp ce prețurile chinezești nu au scăzut sub prețurile industriei din Uniune până în 2014. În sfârșit, el a afirmat că prețurile de import pentru produsele plate din oțel laminate la cald din China au crescut începând cu luna iulie 2016 și că Comisia a recurs în mod constant la afirmații ipotetice sau la declarații generale, fără a reuși să adauge vreo informație care să justifice acele declarații.

(525)

Comisia a respins toate aceste argumente, astfel cum se descrie în detaliu în considerentele următoare.

(526)

În primul rând, Comisia a recunoscut în considerentul 571 de mai jos că importurile de produs similar din anumite alte țări, cum ar fi Iranul, Rusia și Ucraina, au fost realizate la prețuri chiar mai mici decât cele ale importurilor din țara în cauză. Cu toate acestea, GC nu a luat în considerare în argumentația sa că, astfel cum se afirmă în considerentul 571 de mai jos, nivelul importurilor din Iran a fost cu mult mai mic decât nivelul importurilor din RPC în cursul PA. Mai mult, importurile din Rusia și Ucraina au crescut într-adevăr ca volum în cursul perioadei examinate, dar într-un ritm mult mai lent decât cel al importurilor din RPC. De asemenea, spre deosebire de importurile din RPC, importurile din Rusia și Ucraina au pierdut o parte semnificativă din volumul total al importurilor Uniunii în cursul perioadei examinate.

(527)

În al doilea rând, cu privire la afirmația potrivit căreia prețurile chinezești au evoluat în concordanță cu costul de producție al industriei din Uniune, Comisia s-a referit la constatările efectuate în considerentul 451 de mai sus: chiar dacă s-ar admite că ar exista o tendință similară între prețurile de import din China și costul de producție al industriei din Uniune, costul de producție al industriei din Uniune a rămas, în general, cu mult mai mare decât prețurile de vânzare în scădere. Prin urmare, pentru a limita pierderile de cotă de piață, producătorii din Uniune au urmat spirala descendentă a prețurilor și și-au redus în mod semnificativ prețurile lor de vânzare, în special în cursul anului 2015. Produsul în cauză fiind un produs de bază, producătorii din Uniune au fost nevoiți să urmeze spirala descendentă a prețurilor în cursul perioadei examinate.

(528)

În al treilea rând, cu privire la afirmația potrivit căreia producătorii din Uniune nu au fost în măsură să își controleze cheltuielile proprii, Comisia a constatat contradicția din argumentația susținută de GC. În timp ce, la paragraful 267 din avizul său, GC a susținut, pe de o parte că industria din Uniune nu a fost în măsură să-și controleze cheltuielile sale, el a afirmat, pe de altă parte, în paragraful 239 din avizul său că aceasta a înregistrat o creștere de productivitate de 7 % în cursul perioadei examinate. Mai mult, Comisia face referire, de asemenea, la creșterea productivității indicată în considerentul 450 de mai sus.

(529)

În al patrulea rând, Comisia s-a referit din nou la argumentația făcută în considerentul 571 de mai sus unde a recunoscut în mod clar că importurile de produs similar din alte țări, cum ar fi Iranul, Rusia și Ucraina, au fost realizate la prețuri chiar mai mici decât cele ale importurilor din țara în cauză. Cu toate acestea, Comisia a argumentat de asemenea, în același considerent, că nivelul importurilor din Iran a fost cu mult mai mic decât nivelul importurilor din RPC în cursul PA. Mai mult, importurile din Rusia și Ucraina au crescut într-adevăr ca volum în cursul perioadei examinate, dar într-un ritm mult mai lent decât cel al importurilor din RPC.

(530)

În sfârșit, Comisia a respins afirmația potrivit căreia aceasta a recurs în mod constant la afirmații ipotetice sau a făcut declarații generale, fără a adăuga vreo informație care să justifice respectivele declarații. Comisia și-a întemeiat decizia pe fapte și nu pe presupuneri, speculații sau posibilități îndepărtate. Acest lucru îi este impus în calitate de autoritate anchetatoare independentă și decurge, printre altele, din obligațiile sale în temeiul articolului 6 alineatul (8) din regulamentul de bază. În orice caz, Comisia nu a analizat tendința prețurilor din China ca factor izolat, ci a urmat o abordare cuprinzătoare.

5.2.5. Nivelul stocurilor

(531)

Comisia a considerat că acest factor nu prezintă o însemnătate deosebită pentru analiză deoarece, de regulă, stocurile sunt păstrate de comercianți (angrosiști) și nu de producători. În plus, producătorii din Uniune fabrică, în principal, la comandă, ceea ce le permită să își mențină nivelurile stocurilor la un nivel cât mai scăzut posibil. Cu toate acestea, ea a analizat acest factor, care este menționat în mod expres la articolul 8 alineatul (8) al doilea paragraf litera (e) din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 467 de mai sus).

(532)

În urma comunicării constatărilor, GC a afirmat că Comisia a subminat ea însăși relevanța analizei sale privind nivelul stocurilor deoarece a menționat în mod repetat faptul că nivelul stocurilor nu prezintă vreo semnificație particulară.

(533)

Comisia a reiterat faptul că nivelul stocurilor nu are o semnificație deosebită pentru analiză din motivele menționate în considerentul 531 de mai sus. Cu toate acestea, Comisia nu a analizat nivelul stocurilor ca un factor izolat, ci a urmat o abordare cuprinzătoare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(534)

La sfârșitul perioadei de anchetă au fost constatate niveluri în scădere ale stocurilor atât în RPC, cât și pe piața Uniunii (86). Acest lucru poate fi explicat în contextul scăderilor de prețuri din 2015 și 2016, după cum urmează: dacă un producător sau comerciant se așteaptă ca prețurile să crească, acesta ar trebui să își constituie stocuri rapid, estimând că va obține în mod proporțional mai mult profit atunci când prețurile cresc.

(535)

Comisia nu a fost în măsură să obțină date cuprinzătoare privind stocurile pentru perioada ulterioară perioadei de anchetă, în pofida cererilor și a cercetării proprii. Comisia a considerat totuși că este probabil ca nivelurile stocurilor de produs în cauză să rămână în continuare destul de scăzute în Uniune la începutul anului 2016: de exemplu, în Germania, „potrivit Asociației germane a distribuitorilor de oțel (BDS), la sfârșitul anului trecut, stocurile de oțel plat au scăzut la cel mai mic nivel din decembrie 2003. Cele mai recente date au arătat unele îmbunătățiri, dar stocurile de oțel plat, al căror nivel era de 1,4 milioane de tone în februarie, au rămas cu 7 % mai mici față de anul precedent” (87). Mai mult, un articol recent pare să indice că nivelurile stocurilor la începutul anului 2017 au crescut, întrucât acest articol prevede că „achizitorii susțin în mod insistent că stocurile lor sunt suficient de mari pentru a se evita achiziții importante” (88).

(536)

În RPC, stocurile de oțel din depozitele a 40 de mari orașe chinezești au scăzut, conform declarațiilor, la 8,86 milioane de tone la sfârșitul lunii iunie 2016, de la 9,47 milioane de tone la sfârșitul lunii mai 2016, față de 12,86 milioane tone la sfârșitul lunii iunie 2015. În cursul lunii mai 2016, stocurile de oțel deținute de 80 de oțelării majore din China se ridicau la 14,17 milioane de tone, față de 16,71 milioane de tone la sfârșitul lunii mai 2015 (89). În plus, Comisia a constatat că stocurile de oțel din depozitele aflate în 40 de orașe mari din China au scăzut, conform declarațiilor, la 8,89 milioane de tone la sfârșitul lunii octombrie 2016, de la 9,41 milioane de tone la sfârșitul lunii septembrie 2016. Mai mult, stocurile de oțel deținute de 80 de oțelării majore din China se ridicau la 13,46 milioane de tone la sfârșitul lunii septembrie 2016 (90), față de 16,07 milioane de tone la sfârșitul lunii septembrie 2015. Cu toate acestea, un articol recent din 2017 indică faptul că stocurile de produse plate din oțel laminate la cald sunt din nou în creștere în China, întrucât „China pare să își stocheze producția excedentară de oțel în absența unei cereri comparabile din partea utilizatorului final” (91). În această privință, un alt articol foarte recent afirmă că „în mod sigur, nu pare logic ca prețurile să poată continua să crească atunci când stocurile ating niveluri incomod de ridicate (92).”

(537)

În concluzie, stocurile de oțel erau în scădere, atât la finalul perioadei de anchetă, cât și în 2016, dar au crescut din nou la începutul anului 2017. Cu toate că acest factor nu este determinant în cadrul analizei, el ar putea indica o nouă scădere potențială a prețurilor în cursul anului 2017, ceea ce sporește riscul de prejudiciu.

5.2.6. Alte elemente: rentabilitatea și nivelul comenzilor din Uniune ale industriei din Uniune

5.2.6.1. Datele corespunzătoare PA

(538)

Așa cum se menționează în considerentul 457, producătorii din Uniune au început să se redreseze ușor în cursul anului 2014 și în primele două trimestre ale anului 2015 în ceea ce privește rentabilitatea. Așa cum se menționează în considerentul 460, în a doua jumătate a anului 2015, Uniunea a început să înregistreze pierderi de rentabilitate, acestea atingând nivelul nesustenabil de -10 % în al 4-lea trimestru din perioada de anchetă.

5.2.6.2. Datele ulterioare PA

(539)

Pentru perioada ulterioară PA, cifrele referitoare la rentabilitate au fost colectate pentru reclamanți, care reprezintă aproximativ 90 % din producția totală a industriei Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 403.

(540)

Ancheta a constatat o deteriorare suplimentară a rentabilității pentru reclamanți până în iunie 2016.

Tabelul 19

Evoluția rentabilității și a nivelului comenzilor reclamanților

Descriere	2012	2013	2014	2015	aprilie 2015-martie 2016	iulie 2015-iunie 2016
Rentabilitate	– 1,31 %	– 4,86 %	– 1,28 %	– 3 până la – 5 %	– 5 până la – 7 %	– 7 până la – 9 %
Nivelul comenzilor	16 763 734	16 631 630	16 677 099	15 529 155	15 636 444	15 944 183
Sursă: Eurofer.

(541)

Tabelul de mai sus arată că nivelul comenzilor a crescut ușor în comparație cu anul 2015 dar că, în același timp, reclamanții au înregistrat pierderi record. Ca atare, pierderile înregistrate s-au ridicat la -7,8 % pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion în perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016, ceea ce constituie un alt indicator de deteriorare a industriei din Uniune. Acestea fiind zise, un articol foarte recent prevede că „majoritatea întreprinderilor siderurgice europene obțin din nou profituri după o redresare a prețurilor oțelului în 2016 (93).” În consecință, chiar dacă ar exista o posibilă redresare a producătorilor din Uniune în cursul celei mai recente perioade ulterioare perioadei de anchetă, în comparație cu 2015, o astfel de redresare nu ar compensa pierderile aflate în creștere semnificativă suferite în aceeași perioadă. Mai mult, orice informație care datează din a doua jumătate a anului 2016 este influențată de impunerea iminentă a măsurilor și a taxelor antidumping paralele, din motivele prezentate în considerentul 482 de mai sus.

5.2.6.3. Concluzie

(542)

În concluzie, Comisia a constatat continuarea degradării rentabilității societăților reclamante în cursul primului semestru al anului 2016. Ea a găsit, de asemenea, indicii că producătorii de oțel din Uniune ar fi, probabil, în curs de redresare în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2016, dar că aceasta nu ar compensa pierderile suferite în cursul anului 2015 și al primului semestru din 2016. În consecință, evaluarea conform căreia la sfârșitul anului 2015 a existat o amenințare cu producerea unui prejudiciu iminent nu a fost infirmată. Din contră, deteriorarea în continuare a rentabilității la nivelul primului semestru al anului 2016 a confirmat exactitatea evaluării Comisiei cu privire la acest indicator.

5.2.7. Caracterul previzibil și iminent al modificării circumstanțelor

(543)

Articolul 8 alineatul (8) din regulamentul de bază prevede: „[…] modificarea circumstanțelor care ar crea o situație în care subvenția ar cauza un prejudiciu trebuie să fi fost previzibilă în mod clar și iminentă”.

(544)

Toți factorii de mai sus au fost analizați și verificați pentru perioada de anchetă. În mod specific, rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a atins nivelul nesustenabil de -10 % în al patrulea trimestru din 2015, când presiunea prețurilor chineze a fost resimțită cel mai puternic. În plus, datele pentru perioada ulterioară perioadei de anchetă au arătat că această tendință negativă, care a început în a doua jumătate a anului 2015, nu a fost invalidată în prima jumătate a anului 2016.

(545)

Datele disponibile pentru perioadele iulie – decembrie 2016 și ianuarie – februarie 2017 au prezentat o imagine de ansamblu contrastantă. În timp ce volumele de import din China au scăzut după luna iulie 2016 ca urmare a cererii de înregistrare din cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China, al cunoașterii intenției Comisiei de a decide cu privire la măsurile provizorii în termen de opt luni de la data inițierii procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China și, în sfârșit, al instituirii efective de măsuri antidumping în cadrul procedurii antidumping desfășurate în paralel la începutul lunii octombrie 2016 (a se vedea considerentul 485), supracapacitatea a continuat să rămână amenințătoare. Mai mult, astfel cum s-a explicat în considerentul 486, este posibil ca această scădere a volumelor importurilor subvenționate să fie doar temporară, iar o astfel de tendință să se inverseze dacă nu se impun măsuri compensatorii definitive.

