ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 60 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/890 AL CONSILIULUI
din 24 mai 2017
privind punerea în aplicare a articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 224/2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 224/2014 al Consiliului din 10 martie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Republica Centrafricană (1), în special articolul 17 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 10 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 224/2014. |
(2) |
La 17 mai 2017, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite instituit în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adăugat o persoană pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsuri restrictive. |
(3) |
Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
L. GRECH
ANEXĂ
Persoana care figurează pe lista din anexa la prezentul regulament se adaugă pe lista prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 224/2014.
A. Persoane
„12. |
Abdoulaye HISSENE [alias: a) Abdoulaye Issène; b) Abdoulaye Hissein; c) Hissene Abdoulaye; d) Abdoulaye Issène Ramadane; e) Abdoulaye Issene Ramadan; f) Issene Abdoulaye] |
Data nașterii: 1967
Locul nașterii: Ndele, Bamingui-Bangoran, Republica Centrafricană
Cetățenia: Republica Centrafricană
Pașaport nr.: Pașaport diplomatic nr. D00000897 emis de RCA, eliberat la 5 aprilie 2013 (valabil până la 4 aprilie 2018)
Adresă: a) KM5, Bangui, Republica Centrafricană; b) Nana-Grebizi, Republica Centrafricană
Data desemnării de către ONU:17 mai 2017
Alte informații: Hissène a fost ministru al tineretului și sportului în cadrul cabinetului fostului președinte al Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Anterior, el a fost șef al Convenției Patrioților pentru Justiție și Pace, un partid politic. De asemenea, el s-a impus ca lider al milițiilor armate din Bangui, în special în cartierul „PK5” (sectorul 3).
Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni:
Informații suplimentare:
|
Abdoulaye Hissène și alți membri ai ex-Séléka au colaborat cu elementele destabilizatoare anti-balaka aliate cu fostul președinte al Republicii Centrafricane (RCA), François Bozizé, inclusiv Maxime Mokom, pentru încurajarea protestelor și confruntărilor violente în septembrie 2015 ca parte a unei tentative eșuate de debarcare a guvernului în timp ce președintele tranzițional de atunci, Catherine Samba-Panza, participa la Adunarea Generală a ONU din 2015. Mokom, Hissène și alții au fost puși sub acuzare de către guvernul Republicii Centrafricane pentru diverse infracțiuni, printre care omor, incendieri, acte de tortură și jafuri, rezultate din lovitura de stat eșuată. |
|
Începând cu anul 2015, Hissène a devenit unul dintre principalii lideri ai milițiilor armate situate în cartierul „PK5” din Bangui formate din peste 100 de bărbați. Ca atare, el nu a permis libertatea de circulație și restabilirea autorității de stat în zonă, inclusiv prin taxarea ilegală a transportului și a activităților comerciale. În a doua jumătate a anului 2015, Hissène a acționat în calitate de reprezentant al „Nairobiștilor” ex-Séléka din Bangui operând în înțelegere cu luptătorii anti-balaka conduși de Mokom. Bărbații înarmați de sub controlul lui Haroun Gaye și Hissène au participat la evenimentele violente care au avut loc la Bangui, între 26 septembrie și 3 octombrie 2015. |
|
Membri ai grupului lui Hissène sunt suspectați că au fost implicați în atacul de la 13 decembrie 2015 – data referendumului constituțional – asupra vehiculului lui Mohamed Moussa Dhaffane, un lider al ex-Séléka. Hissène este acuzat de organizarea violențelor din cartierul KM5 din Bangui în urma cărora au murit cinci persoane, au fost rănite douăzeci și rezidenții au fost împiedicați să voteze la referendumul constituțional. Hissène a pus în pericol alegerile prin crearea unui ciclu de atacuri de represalii între diferite grupuri. |
|
La 15 martie 2016, Hissène a fost arestat de poliție la aeroportul Bangui M'Poko și transferat către secțiunea de cercetare și anchetă a jandarmeriei naționale. Ulterior, miliția sa l-a eliberat prin utilizarea forței și a furat o armă predată anterior de MINUSCA, ca parte a unei cereri de derogare aprobate de Comitet. |
|
La 19 iunie 2016, în urma arestării unor comercianți musulmani de forțele de securitate internă la „PK 12”, milițiile lui Gaye și Hissène au răpit cinci polițiști la Bangui. La 20 iunie, MINUSCA a încercat să elibereze polițiștii. Bărbați înarmați sub controlul lui Hissène și Gaye au schimbat focuri de armă cu forțele de menținere a păcii care încercau să elibereze ostaticii. Ca urmare, cel puțin șase persoane au fost ucise și un membru al forțelor de menținere a păcii a fost rănit. |
|
La 12 august 2016, Hissène a preluat conducerea unui convoi de 6 vehicule cu persoane puternic înarmate. Convoiul, care fugea din Bangui, a fost interceptat de MINUSCA la sud de Sibut. În drumul spre nord, convoiul a schimbat focuri de armă cu forțele interne de securitate la mai multe puncte de control. Convoiul a fost în cele din urmă oprit de MINUSCA la 40 km sud de Sibut. După mai multe schimburi de focuri, MINUSCA a capturat 11 bărbați, dar Hissène și alți câțiva au scăpat. Persoanele arestate au declarat MINUSCA că Hissène era liderul convoiului, al cărui obiectiv era de a ajunge la Bria și de a participa la Adunarea grupurilor ex-Séléka organizată de Nourredine Adam. |
|
În august și septembrie 2016, grupul de experți a călătorit de două ori la Sibut cu scopul de a inspecta bunurile convoiului lui Hissène, Gaye și Hamit Tidjani, confiscate de MINUSCA la 13 august. Grupul a inspectat și munițiile confiscate în casa lui Hissène la 16 august. Echipamente militare letale și neletale au fost recuperate din cele șase vehicule și de la persoanele reținute. La 16 august 2016, jandarmeria centrală a percheziționat casa lui Hissène din Bangui. Au fost găsite peste 700 de arme. |
|
La 4 septembrie 2016, un grup de elemente ex-Séléka venind din Kaga-Bandoro pe șase motociclete pentru a-i prelua pe Hissène și pe acoliții acestuia a deschis focul împotriva MINUSCA lângă Dékoa. În timpul acestui incident, un luptător ex-Séléka a fost ucis și doi membri ai forțelor de menținere a păcii și un civil au fost răniți.” |
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/4 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/891 AL COMISIEI
din 13 martie 2017
de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sancțiunile care trebuie aplicate în sectoarele menționate și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 37 litera (a) punctele (i), (ii), (iii) și (vi), articolul 37 literele (b) și (c), articolul 37 litera (d) punctele (i), (iii)-(vi), (viii), (x), (xi) și (xii), articolul 37 litera (e) punctul (i), articolul 173 alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (f)-(j), articolul 181 alineatul (2), articolul 223 alineatul (2) litera (a) și articolul 231 alineatul (1),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (2), în special articolul 62 alineatul (1) și articolul 64 alineatul (6) litera (a),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (3) și prevede noi norme referitoare la sectorul fructelor și legumelor și la sectorul fructelor și legumelor prelucrate. De asemenea, regulamentul menționat conferă Comisiei competența de a adopta, în acest sens, acte delegate și acte de punere în aplicare. Respectivele acte ar trebui să înlocuiască dispozițiile corespunzătoare din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (4). |
(2) |
În vederea sporirii puterii de negociere a producătorilor de fructe și legume și în scopul unei distribuiri mai echitabile a valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare, ar trebui încurajată recunoașterea organizațiilor de producători și a asociațiilor de organizații de producători. Îndeplinirea acestor obiective trebuie să se realizeze cu respectarea structurilor juridice și administrative naționale. |
(3) |
Ar trebui stabilite dispoziții referitoare la recunoașterea organizațiilor de producători în ceea ce privește produsele pentru care depun cerere. În cazurile în care se solicită recunoaștere pentru produse destinate doar prelucrării, ar trebui să se garanteze faptul că produsele respective sunt efectiv livrate în vederea prelucrării. Organizațiile de producători ar trebui să dispună de structurile necesare pentru asigurarea funcționării lor. În plus, pentru implementarea unui program operațional, organizațiile de producători ar trebui să aibă obligația de a atinge o valoare minimă a producției comercializate, valoare care ar trebui stabilită de statul membru pentru a se asigura eficiența sprijinului primit și, astfel, pentru a se contribui la consolidarea puterii de negociere a producătorilor de fructe și legume. |
(4) |
Pentru a se contribui la îndeplinirea obiectivelor regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor și pentru a se garanta desfășurarea în mod sustenabil și eficace a activităților organizațiilor de producători, este necesar să existe stabilitate în cadrul organizațiilor de producători. Prin urmare, trebuie prevăzută o perioadă minimă pentru aderarea la o organizație de producători. Competența de a stabili perioadele de preaviz și datele la care poate intra în vigoare renunțarea la calitatea de membru ar trebui să revină statelor membre. |
(5) |
În cazul în care o organizație de producători este recunoscută pentru un produs în cazul căruia este necesară disponibilitatea unor mijloace tehnice, ar trebui să se permită furnizarea respectivelor mijloace tehnice prin intermediul membrilor sau filialelor organizației, prin intermediul unei asociații de organizații de producători a cărei membră este sau prin intermediul externalizării. |
(6) |
Activitățile principale și esențiale ale unei organizații de producători ar trebui să fie legate de concentrarea ofertei și de comercializarea propriilor produse, astfel încât să se consolideze puterea de negociere a producătorilor de fructe și legume și să se obțină o distribuire mai echitabilă a beneficiilor generate de-a lungul lanțului de aprovizionare. Totuși, organizațiilor de producători ar trebui să li se permită să se implice în alte activități, comerciale sau de altă natură. Ar trebui încurajată cooperarea între organizațiile de producători, iar în acest sens ar trebui ca organizațiilor de producători să li se permită să comercializeze fructe și legume cumpărate doar de la o altă organizație de producători recunoscută, cu condiția ca valoarea respectivelor produse să nu fie inclusă în calcularea valorii producției comercializate, nici în ceea ce privește activitatea principală, nici în ceea ce privește celelalte activități. |
(7) |
Deși activitatea principală a unei organizații de producători constă în concentrarea ofertei și comercializarea produselor propriilor membri pentru care este recunoscută, în unele cazuri ar trebui să se permită membrilor producători să vândă un anumit procentaj din producția lor în afara organizației de producători, dacă organizația de producători autorizează acest lucru și dacă acest lucru este conform termenilor și condițiilor stabilite de statul membru și de organizația de producători. Procentajul total al vânzărilor în afara organizației de producători nu ar trebui să depășească un plafon maxim. |
(8) |
Ar trebui detaliate dispozițiile referitoare la externalizare, în cazul în care activitățile sunt externalizate către entități strâns legate de organizațiile de producători. |
(9) |
Pentru a se facilita concentrarea ofertei, ar trebui să se încurajeze fuzionarea organizațiilor de producători existente, astfel încât să se creeze altele noi, prin stabilirea unor norme privind fuzionarea programelor operaționale ale organizațiilor care fuzionează. |
(10) |
Deși trebuie respectate principiile potrivit cărora o organizație de producători trebuie să fie constituită la inițiativa acestora și controlată de către aceștia, statelor membre trebuie să le revină competența de a stabili condițiile în care alte persoane fizice sau juridice pot fi acceptate ca membre ale unei organizații de producători sau ale unei asociații de organizații de producători. |
(11) |
Pentru a se asigura că organizațiile de producători reprezintă cu adevărat un număr minim de producători, statele membre ar trebui să ia măsuri prin care să se asigure că o minoritate de membri care deține, eventual, cea mai mare parte a volumului de producție sau a participațiilor sau capitalului organizației de producători nu domină abuziv gestionarea și funcționarea organizației de producători. Responsabilitatea democratică este deja asigurată în cazul în care entitățile au o formă juridică care impune acest lucru în conformitate cu legislația națională, înaintea recunoașterii lor ca organizații de producători. În alte cazuri, statele membre ar trebui să stabilească un procentaj maxim pentru drepturile de vot sau pentru deținerea de fracțiuni de capital și să efectueze controalele relevante. |
(12) |
Ar trebui stabilite norme privind recunoașterea și funcționarea asociațiilor de organizații de producători, a organizațiilor de producători transnaționale și a asociațiilor transnaționale de organizații de producători. În scopul consecvenței, aceste norme ar trebuie să reflecte, pe cât posibil, normele stabilite pentru organizațiile de producători. |
(13) |
În vederea aplicării cu mai mare ușurință a schemei de sprijin pentru programele operaționale, ar trebui să fie clar definită valoarea producției comercializate a organizațiilor de producători, inclusiv cu ajutorul unor norme referitoare la produsele care pot fi luate în considerare și la etapa de comercializare în care trebuie calculată valoarea producției. În scopuri de control și simplificare, este oportun să se utilizeze o rată forfetară pentru calcularea valorii fructelor și legumelor destinate prelucrării. Această rată forfetară ar trebui calculată pe baza valorii produsului de bază, și anume a fructelor și legumelor destinate prelucrării, la care se adaugă doar valoarea activităților care nu sunt activități de prelucrare veritabile. Deoarece volumele de fructe și legume necesare pentru producția de fructe și legume prelucrate diferă considerabil de la un grup de produse la altul, aceste diferențe trebuie să se reflecte în ratele forfetare aplicabile. În cazul fructelor și legumelor destinate prelucrării care sunt transformate în plante aromatice prelucrate și boia, este oportună, de asemenea, introducerea, pentru calcularea valorii fructelor și legumelor destinate prelucrării, a unei rate forfetare care reprezintă doar valoarea produsului de bază. Metoda de calculare a valorii producției comercializate ar trebui să atenueze fluctuațiile anuale sau datele insuficiente și să evite dubla contabilizare, în special în cazul organizațiilor de producători transnaționale și al asociațiilor lor. Pentru a se evita abuzurile în aplicarea schemei, organizațiile de producători nu ar trebui să fie autorizate, în general, să schimbe metodologia de stabilire a perioadei de referință în cursul programului. |
(14) |
Organizațiile de producători pot deține participații sau capital în cadrul unor filiale care contribuie la creșterea valorii adăugate a producției membrilor lor. Trebuie fixate norme pentru calcularea valorii unei astfel de producții comercializate. Principalele activități ale acestor filiale trebuie să fie aceleași cu cele ale organizației de producători. |
(15) |
Pentru a se asigura utilizarea corectă a ajutoarelor, ar trebui să se stabilească norme pentru gestionarea și evidența contabilă a fondurilor operaționale și a contribuțiilor financiare ale membrilor, asigurându-se cât se poate de multă flexibilitate, cu condiția ca toți producătorii să poată beneficia de fondul operațional și să poată participa în mod democratic la luarea deciziilor privind utilizarea acestuia. |
(16) |
Ar trebui să se prevadă dispoziții prin care să se stabilească domeniul de aplicare și structura strategiei naționale destinate programelor operaționale sustenabile și ale cadrului național pentru acțiuni de protecție a mediului. Obiectivul ar trebui să fie optimizarea alocării resurselor financiare și îmbunătățirea calității strategiei. De asemenea, ar trebui să se prevadă dispoziții pentru evitarea dublei finanțări a aceleiași acțiuni prin alte scheme de sprijin, precum programele de dezvoltare rurală sau de promovare. |
(17) |
Din motive de securitate financiară și securitate juridică, ar trebui să se alcătuiască o listă de operațiuni și cheltuieli care nu pot fi acoperite și o listă neexhaustivă de operațiuni care pot fi acoperite de programele operaționale. Ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la cheltuielile eligibile, la utilizarea ratelor forfetare și a baremelor pentru costuri unitare, precum și la investiții. Articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 stabilește mai multe obiective pentru programele operaționale, inclusiv obiective referitoare atât la produsele proaspete, cât și la produsele prelucrate. Pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor respective, este oportună stabilirea condițiilor în care ar putea fi eligibile pentru sprijin acțiunile legate de transformarea fructelor și legumelor în fructe și legume prelucrate. În ceea ce privește investițiile efectuate în cadrul exploatațiilor individuale, ar trebui să se prevadă dispoziții privind recuperarea valorii reziduale pentru cazurile în care un membru părăsește organizația de producători. |
(18) |
Deși programele operaționale ale asociațiilor de organizații de producători fac obiectul acelorași norme ca programele operaționale ale organizațiilor de producători, unele cerințe ar trebui să se aplice la nivelul organizațiilor de producători membre. |
(19) |
Pentru a se permite autorităților competente să evalueze în mod corespunzător informațiile și pentru ca măsurile și acțiunile să poată fi incluse în programe sau excluse din acestea, ar trebui să se prevadă proceduri pentru prezentarea și aprobarea programelor operaționale, inclusiv termene-limită. Întrucât programele sunt gestionate pe o bază anuală, ar trebui să se prevadă că programele neaprobate până la o anumită dată se amână cu un an. |
(20) |
Trebuie să existe o procedură pentru modificarea programelor operaționale pentru anii următori, astfel încât să se țină cont de eventualele condiții noi care nu ar fi putut fi prevăzute la momentul prezentării inițiale a programelor. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea modificării măsurilor și a cuantumurilor fondului operațional pe parcursul anului de execuție a programului. Pentru a se garanta menținerea obiectivelor generale ale programelor aprobate, toate aceste schimbări ar trebui să respecte anumite limite și condiții care urmează a fi definite de statele membre, precum și condiția referitoare la notificarea obligatorie a respectivelor schimbări către autoritățile competente. |
(21) |
Pentru a se evita dificultățile în ceea ce privește fluxul de numerar, ar trebui să se pună la dispoziția organizațiilor de producători un sistem de plăți în avans însoțit de garanții adecvate. În cazul încetării unui program operațional, în cazul retragerii voluntare sau obligatorii a recunoașterii sau în cazul dizolvării unei organizații de producători, trebuie să se asigure îndeplinirea obiectivelor pentru care s-au plătit ajutoarele, iar în caz contrar ajutoarele plătite ar trebui rambursate Fondului european de garantare agricolă. |
(22) |
Producția de fructe și legume este imprevizibilă, iar produsele sunt perisabile. Orice surplus pe piață, chiar dacă nu este prea mare, poate perturba în mod semnificativ piața. Prin urmare, ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la sfera și modul de aplicare a măsurilor de gestionare și prevenire a crizelor în ceea ce privește produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Pe cât posibil, normele respective ar trebui să ofere flexibilitate și să poată fi aplicate rapid în situații de criză și, în consecință, ar trebui să permită statelor membre și organizațiilor de producători să ia decizii. Cu toate acestea, normele respective ar trebui să prevină utilizarea abuzivă a asistenței financiare din partea Uniunii și, prin urmare, ar trebui să prevadă limite privind utilizarea anumitor măsuri, inclusiv pe plan financiar. De asemenea, normele respective ar trebui să asigure respectarea cerințelor în materie de protecția plantelor și a mediului. |
(23) |
În ceea ce privește retragerile de pe piață, este oportună adoptarea unor norme, având în vedere potențiala importanță a respectivei măsuri. În special, ar trebui să se stabilească norme prin care să se prevadă un sistem de sprijin sporit pentru fructele și legumele retrase de pe piață care sunt distribuite în mod gratuit ca ajutor umanitar prin intermediul unor organizații caritabile și al anumitor organisme și instituții. În vederea facilitării distribuirii gratuite, este oportun să se prevadă posibilitatea de a permite organizațiilor și instituțiilor caritabile să solicite o contribuție simbolică din partea destinatarilor finali ai produselor retrase. Mai mult decât atât, ar trebui să se stabilească niveluri maxime ale sprijinului pentru retragerile de pe piață, pentru a se garanta că retragerile nu se transformă într-un debușeu alternativ permanent pentru produse, în raport cu comercializarea acestora. În acest context, este oportun să se utilizeze în continuare niveluri comune ale sprijinului pentru principalele produse. În ceea ce privește alte produse, în cazul cărora experiența nu a arătat încă niciun risc de retrageri excesive, este oportun să se stabilească niveluri maxime ale sprijinului ca procentaj din media prețurilor înregistrate în fiecare stat membru. Totuși, în toate cazurile, din motive similare, este oportun să se stabilească o limită cantitativă de retrageri pentru fiecare produs pentru fiecare organizație de producători. |
(24) |
Pe baza experienței trecute, ar trebui elaborate mai în detaliu dispozițiile referitoare la recoltarea înainte de coacere și la nerecoltare. Totodată, ar trebui simplificate dispozițiile referitoare la sprijinul pentru costurile administrative aferente instituirii de fonduri mutuale și pentru replantarea livezilor în urma defrișării obligatorii. |
(25) |
Ar trebui să se adopte norme referitoare la asistența financiară națională pe care statele membre o pot acorda în regiuni ale Uniunii în care nivelul de organizare a producătorilor este deosebit de scăzut, inclusiv norme referitoare la modul în care se calculează nivelul de organizare și la modul în care se confirmă un nivel de organizare scăzut. Normele respective ar trebui să le reflecte pe cele aplicabile în prezent. |
(26) |
Sprijinul pentru grupurile de producători a devenit parte a politicii de dezvoltare rurală în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), însă normele referitoare la notificările privind grupurile de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, norme care sunt necesare pentru implementarea dispozițiilor schemei de ajutoare, ar trebui menținute în prezentul regulament. |
(27) |
Ar trebui prevăzute dispoziții referitoare la tipul, formatul și mijloacele de notificare necesare în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament. Respectivele dispoziții ar trebui să includă notificările transmise statelor membre de către producători și de către organizațiile de producători și cele transmise Comisiei de către statele membre. Experiențele din trecut referitoare la informațiile înregistrate permit o oarecare simplificare în ceea ce privește numărul și frecvența informațiilor solicitate. |
(28) |
Ar trebui să se prevadă dispoziții pentru monitorizarea și evaluarea corespunzătoare a programelor și schemelor în curs de desfășurare, în vederea evaluării eficacității și eficienței acestora, atât de către organizațiile de producători, cât și de către statele membre. Este posibil să se reducă numărul și nivelul de detaliu ale cerințelor actuale fără a fi afectată calitatea evaluării. |
(29) |
Ar trebui să se prevadă măsuri referitoare la sancțiunile administrative adecvate aplicabile în cazurile în care se constată nereguli. Măsurile respective ar trebui să includă atât controale și sancțiuni administrative specifice stabilite la nivelul Uniunii, cât și controale și sancțiuni administrative suplimentare la nivel național. |
(30) |
Ar trebui să se adopte dispoziții procedurale referitoare la condițiile în care normele stabilite de organizațiile de producători, de asociațiile de organizații de producători și de organizațiile interprofesionale din sectorul fructelor și legumelor pot fi extinse la toți operatorii stabiliți într-o anumită zonă economică. În cazul produselor pentru culegerea cărora este responsabil cumpărătorul, ar trebui să se specifice care dintre norme urmează a fi extinse asupra producătorilor și care asupra cumpărătorilor. |
(31) |
Ar trebui să se adopte norme privind sistemul prețului de intrare pentru fructe și legume. Având în vedere că cele mai multe dintre fructele și legumele perisabile în cauză sunt livrate în regimul comercial al vânzării în consignație, stabilirea valorii acestora este deosebit de dificilă. Ar trebui să se stabilească metodele posibile pentru calcularea prețului de intrare pe baza căruia produsele importate sunt clasificate în Tariful vamal comun. De asemenea, ar trebui să existe norme pentru constituirea unei garanții în anumite circumstanțe, pentru a se asigura aplicarea corectă a sistemului. |
(32) |
Este necesar să se prevadă dispoziții referitoare la notificarea prețurilor și a cantităților produselor importate, pentru a se asigura că informațiile necesare ajung la Comisie în timp util și în mod coerent. Este necesar să se prevadă norme referitoare la notificarea cazurilor de forță majoră, în scopul gestionării consecințelor unor astfel de situații. |
(33) |
Din motive de claritate și de securitate juridică, ar trebui eliminate dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 care sunt înlocuite prin prezentul regulament delegat și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 al Comisiei (6). Dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 referitoare la standardele de comercializare ar trebui menținute până când vor fi înlocuite. Dispozițiile care se referă în mod direct la grupurile de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 ar trebui menținute, în vreme ce câteva alte articole care se referă indirect la grupurile de producători respective ar trebui să se aplice în continuare până la încheierea implementării planului lor de recunoaștere și a recunoașterii lor ca organizație de producători. |
(34) |
Ar trebui să se prevadă dispoziții tranzitorii pentru a se asigura o tranziție fără probleme de la cerințele anterioare la cele noi. Organizațiile de producători ar trebui să aibă posibilitatea de a-și încheia programele operaționale în curs în temeiul normelor anterioare. |
(35) |
Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare și să se aplice începând cu a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
DISPOZIȚII INTRODUCTIVE
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul regulament completează Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate, menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (i) și (j) din respectivul regulament, cu excepția standardelor de comercializare, și completează Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește sancțiunile care trebuie aplicate în sectoarele respective.
Totuși, titlul II din prezentul regulament se aplică numai produselor din sectorul fructelor și legumelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și produselor de acest fel destinate prelucrării.
TITLUL II
ORGANIZAȚIILE DE PRODUCĂTORI
CAPITOLUL I
Cerințe și recunoaștere
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului titlu, se aplică următoarele definiții:
(a) |
„producător” înseamnă un fermier, în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7), care produce fructe și legume menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și produse de acest fel destinate doar prelucrării; |
(b) |
„membru producător” înseamnă un producător sau o entitate juridică constituită de producători care este membru/membră a unei organizații de producători sau a unei asociații de organizații de producători; |
(c) |
„filială” înseamnă o societate în cadrul căreia dețin participații sau capital una sau mai multe organizații de producători sau asociații de organizații de producători și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor respectivelor organizații sau asociații; |
(d) |
„organizație de producători transnațională” înseamnă orice organizație în cadrul căreia cel puțin una dintre exploatațiile producătorilor se află într-un stat membru diferit de cel în care se află sediul social al organizației; |
(e) |
„asociație transnațională de organizații de producători” înseamnă orice asociație de organizații de producători în cadrul căreia cel puțin una dintre organizațiile asociate se află într-un stat membru diferit de cel în care se află sediul social al asociației; |
(f) |
„măsură” înseamnă una dintre următoarele:
|
(g) |
„acțiune” înseamnă o activitate specifică sau un instrument specific care vizează să contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele menționate sau prevăzute la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013; |
(h) |
„investiție în active fizice” înseamnă achiziționarea de active corporale cu scopul de a contribui la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele menționate sau prevăzute la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013; |
(i) |
„subprodus” înseamnă un produs care rezultă din pregătirea unui produs din fructe sau legume și care are o valoare economică pozitivă, dar nu constituie principalul produs vizat; |
(j) |
„pregătire” înseamnă activități pregătitoare, precum curățarea, tăierea, descojirea, fasonarea și deshidratarea fructelor și legumelor, fără transformarea acestora în fructe și legume prelucrate; |
(k) |
„bază interprofesională”, termen menționat la articolul 34 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, înseamnă activități care vizează îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele enumerate la articolul 157 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat aprobate de statul membru și gestionate în comun de o organizație de producători sau o asociație de organizații de producători și de cel puțin un alt operator din lanțul de prelucrare sau distribuție a produselor alimentare; |
(l) |
„indicator de referință” înseamnă orice indicator care reflectă o situație sau o tendință existentă la începutul unei perioade de programare și care poate oferi informații utile:
|
(m) |
„costuri specifice” înseamnă costurile suplimentare, calculate ca diferența dintre costurile convenționale și costurile suportate efectiv, și pierderea de venit rezultate în urma unei acțiuni, cu excluderea veniturilor suplimentare și a economiilor de costuri. |
Articolul 3
Statutul juridic al organizațiilor de producători
Statele membre definesc entitățile juridice care pot solicita recunoașterea în temeiul articolului 154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ținând cont de structurile lor juridice și administrative naționale. Dacă este cazul, statele membre prevăd, de asemenea, dispoziții referitoare la părți clar definite ale unor entități juridice care pot solicita recunoașterea în temeiul articolului respectiv. Statele membre pot adopta norme complementare referitoare la recunoașterea organizațiilor de producători și la entitățile juridice care pot solicita recunoașterea ca organizații de producători.
Articolul 4
Gama de produse
(1) Statele membre recunosc organizațiile de producători pentru produsul sau grupul de produse specificat în cererea de recunoaștere.
(2) Statele membre recunosc organizațiile de producători pentru produsul sau grupul de produse destinate doar prelucrării dacă organizațiile de producători pot să garanteze, printr-un sistem de contracte de livrare sau în alt mod, că produsele respective sunt livrate în vederea prelucrării.
Articolul 5
Numărul minim de membri
În scopul articolului 154 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre stabilesc un număr minim de membri.
Când stabilesc numărul minim de membri ai unei organizații de producători, statele membre pot dispune ca, dacă o entitate care depune o cerere de recunoaștere este constituită, total sau parțial, din membri care, la rândul lor, sunt entități juridice sau părți clar definite ale unor entități juridice constituite din producători, numărul minim de producători să poată fi calculat pe baza numărului de producători asociați în cadrul fiecărei entități juridice sau al fiecărei părți clar definite a unei entități juridice.
Articolul 6
Perioada minimă de aderare
(1) Perioada minimă de aderare a unui producător nu poate fi mai scurtă de un an.
(2) Renunțarea la calitatea de membru se comunică în scris organizației de producători. Statele membre stabilesc perioada de preaviz, cu o durată maximă de șase luni, precum și data de la care produce efecte renunțarea.
Articolul 7
Structurile și activitățile organizațiilor de producători
Statele membre verifică dacă organizațiile de producători dispun de personalul, infrastructura și dotările necesare pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolele 152, 154 și 160 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și pentru asigurarea funcțiilor esențiale, în special în ceea ce privește:
(a) |
cunoașterea producției membrilor lor; |
(b) |
mijloacele tehnice pentru colectarea, sortarea, depozitarea și ambalarea producției membrilor lor; |
(c) |
comercializarea producției membrilor lor; |
(d) |
gestiunea comercială și bugetară; și |
(e) |
contabilitatea centralizată pe baza costurilor și un sistem de facturare în conformitate cu dreptul național. |
Articolul 8
Valoarea sau volumul producției comercializabile
(1) În scopul articolului 154 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, valoarea sau volumul producției comercializabile se calculează pe aceeași bază ca valoarea producției comercializate, bază prevăzută la articolele 22 și 23 din prezentul regulament.
(2) În cazurile în care datele istorice privind producția comercializată a unui membru nu sunt suficiente pentru aplicarea alineatului (1), valoarea producției comercializabile este egală cu valoarea efectivă a producției comercializate pe parcursul unei perioade de 12 luni consecutive. Cele 12 luni trebuie să fie cuprinse în cei trei ani care precedă anul în care se depune cererea de recunoaștere.
Articolul 9
Valoarea minimă a producției comercializate
În scopul articolului 154 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre stabilesc nu doar un număr minim de membri, ci și o valoare minimă a producției comercializate pentru organizațiile de producători care implementează un program operațional.
Articolul 10
Furnizarea de mijloace tehnice
În scopul articolului 154 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și al articolului 7 litera (b) din prezentul regulament, se consideră că o organizație de producători recunoscută pentru un produs care necesită furnizarea de mijloace tehnice își îndeplinește obligația în respectiva privință dacă dispune de un nivel corespunzător de mijloace tehnice fie ea însăși, fie prin intermediul membrilor săi, al filialelor sale sau al unei asociații de organizații de producători a cărei membră este, fie prin externalizare.
Articolul 11
Activitățile principale ale organizațiilor de producători
(1) Activitatea principală a unei organizații de producători se referă la concentrarea ofertei și la comercializarea produselor membrilor săi pentru care este recunoscută.
Comercializarea menționată la primul aliniat se efectuează de către organizația de producători sau sub controlul organizației de producători în cazul externalizării, astfel cum se prevede la articolul 13. Comercializarea include, printre altele, decizia referitoare la produsul care urmează a fi vândut, modalitatea de vânzare și, cu excepția cazului în care vânzarea se face prin licitație, negocierea cantității și a prețului produsului.
Organizațiile de producători păstrează evidențele, inclusiv documentele contabile, timp de cel puțin cinci ani, pentru a demonstra că organizația de producători a concentrat oferta și a comercializat produsele membrilor pentru care era recunoscută.
(2) O organizație de producători poate vinde produse de la producători care nu sunt membri ai unei organizații de producători sau ai unei asociații de organizații de producători dacă este recunoscută pentru produsele respective și cu condiția ca valoarea economică a activității respective să fie inferioară valorii producției sale comercializate, calculate în conformitate cu articolul 22.
(3) Comercializarea unor fructe și legume cumpărate direct de la o altă organizație de producători și a unor produse pentru care organizația de producători nu este recunoscută nu este considerată parte a activităților organizației de producători.
(4) În cazul în care se aplică articolul 22 alineatul (8), alineatul (2) din prezentul articol se aplică mutatis mutandis filialelor în cauză.
Articolul 12
Comercializarea producției în afara organizației de producători
(1) Dacă organizația de producători autorizează o astfel de acțiune și aceasta este în conformitate cu termenii și condițiile stabilite de statul membru și de organizația de producători, membrii producători:
(a) |
pot vinde produsele direct sau în afara propriilor exploatații către consumatori pentru nevoile lor personale; |
(b) |
pot comercializa, ei înșiși sau prin intermediul altei organizații de producători desemnate de propria organizație, cantități de produse care reprezintă cantități mici în raport cu volumul producției comercializabile a organizației lor; |
(c) |
pot comercializa, ei înșiși sau prin intermediul unei alte organizații de producători desemnate de propria organizație, produse care, din cauza caracteristicilor lor, nu fac în mod normal obiectul activităților comerciale ale organizației de producători în cauză. |
(2) În cazul niciunui membru producător, procentajul din producție comercializat în afara organizației de producători nu depășește 25 % din volum sau din valoare. Totuși, statele membre pot stabili un procentaj mai redus. Cu toate acestea, statele membre pot majora procentajul respectiv până la 40 % în cazul produselor vizate de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (8) sau în cazul în care membrii producători își comercializează producția prin intermediul unei alte organizații de producători desemnate de propria lor organizație de producători.
Articolul 13
Externalizarea
(1) Activitățile a căror externalizare poate fi permisă de către un stat membru în conformitate cu articolul 155 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se referă la obiectivele prevăzute la articolul 152 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat și pot include, printre altele, colectarea, depozitarea, ambalarea și comercializarea produselor membrilor organizației de producători.
(2) O organizație de producători care externalizează o activitate intră într-un acord comercial scris prin intermediul unui contract, al unui acord sau al unui protocol cu o altă entitate, inclusiv cu unul sau mai mulți dintre membrii săi sau cu o filială, în vederea desfășurării activității în cauză. Organizației de producători îi revine în continuare responsabilitatea de a asigura desfășurarea activității externalizate, precum și gestionarea, controlul și monitorizarea globale ale acordului comercial privind exercitarea activității respective.
Totuși, se consideră că activitatea este desfășurată de organizația de producători dacă este desfășurată de o asociație de organizații de producători sau de o cooperativă constituită din cooperative din care face parte organizația de producători sau de o filială care îndeplinește cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 22 alineatul (8).
(3) Gestionarea, controlul și monitorizarea globale menționate la alineatul (2) primul paragraf trebuie să fie eficace și impun ca acordul, contractul sau protocolul de externalizare:
(a) |
să permită organizației de producători emiterea de instrucțiuni obligatorii și să includă dispoziții care să permită organizației de producători rezilierea acordului, a contractului sau a protocolului în cazul în care prestatorul de servicii nu respectă termenii și condițiile din contractul de externalizare; |
(b) |
să stabilească în detaliu termenii și condițiile, inclusiv obligațiile și termenele-limită în materie de raportare regulată, de natură să permită organizației de producători să exercite un control real asupra activităților externalizate. |
Organizația de producători păstrează timp de cel puțin cinci ani contractele, acordurile sau protocoalele de externalizare, precum și rapoartele menționate la primul paragraf litera (b), în scopul controalelor ex post și pentru a fi accesibile tuturor membrilor care solicită acest acces.
Articolul 14
Organizațiile de producători transnaționale
(1) Sediul social al unei organizații de producători transnaționale se află în statul membru în care organizația obține cea mai mare parte a valorii producției comercializate calculate în conformitate cu articolele 22 și 23.
Totuși, sediul social poate fi stabilit în statul membru în care se află majoritatea membrilor producători, dacă statele membre în cauză sunt de acord cu acest lucru.
(2) În cazul în care organizația de producători transnațională implementează un program operațional și dacă, la momentul depunerii unei cereri vizând un nou program operațional, cea mai mare parte a valorii producției comercializate se obține în alt stat membru sau majoritatea membrilor producători se află în al stat membru decât cel în care se află sediul social al organizației de producători transnaționale în cauză, sediul social rămâne în statul membru în care se află, până la încheierea implementării noului program operațional.
Totuși, dacă la încheierea implementării respectivului nou program operațional cea mai mare parte a valorii producției comercializate se obține în continuare sau majoritatea membrilor organizației se află în continuare în alt stat membru decât cel în care se află sediul social, atunci acesta se transferă în celălalt stat membru, cu excepția cazului în care statele membre în cauză sunt de acord ca sediul social să nu își schimbe localizarea.
(3) Statul membru în care se află sediul social al organizației de producători transnaționale este responsabil cu următoarele:
(a) |
recunoașterea organizației de producători transnaționale; |
(b) |
aprobarea programului operațional al organizației de producători transnaționale; |
(c) |
stabilirea cooperării administrative necesare cu celelalte state membre în care se află membrii, cu privire la respectarea condițiilor de recunoaștere, precum și cu privire la sistemul de controale și de sancțiuni administrative. Celelalte state membre acordă, în timp util, asistența necesară statului membru în care se află sediul social; și |
(d) |
furnizarea, la solicitarea unui stat membru în care se află membrii, a tuturor documentelor relevante, inclusiv a eventualelor acte legislative aplicabile disponibile, traduse în limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale respectivului stat membru. |
Articolul 15
Fuziunile organizațiilor de producători
(1) În cazul în care organizațiile de producători fuzionează, organizația de producători care rezultă în urma fuziunii preia drepturile și obligațiile organizațiilor de producători individuale care au fuzionat. Statul membru se asigură că noua organizație de producători îndeplinește toate criteriile de recunoaștere și îi atribuie un nou număr în scopul sistemului unic de identificare menționat la articolul 22 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
Organizația de producători rezultată în urma fuziunii poate fie să aplice programele în paralel și separat până la data de 1 ianuarie a anului care urmează fuziunii, fie să fuzioneze programele operaționale începând din momentul fuziunii.
Articolul 34 din prezentul regulament se aplică programelor operaționale care sunt fuzionate.
(2) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1) al doilea paragraf, pe baza unei solicitări justificate corespunzător, statele membre pot autoriza continuarea implementării în paralel a programelor operaționale până la încheierea naturală a acestora.
Articolul 16
Membrii neproducători
(1) Statele membre pot stabili în ce condiții poate fi acceptată ca membră a unei organizații de producători o persoană fizică sau juridică ce nu este producător.
(2) Când stabilesc condițiile menționate la alineatul (1), statele membre asigură în special, conformitatea cu dispozițiile articolului 153 alineatul (2) litera (c) și ale articolului 159 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(3) Persoanele fizice sau juridice menționate la alineatul (1):
(a) |
nu sunt luate în considerare în ceea ce privește criteriile de recunoaștere; |
(b) |
nu beneficiază direct de măsurile finanțate de Uniune. |
Statele membre pot limita sau interzice dreptul persoanelor fizice sau juridice de a vota în privința deciziilor referitoare la fondurile operaționale, în conformitate cu condițiile menționate la alineatul (1).
Articolul 17
Răspunderea democratică a organizațiilor de producători
(1) Dacă o organizație de producători are o structură juridică ce impune răspundere democratică în conformitate cu legislația națională aplicabilă, se consideră că respectiva organizație de producători îndeplinește această cerință în scopul prezentului regulament, cu excepția cazului în care statul membru ia o decizie contrară.
(2) În cazul organizațiilor de producători diferite de cea menționată la alineatul (1), statele membre stabilesc procentajul maxim de drepturi de vot și de participații sau de capital pe care îl poate deține orice persoană fizică sau juridică în cadrul unei organizații de producători. Procentajul maxim de drepturi de vot și de participații sau de capital este mai mic de 50 % din totalul drepturilor de vot și mai mic de 50 % din participații sau din capital.
În cazuri justificate corespunzător, statele membre pot stabili un procentaj maxim mai ridicat de participații sau de capital pe care îl poate deține o persoană juridică în cadrul unei organizații de producători, cu condiția să se adopte măsuri prin care să se asigure evitarea în orice caz a unui abuz de putere din partea unei astfel de persoane juridice.
Prin derogare de la primul paragraf, în cazul organizațiilor de producători care implementau un program operațional la data de 17 mai 2014, procentajul maxim de participații sau de capital stabilit de statul membru în temeiul primului paragraf se aplică numai după încheierea respectivului program operațional.
(3) Pe baza unei analize a riscurilor, autoritățile statelor membre efectuează verificări asupra drepturilor de vot și a fracțiunilor de capital deținute. Dacă membrii organizației de producători sunt ei înșiși persoane juridice, aceste verificări includ identitățile persoanelor fizice sau juridice care dețin participații sau capital în cadrul membrilor.
(4) Dacă o organizație de producători este o parte clar definită a unei entități juridice, statele membre adoptă măsuri pentru a limita sau a interzice puterile respectivei entități juridice de a modifica, aproba sau respinge deciziile organizației de producători.
Articolul 18
Norme referitoare la organizațiile de producători aplicabile asociațiilor de organizații de producători
Articolul 3, articolul 6, articolul 11 alineatul (3), articolul 13, articolul 15 și articolul 17 se aplică mutatis mutandis asociațiilor de organizații de producători. Dacă asociația de organizații de producători vinde produsele organizațiilor de producători care o constituie, se aplică mutatis mutandis articolul 11 alineatul (2).
Articolul 19
Recunoașterea asociațiilor de organizații de producători
(1) Statele membre pot să recunoască asociațiile de organizații de producători în temeiul articolului 156 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru activitatea sau activitățile referitoare la produsul sau grupul de produse specificat în cererea de recunoaștere dacă asociația de organizații de producători este capabilă să desfășoare în mod eficace activitățile respective.
(2) O asociație de organizații de producători recunoscută în temeiul articolului 156 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 poate exercita oricare dintre activitățile sau funcțiile unei organizații de producători, chiar și în cazul în care comercializarea produselor în cauză continuă să fie desfășurată de membrii acesteia.
(3) Pentru un anumit produs sau grup de produse și pentru o anumită activitate, o organizație de producători este membră a unei singure asociații de organizații de producători care implementează un program operațional.
(4) Statele membre pot adopta norme complementare referitoare la recunoașterea asociațiilor de organizații de producători.
Articolul 20
Membrii asociațiilor de organizații de producători care nu sunt organizații de producători
(1) Statele membre pot stabili condițiile în care persoanele fizice sau juridice care nu sunt organizații de producători recunoscute pot fi membre ale unei asociații de organizații de producători.
(2) Membrii unei asociații de organizații de producători recunoscute care nu sunt organizații de producători recunoscute:
(a) |
nu sunt luați în considerare în ceea ce privește criteriile de recunoaștere; |
(b) |
nu beneficiază direct de măsurile finanțate de Uniune. |
Statele membre pot permite, limita sau interzice dreptul respectivilor membri de a vota în privința deciziilor referitoare la programele operaționale.
Articolul 21
Asociația transnațională de organizații de producători
(1) Sediul social al unei asociații transnaționale de organizații de producători se află în statul membru în care organizațiile de producători membre obțin cea mai mare parte a valorii producției comercializate.
Totuși, sediul social poate fi stabilit în statul membru în care se află majoritatea organizațiilor de producători membre, dacă statele membre în cauză sunt de acord cu acest lucru.
(2) În cazul în care asociația transnațională de organizații de producători implementează un program operațional și dacă, la momentul depunerii unei cereri vizând un nou program operațional, cea mai mare parte a valorii producției comercializate se obține în alt stat membru sau majoritatea organizațiilor de producători membre se află în al stat membru decât cel în care se află sediul social al asociației transnaționale în cauză, sediul social rămâne în statul membru în care se află, până la încheierea implementării noului program operațional.
Totuși, dacă la încheierea implementării respectivului nou program operațional cea mai mare parte a valorii producției comercializate se obține în continuare sau majoritatea organizațiilor de producători membre se află în continuare în alt stat membru decât cel în care se află sediul social, atunci acesta se transferă în celălalt stat membru, cu excepția cazului în care statele membre în cauză sunt de acord ca sediul social să nu își schimbe localizarea.
(3) Statul membru în care se află sediul social al asociației transnaționale de organizații de producători este responsabil cu următoarele:
(a) |
recunoașterea asociației; |
(b) |
aprobarea, dacă este cazul, a programului operațional al asociației transnaționale; |
(c) |
stabilirea cooperării administrative necesare cu celelalte state membre în care se află organizațiile asociate, cu privire la respectarea condițiilor de recunoaștere, cu privire la implementarea programului operațional de către organizațiile de producători membre, precum și cu privire la sistemul de controale și de sancțiuni administrative. Celelalte state membre menționate asigură asistența necesară statului membru în care se află sediul social; și |
(d) |
furnizarea, la solicitarea unui stat membru în care se află membrii, a tuturor documentelor relevante, inclusiv a eventualelor acte legislative aplicabile, traduse în limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale respectivului stat membru. |
CAPITOLUL II
Fonduri operaționale și programe operaționale
Articolul 22
Baza de calcul
(1) Valoarea producției comercializate a unei organizații de producători se calculează pe baza producției organizației de producători și a membrilor producători ai acesteia și include doar producția fructelor și legumelor pentru care este recunoscută organizația de producători. Valoarea producției comercializate poate include fructele și legumele care nu trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare, în cazul în care standardele respective nu se aplică.
Valoarea producției comercializate a unei asociații de organizații de producători se calculează pe baza producției comercializate de asociația de organizații de producători și de organizațiile de producători membre ale acesteia și include doar producția fructelor și legumelor pentru care este recunoscută asociația de organizații de producători. La efectuarea acestui calcul se evită dubla contabilizare.
(2) Valoarea producției comercializate nu include valoarea fructelor și legumelor prelucrate sau a oricărui alt produs care nu este un produs din sectorul fructelor și legumelor.
Totuși, valoarea producției comercializate de fructe și legume destinate prelucrării care au fost transformate într-unul dintre produsele din fructe și legume prelucrate enumerate în partea X a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau în orice alt produs prelucrat menționat în prezentul articol și descris pe larg în anexa I la prezentul regulament, de o organizație de producători, de o asociație de organizații de producători, de membrii producători ai acestora sau de filialele acestora care respectă cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la alineatul (8) din prezentul articol, fie în mod direct, fie prin externalizare, se calculează ca o rată forfetară procentuală aplicată valorii facturate a respectivelor produse prelucrate. Rata forfetară este de:
(a) |
53 % pentru sucurile de fructe; |
(b) |
73 % pentru sucurile concentrate; |
(c) |
77 % pentru concentratul de tomate; |
(d) |
62 % pentru fructele și legumele congelate; |
(e) |
48 % pentru conservele de fructe și legume; |
(f) |
70 % pentru conservele de ciuperci din genul Agaricus; |
(g) |
81 % pentru fructele conservate provizoriu în saramură; |
(h) |
81 % pentru fructele uscate; |
(i) |
27 % pentru alte fructe și legume prelucrate decât cele menționate la literele (a)-(h); |
(j) |
12 % pentru plantele aromatice prelucrate; |
(k) |
41 % pentru boia. |
(3) Statele membre pot permite organizațiilor de producători să includă valoarea subproduselor în valoarea producției comercializate.
