9.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 119/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 stabilește normele de sănătate publică și de sănătate a animalelor, aplicabile subproduselor de origine animală și produselor derivate, cu scopul prevenirii și reducerii la minimum a riscurilor prezentate de produsele respective asupra sănătății publice și a sănătății animalelor. Regulamentul menționat încadrează respectivele produse în categorii specifice care reflectă nivelul unor astfel de riscuri și conține cerințe privind utilizarea și eliminarea lor în condiții de siguranță.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (2) stabilește norme de punere în aplicare pentru Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, inclusiv definițiile subproduselor de origine animală, precum făina de pește și uleiul de pește.

(3)

Făina de pește este definită la punctul 7 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ca fiind proteine animale prelucrate obținute din animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine. Definiția uleiului de pește, care este produs prin același proces tehnologic ca și făina de pește, este prevăzută la punctul 9 din anexa respectivă.

(4)

În conformitate cu articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, termenul „animale acvatice” este definit prin trimiterea la definiția de la articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/88/CE a Consiliului (3) ca orice pește din supraclasa Agnatha și din clasele Chondrichthyes și Osteichthyes, orice moluscă din încrengătura Mollusca și orice crustaceu din subîncrengătura Crustacea.

(5)

Definiția actuală pentru „animale acvatice” nu include stelele-de-mare din încrengătura Echinodermata, subîncrengătura Asterozoa, și nici nevertebratele acvatice de crescătorie, altele decât moluștele și crustaceele. Prin urmare, în prezent nu este posibilă utilizarea stelelor-de-mare sau a nevertebratelor acvatice de crescătorie, altele decât moluștele și crustaceele, pentru producția de făină de pește și ulei de pește.

(6)

Stelele-de-mare sunt nevertebrate marine și se alimentează mai ales cu alte nevertebrate marine, cum ar fi moluștele. Ele sunt recoltate în mod regulat ca un produs secundar al exploatațiilor care cresc moluște bivalve destinate consumului uman, fără a avea un impact negativ evident asupra populației de stele-de-mare. Aceste capturi accidentale reprezintă o sursă potențială valoroasă de proteine pentru hrana porcinelor sau a păsărilor de curte.

(7)

Viermele polichet Nereis virens reprezintă o sursă alternativă de proteine în alimentația peștilor carnivori de crescătorie, ceea ce ar permite reducerea costului hranei și a dependenței de făina de pește.

(8)

Considerentul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 explică faptul că nevertebratele acvatice care nu fac obiectul definiției de la articolul 3 punctul 9 din regulamentul menționat, cum ar fi stelele-de-mare și nevertebratele acvatice de crescătorie, altele decât moluștele și crustaceele, și care nu prezintă riscuri de transmitere a bolilor, ar putea fi folosite în aceleași condiții ca și animalele acvatice care fac obiectul definiției, de exemplu pentru producția de făină de pește.

(9)

Normele UE existente privind subprodusele de origine animală și privind encefalopatiile spongiforme transmisibile (4) nu interzic utilizarea stelelor-de-mare și a nevertebratelor acvatice de crescătorie, altele decât moluștele și crustaceele, pentru producția de hrană pentru animalele de fermă.

(10)

Deoarece folosirea proteinelor animale prelucrate provenind de la animale acvatice sălbatice, precum stelele-de-mare, și de la nevertebrate acvatice de crescătorie, altele decât moluștele și crustaceele, în hrana animalelor nerumegătoare nu reprezintă un risc mai ridicat decât utilizarea făinii de pește în hrana acestor animale, este necesară modificarea definițiilor termenilor „făină de pește” și „ulei de pește” pentru a include anumite animale nevertebrate acvatice.

(11)

În scopul protecției mediului și pentru a se evita crearea unor noi presiuni asupra populațiilor de stele-de-mare sălbatice, utilizarea lor pentru producția de făină de pește ar trebui să fie limitată la cazurile în care stelele-de-mare sunt recoltate în zonele de producție a moluștelor definite în Directiva 2006/88/CE.

(12)

Definițiile pentru făina de pește și uleiul de pește menționate la punctul 7 și, respectiv, punctul 9 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificate în consecință.