(546)

Cu privire la creșterea prețurilor din China în aceeași perioadă recentă, chiar dacă, în mod ipotetic, a scăzut costul producției aferente industriei din Uniune în cea mai recentă perioadă, rămâne valabil faptul că nivelul prețurilor subvenționate în China până în septembrie 2016 exercita încă o presiune imensă pentru scăderea prețurilor asupra industriei siderurgice din Uniune. În plus, astfel cum a fost explicat în considerentul 523, tendința de creștere a prețurilor importurilor ar putea înceta odată ce volatilitatea creșterii recente a prețurilor materiilor prime s-ar diminua..De aici se deduce că amenințarea cu producerea unui prejudiciu a fost iminentă și previzibilă după încheierea perioadei de anchetă.

(547)

Comisia a confirmat așadar că a existat o schimbare în mod clar previzibilă și iminentă a circumstanțelor la sfârșitul perioadei de anchetă, care ar fi creat o situație în care dumpingul ar fi cauzat un prejudiciu. După cum s-a explicat în considerentul anterior, această schimbare de circumstanțe nu a fost răsturnată de datele ulterioare perioadei de anchetă care, în orice caz, trebuie considerate în lumina reacției imediate de piață la impunerea de taxe antidumping și eventuala impunere ulterioară de măsuri compensatorii.

(548)

În urma comunicării constatărilor, GC a afirmat că nu se preconiza în mod clar o modificare iminentă a circumstanțelor. Din motivele explicare în considerentele 543-547 de mai sus, Comisia a respins această afirmație.

5.3. Concluzie privind amenințarea cu producerea unui prejudiciu

(549)

Deși industria din Uniune era în curs de redresare în anul 2014 și în primele două trimestre ale anului 2015, aproape toți indicatorii de prejudiciu au început să scadă considerabil în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2015. Ancheta a arătat că această tendință negativă, care a început în a doua jumătate a anului 2015, nu a fost invalidată în prima jumătate a anului 2016. Prin urmare, toți factorii evaluați în conformitate cu articolul 8 alineatul (8) din regulamentul de bază, în special rata de creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unor subvenții în 2015 la prețuri din ce în ce mai mici, capacitățile excedentare enorme din RPC, precum și evoluția negativă a rentabilității industriei din Uniune sugerează același lucru.

(550)

Datele disponibile pentru perioada iulie-decembrie 2016 prezintă o imagine de ansamblu contrastantă. Chiar dacă volumele importurilor din China au scăzut în mod semnificativ, în special în perioada octombrie 2016 – februarie 2017, supracapacitatea a rămas amenințătoare, iar prețurile au rămas sub costul de producție al industriei din Uniune până în septembrie 2016 în pofida creșterii mai recente a acestora. Mai mult, astfel cum se arată în considerentul 545, scăderea volumelor de import din China după iulie 2016 poate fi explicată prin efectul disuasiv al cererii de înregistrare din cadrul procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China, al cunoașterii intenției Comisiei de a decide cu privire la măsurile provizorii în termen de opt luni de la data inițierii procedurii antidumping împotriva importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China și, în sfârșit, al instituirii efective de măsuri antidumping în cadrul procedurii antidumping desfășurate în paralel la începutul lunii octombrie 2016. În plus, astfel cum a fost explicat în considerentul 546, tendința de creștere a prețurilor importurilor ar putea înceta odată ce volatilitatea creșterii recente a prețurilor materiilor prime se va diminua.

(551)

Având în vedere această analiză, Comisia a concluzionat că la sfârșitul perioadei de anchetă exista o amenințare previzibilă în mod clar și iminentă cu producerea unui prejudiciu industriei din Uniune. Evaluarea nu a fost infirmată de evoluțiile din perioada ulterioară perioadei de anchetă, care au fost analizate mai sus.

6. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(552)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă amenințarea cu un prejudiciu important adus industriei din Uniune a fost cauzată de importurile subvenționate existente din țara în cauză. În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut, în același timp, să amenințe industria din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că nicio eventuală amenințare cu prejudiciul cauzată de alți factori decât importurile subvenționate provenite din RPC nu putea fi atribuită acestor importuri. Factorii respectivi sunt: criza economică și scăderea cererii de oțel, costul materiilor prime care a provocat scăderea prețurilor de vânzare, importurile din alte țări terțe, performanța vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune și prezumția că un producător din Uniune cauzează un prejudiciu industriei din Uniune.

6.1. Efectele importurilor subvenționate

(553)

Prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori chinezi au scăzut în medie de la 600 EUR/tonă în 2012 la 404 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă (-33 %). Prin reducerea în mod continuu a prețului lor unitar de vânzare în cursul perioadei examinate, și așa cum se arată la considerentul 418, producătorii-exportatori din China au reușit să își sporească semnificativ cota de piață din 2012 (0,79 %) până la perioada de anchetă (4,32 %). În particular, în cursul perioadei de anchetă, în comparație cu anii anteriori, a existat o creștere substanțială a importurilor din China.

(554)

În timp ce scăderea cererii de oțel și consecințele crizei datoriilor din zona euro au avut un efect negativ asupra performanței industriei din Uniune în 2012 și 2013, industria din Uniune a fost în măsură să se redreseze ușor în 2014. Cu toate acestea, în special începând cu a doua jumătate a anului 2015, creșterea continuă a importurilor originare din țara în cauză la prețuri subcotate a avut un impact negativ evident asupra performanței industriei din Uniune. Într-adevăr, în timp ce, în 2015, industria din Uniune își micșora costurile prin creșterea productivității, inclusiv reducând locurile de muncă și beneficiind de scăderea prețurilor materiilor prime, importurile subvenționate continuau să crească și au obligat industria din Uniune să micșoreze și mai mult prețurile de vânzare din Uniune pentru a limita pierderea cotei de piață. Prin urmare, deși rentabilitatea industriei din Uniune a înregistrat o ușoară îmbunătățire prin reducerea pierderilor în 2014 și în prima jumătate a anului 2015, tendința s-a inversat complet din a doua jumătate a anului 2015: volumul importurilor din China a crescut în continuare, iar prețurile chineze au scăzut și mai mult, în vreme ce prețurile și rentabilitatea industriei din Uniune au continuat să scadă.

Având în vedere coincidența în timp între, pe de o parte, nivelul tot mai mare al importurilor subvenționate la prețuri în continuă scădere și, pe de altă parte, pierderea cotei de piață suferită de industria din Uniune și scăderea prețurilor, care au condus la noi pierderi, în special din a doua jumătate a anului 2015, Comisia a concluzionat că importurile subvenționate au avut un efect negativ asupra situației industriei din Uniune. În plus, încetinirea progresivă a economiei chineze și supracapacitatea foarte semnificativă a industriei siderurgice din China i-au determinat pe producătorii de oțel din China să își redirecționeze producția excedentară către piețele de export, iar piața din Uniune este o destinație de export atractivă. Într-adevăr, alte piețe de export în mod tradițional importante au instituit măsuri împotriva produselor chinezești din oțel, inclusiv a produselor plate din oțel laminate la cald.

(555)

În condițiile în care au fost impuse tot mai multe măsuri de apărare comercială în întreaga lume, este foarte probabil ca piața Uniunii să fi devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru importurile subvenționate din China, în detrimentul industriei din Uniune. Această concluzie este confirmată de

—	statisticile Eurostat privind importurile, care arată că nivelul importurilor din China continuă să fie semnificativ după încheierea perioadei de anchetă, în special în cursul primei jumătăți a anului 2016; și

—

nivelul scăzut al cererii interne de oțel în China.

Mai mult, motivele pentru scăderea volumelor importurilor subvenționate din China către Uniune au fost explicate în considerentul 550. Astfel cum s-a explicat și în considerentul 545, este posibil ca această scădere a volumelor importurilor subvenționate să fie doar temporară, iar o astfel de tendință să se inverseze dacă nu se impun măsuri compensatorii definitive.

(556)

În urma comunicării constatărilor, GC a afirmat că nu există o legătură de cauzalitate între importurile subvenționate și impactul negativ al acestora asupra situației industriei din Uniune din următoarele motive. Deși importurile de produse plate din oțel laminate la cald din China au crescut doar cu 0,79 % până la 4,32 %, prețurile practicate de China au fost în mod constant mai mari decât cele practicate de Brazilia, Iran, Rusia și Ucraina și au scăzut sub prețurile practicate de industria din Uniune doar în 2014. Mai mult, el a pretins că pierderile suferite de industria din Uniune au fost mult mai semnificative în 2012 și 2013 decât în cursul PA.

(557)

Aceste afirmații au fost deja abordate anterior: În ceea ce privește cota de piață a Chinei, Comisia a făcut trimitere la considerentul 479 de mai sus din acest document. În ceea ce privește prețurile practicate de China, Comisia a făcut trimitere la considerentele 465, 526 și 527 de mai sus. În sfârșit, în ceea ce privește pierderile suferite de producătorii din Uniune, Comisia a făcut trimitere din nou la considerentul 465 de mai sus.

6.2. Efectele altor factori

6.2.1. Criza economică

(558)

Guvernul chinez a susținut că industria Uniunii este afectată, în parte, de efectul continuu al recesiunii economice asupra industriei din Uniune.

(559)

Scăderea cererii de oțel, în principal în 2012 și după criza datoriilor din zona euro a avut efecte negative asupra performanței industriei siderurgice din Uniune în anii 2012 și 2013. Așa cum se menționează în considerentul 450, Comisia recunoaște efectele negative. Cu toate acestea, se observă, de asemenea, că industria din Uniune a început să se redreseze în 2014 și 2015.

(560)

Prin urmare, pe de o parte, chiar dacă industria din Uniune a fost afectată de criza datoriilor din zona euro, cu precădere în perioada 2012-2013, piața a început să depășească încet efectele acesteia, existând un nivel relativ stabil, chiar în creștere, al cererii pe piața Uniunii începând cu 2013. În consecință, deși între 2014 și 2015 industria din Uniune ar fi putut să beneficieze mai mult de redresarea pieței, creșterea puternică a importurilor din RPC a împiedicat-o să facă acest lucru. Importurile ieftine din China au crescut treptat și au câștigat cote de piață în detrimentul industriei din Uniune. Presiunea continuă a importurilor a început să se manifeste pe deplin începând cu a doua jumătate a anului 2015.

(561)

În urma comunicării constatărilor, GC a susținut că orice pretinsă amenințare de producere a unui prejudiciu material pentru industria din Uniune ar fi datorată, cel puțin parțial, efectelor crizei economice resimțite pe tot parcursul perioadei examinate.

(562)

Comisia a respins această afirmație din motivele expuse în considerentele 558 și 560 de mai sus.

(563)

Prin urmare, Comisia a concluzionat astfel că impactul negativ al crizei datoriilor din zona euro s-a manifestat în principal în cursul anilor 2012 și 2013 din perioada examinată și înainte de perioada de anchetă. Cu toate acestea, impactul respectiv nu a contribuit la riscul de prejudiciu constatat la sfârșitul anului 2015.

6.2.2. Importurile din țări terțe

(564)

Volumul importurilor și cota de piață (ca volum din totalul importurilor) din țări terțe au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 20

Volume, prețuri unitare și cote de piață din țări terțe

	2012	2013	2014	PA
BRAZILIA
Volumul importurilor din Brazilia	69 457	41 895	108 973	580 525
Indice (2012 = 100)	100	60	157	836
Prețurile unitare ale importurilor din Brazilia	515	461	433	386
Indice (2012 = 100)	100	89	84	75
Cota de piață	0,22 %	0,13 %	0,33 %	1,65 %
Procent din volumul total al importurilor Uniunii	1,68 %	0,87 %	2,08 %	7,42 %
IRAN
Volumul importurilor din Iran	96 505	125 202	527 161	1 015 088
Indice (2012 = 100)	100	130	546	1 052
Prețurile unitare ale importurilor din Iran	499	454	415	369
Indice (2012 = 100)	100	91	83	74
Cota de piață	0,31 %	0,39 %	1,59 %	2,89 %
Procent din volumul total al importurilor Uniunii	2,34 %	2,60 %	10,08 %	12,97 %
RUSIA
Volumul importurilor din Rusia	1 341 666	1 334 322	1 376 412	1 714 880
Indice (2012 = 100)	100	99	103	128
Prețurile unitare ale importurilor din Rusia	500	448	431	387
Indice (2012 = 100)	100	90	86	77
Cota de piață	4,27 %	4,13 %	4,15 %	4,88 %
Procent din volumul total al importurilor Uniunii	32,47 %	27,66 %	26,32 %	21,90 %
SERBIA
Volumul importurilor din Serbia	156 894	155 055	211 835	427 558
Indice (2012 = 100)	100	99	135	273
Prețurile unitare ale importurilor din Serbia	523	468	442	400
Indice (2012 = 100)	100	89	84	77
Cota de piață	0,50 %	0,48 %	0,64 %	1,22 %
Procent din volumul total al importurilor Uniunii	3,8 %	3,21 %	4,05 %	5,46 %
UCRAINA
Volumul importurilor din Ucraina	906 872	905 397	939 545	1 084 477
Indice (2012 = 100)	100	100	104	120
Prețurile unitare ale importurilor din Ucraina	478	429	415	370
Indice (2012 = 100)	100	90	87	78
Cota de piață	2,89 %	2,81 %	2,84 %	3,08 %
Procent din volumul total al importurilor Uniunii	21,95 %	18,77 %	17,97 %	13,85 %
Sursă: Eurostat.