(4) Valoarea producției comercializate include valoarea produselor retrase de pe piață și eliminate conform dispozițiilor articolului 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Valoarea se calculează pe baza prețurilor medii ale produselor respective comercializate de organizația de producători în perioada în cauză.
(5) Numai producția organizației de producători și a membrilor producători ai acesteia care este comercializată de respectiva organizație de producători este inclusă în valoarea producției comercializate. Producția membrilor producători ai organizației de producători comercializată de o altă organizație de producători desemnată de propria lor organizație este inclusă în valoarea producției comercializate a celei de a doua organizații de producători. Se evită dubla contabilizare.
(6) Cu excepția cazului în care se aplică alineatul (8), producția de fructe și legume comercializată se facturează în etapa de „ieșire din organizația de producători”, ca produs pregătit și ambalat enumerat în partea IX a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, fără:
(a) |
TVA; |
(b) |
costurile de transport intern ale organizației de producători, pentru cazurile în care distanța dintre punctele centralizate de colectare sau de ambalare ale organizației de producători și punctul de distribuție al organizației de producători depășește 300 km. |
(7) Valoarea producției comercializate poate fi calculată, de asemenea, în etapa de „ieșire din asociația de organizații de producători” și pe aceeași bază prevăzută la alineatul (6).
(8) De asemenea, valoarea producției comercializate poate fi calculată în etapa de „ieșire din filială”, pe aceeași bază prevăzută la alineatul (6), cu condiția ca cel puțin 90 % din participațiile în cadrul filialei sau din capitalul filialei să aparțină:
(a) |
uneia sau mai multor organizații de producători sau asociații de organizații de producători; sau |
(b) |
membrilor producători ai organizațiilor de producători sau ai asociațiilor de organizații de producători, sub rezerva autorizării de către statul membru, dacă acest lucru contribuie la îndeplinirea obiectivelor enumerate la articolul 152 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(9) În cazul externalizării, valoarea producției comercializate se calculează în etapa de „ieșire din organizația de producători” și include valoarea economică adăugată a activității care a fost externalizată de organizația de producători membrilor săi, unor părți terțe sau unei alte filiale decât cea menționată la alineatul (8).
(10) În cazul diminuării producției din cauza unui dezastru natural, a unui fenomen meteorologic, a unei boli a animalelor sau plantelor sau a unei infestări cu dăunători, poate fi inclusă în valoarea producției comercializate orice despăgubire primită din partea asiguratorului, date fiind cauzele menționate, în temeiul acțiunilor de asigurare a recoltelor vizate de secțiunea 7 din capitolul III sau al acțiunilor echivalente gestionate de organizația de producători.
Articolul 23
Perioada de referință și plafonul aplicat asistenței financiare din partea UE
(1) Statele membre stabilesc, pentru fiecare organizație de producători, o perioadă de referință de 12 luni care începe cel mai devreme la data de 1 ianuarie a anului care precedă cu trei ani anul pentru care se solicită ajutorul și care se termină cel târziu la data de 31 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul.
Perioada de referință de 12 luni este perioada contabilă a organizației de producători în cauză.
Metoda prin care se stabilește perioada de referință nu variază în timpul derulării unui program operațional decât în cazuri justificate în mod corespunzător.
(2) Plafonul aplicat asistenței financiare din partea UE menționat la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se calculează în fiecare an pe baza valorii producției comercializate, în perioada de referință, a producătorilor care sunt membri ai organizației de producători sau ai asociației de organizații de producători la data de 1 ianuarie a anului pentru care se solicită ajutorul.
(3) Ca alternativă la metoda prevăzută la alineatul (2), în cazul organizațiilor de producători care nu sunt transnaționale sau al asociațiilor de organizații de producători care nu sunt transnaționale, statele membre pot decide să utilizeze valoarea efectivă a producției comercializate, în perioada de referință în cauză, a organizației de producători sau a asociației de organizații de producători respective. În acest caz, regula se aplică tuturor organizațiilor de producători care nu sunt transnaționale și tuturor asociațiilor de organizații de producători care nu sunt transnaționale din respectivul stat membru.
(4) În cazul diminuării cu cel puțin 35 % a valorii unui produs din motive care nu țin de responsabilitatea și controlul organizației de producători, se consideră că valoarea producției comercializate a respectivului produs reprezintă 65 % din valoarea sa din perioada de referință precedentă.
Organizația de producători justifică autorității competente din statul membru în cauză motivele menționate la primul paragraf.
De asemenea, prezentul alineat se aplică pentru a se stabili dacă este respectată valoarea minimă a producției comercializate prevăzută la articolul 9.
(5) Atunci când datele istorice referitoare la producția comercializată a organizațiilor de producători recent recunoscute nu sunt suficiente pentru aplicarea dispozițiilor de la alineatul (1), valoarea producției comercializate este valoarea producției comercializabile furnizată de organizația de producători în scopul obținerii recunoașterii.
Articolul 24
Contabilitatea
Statele membre asigură respectarea de către organizațiile de producători a standardelor naționale privind contabilitatea bazată pe costuri, care permit auditorilor independenți să identifice, verifice și certifice imediat cheltuielile și veniturile.
Articolul 25
Finanțarea fondurilor operaționale
(1) Organizația de producători sau asociația de organizații de producători stabilește contribuțiile financiare la fondul operațional prevăzut la articolul 32 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(2) Toți membrii producători sau toate organizațiile membre au oportunitatea de a beneficia de fondul operațional și de a participa în mod democratic la luarea deciziilor referitoare la utilizarea fondului operațional al organizației de producători sau al asociației de organizații de producători și a contribuțiilor financiare la fondul operațional.
(3) Statutul unei organizații de producători sau actul constitutiv al unei asociații de organizații de producători obligă membrii producători sau organizațiile membre la plata contribuțiilor financiare în conformitate cu statutul sau cu actul constitutiv pentru constituirea și refinanțarea fondului operațional prevăzut la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Articolul 26
Notificarea cuantumului estimat
(1) Până cel târziu la 15 septembrie, organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători notifică statului membru care le-a acordat recunoașterea cuantumurile estimate ale asistenței financiare din partea Uniunii și contribuția membrilor săi și a organizației sau asociației de producători înseși la fondurile operaționale pentru anul următor, împreună cu programele operaționale sau cu eventualele cereri de aprobare a modificărilor aduse programelor operaționale existente.
Totuși, statele membre pot stabili o dată ulterioară datei de 15 septembrie.
(2) Calcularea cuantumului estimat al fondurilor operaționale se bazează pe programele operaționale și pe valoarea producției comercializate. Calcularea este defalcată între cheltuielile pentru măsurile de prevenire și gestionare a crizelor și alte măsuri.
Articolul 27
Strategia națională
(1) Strategia națională menționată la articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, inclusiv cadrul național menționat la articolul 36 alineatul (1) din regulamentul respectiv, se stabilește înaintea transmiterii anuale a proiectelor de programe operaționale. Cadrul național este integrat în strategia națională după transmiterea acestuia către Comisie și, după caz, după modificarea acestuia în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Strategia națională poate fi împărțită în elemente regionale.
(2) În plus față de elementele menționate la articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, strategia națională integrează toate deciziile luate și dispozițiile adoptate de statul membru în scopul articolelor 152-165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(3) Din procesul de elaborare a strategiei naționale face parte o analiză a situației inițiale, efectuată sub responsabilitatea statului membru.
Această analiză identifică și evaluează, în raport cu situația inițială, nevoile prioritare, obiectivele, rezultatele preconizate și obiectivele cuantificate.
De asemenea, analiza stabilește instrumentele și acțiunile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor respective.
(4) Statele membre monitorizează și evaluează strategia națională și punerea în aplicare a acesteia prin programe operaționale.
Strategia națională poate fi modificată înaintea transmiterii anuale a proiectelor de programe operaționale.
(5) În strategiile naționale, statele membre stabilesc procentajele maxime din fondul operațional care pot fi cheltuite pe orice măsură individuală sau pe orice tip de acțiune, pentru a se asigura echilibrul dintre diferitele măsuri.
Articolul 28
Cadrul național pentru acțiuni de protecție a mediului
Pe lângă prezentarea cadrului propus menționat la articolul 36 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre notifică Comisiei orice modificare a cadrului național care face obiectul procedurii stabilite în paragraful menționat.
Prin mijloacele pe care le consideră adecvate, Comisia pune cadrul național la dispoziția altor state membre.
Articolul 29
Normele complementare ale statului membru
Statele membre pot adopta norme de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, a prezentului regulament și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/892 în ceea ce privește eligibilitatea măsurilor, a acțiunilor sau a cheltuielilor din cadrul programelor operaționale.
Articolul 30
Relația cu dezvoltarea rurală, ajutoarele de stat și programele de promovare
(1) În cazul în care, în cadrul programului sau programelor de dezvoltare rurală al (ale) statului membru, s-a acordat sprijin unor operațiuni care sunt identice cu acțiuni care ar avea potențial de eligibilitate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, statul membru respectiv se asigură că un beneficiar poate primi sprijin pentru o anumită acțiune doar în cadrul unei singure scheme.
Dacă include astfel de operațiuni în programul sau programele sale de dezvoltare rurală, statul membru se asigură că strategia națională indică măsurile de salvgardare, dispozițiile și controalele instituite în scopul evitării dublei finanțări a aceleiași acțiuni sau operațiuni.
(2) Organizațiile de producători cărora li s-a acordat sprijinul prevăzut la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei (9) nu implementează un program operațional în aceeași perioadă.
(3) Dacă este cazul, și fără a se aduce atingere articolului 34 alineatele (1) și (3) și articolului 35 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, nivelul sprijinului pentru măsurile vizate de regulamentul respectiv nu depășește nivelul aplicabil măsurilor în temeiul programului de dezvoltare rurală.
(4) Sprijinul pentru acțiuni de protecție a mediului care sunt identice cu angajamentele de agromediu și climă sau cu cele aferente agriculturii ecologice menționate la articolele 28 și, respectiv, 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 este limitat la cuantumurile maxime prevăzute în anexa II la regulamentul respectiv în ceea ce privește plățile pentru agromediu și climă sau plățile pentru agricultura ecologică. Sumele respective pot fi mărite în cazuri justificate corespunzător, ținând cont de situații specifice care trebuie justificate în strategia națională și în programele operaționale ale organizațiilor de producători.
(5) Alineatul (4) nu se aplică acțiunilor de protecție a mediului care nu sunt legate direct sau indirect de o anumită parcelă.
(6) Dacă organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători sau organizațiile interprofesionale beneficiază de programe de promovare aprobate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (10), statele membre se asigură că beneficiarul poate primi sprijin pentru o anumită acțiune doar în cadrul unei singure scheme.
Articolul 31
Eligibilitatea acțiunilor în cadrul programelor operaționale
(1) Programele operaționale nu includ acțiuni sau cheltuieli menționate în anexa II. Anexa III conține o listă neexhaustivă a acțiunilor eligibile.
(2) Cheltuielile efectuate în cadrul programelor operaționale eligibile pentru ajutoare sunt limitate la costurile reale suportate. Totuși, statele membre pot stabili sume forfetare standard sau bareme pentru costuri unitare în următoarele cazuri:
(a) |
atunci când astfel de sume forfetare standard sau bareme pentru costuri unitare sunt menționate în anexa III; |
(b) |
pentru costurile suplimentare per kilometru de transport extern, față de costurile de transport rutier de marfă, suportate când se utilizează transportul feroviar sau maritim ca parte a unei măsuri de protecție a mediului. |
În plus, statele membre pot decide să utilizeze bareme diferențiate pentru costurile unitare, pentru a ține seama de specificitățile regionale sau locale.
Statele membre revizuiesc sumele forfetare standard sau baremele pentru costuri unitare cel puțin o dată la cinci ani.
(3) statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate și exacte și sunt stabilite în avans pe baza unui calcul corect, echitabil și verificabil. În acest scop, statele membre:
(a) |
se asigură că un organism care este independent din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile cu implementarea programului și care dispune de expertiza corespunzătoare efectuează calculele sau confirmă caracterul adecvat și precizia calculelor; |
(b) |
păstrează toate dovezile documentare referitoare la stabilirea sumelor forfetare standard sau a baremelor pentru costuri unitare și la revizuirea acestora. |
(4) Pentru ca o acțiune să fie eligibilă, produsele pentru care este recunoscută organizația de producători reprezintă peste 50 % din valoarea produselor vizate de acțiunea respectivă. În plus, produsele în cauză trebuie să provină de la membrii organizației de producători sau de la producători membri ai unei alte organizații de producători sau asociații de organizații de producători. Pentru calcularea valorii se aplică mutatis mutandis articolele 22 și 23.
(5) Investițiile în active fizice implică următoarele angajamente:
(a) |
fără a se aduce atingere alineatului (4), activele fizice dobândite se utilizează în conformitate cu uzul lor prevăzut, descris în programul operațional aprobat în cauză; |
(b) |
fără a se aduce atingere alineatului (6) al treilea și al patrulea paragraf, activele fizice dobândite rămân atât în proprietatea, cât și în posesia beneficiarului fie până la sfârșitul perioadei de amortizare fiscală a activului fizic, fie timp de 10 ani, fiind aleasă perioada care se dovedește mai scurtă. De asemenea, beneficiarul asigură întreținerea activului fizic în perioada respectivă. Totuși, în cazul în care investiția se efectuează pe un teren închiriat în temeiul unor norme naționale speciale referitoare la proprietăți, ar putea să nu se aplice cerința privind rămânerea în proprietatea beneficiarului, cu condiția ca investițiile să se fi aflat în posesia beneficiarului cel puțin în perioada prevăzută în prima teză de la prezenta literă; |
(c) |
dacă organizația de producători este proprietara, iar membrul organizației de producători este deținătorul activului fizic la care se referă investiția, organizația de producători are drepturi de acces la activul respectiv pe durata perioadei de amortizare fiscală. |
Totuși, în scopul primului paragraf litera (b), statele membre pot prevedea aplicarea unei perioade diferite de cea de amortizare fiscală. Perioada respectivă este indicată și justificată în mod corespunzător în strategia națională a statului membru și cuprinde cel puțin perioada menționată la articolul 71 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11).
(6) Investițiile, inclusiv cele în temeiul unor contracte de leasing, pot fi finanțate prin fondul operațional printr-o singură sumă sau în tranșe identice, în conformitate cu dispozițiile aprobate din programul operațional. În cazuri justificate corespunzător, statele membre pot aproba modificări ale programului operațional care prevăd o nouă distribuire a tranșelor.
Dacă depășește durata programului operațional, perioada de amortizare fiscală a unei investiții poate fi reportată spre programul operațional următor.
În cazul în care investițiile sunt înlocuite, valoarea reziduală a investițiilor înlocuite:
(a) |
se adaugă la fondul operațional al organizației de producători; sau |
(b) |
se scade din costul înlocuirii. |
Dacă investiția este vândută înainte de sfârșitul perioadei menționate la alineatul (5), dar nu este înlocuită, ajutorul din partea Uniunii plătit pentru finanțarea investiției se recuperează și se rambursează la Fondul european de garantare agricolă (FEGA) proporțional cu numărul anilor întregi rămași până la sfârșitul perioadei de amortizare menționate la alineatul (5) primul paragraf litera (b).
(7) Acțiunile, inclusiv investițiile, pot fi puse în aplicare în exploatații individuale sau la sediile unor membri producători ai organizației de producători sau ai asociației de organizații de producători sau în filialele acestora care îndeplinesc cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 22 alineatul (8), inclusiv atunci când acțiunile sunt externalizate unor membri ai organizației de producători sau ai asociației de organizații de producători, cu condiția să acestea să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului operațional.
Dacă membrul producător părăsește organizația de producători, statele membre se asigură că investiția sau valoarea ei reziduală este recuperată de organizația de producători și, în acest din urmă caz, este adăugată la fondul operațional.
Totuși, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot prevedea ca organizația de producători să nu fie obligată să recupereze investiția sau valoarea reziduală a acesteia.
(8) Acțiunile, inclusiv investițiile, legate de transformarea fructelor și legumelor în fructe și legume prelucrate pot fi eligibile pentru sprijin dacă acțiunile și investițiile respective urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, inclusiv a celor menționate la articolul 160 din respectivul regulament, și dacă sunt identificate în strategia națională menționată la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(9) Investițiile în active necorporale pot fi eligibile pentru sprijin dacă investițiile respective urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, inclusiv a celor menționate la articolul 160 din respectivul regulament, și dacă sunt identificate în strategia națională menționată la articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Articolul 32
Programele operaționale ale asociațiilor de organizații de producători
(1) Statele membre pot autoriza membrii producători ai asociațiilor de organizații de producători care nu sunt organizații de producători, dar care sunt membri ai unor astfel de asociații în temeiul articolului 20 să finanțeze măsurile implementate de asociația de organizații de producători în mod proporțional cu contribuția organizațiilor de producători membre.
(2) Articolele 30, 31, 33 și 34 din prezentul regulament și articolele 4-7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 se aplică mutatis mutandis programelor operaționale ale asociațiilor de organizații de producători. Totuși, nu se impune realizarea unui echilibru între activitățile menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 în cazul programelor operaționale parțiale ale asociațiilor de organizații de producători.
(3) Plafonul pentru cheltuielile cu gestionarea și prevenirea crizelor, menționate la articolul 33 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cadrul programelor operaționale ale asociațiilor de organizații de producători, se calculează la nivelul fiecărei organizații de producători membre.
Articolul 33
Decizie
(1) Statele membre:
(a) |
aprobă cuantumurile fondurilor operaționale și ale programelor operaționale care îndeplinesc cerințele Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 și cerințele prezentului capitol; |
(b) |
aprobă programele operaționale, cu condiția acceptării de către organizația de producători a anumitor modificări sau |
(c) |
resping programele operaționale sau părți ale acestora. |
(2) Statele membre iau decizii în privința programelor operaționale și a fondurilor operaționale până la data de 15 decembrie a anului prezentării acestora.
Statele membre informează organizațiile de producători în legătură cu respectivele decizii până la 15 decembrie.
Totuși, din motive justificate corespunzător, aceste decizii pot fi luate după data respectivă, dar cel târziu până la data de 20 ianuarie a anului care urmează datei prezentării. Decizia de aprobare poate prevedea că cheltuielile sunt eligibile începând cu data de 1 ianuarie a anului următor prezentării.
Articolul 34
Modificări ale programelor operaționale
(1) Organizațiile de producători pot solicita modificări ale programelor operaționale, inclusiv în ceea ce privește durata acestora, pentru anii următori. Statele membre stabilesc termene-limită pentru prezentarea și aprobarea unor astfel de solicitări astfel încât modificările aprobate să se aplice începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
Din motive justificate în mod corespunzător, aceste solicitări pot fi aprobate după termenele-limită stabilite de statele membre, dar cel târziu până la data de 20 ianuarie a anului care urmează datei solicitării. Decizia de aprobare poate prevedea că cheltuielile sunt eligibile începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează datei solicitării.
(2) Statele membre pot autoriza modificarea programelor operaționale în timpul anului, în condiții care urmează a fi stabilite de statele membre. Deciziile referitoare la modificările respective se iau până la data de 20 ianuarie a anului următor celui în care sunt solicitate modificările.
În timpul anului, statele membre pot autoriza organizațiile de producători:
(a) |
să își pună în aplicare numai parțial programele operaționale; |
(b) |
să schimbe conținutul programelor operaționale; |
(c) |
să majoreze cuantumul fondului operațional cu maximum 25 % și să îl diminueze cu un procentaj din cuantumul aprobat inițial care urmează a fi stabilit de statele membre, cu condiția ca obiectivele generale ale programului operațional să fie menținute; |
(d) |
să adauge asistență financiară națională la fondul operațional în cazul aplicării articolului 53. |
Statele membre stabilesc condițiile în care pot fi modificate programele operaționale în timpul anului fără autorizarea prealabilă a autorității competente din statul membru. Pentru a fi eligibile în vederea ajutorului, modificările respective trebuie să fie notificate imediat autorității competente de către organizația de producători.
Statele membre pot modifica procentajele menționate la al doilea paragraf litera (c) în cazul fuziunilor între organizații de producători menționate la articolul 15 alineatul (1).
(3) Cererile de modificare trebuie să fie însoțite de acte doveditoare care să precizeze motivul, natura și implicațiile modificărilor.
Articolul 35
Plăți în avans
(1) Statele membre pot permite organizațiilor de producători să solicite plata în avans a unei părți a ajutoarelor. Respectiva plată în avans corespunde cheltuielilor preconizate care rezultă din programul operațional într-o perioadă de trei sau patru luni începând din luna în care se depune cererea de plată în avans.
Statele membre stabilesc condiții pentru a se asigura că contribuțiile financiare la fondul operațional au fost colectate în conformitate cu dispozițiile articolelor 24 și 25 și că plățile în avans precedente și contribuția corespunzătoare a organizației de producători au fost efectiv cheltuite.
(2) Cererile de eliberare a garanțiilor pot fi depuse în timpul anului curent acoperit de program și trebuie să fie însoțite de documente justificative, de exemplu facturi și documente care dovedesc efectuarea plății.
Garanția se eliberează în proporție de până la 80 % din cuantumul avansurilor plătite.
(3) În cazul nerespectării programelor operaționale sau al încălcării grave a angajamentelor prevăzute la articolul 5 literele (b) și (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, garanția se reține, fără a se aduce atingere altor sancțiuni administrative care urmează a fi aplicate în conformitate cu capitolul V secțiunea 3 din prezentul titlu.
În cazul nerespectării altor cerințe, garanția se reține proporțional cu gravitatea neregulii constatate.
Articolul 36
Încetarea unui program operațional și întreruperea recunoașterii
(1) Dacă o organizație de producători sau o asociație de organizații de producători încetează implementarea programului său operațional înainte de încheierea duratei programate, nu se efectuează nicio plată ulterioară către respectiva organizație sau asociație pentru acțiunile realizate după data încetării.
(2) Ajutoarele primite pentru acțiunile eligibile desfășurate înainte de încetarea programului operațional nu se recuperează, dacă:
(a) |
la momentul încetării, organizația de producători sau asociația de organizații de producători îndeplinea criteriile de recunoaștere, iar obiectivele acțiunilor prevăzute în programul operațional au fost îndeplinite; și |
(b) |
investițiile finanțate cu sprijin din fondul operațional rămân în posesia organizației de producători, a asociației de organizații de producători sau a filialelor ei care îndeplinesc cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 22 alineatul (8) sau a membrilor ei și sunt utilizate de acestea/aceștia cel puțin până la sfârșitul perioadei lor de amortizare menționate la articolul 31 alineatul (5). În caz contrar, asistența financiară din partea Uniunii plătită pentru finanțarea investițiilor respective se recuperează și se rambursează către FEGA. |
(3) Asistența financiară din partea Uniunii pentru angajamentele multianuale, precum acțiunile de protecție a mediului, în cazul cărora obiectivele pe termen lung și beneficiile preconizate nu pot fi realizate din cauza întreruperii măsurii, se recuperează și se rambursează către FEGA.
(4) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis în cazul întreruperii voluntare a recunoașterii, în cazul retragerii recunoașterii sau în cazul dizolvării organizației de producători sau a asociației de organizații de producători.
(5) Ajutoarele plătite în mod necuvenit se recuperează în conformitate cu articolul 67.
CAPITOLUL III
Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor
Articolul 37
Selectarea măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor
Statele membre pot stabili că una sau mai multe dintre măsurile enumerate la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu se aplică pe teritoriul lor.
Articolul 38
Credite pentru finanțarea măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor
Din motive economice justificate corespunzător, creditele contractate pentru finanțarea măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor în temeiul articolului 33 alineatul (3) al cincilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot fi reportate spre programul operațional următor dacă perioada de rambursare depășește durata programului operațional.
Articolul 39
Investiții legate de gestionarea volumelor
(1) În strategiile lor naționale, statele membre includ lista investițiilor eligibile care vizează eficientizarea gestionării volumelor introduse pe piață menționate la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(2) Înainte de a aproba programele operaționale care conțin acțiuni legate de investițiile menționate la alineatul (1), statele membre solicită o justificare din care să rezulte că investiția propusă este adecvată pentru prevenirea în mod eficace a unei crize sau pentru a face mai bine față unei crize.
Articolul 40
Condiții privind sprijinul pentru costurile administrative generate de constituirea unor fonduri mutuale
(1) Statele membre adoptă dispoziții detaliate referitoare la sprijinul pentru costul administrativ generat de constituirea unor fonduri mutuale menționat la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(2) Sprijinul menționat la alineatul (1) cuprinde atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători. Cuantumul total al sprijinului respectiv nu depășește 5 %, 4 % și, respectiv, 2 % din contribuția organizației de producători la fondul mutual în primul, al doilea și al treilea an de funcționare a acestuia:
(3) O organizație de producători poate primi o singură dată sprijinul menționat la alineatul (1), și doar în primii trei ani de funcționare a fondului. Dacă o organizație de producători solicită sprijin doar în al doilea sau al treilea an de funcționare a fondului, sprijinul este de 4 % și, respectiv, de 2 %.
(4) Statele membre pot stabili plafoane pentru cuantumurile care pot fi primite de o organizație de producători ca sprijin pentru costurile administrative generate de constituirea unor fonduri mutuale.
Articolul 41
Replantarea livezilor
(1) În cazul în care statele membre includ în strategiile lor naționale replantarea livezilor în urma defrișării obligatorii din motive sanitare sau fitosanitare, astfel cum se menționează la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, măsurile luate trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2000/29/CE a Consiliului (12).
(2) Replantarea livezilor nu trebuie să acopere mai mult de 20 % din totalul cheltuielilor în cadrul programelor operaționale. Statele membre pot decide stabilirea unui procentaj inferior.
Articolul 42
Domeniul de aplicare
Prezenta secțiune prevede norme referitoare la retragerile de pe piață și la distribuirea gratuită menționate la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și, respectiv, la articolul 34 alineatul (4) din același regulament.
Articolul 43
Media trienală aplicabilă în cazul retragerilor de pe piață în vederea distribuirii gratuite
(1) Limita de 5 % din volumul producției comercializate menționată la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se calculează pe baza unei medii aritmetice a volumului total al produselor pentru care este recunoscută organizația de producători și care sunt comercializate prin intermediul organizației de producători în cursul ultimilor trei ani.
(2) În cazul organizațiilor de producători nou recunoscute, datele privind anii de comercializare anteriori recunoașterii sunt următoarele:
(a) |
dacă organizația a fost un grup de producători, datele echivalente referitoare la grupul de producători respectiv, dacă este cazul; sau |
(b) |
volumul aplicabil cererii de recunoaștere. |
Articolul 44
Notificarea prealabilă a operațiunilor de retragere
(1) Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători notifică în prealabil autorităților competente din statele membre, în scris sau prin mijloace electronice, intenția de a retrage produse.
Această notificare precizează, în special, lista produselor care urmează a fi retrase și principalele caracteristici ale acestora din punctul de vedere al standardelor de comercializare relevante, o estimare a cantității pentru fiecare produs în cauză, destinația prevăzută a acestora, precum și locul în care produsele retrase de pe piață pot fi supuse controalelor prevăzute la articolul 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
Notificările trebuie să includă o declarație scrisă care atestă că produsele care urmează a fi retrase sunt în conformitate cu standardele de comercializare aplicabile sau cu cerințele minime menționate la articolul 15 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
(2) Statele membre stabilesc norme detaliate pentru organizațiile de producători și pentru asociațiile de organizații de producători în ceea ce privește notificările prevăzute la alineatul (1), în special în privința termenelor.
Articolul 45
Sprijin
(1) Sprijinul pentru retragerile de pe piață, care cuprinde atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, nu trebuie să depășească cuantumurile stabilite în anexa IV.
În cazul produselor care nu sunt incluse în anexa IV, statele membre stabilesc cuantumurile maxime ale sprijinului, cuprinzând atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, la un nivel care nu depășește 40 % din prețurile medii de pe piață din cei cinci ani precedenți în cazul distribuirii gratuite și la un nivel care nu depășește 30 % din prețurile medii de pe piață din cei cinci ani precedenți în cazul altor destinații decât distribuirea gratuită.
Dacă organizația de producători a primit o compensație de la părți terțe pentru produsele retrase, sprijinul menționat la primul paragraf se reduce cu un cuantum echivalent cu compensația primită. Pentru a fi eligibile pentru sprijin, produsele în cauză nu trebuie să intre din nou pe piața comercială pentru fructe și legume.
(2) Retragerile de pe piață nu depășesc 5 % din volumul producției comercializate a unui anumit produs al unei anumite organizații de producători. Cu toate acestea, în acest procentaj nu sunt luate în calcul cantitățile care sunt eliminate prin una dintre modalitățile menționate la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau în orice alt mod aprobat de statele membre în temeiul articolului 46 alineatul (2) din prezentul regulament.
Volumul producției comercializate menționat la primul paragraf este media volumului producției comercializate din cei trei ani precedenți. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, se folosește volumul producției comercializate pentru care a fost recunoscută organizația de producători.
Procentajul menționat la primul paragraf reprezintă medii anuale pe o perioadă de trei ani, inclusiv anul în cauză și cei doi ani precedenți, cu o marjă de depășire anuală de 5 puncte procentuale.
(3) Asistența financiară acordată de Uniune în cazul retragerilor de pe piață ale fructelor și legumelor care sunt eliminate prin distribuire gratuită către organizațiile caritabile și către instituțiile menționate la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 acoperă doar plata produselor eliminate în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol și costurile menționate la articolul 16 alineatul (1) și la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
Articolul 46
Destinațiile produselor retrase
(1) Statele membre stabilesc destinațiile permise pentru produsele retrase de pe piață. Statele membre adoptă dispoziții pentru a se asigura că operațiunea de retragere sau destinația produselor nu au un impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în ceea ce privește protecția plantelor.
(2) Destinațiile menționate la alineatul (1) includ distribuirea gratuită în sensul articolului 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și orice alte destinații echivalente aprobate de statele membre.
La cerere, statele membre pot autoriza organizațiile caritabile și instituțiile menționate la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 să solicite o contribuție din partea destinatarilor finali ai produselor retrase de pe piață.
În plus față de obligațiile în temeiul articolului 47 alineatul (1) din prezentul regulament, după obținerea autorizației, organizațiile caritabile și instituțiile în cauză țin contabilitatea financiară a operațiunii în cauză.
Se poate accepta ca beneficiarii distribuirii gratuite să plătească în natură prelucrătorii de fructe și legume, dacă plata respectivă constituie doar compensația pentru costurile aferente prelucrării și dacă statul membru în care se efectuează plata a stabilit norme pentru a se asigura că produsele prelucrate sunt menite a fi consumate de către destinatarii finali menționați la al doilea paragraf.
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a facilita contactele și cooperarea dintre organizațiile de producători și organizațiile caritabile și instituțiile menționate la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pe care le-au aprobat.
(3) Este posibilă eliminarea produselor prin transfer către industria de prelucrare. Statele membre adoptă dispoziții detaliate pentru a se asigura că nu este denaturată concurența în ceea ce privește industriile în cauză din Uniune sau în ceea ce privește produsele importate și că produsele retrase nu intră din nou pe piața comercială. Alcoolul rezultat în urma distilării trebuie utilizat exclusiv în scopuri industriale sau energetice.
Articolul 47
Condiții pentru destinatarii produselor retrase
(1) Destinatarii produselor retrase menționați la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se angajează:
(a) |
să respecte normele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și în temeiul acestuia; |
(b) |
să țină o contabilitate a stocurilor separată în cazul operațiunilor respective; |
(c) |
să se supună controalelor prevăzute de dreptul Uniunii și |
(d) |
să prezinte documentele justificative privind destinația finală a fiecărui produs în cauză, sub forma unui certificat de recepție sau a unui document echivalent care să ateste faptul că produsele retrase au fost preluate de o parte terță în vederea distribuirii lor gratuite. |
Statele membre pot decide că destinatarii nu sunt obligați să țină evidențele menționate la primul paragraf litera (b) dacă primesc cantități sub o limită maximă care urmează a fi stabilită de statele membre pe baza unei analize documentate privind riscurile.
(2) Destinatarii produselor retrase pentru alte destinații se angajează:
(a) |
să respecte normele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și în temeiul acestuia; |
(b) |
să țină o contabilitate a stocurilor și o contabilitate financiară separate în cazul operațiunilor respective, dacă statul membru consideră că acest lucru este necesar, în pofida faptului că produsul a fost denaturat înainte de livrare; |
(c) |
să se supună controalelor prevăzute de dreptul Uniunii; și |
(d) |
să nu solicite ajutor suplimentar pentru alcoolul obținut din produsele respective în cazul produselor retrase destinate distilării. |
Articolul 48
Condițiile de aplicare a recoltării înainte de coacere și a nerecoltării
(1) Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea menționate la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se desfășoară în plus față de practicile de cultivare normale și diferă de acestea.
(2) Plantele care produc fructe și legume și care au făcut obiectul unei recoltări înainte de coacere sau al unei nerecoltări nu mai sunt utilizate în scopuri de producție în aceeași perioadă de vegetație după desfășurarea operațiunii respective.
(3) Măsurile de recoltare înainte de coacere nu se aplică fructelor și legumelor a căror recoltare obișnuită a început deja, iar măsurile de nerecoltare nu se aplică în cazul în care, din zona respectivă, în cursul ciclului de producție normal, a fost obținută producție comercială.
Primul paragraf nu se aplică plantelor care produc fructe și legume cu o perioadă de recoltare ce depășește o lună. În astfel de cazuri, cuantumurile menționate la alineatul (4) compensează numai producția care urmează să fie recoltată în termen de șase săptămâni de la operațiunea de recoltare înainte de coacere sau de nerecoltare. Respectivele plante care produc fructe și legume nu mai sunt utilizate în scopuri de producție în aceeași perioadă de vegetație după desfășurarea operațiunii respective.
În scopul aplicării dispozițiilor celui de-al doilea paragraf, statele membre pot interzice aplicarea măsurilor de recoltare înainte de coacere și de nerecoltare dacă, în ceea ce privește recoltarea înainte de coacere, o parte semnificativă din recoltarea obișnuită a fost efectuată și dacă, în ceea ce privește nerecoltarea, a fost obținută deja o parte semnificativă din producția comercială. Un stat membru care intenționează să aplice această dispoziție stabilește, în cadrul strategiei sale naționale, partea pe care o consideră semnificativă.
Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea nu se aplică aceluiași produs și aceleiași zone într-un anumit an decât în scopul celui de al doilea paragraf, caz în care pot fi aplicate simultan ambele operațiuni.
(4) Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere vizează numai produsele care se află fizic pe câmp și care se recoltează efectiv înainte de coacere. Cuantumurile compensatoare, cuprinzând atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători pentru recoltarea înainte de coacere și pentru nerecoltare, vor consta în plăți la hectar stabilite de statele membre în temeiul articolului 49 primul paragraf litera (a) la un nivel care să acopere cel mult 90 % din nivelul maxim al sprijinului pentru retragerile de pe piață aplicabil retragerilor cu alte destinații decât distribuirea gratuită menționată la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(5) Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători notifică în prealabil autorităților competente din statul membru, în scris sau prin mijloace electronice, intenția de a recolta înainte de coacere sau de a nu recolta.
Articolul 49
Obligațiile statelor membre
Statele membre adoptă:
(a) |
dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a măsurilor de recoltare înainte de coacere și de nerecoltare, inclusiv privind notificările prealabile referitoare la recoltarea înainte de coacere și la nerecoltare, la conținutul și termenele-limită ale acestora, dispoziții privind cuantumul compensației care trebuie plătit și aplicarea măsurilor, precum și lista de produse eligibile în cadrul măsurilor; |
(b) |
dispoziții pentru a se asigura că punere în aplicare a acestor măsuri nu are un impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în ceea ce privește protecția plantelor. |
Statele membre verifică desfășurarea corectă a măsurilor, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile menționate la primul paragraf literele (a) și (b). În cazul în care consideră că măsurile nu s-au desfășurat în mod corect, statele membre nu aprobă aplicarea măsurilor.
Articolul 50
Obiectivul acțiunilor de asigurare a recoltelor
Acțiunile legate de asigurarea recoltelor menționate la articolul 33 alineatul (3) primul paragraf litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 contribuie la protejarea veniturilor producătorilor și la acoperirea pierderilor de venit pe piață înregistrate de organizația de producători sau de membrii acesteia în cazul în care sunt afectați de dezastre naturale, de fenomene meteorologice și, după caz, de boli sau de infestări cu dăunători.
Articolul 51
Punerea în aplicare a acțiunilor de asigurare a recoltelor
(1) Statele membre adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a acțiunilor de asigurare a recoltelor, inclusiv a celor necesare pentru a garanta că acțiunile de asigurare a recoltelor nu denaturează concurența pe piața asigurărilor.
(2) Statele membre pot acorda finanțări naționale suplimentare pentru a sprijini acțiunile de asigurare a recoltelor care beneficiază de fondul operațional. Totuși, sprijinul public total alocat pentru asigurarea recoltelor nu depășește:
(a) |
80 % din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru asigurări împotriva pierderilor generate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale; |
(b) |
50 % din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru asigurări:
|
Limitele stabilite la primul paragraf litera (b) se aplică chiar și în cazurile în care fondul operațional este eligibil, de altfel, pentru o asistență financiară de 60 % din partea Uniunii în temeiul articolului 34 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(3) Acțiunile de asigurare a recoltelor nu acoperă indemnizațiile de asigurare care îi despăgubesc pe producători pentru mai mult de 100 % din pierderile de venit suferite, ținând cont de orice despăgubiri pe care le obțin producătorii în cadrul altor scheme de sprijin legate de riscul asigurat.
CAPITOLUL IV
Asistență financiară națională
Articolul 52
Gradul de organizare a producătorilor și definirea regiunii
(1) În scopul articolului 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, gradul de organizare a producătorilor dintr-o regiune a unui stat membru se calculează pe baza valorii fructelor și legumelor produse în regiunea în cauză și comercializate de:
(a) |
organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători recunoscute; și |
(b) |
grupurile de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, precum și de organizațiile de producători și grupurile de producători menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. |
Valoarea fructelor și legumelor produse se împarte la valoarea totală a producției de fructe și legume obținute în regiunea respectivă.
Valoarea fructelor și legumelor produse în regiunea în cauză și comercializate de organizațiile, asociațiile și grupurile menționate la primul paragraf literele (a) și (b) includ doar produsele pentru care sunt recunoscute respectivele organizații, asociații și grupuri de producători. Articolul 22 se aplică mutatis mutandis.
La calcularea valorii respective se ține seama doar de fructele și legumele produse în regiunea în cauză de organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători, grupurile de producători și membrii lor și comercializate de acestea/aceștia.
Pentru calcularea valorii totale a fructelor și legumelor produse în regiunea respectivă, se aplică mutatis mutandis metoda prevăzută în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (13).
(2) Gradul de organizare a producătorilor dintr-o regiune a unui stat membru este considerat deosebit de scăzut când media gradelor de organizare, calculată în conformitate cu alineatul (1), pentru ultimii trei ani pentru care există date disponibile este mai mică de 20 %.
(3) Doar fructele și legumele produse în regiunea menționată la alineatele (1) și (2) beneficiază de asistență financiară națională.
(4) În scopul prezentului capitol, statele membre definesc regiunile ca părți distincte ale teritoriilor lor, potrivit unor criterii obiective și nediscriminatorii, precum caracteristicile lor agronomice și economice și potențialul lor regional în materie de agricultură/fructe și legume sau structura lor instituțională sau administrativă, pentru care sunt disponibile datele necesare pentru calcularea gradului de organizare în conformitate cu alineatul (1).
Regiunile definite de un stat membru în scopul prezentului capitol nu se modifică timp de cel puțin cinci ani, cu excepția cazului în care o astfel de modificare este justificată în mod obiectiv prin motive care nu se leagă de calcularea gradului de organizare a producătorilor în regiunea sau regiunile în cauză.
Dacă un stat membru solicită o rambursare parțială a asistenței financiare naționale în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, o astfel de solicitare vizează aceeași definire a regiunilor ca cea specificată în cererea de autorizare.
Articolul 53
Modificări ale programului operațional
O organizație de producători care dorește să solicite asistență financiară națională își modifică, dacă este necesar, programul operațional în temeiul articolului 34.
CAPITOLUL V
Dispoziții generale
Articolul 54
Notificările statelor membre referitoare la organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și grupurile de producători
Statele membre notifică Comisiei următoarele informații și documente:
(a) |
până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, cuantumul total al fondurilor operaționale aprobate în anul respectiv pentru toate programele operaționale. Această notificare arată cuantumul total al fondurilor operaționale și cuantumul total al asistenței financiare acordate din partea Uniunii, inclus în fondurile respective. Cifrele respective trebuie defalcate între cheltuielile pentru măsurile de prevenire și gestionare a crizelor și alte măsuri; |
(b) |
până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, un raport anual referitor la organizațiile de producători și la asociațiile de organizații de producători, precum și la grupurile de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la fondurile operaționale, programele operaționale și planurile de recunoaștere implementate pe parcursul anului precedent. Respectivul raport anual conține informațiile prezentate în anexa V la prezentul regulament; |
(c) |
până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, cuantumurile care corespund fiecărei perioade anuale următoare de implementare a planurilor de recunoaștere ale grupurilor de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, inclusiv anului de aplicare în curs. Se furnizează cuantumurile aprobate sau estimate. Pentru fiecare grup și pentru fiecare perioadă anuală următoare de aplicare a planului, notificarea include următoarele informații:
|
Articolul 55
Notificările statelor membre referitoare la prețurile de producător ale fructelor și legumelor pe piața internă
(1) În fiecare zi de miercuri, până la ora 12.00 (ora Bruxelles-ului), statele membre notifică Comisiei media ponderată a prețurilor înregistrate în cursul săptămânii precedente pentru fructele și legumele enumerate în anexa VI pentru care există date disponibile.
În cazul fructelor și legumelor vizate de standardul de comercializare general prevăzut în partea A a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, se notifică doar prețurile produselor care respectă standardul respectiv, în vreme ce prețurile produselor vizate de un standard de comercializare specific prevăzut în partea B a aceleiași anexe se referă doar la produsele din clasa I.
Statele membre notifică o singură medie ponderată a prețurilor care corespunde tipurilor și soiurilor de produse și calibrelor și/sau modurilor de prezentare specificate în anexa VI la prezentul regulament. Dacă prețurile înregistrate se referă la alte tipuri, soiuri, calibre și/sau moduri de prezentare decât cele specificate în anexa respectivă, statele membre notifică Comisiei tipurile, soiurile, calibrele și/sau modurile de prezentare ale produselor cărora le corespund prețurile respective.
Prețurile notificate sunt exprimate în euro/100 de kilograme greutate netă și sunt cele de la ieșirea din unitatea de ambalare, produsele fiind sortate, ambalate și, după caz, pe paleți.
(2) Statele membre identifică piețe reprezentative în aria de producție a fructelor și legumelor în cauză. Statele membre notifică Comisiei piețele reprezentative și ponderea lor în medie cu ocazia primei notificări sau atunci când le modifică. Statele membre pot notifica alte prețuri în mod voluntar.
Articolul 56
Indicatorii de performanță comuni
(1) Programele operaționale și strategiile naționale fac obiectul monitorizării și evaluării în vederea măsurării progreselor realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru programele operaționale, precum și a eficienței și eficacității legate de respectivele obiective.
(2) Progresul, eficiența și eficacitatea se evaluează cu ajutorul unor indicatori de performanță comuni, prevăzuți în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, atât în raport cu situația de referință, cât și în raport cu resursele (execuția financiară), realizările, rezultatele și impactul programelor operaționale puse în aplicare.
(3) În strategiile lor naționale, statele membre pot specifica indicatori suplimentari.
Articolul 57
Proceduri de monitorizare și evaluare în ceea ce privește programele operaționale
(1) Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători instituie un sistem de colectare, înregistrare și păstrare a informațiilor pentru compilarea indicatorilor aplicabili pentru monitorizarea și evaluarea programelor operaționale.
(2) Exercițiul de monitorizare se desfășoară în așa fel încât rezultatele sale:
(a) |
servesc la controlul calității aplicării programului; |
(b) |
identifică eventuala necesitate de ajustare sau de revizuire a programului operațional; |
(c) |
furnizează informații în scopul îndeplinirii cerințelor privind raportarea. Informațiile referitoare la rezultatele activităților de monitorizare se includ în raportul anual menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892. |
(3) Evaluarea ia forma unui raport în penultimul an de implementare a programului operațional, astfel cum se menționează la articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
Exercițiul de evaluare examinează progresul realizat în raport cu obiectivele generale ale programului. În acest scop se utilizează indicatorii de performanță comuni raportați la situația de referință, la realizări și la rezultate.
Dacă este cazul, exercițiul de evaluare include o evaluare calitativă a rezultatelor și impactului acțiunilor de protecție a mediului care vizează:
(a) |
prevenirea eroziunii solului; |
(b) |
reducerea utilizării sau o mai bună gestionare a produselor de protecție a plantelor; |
(c) |
protejarea habitatelor și a biodiversității; și |
(d) |
conservarea peisajelor. |
Rezultatele exercițiului se utilizează:
(a) |
la îmbunătățirea calității programului operațional; |
(b) |
la identificarea oricărei necesități de modificare substanțială a programului operațional; și |
(c) |
în scopul desprinderii de învățăminte pentru îmbunătățirea programelor operaționale viitoare. |
Raportul de evaluare se atașează la raportul anual corespunzător menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
Articolul 58
Proceduri de monitorizare și evaluare în ceea ce privește strategia națională
(1) Statele membre stabilesc un sistem de colectare, înregistrare și păstrare a informațiilor într-un format electronic adecvat, în vederea compilării indicatorilor menționați la articolul 56. În acest scop, statele membre utilizează informațiile transmise de organizațiile de producători și de asociațiile de organizații de producători cu privire la monitorizarea și evaluarea programelor lor operaționale.
(2) Monitorizarea este continuă, pentru a se evalua progresul realizat în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor programelor operaționale. În acest scop, se utilizează informațiile furnizate în rapoartele anuale transmise de organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători. Exercițiul de monitorizare se desfășoară în așa fel încât rezultatele sale:
(a) |
servesc la controlul calității aplicării programelor operaționale; |
(b) |
identifică eventuala necesitate de ajustare sau de revizuire a strategiei naționale în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite pentru strategie sau în vederea îmbunătățirii gestionării aplicării strategiei, inclusiv a gestionării financiare a programelor operaționale. |
(3) Evaluarea vizează măsurarea progreselor realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor generale ale strategiei. În acest scop, se utilizează rezultatele monitorizării și ale evaluării programelor operaționale, astfel cum sunt indicate în rapoartele anuale și în penultimul raport transmise de organizațiile de producători. Rezultatele exercițiului de evaluare se utilizează:
(a) |
la îmbunătățirea calității strategiei; |
(b) |
la identificarea oricărei necesități de modificare substanțială a strategiei. |
Evaluarea include un exercițiu de evaluare desfășurat în 2020. Rezultatele acestuia fac parte din raportul național aferent aceluiași an, menționat la articolul 54 litera (b). Raportul examinează gradul de utilizare a resurselor financiare și eficiența și eficacitatea programelor operaționale puse în aplicare și evaluează efectele și impactul programelor respective, în raport cu obiectivele, țintele și măsurile stabilite de strategie și, dacă este cazul, în raport cu alte obiective stabilite la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Articolul 59
Neîndeplinirea criteriilor de recunoaștere
(1) Dacă un stat membru a stabilit că o organizație de producători nu îndeplinește unul dintre criteriile de recunoaștere legate de cerințele de la articolele 5 și 7, de la articolul 11 alineatele (1) și (2) și de la articolul 17, statul membru respectiv trimite organizației de producători în cauză, cel târziu la două luni de la identificarea neconformității, în regim recomandat, o scrisoare de avertizare care să indice neconformitatea identificată, măsurile corective necesare și perioadele de timp în care trebuie luate măsurile respective, perioade care nu trebuie să depășească patru luni. Din momentul în care s-a stabilit neconformitatea, statele membre suspendă plățile ajutoarelor până la luarea unor măsuri corective satisfăcătoare.