(13)

Standardele de prelucrare pentru uleiul de pește, astfel cum sunt prevăzute în anexa X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui să fie extinse cu o trimitere la articolul 10 litera (l) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru a permite utilizarea nevertebratelor acvatice și terestre, altele decât speciile patogene pentru oameni sau animale, pentru producția de ulei de pește, care ar include stelele-de-mare și nevertebratele acvatice de crescătorie, altele decât moluștele și crustaceele.

(14)

Prin urmare, anexele I și X la Regulamentul (UE) nr. 142/2011 ar trebui modificate în consecință.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

9.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 119/4

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește măsuri pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine, inclusiv, printre altele, dimensiuni minime de referință pentru conservare, definite ca fiind dimensiunea unei specii marine acvatice vii, ținând cont de maturitate, sub care se aplică restricții sau stimulente care vizează evitarea capturării prin activități de pescuit.

(2)

Conform articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, politica comună în domeniul pescuitului urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime sustenabile.

(3)

Articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 850/98 prevede că, în cazul în care conservarea populațiilor de organisme marine reclamă întreprinderea unor acțiuni imediate, Comisia poate să adopte orice măsuri necesare, în plus față de respectivul regulament sau prin derogare de la acesta. Anexa XII la același regulament stabilește dimensiunile minime de referință pentru conservare în ceea ce privește organismele marine. În prezent, anexa respectivă nu prevede o dimensiune minimă de referință pentru conservare în ceea ce privește pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo).

(4)

Pagelul argintiu (denumit în continuare „pagel argintiu”) este o specie de adâncime întâlnită în Atlanticul de Nord-Est, caracterizată printr-o durată lungă de viață, o maturizare târzie și o creștere lentă și care prezintă o productivitate scăzută și o vulnerabilitate la exploatare. Datele de marcare arată că pagelul argintiu este distribuit pe o suprafață extinsă. Aceasta se întinde din Marea Mediterană până în Oceanul Atlantic. Din motive biologice și de gestionare, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) consideră că în Atlanticul de Nord-Est există trei componente distincte ale acestei populații, mai exact în: (a) subzonele ICES VI, VII și VIII; (b) subzona ICES IX și zonele adiacente; și (c) subzona ICES X (Azore).

(5)

Conform celui mai recent aviz al ICES referitor la pagelul argintiu, din iunie 2016 (denumit în continuare „cel mai recent aviz al ICES”) (3), în subzonele ICES VI, VII și VIII stocul s-a redus în mod drastic și, pentru prima dată, se recomandă stabilirea capturii totale admisibile (TAC) la zero. ICES a indicat că nivelul capturilor de pagel argintiu din subzonele ICES VI, VII și VIII se situează la 1-2 % față de nivelurile istorice din anii 1960 și 1970. În plus, pe baza constatărilor celor trei anchete privind traulele de fund din Franța, Spania și Irlanda care au monitorizat această activitate de pescuit, ICES raportează că specia este rareori capturată în cursul acestor anchete științifice, fapt care întărește concluzia că biomasa stocului de reproducere este foarte scăzută. Prin urmare, ICES recomandă reducerea mortalității prin orice mijloace, pentru a permite stocurilor să se refacă (3). În plus, ICES subliniază importanța implementării urgente a unor măsuri de gestionare vizând protejarea puietului, în special prin stabilirea unei dimensiuni minime de debarcare pentru a preveni capturarea peștilor de mici dimensiuni.

(6)

Conform celui mai recent aviz al ICES referitor la pagelul argintiu din subzona ICES IX, se recomandă reducerea capturilor cu 13 % în 2017, și cu încă 14 % în 2018 (4). După cum rezultă din constatările ICES, începând din 2009 capturile au rămas cu mult sub nivelul TAC, ele scăzând de la 718 tone în 2009, la 152 de tone în 2015 (5). ICES afirmă, de asemenea, că distribuția stocurilor se extinde dincolo de limitele subzonei ICES IX și că statisticile privind capturile sunt incomplete.