(565)

Așa cum se arată în tabelul de la considerentul 419, importurile din RPC au crescut cu 516 % în cursul perioadei examinate. Cu toate că rata de creștere în cursul perioadei examinate a fost chiar mai mare pentru Brazilia (+ 736 %) și Iran (+ 952 %), nivelurile importurilor din aceste țări (580 525 de tone din Brazilia, respectiv 1 015 088 de tone din Iran) au fost mult mai mici decât importurile din RPC în cifre absolute (1 519 304 tone din RPC) în cursul PA.

(566)

În plus, comparând cifrele de export absolute, se observă că țara în cauză a fost al doilea mare exportator către piața Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă, după Rusia. Este posibil ca importurile din Rusia (94) să fi contribuit la amenințarea cu prejudiciul, dar nu au anulat legătura de cauzalitate, din considerentele prezentate în cele ce urmează.

(567)

În primul rând, rata de creștere a importurilor din RPC în cursul perioadei examinate (+ 516 %) este mult mai mare decât cea a importurilor din Rusia (+ 28 %).

(568)

În al doilea rând, RPC a redus decalajul față de Rusia, care nu a exportat decât un volum puțin mai mare, și anume 773 686 de tone (sursa: Eurostat) în prima jumătate a anului 2016, comparativ cu un volum de 773 275 de tone (sursa: Eurostat) exportat de RPC în aceeași perioadă.

(569)

În al treilea rând, supracapacitatea Rusiei nu este la fel de semnificativă ca supracapacitatea existentă în RPC, după cum se arată în tabelul de mai jos:

Tabelul 21

Producția efectivă de produs similar a țărilor terțe (în mii de tone)

Țară	Capacitatea de producție de oțel brut estimată pentru anul 2014	Producția de oțel brut în 2013	Producția de oțel brut în 2014	Producția efectivă de produse plate din oțel laminate la cald în 2013	Producția efectivă de produse plate din oțel laminate la cald în 2014
Rusia	89 000	69 008	71 461	26 140	26 996
RPC	1 140 000	822 000	822 698	311 564	317 387
Sursa datelor privind capacitatea: OCDE [OCDE, DSTI/SU/SC(2015)8/Final, Directorate for Science, Technology and Innovation, Capacity developments in the world steel industry, Table 1, p. 10 (Direcția pentru Știință, Tehnologie și Inovare, Evoluția capacităților în industria siderurgică mondială, tabelul 1, p. 10), http://www.oecd.org/officialdocuments/publicdisplaydocumentpdf/?cote=DSTI/SU/SC(2015)8/FINAL&docLanguage=En]. Sursa datelor privind producția: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2015 [Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al siderurgiei 2015, tabelul 1 de la paginile 1 și 2 și tabelul 13 de la pagina 35, http://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html].

(570)

Chiar dacă cifrele de mai sus privind capacitatea se referă exclusiv la oțel brut, și chiar și în cazul, foarte puțin probabil, ca întreaga cantitate de oțel brut din Rusia să fie utilizată pentru producerea produsului similar, capacitatea excedentară a Rusiei ar fi cu mult sub capacitatea excedentară a Chinei.

(571)

În plus, Comisia a procedat apoi la evaluarea prețurilor și a cotelor de piață ale importurilor din țările terțe. Comisia a constatat că importurile de produs similar din alte țări, cum ar fi Iranul, Rusia și Ucraina, au fost realizate la prețuri chiar mai mici decât cele ale importurilor din țara în cauză. Cu toate acestea, nivelul importurilor din Iran a fost cu mult mai mic decât nivelul importurilor din RPC în cursul PA. Mai mult, importurile din Rusia și Ucraina au crescut într-adevăr ca volum în cursul perioadei examinate, dar într-un ritm mult mai lent decât cel al importurilor din RPC. De asemenea, spre deosebire de importurile din RPC, importurile din Rusia și Ucraina au pierdut o parte semnificativă din volumul total al importurilor Uniunii în cursul perioadei examinate.

(572)

În fine, Comisia a comparat producția efectivă a țărilor terțe cu producția țării în cauză, indicând că cifrele din China le depășesc pe cele din toate celelalte țări, atât în ceea ce privește producția produsului similar, cât și în ceea ce privește capacitatea de producție de oțel brut.

Tabelul 22

Producția efectivă de produs similar a țărilor terțe (în mii de tone)

Țară	Capacitatea de producție de oțel brut estimată pentru anul 2014 (95)	Producția de oțel brut în 2013	Producția de oțel brut în 2014 (96)	Capacitatea excedentară teoretică în 2014	Producția efectivă de produse plate din oțel laminate la cald în 2013	Producția efectivă de produse plate din oțel laminate la cald în 2014
Rusia	89 000	69 008	71 461	17 539	26 140	26 996
RPC	1 140 000	822 000	822 698	317 302	311 564	317 387
Ucraina	42 500	32 771	27 170	15 330	8 929	7 867
Iran	27 000	15 422	16 331	10 669	8 250	8 276
Brazilia	48 000	34 163	33 897	14 103	15 014	14 229

(573)

Cifrele de mai sus privind producția de produs similar arată că țara în cauză depășește cu mult toate celelalte mari țări exportatoare. În plus, cifrele de mai sus privind capacitatea de producție de oțel brut indică, de asemenea, că numai RPC are o capacitate excedentară atât de masivă. Prin urmare, Comisia a constatat că exporturile din RPC reprezintă o amenințare cu un prejudiciu iminent pentru industria din Uniune.

(574)

În același timp, este de asemenea probabil ca importurile din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina să fi contribuit la amenințarea cu un prejudiciu important. Cu toate acestea, producția subiacentă, evoluția importurilor și volumele precise ale importurilor în cifre absolute nu au o asemenea amploare încât să anuleze legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC, din ce în ce mai importante și la prețuri din ce în ce mai subvenționate, și existența unei amenințări cu producerea unui prejudiciu pentru industria din Uniune.

(575)

În urma comunicării constatărilor, GC a susținut că Comisia ar fi infirmat concluzia de mai sus ca urmare a constatării unui prejudiciu material în cadrul unei anchete paralele în curs de desfășurare cu privire la importurile din cinci țări (97) ale aceluiași produs în cauză. El a afirmat că „prejudiciul material” și „amenințarea cu producerea unui prejudiciu material” sunt două concepte legale distincte care nu pot coexista, prin urmare constatarea unuia dintre ele exclude în automat constatarea celuilalt.

(576)

Comisia a respins aceste afirmații din următorul motiv. Deși a recunoscut că ancheta actuală acoperea exact același produs în cauză și produs similar ca și ancheta din cazul celor „cinci țări”, ea a observat în primul rând că ancheta actuală și ancheta privind cele cinci țări nu acoperă aceleași perioade relevante pentru evaluarea tendințelor în ceea ce privește prejudiciul și legătura de cauzalitate. Mai întâi, ancheta privind dumpingul/subvenția și amenințarea cu producerea unui prejudiciu a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015, în timp ce examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul anului 2015. Prin urmare perioada ulterioară PA pentru ancheta de față a început la 1 ianuarie 2016. Pe de altă parte, cu privire la ancheta privind cele cinci țări, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2016, în timp ce examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 30 iunie 2016. Prin urmare perioada ulterioară PA pentru ancheta privind cele cinci țări a început la 1 iulie 2016. Deși este adevărat că există o suprapunere de șase luni referitoare la perioada de anchetă între cele două anchete (perioada cuprinsă între 1 iulie 2015 și 31 decembrie 2015), determinarea dumpingului și a prejudiciului s-a făcut pe baza unei perioade de anchetă și a unei perioade examinate care au fost diferite în ancheta actuală și în ancheta privind cele cinci țări și care erau deja definite în conformitate cu dispozițiile relevante din regulamentul de bază și anunțate în avizul de deschidere.

(577)

În plus, afirmația potrivit căreia o anchetă bazată pe prejudiciu exclude o anchetă bazată pe o amenințare de producere a unui prejudiciu care se referă la o perioadă de anchetă care o precede cel puțin parțial pe cea bazată pe prejudiciul material nu poate fi admisă din punct de vedere legal și economic. Mai întâi, pentru ancheta privind cele cinci țări, Comisia a primit suficiente elemente de probă pentru a iniția o procedură bazată pe presupunerea unui prejudiciu efectiv, în special datorită unor prețuri foarte scăzute în cursul PA. Cazul de față se referă, dimpotrivă, la amenințarea cu producerea unui prejudiciu care acoperă o PA care precede parțial cealaltă PA, care nu este bazată pe evoluția prețului și a volumului importurilor din China, dar și pe conduita viitoare preconizată a producătorilor-exportatori din China, în special cu privire la capacitățile neutilizate existente.

(578)

Jurisprudența impune Comisiei să efectueze o analiză de atribuire a diferiților factori. În cazul anchetei privind cele cinci țări, este posibil ca importurile din aceste cinci țări, dacă sunt confirmate suficiente elemente de probă din reclamație în constatarea finală, să cauzeze un prejudiciu efectiv industriei din Uniune în cursul PA corespunzătoare respectivei cauze. În mod independent de respectivul prejudiciu efectiv, importurile din China constituie o amenințare suplimentară cu producerea unui prejudiciu pentru industria din Uniune. Prin urmare, având în vedere diferența dintre cele două PA și constatările prezentate în considerentele 571-574 nicio hotărâri definitive viitoare în cauza privind cele cinci țări nu poate rupe legătura de cauzalitate din cauza de față.

6.2.3. Rezultatele vânzărilor la export ale industriei Uniunii

(579)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 23

Volumul exporturilor către clienți neafiliați realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion

	2012	2013	2014	PA
Volumul exporturilor către clienți neafiliați	2 344 463	2 379 035	2 777 446	2 409 721
Indice (2012 = 100)	100	101	118	103
Preț mediu (EUR/tonă)	516	463	459	391
Indice (2011 = 100)	100	90	89	76
Sursă: Răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(580)

Volumul exporturilor către clienți neafiliați a crescut cu 3 % în cursul perioadei de anchetă. În ceea ce privește prețurile, acestea au scăzut în mod semnificativ, cu 24 % pe parcursul perioadei examinate.

(581)

Vânzările la export nu au reprezentat mai mult de 4 % din producția totală a Uniunii și 22 % din totalul vânzărilor către clienți neafiliați în cursul perioadei de anchetă. Totodată, scăderea prețurilor de export a urmat procentual aceeași tendință ca și prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că performanța vânzărilor la export a producătorilor din Uniune a contribuit la situația precară a industriei. Cu toate acestea, având în vedere volumul redus al acestora în cadrul cifrei de afaceri generale a Uniunii, acest factor nu a anulat legătura de cauzalitate între importurile subvenționate și riscul de prejudiciu important pentru industria din Uniune.

6.2.4. Producătorii din Uniune amenințați de o creștere a costurilor energiei

(582)

GC a pretins că producătorii din Uniune s-au confruntat cu costuri mai mari ale energiei decât majoritatea concurenților lor internaționali și că Industria din Uniune a suferit creșteri de prețuri de 38 % în medie (98). În urma comunicării constatărilor, GC a comentat faptul că costurile energetice comparativ mai mari ale industriei din Uniune constituiau o altă cauză mai probabilă a unei pretinse amenințări cu producerea unui prejudiciu material decât importurile de produse plate din oțel laminate la cald din China și a susținut că costurile energetice reprezintă unul dintre principalii vectori de competitivitate pentru producătorii de oțel din Uniune. Mai mult, în opinia GC, chiar dacă ar fi existat o scădere a costurilor energetice, o astfel de scădere a fost încetinită în 2015 și prețurile au crescut din nou în 2016.

(583)

În ceea ce privește costurile energiei, în primul rând, acestea sunt într-adevăr importante, dar nu reprezintă componenta de cost principală pentru producerea produsului în cauză, care este, de fapt, costul materiilor prime (a se vedea în continuare mai jos, la secțiunea 6.2.5.). În al doilea rând, acestea reprezintă un vector important de competitivitate. Acest fapt este în conformitate cu declarația GC în considerentul 300 din avizul său potrivit căreia costurile energetice reprezintă o cheie dar nu sunt unicul vector de rentabilitate. Într-adevăr, potrivit unui studiu recent efectuat de un consorțiu de specialiști în energie, prețurile energiei electrice europene au scăzut cu 12 % în perioada 2010-2015. Drept rezultat, Uniunea a devenit regiunea care deține al patrulea cel mai mic nivel de prețuri pentru electricitate (99). Comisia nu a fost în măsură să obțină informații care să indice o inversare a acestei situației. În al treilea rând, aceste argumente privind costurile energiei electrice nu pot fi conciliate cu faptul că industria din Uniune a fost în continuare capabilă să obțină profituri de aproximativ 0,4 % în 2013 precum și în perioada 2007-2011, atunci când este posibil ca acest pretins dezavantaj comparativ în materie de costuri să fi existat.