(2) Neluarea măsurilor corective menționate la alineatul (1) în perioada de timp stabilită de statul membru determină suspendarea recunoașterii organizației de producători. Statul membru notifică organizației de producători perioada de suspendare, care începe imediat după expirarea perioadei de timp stabilite pentru luarea măsurilor corective menționate și nu depășește 12 luni de la data primirii de către organizația de producători a scrisorii de avertizare. Acest lucru nu aduce atingere aplicării legislației naționale orizontale, care poate să prevadă suspendarea unei astfel de acțiuni ca urmare a începerii unor proceduri judiciare conexe.
În timpul suspendării recunoașterii, organizația de producători își poate continua activitatea, dar plățile ajutoarelor se rețin până la încheierea perioadei de suspendare a recunoașterii. Cuantumul ajutorului anual se reduce cu 2 % pentru fiecare lună calendaristică sau pentru fiecare parte a unei luni calendaristice în cursul căreia este suspendată recunoașterea.
Suspendarea se încheie în ziua controlului care confirmă îndeplinirea criteriilor de recunoaștere în cauză.
(3) Dacă criteriile nu sunt îndeplinite până la sfârșitul perioadei de suspendare stabilite de autoritatea competentă a statului membru, acesta retrage recunoașterea cu efect de la data la care nu erau îndeplinite criteriile de recunoaștere sau, dacă nu este posibilă identificarea datei respective, de la data la care a fost stabilită neconformitatea. Acest lucru nu aduce atingere aplicării legislației naționale orizontale, care poate să prevadă suspendarea recunoașterii ca urmare a începerii unor proceduri judiciare conexe. Ajutoarele rămase de plătit aferente perioadei în care a fost identificată neconformitatea nu se plătesc, iar ajutoarele plătite în mod necuvenit se recuperează.
(4) Dacă un stat membru a stabilit că o organizație de producători nu îndeplinește oricare dintre criteriile de recunoaștere prevăzute la articolul 154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, altul decât cele menționate la alineatul (1), statul membru respectiv trimite organizației de producători în cauză, cel târziu la două luni de la stabilirea neconformității, în regim recomandat, o scrisoare de avertizare care să indice neconformitatea identificată, măsura corectivă necesară și perioadele de timp în care trebuie luate măsurile respective, perioade care nu trebuie să depășească patru luni.
(5) Neluarea măsurilor corective menționate la alineatul (4) în perioada de timp stabilită de statul membru duce la suspendarea plăților și la o reducere a cuantumului ajutorului anual cu 1 % pentru fiecare lună calendaristică sau pentru fiecare parte a unei luni calendaristice, în urma expirării respectivei perioade. Acest lucru nu aduce atingere aplicării legislației naționale orizontale, care poate să prevadă suspendarea unei astfel de acțiuni ca urmare a începerii unor proceduri judiciare conexe.
(6) Statele membre retrag recunoașterea dacă organizația de producători nu dovedește îndeplinirea criteriilor referitoare la volumul minim sau la valoarea minimă a producției comercializate, prevăzute la articolul 154 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, până la data de 15 octombrie a celui de al doilea an care urmează anului în care nu au fost îndeplinite criteriile respective. Retragerea are efect de la data la care nu au fost îndeplinite criteriile de recunoaștere sau, dacă nu este posibilă identificarea datei respective, de la data la care s-a stabilit neconformitatea. Ajutoarele rămase de plătit aferente perioadei în care a fost identificată neconformitatea nu se plătesc, iar ajutoarele plătite în mod necuvenit se recuperează.
Totuși, atunci când o organizație de producători prezintă statului membru dovada că, din cauza unor dezastre naturale, a unor fenomene meteorologice nefavorabile, a unor boli sau a unor infestări cu dăunători, în pofida faptului că a aplicat măsurile de prevenire a riscurilor, nu poate îndeplini criteriile de recunoaștere prevăzute la articolul 154 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește volumul minim sau valoarea minimă a producției comercializabile prevăzut(ă) de statul membru, acesta poate acorda o derogare de la volumul minim sau valoarea minimă a producției comercializabile pentru anul în cauză pentru respectiva organizație de producători.
(7) În cazurile în care se aplică alineatele (1), 2, 4 și 5, statele membre pot efectua plăți după termenul-limită prevăzut la articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892. Totuși, aceste plăți nu se efectuează după data de 15 octombrie a celui de-al doilea an care urmează anului de punere în aplicare a programului.
(8) Alineatele (1)-(5) se aplică mutatis mutandis în cazurile în care organizația de producători nu furnizează statului membru informațiile solicitate la articolul 21 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
Articolul 60
Fraudele
(1) Statele membre suspendă plățile și recunoașterea unei organizații de producători sau a unei asociații de organizații de producători care se află sub investigarea de către o autoritate națională în legătură cu o acuzație de fraudă în ceea ce privește ajutoarele reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, până la stabilirea acuzației.
(2) Dacă o organizație de producători sau o asociație de organizații de producători a comis fraude cu privire la ajutoarele reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, atunci, fără a aduce atingere altor sancțiuni aplicabile în temeiul legislației Uniunii și naționale, statele membre:
(a) |
retrag recunoașterea respectivei organizații sau asociații; |
(b) |
exclud acțiunile în cauză de la acordarea de sprijin în temeiul programului operațional în cauză și recuperează eventualele ajutoare deja plătite în ceea ce privește respectivele acțiuni; și |
(c) |
exclud de la recunoaștere organizația sau asociația respectivă pe parcursul anului următor. |
Articolul 61
Sancțiune pentru cuantumuri ineligibile
(1) Plățile se calculează pe baza acțiunilor eligibile.
(2) Statul membru examinează cererea de ajutor și stabilește cuantumurile eligibile pentru sprijin. Statul membru stabilește cuantumul care:
(a) |
ar fi plătibil beneficiarului doar pe baza cererii; |
(b) |
este plătibil beneficiarului după examinarea eligibilității cererii. |
(3) În cazul în care cuantumul stabilit în temeiul alineatului (2) litera (a) depășește cuantumul stabilit în temeiul alineatului (2) litera (b) cu peste 3 %, se aplică o sancțiune. Cuantumul sancțiunii este diferența dintre cuantumurile calculate în temeiul alineatului (2) literele (a) și (b). Cu toate acestea, nu se aplică nicio sancțiune dacă organizația de producători poate demonstra că nu este responsabilă pentru includerea sumei neeligibile.
(4) Alineatele (2) și (3) se aplică mutatis mutandis cheltuielilor neeligibile identificate în timpul controalelor la fața locului sau al controalelor ulterioare.
(5) Dacă valoarea producției comercializate este declarată și controlată înaintea depunerii cererii de ajutor, când se stabilesc cuantumurile în temeiul alineatului (2) litera (a) și, respectiv, litera (b), se utilizează valorile declarate și aprobate.
(6) Dacă, la încheierea programului operațional, nu au fost îndeplinite condițiile menționate la articolul 33 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cuantumul total al sprijinului pentru ultimul an al programului operațional se reduce proporțional cu cuantumul cheltuielilor care nu au fost suportate pentru acțiuni de protecția mediului.
Articolul 62
Sancțiunile administrative aplicabile în urma controalelor de nivelul unu privind operațiunile de retragere
(1) Dacă, în urma controlului menționat la articolul 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, se constată neconformități în ceea ce privește standardele de comercializare sau cerințele minime menționate la articolul 15 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, fiind depășite toleranțele stabilite, organizația de producători în cauză trebuie să plătească o sancțiune calculată în raport cu proporția de produse retrase care nu sunt conforme:
(a) |
dacă respectivele cantități reprezintă mai puțin de 10 % din cantitățile retrase efectiv în temeiul articolului 44 din prezentul regulament, sancțiunea este egală cu asistența financiară din partea Uniunii, calculată pe baza cantităților de produse retrase care nu sunt conforme; |
(b) |
dacă respectivele cantități reprezintă între 10 % și 25 % din cantitățile retrase efectiv, sancțiunea este dublul cuantumului asistenței financiare din partea Uniunii, calculată pe baza cantităților de produse retrase care nu sunt conforme; sau |
(c) |
dacă respectivele cantități depășesc 25 % din cantitatea retrasă efectiv, sancțiunea este egală cu cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii pentru întreaga cantitate notificată în temeiul articolului 44 din prezentul regulament. |
(2) Sancțiunile menționate la alineatul (1) se aplică fără a aduce atingere vreunei alte sancțiuni aplicate în temeiul articolului 61.
Articolul 63
Sancțiunea administrativă aplicabilă organizațiilor de producători în ceea ce privește operațiunile de retragere
Cheltuielile generate de operațiunile de retragere nu sunt eligibile dacă produsele nu au fost eliminate conform dispozițiilor statului membru în temeiul articolului 46 alineatul (1) sau dacă operațiunea a avut un impact negativ asupra mediului sau a avut vreo consecință negativă în ceea ce privește protecția plantelor, fără a se aduce atingere vreunei sancțiuni aplicate în temeiul articolului 61.
Articolul 64
Sancțiunile administrative aplicabile destinatarilor produselor retrase de pe piață
Dacă, în cursul controalelor desfășurate în conformitate cu articolele 29 și 30 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, se detectează nereguli care pot fi atribuite destinatarilor produselor retrase de pe piață, destinatarii respectivi:
(a) |
sunt excluși de la dreptul de a primi produse retrase de pe piață; și |
(b) |
sunt obligați să plătească valoarea produselor primite, plus costurile de sortare, ambalare și transport, în conformitate cu normele stabilite de statele membre. |
Excluderea prevăzută la primul paragraf litera (a) produce efecte imediat și durează cel puțin un an, cu posibilitate de extindere.
Articolul 65
Sancțiuni administrative legate de recoltarea înainte de coacere și de nerecoltare
(1) Dacă nu și-a îndeplinit obligațiile în ceea ce privește recoltarea înainte de coacere, organizația de producători plătește, drept sancțiune, cuantumul compensației pentru suprafețele în cazul cărora nu a fost respectată obligația. Neîndeplinirea obligațiilor include cazurile în care:
(a) |
suprafața notificată pentru recoltare înainte de coacere nu este eligibilă pentru recoltarea înainte de coacere; |
(b) |
suprafața nu este recoltată în totalitate sau producția nu este denaturată; |
(c) |
a existat un impact negativ asupra mediului sau o consecință negativă în ceea ce privește protecția plantelor, consecință care ține de responsabilitatea organizației de producători. |
(2) Dacă nu și-a îndeplinit obligațiile în ceea ce privește nerecoltarea organizația de producători plătește, drept sancțiune, cuantumul compensației pentru suprafețele în cazul cărora nu a fost respectată obligația. Neîndeplinirea obligațiilor include cazurile în care:
(a) |
suprafața notificată pentru nerecoltare nu este eligibilă pentru nerecoltare; |
(b) |
s-a efectuat totuși o recoltare sau o recoltare parțială; sau |
(c) |
a existat un impact negativ asupra mediului sau o consecință negativă în ceea ce privește protecția plantelor, consecință care ține de responsabilitatea organizației de producători. |
Litera (b) a primului paragraf de la prezentul alineat nu se aplică în cazul în care se aplică articolul 48 alineatul (3) al doilea paragraf.
(3) Sancțiunile menționate la alineatele (1) și (2) se aplică în plus față de orice sancțiune impusă în temeiul articolului 61.
Articolul 66
Împiedicarea unui control la fața locului
O cerere de recunoaștere, o cerere de aprobare a unui program operațional sau o cerere de ajutor este respinsă pentru elementul sau partea de cheltuieli în cauză dacă o organizație de producători, inclusiv membrii sau reprezentanții relevanți ai acesteia, împiedică efectuarea unui control la fața locului.
Articolul 67
Plata ajutoarelor recuperate și a sancțiunilor
(1) Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători sau alți operatori în cauză rambursează cu dobândă ajutoarele plătite în mod necuvenit și plătesc sancțiunile prevăzute în prezenta secțiune.
Dobânda se calculează:
(a) |
pe baza perioadei dintre primirea plății necuvenite și rambursarea acesteia de către beneficiar; |
(b) |
pe baza ratei aplicate de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, așa cum este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C și în vigoare la data efectuării plății necuvenite, majorată cu trei puncte procentuale. |
(2) Ajutoarele recuperate, dobânzile și sancțiunile impuse se plătesc către FEGA.
CAPITOLUL VI
Extinderea aplicării normelor
Articolul 68
Condiții pentru extinderea aplicării normelor
(1) Articolul 164 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică produselor din sectorul fructelor și legumelor și din sectorul fructelor și legumelor prelucrate, cu condiția ca normele menționate la alineatul (4) al articolului respectiv:
(a) |
să fie în vigoare de cel puțin un an; |
(b) |
să fie impuse ca obligatorii pentru maximum trei ani. |
Totuși, statele membre pot acorda o derogare de la condiția prevăzută la primul paragraf litera (a) din prezentul alineat dacă scopul normelor a căror aplicare urmează a fi extinsă este unul dintre cele menționate la articolul 164 alineatul (4) primul paragraf literele (a), (e), (f), (h), (i) (j), (m) și (n) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(2) Normele impuse ca obligatorii pentru toți producătorii dintr-o zonă economică specifică nu se aplică produselor livrate pentru prelucrare în temeiul unui contract semnat înainte de începutul recoltării, cu excepția cazului în care extinderea aplicării normelor vizează în mod expres produsele respective, cu excepția normelor privind raportările referitoare la piață menționate la articolul 164 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(3) Normele organizațiilor de producători sau ale asociațiilor de organizații de producători nu pot fi impuse ca obligatorii pentru producătorii de produse ecologice vizați de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 decât dacă normele respective au fost stabilite de comun acord împreună cu cel puțin 50 % dintre producătorii vizați de regulamentul menționat din zona economică în care operează organizația de producători sau asociația de organizații de producători și dacă respectiva organizație sau asociație reprezintă minimum 60 % din producția de acel gen din zona respectivă.
(4) Normele menționate la articolul 164 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu se aplică produselor realizate în afara zonei economice specifice menționate la articolul 164 alineatul (2) din respectivul regulament.
Articolul 69
Norme naționale
(1) În scopul articolului 164 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre pot decide că zona economică luată în considerare în cazul extinderii aplicării normelor unei organizații interprofesionale este o regiune sau întregul teritoriu național în care condițiile de producție și comercializare sunt omogene.
(2) În scopul determinării reprezentativității organizațiilor de producători și a asociațiilor de organizații de producători în sensul articolului 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre stabilesc norme prin care exclud:
(a) |
producătorii a căror producție este, în principal, destinată vânzării directe către consumatori în cadrul exploatației agricole sau în zona de producție; |
(b) |
vânzările directe menționate la litera (a); |
(c) |
produsele livrate spre prelucrare în temeiul unui contract semnat înainte de începutul recoltării, cu excepția cazului în care extinderea aplicării normelor vizează în mod expres produsele respective; |
(d) |
producătorii sau producția de produse ecologice vizate de Regulamentul (CE) nr. 834/2007. |
Articolul 70
Notificarea referitoare la extinderea aplicării normelor și la zonele economice
(1) Atunci când notifică normele impuse ca obligatorii în cazul unui anumit produs și al unei anumite zone economice în temeiul articolului 164 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statul membru informează imediat Comisia cu privire la:
(a) |
zona economică în care se vor aplica normele respective; |
(b) |
organizația de producători, asociația de organizații de producători sau organizația interprofesională care a solicitat extinderea aplicării normelor și datele care arată conformitatea cu articolul 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013; |
(c) |
numărul producătorilor care aparțin organizației sau asociației respective și numărul total al producătorilor din zona economică în cauză, dacă extinderea aplicării normelor este solicitată de o organizație de producători sau de o asociație de organizații de producători; informațiile respective se referă la situația existentă în momentul prezentării solicitării de extindere; |
(d) |
producția totală a zonei economice și producția comercializată de organizația sau asociația respectivă pe parcursul ultimului an pentru care există cifre disponibile, dacă extinderea aplicării normelor este solicitată de o organizație de producători sau de o asociație de organizații de producători; |
(e) |
data de la care normele care urmează a fi extinse au început să se aplice organizației de producători, asociației de organizații de producători sau organizației interprofesionale în cauză și |
(f) |
data intrării în vigoare a extinderii și durata sa. |
(2) Dacă un stat membru a stabilit norme naționale referitoare la reprezentativitatea în caz de extindere a aplicării normelor organizațiilor interprofesionale în temeiul articolului 164 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statul membru în cauză notifică Comisiei normele respective și justificarea lor, împreună cu notificarea privind extinderea aplicării normelor respective.
(3) Înainte de a pune normele cu aplicare extinsă la dispoziția publicului, Comisia informează statele membre în privința normelor respective, prin orice mijloc pe care îl consideră adecvat.
Articolul 71
Abrogarea extinderii aplicării normelor
Comisia adoptă decizia menționată la articolul 175 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, prin care solicită unui stat membru să abroge o extindere a aplicării normelor adoptată de statul membru respectiv în temeiul articolului 164 alineatul (1) din regulamentul menționat, dacă constată:
(a) |
că decizia statului membru exclude concurența într-o parte considerabilă a pieței interne și periclitează liberul schimb sau că sunt amenințate obiectivele articolului 39 din tratat; |
(b) |
că articolul 101 alineatul (1) din tratat se aplică normelor extinse la alți producători; |
(c) |
că nu au fost respectate dispozițiile prezentului capitol. |
Decizia Comisiei referitoare la normele respective se aplică de la data notificării statului membru în cauză în privința respectivei constatări.
Articolul 72
Cumpărătorii responsabili pentru culegerea produselor
(1) În cazul în care un producător care nu este membru al unei organizații de producători își vinde produsele în așa fel încât cumpărătorul să fie responsabil pentru culegerea produselor, atunci cumpărătorul este considerat producătorul produselor respective în scopul respectării normelor referitoare la raportarea și comercializarea producției.
(2) Statul membru în cauză poate decide că normele, altele decât cele menționate la alineatul (1), pot fi impuse ca obligatorii pentru cumpărători în cazul în care aceștia sunt responsabili cu gestionarea producției în cauză.
TITLUL III
SCHIMBURILE COMERCIALE CU ȚĂRI TERȚE – SISTEMUL PREȚULUI DE INTRARE
Articolul 73
Definiții
În sensul prezentului capitol:
(a) |
„lot” înseamnă mărfurile prezentate într-o declarație de punere în liberă circulație, lotul cuprinzând numai mărfuri de aceeași origine clasificate la un singur cod NC; și |
(b) |
„importator” înseamnă declarantul, în sensul articolului 5 alineatul (15) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14). |
Articolul 74
Notificarea prețurilor și a cantităților produselor importate
(1) Pentru fiecare produs și pentru perioadele stabilite în anexa VII partea A, pentru fiecare zi de comercializare și pentru fiecare origine, statele membre notifică Comisiei, până la ora 12.00 (ora Bruxelles-ului) a următoarei zile lucrătoare:
(a) |
prețurile reprezentative medii ale produselor importate din țări terțe și vândute pe piețele de import ale statelor membre; și |
(b) |
cantitățile totale corespunzătoare prețurilor menționate la litera (a). |
În scopul primului paragraf litera (a), statele membre notifică Comisiei piețele de import pe care le consideră reprezentative și care includ Londra, Milano, Perpignan și Rungis.
În cazul în care cantitățile totale menționate la primul paragraf litera (b) sunt mai mici de zece tone, prețurile corespunzătoare acestora nu se notifică Comisiei.
(2) Prețurile menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (a) se înregistrează:
(a) |
pentru fiecare dintre produsele menționate în anexa VII partea A; |
(b) |
pentru toate soiurile și calibrele disponibile și |
(c) |
în etapa importator/angrosist sau în etapa angrosist/comerciant cu amănuntul, atunci când nu sunt disponibile prețurile pentru etapa importator/angrosist. |
Prețurile respective se reduc cu sumele următoare:
(a) |
o marjă comercială de 15 % pentru centrele comerciale din Londra, Milano și Rungis și de 8 % pentru alte centre comerciale; și |
(b) |
costurile de transport și de asigurare pe teritoriul vamal al Uniunii. |
În ceea ce privește costurile de transport și de asigurare care trebuie deduse în temeiul celui de al doilea paragraf, statele membre pot fixa sume forfetare pentru deducere. Aceste sume forfetare și metodele de calculare a acestora se notifică imediat Comisiei.
(3) Când sunt stabilite în etapa angrosist/comerciant cu amănuntul, prețurile înregistrate în conformitate cu alineatul (2) se reduc:
(a) |
cu o sumă egală cu 9 %, pentru a lua în considerare marja comercială a angrosistului; și |
(b) |
cu o sumă egală cu 0,7245 EUR per 100 kilograme, pentru a lua în considerare costurile de manipulare și taxele și tarifele de piață. |
(4) În ceea ce privește produsele enumerate în anexa VII partea A care fac obiectul unui standard de comercializare specific, sunt considerate reprezentative următoarele prețuri:
(a) |
prețurile produselor din categoria I, dacă produsele din această categorie constituie cel puțin 50 % din cantitățile totale comercializate; |
(b) |
prețurile produselor din categoria I și din categoria II, dacă produsele din aceste categorii constituie cel puțin 50 % din cantitățile totale comercializate; |
(c) |
prețurile produselor din categoria II, atunci când produsele din categoria I nu sunt disponibile, cu excepția cazului în care se decide aplicarea unui coeficient de ajustare a acestor prețuri atunci când, date fiind caracteristicile lor calitative, respectivele produse nu sunt, în mod normal, comercializate în categoria I. |
Coeficientul de ajustare menționat la primul paragraf litera (c) se aplică după deducerea sumelor menționate la alineatul (2).
În ceea ce privește produsele enumerate în anexa VII partea A care nu fac obiectul unui standard de comercializare specific, sunt considerate reprezentative prețurile produselor care sunt conforme cu standardul de comercializare general.
Articolul 75
Baza prețului de intrare
(1) În scopul articolului 181 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, produsele din sectorul fructelor și legumelor și cele din sectorul fructelor și legumelor prelucrate menționate la articolul respectiv sunt cele enumerate în anexa VII la prezentul regulament.
(2) Când valoarea în vamă a produselor enumerate în anexa VII partea A este stabilită în conformitate cu valoarea de tranzacție menționată la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar respectiva valoare în vamă este mai mare cu peste 8 % decât rata forfetară calculată de Comisie ca valoare forfetară de import la momentul întocmirii declarației de punere a produselor în liberă circulație, importatorul trebuie să furnizeze o garanție ca cea menționată la articolul 148 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (15). În acest scop, cuantumul taxelor la import de care sunt pasibile produsele enumerate în anexa VII partea A la prezentul regulament este cuantumul taxelor datorate dacă produsul în cauză ar fi fost clasificat pe baza valorii forfetare de import în cauză.
Primul paragraf nu se aplică atunci când valoarea forfetară de import este mai mare decât prețurile de intrare enumerate în anexa 2 din secțiunea I a părții III a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (16) sau în cazul în care declarantul, în loc să furnizeze o garanție, solicită intrarea imediată în contabilitate a cuantumului taxelor de care mărfurile pot fi în cele din urmă pasibile.
(3) Când valoarea în vamă a produselor enumerate în anexa VII partea A se calculează în conformitate cu articolul 74 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, taxele se deduc în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892. În acel caz, importatorul furnizează o garanție egală cu cuantumul taxei pe care ar fi plătit-o dacă clasificarea produselor ar fi fost bazată pe valoarea forfetară de import aplicabilă.
(4) Valoarea în vamă a mărfurilor importate în regimul comercial al vânzării în consignație se stabilește în mod direct în conformitate cu articolul 74 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 și, în acest scop, pe parcursul perioadelor în vigoare se aplică valoarea forfetară de import calculată în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892.
(5) Importatorul dispune de un termen de o lună de la vânzarea produselor în cauză, în limita unui termen de patru luni de la data acceptării declarației de punere în liberă circulație, pentru a dovedi că lotul a fost comercializat în condiții care să confirme corectitudinea prețurilor menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sau pentru a determina valoarea în vamă menționată la articolul 74 alineatul (2) litera (c) din regulamentul menționat.
Fără a aduce atingere aplicării alineatului (6), nerespectarea unuia dintre aceste termene-limită duce la pierderea garanției furnizate.
Garanția furnizată se eliberează în măsura în care se face dovada, satisfăcătoare pentru autoritățile vamale, a condițiilor de comercializare. În caz contrar, garanția se reține cu titlu de plată a taxelor la import.
Pentru a dovedi că lotul a fost comercializat în condițiile prevăzute la primul alineat, importatorul trebuie să pună la dispoziție, pe lângă factură, toate documentele necesare pentru desfășurarea controalelor vamale relevante în ceea ce privește vânzarea și livrarea fiecărui produs din lotul în cauză, inclusiv documentele referitoare la transportul, asigurarea, manipularea și depozitarea lotului.
Dacă standardele de comercializare menționate la articolul 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 impun indicarea pe ambalaj a soiului produsului sau a tipului fructelor și legumelor, pe documentele legate de transport, pe facturi și pe ordinul de livrare se indică soiul produsului sau tipul fructelor și legumelor care fac parte din lot.
(6) Termenul-limită de patru luni menționat la alineatul (5) primul paragraf poate fi prelungit de autoritățile competente din statul membru cu maximum trei luni, la solicitarea importatorului, solicitare care trebuie justificată în mod corespunzător.
Dacă, în urma unei verificări, stabilesc că nu au fost îndeplinite cerințele prevăzute de prezentul articol, autoritățile competente ale statelor membre recuperează taxele datorate în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Cuantumul taxelor care trebuie recuperat sau care rămâne de recuperat include dobânda calculată de la data la care mărfurile au fost puse în liberă circulație și până la data recuperării. Rata dobânzii aplicată este cea în vigoare pentru operațiunile de recuperare în conformitate cu dreptul național.
TITLUL IV
DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 76
Sancțiuni naționale
Fără a se aduce atingere vreunei sancțiuni prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în prezentul regulament sau în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, statele membre aplică sancțiuni la nivel național pentru neregulile legate de cerințele prevăzute în regulamentele menționate, inclusiv în ceea ce privește organizațiile de producători care nu implementează un program operațional. Sancțiunile respective trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale Uniunii.
Articolul 77
Notificări
(1) Statele membre desemnează un unic organism sau o unică autoritate competentă care să răspundă de îndeplinirea obligațiilor de notificare referitoare la fiecare dintre următoarele subiecte:
(a) |
grupuri de producători, organizații de producători, asociații de organizații de producători și organizații interprofesionale, conform dispozițiilor articolului 54; |
(b) |
prețurile de producător ale fructelor și legumelor pe piața internă, conform dispozițiilor articolului 55; |
(c) |
cantitățile de produse importate din țări terțe și vândute pe piețele de import reprezentative, precum și prețurile acestor produse, menționate la articolul 74; |
(d) |
volumele importurilor puse în liberă circulație, conform dispozițiilor articolului 39 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892. |
(2) Statele membre notifică Comisiei faptul că au desemnat autoritatea sau organismul în cauză, datele de contact aferente și fiecare modificare a acestor informații.
Lista autorităților sau organismelor desemnate, conținând denumirile și adresele acestora, este pusă la dispoziția statelor membre și a publicului prin toate mijloacele adecvate, prin intermediul sistemelor de informații înființate de Comisie, inclusiv prin publicarea pe internet.
(3) Notificările prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei (17).
(4) Dacă un stat membru nu își îndeplinește obligația de a efectua o notificare impusă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, al prezentului regulament sau al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/892 sau dacă notificarea se dovedește a fi incorectă în lumina informațiilor obiective pe care le deține Comisia, Comisia poate suspenda parțial sau total plățile lunare menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor, până la momentul efectuării unei notificări corecte.
Articolul 78
Notificarea cazurilor de forță majoră
În scopul articolului 59 alineatul (7) și al articolului 64 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, orice caz de forță majoră se notifică autorității competente a statului membru, cu prezentarea de dovezi relevante și satisfăcătoare pentru autoritatea respectivă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care s-a manifestat cazul de forță majoră.
Articolul 79
Modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
articolul 2 se elimină; |
2. |
articolele 19-35 se elimină; |
3. |
articolele 50-148 se elimină; |
4. |
anexele VI-XVIII se elimină. |
Articolul 80
Dispoziții tranzitorii
(1) Fără a se aduce atingere articolului 34, la solicitarea unei organizații de producători sau a unei asociații de organizații de producători, un program operațional aprobat în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011:
(a) |
poate continua să funcționeze până la sfârșit în condițiile aplicabile în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011; |
(b) |
poate fi modificat pentru a îndeplini cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în prezentul regulament și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892; sau |
(c) |
poate fi înlocuit cu un nou program operațional aprobat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, al prezentului regulament și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/892. |
(2) Prin derogare de la articolul 23, plafonul pentru asistența financiară din partea Uniunii pentru anul 2017 se calculează în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.
(3) În ceea ce privește grupurile de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, dispozițiile eliminate din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, menționate la articolul 79 din prezentul regulament, se aplică în continuare până la recunoașterea respectivelor grupuri de producători ca organizații de producători sau până la recuperarea de către statul membru în cauză a ajutoarelor plătite în temeiul articolului 116 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.
Articolul 81
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 martie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 549.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 157, 15.6.2011, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892 al Comisiei din 13 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (a se vedea pagina 57 din prezentul Jurnal Oficial).
(7) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).
(8) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).
(9) Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1).
(10) Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului (JO L 317, 4.11.2014, p. 56).
(11) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(12) Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1).
(13) Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 decembrie 2003 privind conturile economice pentru agricultură în cadrul Comunității (JO L 33, 5.2.2004, p. 1).
(14) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
(15) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
(16) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
(17) Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei din 31 august 2009 de stabilire a normelor detaliate pentru comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea Egee (JO L 228, 1.9.2009, p. 3).
ANEXA I
Produsele prelucrate menționate la articolul 22 alineatul (2)
Categorie |
Cod NC |
Descriere |
|||||||||||||||
Sucuri de fructe |
ex 2009 |
Sucuri de fructe, cu excepția sucului de struguri și a mustului de struguri de la subpozițiile 2009 61 și 2009 69 , a sucului de banane de la subpoziția ex 2009 80 și a sucurilor concentrate, nefermentate, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori. Sucurile de fructe concentrate sunt sucuri de fructe încadrate la poziția ex 2009 obținute prin înlăturarea fizică a cel puțin 50 % din conținutul de apă, în ambalaje cu un conținut net de minimum 200 kg |
|||||||||||||||
Concentrat de tomate |
ex 2002 90 31 ex 2002 90 91 |
Concentrat de tomate cu un conținut de materie uscată de minimum 28 % din greutate, în ambalaje directe cu un conținut net de minimum 200 kg |
|||||||||||||||
Fructe și legume congelate |
ex 0710 |
Legume (nefierte sau fierte în apă sau în abur) congelate, cu excepția porumbului dulce de la subpoziția 0710 40 00 , a măslinelor de la subpoziția 0710 80 10 și a ardeilor din genul Capsicum sau Pimenta de la subpoziția 0710 80 59 . |
|||||||||||||||
ex 0811 |
Fructe și fructe cu coajă lemnoasă, fierte sau nu în apă sau în abur, congelate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, cu excepția bananelor congelate de la subpoziția ex 0811 90 95 . |
||||||||||||||||
ex 2004 |
Alte legume pregătite sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziția 2006 , cu excepția porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziția ex 2004 90 10 , a măslinelor de la subpoziția 2004 90 30 și a cartofilor pregătiți sau conservați sub formă de făină, griș sau fulgi de la subpoziția 2004 10 91 . |
||||||||||||||||
Conserve de fructe și legume |
ex 2001 |
Legume, fructe, fructe cu coajă lemnoasă și alte părți comestibile de plante, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic, exclusiv:
|
|||||||||||||||
ex 2002 |
Tomate preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, cu excepția concentratului de tomate de la subpozițiile ex 2002 90 31 și ex 2002 90 91 descris anterior. |
||||||||||||||||
ex 2005 |
Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006 , cu excepția măslinelor de la subpoziția 2005 70 , a porumbului dulce (Zea mays var. saccharata) de la subpoziția 2005 80 00 , a fructelor din genul Capsicum, altele decât ardeii grași, de la subpoziția 2005 99 10 , și a cartofilor preparați sau conservați sub formă de făină, griș sau fulgi de la subpoziția 2005 20 10 . |
||||||||||||||||
ex 2008 |
Fructe, fructe cu coajă lemnoasă și alte părți comestibile de plante, altfel preparate sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau de alcool, nedenumite și necuprinse în altă parte, exclusiv:
|
||||||||||||||||
Conserve de ciuperci |
2003 10 |
Ciuperci din genul Agaricus, preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic. |
|||||||||||||||
Fructe conservate provizoriu în saramură |
ex 0812 |
Fructe și fructe cu coajă lemnoasă, conservate provizoriu în saramură, dar improprii alimentației în această stare, cu excepția bananelor conservate provizoriu de la subpoziția ex 0812 90 98 . |
|||||||||||||||
Fructe uscate |
ex 0813 0804 20 90 0806 20 ex 2008 19 |
Fructe uscate, altele decât cele de la pozițiile 0801 -0806 . Smochine uscate. Struguri uscați. Alte fructe cu coajă lemnoasă, altfel preparate sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori, nedenumite sau necuprinse în altă parte, cu excepția fructelor tropicale cu coajă lemnoasă și a amestecurilor acestora. |
|||||||||||||||
Alte fructe și legume prelucrate |
|
Fructe și legume prelucrate enumerate în partea X a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, diferite de produsele enumerate în categoriile menționate anterior. |
|||||||||||||||
Plante aromatice prelucrate |
ex 0910 ex 1211 |
Cimbru uscat. Busuioc, melisă, mentă, origanum vulgare (măghiran), rozmarin, salvie, uscate, tăiate sau nu, zdrobite sau praf. |
|||||||||||||||
Boia |
ex 0904 |
Piper (din genul Piper); ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta, uscați sau sfărâmați sau măcinați, cu excepția ardeilor grași de la subpoziția 0904 20 10 . |
ANEXA II
Lista acțiunilor și a cheltuielilor care nu sunt eligibile în cadrul programelor operaționale menționate la articolul 31 alineatul (1)
1. |
Costurile de producție generale și, în special, costurile cu miceliile, semințele și plantele neperene (chiar și certificate); costurile cu produsele pentru protecția plantelor (inclusiv mijloacele de control integrat, îngrășămintele și alți factori de producție; costurile de colectare sau transport (intern sau extern), costurile de depozitare; costurile de ambalare (inclusiv cu utilizarea și gestionarea ambalajelor), chiar și ca parte a unor noi procese; costurile de funcționare (în special energie electrică, carburant și întreținere). |
2. |
Costurile administrative și de personal, cu excepția cheltuielilor legate de implementarea fondurilor operaționale și a programelor operaționale. |
3. |
Suplimentele de venit sau de preț, în afară de cele aferente prevenirii și gestionării crizelor. |
4. |
Costurile de asigurare, în afara măsurilor de asigurare a recoltei menționate în titlul II capitolul III secțiunea 7. |
5. |
Rambursarea creditelor contractate pentru o operațiune desfășurată înainte de începerea programului operațional, diferită de cele menționate la articolul 38. |
6. |
Achiziționarea de teren pe care nu există construcții, pentru o sumă mai mare de 10 % din totalul cheltuielilor eligibile ale operațiunii în cauză. |
7. |
Costurile generate de reuniuni și de programele de formare profesională care nu sunt legate de programul operațional. |
8. |
Operațiunile sau costurile legate de cantitățile produse de membrii organizației de producători în afara teritoriului Uniunii. |
9. |
Operațiunile care ar putea denatura concurența în cadrul celorlalte activități economice ale organizației de producători. |
10. |
Investițiile în mijloacele de transport destinate utilizării de către organizația de producători pentru comercializare sau distribuție. |
11. |
Costurile de funcționare pentru bunurile închiriate. |
12. |
Cheltuielile legate de contractele de leasing (taxe, dobânzi, costuri de asigurare etc.) și costurile de funcționare. |
13. |
Subcontractarea sau contractele de externalizare legate de operațiunile sau cheltuielile menționate ca neeligibile în prezenta listă. |
14. |
Taxa pe valoarea adăugată (TVA), cu excepția cazului în care aceasta nu poate fi recuperată în temeiul legislației naționale în materie de TVA. |
15. |
Orice taxe sau prelevări fiscale naționale sau regionale. |
16. |
Dobânzile debitoare, cu excepția cazului în care contribuția se face altfel decât sub formă de asistență directă nerambursabilă. |
17. |
Investițiile în participații în cadrul unor societăți sau în capitalul unor societăți, dacă investiția reprezintă o investiție financiară. |
18. |
Costurile suportate de părți altele decât organizația de producători sau membrii acesteia și asociațiile de organizații de producători sau membrii producători sau filialele acestora în situația menționată la articolul 22 alineatul (8). |
19. |
Investițiile sau alte tipuri de acțiuni similare care nu sunt realizate în exploatațiile și/sau la sediile organizației de producători, ale asociației organizațiilor de producători sau ale membrilor săi producători sau ale unei filiale în situația menționată la articolul 22 alineatul (8). |
20. |
Măsurile externalizate de organizația de producători în afara Uniunii. |
ANEXA III
Lista neexhaustivă a acțiunilor și a cheltuielilor eligibile în cadrul programelor operaționale menționate la articolul 31 alineatul (1)
1. |
Costurile specifice cu:
Costurile specifice sunt costurile suplimentare, calculate ca diferența dintre costurile convenționale și costurile suportate efectiv, și pierderea de venit ca urmare a unei acțiuni, cu excluderea veniturilor suplimentare și a economiilor de costuri. Pentru calcularea costurilor suplimentare în raport cu costurile convenționale, statele membre pot stabili, într-un mod justificat corespunzător, sume forfetare standard sau bareme pentru costuri unitare pentru fiecare categorie de costuri specifice eligibile menționate la primul paragraf. |
2. |
Costurile administrative și de personal legate de implementarea fondurilor operaționale și a programelor operaționale, care includ:
|
3. |
Costurile generate de reuniuni și de programele de formare profesională, în cazul în care sunt legate de programul operațional, inclusiv diurnele și costurile de transport și cazare, dacă este cazul, pe baza unei sume forfetare standard sau a unor bareme pentru costuri unitare. |
4. |
Promovarea:
Denumirile geografice sunt permise numai:
Pe materialul promoțional destinat promovării generice și promovării etichetelor de calitate trebuie să figureze emblema Uniunii Europene (numai în cazul mijloacelor de informare vizuale), precum și mențiunea: „Campanie finanțată cu sprijinul Uniunii Europene”. Organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și filialele aflate în situația menționată la articolul 22 alineatul (8) din prezentul regulament nu utilizează emblema Uniunii Europene la promovarea mărcilor lor. |
5. |
Costurile generate de transportul, sortarea și ambalarea în vederea distribuirii gratuite menționate la articolele 16 și 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892. |
6. |
Achiziționarea unui teren pe care nu există construcții în cazul căruia achiziția este necesară pentru realizarea unei investiții incluse în programul operațional, cu condiția ca terenul să coste mai puțin de 10 % din totalul cheltuielilor eligibile aferente operațiunii în cauză; în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, se poate stabili un procentaj mai ridicat pentru operațiunile referitoare la protecția mediului. |
7. |
Achiziționarea unui echipament, inclusiv a unui echipament la mâna a doua, cu condiția ca acesta să nu fi fost achiziționat cu sprijin național sau din partea Uniunii în perioada de șapte ani care precedă achiziția. |
8. |
Investițiile în mijloace de transport, dacă organizația de producători justifică în mod corespunzător statului membru în cauză faptul că mijlocul de transport urmează a fi utilizat doar pentru transport intern în cadrul organizației de producători; și investițiile în echipamente suplimentare cu care sunt dotate camioanele, în vederea depozitării frigorifice sau a transporturilor la temperatură controlată. |
9. |
Achiziționarea în leasing, inclusiv a unui echipament la mâna a doua, cu condiția ca pentru acesta să nu se fi primit sprijin național sau din partea Uniunii în perioada de șapte ani care precedă achiziția în leasing, în limitele valorii nete de piață a bunului. |
10. |
Închirierea de echipamente sau alte bunuri, dacă închirierea se justifică din punct de vedere economic ca alternativă la achiziționare, cu condiția aprobării de către statul membru. |
11. |
Investițiile în participații în cadrul unor societăți sau în capitalul unor societăți care contribuie direct la îndeplinirea obiectivelor programului operațional. |
(1) Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).
ANEXA IV
Cuantumurile maxime ale sprijinului pentru retragerile de pe piață, menționate la articolul 45 alineatul (1)
Produs |
Cuantumul maxim al sprijinului (EUR/100 kg) |
|
Distribuire gratuită |
Alte destinații |
|
Conopidă |
21,05 |
15,79 |
Tomate (1 iunie-31 octombrie) |
7,25 |
7,25 |
Tomate (1 noiembrie-31 mai) |
33,96 |
25,48 |
Mere |
24,16 |
18,11 |
Struguri |
53,52 |
40,14 |
Caise |
64,18 |
48,14 |
Nectarine |
37,82 |
28,37 |
Piersici |
37,32 |
27,99 |
Pere |
33,96 |
25,47 |
Vinete |
31,2 |
23,41 |
Pepeni galbeni |
48,1 |
36,07 |
Pepeni verzi |
9,76 |
7,31 |
Portocale |
21,00 |
21,00 |
Mandarine |
25,82 |
19,50 |
Clementine |
32,38 |
24,28 |
Satsume |
25,56 |
19,50 |
Lămâi |
29,98 |
22,48 |
ANEXA V
Informațiile care trebuie incluse în rapoartele anuale ale statelor membre, menționate la articolul 54 litera (b)
Toate informațiile trebuie să vizeze anul la care se referă raportul. Rapoartele includ și informații privind cheltuielile efectuate după sfârșitul anului la care se referă raportul. Rapoartele conțin informațiile privind controalele efectuate și sancțiunile administrative aplicate în ceea ce privește anul respectiv, inclusiv pe cele efectuate sau aplicate după sfârșitul anului respectiv. În ceea ce privește informațiile care variază pe parcursul anului, rapoartele anuale ar trebui să conțină o prezentare a variațiilor informațiilor respective apărute pe parcursul anului respectiv și situația existentă la data de 31 decembrie a anului respectiv.
PARTEA A – INFORMAȚII PENTRU GESTIONAREA PIEȚEI
1. Informații administrative
(a) |
Legislația națională adoptată în vederea punerii în aplicare a articolelor 32-38, 152-160, 164 și 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, inclusiv strategia națională destinată programelor operaționale sustenabile aplicabilă programelor operaționale implementate în anul la care se referă raportul. |
(b) |
Informații privind organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și grupurile de producători:
|
(c) |
Informații privind organizațiile interprofesionale:
|
2. Informații privind cheltuielile
(a) |
Organizațiile de producători. Date financiare per beneficiar (organizații de producători sau asociații de organizații de producători):
|
(b) |
Pentru grupurile de producători formate în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Date financiare per beneficiar:
|
(c) |
Pentru organizațiile de producători și grupurile de producători menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013:
|
3. Informații privind implementarea strategiei naționale:
— |
descrierea pe scurt a progreselor realizate în cursul implementării programelor operaționale, defalcate pentru fiecare tip de măsură menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (f). Descrierea se bazează pe indicatorii financiari și pe indicatorii de realizare și de rezultat comuni și este un rezumat al informațiilor furnizate în rapoartele anuale de progres transmise de organizațiile de producători cu privire la programele operaționale; |
— |
un rezumat al rezultatelor evaluărilor programelor operaționale transmise de organizațiile de producători, inclusiv evaluările calitative ale rezultatelor și impactul acțiunilor de protecție a mediului; |
— |
un rezumat al problemelor majore întâmpinate pe parcursul implementării strategiei naționale și al gestionării acesteia și toate măsurile luate, inclusiv o mențiune referitoare la eventuala actualizare a strategiei naționale și la motivul actualizării. O copie a strategiei actualizate se anexează la raportul anual. |
PARTEA B – INFORMAȚII PENTRU VERIFICAREA CONTURILOR
Informații privind controalele și sancțiunile administrative:
— |
controalele efectuate de statul membru: detalii privind organismele controlate și datele efectuării controalelor; |
— |
ratele de control; |
— |
rezultatele controalelor; |
— |
sancțiunile administrative aplicate. |
ANEXA VI
Notificarea prețurilor menționată la articolul 55 alineatul (1)
Produs |
Tip/soi |
Prezentare/calibru |
Piețe reprezentative |
Tomate |
Rotunde |
Calibru de 57-100 mm, în vrac în ambalaje de aproximativ 5-6 kg |
Belgia Grecia Spania Franța Italia Ungaria Țările de Jos Polonia Portugalia România |
Ciorchine |
în vrac în ambalaje de aproximativ 3-6 kg |
||
„Cherry” (sau „cireașă”); |
Tăvițe de aproximativ 250-500 g |
||
Caise |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru de 45-50 mm Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg |
Bulgaria Grecia Spania Franța Italia Ungaria |
Nectarine |
Pulpă albă |
Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg |
Grecia Spania Franța Italia |
Pulpă galbenă |
Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg |
||
Piersici |
Pulpă albă |
Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg |
Grecia Spania Franța Italia Ungaria Portugalia |
Pulpă galbenă |
Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg |
||
Struguri de masă |
Toate tipurile și soiurile cu sâmburi |
Tăvițe sau ambalaje de 1 kg |
Grecia Spania Franța Italia Ungaria Portugalia |
Tăvițe sau ambalaje de 1 kg |
|||
Toate tipurile și soiurile fără sâmburi |
|||
Pere |
Blanquilla |
Calibru 55/60, ambalaje de aproximativ 5-10 kg |
Belgia Grecia Spania Franța Italia Ungaria Țările de Jos Polonia Portugalia |
Conference |
Calibru 60/65+, ambalaje de aproximativ 5-10 kg |
||
Williams |
Calibru 65+/75+, ambalaje de aproximativ 5-10 kg |
||
Rocha |
|||
Abbé Fétel |
Calibru 70/75, ambalaje de aproximativ 5-10 kg |
||
Kaiser |
|||
Doyenné du Comice |
Calibru 75/90, ambalaje de aproximativ 5-10 kg |
||
Mere |
Golden delicious |
Calibru 70/80, ambalaje de aproximativ 5-20 kg |
Belgia Republica Cehă Germania Grecia Spania Franța Austria |
Braeburn |
|||
Jonagold (sau Jonagored) |
|||
Idared |
|||
Fuji |
|||
Shampion |
|||
Granny smith |
|||
Red delicious și alte soiuri roșii |
|||
Boskoop |
|||
Gala |
Calibru 70/80, ambalaje de aproximativ 5-20 kg |
Franța Italia Ungaria Țările de Jos Polonia Portugalia România |
|
Elstar |
|||
Cox orange |
|||
Satsume |
Toate soiurile |
Calibrele 1-X – 3, ambalaje de aproximativ 10-20 kg |
Spania |
Lămâi |
Toate soiurile |
Calibrele 3-4, ambalaje de aproximativ 10-20 kg |
Grecia Spania Italia |
Clementine |
Toate soiurile |
Calibrele 1-X -3, ambalaje de aproximativ 10-20 kg |
Grecia Spania Italia |
Mandarine |
Toate soiurile |
Calibrele 1-2, ambalaje de aproximativ 10-20 kg |
Grecia Spania Italia Portugalia |
Portocale |
Salustiana |
Calibru 3-6, ambalaje de aproximativ 10-20 kg |
Grecia Spania Italia Portugalia |
Navelinas |
|||
Navelate |
|||
Lanelate |
|||
Valencia late |
|||
Tarocco |
|||
Navel |
|||
Dovlecei |
Toate soiurile |
Calibru 14-21, în vrac în ambalaj |
Grecia Spania Franța Italia Țările de Jos |
Cireșe |
Toate soiurile dulci |
Calibre de 22 și peste, în vrac în ambalaj |
Bulgaria Republica Cehă Germania Grecia Spania Franța Italia Ungaria Polonia Portugalia România |
Castraveți |
Soiurile netede |
Calibre de 350-500 g, aranjați în ambalaj |
Bulgaria Grecia Spania Franța Italia Ungaria Țările de Jos Polonia |
Usturoi |
Alb |
Calibru 50-60 mm, ambalaje de aproximativ 2-5 kg |
Grecia Spania Franța Italia Ungaria |
Violet |
Calibru 45-55 mm, ambalaje de aproximativ 2-5 kg |
||
De primăvară |
Calibru 50-60 mm, ambalaje de aproximativ 2-5 kg |
||
Prune |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru de 35 mm și peste |
Bulgaria Germania Spania Franța Italia Ungaria Polonia România |
Calibru de 35 mm și peste |
|||
Calibru de 40 mm și peste |
|||
Calibru de 40 mm și peste |
|||
Ardei grași |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru de 70 mm și peste |
Bulgaria Grecia Spania Italia Ungaria Țările de Jos Portugalia |
Calibru de 50 mm și peste |
|||
Calibru de 40 mm și peste |
|||
Salată |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru de 400 g și peste, ambalaje de 8-12 bucăți |
Germania Grecia Spania Franța Italia Țările de Jos Portugalia Regatul Unit |
Calibru de 400 g și peste, ambalaje de 8-12 bucăți |
|||
Căpșuni |
Toate soiurile |
Ambalaje de 250/500 g |
Belgia Germania Spania Franța Italia Țările de Jos Polonia Portugalia Regatul Unit |
Ciuperci de cultură |
Închise |
Calibru mediu (30-65 mm) |
Irlanda Spania Franța Ungaria Țările de Jos Polonia Regatul Unit |
Kiwi |
Hayward |
Calibre de 105-125 g, ambalaje de aproximativ 3-10 kg |
Grecia Franța Italia Portugalia |
Conopidă |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru de 16-20 mm |
Germania Spania Franța Italia Polonia |
Sparanghel |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru 10-16/16+ |
Germania Spania Franța Țările de Jos Polonia |
Vinete |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru 40+/70+ |
Spania Italia România |
Morcovi |
Toate tipurile și soiurile |
standardele obișnuite de pe piața reprezentativă |
Germania Spania Franța Italia Țările de Jos Polonia Regatul Unit |
Ceapă |
Toate tipurile și soiurile |
Calibru 40-80 |
Germania Spania Franța Italia Țările de Jos Polonia Regatul Unit |
Fasole |
Toate tipurile și soiurile |
standardele obișnuite de pe piața reprezentativă |
Belgia Grecia Spania Franța Italia Polonia |
Praz |
Toate tipurile și soiurile |
standardele obișnuite de pe piața reprezentativă |
Belgia Germania Spania Franța Țările de Jos Polonia |
Pepeni verzi |
Toate tipurile și soiurile |
standardele obișnuite de pe piața reprezentativă |
Grecia Spania Italia Ungaria România |
Pepeni galbeni |
Toate tipurile și soiurile |
standardele obișnuite de pe piața reprezentativă |
Grecia Spania Franța Italia |
Varză |
Toate tipurile și soiurile |
standardele obișnuite de pe piața reprezentativă |
Germania Grecia Spania Franța Polonia România Regatul Unit |
ANEXA VII
Lista produselor în scopul sistemului prețului de intrare prevăzut în titlul III
Fără a se aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate, se consideră că descrierea produselor are doar o valoare indicativă. În scopul prezentei anexe, domeniul de aplicare al dispozițiilor prevăzute în titlul III este determinat de domeniul de aplicare al codurilor NC în vigoare la data adoptării prezentului regulament. În cazul în care codul NC este precedat de cuvântul „ex”, domeniul de aplicare al taxelor suplimentare este determinat atât de domeniul de aplicare al codului NC, cât și de cel al descrierii produselor, precum și de perioada de aplicare corespunzătoare.