(7)

Conform celui mai recent aviz al ICES referitor la pagelul argintiu din subzona ICES X, se recomandă reducerea capturilor cu 12 % în 2017, și cu încă 12 % în 2018. În subzona ICES X nivelul capturilor de pagel argintiu s-a situat la aproximativ două treimi din nivelul anului 2009 și cel al anilor precedenți. În aprilie 2015, CSTEP a remarcat faptul că atât capturile de pagel argintiu, cât și capturile pe unitate de efort de pescuit au scăzut în ultimii ani, ceea ce implică faptul că biomasa de pagel argintiu care poate fi pescuită a scăzut și ea, indicând prin urmare că măsurile în vigoare la ora actuală nu au fost suficient de eficace pentru a împiedica o astfel de scădere.

(8)

ICES recomandă instituirea unui plan de gestionare care să acopere întreaga zonă de distribuție a stocurilor, care include zonele adiacente CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului) și CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană), având în special în vedere faptul că importante cantități din stocul din zona IX sunt capturate în zone adiacente care nu sunt reglementate de actuala TAC și în legătură cu care nu dispunem de informații. ICES recomandă punerea în aplicare a unor măsuri de gestionare care să asigure o exploatare echilibrată între exemplarele tinere și cele mature, care poate fi realizată prin stabilirea unei dimensiuni minime de debarcare.

(9)

Evoluțiile recente prezentate mai sus arată că exploatarea intensivă a pagelului argintiu, cauzată de pescuitul excesiv și de insuficiența măsurilor de gestionare a stocurilor, a condus la reducerea drastică a stocului din subzonele ICES VI, VII și VIII și cauzat declinul până la niveluri reduse al stocului din subzonele ICES IX și X.

(10)

Având în vedere cele de mai sus, există indicii clare că stocurile de pagel argintiu din Atlanticul de Nord-Est sunt supraexploatate și supuse unui risc de epuizare în toate zonele, dacă nu se întreprinde nicio acțiune imediată pentru protejarea puietului.

(11)

Mijloacele utilizate până în prezent de Uniune pentru a reduce mortalitatea pagelului argintiu includ aplicarea de TAC-uri din 2003, precum și introducerea unei dimensiuni minime de referință pentru conservare de 33 cm, în cazul Mării Mediterane, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (6) privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană pe baza avizelor științifice (7). Regulamentul (CE) nr. 850/98, care stabilește dimensiunile minime de referință pentru conservare în ceea ce privește anumite organisme marine din alte zone, inclusiv din Atlantic, nu prevede în prezent nicio dimensiune minimă pentru pagelul argintiu din Atlantic.

(12)

Conform avizelor științifice, pagelul argintiu din Atlantic ajunge la maturitate între 33 și 36 cm în zonele VI, VII, VIII, IX și X. Pentru a evalua proporționalitatea măsurii, și în special pentru a decide dacă stocului ar trebui să i se aplice o dimensiune minimă de 33 cm, Comisia a examinat avizele științifice și a ținut cont de necesitatea coerenței cu politica comună a pescuitului și cu obiectivul de eliminare treptată a aruncării capturilor înapoi în mare. Avizele științifice indică faptul că la 33 cm, 75 % dintre masculi și 25 % dintre femelele de pagel argintiu ajung la maturitate (8). Prin urmare, 33 cm reprezintă dimensiunea la care pagelul argintiu se poate reproduce și poate contribui astfel la refacerea stocului. În plus, stabilirea unei dimensiuni minime de 36 cm ar conduce la aruncarea înapoi în mare a unor capturi de pagel argintiu și, prin urmare, nu ar fi coerentă cu obiectivul de eliminarea treptată a aruncării capturilor înapoi în mare.

(13)