(584)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că acest factor nu a rupt legătura de cauzalitate.

6.2.5. Costurile reduse pe piața din Uniune ale produselor plate din oțel laminate la cald ca urmare a prețurilor scăzute ale materiilor prime și/sau prețurilor scăzute pe plan mondial ale produselor plate din oțel laminate la cald

(585)

Guvernul chinez a susținut, de asemenea, că prețurile scăzute ale materiilor prime pentru fabricarea oțelului, în special ale minereului de fier, au dus la o scădere a prețurilor produselor plate din oțel laminate la cald pe piața din Uniune (100). În urma comunicării constatărilor, GC și-a reiterat afirmația potrivit căreia scăderea prețurilor materiilor prime a cauzat efectiv scăderea prețurilor produselor plate din oțel laminate la cald și a constituit astfel, pe lângă importurile de produse plate din oțel laminate la cald, o altă cauză a pretinsei amenințări cu producerea unui prejudiciu pentru industria din Uniune.

(586)

Comisia a analizat atât prețurile produselor plate din oțel laminate la cald cât și evoluția prețurilor materiilor prime pentru produsele plate laminate la cald pentru perioada examinată.

(587)

Comisia a confirmat în cursul anchetei că prețurile materiilor prime au scăzut între 2012 și 2015. De exemplu, prețul minereului de fier a scăzut de la aproximativ 141 USD/MT la 52 USD/MT, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 60 %.

(588)

Cu toate acestea, din analiza costului de producție al celui mai mare producător din Uniune inclus în eșantion, reiese că impactul acestor scăderi ale prețurilor materiilor prime este mult mai mic decât evoluția menționată a prețurilor. De exemplu, costurile celor trei materii prime susmenționate au reprezentat aproximativ 60 % din costul total de producție al unui producător important în 2012, dar au rămas, totuși, la un nivel de 50 % din costul său total de producție în 2015. Acest lucru arată că nu există o corelație directă între scăderea prețurilor materiilor prime și o scădere a costurilor de producție pentru produsele plate laminate la cald.

(589)

În plus, costul de producție în cadrul industriei din Uniune a scăzut în total cu 25 % în perioada examinată (a se vedea considerentul 448), acesta fiind rezultatul nu doar al unui cost mai mic al materiilor prime, ci și al creșterii eficienței realizate de producătorii din Uniune. În plus, prețurile medii de import au scăzut cu un procent mai mare, și anume cu 33 % în aceeași perioadă (a se vedea considerentul 517).

(590)

În condiții de piață echitabile, industria din Uniune ar fi putut să își mențină nivelurile prețurilor de vânzare, astfel încât să beneficieze de avantajele unei reduceri a costurilor și să devină din nou rentabilă. Cu toate acestea, producătorii din Uniune au fost nevoiți să urmeze tendința prețurilor pe piața Uniunii și prețurile au scăzut. În cursul perioadei de anchetă, producătorii din Uniune au fost chiar nevoiți să vândă la prețuri inferioare costurilor, deși au reușit deja să își reducă semnificativ costurile de producție.

6.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(591)

S-a stabilit că există o legătură de cauzalitate între importurile subvenționate din China și amenințarea cu producerea unui prejudiciu material pentru industria din Uniune. Există o coincidență clară în timp între creșterea puternică, în special, a nivelului importurilor subvenționate la prețuri de vânzare în continuă scădere din RPC și scăderea performanței Uniunii, în special începând din a doua jumătate a anului 2015. Industria din Uniune nu a avut altă soluție decât să se alinieze la nivelul prețurilor stabilit de importurile subvenționate pentru a evita o nouă scădere a cotei sale de piață. Acest lucru a avut ca rezultat o situație în care se înregistrează pierderi, care este susceptibilă să se deterioreze și mai mult.

(592)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor subvenționate, cauzând riscul producerii unui prejudiciu material pentru industria din Uniune în ansamblu, la sfârșitul perioadei de anchetă. S-a conchis că ceilalți factori identificați, precum criza economică, importurile din țări terțe și performanța vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune nu au anulat legătura de cauzalitate dintre amenințarea unui prejudiciu material și importurile subvenționate din China. Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile subvenționate din RPC în perioada de anchetă au reprezentat o amenințare cu un prejudiciu material pentru industria din Uniune, în sensul articolului 8 alineatele (5) și (6) din regulamentul de bază. S-a constatat că alți factori cunoscuți, în afară de importurile subvenționate din RPC care, în același timp, au avut un impact asupra situației industriei din Uniune nu au anulat legătura de cauzalitate.

7. INTERESUL UNIUNII

(593)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă există motive reale pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în cazul de față. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. În cadrul acestei determinări, Comisia a acordat o atenție specială necesității de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale ale subvenționării prejudiciabile și de a restabili concurența reală.

7.1. Interesul industriei din Uniune

(594)

Industria din Uniune este localizată în mai multe state membre (Regatul Unit, Franța, Germania, Republica Cehă, Republica Slovacia, Italia, Luxemburg, Belgia, Polonia, Țările de Jos, Austria, Finlanda, Suedia, Portugalia, Ungaria și Spania) și angajează în mod direct aproximativ 18 000 de persoane în sectorul produselor plate din oțel laminate la cald.

(595)

În cadrul anchetei au cooperat șaptesprezece producători. Niciunul dintre producătorii cunoscuți nu s-a opus deschiderii anchetei. Așa cum s-a arătat mai sus, în cadrul analizei indicatorilor prejudiciului, întreaga industrie din Uniune a suferit un prejudiciu în timpul perioadei examinate. În particular, indicatorii de prejudiciu legați de rezultatele financiare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, cum ar fi rentabilitatea, au fost grav afectați. Producătorii din Uniune incluși în eșantion s-au confruntat cu o deteriorare a situației lor, în special din a doua jumătate a anului 2015, și au fost afectați în mod negativ de importurile subvenționate, cauzând riscul de prejudiciu care a devenit iminent la sfârșitul perioadei de anchetă.

(596)

Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentul 542, Comisia a găsit, de asemenea, indicii că producătorii de oțel din Uniune ar fi, probabil, în curs de redresare în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2016, dar, chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, el nu ar compensa pierderile suferite în cursul anului 2015 și al primului semestru din 2016.

(597)

În urma comunicării constatărilor, GC a susținut că nu ar fi necesar să se impună măsuri definitive în cadrul prezentei anchete deoarece ar fi îndoielnic că acestea ar produce avantaje pentru industria din Uniune. De exemplu, el a susținut că, în cazul în care ar fi impuse măsuri definitive, importurile de produse plate din oțel laminate la cald din alte țări care nu fac obiectul taxelor ar fi susceptibile de a înlocui importurile din China.

(598)

Comisia a respins această afirmație. Se estimează că instituirea unor taxe compensatorii definitive va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața Uniunii, ceea ce ar permite industriei din Uniune să se redreseze în continuare. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a rentabilității industriei Uniunii până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intens capitalul. Prin urmare, este important ca prețurile să fie readuse la un nivel care să reflecte absența subvenționării sau la un nivel care să nu cauzeze prejudicii, pentru a permite tuturor diverșilor producători să opereze pe piața din Uniune în condiții comerciale echitabile. În absența măsurilor, este probabil ca riscul de prejudiciu să se materializeze și situația economică a industriei din Uniune să se deterioreze în continuare.

(599)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea taxelor compensatorii definitive ar fi în interesul industriei din Uniune.

7.2. Interesul importatorilor

(600)

Așa cum s-a menționat în considerentul 21, niciun importator neafiliat nu a răspuns la chestionarul complet și nu a furnizat Comisiei elemente care să arate în ce măsură importatorii ar fi afectați de instituirea măsurilor. Prin urmare, ținând cont și de faptul că, în afară de RPC, multe alte țări exportă către Uniune, Comisia a concluzionat că este probabil ca instituirea de măsuri să nu fie în interesul importatorilor.

7.3. Interesul utilizatorilor

(601)

Produsele plate din oțel laminate la cald sunt utilizate ca produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru diverse aplicații, inclusiv pentru construcții (producția de țevi din oțel), construcții navale, recipiente de gaz, recipiente sub presiune și conducte energetice.

(602)

Un singur utilizator din Italia (Marcegaglia Carbon Spa) care efectuează importuri din țara în cauză și care produce, printre altele, tuburi, țevi și produse din oțel din aval a furnizat un răspuns la chestionar în cadrul procedurii antidumping împotriva Chinei cu privire la același produs în cauză. Produsul în cauză/produsul similar este un element de cost pentru acest utilizator.

(603)

Acest utilizator italian a susținut că instituirea de măsuri pentru importurile din țara în cauză ar duce la o situație în care nu ar mai avea acces la o aprovizionare sigură cu produs în cauză pe piața Uniunii, în special la aprovizionarea cu rulouri de înaltă calitate utilizate pentru relaminare. Utilizatorul a afirmat că 88 % din producția totală a Uniunii este reprezentată de numai 16 societăți, care fac parte din opt grupuri mari, astfel încât cea mai mare parte a producției (aproximativ 70 %) este utilizată pe piața captivă. În consecință, se presupune că producătorii din Uniune, dată fiind cota lor de piață relativ ridicată, pot exercita o presiune puternică atât pe piața produsului în cauză, cât și pe piața din aval.

(604)

În primul rând, Comisia a precizat că obiectivul taxelor compensatorii definitive nu este de a închide piața Uniunii pentru toate importurile, ci de a restabili un comerț echitabil prin eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. În consecință, utilizatorii italieni precum și alți utilizatori din Uniune ar continua să fie în măsură să se bazeze pe livrările de înaltă calitate ale produsului în cauză, fie din Uniune sau. din țări terțe.

(605)

În al doilea rând, Comisia a constatat că utilizatorul nu depinde exclusiv de importurile chinezești, ci a achiziționat produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă și de la producători din Uniune, dar și de la alți producători din alte țări terțe decât țara în cauză. Prin urmare, lanțul de aprovizionare al acestuia nu ar fi perturbat în mod semnificativ.

(606)

În al treilea rând, chiar și în cazul în care prețurile produsului în cauză din China ar crește cu aproximativ 30 %, acest lucru ar avea doar un impact de 3 % asupra costului de producție al acestui utilizator italian. Deși acest impact poate fi considerabil în acest sector, simularea a arătat, de asemenea, că profitul acestuia înainte de taxe ar rămâne cu puțin deasupra pragului de rentabilitate.

(607)

În al patrulea rând, deoarece este de așteptat ca importurile din țara în cauză și din alte țări să continue după instituirea taxelor compensatorii definitive, și având în vedere că există și surse de aprovizionare alternative, argumentul potrivit căruia instituirea de taxe compensatorii definitive ar face ca industria din Uniune să fie în măsură să exercite presiuni puternice asupra prețurilor este nefondat. Industria din Uniune este compusă din 22 de producători care le furnizează utilizatorilor o gamă largă de surse de aprovizionare în cadrul Uniunii, pe lângă opțiunea importurilor din alte țări terțe care produc și exportă produsul similar. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia instituirea de măsuri ar duce la un deficit de aprovizionare cu produsul în cauză/produsul similar.

(608)

În ceea ce privește eventualele efecte negative asupra concurenței de pe piața din Uniune, este adevărat că normele UE în materie de concurență impun standarde mai stricte de comportament pentru societățile care dețin o cotă de piață semnificativă. În orice caz, Comisia nu are cunoștință de niciun abuz de poziție dominantă a produsului în cauză pe piața Uniunii. Totuși, și în orice caz, este în definitiv sarcina autorităților competente în materie de concurență să determine dacă există o poziție dominantă și dacă aceasta este utilizată în mod abuziv.

(609)

În urma comunicării constatărilor, GC a fost de părere că oricare ar fi beneficiile pe care le-ar aduce industriei din Uniune instituirea de măsuri definitive împotriva importurilor de produse plate din oțel laminate la cald, acestea ar fi depășite de efectele negative asupra utilizatorilor. Mai mult, el a susținut că instituirea de măsuri ar fi deosebit de disproporționată pentru importatorii neafiliați, care se află în competiție directă cu, și deja într-o poziție dezavantajoasă față de utilizatorii aferenți, care sunt în măsură să stabilească prețuri și care beneficiază de condițiile comerciale favorabile acordate de producătorii integrați.

(610)

Comisia a respins această afirmație pe baza explicațiilor din considerentul 607 de mai sus, întrucât sursele alternative de aprovizionare vor continua să existe.

(611)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri ar fi împotriva interesului utilizatorilor, dar nu ar avea niciun efect negativ disproporționat asupra acestora. În special, chiar dacă exporturile chineze s-ar opri, de facto, piața va continua să ofere o gamă largă de surse de aprovizionare. Mai mult, Comisia a constatat că impactul măsurilor asupra rentabilității utilizatorilor care s-au manifestat a fost limitat.

7.4. Concluzie privind interesul Uniunii

(612)

Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri ar contribui la redresarea industriei din Uniune în planul rentabilității. Instituirea de măsuri le-ar permite producătorilor din Uniune să facă investițiile și activitățile de cercetare și dezvoltare necesare pentru a-și îmbunătăți echipamentele utilizate pentru producția de produse plate din oțel laminate la cald și a-și crește competitivitatea.