PARTEA A
Cod NC |
Descriere |
Perioadă de aplicare |
ex 0702 00 00 |
Tomate |
De la 1 ianuarie până la 31 decembrie |
ex 0707 00 05 |
Castraveți (1) |
De la 1 ianuarie până la 31 decembrie |
ex 0709 90 80 |
Anghinare |
De la 1 noiembrie până la 30 iunie |
0709 90 70 |
Dovlecei |
De la 1 ianuarie până la 31 decembrie |
ex 0805 10 20 |
Portocale dulci, proaspete |
De la 1 decembrie până la 31 mai |
ex 0805 20 10 |
Clementine |
De la 1 noiembrie până la sfârșitul lunii februarie |
ex 0805 20 30 ex 0805 20 50 ex 0805 20 70 ex 0805 20 90 |
Mandarine (inclusiv tangerine și satsume); wilkings și alți hibrizi similari de citrice |
De la 1 noiembrie până la sfârșitul lunii februarie |
ex 0805 50 10 |
Lămâi (Citrus limon, Citrus limonum) |
De la 1 iunie până la 31 mai |
ex 0806 10 10 |
Struguri de masă |
De la 21 iulie până la 20 noiembrie |
ex 0808 10 80 |
Mere |
De la 1 iulie până la 30 iunie |
ex 0808 20 50 |
Pere |
De la 1 iulie până la 30 aprilie |
ex 0809 10 00 |
Caise |
De la 1 iunie până la 31 iulie |
ex 0809 20 95 |
Cireșe, altele decât vișinele |
De la 21 mai până la 10 august |
ex 0809 30 10 ex 0809 30 90 |
Piersici, inclusiv nectarine |
De la 11 iunie până la 30 septembrie |
ex 0809 40 05 |
Prune |
De la 11 iunie până la 30 septembrie |
PARTEA B
Cod NC |
Descriere |
Perioadă de aplicare |
ex 0707 00 05 |
Castraveți destinați prelucrării |
De la 1 mai la 31 octombrie |
ex 0809 20 05 |
Vișine (Prunus cerasus) |
De la 21 mai până la 10 august |
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/57 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/892 AL COMISIEI
din 13 martie 2017
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 38, articolul 174 alineatul (1) litera (d), articolul 181 alineatul (3) și articolul 182 alineatele (1) și (4),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (2), în special articolul 58 alineatul (4) litera (a), articolul 62 alineatul (2) literele (a)-(d) și (h) și articolul 64 alineatul (7) litera (a),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (3) și prevede noi norme referitoare la sectorul fructelor și legumelor și la sectorul fructelor și legumelor prelucrate. De asemenea, regulamentul menționat conferă Comisiei competența de a adopta, în acest sens, acte delegate și acte de punere în aplicare. Respectivele acte ar trebui să înlocuiască unele dintre dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (4). Regulamentul menționat este modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2017/891 al Comisiei (5). |
(2) |
Pentru a se optimiza alocarea resurselor financiare și pentru a se îmbunătăți calitatea strategiei, ar trebui să se prevadă dispoziții prin care să se stabilească structura și conținutul strategiei naționale destinate programelor operaționale sustenabile și ale cadrului național pentru acțiuni de protecție a mediului. Ar trebui stabilite acțiunile de protecție a mediului care ar putea fi incluse în respectivul cadru național și cerințele care trebuie îndeplinite, pentru a se facilita elaborarea și realizarea respectivelor acțiuni. |
(3) |
Mai mult, ar trebui să se prevadă norme referitoare la conținutul programelor operaționale, la documentele care trebuie transmise, la termenele-limită pentru transmiterea documentelor și la perioadele de implementare a programelor operaționale. |
(4) |
Pentru a se asigura aplicarea corectă a schemei de ajutoare pentru organizațiile de producători, ar trebui stabilite dispoziții referitoare la informațiile care trebuie incluse în cererile de ajutor, precum și procedurile pentru plata ajutorului. Pentru a se evita dificultățile în ceea ce privește fluxul de numerar, ar trebui să se pună la dispoziția organizațiilor de producători un sistem de plăți în avans însoțit de garanții adecvate. Din motive similare, trebuie să existe un sistem alternativ pentru rambursarea cheltuielilor deja suportate. |
(5) |
Deoarece producția de fructe și legume este imprevizibilă, iar produsele sunt perisabile, surplusul de pe piață, chiar dacă nu este prea mare, poate perturba piața în mod semnificativ. Așadar, este necesar să se prevadă norme de punere în aplicare referitoare la măsurile de prevenire și gestionare a crizelor. |
(6) |
Ar trebui să se prevadă norme detaliate referitoare la asistența financiară națională pe care statele membre o pot acorda în regiuni ale Uniunii în care gradul de organizare a producătorilor este deosebit de scăzut. Ar trebui să se prevadă proceduri pentru aprobarea unei astfel de asistențe financiare naționale, precum și pentru aprobarea și cuantumul rambursării de către Uniune. În plus, ar trebui să se prevadă proporția rambursării. |
(7) |
Ar trebui să se prevadă norme referitoare la tipul și formatul anumitor informații care trebuie furnizate în scopul aplicării Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, a Regulamentului delegat (UE) 2017/891 și a prezentului regulament. Respectivele dispoziții ar trebui să vizeze informațiile transmise statelor membre de către producători și de către organizațiile de producători și cele transmise Comisiei de către statele membre. |
(8) |
Ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la controalele administrative și la fața locului necesare pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în sectorul fructelor și legumelor. |
(9) |
În scopurile articolului 59 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, ar trebui să se prevadă norme referitoare la corectarea unei greșeli evidente din cererile de ajutor, notificări, cereri sau solicitări. |
(10) |
Ar trebui să se prevadă norme referitoare la contribuțiile financiare ale producătorilor care nu aparțin unor organizații de producători, unor asociații de organizații de producători sau unor organizații interprofesionale în cazul cărora sunt impuse ca obligatorii norme stabilite prin comun acord în interiorul unor organizații sau asociații considerate reprezentative într-o zonă economică specifică. |
(11) |
Valorile forfetare de import ar trebui calculate pe baza mediei ponderate a prețurilor reprezentative medii ale produselor importate și vândute pe piețele de import ale statelor membre, cu utilizarea datelor referitoare la aceste prețuri și la cantitățile importate din produsele în cauză, notificate Comisiei de către statele membre în temeiul articolului 74 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891. Ar trebui să se prevadă dispoziții referitoare la situațiile în care nu sunt disponibile prețurile reprezentative medii pentru produsele cu o anumită origine. |
(12) |
Ar trebui să se prevadă norme detaliate privind taxa la import care poate fi impusă anumitor produse, în plus față de cea prevăzută de Tariful Vamal Comun. Ar trebui să se prevadă faptul că poate fi impusă o taxă la import suplimentară dacă volumele importurilor în cazul produselor respective depășesc nivelurile de declanșare stabilite pentru produs și pentru perioada de aplicare. Mărfurile aflate în curs de transport spre Uniune sunt exceptate de la taxa la import suplimentară și, în consecință, ar trebui să se adopte dispoziții specifice pentru aceste mărfuri. |
(13) |
Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare și să se aplice începând cu a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
(14) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
ORGANIZAȚII DE PRODUCĂTORI
SECȚIUNEA 1
Dispoziție introductivă
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește norme pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate, cu excepția standardelor de comercializare.
(2) Capitolele I-V se aplică numai produselor din sectorul fructelor și legumelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și produselor de acest fel destinate doar prelucrării.
SECȚIUNEA 2
Programele operaționale
Articolul 2
Strategia națională destinată programelor operaționale sustenabile
Structura și conținutul strategiei naționale menționate la articolul 36 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sunt cele prezentate în anexa I la prezentul regulament.
Articolul 3
Cadrul național pentru acțiuni de protecție a mediului și investițiile eligibile
(1) O secțiune separată a cadrului național menționat la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 indică cerințele prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) pe care trebuie să le îndeplinească acțiunile de protecție a mediului selectate în cadrul unui program operațional.
Cadrul național stabilește o listă neexhaustivă de acțiuni de protecție a mediului și condițiile aferente aplicabile în statul membru în scopul aplicării articolului 33 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Lista menționată la al doilea paragraf poate include următoarele tipuri de acțiuni de protecție a mediului:
(a) |
acțiuni care sunt identice cu angajamentele de agromediu și climă sau cu cele aferente agriculturii ecologice menționate la articolele 28 și, respectiv, 29 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și care sunt prevăzute în cadrul programului de dezvoltare rurală al statului membru în cauză; |
(b) |
investiții benefice pentru mediu; |
(c) |
alte acțiuni benefice pentru mediu, inclusiv cele care nu sunt legate direct sau indirect de o anumită parcelă, dar care sunt legate de sectorul fructelor și legumelor, cu condiția să contribuie la protecția solului, la economisirea apei sau a energiei, la îmbunătățirea sau menținerea calității apei, a habitatelor sau a protejării biodiversității, la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea deșeurilor sau la îmbunătățirea gestionării deșeurilor. |
În cazul fiecăreia dintre acțiunile de protecție a mediului menționate la paragraful al treilea literele (b) și (c), cadrul național indică:
(a) |
justificarea acțiunii, pe baza impactului său asupra mediului și |
(b) |
angajamentul sau angajamentele specifice aferente. |
Cadrul național include cel puțin o acțiune referitoare la aplicarea practicilor de combatere integrată a dăunătorilor.
(2) Acțiunile de protecție a mediului care sunt identice cu angajamentele de agromediu și climă sau cu cele aferente agriculturii ecologice sprijinite în cadrul unui program de dezvoltare rurală trebuie să aibă aceeași durată ca angajamentele respective. Dacă durata acțiunii depășește durata programului operațional inițial, acțiunea continuă într-un program operațional succesiv.
Statele membre pot autoriza durate mai scurte ale acțiunilor de protecție a mediului sau chiar întreruperea acestora în cazuri justificate în mod corespunzător și mai ales pe baza rezultatelor evaluării în penultimul an de implementare a programului operațional menționat la articolul 57 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891.
(3) Investițiile benefice pentru mediu realizate la sediile organizațiilor de producători, ale asociațiilor de organizații de producători sau ale filialelor care respectă cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 22 alineatul (8) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891 sau la sediile membrilor lor producători sunt eligibile pentru sprijin dacă:
(a) |
ar putea reduce nivelul actual al utilizării factorilor de producție, emisiile de poluanți sau deșeurile generate de procesul de producție sau |
(b) |
ar putea realiza înlocuirea utilizării surselor de energie fosile cu surse regenerabile de energie sau |
(c) |
ar putea realiza o reducere a riscurilor de mediu legate de utilizarea anumitor factori de producție, inclusiv a produselor de protecție a plantelor sau a îngrășămintelor sau |
(d) |
duc la îmbunătățirea mediului sau |
(e) |
sunt legate de investițiile neproductive necesare pentru îndeplinirea obiectivelor unui angajament de agromediu și climă sau a unui angajament aferent agriculturii ecologice, în special în cazul în care obiectivele respective se leagă de protejarea habitatelor și a biodiversității. |
(4) Investițiile menționate la alineatul (3) litera (a) sunt eligibile pentru sprijin dacă prevăd o reducere de cel puțin 15 %, calculată pentru perioada de amortizare fiscală a investiției, în comparație cu situația preexistentă, în ceea ce privește:
(a) |
utilizarea factorilor de producție care sunt resurse naturale neregenerabile, precum apa sau combustibilii fosili, sau a potențialelor surse de poluare a mediului, cum ar fi îngrășămintele, produsele de protecție a plantelor sau anumite tipuri de surse de energie; |
(b) |
emisiile de poluanți în aer, în sol sau în apă, generați de procesul de producție sau |
(c) |
producția de deșeuri, inclusiv de ape reziduale, generate de procesul de producție. |
Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot accepta investiții care permit o reducere cu cel puțin 7 %, calculată pentru perioada de amortizare fiscală a investiției, în comparație cu situația preexistentă, cu condiția ca investițiile respective să permită obținerea a cel puțin unui beneficiu suplimentar pentru mediu.
Reducerea preconizată și, după caz, beneficiul suplimentar pentru mediu preconizat se demonstrează ex ante cu ajutorul caietului de sarcini al proiectului sau cu ajutorul altor documente tehnice care trebuie prezentate de organizația de producători sau de asociația de organizații de producători la momentul depunerii spre aprobare a propunerii de program operațional sau a propunerii de modificare a unui astfel de program și care arată rezultatele ce ar putea fi obținute prin implementarea investiției, potrivit atestării documentelor tehnice sau a unui organism sau expert calificat independent, agreat de statul membru.
Investițiile menite a realiza o reducere a utilizării apei:
(a) |
prevăd o reducere cu cel puțin 5 % a utilizării apei în sistemele de irigare prin picurare sau în sisteme similare, în comparație cu consumul anterior investiției și |
(b) |
nu determină creșterea netă a suprafeței irigate, decât dacă întregul consum de apă pentru irigarea întregii ferme, inclusiv suprafața majorată, nu depășește media consumului de apă al celor 5 ani care precedă investiția. |
(5) Investițiile menționate la alineatul (3) litera (b) care constau în sisteme generatoare de energie sunt eligibile pentru sprijin în cazul în care cantitatea de energie generată nu depășește cantitatea care poate fi utilizată ex ante pe bază anuală pentru acțiunile legate de fructe și legume de organizația de producători, de asociația de organizații de producători, de filială sau de membrii organizației de producători care beneficiază de investiție.
(6) Investițiile menționate la alineatul (3) literele (c) și (d) sunt eligibile pentru sprijin dacă contribuie la protejarea solului, la economisirea apei sau a energiei, la îmbunătățirea sau menținerea calității apei, a habitatelor sau a protejării biodiversității, la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea deșeurilor sau îmbunătățirea gestionării lor, deși contribuția investițiilor respective nu este cuantificabilă.
La momentul depunerii spre aprobare a propunerii de program operațional sau a propunerii de modificare a unui astfel de program, organizația de producători sau asociația de organizații de producători furnizează dovezi privind contribuția pozitivă preconizată la îndeplinirea unuia sau mai multor obiective legate de mediu. Autoritatea națională competentă poate solicita ca dovezile să fie furnizate sub forma unui caiet de sarcini al proiectului, atestat de un organism sau expert independent calificat în respectivele domenii legate de mediu.
(7) În cazul acțiunilor de protecție a mediului se aplică următoarele norme:
(a) |
pot fi combinate diverse acțiuni de protecție a mediului, cu condiția să fie complementare și compatibile. În cazul în care se combină acțiuni de protecție a mediului diferite de investițiile în active fizice, nivelul sprijinului ține cont de pierderile de venit și de costurile suplimentare specifice care rezultă din această combinare; |
(b) |
angajamentele de a limita folosirea îngrășămintelor, a produselor de protecție a plantelor sau a altor factori de producție sunt acceptate doar dacă limitările respective pot fi evaluate în așa fel încât să se asigure respectarea angajamentelor în cauză; |
(c) |
investițiile benefice pentru mediu menționate la alineatul (3) sunt întru totul eligibile pentru sprijin. |
Articolul 4
Conținutul programelor operaționale
(1) Programele operaționale cuprind elementele următoare:
(a) |
o descriere a situației inițiale, bazată, dacă este cazul, pe indicatorii de referință comuni enumerați la punctul 5 din anexa II; |
(b) |
obiectivele programului, luând în considerare perspectivele privind producția și debușeurile, cu o explicație privind modul în care programul intenționează să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei naționale și este coerent cu acestea, inclusiv echilibrul dintre activități. Descrierea obiectivelor indică ținte măsurabile pentru a permite monitorizarea progresului înregistrat în mod treptat în procesul de implementare a programului; |
(c) |
măsurile propuse, inclusiv acțiunile de prevenire și gestionare a crizelor; |
(d) |
durata programului și |
(e) |
aspectele financiare, mai exact:
|
(2) Programele operaționale indică:
(a) |
măsura în care diferitele măsuri completează și sunt coerente cu alte măsuri, inclusiv cu măsurile finanțate sau eligibile pentru sprijin din alte fonduri ale Uniunii, în special în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, și cu programele de promovare aprobate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Dacă este cazul, se face o referire specifică la măsurile puse în aplicare în cadrul programelor operaționale anterioare și |
(b) |
faptul că nu implică niciun risc de dublă finanțare din fondurile Uniunii. |
Articolul 5
Documentele care trebuie transmise cu programul operațional
Programele operaționale sunt însoțite de:
(a) |
dovada de constituire a unui fond operațional; |
(b) |
un angajament scris al organizației de producători de a se conforma dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, ale Regulamentului delegat (UE) 2017/891 și ale prezentului regulament și |
(c) |
un angajament scris al organizației de producători din care să rezulte că nu a primit și nu va primi, direct sau indirect, nicio altă finanțare națională sau din partea Uniunii pentru acțiuni eligibile pentru ajutor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în sectorul fructelor și legumelor. |
Articolul 6
Termenul-limită pentru transmitere
(1) Organizația de producători transmite un program operațional spre aprobare autorității competente din statul membru în care își are sediul principal, până la data de 15 septembrie a anului care precede anul implementării programului. Totuși, statele membre pot stabili o dată ulterioară datei de 15 septembrie.
(2) Când depune o cerere de recunoaștere ca organizație de producători, o entitate juridică sau o parte clar definită a unei entități juridice, inclusiv un grup de producători constituit în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau un grup de producători menționat la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, poate transmite, în același timp, spre aprobare programul operațional menționat la alineatul (1). Aprobarea programului operațional este condiționată de acordarea recunoașterii până cel târziu la data finală prevăzută la articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891.
Articolul 7
Perioadele de implementare a programelor operaționale
(1) Programele operaționale sunt implementate pe perioade anuale cuprinse între 1 ianuarie și 31 decembrie.
(2) Programele operaționale care sunt aprobate până la 15 decembrie sunt implementate începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
Implementarea programelor aprobate după data de 15 decembrie se amână cu un an.
(3) Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care se aplică articolul 33 alineatul (2) al treilea paragraf sau articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, implementarea programelor operaționale aprobate în conformitate cu dispozițiile respective începe cel târziu la data de 31 ianuarie care urmează aprobării lor.
SECȚIUNEA 3
Ajutoare
Articolul 8
Cuantumul aprobat al ajutoarelor
Statele membre notifică organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători cuantumul aprobat al ajutoarelor până la data de 15 decembrie a anului care precedă anul pentru care sunt solicitate ajutoarele.
Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care se aplică articolul 33 alineatul (2) al treilea paragraf sau articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, statele membre notifică respectivelor organizații și asociații cuantumul aprobat al ajutoarelor până la data de 20 ianuarie a anului pentru care se solicită ajutoarele.
Articolul 9
Cererile de ajutor
(1) Organizațiile de producători depun la autoritatea competentă din statul membru o cerere de ajutor sau de sold de ajutor pentru fiecare program operațional pentru care se solicită ajutor, până la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se solicită ajutorul.
(2) Cererile de ajutor trebuie să fie însoțite de documente justificative care să precizeze:
(a) |
ajutorul solicitat; |
(b) |
valoarea producției comercializate; |
(c) |
contribuțiile financiare ale membrilor și cele ale organizației de producători; |
(d) |
cheltuielile efectuate în ceea ce privește programul operațional; |
(e) |
cheltuielile legate de prevenirea și gestionarea crizelor, defalcate pe acțiuni; |
(f) |
partea din fondul operațional utilizată pentru prevenirea și gestionarea crizelor, defalcată pe acțiuni; |
(g) |
conformitatea cu articolul 33 alineatul (3), cu articolul 33 alineatul (5) primul paragraf și cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013; |
(h) |
un angajament scris că nu a beneficiat de nicio dublă finanțare națională sau din partea Uniunii pentru măsuri sau operațiuni eligibile pentru ajutor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în sectorul fructelor și legumelor; |
(i) |
în cazul unei cereri de plată pe baza sumelor forfetare standard sau a baremelor pentru costuri unitare menționate la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, dovada punerii în aplicare a acțiunii respective și |
(j) |
raportul anual menționat la articolul 21. |
(3) Cererile de ajutor pot cuprinde cheltuielile programate, dar încă neefectuate, în cazul în care se dovedește că:
(a) |
operațiunile în cauză nu au putut fi desfășurate până la data de 31 decembrie a anului de punere în aplicare a programului operațional, din motive independente de voința organizației de producători în cauză; |
(b) |
operațiunile respective se pot desfășura până la data de 30 aprilie a anului care urmează celui pentru care este solicitat ajutorul și |
(c) |
în fondul operațional rămâne o contribuție echivalentă a organizației de producători. |
Plata ajutorului și eliberarea garanției constituite în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) se efectuează pe baza dreptului stabilit la ajutor și pe baza prezentării dovezilor conform cărora au fost efectuate cheltuielile programate menționate la primul paragraf litera (b) din prezentul alineat, cu condiția ca dovezile respective să fie transmise până la data de 30 aprilie a anului următor celui pentru care au fost programate cheltuielile în cauză.
(4) În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, autoritatea competentă din statul membru poate accepta cereri după data stabilită la alineatul (1), dacă au fost efectuate controalele necesare și dacă se respectă termenul-limită pentru plată prevăzut la articolul 10. În cazul în care cererile sunt depuse după data prevăzută la alineatul (1), ajutorul este redus cu 1 % pentru fiecare zi de întârziere a cererii.
(5) Asociațiile de organizații de producători pot depune cererea de ajutor menționată la alineatul (1) doar în numele și pe seama acelor membri care sunt organizații de producători recunoscute în același stat membru care a recunoscut asociația de organizații de producători și cu condiția ca documentele justificative menționate la alineatul (2) să fie prezentate pentru fiecare membru în parte. Organizațiile de producători trebuie să fie beneficiarii finali ai ajutoarelor.
(6) Organizațiile de producători care sunt membre ale asociațiilor transnaționale de organizații de producători solicită ajutoare în statul membru în care sunt recunoscute în ceea ce privește acțiunile implementate pe teritoriul statului membru respectiv. Asociația transnațională de organizații de producători furnizează o copie a cererii statului membru în care își are sediul principal.
(7) Fără a se aduce atingere alineatului (6), o asociație transnațională de organizații de producători poate depune o cerere de ajutor în statul membru în care își are sediul principal în ceea ce privește acțiunile realizate la nivelul asociației, cu condiția să nu existe niciun risc de dublă finanțare.
Articolul 10
Plata ajutoarelor
Statele membre plătesc ajutoarele până la data de 15 octombrie a anului care urmează anului de implementare a programului.
Articolul 11
Plăți în avans
(1) Cererile de plăți în avans se depun în conformitate cu decizia statului membru, fie trimestrial, în lunile ianuarie, aprilie, iulie și octombrie, fie la intervale de câte patru luni, în lunile ianuarie, mai și septembrie.
Totalul plăților în avans efectuate pentru un anumit an nu depășește 80 % din cuantumul ajutorului aprobat inițial pentru programul operațional în cauză.
(2) Plățile în avans se efectuează cu condiția constituirii unei garanții egale cu 110 % din cuantumul avansului, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei (8).
(3) Statele membre pot stabili un cuantum minim și termenele-limită pentru plățile în avans.
Articolul 12
Plățile parțiale
(1) Statele membre pot permite organizațiilor de producători să solicite plata acelei părți a ajutoarelor care corespunde cuantumurilor deja cheltuite în temeiul programului operațional.
(2) Cererile pot fi depuse în orice moment, dar de maximum trei ori în cursul fiecărui an. Cererile trebuie să fie însoțite de documente justificative, precum facturi și documente care dovedesc efectuarea plății.
(3) Plățile aferente cererilor care vizează părți ale ajutoarelor nu depășesc 80 % din partea ajutoarelor care corespunde cuantumurilor deja cheltuite în temeiul programului operațional pentru perioada în cauză. Statele membre pot stabili un cuantum minim pentru plățile parțiale și termene-limită pentru depunerea cererilor.
CAPITOLUL II
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI GESTIONARE A CRIZELOR
Articolul 13
Măsuri referitoare la cursuri de formare și schimburi de bune practici
Statele membre adoptă dispoziții privind condițiile care trebuie îndeplinite de măsurile referitoare la cursuri de formare și de schimburile de bune practici pentru a fi considerate măsuri de prevenire și gestionare a crizelor.
Articolul 14
Măsuri de promovare și comunicare
(1) Statele membre adoptă dispoziții privind condițiile care trebuie îndeplinite de măsurile de promovare și comunicare, indiferent dacă măsurile respective se referă la prevenirea crizelor sau la gestionarea crizelor. Respectivele dispoziții permit aplicarea rapidă a măsurilor atunci când acest lucru este necesar.
(2) Acțiunile realizate în cadrul măsurilor de promovare și comunicare sunt suplimentare față de orice acțiune de promovare și comunicare în desfășurare care nu este legată de prevenirea și gestionarea crizelor și care este aplicată de organizația de producători în cauză în programul său operațional.
Articolul 15
Standarde de comercializare în cazul produselor retrase
(1) Un produs retras de pe piață respectă standardul de comercializare pentru produsul respectiv, menționat la titlul II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, cu excepția dispozițiilor privind prezentarea și marcarea produselor. În cazul în care produsele sunt retrase în vrac, trebuie îndeplinite cerințele minime pentru categoria II.
Cu toate acestea, produsele miniaturale, astfel cum sunt definite în standardul în cauză, trebuie să fie conforme cu standardul de comercializare aplicabil, inclusiv cu dispozițiile privind prezentarea și marcarea produselor.
(2) Dacă pentru un anumit produs nu este prevăzut niciun standard de comercializare, trebuie îndeplinite cerințele minime prevăzute în anexa III. Statele membre pot prevedea norme suplimentare pentru completarea respectivelor cerințe minime.
Articolul 16
Costuri de transport generate de distribuirea gratuită
(1) Costurile de transport rutier generate de distribuirea gratuită a tuturor produselor retrase de pe piață sunt eligibile în temeiul programului operațional, pe baza baremelor pentru costuri unitare stabilite în funcție de distanța dintre punctul de retragere și locul de livrare, prevăzute în anexa IV.
În cazul transportului maritim, statele membre stabilesc distanța dintre punctul de retragere și locul de livrare final. Compensația nu poate depăși costurile pe care le-ar genera transportul terestru pe ruta cea mai scurtă dintre locul de încărcare și locul de livrare final, în cazul în care este posibil transportul terestru. Sumelor stabilite în anexa IV li se aplică un coeficient corector de 0,6.
În cazul transportului combinat, costul de transport aplicabil este cuantumul costului corespunzător distanței parcurse cu ajutorul transportului rutier, la care se adaugă 60 % din creșterea de cost dacă întreaga distanță ar fi fost parcursă cu ajutorul transportului rutier, astfel cum se prevede în anexa IV.
(2) Costurile de transport sunt plătite părții care suportă efectiv costul financiar al operațiunii de transport în cauză.
Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:
(a) |
denumirile organizațiilor beneficiare; |
(b) |
cantitatea de produse în cauză; |
(c) |
preluarea de către organizațiile beneficiare și mijloacele de transport utilizate și |
(d) |
distanța dintre locul de retragere și locul de livrare. |
Articolul 17
Costurile de sortare și ambalare în scopul distribuirii gratuite
(1) Costurile de sortare și ambalare a fructelor și legumelor retrase de pe piață în scopul distribuirii gratuite sunt eligibile în temeiul programelor operaționale. În cazul produselor în ambalaje de mai puțin de 25 de kilograme greutate netă, se aplică sumele forfetare prevăzute în anexa V.
(2) Ambalajele produselor destinate distribuirii gratuite poartă emblema europeană, însoțită de una sau mai multe dintre mențiunile prevăzute în anexa VI.
(3) Costurile de sortare și ambalare sunt plătite organizațiilor de producători care au efectuat operațiunile respective.
Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:
(a) |
denumirile organizațiilor beneficiare; |
(b) |
cantitatea de produse în cauză și |
(c) |
preluarea de către organizațiile beneficiare, cu indicarea modului de prezentare. |
CAPITOLUL III
ASISTENȚĂ FINANCIARĂ NAȚIONALĂ
Articolul 18
Autorizarea pentru plata asistenței financiare naționale
(1) Statele membre transmit o cerere către Comisie pentru autorizarea acordării asistenței financiare naționale în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pentru programele operaționale care urmează să fie puse în aplicare într-un anumit an calendaristic, până la data de 31 ianuarie a acelui an.
Cererea este însoțită de dovezi care:
(a) |
atestă că gradul de organizare a producătorilor din regiunea în cauză este deosebit de scăzut, în conformitate cu articolul 52 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891; |
(b) |
atestă că numai produsele din sectorul fructelor și legumelor produse în regiunea respectivă beneficiază de asistență și |
(c) |
prezintă detalii referitoare la organizațiile de producători și la cuantumul asistenței în cauză, precum și proporția contribuțiilor financiare efectuate în temeiul articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. |
(2) Comisia aprobă sau refuză cererea prin intermediul unei decizii în termen de trei luni. Perioada respectivă începe în ziua care urmează datei la care Comisia a primit o cerere completată din partea statului membru. Dacă Comisia nu solicită informații suplimentare în cursul perioadei de trei luni, se consideră că cererea este completă.
Articolul 19
Cerere de asistență financiară națională și plata asistenței financiare naționale
(1) În ceea ce privește cererile de asistență financiară națională și plata asistenței financiare naționale, se aplică mutatis mutandis articolele 9 și 10.
(2) Statele membre pot adopta norme suplimentare privind plata asistenței financiare naționale, inclusiv privind posibilitatea unor plăți în avans și parțiale.
Articolul 20
Rambursarea de către Uniune a asistenței financiare naționale
(1) Înaintea datei de 1 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează anului implementării programului, statele membre pot cere Uniunii să ramburseze asistența financiară națională aprobată care a fost plătită efectiv organizațiilor de producători.
Cererea trebuie să fie însoțită de dovezi potrivit cărora condițiile prevăzute la articolul 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 au fost îndeplinite în trei dintre cei patru ani precedenți.
În scopul calculării gradului de organizare a producătorilor din sectorul fructelor și legumelor, se ia în considerare, de asemenea, valoarea producției de fructe și legume a grupurilor de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
Cererea de rambursare de către Uniune a asistenței financiare naționale conține, de asemenea:
(a) |
detalii privind organizațiile de producători vizate; |
(b) |
cuantumul asistenței plătite, limitat, în cazul fiecărei organizații de producători, la cuantumul autorizat inițial și |
(c) |
o descriere a fondului operațional, cu indicarea cuantumului total, a cuantumului asistenței financiare din partea Uniunii, a cuantumului asistenței financiare naționale și a cuantumului contribuțiilor organizațiilor de producători și ale membrilor. |
(2) Comisia aprobă sau respinge cererea.
Cererea se respinge dacă nu au fost respectate normele privind autorizarea și rambursarea asistenței financiare naționale sau dacă nu au fost respectate normele privind organizațiile de producători, fondul operațional și programele operaționale prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau în temeiul acestuia.
(3) Dacă a fost aprobată rambursarea asistenței de către Uniune, cheltuielile eligibile sunt declarate Comisiei în conformitate cu procedura stabilită la articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei (9).
(4) Procentajul rambursării de către Uniune a asistenței financiare naționale nu depășește 60 % din asistența financiară națională acordată organizațiilor de producători. Suma rambursată nu depășește 48 % din asistența financiară din partea Uniunii menționată la articolul 32 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
CAPITOLUL IV
INFORMĂRI, RAPOARTE ȘI CONTROALE
SECȚIUNEA 1
Informări și rapoarte
Articolul 21
Informări și rapoarte anuale din partea grupurilor de producători, a organizațiilor de producători și a asociațiilor de organizații de producători și rapoarte anuale din partea statelor membre
(1) La cererea autorității competente din statul membru, grupurile de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, organizațiile de producători recunoscute și asociațiile de organizații de producători furnizează toate informațiile relevante necesare pentru elaborarea raportului anual menționat la articolul 54 litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891. Statele membre iau măsurile necesare în vederea culegerii informațiilor privind numărul membrilor, precum și volumul și valoarea producției comercializate a organizațiilor de producători care nu au prezentat programe operaționale. Organizațiile de producători și grupurile de producători menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 au obligația de a comunica numărul de membri și volumul și valoarea producției comercializate.
(2) Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători transmit rapoarte anuale privind implementarea programelor lor operaționale împreună cu cererile lor de ajutor.
Respectivele rapoarte anuale se referă la următoarele elemente:
(a) |
programul operațional implementat în cursul anului precedent; |
(b) |
principalele modificări ale programului operațional și |
(c) |
diferențele dintre ajutorul estimat și ajutorul solicitat. |
(3) Rapoartele anuale ale organizațiilor de producători și ale asociațiilor de organizații de producători indică:
(a) |
realizările programului operațional, pe baza indicatorilor prevăzuți în anexa II și, după caz, pe baza indicatorilor suplimentari prevăzuți în strategia națională, după cum urmează:
|
(b) |
un rezumat al problemelor majore întâmpinate în cursul gestionării programului și măsurile luate în vederea asigurării calității și eficacității implementării programului. |
Dacă este cazul, raportul anual specifică măsurile de salvgardare instituite, în conformitate cu strategia națională și în aplicarea articolului 33 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pentru protecția mediului împotriva posibilelor presiuni în creștere generate de investițiile sprijinite in temeiul programului operațional.
(4) Raportul anual al organizațiilor de producători și al asociațiilor de organizații de producători din penultimul an al unui program operațional arată măsura în care au fost îndeplinite obiectivele urmărite de programe. De asemenea, raportul menționează factorii care au contribuit la succesul sau la eșecul implementării programului și modul în care s-a ținut seama de factorii respectivi în cadrul programului în curs sau modul sau se va ține seama de ei în următorul program operațional.
Statul membru include detalii privind cazurile menționate la primul paragraf în raportul său anual menționat la articolul 54 litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891.
SECȚIUNEA 2
Controale
Articolul 22
Sistemul unic de identificare
Statele membre se asigură că organizațiilor de producători, asociațiilor de organizații de producători și grupurilor de producători constituite în temeiul articolului 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 li se aplică un sistem unic de identificare în ceea ce privește cererile lor de ajutor. Acest sistem de identificare trebuie să fie compatibil cu sistemul de identificare a beneficiarilor menționat la articolul 73 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.
Articolul 23
Procedurile de depunere a cererilor
Fără a aduce atingere articolelor 9, 24 și 25, statele membre prevăd proceduri pentru depunerea cererilor de ajutor, a cererilor de recunoaștere sau de aprobare a programelor operaționale, precum și a cererilor de plată.
Articolul 24
Acordarea recunoașterii
(1) Înainte de a acorda recunoaștere unei organizații de producători sau unei asociații de organizații de producători în temeiul articolului 154 alineatul (4) litera (a) sau în temeiul articolului 156 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, statele membre efectuează controale administrative și la fața locului asupra organizației de producători sau a asociației de organizații de producători pentru a verifica îndeplinirea criteriilor de recunoaștere.
(2) Cel puțin o dată la cinci ani, statele membre efectuează controale administrative și la fața locului în ceea ce privește criteriile de recunoaștere, controale care se aplică tuturor organizațiilor de producători recunoscute și tuturor asociațiilor de organizații de producători recunoscute, chiar dacă organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători nu implementează un program operațional.
Articolul 25
Aprobarea programelor operaționale și a modificărilor lor
(1) Înainte de aprobarea unui program operațional în temeiul articolului 33 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, statele membre verifică, prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin controale la fața locului, programul operațional prezentat spre aprobare și, dacă este cazul, cererea de modificare. Controalele respective vizează în special:
(a) |
acuratețea informațiilor menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (e), care trebuie incluse în proiectul de program operațional; |
(b) |
conformitatea programului cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și cu strategia națională și cu cadrul național; |
(c) |
eligibilitatea acțiunilor și eligibilitatea cheltuielilor propuse și |
(d) |
consecvența și calitatea tehnică a programului, corectitudinea estimărilor și a planului referitor la ajutoare, precum și calendarul de punere în aplicare a acestuia. |
(2) Prin controalele menționate la alineatul (1) se verifică dacă:
(a) |
țintele sunt măsurabile și pot fi monitorizate și atinse prin acțiunile propuse și |
(b) |
operațiunile pentru care se solicită ajutorul sunt în conformitate cu legile Uniunii și naționale aplicabile, în special cu normele privind ajutoarele de stat, cu programele de dezvoltare rurală și de promovare, precum și cu standardele obligatorii stabilite în legislația națională sau în strategia națională. |
Articolul 26
Controale administrative
(1) Procedurile legate de controalele administrative impun înregistrarea operațiunilor desfășurate, a rezultatelor verificării și a măsurilor luate cu privire la neconcordanțe.
(2) Statele membre efectuează controale administrative asupra tuturor cererilor de ajutor înainte de a acorda ajutoarele.
(3) După caz, controalele administrative asupra cererilor de ajutor includ verificarea:
(a) |
raportului anual privind execuția programului operațional transmis împreună cu cererea de ajutor; |
(b) |
valorii producției comercializate, a contribuțiilor la fondul operațional și a cheltuielilor efectuate; |
(c) |
corelării exacte dintre cheltuielile declarate și produsele și serviciile livrate; |
(d) |
conformității acțiunilor întreprinse cu cele incluse în programul operațional aprobat și |
(e) |
respectării limitelor și plafoanelor financiare sau de altă natură impuse. |
(4) Cheltuielile suportate în temeiul programului operațional trebuie susținute de dovada efectuării plății. Facturile utilizate trebuie să fie emise pe numele organizației de producători, al asociației de organizații de producători sau al filialei care respectă cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 22 alineatul (8) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891 sau, sub rezerva aprobării statului membru, pe numele unuia sau mai multora dintre membrii producători ai acesteia. Totuși, facturile aferente costurilor cu personalul menționate la punctul 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/891 trebuie să fie emise pe numele organizației de producători, al asociației de organizații de producători sau al filialei care respectă cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 22 alineatul (8) din regulamentul respectiv sau, sub rezerva aprobării statului membru, al cooperativelor membre ale organizației de producători.
Articolul 27
Controalele la fața locului asupra cererilor de ajutor anuale
(1) În completarea controalelor administrative, statele membre efectuează controale la fața locului la sediile organizațiilor de producători, ale asociațiilor de organizații de producători și ale filialelor acestora, după caz, pentru a asigura îndeplinirea condițiilor de recunoaștere, în scopul acordării de ajutoare sau a soldului ajutoarelor pentru anul în cauză menționat la articolul 9 alineatul (1).
(2) Controalele la fața locului se efectuează asupra unui eșantion care reprezintă cel puțin 30 % din totalul ajutoarelor solicitate în fiecare an. Fiecare organizație de producători sau asociație de organizații de producători care implementează un program operațional trebuie vizitată cel puțin o dată la trei ani.
(3) Statele membre determină organizațiile de producători care urmează a fi controlate pe baza unei analize a riscurilor care ține seama de următoarele criterii:
(a) |
cuantumul ajutoarelor; |
(b) |
rezultatele controalelor din anii precedenți; |
(c) |
un parametru aleatoriu și |
(d) |
alți parametri care urmează a fi stabiliți de statele membre. |
(4) Controalele la fața locului pot fi anunțate în prealabil, cu condiția ca obiectivul controlului să nu fie periclitat.
(5) Controalele la fața locului vizează toate angajamentele și obligațiile organizației de producători sau ale asociației de organizații de producători, precum și ale membrilor și filialelor ei, după caz, care pot fi controlate la momentul vizitei și care nu ar fi putut fi verificate în timpul controalelor administrative. Controalele la fața locului vizează în special:
(a) |
îndeplinirea criteriilor de recunoaștere pentru anul în cauză; |
(b) |
realizarea acțiunilor și coerența lor cu programul operațional aprobat; |
(c) |
în legătură cu un număr relevant de acțiuni: conformitatea cheltuielilor cu dreptul Uniunii și respectarea termenelor-limită prevăzute în acesta; |
(d) |
utilizarea fondului operațional, inclusiv cheltuielile declarate în cererile de plăți în avans sau de plăți parțiale, valoarea producției comercializate, contribuțiile la fondul operațional și cheltuielile declarate, susținute de documente contabile sau echivalente; |
(e) |
livrarea în întregime a produselor de către membri, furnizarea serviciilor și autenticitatea cheltuielilor declarate și |
(f) |
controalele de nivelul doi menționate la articolul 30 asupra cheltuielilor generate de retragerile de pe piață, de recoltarea înainte de coacere și de nerecoltare. |
(6) Valoarea producției comercializate se verifică pe baza datelor din sistemul de contabilitate financiară auditat și certificat în conformitate cu dreptul național.
În acest scop, statele membre pot decide că declararea valorii producției comercializate se certifică la fel ca datele contabile financiare.
Controlul privind declararea valorii producției comercializate se poate efectua înainte de transmiterea cererii de ajutor corespunzătoare, dar se efectuează cel târziu înaintea plății ajutoarelor.
(7) Cu excepția situațiilor excepționale, controalele la fața locului trebuie să cuprindă o vizită la locul realizării acțiunii sau, dacă acțiunea este intangibilă, la promotorul acțiunii. În special, acțiunile privind exploatațiile individuale ale membrilor organizațiilor de producători cuprinse în eșantionul menționat la alineatul (2) fac obiectul cel puțin al unei vizite pentru verificarea realizării lor.
Totuși, statele membre pot decide să nu efectueze astfel de vizite în cazul unor acțiuni mici sau atunci când consideră că este scăzut riscul de neîndeplinire a condițiilor pentru acordarea ajutorului sau riscul ca operațiunea să nu fi fost realizată. Decizia respectivă și justificarea ei se înregistrează. Criteriile aferente analizei riscurilor prevăzute la alineatul (3) se aplică mutatis mutandis prezentului alineat.
(8) Numai controalele care îndeplinesc toate cerințele prezentului articol pot fi luate în calcul în vederea îndeplinirii ratei de control stabilite la alineatul (2).
(9) Rezultatele controalelor la fața locului sunt evaluate pentru a se stabili dacă problemele întâmpinate sunt de natură sistemică, implicând un risc pentru alte acțiuni, alți beneficiari sau alte organisme similare. Această evaluare identifică, de asemenea, cauzele situațiilor respective, eventualele verificări ulterioare care se impun, precum și acțiunile corective și preventive recomandate.
În cazul în care controalele evidențiază nereguli semnificative într-o regiune sau într-o parte a unei regiuni sau în cazul unei anumite organizații de producători sau asociații de organizații de producători, statul membru efectuează controale suplimentare pe parcursul anului în regiunea sau asupra organizației sau a asociației în cauză și mărește procentajul cererilor corespunzătoare care urmează a fi verificate în anul următor.
Articolul 28
Rapoarte privind controalele la fața locului
(1) Pentru fiecare control la fața locului se elaborează un raport detaliat care conține cel puțin următoarele informații:
(a) |
schema de ajutoare și cererea controlată; |
(b) |
numele și funcțiile persoanelor prezente; |
(c) |
acțiunile, măsurile și documentele controlate, inclusiv pista de audit și dovezile însoțitoare verificate și |
(d) |
rezultatele controlului. |
(2) Un reprezentant al organizației de producători sau al asociației de organizații de producători trebuie să aibă ocazia să semneze raportul pentru a atesta propria prezență la control și să își consemneze comentariile. În cazul constatării unor nereguli, beneficiarul primește o copie a raportului.
Articolul 29
Controalele de nivelul unu privind operațiunile de retragere
(1) Statele membre efectuează controale de nivelul unu privind operațiunile de retragere în cazul fiecărei organizații de producători, controalele cuprinzând o verificare a documentelor și a identității, sprijinită de un control fizic privind greutatea produselor retrase de pe piață și un control privind respectarea articolului 15, în conformitate cu procedurile prevăzute în titlul II capitolul II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011. Controlul se efectuează după primirea, în termenele-limită stabilite în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, a notificării menționate la alineatul (1) din articolul respectiv.