Pe lângă aceasta, în ceea ce privește pagelul argintiu din Marea Mediterană, se aplică deja o dimensiune minimă de 33 cm. Întrucât zona de răspândire a pagelului argintiu se întinde din Marea Mediterană până în Atlanticul de Nord-Est, este necesar să se prevadă același nivel de protecție pentru toate zonele de distribuție a stocului, pentru ca măsurile să fie eficace. Acest lucru ar preveni, de asemenea, raportările inexacte. Permiterea capturării și a debarcării de pagel argintiu cu dimensiunea mai mică de 33 cm are un efect negativ asupra capacității de reproducere a speciei, provocând o amenințare gravă la adresa conservării stocurilor din Atlanticul de Nord-Est.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt legate de conservarea stocurilor de pește epuizabile. Ele au drept obiectiv evitarea supraexploatării stocurilor de pagel argintiu și refacerea acestora până la limite biologice sigure. Stabilirea unei dimensiuni minime de 33 cm pentru stocurile respective se aplică în mod egal atât produselor din Uniune, cât și celor importate, indiferent de originea lor. În plus, măsurile vor fi aplicate în coroborare cu măsuri de conservare ale Uniunii, menite să abordeze preocupări similare, cum ar fi Regulamentul (UE) nr. 1367/2014 al Consiliului (9).

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

9.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 119/7

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2014 al Comisiei (2) stabilește datele pe care statele membre trebuie să le înregistreze și să le pună la dispoziția Comisiei, în scopul de a permite monitorizarea și evaluarea operațiunilor sprijinite în cadrul gestiunii partajate prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

(2)

În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2014, aceste date trebuie actualizate la momentul aprobării și al finalizării fiecărei operațiuni. În schimb, raportul privind progresele înregistrate în implementarea programului operațional, prevăzut la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), trebuie să fie trimis de către statele membre în fiecare an, cu date actualizate anual până la sfârșitul anului anterior. În plus, există, de asemenea, diferențe în ceea ce privește conținutul de date al celor două rapoarte care impun sarcini administrative inutile asupra statelor membre în momentul pregătirii rapoartelor respective.

(3)

Pentru a spori coerența între diferitele rapoarte și, prin urmare, pentru simplificarea îndeplinirii obligațiilor de raportare, datele solicitate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2014 ar trebui, de asemenea, să fie actualizate în fiecare an și ar trebui să se refere la același set de operațiuni și de date la care se face referire în raportul de implementare menționat la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(4)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2014 stabilește informațiile care trebuie transmise de către statele membre. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1242/2014 al Comisiei (4) stabilește norme privind prezentarea datelor relevante cumulative cu privire la operațiuni. În scopul de a clarifica faptul că aceste regulamente se referă la aceleași obligații de raportare de către statele membre, trebuie stabilită o legătură clară între cele două regulamente și obligațiile de raportare impuse de acestea.

(5)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2014 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime,

1.

La articolul 2, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Lista de date se înregistrează și se transmite Comisiei până la data de 31 martie a fiecărui an, în conformitate cu modelele prevăzute în anexele la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1242/2014 al Comisiei (*1), pentru fiecare operațiune selectată pentru finanțare prin programul operațional sprijinit de FEPAM.

(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1242/2014 al Comisiei din 20 noiembrie 2014 de stabilire, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, a normelor privind prezentarea datelor relevante cumulative cu privire la operațiuni (JO L 334, 21.11.2014, p. 11).”"

2.

Articolul 3 se elimină.

3.

Tabelul din anexa I partea A se înlocuiește cu tabelul din anexa I la prezentul regulament.

4.

Tabelul din anexa I partea B se înlocuiește cu tabelul din anexa II la prezentul regulament.

5.

Tabelul din anexa I partea C se înlocuiește cu tabelul din anexa III la prezentul regulament.

6.

Tabelul din anexa I partea D se înlocuiește cu tabelul din anexa IV la prezentul regulament.

9.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 119/14

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

9.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 119/16

(1)

Acordul privind Spațiul Economic European (2) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)

În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE poate decide să modifice, printre altele, anexa XX (Mediul) la Acordul privind SEE.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(4)

Regulamentul delegat (UE) nr. 205/2012 al Comisiei (4) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(5)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 293/2012 al Comisiei (5) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(6)

Regulamentul delegat (UE) nr. 114/2013 al Comisiei (6) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(7)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1047/2013 al Comisiei (7) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(8)

Regulamentul (UE) nr. 253/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(9)

Regulamentul delegat (UE) nr. 404/2014 al Comisiei (9) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(10)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 410/2014 al Comisiei (10) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(11)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2014 al Comisiei (11) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(12)

Prin urmare, anexa XX (Mediul) la Acordul privind SEE ar trebui modificată în consecință.

(13)

Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,