(613)

Industria din Uniune a suferit deja o restructurare semnificativă în trecutul recent. În cazul în care nu se impun măsuri, amenințarea cu un prejudiciu iminent existentă la sfârșitul perioadei de anchetă este susceptibilă să se materializeze. Unii producători de oțel plat laminat la cald din Uniune ar putea fi nevoiți să își oprească sau să își reducă activitățile de producție de oțel plat laminat la cald, să disponibilizeze angajați și să reducă, pentru mulți utilizatori din Uniune, numărul surselor de aprovizionare disponibile.

(614)

În ceea ce privește interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor, Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri la nivelul propus ar avea doar un impact limitat. Mai precis, prețurile, rentabilitatea și nivelul ocupării forței de muncă în industria utilizatorilor nu ar fi afectate în mod disproporționat. Prin urmare, instituirea de măsuri compensatorii definitive la nivelul propus are doar un impact limitat asupra prețurilor din lanțul de aprovizionare și asupra performanței utilizatorilor.

(615)

Punând în balanță interesele puternice ale unei industrii importante din Uniune de a fi protejată împotriva unor practici neloiale, pe de o parte, și efectele probabile limitate ale măsurilor asupra importatorilor neafiliați și a utilizatorilor, care continuă să beneficieze de o gamă largă de surse de aprovizionare în Uniune, Comisia a concluzionat că nu există motive convingătoare care să susțină faptul că nu este în interesul Uniunii să instituie măsuri asupra importurilor subvenționate de produs în cauză originar din țara în cauză.

8. MĂSURI ANTISUBVENȚIE DEFINITIVE

(616)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la subvenționare, amenințarea cu prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antisubvenție definitive pentru a împiedica materializarea amenințării iminente cu producerea unui prejudiciu material pentru industria din Uniune pe care o reprezintă importurile subvenționate.

8.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului (marja de prejudiciu)

(617)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina amenințarea cu prejudiciul suferită de industria Uniunii.

(618)

Amenințarea cu prejudiciul ar fi eliminată dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitul pe vânzările de produs similar (așa-numitul „profit-țintă”) pe piața din Uniune, care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către un sector industrial de acest tip, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(619)

În ceea ce privește stabilirea unui profit-țintă, Comisia a analizat mai întâi propunerea reclamantului din cadrul procedurii antidumping împotriva Chinei cu privire la produsul în cauză, care a indicat cifra de 12,9 %, luată dintr-o decizie anterioară a Comisiei cu privire la același produs (101). Totuși, această constatare datează din anul 2000, iar datele de acum 15 ani nu mai pot fi considerat drept reprezentative având în vedere schimbările tehnologice și financiare cu care s-a confruntat industria din Uniune de atunci și având în vedere schimbările intervenite sub aspectul dimensiunii pieței din Uniune începând din anul 2000 ca urmare a creșterii numărului de state membre în cursul perioadei 2000-2016.

(620)

GC a propus ca numai o marjă de profit de cel mult 5 % să poată fi considerată rezonabilă (102). În această privință, el a făcut trimitere la practicile anterioare ale Comisiei, în care profituri-țintă de 4,8 % și 3 % au fost considerate ca fiind adecvate în cazul barelor de armătură (103) și, respectiv, în cazul tuburilor și țevilor fără sudură (104). Totuși, aceste produse sunt produse din oțel din aval și nu sunt similare cu produsul în cauză.

(621)

Comisia a analizat apoi datele privind rentabilitatea din anul 2008, pe care l-a considerat ca fiind cel mai reprezentativ pentru un produs din aval, și anume produsele din oțel laminate la rece (105). Produsul care face obiectul prezentei anchete este similar sub multe aspecte cu anumite produse plate din oțel laminate la rece (produse laminate la rece), din următoarele motive:

—	Pentru ambele produse (minereu de fier și cărbune cocsificabil), anumite aliaje sunt componente majore ale costurilor lor de producție și trec prin procese similare (cuptor, laminor la cald).

—	Așa cum s-a arătat în considerentul 40 de mai sus, produsul în cauză este materia primă pentru producția de diverse produse din oțel în aval cu valoare adăugată, începând cu produsele laminate la rece.

(622)

Pe această bază, Comisia a constatat o marjă de profit de 14,4 %.

(623)

Cu toate acestea, diferite elemente ale acestui caz legate de dumpingul prejudiciabil din partea Chinei și a Rusiei nu se întrunesc în cazul de față, în care Comisia a constatat o amenințare cu producerea unui prejudiciu din partea exporturilor chinezești subvenționate, ceea ce implică o analiză prospectivă. În mod concret, în acel caz, importurile la prețuri scăzute din țările care făceau obiectul anchetei au avut loc în întreaga perioadă de patru ani care a precedat perioada de anchetă.

(624)

Comisia a încercat apoi să stabilească un profit-țintă prin simularea modului în care ar fi evoluat redresarea industriei din Uniune în urma recesiunii cauzate de criza economică și financiară din 2009 dacă nu ar fi fost întreruptă de volumele mari de importuri chinezești care au determinat scăderea prețurilor. Pentru acest exercițiu, Comisia s-a bazat pe date mai recente și pe o analiză prospectivă prezentată Comitetului pentru oțel al OCDE în decembrie 2013. Într-un studiu intitulat „Laying the foundations for a financially sound industry” (Punerea bazelor pentru o industrie solidă din punct de vedere financiar), un expert a analizat rentabilitatea industriei siderurgice mondiale în ultimii ani și a fixat un prag de profit care asigură sustenabilitatea pe termen lung. Mai exact, acest studiu a pledat în favoarea unei marje medii globale EBITDA de 17 % (profitul înainte de deducerea dobânzilor, a taxelor, a deprecierii și a amortizării) (106). De asemenea, raportul indică o medie de 7 % a costurilor de investiții și un cost mediu al datoriei de 3 %. Comisia a dedus aceste două categorii de costuri și a ajuns la nivelul de 7 % pentru câștigurile înainte de impozite (EBT). În absența altor date fiabile, Comisia a considerat aceste cifre pentru industria siderurgică în ansamblu ca fiind aplicabile pentru produsul în cauză, deoarece produsele plate laminate la cald reprezintă o mare parte din producția de oțel brut.

(625)

În concluzie, Comisia a stabilit că un profit-țintă de 7 % poate fi utilizat pentru calcularea marjei de risc de prejudiciu pentru industria din Uniune a produselor plate din oțel laminate la cald.

8.2. Perioada care se utilizează pentru calcularea marjei de prejudiciu în cazul unei amenințări cu producerea unui prejudiciu

(626)

În primul rând, Comisia reamintește faptul că determinarea existenței subvenției și a prejudiciului se realizează pe baza unei perioade de anchetă și a unei perioade de examinare definite în conformitate cu dispozițiile relevante ale regulamentului de bază și anunțate în avizul de deschidere. Pe de altă parte, regulamentul de bază nu prevede nicio metodă specifică pentru calcularea marjei de prejudiciu utilizate pentru aplicarea regulii taxei celei mai mici. Pe de altă parte, regulamentul de bază nu prevede nicio metodă specifică pentru calcularea marjei de prejudiciu utilizate pentru aplicarea regulii taxei celei mai mici. În al doilea rând, regulamentul de bază nu prevede nici criterii specifice pentru definirea perioadei în care sunt evaluați parametrii pentru calcularea marjei de prejudiciu. În cazul de față, Comisia a trebuit să considere că perioada aleasă reflectă specificitatea cazului și este adecvată în contextul unei analize prospective.

(627)

În această privință, Comisia a fost de părere că nu putea aplica o abordare standard a prejudiciului material prin preluarea marjei medii de prejudiciu pentru întreaga perioadă de anchetă (și anume, anul 2015): marja de amenințare cu producerea unui prejudiciu trebuie să reflecte amenințarea, iar când amenințarea se materializează ulterior în perioada de anchetă, marja de prejudiciu trebuie să reflecte impactul concret al amenințării. Prin urmare, pentru a elimina în mod eficace impactul amenințării cu producerea unui prejudiciu, Comisia a examinat acele momente din PA în care amenințarea cu producerea unui prejudiciu a început să se materializeze, după cum urmează: aceasta a făcut trimitere la considerentul 549 care afirma că „deși industria din Uniune era în curs de redresare în anul 2014 și în primele două trimestre ale anului 2015, aproape toți indicatorii de prejudiciu au început să scadă considerabil în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2015. Ancheta a arătat că această tendință negativă, care a început în a doua jumătate a anului 2015, nu a fost invalidată în prima jumătate a anului 2016.” În continuare, în considerentul 554, ea a arătat că „Având în vedere coincidența în timp între, pe de o parte, nivelul tot mai mare al importurilor care fac obiectul unor subvenții la prețuri în continuă scădere și, pe de altă parte, pierderea cotei de piață suferită de industria din Uniune și scăderea prețurilor, care au condus la noi pierderi, în special din a doua jumătate a anului 2015, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unor subvenții au avut un efect negativ asupra situației industriei din Uniune.”

(628)

În al doilea rând, în ceea ce privește fondul cauzei, Comisia a constatat că, așa cum s-a prezentat în considerentul 462, tendința negativă a început în al doilea semestru al anului 2015 și a determinat o schimbare în mod clar previzibilă și iminentă a împrejurărilor la sfârșitul perioadei de anchetă, ceea ce ar crea o situație în care fenomenul de subvenționare ar produce un prejudiciu dacă nu s-ar lua măsuri. Această constatare este în concordanță cu ceea ce a afirmat Comisia în considerentul 457, conform căruia „producătorii din Uniune au fost în măsură să se redreseze parțial în cursul anului 2014 și în prima jumătate a anului 2015”. Prin urmare, al doilea semestru al anului 2015 reflectă mai bine impactul efectiv al amenințării cu producerea unui prejudiciu pentru industria din Uniune, care ar trebui să fie eliminat.

(629)

În al treilea rând, Curtea a susținut că analiza datelor din perioada ulterioară perioadei de anchetă este deosebit de adecvată în cadrul unei anchete pentru a se stabili dacă există o amenințare cu producerea unui prejudiciu care, prin însăși natura sa, necesită o analiză prospectivă. Pentru Comisie, al doilea semestru al anului 2015 pare să fie mai adecvat pentru această cerință, deoarece este mai aproape de evoluțiile viitoare decât întreaga perioadă de anchetă.

(630)

În al patrulea rând, efectuarea unui calcul pe baza unei perioade complete de anchetă, indiferent dacă au existat indicii ale unor tendințe negative, ar submina obiectivul unui scenariu de amenințare cu producerea unui prejudiciu, și anume acela de a acționa în mod eficace și preventiv înainte de materializarea amenințării cu producerea unui prejudiciu.

(631)

În urma comunicării constatărilor, producătorul-exportator Shougang Group nu a fost de acord cu abordarea Comisiei de a lua în considerare doar datele referitoare la a doua jumătate a anului 2015 pentru a determina marja de prejudiciu. Acesta a susținut că o PA este stabilită la începutul unei anchete pentru a evita orice determinări subiective de către autoritățile anchetatoare. Mai mult, el a susținut că, întrucât se aplică regula taxei celei mai mici pentru instituirea taxelor compensatorii, ceea ce înseamnă că atât marja de subvenție cât și marja de prejudiciu trebuie să determine taxa, ar trebui să fie logic ca atât marja de subvenție cât și cea de prejudiciu să se refere la aceeași perioadă.

(632)

Comisia a respins aceste afirmații din următoarele motive: În primul rând, astfel cum se afirmă în considerentul 627 de mai sus, marja de amenințare cu producerea unui prejudiciu trebuie să reflecte amenințarea, iar când amenințarea se materializează ulterior în cursul PA, marja de prejudiciu trebuie să reflecte impactul concret al amenințării. În al doilea rând, în temeiul articolelor 11 și 5 din regulamentul de bază, care se aplică în egală măsură anchetelor lansate pe baza presupunerilor de amenințare cu producerea unui prejudiciu, constatările reprezentative trebuie să fie bazate pe o perioadă care se încheie înaintea inițierii procedurii (a se vedea considerentul 475). Scopul acestui principiu este de a garanta faptul că rezultatele anchetei sunt reprezentative și fiabile. În sfârșit, astfel cum se afirmă în considerentul 626, regulamentul de bază nu prevede nicio metodă specifică pentru calcularea marjei de prejudiciu utilizate pentru aplicarea regulii taxei celei mai mici.

(633)

Având în vedere toate motivele prezentate mai sus, Comisia a concluzionat că perioada de calculare a marjelor de prejudiciu, în acest caz concret, ar trebui să se bazeze pe al doilea semestru al anului 2015 și nu pe întreaga perioadă de anchetă.

(634)

Drept rezultat, Comisia a solicitat producătorilor cooperanți să transmită date suplimentare. Aceasta a primit trimestrial date suplimentare în perioada de anchetă cu privire la costul de producție pe tip de produs de la producătorii din Uniune incluși în eșantion și a verificat aceste date ulterior. Verificările au vizat numai datele suplimentare furnizate care nu fuseseră solicitate anterior și au asigurat fiabilitatea datelor pe care Comisia și-a întemeiat, în cele din urmă, constatările.