(2) Controalele de nivelul unu vizează 100 % din cantitatea de produse retrase de pe piață. La încheierea controlului menționat, produsele retrase, altele decât cele destinate distribuirii gratuite, sunt denaturate sau eliminate prin transfer către industria prelucrătoare sub supravegherea autorităților competente, în termenii și condițiile prevăzute de statul membru în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891.
(3) Prin derogare de la alineatul (2), dacă produsele sunt destinate distribuirii gratuite, statele membre pot controla un procentaj mai redus decât cel prevăzut la alineatul menționat, cu condiția ca procentajul să nu fie mai mic de 10 % din cantitățile în cauză în cursul anului de comercializare, în cazul unei anumite organizații de producători. Controlul se poate efectua la sediul organizației de producători sau la sediile destinatarilor produselor. În cazul în care controalele evidențiază nereguli, statele membre efectuează controale suplimentare.
Articolul 30
Controalele de nivelul doi privind operațiunile de retragere
(1) Pe baza unei analize a riscurilor, statele membre efectuează controale de nivelul doi privind operațiunile de retragere la sediul organizației de producători și la sediul destinatarilor produselor retrase. Analiza riscurilor include constatările în urma controalelor de nivelul unu și doi precedente, precum și existența sau lipsa unei proceduri de asigurare a calității în cadrul organizației de producători. Analiza riscurilor servește drept bază pentru stabilirea frecvenței minime a controalelor de nivelul doi pentru fiecare organizație de producători.
(2) Controalele de nivelul doi menționate la alineatul (1) vizează:
(a) |
contabilitatea stocurilor și contabilitatea financiară specifice care trebuie păstrate de toate organizațiile de producători care desfășoară operațiuni de retragere în cursul anului de comercializare în cauză; |
(b) |
cantitățile comercializate, astfel cum sunt declarate în cererile de ajutor, verificându-se în special contabilitatea stocurilor, contabilitatea financiară și facturile și asigurându-se concordanța declarațiilor cu datele contabile și fiscale ale organizațiilor de producători în cauză; |
(c) |
gestiunea contabilă, în special privind veridicitatea încasărilor nete ale organizațiilor de producători declarate în cererile de plată ale acestora, precum și proporționalitatea eventualelor costuri generate de retragere și |
(d) |
destinația produselor retrase declarată în cererea de plată și denaturarea acestora. |
(3) Fiecare control include un eșantion care reprezintă cel puțin 5 % din cantitățile retrase de organizația de producători în cursul anului de comercializare.
(4) Contabilitatea stocurilor și contabilitatea financiară specifice menționate la alineatul (2) litera (a) prezintă, pentru fiecare produs retras, cantitățile transferate, exprimate în tone, din:
(a) |
producția livrată de membrii organizației de producători și de membrii altor organizații de producători în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891; |
(b) |
vânzările organizației de producători, identificând produsele destinate pieței de produse proaspete și produsele destinate prelucrării și |
(c) |
produsele retrase de pe piață. |
(5) Controalele privind destinația produselor retrase de pe piață includ:
(a) |
un control prin eșantionare privind contabilitatea stocurilor care trebuie ținută de către destinatari și privind contabilitatea financiară a organizațiilor caritabile și a instituțiilor în cauză, dacă se aplică articolul 46 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2017/891 și |
(b) |
controale privind respectarea cerințelor relevante în materie de protecția mediului. |
(6) Dacă controalele de nivelul doi evidențiază nereguli, statele membre efectuează controalele de nivelul doi mai amănunțite referitoare la anul în cauză și sporesc frecvența controalelor de nivelul doi la sediile respectivelor organizații de producători sau ale asociațiilor de organizații de producători pe parcursul anului următor.
Articolul 31
Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea
(1) Înaintea efectuării unei operațiuni de recoltare înainte de coacere, statele membre verifică printr-un control la fața locului dacă produsele în cauză nu sunt deteriorate și dacă suprafața în cauză a fost bine întreținută. După recoltarea înainte de coacere, statele membre verifică dacă recoltarea s-a făcut pe întreaga suprafață în cauză și dacă produsele recoltate au fost denaturate.
(2) Înaintea unei operațiuni de nerecoltare, statele membre verifică printr-un control la fața locului dacă suprafața în cauză a fost bine întreținută, dacă nu s-au efectuat deja recoltări parțiale și dacă produsul este bine dezvoltat și ar fi, în general, de calitate bună, corectă și vandabilă.
Statele membre se asigură că producția este denaturată. Dacă acest lucru nu este posibil, acestea se asigură, printr-o vizită sau mai multe la fața locului în timpul sezonului de recoltare, că nu se realizează nicio recoltare.
(3) Dacă se aplică articolul 48 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2017/891:
(a) |
nu se aplică cerința de a nu se fi efectuat nicio recoltare parțială, prevăzută la alineatul (2) primul paragraf din prezentul articol, și |
(b) |
statele membre se asigură că plantele care produc fructe și legume și care au făcut obiectul unor măsuri de recoltare înainte de coacere sau de nerecoltare nu mai sunt utilizate în scopuri de producție în același sezon de producție. |
(4) Articolul 30 alineatele (1), (2), (3) și (6) se aplică mutatis mutandis.
Articolul 32
Organizațiile de producători transnaționale
(1) Statul membru în care își are sediul social o organizație de producători transnațională are responsabilitatea generală de a organiza controale la respectiva organizație în ceea ce privește programul operațional și fondul operațional și de a aplica sancțiuni administrative dacă respectivele controale demonstrează neîndeplinirea obligațiilor.
(2) Celelalte state membre care trebuie să ofere cooperarea administrativă menționată la articolul 14 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891 efectuează controalele administrative și la fața locului solicitate de statul membru menționat la alineatul (1) din prezentul articol și raportează rezultatele statului membru în cauză. Respectivele state membre respectă termenele-limită stabilite de statul membru menționat la alineatul (1).
(3) Normele aplicabile în statul membru menționat la alineatul (1) se aplică în legătură cu organizația de producători, cu programul operațional și cu fondul operațional. Totuși, în ceea ce privește chestiunile legate de mediu și de protecția plantelor, precum și măsurile de prevenire și gestionare a crizelor, se aplică normele statului membru în care se realizează acțiunile respective.
Articolul 33
Asociațiile transnaționale de organizații de producători
(1) Statul membru în care își are sediul social o organizație de producători membră a unei asociații transnaționale are responsabilitatea generală de a organiza controale în ceea ce privește acțiunile din cadrul programului operațional realizate pe teritoriul său și fondul operațional și de a aplica sancțiuni administrative dacă respectivele controale demonstrează neîndeplinirea obligațiilor.
(2) Statul membru menționat la alineatul (1) cooperează îndeaproape cu statul membru în care își are sediul social asociația transnațională de organizații de producători și notifică fără întârziere rezultatele controalelor efectuate și eventualele sancțiuni administrative aplicate.
(3) Statul membru în care își are sediul social o asociație transnațională de organizații de producători are responsabilitatea generală de a organiza controale în ceea ce privește acțiunile din cadrul programului operațional realizate la nivelul asociației transnaționale și fondul operațional al asociației transnaționale și de a aplica sancțiuni administrative dacă respectivele controale demonstrează neîndeplinirea obligațiilor. De asemenea, statul membru respectiv asigură coordonarea controalelor și a plăților în ceea ce privește acțiunile din cadrul programelor operaționale realizate pe teritoriul celorlalte state membre.
(4) Acțiunile din cadrul programelor operaționale respectă normele naționale ale statului membru în care sunt realizate efectiv.
Articolul 34
Controale
Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament sau ale altor acte legislative ale Uniunii, statele membre introduc măsuri și controale pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, a Regulamentului delegat (UE) 2017/891 și a prezentului regulament. Respectivele controale și măsuri trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale Uniunii.
În special, statele membre se asigură că:
(a) |
pot fi verificate toate criteriile de eligibilitate stabilite de legislația Uniunii, de legislația națională, de strategia națională sau de cadrul național; |
(b) |
autoritățile competente din statul membru responsabile cu efectuarea controalelor au un număr suficient de angajați cu calificare și experiență adecvate pentru efectuarea cu eficacitate a controalelor și |
(c) |
sunt prevăzute controale prin care să se evite dubla finanțare neregulamentară a măsurilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în sectorul fructelor și legumelor și al altor scheme ale Uniunii sau naționale. |
Articolul 35
Erori evidente
În cazul unor erori evidente recunoscute de autoritatea competentă a statului membru, în conformitate cu articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, orice notificare, cerere sau solicitare adresată unui stat membru în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, al Regulamentului delegat (UE) 2017/891 sau al prezentului regulament și orice cerere de ajutor poate fi corectată și ajustată în orice moment după transmiterea ei.
CAPITOLUL V
EXTINDEREA APLICĂRII NORMELOR
Articolul 36
Contribuții financiare
Dacă, în temeiul articolului 165 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, un stat membru decide că operatorii care nu sunt membri ai unor organizații de producători, ai unor asociații de organizații de producători sau ai unor organizații interprofesionale, dar în cazul cărora există norme impuse ca obligatorii, plătesc o contribuție financiară, statul membru transmite Comisiei informațiile necesare pentru evaluarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la respectivul articol. Informațiile respective includ baza de calculare a contribuției, suma unitară a acesteia, activitățile vizate și costurile aferente acestora.
Articolul 37
Extinderile care depășesc un an
(1) Dacă se decide aplicarea unei extinderi a aplicării normelor pentru o perioadă care depășește un an, statele membre verifică, în privința fiecărui an, dacă condițiile de reprezentativitate prevăzute la articolul 164 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 au continuat să fie îndeplinite pe parcursul întregii perioade de aplicare a extinderii.
(2) În cazul în care constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile, statele membre abrogă extinderea, cu efect de la începutul anului următor.
(3) Statele membre informează de îndată Comisia în cazul oricărei abrogări. Comisia va pune informațiile respective la dispoziția publicului prin mijloace adecvate.
CAPITOLUL VI
SISTEMUL PREȚULUI DE INTRARE ȘI TAXELE LA IMPORT
Articolul 38
Valorile forfetare de import
(1) Pentru fiecare produs și pentru perioadele de aplicare stabilite în partea A a anexei VII la Regulamentul delegat (UE) 2017/891, Comisia stabilește, în fiecare zi lucrătoare și pentru fiecare origine, o valoare forfetară de import egală cu media ponderată a prețurilor reprezentative menționate la articolul 74 din regulamentul respectiv, minus suma forfetară de 5 EUR/100 kg și taxele vamale ad valorem.
(2) Atunci când se stabilește o valoare forfetară de import pentru produsele și pentru perioadele de aplicare prevăzute în partea A a anexei VII la Regulamentul delegat (UE) 2017/891, în conformitate cu articolele 74 și 75 din regulamentul respectiv și cu prezentul articol, nu se aplică prețul unitar menționat la articolul 142 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (10). Respectivul preț unitar se înlocuiește cu valoarea forfetară de import menționată la alineatul (1).
(3) În cazul în care nu este în vigoare nicio valoare forfetară de import pentru un produs cu o anumită origine, se aplică media ponderată a valorilor forfetare de import în vigoare pentru produsul respectiv.
(4) În cursul perioadelor de aplicare prevăzute în partea A a anexei VII la Regulamentul (UE) 2017/891, valorile forfetare de import rămân aplicabile până sunt modificate. Totuși, acestea încetează a se mai aplica atunci când Comisiei nu îi este notificat niciun preț mediu reprezentativ timp de două săptămâni consecutive.
În cazul în care, în temeiul primului paragraf, unui anumit produs nu i se aplică nicio valoare forfetară de import, atunci valoarea forfetară de import aplicabilă respectivului produs este egală cu ultima valoare forfetară de import medie.
(5) Prin derogare de la alineatul (1), dacă nu a fost posibil să se calculeze o valoare forfetară de import, nu este aplicabilă nicio valoare forfetară de import începând cu prima zi a perioadelor de aplicare prevăzute în partea A a anexei VII la Regulamentul delegat (UE) 2017/891.
(6) Cursul de schimb care se aplică valorii forfetare de import este ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană înainte de ultima zi a perioadei pentru care sunt transmise prețurile.
(7) Valorile forfetare de import exprimate în euro se publică de către Comisie prin intermediul TARIC (11).
CAPITOLUL VII
TAXE SUPLIMENTARE LA IMPORT
Articolul 39
Perceperea taxei suplimentare la import
(1) O taxă suplimentară la import, astfel cum este menționată la articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, poate fi aplicată produselor și în timpul perioadelor enumerate în anexa VII la prezentul regulament. Respectiva taxă suplimentară la import se aplică în cazul în care cantitatea oricăruia dintre produsele puse în liberă circulație pentru oricare dintre perioadele de aplicare prevăzute în anexa menționată depășește volumul de declanșare pentru produsul respectiv.
(2) Pentru fiecare dintre produsele enumerate în anexa VII și în perioadele indicate în anexa respectivă, statele membre notifică Comisiei detaliile privind volumele puse în liberă circulație, utilizând modalitatea de supraveghere a importurilor preferențiale prevăzută la articolul 55 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.
(3) Taxa suplimentară la import se percepe pentru cantitățile puse în liberă circulație după data de aplicare a taxei respective, cu condiția ca:
(a) |
valoarea lor în vamă, stabilită în conformitate cu articolul 74 din Regulamentul delegat (UE) 2017/891, să atragă după sine aplicarea celor mai ridicate taxe specifice aplicabile importurilor cu originea în cauză și |
(b) |
importul să se realizeze în perioada de aplicare a taxei suplimentare la import. |
Articolul 40
Cuantumul taxei suplimentare la import
Taxa suplimentară la import aplicată în conformitate cu articolul 39 este echivalentă cu o treime din taxa vamală specificată în Tariful vamal comun pentru produsul în cauză.
Totuși, în cazul produselor care beneficiază de o preferință tarifară la import în ceea ce privește taxa ad valorem, taxa suplimentară la import este echivalentă cu o treime din taxa vamală specifică pentru produsul în cauză, dacă se aplică articolul 39 alineatul (2).
Articolul 41
Exceptările de la taxa suplimentară la import
(1) Sunt exceptate de la taxa suplimentară la import următoarele mărfuri:
(a) |
mărfurile importate în temeiul unui contingent tarifar; |
(b) |
mărfurile care au părăsit țara de origine înaintea adoptării deciziei privind aplicarea taxei suplimentare la import și care sunt transportate de la locul de încărcare din țara de origine către locul de descărcare din Uniune pe baza unui document de transport valabil, întocmit înaintea aplicării taxei suplimentare la import. |
(2) Părțile interesate furnizează autorităților vamale dovezi satisfăcătoare potrivit cărora au fost îndeplinite cerințele prevăzute la alineatul (1) litera (b).
Autoritățile vamale pot considera că mărfurile au părăsit țara de origine înaintea datei aplicării taxei suplimentare la import dacă este furnizat unul dintre următoarele documente:
(a) |
în cazul transportului maritim, conosamentul care indică faptul că încărcarea a avut loc înaintea datei respective; |
(b) |
în cazul transportului feroviar, scrisoarea de trăsură acceptată de autoritățile feroviare ale țării de origine înaintea datei respective; |
(c) |
în cazul transportului rutier, contractul de transport rutier (CTR) sau un alt document de tranzit eliberat în țara de origine înaintea datei respective, dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite prin acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate în contextul tranzitului prin Uniune sau al tranzitului comun; |
(d) |
în cazul transportului aerian, scrisoarea de transport aerian care arată că mărfurile au fost acceptate de compania aeriană înaintea datei respective. |
CAPITOLUL VIII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 42
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 13 martie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 549.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 157, 15.6.2011, p. 1).
(5) Regulamentul delegat (UE) 2017/891 al Comisiei din 13 martie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sancțiunile care trebuie aplicate în sectoarele menționate și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (a se vedea pagina 4 din prezentul Jurnal Oficial).
(6) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).
(7) Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului (JO L 317, 4.11.2014, p. 56).
(8) Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea și închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro (JO L 255, 28.8.2014, p. 18).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare și transparența (JO L 255, 28.8.2014, p. 59).
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
(11) http://ec.europa.eu/taxation_customs/customs/customs_duties/tariff_aspects/customs_tariff/index_en.htm
ANEXA I
Structura și conținutul unei strategii naționale destinate programelor operaționale sustenabile, menționată la articolul 2
1. Durata strategiei naționale
A se indica de către statul membru.
2. Analiza situației din perspectiva punctelor tari și a punctelor slabe, precum și a potențialului de dezvoltare, strategia aleasă pentru a răspunde punctelor tari și punctelor slabe și justificarea priorităților alese, menționate la articolul 36 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
2.1. Analiza situației
Descrierea situației actuale a sectorului fructelor și legumelor, folosind date măsurabile, subliniind punctele tari și punctele slabe, decalajele, necesitățile și lacunele și potențialul de dezvoltare, pe baza indicatorilor de referință comuni relevanți definiți la punctul 5 din anexa II și a altor indicatori suplimentari, dacă este cazul. Descrierea se referă cel puțin la:
— |
performanțele sectorului fructelor și legumelor: punctele tari și punctele slabe ale sectorului, competitivitatea și potențialul de dezvoltare al organizațiilor de producători; |
— |
efectele asupra mediului (impacturi, presiuni și beneficii) ale producției de fructe și legume, inclusiv principalele tendințe. |
2.2. Strategia aleasă pentru a răspunde punctelor tari și punctelor slabe
Descrierea principalelor domenii în care se preconizează că intervenția va aduce valoarea adăugată maximă:
— |
relevanța obiectivelor stabilite pentru programele operaționale și a rezultatelor preconizate, precum și măsura în care acestea pot fi realizate în mod realist; |
— |
coerența internă a strategiei, existența interacțiunilor care se consolidează reciproc și posibilele conflicte sau contradicții dintre obiectivele operaționale ale diferitelor acțiuni selectate; |
— |
complementaritatea și coerența acțiunilor selectate în raport cu alte acțiuni naționale sau regionale și în raport cu activitățile sprijinite prin fondurile Uniunii Europene, mai ales cu programele de dezvoltare rurală și de promovare; |
— |
rezultatele preconizate și impactul în raport cu situația de referință și contribuția lor la îndeplinirea obiectivelor Uniunii. |
2.3. Impactul strategiei naționale precedente (după caz)
Descrierea rezultatelor și a impactului programelor operaționale aplicate recent.
3. Obiectivele programelor operaționale și indicatorii de performanță menționați la articolul 36 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Descrierea tipurilor de acțiuni selectate ca fiind eligibile pentru sprijin (listă neexhaustivă), a obiectivelor urmărite, a țintelor verificabile și a indicatorilor care permit evaluarea progresului realizat în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor, eficiența și eficacitatea.
3.1. Cerințe privind toate tipurile de acțiuni sau o parte dintre acestea
Statele membre se asigură că toate acțiunile incluse în strategia națională și în cadrul național sunt verificabile și controlabile. Dacă evaluarea din timpul implementării programului operațional arată că nu sunt îndeplinite cerințele privind verificabilitatea și controlabilitatea, acțiunile în cauză trebuie ajustate în consecință sau eliminate.
Dacă sprijinul se acordă pe baza sumelor forfetare standard sau a baremelor pentru costuri unitare, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate și exacte și sunt realizate în prealabil pe baza unui calcul just, echitabil și verificabil. Acțiunile de protecție a mediului trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 33 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Statele membre adoptă măsuri de salvgardare, dispoziții și controale pentru a se asigura că acțiunile selectate ca fiind eligibile pentru sprijin nu sunt sprijinite și prin alte instrumente relevante ale politicii agricole comune, în special prin programe de dezvoltare rurală și de promovare sau prin alte scheme naționale sau regionale.
Măsuri de salvgardare eficace, instituite în temeiul articolului 33 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pentru protecția mediului împotriva posibilelor presiuni sporite în urma investițiilor sprijinite în temeiul programelor operaționale, precum și criterii de eligibilitate adoptate, în temeiul articolului 36 alineatul (1) din regulamentul menționat, pentru a se garanta că investițiile în exploatațiile individuale sprijinite în temeiul programelor operaționale respectă obiectivele stabilite în articolul 191 din TFUE și în cel de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu al Uniunii.
3.2. Informațiile specifice necesare pentru tipurile de acțiuni care vizează îndeplinirea obiectivelor stabilite sau menționate la articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (a se completa doar pentru tipurile de acțiuni selectate)
3.2.1. Achiziționarea de active fixe
— |
tipurile de investiții eligibile pentru sprijin; |
— |
alte forme de achiziții eligibile pentru sprijin, precum închirierea sau leasingul; |
— |
detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. |
3.2.2. Alte acțiuni
— |
descrierea tipurilor de acțiuni eligibile pentru sprijin; |
— |
detalii privind condițiile de eligibilitate pentru sprijin. |
4. Desemnarea autorităților competente și a organismelor responsabile
Desemnarea de către statul membru a autorității naționale responsabile cu gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei naționale.
5. O descriere a sistemelor de monitorizare și evaluare
Indicatorii de performanță stabiliți de strategia națională cuprind indicatorii de performanță comuni prevăzuți la articolul 4 și enumerați în anexa II. Dacă se consideră adecvat, strategia națională specifică indicatori suplimentari care reflectă necesitățile naționale sau regionale, precum și condițiile și obiectivele specifice programelor operaționale naționale.
5.1. Evaluarea programelor operaționale și obligațiile de raportare ale organizațiilor de producători, menționate la articolul 36 alineatul (2) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Descrierea cerințelor și procedurilor de monitorizare și evaluare a programelor operaționale, inclusiv a obligațiilor de raportare ale organizațiilor de producători.
5.2. Monitorizarea și evaluarea strategiei naționale
Descrierea cerințelor și procedurilor de monitorizare și evaluare a strategiei naționale.
ANEXA II
Lista indicatorilor de performanță comuni menționați la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și la articolul 21 alineatul (3) litera (a) din prezentul regulament și la articolul 56 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/891
Sistemul indicatorilor de performanță comuni referitori la acțiunile întreprinse de organizațiile de producători, de asociațiile de organizații de producători și de membrii lor în temeiul unui program operațional nu cuprinde neapărat toți factorii care pot interveni și afecta realizările, rezultatele și impactul unui program operațional. În acest context, informațiile furnizate de indicatorii de performanță comuni ar trebui interpretate în lumina informațiilor cantitative și calitative legate de alți factori-cheie care contribuie la succesul sau eșecul implementării programului.
1. INDICATORI COMUNI PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ (INDICATORI DE INTRARE) (ANUAL)
Măsură |
Tip de acțiune |
Indicatori de intrare (anual) |
||||||||||||||||||||
Acțiuni al căror scop este planificarea producției |
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor |
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării |
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Cercetare și producție experimentală |
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Acțiuni de formare profesională, acțiuni care vizează schimbul de informații privind bunele practici (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță și asistență tehnică |
În funcție de principalul aspect vizat:
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor |
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Acțiuni de protecție a mediului |
|
Cheltuieli (în euro) |
||||||||||||||||||||
Alte acțiuni |
|
Cheltuieli (în euro) |
2. INDICATORI DE REALIZARE COMUNI (ULTIMII DOI ANI AI PROGRAMULUI OPERAȚIONAL)
Măsură |
Tip de acțiune |
Indicatori de realizare (anual) |
|||||||||||||||
Acțiuni al căror scop este planificarea producției |
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni Valoarea totală a investițiilor (în EUR) |
|||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor |
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni Valoarea totală a investițiilor (în EUR) |
|||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării |
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni Valoarea totală a investițiilor (în EUR) |
|||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
|
Numărul acțiunilor întreprinse (1) |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
Cercetare și producție experimentală |
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni Numărul proiectelor |
|||||||||||||||
Acțiuni de formare profesională, acțiuni care vizează schimbul de informații privind bunele practici (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță și asistență tehnică |
În funcție de principalul aspect vizat:
|
Numărul zilelor de formare profesională de care au beneficiat participanții |
|||||||||||||||
Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor |
|
Valoarea totală a investițiilor (în EUR) |
|||||||||||||||
|
Numărul acțiunilor întreprinse |
||||||||||||||||
|
Numărul acțiunilor întreprinse (1) |
||||||||||||||||
|
Numărul acțiunilor întreprinse (4) |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
|
Numărul acțiunilor întreprinse (2) |
||||||||||||||||
|
Numărul acțiunilor întreprinse (3) |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
Acțiuni de protecție a mediului |
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni Valoarea totală a investițiilor (în EUR) |
|||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni. Numărul de hectare vizate |
||||||||||||||||
Alte acțiuni |
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni Valoarea totală a investițiilor (în EUR) |
|||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
||||||||||||||||
|
Numărul exploatațiilor care participă la acțiuni |
3. INDICATORI DE REZULTAT COMUNI (ULTIMII DOI ANI AI PROGRAMULUI OPERAȚIONAL)
Măsură |
Indicatori de rezultat (Măsurare) |
||
Acțiuni al căror scop este planificarea producției |
Modificarea volumului total al producției comercializate (în tone). Modificarea valorii unitare a producției comercializate (în EUR/kg) |
||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor |
Modificarea volumului producției comercializate care îndeplinește cerințele unui „sistem de calitate” specific (în tone) (7) Modificarea valorii unitare a producției comercializate (în EUR/kg) |
||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării |
Modificarea volumului total al producției comercializate (în tone). Modificarea valorii unitare a producției comercializate (în EUR/kg) |
||
Acțiuni de formare profesională și schimbul de bune practici (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță și asistență tehnică |
Numărul persoanelor care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională. Numărul exploatațiilor care utilizează servicii de consultanță |
||
Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor |
|
||
|
Volumul total al producției care face obiectul gestionării volumelor (în tone) |
||
|
Numărul persoanelor care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională |
||
|
Modificarea estimată a volumului producției comercializate în cazul produselor care fac obiectul activităților de promovare/comunicare (în tone) |
||
|
Valoarea totală a fondului mutual constituit (în euro) |
||
|
Suprafața totală vizată de replantarea livezilor (în ha) |
||
|
Volumul total al producției care face obiectul retragerii (în tone) |
||
|
Suprafața totală vizată de recoltarea înainte de coacere sau de nerecoltare (în ha) |
||
|
Valoarea totală a riscului asigurat (în euro) |
||
Acțiuni de protecție a mediului |
Modificarea estimată a consumului anual de îngrășăminte minerale/hectar, în funcție de tipul de îngrășământ (N și P2O3) (în tone/ha) Modificarea estimată a consumului anual de apă/hectar (m3/ha) Modificarea estimată a consumului anual de energie în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (în litri/m3/Kwh per tonă de producție comercializată) Modificarea estimată a volumului anual al deșeurilor generate (în tone) |
||
Alte acțiuni |
Modificarea volumului total al producției comercializate (în tone) Modificarea valorii unitare a producției comercializate (în EUR/kg) |
||
Note: situația de referință pentru modificări este situația existentă la începutul programului. |
4. INDICATORI DE IMPACT COMUNI (ULTIMII DOI ANI AI PROGRAMULUI OPERAȚIONAL)
Măsură |
Obiective generale |
Indicatori de impact (Măsurare) |
|
Acțiuni al căror scop este planificarea producției |
Îmbunătățirea competitivității Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al unei organizații de producători |
Modificarea estimată a valorii totale a producției comercializate (în euro) Modificarea numărului total al producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi (8) ai organizației de producători (OP)/asociației de organizații de producători (AOP) respective (număr) Modificarea suprafeței totale ocupate de producția de fructe și legume cultivate de membrii OP/AOP respective (în ha) |
|
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor |
|||
Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării |
|||
Cercetare și producție experimentală |
|||
Acțiuni de formare profesională și schimbul de bune practici (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și/sau acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță și asistență tehnică |
|||
Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor |
|||
Acțiuni de protecție a mediului |
Întreținerea și protecția mediului: |
|
|
|
Modificarea estimată a consumului total de îngrășăminte minerale, în funcție de tipul de îngrășământ (N și P2O3) (în tone) |
||
|
Modificarea estimată a consumului total de apă (în m3) |
||
|
Modificarea estimată a consumului total de energie, în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m3/Kwh) |
||
Alte acțiuni |
Îmbunătățirea competitivității Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al unei organizații de producători |
Modificarea estimată a valorii totale a producției comercializate (în euro) Modificarea numărului total al producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi (8) ai OP/AOP respective (număr) Modificarea suprafeței totale ocupate de producția de fructe și legume cultivate de membrii OP/AOP respective (în ha) |
|
Note: situația de referință pentru modificări este situația existentă la începutul programului. |
5. INDICATORI DE REFERINȚĂ COMUNI
Nota bene: |
Indicatorii de referință sunt necesari pentru analiza situației existente la începutul perioadei de programare. Anumiți indicatori de referință comuni sunt relevanți numai în cazul programelor operaționale individuale la nivelul organizației de producători (de exemplu, volumul producției comercializate la mai puțin de 80 % din prețul mediu primit de OP/AOP). Alți indicatori de referință comuni sunt relevanți și în cazul strategiilor naționale la nivelul statelor membre (de exemplu, valoarea totală a producției comercializate). |
Ca regulă generală, indicatorii de referință trebuie calculați ca medii pe trei ani. Dacă nu există date disponibile, aceștia trebuie calculați utilizând cel puțin datele referitoare la un singur an.
Obiective |
Indicatori de referință aferenți obiectivelor |
|
Obiective generale |
Indicator |
Definiție (și măsurare) |
Îmbunătățirea competitivității |
Valoarea totală a producției comercializate |
Valoarea totală a producției comercializate a OP/AOP (în EUR) |
Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al organizației de producători |
Numărul producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi ai OP/AOP respective |
Numărul producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi (9) ai OP/AOP |
Suprafața totală ocupată de producția de fructe și legume cultivată de membrii OP/AOP respective |
Suprafața totală ocupată de producția de fructe și legume cultivată de membrii OP/AOP (în ha) |
|
Obiective specifice |
|
|
Promovarea concentrării ofertei |
Volumul total al producției comercializate |
Volumul total al producției comercializate a OP/AOP (în tone) |
Promovarea comercializării produselor produse de membri |
||
Asigurarea adaptării producției la cerere în ceea ce privește calitatea și cantitatea |
Volumul producției comercializate care îndeplinește cerințele unui „sistem de calitate” specific (10), în funcție de principalele tipuri de „sisteme de calitate” în cauză (în tone) |
|
Sporirea valorii comerciale a produselor |
Valoarea unitară medie a producției comercializate |
Valoarea totală a producției comercializate/Volumul total al producției comercializate (EUR/kg) |
Promovarea cunoașterii și îmbunătățirea potențialului uman |
Numărul persoanelor care au participat la activități de formare profesională |
Numărul persoanelor care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională în ultimii trei ani (număr) |
|
Numărul exploatațiilor care utilizează servicii de consultanță |
Numărul exploatațiilor membre ale OP/AOP care utilizează servicii de consultanță (număr) |
Obiective |
Indicatori de referință aferenți obiectivelor |
|
Indicator |
Definiție (și măsurare) |
|
Obiective specifice de mediu |
||
Contribuția la protecția solului |
Suprafața supusă riscului de eroziune a solului vizată de măsura antieroziune |
Suprafața ocupată de producția de fructe și legume supusă riscului de eroziune a solului (11) în cazul căreia se aplică măsuri antieroziune (în ha) |
Contribuția la menținerea și îmbunătățirea calității apei |
Suprafața vizată de reducerea utilizării îngrășămintelor sau de o mai bună gestionare a acestora |
Suprafața ocupată de producția de fructe și legume în cazul căreia este redusă utilizarea îngrășămintelor sau este îmbunătățită gestionarea acestora (în ha) |
Contribuția la utilizarea sustenabilă a resurselor de apă |
Suprafața vizată de măsurile de economisire a apei |
Suprafața ocupată de producția de fructe și legume în cazul căreia se iau măsuri de economisire a apei (în ha) |
Contribuția la protejarea habitatelor și a biodiversității și la conservarea peisajelor |
Producția ecologică |
Suprafața ocupată de producția ecologică de fructe și/sau legume (în ha) |
Producția integrată |
Suprafața ocupată de producția integrată de fructe și/sau legume (în ha) |
|
Alte acțiuni care contribuie la protejarea habitatelor și a biodiversității și la conservarea peisajelor |
Suprafața care face obiectul altor acțiuni care contribuie la protejarea habitatelor și a biodiversității (în ha) |
|
Contribuția la atenuarea schimbărilor climatice |
Încălzirea serelor – eficiența energetică |
Consumul anual estimat de energie pentru încălzirea serelor, în funcție de tipul sursei de energie (tone/litri/m3/Kwh per tonă de producție comercializată) |
Reducerea volumului de deșeuri generate |
Cantitatea sau volumul de deșeuri |
tone/litri/m3 |
(1) Fiecare zi a unei campanii de promovare este considerată o acțiune.
(2) Retragerea de pe piață a aceluiași produs în perioade diferite ale anului și retragerile de pe piață ale unor produse diferite sunt considerate acțiuni diferite. Fiecare operațiune de retragere de pe piață a unui anumit produs este considerată o acțiune.
(3) Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea unor produse diferite sunt considerate acțiuni diferite. Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea aceluiași produs sunt considerate o singură acțiune, indiferent de numărul de zile pe care se desfășoară, de numărul exploatațiilor participante și de numărul parcelelor sau hectarelor în cauză.
(4) Acțiunile legate de constituirea unor fonduri mutuale diferite sunt considerate acțiuni diferite.
(5) Inclusiv investițiile neproductive legate de realizarea angajamentelor asumate în cadrul altor acțiuni de protecție a mediului.
(6) Inclusiv alte forme de achiziționare de active fixe, legate de îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul altor acțiuni de protecție a mediului.
(7) Cerințele de „calitate” au aici rolul de a constitui un set de obligații detaliate privind metodele de producție (a) a căror respectare face obiectul unei inspecții independente și (b) care au ca rezultat un produs final a cărui calitate (i) depășește în mod semnificativ standardele comerciale normale în ceea ce privește standardele din domeniul sănătății publice, al sănătății plantelor sau al mediului și (ii) răspunde oportunităților de piață curente și previzibile. Se propune ca principalele tipuri de „sisteme de calitate” să cuprindă următoarele: (a) producția ecologică certificată; (b) indicațiile geografice protejate și denumirile de origine protejate, (c) producția integrată certificată, (d) sistemele private de certificare a calității produselor.
(8) Membrii activi sunt membrii care livrează produse către OP/AOP.
(9) Membrii activi sunt membrii care livrează produse către OP/AOP.
(10) Cerințele de „calitate” au aici rolul de a constitui un set de obligații detaliate privind metodele de producție (a) a căror respectare face obiectul unei inspecții independente și (b) care au ca rezultat un produs final a cărui calitate (i) depășește în mod semnificativ standardele comerciale normale în ceea ce privește standardele din domeniul sănătății publice, al sănătății plantelor sau al mediului și (ii) răspunde oportunităților de piață curente și previzibile. Principalele tipuri de „sisteme de calitate” cuprind următoarele: (a) producția ecologică certificată; (b) indicațiile geografice protejate și denumirile de origine protejate, (c) producția integrată certificată, (d) sistemele private de certificare a calității produselor.
(11) „Supus riscului eroziunii solului” se referă la orice parcelă înclinată cu o declivitate mai mare de 10 %, indiferent dacă în cazul parcelei respective au fost sau nu luate măsuri antieroziune (precum acoperirea solului, rotația culturilor etc.). În cazul în care sunt disponibile informațiile relevante, un stat membru poate utiliza în schimb următoarea definiție: „Supus riscului eroziunii solului” se referă la orice parcelă cu o rată previzionată de pierdere a solului care depășește rata naturală a formării solului, indiferent dacă în cazul parcelei respective au fost sau nu luate măsuri antieroziune (precum acoperirea solului, rotația culturilor etc.).
ANEXA III
Cerințele minime pentru retragerea de produse, menționate la articolul 15 alineatul (2)
1. |
Produsele trebuie să fie:
|
2. |
Produsele trebuie să fie suficient de dezvoltate și de coapte, în funcție de tipul lor. |
3. |
Produsele trebuie să fie caracteristice pentru soiul și tipul comercial respectiv. |
ANEXA IV
Costurile de transport în cadrul distribuirii gratuite, menționate la articolul 16 alineatul (1)
Distanța dintre locul de retragere și locul de livrare |
Costuri de transport (în EUR/t) (1) |
25 km sau mai puțin |
18,20 |
Peste 25 km, dar nu mai mult de 200 km |
41,40 |
Peste 200 km, dar nu mai mult de 350 km |
54,30 |
Peste 350 km, dar nu mai mult de 500 km |
72,60 |
Peste 500 km, dar nu mai mult de 750 km |
95,30 |
Peste 750 km |
108,30 |
(1) Supliment pentru transportul refrigerat: 8,50 EUR/t.
ANEXA V
Costurile de sortare și ambalare menționate la articolul 17 alineatul (1)
Produs |
Costuri de sortare și ambalare (EUR/t) |
Mere |
187,70 |
Pere |
159,60 |
Portocale |
240,80 |
Clementine |
296,60 |
Piersici |
175,10 |
Nectarine |
205,80 |
Pepeni verzi |
167,00 |
Conopidă |
169,10 |
Alte produse |
201,10 |
ANEXA VI
Mențiuni pentru ambalajele produselor, menționate la articolul 17 alineatul (2)
— |
Продукт, предназначен за безплатна дистрибуция (Регламент за изпълнение (ЕC) 2017/…) |
— |
Producto destinado a su distribución gratuita [Reglamento de ejecución (UE) 2017/…] |
— |
Produkt určený k bezplatné distribuci [prováděcí nařízení (EU) 2017/…] |
— |
Produkt til gratis uddeling (gennemførelsesforordning (EU) 2017/…) |
— |
Zur kostenlosen Verteilung bestimmtes Erzeugnis (Durchführungsverordnung (EU) 2017/…) |
— |
Tasuta jagamiseks mõeldud tooted [rakendusmäärus (EL) 2017/… |
— |
Προϊόν προοριζόμενο για δωρεάν διανομή [εκτελεστικός κανονισμός (ΕΕ) 2017/…] |
— |
Product for free distribution (Implementing Regulation (EU) 2017/…) |
— |
Produit destiné à la distribution gratuite [règlement d'exécution (UE) 2017/…] |
— |
Proizvod za slobodnu distribuciju (Provedbena uredba (EU) 2017/…) |
— |
Prodotto destinato alla distribuzione gratuita [regolamento di esecuzione (UE) 2017/…] |
— |
Produkts paredzēts bezmaksas izplatīšanai [Īstenošanas regula (ES) 2017/…] |
— |
Nemokamai platinamas produktas [Įgyvendinimo reglamentas (ES) 2017/…] |
— |
Ingyenes szétosztásra szánt termék ((EU) 2017/… végrehajtási rendelet) |
— |
Prodott destinat għad-distribuzzjoni bla ħlas [Regolament ta' implimentazzjoni (UE) 2017/…] |
— |
Voor gratis uitreiking bestemd product (Uitvoeringsverordening (EU) 2017/…) |
— |
Produkt przeznaczony do bezpłatnej dystrybucji [Rozporządzenie wykonawcze (UE) 2017/…] |
— |
Produto destinado a distribuição gratuita [Regulamento de execução (UE) 2017/…] |
— |
Produs destinat distribuirii gratuite [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/…] |
— |
Výrobok určený na bezplatnú distribúciu [vykonávacie nariadenie (EÚ) 2017/…] |
— |
Proizvod, namenjen za prosto razdelitev [Izvedbena uredba (EU) 2017/…] |
— |
Ilmaisjakeluun tarkoitettu tuote (täytäntöönpanoasetus (EU) 2017/…) |
— |
Produkt för gratisutdelning (genomförandeförordning (EU) 2017/…) |
ANEXA VII
Produsele și perioadele de aplicare a taxelor suplimentare la import menționate la articolul 39
Fără a se aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate, se consideră că descrierea produselor are doar o valoare orientativă. În scopul prezentei anexe, domeniul de aplicare al taxelor suplimentare este determinat de domeniul de aplicare al codurilor NC în vigoare la data adoptării prezentului regulament.