(635)

În ceea ce privește calcularea marjei sale specifice de prejudiciu, producătorul-exportator Shougang Group a susținut că datele pentru două tipuri de produse nu erau luate în considerare.

(636)

În urma examinării acestei afirmații, Comisia a acceptat-o. Prin urmare, marja de prejudiciu pentru Shougang Group a scăzut de la 31,9 % la 31,5 %.

8.3. Măsurile definitive

(637)

Ancheta antisubvenție s-a desfășurat în paralel cu o anchetă privind măsurile antidumping și s-a limitat la amenințarea cu prejudiciul. Având în vedere aplicarea regulii taxei celei mai mici și faptul că sumele definitive ale subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii exprimate pe o bază ad valorem sunt mai mici decât nivelul de eliminare a prejudiciului, Comisia ar trebui să instituie taxa compensatorie definitivă la nivelul sumele definitive ale subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite și ulterior să instituie taxa antidumping definitivă până la nivelul relevant de eliminare a prejudiciului. Totuși, întrucât regulamentul antidumping definitiv a fost deja adoptat la 6 aprilie 2017, a fost necesar să se modifice respectivul regulament pentru a se ține seama în acesta de constatările prezente.

(638)

Pe baza acestei metodologii și a faptelor în speță, în special de faptul că prezenta anchetă nu a aplicat măsuri compensatorii niciunei subvenții la export, măsurile sunt limitate de marja de prejudiciu, Comisia considerând că nu se pune problema „dublei contabilizări” în acest caz.

(639)

(640)

Pentru ceilalți producători-exportatori chinezi cooperanți neincluși în eșantion, enumerați în anexă, nivelul taxei definitive se stabilește la media ponderată a nivelurilor taxelor stabilite pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(641)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care taxele vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

Tabelul 24

Taxa compensatorie definitivă

Producători-exportatori chinezi	Marja de dumping (stabilită în cadrul anchetei antidumping)	Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii	Nivelul de eliminare a prejudiciului	Nivelul taxei compensatorii	Taxa antidumping
Benxi Group	97,3 %	28,5 %	28,1 %	28,1 %	0 %
Hesteel Group	95,5 %	7,8 %	18,1 %	7,8 %	10,3 %
Jiangsu Shagang Group	106,9 %	4,6 %	35,9 %	4,6 %	31,3 %
Shougang Group	Nu a făcut parte din eșantion în cadrul anchetei antidumping	38,6 %	31,5 %	31,5 %	0 %
Alte societăți care au cooperat atât la ancheta antisubvenție cât și la ancheta antidumping	100,5 %	17,1 %	27,9 %	17,1 %	10,8 %
Alte societăți care au cooperat la ancheta antidumping dar nu au cooperat la ancheta antisubvenție	100,5 %	38,6 %	35,9 %	35,9 %	0 %
Toate celelalte societăți	106,9 %	38,6 %	35,9 %	35,9 %	0 %

(642)

Nivelul taxei individuale antidumping și antisubvenție menționat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza concluziilor prezentelor anchete. Prin urmare, el reflectă situația constatată în cazul societății în cauză în cursul anchetelor respective. Acest nivel al taxei (spre deosebire de taxa aplicabilă la nivel național „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză și fabricate de societatea menționată. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(643)

„Hebei Iron & Steel Group Co., Ltd” și-a schimbat denumirea în „Hesteel Group Co., Ltd.” în cursul anchetei. Unele dintre societățile sale afiliate și-au schimbat, de asemenea, denumirea. Comisia a confirmat aceste schimbări de denumire.

(644)

O societate poate cere aplicarea nivelului individual al taxei dacă modifică ulterior numele entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei. Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(645)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei compensatorii, nivelul taxei pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul PA.

9. COMUNICAREA CONSTATĂRILOR

(646)

Părțile interesate au fost informate de faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză.

(647)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (107).

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite originare din Republica Populară Chineză. Produsul în cauză nu include:

—	produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

—	produsele din oțel de scule și oțeluri rapide;

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de cel puțin 600 mm; și

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10 (cod TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (cod TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (cod TARIC 7226191090), 7226 91 91 și 7226 91 99.

(2) Se stabilește după cum urmează nivelul taxei compensatorii definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:

Țară	Societate	Taxă compensatorie definitivă	Codul adițional TARIC
Republica Populară Chineză	Bengang Steel Plates Co., Ltd.	28,1 %	C157
	Handan Iron & Steel Group Han-Bao Co., Ltd.	7,8 %	C158
	Hesteel Co., Ltd. Tangshan Branch (108)	7,8 %	C159
	Hesteel Co., Ltd. Chengde Branch (109)	7,8 %	C160
	Zhangjiagang Hongchang Plate Co., Ltd.	4,6 %	C161
	Zhangjiagang GTA Plate Co., Ltd.	4,6 %	C162
	Shougang Jingtang United Iron and Steel Co. Ltd.	31,5 %	C164
	Beijing Shougang Co. Ltd., Qian'an Iron & Steel branch	31,5 %	C208
	Alte societăți cooperante enumerate în anexă	17,1 %	A se vedea anexa
	Toate celelalte societăți	35,9 %	C999

(3) Aplicarea nivelurilor taxelor compensatorii individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de produse plate din oțel laminate la cald, vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1) Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 se înlocuiește cu următorul text:

(1)„(2) Se stabilește după cum urmează nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:

Țară	Societate	Taxă antidumping definitivă	Cod adițional TARIC
Republica Populară Chineză	Bengang Steel Plates Co., Ltd.	0 %	C157
	Handan Iron & Steel Group Han-Bao Co., Ltd.	10,3 %	C158
	Hesteel Co., Ltd. Tangshan Branch (110)	10,3 %	C159
	Hesteel Co., Ltd. Chengde Branch (111)	10,3 %	C160
	Zhangjiagang Hongchang Plate Co., Ltd.	31,3 %	C161
	Zhangjiagang GTA Plate Co., Ltd.	31,3 %	C162
	Shougang Jingtang United Iron and Steel Co. Ltd.	0 %	C164
	Beijing Shougang Co. Ltd., Qian'an Iron & Steel branch	0 %	C208
	Angang Steel Company Limited	10,8 %	C150
	Inner Mongolia Baotou Steel Union Co., Ltd.	0 %	C151
	Jiangyin Xingcheng Special Steel Works Co., Ltd.	0 %	C147
	Shanxi Taigang Stainless Steel Co., Ltd.	0 %	C163
	Maanshan Iron & Steel Co., Ltd	10,8 %	C165
	Rizhao Steel Wire Co., Ltd.	10,8 %	C166
	Rizhao Baohua New Material Co., Ltd.	10,8 %	C167
	Tangshan Yanshan Iron and Steel Co., Ltd.	0 %	C168
	Wuhan Iron & Steel Co., Ltd.	10,8 %	C156
	Toate celelalte societăți	0 %	C999

(2) Articolul 1 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 se înlocuiește cu următorul text:

(2)„(5) În cazul în care orice nou producător-exportator din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei suficiente probe care să dovedească faptul că:

(a)	nu a exportat în Uniune produsul descris la alineatul (1) în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (perioada de anchetă);

(b)	nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor antidumping instituite prin acest regulament;

(c)	a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune.

Articolul 1 alineatul (2) poate fi modificat prin adăugarea noului producător-exportator pe lista societăților identificate în tabel și care fac obiectul unei taxe individuale care nu depășește nivelul taxei aplicabile acelor societăți care au cooperat la ancheta antidumping dar nu au cooperat la ancheta antisubvenție, și anume 0 %.”

Articolul 3

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei se abrogă.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 8 iunie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(2) Acest regulament a fost înlocuit de la 30 iunie 2016 de Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).

(3) JO C 172, 13.5.2016, p. 29.

(4) Termenul „GC” este utilizat în prezentul regulament în sens larg, incluzând Consiliul de Stat, precum și toate ministerele, departamentele, agențiile și administrațiile de la nivel central, regional sau local.

(5) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO C 58, 13.2.2016, p. 9).

(6) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina (JO C 246, 7.7.2016, p. 7).

(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 92, 6.4.2017, p. 68).

(8) Procesul de laminare la rece presupune trecerea unei folii sau benzi – care anterior a fost laminată la cald și decapată – prin rulouri reci, adică sub temperatura de înmuiere a metalului.

(9) Introducere la cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică.

(10) Capitolul 17 secțiunea 1 din cel de-al 12-lea plan cincinal, sublinierea ne aparține.

(11) Idem.

(12) Capitolul III articolul 12 din Decizia nr. 40.

(13) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului (JO L 73, 15.3.2013, p. 16), considerentul 182 (Oțel cu acoperire organică).

(14) Funcția CNDR este, printre altele, de a formula și pune în aplicare strategii de dezvoltare economică și socială națională, planuri anuale și planuri de dezvoltare pe termen mediu și lung.

(15) W. Maliszwewski/S. Arslanalp/J. Caparusso și alții, „Resolving China's Corporate Debt Problem” (Rezolvarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), Documentul de lucru al FMI, WP/16/203 din octombrie 2016.

(16) WT/DS379/AB/R (SUA – Taxe antidumping și compensatorii asupra anumitor produse din China), Raportul Organului de Apel, din 11 martie 2011, DS 379, punctul 318. A se vedea, de asemenea, WT/DS436/AB/R [SUA – Carbon Steel (India)], Raportul Organului de Apel din 8 decembrie 2014, punctele 4.9-4.10, 4.17-4.20 și WT/DS437/AB/R (Statele Unite – Măsuri privind taxele compensatorii asupra anumitor produse din China), Raport al organului de apel din 18 decembrie 2014, punctul 4.92.

(17) Articolul 2 din „Regulamentul interimar privind consiliile de supraveghere ale unor instituții financiare importante deținute de stat”, Decretul nr. 293 al Consiliului de Stat, publicat la 15 martie 2000.

(18) The People's Bank of China, Valoarea de referință a dobânzii pentru împrumuturile instituțiilor financiare exprimată în RMB.

(19) Procesul-verbal al reuniunii dintre Shougang Jingtang și consorțiul bancar, 2013, elementul de probă 14 din dosarul de verificare al Shougang pentru versiunea în limba engleză, și anexa 13.3 în răspunsul de clarificare pentru versiunea chineză.

(20) WT/DS/296 (DS296 Statele Unite ale Americii – Anchetă privind taxa compensatorie pentru memorie dinamică cu acces aleator (DRAMS) din Coreea), Raportul Organului de Apel din 21 februarie 2005, punctul 116.

(21) Raportul Organului de Apel, DS 296, punctul 116.

(22) Raportul Organului de Apel, DS 296, punctul 115.

(23) Raportul Organului de Apel, DS 296, punctul 114, care este de acord cu Raportul completului de judecată, DS 194, punctul 8.31. în acest sens.

(24) WT/DS194/R, Raportul grupului special, SUA – Limitarea exporturilor, punctul 8.29.

(25) Raportul Organului de Apel, DS 296, punctele 110-111.

(26) WT/DS353/AB/R, Raportul Organului de apel, SUA – Aeronave (a doua plângere), punctul 753.

(27) WT/DS316/R, Raportul grupului special, CE – Aeronave, punctul 7.919.

(28) Documentul de lucru al FMI „Resolving China's Corporate Debt Problem” (Rezolvarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.

(29) Articolul X punctul II din Orientările CBRC privind clasificarea împrumuturilor bazate pe riscuri.

(30) De asemenea, exemplul BNP Paribas, furnizat de guvernul chinez exprimă același punct de vedere.

(31) Orientări privind calculul valorii subvenției în cadrul anchetelor de stabilire a taxelor compensatorii (JO C 394, 17.12.1998, p. 6).

(32) Raportul grupului special, CE – DRAMS, punctul 7.213.

(33) Raportul grupului special, CE – DRAMS, punctul 7.212.

(34) Raportul grupului special, CE – DRAMS, punctul 7.178.

(35) Raportul grupului special, CE – DRAMS, punctul 7.212.

(36) WT/DS294/AB/R (SUA – Reducerea la zero), Raportul Organului de Apel din 18 aprilie 2006, punctul 198; și WT/DS438/AB/R (Argentina – Restricții la import), Raportul Organului de Apel din 15 ianuarie 2015, punctul 5 108.

(37) Nie Huiha, Jiang Ting, Fang Mingyue, „China's zombie firms: cause, consequence and cure”, (Firmele zombi din China: cauză, efect și tratament) Universitatea Renmin, 2016.

(38) WT/DS/294/AB/R, Raportul Organului de Apel din 18 aprilie 2006, SUA – Reducerea la zero, punctul 204.

(39) G/STR/N/15/CHN, Întreprinderi comerciale de stat – notificări noi și complete în conformitate cu articolul XVII:4(a) din GATT 1994 și cu punctul 1 din Înțelegerea privind interpretarea articolului XVII, 19 octombrie 2015.

(40) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (JO L 73, 15.3.2013, p. 16), considerentul 182 (Oțel cu acoperire organică).

(41) Articolul 24 din Ordinul no. 35 al CNDR (Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice): „Pentru orice proiect care nu este conform cu politicile de dezvoltare pentru industria siderurgică și nu a făcut obiectul unei examinări și aprobări sau în cazul în care examinarea și aprobarea acestuia nu este conformă cu dispozițiile relevante, Departamentul de Stat pentru terenuri și resurse nu îndeplinește formalitățile privind drepturile de utilizare a terenurilor.”