Număr de serie |
Cod NC |
Descrierea produselor |
Perioadă de aplicare |
78.0015 |
0702 00 00 |
Tomate |
De la 1 octombrie la 31 mai |
78.0020 |
De la 1 iunie la 30 septembrie |
||
78.0065 |
0707 00 05 |
Castraveți |
De la 1 mai la 31 octombrie |
78.0075 |
De la 1 noiembrie la 30 aprilie |
||
78.0085 |
0709 91 00 |
Anghinare |
De la 1 noiembrie la 30 iunie |
78.0100 |
0709 93 10 |
Dovlecei |
De la 1 ianuarie la 31 decembrie |
78.0110 |
0805 10 20 |
Portocale |
De la 1 decembrie la 31 mai |
78.0120 |
0805 20 10 |
Clementine |
De la 1 noiembrie la sfârșitul lunii februarie |
78.0130 |
0805 20 30 0805 20 50 0805 20 70 0805 20 90 |
Mandarine (inclusiv tangerine și satsume); wilkings și alți hibrizi similari de citrice |
De la 1 noiembrie la sfârșitul lunii februarie |
78.0155 |
0805 50 10 |
Lămâi |
De la 1 iunie la 31 decembrie |
78.0160 |
De la 1 ianuarie la 31 mai |
||
78.0170 |
0806 10 10 |
Struguri de masă |
De la 16 iulie la 16 noiembrie |
78.0175 |
0808 10 80 |
Mere |
De la 1 ianuarie la 31 august |
78.0180 |
De la 1 septembrie la 31 decembrie |
||
78.0220 |
0808 30 90 |
Pere |
De la 1 ianuarie la 30 aprilie |
78.0235 |
De la 1 iulie la 31 decembrie |
||
78.0250 |
0809 10 00 |
Caise |
De la 1 iunie la 31 iulie |
78.0265 |
0809 29 00 |
Cireșe, altele decât vișinele |
De la 16 mai la 15 august |
78.0270 |
0809 30 |
Piersici, inclusiv nectarine |
De la 16 iunie la 30 septembrie |
78.0280 |
0809 40 05 |
Prune |
De la 16 iunie la 30 septembrie |
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/92 |
REGULAMENTUL (UE) 2017/893 AL COMISIEI
din 24 mai 2017
de modificare a anexelor I și IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexelor X, XIV și XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei în ceea ce privește dispozițiile privind proteinele animale prelucrate
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23 primul paragraf,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (2), în special articolul 31 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 41 alineatul (3) al treilea paragraf și articolul 42 alineatul (2) al doilea paragraf,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la bovine, ovine și caprine. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exporturilor acestora. |
(2) |
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 interzice hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la animale. Articolul 7 alineatul (2) din respectivul regulament extinde respectiva interdicție la alte animale decât rumegătoarele și o restricționează, în ceea ce privește hrănirea respectivelor animale cu produse de origine animală, în conformitate cu anexa IV la regulamentul respectiv. |
(3) |
Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 extinde interdicția prevăzută la articolul 7 alineatul (1) la hrănirea animalelor nerumegătoare de fermă, cu excepția hrănirii animalelor carnivore de blană, cu, printre altele, proteine animale prelucrate. Totuși, prin derogare și în anumite condiții, litera (c) a capitolului II din anexa IV autorizează hrănirea cu proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare doar a animalelor de acvacultură, cu condiția ca proteinele animale prelucrate și hrana combinată pentru animale care conține astfel de proteine să fi fost produse în conformitate cu secțiunea D a capitolului IV din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. Această secțiune prevede, în prezent, că subprodusele de origine animală utilizate în producția unor astfel de proteine animale prelucrate trebuie să provină din abatoare sau din unități de tranșare. Având în vedere procesul de producție a proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte, această cerință nu poate fi îndeplinită în cazul acestora. Prin urmare, utilizarea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte în hrana pentru animalele de acvacultură nu este, în prezent, autorizată. |
(4) |
În mai multe state membre a început creșterea insectelor pentru producția proteinelor animale prelucrate derivate de la insecte și a altor produse derivate din insecte destinate hranei animalelor de companie. Această producție este realizată în cadrul sistemelor naționale de control ale autorităților competente din statele membre. Studiile au demonstrat că insectele de crescătorie ar putea reprezenta o soluție alternativă și sustenabilă la sursele convenționale de proteine de origine animală destinate producției de hrană pentru animalele nerumegătoare de fermă. |
(5) |
La 8 octombrie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat un aviz științific privind un profil de risc referitor la producția și consumul de insecte ca alimente și ca hrană pentru animale (3). În ceea ce privește riscurile legate de prezența prionilor, EFSA concluzionează că, în comparație cu apariția pericolelor asociate surselor autorizate în prezent de proteine de origine animală, se estimează că apariția unor pericole asociate insectelor neprelucrate este egală sau mai mică atât timp cât insectele sunt hrănite cu substraturi care nu conțin materii de origine umană sau de la rumegătoare (dejecții). Având în vedere că prelucrarea insectelor poate reduce și mai mult apariția unor pericole biologice, respectiva afirmație este valabilă și atunci când se referă la proteine animale prelucrate care provin de la insecte. |
(6) |
În ceea ce privește definiția „animalelor de fermă”, prevăzută la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, insectele crescute pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la insecte trebuie să fie considerate animale de fermă și, prin urmare, se supun normelor vizând interdicțiile de utilizare a hranei pentru animale prevăzute la articolul 7 și în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, precum și normelor de hrănire a animalelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Astfel, utilizarea proteinelor provenite de la rumegătoare, a deșeurile de catering, a făinii de carne și oase și a dejecțiilor animaliere ca hrană pentru insecte este interzisă. În plus, în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4), utilizarea materiilor fecale în scop de hrănire a animalelor este interzisă. |
(7) |
Proteinele animale prelucrate provenite din insecte și hrana combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate ar trebui, așadar, să fie autorizate pentru hrana animalelor de acvacultură. Litera (c) a capitolului II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui, prin urmare, să fie modificată în consecință, iar în capitolul IV din anexa IV la regulamentul respectiv ar trebui adăugată o secțiune care să conțină condițiile în ceea ce privește EST pentru producția de proteine animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie și a hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine. |
(8) |
Prin analogie cu ceea ce este deja aplicabil proteinelor de origine animală prelucrate provenite de la animale nerumegătoare și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine destinate hranei animalelor de acvacultură, ar trebui să fie stabilite condiții specifice pentru producția și utilizarea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte, pentru a se evita orice risc de contaminare încrucișată cu alte proteine care ar putea determina un risc de EST la animalele rumegătoare. În particular, prin analogie cu condițiile stabilite în secțiunea A a capitolului IV din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, proteinele animale prelucrate provenite de la insecte ar trebui să fie produse în unități destinate exclusiv producerii de produse derivate de la insecte de crescătorie. |
(9) |
În plus, din motive de securitate juridică, este adecvat să se introducă o definiție a insectelor de crescătorie în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. |
(10) |
Prin urmare, anexele I și IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificate în consecință. |
(11) |
Anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (5) stabilește norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, incluzând parametrii pentru producția hranei de origine animală care să fie sigură pentru animale și destinată hrănirii animalelor de fermă. Doar subprodusele de origine animală și produsele derivate care sunt în conformitate cu cerințele anexei X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 pot fi utilizate ca hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană. Deși dispozițiile prevăzute în anexa X la regulamentul respectiv nu se referă la insectele vii și la insectele uscate din hrana pentru animalele de fermă, utilizarea insectelor uscate în hrana pentru animale de companie sau ca hrană exclusivă pentru acestea face obiectul dispozițiilor anexei XIII la regulamentul menționat anterior. |
(12) |
Este posibil ca modificarea adusă Regulamentului (CE) nr. 999/2001 cu scopul de a autoriza proteinele animale prelucrate derivate din insecte în hrana animalelor de acvacultură să determine creșterea producției de proteine animale prelucrate provenite de la insecte în Uniune. Întrucât actuala creștere la scară mică a insectelor ca hrană pentru animalele de companie poate fi gestionată în mod adecvat prin intermediul programelor naționale de control existente, dispozițiile Uniunii referitoare la sănătatea animalelor, sănătatea publică, sănătatea plantelor și riscurile pentru mediu sunt adecvate pentru a se asigura că creșterea insectelor în cadrul Uniunii pe o scară mai largă este sigură. În ceea ce privește speciile de insecte crescute în Uniune, acestea nu ar trebui să fie patogene sau să aibă alte efecte adverse asupra sănătății umane, a animalelor sau a plantelor; ele nu ar trebui să fie cunoscute ca fiind vectori ai unor agenți patogeni pentru oameni, animale sau plante și nu ar trebui să fie protejate sau definite ca specii străine invazive. Având în vedere aceste evaluări ale riscurilor la nivel național, precum și avizul EFSA din 8 octombrie 2015, următoarele specii de insecte pot fi identificate ca fiind speciile de insecte crescute în prezent în Uniune care îndeplinesc condițiile de siguranță menționate mai sus în cadrul producției de insecte destinate hranei animalelor: musca „soldatul negru”(Hermetia illucens), musca comună de casă (Musca domestica), viermele de făină galben (Tenebrio molitor), gândacul de grajd negru-roșcat (Alphitobius diaperinus), greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis). |
(13) |
Anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui, prin urmare, să fie modificată în sensul de a se adăuga în secțiunea 1 din capitolul II al acesteia o listă de specii de insecte care pot fi utilizate în producția de proteine animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie. Această listă ar trebui să includă speciile de insecte menționate anterior și poate fi modificată în viitor pe baza unei evaluări a riscurilor determinate de speciile de insecte în cauză pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică, sănătatea plantelor sau pentru mediu. |
(14) |
Anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 stabilește cerințele pentru importul din țări terțe a subproduselor de origine animală și a produselor derivate. În cazul importurilor provenite din țările terțe ar trebui să se aplice, de asemenea, cerințele în materie de siguranță aplicabile creșterii insectelor destinate a fi utilizate în hrana pentru animalele de acvacultură, precum și introducerii pe piață a proteinelor animale prelucrate derivate de la respectivele insecte, în special în ceea ce privește speciile de insecte care pot fi utilizate și hrana pentru animale care poate fi utilizată în hrana insectelor. Secțiunile 1 și 2 din capitolul I al anexei XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui, prin urmare, să fie modificate în sensul de a stabili respectivele cerințe pentru importurile în Uniune. |
(15) |
Anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 stabilește modele de certificate de sănătate pentru importul în Uniune a subproduselor de origine animală. Modelul de certificat de sănătate prevăzut în capitolul 1 din anexa XV la regulamentul respectiv se aplică importurilor în Uniune de proteine animale prelucrate. În ceea ce privește importurile de proteine animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie, ar trebui să fie stabilit un nou model de certificat de sănătate, care ar trebui să includă cerințe specifice pentru creșterea insectelor de crescătorie în scopul producției de proteine animale prelucrate menționate în anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011, precum și alte cerințe relevante pentru importurile de proteine animale prelucrate. Prin urmare, noul model de certificat de sănătate pentru importul proteinelor animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie ar trebui introdus în capitolul 1 din anexa XV. |
(16) |
În plus, noul model de certificat de sănătate inclus în capitolul 1 din anexa XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui, de asemenea, să ia în considerare modificarea adusă prin Regulamentul (UE) 2016/1396 al Comisiei (6) cerințelor în ceea ce privește EST care sunt aplicabile importurilor de subproduse de origine animală și produselor derivate provenite de la bovine, ovine sau caprine, astfel cum se prevede în capitolul D din anexa IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001. |
(17) |
Prin urmare, anexele X, XIV și XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificate în consecință. |
(18) |
Secțiunea A a capitolului III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește cerințe de prevenire a contaminării încrucișate în timpul transportului materiilor în vrac între, pe de o parte, făina de pește, fosfatul dicalcic și tricalcic de origine animală, produsele din sânge provenite de la nerumegătoare, precum și hrana combinată pentru animale care conține aceste produse, care sunt destinate hrănirii animalelor de fermă nerumegătoare, și, pe de altă parte, hrana pentru animale destinată rumegătoarelor. Având în vedere că un risc similar de contaminare încrucișată există atunci când respectivele materii sunt depozitate în vrac, cerințele secțiunii A a capitolului III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui să fie extinse la depozitarea în vrac a făinii de pește, a fosfatului dicalcic și tricalcic de origine animală, a produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare și a hranei combinate pentru animale care conține aceste materii. |
(19) |
Secțiunea B a capitolului V din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește cerințe de prevenire a contaminării încrucișate în timpul transportului între, pe de o parte, materiile prime în vrac destinate hranei animalelor și hrana în vrac combinată pentru animale care conțin alte produse provenite de la rumegătoare decât laptele și produsele pe bază de lapte, fosfatul dicalcic și tricalcic de origine animală, proteinele hidrolizate derivate din piei de rumegătoare, și, pe de altă parte, hrana pentru animale destinată altor animale de fermă decât cele de blană. Având în vedere că un risc similar de contaminare încrucișată există atunci când respectivele materii sunt depozitate în vrac, cerințele secțiunii B a capitolului V din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui să fie extinse pentru a cuprinde depozitarea în vrac a materiilor prime destinate hranei animalelor și a hranei combinate pentru animale care conțin alte produse provenite de la rumegătoare decât laptele și produsele pe bază de lapte, fosfatul dicalcic și tricalcic de origine animală și proteinele hidrolizate derivate din piei de rumegătoare. |
(20) |
Litera (a) a secțiunii D din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că subprodusele de origine animală utilizate în producția altor proteine animale prelucrate decât făina de pește, provenite de la animale nerumegătoare și destinate utilizării în hrana pentru animalele de acvacultură, provin din abatoare în care nu se sacrifică rumegătoare și din unități de tranșare care nu dezosează rumegătoare și nu tranșează carne de rumegătoare. Litera (a) prevede o derogare de la cerința respectivă pentru abatoarele care pun în aplicare măsuri eficace pentru prevenirea contaminării încrucișate între subprodusele provenite de la rumegătoare și cele provenite de la nerumegătoare și care sunt inspectate și autorizate pe acest temei de către autoritatea competentă. |
(21) |
Pentru a permite mai multe posibilități în ceea ce privește tipurile de materii prime utilizate în producția de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare destinate utilizării ca hrană pentru animalele de acvacultură sau destinate exportului, este adecvat să se modifice litera (a) a secțiunii D din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 în sensul de a permite utilizarea subproduselor de origine animală provenite din alte unități decât abatoarele sau unitățile de tranșare, cu condiția ca respectivele alte unități să fie dedicate exclusiv manipulării materiilor provenite de la nerumegătoare sau să fie autorizate de către autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, pe baza acelorași cerințe referitoare la fluxuri ca și cele prevăzute în derogarea existentă pentru abatoare, dat fiind că respectivele cerințe referitoare la fluxuri oferă garanțiile necesare că apariția unei contaminări încrucișate este prevenită și controlată. Este, de asemenea, adecvat să se extindă la unitățile de tranșare derogarea existentă pentru abatoare, cu condiția aplicării acelorași cerințe referitoare la fluxuri. Prin urmare, secțiunea D a capitolului IV din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificată în consecință. |
(22) |
Litera (b) a secțiunii A din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că documentul comercial însoțitor sau certificatul de sănătate și orice ambalaj de făină de pește și de hrană combinată pentru animale care conține făină de pește trebuie să fie marcate cu mențiunea „conține făină de pește – nu poate fi utilizat pentru hrana rumegătoarelor”. Totuși, documentul comercial sau certificatul de sănătate menționat la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 nu sunt necesare pentru hrana combinată pentru animale. Prin urmare, este adecvat să se modifice litera (b) a secțiunii A din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 pentru a clarifica faptul că, în cazul hranei combinate pentru animale care conține făină de pește, mențiunea „conține făină de pește – nu poate fi utilizat pentru hrana rumegătoarelor” ar trebui să fie adăugată doar pe eticheta hranei combinate pentru animale. Prin urmare, secțiunea B, litera (d) a secțiunii C și litera (e) a secțiunii D din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificate în acest sens. |
(23) |
Secțiunea C din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 interzice producția de hrană destinată altor animale de fermă decât cele de blană în unitățile producătoare de hrană pentru animale de companie sau de hrană pentru animale de blană care conține produse provenite de la rumegătoare care sunt interzise pentru utilizare în hrana altor animale de fermă decât cele de blană. O interdicție similară ar trebui să fie prevăzută pentru unitățile producătoare de hrană pentru animale de companie sau de hrană pentru animale de blană care conține alte proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare decât făina de pește, pentru a se asigura absența contaminării încrucișate a hranei pentru alte animale de fermă decât cele de blană sau de acvacultură cu produse interzise în astfel de hrană pentru animale. Prin urmare, secțiunea C a capitolului V din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificată în consecință. |
(24) |
Punctul 1 al secțiunii E din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 interzice exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare. Respectiva cerință a fost prevăzută inițial pentru a controla răspândirea encefalopatiei spongiforme bovine (ESB) într-o perioadă în care în Uniune exista o epidemie de ESB și în care Europa era principala parte a lumii afectată de această epidemie. Totuși, situația ESB în Uniune s-a îmbunătățit în mod semnificativ. În Uniune, în 2015, au fost raportate cinci cazuri de ESB, față de 2 166 de cazuri raportate în 2001. Această îmbunătățire a situației ESB din Uniune este reflectată în faptul că 23 de state membre sunt recunoscute în prezent ca având un risc neglijabil de ESB în conformitate cu Decizia 2007/453/CE a Comisiei (7), pe baza situației riscului de ESB recunoscută la nivel internațional de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE). |
(25) |
Interdicția privind exportul de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare ar trebui, prin urmare, să fie eliminată și înlocuită cu condițiile specifice care trebuie respectate, pentru a reduce sarcina pentru comerț și pentru a conferi o proporționalitate mai mare în comparație cu actuala situație epidemiologică a ESB. Respectivele condiții ar trebui să vizeze în special asigurarea faptului că produsele exportate nu conțin făină de carne și oase, exportul acesteia nefiind autorizat conform articolului 43 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. Întrucât făina de carne și oase poate conține materiale cu riscuri specificate sau poate fi derivată din animale care au murit sau care au fost ucise din alte motive decât consumul uman, făina de carne și oase prezintă un risc de ESB mai mare și, prin urmare, nu ar trebui exportată. |
(26) |
Pentru a se asigura faptul că proteinele animale prelucrate exportate provenite de la rumegătoare nu conțin făină de carne și oase și nu sunt utilizate în alte scopuri decât cele autorizate prin legislația Uniunii, proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare ar trebui să fie transportate în containere sigilate, direct de la unitatea de prelucrare până la punctul de ieșire din Uniune, care ar trebui să fie un punct de control la frontieră listat în anexa I la Decizia 2009/821/CE a Comisiei (8), pentru a permite controalele oficiale. Aceste controale oficiale ar trebui să fie efectuate utilizând procedurile oficiale de control existente, în special documentul comercial întocmit în conformitate cu modelul stabilit la punctul 6 din capitolul III al anexei VIII la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 și comunicarea între autoritățile competente prin intermediul sistemului veterinar computerizat integrat (TRACES) introdus în baza Deciziei 2004/292/CE a Comisiei (9). |
(27) |
În conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, unitatea de prelucrare trebuie să fie aprobată pentru prelucrarea materialelor de categoria 3 și, în conformitate cu articolul 45 din regulamentul respectiv, trebuie să fie supusă unor controale oficiale regulate, inclusiv, în cazul în care unitatea de prelucrare este aprobată și pentru prelucrarea materialelor de categoria 1 și/sau 2, în ceea ce privește marcarea permanentă a materialului de categoria 1 și 2 prevăzută în regulamentul respectiv. |
(28) |
Punctul 2 al secțiunii E din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare și destinată exportului este produsă în conformitate cu anumite cerințe, cu trimitere în special la litera (e) a secțiunii A din capitolul V al anexei IV la regulamentul respectiv, care, la rândul său, face trimitere la secțiunea D din capitolul IV al anexei respective. Deoarece respectivele referințe încrucișate au condus la interpretări divergente, este adecvat să se reformuleze punctul 2 al secțiunii E din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 pentru a se clarifica cerințele aplicabile producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare sau de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine, destinate exportului din Uniune. |
(29) |
În special, trimiterea, de la punctul 2 litera (b) a secțiunii E din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, care se referă la exportul de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, la litera (d) a secțiunii D din capitolul IV al anexei respective, care se referă la producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare și destinată hrănirii animalelor de acvacultură, nu este adaptată la toate cazurile. În timp ce litera (d) a secțiunii D din capitolul IV al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede ca unitatea producătoare de hrană combinată pentru animale să fie dedicată exclusiv producerii de hrană destinată animalelor de acvacultură sau să fie autorizată în baza măsurilor luate pentru a evita contaminarea încrucișată între hrana destinată animalelor de acvacultură și cea destinată altor animale de fermă, în cazul exporturilor, anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 nu limitează speciile care pot fi hrănite în țări terțe cu hrană combinată pentru animale exportată. Contaminarea încrucișată care trebuie vizată în acest caz este, așadar, cea între hrana combinată pentru animale exportată care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare și hrana pentru animale destinată altor animale de fermă decât cele de acvacultură, care urmează să fie introdusă pe piața Uniunii. Prin urmare, punctul 2 al secțiunii E din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificat în consecință. |
(30) |
Modificările descrise în considerentele anterioare referitoare la (1) depozitarea anumitor materii prime destinate hranei pentru animale și hranei combinate pentru animale; (2) producția de proteine animale prelucrate derivate de la insecte de crescătorie și a hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine; (3) exportul hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate derivate de la nerumegătoare; și (4) utilizarea de materii prime provenite din alte unități decât abatoarele și unitățile de tranșare în producția de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare includ cerințe care impun autorităților competente ale statelor membre să înregistreze sau să autorizeze anumite unități cu condiția respectării respectivelor cerințe. Secțiunea A din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui, prin urmare, să fie modificată astfel încât să includă obligația statelor membre de a dispune de liste actualizate conținând respectivele unități, care să fie la dispoziția publicului. |
(31) |
Pentru a limita sarcinile care revin autorităților competente, publicarea listelor de operatori ar trebui să fie limitată la cazurile în care este necesară pentru ca operatorii să identifice furnizorii potențiali care respectă cerințele din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, precum și ca autoritățile competente să controleze respectarea respectivelor cerințe de-a lungul lanțului de producție. Secțiunea A a capitolului V din anexa IV ar trebui să fie, prin urmare, modificată pentru a exclude listele de prelucrători la domiciliu de la obligația de a fi puse la dispoziția publicului. |
(32) |
Deoarece statele membre și operatorii au nevoie de timp suficient pentru a se adapta la modificările aduse prin prezentul regulament secțiunii A din capitolul III, în ceea ce privește depozitarea anumitor materii prime în vrac destinate hranei animalelor și a hranei combinate pentru animale, precum și secțiunilor A, B și C din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, în ceea ce privește listele cu unitățile care produc în conformitate cu anumite cerințe din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, în ceea ce privește depozitarea hranei pentru animale care conține produse provenite de la rumegătoare și în ceea ce privește producția de hrană pentru animalele de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, respectivele modificări ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2018. |
(33) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele I și IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Anexele X, XIV și XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică începând cu 1 iulie 2017.
Totuși, următoarele modificări ale anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 efectuate în baza prezentului regulament se aplică de la 1 ianuarie 2018:
(a) |
modificările efectuate în secțiunea A a capitolului III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 în baza punctului 2 litera (b) subpunctul (i) din anexa I la prezentul regulament; și |
(b) |
modificările efectuate în secțiunile A, B și C din capitolul V al anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 în baza punctului 2 litera (d) subpunctul (i) din anexa I la prezentul regulament. |
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.
(2) JO L 300, 14.11.2009, p. 1.
(3) Scientific Opinion on a Risk profile related to production and consumption of insects as food and feed (Aviz științific privind un profil de risc asociat producției și consumului de insecte ca alimente și ca hrană pentru animale), The EFSA Journal (2015);13(10):4257.
(4) Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (JO L 229, 1.9.2009, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).
(6) Regulamentul (UE) 2016/1396 al Comisiei din 18 august 2016 de modificare a anumitor anexe la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 225, 19.8.2016, p. 76).
(7) Decizia 2007/453/CE a Comisiei din 29 iunie 2007 de stabilire a statutului privind ESB al unui stat membru, al țărilor terțe sau al uneia dintre regiunile acestora în funcție de riscul de contaminare cu ESB (JO L 172, 30.6.2007, p. 84).
(8) Decizia 2009/821/CE a Comisiei din 28 septembrie 2009 de stabilire a unei liste de puncte de control la frontieră, de fixare a anumitor reguli privind controalele efectuate de către experții veterinari ai Comisiei și de determinare a unităților veterinare în cadrul sistemului TRACES (JO L 296, 12.11.2009, p. 1).
(9) Decizia 2004/292/CE a Comisiei din 30 martie 2004 privind punerea în aplicare a sistemului TRACES și de modificare a Deciziei 92/486/CEE (JO L 94, 31.3.2004, p. 63).
ANEXA I
Anexele I și IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa I se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa IV se modifică după cum urmează:
|
ANEXA II
Anexele X, XIV și XV la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
În anexa X, capitolul II, secțiunea 1, partea A se înlocuiește cu următorul text: „A. Materii prime
|
2. |
În anexa XIV, capitolul I se modifică după cum urmează:
|
(3) |
Anexa XV se modifică după cum urmează:
|
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/117 |
REGULAMENTUL (UE) 2017/894 AL COMISIEI
din 24 mai 2017
de modificare a anexelor III și VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește genotiparea ovinelor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (1), în special articolul 23 primul paragraf,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la bovine, ovine și caprine. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exportului acestora. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că fiecare stat membru trebuie să desfășoare un program anual de monitorizare a EST în conformitate cu anexa III la regulamentul respectiv, care stabilește norme pentru un sistem de monitorizare. În partea II a capitolului A din anexa respectivă sunt stabilite norme de monitorizare a ovinelor și caprinelor, iar la punctul 8.2 din partea II a capitolului în cauză se prevede că statele membre trebuie să determine genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 și 171 ai unui eșantion minim de ovine, reprezentativ pentru întreaga populație de ovine din statul membru respectiv, de cel puțin 600 de animale în cazul statelor membre cu o populație adultă de ovine de peste 750 000 de animale și de cel puțin 100 de animale pentru alte state membre. |
(3) |
După introducerea cerinței genotipării aleatorii prevăzute la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, obiectivele inițiale de cartografiere a genotipurilor susceptibile de scrapie și de identificare pe țări a genotipurilor de ovine rezistente au fost atinse. Cu toate acestea, genotiparea aleatorie a ovinelor rămâne utilă în statele membre care, în conformitate cu articolul 6a din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și cu capitolul C din anexa VII la regulamentul respectiv, desfășoară un program de ameliorare a rasei pentru a obține rezistență la EST a populațiilor lor de ovine și al căror program de ameliorare a rasei urmărește să aibă un impact asupra profilului genetic al întregii lor populații de ovine. Acestor state membre, genotiparea aleatorie a unei părți din populația lor totală de ovine le permite să evalueze dacă programul de ameliorare a rasei în curs are efectul scontat, care constă în mărirea frecvenței alelei ARR și reducerea, în același timp, a prevalenței alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată. |
(4) |
Capitolul C din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește cerințele minime pentru programele de ameliorare a rasei axate pe rezistența la EST a efectivelor de ovine din statele membre, iar punctul 1 din partea 1 a capitolului respectiv prevede că programul de ameliorare a rasei trebuie să fie axat pe efectivele de ovine cu valoare genetică ridicată. Punctul 1 paragraful al doilea permite statelor membre în care un program de ameliorare a rasei este în curs să decidă să autorizeze eșantionarea și genotiparea numai a berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei. Această dispoziție este utilizată în cazul în care programul de ameliorare a rasei al unui stat membru are drept obiectiv obținerea unui impact asupra profilului genetic al întregii populații de ovine. Din aceste motive, cerința privind genotiparea aleatorie stabilită la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui limitată la acele state membre care desfășoară un program de ameliorare a rasei și care autorizează eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei. |
(5) |
În avizul său din 13 iulie 2006 (2), Grupul științific pentru pericole biologice (BIOHAZ) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumit în continuare „avizul EFSA”) cu privire la programul de ameliorare a rasei axat pe rezistența la EST a ovinelor a considerat că cerința actuală, prevăzută la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, de genotipare aleatorie a 100 sau a 600 de ovine pe an, în funcție de mărimea efectivelor de ovine din statul membru, pare insuficientă pentru a monitoriza impactul programului de ameliorare genetică asupra întregii populații de ovine a unui stat membru, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului prevăzut. În avizul său, EFSA a recomandat mărirea dimensiunii eșantionului și a menționat faptul că, presupunând că prevalența genotipului vizat de monitorizare este de 50 %, ar trebui testate în fiecare an 1 560 de animale pentru a detecta o modificare de 5 % a prevalenței genotipului, cu un nivel de încredere de 95 %. Deoarece este puțin probabil ca în termen de un an să apară o modificare de 5 % a prevalenței genotipului pentru întreaga populație de ovine, este rezonabil ca o astfel de genotipare aleatorie să aibă loc o dată la trei ani. |
(6) |
În avizul EFSA, se recomandă, de asemenea, colectarea de date epidemiologice relevante, precum cele cu privire la regiunea, tipul efectivelor și sexul animalelor, în vederea unei ajustări a posteriori și a unei monitorizări adecvate a planului de eșantionare. Din aceste motive, este oportun să le fie oferită statelor membre posibilitatea de a determina dimensiunea exactă a eșantionului și frecvența prelevărilor reprezentative pentru eșantionare și genotipare la care este supusă populația lor națională de ovine, ținând cont de datele epidemiologice colectate în cursul campaniilor de eșantionare anterioare, cu condiția ca planul de eșantionare să permită cel puțin detectarea unei modificări de 5 % a prevalenței genotipului pe o perioadă de trei ani, cu un nivel de încredere de 95 %. |
(7) |
Din aceste motive, cerința privind genotiparea aleatorie stabilită la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui eliminată și înlocuită prin cerința specificată în partea 1 a capitolului C din anexa VII la regulamentul respectiv, care prevede că statele membre care desfășoară un program de ameliorare a rasei pentru ovine și care autorizează eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei ar trebui să efectueze o analiză de genotip pe un eșantion aleatoriu de ovine, reprezentativ pentru populația de ovine a statului membru, de cel puțin 1 560 de animale o dată la trei ani sau pe un eșantion a cărui dimensiune și a cărui frecvență de analiză sunt stabilite de statul membru respectiv pe baza criteriilor prevăzute în considerentul anterior. |
(8) |
Prin urmare, anexele III și VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificate în consecință. |
(9) |
Deoarece genotiparea aleatorie este organizată pe an calendaristic, această modificare ar trebui să fie aplicabilă de la 1 ianuarie 2018. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele III și VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2018.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 147, 31.5.2001, p. 1.
(2) EFSA Journal (2006) 382, 1-46.
ANEXĂ
Anexele III și VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa III se modifică după cum urmează:
|
2. |
În partea I din capitolul C al anexei VII, se adaugă următorul punct 8:
|
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/120 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/895 AL COMISIEI
din 24 mai 2017
privind autorizarea unui preparat de 3-fitază produsă de Komagataella pastoris (CECT 13094) ca aditiv furajer pentru hrana puilor pentru îngrășare și a găinilor ouătoare (titularul autorizației: Fertinagro Nutrientes S.L.)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor și stabilește motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. |
(2) |
În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare a preparatului de 3-fitază produsă de Komagataella pastoris (CECT 13094). Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(3) |
Cererea vizează autorizarea unui preparat de 3-fitază produsă de Komagataella pastoris (CECT 13094) ca aditiv furajer pentru hrana puilor pentru îngrășare și a găinilor ouătoare, urmând a fi clasificat în categoria de aditivi „aditivi zootehnici”. |
(4) |
În avizul său din 19 octombrie 2016 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de 3-fitază produsă de Komagataella pastoris (CECT 13094) nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau asupra mediului. Autoritatea a concluzionat, de asemenea, că aditivul are potențialul de a fi eficace pentru ameliorarea disponibilității fosforului de fitat în hrana speciilor vizate. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului furajer în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(5) |
Evaluarea 3-fitazei arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare a 3-fitazei produse de Komagataella pastoris (CECT 13094), astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament. |
(6) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Preparatul indicat în anexă, aparținând categoriei de aditivi „aditivi zootehnici” și grupului funcțional „promotori de digestibilitate”, se autorizează ca aditiv pentru hrana animalelor în condițiile prevăzute în anexa respectivă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) EFSA Journal 2016; 14(11):4622.
ANEXĂ
Numărul de identificare al aditivului |
Numele titularului autorizației |
Aditivul |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză |
Specia sau categoria de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
||||||||||
Unități de activitate/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 % |
|||||||||||||||||||
Categoria aditivi zootehnici. Grupul funcțional: promotori de digestibilitate |
|||||||||||||||||||
4a25 |
Fertinagro Nutrientes S.L. |
3-fitază EC 3.1.3.8 |
Compoziția aditivului Preparat de 3-fitază produsă de Komagataella pastoris (CECT 13094) cu o activitate minimă de: 1 000 FTU (1)/ml Stare lichidă Caracterizarea substanței active 3-fitază (EC 3.1.3.8) produsă de Komagataella pastoris (CECT 13094) Metoda de analiză (2) Pentru cuantificarea activității 3-fitazei în aditivul furajer:
Pentru cuantificarea activității 3-fitazei în furaje:
|
Pui pentru îngrășare |
— |
500 FTU |
— |
|
14 iunie 2027 |
||||||||||
Găini ouătoare |
1 000 FTU |
(1) 1 FTU este cantitatea de enzimă care eliberează 1 micromol de fosfat anorganic pe minut dintr-un substrat de fitat de sodiu, la pH 5,5 și 37 °C.
(2) Detaliile metodelor de analiză pot fi consultate la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/123 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/896 AL COMISIEI
din 24 mai 2017
privind autorizarea unui preparat de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) ca aditiv în formă solidă destinat hranei tuturor speciilor de păsări de curte și de porcine (altele decât purceii neînțărcați) [titularul autorizației: Danisco (UK) Ltd]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor și stabilește motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. |
(2) |
Utilizarea preparatului de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) în formă lichidă a fost autorizată pentru o perioadă de zece ani pentru toate speciile de păsări de curte și de porcine (altele decât purceii neînțărcați) prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/899 al Comisiei (2). |
(3) |
În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare pentru un preparat de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) în formă solidă. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(4) |
Cererea vizează autorizarea preparatului de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) în formă solidă ca aditiv pentru hrana speciilor de păsări de curte și de porcine, urmând a fi clasificat în categoria de aditivi „aditivi zootehnici”. |
(5) |
În avizul său din 20 octombrie 2016 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) în formă solidă nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau asupra mediului și că acest aditiv ameliorează disponibilitatea fosforului din fitat pentru speciile vizate. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(6) |
Evaluarea preparatului de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament. |
(7) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Preparatul indicat în anexă, aparținând categoriei de aditivi „aditivi zootehnici” și grupului funcțional „promotori de digestibilitate”, este autorizat ca aditiv pentru hrana animalelor în condițiile prevăzute în anexa respectivă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/899 al Comisiei din 8 iunie 2016 privind autorizarea 6-fitazei produse de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) ca aditiv destinat hranei tuturor speciilor de păsări de curte și de porcine (altele decât purceii neînțărcați) [titularul autorizației: Danisco (UK) Ltd] (JO L 152, 9.6.2016, p. 15).
(3) EFSA Journal 2016; 14(11):4625.
ANEXĂ
Numărul de identificare al aditivului |
Numele titularului autorizației |
Aditivul |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză |
Specia sau categoria de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
||||||||||
Unități de activitate/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 % |
|||||||||||||||||||
Categoria aditivi zootehnici. Grupul funcțional: promotori de digestibilitate |
|||||||||||||||||||
4a24 |
Danisco (UK) Ltd |
6-fitază EC 3.1.3.26 |
Compoziția aditivului Preparat de 6-fitază produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) cu o activitate minimă de 20 000 FTU (1)/g. Stare solidă Caracterizarea substanței active 6-fitază (EC 3.1.3.26) produsă de Trichoderma reesei (ATCC SD-6528) Metoda de analiză (2) Pentru cuantificarea activității 6-fitazei în aditivul destinat hranei pentru animale și preamestecurilor:
Pentru cuantificarea activității 6-fitazei în furaje:
|
Toate speciile de păsări de curte Toate speciile de porcine (altele decât purceii neînțărcați) |
— |
250 FTU |
— |
|
14 iunie 2027 |
(1) 1 FTU este cantitatea de enzimă care eliberează 1 micromol de fosfat anorganic pe minut dintr-un substrat de fitat de sodiu, la pH 5,5 și 37 °C.
(2) Detaliile metodelor de analiză pot fi consultate la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/126 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/897 AL COMISIEI
din 24 mai 2017
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general
Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0702 00 00 |
MA |
99,7 |
TR |
67,0 |
|
ZZ |
83,4 |
|
0707 00 05 |
TR |
84,9 |
ZZ |
84,9 |
|
0709 93 10 |
TR |
130,3 |
ZZ |
130,3 |
|
0805 10 22 , 0805 10 24 , 0805 10 28 |
EG |
53,1 |
MA |
54,5 |
|
TR |
48,9 |
|
ZA |
91,0 |
|
ZZ |
61,9 |
|
0805 50 10 |
AR |
116,2 |
TR |
153,8 |
|
ZA |
150,8 |
|
ZZ |
140,3 |
|
0808 10 80 |
AR |
158,4 |
BR |
117,1 |
|
CL |
132,2 |
|
CN |
145,5 |
|
NZ |
153,3 |
|
ZA |
107,8 |
|
ZZ |
135,7 |
|
0809 29 00 |
TR |
367,5 |
ZZ |
367,5 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
DIRECTIVE
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/128 |
DIRECTIVA (UE) 2017/898 A COMISIEI
din 24 mai 2017
de modificare, în scopul adoptării unor valori limită specifice pentru substanțele chimice utilizate în jucării, a apendicelui C din anexa II la Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța jucăriilor, în ceea ce privește substanța bisfenol A
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor (1), în special articolul 46 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Directiva 2009/48/CE stabilește anumite cerințe pentru substanțele chimice clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Apendicele C din anexa II la Directiva 2009/48/CE stabilește valorile limită specifice pentru substanțele chimice utilizate în jucăriile destinate utilizării de către copiii cu vârsta mai mică de 36 de luni sau în alte jucării destinate introducerii în cavitatea bucală. |
(2) |
Valoarea limită specifică pentru bisfenol A (număr CAS 80-05-7) este de 0,1 mg/l (limită de migrare). Standardele europene EN 71-10:2005 (pregătirea eșantioanelor) și EN 71-11:2005 (măsurare) furnizează metodele de testare relevante. |
(3) |
EN 71-10:2005 prevede ca o suprafață de 10 cm2 de material de jucărie să fie extrasă cu 100 ml de apă timp de o oră. Prin urmare, respectarea valorii limită specifice de 0,1 mg/l implică faptul că numai o cantitate de maximum 0,01 mg de bisfenol A poate migra din materialul jucăriei în cursul extracției. |
(4) |
Cu scopul de a oferi consiliere pentru pregătirea propunerilor legislative și a inițiativelor politice din domeniul siguranței jucăriilor, Comisia a instituit Grupul de experți privind siguranța jucăriilor. Misiunea subgrupului „Substanțe chimice” este să ofere acest tip de consiliere în ceea ce privește substanțele chimice care pot fi utilizate în jucării. Subgrupul „Substanțe chimice” al grupului de experți privind siguranța jucăriilor a estimat în cursul reuniunii sale din 1 octombrie 2015 că aplicarea valorii limită specifice și metodele de testare prezentate mai sus conduc la o expunere de 3 micrograme pe kilogram de greutate corporală pe zi pentru un copil cu o greutate corporală de 10 kg care introduce o jucărie în cavitatea bucală timp de 3 ore pe zi. |
(5) |
Noile date cu privire la substanța bisfenol A și metodologiile îmbunătățite au condus la stabilirea de către Grupul pentru materiale care intră în contact cu produsele alimentare, enzimele, aromele și mijloacele auxiliare de prelucrare (CEF) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a unei doze zilnice tolerabile (DZT) „temporare” de bisfenol A de 4 micrograme pe kilogram de greutate corporală pe zi (3). Grupul CEF a definit DZT ca fiind temporară, deoarece sunt așteptate rezultatele studiului pe termen lung la șobolani care implică expunerea prenatală și postnatală la bisfenol A, aflat în prezent în curs de desfășurare de către National Toxicology Program al Agenției pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite. |
(6) |
În lumina celor de mai sus, Subgrupul „Substanțe chimice” al grupului de experți privind siguranța jucăriilor a recomandat în reuniunea sa din 1 octombrie 2015 ca substanța bisfenol A în jucării să fie limitată la 0,04 mg/l (limită de migrare) atunci când este testată în conformitate cu standardele EN 71-10:2005 și EN 71-11:2005, presupunând o greutate corporală a copilului de 10 kg, o durată zilnică de introducere în cavitatea bucală de trei ore, o suprafață de 10 cm2 de jucărie introdusă în cavitatea bucală și alocarea a 10 % din DZT temporară pentru expunerea unui copil la bisfenol A în jucării. Grupul de experți privind siguranța jucăriilor a susținut această recomandare în cadrul reuniunii sale din 14 ianuarie 2016. |
(7) |
Cu toate că Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei (4) prevede o limită de migrare specifică pentru bisfenol A ca monomer, utilizat în anumite materiale care intră în contact cu alimentele, precum și o interdicție de a utiliza bisfenol A pentru fabricarea biberoanelor din policarbonat pentru sugari, ipotezele care stau la baza determinării acestei limite de migrare și a stabilirii interdicției sunt diferite de cele utilizate pentru stabilirea limitei de migrare a substanței bisfenol A în jucării. |
(8) |
În lumina dovezilor științifice disponibile și ținând seama de diferențele dintre jucării și materialele care intră în contact cu produsele alimentare, valoarea limită specifică aplicabilă în prezent pentru bisfenol A în jucării este prea mare și ar trebui să fie revizuită. |
(9) |
Efectele substanței bisfenol A se află în curs de evaluare în cadrul forurilor științifice. Deși poate fi necesar să se revizuiască limita de migrare atunci când vor deveni disponibile informații științifice noi și pertinente, ar trebui să se stabilească o limită care să reflecte cunoștințele științifice actuale, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a copiilor. |
(10) |
Prin urmare, apendicele C din anexa II la Directiva 2009/48/CE ar trebui modificat în consecință. |
(11) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru siguranța jucăriilor instituit în temeiul articolului 47 din Directiva 2009/48/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În apendicele C din anexa II la Directiva 2009/48/CE, în tabel, rubrica referitoare la bisfenol A se înlocuiește cu următorul text:
„Bisfenol A |
80-05-7 |
0,04 mg/l (limită de migrare) în conformitate cu metodele stabilite în standardele EN 71-10:2005 și EN 71-11:2005” |
Articolul 2
(1) Statele membre adoptă și publică, cel târziu până la 25 noiembrie 2018, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Statele membre aplică actele respective începând de la 26 noiembrie 2018.
Atunci când statele membre adoptă actele respective, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 170, 30.6.2009, p. 1.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(3) Grupul pentru materiale care intră în contact cu produsele alimentare, enzimele, aromele și mijloacele auxiliare de prelucrare al EFSA (EFSA Panel on Food Contact Materials, Enzymes, Flavourings and Processing Aids) (CEF) (2015) Scientific Opinion on the risks to public health related to the presence of bisphenol A (BPA) in foodstuffs: PART II – Toxicological assessment and risk characterisation. EFSA Journal 2015;13(1):3978, p. 196.
http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/scientific_output/files/main_documents/3978part2.pdf
(4) Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 12, 15.1.2011, p. 1).
DECIZII
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/131 |
DECIZIA (UE) 2017/899 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 17 mai 2017
privind utilizarea benzii de frecvențe de 470-790 MHz în Uniune
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
În programul multianual privind politica în domeniul spectrului de frecvențe radio („RSPP”), instituit prin Decizia nr. 243/2012/UE (3), Parlamentul European și Consiliul au stabilit ca obiective identificarea, până în 2015, a cel puțin 1 200 MHz de spectru adecvat pentru serviciile de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă din Uniune, susținerea dezvoltării în continuare de servicii de radiodifuziune inovatoare prin asigurarea unei cantități suficiente de spectru pentru furnizarea acestor servicii prin satelit și pe cale terestră, dacă necesitatea este motivată în mod clar, precum și asigurarea unei cantități suficiente de spectru pentru producția de programe și pentru evenimentele speciale („PMSE”). |
(2) |
În Comunicarea sa din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, Comisia a evidențiat importanța benzii de frecvențe de 694-790 MHz („banda de frecvențe de 700 MHz”) pentru asigurarea furnizării de servicii în bandă largă în zonele rurale în vederea garantării accesului și a conectivității și a subliniat necesitatea eliberării coordonate a acestei benzi, ținând seama, în același timp, de nevoile specifice ale distribuției serviciilor de radiodifuziune. Reducerea decalajului digital, atât în ceea ce privește acoperirea, cât și cunoștințele, reprezintă un aspect important care trebuie abordat cu prioritate, fără a crea decalaje noi atunci când utilizatorii adoptă noi tehnologii. |
(3) |
O administrare eficientă a spectrului este o condiție pentru trecerea pe scară industrială la 5G, care ar pune Uniunea în eșalonul fruntaș al inovării și ar crea un mediu favorabil dezvoltării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, maximizând astfel potențialul economiei digitale. Societatea digitală va fi din ce în ce mai mult în centrul economiei Uniunii, ceea ce presupune o acoperire universală a rețelelor pentru a dezvolta servicii aferente internetului lucrurilor, comerțului electronic și serviciilor europene în cloud și a beneficia pe deplin de avantajele Industriei 4.0 în întreaga Uniune. |
(4) |
Banda de frecvențe de 700 MHz reprezintă o oportunitate pentru armonizarea și coordonarea la nivel global a spectrului pentru comunicațiile pe suport radio în bandă largă care oferă economii de scară. Această bandă ar trebui să permită dezvoltarea de noi servicii digitale inovatoare în zonele urbane, precum și în cele rurale sau izolate, cum ar fi serviciile de e-Sănătate și m-Sănătate, care pot fi oferite prin intermediul telefoanelor mobile, al dispozitivelor de monitorizare a pacienților și al altor dispozitive pe suport radio, precum și rețelele energetice inteligente. |
(5) |
În rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală, Parlamentul European le-a reamintit statelor membre de angajamentul pe care și l-au asumat de a realiza o acoperire completă la o viteză minimă de cel puțin 30 Mbps până în 2020, a scos în evidență faptul că spectrul de frecvențe radio este o resursă de însemnătate critică pentru piața internă a comunicațiilor în bandă largă pe suport radio, precum și pentru radiodifuziune și este esențial pentru competitivitatea viitoare a Uniunii, și a cerut să se adopte cu prioritate un cadru armonizat și favorabil funcționării concurenței pentru alocarea spectrului și pentru administrarea eficace a spectrului. |
(6) |
Spectrul este un bun public. În banda de frecvențe 470-790 MHz, el este o resursă valoroasă pentru instalarea eficientă din punct de vedere al costurilor a rețelelor pe suport radio cu acoperire universală în interior și exterior. Respectivul spectru este utilizat în prezent în întreaga Uniune pentru televiziunea digitală terestră (TDT) și echipamentele PMSE audio pe suport radio. Este, prin urmare, o condiție prealabilă pentru accesul la conținut cultural, la informații și la idei și pentru difuzarea acestora. Acesta susține, în paralel cu noi forme de distribuție, dezvoltarea sectorului mass-media și a sectoarelor creative, culturale și de cercetare, care se bazează în mare parte pe acesta pentru a furniza, pe suport radio, conținut destinat utilizatorilor finali. |
(7) |
Atribuirea benzii de frecvențe de 700 MHz ar trebui să fie structurată astfel încât să faciliteze concurența și ar trebui să se desfășoare de o manieră care să nu submineze concurența existentă. |
(8) |
Pentru regiunea 1, care include Uniunea, reglementările pentru radiocomunicații ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, adoptate de Conferința mondială pentru radiocomunicații în 2015, prevăd alocarea benzii de frecvențe de 700 MHz, cu statut co-primar, serviciilor de radiodifuziune și serviciilor mobile (cu excepția serviciului mobil aeronautic). Banda de frecvențe de 470-694 MHz („banda de frecvențe sub 700 MHz”) rămâne alocată exclusiv serviciilor de radiodifuziune cu statut primar și utilizării echipamentelor PMSE audio pe suport radio cu statut secundar. |
(9) |
Odată cu creșterea rapidă a traficului pe suport radio în bandă largă și a importanței economice, industriale și sociale în creștere a economiei digitale, mărirea capacității rețelelor pe suport radio devine o necesitate. Spectrul din banda de frecvențe de 700 MHz asigură atât capacitate suplimentară, cât și acoperire universală, în special pentru zonele rurale, cele de munte și cele insulare, precum și alte zone izolate, care ridică probleme de eficiență economică, prestabilite în conformitate cu zonele care reprezintă priorități naționale, inclusiv pe principalele rute de transport terestre, precum și pentru recepție în interior și pentru comunicații între echipamente pe distanțe mari. În acest context, ar trebui ca prin măsuri coerente și coordonate pentru realizarea acoperirii cu servicii terestre pe suport radio de înaltă calitate în întreaga Uniune, bazate pe cele mai bune practici naționale în ceea ce privește obligațiile impuse operatorilor prin licență, să se urmărească îndeplinirea obiectivului RSPP, potrivit căruia toți cetățenii din întreaga Uniune ar trebui să aibă acces, atât în interior, cât și în exterior, până în 2020, la cele mai mari viteze în bandă largă, de cel puțin 30 Mbp/s, precum și realizarea viziunii ambițioase a unei societăți gigabit în Uniune. Astfel de măsuri vor promova serviciile digitale inovatoare și vor asigura beneficii socioeconomice pe termen lung. |
(10) |
5G va avea un impact major nu doar asupra sectorului digital, ci și asupra economiilor în general. Mai ales pe fondul expansiunii lente a 4G și a serviciilor corespunzătoare, lansarea cu succes a tehnologiei 5G în Uniune va fi crucială pentru dezvoltarea economică și pentru competitivitatea și productivitatea economiei Uniunii. Prin urmare, Uniunea trebuie să preia conducerea prin asigurarea unei cantități de spectru suficiente pentru lansarea și dezvoltarea cu succes a tehnologiei 5G. În plus, atunci când autorizează utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz, statele membre ar trebui să țină seama de oportunitatea de a se asigura că furnizorii de rețele mobile virtuale își pot mări acoperirea geografică. Atunci când un stat membru solicită acest lucru, Comisia ar trebui să faciliteze, dacă este fezabil, opțiunea licitațiilor organizate în comun, contribuind astfel la crearea de structuri paneuropene. |
(11) |
Utilizarea în comun a spectrului din aceeași bandă de frecvențe de către comunicațiile bidirecționale pe suport radio în bandă largă pe arii largi (legături ascendente și descendente), pe de o parte, și de către televiziune sau echipamentele PMSE audio pe suport radio, care utilizează transmisia unidirecțională, pe de altă parte, este problematică din punct de vedere tehnic acolo unde zonele lor de acoperire se suprapun sau sunt apropiate. Acest lucru înseamnă că reafectarea benzii de 700 MHz pentru serviciile de comunicații electronice terestre bidirecționale pe suport radio în bandă largă ar priva utilizatorii de TDT și de echipamente PMSE audio pe suport radio de o parte din resursele lor de spectru. Prin urmare, sectoarele TDT și PMSE au nevoie de previzibilitate pe termen lung în materie de reglementare privind disponibilitatea unei cantități de spectru suficiente, astfel încât să protejeze furnizarea și dezvoltarea sustenabilă a serviciilor lor, în special a programelor TV cu acces liber, creând totodată un mediu propice pentru investiții, așa încât obiectivele politicilor audiovizuale ale Uniunii și naționale, cum ar fi coeziunea socială, diversitatea culturală și pluralismul mijloacelor de informare în masă, să fie îndeplinite. Este posibil să fie necesară adoptarea de măsuri la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a se asigura resurse suplimentare de spectru pentru echipamentele PMSE audio pe suport radio în afara benzii de 470-790 MHz. |
(12) |
În raportul său către Comisie, Pascal Lamy, președintele Grupului la nivel înalt pentru utilizarea viitoare a benzii UHF (470-790 MHz), a recomandat punerea la dispoziție a benzii de 700 MHz pentru comunicații în bandă largă pe suport radio până în 2020 (+/–doi ani). Această măsură ar contribui la îndeplinirea obiectivului de previzibilitate pe termen lung în materie de reglementare pentru TDT prin punerea la dispoziție a benzii de frecvențe sub 700 MHz până în 2030, deși acest aspect ar trebui revizuit până în 2025. |
(13) |
Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio a recomandat în avizul său referitor la strategia pe termen lung privind utilizarea viitoare a benzii UHF (470-790 MHz) în Uniunea Europeană din 19 februarie 2015 adoptarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii pentru punerea la dispoziție, până la sfârșitul anului 2020, a benzii de frecvențe de 700 MHz pentru utilizarea eficace a acesteia de către serviciile de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă, menționând că statele membre pot decide pe baza unor motive bine întemeiate să amâne punerea la dispoziție a benzii pentru o perioadă de până la doi ani. În plus, disponibilitatea benzii de frecvențe sub 700 MHz pentru furnizarea de servicii de radiodifuziune ar trebui să fie asigurată până în 2030. |
(14) |
Unele state membre au lansat sau au finalizat deja procesul național de autorizare a utilizării benzii de frecvențe de 700 MHz de către serviciile de comunicații electronice terestre bidirecționale pe suport radio în bandă largă. O abordare coordonată este necesară în vederea utilizării viitoare a benzii de frecvențe de 700 MHz, care ar trebui, de asemenea, să asigure previzibilitatea în materie de reglementare, să conducă la un echilibru între diversitatea situațiilor din statele membre și obiectivele pieței unice digitale și să promoveze o poziție de lider a Europei cu privire la progresele tehnologice la nivel internațional. În acest context, statele membre ar trebui să aibă obligația de a reafecta banda de frecvențe de 700 MHz în timp util, în conformitate cu dreptul Uniunii și cel național. |
(15) |
Statele membre ar trebui să poată amâna, din motive bine întemeiate, cu până la doi ani, față de termenul comun al Uniunii stabilit pentru 2020, permiterea utilizării benzii de frecvențe de 700 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă. Motivele pentru o astfel de amânare ar trebui să se limiteze la chestiunile nesoluționate legate de coordonarea transfrontalieră care au ca rezultat interferențe prejudiciabile, necesitatea, dar și complexitatea asigurării migrării tehnice a unui număr mare de locuitori la standarde de radiodifuziune avansate, costurile financiare ale tranziției care depășesc veniturile preconizate generate de procedurile de atribuire și de forța majoră. Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum interferențele prejudiciabile rezultate în cazul statelor membre afectate. Dacă statele membre amână permiterea utilizării benzii de frecvențe de 700 MHz, acestea ar trebui să informeze Comisia și celelalte state membre în consecință și să includă motivele bine întemeiate ale amânării în foile lor de parcurs naționale. Respectivele state membre și oricare state membre afectate de întârziere ar trebui să coopereze cu scopul de a coordona procesul eliberării benzii de frecvențe de 700 MHz și ar trebui să includă informații despre această coordonare în foile lor de parcurs naționale. |
(16) |
Utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz de către alte aplicații din țări terțe, după cum permit acordurile internaționale, sau în părți ale teritoriului național aflate în afara controlului efectiv al autorităților unui stat membru ar putea limita, în unele state membre, utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz de către serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio în bandă largă. În consecință, statele membre respective nu ar putea respecta calendarul comun stabilit la nivelul Uniunii. Statele membre în cauză ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a reduce la minimum durata și acoperirea geografică a acestor limitări și să solicite, dacă este necesar, asistența Uniunii, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Decizia nr. 243/2012/UE. Acestea ar trebui, de asemenea, să notifice Comisiei astfel de limitări în temeiul articolului 6 alineatul (2) și al articolului 7 din Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), iar informațiile respective ar trebui publicate în conformitate cu articolul 5 din Decizia nr. 676/2002/CE. |
(17) |
Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere măsurilor luate la nivel național, în conformitate cu dreptul Uniunii, care urmăresc obiective de interes general legate de dreptul statelor membre de a-și organiza și utiliza spectrul radio în scopuri legate de ordinea publică, de siguranța publică și de apărare. |
(18) |
Utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz pentru serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio în bandă largă ar trebui supusă, cât mai curând posibil, unui regim de autorizare flexibil. Acesta ar trebui să includă posibilitatea ca titularii de drepturi de utilizare a spectrului să transfere sau să închirieze drepturile de care dispun în contextul aplicării articolelor 9, 9a și 9b din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), ținând seama de obligația de a promova concurența efectivă, fără nicio denaturare, pe piața internă pentru serviciile de comunicații electronice în temeiul articolului 5 din Decizia nr. 243/2012/UE. Pe parcursul evaluărilor aferente în vederea acordării licenței pentru dreptul de utilizare a spectrului, statele membre ar trebui să țină seama de durata licențelor, de planul de afaceri al operatorilor și de contribuția acestuia la realizarea obiectivelor prevăzute în Agenda digitală și la promovarea serviciilor digitale inovatoare și a beneficiilor socioeconomice pe termen lung. |
(19) |
Este important să se asigure previzibilitatea pe termen lung în materie de reglementare pentru TDT în ceea ce privește accesul la banda de frecvențe sub 700 MHz, luând în considerare rezultatele Conferinței mondiale pentru radiocomunicații din 2015. În conformitate cu articolele 9 și 9a din Directiva 2002/21/CE, statele membre ar trebui să aplice, după caz, o abordare flexibilă; acestea ar trebui să poată permite introducerea unor utilizări alternative, cum ar fi serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio în bandă largă în banda de frecvențe sub 700 MHz, în conformitate cu necesitățile naționale de distribuție a serviciilor de radiodifuziune, inclusiv pentru inițiativele inovatoare orientate spre utilizatori. Astfel de utilizări alternative ar trebui să garanteze accesul neîntrerupt la spectrul de frecvențe pentru radiodifuziune ca utilizator cu statut primar, în funcție de cererea la nivel național. În acest scop, statele membre ar trebui să promoveze cooperarea între organismele de radiodifuziune, operatorii de radiodifuziune și operatorii mobili, pentru a facilita convergența platformelor audiovizuale și de internet și utilizarea în comun a spectrului. Atunci când permit utilizarea benzii de frecvențe sub 700 MHz pentru serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio în bandă largă, statele membre ar trebui să se asigure că această utilizare nu cauzează interferențe prejudiciabile radiodifuziunii digitale terestre din statele membre învecinate, astfel cum prevede acordul încheiat în cadrul Conferinței regionale pentru radiocomunicații din 2006. |
(20) |
Statele membre ar trebui să adopte foi de parcurs naționale coerente pentru a facilita utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz de către serviciile de comunicații electronice terestre pe suport radio în bandă largă, asigurând în același timp continuitatea serviciilor de televiziune care eliberează banda. După ce astfel de foi de parcurs naționale au fost adoptate, statele membre ar trebui să le pună la dispoziție în mod transparent în cadrul Uniunii. Foile de parcurs naționale ar trebui să cuprindă activitățile și calendarul replanificării frecvențelor, evoluția tehnică a rețelelor și a echipamentelor utilizatorilor finali, coexistența echipamentelor radio cu alte echipamente, regimurile de autorizare existente și cele noi, mecanismele menite să permită evitarea interferențelor prejudiciabile cu utilizatorii spectrului din benzile de frecvență adiacente, precum și informații privind posibilitatea de a compensa costurile de migrare, în eventualitatea apariției acestora, pentru a evita, printre altele, costurile pentru utilizatorii finali sau organismele de radiodifuziune. În cazul în care statele membre intenționează să mențină TDT, foile de parcurs naționale ar trebui să ia în considerare opțiunea facilitării modernizării echipamentelor de radiodifuziune prin trecerea la tehnologii care utilizează mai eficient spectrul, cum ar fi formatele video avansate (de exemplu HEVC) sau tehnologiile avansate de transmisie a semnalului (de exemplu DVB-T2). |
(21) |
Sfera de aplicare și mecanismul unei eventuale compensații pentru finalizarea tranziției în ceea ce privește utilizarea spectrului, în special pentru utilizatorii finali, ar trebui analizate în conformitate cu dispozițiile naționale relevante, astfel cum sunt prevăzute la articolul 14 din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), și ar trebui să fie coerente cu articolele 107 și 108 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, de exemplu pentru a facilita tranziția la tehnologii care utilizează mai eficient spectrul. Comisia ar trebui să fie în măsură să ofere orientări unui stat membru, la cererea acestuia, pentru a facilita tranziția în ceea ce privește utilizarea spectrului. |
(22) |
În cooperare cu statele membre, Comisia ar trebui să raporteze Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția utilizării benzii de frecvențe sub 700 MHz, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă a spectrului, în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii. Comisia ar trebui să țină seama de aspectele sociale, economice, culturale și internaționale ale utilizării benzii de frecvențe sub 700 MHz, precum și de evoluțiile tehnologice viitoare, de schimbările comportamentului consumatorilor, și de cerințele legate de conectivitate pentru a stimula creșterea și inovarea în Uniune. |
(23) |
Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume asigurarea în Uniune, în conformitate cu obiectivele comune, a unei abordări coordonate a utilizării benzii de frecvențe de 470-790 MHz, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploare și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Până la 30 iunie 2020, statele membre permit utilizarea benzii de frecvențe de 694-790 („700 MHz”) de către sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă numai în conformitate cu condițiile tehnice armonizate stabilite de Comisie în temeiul articolului 4 din Decizia nr. 676/2002/CE.