(42) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/366 al Comisiei din 1 martie 2017 de instituire a unei taxe compensatorii definitive pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului și de încheiere a anchetei de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1037 (JO L 56, 3.3.2017, p. 1) (Panouri solare).

(43) A se vedea, printre altele, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 452/2011 al Consiliului (JO L 128, 14.5.2011, p. 18) (hârtia cretată de calitate superioară), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului (JO L 73, 15.3.2013, p. 16), (oțel cu acoperire organică), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/366 al Comisiei (JO L 56, 3.3.2017, p. 1), (panouri solare), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei (JO L 367, 23.12.2014, p. 22) (fibre de sticlă cu filament), Decizia de punere în aplicare 2014/918/UE a Comisiei (JO L 360, 17.12.2014, p. 65) (fibre discontinue din poliester).

(44) Astfel cum a admis Tribunalul în cauza T-444/11 Gold East Paper și Gold Huacheng Paper/Consiliul, hotărârea Tribunalului din 11 septembrie 2014, ECLI:EU:T:2014:773.

(45) https://en.wikipedia.org/wiki/Liaoning.

(46) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 al Consiliului din 6 mai 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză (JO L 128, 14.5.2011, p. 1) (hârtia cretată de calitate superioară).

(47) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 al Consiliului (JO L 128, 14.5.2011, p. 1) (hârtie cretată de calitate superioară), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/366 al Comisiei (JO L 56, 3.3.2017, p. 1) (panouri solare).

(48) JO C 394, 17.12.1998, p. 6.

(49) Cum ar fi, de exemplu, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 al Consiliului (JO L 128, 14.5.2011, p. 1) (hârtie cretată de calitate superioară), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului (JO L 73, 11.3.2013, p. 16) (oțel cu acoperire organică), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/366 al Comisiei (JO L 56, 3.3.2017, p. 1) (panouri solare), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei (JO L 367, 23.12.2014, p. 22) (fibre de sticlă cu filament), Decizia de punere în aplicare (UE) 2014/918 a Comisiei (JO L 360, 17.12.2014, p. 65) (fibre discontinue din poliester).

(50) Pe baza valorii celei mai ridicate a subvenției constatate pentru acest tip de granturi, care corespunde valorii subvenției constatate pentru Shougang Group.

(51) Pe baza valorii celei mai ridicate a subvenției constatate pentru acest tip de granturi, care corespunde valorii subvenției constatate pentru Shougang Group.

(52) WT/DS489/7 din 19 aprilie 2016, Memorandum de înțelegere între Republica Populară Chineză și Statele Unite ale Americii legat de litigiul privind China – Măsurile legate de programele privind bazele de demonstrare și platformele de servicii comune (DS489).

(53) A se vedea WT/DS46/R, Brazilia – Aeronave, Raportul privind Grupul.

(54) A se vedea, de asemenea, mutatis mutandi, WT/DS294/AB/RW, Practica reducerii la zero de către SUA (articolul 21.5 DSU), raportul Organului de Apel din 14 mai 2009, punctul 453.

(55) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1328 al Comisiei din 29 iulie 2016 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (JO L 210, 4.8.2016, p. 1).

(56) Această concluzie este conformă cu concluzia GC în avizul său din 26 august 2016, potrivit căruia „industria UE nu a suferit prejudicii materiale în cursul perioadei luate în considerare” (a se vedea avizul GC, 26 august 2016, considerentul 298). Pe de altă parte, pe baza datelor colectate, Comisia nu este de acord cu concluzia GC potrivit căreia industria din UE „nu se găsea, în plus, într-o situație vulnerabilă la sfârșitul PA” (a se vedea avizul GC, 26 august 2016, considerentul 298).

(57) Hotărârea din 29 ianuarie 2014, ECLI:EU:T:2014:35. Această hotărâre a fost confirmată la 7 aprilie 2016 de Curtea de Justiție în cauzele conexate C-186/14 și C-193/14 P ArcelorMittal Tubular Products Ostrava și Alții/Hubei, ECLI:EU:C:2016:209.

(58) Regulamentul (CE) nr. 926/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 19).

(59) Hotărârea din 29 ianuarie 2014, cauza T-528/09 Hubei Xinyegang Steel/Council, ECLI:EU:T:2014:35, paragraful 61.

(60) Organizația Mondială a Comerțului, WT/DS132/R, 28 ianuarie 2000, Mexic – ancheta antidumping privind siropul de porumb cu concentrație ridicată de fructoză (HFCS) provenit din Statele Unite – Raport al Grupului special, considerentul 7.140, pagina 214. Grupul special al OMC a declarat următoarele într-o cauză antidumping: „pentru a concluziona că există o amenințare cu producerea unui prejudiciu material pentru o industrie internă care nu pare a fi prejudiciată la momentul actual, în pofida efectelor importurilor care au făcut obiectul unui dumping efectuate în perioada de anchetă, este necesar să fie înțeleasă situația actuală a industriei respective în context. Simplul fapt că importurile care fac obiectul unui dumping vor crește și vor avea efecte adverse asupra prețurilor nu conduce, ipso facto, la concluzia că industria internă va suferi un prejudiciu – dacă industria este într-o stare foarte bună sau dacă există și alți factori în joc, importurile care fac obiectul unui dumping pot să nu reprezinte o amenințare cu producerea unui prejudiciu.” Acest raționament poate fi transpus și în cauzele antisubvenție. [Subliniere adăugată de Comisie.]

(61) Hotărârea Curții de Justiție din 7 aprilie 2016 în cauza C-186/14 P ArcelorMittal Tubular Products Ostrava and Others/Hubei, ECLI:EU:C:2016:209, considerentul 72, care confirmă hotărârea Curții de Justiție din 29 ianuarie 2014 în cauza T-528/09 Hubei Xinyegang Steel/Consiliu, ECLI:EU:T:2014:35.

(62) Avizul GC, 26 august 2016, considerentul 336 și următoarele.

(63) JO L 210, 4.8.2016, p. 27.

(64) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1778 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 272, 7.10.2016, p. 33).

(65) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, Bruxelles, 16.3.2016, COM (2016) 155 final, Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa.

(66) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1329 al Comisiei din 29 iulie 2016 de percepere a taxei antidumping definitive pentru importurile înregistrate de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (JO L 210, 4.8.2016, p. 27).

(67) World Steel in figures 2015, World Steel Association, p. 14, http//www.worldsteel.org/publications/bookshop/product-details.~World-Steel-in-Figures-2015~PRODUCT~World-Steel-in-Figures-2015~.html

(68) COM(2016) 155 final, Bruxelles, 16.3.2016, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa, p. 2.

(69) OCDE, DSTI/SU/SC(2015)8/Final, Directorate for Science, Technology and Innovation, Capacity developments in the world steel industry, Table 1, p. 10 (Direcția pentru Știință, Tehnologie și Inovare, Evoluția capacităților în industria siderurgică mondială, tabelul 1, p. 10), http://www.oecd.org/officialdocuments/publicdisplaydocumentpdf/?cote=DSTI/SU/SC(2015)8/FINAL&docLanguage=En

(70) World Steel Association, World Steel in Figures 2016, tabelul „principalele țări producătoare de oțel în 2014 și 2015”, p. 9, http://www.worldsteel.org/media-centre/press-releases/2016/World-Steel-in-Figures-2016-is-available-online.html

(71)

Sursa datelor privind capacitatea: OCDE [OCDE, DSTI/SU/SC(2016)6/Final, 5 septembrie 2016, Directorate for Science, Technology and Innovation, Anexa „Updated steelmaking capacity figures and a proposed framework for enhancing capacity monitoring activity” (Cifre privind capacitatea actualizată de producție a oțelului și un cadru propus pentru îmbunătățirea activității de monitorizare a capacității), p. 7 și următoarele.]

(72)

Sursa datelor privind producția: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2015 [World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2016 table 1 on pages 1 and 2 and table 13 on page 35 (Anuarul statistic al siderurgiei, tabelul 1 de la paginile 1 și 2 și tabelul 13 de la pagina 35), http://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html.]

(73) OCDE – Direcția pentru pentru Știință, Tehnologie și Inovare (2015): „Excess capacity in the global steel industry: the current situation and ways forward” (Capacitatea excedentară în industria siderurgică mondială: situația actuală și căile de urmat), Technology and Industry Policy Papers, Nr. 18, OECD Publishing, paginile 5 și 6. http://dx.doi.org/10.1787/5js65x46nxhj-en.

(74) Document transmis de Dentons în numele Asociației pentru fier și oțel din China (CISA) și a membrilor acesteia, Observații în cadrul procedurii antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză, 21 martie 2016, alineatul (24), pagina 7.

(75) Report of the OECD Steel Committee, 13 March 2017, Capacity developments in the world steel industry, paragraph 14. (Raport al Comitetului pentru oțel al OCDE, 13 martie 2017, Evoluția capacităților în industria siderurgică mondială, punctul 14).

(76) Articol de presă Reuters, China's zombie steel mills fire up furnaces, worsen global glut (Oțelăriile „fantom” din China aprind furnalele, sporesc capacitatea excedentară), http://in.reuters.com/article/china-steel-overcapacity-idINKCN0XI070

(77) Articol de presă Reuters, BHP says over 50 million tonnes of steel capacity restarted in China (BHP afirmă că în China a fost redemarată o capacitate de producție a oțelului de peste 50 de milioane de tone), http://www.reuters.com/article/us-bhp-china-idUSKCN0YA09E.

(78) World Steel Association, media centre, June 2016 crude steel production (Asociația Mondială a Oțelului, centrul de mass-media, Producția de oțel brut din iunie 2016), https://www.worldsteel.org/media-centre/press-releases/2016/June-2016-crude-steel-production0.html.

(79) Report of the OECD Steel Committee, 13 March 2017, Capacity developments in the world steel industry, paragraph 14. (Raport al Comitetului pentru oțel al OCDE, 13 martie 2017, Evoluția capacităților în industria siderurgică mondială).

(80) Raportul Comitetului pentru oțel al OCDE, 8-9 septembrie 2016, Updated steelmaking capacity figures and a proposed framework for enhancing capacity monitoring activity (Cifre privind capacitatea actualizată de producție a oțelului și un cadru propus pentru îmbunătățirea activității de monitorizare a capacității).

(81) World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2015 table 1 on page 2 and table 13 on page 35(Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al siderurgiei, tabelul 1 de la pagina 2 și tabelul 13 de la pagina 35), http://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html.

(82) Eșantionul a fost alcătuit din 679,4 milioane de tone de exporturi chineze de produs similar pentru anul 2015 și din 343,8 milioane de tone de exporturi chineze de produs similar pentru primele 6 luni ale anului 2016.

(83) Worldsteel Short Range Outlook 2014 – 2015, World Steel Association, https://www.worldsteel.org/media-centre/press-releases/2015/worldsteel-Short-Range-Outlook-2015-2016.html.

(84) A se vedea și considerentul 444 pentru ușoara scădere a stocurilor la producătorii din Uniune incluși în eșantion, exprimată ca procent din producție.

(85) Richard Lu, The downside Chinese steel demand scenario: gory details (Scenariul pesimist al cererii de oțel din China), http://www.crugroup.com/about-,cru/cruinsight/The_downside_Chinese_steel_demand_scenario_gory_details, 15 iulie 2016.

(86) A se vedea și considerentul 443 pentru ușoara scădere a stocurilor la producătorii din Uniune incluși în eșantion, exprimată ca procent din producție.

(87) Platts, articol de presă, European steel producers on the offensive, but will price increases stick?(Producătorii de oțel sunt în ofensivă însă creșterea prețurilor se va menține?) Articol, http://blogs.platts.com/2016/04/05/european-steel-producers-on-offensive/, 4 mai 2016.

(88) Platts, articol de presă, 2017 could be a huge year for the European steel industry, (2017 ar putea fi un an important pentru industria siderurgică europeană) http://blogs.platts.com/2017/03/08/2017-european-steel-industry/, 8 martie 2017.

(89) „Asociația Mondială a Oțelului, The Chinese steel industry, A monthly update for world steel members” (Industria siderurgică chineză, o informare lunară pentru membrii mondiali ai sectorului), ediția 115, iunie 2016.

(90) Asociația Mondială a Oțelului, Extract from Worldsteel monthly update on the Chinese steel industry (Extras din informarea lunară privind industria siderurgică din China), octombrie 2016.

(91) Marketrealist, articol de presă, Are rising Chinese steel inventories a risk for steel investors? (Creșterea stocurilor de oțel chinezesc reprezintă un risc pentru investitorii din sectorul siderurgiei?) http://marketrealist.com/2017/03/are-rising-chinese-steel-inventories-a-risk-for-steel-investors/, 1 martie 2017.

(92) Reuters, articol de presă, China's surging steel, iron ore inventories at odds with price gains: (Stocurile sporite de oțel și minereu de fier din China, în contradicție cu câștigurile obținute din prețuri: Russell, http://www.reuters.com/article/us-column-russell-ironore-china-idUSKBN1610FI, 22 februarie 2017.

(93) Platts, articol de presă, 2017 could be a huge year for the European steel industry, (2017 ar putea fi un an enorm pentru industria siderurgică europeană) http://blogs.platts.com/2017/03/08/2017-european-steel-industry/, 8 martie 2017.

(94) După cum s-a menționat anterior, la 7 iulie 2016, Comisia a deschis o anchetă privind importurile care fac obiectul unui dumping ale aceluiași produs, originar, printre altele, din Rusia. Cu toate acestea, deschiderea respectivei anchete nu anticipează rezultatul prezentei anchete.

(95)

Sursa datelor privind capacitatea: OCDE [OCDE, DSTI/SU/SC(2015)8/Final, Directorate for Science, Technology and Innovation, Capacity developments in the world steel industry, Table 1, p. 10 (Direcția pentru Știință, Tehnologie și Inovare, Evoluția capacităților în industria siderurgică mondială, tabelul 1, p. 10), http://www.oecd.org/officialdocuments/publicdisplaydocumentpdf/?cote=DSTI/SU/SC(2015)8/FINAL&docLanguage=En].

(96)

Sursa datelor privind producția: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2015 [Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al siderurgiei 2015, tabelul 1 de la paginile 1 și 2 și tabelul 13 de la pagina 35, http://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html].

(97) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina (JO C 246, 7.7.2016, p. 7).

(98) Avizul GC, 26 august 2016, considerentele 362-366.

(99) Extras din cel mai recent studiu de tip ascendent al CE privind prețurile și costurile energiei realizat de un consorțiu de consultanți, inclusiv Ecofys și CEPS, iulie 2016.

(100) Avizul GC, 26 august 2016, considerentele 367-370.

(101) A se vedea Decizia nr. 284/2000/CECO a Comisiei din 4 februarie 2000 de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din fier sau din oțeluri nealiate, cu o lățime de minimum 600 mm, neplacate și neacoperite, în rulouri, simplu laminate la cald, originare din India și Taiwan și de acceptare a angajamentelor oferite de anumiți producători-exportatori și de încheiere a procedurii antidumping privind importurile originare din Africa de Sud (JO L 31, 5.2.2000, p. 44), considerentul 338.

(102) Opinia GC, versiune deschisă, 26 august 2016, considerentul 311, p. 114.

(103) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1246 al Comisiei din 28 iulie 2016 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză (JO L 204, 29.7.2016, p. 70), considerentul 127.

(104) Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2320/97 și (CE) nr. 348/2000 ale Consiliului și de încheiere a reexaminării intermediare și a reexaminării în temeiul expirării măsurilor a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și România și de încheiere a reexaminării intermediare a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia, România, Croația și Ucraina (JO L 175, 29.6.2006, p. 4), considerentul 233.

(105) A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1328 al Comisiei din 29 iulie 2016 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (JO L 210, 4.8.2016, p. 1), considerentul 156.

(106) McKinsey & Company, Laying the foundations for a financially sound industry, reuniunea Comitetului pentru oțel al OCDE din 5 decembrie 2013, p. 7.

(107) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21).

(108) Anterior „Hebei Iron & Steel Co., Ltd. Tangshan Branch”.

(109) Anterior „Hebei Iron & Steel Co., Ltd. Chengde Branch”.

(110) Anterior «Hebei Iron & Steel Co., Ltd. Tangshan Branch».

(111) Anterior «Hebei Iron & Steel Co., Ltd. Chengde Branch».”

ANEXĂ

Țară	Denumire	Codul adițional TARIC
RPC	Angang Steel Company Limited	C150
RPC	Maanshan Iron & Steel Co., Ltd	C165
RPC	Rizhao Steel Wire Co., Ltd.	C166
RPC	Rizhao Baohua New Material Co., Ltd.	C167
RPC	Wuhan Iron & Steel Co., Ltd.	C156

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 146

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 60 9 iunie 2017

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2017/964 al Consiliului din 8 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/965 al Consiliului din 8 iunie 2017 privind punerea în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/150	6
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/966 al Comisiei din 1 iunie 2017 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Connemara Hill Lamb/Uain Sléibhe Chonamara (IGP)]	8
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/967 al Comisiei din 8 iunie 2017 prin care se acordă Republicii Capului Verde o derogare temporară de la normele privind originea preferențială prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 în ceea ce privește preparatele sau conservele de fileuri de ton	10
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/968 al Comisiei din 8 iunie 2017 prin care se acordă Republicii Capului Verde o derogare temporară de la normele privind originea preferențială prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 în ceea ce privește preparatele sau conservele de fileuri de macrou și preparatele sau conservele de fileuri de melvă sau ton negru	13
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză	17
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/970 al Comisiei din 8 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007 al Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene	129
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2017/971 a Consiliului din 8 iunie 2017 de stabilire a modalităților de planificare și conducere pentru misiunile PSAC militare neexecutive ale UE și de modificare a Deciziilor 2010/96/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor de securitate somaleze, 2013/34/PESC privind o misiune militară a Uniunii Europene pentru a contribui la instruirea forțelor armate maliene (EUTM Mali) și (PESC) 2016/610 privind o misiune PSAC de instruire militară a Uniunii Europene în Republica Centrafricană (EUTM RCA)	133
	*	Decizia (PESC) 2017/972 a Consiliului din 8 iunie 2017 de actualizare și modificare a listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică articolele 2, 3 și 4 din Poziția comună 2001/931/PESC privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului și de modificare a Deciziei (PESC) 2017/154	139
	*	Decizia (PESC) 2017/973 a Consiliului din 8 iunie 2017 de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX KOSOVO) ( *1 )	141
	*	Decizia (PESC) 2017/974 a Consiliului din 8 iunie 2017 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului	143
	*	Decizia de punere în aplicare (PESC) 2017/975 a Consiliului din 8 iunie 2017 privind punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2016/849 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene	145
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/976 a Comisiei din 7 iunie 2017 privind aprobarea deciziei de exceptare în temeiul articolului 9 din Directiva 96/67/CE a Consiliului cu privire la furnizarea de anumite servicii de handling la sol în aeroportul din Tallinn (AS Tallinna Lennujaam) [notificată cu numărul C(2017) 3798]	150
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/977 a Comisiei din 8 iunie 2017 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/247 privind măsurile de protecție vizând focarele de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2017) 3962] ( 1 )	155

	Rectificări
*	Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/907 al Consiliului din 29 mai 2017 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria ( JO L 139, 30.5.2017 )	159
*	Rectificare la Decizia (PESC) 2017/917 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei ( JO L 139, 30.5.2017 )	159

	Nume	Pseudonim	Date de identificare	Data desemnării de către ONU	Expunere de motive
40.	Cho Il U	Cho Il Woo	Data nașterii: 10.5.1945 Locul nașterii: Musan, provincia Hamgyo’ng de Nord, RPDC Cetățenia: RPDC Pașaport nr: 736410010	2.6.2017	Director al celui de al cincilea birou al Biroului General de Recunoaștere. Cho este considerat a fi responsabil de operațiunile de spionaj din străinătate și de colectarea de informații operative externe pentru Republica Populară Democrată Coreeană.
41.	Cho Yon Chun	Jo Yon Jun	Data nașterii: 28.9.1937 Cetățenia: RPDC	2.6.2017	Director adjunct al Departamentului de Organizare și Orientare, care dirijează numirile personalului-cheie al Partidului Muncitorilor din Coreea și al armatei RPDC.
42.	Choe Hwi		Anul nașterii: 1954 sau 1955 Cetățenia: RPDC Sexul: masculin Adresa: RPDC	2.6.2017	Primul adjunct al directorului Departamentului de Agitație și Propagandă al Partidului Muncitorilor din Coreea, care controlează toate media din RPDC și este utilizat de guvern pentru a controla publicul.
43.	Jo Yong-Won	Cho Yongwon	Data nașterii: 24.10.1957 Cetățenia: RPDC Sexul: masculin Adresa: RPDC	2.6.2017	Director adjunct al Departamentului de Organizare și Orientare al Partidului Muncitorilor din Coreea, care dirijează numirile personalului-cheie al Partidului Muncitorilor din Coreea și al armatei RPDC.
44.	Kim Chol Nam		Data nașterii: 19.2.1970 Cetățenia: RPDC Pașaport nr: 563120238 Adresa: RPDC	2.6.2017	Președinte al Korea Kumsan Trading Corporation, societate care achiziționează materiale pentru Biroul General al Energiei Atomice și folosește drept rută de finanțare a RPDC.
45.	Kim Kyong Ok		Anul nașterii: 1937 sau 1938 Cetățenia: RPDC Adresa: Phenian, RPDC.	2.6.2017	Director adjunct al Departamentului de Organizare și Orientare, care dirijează numirile personalului-cheie al Partidului Muncitorilor din Coreea și al armatei RPDC.
46.	Kim Tong-Ho		Data nașterii: 18.8.1969 Cetățenia: RPDC Pașaport nr: 745310111 Sexul: masculin Adresa: Vietnam	2.6.2017	Reprezentantul în Vietnam al Tanchon Commercial Bank, care este principala entitate financiară a RPDC pentru vânzarea de arme și de elemente de rachete.
47.	Min Byong Chol	Min Pyo'ng-ch'o'l; Min Byong-chol; Min Byong Chun	Data nașterii: 10.8.1948 Cetățenia: RPDC Sexul: masculin Adresa: RPDC	2.6.2017	Membru al Departamentului de Organizare și Orientare al Partidului Muncitorilor din Coreea, care dirijează numirile personalului-cheie al Partidului Muncitorilor din Coreea și al armatei RPDC.
48.	Paek Se Bong		Data nașterii: 21.3.1938 Cetățenia: RPDC	2.6.2017	Paek Se Bong este fost președinte al Celui de al doilea Comitet Economic, fost membru al Comisiei Naționale de Apărare și fost director adjunct al Departamentului pentru Industria Munițiilor (DIM).
49.	Pak Han Se	Kang Myong Chol	Cetățenia: RPDC Pașaport nr: 290410121 Adresa: RPDC	2.6.2017	Vicepreședinte al Celui de al doilea Comitet Economic, care supervizează producția rachetelor balistice ale RPDC și conduce activitățile Korea Mining Development Corporation, principalul comerciant de arme al RPDC cel mai important traficant de armament și principalul exportator de produse și echipamente aferente rachetelor balistice și armelor convenționale.
50.	Pak To Chun	Pak Do Chun	Data nașterii: 9.3.1944 Cetățenia: RPDC	2.6.2017	Pak To Chun este fost secretar al Departamentului pentru Industria Munițiilor (DIM) și în prezent este consultant pe probleme legate de programe nucleare și de rachete. Este fost membru al Comisiei pentru Afaceri de Stat și membru al Biroului Politic al Partidului Muncitorilor din Coreea.
51.	Ri Jae Il	Ri, Chae-Il	Anul nașterii: 1934 Cetățenia: RPDC	2.6.2017	Director adjunct al Departamentului de Agitație și Propagandă al Partidului Muncitorilor din Coreea, care controlează toate media din RPDC și este utilizat de guvern pentru a controla publicul.
52.	Ri Su Yong		Data nașterii: 25.6.1968 Cetățenia: RPDC Pașaport nr: 654310175 Sexul: masculin Adresa: Cuba	2.6.2017	Funcționar al Korea Ryonbong General Corporation, specializat în achiziții pentru industria de apărare a RPDC și asistență în vânzările cu caracter militar ale Phenianului. Achizițiile sale sprijină probabil și programul de arme chimice al RPDC.
53.	Ri Yong Mu		Data nașterii: 25.1.1925 Cetățenia: RPDC	2.6.2017	Ri Yong Mu este vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, care coordonează și îndrumă toate aspectele militare, de apărare și de securitate ale RPDC, inclusiv achizițiile publice.

	Nume	Pseudonim	Amplasament	Data desemnării	Alte informații
43.	Kangbong Trading Corporation		RPDC	2.6.2017	Kangbong Trading Corporation a vândut, a furnizat, a transferat sau a achiziționat direct sau indirect către sau dinspre RPDC metale, grafit, cărbune sau software, veniturile sau bunurile primite putând să aducă beneficii Guvernului RPDC sau Partidului Muncitorilor din Coreea. Entitatea-mamă a Kangbong Trading Corporation este Ministerul Forțelor Armate Populare.
44.	Korea Kumsan Trading Corporation		Phenian, RPDC	2.6.2017	Coreea Kumsan Trading Corporation se află în proprietatea sau sub controlul sau acționează pentru sau în numele direct sau indirect al Biroului General pentru Energie Atomică, care supervizează programul nuclear al RPDC.
45.	Koryo Bank		Phenian, RPDC	2.6.2017	Koryo Bank își desfășoară activitatea în industria serviciilor financiare din economia RPDC și este asociată cu Biroul 38 și Biroul 39 ale PMC.
46.	Forța de Rachete Strategice a Armatei Populare Coreene	Forța de Rachete Strategice; Comandamentul Forței de Rachete Strategice a APC	Phenian, RPDC	2.6.2017	Forța de Rachete Strategice a Armatei Populare Coreene este responsabilă de toate programele de rachete balistice ale RPDC și este responsabilă de și lansările SCUD și NODONG.


	(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.
	(1) Text cu relevanță pentru SEE.