Cu toate acestea, statele membre pot amâna permiterea utilizării benzii de frecvențe de 700 MHz pentru o perioadă de până la doi ani pe baza unuia sau mai multora dintre motivele bine întemeiate care figurează în anexa la prezenta decizie. În cazul unei astfel de amânări, statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia în consecință și include respectivele motive bine întemeiate în foaia de parcurs națională adoptată în temeiul articolului 5 din prezenta decizie. Dacă este necesar, pentru a permite această utilizare, statele membre derulează procesul de autorizare sau modifică drepturile existente relevante de utilizare a spectrului în conformitate cu Directiva 2002/20/CE.
Un stat membru care amână permiterea utilizării benzii de 700 MHz în temeiul celui de al doilea paragraf și statele membre afectate de respectiva întârziere cooperează cu scopul de a coordona procesul eliberării benzii de frecvențe de 700 MHz pentru serviciile de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă și includ informații despre o astfel de coordonare în foaia lor de parcurs națională adoptată în conformitate cu articolul 5.
(2) Pentru a permite utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz în conformitate cu alineatul (1), până la 31 decembrie 2017 statele membre încheie toate acordurile necesare de coordonare transfrontalieră a frecvențelor în Uniune.
(3) Statele membre nu au obligațiile prevăzute la alineatele (1) și (2) în zonele geografice în care coordonarea frecvențelor cu țările terțe nu este încă rezolvată, cu condiția ca statele membre să depună toate eforturile posibile pentru a reduce la minimum durata și acoperirea geografică a acestei coordonări nerezolvate și să raporteze anual Comisiei rezultatele obținute, până la rezolvarea problemelor de coordonare aflate în suspensie.
Primul paragraf se aplică problemelor de coordonare a spectrului din Republica Cipru care decurg din faptul că guvernul Ciprului este împiedicat să exercite un control efectiv asupra unei părți a teritoriului său.
(4) Prezenta decizie nu aduce atingere dreptului statelor membre de a-și organiza și utiliza spectrul în scopuri legate de ordinea publică, de siguranța publică și de apărare.
Articolul 2
În momentul acordării drepturilor de utilizare a benzii de frecvențe de 700 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă, statele membre permit transferul sau închirierea unor astfel de drepturi în conformitate cu proceduri deschise și transparente, în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii.
Articolul 3
(1) Atunci când autorizează utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz sau când modifică drepturile existente de utilizare a acesteia, statele membre țin seama în mod corespunzător de necesitatea de a atinge viteza țintă și obiectivele de calitate stabilite la articolul 6 alineatul (1) din Decizia nr. 243/2012/UE, inclusiv acoperirea în zone prioritare naționale prestabilite acolo unde este cazul, cum ar fi pe principalele rute de transport terestre, pentru a permite dezvoltarea de aplicații mobile și a permite Europei să ocupe o poziție fruntașă pe piața noilor servicii digitale, cu scopul de a contribui efectiv la creșterea economică a Uniunii. Aceste măsuri pot include condiții care facilitează sau încurajează utilizarea în comun a infrastructurii rețelelor sau a spectrului, în conformitate cu dreptul Uniunii.
(2) Atunci când aplică alineatul (1), statele membre evaluează necesitatea de a lega drepturile de utilizare a spectrului din banda de frecvențe de 700 MHz de anumite condiții și, după caz, se consultă cu părțile interesate relevante în această privință.
Articolul 4
Statele membre asigură, cel puțin până în 2030, disponibilitatea benzii de frecvențe de 470-694 MHz („sub 700 MHz”) pentru furnizarea pe cale terestră a serviciilor de radiodifuziune, inclusiv televiziune gratuită, și pentru utilizarea de către echipamentele PMSE audio pe suport radio, conform necesităților naționale, luând în considerare totodată principiul neutralității tehnologice. Statele membre se asigură că orice altă utilizare a benzii de frecvențe sub 700 MHz pe teritoriul lor este compatibilă cu necesitățile naționale în materie de radiodifuziune din statul membru relevant și nu generează interferențe prejudiciabile asupra serviciilor de radiodifuziune furnizate pe cale terestră într-un stat membru vecin și nici nu solicită protecție față de acestea. Utilizarea respectivă nu aduce atingere obligațiilor care decurg din acordurile internaționale, cum ar fi acordurile de coordonare transfrontalieră a frecvențelor.
Articolul 5
(1) Cât mai curând posibil și nu mai târziu de 30 iunie 2018, statele membre adoptă și fac publice planul și calendarul lor național („foaia de parcurs națională”), incluzând măsuri detaliate în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul articolelor 1 și 4. Statele membre elaborează foile lor de parcurs naționale după consultarea tuturor părților interesate relevante.
(2) Pentru a asigura utilizarea benzii de frecvențe de 700 MHz în conformitate cu articolul 1 alineatul (1), statele membre includ în foile de parcurs naționale, după caz, informații referitoare la măsuri, inclusiv la orice măsură de suport, vizând limitarea impactului viitorului proces de tranziție asupra publicului și asupra utilizării de echipamente PMSE audio pe suport radio și facilitarea disponibilității în timp util pe piața internă a echipamentelor de rețea de televiziune interoperabile și a receptoarelor de televiziune interoperabile.
Articolul 6
Statele membre pot asigura, după caz și în conformitate cu dreptul Uniunii, compensarea adecvată, promptă și transparentă a costurilor directe ocazionate, în special pentru utilizatorii finali, de migrarea sau realocarea utilizării spectrului, între altele, pentru a facilita tranziția la tehnologii care utilizează mai eficient spectrul.
La solicitarea statului membru în cauză, Comisia poate oferi orientări privind o astfel de compensare pentru a facilita tranziția în ceea ce privește utilizarea spectrului.
Articolul 7
În cooperare cu statele membre, Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția utilizării benzii de frecvențe sub 700 MHz, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă a spectrului, în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii. Comisia ține seama de aspectele sociale, economice, culturale și internaționale ale utilizării benzii de frecvențe sub 700 MHz în temeiul articolelor 1 și 4, precum și de evoluțiile tehnologice viitoare, de schimbările comportamentului consumatorilor și de cerințele legate de conectivitate pentru a stimula creșterea și inovarea în Uniune.
Articolul 8
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 9
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Strasbourg, 17 mai 2017.
Pentru Parlamentul European
Președintele
A. TAJANI
Pentru Consiliu
Președintele
C. ABELA
(1) JO C 303, 19.8.2016, p. 127.
(2) Poziția Parlamentului European din 15 martie 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 25 aprilie 2017.
(3) Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
(4) Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvențe radio) (JO L 108, 24.4.2002, p. 1).
(5) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).
(6) Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (JO L 108, 24.4.2002, p. 21).
ANEXĂ
Motive întemeiate pentru a amâna permiterea utilizării benzii de frecvențe de 700 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă după 30 iunie 2020 [articolul 1 alineatul (1)]:
1. |
chestiunile nesoluționate legate de coordonarea transfrontalieră care au ca rezultat interferențe prejudiciabile; |
2. |
necesitatea, dar și complexitatea asigurării migrării tehnice a unui număr mare de locuitori la standarde de radiodifuziune avansate; |
3. |
costurile financiare ale tranziției depășesc veniturile preconizate generate de procedurile de atribuire; |
4. |
un caz de forță majoră. |
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/138 |
DECIZIA (UE) 2017/900 A CONSILIULUI
din 22 mai 2017
privind instituirea Grupului de lucru ad-hoc pentru articolul 50 din TUE, prezidat de Secretariatul General al Consiliului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 240 alineatul (3),
având în vedere Decizia 2009/881/UE a Consiliului European din 1 decembrie 2009 privind exercitarea președinției Consiliului (1), în special articolul 4,
întrucât:
(1) |
La 29 martie 2017, Consiliul European a primit din partea Regatului Unit o notificare a intenției acestui stat de a se retrage din Uniunea Europeană, declanșând astfel procesul în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). |
(2) |
La 29 aprilie 2017, Consiliul European a adoptat orientări, astfel cum este prevăzut la articolul 50 alineatul (2) din TUE. În special, Consiliul European a aprobat dispozițiile procedurale care figurează în anexa la Declarația a 27 de șefi de stat sau de guvern, precum și a președinților Consiliului European și Comisiei Europene din 15 decembrie 2016. În conformitate cu punctul 4 din anexa respectivă, în intervalul dintre reuniunile Consiliului European, Consiliul și Comitetul reprezentanților permanenți ai guvernelor statelor membre (Coreper), cu asistență din partea unui grup de lucru dedicat având un președinte permanent, vor asigura faptul că negocierile se desfășoară în conformitate cu orientările Consiliului European și cu directivele de negociere ale Consiliului și vor furniza orientări negociatorului Uniunii. |
(3) |
Prin urmare, ar trebui să se instituie un grup de lucru ad-hoc pentru articolul 50 din TUE (denumit în continuare „grupul de lucru ad-hoc”), cu un președinte permanent. |
(4) |
Grupul de lucru ad-hoc ar trebui să ofere asistență Coreperului și Consiliului în privința tuturor aspectelor care au legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune. În special, grupul de lucru ad-hoc ar trebui să ofere asistență Coreperului și Consiliului pe parcursul negocierilor în temeiul articolului 50 din TUE, în conformitate cu orientările Consiliului European și cu directivele de negociere ale Consiliului. Mai mult decât atât, grupul de lucru ad-hoc ar putea să ofere asistență în privința unor aspecte care au legătură cu procesul în temeiul articolului 50 din TUE, dar care nu fac obiectul negocierilor cu Regatul Unit. |
(5) |
Având în vedere caracterul temporar al procesului în temeiul articolului 50 din TUE, grupul de lucru ad-hoc ar trebui să înceteze să existe după ce și-a îndeplinit mandatul. |
(6) |
Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European și al Consiliului statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European și ale Consiliului care privesc statul în cauză, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta decizie se instituie Grupul de lucru ad-hoc pentru articolul 50 din TUE.
Acesta este prezidat de Secretariatul General al Consiliului.
Articolul 2
Grupul de lucru ad-hoc pentru articolul 50 din TUE oferă asistență Coreperului și Consiliului în privința tuturor aspectelor care au legătură cu retragerea Regatului Unit din Uniune.
Acesta încetează să existe după ce și-a îndeplinit mandatul.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 22 mai 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
L. GRECH
(1) JO L 315, 2.12.2009, p. 50.
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/140 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2017/901 A CONSILIULUI
din 24 mai 2017
privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/798/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),
având în vedere Decizia 2013/798/PESC a Consiliului din 23 decembrie 2013 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Centrafricane (1), în special articolul 2c,
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 23 decembrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/798/PESC. |
(2) |
La 17 mai 2017, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite instituit în temeiul Rezoluției 2127 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adăugat o persoană pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsuri restrictive. |
(3) |
Prin urmare, anexa la Decizia 2013/798/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 2013/798/PESC se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 24 mai 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
L. GRECH
(1) JO L 352, 24.12.2013, p. 51.
ANEXĂ
Persoana care figurează în anexa la prezenta decizie se adaugă la lista prevăzută în anexa la Decizia 2013/798/PESC.
A. Persoane
„12. |
Abdoulaye HISSENE [alias: a) Abdoulaye Issène; b) Abdoulaye Hissein; c) Hissene Abdoulaye; d) Abdoulaye Issène Ramadane; e) Abdoulaye Issene Ramadan; f) Issene Abdoulaye] Data nașterii: 1967 Locul nașterii: Ndele, Bamingui-Bangoran, Republica Centrafricană Cetățenia: Republica Centrafricană Pașaport nr.: Pașaport diplomatic nr. D00000897 emis de RCA, eliberat la 5 aprilie 2013 (valabil până la 4 aprilie 2018) Adresă: a) KM5, Bangui, Republica Centrafricană; b) Nana-Grebizi, Republica Centrafricană Data desemnării de către ONU:17 mai 2017 Alte informații: Hissène a fost ministru al tineretului și sportului în cadrul cabinetului fostului președinte al Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Anterior, el a fost șef al Convenției Patrioților pentru Justiție și Pace, un partid politic. De asemenea, el s-a impus ca lider al milițiilor armate din Bangui, în special în cartierul „PK5” (sectorul 3). Informații din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul de sancțiuni: Informații suplimentare: Abdoulaye Hissène și alți membri ai ex-Séléka au colaborat cu elementele destabilizatoare anti-balaka aliate cu fostul președinte al Republicii Centrafricane (RCA), François Bozizé, inclusiv Maxime Mokom, pentru încurajarea protestelor și confruntărilor violente în septembrie 2015 ca parte a unei tentative eșuate de debarcare a guvernului în timp ce președintele tranzițional de atunci, Catherine Samba-Panza, participa la Adunarea Generală a ONU din 2015. Mokom, Hissène și alții au fost puși sub acuzare de către guvernul Republicii Centrafricane pentru diverse infracțiuni, printre care omor, incendieri, acte de tortură și jafuri, rezultate din lovitura de stat eșuată. Începând cu anul 2015, Hissène a devenit unul dintre principalii lideri ai milițiilor armate situate în cartierul „PK5” din Bangui formate din peste 100 de bărbați. Ca atare, el nu a permis libertatea de circulație și restabilirea autorității de stat în zonă, inclusiv prin taxarea ilegală a transportului și a activităților comerciale. În a doua jumătate a anului 2015, Hissène a acționat în calitate de reprezentant al „Nairobiștilor” ex-Séléka din Bangui operând în înțelegere cu luptătorii anti-balaka conduși de Mokom. Bărbații înarmați de sub controlul lui Haroun Gaye și Hissène au participat la evenimentele violente care au avut loc la Bangui, între 26 septembrie și 3 octombrie 2015. Membri ai grupului lui Hissène sunt suspectați că au fost implicați în atacul de la 13 decembrie 2015 – data referendumului constituțional – asupra vehiculului lui Mohamed Moussa Dhaffane, un lider al ex-Séléka. Hissène este acuzat de organizarea violențelor din cartierul KM5 din Bangui în urma cărora au murit cinci persoane, au fost rănite douăzeci și rezidenții au fost împiedicați să voteze la referendumul constituțional. Hissène a pus în pericol alegerile prin crearea unui ciclu de atacuri de represalii între diferite grupuri. La 15 martie 2016, Hissène a fost arestat de poliție la aeroportul Bangui M'Poko și transferat către secțiunea de cercetare și anchetă a jandarmeriei naționale. Ulterior, miliția sa l-a eliberat prin utilizarea forței și a furat o armă predată anterior de MINUSCA, ca parte a unei cereri de derogare aprobate de Comitet. La 19 iunie 2016, în urma arestării unor comercianți musulmani de forțele de securitate internă la „PK 12”, milițiile lui Gaye și Hissène au răpit cinci polițiști la Bangui. La 20 iunie, MINUSCA a încercat să elibereze polițiștii. Bărbați înarmați sub controlul lui Hissène și Gaye au schimbat focuri de armă cu forțele de menținere a păcii care încercau să elibereze ostaticii. Ca urmare, cel puțin șase persoane au fost ucise și un membru al forțelor de menținere a păcii a fost rănit. La 12 august 2016, Hissène a preluat conducerea unui convoi de 6 vehicule cu persoane puternic înarmate. Convoiul, care fugea din Bangui, a fost interceptat de MINUSCA la sud de Sibut. În drumul spre nord, convoiul a schimbat focuri de armă cu forțele interne de securitate la mai multe puncte de control. Convoiul a fost în cele din urmă oprit de MINUSCA la 40 km sud de Sibut. După mai multe schimburi de focuri, MINUSCA a capturat 11 bărbați, dar Hissène și alți câțiva au scăpat. Persoanele arestate au declarat MINUSCA că Hissène era liderul convoiului, al cărui obiectiv era de a ajunge la Bria și de a participa la Adunarea grupurilor ex-Séléka organizată de Nourredine Adam. În august și septembrie 2016, grupul de experți a călătorit de două ori la Sibut cu scopul de a inspecta bunurile convoiului lui Hissène, Gaye și Hamit Tidjani, confiscate de MINUSCA la 13 august. Grupul a inspectat și munițiile confiscate în casa lui Hissène la 16 august. Echipamente militare letale și neletale au fost recuperate din cele șase vehicule și de la persoanele reținute. La 16 august 2016, jandarmeria centrală a percheziționat casa lui Hissène din Bangui. Au fost găsite peste 700 de arme. La 4 septembrie 2016, un grup de elemente ex-Séléka venind din Kaga-Bandoro pe șase motociclete pentru a-i prelua pe Hissène și pe acoliții acestuia a deschis focul împotriva MINUSCA lângă Dékoa. În timpul acestui incident, un luptător ex-Séléka a fost ucis și doi membri ai forțelor de menținere a păcii și un civil au fost răniți.” |
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/143 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/902 A COMISIEI
din 23 mai 2017
de stabilire a listei de inspectori ai Uniunii autorizați să efectueze inspecții în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului
[notificată cu numărul C(2017) 3252]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (1), în special articolul 79 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 stabilește un sistem de control, inspecție și punere în aplicare pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului în Uniune. Fără a aduce atingere responsabilităților principale ale statelor membre costiere, regulamentul respectiv prevede că inspectorii Uniunii pot efectua inspecțiile, în conformitate cu dispozițiile sale, în apele Uniunii și pe navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor Uniunii. |
(2) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (2) stabilește norme detaliate pentru aplicarea sistemului de control al Uniunii, astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. |
(3) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 prevede că lista cu inspectorii Uniunii trebuie adoptată de Comisie în baza notificărilor primite de la statele membre și de la Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului („agenția”). |
(4) |
O primă listă de inspectori ai Uniunii a fost stabilită prin Decizia de punere în aplicare 2011/883/UE a Comisiei (3). Această listă a fost înlocuită de patru ori cu noi liste de inspectori ai Uniunii, inițial prin Decizia de punere în aplicare 2013/174/UE a Comisiei (4), apoi prin Decizia de punere în aplicare 2014/120/UE a Comisiei (5), Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/645 a Comisiei (6) și ulterior prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/706 a Comisiei (7). În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011, după întocmirea listei inițiale, statele membre și agenția trebuie să notifice Comisiei, până în luna octombrie a fiecărui an, orice modificare a listei pe care doresc să o introducă pentru următorul an calendaristic, iar Comisia trebuie să modifice lista în consecință până la data de 31 decembrie. |
(5) |
Anumite state membre și agenția au notificat modificări ale listei actuale a inspectorilor. Prin urmare, lista stabilită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/706 ar trebui să fie înlocuită cu o nouă listă de inspectori ai Uniunii, pe baza acestor notificări. |
(6) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Lista de inspectori ai Uniunii se regăsește în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/706 se abrogă.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 23 mai 2017.
Pentru Comisie
Karmenu VELLA
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1).
(3) Decizia de punere în aplicare 2011/883/UE a Comisiei din 21 decembrie 2011 de stabilire a listei cu inspectorii Uniunii în temeiul articolului 79 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (JO L 343, 23.12.2011, p. 123).
(4) Decizia de punere în aplicare 2013/174/UE a Comisiei din 8 aprilie 2013 de stabilire a listei cu inspectorii Uniunii în temeiul articolului 79 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (JO L 101, 10.4.2013, p. 31).
(5) Decizia de punere în aplicare 2014/120/UE a Comisiei din 4 martie 2014 de stabilire a listei cu inspectorii Uniunii în temeiul articolului 79 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (JO L 66, 6.3.2014, p. 31).
(6) Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/645 a Comisiei din 20 aprilie 2015 de stabilire a listei cu inspectorii Uniunii autorizați să efectueze inspecții în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (JO L 106, 24.4.2015, p. 31).
(7) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/706 a Comisiei din 3 mai 2016 de stabilire a listei cu inspectorii Uniunii autorizați să efectueze inspecții în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (JO L 122, 12.5.2016, p. 26).
ANEXĂ
LISTA DE INSPECTORI AI UNIUNII MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (1) DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 1224/2009
Țara |
Inspectori |
Belgia |
Coens, Philippe De Vleeschouwer, Guy Devogel, Geert Huygh, Gerd Lieben, Richard Monteyne, Ian Noet, Werner Steenssens, Kurt Timmerman, Thierry Vandenbrouck, Frank Van Rompaey, Tim Van Torre, Mike Verhaeghe, Dirk |
Bulgaria |
Angelov, Todor Bakardzhiev, Stefan Cholakov, Atanas Damyanov, Konstantin Encheva, Kremena Hristov, Martin Ivanov, Ivan Ivanov, Todor Kerekov, Nikolay Kostadinov, Ivan Kyumyurdzhiev, Kiril Nikolov, Galin Petkov, Dimitar Petrova, Miroslava Raev, Yordan Valkov, Dimitar |
Republica Cehă |
n/a |
Danemarca |
Akselsen, Ole Andersen, Dan Søgård Andersen, Hanne Skjæmt Andersen, Lars Ole Andersen, Martin Burgwaldt Andersen, Mogens Godsk Andersen, Niels Jørgen Anton Andersen, Peter Bunk Anderson, Jacob Edward Astrup, Iben Bache, René Bang, Mai Beck, Bjarne Baagø Bendtsen, Lars Kjærsgaard Bernholm, Kristian Bjerre, Casper Carl, Morten Grand Wiglaur Christensen, Jesper Just Christensen, Peter Grim Christensen, Thomas Christiansen, Michael Koustrup Damsgaard, Kresten Degn, Jesper Leon Due-Boje, Thomas Zinck Dølling, Robert Ebert, Thomas Axel Regaard Eiersted, Jesper Bech Elnef, Frank Godt Fick, Carsten Frandsen, René Brian Frederiksen, Torben Broe Gotved, Jesper Hovby Groth, Niels Grupe, Poul Gaarde, Børge Handrup, Jacob Hansen, Gunnar Beck Hansen, Ina Kjærgaard Hansen, Jan Duval Hansen, John Daugaard Hansen, Martin Hansen, Martin Baldur Hansen, Ole Hansen, Thomas Harrison, Dorthe Kronborg Hartmann, Christian Hestbek, Flemming Høgild, Lars Højrup, Torben Jaeger, Michael Wassermann Jensen, Anker Mark Jensen, Flemming Bergtorp Jensen, Hanne Juul Jensen, Jimmy Langelund Jensen, Jonas Krøyer Jensen, Lars Henrik Jensen, Lone Agathon Jensen, René Sandholt Jensen, Søren Palle Jespersen, René Johansen, Allan Juul, Simon Juul, Torben Jørgensen, Lasse Elmgren Jørgensen, Ole Holmberg Karlsen, Jesper Herning Knudsen, Malene Knudsen, Ole Hvid Kofoed, Kim Windahl Kokholm, Peder Kristensen, Henrik Kristensen, Peter Holmgaard Kristiansen, Jeanne Marie Larsen, Michael Søeballe Larsen, Peter Hjort Larsen, Tim Bonde Lundbæk, Tommy Oldenborg Madsen, Arne Madsen, Jens-Erik Madsen, Johnny Gravesen Melgaard, Bo Kornum Mortensen, Erik Mortensen, Jan Lindholdt Møller, Gert Nielsen, Christian Nielsen, Dan Randum Nielsen, Hans Henrik Nielsen, Henrik Nielsen, Henrik Frühstück Nielsen, Henrik Kruse Nielsen, Jeppe Nielsen, Mads Grundvad Nielsen, Niels Kristian Nielsen, Steen Nielsen, Steven Bo Nielsen, Søren Nielsen, Søren Egelund Nielsen, Tage Kim Nielsen, Trine Fris Nørgaard, Max Reno Bang Paulsen, Kim Thor Pedersen, Claus Pedersen, Knud Jan Pedersen, Morten Berg Petersen, Christina Holmer Petersen, Henning Juul Petersen, Jimmy Torben Porsmose, Tommy Poulsen, Bue Poulsen, John Ramm, Heine Rømer, Jan Schjoldager, Tim Rasmussen Schmidt, Stefan Göttsche Schou, Kasper Siegumfeldt, Jeanette Simonsen, Kjeld Simonsen, Morten Skrivergaard, Lennart Sørensen, Allan Lindgaard Thomsen, Bjarne Kondrup Thomsen, Klaus Ringive Solgaard Thorsen, Michael Trab, Jens Ole Vind, Finn Vistrup, Annette Klarlund Wallenstrøm, Silas Lindgreen Wille, Claus Wind, Bernt Paul Østergård, Lars Aasted, Lars Jerne |
Germania |
Abs, Volker Ahlmeyer, Jens Angermann, Henry Baumann, Jörg Bembenek, Jörg Bergmann, Udo Bernhagen, Sven Bieder, Mathias Bloch, Ralf Borchardt, Erwin Bordolo, Jan-Hendrik Borowy, Matthias Bösherz, Andreas Brunnlieb, Jürgen Buchholz, Matthias Büttner, Harald Cassens, Enno Christiansen, Dirk Cramer, Arne Döhnert, Tilman Drenkhahn, Michael Ehlers, Klaus Fiedler, Sebastian Fink, Jens Franke, Hermann Franz, Martin Frenz, Sandro Garbe, Robert Gätjen, Sebastian Golz, Ulrich Gräfe, Roland Grawe, André Griemberg, Lars Haase, Christian Hannes, Chistoph Hänse, Dirk Hansen, Hagen Heidkamp, Max Heisler, Lars Herda, Heinrich Hickmann, Michael Homeister, Alfred Hoyer, Oliver Jansen- Raabe, Karsten Käding, Christian Keidel, Quirin Kinast, Daniel Köhn, Thorsten Kollath, Mark Kopec, Reinhard Kraack, Sönke Krüger, Torsten Kupfer, Christian Kutschke, Holger Lange, Michael Lehmann, Jan Lorenzen, Alexander Lübke, Torsten Lührs, Carsten Möhring, Torsten Mücher, Martin Mundt, Mario Nickel, Jörg Nitze, Andreas Nöckel, Steffen Pauls, Werner Perkuhn, Martin Pötzsch, Frank Radzanowski, Sven Ramm, Jörg Reimers, Andre Richter, Thomas Rutz, Dietmar Sauerwein, Dirk Schmiedeberg, Christian Schröter, Robert Schuchardt, Karsten Schuler, Claas Schulze, Roberto Sehne, Dirk Siebrecht, Hannes Skrey, Erich Springer, Gunnar Stüber, Jan Sween, Gorm Teetzmann, Julian Thieme, Stefan Thomas, Raik Vetterick, Arno Wagner, Ralf Welz, Henning Welz, Oliver Wessels, Heinrich Wichert, Peter |
Estonia |
Grossmann, Meit Kutsar, Andres Lasn, Margus Nigu, Silver Niinemaa, Endel Pai, Aare Parts, Erik Soll, Simon Torn, Kerdo Ulla, Indrek Varblane, Viljar Hioväin, Heikki Aid, Ott Grigorjev, Mait Lillema, Tarvo Melk, Kristi |
Irlanda |
Ahern Christy Allan, Damien Amrien, Rudi Ankers, Brian Ansbro, Mark Armstrong, Stuart Barber, Kevin Barcoe, Michael Barr, William Barret, Brendan Barrett, Elizabeth Barrett, Jamie Beale, Derek Bones, Anthony Brannigan, Steve Breen, Kieran Brennan, Colm Brett, Martin Brophy, James Brophy, Paul Browne, Brendan Brunicardi, Michael Bryant, William Buckley, Anthony Buckley, David Buckley, John Bugler, Andrew Butler, David Butler, John Byrne, Kenneth Byrne, Paul Cagney, Daniel Cahalane, Donnchadh Campbell, Aoife Campbell, Stephen Carr, Kieran Casey, Anthony Chandler, Frank Chute, Killian Chute, Richard Claffey, Seamus Clarke, Tadhg Cleary, James Clinton, Andrew Clinton, Finbar Cloake, Niall Cogan, Jerry Collins, Damien Connaghan, Fintan Connery, Paul Connolly, Stephen Cooper, Thomas Corish, Cormac Corrigan, Kieran Cosgrave, Karl Cosgrove, Thomas Cotter, Colm Cotter, James Cotter, Jamie Coughlan, Neville Craven, Cormac Croke, Jason Cronin, Martin Cronin, Philip Crowley, Brian Cummins, Alan Cummins, Paul Cummins, William Cunningham, Diarmiad Curran, Donal Curran, Siubhan Curtin, Brendan Daly, Brendan Daly, Joe Daly, John Daly, Mick Darcy, Enna De Barra, Ruairi Dempsey, Brian Devaney, Michael Dicker, Philip Dohery, Brian Doherty, Patrick Donaldson, Stuart Donnachie, Martin Donnchadh, Cahalane Donovan, Tom Downes, Eamon Downing, Erica Downing, John Doyle, Billy Doyle, Cronan Duane, Paul Ducker, Nigel Duggan, Cian Duignam, Ray Fanning, Grace Farrell, Brian Farrelly, Emmett Faulkner, Damien Fealy, Gerard Fennel, Siobhan Fenton, Garry Ferguson, Kevin Finegan, Ultan Finnegan, David Fitzgerald, Brian, Fitzpatrick, Gerry Fleming, David Flynn, Alan Foley, Brendan Foley, Connor Foley, Kevin Fowler, Patrick Fox, Colm Fox, Dennis Freeman, Harry Friel, Aidan Gallagher, Damien Gallagher, Danny Gallagher, Neil Gallagher, Orlaith Gallagher, Patrick Galvin, Rory Gannon, James Geraghty, Tony Gernon, Ross Gleeson, Marie Goulding, Donal Grogan, Susanne Hamilton, Alan Hamilton, Gillian Hamilton, Greg Hamilton, Martin Hannon, Gary Hanrahan, Michael Harding, James Harkin, Patrick Harrington, Michael Harty, Paddy Hastings, Brian Healy, Conor Healy, Jef Heffernan, Bernard Hegarthy, Mark Hegarty, Paul Hickey, Adrian Hickey, Andrew Hickey, Declan Hickey, Michael Hobbins, Tom Holland, Ken Hollingsworth, Edward Humphries, Daniel Irwin, Richard Ivory, Sean Kavanagh, Ian Kavanagh, Paul Kearney, Brendan Keating, Debbie Keeley, David Keirse, Gavin Kenneally, Jonathan Kennedy, Liam Kennedy, Tom Keogh, Mark Kerr, Charlie Kickham, Jon-Lawrence Kinsella, Gordan Kirwan, Conor Kirwan, Darragh Lacey-Byrne, Dillon Laide, Cathal Landy, Glen Lane, Brian Lane, Mary Lawlor, Collie Leahy, Brian Lenihen, Marc Linehan, Sean Long Emmett Lynch, Darren Lynch, Mark Lynch, Paul Mackey, Eoin Mackey, John Madden, Brendan Madine, Stephen Maguire, Paul Mallon, Keith Maloney, Nessa Manning, Neil Martin, Jamie Matthews, Brian McCarthy, Gavin McCarthy, Michael McCarthy, Niall McCarthy, Paul McCarthy, Robert McCoy, Sean McDermot, Paul McGarry, John McGee, Noel McGee, Paul McGrath, Owen McGroarty, John McGroarty, Mark McGroary, Peter McHale, Laura McKenna, David McLoughlin, John McLoughlin, Ronan McMahon, Dean McNamara, Ken McNamara, Paul McPhilbin, Dwain McUmfraidh, Caoimhin Meehan, Robert Melvin, David Meredith, Helen Minehane, John Molloy, Darragh Molloy, John Paul Moloney, Kara Mooney, Gerry Mooney, Keith Moore, Conor Morrissey, Stephen Mulcahy, John Mulcahy, Liam Mulcahy, Shane Mullan, Patrick Mullane, Paul Mundy, Brendan Murphy, Adam Murphy, Aidan Murphy, Barry Murphy, Caroline Murphy, Chris Murphy, Claire Murphy, Daniel Murphy, Enda Murphy, Honour Murphy, John Murran, Sean Murray, Paul Newstead, Sean Nic Dhonnchadha, Stephanie Ni Cionnach Pic, Dubheasa Nolan, Brian Nolan, James Northover, James O'Beirnes, Derek O'Brien, Jason O'Brien, Ken O'Brien, Paul O'Brien, Roberta O'Callaghan, Maria O'Connell, Paul O'Connor, Dermot O'Connor, Frank O'Donovan, Diarmuid O'Donovan, Michael O'Driscoll, Olan O'Flynn, Aisling O'Grady, Vivienne O'Leary, David O'Mahoney, Kevin O'Mahony, David O'Mahony, Denis O'Mahony, Karl O'Meara, Pat O'Neill Donal O'Regan, Alan O'Regan, Cliona O'Regan, Tony O'Reilly, Brendan O'Seaghdha, Ciaran O'Sullivan, Cormac O'Sullivan, Patricia Ó Neachtain, Aonghus Parke, Declan Patterson, Adrienne Patterson, John Pender, Darragh Pentony, Declan Pierce, Paul Piper, David Plante, Thomas Plunkett, Thomas Power, Cathal Power, Gillian Prendergast, Kevin Pyke, Gavin Quigg, James Quinn, Mikey Raferty, Damien Reddin, Tony Reidy, Patrick Ridge, Patrick Robinson, Niall Russell, Mark Ryan, Fergal Ryan, Marcus Scalici, Fabio Scanlon, Gordon Shalloo, Jim Sheridan, Glenn Sills, Barry Sinnott, Lee Smith, Brian Smith, Dean Smith, Gareth Smyth, Eoin Snowdon, Edward Stack, Stephen Stapleton, Alan Sweeney, Brian Sweetnam, Vincent Swords, Graham Tarrant, Martin Tigh, Declan Timon, Eric Tobin, John Troy, Ivan Tubridy, Fergal Turley, Mark Turnbull, Michael Twomey, Tom Valls Senties, Virginia Verling, Ronan Von Raesfeldt, Mark Wall, Danny Wallace, Robert Walsh, Conleth Walsh, Dave Walsh, Karen Walsh, Richard Weldon, James Whelan, Mark White, John Whoriskey, David Wickham, Larry Wilson, Tony Wise, James Woodward, Ciaran |
Grecia |
ΑΒΡΑΜΙΔΗΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΑΓΑΠΗΤΟΣ, ΕΥΘΥΜΙΟΣ ΑΔΑΜΙΔΗΣ, ΘΕΜΙΣΤΟΚΛΗΣ ΑΘΑΝΑΣΙΟΥ, ΑΡΓΥΡΩ ΑΙΒΑΛΙΩΤΟΥ, ΕΙΡΗΝΗ ΑΚΡΙΒΟΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΑΛΕΞΙΟΥ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΑΛΥΓΙΖΑΚΗΣ, ΝΕΚΤΑΡΙΟΣ ΑΛΥΦΑΝΤΑΚΗΣ, ΕΜΜΑΝΟΥΗΛ ΑΜΒΡΟΣΙΑΤΟΥ, ΑΙΚΑΤΕΡΙΝΗ ΑΝΑΓΝΩΣΤΟΥ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΑΝΑΣΟΤΣΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΑΝΔΡΙΚΟΠΟΥΛΟΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΑΝΕΜΟΓΙΑΝΝΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΑΝΤΩΝΑΚΟΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΑΝΩΜΕΡΙΑΝΑΚΗΣ, ΕΠΑΜΕΙΝΩΝΔΑΣ ΑΡΑΜΠΑΤΖΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΑΡΑΧΩΒΙΤΗΣ, ΑΝΔΡΕΑΣ ΑΡΓΥΡΟΥ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΑΣΠΡΟΠΟΥΛΟΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΑΣΠΡΟΥΛΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΑΥΓΕΡΙΝΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΒΑΙΣ, ΠΑΥΛΟΣ ΒΑΙΤΣΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΒΑΙΤΣΗΣ, ΔΗΜΟΣ ΒΑΚΑΤΑΣΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΒΑΡΔΙΔΑΚΗ, ΕΥΡΥΚΛΕΙΑ ΒΑΡΕΛΟΠΟΥΛΟΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ-ΧΡΗΣΤΟΣ ΒΑΡΛΑΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΒΑΣΙΛΕΙΟΥ, ΒΑΣΩ ΒΑΣΙΛΟΠΟΥΛΟΣ, ΣΩΤΗΡΙΟΣ ΒΑΣΙΛΟΠΟΥΛΟΥ, ΚΛΕΑΝΘΗ ΒΕΛΙΣΣΑΡΟΠΟΥΛΟΣ, ΑΛΕΞΑΝΔΡΟΣ ΒΕΝΕΤΗΣ, ΔΗΜΟΣΘΕΝΗΣ ΒΕΡΓΑΚΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΒΕΤΤΑΣ, ΑΘΑΝΑΣΙΟΣ ΒΛΙΩΡΑΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΒΟΓΙΑΤΖΑΚΗΣ, ΕΜΜΑΝΟΥΗΛ ΒΟΡΤΕΛΙΝΑΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΒΟΤΣΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΒΟΥΡΛΕΤΣΗΣ, ΣΩΤΗΡΙΟΣ ΓΑΒΑΛΑΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΓΑΚΗΣ, ΑΛΕΞΙΟΣ ΓΑΛΑΝΑΚΗΣ, ΑΝΔΡΕΑΣ ΓΑΛΑΤΟΥΛΑ, ΑΝΝΑ ΓΑΛΗΝΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΓΑΛΟΥΖΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΓΑΡΕΦΑΛΟΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΓΕΡΙΚΗ, ΑΙΚΑΤΕΡΙΝΗ ΓΕΩΡΓΑΝΤΑΣ, ΜΙΧΑΗΛ ΓΕΩΡΓΙΑΔΗ, ΜΑΡΙΑ ΓΙΑΝΝΟΥΛΗΣ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΟΣ ΓΙΑΝΝΟΥΣΑΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΓΙΑΝΝΟΥΣΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΓΚΑΖΑΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΓΚΙΝΗΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΓΚΟΥΣΗΣ, ΦΙΛΙΠΠΟΣ ΓΟΛΕΓΟΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΓΡΗΓΟΡΑΣ, ΑΘΑΝΑΣΙΟΣ ΓΥΠΑΡΑΚΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΔΑΡΔΩΝΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΔΕΛΗΜΗΤΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΔΕΛΙΕΖΑ, ΑΝΤΩΝΙΑ ΔΕΛΧΑΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΔΕΣΠΟΥΛΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΔΗΜΑΚΗ, ΑΙΚΑΤΕΡΙΝΗ ΔΗΜΟΠΟΥΛΟΣ, ΑΠΟΣΤΟΛΟΣ ΔΙΑΜΑΝΤΑΚΗΣ, ΑΘΑΝΑΣΙΟΣ ΔΙΑΜΑΝΤΟΠΟΥΛΟΣ, ΜΙΧΑΗΛ ΔΟΚΙΑΝΑΚΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΔΟΥΝΑΣ, ΠΡΟΚΟΠΙΟΣ ΔΡΟΛΑΓΙΑ, ΕΥΘΥΜΙΑ ΔΡΟΣΑΚΗΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΔΡΟΣΟΥΝΗΣ, ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΕΚΤΑΡΙΔΗΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΕΜΜΑΝΟΥΗΛ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΕΞΗΝΤΑΒΕΛΩΝΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΕΡΓΟΛΑΒΟΥ, ΑΝΝΑ ΕΥΑΓΓΕΛΑΤΟΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΕΥΜΟΡΦΟΠΟΥΛΟΣ, ΧΑΡΙΛΑΟΣ ΖΑΒΙΤΣΑΝΟΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΖΑΚΥΝΘΙΝΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΖΑΜΠΕΤΑΚΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΖΑΡΚΑΔΑ, ΑΛΕΞΙΑ ΖΑΧΑΡΟΠΟΥΛΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΖΙΑΝΑΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΖΟΥΡΙΔΑΚΗΣ, ΜΙΛΤΙΑΔΗΣ ΖΩΓΑΛΗΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΖΩΓΑΛΗΣ, ΣΤΑΥΡΟΣ ΖΩΗΣ, ΠΑΝΤΕΛΗΣ ΗΛΙΟΥ, ΣΠΥΡΙΔΩΝΑΣ ΘΕΟΔΩΡΟΥΔΗ, ΑΙΜΙΛΙΑ ΘΕΟΛΟΓΟΥ, ΑΙΚΑΤΕΡΙΝΗ ΘΕΟΧΑΡΟΥΛΗΣ, ΑΘΑΝΑΣΙΟΣ ΙΚΙΟΥΖΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΚΑΒΟΥΡΑΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΚΑΓΙΑΣ, ΧΑΡΑΛΑΜΠΟΣ ΚΑΛΑΒΡΕΖΟΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΚΑΛΛΙΝΙΚΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΚΑΛΟΓΡΙΑΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΚΑΜΑΚΑΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΚΑΝΕΛΛΟΠΟΥΛΟΥ, ΠΕΛΑΓΙΑ ΚΑΠΕΛΟΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΚΑΠΟΓΙΑΝΝΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΚΑΠΟΤΑΣ, ΜΙΛΤΙΑΔΗΣ ΚΑΡΑΒΟΤΑΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΚΑΡΑΚΑΤΣΑΝΗΣ,ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΚΑΡΑΚΟΝΤΗΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΚΑΡΑΤΑΓΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΚΑΡΟΥΝΤΖΟΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΚΑΡΥΣΤΙΑΝΟΣ, ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΚΑΣΣΗ, ΒΑΣΙΛΙΚΗ ΚΑΣΤΑΝΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΚΑΤΣΑΚΟΥΛΗΣ, ΠΑΡΑΣΧΟΣ ΚΑΤΣΑΜΠΑΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΚΑΤΣΑΡΟΣ, ΛΕΩΝΙΔΑΣ ΚΑΤΣΗΣ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΟΣ ΚΑΤΣΙΓΙΑΝΝΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΚΛΟΥΜΑΣΗΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΚΟΚΚΟΤΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΚΟΚΟΛΟΓΙΑΝΝΑΚΗΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΚΟΛΛΙΑΣ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΟΣ ΚΟΛΟΚΟΤΑΣ, ΠΕΤΡΟΣ ΚΟΛΟΚΟΤΡΩΝΗ, ΑΡΓΥΡΩ ΚΟΜΗΝΟΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΚΟΝΤΗ, ΜΑΡΙΑ ΚΟΝΤΟΒΑΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΚΟΝΤΟΓΙΑΝΝΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΚΟΝΤΟΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΚΟΡΚΙΖΟΓΛΟΥ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΚΟΡΤΕΣΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΚΟΡΩΝΑΙΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΚΟΡΩΝΑΙΟΣ, ΠΑΡΑΣΚΕΥΑΣ ΚΟΣΜΑΣ, ΣΤΥΛΙΑΝΟΣ ΚΟΥΖΙΛΟΥ, ΣΤΑΥΡΟΥΛΑ ΚΟΥΚΑΡΑΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΚΟΥΚΔΑ, ΕΥΑΓΓΕΛΙΑ ΚΟΥΛΑΞΙΔΗΣ, ΔΡΑΚΟΥΛΗΣ ΚΟΥΝΤΟΥΡΑΔΑΚΗ, ΚΑΛΛΙΟΠΗ ΚΟΥΡΕΛΗ, ΙΩΑΝΝΑ ΚΟΥΡΕΝΤΖΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΚΟΥΡΟΥΛΗΣ, ΣΤΥΛΙΑΝΟΣ ΚΟΥΤΣΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΚΟΥΤΣΟΥΜΑΝΙΩΤΗΣ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΟΣ ΚΥΡΙΑΚΟΥ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΚΥΡΙΤΣΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΚΩΝΣΤΑΝΤΑΚΟΣ, ΠΕΡΙΚΛΗΣ ΚΩΝΣΤΑΝΤΕΛΛΟΣ, ΘΕΟΔΩΡΟΣ ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΙΔΗΣ, ΣΤΑΥΡΟΣ ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΙΔΗ, ΜΑΡΙΑ ΚΩΝΣΤΑΝΤΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΚΩΝΣΤΑΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΚΩΤΤΑΣ,ΣΩΤΗΡΙΟΣ ΛΑΜΠΕΤΣΟΣ, ΑΛΕΞΑΝΔΡΟΣ ΛΑΤΤΑΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΛΕΚΑΚΟΣ, ΘΕΟΔΩΡΟΣ ΛΕΜΟΝΙΔΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΛΕΟΝΤΑΡΑΚΗΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΛΙΑΚΟΠΟΥΛΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΛΙΑΚΟΠΟΥΛΟΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΛΙΑΛΙΟΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΛΙΑΝΤΙΝΙΩΤΗΣ, ΠΑΥΛΟΣ ΛΙΟΚΑΡΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΛΟΥΓΙΑΚΗ, ΑΝΝΑ ΛΟΥΚΑΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΛΥΜΠΕΡΗΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΜΑΙΛΗΣ, ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΜΑΚΡΗΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΜΑΚΡΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΜΑΛΛΙΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΜΑΝΔΑΛΟΣ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΟΣ ΜΑΝΙΑΤΗ, ΑΝΔΡΙΑΝΝΑ ΜΑΡΑΓΚΟΥ, ΑΝΝΑ ΜΑΡΑΘΑΚΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΜΑΡΓΑΡΙΤΗΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΜΑΡΓΩΜΕΝΟΣ, ΕΥΣΤΑΘΙΟΣ ΜΑΥΡΕΛΟΣ, ΕΜΜΑΝΟΥΗΛ ΜΑΥΡΟΕΙΔΗ, ΝΙΚΗ-ΑΝΔΡΙΑΝΑ ΜΑΥΡΟΜΜΑΤΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΜΑΥΡΟΥΤΣΟΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΜΑΧΑΙΡΙΔΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΜΕΡΚΟΒΙΤΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΜΗΝΑΣ, ΣΩΚΡΑΤΗΣ ΜΗΤΣΟΥ, ΣΑΠΦΩ ΜΙΛΤΣΑΚΑΚΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΜΙΝΑΧΕΙΛΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΜΙΣΟΓΙΑΝΝΗΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΜΙΧΑΗΛΙΔΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΜΟΣΧΟΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΜΟΥΣΤΑΚΑΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΜΟΥΣΤΟΣ, ΜΙΧΑΗΛ ΜΟΥΤΣΙΑΝΑΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΜΠΑΛΑΤΣΟΥΚΑΣ, ΘΕΟΦΑΝΗΣ ΜΠΑΜΠΑΝΗΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΜΠΑΝΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΜΠΑΞΕΒΑΝΑΚΗΣ, ΓΡΗΓΟΡΙΟΣ ΜΠΑΡΛΑΣ, ΑΘΑΝΑΣΙΟΣ ΜΠΑΡΟΥΝΗΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΜΠΑΤΖΟΓΙΑΝΝΗΣ, ΣΤΑΜΟΣ ΜΠΑΤΖΟΛΗΣ, ΣΤΥΛΙΑΝΟΣ ΜΠΑΧΛΙΤΖΑΝΑΚΗΣ, ΜΙΧΑΛΗΣ ΜΠΕΖΙΡΓΙΑΝΝΗΣ, ΑΝΤΩΝΙΟΣ ΜΠΕΘΑΝΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΜΠΕΘΑΝΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΜΠΕΙΝΤΑΡΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΜΠΙΧΑΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΜΠΛΑΤΣΙΟΣ, ΠΕΤΡΟΣ ΜΠΟΤΗΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΜΠΟΤΣΗΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΜΠΟΥΖΟΥΝΙΕΡΑΚΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΜΠΡΑΟΥΔΑΚΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΜΠΡΕΖΑΤΗΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΜΥΛΟΥΛΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΜΥΤΙΛΗΝΑΙΟΣ ΣΙΔΕΡΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΝΑΣΤΟΥΛΗΣ, ΙΩΣΗΦ ΝΙΚΟΛΑΙΔΗΣ, ΑΛΕΞΑΝΔΡΟΣ ΝΙΚΟΛΑΟΥ, ΑΛΕΞΑΝΔΡΟΣ ΝΙΚΟΛΟΠΟΥΛΟΣ, ΑΣΗΜΑΚΗΣ ΝΙΚΟΛΟΠΟΥΛΟΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΝΙΚΟΛΟΠΟΥΛΟΣ, ΕΛΕΥΘΕΡΙΟΣ ΝΤΑΛΤΑΣ, ΙΚΟΛΑΟΣ ΝΤΑΦΟΥΛΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΝΤΕΚΟΥΡΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΝΤΕΛΛΑΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΝΤΕΜΙΡΗ ΔΕΜΙΡΗ, ΝΙΚΗ ΝΤΕΜΟΣ, ΘΕΟΦΑΝΗΣ ΞΑΝΘΟΥ, ΑΙΚΑΤΕΡΙΝΗ ΟΙΚΟΝΟΜΑΚΟΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΟΜΑΛΙΑΝΑΚΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΟΥΡΓΑΝΤΖΙΔΟΥ, ΠΑΡΘΕΝΑ ΠΑΛΑΙΟΛΟΓΟΣ, ΦΡΑΓΚΙΣΚΟΣ ΠΑΝΑΓΙΩΤΙΔΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΠΑΝΑΓΙΩΤΟΥ, ΣΤΥΛΙΑΝΟΣ ΠΑΝΤΑΖΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΠΑΠΑΔΗΜΑΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΠΑΠΑΔΟΓΙΩΡΓΑΚΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΠΑΠΑΔΟΠΟΥΛΟΥ, ΘΕΩΝΗ ΠΑΠΑΙΩΑΝΝΟΥ, ΣΩΤΗΡΙΟΣ ΠΑΠΑΚΟΣΜΑΣ, ΣΤΥΛΙΑΝΟΣ ΠΑΠΑΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΥ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΠΑΠΑΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΥ, ΑΡΧΟΝΤΙΑ ΠΑΠΑΝΩΤΑΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΠΑΠΟΥΤΣΗ, ΑΝΤΩΝΙΑ ΠΑΡΑΔΑΛΗΣ, ΑΡΙΣΤΟΤΕΛΗΣ ΠΑΡΑΣΚΕΥΑ, ΑΝΘΟΥΛΑ ΠΑΡΑΣΚΕΥΑΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΠΑΡΔΑΛΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΠΑΡΙΑΡΟΣ, ΜΑΤΘΑΙΟΣ ΠΑΡΙΣΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΠΑΡΤΣΑΡΟΥΧΑ, ΑΘΑΝΑΣΙΑ ΠΑΣΧΑΛΑΚΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΠΑΤΕΡΑΚΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΠΑΤΙΛΑΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΠΑΤΡΙΚΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΠΑΤΣΑΡΟΥΧΑ, ΑΘΑΝΑΣΙΑ ΠΑΥΛΑΚΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΠΕΓΙΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΠΕΤΡΟΓΓΟΝΑΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΠΕΤΤΑΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΠΟΛΙΤΙΔΗΣ,ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΠΟΤΤΑΚΗ, ΠΕΛΑΓΙΑ ΠΡΟΒΑΤΑΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΡΑΜΙΩΤΗΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΡΟΖΟΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΡΟΥΤΣΗ, ΙΩΑΝΝΑ ΣΑΜΑΡΑΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΣΑΡΑΝΤΑΚΟΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΣΑΡΔΕΛΗ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΑ ΣΑΤΑΝΤΙΔΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΣΗΦΑΚΗΣ, ΜΙΧΑΗΛ ΣΚΑΡΒΕΛΑΚΗ, ΑΝΝΑ ΣΚΟΥΡΤΑΣ, ΕΥΣΤΡΑΤΙΟΣ ΣΚΥΛΟΔΗΜΟΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΣΛΑΝΚΙΔΗΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΣΛΙΑΡΑΣ, ΑΡΓΥΡΙΟΣ ΣΠΑΝΟΜΗΤΣΙΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΣΠΗΛΙΩΤΗ, ΕΙΡΗΝΗ ΣΠΥΡΙΔΩΝ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΣΠΥΡΤΟΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΣΤΑΘΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΣΤΑΥΡΙΝΟΥΔΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΣΤΕΛΙΑΤΟΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΣΤΕΡΓΙΟΥ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΣΤΕΡΓΙΟΥ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΣΤΟΥΠΑΚΗΣ, ΜΑΡΙΟΣ ΣΤΟΥΠΑΚΗΣ, ΜΙΧΑΗΛ ΣΤΟΥΡΝΑΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΣΤΡΑΤΗΓΑΚΗΣ, ΔΙΟΝΥΣΙΟΣ-ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΣΤΡΙΧΑΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΣΥΒΙΤΟΥ, ΒΑΣΙΛΙΚΗ ΣΥΓΚΟΥΝΑΣ, ΒΑΣΙΛΕΙΟΣ ΣΦΑΚΙΑΝΑΚΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΣΦΕΝΔΥΛΑΚΗ, ΜΑΡΙΑ ΤΑΜΠΑΚΑΚΗ, ΕΛΕΥΘΕΡΙΑ ΤΑΡΤΑΝΗΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΤΑΤΣΗ, ΙΩΑΝΝΑ ΤΕΡΖΑΚΗ-ΠΑΠΑΔΟΠΟΥΛΟΥ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΑ ΤΖΑΝΟΣ, ΑΘΑΝΑΣΙΟΣ ΤΖΙΜΑΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΤΖΙΟΛΑΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΤΟΥΡΝΗΣ, ΣΤΑΜΑΤΙΟΣ ΤΡΙΧΑΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΤΣΑΒΑΛΙΑΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΤΣΑΜΑΔΙΑΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΤΣΑΜΗΣ, ΧΡΗΣΤΟΣ ΤΣΑΜΟΥΡΑΣ, ΡΑΦΑΗΛ ΤΣΑΝΔΗΛΑΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΤΣΑΠΑΤΣΑΡΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΤΣΑΧΠΑΖΗΣ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΤΣΕΛΗΣ, ΑΝΔΡΕΑΣ ΤΣΕΣΟΥΡΗΣ, ΓΕΩΡΓΙΟΣ ΤΣΙΑΤΣΟΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΤΣΙΜΠΛΙΔΑΚΗ, ΖΑΦΕΙΡΙΑ ΤΣΙΤΑΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΤΣΟΛΑΚΟΣ, ΠΑΝΑΓΙΩΤΗΣ ΤΣΟΥΜΑΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΤΣΟΥΦΛΙΔΗΣ, ΘΕΟΔΩΡΟΣ ΦΙΛΙΠΠΑ, ΕΥΑΓΓΕΛΙΑ ΦΛΩΡΑΚΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΦΛΩΡΟΥ, ΧΡΥΣΟΥΛΑ ΦΡΑΓΚΟΥΛΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΦΡΑΖΗΣ, ΕΜΜΑΝΟΥΗΛ ΦΡΥΣΟΥΛΗΣ, ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΦΩΤΕΙΝΟΣ, ΣΤΑΜΑΤΙΟΣ ΦΩΤΙΑΔΗΣ, ΣΤΕΦΑΝΟΣ ΧΑΒΑΤΖΟΠΟΥΛΟΣ, ΠΑΡΑΣΚΕΥΑΣ ΜΑΡΙΟΣ ΧΑΙΔΟΓΙΑΝΝΗΣ, ΣΠΥΡΙΔΩΝ ΧΑΡΑΛΑΜΠΑΚΗΣ, ΕΥΑΓΓΕΛΟΣ ΧΑΡΑΛΑΜΠΙΔΗΣ, ΑΝΑΣΤΑΣΙΟΣ ΧΑΡΙΤΑΚΗΣ, ΙΩΑΝΝΗΣ ΧΑΤΖΗΠΑΣΧΑΛΗΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΧΡΙΣΤΟΔΟΥΛΟΥ, ΔΗΜΗΤΡΙΟΣ ΨΑΡΡΑΣ, ΑΓΓΕΛΟΣ ΨΗΛΟΣ, ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΣ ΨΥΧΟΓΥΙΟΣ, ΣΤΥΛΙΑΝΟΣ |
Spania |
Almagro Carrobles, Jorge Alonso Sánchez, Beatriz Álvarez Gómez, Marco Antonio Al-Ismail Calderon, Samer Amunárriz Emazabel, Sebastián Arteaga Sánchez, Ana Avedillo Contreras, Buenaventura Barandalla Hernando, Eduardo Boy Carmona, Esther Bravo Téllez, Guillermo Calderón Gómez, José Gabriel Carmona Mazaira, Manuel Carro Martínez, Pedro Ceballos Pérez-Canales, Alba Cervantes de la Torre, Andrés Chamizo Catalán, Carlos Cortés Fernández, Natalia Couce Prieto, Carlos Criado Bará, Bernardo Delgado González, Gonzalo De la Rosa Cano, Francisco Javier Del Hierro Suanzes, Javier Deniz Fleitas, Jose Manuel Elices López, Juan Manuel Expósito González, Jonay Fariña Clavero, Irene Fernández Costas, Antonio Fernandez Despiau, Estrella Ferreño Martínez, José Antonio Fontán Aldereguía, Manuel Fontanet Domenech, Felipe García Antoni, Mónica Garcia Cantón, Javier García González, Francisco Javier Genovés Ferriols, José Carlos Gómez Cayuelas, Carmen González Fernández, Manuel A. González Fernández, Marta Guerrero Claros, María Guisado Sancho, María Jesús Gundín Payero, Laura Hernández Betzen, Roberto Iglesias Prada, Juan Antonio Jimenez Álvarez, Ignacio Lado Codesido, Beatriz Lastra Torre, Ruth Lestón Leal, Juan Manuel López González, María Lorenzo Sentis, José Manuel Lucena Garcia, Antonio Jesús Marra-López Porta, Julio Martínez González, Jesús Martínez Velasco, Carolina Mayoral Vázquez, Fernando Mayoral Vázquez, Gonzalo Medina García, Estebán Méndez-Villamil Mata, María Miranda Almón, Fernando Núñez Casas, Julio Ochando Ramos, Ana María Oñorbe Esparraguera, Manuel Orgueira Pérez Vanessa Ossorio González, Carlos Ovejero González, David Pérez González, Virgilio Piñón Lourido, Jesús Ponte Fernández, Gerardo Ríos Cidrás, Manuel Ríos Cidrás, Xosé Rodriguez Bermejo, José Rodríguez Moreno, Alberto Rueda Aguirre, Luzdivina Ruiz Gómez, Sonia Rull Del Águila, Laura Sáenz Arteche, Idoia Sánchez Sánchez, Esmeralda Santas Barge, Verònica Sendra Gamero, Ma Esther Serrano Sánchez, Daniel Sieira Rodríguez, José Tenorio Rodríguez, José Luis Torre González, Miguel A. Tubío Rodríguez, Xosé Vicente Castro, José Yeregui Velasco, Pablo Zamora de Pedro, Carlos |
Franța |
Allanic, Gilles Beyaert, Francis Beyaert, Frédéric Bigot, Jean-Paul Bistour, Stéphane Bon, Philippe Bouniol, Anthony Bourbigot, Jean-Marc Cacitti, Raymond Caillat, Marc Celton Arnaud Ceres, Michel Charbonnier, Alexandre Cluzel, Stéphane Cras, Renaud Crochard, Thierry Croville, Serge Daden, Nicolas Dambron, François Darsu, Philippe Davies, Philippe Dechaine, Frédéric Delattre, Nicolas Desson, Patrick Dolou, Claude Donnart, Christian Duval, Laurent Fernandez, Gabriel Fortier, Eric Garbe, Steeve Gauvain, Benoît Gehanne, Laurent Gloaguen, Maurice Goron, Xavier Guillard, Thimothée Guillemette, Jean Luc Guittet-Dupont, Gaëtan Hitier, Sébastien Isore, Pascal Lacombe, Thomas Lalanne, Anne Lebosquain, Olivier Le Berriguaud, Thierry Le Corre, Joseph Le Cousin, Jean-Luc Le Dreau, Gilbert Le Mentec, Arnaud Legouedec, Loïg Lenormand, Daniel Lelandois, Cyril Lescroel, Yann Maingraud, Dominique Maniette, Yves Masseaux, Yanick Menuge, Gilles Peoch, Philippe Peron, Olivier Peron, Pascal Petit, François Pochet, Ludovic Radius, Caroline Raguet, José Renault, Alan Reunavot, Matthieu Richou, Fabrice Robin, Yannick Rousselet, Pascal Sauvage, Christian Schneider, Frédéric Sottiaux, David Trividic, Bernard Urvoy, Jonathan Vesque Arnaud Vilbois, Pierre Villenave, Yorrick Virlogeux, Julian |
Croația |
Aćimov, Dejan Aunedi, Jurica Barbalić, Boris Bartulović, Ivica Bašić, Vicko Bilobrk, Stipe Bratičević, Nino Brlek, Neda Brnadić, Ivica Budimir, Miroslav Dolić, Nedjeljko Dvoraček, Tomislav Ercegović, Marin Franceschi, Jenko Grljušić, Frano Hrženjak, Jurica Hržić, Ivica Ivković, Hrvoje Jelić, Božidar Jeftimijades, Ivor Jukić, Ivica Jurčević, Marinko Kalinić, Andrej Kerum, Jurica Krišto, Rino Kusanović, Gordan Lešić, Lidija Marčina, Robert Matković, Mijo Miletić, Ivana Novak, Danijel Orešković, Lovro Paparić, Neven Perković, Kristijan Perović, Andrea Petrić, Andrea Prtenjača, Silvija Pupić-Bakrač, Marko Radovčić, Ivica Rogić, Ante Rukavina, Dubravko Rumora, Ivan Šalaj, Damir Šestan, Hrvoje Sikirica, Nenad Skelin, Stipe Škorjanec, Mario Skroza, Nikica Sobin, Mijo Strinović, Boris Verzon, Nikola Vuletić, Ivo |
Italia |
Abate, Massimiliano Affinita, Enrico Albani, Emidio Ambrosio, Salvatore Annicchiarico, Dario Antonioli, Giacomo Aprile, Giulio Aquilano, Donato Arena, Enrico Astelli, Gabriele Barraco, Francesco Basile, Giuseppe Basile, Marco Battaglia, Daniele Battista, Filomena Bavila, Nicola Benvenuto, Salvatore Giovanni Biondo, Fortunato Bizzarro, Federico Boccoli, Fabrizio Bongermino, Onofrio Bonsignore, Antonino Borghi, Andrea Bottiglieri, Vincenzo Bove, Gian Luigi Buccioli, Andrea Caforio, Cosimo Caiazzo, Luigia Calandrino, Salvatore Camicia, Ciro Cappelli, Salvatore Carafa, Simone Carini, Vito Carta, Sebastiano Cesareo, Michele Chionchio, Alessandro Cianci, Vincenzo Cignini, Innocenzo Clemente, Cosimo Colarossi, Mauro Colucciello, Roberto Comuzzi, Alberto Conte, Fabio Coppola, Giorgio Corallo, Domenico Cormio, Carlo Costanzo, Antonino Croce, Aldo Cuciniello, Luigi Cuscela, Michele D'Acunto, Francesco D'Amato, Fabio Dammicco, Luigi D'Arrigo, Antonio De Crescenzo, Salvatore De Pinto, Giuseppe De Quarto, Enrico D'Erchia, Alessandro De Santis, Antonio Di Benedetto, Luigi Di Domenico, Marco Di Donato, Eliana Di Matteo, Michele Di Santo, Giovanni Doria, Angelo D'Orsi, Francesco Paolo Errante, Domenico Esibini, Daniele Esposito, Robertino Esposito, Salvatore Fanizzi, Tommaso Fava, Antonello Ferioli, Debora Ferrara, Manfredo Fiorentino, Giovanni Fogliano, Pasquale Folliero, Alessandro Francolino, Giuseppe Fuggetta, Pasquale Fuso, Vittorio Gagliardi, Raffaele Gallo, Antonio Gangemi, Domenico Gangemi, Roberto Francesco Genchi, Paolo Giannone, Giuseppe Claudio Giovannone, Vittorio Golizia, Pasquale Graziani, Walter Greco, Giuseppe Guida, Giuseppe Guido, Alessandro Guzzi, Davide Iemma, Oreste La Porta, Santi Alessandro Lambertucci, Alessandro Lanza, Alfredo Leto, Antonio Limatola, Daniele Limetti, Fabio Lo Pinto, Nicola Lombardi, Pasquale Longo, Pierino Paolo Luperto, Giuseppe Magnolo, Lorenzo Giovanni Maio, Giuseppe Malaponti, Salvatore Francesco Maresca, Emanuel Mariotti, Massimiliano Marrello Luigi Martina, Francesco Martire, Antonio Mastrobattista, Giovanni Eligio Matera, Riccardo Messina, Gianluca Minò, Alessandro Monaco, Paolo Morciano, Giuseppe Morelli, Alessio Morra, Tommaso Mostacci, Sergio Massimo Mugavero, Amalia Mule, Vincenzo Musella, Stefano Nardelli, Giuseppe Negro, Mirco Novaro, Giovanni Pagan, Francesco Palmerini, Giorgio Palombella, Fabio Luigi Pantaleo, Cosimo Paoletti, Dario Paolillo, Francesco Patalano, Andrea Pellegrino, Roberto Pepe, Angelo Pipino, Leonardo Piroddi, Paola Pisano, Paolo Piscopello, Luciano Pisino, Tommaso Porru, Massimiliano Postiglione, Vito Praticò, Daniele Puca, Michele Puddinu, Fabrizio Puleo, Isidoro Quinci, Gianbattista Rallo, Tommaso Randis, Orazio Roberto Ravanelli, Marco Restuccia, Marco Romanazzi, Valentina Ronca, Gianluca Rossano, Michele Russo, Aniello Sacco, Giuseppe Salce, Paolo Sarpi, Stefano Scanu, Fabrizio Scaramuzzino, Paola Schiattino, Andrea Scuccimarri, Gianluca Sebastio, Luciano Siano, Gianluca Signanini, Claudio Silvestri, Nicola Silvia, Salvatore Siniscalchi, Francesco Soccorso, Alessandro Stramandino, Rosario Strazzulla, Francesco Sufrà, Emanuele Tersigni, Tonino Tescione, Francesco Tesone, Luca Tordoni, Maurizio Torrisi, Ivano Triolo, Alessandro Tumbarello, Davide Tumminello, Salvatore Vangelo, Pietro Varone, Stefano Vellucci, Alfredo Verde, Maurizio Vero, Pietro Virdis, Antonio Vitali, Daniele Zaccaro, Giuseppe Saverio |
Cipru |
Apostolou, Antri Avgousti, Antonis Christodoulou, Lakis Christoforou, Christiana Christou, Nikoletta Flori, Panayiota Fylaktou, Anthi Georgiou, Markella Heracleous, Andri Ioannou, Georgios Ioannou, Theodosis Karayiannis, Christos Konnaris, Kostas Korovesis, Christos Kyriacou, Kyriacos Kyriacou, Yiannos Michael, Michael Nicolaou Nicolas Panagopoulos Argyris Pavlou George Prodromou, Pantelis Savvides, Andreas Shamma, Theodora |
Letonia |
Avdjukeviča, Svetlana Brants, Jānis Brente, Elmārs Griezīte, Frančeska Gronska, Ieva Gudovannijs, Vsevolods Holštroms, Artūrs Jansons, Kārlis Jaunzems, Aldis Junkurs, Andris Kalējs, Rūdolfs Kalniņa, Ingūna Kaptelija, Liene Naumova, Daina Priediens, Ainars Putniņš, Raitis Raginskis, Jānis Štraubis, Valērijs Šuideiķis, Aigars Tīģeris, Ģirts Vārsbergs, Jānis Veide, Andris Veinbergs, Miks Ziemelis, Elvijs |
Lituania |
Balnis, Algirdas Dambrauskis, Tomas Giedrius, Vaitkus Jonaitis, Arūnas Kairyté, Lina Kazlauskas, Tomas Lendzbergas, Erlandas Vitalij, Zartun |
Luxemburg |
n/a |
Ungaria |
n/a |
Malta |
Abela, Claire Attard, Glen Attard, Godwin Attard, Omar Azzopardi, Joseph Baldacchino, Duncan Balzan, Gilbert Barbara, Anthony Borg, Benjamin Borg, Jonathan Borg, Robert Briffa, Daniel Bugeja, Stephanie Cachia, Pierre Calleja, Martin Camilleri, Aldo Camilleri, Christopher Carabott, Paul Caruana, Gary Cassar, Gaetano Cassar Jonathan Cassar, Kenneth Cassar Lucienne Cauchi David Cuschieri, Roderick Farrugia, Emanuel Farrugia, Joseph Farrugia, Omar Fenech, Melvin Fenech, Paul Gatt, Glen Gatt, Joseph Gatt, Mervin Gatt, William Gauci, Mark Little, Elaine Lungaro, Gordon Mallia, Ramzy Micallef, Rundolf Muscat, Christian Muscat, Simon Musu, Matthew Piscopo, Christine Psaila, Kevin Psaila, Mark Anthony Sammut, Adem Sciberras, Christopher Sciberras, Norman Seguna, Marvin Tabone, Mark Theuma, Johan Vassallo, Benjamin Vella, Anthony Vella, Charlie |
Țările de Jos |
Bastinaan, Robert Beij, Willem Boone, Jan Cees de Boer, Meindert de Mol, Gert Dieke, Richard Duinstra, Jacob Fortuin, Annelies Freke, Hans Groeneveld, Daan Jonk, Jan Kleczewski-Schoon, Anneke Kleinen, Tom Koenen, Gerard Kraayenoord, Jaap Kramer, Willem Meijer, Cor Meijer, Willem Miedema, Anco Parlevliet, Koos Ros, Michel Ruijter, Tim Schneider, Leendert Starreveld, Nanette van den Berg, Dirk van der Laan, Yvonne van der Veer, Siemen van Doorn, Joost van Geenen, Koen van Westen, Jan Velt, Ernst Vervoort, Hans Wijbenga, Arjan Wijkhuisen, Eddy Zevenbergen, Jan |
Austria |
n/a |
Polonia |
Augustynowicz, Mariusz Bartczak, Tomasz Belej, Konrad Chrostowski, Pawel Dębski, Jarosław Domachowski, Marian Górski, Marcin Jeziorny, Przemyslaw Jóźwiak, Marek Kasperek, Stanisław Kołodziejczak, Michał Konefał, Szymon Konkel, Adam Korthals, Jakub Kościelny, Jarosław Kowalska, Justyna Kozłowski, Piotr Kucharski, Tadeusz Kunachowicz, Tomasz Letki, Pawel Lisiak, Agnieszka Litwin, Ireneusz Łukaszewicz, Paweł Łuczkiewicz, Tomasz Maciejewski, Maciej Mystek, Marcin Niewiadomski, Piotr Nowak, Włodzimierz Pankowski, Piotr Patyk, Konrad Prażanowski, Krystian Sikora, Marek Simlat, Tomasz Skibior, Sławomir Słowinski, Roman Smolarski, Łukasz Sokołowski, Paweł Stankiewicz, Marcin Szumicki, Tomasz Tomaszewski, Tomasz Trzepacz, Michał Wereszczyński, Leszek Wiliński, Adam Zacharzewski, Dawid Zięba, Marcin |
Portugalia |
Albuquerque, José Brabo, Rui Cabeçadas, Paula Carvalho, Ricardo Diogo, Joăo Escudeiro, Joăo Ferreira, Carlos Fonseca, Álvaro Moura, Nuno Pedroso, Rui Quintans, Miguel Silva, António Miguel |
România |
Balaci, Kety Bîrsan, Marilena Conțolencu, Radu Dima, Richard Dinu, Lucian Ianuris, Mihail Ionașcu, Neculai Kazimirovicz, Ancuța Larie, Gabriel Panaitescu, Laurențiu Lorin Puiu, Gheorghe Serștiuc, Mihail Dorin Stroie, Constantin Țăranu, Sorinel Vasile, Bocaneala |
Slovenia |
Šiško, Slavko Smoje, Robert Smoje, Vinko |
Slovacia |
n/a |
Finlanda |
Aheristo, Marko Aho, Jere-Joonas Arvilommi, Markku Grönfors, Niko Heickell, Carl-Arthur Hiiterä, Timo Hiltunen, Juha Hägerström, Matti Iljina, Ilja Johansson, Esko Kaasinen, Harry Kajosmaa, Jesse Kontto, Tommi Koskinen, Aki Lejonqvist, Mika Leppikorpi, Markus Leppäkorpi, Juho Leskinen, Henri Luukkonen, Tuomas Lähde, Jukka Niemelä, Teemu Nieminen, Jere Niittylä, Pekka Normia, Pertti Nousiainen, Kyösti Nousiainen, Markku Nurminen, Joona Painilainen, Laura Purhonen, Jere Pyykönen, Pekka Rautavirta, Miikka Saarilehto, Tuomas Sahla, Ilkka Salmela, Janne Salovaara, Tuomas Salmi, Veera Savola, Petri Sundqvist, Lars Suominen, Ari Suominen, Paavo Suvilaakso, Hannes Sjöberg, Joni Taattola, Olli Tervakangas, Ville Träskelin, Otto Uitti, Mika Ulenius, Niklas Vanninen, Vesa Välimäki, Juha Väänänen, Timo Yläjääski, Antti Ääri, Mikko |
Suedia |
Åberg, Christian Ahnlund, Jenny Almström, Petter Andersson, Karin Andersson, Per-Olof Andersson, Per-Olof Vidar Antonsson, Jan-Eric Bäckman, Johan Baltzer, Martin Bergman, Daniel Bjerner, Martin Borg, Calle Bryngelsson, Tomas Brännström, Lennart Cannehag, Niclas Cardell, Christina Carlsson, Christian Englund, Raymond Erlandsson, Björn Falk, David Frejd, Maud Fristedt, David Gynäs, Mattias Hagberg, Elice Hartman Bergqvist, Désirée Havh, Johan Hedman, Elin Hellberg, Stefan Hellqvist, Johan Holmberg, Hanna Holmer, Johanna Jakobsson, Magnus Jansson, Anders Jeppsson, Tobias Johansson, Daniel Johansson, Isabella Johansson, Klaes Johansson, Thomas Joxelius, Paul Karlsson, Kent Kempe, Clas Koivula, Mikael Kurtsson, Morgan Larsson, Mats Lilja, Filip Lindström, Jakob Lindved, Martin Lundberg, Johan Lundh, Emelie Lundin, Stig Lundkvist, Mats Lundqvist, Annica Malmström, John Martini, Martin Mattson, Olof Montan, Anders Mukkavaara, Henrik Nihlén, Linus Nilsson, Pierre Nilsson, Stefan Nord, Iza Nyberg, Linda Näsman, Lars Olson, Magnus Olsson, Kenneth Olsson, Lars Penson, Lena Persson, Göran Persson, Mats Peters, Linda Peterson, Jan Petterson, Joel Petterson, Johan Philipsson, Gunnar Piltonen, Janne Podsedkowski, Zenek Rase, Dennis Reuterljung, Thomas Rinaldo, Joakim Rönnlund, Agneta Sjödin, Ronny Skölderud, Svante Snäckerström, Leif Stålnacke, Erik Strandberg, Magnus Stührenberg, Björn Sundberg, Andreas Sundberg, Patrick Svärd, Lars-Erik Svensson, Rutger Svensson, Tony Thilly, Tomas Timan, Hans Toresson, Martin Turesson, Andreas Uppman, Kerstin Werner, Lars Westerlund, Emma Wilson, Pierre Österlund, Erik |
Regatul Unit |
Adamson, Gary Alexander, Stephen Alston, Colin Anderson, Reid Arris, Martin Ashby, Peter Bailey Roberta Baker, Edward Barclay, Michael Barfoot, Lt Cdr Peter Beasley, Adam Bedlingham, Sarah Bell, Stuart Bhandari, Kiran Billson, Carol Bolden, Rachel Bourne, Adam Bowers, Claire Boyce, Sean Brough, Derek Brown, Carley Bruce, John Bugg, Jennifer Caldwell, Mark Campbell, Jonathan Campbell, Murray Chittenden, Gordon Cook, David Craig, Ian Craig, Stephen Critchlow, Amy Croucher, Tim Crowe, Michael Cunningham, George Davis, Danielle Dawkins, Matthew Dawson, Liam Devine, Warren Dixon-Lack, Emma Douglas, Sean Draper, Peter Dunkerely, Sabrina Eccles, David Ellison, Peter Errington, Sarah Evans, David Evans, Mathilda Faulds, Mike Fenwick, Peter Ferguson, Adam Ferguson, Simon Ferrari, Richard Finnie, Andrew Fitzpatrick, DeeAnn Fletcher, Norman Flint, Toby Foster, Pam Fraser, Uilleam Frew, Clare Fullerton, Gareth Gibson, Philip Gough, Callum Graham, Chris Grant, Leigh Gray, Neil Gray, Patrick Gregor, Stuart Gregory, Sam Griffin, Stuart Gwillam, SLt Ben Hamilton, Ian Harris, Hugh Harris, William Harsent, SLt Paul Hay, David Hay, John Henning, Alan Hepburn, Ian Higgins, Frank Higby, Louisa Hildreth, Joe Hill, Julie Holbrook, Joanna Howarth, Dan Hudson, John Hugues, Gary Hughes, Greta Imrie, Peter Irish, Rachel Irwin, Gerry James, Katie Jasinski, Michael John, Barrie Johnston, Heather Johnson, Matthew Johnson, Paul Johnston, Steve Johnston, Isobel Johnstone, Ann Jones, Carl Karavla, Alexandra Kelly, Kevin Kemp, Gareth Kozlowski, Stephen Lane, Rory Lardeur, Beth Law, Garry Lethbridge, Wendy Legge, James Lindsay, Andrew Livingston, Andrew Lockwood, Mark Lowry, Thomas Lucas, David MacEachan, Iain MacGregor, Duncan MacIver, Roderick MacKay, Janice MacLean, Paula MacLean, Robin Magill, SLt Michael Marshall, Phil Martin David Mason, Liam Mason, Roger Matheson, Louise May, Colin Mayger, Lt Martyn McBain, Billy McCaughan, Mark McComiskey, Stephen McCowan, Alisdair McCrindle, John McCubbin, Stuart McCusker, Simon McHardy, Alex McKay, Andrew McKenzie, Gregor McKeown, Nick McMillan, Robert McPherson, Katie McQuillan, David Merrilees, Kenny Milligan, David Mills, John Mitchell, Hugh Mitchell, John Moar, Laurence Moloughney, Bernie Morris, Chris Morrison, Donald Muir, James Mustard, Emma Mynard, Nick Neat, Simon Neilson, SLt Robert Nelson, Paul Newlands, Andrew Newlyn, Lindsley Newman, Chris Nye, Verity Overy, Thomas Owen, Gary Parr, Jonathan Pateman, Jason Paterson, Craig Perry, Andrew Phillips, Michael Pole Mark Poulding, Daniel Poulson, Lt Chris Pringle, Geoff Proud, Christian Quinn, Barry Reeves, Adam Reid, Ian Reid, Peter Rendall, Colin Rhodes, Glen Richardson, David Riley, Joanne Roberts, Julian Robertson, Tom Robinson, Neil Salt, Isaac Scarrf, David Sheperd, Ashley Shepley, Ben Skillen, Damien Smith, David Smith, Barry Smith, Don Smith, Matthew Smith, Pam Spencer, James Steele, Gordon Stevens, Emma Storton, George Strang, Nicol Stray, Sloyan Styles, Mario Sutton, Andrew Sykes-Gelder, Dan Taylor, Mark Templeton, John Thain, Marc Thompson, Dan Thompson, Gerald Thomson, Dave Thomson, Dave Turner, Alun Turner, Patrick Tyack, Paul Venton, Andrew Ward, Daniel Ward, Mark Watson, Stacey Watt, Barbara Watt, James Webb, Simon Wensley, Phil Weychan, Paul Whelton, Karen Whitby, Phil Whitford, Annika Williams, Adam Wilkinson, Dave Williams, Carolyn Wilson, Jane Wilson, Tom Windebank, James Wood, Ben Wordley, Sara Worsnop, Mark Worth, Steven Young, Ally Young, James Yuille, Derek Zalewski, Alex |
Comisia Europeană |
Arena, Francesca Casier, Maarten Courcy, Nils Hederman, John Janakakisz, Marta Jury, Justine Kelterbaum, Richard Libioulle, Jean-Marc Martins E Amorim, Sergio Luis Muhrbeck, Lars Musella, Manuela Nordstrom Saba Skountis Vasileios Spezzani, Aronne Surace, Michele Vitiello-Ferrara, Sarah Rosaria Wolff, Gunnar Wysocka, Malgorzata |
Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului |
Allen, Patrick Chapel, Vincent Del Hierro, Belén Del Zompo, Michele Dias Garçao, José Fulton, Grant Mueller, Wolfgang Papaioannou, Themis Quelch, Glenn Roobrouck, Christ Sokolowski, Pawel Sorensen, Svend Stewart, William Tahon, Sven |
25.5.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 138/189 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/903 A COMISIEI
din 23 mai 2017
de modificare a Deciziei 2011/163/UE privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului
[notificată cu numărul C(2017) 3324]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animale vii și în produse de origine animală și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (1), în special articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf,
întrucât:
(1) |
Directiva 96/23/CE stabilește măsuri de monitorizare a substanțelor și a grupelor de reziduuri prevăzute în anexa I la directiva respectivă. Articolul 29 din directiva respectivă prevede ca țările terțe din care statele membre sunt autorizate să importe animale și produse de origine animală reglementate prin directiva respectivă să prezinte un plan de monitorizare a reziduurilor care să ofere garanțiile necesare (denumit în continuare „planul”). Planul ar trebui să se aplice cel puțin în cazul grupelor de reziduuri și substanțe enumerate în anexa I. |
(2) |
Decizia 2011/163/UE a Comisiei (2) aprobă planurile prezentate de anumite țări terțe pentru animalele și produsele de origine animală enumerate în lista din anexa la decizia respectivă (denumită în continuare „lista”). |
(3) |
Columbia a prezentat Comisiei un plan pentru lapte. Planul respectiv oferă garanții suficiente și ar trebui aprobat. Prin urmare, Columbia ar trebui inclusă în listă pentru lapte. |
(4) |
Muntenegru a prezentat Comisiei un plan pentru lapte. Planul respectiv oferă garanții suficiente și ar trebui aprobat. Prin urmare, Muntenegru ar trebui inclus în listă pentru lapte. |
(5) |
Ucraina a prezentat Comisiei un plan pentru iepure. Planul respectiv oferă garanții suficiente și ar trebui aprobat. Prin urmare, Ucraina ar trebui inclusă în listă pentru iepure. |
(6) |
Prin urmare, Decizia 2011/163/UE ar trebui modificată în consecință. |
(7) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 2011/163/UE se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 23 mai 2017.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 125, 23.5.1996, p. 10.
(2) Decizia 2011/163/UE a Comisiei din 16 martie 2011 privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului (JO L 70, 17.3.2011, p. 40).
ANEXĂ
ANEXĂ
Cod ISO2 |
Țară |
Bovine |
Ovine/caprine |
Porcine |
Ecvidee |
Păsări de curte |
Acvacultură |
Lapte |
Ouă |
Iepuri |
Vânat sălbatic |
Vânat de crescătorie |
Miere |
AD |
Andorra |
X |
X |
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
X |
AE |
Emiratele Arabe Unite |
|
|
|
|
|
X (3) |
X (1) |
|
|
|
|
|
AL |
Albania |
|
X |
|
|
|
X |
|
X |
|
|
|
|
AM |
Armenia |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
AR |
Argentina |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
AU |
Australia |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
BA |
Bosnia și Herțegovina |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X |
BD |
Bangladesh |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
BN |
Brunei |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
BR |
Brazilia |
X |
|
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
|
X |
BW |
Botswana |
X |
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
X |
|
BY |
Belarus |
|
|
|
X (2) |
|
X |
X |
X |
|
|
|
|
BZ |
Belize |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
CA |
Canada |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
CH |
Elveția |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
CL |
Chile |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
|
|
X |
|
X |
CM |
Camerun |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
CN |
China |
|
|
|
|
X |
X |
|
X |
X |
|
|
X |
CO |
Columbia |
|
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
CR |
Costa Rica |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
CU |
Cuba |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
DO |
Republica Dominicană |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
EC |
Ecuador |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
ET |
Etiopia |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
FK |
Insulele Falkland |
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
FO |
Insulele Feroe |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
GE |
Georgia |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
GH |
Ghana |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
GL |
Groenlanda |
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
GT |
Guatemala |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
HN |
Honduras |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
ID |
Indonezia |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
IL |
Israel (7) |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
X |
IN |
India |
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
|
|
X |
IR |
Iran |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
JM |
Jamaica |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
JP |
Japonia |
X |
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
KE |
Kenya |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
KG |
Kârgâzstan |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
KR |
Coreea de Sud |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
LK |
Sri Lanka |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
MA |
Maroc |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
|
MD |
Moldova |
|
|
|
|
X |
X |
|
X |
|
|
|
X |
ME |
Muntenegru |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X |
MG |
Madagascar |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
MK |
fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (4) |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
|
X |
|
X |
MM |
Republica Uniunii Myanmar |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
MU |
Mauritius |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
MX |
Mexic |
|
|
|
|
|
X |
|
X |
|
|
|
X |
MY |
Malaysia |
|
|
|
|
X (3) |
X |
|
|
|
|
|
|
MZ |
Mozambic |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
NA |
Namibia |
X |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
NC |
Noua Caledonie |
X (3) |
|
|
|
|
X |
|
|
|
X |
X |
X |
NI |
Nicaragua |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
NZ |
Noua Zeelandă |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
|
X |
X |
X |
PA |
Panama |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
PE |
Peru |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
PH |
Filipine |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
PM |
Saint-Pierre și Miquelon |
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
|
PN |
Insulele Pitcairn |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
PY |
Paraguay |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
RS |
Serbia (5) |
X |
X |
X |
X (2) |
X |
X |
X |
X |
|
X |
|
X |
RU |
Rusia |
X |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
|
X (6) |
X |
RW |
Rwanda |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
SA |
Arabia Saudită |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
SG |
Singapore |
X (3) |
X (3) |
X (3) |
X (8) |
X (3) |
X |
X (3) |
|
|
X (8) |
X (8) |
|
SM |
San Marino |
X |
|
X (3) |
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
SR |
Suriname |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
SV |
El Salvador |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
SZ |
Swaziland |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TH |
Thailanda |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
|
|
X |
TN |
Tunisia |
|
|
|
|
X |
X |
|
|
|
X |
|
|
TR |
Turcia |
|
|
|
|
X |
X |
X |
X |
|
|
|
X |
TW |
Taiwan |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
TZ |
Tanzania |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
UA |
Ucraina |
X |
|
X |
|
X |
X |
X |
X |
X |
|
|
X |
UG |
Uganda |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
US |
Statele Unite |
X |
X |
X |
|
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
UY |
Uruguay |
X |
X |
|
X |
|
X |
X |
|
|
X |
|
X |
VE |
Venezuela |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
|
VN |
Vietnam |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
|
X |
ZA |
Africa de Sud |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
X |
|
ZM |
Zambia |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
X |
ZW |
Zimbabwe |
|
|
|
|
|
X |
|
|
|
|
X |
|
(1) Doar lapte de cămilă.
(2) Export către Uniune de ecvidee vii destinate sacrificării (numai animale destinate producției de alimente).
(3) Țări terțe care utilizează doar materii prime provenite fie din statele membre, fie din alte țări terțe din care sunt autorizate importurile de astfel de materii prime în Uniune, în conformitate cu articolul 2.
(4) fosta Republică iugoslavă a Macedoniei; denumirea definitivă a acestei țări va fi adoptată în urma negocierilor care au loc în prezent la nivelul ONU.
(5) Cu excepția Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo).
(6) Numai pentru reni provenind din regiunile Murmansk și Yamalo-Nenets.
(7) Înțeles în continuare ca Statul Israel, cu excepția teritoriilor aflate sub administrația israeliană începând cu iunie 1967, și anume Înălțimile Golan, Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est și restul Cisiordaniei.
(8) Numai pentru produse din carne proaspătă provenind din Noua Zeelandă, destinate Uniunii și care sunt descărcate, reîncărcate și tranzitate prin Singapore cu sau fără depozitare.